Mircea padureleanu aldous huxley

1r,
.a'l
t'.
;!
EDtTtiRA $Tlli.lTlFlcA $l ENclcLoPEDlcA.

UN UMANIST PARADOXAL
],ritttrr'str,:itrrii l,rit,rit,',i (tl)t'tti!.it.t1 o tltit)t;ctdlc tuti'"crsttli in
I'L:rioatla cr,priitsi ittLre ce!c tlctd tizl,attic nanCiilie,,'Tltlous ITuxi.ey
alnre prcbabil ca 1,e rso:t,tlit(ttt(1 cer i?t1; 5(Iifiiodre Si naltikteralii, itr-
)::ttitui itil nlrmdi cu ult iast 5i silti! ecbipdtnent intelecttta!, dar ;i ctr
o z,ie ti neset'atii cu.riozitate laln tla as1:ectele Prcte;ce, com?lexe t; ilu
ttrrtrrat'i citrtlate ale rerilitigii. it't ltoiitla scl.inbiril.or substanyialc petre-
cu.te in conaingerile Ini lduntrice, mai. ales in u'ltima perioadd de creapic,
t,:rc l-atr, itnTins nu. o datii lt ittterpretiri excesite satt incansectente ale
lenontenelor lutnii actuale, locttl lti IIu:.:!ey itt litcratura ertglez,,"t, pritt
(('er (:e a atlus fecu,tttl Si itutoitor, (este ut1;c Si ca certitudine asi.gu'rat,,
tct sii folositt dprtt;crc,t uttui:ptrit atit de sef,-er Litnl a fost T, S. Eliot.
Prm obirSi,t sa t'arniliald, cdl; pt;it educ4ie, lire Si afinitdpi, Huxley
s-,t allat de la htepwt dlTgren.tt itt nttrea concePl;e ttnntilsti, rdliotllh
;i encicioL,t:!icd, kt care omul urrnAl esle si transmiti, odatd, ctt sutlt.7
(utlortinlelor sale, Si et'iti;.'alengele uttei ittteliganpe menite sd descopert
itrcdite tntpliniri in relagiile cu. sencttii lui. In dccastd privi;tyi, at'orismu'l
Iui Pope: oStutl!ul cdre cana;ile cel ntai bine unnititipii estc ittsusi
onut!,, t'ol.osit de FIaxle3t sub o t'orntE presctl.rtLlt;i cd titllil uttuin dirt
prinrcle lui eseuri, ogl;ntleSte spiritul in cLu'c dlr lost concepute maiori-
tatta cirgilor sale sernttilitalilc. Oarttlct'isticd ittsi in orientarea cultu-
rali a scriitont!rLi ertglcz tt fost latu.ra Stiingit'ici a {ndirii sale, inle-
icasd nu ca o acutnulLtre statistici de cunott;nle, ci ca o 'iLiziune awten'
tici despre ltt,tne, ca un et'ort de a pitrunde in intimitatea lcrtonienelor,
iil structara lor li.untrici, Intr-ade'"dr, Ilaxley s-a allat printre prtpittii
scriitori ai timpulu't nostru. cate au intait importanga coairSitoare a cuI-
trtrii Stiingifice, de''"'enind, ca Si Prou.st sau Brocb, f; podte in ntai mare

ndsurd decit ei, posesorul unor nopitini de StiinSd. teoretic;i pe rlcplin
asimilate, putind sd le vaiorilice ca o autoritate d,e,ecorttes'tdt. Ddcd
addugdnz la forntapia s,:r culturald, sprijinitd, in printul ritul, pe apro-
t'untlarea clasicilor si romanticilor englezi, si o dimensi,tte ntetritcratrc'atfi,
*ntle inclinared spre simbolistii fra,cezi, aftd rendsceltt;rti itari,tri s;
pict,ra spaniold apare euiclenti, realizd,ti't lormu]a,ttui tutia,isrn ropr;,r-
zd.tor, sau, cam l-a colcepat insusi Iluxley, inregral, ciiruia nu_i lt IiTsi
nici,ota de scepticisnt, de ironie'caitsticd, sau cr:iar de apetit rttcilcric.
l'irtuoz al ideilor, fdrd, sit negliieze laptele experiengei, tirirul ,tbsol_
ie,t aI Colegiulai Balliol din oxt'orcr se rnanit'esti in ani.i de crrpi pri-
mul rdzboi monclial cd an exponent ar acerei erite intelecttdc b)itar;rr,
tttnostutd. sub epitetul de highbror, T, aclalttindu_se c* grerrtd,tc lLt ritt,ul
unei societdgi t'rdmintate, tninatii de itrcertitu.crini, confrtmtdti c;r Jit'ici!c
Si comp'lexe probleme de ordii-t social, politic Si ecoizomic, dftt ctrnT tlpirc,l
viasa.,publicd. din Attgli"r itt perioada inzediat urmdtoare l,icii ,lc la
v ersa!!les.
. . Irtc.ii dc la inceputul creay,:ei sale, l:luxle1, ,;-d (out cntrrL ,trcttyi,t,
i.ndeosebi, spre o sittguri categorie sor.;uli, orrr)r, a irtelccttr,alilor itt tnij-
iocal cirora tr;ii.t, (rdt)ri)titt,lrr-i itt:,i s,lt r,,rtt lalt!t 1tri, o.ri,rr,,l
microscopului siu. Ii,,rrit, Lr(rtc)t(,t ,tttti cttrrttto!.g. ()bscrtaior trct,t-
sat si intparpial, cxplor,ttor ,tl tuttoastcrii, ciltn se cortsidcr,t el ittsrrsi,
tr.umea aceasta a aparcnSclor, nistuitd. de febra aanitiipii, de ptttimi sub,li_
mate Si de ambiyii riu disimalate, il atrdgea cd un spectdcol conuengiotnl
gi absurd' wn lel cle carna'-al de mdsti i, ca.re t'iinserc untane isi picrJ
itzstt'sirile adevdrare srb degbizarea tnoderor si a ietisarilor ciaili)aski.
Dacd restrittgcrea unghiulai de inoestigapie sociald a lost utt rtrt
volilntar din partea autorului rornanulu,i contrlpuncr, spre a oblittc trr
plus de aatenticitate in zugrd:,'irea personajelor
-
af-7 crm au entis 7i-
rerea unii exegepi
-
sau ditnpotri'i:d, a reprezentat u.n inpas cle trc,t1ic,
expresia t,zei limitdri
-
dapd ctrrr. du susfi,ut alpii
-
rdmine o tl:rsri-
ane cleschisd., controaersatd.. Reprosal aclresat scriitorului englez rlc a li
wglijat u.inanitatea comani in faroarea unor indivizi inclinipi ,p* u,,,.,.
liza sentimentelor complicate, adesea ntorbitle, ldpturi solisticate, trt,irl ,
personalitate fduritd. de intelect si ,u creatd de spontaneitcttc.t roiliii
e aieSii, iSi are, t'drd iirtloiald, partea lui de atlead,r, deSi argrmentul 1,r,,trt
li inaocat aidoma f; itnpotr;",)a altor sectoare din literat,ra si artd. co)t-
temporand in care procesul de intelectualizd,re apd,re tot tnai dcccrtt4ttt.
Dar lipsa de aarietate pe planul registrului social poate t'i recu.perari
'prin colitatea si adincitnea obserz,asiei, cdci ceea ce intereseazi itr crc,qi,r
1 Termen care desenrneazi o atitudine de superioritate intelectueri,
cu tendinle estetizante qi o nurnlX de snobism.
6
I{
l,tt,tri, aldturi de ext;nderea unghialai vizttal, este mai ales acaitatca
si l,rospe;imea Pri',:irii.
l'oirilsdliesincetcuelinsusi,intelectaalulHaxleys-astrd-duit
,,i r.rl,ritra ,o 1:idditotr, la modul .realist, grotesc sau lantezist, propriul sdu
y,ttr1, s,tti,i, (t;d cu,m aoasese prileial sd-l cunoascd in rtenami'rate intpre'
1,,,,,,i, ,1,r, ,rai ales Ia Garsington, localitate situatd' ntt' departe cle Ox-
l,,r,l, tr.ttlt ilt somptttottsd afezare 4 mecenatulai Philip Morreli iji dn'
,ltt,rt.r itttiltirc, iltii din anii rdzboiultti, cei mai di'oerSi reprezeittattli
,tt ,rtt, i st tttt.ltt ttr,litiigii engleze' Dac/t aceastd ltrioritate acorda,tE itt-
t,l,,rt,lrrr t'l,t ,rlr',t:'t,tr tt sirit'ire a t'onclului alectia 1i irapional aI omu-
ltt,. 't: t t Itttt f '" rrtt,l"t, rlt !'il'li, tnarele sda prieten D'H' Laorence' du'
,,,,,! 1,, ,, ,l'. t tlt. rr' 1"tt'.rrl'tttt'tt'( lctttru indiaid, ca Si pentra soc;etdLc'
"')t ttttt t " 'rlr'' 1't"l l'ttt't I't t'rrt llrtr?'1' a elttdat-o cu buzd-stiittsd' lt
ittt, 1'ttlttl t,tttt tt t ttlr t t"ltttlt',r/, /'r' rL rr'i'(tti iils;l (lstt'prd ei odatd' cw
1,t,1,1,,.,,,,t t,,rtt'tttttltrt ( rrrrll.ll)rlll(1. ( tr',I t' tri(i
'ILtt't
]('; itlselnilitate pett
tttjI 1,,. r,rtirrtrrl I tt,!ltrt l!t(t,nt. tttut t(()tlttrilc tttccatiCi.i SOCiale, eXis-
I.ul,t ,r tttt t rtll'!, t, l'tf ilc itttl"'tt,l''ral'ilt tlitilrc lunea triiti Si ce't
t I ti,t!"t il,l,,t.
(;itt,l itt 19)a ii apar primele proze sclnte din calegerea itttitulatd
Lirrrl,,,, 1/l-i:1c .y atca la, actiaul sia trei rolwne tJe versari, care, dincoLa
,1, |)rz(nltr trnor 4ccente litice personale, inv-ederau irtlluenpa sintboliStilor
Itrtt,tti. D,t vocayia prot'andd a sctiitoralai britanic,tscttl;td lui laci'
,lit,ttc si ironic, ca si temeinica stdpinite a miiloacelor d'e expresie l-au
itrrlctrnrttt sit pd.rdseascd penbu an rdstimp mai indelungat afia t,ersurilor
,si s,.l sc lctlice in lntregime prozei, dind aiagd comediei intelectuale a
trr ittiilii titttl,tilrr,i sirt. Dacd genul scart, cttrt ar li nuaela Surisul Gio-
crr.tlci, rirrc rt r-izut lumina ti.parului in 1922, fiind mai tirziu dramati'
zrttit de .tutor f; apoi transpusd pe ecfdn, dLestd. iilcoTTtestabiie calitdgi de
o!,scrr:ator in notarea detaliilor psibologice ale personaielor, ca si iscu'
sit{a tle a introdace elemente tle surprizii in dest'dsararea acginttii, itt
scl:imb, romanele Galben de crom, Dans groresc ;i Frunze veStede' apa-
rttte sr.cces;a in perioada 1921-192t, denotd o exigengd superiotd in
atnploarea 5i tratarea temelor.
Criticttl Allrrt Tbibattdct obignaia si atragd 4tenlid asilPt4 primti
(irli d Ititrti .ttttor' cttr.' rtlirrtt't tl, r:ortline in gerlnen toate calitdpile de
,t,ti;i tirzi*,Llc srriitrtrtlrti. I)rsi itt cttzu'I lui Iluxley Galben de crom t,'l
cotrstitrrit rut ttstlcL ,lc tcst inlailibil, totuSi, gesdttt'ra itrig;;' scbigarea per-
sotr,rjelor satr tarelc clecorului preligttteazd it't tnulte privin7e maniera tipici
a acestui prozdtor de a concepe licyiunea, de a pune ht scend Si a crea
itttcresfasitcleatzmediudeintelectuali'lnlocuindac[;aneddintomanul
clasiccuointtigdsimplilicati,lragtnentard,aprodPepointillisti'care

eicpr;m;' de lttpt, redcl;ile tlin;re personaje, afinitdpile, ca si idiosircraziilc
Ior, aatorul rornanrlni Frr.rnze vegtede neglijeazd psihografia nzinu.pi.asi
Si discursi.t'd din ficSiunea de odinioari in laa'oarea unui tlialog ,rio, ,po-
mos, 1iitt,:!e wnor si de ironie leroce, cu. i,tenyia;-iditd ca eroii ir.si
exteriorizeze astfel personalit,ttea Ior discontinud. Daci. exceptdnt tebnica
naratii"i atit de controt'e/satd a lui r,aorence Sterne, procetleul pirect
neobisnrit pe atutci cititorului en'olez, cbiar t:u,!tit'rt,t, ,ieprins cu
^ilec;t
cotT;trircl;e; coerente si echilibrate d LLt./.Ltctel"elor tlin rotnaitele lui I.ieltling,
Dickens, Eliot, Meredith saa rrartll', ut'rde existenpere protdgon;ftilor, ilt-
trachipate in tipuri bine indit,iduali?.dte, se inclestaa itttr-o clrami itttcnri
si pateticii din ntijlocul cdreia liecare iesea transforindt) exaltLlt sdu
e puizat.
Nu lird dreptdte, *itici si istoriogroli au. r,tizut it-r creayia rai Il,ttxley
tliit actastd perioadd pe un nou 'fhomas Lo:Le peacock, reluind ctupn uit
secoL, ctt. mijloace e"-iclent mai ambitriottse, formula romanului ,at;r;c, c,,
dialoguri subt:le, excitantc Si irtzprev-izibile ca o incruciSare cle florctc,
spre a dezbate pe plan at'ectit, Si ideatic problematica timpului nostru.
IireSte, iitflu.cnpc nci Si c:ttnplexe,,rrgitul tle la Bcrgsott la I,rcul, dc Lr,
Pauloa ltt I:'instei,, dc la Attatdc r:r,,ttc lt ()iLb st, pir,ttr,ltUo,
1,!tfi l,t
carentele )ntnitoare Si aiattgtrrlistt: it,itt itt picttrr,i Si I(,tt.rtt.,,i,tu, licrtt
aparisia ht cdr;ile lil Ilaxl,:1,ltritt itttcrnttJitrl. liahtgului s.tu pritt t!uziilc
eroilor siii, dintlu-le acel iz onnist'icttt, tittit' si stnrt, rrTric lrigirbrow, c,rre
f,, collstitait sarpriza prinrclor ol)ere huxlryane.
' $i totuSi, in ciutLt noutdgii lor, tonul dcestor romdne ar fi putut f;
recttnoscut chiar si de furechile anglo-saxone atlt de tradipionaliste, intrucit
terenr'l t'usese pregiitit pe indelete de creagiile anterioare ale lui ly/iltle,
Butler, chesterton sd.u G. B. sba-^. sub direrse traaesti.ari, it't primere
cirgi ale l,i Iluxley intihin o buni parte tlin intelcctutlitatca brittttiti
t/e dupi primal fi,zboi mondial, estcli t.ntplexali, srrli srttr.irtcrtttli s,rrr
cosmopoliSi, epicarieni nepisdtori, caboLirti dtci sdil bigopi, ltt,tci rttlt:;tst
tle borLar),snul grandorii, paraz.iti sociali incert rd si-si rcurrtiztzt irut-
tilitatea, ingenue saa ipocritc iilt'ldcirdte, todtd dcedsti tipologic t,trc
sub numele de Denis Stone, Gumbril, Myra Viaeasb, Lyppiatt, Mrs.
Alcluinkle, Calam3,, Mary Tbriplozu sau Cardan, spre a ntenpionLr ti1ii,,r,
neroio din namerodsa gnlerie ce se perindi prin t'apa cititorului, isi
trdiesc dra,mele insipide, groterti s:tu. imaginare pe t'undalal unui decor
neutru, dar nu lipsit uneori de sdaoare si pitore.sc, ca in cazu,l lteisa-
;ului italian din Frunze vegtede. Ochiul critic, lipsit de intlulgengii, al
autorului urmdreSte ca atenlie piruetele personajelor, neferinda-se de
tligresiu,i, di.secindu-le netebnele cu, ironie superioari, ca si scbimburile
de o'1ala|r, aceastd trdsdturi de unire intre anit^ersal aparenpelor si lume,t
lor interioard. Prin conu*orbiri spiritaale s"ta atitad;ni reticente, ticuri
{)
., tt.,,!c, at'irnaSii naiae saa sentenl;odse, cont'esiuni in,olw-ttare, Huxle y
tr,1',:tnlc r.'iaga prolundd,.atttenticd, saa falsi a eroilor sdi prin latura
i',' t ;(rioLtri, desprinzind elentenur.I esenl;al de cel anecdotic, haz,ardul
,i' ,;, , t:rt,te, simburele ldwttric de coaja care il inveleSte.
l) Lt o ttctlt"t etapd de creagie a.Lea sd. marcheze in aiaga lui tluxley
rr', ./ ,lc It ronanele spiritu.ale Si satirice la opere de anuergurd, de
.,,t:. .,rtt si,rlitttire tt realitipii sotiale Si psihologice din timpul siu.
tl,' , l, l,t,ttiliarilrtr tu pri-Lire la etolupia scriitorului in aceSti ani nu
t .,,1,, ,.l,.trt,ttt, itr,.,litt. (]i mai tnulgi insistd asapra con-o,ersdfie; lu;
. t. . tt, ,1.,, I,t1'rttl ttrr ,onstittrit o ttoutdte, cdci deu-enise un, lucru
' I ,, , i t, , ,1,,t , t, tut,r :trrlttrliti, sii-l auzi contenthtl "povestirile
,1,', , ,,,r, rl,,rr r. ',rir I rr,,lr,lr., t i,,tttt.!.lt l,ostu.nle ale lui BeetboL,en scLu
' ":,1 ,l L,,1,. ,, r trll,trtt,t ,1,. llrrttitri s,til |cstigiile artei preco_
, ,l,ti,, ' t,t ,t,,tt.i lt,tt,!, ,,ttr, ,r:',t)ttill lri,tlo,< Juliat LIuxley,
l! ,,', , tt,ltt,, ,,, 1,, 1r,,,t, i,t ,,,rtri,ltt,p( f,tt, ,r gii-ii o cxplicdlie
,t,,t, i l, ,t , l',,,t1 t))t f,, ),, ttt. ttr , t,tl,r t )tttt)tltltti ctt,.qltz, t.u tonsecinle
.t,rt ,,t, lr'tntl.,tul,t,t t)lt(.)t.t ,tlt.. li 1,rrig,t,Jt titttl Ltu, lost Cre.lte dntplele
t,'',,.t,t t,)rrt,rl)rnr(r ;i ()rb irrin (irz:r, licpiunea de anticipayie O, min_
,1,.r l,r,rrc. rt'rii, prtttr,ttt Si nujoritatca culegerilor de eseuri, Studii carac_
r, r, r ( i. ,lLrzie.{ :rocrurni, N{Islinul, Teme qi varialiuni, Scopuri 9i mij_
1,r.1r1.117,77,771'tr! ir ansantblul lor o noud, atitudine lagd de aiaSi.
I l, rttr!rt.l LcL mai in:ennat care a produs aceastd, scbimbare in exis-
r, ,r;.i l'ti llutlry il constitrie apropierea tot mai dditd de scriitorul
l),t' ,,i I J, rl'trt Litiirclrce. IIu.xley c,,ttosctrse pe datorul epopeii naratir.,e
',.r l,(:( ( rr lrerrc lrr',i ditt 191i la Garsington, lucrase alituri de el in
r',1,,' 1:,t r, r irlr'i Arhcnacu.nt clin Lonclra, dpiva ani mai tirzia, dar nu-
,,i,r: i,r,t,lrrt juntitate a detenittlu.i al treilea se creeazi o ade.-drati
,ttr,'.,ii'rtt sl,irit.tnli intre tci tloi scriitori. DeSi complet deosebipi. ur.tul de
,,lrt,i,,r tr?nlctL.nrcrte) tr)reocupAr;, contingeri t'ilozot'ice, gu.sutri Iiterare
't,t ,i,;/ili)tl(
-
y|il.;td:t-se at'irnta ti" cced. ce ii apropirt erau tot.ntai i:on-
tt,r'ttit
-
IIuxlel, era t'ascinat de personalitatea cor.irSitoare Si neobis-
tttt.t!,; ,r l)ri(tt til.r.la; siu, tlc exube rdnf.t liticii, spontatrcitatca Si spiritul
rtt, 'i,ttrit dl d.(str.i gcniu. rel.rel, ttlrsurtl Si i.ndpilitttt pitit lr.t bizarerie ,
,l,tr,ititrtttic, sitttcr. lipsit,lc sot'isittc. ILSit ditt Vr,tpor, din inlenwl
(tr;,it,tilrtr tttitrirrt, ,rutoLliLl,tr I, 1,,'ltt,t;, rlc ltizic, tlar irnpratlent Si nepii.
.ttt,t ttt,:r* itt,trri, l,u,rtnrt:c late dpir;itorul intransigent aI naturii
trttt,rrr itt'l'rt! t i i,,t i 1,111
yj7,,'j stxlrtl.c, .t Concepl;ilor pu,ritane Si a oricdror
1,,,,;,r ,lt tirttir tar<: ar irgridi libera dezaoltare a i.ndiaidului, expri.
tttir,!ti:t itrtr-o l)rozii densi, su.bstangiald, plinir de imagini Si cle sim-
l'rit:t). 'l'ransl)its
in person.tjul Marle Rampion din contrapuncr, cn expo-
tttri tl coi'tcepfi;lor iragionale, Lawrence este integrat in planul creal;e;
rtrrtrttctti ilntl cirpii conl;rutt si echilibru, contrabalansincl astfel sec-
N
i
It
{

toral intelectual, adicd dproape totalitatea personaielor romanulu.i. Rareori
un scriitor a adus altui scriitor contemPordn u17 asemened omagia de
admiragie Si sinzpatie.
In acelaSi titnp, aiziturea lui Haxley despre realitatea psihologicd,
prccam Si concepyia sa ca privire Ia esteticd romanului aaeau sd lie
adinc inriarite de apariSia in acei ani a citort,a opere care const;tu';e
momente in?portante in istoria litenturii. Mai intii, pablicarea ciclului
proastian In cXutarea timpului pierdut, document reveldtor despre lon-
dul naturii umane Si acliunea devastd.todre a du'ratei asapra persotnje-
Ior, care a aL)at d.aral sd prouodce o ade'"trati reaolusie in tehnica
tnrativd, Si sd dea naStere unei dn2ple dezbdteri )n legdturd ca fluxul me-
moriei Si ntitu.I personalitdgii. Eseul huxleyan Personalitatea Ei disconti-
nr:itatea spiritului, scris in perioada respectivi, itz ciutla rezervclor 1i
obiecAiilor forntulate impotriva lui Proust, denotd o lungd pi proltoTd;
nteditagie dsapra operei scriitorului t'rancez, O anumitd. inlluengd a c"'-ut
de asemenea Si romanul lui larnes /olce Ul1'sse, o alegctrie a Odiseei
trdrtspu.sd )n cheie psibanaliticd, cd.rte pe atunci interzisii in lunca at4lo-
saxotfi din c(l,uza cdr(tcteralui ci Iiccttsios, tlar tipiritit Ia Paris prin sub-
scripgie publicd. Soluyiile prol)usc tlc scriitrtrrtl irltttlcz in lcgituri ctt
rezolaarea pe pldit estet;c a problenrci anLtlogiilor Iiterarc s,tu a timltului,
dar mai ales a monologalui intcrior, deschideau cii noi artei turlttixe .
Din acest panct de aetlere, o contribalie na ntai pulin insentneti re'-'itrc
Si operei lui Andrt Gjde Falsificatorii de moaede, unde pozipia crea-
torului laSd de personajele sale e abordafi pr;ntl-o optici deosebit de
originalii, rupind ca rutina romanului clasic.
Existi, fdtd indoiald, unele apropieri intre dcedsfi ttlt;mi cdrte f;
Contrapunct, ca gi carioase interferenpe ca Iumea lui Proust. S-tzr pute,t
stabili prioritdpi Si limite de influenSii, rh.pi t'unt s-dr 1)ttt(d torl,i de
coinciclenle, de similitadini de personaic sau. ic atulogii pc planu.L licpiuttii.
Fdrd sd intrdm in conxentdr;; aproltuldta dc crrgczi lircrari, c ttcittdoios
cii rornanul contrapunct, cdrc cxpr;rti concellitt tutci Iitcr,tLrrri sirnla-
nice, adicd a operei nmdti'Je bazate 1re o pluralitatc tlc tctrrc si da
planuri, cernind pr;t? sitd viziurtii artistice un mdre nurnir cle cxctrrltlare
trn'tane, pstredzA o notA proprie, inteligentd, ironicd, tipic hux!t3'"tnit'
deoenird pentra publicul cultit,at din Earopa unal din cele mai citite
rorndne din ultimele pdtra decen;;,
Ce concluzie ca cdrActer general se desprinde din dialogul anga)at
intre Pbilip Qr.tarles gi Marh Rampiort, dacd ar li sd redacem Contre-
punct /4 o rdstA dezbatere metaloricd intre interNepii lui Huxlcy Si
Lazorence din roman, sau, altt'el spus, intre reprezentanli; ra1ionalisntului
si antiintelectualbmului ? In ciada craclei lumini pe cdre acest docanent
10
t,tltut o aru,ncd. asapra anei bune pdrgi din societtltea londonezd intr-un
t1t.t/t(trt istoric aI evolupiei sale, mesaiul autorului rd.m)ne tonic Si nw
1,"rirttitt, tlilicator Si na distractiv, cdci Haxley descbide o t'ereastrd
'1,,t ,'iitttr, tritintl necesitatea ca omul sZ, se reintoarcd Ia sursele rod-
,',,, ,tl,'r'it1ii pentru a se relace cu adevdrat in toatd integritatea lui.
lt,:t ,,sril l,t1:i Jc orice formu,le moralizatcare c(lre dr escd,motd adevdrul
't, 1tt , ,rrttrn rtl tru. sr sli:Ste sd schigeze prin glasal personajclor sale o
,,,r,tl;l,r 1,1,,,,'lit t tortf)ort.lmentului, ualabild in linii ntari pentru in-
tr,,rr.r firt,,.r,f ' ,1,. ,tt,tlir t striitorului pind. la plecarea sa in Anerica.
' ' ,, 'r, ttt, t, ,,,, . t lti ,rlt,rt,t ict:it Om
-
Spttne erOUl SdU RampiOn.
,1,,'1,'n.,.t,i (,ntul ( o crellturd. care inainteazd atent,
t,l,tr ,1, 1 tt,,l, tt1 t. iu t, I',1,1',r,, 1," o rt)drtl:t itttittsit, ctt, intelactai, con-
:t ,tl,r :! r1':ttttrl Lr uit t,tl,,t ,rl l,tl,ut,ittului, i,tr ld celiildlt cu tot ce
.tr,'tutttUl)1|1. l,ttttil :t Dtit.,tt, itt rl, rtt,t tt ii lrcfnile Sd-Si pdS-
Itt.t .,1'1,1,',1 Lrt ttrt',,rnttl lrr,trr ,tl,r,,ltt l,r t,ur il L,Lt ltil.ea cunoa;te
trr,,l.11 1 , t ,!tlt,,n,u r,t,. ,rl,s.ltrtul l,(tl(.ttlili tcbilibra, Absolutul per-
1,,t,i ttl,tti;it.tlt, ttt,t tt Jin ltrrrttt Lle vctlere intelectu.al co)tstituie o
t t,nl ),ttli( 1ir' itr ttrntt'tti, tot p.ffd(lox.>
.l,,,,tsi ittltlcltt'iu.ne se tlesprinde Si din culegerea de eseu.ri, cu
rtrltrl ,tl,,trtttt ultitrtr, Fi ceea ce vrei, dar exprinlnd irt realitate o ne-
1,,'ro.tit,i trtc Llc cumpinire Si integrare. Cdci la aechiul adagiu socratic,
" y'(')0r otrrt.rtirv>> r, .tatoral adaugd, ca o condipie indispensabild a
irrtl'l,ttitii lii,tlci ,rtane, armonia cliaersitipii cdilor de ctuTodttere. <(Jni-
t.ttt,t t n ttil,tr,i lritt sttl)t;mdred u-reuneia din pirgile dirtersitdgii
-
con-
,l,t'lt Iltt/,'t,..li .trr (rnlt o fugl are neuoie de toate ttocile, chiar Si in
l,,t:.,ttnl t t))1tt,!lu.tl't aI r-ieSii, l;ecdre tn;cd ntelodie separati joact-t an
t,,l j,t,li'l'rtt:.a!,i1, iar gama se inchicle ca plenitudinea din ont.,
l),rc,r itt tltctiiul 192A-1930 elementele de criticiz socialrl tlin uea-
1i,t l,:tr.lt.1,,uti se axedzii pe comedia intelectualilor
-
luind expresia in
,,,t'.rt,t lr,!o:it tle l',tltr1, cind det'ineStc pe Domnul Teste ctr, pe u), <mon-
'rru il ntitologiei intelectuale,
-
in atii armitori acest aspett clev-ine
tt)t nti; c;,iJtttt itt, alegerea Si traturea tcnclor aborrlate de scriitoru.l englez,
I ntr il(i itr, sult ltrcsitutc,r ci,,rttintcntthtr politice rclrezentdte Ve atunci
,lr 1'tri,,,lrrl itrtitttttt Si trt[,tst al ntiScirilor ctr cdracter lascist, Huxley
,lr, utt tr,t 1t',1j r otrstirttt ,lr rtsl,ottsrtbilitatea ce-i incumbd scriitoralui 2n
l,l.trn,tJirtr cott;tiittlti sLntcnilor siii, opera Iiterard tlobindind dstlel un
t,'l ttnlirct t itr ttliuttttt sociald, Exprinilntl atasr'ttnentu.I sd.a sincer lagd
,1,'iJcc,t tle libertate, cle respect al omalui Si aI gindirii ttmane neingrddite
,l: niLi un t'el de opreli.sti, cd f; nedez?n;npitele lui convingeri pac;l;ste,
1
"(.unoxlte-re pe tine insuli> (lb. gr.).
$
I
11

LIu,xle1, scrie prietenalui sdu I.lY/.1'1. Sulliuan: *Sint conpirts ci ontetti-
rcd, cLiitii s,"z-gi ldureascd. o concePlie bine det'initd Si cuprinzdtoare &su'
1:ra lunii Si consider ci opera me(7 1ta adu.ce o anrtm;td contribusie
iit ncest sens,,
Din nefericire r"tiziunea sumbrd Si pesimistd din antiu.topia satiricd
(), mindrl lume noui
-
in ciuda previziunii si demascirii attor Pi'.l(:t;c;
ti..Lziste
-
na jutit'ici dsetnelted tottrittgeri. (bictr Si broSura ltacit'isti
intitulatd Ce misuri ai si iei ?, publicaLi in 1935, cu todte itttenPiile
liudtLile aie
'tutortrlui,
na d stlntit in rinrluri!c cititorilor europen; tutt;-
lasciSti clectul scontat. Abia la sflr;ituL tiegii, )n romanwl sdu de anti-
ti.papie Instla,
-
o paral:ol;i ingeniottsd. dsn.pra "oiitoru.lui onenirii cn t,e-
rita!,)le accente cie criticri socialii
-
Iluxt.ey aa regdsi acea';iziutrc ste-
leosLap;ce Si. sitttetizatoare spTe cdre t;wlca in al patral,ea dcceniw a!
se colului,
IntinenSa unui ttou rdzboi, pe cdre Hilcle)t I-a preu'dzut ir: toati
grozi-aia Iui, i-a sugerat culegeree de eseuri pe teme de t'ilozot'ie sociali
itttitttlati. Scopuri Ei mijloace, in carc au.toru.! iSi lrolutle si ticzb,tti
re Jorma norald a contu.nitiTii tn)tLurc. (:onlticitt Lii o LrJcnt(tt.tt strc'ir-i tttt,
poate t'i ol)ert1 u.nor ituliuizi izoltli, IlrrxlrJt i-(totntt)kl,i ittliittiarc,t it.nei
grupiri u.nir,,ersalc, .7 tur; L$o(id1ii lc o,ttrrctti Jc l,u.ttii;- c,ittlii t t: ur
urma si-Si cor;sdcre tiaga nobilti ltitirt.tti ,r. ptrl<'t liotfirii cottsLiiitlri tno-
ra!e a tttnanitdpii. AliiLuri de principii intcrcsntttc (til)l dr Ji a,:c!,:a aIe
plani.ficirii sociale, ale solidaritisii untane uelinitdtc s.tu,tlc tlctnocr,zpici
totale, apraape anarbice, dupi modeLul qualeerilor, dutorul isi lace ciu-
date iluzii cu priaire Ia Iegile care se at'ld la baza dezpoltirii socict;r;;.
Voiiil si pari detaSat pttfi, Ia ccmpletl. independenpd sp;r;tad!i, FluxleSt
se sittr.eaz,-r ht realitate pe poz;r!(t idealist-ret'orntisti a filoz,olie: per'
sonaliste.
Dcci scopurile 1)ropuse de autor il ottorctz], prin latiditatcr,trgt!'
mentdrii., ctt t; pr;n respectal fagi de ont Si increderea in valorilc su-
preme, tn schimb mijloacele dc rezolL'ttre ale aicisitwdinilor socialc s)nt
deJicitare, ittconsistente, adesea utopice, nercz;stind la o criticd de t'otd.
Cartea trebaie priaitd ca o mdrturie a ndzuinpelor au.torului spre ut,
liman de pace, de dezvoltare armonioasd a t'ipturii umAne, o exprcsie
a uocaliei sale amaniste Si nicidecum c4 o tentat;vd. de pretinse solupii
pract;ce. oLutnea noastrd
-
alirmd Huxley
-
se alld pe wt fdgas gresit
Si aratd ca t; cu)n ar fi cu, nepatingd, sd fie salaatd din starea ei actuald...
TotuSi, e neindoios, plecind de Ia fapte de observapie cwrentd, cd in
incercarea de a o smulge, fie in totalitate, t'ie in parte, din dezordinea
actuald, riscdm s-o planificdm intr-utz sens infernal Si pind la slirsit s-c
nitnicim in intregime. Existd, remed.ii care sint mai rele tlecit bolile.,
72
l|,ir ol)etct ntajord int'dp,tui.td de II*xley in anii celui de-al patrulea
,1,,r,,1 tl se.olillu; nostru este romanul Orb prin Gna, aI cirtt'i ti.tlu
rtt"t,tl,t,:t, crtrtrs din poemal Sansort al lui Milton,'trea sd insennte des-
1 tttt,l' t ,r tttnulrri din st'era egocentrisnttlui Si a robiei ittstinctelor, ,i
,,r'.r',ri./ ltri itt z.onele calme, netulburate, ferite tle curenpi, ale littiStii
,l ,t ..,l tr, roi. Oartea, care constituie ana din operele sale cele mai el,t-
t',1,,t,, t ,, itrtcri',trc i;ttlriztrcaSd. tle a tratrpune rnecanismttl gindirii
,,t,t,irtl t,,,tt,rtrtrltti nr()lt,'t). ][ai intii prin jocul datelor ca"enddr;st;ce,
'u l,', ,,tr,' llr,lr l',r,kt rrri, lapt cdre a cleratat la ,t,remea respect;rtl
t ' .,,'t, t,t,,,t tt I,r,trtli,rri.',t1i (t, intenl;;le aatorului, cici romaiwl se
,t t t,t t ,1.r,1 rrt .t,t,,ti, i ,rltt tii,t, Si ntr, irt clwrata iyet,ersibilii 't
,.t. tl, 1",,t ,'!t,,u,n.'r tt'tr,'lt'r J( l.t lrczent Ia trecut Si cle l;t
r, , ,,t 1., :'t,'t ,tt,tlttt|, t ut.t rrti!, ,!tt,t l,rttltri( d reprezentirii tnentale,
.r 11,.,:,!t,. ,1, ,'.,',,.r1,t. ' ttitt,ltt ,,. ,t'tl,.l ittl,inltrirta st/:cnratit'i, Iogicd
,l,rt ,trr'1,' ),tl r ,t tlt!t t r,,,r1'1, , ,! tntt u tlt , trt'it r. l:,rplrl,' lt -.i,4i sc in-
r'.," I r ., t,t,tt,ttt'. itt rrt,,,t,t,.t,trrl 1,,i11,1,,i1,,Ll,ttit,it.rlii itttclectua!e a,
Irt t,utt,l,'t. .ltrr,,nrl ,ttt,tlt:r.,r,,r tittr,rliilt sul, utt tutgbi critic, tliseci sen-
ttrit,tt,, ,,,rnrrtti,,t i,lri r,ut r;tittr,rz,i in atclttsi timp cu drame eroilor,
,;;,',ltli,.t titrtrrtl si ttJntS,t ttLDdlitili;, t'drit sii ditninueze ins& nici tut
trtt,u.t lt , j i ,tt.:tdtrJ tlbloului s.ur ttcu;tdted riziunii.
,ll, ',tjrrl c,irpii, tratntnis shnbolic lnin paralelisnutl a dcud tlestine,
l,t l',tt Si o lttncie, este intrucbipdt de f,-oinld aprigi a protagoniS-
rlt rL rtu rctutitla la ceea ce collstita;e ltreyul existenpei
- t'ranchc-
,utt(trti.;tdl(it, o anuinitd. sete tle absolut
-
drtugi ca neputitli
,t 1 t,rr, I,rrii t trn)ul de a sorbi fnd Ia t'und cup"t, aCesea atnctri,
,t l,t'i tit r Irtr rrlttricn[e de riaS|. Dar ret'uzul oricirui conpronis cit e!
.rrl,r'.',, , ,iut,nt,t rdl;anii de a triii pe pdrcwsal dublei eaoln;ii a celor
,1,,t1,, 1'1y511,1,,;e ii ta transforma pe amindoi fdrd incetare Si, tiilpi de
ytt.,'rttl irrtpt'tLtos al eaenintentelor, se Lor regdsi in altimele lile ale
',t1,i ttz,tgi, tt.niliyi, dar nespus cle imbogd;iyi sat'leterte, atingincl in
,t,ca lirt:Ste a adincurilor clupd care da tinj;t intotdeawta.
ti in ttici o altd operd buxleya7l;77tu ds;stdn't la o atit de
dtSi treptatii, transmu,tdre de z.talori ca in aceaste c.Irte, c;ci,
lt)i,(t(t t'ir1ii Iti .'1nthottl, Bcauis Si a Helenei Ledv'ige, are
rlt'tlt'rrr,tsr,tr( i;l)o(r;z;ci Si irnplitit tle repucliere d ann; lilm;
,,rrr rtoii tttt Si nr,Li prtt lace nici u,n feI de iluzii, atunc; cirr'J
,,t isi ,lr:i.tlrrit t/,iprr.rile ei contfa(l;ctarii, echivoce saa resp;ngA-
| "'t
I l)rivire retrospectiv; (1b. engl.).
13

Odatd cu strA.mutdied, in California, in existenSa lui Altlous Hwxle3,
se pettec arutmite metdmolf oze cdre aveda sd-I conducd pe nesimpite Id
o interpretare misticd a t-tiegii, Pare ciadat, aproape ne""erosimil, ca
acest oxt'orclian hrdnit ca studii laice, addpindtt-se Ia sursele cele maj
autentice ale ragionalkmulai Si personalismulai occidental, imbibat de
Stiinla Si de morala lamii profane a intelectului Si a acpiuttii prdct;ce,
sd-Si intoarcZ privirea interioard spre t'orme cle meditaSie Si grasie sacrd.
I'drd sd urmdrim in detalia tnean,lrcle sf;ritaale ale scriitorrtlui
englez in aceasti perioadd, trebuie subliniat totusi cd, Huxley nil f;-a
irtsusit o noai viziune de r:iag| printr-un sintplu et'ort teoretic, ci mai
degrabd urmind o cale existenr;dl;i. Intr-adeud,r, Iegdtara stabilitd. cu
cdlagdrul hindus Suârni Prabbatatranrla, care f dcea parte din Ordlnul
Rantakrishna ti intemeidse Ia Hollyu,ood an centra pentra studiul gi
pract:ca t'ilozofiei aedice, a fost botdritoare pentra'"'iitorul autor cl.
Filozofiei eterne. Erd pentru el o incercare de a ptrunde in cxper;enft
rnisticd a Orientulai, I.t eare se asoc;drA Si prietenii sdi nedespd,rjiSi,
Gerald, IIeard Si Cbristopber Isheru,ood, stu.dio;; ai practicilor dscet;ce
hinduse, lard sA nai anitilint le ,grupul ,lt rc,,zr,li itnlirti iti lrunte cu
Krisbnamarti.
Dar aceastd experienlii core slun(lcd odre stn/.1'tur;i proltnde a lui
Haxley ? Ar fi grea de negat cti evatinrntcle trogicc alc atlolescenSei
scriitornlui
-
nzodrted Prcmdtar| a nutnei sulc, sittuciJerca u.ttui frate
mni mare sau orbirea temporard cle dpro.lpe cloi ani, care d ttrmdt dilpi
o gravd inlecSie ocalard, izolindu-l intr-un straniu anioers interior
-
n-aa ldsat urme adinci, poate de neSters, in sensibilitatea atit de ascu-
giti a autoralui eseulai Porqile percepliei.
[)in notele publicate de prietenul siu rontntcicrul cttglcz Ohristopher
Isheraôocl, strdtnatat la rindul siu. in 5.11.,4., rcirse litnpcLlc cutn Iluxley
insusi concepea propria sa cotxLertire, ca Si criz,t de tonstiittlii cere a
precedat-o. oAm ajuns la toate dcestea
-
spanea el itt 1942
- fe o
cale oarecum ciudatd, ca o reductio ad absurdum 1. Cdci lu,nrca perceperli
lacrwrilor e nesdt;sf AcAtoare, Na-gi e de nici an t'olos sd cwtoSti glt,stal
t'ragilor numai din cirSi, Ca cit reflectez mai serios la sfera artei, cu
atit nxai mult imi dau seama cd, deSi drt;rti; n trebu.i sd stabiieasc.i
un anumit contdct ca realitatea spiritaald, ei o fac intr-un fel ca totil.I
incon1tient. Frumusepea rdmine prizonierd inlduntrul spaSiilor albe dintre
rindurile unui poem, printre notele de muzicd, in golurile existente intre
'.,rl,tril( sculpturale, Aceastd inzestrdre sau talent reprezintd o ent;tdtc
l:1,ttt,t Jr cottstiinlE. AryiStii aruncd o plas| $; reutesc sd prirtdd ceua'
,1",! , ..,t r c obpin e dproape ldrd insemndtate,.. Dar anii simt neto;d sd'
t,,,r,,r ,litttrtlo tlt astt'eI de aparenye, Ei tor sd' aibd o cttnoastere nemii'
l',,;i.i ,t,,,l,irnilor dintre impletiturile reSelei.,. FireSte, na e ca pat;nfi
. , ', nu)tlt l,t ,t ,tsttttcttcd ttiizuinSd,,
1,,,., i,t,l,,t'l'r t,i ttrtntcntele de tensiane emoriondld Si de restriste
,, ,,, 1,1.tr ,!,tt :,,r1,r t,tiitorritti. in topi acett; an;, lie in timpul rizbo'
,,,1.. ,,,,,1 ,;t,l: t,'lt :rtitr litt Lu.ropa satt din alte pdrli na-i nzai
,..t. ,,, t , ,;..r ttt,ri tirtit, in penibila agonie a scampei lui
i , j,,,,t. ''r",. lt, ,rttttt,i ritt,l llicirile i-aa mistuit pind Lt
, ',,1, ,.,.t ,1,,, t',, l,t,'1,.. ,lt tttrr'.itt'lrr i o,l,t,i ct ntatutscrisele ti ca;e'
t .'. l',1,,,. r',i.,1.r,,r,., ,,1 "t'1,,, rl, ,rtt't Si ,t ,trrtittirilor personale
t,lt,,t 't ,,t ,l' ' ',,.',1 itttr'
",,, ,,1, (tlt ttl.. l(tt1()t(i itrctrt,iri, deSi ttu
1r, t,l ,, ,,1 1,'.t itr I rrrt t 1"rtl, l,tl'tt ttt)tr,I t, ritlrtttlui ttrylcZ tla a-|i
l.tt t ) ,,t,,lt ,t,)t.it!t'rtt tl!'l,tt tlarit,ttr, l,rttizit: Si uLltuiruri tangibile,
itt,lt, l ritt,ltt 1' /',.' ttrti rr1ttriL1111' l,iuttrit-c, spre obscttritatea ming)ie-
t,',ttr ,t l,tt rtt,rltt i t,t,Si, l,uilr', pscurlorcligioase.
l)t ,r))t.t:,:,tt Jt o c:ilurii itttele ctaalistd. care i se pdrea cd rdmine
[.r :tt1,t,t],rl,t l,t,tl,lottdor t,iepii prolunde, Ilaxley cdfiA relng;tt in tnecli'
t,rl,t ,tttitti 1,,tcnt s,urcrit, cbintesengd a cosmologiei gi teologiei orien'
t tlt , , ,u ,' ( utotrlt. Iiiregavad-Gita . Atras de aceastd expres;e a filozo-
l', t . r,lt, t, irt tarc inttieSte o carte prot'eticd, aidoma psalntilor lai
lt,r. ,,1 ,,rrr , r. trntii lti tsaid dh Vechiu,l Testament, 17uxle7, scrie prelasa
I t tt,t,!t,,t.',t ltrtt.trir in lirnba englezd.
I l,,rrrrL s,iu tlc ali deJini o altd atitudine sp;r;taald pe baza noi[or
' 1.,;(ult' int,'riotre s-d trddus pe tdrim literar prirt elaborarea lucrdrii
I rl,,zrrli;r cternS. Depl autorul analizeazd, concepte ,; expane doctrine,
l,lrîttltt-sc de o imensd;i incontestabild etadigie, cdrted na conai,tge'
,l.ttttriri laptuiui cA diunge Ia an ttag sincretistn religios, la un lel de
t.t tntr(tist)t t; con-ergenfd. misticd, in care s-af cotltopi toate tradigiile
tttlot,iL c itt cotttttna adorare a at'tei lorge transcendentale unice' Mai
,,,,,1t, ,ittl 'ceched inlelepciune indiand cdtttA sA tepudieze principial de
,,,ttrt,r,licSit, iar taoismal sd acrediteze principiu.I de armonie a forgelor
,rtttitttitc, intreaga logicd a lui Aristotel Si Descartes e complet r1stur-
tt.Lt,t, i,()tin(! in conllict cu intreaga dezuoltare t'ilozolicd si Stiin7it'icd
(ttt()l)t dlli.
I't pl61 literar, toatd lcedstA per;o*dd se exteriorizeazi pentra
Ilrrtltl, l)r;ntr-o operd inegald, insuficient realizatd. Pagi.ni de prozd
14
1 Reducere la absurd (lb. lat.).
l5

romanesca, de eseu,ri :au biograt'ii, av)zd netdgdduite tnerite artistice, turit
ar 'fi acelea din romanele Dupi mai mulre veri pi Timpul trebuie sr se
opreasci, ditt eseurile Teme gi varialiuni saz porgile percepliei
-
u.nd,e
in prima pdrte e descrisd cu rigoare stiirtificd experienpa cu alciloidul
nesca!ina
-
alterneazd cbiar in cuprinsul acelorasi lucrd.ri cu tt::te Si
concluzii nebuloase, saa tr.neori cil. argurt:nte nec()ni);ngdtoare, c:t irt
cdrted int;tulari A doua cilitorie in mindra lune noui.
Ultima lui licgiune, Insula, scris,i in anii dnd era conttient c:! tu-
mora lingualii de care sulerea nu-l ,td crtrld maltd areme, pir,i,seSte
tcnul satiric si ironia acerbi d.e altddati, ca si tligresiile de ordin neta-
f;zic, in t'avoarca uttei prot'esii de cradinyi it-tcrezdtoare in destinu! onte-
nirii, cu todte ci lucrarea nil rerte;te sd ep-ite intotdedutld tot'tul predi-
catr.tr. Oricu.m, chiar Si iit,lti.ma pdrte a opere; sdle, pri, Iuciiirte,r
deloc dezmittsitd a wzor fapte de viagii sau. iclei generoase, I!ti.xla1t
rimine un ciirtu.rar intpenitent, pentra cdre inteligenla n,t. padte fi e;ca-
nozrA sdtt cludati ctt ttici an cbip, ctt todtc ti Iitnitele ei it "tt,tr
ittStrste, nesatist'icito,rtc itt 1,y617r,r1 (.tnto.tt!oi; totalc t rtalitisii.
oNantai cinrl moartea incalreazi uiLtld jlttr-rm ultitn chenar, lror_
tretu! poate t'i cu ade"-,drat agAft in l)uetc>r spu,ea ditd.-a scriitr.;rtil
Henry James. Dacd in intensa majoritdte d cazrrrilor butarJa iinine
t'alabild, existd. Si imprejuriri dnd e necesard o anumitd perspecti,uj, un
rigaz, spre a puted tlesprinde concluzii delinitorii cu pririre Ia nreyitr.t!
uttei opere literare. Tinpa! prea scurt, db;d u,t, tlccett.'rr. Si iuntitate, r.a,e
s-a scilrs cle Ia moartea lui Aldous IIuxlcl,, ToltrtiLilc iscatc ln iuru!
atitudinii drtistblui, acaz,4t de apostazi.e, tle trirlurc a inteltt.ru.lui Si ra-
Siunti, precusn Si negarea globalii, t'iird salicient discerniinint, tt Iuiyirilor
scrise in a doua etLt.pe d aiepii sale, aa aL-at un. anumit ecou ;i ,t;tpr.t
primei perioade din creapia scriitorului. Din aceastd cauzd. ut't scbem,ttisnt
neju.stit'icat a luat adesea locul acelei aprecieri lucitle Si nepAriln;todrc
care ar ingddai situ.aree acestil.i dutor irttr-o aertiabild, ierarhie d.1,io-
rilor.
Fdrd, sE intpiirti.Sint sub nici o t'ornd pirarea lai Christopher Is!:er-
uood, care susli?'te cA ptrtea cea mai taloroasd a operei bu::lej'ette ar fi
t'ost scrisd in America, socot;m cE o reconsiderare criticd a ultimci
perioade, subliniindu-i-se desigar limitele, dr scod,te mai bine in eviJ.enSi
nota dominantd ditz actit'itaLea scriitoru.Iui, Cdci in ciuda dprop;er;i s.zle '
tb
,!t tttistiti si de '"izionat'i, ca purtitori ai unor ipotetice adeviiruri nesti-
,t,', Iltxlcl, trt erd utt teist, na reclrnorte.t nici utt t'eI de har supra'
rtrru,l 5i ntai. VuSin incd nu era tt'n credincios, disprepuind orice lel dt
,r,1,'t,rtr t,,rl,i, cle idolatrie stltt de sabsL;tut rcl;8;os. Dintpotrir''d, uma'
, .tturt s,irr st.lt;( era cbina:t de anwnite ternei inspirate t'ie de idee,t
.1,r,,,t)i ,trtili,ialr ,t unitigii fenomenelor, cuttt ar t'i Iizic si psibic,
"t t,,tl 1) '1,ittrtr,tl. L'itnttric Si. exterior, t'ie de t'aptul cd. ontenirea s-ar
r,,!.,r ,lt.ttrrL.r' l,1tt r'll()zic demogralicit sau' pritt violenpd. Pasitt'nea
.,r,,,.it, 1,,1,, ,t,,, It t.u. lltrr.!c.1, t7 pus-o t altimele sale scrieri, tra-
,,,1 r ,, .,. !. t, ';,. 1,r,, 'li,t rl, oricit de excesiv ar putea sd par7
, ,,,, ,t t..,tt,!t , ( ,irlrlc lui $tiin1i, libertate qi pacc
,. ,1
"r, , ,1,r,,r" ,, ',,,',,1'r lrrrrt' noui, sint ti.pice din acest pttttct
1 .,,,, t,', t, t ,1, u,,r,, 'tuil,t , iro,t)( ;i lrutttttscle, cu persfectild
,r,, l',1,.,,t tttt,rlr ,r ttnt,rtttt,tlri tltl,,tit,L igttorat$ai, cup;ditAili sdtL Pdtimi;
,l tttr rt,,. ltt ,utttrrtit,' l,riiinl( t lost urt t-iziottar, un dnt;c;1td.tcr, utt
I' Ll, 1",,lcr lai,. .l)u7i r'zrz Visul lui d'Alembert pr Suplimentul l,r
t.rl.rr,ri.r lrri l',,rrr;l.rinville Je Ditierot
-
rentarcd criticul Isai,tb Berlit't
-
,t,ti , il,,r,r't,t ,lc'coycririle biologice Si fiziologice ale secolelor X1X gi XX,
;; , t1'tittr,ttr srrlt lortna wtor specula;ii indrizneSe uttele tlintre progresele
,,.,ri,,t, ,! t ,lortrt;tiul $t;inlclor naturii, tot dstt'el Aldotts Huxlel, cu d(e.r
t ,l tltr,rt,' '1,t,
ial.i lasi de contt.r.rarile vitoru,lui Pe cdre o posetli atte-
,, .l,ttttlr intdyiudti-.'e, se situeazi la limita extremd. a actualelor lrun-
!.ttn,tlr rrurotsterii de sine, scratind zdrile de dincolo. El a fost mcsa-
r,tu/l d t(ctt ce '"a insennta ca sigur.tnpi unul din ntarile progrese ale
',
' t, trltri ttostru, Si ale celor armitaare
-
credlid turei noi Stiit4e Ttsiho-
t i' '- -- crrtittitul tlestopeririior Llittr-un domenia pe cdre in nontentul
,lr ],tyii. din lipsa uitu.i ternten ntai bun, il numint aI relaSiilor psiboso-
,,t,rt,,sr;tiat,e, dontenir.r in care stu,diile recente despre mituri Si. ritualuri,
,l,,t,rc ritldcittile psihologice ale cotnportdrii sociale si indiaiduale, despre
, l,t1ii!a d:ntre bazcle t'iziologice Si cele logice ale lingaisticii, cd f; desprc
It,;ttt,.tittle de psihologie paranornttli, terapie psihicd 5i altele asernd'
r! itt,,r).. iw reprezintd. declt primele Si cele nai rudimentare inteputuri,,
l'tt aspect controiersdt in cadrul operei hu.xleyene se releri la prio-
1 tttit'tt (c trebu.:e acordatd crealiei intaginati';e saa celei eseistice. Pro-
i.t;t;t,i sltittottsd, pentru, ci nici u,it scriitor demn de acest ,anme nil
,t !,,1,r,t (lc(it acea lormd de expresie care rdspande Ia u.n moment dat
,, t,:ttytlrtr sd!e creatodr., necesitdgii lui ldantrice. Prin itttroducerea ideilo,
I
{
5
i
17

in ro,nan, artd naraila| a scriitornlui englez capAtA o fizionomie spe-
ciald, o dimensiune proprie, lncit prezenpa unui univers concepta&I in
text sugereazd, ilazia estompdrii genurilor, tleSi in realitate na e L-otb,t
clecit de o ecbitalengd, Iiterard. E cunoscut Japtul cd liecare gen, saa
mai degrabd, fiecare clomeniu literar iSi poate asimila nodalitdgile celor-
Ialte lornte de expresie, trdnspan:ndu.-le in registral lui propriu. Ce
reprezint;i odre tndred, epopee proastiand, spre d recarge Ia un exenzplu
pregndnt, dacd na echitalentul romanesc al imbindrii u.nor elemente de
t'icSime ca pagini memorialistice Si considerapii de esteticd ? La rindul
ei, naragiunea hu.xleya1l; pr.tcticA in cel nai inalt gracl echivalengele
literare
-
o t;picd ilas.trare t'iind. romanul Orb prin Gazr
- 5i nu
namai literare, ci Si filozolice, artistice, gtiingit'ice, etc. Dar in creapi+
imaginatiud, Huxley nu. ginderte ce filozot', ci se supane in mod scrapu-
Ios realitdgii sensibile. ConStiinga sa intelectuald notedzA reacliile iit.fime
ale ntediulai, ca ;i percepered. nlmnldtA a detaliului saa modilicdrile
imprez,izibile at'e perscnajelor Si acgiunii. Pe de altd parte, calitatea.
stilului s1u, care foloseSte o Iimbii plastici, supl|, aderenti la obiect,
ldrd ontatnente sdu retorit)t fatil, f,rce tlitt ttt'tst. striitor un tndestra al
prozei engleze.
Mu.lgi apreciazi insi pe I I tr.xlc1, ntd; dl(s (tt esaist. Intr-adeu-r1r, ese-
urile lui cele mai rcarite Llenoti o drtLi rrli)tdti, htetlit Si ingeniozitate
in optica prezentiitii problene!or
-
intlcoscbi.t teilttlor tlin domeniu!
pictr.rrii Si ntazicii
-
ca il subtile Si aariate analogii, t'olosintl tot tolt
liresc, Iipsit cle pedanterie, apropiinclu-se odrecum de contunicarea nemij-
Iocitd. S-ar putea at'irma, ca dtdre, spre a clepdsi controtersd iscttti, cd
opera scriitorului britanic reprez;nte in ansamblul ei o pasionantd rnaie-
tuL;c;i, o inaestigayie a posibilidgilor utndile crcdtoLrre, i,tr intr-un sens Si
mai general o .reitdbild metalord gnoscologici.
Dar dincolo de inldptuirile sale itt tl,trrrcttirr.l licliuttii s,ut, eseului,
Aldous Haxley t'a rdmine in menoria oanrcttilor t,t utt ttnratist pdrd-
cloxal, an scriitor md.cinat de proftutde aspiragii contradictorii, sintbolul
unei lumi bdrguite de dileme, plind de r.icisitu.dini Si de contraste izbitoare.
Cdrtilral cu orientare eclecticd,, t't-a acceptdt ca inpelepciunea umanitip;i
sd. t'ie incbisd in scbemele ra;ionalismului, cdruia i-a reproSat igiditatea
Si inelicienga; ginditor abtiat cle ca,Toaftere, a pus in cumpdttd aaloare,t,
intelectului, dar n-a renanlat Ia inteligenpd cd ;nstrument de inaestigagie;
sceptic, conv;ns de relativitatea ualorilor, n-a resp;tts nici un ntonlent
judecarea noralii a actelor omeneSti Si nici necesitatea st;nullto(zre d
idealurilor; eut;st senzual, a dispreguit formele instinctuale ale ztiegit,
considerindu-Ie an fel cle noapte aiscerald in care indi"^idul se zbdte
18
,,t tttiticul Iona in pintecal t'abulosului cetdceu, $i totusi, irt lu'ngul 5i
itrrrtrtocbeatu.I sEa itinerar sp;/;taal, Huxlqt a lrttreprins o explordre
, trrajoasi Si leald asupra lui ittsusi, ca ;; dsapra semenilor sii, creind o
t'1,(1' ('dr(, dezbdtind unele d;n probletnele esenpiale ale ttagicei sale
,1,,,,i, ittliti ldrd incetare liinpa unatfi sd se realizeze
-
depdsinda-se.
MIRCEA PADURELEANU
t
I

CRONOLOGIE
i ,'I i, ' ,i "' r, r, ' ,r I Lr t ',,,1 rl rrirrli, irt r|rtlit:rtttl Stti|e1,
l, ,r,l,l l,',1,., l,l'', It,,,'.tt,l,.rl trcilc.L lirr rll lLri Leonerd
IlL .lcr, J,r(,1e ,1 ,. tk lnrlr.t clirr.i l.r llnivcrsit:rLce din St. Andrelrs
.1i ,lrri, l(rr .rl rc';stci (,orirl:ill )lagctzitts. Frin a;cendente paterni',
,ltl,rrrs crr nepot direct al marel'ti ltxtLlri.list Tholas Henrl
I Iuxicl', ier prin cea n.rxternXJ strillepot al poetului 9i criricului
litcrlr trlattherv Arnold.
i'ta )
-
Unleazi ico3Ix elementari la Hillside, in apropiere de God-
alming, sub condrtceree institutorultti Cidie,r' Itobinson, irrpreuni
cu fratele sXu mijlociu, Trev, gi vlrul lui, Ge i'r'es, constittlind
impreuni un trio nedespirlit.
tt'C7
-
Apare, in ca.lrul Ecolii, in trxgedia Ncguyitorttl d.itt l'enepia
de Shakespeare, in rclul 1ui.rrLto:.rio, nranifestind o reeli capa-
t itatc interpretaiivS.
-
1n revista literrri 1oca15, scoasX de tinirul Len is Gielgud
(fratele faimosului actor John Gielgud), Aldous publici primtrl
siu poem, intitulat Sea Horses (Telegarii. ndrii), pe cere qi-l
ilustreez: singur.
IgCS
-
Nloare nr:rlne sa. fapt care-i produce un profund traunatis:r
psihic.
-- ln.rpreuni cu tatil 9i fralii sXi, firce o cilXtorie pe continent,
riminind citva tirnp la Argentiire, lingi Chamo:rix, nu departe
de Mont-Blanc. La inapoierea in Anglia intrX in Colegiul de lr
Lton pentru continuarea studiilor.
191a
-
Contracteazi o infeclie ocularl de origine streptococic; care-i
provoaci o cecitate temporari bilateralS, iar dupi I'i:rdecare
21

:il,T; J.'
"
"
".ilI1T'
ff " "il'T
":;ilT J, *:'T*; jJ";, j:
J'o;ani igi asimileazi studiile prin sistemul Braille cu un curaj $i
o tenacitate surprinzitoare,
1913
-
Intri la Colegiul Balliol din Oxford, unde se impune de la
inceput ca gef de promolie prin calitllile lui intelectuale.
1914
-
incepe primul rizboi mondial. Infirmitatea ocularx il face
inapt de obligaqiile cu caracter militar, fapt care-i produce anu_
mite complexe. Sinuciderea fratelui siu mijlociu Trev, in urma
trnei deceplii sentimentale, ii miregte gi mai mult restrigtea su_
fleteascS.
I91t
-
FrecventeazS cu intermitenle romenticul conac de la Garsing_
ton, nu departe de Oxford, aparlinind familiei Morrell, unde
cunoalre personalitXgi ca Maynard Keynes, Lytton Strachey, Ber_
trand Russell, T. S. Eliot, D. H. Lawrence cu solia sa Frieda,
Katherine Mansfield, Middleton N{urry, Leonard 9i Virginia Woolf,
Vatessa Bell, Duncan ()re^t gi mulli al1ii. Ambicntul va servi
drept fundal primului siu ronlln (Gall,ctt tlc cront), precum si
unora din prozele sele scurte.
1916
-
Apare pimra culegere de pt.rczii, inritullti Tl;<: Burtting V/heel
(rodId tn Itacdrt),
1917
-
Lucreazx citva timp ca voruntar in birourile var office-uiui
(Mi'isterui de Rizboi) spre a-9i aduce modesta rui contribulie
la efortul nagional din perioadr primei conflagralii mondiale.
Spre sfirgitul aceluiagi an intri i. invilin:int 9i pre<Ji le Colegiul
din Eton.
1918
-
Publici o noui culegere de ver.sLrri 'l'/:e Dclcat ol yottb
(i nf ringere a tinereli i).
1919
-
Se cisitore,te din dragoste cu Xleria Ny.s, o belgienci pe
care o cunoscuse in anii rlzboiului Ia Garsingron.
1920
- Naqterea fiului siu, Matthew,
-
scriitorul se stabileqte la Londra, ficind pubricistici Ei critici
de arti, indeosebi in coloanele revistei Tbe Atbenaeurn, condusi
de criticul Middleton Murry.
- Public5 prima culegere de nuvele, Linrbo, 9i poemul mitolo_
glc Leda.
!921
-
Apare primul siu rorr^a:D, Crome yellou; (Galben de crom).
22
te2 )
-
Apare a doua culegere de nuvele, Mortal Coils (l n"'telisuri
Pi eri toare).
t')) t -- Publici al doilea roman, Arttic Hay (Dans grotesc) 9i prima
r rrlcgere de eseuri, On the Margin (Matginalia)'
l').tI - Inlrcprinde incursiuni pe continent, mai ales in ltalia' care
r'.r rcrvi drept cadru unora dintre r"raraliuni' Apare volumul de
rrrrvclc tirtlc Mexi.can (Mica rnexicand) qi o primi piesi de
lr..rr r rr, / I,t I )jstot'crJ, (Descoperirea),
/' 'r l'rltl l'.r t,)nlilrti Tbose Barten Leau-es (Frunze oeStede), notele
,1, ,.rl,rt,'r rlllrtttg tbc Road (Pe drum) 9i o antologie din versuri
f,r',l,lrl, rrrlttttl,tt t .rl':ttttl Itocttts (Poezii alase)'
1 , .r11,r ,, "tr
irr',.i pricrcrric < tt st riitrtrtrl l )' I I' Lawrence'
l"'r, Irrlr,g,rrrrrl,',,, 1111'rtit' irr ]rrrrrl lrrrrrii'
f'rrl,lr, .r r,,lrrrrrrrl ,1,' rrttlt'lr /li, ,, ,tr 'l'l'trr Otatcs (Dottd satt
tt,t tt,tl,l ,r 'tLrl,,l,,11t t /,',t1', N,i,' ,trt,l ()ltl (llscuri rtoi Si uechi)'
I't't ' A1,.,," , tttcl',crc.t tlc cr.:ttri I'ro7ct Srutlies (Studii caracteristice)'
/'/-',s Alr,rrc rt,nmuul I'oint-Cou'nter Point (Contrdpunct), care io
.( rr rt:i vrcnrc ve fi tradus in majoritatea limbilor de pe glob,
prct'unr ;i conscmnarea impresiilor sale din cllitoria irr jurul
Itrrrrii sub tit1u1 /esring Pilate (Pilat glutnind)'
Ie)9
-
Publici volurnul de eseuri Do u;hat yoa will (Fd ceea ce vre;)
9i prefela la studiul lui J' H' Burns '4 Vision ot' Education (O
LoDccPl;e de sPre educagie).
19.)O
-
Asisti la ultimele morlente ale scriitorului D' H' Lawrence'
decedat la Vence' in sudul Franlei'
-
Apar : volumul de poezii The Cicadas (Greierii)' culegerea de
uvele Briet' Candles (Pilpiiri de lumindri), eseti Vulgarity in
Literature lValgaritatea in literaturd) 9i piesa de teatru Tbis
'lVay
to Paradise (Calea spre tai)'
1931
-
Publici volumul de eseuri Masic at Nigbt (Muzicd nocturnd)
qi piesa de teatru The ltlorld of Ligbt (Lumea lamittii)'
t912
-
Apar romanul Bratte New Vorld (O, mindrd lunte noud) li
volumul de eseuri Texts and Prctexts (Texte Si pretexte)'
-
Scrie prefala la corespondenla lui Lawrence, publicati sub
ingrijirea sa : The Letters ol D. H ' Las;tence (scisorile lui
D. H. Larorence)'
-
Apare antologia alcltuiti de autor sub titlul Rotunda'
23

1933
-
intreprinde impreuni cu sofia sa o lung; croazier: in insuiele
1934 din Nlarea Caraibilor, starele din America Centrali gi N{exic, unde
ia contact cu vestigiile artei aztece, cristelizindu-gi apoi reflecgiile
in lucrarea Be1'ond the Mexic Bt1,(Dincolo de golt'ul Mexlc).
1936
-
Publici ronanul LJ,eless iit Gaza (Orb pt;n Gdza) ;;i volur-iru1
de es:uri The Olile Tree (Mdslinul).
1937
-
Intreprinde o ciiltorie in Stltele Unite ale Americii. Aper :
volunrul de eseuri Entls antl Mcots (Scopuri Si mijloace) gi anto-
logia intitulati Stories, lissal's ancl Poens (Ficpiune, eseuri Si
poeme).
-
Scric prefa;e h ir:crarce An Encl'clop'teCi:t of Pacilbm (O
enciclopedie a ptciJtsmului).
1938
-
Emigreazi impreuni cr-r femilia in California (S.U.A.), ste-
bilinCu-se la Santa N{onica, din motive de slnitate; iqi creeazi
ulr cerc fidel de prieteni, printre care slvanrul Linus pauling,
actorii Charlie Chaplin, Grete Garbo, Paulette Goddard, astro-
nomul Edivin I Iubble, conrpozitorul Igor Strervinski, scriirorii
Anita Loos ;i (Jlrristophcr Ishcrwourl, cirr,rr.r li :e .rliruri filozofui
Bertrand Russci in lirnIul yiT jlgl,rr sllc in S.t l..., ti eliii.
1939
- PLrblici primul romrrn scris in Anrerit l, tlltcr Ilarty a Sit,;nnter
(Duoi mai nmlte r,cri), fic;iune s.rtiricii cLr rcndinle mistice, ex-
presie a schimblrii atitudinii scriitorulLri dupi conr;rcrul ctL 1ec-
zoful indian Krishnamurti qi filozolul califomiar-r cu orientare
trenscendenrali Gerald Heard.
- Scrie scenariul pentru filmul Pride anC prejadice (,llin,lrie
Si prejudecatd), dupi romanul scriitoarei Jene Ausrcn.
1941
-
Apare biografia pirinrelui Joscpir, consilicrLrl cerdinalului Ri-
chelicu, sub tirlul Grey Ilntinutt't (llnitrcrtS,t (.tjl,ttie).
1912
- Se stabile;te in.rprcuni cu [.rnrilil ?n locrrlirerca Llano, la
marginea degertului N{ojave, a cinri prczcnlir cxercit; un fel de
fascinagie asupra scriitorului; revine insir Ir Los Angcles in urrna
contract;rii unei alergii ciudate, declanqati de o planti a pusriului.
1943
- PublicX lucrarea The Art of Seeing (Arta de a aedea), expre-
sie a suferingelor sxle personale.
t914
-
Apare romanul Time Must Hd1,e d Stop (Tirnpul trebaie sA
se opreascd).
1945
-
Apare volumul The Perewial philosopby (Filozofia eternA.).
1947
-
Publici eseul .lclence, Liberty and peace ($tiinSA, Ubertate Si
24
7',r. r), r rrrc rellectl preocupirile social-politice ale scriitorulLri'
S,, r rc pre{a1r L1 treducerea textelor filozofice indier-re B'b'rg';-
.,1,1 ( iit,t.
t') t', I'rrl,li,.i ficliunea utopici Ap, and Essence (trL'tintusa Si
, L, rrl,, ), r, r'izittne tngici a lumii in tinrpul unui ipotetic rizboi
tlIjil(
lr' rr,rtizc,tz.i cunoscut:t sx nuvel; Tbe Giocond,r, Sni!e (Su-
,i.t,l (,,,',,,,t,1ti) pc car; o scriscsl cu tLn sfert de s:c'11 mei
ril rrttl,
t 1 1',' , rl( i',cre.l dc crettri Tberrcs and l'ariatiotts (Tene 9i
"
r! t I
t " l"'1,1,, , I'r ,11r.rli r Iitt'r'tr,t ,
| ,,r,,1; ,t 1 I ), rrt,,tt t ,litt I ,'u'ltrtt)
'trr,l ',r/ l,'r' " ll, rl",,l
,1, ' '. , , ,,i,r t,1, trtt tl
l ,' t ',, rrl,rl, { ,l', rr, llr'r , tt lr.tlrt, irr,,1ic,lttl lllcs(;llilli.f' sub stLpr.f-
r,1 I' r, , rrr, ,ll ttlttt r,ur.r(lr.lrr I lrtrtrltlrrcl' Osr.tlond.
t') ' t I'rri,l,,.r lr, r.ucir /r. I)oors ol Perceptiort (Porpiie percepl;ei)'
,,',,r,c,lc,tric inrprcsiilc resimlite dupi ingeraree drogului mes-
,.rlirr.r.
l'/ Nl,,rlc N{aria Huxley, in urma generaliz;rii unui cancer
rrrrrr. I)icrclcrea soliei a insemnat pentru scriitor, dupl propria
cxprc;c, o veritabiLi (anrput.lre> psihicX.
in .recllli an publici un scLlrt roman, The Genit's anc!
(iorllcs.s (()tniul Si zeiSa).
l't(, - - l{ccis5torit cu Laura Archera, Huxley vtziree'zi Braziiia, In'
rli,r qi citeva iiri europene, revizind locuri 9i prieteni dragi.
' Oper:r sa se coinpleteazi in acest an cu eseurile Hea.-en an'J
tlcll (Cu Si iad) si Adonis antl the Alphabet (Adonis Si alt'abetu!)'
t')7 ' Vcde lunrina tiparuiui o noui antologie : Collected Short Sto'
rics (Antologie de prozd sctrrfi).
l')') -- Publici o continuare h romanul satiric-utopic apirut in 1932,
-.Lrb titlLrl Brate New IVorld Revisitetl (A doua cdldtorie in
nindra lume noud).
l')61 .-- intr-un violent incendiu izbucnit la Los Angeles, case scrii-
lorukri e mistuitl de f15ciri, pierind astfel prelioase manuscrise
:;i note inedite, obiecte de arti Ei amintiri xdunate de-e lungul
uilei vieti intregi.
rr r.tr.r, lcr rst,tric Thc De-iis oi
',r c"'rrl lr','rc, lltt .'lrtiiirer: 'fizo
| !,, l', t, tt,,r, ,,, it,,t trl : Jrtult sttdii
ml-
SA
the
25

-
Apar primele simptome a1e unui cancer al limbii, falI de
care Huxley nu se arati prea alarmat, supunindu-se tratamentu-
lui cu mult stoicism.
1962
-
E nr.rrnit profesor consultant la Universitatea din Berkeley,
California.
-
Apare ultima 1ui carte, Islattd (lnsula), elaborati in menierl
de "science-fiction,.
-
Participi la programul Acaderniei mondiale de gtiinle din Stock-
holm in legituri cu posibilitilile de dezvoltare aie o;nului.
1963
-
Cu puiin inainte de moarte tetmini studiile Literature tnd
Science (Literaturd Si ;tiitrfi) { Sbakespeare and Religion (Shakes-
pecre Si religia),
-
In urma extinderii cancerului lingual, se stinge, din viall ll
22 noiembrie (ziua in care a fost asasinat pre;edirrtele S.U.A',
John Kennedl').
1965
-
Ap,rre in N{area Britanie volumul memorial Alelous Huxley
1E9,1-1963 sub ingrijirca fratelui siu mai mare, sav:lntu1 biolog
-Jtilian I Iux1e1', volttt.t.t in cerc sint acltrnltc ilProrpc treizeci de
mirturii ale unor pcrsonelitili din toati lunrea, care au cunoscut
pe scriitor, sru alc unor priclcni apropirli, menite si cinsteasci
memcril scriitorului dispinrt. ln :rcccrr;i lucrarc vede lumine ti-
paruhri qi ultin-rul cscu a1 lui HLrxley , Sbakespcare gi religia, un
discutabil dar nu mai pulin simbolic testitme nt spiritual.
-
In semn de omagiu, compozitorul Igor Strawinski scrie parri-
tr.ra l'ariaSiuiti in memoria lai Aldous Haxley, care este executati
de orchestra filarmonici din Londra sub bagheta dirijorului Robett
Craft, vechi prieten al scriitorului.
NOTA ASUPRA EDITIEI
1, r,,',r r ,,r ,r,,, r,'l,r rr rrrtr,l,,l r, ,t,lt,.t tttttttt't,t.rrc ;i tlilicilC obSta-
,,,1,. r,, rr rl, ,rlrr! r , ,r,,1 ,,1', r.r rnlr .,r rirlrrr o v.rrt.t yi divCrsificati,
, ,rrr r' , t/rl , u .r, c, r .r lrr Al.l,trrr l lrrxlcy, t:rrc fotllizeazi peste 11 000
,1, lrl, r'1,.,1r1,', irr',urri'r(l l().ttc l()[r]lclc dc expresie literari, firi si
,'rrr.rrrrirrrrrrr,lc irrrcrr',rt Itti cttrcspondcnli de aproape 10000 de scrisori.
I t, .r, , r'.r, ,r ,,uilcr.r lrrirr nuurai 300 dc pagini de text tilmicit, cit ne-e
,,l, rrr r.rlrrrrr,r, ;rrrs.rrrrblrrl trnei opere, c:rre cu toate inegalitxlile ei cu-
l',',,,1c in..i srrliticntc xspccte demne de preluat critic, e o incercare ce
|',111' 1,.111.1 rrrr nuinili temerari, dlr chiar subiectivisti gi arbitrari.
l,rr.r s.i rrrirrirnrrlizim riscul unei astfel de tentative, dorim si preci-
/,ru ,.r irr .rl,.itrrircrr acestui volum s-a tinut seallna de doui elemente
(.u,r, r(ri.,rirc ,rPcrci lui Huxley, l'{ai intii s-a acordat o mai mare impor-
r.rrr1.r prirrci perioade a activitilii scriitorului pini la str.imutarea se
r^ S.lT.A., :rdici in ajunul celui de al doilea rizboi mondial, etapX care
'illctrii, arit in ficliune, cit gi in eseu, acea tendinlS de investigare a
,',,',rlrri qi e societlgii, apreciati in genere drept partee cea mai valoroasi
.r rrc.r(ici huxleyene. Din a doua perioadi s-lu ales unele texte cum ar
li I'iot'rrrfirr pirintelui Joseph, ueminenla cenugie" a cardinalului Riche-
l,, rr document elocvent al mutaliilor sociale, etice gi psihologice din
r, [rc.l rcspectivi
-
ca gi paginile care dezbat anumite probleme semni-
l,,.lllvc l)crltru timpul nostru, cum ar fi studiul intitulat Literatard, Si
Al doilea element luat in consideralie in elaborarea antologiei de
{.r1.i, rr l'ost prezen!a laturii reflexive, ideatice, intelectuale, precumpini-
r,'.rrc irr opera scriitorului britanic, ceea ce ne-a indemnat si acordim o
1,,,rrtlclc teva mai insemnati lucririlor eseistice, firi si prejudiciem insi
rrr, i rclcl:rlrc titluri a1e crealiei huxleyene.
27

Economia lucr5rii, in limitele spaliului pe care il ave'rnr l.i ii,po-
zigie pentm fiecare forrni der manifestare xrtisticd, ca 1i peric.rlrrl unei
fragnenriri excesive a materialului tradus, nu ne-au inglduit si pre-
zentim decit r.rn extras cu cir.racter ilustrativ d,n oper;r dr;rmltici a
scriitoruiui englez.
In aieri de pr.rtee introduciivi a volurnului, indispens,rbilii iuiele-
gerii generale a vielii qi operei lui Aldous Huxle1', s-rru elrituit 1i un
nun.rir de note esplicative centrate pe lucrSrile din care s-au lictrt
extragerile.Lntologice, dindu-se lstlel posibilitatea unor ccrcuri 1ar'':,i de
cititori s5, srabileasci u:1 contact mai airalitic cit opcr.r. ,rfertlri scr;it')r,
ROMANE
Frunze vegtede
lr, ,r.rrrrl l'rrttze te;tccLe (Those BL.rtcil Le d--es) a fost scris de
I t,l r. I lrr'. lr',, in 19t25, fiind a treia sa lucrare de ficliune dt:pi G't/iten
,l ,,,,,tr '.t J),ut:; gr()tcsc, publiclte in enii anteriori.
I rrrr()rrl inlciege cu ugurinli ci titlul e simbolic, referinCu-se 1a
,,, (r{rrrl l.rlril, friabil, pugin consis:ent:,1 personajelor cir;ii. In cadrul
,,1, !, r lrlil( tir:. l;runze aeitede constituie, ca atare, prin tem5, mod
,1, rr.rr.uc;i:,ril, o punte de trecere intre primele nxraliuni citate 5i
't,uit,tl,rnttl, (.lrc v:1 aplrea trei ani n.rai tirziu. Spre deosebire insi de
r,,.rr('((lclilllc roll.litne a1e autorului, aici intervine note exoiici, intrucit
,rtrr'.rr;.r lcr.itrrrl a cirlii se desfSgoari in ambientul italian, sLrrprinzltor
,1,'rcri,li,: t;r pcis:r.j naturxl, vestigii artistice, o.!n.leni gi n.ioravuri, Nu firi
,lr( l,r.rtc s :r ;rlirnrtt ci Huxley a sesizat specificul Italiei aidoma lui
',t, rrLllr,rl s.ru V;rliry Larbaud.
( .'rtinrr sc ridici lSsindu-ne si intrezlrim n-rodestul ori.sel Vezza,
. trr.rl l.r c,rnfluenla a douX torente ce coboari din Alpii Apuani, vXrsin-
,l,r,c irr l'lccliterlr.ra. Deasupra acestei ticute a;ezIri, se inalgi vechiui
,.r'.tcl .rl istoricci [amilii Malaspina, displrutl sub colbul vremii, devenit
r, r u I'r,'Iricr..Ltca Lilianei AIdw-inklc, o cn$lezoaic: bogatl, vIduvl,
',r,,1,,r 1r cli()(cntrici, a circi LrnicI prco('up:r.re este aceea de a se incon-
p,rr.r ,L o,rs1,c1i 1.11-i11,11i, , rt prc, Itlc;c Iitcrlgi. Alituri de NIrs. Aldryinkle
I r,,,rr ,rrrrr,,rirr1.i .rtit ,rr l,rrrrili.rrii erllitrioanei, cum ar fi ingenua, d:tr
nr ', rr lrrrlirr ,nli,i,,ir.rr.r Ircnc, nepoata bogatei castelane, cu l{ary
I l,r rl'!,,u, ,, r,,rrr.trr, cr.i rclativ tinir5, introvertiti, pasionati de psih-
,rn.rliz.r, trr (.rrrrl.rn, r-rn ciudat tip de parazit intelectualizat, prieten al
, .r ,r'i, i .r yi cu invitalii Francis Chelifer, Richard Calamy, lord Floven-
rlrrr, r ru unchiul acestuia, N{r. Fa1x, spre a cita figuriie cele mai im-
l)()r l,Ut1C,
29

Romanul e lipsit de o intrigi propriu-zisi, de un subiect inchegat,
cu desfSgurare precipitati, ci, asemenea riurilor domoale de gesuri, firul
apei face nenumirate meandre, revirsindu-se intr-o puzderie de firigoare
secundare. $i totuli, naraliunea se urmiregte cu interes, fiind suqinuti
de verva inepuizabill a autorului, care-gi conduce creaturile nu spre un
deznodimint inexistent, ci pe acel figag capabil si ne faci si percepem
profunda incompatibilitate a caracterelor omeneqti. Cici veritabila temj
a cXriii o constituie varietatea reacliilor reciproce intre personaje, acel
joc de suveicl prin care bietele victime din preajma d-nei Ald*'inkle se
apropie ;i se indepirteazl sub ochiul vigilent dar amuzat al autorului.
In ciuda minuliozitSlii ii zigzagirii dialogului, cartea nu are ninric
laborios sau sec, nu suferl de ariditate intelectual5, ci, dimpotrivS, e
spumoasi, ironici, excitantS.
Prima parte, intitulati O seard in casa d-nei Alduinkle, eminteqte
in linii mari de Crinal rosu., ronanul lui Anatole France, sau mai de-
grabl de salonul Verdurin din ciclul lui Proust fz cdutarea timprilui
pierdut. fn microcosmul vielii de castel asistim astfel la perindarea
eroilor, cunoscindu-i pe rind, ca intr-o galerie de tablouri, iar apoi in
ansamblul caleidoscopic al releliilor reciproce. LJnele portrete nu sint
lipsite de grotesc, ca, ds pildii, accla al proprietarei vechii construclii
rnedievale. .Doamna Aldr.inkle
-
scrie autorul
-
era una din acele
frumuseli clasice care par plimidire din lrrgmentcle a douX tipuri
diverse de femeie, fiind largi in uneri qi de aspect junonic, dar cu
gitul sublire qi capul mic qi infantil iegind din trunchiul ei voluminos,
Momentul maximei 1or splendori c intre douizeci 9i opt qi treizeci qi
cinci de ani, cind corpul a ajuns Ia deplina lui maturitate, iar gitul,
capul minuscul, trislturile inc5. tinere pai inci acelea ale uaei adolescente.
Ceea ce face frurnuselea lor mai provocxnt.i, mai seducXtoare e tocmai
ciudata nepotrivire a acestui aspect hibrid.> Sru atitudinea adopratl de
I{ary Thriplow atunci cind i[ cunoagte pe C:rler.r'ry : "De cind lncepuse
sX-qi joace noul ro1, totul se desfi;urasc bine ; vedea cit se poate de
limpede cI tinirul apreciase acel antestec de ingenuitate morall Ei de
preficitorie minta15, de abilitate gi de puritate. $i acum nu mai erc
in stare s5-qi inchipuie pentru care motiv gindise mai inainte si se
arate altfel decit simpli qi n.rturali. La urma urmei, acela eri adevS-
ratui ei caracter... sau cel pulin ceea ce hotirise ea cI trebuie si-i fic
cu adevirat caracterulo.
Partea a dora, Fragtnente din autobiografia lui Francis Cbeliier,
constituie un fel de completare, de aparenti digresie, care inglduie insi
autorului si stabileasci distanlele, si exprime idei 9i aprecieri de ordin
general sau legate de personajele cirlii prin intermediul acestui incorijibil
taisonneur. Unele pagini amintesc de Shaw prin umorul 1or amar. Iati,
30
,1, , r, rrr1,lrr. ,'r',ttclrisrttulo pe care protagonistul il recomandl sI fie citit
lr I'rr,,rr, r irrtl i sc perc cuiva c5 timpul nu trece prea repede:
..1 | rc rc st,ru si lucrez aici ?
l( I'crrtru ca agenlii de bursi s5-qi poatl schimba maqinile lor
l(,rr.r., rrr Arrnstlrng-Siddeleys, si-gi cumpere ultimele aparate de ascult,lt
,lr ,, rrrrlc ii .,.i :1i pctreec5 duminica 1a Brighton.
I I rc tc continuu atunci si iucrez aici ?
l( Irr l)crinla cX pot gi eu intr-o zi si-mi petrec duminica ia
lir r1 lrl,rrr
I r ,. ,nscrrmnS. progresul ?
ll l'r,,iircsul inseamni agenli de bursi, plus agenii de bur$ si
,l'rr,,,,tt .r1',,'rr1i de bursi.
| (..rrc e scopul reformatorilor socirli ?
l( - - ScoprLl reformatorilor sociali e si creeze un stat in care indi'
r r,lrrl s.i sc [rLrcurc dc cea mei mare libertate qi de cel mai bun trai
, rr prrtin!i.
T - (-e vor face cetijenii acestui stat cu libertatea gi bunistarea lor ?
l{ -- Vor face probabil ceea c€ fac astXzi cu aslfel de privilegii
.rlicrrlii de bursi, exempli grntial, petrecind duminica 1a Brighton, rler-
yiirrrl r'u automobilul cit pot mai mult gi mergind 1a teatru.
I
-
In ce condilii pot si-mi fXuresc o vialX satisficltoare ?
It
-
Cu condigia si nu gindegti.
I
-
Ce funclie indeplinesc ziarele, cinematografele, rnotocicieteie,
r.r.lio-receptoarele, orchestrele de jazz etc. ?
R
-
Te impiedici sI gindeqti, nimicindu-1i timpul ; sint cele mei
Iurernice instrumente ale fericirii umane.
I
-
Ce picat era considerat de Budha drept cel mai grav dintre
picatele muritoare ?
R
-
Incongtienla, prostia,
t
- $i ce s-ar intimpla dacl a9 deveni conitient dintr-odati, daci
,ry incepe deodati sI gindesc ?
R
-
Fotoliui tiu rotitor ar deveni un vagonet de carusel, du;u-
rneaua biroului f-ar fugi de sub picioare gi te-ai glsi suspendat deasupra
rrrrui abis.t
In aceeagi parte a cirjii se afli qi deliciosul episod cu Barbara
Vaters, care ilustreazi incompatibilitatea dintre dragostea ideali 9i cea
liz-ici, reluind astfel o veche temi favoriti a autorului, tratrti Ei in
elrc lucrlri ale sale,
1 De exemplu (ib. lat.).
31

ln partea a treia, Iubirile paralele, consriruind, de fapt, miez.ul cirlii,
sint analizate cu fervoare Ei subtilitate aspectele atit de felurire ale
intermitelrlelor inimii. Eroii se cauti sau se evit5, dupii afinitiqi qi
idiosincrazii, constituind cupluri, cum ar fi Irene-Hovenden, Chelifer --
Aldwinkle, trIary Thriplow-Calamy, Cardan-Grace E1ver, rlcesr ultin
personaj fiind o descoperire intimplXtoare a 1ui Cardar in cursul unor
peripelii. Autorul acordi o arenlie precumpinitoare analizei senrimentului
de iubire, care reprezinti pentru el o atitudine totali, gi nu fragmen-
tari sau preferenliali. CXci dragostea accept; fiinja umani cu propriile
ei calitili qi defecte, intr-un fel de realitate integralS, nedisociirrd bucuric
de tristele, binele de riu, pliceree de suferinli, frumuselerr de vulgari-
tate sau tandrelee de egoism.
Penultima parre, intitulati Cdldtoria, din care sinr exrrr,se qi capi-
toiele antologiei de fa15, poarti cititorul prin variatele peisaje din
Umbria qi imprejurimile Rorrei. Nu e vorba de fugare trisituri ile
penel, avind un rol pur decorativ. DimpotrivS, peisajele oglindesc sririle
de suflet ale personajelor, care se reglsesc ai se integreazi in ele.
7n Concluzii , tirlul ulrinrei pirli a lucririi, rsistirn lrr un i'in.rl cu
totul nee;teptat. Alari de clsitori.r dirrrrc Ircue gi Ilovenden gi tragicul
accident al d-rei Elver, surpriz.r nc-o rezervi Richrrd Oulirm1.. Acest
personaj, adeseori purt;toml de cuvirt al eutor.l.i, i1i schinbl in
'roclsurprinzitor atitudinea de epicurian detirgat gi chiar cinic, cu care allr
fost ispiti;i s5-l ccnfundim, angajindu-se pe calea ingusrl qi diiicili a
ascezei, in ciutarea unei necunoscute hiini interioare. Idee deliberatr sa,r
sinrpli coinciden!5, cartea prefigureazi parcl prin acest ulti'-r epi.;oil
atitudinea de mai t.rziu a scriitorului.
In pofida meritelor indiscutab;le ale aurorului de a prezenta leo-
lalri tipuri qi caractere desrul de nuanrere, de a acumula idei 9i impresii,
de a face si intervini elementul exoric, alimentlnd textul cu ror ceex,
ce ii oferi realitarea, experienla ,ci cultura, suslinind interesul printr-o
intrigi ce se decristalizeazi pe misura dezviruirii cxrrcerelor, cIrlii ii
lipseqte totr:gi un cenrru de greutate, o perspe*ivi. S-ar plrea ci l{Lrxley
a ezitat permanent si acorde prioritate unuia dintre cei doi protagonirir.;
ai sii, Calamv 9i Chelifer, care il reprezinti ln fala ciritorului, deoarece
cind congliinla prirnului, cind a celui de al doilea devine pivotul intre-
gului ronan. De asemenea, sfirgitul apare oarecum surprinzltor, dac5
nu arbitrar, nefiind suficient de motivat de manifestirile anterioare ale
iui Richard Calamy. Dar titlul c5rlii se justificl pini la slirgit : per_
sonajele se destrami parci sub ochii nogtri, se devitalizeezi, desprinzin-
du-se unul cite unul din pomul vielii, ca veEtedele frunze de toamnl.
32
Partea a lV-a
Cdldtoria
Cap. I
I )t lr.rrte de magina sa, lordul Hovenden devenea cu totul
.rlr 'nr decit cel care $edea intins, cu aparenq; neplsXtoare,
'r.rp,ri;r
volanului unui Vauxhall Velox. O jumXtate de ori
l)('rrc('ur; in vintul vijelios iscat de viteza automobilului il
r,,rrrr[orrna dintr-un tinXr timid gi neincrezitor intr-un erou
( u singe rece, indrlznef nu numai in privinga drumului, dar
1i irr cele ale viegii. Suflarea aprig; ii spulbera neincrederea ;
vitczr il imblta, scogindu-l din obignuita iui sfialS. Toate
lictoriile le obginuse la volan. ln magin5
- cu optsprezece
Itrui in urmi, cind nu devenise incl major
- se incumetase
sii cear5 tutorelui sXu s5-i mireascl alocagia gi condusese din
cc in ce mai repede pinX cind, ingrozir, tutorele consimtise.
'I
ot in magini cutezase sI-i ..spuni doamnei , Terebinth, cu
iraptesprezece ani mai in virsti decit el, mam; a paff!1 copii
qi indrlgostitX de sotul e.i, ..{ .Il cea mai frumoasi femeie
pe care o vXzuse vreodat; ; ii zbierase declaragia in. tim-p ce
goneau cu $aptezeci gi cinci pe orX pe Marea $osea din l*Iord.
La gaizeci. la gaizeci gi cinci, la gaptezeci, curajul nu-i fusese
inci la inSlgimea isprivii, dar la $aptezeci 5i cinci atinsese
culmea qi i-a spus-o. Dar cind ea i-a ris in fa15 spunindu-i cX
e un blieqel obraznic, el nu s-a simqit nicidecum rutinat, ci
a ris qi el, a apXsat inci pulin pe accelerator qi, cind indica-
torul de vitezit a atins optzeci, i-a strigat prin zgomotul vin-
tului gi al motorului : "Dar te iubesc>. Din nefericire, ins5,
cllStoria a luat sfirgit curind dupX aceea; toate cllitoriile
sfirgesc mai curind sau mai tirziu. Cazul Terebinth n-a avut
urmiri. "Ah ! suspina lordul F{ovenden cu p;rere de rXu,
clacX gi-ai putea petrece toat; viaga intr-un Velox !" Dar gi
rnaqina avea dezavantajele ei. Erau prilejuri cind eul eroic,
imbXtat de vitezS, il vira pe timoratul pedestru in groaznice
buclucuri. Aqa se intimplase bunSoar5 cind, gonind cu qaizeci
pe or;, f5glduise u$uratic unuia din amicii sii, politician cu
idei avansate, c; va lua cuvintul la o adunare. La viteza
33

aceea, persFecri-a nu_numai ci nu_i p;rea alarmantl, ci de_a
dreptul atr-gatoare. Dar ce chinuri a indurat cind a coborit
drn-ma;rna, la capitul cllStoriei ! Ce nemaipomenit de infri_
cotatoare rr aparea o asemenea acliune ! Cit de amarnic se
blestema. penrru nebunia d9 a f! acceptar invitaqia I PinX la
urma a fost constrins si telegrafieze ci doctorul ii orescrisese
categoric. si plece in sudul Frangei. A fugit, ."
""
;;;.;b;i;.
In zrua aceea Veloxul provocl asuJ.a sa efectul obis_
nrrit. Ta Yezza, cind a pornit, .." nu-ii i;*;a;i"i.-ri ,;;;_nere- Consimqea docil li toate dispozigiile date 9i i."oLi"la tlecare crncl mrnure de cilre doamna Aldwinkle, oricit de
contradicrorii qi inrposibile ar fi fost. N_a avut ;"r;i;i ;ip.ropuna ca Irene sI urce in maEina lui; inrr_adevXr, ntr'daro_
1;p,
a.U;J;,r;tii sale, ci dintr-un p"i ."plli" final al doamnei
rrrowlnl(le, rnalnte de plecare, s_a trezit cX Irene sade lins5
el cind au dcmarat din-faqa porqilor p;i;tuii,i.'l;r;;;, il:;domnul, Falx, singur, incnniurai d.'.,r"iir..; aces1si.1, f".a"jtlovenden ?i prornisese, indatoritor, cI nrr r.or deplsi dou5_
zecr lr crncr de kilometri pc orI. Supuqcnia pcdestrl nici nu
putea rnerge mai departe.
. IncXrcari din greu. limuzina doanrnei Aldn.inkle oorni
pl'lma. l)omni5oara Elver, ca.re solicirase far.oarea si stea in
taqa.. se atla lingX,to{er...pc chipul ei radia o cxpresie de
T]i:li. perlectd 6i absolutl. De cite ori ma$ina trecea pe iingi
:il-.]3 9"",1" *nleiinea qoselei, ea scorea un suner
"siujit
J.srrena $r tlutura batista. Spre norocul ei, nu era congtientX de
sentinientele de
.dezgust 5i indign"r.-p.'i".. purrarca .; ; l.stlrnea soterului, rur englez extrem de cir.ilizrt, dornic si
pistreze faima-tXrii salel ca qi a irnpecabil";- lui'-;,;r;. f"lfiinqa aceasta flutura ba.tista qi lipa ,1. t;..i :_;;'ii'";fl;;intr,-un po$l.alion.. Dornrriioara'llluir [it.ca semne cu batista
pjla_ si vacilor qi ceilor ; gipa chiar qi la pisici 9i la puii de
galna.
in interiorul limuzinei ,.edeau doamna Aldwinkle, doamna
9f:l{:f th:ljf:r si domnul cardan. catamy ti;;,,";i$;;;r.hnplon' hotarisera ca nu aveau timp sI rneargi la Rorna
5i,rimiseser5 Ia palat, firl nici o obiectie cli" p;;;a A";;;,;.i
Aldq'inkle. Peisaiul luneca placid prin fala feiestrelor. Dom-
nul Cardan ;i doamna Chilifer vorbeau despre j"Jra ;;;-.digionaie.
_ -
intrc rimp, la vreo cireva sute de metri mai inapoi. lor_
clul Hovenden tr5gea pe nXri cu dezgust aerul prXfoi.
34
( c nesr.rferit de incet conduce bXtrinul Ernest l, se
.,r lr t",.r insolitoarei sale. 1
N{rituta Lilian nu-i di voie si treacX de treizeci ph
,,',r. .'rDlir',t Jrene.
I l,,r'crrclcrr pufni batjocoritor :
. 'l'rcizeci I $i trebuie sX inghigim noi praful lor infect
t,,t tlr rrntttl ?
Arn ptitea rimine pugin mai in urmX, suger5 Irene-
s.ru i-am putea depX5i ?
Iline, dai... tput. It.n. cu indoiali. Nu cred ci se
|,r*r(' .,r biata mituga Lilian si inghitX praful nostru.
Nu l-ar inghili multi vreme, daci bitrinul E,rnest
rr .rrc voic clccit cu treizeci pe ori.
In itccst ci17
-
corisinrli Irene, ctt sentimentul cX da-
tor i.r t'i l.r1,i rlc rrr,itrrlrr Lilirrn cra irnpliniti
-
in acest caz..'
1.,,r rlrrl I l,rvcrttlcrr :rccclclii. .$oseriua era largS' planl 9i
rlrc.rlrtii. Nrr e rl nici o circulalie. In citeva clipe -doam!a
Al<lwinkle i9i inghigise scurta 9i inevitabila porgie de praf ;
.rt'r'rrl cra lirnpede din nou. Departe, pe $osealla albX, un nor
( .il c sc rlllcfora cu rapiditate efa tot ce se mai putea vedea
rlirr Vcloxul lordului l{ovenden.
-
Slar'5 Domnului
-
spuse lordul Flovenden cu glasul
irrvcselit
-
acum putem merge ctt o vitezi rezonabilS t Zim'
I'c:r larg, sardonic, ca un tinXr gigant in extaz.
Irene se sirrrqea invioratX din pricina vitezei. Sub masca
rlc rlitase gri cu ferestrele bulbucate ale ochelarilor de pro-
rcclie, buza scurti superioari descoperea intr-un suris voios
rlinqii rnici qi albi.
-
E minunat, spuse ea.
-
M; bucur cX i;i place, spuse Flovenden. E spiendid'
Dar o bltaie pe umXr ii aminti ci se mai afla cineva in
rrrr'rlini afar5 de Irene qi de eI insugi. Domnul Falx era de-
1,,rrte de a gisi situaqia splendidS. Fluturati de vint, barba
lrri rrlbl tremura si filfiia ca o vietate in zbucium de moarte-
lrrrliritul ochelarilor de protecqie, ochii lui negri erau chi-
rruigi cle teamX.
-
Nu rrergi prea repede ? strigi el, aplecindu-se in fa9[
sl)re a se face auzit.
1 f)in transcrierea pe care autorul a dat-o cuvirtelor rostite
,ricst persona] re:ese ci lordul Hovenden era peltic.
35,

- Deloc, rispunse Hovenden strigind gi el. Vitezi nor-
mali. Nici o primejdie.
Eul sXu pedestru de toate zilele n-ar fi cutezat niciodatj
si faci ceva impotriva dorinqelor venerarului siu maestru.
Dar tinlrului gigant care qedea la volanul Veloxului nu-i
p5sa cie nimeni. F5cea ce voia.
Trecuri prin murdarele imprejurimi ale locaiit5qii Via-
reggio, traversari imb5lsirnatele piduri de pini cu umbrele
lor solemne de un verde-intuneclt. Izoiate^pe oaiistea io1-
ierboasi intre ziduri crenelate, biserica albI,^ turnul alb cu
arcade intr-un rniraculos echilibru pe pragul clderii, clidirea
albi qi rotundi a baptisteriului piieau cX mediteazi in sin-
gurltate. la.glo,riile sti5vechi
- dominalia Pisei, arta ;i gin-
direa. pisanS,.la taincie religiei, la destinul impenerrabiT 5i
divinitatea misterioasX, 1a nimicnicia gi grandoir.a o*ului.
- Cum naiba nu cade nu por sX-mi inchipui. sprrse lor-
dul Hovenden cind Turnul inclinat le apXru i" F"t;i.
Trecuri .pe-ling5_,casa de pe malul apei, in cai-e Byron
se plictisise luni de zile, nu dcparre cle oriq. Dupi ponteder.a
$oseaua se ficu mai pustie. Siribitincl un tinur sXlbatic de
dealuri g-gl3l-e, neroditbare, prin a clrci iarbS'gilbuie se vedea
un sol alt-.icios, spectral, uicari spre Voltcrri. pcisajul avea
ceva infernal : un 9ir de dealuri pirlolire 5i de viroigc seci,
ca unduirile unui ocean pietrificat, se intindeau la n"esfirgii
in jurul lor. Iar- pe creasra celui mai inalt val, capital5'a
acestui iad straniu, se inilla Volterra
- trei turuu.ii profi-
late. pe
-cer, qq {9m, un conrur de ziduri inexpugnabiie
-iar in afara zidurilor, dar inaintind implacabil an de an cXtre
ele, golful lacorn caic igi sapl drtrrn i,-, .n"rt" dealului, de-
vorind una dupl alta operelc ci.r'ilizaliilor, rnorminrele errus-
cilor, r'ilele romane, abaliile gi fortirelele medievale, biseri-
cile Renagterii gi casele de ieri.
- Trebuie sI fie cam toropiti viaga ilttr-un asemenea
oraq, spuse- Hovenden, luind curbele serpentinei cu o ugu-
rinjX de .virtuoz care il ingrozi pe domnul Falx.
- GindeEte-te dac5 ne-am fi nlscut aici, spuse lrene.
- !i, d.ac5 ne-am fi n5scut amindoi aici, replici lordul
Ho-venden, imbujorat din cauza indriznelii gi a iitezei, r-r-ar
fi fost chiar atit de riu.
LXsari Volterra in urmi. Peisajul de iad se indulci trep-
tat cu verdeag5 ;i farmec pXmintesc. Coboriri drumul po-
virnir cle la Colle, 9i peisajul redeveni pe de-a-ntregul'te-
36
rctru. Solul dealurilor era rotu' intocmai ca acela din care
l)rrrnnczeu 1-a creat pe Adam. Pe cimpurile inclinate creg-
rcrru ;iruri de arbugti cu. crengile.retezate' de- ale ciror brale
ilc|rc gr rasucrte se ag;tau ghirlandele vilei de vie- Ici --9i
, ,'i,,, printre copaci, umbla li pas cite o pereche de boi albi
rn jrrrrrli la plug.
SoseauJ e admirabilX, in schimb, spuse lordul Ho-
v crr rlctr.'
l'c o porqiune clreapti reugi sX atingi optzeci 5i opt.
ll.rrlrrr dcmnului Falx se zvircolea qi filfiia ca migcXrile tor-
rr,.,rc ale unui animal captiv. Fu nesfirgit de muliumit cind
rr,r,,crii in fala hotelului de la Siena.
- O maqini excelenti, nu giseqti ? il intrebi lordul
I lovcnclcn cincl opri ttrotorttl.
-_ Mcrgi ,t'ttlt 1"tt.,r t'c1'tcclc, sptlse ctl scveritate domnul
l;als.
lJrirbia lordrrlui I lt'vcndcn se l. sX in jos.
-
lmi parc nespus de riu, i$i ceru el scuze. TinXrul
lsisrurt din dl incepei de pe acum sI faci loc blajinului pe-
tlcstm. Se uiti la ieas. Cred ci nu vor fi aici inainte de trei
slcrturi de or5, adiugi el, in speranga ci informalia il va
irrrblinzi pe domnul Falx.
I)omnul Falx nu se imblinzi, qi cind, dupi masI, veni
rnomentul plecXrii spre Perugia, igi exprimi o preferiniS ca-
tcgoricX pentru un loc in limuzina doamnei Aldwinkle. Se
rrjunse la hotirirea ca el si schimbe locul cu domnigoara
I'.lver.
Domnigoara Elver nu avea nimic de obiectat impotriva
vitezei, ba chiar se delecta. Cu cit mergeau mai repede, cu
atit mai asculite deveneau strigitele ei de salut gi adio, cu
rtit mai frenetic igi flutura batista la ciini 9i la copii. Sin-
gurul inconvenient al vitezei mari era faptul ci vintul vio-
lcnt ii smulgea mereu batistele dintre degete, transportindu-le
ilcmediabil, intr-un virtej, in spagiul ce riminea in urmI.
(.ind toate cele patru batiste din pogeti ii furi suflate de
vint, domnigoara Elver izbucni in lacrimi. Lordul Hovenden
trcbui si opreasc5 qi si-i imprumute fularul siu de m5tase
colorati, ale cirui nuanle vii o incintari pe domnigoara
l:lver ; pentru a-l asigura impotriva asalturilor hoiegti ale
vintului, el o rugl pe Irene sX i-l innoade la incheietura
rrriinii.
37

-
Acum e perfect, spr-rse ea cu un aer triumf5tor Ei,
ridicindu-gi ochelarii de protecqie, igi gterse ultin-rele urme ale
recentei suferinle.
Lordul Flovenden porni din nou. La orizont, inXlgindu-se
deasupra qesului pe care-l strib5teau in goanl, forma azurie,
singuraticX a muntelui Amiata le flcea semn de departe. Cu
fiecare kilometru mai inspre sud, coarnele boilor albi care
trXgeau la ciruge se ficcau din ce in ce mai lungi. Un stri-
nut, 9i riscai o ingeplturX ; o miqcare iaterali a capului, gi
puteai fi strlpuns de asculigurile lor tari gi lucioase. Trecur5
prin San Quirico ; dinspre tainica qi melancolica grldini a
cetStii in ruine veni o mireasmi de merigor inc5lzit de soare.
La Pienza gisiri ideea platonicianX a ora;ului, oragul cu
'O majuscul : ziduri cu poart5, o stradi scurt;, o piagi cu o
catedralS qi cu palate pe celelalte trei laturi. alti stradi
scurt;, alti poartS, apoi cimpurile imbel;ugate de griu, viji
de vie 9i mlslini ; qi piscul inalt,. azuriu al muntelui Amiata,
care privea in jos sprc pilrintul roclnic. La Montepulciano
erau rnai mult palate gi lliserici, dar frumuscgca intelectuali
a simetriei era inlocuitl printr-un vlhnir;ag pitoresc gi pripit.
-
Ei, drXcie ! exclamX expresiv lordul Flovenden, in
timp ce lunecau in jos, cu roli frinate, pe o stradl principali,
care fusese proiectati pentru catiri gi migeri cu samarul.
Fetre curioase iegeau sX-i urmireasci de la ferestrele cu
fronton dintre pilagtrii palatelor. Veneau repede la vale
prin cea mai str5veche Renagtere, pe sub un arc medieval,
pentru a ieEi in cimpiile de totdeauna, flri virst5. De la
Montepulciano coborir5 spre lacul
-l'rasimene.
- N-a fost aici o lupti, sau cera aserninXtor ? intrebX
Irene, cind vXzu numele pe hartl.
Lordul Flovenden piru s5-gi aduci arninte c5, intr-ade-
v5r, fusese ceva asemin5tor prin apropiere.
-
Dar nu e prea important, nu-i aga ?
Irene aprobS; nu era, desigurr prea irnportant.
-- Nimic nu e important, spuse lordul Hovenden, f5cin
du-se auzit cu dificultate din pricina vintului pe care indica-
torul de vitezd ii inregistra ca suflind cu parruzeci gi cinci
de miie pe or5. Afar5, doar
-
vintul il fXcea indrizneq
-afar5 de dumneata. $i adiugi in grab5, ca nu cumva Irene
si incerce sX fie sever5. Ce plictiseal5 sX vii la r.ale pe o
gosea mizerabili ca asta. Nu pot goni deloc.
JO
ll.rr tind ajunseri la goseaua plan5, de-a lungul malului
',',,ri. ul lrrcului, chipul i se lumin5 qi spuse :
A;r rnai zic gi eu !
Virrrul cc le sufla in fag5 se ficu din rafall semivijelie,
,lirr
','rrrivijelie - vijelie deplini, din vijelie deplini
- aproa-
I'r' ur.rllrur. Dispozigia lordului Flovenden creftea odati cu
r rr,'2,r. lluz-ele i se curbarX intr-un suris de extaz incremenit,,
l,('rn.urcr)1, iar indlritul ochelarilor de vint ochii ii scin*
lr'l,lll.
Sc merge destul de bine, spuse.
I )cstul de bine, reper; Irene.
srrlr nrasc5, gi ea suridea. intre urechiie ei gi aripile bone-
tcr <lc piclc vintul vuia triurnfal. Era fericitl.
,'iosc.rrr:r ('()lcir lr stinga, urr.r.rtnd n-ralul sudic al lacului..
Vorrr l'i crrlirrrl l,r I)crugirr, sptrsc llovenden cu regret..
( ,c I'li, ri.'c.rl,r !
,,,,.,t;i:.
llcrrc, rlc;i r)r.r spusc nirnic, fu de acord cu el in si-
( ior"rcau inainte, in timp ce vijelia le biciuia fegele-
,.,..,t'.u.r:l
sc bifurci ; lordul Hovenden indrepti botul maginii
.,plc sting:r, gi apa albasrl displru.
- Adio, T'rasimene, spuse Irene cu pXrere de rXu. Era
rrrr loc frumos, gi apoi ar fi dorit si-gi aminteasci ce se pe-
I r ('( usc acolo.
S.scnua incepu sX urce gi si gerpuiascl ; vintul se domoli
l.r rr scrrrivijelie. De pe culmea colinei, kene zd"ri, spre sur-
l"i'r.lclea ei, apele albastre, de la care tocmai igi luase rlmas
I'rrrr pentru totdeauna, scinteind la stinga lor, la vreo sut; de
rnctri mai jos. La aceasr; priveligte, domnigoara Elver bitu
rlin palme gi scoase un chiot de bucurie.
-
Ia uite ! exclam5 Irene, surprinsS. Curios, nu-i aga ?
-
Am gregit drumul, explici Flovenden. Mergem inapoi
'prc nord, pe partea estici a lacului. Vom face ocolul. E
lrrca plicticos sX ne oprim Ei sI intoarcem.
()oneau inainte. Multi vreme nici unul din ei nu vorbi.
lrr spate, domnigoara Elver igi chiuia saluturile citre orice
.. r crrturi vie de pe $osea.
I:.rau plini de voiogie, de fericire ; ar fi dorit si meargi
ayrr la infinit. Goneau inainte. Pe malul nordic al lacului
soscaua redevenea dreapti gi planX. Vintul se ficu iar vioi"
l)cparte, pe colinele lor respective, Cortona gi Montepulciano
sc nrigcau incer, ca nigte stele fixe, in timp ce ei treceau in
39

goan;. Ia.r acum se aflau din nou pe malul -eslic. Cocotar
pe p^roeminenga peninsulei sale, Castiglione del Lago ," .giin-
oea ln apa multumtt de slne.
. - Drigug !.,strigX lordul Flovenden, in toiul uragarrului.
Apropo, adS.ug5 9l:. l].g era FIa_n'J.'al, sau nu mai ;rl;;i".;care a dat aici o b5t5lie ? Cu elefanfi, suu afa ceva...
- Poate ci da, spuse Irene.
- Nu doar cI ai avea vreo importangX.
- Nici o importangX, qi rise iub nrasca ei.
Hovenden rise gi el. Era fericit, era vesel, eia cute_
zdtor.
- M-ai lua in c.Xs5torie dacl gi-a9 cere_o ? spuse. lntre_
barea urma firesc qi.printr-o_ anumitX logic5 d;ti-;;1"'^;"
spuseserX desp_re Hanibal qi elefanqii l"i. u ; ;lrt l" ;;
ltto i, puse- intrebarea.: cind mergi cu gaizeci ;i sapte pe
ora trebure sa frr cu ochii pe gosea.
- Nu vorbi prostii, spuse Irene.
, - Nu vorbesc prostii, protestl lordul Hovenden. pun
o intrebare directi. M-ai lua in cisltorie ?
- Nu'
- Decenu?
- Nu qtiu, spuse Irene.
Trecuserl de
-castiglione.
Stelele fixe ale ora;eror l{onte-
pulciano qi Cortona apiseserX i" ,.-* loi.
; u ^-I placi ? strigi lordul Hovenden. Vintul se
umllase lar Intr-un uragan,
-
grii ci da.
- Atunci de ce nu ?
-.Pentru c5... pentru c5... Ah, nu ;riu. A5 prefera sX
nu mar vorbrm de asta.
_ Magina qgnqa. Cursa de-a lungul malului sudic reincepu.
La vreo suti de metri inaintea bifurcirii drumtrlui, lo.iui
Hovenden rupse t;cerea.
- Vrei si te c5sXtore$ri cu mine ? intrebil
- Nu, spuse Irene.
Lordul Hovenden indrept5 botul masinii spre srinea.
$oseaua urca gi gerpuia, vintul iscat de vitezd, ^* a"-"i,i.
- Opregte,
-spuse lrene. Iar ai gregit drumul.
l)ar Hovenden nu op1i. Dimpotrivi, apXsI pe accelera_
tor. gi, dacS
-
magina mai- Iua turn'antele,' aceasta
's. intimnla
mar mult. prinrr-un miracol decit in virtutea Iegilor lui New-
ton sau ale naturii.
40
. ()prcpte ! strigi Irene din nou. Dar magina mergea
ilr,ilil1C,
l)c ,pc {oasta dealului priviri in. jos-, din nou citre lac.
- Vrci si te cis5tore$ti cu mine ? intrebX iar lordui
ll,'r11111c11. Ochii ii erau atintiti pe gosea, in faga lui, iar pe
l,rrzt' ii flutura un suris de extai, de triumf. l'IiciodatX nu
" irrrli:;c mai fericit, mai indr5zneg, mai plin de vigoare gi
t,,r 1.r. Vrei sX te cisitore$ti cu mine ?
Nu, spuse Irene, enervatX de purtarea stupidl a inso-
t rlr rr 11111i 5[n.
I ,rcrrri- timp de cite.ra minute. La Castiglione del Lago
ri l,rnc clin nou intrebarea. Irene ii didu icela;i rlspuns.
Sper ci nu mai repe;i bufoneria asta, spuse ea-cind
,,' ,rl)r'()piar; de bifurcaqia drurlurilor.
- Depinde dacl accepgi si te cXsitoregti cu mine, r5s-
1',r',.,c el. De clata aceasta ridea tare gi atit de contagios,
,,r.it Irene, a cirei supirare era doar superficialX, firj"a-i
.rir I'i fericirea, nu se putu opri si nu ?id; qi ea. Spune,
r rci
-l
intrebi el.
- Nu.
Lordul Hovenden o lu5 la stinga.
- Yo- intirzia pinX-si ajungem la Perugia, spuse.
. - Oo-ooo ! strigl domnigoara Elver cind ljunserS pe
(ulnrea colinei. Ce minunat ! gi bitu din palme;'apoi, pli-
, irrtlu-se in fag5, atinse umlrul Irenei , iit. lacuri sinf pe
.r ici !
Pe malul nordic, lordul Hovenden intrebi din nou. Cor-
trrrra gi Montepulciano prezidari cererea in clsXtorie.
- Nu v5d de ce trebuie sX fiu terorizatX, spuse Irene.
Lordul Hovenden gisi rlspunsul mai promijitor decit
, clc precedente.
- Dar nu e$ti terorizatd".
Bq sint, insisri ea. Incerci si mi forgezi sI rXspund
i'rrcriiat, fXrI si mi gindesc.
- Ei, -ng dg, asta-i bunX, spuse Hovenden. Te forgez
,.i r'.ispunzi imediat. Dar eu fac tocmai contrariul : iji dau
tirrrp. Mergem in jurul lacului toar; noaptea, daci vrei.
l.a un sferr de kilometru de rispintie, iure inci o dati
ir r r rcbarea.
- Egti o bestie, spuse Irene.
- Asta nu e un rXspuns.
- Nu vreau sI rXspund.
41,

-
Nu trebuie si iei o hotirire definitir'5, dacl nu vrei,
ficu el ca o concesie. Vreau numai si-mi rXspunzi cX ai sX
te gindeqti ; si-mi spui numai un <poate>.
- Nu vreall, stirui Irene. Erau, acum, foarte aproape
de rXspintie
- Numai un <poate>. Spune-mi ci ai si te gindeqti.
-
Bine, am si mX gindesc, adiugi Irene. Dar bagi de
seam5, asta nLr md angajeazi....
. Nu-;i termin5, insX, fraza, cici magina, care se indreptase
cXtre stinga, f;icu un viraj spre dreapta atit de brusc, incit
Irene trebui si apuce strins bralul banchetei pentru a nu fi
zvirliti afar5. "I)umnezeule !"
- Perfect I spuse lordul Hovenden.
Goneau intins, acum, de-a lungul goselei din dreapta.
Zece rninute rr-rai tirziu, de pe inllqimea unei trecltori, r'5-
zuri Perugia scinteind in soare printre mun$i. Cind ajun-
serl la hotel, constatari cX restul grupului sosise de rnult.
-
Arn luat drumul gregit, explici lordul Flovenden.
Apropo de lacul pe lingi care arn trecut
-
adIugS, adre-
sindu-se don.rnului Cardan cum:a Hanibal sau mai
gtiu eu cine...
-
Atitea lacuri ! spunea domnigoara Elver doamnei Che-
lifer. O rnullime !
- Numai unul, draga mea, numai unul, stlruia cu blin-
dege doarnna Chelifer.
Dar dornniqoara Elver nici nu voia sX aucli : oO mulgime
de lacuri I"
l)oamna (lhelifer ofti cu compitimire.
inainte de mas5, Irene gi lordul Hovenden ieqirl sI
laci o plimbare prin orag. Imensele palate de piatr5 parci
se ficeau mici in faga lor cind treceau. Soarele era atit de
coborit, incit numai ferestrele cele mai inalte, acoperigurile
qi corni;ele mai primeau lumini. Umbrele cenuqii ale pXmin-
tului se tirau in sus pe fiancurile clXdirilor, dlr crestele lor
erau incununate de coral gi aur rofu.
-
imi place locul acesta, spuse lordul Hovenden. in
asemenea impre.iuriri i-ar fi plXcut 9i Vigan sau Pittsburg.-
- $i mie, spuse Irene. Sub coama pirului des, chipul
ei radia de bucurie copiliroasS.
P5rXsind partea impunitoare a oragului, se avintari in
labirintul uliqelor abrupte, al pasajelor intortocheate ti al
42
,,.rril,,r' tlin closul catedralei. Construite inv5lmigit pe coasta
,1,'.rlrrlrri, casele inalte plreau crescute una dintr-alta, ca
t',rr (ilc ('oinpcnente ale unui imens gi fantastic edificiu, in
, u(' ulilcle ar fi servit drept coridoare. $oseaua igi croia
,lrrrrn printre case ca o galerie lungi gi intuneccasX, pentru a
.r' l,rr r;i intr-o curticic5 interioarS, deschisi ca o fintin5
,,rrrc (cr i prin uqi deschise, la capitul vreunei sclri exte-
r i..r c, sc vedea in lumina electric5 vie cite o familie adu-
rr,rr,r iu jurul c;-rstronului cu sup5. Apoi drumul se preficerr
, rri un lir de trepte, se afunda intr-o altX galerie, invesclitl
,1,' ltrnrinile unei tar.erne subterane, din a cXrei guri iluminatl
r(,,('.ur lniros de b5uturS, voci zgomotoase ;i hohote de ris.
"i
cleodat5, ie;ind cle sub casele inalte, se gisiri la mar-
,lirrt.r '.rnui povirnig prlpXstios, sub vasta intindere a cerului
1'.,liti de searX, festonat pe margini de formele azurii ale
,',rrrr1ilor, cu o lun5 rotundi qi luminoasi atirnind, seninl gi
,,'lcrrrn5, in mijloc. Aplecali peste parapet, privirl in jos la
.,,,'1.rciiq'.rrile altui cartier al oragului, la vreo treizeci de
',,ctli c'ledesubt. Culorile pXmintului mai luptau inci irnpo-
r r ir .r obscuritSlii invadatoare ; dar municipalitatea darnici
irrrpoclobise deja strlzile cu giraguri de lumini galbene. Un
rrriros vag de furn de lemne gi de prijealX suia prin aerul
lirnpecle, strlveziu. Linigtea cerului era atit de cuprinzitoare,
.rtit de inalti qi adinci, incit zgomotele oragului
-
ca rot
Lritea mici obiecte, distinct vizibile intr-o imensl pajigte
,it,rrl5
-
siujeau doar si intensifice rXcerea, sX-l falX pe
.rtcult.'ltor qi rnai conttient de imensitatea ei in comparalie
( u l.llLlrmurLll lor neinsemnat.
-
lmi place locul acesta, repet; lordul F{ovenden.
StiturX multX vreme, cu coatele pe parapet, firX sX
,.irrnrI o vorbi.
-
AscultS, spuse Flovenden deodati, intorcind spre in-
',olrroarea sa o figuri pe care reapXruse toat5 sfiala gi autn-
,lcz.aprobarea pedestrului. lmi pare cit se poate de rXu de
,rrririclitatea cu inconjurul lacului aceluia blestemat.
'l'inXrul gigant care gezuse la volanul unei Vauxhall Velox
',c letrisese odati cu magina in garaj, lXsind unui Flovenden
rnult rnai pugin de temut sarcina de a duce mai departe
.Lcliunea atit de magistral inceputX. Luna, incintXtoarea fru-
rnusc{e a chipului ce privea atit de ginditor prin fereastra
l,rrclclor, imensa tXcere intrerupd de diversiunea rniciior zgo-
,u()tc, mirosul de fum gi cotlete de vigel la tigaie
-
roare
43

aceste influente urziser; un complot pentru a inmuia expan-
sivitatea veseli a lordului Hovenden intr-o melancolie tan-
dr5 ;i duiceagi. Toate acgiunile sale din dupl-amiaza aceea
ii pXreau acum, in noua sa stare sufleteasci, de o condam-
nabili violenli. Se temea ca nu cumva brutalitatea sa si-i
fi ruinat cauza. Putea ea sX-i mai ierte o astfel de compor-
tare ? Era covirgit de autodojeniri. A cere iertare pirea sin-
grlra speranta.
- lmi pare nespus de rXu.
- Da ? Irene se intoarse si ii zimbi. Dinqii ei albi si
mici se tntrezireau sub buza risfrint5 ; in ochii mari, copi-
lirogi, strllucea fericirea. Mie, nu. Nu m-am supXrat deloc.
l.ordul Flovenden ii luX mina.
- Nu te-ai supXrat ? Deloc ?
La rispunie cldtinind din cap.
- iti amintepti de ziua aceea sub m5slini ?
- Am fost o bestie, topti el cu remuEcare.
- Am fost o gisci, spuse Irene. Dar acum sint altfel.
- Nu vrei sX spui c5...
Ea dXdu din cap afirmativ. Se intoarseri la hotel minX
in minX. Hor.enden nu conteni sX vorbeascX gi sI ridl tor
drumul. Irene era ticuti. SXrutarea o ficuse fericiti qi pe ea,
dar intr-un fel diferit.
Cap. lll
I)in inaltul colinei Pincio, d-l Falx arita cu un gest ds-
mascator oragul ce se intindea la picioarele sale.
- Minunat, nu-i aga ? spusese doamna Aldwinkle. Roma
era una din proprietitile ei particulare.
- Dar fiecare piatri de-aici, spuse d-l Falx, a fost ridi-
cati prin truda unui sclav. Fiecare ! Milioane de nenorocigi
au asudat, au muncit din greu gi au murit
-
glasul d-lui
Falx se flcu tunitor, limbajui din ce in ce mai inflorit, iar
el gesticulc de parci s-ar fi adresat unei adunlri publice
-pentru ca aceste palate, biserici impunXtoare, foruri, amfi-
reatre, cloaca maximal gi tot ce poftiji si se afle ast5zi
aici Ei sX vi incinte ochii indolengi. Dar meritS, vi intreb ?
E oare agrenrentul de-o clipi al citorva trindavi o ratiune
.,rli, icrrt,i pentru oprimarea de veacuri a milioane de fiinle
rr.r{'rc;'ti1 fraqii lori egalii lor in ochii Domnului ? Nu, dg o
,',i,.rlc ori riu. Cu fumntrl drept d-l lralx bitu in palma
,1,'.,,lri',i e miinii stingi. Nu !
- I)ar uitali, spuse d-l Cardan, cI existi ceea ce se
, lr,',rrrr.r ierarhia naturalX.
(,rrvintele pXruri cX ii amintesc de ceva. Ar'-tucX-o pri-
' irt' circularS.- La una din misuqele grupate in furul llavi-
li,,rrrrltri de orchestr5, de cealaltl parte a dr:umului, d-ra EIver,*
,,rrl'ricati in sacul ei de tapigeiie inflorati, minca ecleruri
,l ' t iocolati qi merenguri, minjindu--se to?t;., cu o expresie
, r,rtici pe fatra p1in5-de crem5. D-l Cardan se intoarse ;i
, ,,nllllua :
- Exist5 ciliva britanici de elitX care nLl vor fi nici-
,,,l,rr,i sclavi gi o rnullime de aliii care nu numai ci vor fi
,l.rvi. dar s-ar considera compiet pierdugi daci ar deveni
lilrt'r'i. 11ru-1 ut* '
-
E, un rationament specios, spuse d-l Falx cu severitate.
I r,rl rc inrireptilegte oare un asemenea argument -si .storci
, i.r1rr dintr-un milion de fiinqe omenetti de hatirul citorva
,,1,erc de arti ? Cite mii de muncitori cu nevestele 9i copiii
1,,'' ari trXit vieli degradate pentru ca bazilica San Pietro sX
I ic ccea ce este ?
-
De fapt, San Pietro nu e o mare operi dc ar:ti' spuse
,l na Aldwi.rtl. .'-t dispreq, avind sentimentul ci marcase un
1'rrnct decisiv in disculie.
-
DacI e vorba de vieti degradate, interveni Cheiifer,
,l.r1i-rni voie sX protestez mai curind in favoarea clasei mii-
1,,,'ii decit a muncitorilor. Din punct de vedere t-r'raterial,
p.rrle cX tr5iesc ceva mai bine ; dar pe planul moral 9i spi-
,itrr:rl, vi asigur, ei se gXsesc in cumpinX intre doul lumi.
{ .r intelect, d-sigur, nu se deosebesc de muncitori' fo1i, afari
r [' o minoritate neglijabilX, capricioasS, din ambelc clase,
,1,.rr'1in celor trei citegorii galtoniene 1 inferioare. Dar din
1,,,,,, t de r.edere moral gi spiritual sint intr-o situalie mai rea ;
, j srrl'cri mai mult din cauza respectului fa15 de opinia pu-
i'lit ,i, sint chinuigi de snobism, triiesc vegnic in teami qi
',',i. (lici daci muncirorilor le e teami si nu-9i piard'J slujba,
l,r l'cl le este $i burghezilor, qi din motive mai binecuvintate
I r .r'-cgorii biologice, negtiingifice, stabilite dc anrropologul enelez
I r., r,. ( ielton (1822-1911), unul din fondatorii biornetriei.
44
I Principalul canal de scurgere in Roma antici.
4lt

- cici ei au mai mult de pierdut, ei cad 9i mai los. Cad
dintr-un. rai precar..de elegingl aiistocratici in piipistiilc
iremediabile ale sXrIciei, ale azilurilor 9i birourilor supra-
aglomerate de plasare ; vX mai miraqi ci trS.iesc in teamX ?
Cit desp-re uri
- vorbigi de ura proletariatului faj5 de bur-
ghezie,.dar. vI asigur ci nu e nimic pe lingi ura pe care o
siinte. burghezia fifi, de proletariat.'Burgf,ezul nu-l poate
suferi pe munciror pentru i; ii
" fricl de"el; e teroriz^at de
revolulia care I-ar putea dobori din raiul lui de distincgie
social5 in iad. Cu citi invidie, cu ce amar resenrimenr pri-
vegte
-
burghezul cea mai m5runti ameliorare in existentra
muncitorului ! intotdeauna i se pare ci ameliorarea se face
in dauna lui. Vi amintigi, in timpul rlzboiului gi in epoca
de prosperitate imediat urmitoarg cind muncitorilor li s-a
pl5tit,, pentru plima oari in isrorie, un salariu care le-a pei--
rnis sI trliasci intr-un oarecare confort, vI amintigi .u .i,X'
furie, cu ce revXrsare veninoasl de uri au denungat clasele
mijlocii excesele firl friu ale lenegilor de siraci ?
'Pii bine,
dar monqtrii
-igtia au cumplrat pini gi piane
- piane I De
atunci, e mult de cind piinele iu fost vindute. Mobila ex-
cedentari a.luat gi ea drumul superfluit5qilor. Chiar qi palto-
nul de iarnl a fosr amanetat. Buighezul, cu toate cI timpurile
sint grele 9i pentru el, se simre mii fericit : e r-Izbunat. po"t.
trli intr-o relarivl linigte. $i ce viagX ! Triiegte dupl pof-
tele lui, dar cu. fricX gi in mod convenlional ;' distracEiile ii
sint procurate de socierXgi cu capital in'ac1iuni. Nu ai: nici
un fel de religie, dar un mare respect pentru convenliile
clistinse, care lllr au nici mlcar justificarel unei origini di-
vine. A auzit de artX 9i ginclire 9i Ie respectl p.tttru ci lu-
mea "bun5o le respecti ; dar capaciratea lui intelectuall 5i
lipsa de culturX nu-i ingXduie sI guste o plScere adevXratl
prin ele. E, prin urmare, mai sXrac decit silbaticul car.e, daci
n-a auzit niciodat5 de artl sau de gtiingi, e totu$i bogat in
religie qi folclor tradiqional. Viala unui animal sllbatic are o
anumitX demnitate gi frumuseqe ; numai viaqa unui animal do-
mesticir se poare numi degradatl. Burghezul e animalul uman
perfect domesticit. De aceea, adlug; Chelifer, oricine vrea
sX trXiasci in ins5qi inima realitigii trebuie si trliasci in
mijlocul burgheziei. in scurti vreme, insX, nu va mai fi
nevoie sI se facl nici un fel de discriminiri invidioase intre
clase. in curind togi vor fi burghezi. Farmecul claselor de
46
q,'.. in t|ccut era faptul ci se compuneau din animale ulnane
r,,rr,, .tarc de relitivi sXlbiticie. Aveau o ingelepciune -si
,,1,,', ..r ilii rrro5tenite prin rradilie ; aveau disrraclii str;vechi
,
".i,,,l,,rlicc,
aparlinindu-le numai lor. Mama mea v-ar putea
,,,,,,. ,u"*
""t."
in detaliu, add"ugd. el in parantezi' C]r
l',,1 .,,,i i-:r or-'lerat pe tXranii ruli bogalilor 5i cultivalilor
,,, i, rcrri. e foarte de
'inteles.
Tdranii erau silbatici : ceilalli,
l,' t,u',1,'l lor la fel de grosolani, erau dezgurti'tor de dornet-
r,, i1i. Alerd de asra, erau c;gei de salon dintr-tt ra-sa corn-piet
, ,,'i;i., ; tii""ii, in orice ."t, fl.."n ceva care si le jtrstifice
, .i,rcrrta.' Dar in celelalte 15ri europene' ca $ in. Luq9."
t.,,,.,,'."r" sllbatici dispare rapid' Ziarele vindute irr rnili-
,,.',,.'.1. .*emplare qi aparatele^ de -radio ii dornesticesc in
, r t)r ,r-ri.".uloi. Pogi ti mergi multi cale .
in . Anglia .
de
,,r.,zi oinX e;sesti un animal Jman de o silbiticie autenticx.
t ,i,,ii,'rrr"i ?*;tii inci la 1ar5, qi chiar la oraq,. in,cartierele
,,.ri
'lctide gi barbare. De'aceea, repet, trebuie sI trlie-;ti
,, ,rriilocul tursheziei de suburbie. Animaleie un-rane tipice
.,1,' cp'ocii o.t.r"i. sint degradaiii 9i domesticitii; ei alcituiesc
, '., lir'.rtea moderni caracieristici. Siibaticii nu rnai sint ti-
1,i,i; ar fi ridicol sX mai fii astizi tolstoian ir-r Etuopa Occi-
,1.',t,r15. Cit despre adeviraqii bXrbali 9i femei, in.opozilie
( r x'imalel" u,nin., silbatice sau domesticite, sint fiinqe -atit
,lc fabulos dc excepgionale, incit nici nu. aYeT dreptul si
,'c rnai gindim ia ei. Cupnla aceea, ara,td eI inspre -'ilueta
,.rzilicii "Sfi.rtr.,l Petru, inilqindu-sc mult deasupra caselor
,lin partea cealaltd a craqului, a fost clesenatI de Michelan-
'i"ln. Si inci cu un gtist rafinat. Dar ce legituri are opera
',,ru :rrtistul cu noi ?
--Profanare
! exclami d-na Aldwinkle, sirind in apX-
',,rca
lui Buonarroti.
I)-l Falx se re'feri la un alt motiv de nernulqurnirc'
-
Calomniezi natura umanX, zise'
-
Toate bune qi adevirate, fu comentariul d-lui Car-
,lrn. Dar nu vid d.." tu ne dai voie si ne distrirn cu
lichelangelo dacl ne place. Dumnezeu. gtie ce -greu.
ii e
,,,nului sX s. adapt.t" iu imprejurlri: de.ce.-r'rei-si-l .pri-
rczi de micile lui^ajutoare in-treaba asta dificili ? Vinul, de
1,ilrlii, studiui, gigirile qi conversalia, arta, bucStiria, religia
pentru cei care lin la ea
-
sportul' dragostea, umanita-
,,.rriril. haqigul ;i toate celelalte. Fiecare om ili are releta
i',,,prir p..it, iacilitatea prccesuh-ii de adaptare. De ce si
,ll

Mircea padureleanu aldous huxley

Mircea padureleanu aldous huxley

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (7)

Similar to Mircea padureleanu aldous huxley

Similar to Mircea padureleanu aldous huxley (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Mircea padureleanu aldous huxley