14. l-Lnele sensuli lai'gi eil.e lilri,ii contempoiulle. c'a uiiasc folml: clila,li(r',r.i:
uaiol' r'ombiniite inciusll'i:lle satt il Lrnol ir:rllozrrrric i,:i'ne l1e ui;ot i;krr' ,: i
crr.t p':r..1e o sirt:i treizer'i cie ctilje e1-i:. rcei.rsii,i inrti;iinrLlie inch'azner;.i iis,i,-
lee::a pli.n'ile (rele nlai rie iierilna t alititi irle rijto,i'tilr.ri cnr tr.toderrr" Lir i,l ,:r
lor"rii ei r opliu-i 1-ise;ie foi;a ir lupia ltenii ir iiil ''t,.rL'.rlea pl"ejLiiiij('iii1 i,.,
irrret:hi1e, Siil-r pcirt|LL iLl;;tplaieit unor' nl.:'ilrrlliiiifi l ri r.,-ti:.teirte. lii : ii'rir'. r
nr;i. irit'-Lu-t l'iirrl acceiei'itt. ('Ll a jutcillLl irl:r3ilalir:i i'i'aatoirlc, i.,1er,ii .:(.
iizi +i o:r;:nenii nci cle nlirle ior'p'.iieii r,-: ',aria ln ';ir-loi ;i si-;i i.t 'r! r,. -.
1r'i br-iiia lealii 1lr pi'ogrc.st-11 sorielai.i.
FAP'A h,iETRI AI SirN SItsILiTlT'ii ESTI,jTiCtr
A trLEVlLOR DIN CLASIiLIi I-IV
a.) Iteaciivitatca
iisie r'ai--:.lc'iiirtea eiei iloi' cle a leac'irona poziii',' la rronlact'..r1 r.i; (
Iucl'ai'c altis'iicl plastica (desen rle r:opil. opciii c.le a1'ta pop'.riar"lr sali
culrd eir:.), falii cie LulclL'irspecte estetic'e zrle natulii (pelilze c'u flciri, fr'.1^,zc:
nigirii. pi'inra r:iinsoare, ponri infloi'ifi etc.), faiii cle arnbianla estetilir ciili
qcoala (pavoazale, or'ciir-ie, cultilenie etc.), fa';i cie r'ciatiik: lrtrmoi.:se (c'ir,i-
iizaie) clintle elerri $i ('ei ca-i e ii ir-Lr'on.]crai'a.
invilatoi'ril 'ti'ebuie si r-rrmitreasrii comportan-rentul elevilci', s.i r-Lu iri-.
nrinri inclifelenti fa{A (le a('esta. Folosind cliir plin insuqirlle expi'esii-e aie
clifelitelor forme qi aspecte esteiice clin natui'a Ei i iafii, e1 Lrlm rleqie s.-r
le pur-ra in ceiitlul alentiei ele:ilcr, cieteunir-rindu-i si 1e lespecie.1i sa ie
oc|oteIisci.
'Iotociata, in-.'a!.i1ol-rl trebuie :sii iniervina ;i ii'r folii'ial'ea preie,'irltel(ii.
estetice ;i artistice ale eleiiloi', felir.rciu-i cir-- r,i-,si ('{):-,-,i ui sensibilitaie:r
pe non-valori ofer:ite de unele obiecte care r;inI pser-rc1o-ploclrrse ar"tisiirle
Ele inca inai pot fi vazute irr miilte rneclii {amiiirrle ajc e1c'.'ilor', pol'.riirc;
ambialta, oltosindu-i si clelr,rtinclu-i cle 1:r tliii'e'a r-il.)i'.'rrotii cie airtcnti<;.,
valo[rre estetir'5. Penliu aceasla, invati.rtolui i1 e]lir.- ( l plin ciiferi te ntii-
loace cii.diic:tice (clialogui indir,iclual silr-l in c'r;iec'1ir-cu eler-ir, prin exem-
plul pei'sonal, prin exenplific'iiri si explicalii ale '.,nol'rliapo,rifir:c r'r.t lctne
de arta plastica, filme sau diafilrne etc.) sa pfot11s1'.2'..cr-t pt'iot'itale, la
nii'E,1r-rl in!c,lcgerii 1or'. r'alolile ar'Lis1ic'e-pl:r''ii, c nrirjoLe. In ar est fci ei r a
contribr-ri la fonnarea spiritlrlui de discerndmint a1 eievilor, cu ajttlon,il
ciri-uia ei s.r poiita a1ege, prelui qi cleosel-,i aclei'arrrtele ', aiclj li'iis1i{'e-pia:j-
iice dln nrttlti ir rclinea obiecteiol non-r,:rioli.
b) Capacitatea irnaginalivi.r
Pentlu r opil rtisr-rl gi fantezia sir-rt asernener rinei rampe cie lansare
cStre ineditul clomeniu al cleafiei plastice. Cu ajutot'ttl imaginatiei qi sub
indr-umarea invirtitorului, elevii pot face diferite asociatii, combinatii qi
analogii sporinclu-gi capacitatea de leplezentale. Aceasta 1e net,ezeqte cln-r-
rnul sple o activitate plastica pi'oductivii cit s;i spre contactr.il cu opera de
art5.
t4
-"qlll
15.
16. ideal este suph-r qi elastic intrucit el se schimbl cr,l;rti c'-r noile expelien{t
es.i,etice aie eievilor', fiincl clirect infh-renlat de imirog5lirea inteleliu:r1:l :,i
afeciiv;i a acestora, pl'ecllrn qi c1e ni'.'eiul sensi]:ilirirlil kr'.
Pe pian social oferta estetica este m-Jllipla. Flole:rele sociaie .r,c i.t,i:.-.
picare (industi:ializarea, urbanizalea E"a.) lleterrlind schimlrdri de rnr:iii:,r
I)ar-nr-r tot ceea ce este valoros i$i frrce aittomat ailum. r'i:rtre srrfl*-'iril il
rnintea eievjlor'. Accesibititaleo, mIslirtr in r,aLe c i-a]care estclir'ii t.srlle
leceptatii in rnod aclect'at, atit pe calea siiltut'iiol cii .i,i pe cailea inteieee'r;i
raliona1e, cietermina gracir.rl de raspinr:llr:e;i cie 1:onLllaritate a arolr:i .,ir-
lori. lia nu inseamna iipsi Ce efoli cj ilel;uie li-,])o1'1.ati;. alii la siiiri'ir.il'a
obiectului estetic cit;i la cicschiclelei';i oli;,cirtrr1 i;:rielecl.ual-afr'-:ri''';rl
elei'ilor.
Schimbirrile de meiii'r-i ii-iconjnlatoi cferir qi eievilol clifelite r-rirrlele
esrteiice. Unele cll o pl'(-rnunfatd an-rpr"entti cie p:isct:;rn ce irieiriizeazr, ii-'i:r:ii-
tul Ei gusturile ciepa-"ite. Altele olerii prorlr,isul Kitscir pr-,n caie se fiilsifiia
caracterr.rl artistic a1 obiectelor, etichetindii-1e pcmpos opere de irlta, ;i
plcrncr.'incl plcstul gust. Se gtie cri ln ccndiliile set'iuiiz:ii'ii plorlui,ftei rie.
larg consum, gi a celei ar'Lizanale, i,rpiire Lur prrbilr-' incii neforrlrLit di:r
pr-tnct de vedere a1 educaliei estetice (a,.rtentice) ;i < ontraCic'tot'iu ill :re!-L-
sibililatea sa, pledispr,rs a fi receptiv f.ir'5 cliscelnan'iilt la toi, c'e i se olera.
1r-r contacir,rl cu realitatea zilnicd este gler-r sd se ploteleze con5tiillil ele-
vilor cle tot r:eea ce le altereaza efolt'-rl spre corrtui'ar:a b,.inului g,,isi. De
asiernenea, nu este irgor sa se iinihileze ilri'1,.n:nfele nolir-e cale ll'i:reazi
lrrocesul de inzestrale al elevilor, de citle Ecoalii, cll un sistem cle ciilerii,
culturiL artisiica qi LrbilitSfi, cal'e si le asigur-e capacitatea de rlisccrna-
niint p::ivincl valorile estetice. Penti'u a ini'inge a,:r:'rlt: 11reut.iti. irrvri{i-
torul trebuie sd fie ei insugi dotat cu gusl esietic ;! sii lie stapirr pe u,ri
ansambln de cr:iterii prin care si rele.,re ochilol rnini:i qi sr.rfletu|Li e1e-
vilor r,-irtutile estetice a tot ceea ce este valoros ci'eai. fie de om iie rie
naturd. ln acest scop ei tr:ebuie sii ilibii in" r-eclere cii lri mai eficir.'ni an-
tidot pentlu;i inlAtura prostul gusl cste contlr:trLl eric',,iloi'aiit crr fr-.rmu.'
selile natr,rrii cit ;i cu opcr"a de al'ti. Aceasl.a es1.e cralel prin care :,e ,1i,.:z.-
voltd c'apacitdfile e1er.ilol i1e :r inlclege arler'.,'ut r':rlcrils :l'ii:rlice.
d) fiimiui :ckrc{i'.'i
Specificul ecittlaiisi sL:n.;ibiliti!ji c-.'.t:tjre, i:r ger',r.1 :ri, r.;ie cij. '.- t,;.i -':itz;i':
clr ct1-r!i-11nil{:t €le.-rtliii. At,;nli cilcl r,1i:tri'ilcle':1,. r.le:-j lc,r'rlc a 'a.,:,-, i ii,-
stlsir'lLe ei;leiict alr:'ri.riertelor', sarr ir irltol'1r: r^: ,l:'i rrirrill,i..' r'r:,'.,' ,.:1,: :,i
spilitrritl-'. sint iot't'tt rtrr, selec{ia elt:- ilol' i-',rrli' f i !:-rir,-r,']ri ;. Tr,i r.. i:'l ra
face gi l'apoltat'ea ar:-tonrati Ia an.,-,.i:ojle lr,-,ilelc c'rli'tj: e iu'g '',s;-;'ririile
$j ctii-ilr"qi.,-tje cig ,elgr.;j. _i)al' :.e f;o:,rte intlntl;j ii, r,:i 1i, r:i_-.l.tr,:lc r:ittlilr,i '.:-'
'j'ir_i
:rt'iir-.rcze'i'r'ilcrii poziiir-e cie al-;Lelit'r'c, lir.r''r icL'lt ,'r:;lflr r:lrii r-rr'{t!ir-
pttne r';i locr.rai fclmele far',i vi,ilorle ;ilt:qii1'r ilr,'r '':rlilr':) s:r fi.-' llo r i: rlt
elr'r,i. ,ceasla se poate n;,rtr-ri ,,sclc.ctie !i1r:gii,;:1'r. l:lii r:-ii' r)r,!f ilt i-ifti i ili- 1.rll
contr-e-lc.lea1 ce actioneazii irrpotr-ir,'a ilodelt'l.t' l:,.i,:ii, e D|oplise.
in pi'olcsul erh-rcatiei estetice a elei ilcl ;n'ari.1irr,1'ril 1r'el-riie s'r rr.ilri
in atenXie 1i asemenea situatii, intr':-rcri1. ec1.ut:atia scnsillllitrifii c'onlt:lrpo-
I'alre cilre se riisfrinqe, pt'in difet'ite c'anale sii asiiplir eleviior:, esle j:.r :i'rrre
miisr-rrir nonconforrnisii. Ila tinde sa inl:itui'e :it'it r'anoarrele, cle-a qaI ir.
ci1 qi plesclip[iile.
l6
22. a) climaiul de creativitate in care invaiatorul stfmri!,eazd curitt:il.qtea
eleuilor ;i crLrajul de tt combina : formele, culclile Ei unele tehnirri r::e i::-
cru (ex. tehnica acuarelei cu tehnlca colajului g.a.), precurn Si o atrna::!erd.
cle actiuitate liberd., de cd"ut(tri, uerificd.ri, intreceri, schimb cle icle,i er;c.,
prin care si se cultive increclerea in forlele proprii pe itaza unor anieciei-i
incurajatoare din partea invdtatorului privinci rezultatele oblinute ric *le,;i
in lucrdrile lor.
b) Alte condilii ale dezvoitdrii creativit:'rlii artistice a elevilor sir-it is:-
gate de '. dobitzdirea u17or culro;tinle priuirt,cl erpresir-:itcleu el,ernent elrtr rle
Iitnbaj plastic, ;i tehnicile de lucru specifice activitatilor artistice-plastice
inscrise inlpr-oglama gcolara, cunoagterea diferitelor m,oCaliid"ii cle organi*
vare Q spaliului plastic in unele opere ale malilol artiEti din istoria irrtei
(contactul cu opera de arta), preclrrn qi insu;irea znr,rti t'ocubular p|"a:;tic
adecuat E.a. Acestea sint necesare intrucit gindirea Fiasticd nu poate si
opereze ,,pe go1" iar sdricia de informafii este cel mai mare obslacol in
calea dezvoltdrii creativitSlii plastice a eievilor.
c) O conditie esentiala a dezvoltdrii creativitltii plastice a elei.ilor
o constituie cl,ezuoltarea ghzdirii arlistice-plastice a el,euil"ar Ei a po:ibi-
lititii 1or de a materializa aceastd gindire prin insuEirea unor tehnili tle
lucru (ex. tehnica actiarelei, tempera, colajul etc.). Gindireu nliis',icri-
plasi.ica este o form5, o anume calitate (un mod) a gindirii uinar+. Ea
este numita de unii cercetdtori* Ei gindire combinatorie-corrcrci[t sau
gindire im imagirzi (piastice) oizuale. Se bazeaza pe anumite date ale sen-
zafiilor gi percepfiilor care antreneazd afectivitatea qi memolia r-izuali
oferind numeroase posibiiitSli de a combina cliferite elemente ri'igi-t'i)
intr-un tot unitar Ei expresiv (compozi{ie piasticd) in zr;a fel incit ciacd
r.rnul din elemente lipsegte atunci se distruge unitatea qi forla erolesi-
vitilii intregii lucriri. Astfel aceastd gindire alege, ajusteaza (interpre-
teazit) potriveEte Ei ordoneazl elementeie intr-o anumitd struct'.r'a in
care ele se relationeazd inedit, formind o totalitate, si evidentiincl rdeea
cle baza a expresiei acesteia.
Gindirea plastica aclioneaza mai ales in dorneniul emofional a1 r'refii
spirituale a eleviior. Este o gindire cu largi perspective care interpoieazd,
abordeazd qi sintetizeaza un bogat material informativ tsi rezuliatele
nnui mare numdr c1e experiente plastice (incercii'i gi cdutai'i, gdsir"i e1c.).
Spre deosebire cle ginclilea qtiintificd cat:e incepe mai intii cu analiza p:ir*
!i1or componente ale unui intreg gi a cunoaqterii cauzelor, gindirea artis-
ticd plastica, deEi rru este o gindire riguros exacta intrucit ea nu i'efleciA
exact formele, fenomenele, lealitatea, ea nu cerceieazd atit cauzel"e cit
efectele estetice ale acestora (fenomene, combinari de forme, culoli el-tr.).
De pildi la intrebarea de ce pasirea ale aripi, ea nu cerceteazd caltzele
clezvoltdrii 1or, ci l:ispuni,le pe scurt. pentr'r ca sd zboare frumos. neci
gindirea plastica se cieosebegte cie cea gtiinlifici plin orientdrile ei flnale
Ei nu prin cele cle plecare"". Aceste cioui=r folme, calilaii sau mo<iuli ale
gindirii umane nu se exclud. EIe se completeazS. Astfel elevii care cLcbin-
desc capacitatea de a gindi Etiintific exclusiv nolional pot sa gincieascd
Ei artistic-plastic, gi invers, cei care dobinde-*c capacitatea cle a gincli
* Claude Levi-Steenss : gindire bricolage=gtnclire s6lbaticii.
** Deqi gindirea artisticd-plastici are cimpuri informa{ionale ranrifir:aii', ca
poate fi dezvoltati qi tiniar ca qi gindirea qtiinliiic.l. Pind in prezent, cercetirtorii
ni.i au explorat in adincime acest c'ionr,:niu al psiho-pedagogiei.
,>
24. con{'irete aie mediului }or inconjurator. I)e asernenea, prin diferite e)rer'-'
cilii glafice ei pot fi incirumali rie cdire invd{aior -qA interpreteze, p'r'in
desen, figui:a qi gesttii persoanelor cl-in jurr,rl lor, fenomenele Ei chiar -qr-
tLiatiile c;rre ii irapresicneaza Ei care pot conline r-in aclevdrat mesaj (ser.:-
n:firalie). Se Elie cd prin dezr,ollarea cairaritilii elevilol cie a intelcr.eta.
grafic qi expresi-,r, gestul individual concret se pcate ajunge intr-lln -'riitcl'
ap::opiat la discernerea Ei intelegerea semntlor colective (atitudini, leli:ri
iie viatd etc.) care reclate pr:in imagini plastice (desen, picturd etc.). tt':Cr"rc
acievdruri, semnalizeazd optimismul, nelinigtiie sau direcfiile de CE::vol-
tale chiar ale unei epoci.
Practica a ardtat ci f5.ri o intelegere ;i ir"rterpletale sig"t-rr:i a fo:'*
melor de expresie individuale gi colective, nu se pot stabiii dialogr:ii con-
strnctir.e.
Din acest motiv Ei avind in vedere integrarea sociald a viiiorilor'
aci'"rlti este necesar sd se cl.ezvolte receptivitatea elevilcr, inca din sr:oaLa,
f:ita cle unele semne ale expresiei celor din jur', fati de unele fcL'ine qi
fenomene estetice naturale Ei sociale, in scopul inlelegerii mesajelor ior'.
Aceasta este Ei una din cdile de apropiere a eleriilor de opera d-' a''l* $i
totodatd de trezire a interesului lor pentru actirritdtile artistice-plastice
clin cadrul lectiilor de desen.
DUBLA FUNCTitr A EXPRESIEI
Cer"cetirrile din domeniul psiho-pedagogiei au aratat cd ceea ce facry
pe copil si obserrre, sd asume, sd inducd, sd deciuc'd ;i sa inierpreteze
ieea ce il inconjoard, este propria lui capacitate de expresie. Aleasta
aptitudine confera expresiei lui o dublS funclie 9i anume :
a) capacitatea de a se exprima pe sine ;
b) capacitatea de a intelege expresiile celorlalti Ei expresia formelor
lumii inr:onjurdtoare.
Dacd este important ca inv'ildtorr-rl sd indrumeze elevii sd se explime
pe ei inEiEi, pr.in imagini artistice-plastice, la fel de important este ca
s;r-i face !e elevi apli sd inleleagd Ei sa interpreteze prin linii qi criloli
'-rnele folme de expresie esteticd Ei artistica din mediul inconjurator.
prirna functie a expresiei permlte o autoproiectare a elevilo::, c dd-
ruire celorlalli. Ea are o traiectorie care vine din interiorul lor spre lu-
n:ea de afard (sociald). Este de fapt Ei cea mai apropiati modalitate de
exprimare prin desen a elevilor din clasele I-IV'
- A cLoua ftncfie ii air.rtii pe elevi sii plirreasc5 natura Ei ..riafa, sli le
inielcagii, sd gi 1e apropie cu dorigla vie de a i'-rbi lurnea exterioard iz:"L'or
nere,,ai cie cunoa;tere gi de experienle artistice-plastice valoroase.
EXPRESIA TN C.ADRUL PRCCESLTLUI
DE EDUCATIE ARTISTICA-PLASTICA
trlevii (c1. I-IV), cu ajutorul liniilor Ei culoriior, se exprima cu
sinceritate qi candoare pe ei ingigi aga cum ei simt gi ,,1'dd" tot ceea ce
le stirneEte interesul din lumea inconjuririoare. Dar exprimindu-se prin
24
;,:l'€
26. pensula, betigorul, degetele etc.), el pllrle ceva clin silflelul 1ui (inc,onsiiei f
el pune amprenta vielii 1ui interioare) facir-rch-r-gi-o sie;i pentru totck:ar,rna.
In cazul in care el ddmie;te, sau arata aceasta fl.oar"e (pictura) tlezii-rci ad-
mirafia qi interesul celorlalti se stabiiegte intre ei un dialog fdrii cu,.,inte,
al imaginilor, aI fru.muselii. in acest fel ar,rtorr:l (elevul) pe de o Dai.te
i;i inclirridualizeaza sentimentele (fata de floare, natur"a) personalizincl'i;,-Le,
iar pe de altd parte se aldtura tacit interesuJ.ui gi aclmiraliei ceior'lai;i
elevi lealizinciu-se (prin aceasta) o comunir-rne fonclat:i pe aceleagi ernolii,
clescopeiiri Ei infoi'malii.
Aceasta este o cale eficienti piin care se clesteap'ia la eleli senti-
men'tttl' Jrurizuselii ;i clorinta cle a-I irrp.irtaqi ahora, ci.iruii-rcl gi prirnincl,
in aceiagi timp. Ea face ca ei sd se s,irntir simufirn nnici in crea{ie 9i
multipli in comunicare. ln ar'est fel ei clobindesc treptat conSliiit'ftt cle siize,
de 7:roprict Lor tor{d, gi c1e insertia lor sir-icelA in lirn-rea incJi ner:unc-ocllta
a altol oamer-ii (copii sau acir-rili).
PARTiCULARITATI ALtr PtrF.CEPTItrI ESTtrTICtr
In cacli'ul proc'esului cle farniliarizai'e a eler-ilol cr-l e)ipl'esia unol ele-
tneute cie limbaj plastic, invirlitolul tlebnie sa !ir-i" r seanla cle paili':,i1ari-
taliie percepiiei estetice a copih,rlui gi a omr-rlui in genei'al.
Perceptia estetici ca ploces al cunoaqter.ii urnane nu este ut-i :irnplu
prioces de inregistrare (imprimare) i{ unor forme sai-t fenomene nalru'31e,
mai mult sau mai pulin almollioase. Ea este o actilitate vie de ex1:loi'are
care, printr-un ansamblu cle anumite operalii logice, inglobeaz,i in-qulir..ije
formelolsau a fenomenelol in ;rc1ii'italea nerrroasir supei'ioala a copil,,rlni.
Perceptia estetica riclic'.i, in plimul r'inci, prcirlema eciiic'alii simf,riui r-iL-
zului, a acelui ,,oc:hi" cale se bazeazd pe sensiitilit:rte, iirr;eligenfa si jlcie*
cata gi cale clevine apt sa pelceerp:'i explesivitatea foli-ne1or, a nill.riii;i
a crilolilor, afit'mindu-se ca o folta esenlial unianir.
In acest fel educalia rriznali a ele-,'ilol coolclcne:l:,-i arctivitateii ..orittu*
lui" cu perceplia lor e:rtetica qi a e.cesteia cu nreciiul inco;'rjiir'..i1,:.. iu-
lesnind aconrodai'ea lor ci-r lr.rrea e,-rlelioara, cu .iaia $i cll soc,ieiir:eii.
PalticularitE{i generalt alc percli}{iei c.sfr1i6e ;
a) Perceplio este totctliturd. tra reflecta insugirile estetir'e, :ile ...llei
forrne (obieci) sau ale r-ri't'r,r-i fenomen, in totalitatea 1o:..
1t') Perceptitt et'tLltteazd.. Ea apleciazii ca fiintl impci'iant (valolc:, r-eea
(e o IJl'omoreazd sa'i ceeil ce ii inlesnegte infeiegelea insugll'ijor, jc,r,ne-.
lc.,r', fenomenelor: etc. in r-it:itilte:r 1or pe car.e le icr.ar.hi:zeazd.
c:) Percep{ict titde iru.t',inctl spre r-Lir i:ttek:s, 1t-17.tens, o senui"fir:a,tie.
ochiul rrlea :;ir ,,ra{.lii" iolme (fenomene) cu uir anr-rmit inleles. Alur-rci
cind nu a1'e cuin sa totalizeze insuqilile unei anuruite folrne intervine un
pi'oces cie autocoleliire. Esie acela;i ploccs pe cal.e 1-a clescris Leonai-clo
cia Vinci cincl lecomarclzr- si se cieseneze, r:u ajuioi'ul fanieziei, e:ip:,esia
diferitelor fot'me, 1:ete, figur.i, cie pe pei.elii s,r:orr,jili ai r_rnor ziclr,rri"
,c
ir:'
-
30. Formele pline, rotunde, ot,ale etc, expiima in general veselie, clina-
mism, spirit deschis, calm. Sint mai Llgor pet:cepr,rte de copii qi i:eflecta
mai multS sensibilitate.
3) Topica formei (oldinea agezar..ii elementelor unei forme)
ochir-rl urnan, atunci cincl r.ecle o formd (obiect etc.), cai-rtd anr;mite
puncte de sprijin. Ii1 nu l'rrnecir pe cleasupi'a fornei ci sare cle la un punct
cle sprijin la altui. I'ird a furtoarce capi-rl, cla.iiiatea r.azului se intinile, pe
olizontald, cel mult in deschiderea lurr:i unghi cle B0' gi mai pufin pe ver-
iical-i. 'finincl sealna de aceasia, atr.rnli cind se construieEte o form;i totala
(corr-rpozitie) elementete ei piincipale se ordoneaza aproape simeti.ic, mai
irler; in jurr-rl unui punct fir (r'eper) nurnit gi centrlt cle interes. i;r acest
fel cc'mpozifia are echilibri-r rii o nrai rnale clar"ilate care ii si-rbliniazi
expresia. o alti n-rodalitate c1e oidonare a elementelcl componente, ale
formei totale plastice, in scopul obfilei-ii unei rni.,i mari claritdli (a fi
rrizr-ii,* rnai clar) este orcoiralea lol pe innllirne. Tot ceea ce este dimen-
siona.t, inalt capjta ;i inleiesul cie important. Aceasta este eviclent mai
ales in unele expresii obign:-ritl (er. concepfie inalt-i, funclie inalid, ia
i:iJiiii:r-ie se afla cai:ui aiil 1a plopliu cit 9i 1a fl.qurat, valoar.e inaiii etc.).
in ordonarea pe inallime a elementelor componente a1e unei forme
totale este bine ca invafatoir-rl s:'i indnime elevii ca elemenlele cr-t r-alori
egale sa fie agezate ir-i a,cela;i plan (orizonlal). Atunci cind ele sint ase-
zate 'ij:. planuri diferite, pe inilfirnc, iEi pierd ciin egalitatea valorilcr" lor
(nr-i siiit vazute la fel cie importante). Deci n'.imai elemente ile n-rarirni;i
cu r-aicri diferite pot fi aEezate la inaltimi diferite (ex. cele ir-rrri rnali Ia
baza), fdra sd*gi piarcla din iinpor:tanla qi valoarea 1or; ciin contr..d, cele
rnai n:ir'i, care sint oldonale nai l;us cigti.g-i in importanta ciatol.ii.i in51-
liinii 1a care sint agezate Ei ii-r ac'c:,t fel s.e ol:dine un ansan'li:l.u echilibr"at.
'r>'1 Czrloare:t
Cthiul omului recepteazd clifelitele Junp;imi cle unda a1e lLiininii ca
fiinrl cr-i1ori diferite. Dar rr:ai intii oi hiLrtr :rosilu se ol-ienteazi clr-rp5 inten-
sitaiee luminii qi apoi 6-[r-;.pa cirlo:rre. Ll pr:ate c]eqrsebi iort:rele {obiec-
1619 c.':c.) clupa cum e1e pi'irne:;cr, pe uiiele p:llti cromponenl.e ale lci, mai
rnr:1ti sau mai nr.rlina lumi:ir;i (ex. foltrele vi,:.:ui:e in alb-neglu la teie-
vi;:.ar;. Capacitatea ochiuiui de a cleosebi graciele (treptele) <,ie hirninozj-
tate esie foarte mai'o. Nu e"cie ir:si ia fel de mat"e Ei pentru a ieosebi
tonuriic gi nuanlele culorilor'. Acea:-;ta se clezvoitd pt'in eciur:aiie, plecind
c1e la lealilatea ce ceea ce este i.ir:ii luminos se pet'cepe rnai usor'.
Culoarea iinple:;ioneazd prin h'ei compoirente :
;j,urninozitatc,r culoliloi ;
2; calitatea cuioliLor ;
llj intensitatea culorilor'.
1'; LturninozitrLtea culorilor depiniie Ce inicnsitatea tonul.iii lcr. 'Io-
r-rul cielchis es'Le luminos, ceJ. inchis tste rrai pu,iin l,,rminos.
'Julorile nr-r se pot despiiiti de r"elair:r orrr-naturd de;i o..hiLr1 iornului)
nu poai"e percepe decit culorile a1e iSror' lungirni cle i,rndi (ale liiminii)
sint cuprinse intre 4 000-7 000 unita{i angstrom (unitifi cle mirsura).
Ctlctri.Ie spectrale (spectrr-il luminii) apar oi:induite pe o band:i, ple-
cirrri cie la violet, albastru, verde, ga)"ben, pcllocaliu, roqu, purpurin-in-
digo, pina La infrarogu care nu este vizibil pentru ochiul liber (fig. i3, o).
Ace:! iel de a se dispune culorile poaltd clenurrirea gi de ,,paleta soare-
30
. l_.
L
32. Amestecul adittzt: are loc pe retind (ochiului) in timp ce o culoare
Lumind se adaugd alteia.
"imestecvtr
substratiu (prin suprapi-rnere) se realizeazd Ei prin supra-
puneiea tentelor transparante rie cr-rloare.
Cele trei culoli,-rg!u,ga1ben, albastru se prezinta ca fiincl cu.Iori pri-
mare. IJin amester:ul fizic al 1or (doud cite doua) in proporfii arr,"-.ite
(cantitali mai mult sau mai pulin egale) se obiin alte trei'cuiori numite
culori l-rinare l'le gradul I. Astfe-I prin amestecui fizic al cuLoi.ilor. .og"
""
galben se ol:tine oranj, cortocaliu (R+c:o) ; prin amestecr.rl (fizic) al
cttlorilor galben gi albastru se obline verde (G+A:g; prin amestecui
culo'ile_ro;u gi albastru se obline vioiet (R+a=:V), figurb lT a, b.
culorile care in cercul cromatic sint aEezate pe Lcelaqi diametru
(vis-a-vis) sint culori complementare : r.oqu cu verdi ; albastiu cu porto-
caliu ; galben cu viclet. Aceste perechi de culori complementare ameate-
cate in anume proportii dau griul neutru (perfect). piin jurtapurrere ele
-se e:r:rlta.
Teoretic amestecul lor dd albul. ln amestecilt fizic aI culorilor: (pig-
menli) se tine seama de acuratelea Ei consistenla pigmentului intrr-rcii in-
tensit:rtea culorii indicd raportul clintre tulbure 9i cuiat al tonalitdfii acelei
culol'i.
Pr"i:'r aneslecuJ (flzic) in anume cantitafi a cite una din cr_r1oi:ile pri-
n'lal'e cll cite una ciin culorile .,;ec-ine, binare ce gradul I, se obtin cuiori
binale cie grtrclul II (ex. rogu qi oranj :1,ssu aprins etc.).
Amestecind intre ele, in anumite cantitdli, doud cite cloi-ril culori
binaie ile gr. I se obfin r:ulori ternare (binare de graclul III). De pitdd: atunci
r,inci se arnes'r.ec5, in anume condilii, l.erde gi oranj se poate obline
ocru (siena naturaid-gilbuie) ; dacd se amesteca oranj cu viotet se poate
obfine ri.aro-rascaf (siena arsd) gi dacd se ainestecd violet cu n,erde se
poaie obline gri-albd.strrii ittchis. Astfel cuicrile binar-e cle gr:arlui IlI
con{i.l in ame"qter:ul lor. cite tlei culori (cr,r}ori ternare).
-culorile galben-intens, rotu-trandafirir,r, albastru-verde, se prezint6
ca fiind culori fundamentale intrucit prin amestecul lor fiz,ic (cloui cite
dou5) se oblin culori clare (ex. ro;u trandafiriu in anume amestec cu al-
bastiu-rrercle : violet clar etc.).
D:rc5. se co'tini-rd amestecul (fizic a1) culorilor, in anume cantitdli, se
pot obline un numir cit rlai mare de alte culori. De pildd : arnestecind
albasiru-violet cu ver.de se poate ob{ine albastru marin ; amesiecincl (in
cantil"ii neegale) rogu tranclafiriu cu rierde se poate obline mdsiiniu ;
amestei,it-rcl 1'o?tr cu albastlu-violet se poate obline brun r-ogcat etc.
Prin arnestecul-joc a cite dou,i cujori vecine in cercui clorratic in
care e1e intrd in cantitati nr:egaie (una in cantitate rilai mare, ceala.li6
in carititate mai micit) se pr-.rt. obline ciiferite clauiaturi de nuutte ale acelor
culoi:i care au intrat in i-rn3siec in c;uitital-e nai mare (fig" 1e a). Acestea
juxtapuse (succesiv dupa stlalucir-er 1or) loi:meazi gamb ccmplexe ale
cuio'ii respbctive (1i3. 1B b, c).
Proceder-rl de amestec fizic al lrnci culori cn o alta culoare {in canti-
t:iti di{erite) prin ca1'e se obiin diferiie cr,rlori clominante se numegte rno-
dztlarea acelei culori.
Amestecul a doud culori Jrinale de gradrrl I cu o culoare primari poate
sii clea un gri colorat (ex. olanj *verdefrogu). Amestecul a doud culori
primare cu o culoare binard de gradul I poate sd dea tot un gri colorat (ex.
rogu+gaibenf verde). Amestecind ceie trei culori primare in anume can-
.td
Z:- e
i:i i:'
f r'::-
'.-e- ..
r i.:- :.
llr '..
_
t1'. --
1]1 r -l
,- --qSl'&*S$' i:''' i- .'.'..i."'' .ll$irFRiri
34. netelor triangului, celestei, clopoleiior ; negrul nuantat (in culori difel'ite.l
corespunde sunetelor bateriei, iar deiicatele valordri atit ale scdlilor to-
nale, spre deschis sau spre inchis, cit gi griurile perfecte, sau colot'ate,
corespund sunetelor pianului.
Erysresia culoriLor (din punct de vedere afectiv-expresiv).
. Prin observarea diferitelor tonuri Ei nuanle ale culorilor din naturi"
sau ale unor valori de alb-negru, elevii pot sd cunoascA ;i influenta aces-
tora asupt"a stdrii lor de spirit. Dar, avind in vedere cii vorbirea (in ge-
neral) nu dispune de un numdr suficient de cuvinte prin care ei sd ex-
prime toate treptele perceptibile de la o nuanla la alta, de la un ton La
altul, este firesc ca atenlia elevilor sd se orienteze, de preferinld, spre
cul.orile pure (curate) pe care ie gi pot numi. Culorile nuantate pentl'u
care ei inca nu au gasit denumirea respectirrd, sint trecute u$or cu re-
derea, intrucit le considerd de mai micd importanfA. Aceasta influenfeaza
nefavorabil atit perceptia culorilor, in ansamblul 1or, cit gi capacitatea
eLevilor de a modela formele. Plecincl de la aceastd situatie, inrrdtdtor"ul
poate sd-i indrumeze cum si simta, sd gindeascd Ei sd denumeascd cu-
iorile dezvoltindu-le acuitatea vizuald cromaticS. Atrdgind atentia eler-,i-
1or ;i asupra unor efecte ale culorilor Ei folosind exemple potrivite (ma-
teriale colorate, diafilme, albume etc.) eI poate incepe prin a familializa
elevii mai intii qi cu anumite corespondenle exprimate }a superlatir'. De
pilda :
-- galbenul este culoarea cea mai luminoasd ;
-- portocaiiul este culoarea cea mai caldd ;
- rogul este culoarea cea mai activi (stimuiatoare) ;
-
violetui este culoarea cea mai trista ;
-
albastrul este culoarea cea mai rece ;
-
verdele este culoarea cea mai iinigtitoare.
In continuare insd invdtdtorul va urmdri si formeze la elevi repre-
zentdri cromatice, mintale, fdcindu-i sd trdiasca unele emotii prin perce-
perea vizualS a anumitor expresivitdfi ale culorilor. De pildd, cu ajil-
torul unor mici povestiri : FluturaEul pictor ; Soarele, florile gi noliSo-
rul ; Trenulelul culorilor etc.
Culqrile pot fi expresie in mdsura in care e1e poai'td un sens (un tilc)
gi actioneazd asupra vielii sufleteEti a elerrilor (oamenilor in general),
Astfel, tonurile verdelui, agezate succesiv dupd intensitatea de lurnina
(care treptat cregte), produc efectu] de linigtire, de optimism. Valorile u5or
colorate ale negrului, cu luminozitdli diferite, procluc efectul de neliniqte-
Accentuind sau atenuind tonurile culorilor se creeazd un ,,joc de valori.'"
cu efecte impresive (ce1e inchise apar mai grele Ei apropiate, in fatd ; cetre
cleschise apar mai u$oare 9i mai depdrtate, in adincime, sau in sus).
Erpresiuitatea culorilor este un criteriu valoric exprimat prin catrita-
tea lor de a emotiona. Este forta care face sd promoveze Ia elevi primeie
afirmdri a1e ,,eului" lor gi nu la toti in acelaEi fel, fiind in funcfie de tem-
peramentul lor. Ea depinde atit de nivelul dezvoltdrii percepfiei lol vi-
zuale, cit gi de nivelul pregdtirii 1or.
roEul infldcdrat exaltd, incurajeazd ;
roEul-oranj exprimd pasiune, agitatie, perseverentA ;
galbenul clar dd strdlucire, bogdtie, stimuleazA gindi-
rea creatoare, exprimd inieiigenld.
(ex. in China anticA gaibenul era culoarea rezen'at6
impdratilor).
ralii
.raie
De pildd :
-
34
36. 7. Contrastul simultatt gi succesio. Se manifesta atunci cincl o culoale
curata (purd) reclamd fiziologic culoarea ei complementard. Aceasti-r sE
bazeazd pe legea complementaritalii : fiecare culoar.e puri solicitd com-
plementarea ei. Dacd aceasta lipsegte atunci ochi-erl nostru pr.ocluce. ca
tf
a'(
;r:
-!
Fig. 19, o, b. Contraste siir-
negru.
o compensafie, senzalia de culoare complementara. De pilda : atunci cfulc?
privim fix o patd cromaticd verde qi apoi inchidem ochii aceeaqi paia ne
apare in lo;u complementar. IJn fenomen asemdndtor are 1oc atunci cincl
36
e:
E,{
Lt
(-.,1
_,
38. cr-r o suprafata de cloud ori mai mare de culoare albastrd ; Ei o suprafafa
cle c'uloale verde se echilibreazd cu o suprafala egald de culoare comple-
nrentard, ro;ie (fig. 27, b).
Acordul culorilor complementare sau a1 aitor culori nu inseamni
arriirilarea, distrugerea contrastelor lor, ci acordul disonanfelor expresiei
a energiei 1or. Astfel, contrastul complementarelor se mai poate acorda
fie prin ruperea uneia dintre culori prin complementara ei (amestecul cu
arceasta), fie prin ruperea ambelor complementare prin aceeagi modali-
lafe (prin amestecul uneia cu cealaitd Ei invers, a ceieilalte cu prima ;
ex. rogu rupt cu pulin verde qi verde rupt cu pulin roEu). Energia cro-
maticd a conti'astului complementar se mai poate acorda Ei prin inlo-
cuirea uneia dintre complementare cu griul obtinut prin amestecul. lor
{ex. albastrufgri obtinut prin amestecul oranjului cu albastru).
imbogdtind cunoEtintele eLevilor cu unele moclalitd{i de armonizare
(a pune in acord) a culorilor' gi indruminciu-i ca, prin cliferite exercitii,
sr-$i completeze propria lor experienta, invdtdtorul ie dezvoltd perceptia
esr"etica qi sensibilitatea cromatica. Pe baza experientei dobindite, elevii
pot sd lnteleagd cd armonizarea culorilor se poate realiza :
1. pe baza luminozitdtii comune a unor culori diferite (aceeagi tona-
litaie) ;
2. pe baza calitSfii aplopiate a unor culori diferite (aceeagi calitate);
J. pe baza intensit5tii asemanatoare a uncr culori diferite (aceeaEi
stri lucir"e).
Atunci cind doua culori diferite sint la fel de luminoase, ochiul nos-
tnr,, prin cerinfa lui fireasca de compensalie, se orienteaz6 sple calitatea
lor fAcind ca relalia clintre ele si apara armonicd gi cu o mai mare forfa
cle ]urninozitate. AceeaEi cerintd de compensalie (fireasci) a percepto-
ritror' (din ochi), sensibili 1a culoare, face sd aparei armonica gi relafia
ciiiiire cloua culori complementare degi ele se exalta.
in realizarea acordurilor dintre doud sau mai multe culori un rol
deosebit ii are gliul neutru (perfect) sau griul uEor colorat. Unii cerce-
tatori au demonstrat ca ,,vdzul" omului are nevoie de gli pentru a dobindi
senzalia cle echilibru. Atit griul neutru, cit qi griul ugor colorat, joaci
lolul de mediatori ai energiilor cromatice dezldnluite ; 1e tempereaza.
Aceste griuri intervin subtil gi calin in relatiile stridente a1e culorilor
fac'indu-le sa devind prietene qi sa ,,cinte" in deplind alr,nonie. Dupa cum
fiec'are floare cind se stinge iqi are griul ei tot aga fiecare strigat cl"oma-
tic atunci cind clevine blind Si are gr"iul lui care il mingiie Ei-1 potole;te.
Efectul spa{ial al culorilor
(din punct de vedere impresiv)
Spatiul cromatic (a1 culorilor) este un ansami:lu unitar de interre-
i;rlii, convenlionale, care, pe de o parte, acfioneazd asupra ,,vdzului", iar
pe cle altd parte, actioneazd asupra spiritului elevilor. Efectele spatiale
aie culorilor pot fi sugerate atit de perspectiva 1or tonalS, cit qi de per-
spectiva 1or cromaticd nuanlatA. In anbele cazuri, culorile se afirrn6 ca
nranifestdri ale luminii.
Se pot organiza cu elevii diferite acfiuni de observare a perspectivei
c'r'c,rnatice in naturd. De pildd : un peisaj privit in plind lumind solard
apare cu toate elementele lui (pomi, case etc.) in culori calde, vii, bine
38
-
i1
;(
di
e:
40. cil'ii in sus, pe verticald, simbolizeaza tenciinla spre inallare, strlt.e un
icie;r1, si:r-e dominale. Direclia miqcarii in jos, pe verticald, simi;clizeaz?l
s(riiclere, regfes, clar gi interiorizale, gindire plofuncla. Dileclia rniEcarii
spr e cireapta, fie pe orizontala sau pe oblica, expr.ima plogt:es, cieschi-
,'jele spre viitor, sper:anla spre ce va fi. Pe cind clirectia mi;cdr.ii spro
"slinga pe olizontaia sau pe oblica, erprimA trecutul, orientat.e spre ce a
ft.rst. cirire tlaclilie, cdtre ,,eu" simbolizincl chiai- izolarea, ir-rstlAinalea.
Il'r afarla c1e rnigcalea liniilor, ca fiincl unnele l5sate de mi;calea urlor
pr,irr(,1e pe suplafata hirtiei, elevii inleleg Llgol qi n-ri;carea for.melor. {figu-
iilor'), clal rlai greu migcaiea cuiorilor. rceasta poate fi,,vdzutd";i apro-
piatii (de elevi) mai aies prin cliferite exr:r'cilii cu caracter aplicati-,r.
XIi;corecL ctLlorilor se poate reciliza pritt :
a) tehn,ica modeldrii cztlorii. Aceasta c'onsti in amestecul culolii cr.r
rlin c'e in ce mai mult alb sau din ce in ce mai n-rult negru (sc:dri tonatre).
.rr;ezalea succesivd a acestor tonuli sple cleschis cleeazir ur-r spatiu pl.as-
tic' c'oncarr ;i dI impresia de depdrtare in aclincirle" El poate sa expr.ima
nruzicalitate. lirism, nostalgie etc. (fig. 28).
I>) Teh,rtica moclul(trii cttl,orii. Consta in nuanlarea rrnor culoli sprr
;riie r'ulori (ar-nestecul fizic al culot'ilor cu c'antitSti inai mici cle alte cuiori).
Ea se poate lealiza : prin silprapLinele grafica (r-ruanfe ale <:i-rlolii agezate
pe o palA clomaticti uscata) i plin suplapuner"e transparenta (nuanfele sc
oi:fin aqezincl o pata clonaticd tr"ansparenta peste o pata cromaticir dife-
litrt ; de elsemenea prin aqezarea nr-ranlelol culolilol plin pete rlai rnicl
5i aplopiate pe aceeaEi suprafatd colorata iliferit (hirtie) etc.
Flin lelrnica rnodularii culorii se poate ieqi din gama cromatic'a ini-
liaii:r gi fu'ece spr:e gama altei culoli, ca apoi sir se revinl Ia plinra. >-au ss
Ilece in c'ontinuale la o altd culoare diferita. Aceastii tehnica poarte sl
explilrre o migcare pina ia agitatie, in avans (in fa!d), cale tincle si ias$
,-iiir planul hirtiei cleincl un spaliu piastic con"rer (fig. 29).
c) Tehnicct di.-iz(trii ttt;clor ct^ontotice (poittti't,ism). rceast:i tehnicA
r:c,n:.td in agezarea pe supolt a petelot'cle culoare ptttii, a nnanleioi'sau
lor,itrilol ei, in fragmente mici, sau puncte, foat'te apt'opi ate iritl'e eLa
{ar.r.restec aditir'). Expresia ob{inuta este
""ie,
de prospelime, cie Llei'are.
e.1) Teltnica uibrdrii tentelor cromqtice (tlansn-iutalia). Se lealizeazd
LrrLlnc.i cind se agazi pe tentele colorate c1e pe anumite suprafele riifelito
1i irii sr-ibliri san puncie foarte mici ;i foi'rrte apropiate (intre ele) do
at'eeagi culoare c'lat' mai deschise sau tl:ri ir-lchi.'.e, sau in culori cotnpl.e"
lrrntare. Acearsta lehnica poate sa exprime nelini;ie, agitatie elc.
-IiEcalea culolilor, clegi este mai subtilS decit miEcarea figr-rriior- (for-
rneior'), ea cid farmec imaginii qi irrlesneqte ca sensibilitatea eler,ilor sd
pcrriir trece rnai ugor de 1a inlelegerea unei imagini 1a sentiment ;i apoi
rle lii sentiment la iclee gi leflectie.
RITMUL PLASTIC
Sje caractelizeaza pliit cr-rlsul nestinjenit al nri$cdrii unor clemente
rJe lirrrbaj plastic (punite, iini.i, forme plane, troluine, culofi, r'a1ori etc'J
re suplafala hirtiei (suportului). Acest ritm ia naqtere prin succesiunel
ginclitd, intenlionald, a doua Ei mai nulte elemente de limbai plastic, gi
4q
a]l--::
6in:
<i r
/+i'--
r l'l ::.
iE-'
:i::--'
Ci:it
i-^
LE,
F-.
t:,_ a
n -:_-
te-e
n1'-.
Jt -
:- "
i^
-:--
J:
! -._