Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea

T)IJNTITRLT },I. ruN
De nt:elaqi uutor :
Peisiatrer cailor (roman), Edit,.rra Cartea Ro-
rndneasc&, trg?0 ; Pauest.ea minunatelar
raldtorii {roman), Editura lan Creanga,
1973 ; Vindtaare d"e tigri (proze gi poeme
in ytroz6), Editura Cartea Ramdneascd,
1976 ; EIfi ia Brusu (nuveie), Editura
Csrteu Romdnecsca, 1g7g ; Babilonul (nu-
vele), Editura Emznescu,, 1981.
NCI{IPTJIRTA
)t fs-.
x&;
;?r
l l'1S:
ffry,'t
.t
ffi'r'
;fo
ft"T
".'
:'t
*1,
f
:kc"F"
$
tei lE
l r-r "

DUMITR.U M. ION
Scnih,ul *l ?nchipuirea
Roman
EDITURA CARTEA ROMANEASCA
1984

Coperta d.e: DONE ST,4I/
Carohnei

N. INTRAREA IN
Carfea l-a: loan
MICI.JL
Maria
PUSTIU
Babiloni

I. SITISIEREA DE SINE
Cir:ci am atins ldrrnul insulei, asuilra capetelor noas_
l.t: s-au tras noud salve de puscd; detunitii'ii"-,," i"rtsilbatice ; arn sim{it o grindini mhrunid lovir-rriu_m;i int.r'unte, o arsifd cotropitoare inundindu_mi trupul, un vdlrlc singe. acoperindu-mi ochii ; m-ant aruncat la'1:irirrinl
sr:rrrmonind cu unghiile in nisip, precum sobolui i*g;o]zit cd a v6,ntt luinina.
. Dojenindu-md, insolitorui a incercat sd n-rd desprjndl
rli' fdrind,_dar eu continuam sa scormonur.
""
iiiiG"-.irre nisipul ; qi-totuEi un cuvint a avut cra*rl sd-nri ire-
zeascd in suflet ocara fald de fapta rnea; ca si rind
rrtu-nci m-aq fi intors de pe altd lume, rniiniie *ui, *_",intilnit cu miiniie iui :
-
trtidicd-te Ei nu*!i fie tearnd I Nu vezi cd e i.orba
tloar de-un ritual ? Ridici-te, foan Maria Babiloni, fiindc6
sintcm agtepta{i !
. M-am ridicat govdind ; mi-am trecut palmele peste
frunte gi mi le-am privit, dar nu c.rau insingerate. gi
totugi pe frunte mi se scurgea un fir caid : .IAcesla 'e
singele luciditdfii pier<iute ; sudoarea patimirii mele !,,
nri-am zis qi am stat drept, pe !irm.
-- Nu-!i fie teamd, Ioan Maria Babiloni ! mi_a sontit
clin nou lnsolitorui, stropindu-mi cu apd ,""u p"'rririp.
M-am ruginat de bicisnicia trupului meu ; de ce voise
cl s5*gi sape o groapd spre a se putea ascunde ? Ce amin_
liri despre viafa mea avea trupul de se speriase, ce amin_
tiri necunoscute mie, stipinul sdu ? Din ce pricini

rru-mi aduceam si eu aminte ceea ce trupul isi aininfeacu prisosinld ? Uitare" ,-;;-;;rgil'tu'niri.rt ! gi inso{itorulmeu qoptindu_mi :
__ Nu vezi ci e^ vorba doar de un ritual ?Pe un dimb. in, fala
"o".t*, J"i.lirura, ca din pdmint,doui siruri de osteni; ;ir;i1ilpi'r_uu rincluit, tanfosi,umir Ia umdr: uniformetelt.af5""i" ca qi cind atunciIe-ar fi pus prima qrffij. A;;i-Ju,""iatut Ei comandantutlor, un bdtrin plir
p".r,ii"."i"'i:J;"?,rr"r,tl;"jffi
"L.ri?Tl'i.
jlrtl*},:ltrompetului. osrenii
"" i"to"Ti ilfi, ei"d ;; i&iliJ;de ci^tar, bbrrinut, ,tr"i;;;:;;"d;;;il" in dreptut inimii,a sdrutat ftamura atbd cu p;;;-i;r" in mijtoc ; rindpe rind t-au urmat Ei oEtenii f ;i;;i am urcat pe brincidimbul si ne-am depus
"" u"fn"iu^ s"a.utui. Ritualul fiindimplinir, insotitorui *u' o ;;;;-iJ'r, briu un sut dehirtie cu pecete si i l-a i"-i"rt:iatrinului comandantplin de fireturi ,i a""o"u6i-
-F;;;
ii"i ,., cuvint, soco*
fi3r{11-si, pesemne, aatt.ia'irnprT"ita,'i"ro!itorut m_a im_bdrbdtat djn priviri, apoi, intorcinOrr_n" spatele, a coboritdimbut ei a iarit r" d"..al-"lriia1i.i de drum.
Bitrinul. ca si cind ar fj g1isl ce'qedea scris in sulul
9;'ltT:",-:l f:":1"i..1 -"
;i'rt h{-'.;;h"'tur dc piere ver--urL, di{<rfL:rL oe centlron- la sold. Abia atunci
.am
nagatde seamf, cd purta u"iro.ml"-Ju'pll,rru, si avea chiomdsliniu si, cu chiu cu vai, imi
";rirfru" la umdr ; incolbera cit se poate de ferchezuit : tuni pr-oaspat, ras Ei pomd_dat, rdspindca in iur mireasma a" _or" ; clipea des, iarin col[uI buzelor mari strive;-";r'i_n"t de mulfumire.Parca pentru a md inveseii ;-_;;;'i"r_u ugur"t pe nasulcoroiat, apoi a incepu.t
$_f giJilu Ou ,u ndri, fdcindu_lsd strdnute de trei-ori. T;orn?;t"l 5'sutrrut insd situatia
9l"o .:-lajul ptecdrii; d;;i;';; fd""t';id; #;;lj:gr au luat-o pe o,cdrare'pietruitd-de pe buza lacului.B.strinui
l-l iSn"ri1.il- if.,i,i;;l i'Jr,"i-pi,rgindu_l si pepui-tatorul de flamurd care pierduse cadenfa. pe minc mduitasc.ra pe !drm. Am
"."riri-"e ; lor intoarce sd mdia, dupd ce vor termina ,r.uo -uruvrd, dar nimeni, ni_meni nu a mai intors capul. M_;; simfit, dintr_o datd,pdrisit gi netrebuincios. rveEtiina ce irebuie sd fac, am
;rlcriqat dupd ei ca un copil sau, mai rdu, ca un ciine
I'ririr stapin.
Ncindoios ali avut parte mdcar o dati in viald si
lLrirfi aminte la acei ciini de pripas ce {in urma trecd-
l,olilor ducindu-i pind in poarta casei, dacd nu cumva
sint alungali mult mai devreme de vreun gest sau chiar
tlc r,'reo piatrd culeasd de pe drum. Ce altceva ii mind
1rc i,rcei ciini sd se lind dupd oameni, decit speranla cd
sc vor putea lipi de un suflet numai bun sd le fie st6*
pin ? Nici nu vd puteli inchipui citd nevoie simt ciinii
sd aibd, in anumite clipe de cumpdnd, un stdpin. Dar
clrrn nici stdpini nu se gdsesc pe toate drumurile, ciinii
iEi iau iardEi qi iarSgi de la cap6t munca lor umilitoare.
Dacd la inceput igi mai aleg, dupd miros sau dupd semne
necunoscute noud, oamenii pe care-i urmeazd, cind obo-
sesc ii cuprinde o panicd de nedescris, luindu-se dupd
oricine, fdrd a mai alege. Hdituili de spaima de a nu-qi
fi aflat ocrotitorul, ei se retrag, in cele din urmd, pe
vreun maidan i frinli de oboseald cad cu botul pe labe
si rdmin aEa, cu limba scoasd, trdgindu-gi sufietul ; ei
igi pilng viitorul.
In clipete acelea nu mi simleam nici eu cu mult mai
altfel decit potdile nedorite de nimeni ; am 1uat aqadar
urma oEtenilor, adulmecind prin coibul stirnit de cizmele
lor ceva nedesluEit, o tainicd mireasmd precum a piinii
calde abia scoasd dintr-un cuptor nevdzut.
Curind cdrarea de piatrd s-a bifurcat iar ogtenii au
bdtut pasul pe loc. Ceea ce s-a mai intimplat meritd cu
prisosinld povestit : cind s-au pus din nou in miEcare,
n-au luat-o nici la stinga, nici la dreapta, ci de-a dreptul
prin iarb6, printre dafini, leandri qi rozmarini ; am iniin-
tat prin verdeala gi nebunia de culori a unei gigantice
grddini in care cineva rinduise totul dupd un plan bine
gindit : era de ajuns sd iei ca reper trunchiul albicios al
unui piatan sau al unui cedru, ori al unui smochin, al
unui rodiu cu flori gi fructe singerii, pentru a-!i da seama
cd distan{ele dintre ei nu erau deloc intimplitoare qi cd,
dincolo de amestecul de esen{e gi de flori, de la cele mai
de rind pina la cele necunoscute mie, o raliune le ve-
ghea viala exact in acel loc unde se aftau Ei nu in altd
l0
11

parte ; cu toate ci preaplinul cle cujori rld obosea, amrcuqit .sa descopar. in jocul fix al o,.r,n,.iio,.,- urt,iitijoisi florilor, citeva figuri gcometrice ; luinclu_mt;;;;;;;de repgr_u.n- chipr,e+ arn
"deslusit-
cc.cuj, apoi un p;#";cu putind bataie gg oup, privind tufele'.1;-il;";";-;;;;;am. dat de o_spiral.d, o cdiare Eerpuitoare pe care o;teniio urmau neabdtrrt ;- Oegd3ta, dintr_un pilc de .og*.,1'"*aiunduiau in soare caratele iameior lo'r purpurii, s_a ivito poartd de marmuri albd cu ugi de ivoriu : in tata eis-au,opriL ;i.<.rstcnii ; trompetul a'dat cle i;;i;ri';;;;:nal de iJucu.ie. .pe ugire de ivo'iu am vdzut {intuit tr.uputunui miel bicefal cu lini de aur; cele doui ';"p"t;,";fr;:
cate ln-stingri gi*n dreapta purtau
"orour.u
clin iiei;;;;_lioase. Nici acrrm ogtenii nu m_au f""i i" ,uurrrd, c,_, tiai"cd am trecut de citeva.ori, dinadins, prin iulJ ior-;
-""
privit prin mine ca printr-o Urrcali'cie sticle. D;;";;
1^a1 ylttat in pic,pturi si s-au pornit sd cinte
"";;il;;oe teelealt nemai.uzit pin6 atunci, intr_o limbd ,r""r.ror_cut5. hiu.inlelegeam nimic, clar am ,i*git
"um
;t;;;;;"
:a Yn
sloi de gheald pus in fala uncr raze de ,oo"". diriJ
L1..1_u:"]i""t,,trupul mielului s_a frint in doud,
"qif"
j"
rvoruu s-au deschis si- oqtenii, in frunte cu bdird"l, ;;p5.sit ciincoj.o, dar acel clincolo
".u
iJrrru"o, Ei m_a cu_prins teama, fiindcd nu zdream nici o lumind ; ,i tot*iarn trecrit impins de o fricd qi mai rnare cle u
""'ra,""i".singur qi pirasit. Ugile s-au'trintit in spatele
"r;; ;i_;chiar c.lipa aceea, ca ;i cind aUia- aiunli as fi d;r;i;ochii, m-am trezit pe un
-drum pietruit
""
i*.p"rf i.*icle porfird. Arborii gi florile aispa."r".a, grddina fuseseinghilitd de.o forli nevdzutd diri afu,,"a. b9-t""ii--;.G"""
ff"ji^tl1il9l-r:. pu. gyp" -um-eri,
intr_un arc de cerc;rn rala tor se afla ,i:6trinul plin de fireturi gi .te.,ora1ii,
urmat la ciliva pagi mai in urmd de purtatorul cle fla_mur{ gi trompetd.
In stinga gi-n dreapta se inar{au ziduri cle case, darc;isele erau intoarse cu spatele spre noi : nici
" Gt, ";;o fereastrd
'u
dddeau spre drum; aE fi vrut sd il ;i;printre case, dar ziduril-e lor erau lipite unul de altui;am privit in spate :. drum drept; im privit in fald :
clrumul era cotit. Abia imi m"i ttro* picioarele de obo_
,;uuld,.dar oqtenii, in frunte cu bitrinul,
'rd.rEdluiau
fir.iplr.get.
Cind ajunsesem
_Ia capitui puterilor, cirumui podit
.Lr lespezi de porfiri s-a fngustat, zidurile ._"; ;p.;;;;irrt'e ele, iar in fala noastris-a ivit o noud poarti
".iitatlintr-c singurd foaie cle fontd. Deasupra porlii ziduriler;c impreunnu, reci qi oarbe. tr'6rd sa-rrrai- clnte ,u,, ia:rt' lnai- oprcascd, oEtenii au trecut pur Ei simpfu pr;n
n-rc'taj. I-am urmat si am simlit doar o mingiioai6 #p;:lrir,-irc, c1 in fala unei pinze subfiri de
"pt ;;;;;;;_;pir:ioare. Dupd ce mi-am-desprins irupul ai" i*Urat,iqul
l.cil aceea aproape materiaid, in_am intors qi. an cerceiat
r()r Ll{ De unrle trecusem : pipdiam stir:la rece a unui gear.n
r:c.*r,lsiu ; dincolo de el era intuneric. Ca s6
"" *a ?ala_
cesc rrr-am luat iardEi dupd osteni qi_arn iljuns intr_opialri ; jur-imprejur case, turnuri, ugi gi ferestie ; i"
"u"_tru.n pielii se afla un havuz in rnijloc cu o statuie de aur :
un lindr_Eedea pe o banci de aur, cu ochii opt""o1i p*st"
o carte de irur' ; citea cel'a care_i sorbea intrlaga_i ilinlA
clc ilur. Cu ultiinele puteri irm alergat sa mA:'.A";;.;;;;
dar atunci bitrinul Ei-a aclus aminte de niine Ei ,l p"lruncit :
-- Scoate{i-i vAiut dc pe chip I
,. C;tenii s_e qi lepeziserd spre mir:e gi se iuptau si. cles_
ralri iln norl nevdzut. Cricii; rn_atr zbdtut nu mi_a fost
cie nici.un folos, fiiirdci ei erau cii mult
"loi
put"r"l"i
decit mine ; inieiegind cd n-aur nici o scipare, *_*; il:toiit ; atunci am sim{it. cunt _inri smulg ceva
'de
p" 6teq;i cum intregul trup mi se elibereaze iiintr*o gru;-itril_
soare ; am deschis ochii Ei am vdzut niEtc oameii goi pinlia briu cir.inuindu-se si infdsoare un v5l uriag d; ;.il;;:rea singelui, dar v6iul, ca gi cind ar fi fost viu, se ,nei",,
in miinile lor ; apeie. din havuz :ir.l atins vdlui .5i ;i-;_;Lopif, inroqindu-le ; in zadar oarnenii aceia au intrat in
apd cdutindu-l cu miinile intinse. Trebuie ci, clin ,rubaj
gare- de seam5, careva md gldilase la tdipi gi m_a Uufnit
risul ; nici nu era cie miilare cd astfei s" p*t.""u.".!
lucrurile fiindcA, privind in jur, aveam gi de ce sa ii"gidilat la tilpi : acurn eu rnri aflarn pe turr"u cle aur ;
{ineam cartea in poala Ei apele se aplecau spre mine si
L2
13

rn5 ocoleau descriind niEte lujere de flori ce se imbr5-
{igau in aer, alunecau peste oamenii aceia gi se intor-
ceau, din nou, in vazdr:h. Atunci bdtrinul a strigat :
-
Dd-te jos de acolo si ai grijd sd nu {i se u{e cartea
din miini !
El era, bdtrinul ogtean, dar acr.rm purta o mantie albd,
incinsl cu briu lat ; cum si nu-i recunosc chipu]. masli-
niu, buzele groase, nasul coroiat, obrazul proaspdt ras ?
Imi fAcea semne prietenoase cu mina Ei md ruga :
-
I'Iai, Ioan Maria Babiloni, am nevoie de tihe, ce
Dumnezeu !
De ce-gi schimbaserd ins5, atit el cit gi oamenii lui,
hainele ostaqegti imi era de neinleies ; o, dacd doar acesta
mi-ar fi fost singurul lucru de neinleles pe lume | tsd-
trinul irni fdcea in continuare semne prietenoase ; de
aceea am gi inchis cartea gi am ascuns-o sub mantie.
Purtam gi eu, iatd, o mantie albd ca a bdtrinrriui Ei o
lineam de poale ca sd nu md impiedic.
Nu mi-a fost deloc uEor s6 md dau jos de acolo unde
mi aflam cocolat ; pe deasupra mai trebuia sd qi apdr
cartea si nu care cumva si se ude ; m-am linut cu o
mini de piciorul blncii, dar banca s-a rdsturnat, siSri-
mindu-se ; am vlzut lemnul galben qi putred, r'os de
carii, plutind in vasul de marmurd a1 havuzului. fieu-
qisem sA {in totuqi cu o mind cartea cleasrrpra cai:tlui,
iar cu cealaltd poalele mantiei ; de cum am ieEit la mal
primul gind a fost acela de a vedea dacd nu cumvu. mi
se udase cartea ; tremurind de emolie am tras, cit arn
putut, sd-i deschid scoar{ele de aur ; cind nu mai credearn
cd voi reugi, am auzit un scirliit de lilini Ei de porli.
Cartea mi s-a deschis singuri in brale, precum o mare
pasire cind igi desface aripiie. Ca dintr-o pegter6. din
carte a sarit un om cu un vAl pe fa{d, iar dupd el un
tigru. Cind omul a privit inapoi, tigrul i-a sfiEiat, cu o
singurd loviturA de lab5, pieptul. Dar singe n-a curs ;
mai mult, omul a rdmas in picioare, iar tigrul rupea din
eI bucS{i de carne. ii vedeam pintecul dezvelit, coastele,
coEul pieptului, inima ; am vrut sd !ip, dar lipdtul imi
aluneca pe git ca un bulgare de plumb gi md pironea pe
Ioc. Atunci tigrul a inceput sI scoatd din trupul omului,
t rr clinlii, suluri de hirtie, pergamc.nte ingdlbeniie de vre_
rrrt', papirusuri, fiEii de piele, table dJ tut, buc.r,1l Jerrrirrmurd, caramizi,_ vase, olane, foi cie mdtase, ;;;jt ;;rr.rc'steacdn, pietre de mormint ; le pipdia cu lubu,-;lrii;:;i le arunca in dreapta gi_n s,iingi i scoi.ea mai iute si
rrriri iute, din trupul acelui om lEapin, ,rui.rri-gl ;;ldirlc piei, pergamente, pietre si papirusuri pline A" ,"ni"u.zbia_atunci
_am priceput cd fig1uf cduta'ceva ,";;; ;inu gixea; cind, in*sfirEit, a aijat ceea ce cduta, a scos
tLn urlet victorios.
,tr)^e
pe.caseje dln preajmd ,_, aurpri",l,cncuiala Ei a cdzut in grindini mdrunte. "Mullumit,;;g;rl
;r facut un salt qi-a intrat in pintecul o-"frii, lu, ;;il;,citre sezuse stani de piatra, a rostit urmatoarele cu_,rin_
[e : ..Aceasta nu-i decit sfiEierea de sine !,, t_arn ,ecu_
rroscut giasul. qi, de emolie, am lipat. in aceeagi cfipi o
uiullime de brale s-au intins sprb mine, arurr"lr.au_mi
Ltn n9u val purpuriu peste chip ; cineva mi_a smuls car_
t,ca de aur din miini ; valul imi cobora peste trup, mi_l
1i_ingea aqa cum fegeie string un prurlc sau un mort.[,Ii zbAteam inca sau numai li,rAut'se zbatea f" ;i;;";in ochi imi tremura o poianE plina de fragi; d ;;;;soarele nSgtea un intuneiic rogu ; adia un vint amar si
apleca iarba amintirii ; auzeam'froarea ie.trii sunin;";H;Lru iarba suna ci coaseie ce s_au vestit Ei_au cosit_o. ni-nul l-au luat o mullime de care gi eu am fost urcat invirful lnui car, pe linul cu mires'me de mere
"d;;t";;-;am prins sd caut mercte roqii rostogolite prin iil
-pi;i
cind finul a putrezit sub miire ; arn"scormbnit prin'gu_
noaie gi am dat de nisip ; nu cu miinile, fiindcd
""_-*imai gdseam miiirile ; am scormonit cu gindul ; ;; .;p;;
1u! ming o groapd, tot mai adinca si ma-i adincd ;t;_;;lniins sd d.oi-m, dar n-am putut fiindcd suU cap ;t gi;:dga
9ev3, Am pipdit cu kruiele, gi buzeie -i_u"'rp". ,-J"_
vdrul. Gisisem cartea pe care nigte oameni mi_o smulse-
serd diit miini, (cine giie daci nu o data cu miinile ?):
lluzele rnele o sarutau sdjbatcc; de atita bucurie am sim-_
lit curri alunec, cum mE topesc, cum md amestee
",
,.*gol fard saliu.
t4

2. DERVr$UL
lvl-am trezit usurat ; puteam sa-mi migc miinile, pi-
cioalele, pleoapele, buzele. M-am ridicat fdr6 greuiate
ln c;rpril oaselor qi arn privit in jur. Md aflam intr-un
salcn nrare, cu paturi de fier albe, cu aEternuturi albe.
Ba.ir-inul sedea pe un soi de tron, inconjurat de ciracii
lui ; 'loli erau imbrS,cali in mantii albe ; in jur stdruia un
mircjs de leEie ; mi-am rotit iardsi ochii pentru a mi
deprinde cu odaia strdini : zidurile Ei tavanul, albe ;
rairicic fer"esh:e1or, albe ; cloar geamurilc. -- strdvezii ;
cltial si podeaua era vopsitd in aib, un alb ca laptele.
l.l:rul dintre ciraci a deschis larg ferestrele ; am siln-
{it .r ;:cliere gi am respirat adinc : aer de lnare cu miros
de :i:ir';ri gi iod. $i-n preajmii toli se purtau de parcd nr,l
nf-i,r. fi :rflat acolo ori m-ag fi aflat de atita vreme incit
prezc'llta mea fdcea parte, ca qi paturile gi tot restul
obiectcior, dintr-un cunoscut gi neschimbat peisaj.
ilirrinul a scos de sub mantie un ochean, s-er apro-
pizrt c-ir: felea.strd si a prins sd se uite prin {eava cle alami
qi s;. sroa-ti ni;te sunete ciuclate;atunci ciracii s-au repe-
zit ir: l'ap5lul paturilor, au desprins de acolo ni;te tdbli{e
negi.€ si, Ia fiecare oftat sau mlddiere de glas :rie bdtri-
nuitri" au inceput sA mizgiileascd in fugd ceva pe tdbli{e.
Cdlt-runele din mina lor l6.sa urme albe ce se inchegau
in ryir"i:guri de sernne ; ciracii trdgeau cu ociriul unuL la
altul ; c1e r,inde totul mersese bine, s-au apucat sA gtear._
gd, c'.1 minecile, ba un semn, ba un rincl intreg,-pind
cinC lu :rjuns sd Eteargd totul. Mi-am dat seamer ci se
aflau intr-un impas ;i nu-l mai puteau urmdri pe bdtrin.
Mi-am ascutit qi mai tare auzul la sunetele scoase
rlc buzele l,ui qi, deodatS, mi-am dat seama cd inle1eg
(('ca ce voia sd spund ; mi-am adus aminte si unde
vizusem semnele acelea ; Etiam gi cum trebuiesc notate
si m-a apucat risul de neindeminarea ciracilor rdmasi cu
rlrtra c6scatl gi cu tdblilele goale. Da, asistam la o'Iec-
!it: de iniligre in scrierea unor alfabete profane, folosite
rtc scribii lmpirdliei qi manuscriptele lor.
M-am dat jos din pat ; abia atunci am vezut c6 si eu
rni aflam imbricat intr-o mantie albd; agadn" ur"m. un
om in rindul oameniior Ei am zimbit mulfumit. La capd-
tul patului am gesit agdtate tdblila neagri qi cdrbunele
rlc scrjs ; am desprins t6blila gi, aEezindu-mi-o pe ge-
nunchi, am reuEit s-o acopdr in fugA cu semne. Atunci
s-a intors qi bdtrinul de la fereastrd, s-a uitat la ciraci,
rtar ei sedeau cu tiblilele goale in mind. Bitrinul i-a
lrrivit mustr6tor, rind pe rind, Ei ei s-au clus Ei s-au
rrsezat in genunchi cu fata la zid. Cind s-a apropiat de
rnine, bdtrinul a scos un strigdt de uirnire, mi-a luat
tlblila de pe genunchi, a urmdrit semnele cu degetul
qi iardgi a scos un strigAt de mirare. Cind a terminat cle
citit m-a cuprins pe dupd umeri Ei m-a condus spre fe-
reastra deschisS. De bucurie mi-a intins ocheanul gi m-a
indemnat sd privesc prin el. La inceput n-am vdzut decit
ceva ca nigte grdunle negre; i-am ardtat bdtrlnului ne-
mullumirea mea Ei :r privit Ei el pe leava ocheanului ;
dindu-mi dreptate, rn-a bdtut pe umdr, a luat ocheanul,
l-a desficut, iar pe podea au curs niEte bucdli de metal
alungite; le-a impins cu piciorul gi inchizind ocheanul,
rni l-a intins din nou. Acum se vedea clar prin leavd
o ape largd pind la marginile lumii gi aibastrd ca un
enorm ochi deschis. Pe apd aluneeau o mullime de co-
rdbii cu pinze aibe. Eram mullumit de ceea ce v5d Ei
i-am spus qi bitrinului ; a fost mullumit Ei el. Crezin-
du-md fericit, m-a pus sd indrept ocheanul spre zid, aga
ci m-am intors cu spatele la fereastrd. La inceput nu
am zirit decit o patd neldmuritd ; dar, cind ochiul mi
s-a eliberat de peisajul largilor ape impinzite de cordbii,
au apdrut, din ce in ce mai clare, vaiurile unor dune
16 t7

de nisip. Nisip galben, alb_, cenusiu, sub un soare roqu ;
o intind_ere, fdrd lSrmuri de nisip nemigcat.
Deodat6 soai-ele s-a incelogat, nisipui a prins sd tre_
mure ca un monstru ce se trezise in pielea lui. galbend,
albd 9i cenxgie, umfiinCu-se Ei umfiin'du-se pirid-;i"J ;crapat, ca in urma unei explozii, in mii de fd.ime.
-
Furtuna, am strigat, vine furtuna !
Am aruncat ocheanul gi am iniins miinile spre zid.
- Furtuna de nisip ; in zid se vede venind furtuna !
am lipat Ei m-am repezit in pat, trdgindu*rni cearbeafu_
rile peste cap, ca sd md pot apbra.
Furtuna pdtrunsese in odaie; am auzit ferestrele
trintindu-se ; urechile imi vijiiau, capul nti_era ca o
moari plind de vuiet. Nisipul md acoperise ; dar respi_
ram gi mai gdseam in mine puterea sd md bucur cd fuie-
sem previzdtor Ei md infaqurasem in cearceafuri. Totul
insd nu a durat decit atit cit ai numdra suta ; aga cun]
din senin se stirnise acel vuiet, aga s-a Ei stins; nisipul
a fost resorbit de zid. Cind am scos capul din ad6post,
in zid nu se mai auzea nimic, iar in lur nu mai' era
nimeni. Obosisem ; ar fi fost bine sd irag un pui de
somn pini cind apdreau batrinul qi ciracii lui : *.-Dracu'
sd-i ia, mi-am zis, niEte egoiEti ! Or fi rdmas ingropali
pe undeva sau ascungi... M-au lasat sd infrunt "slr.gui
furtuna dezianluitd gi ei or fi huzurind in vreun aid_
POSt',.
S-au intors prin zid, mininC un gir de cimiie incdr_
cate cu mult calabalic : burdufuri cu ape, corturi, balo-
turi (probabil burdugite cu mirodenii, imirnl, ambrd ;imdtdsuri) Ei coguri impletite din trestie, acoperiie cu bum_
bac gi prinse bine cu funii Ei chingi intre'cocoasete ani_
malelor- JVI-1- _apropiat de cdmile ; nu, in coguri nu se
aflau nici mirodenii, nici smirnd ; un miros ciudat plutea
in jur; unde-l mai intilnisem oare ? M-am lovit cu palma
peste frunte ; miros de terfeloage si manuscripte, mirosul
acela cu totul aparte al colbului amestecat cu sudoarea
nevdzutd a scoarlelor din piei de animale, mirosul biblio_
tecilor.
Cdmilele au ingenuncheat, s-au ldsat intr-o rind si
oamenii infiEurali in albe vegminte, prea iungi pentru
trupurile lor uscSlive, s-au repezit gi-au dezlegat chingile
1i funiile ; calabalicul a r5.mas jos, iar cdmilele s-au-ri-
tiicat scuturindu-gi cocoagele; iEi rinjeau boturile lor de
oaie, lEi miEcau dinlii galbeni gi lali unii peste allii qi
scoteau un zgomot de pietre frecate intre ele ; rumegau
r;i md priveau cu ochii lor blegi gi impdcali cu soaita.
Dar ndrile 1or alungite gi buzele de sus uEor crestate au
inceput sd freamdte ; animalele gi-au legdnat cocoasele
intr-un ritm cerut de o muzicd auzitd numai de ele ;
am desprins Ei eu un fognet prin aer Ei gura lor a ince-
pu-t sa se opinteascS, de parcd in vdzduh ar fi gdsit o
iarbl nevdzutS; pufdiau de pldcere qi atunci am fost
sigur cd ochii lor lScrimogi vedeau in jur acele pajiEti
de aer, pline cu ierburi rrlustoase, din care se hidnesc
inorogii si, uneori, cdmilete ndscute din incrucisarea cu
inorogii. Aceste ierburi, spun vechile rnanuscripte, nu
sjnt in puterea ochiului omenesc ; pind qi fognetul lor
riacS-i auzit de cineva, e un semn cd omul care-l aude
e rlorocos. Am suris.
CSldtorii aprinseserd focul; se aEezaserl in jurul lui
cu picioarele sub ei; rupeau cu dinlii bucdli de carne
uscatd, iar din niEte cdni de aur, prinse cu lant de aur
la briu, sorbeau un lichid gdlbui; mi-au intini si mie
o bucatd de carne, dar uitaseri cd eu n-am la briu nici
lan{ si nici cand de aur. Am hotdrit sd-mi ascund pdsul
ryi sA beau, pe rind, din cdnile 1or, atunci cind le ldsau
jos din minS; pulin le pdsa cd md dedulceam din licoarea
gdlbuie ! Mincau si plescdiau de pldcere Ei, din cind in
cind, t5ifdsuiau in limba lor; am hotlrit sd le urmdresc
buzele gi si md distrez pe seama felului cum se strim-
bau chinuindu-se sd scoatd nigte sunete cind hiriite, cind
meloclioase ca niEte frinturi dintr-un cintec uitat.
_ Me phctisisem Ei md gindeam sd fac ceva pentru a
le atrage atenlia cd nu se cade sd vorbeascd in limba
lor necunoscute ; doar le eram musafir, ce Dumnezeu !
Dar n-a mai fost nevoie sd le aduc aminte de legile
.ospeliei care cer ca, fald de un strdin, sd vorbeqti inti_o
limbd cunoscutd qi lui, iar, dacd nu e cu putinfd, atunci
sd cauJi un tdlmaci ; probabil ci bdtrinul imi citise gin-
dul, fiindcd a grdit in iimba mea :
1B 19

- In Cartea Grddinilor Suspendate stau rinduite o
seami de pilde Ei de istorii ; ele ne aduc aminte
de oameni care, la vreme de vis gi trezie, au dat din nou
Impdriliei, din cele sapte fdrime dezlegate ale ei, o unicd
intrupare ; intrinsa afli tilcurile Drumirlui pierdtit si ale
felului cum trebuie sd ocoleqti cele nou6 sute noudzeei
Ei noud de cdrdri am5gitoare ce te indepdrteazi de Ia
implinirea datoriei. Necunoaqterea acestor noime il arunci
pe om in temni{ele groase ale intunericului ; cei simfi-
tori din aceastl cauzi iEi pierd, adeseori, min!ile.,'
Atunci bdtrinul mi-a zimbit, am fost sigur cd mi-a
zimlit qi i-am zimbit Ei eu lSsindu-mi intr-un peE ; I-am
ascultat mai departe, cu ochii inchiqi :
-
La sfirgitul acestei cdrli se afld addugit un manu-
script qi ei cuprinde alfabetul sacru aI oilor vorbitoare.
Manuscriptul cu pricina limureEte gi cheia divinului al-
fabet, iar aceastd cheie este chiar litera B, litera graiului
oilor, a doua literi a tuturor aifabetelor, insd prima literi
din alfabetul agathyrsilor, oameni astazi uitali, cu toate
cd ei au pus temeliile Impdrdliei. In alfabetul lor litera
A, prima literl a numelui lor, se afla Ia sfirgit Ei era
socotiti de origine divind. Era folositd ca semn sfint (o
cruce cu brale egale, sau o intretdiere de drumuri) numai
la inceputul acestui cuvint; in rest, oriunde ar fi apd-
rut, era inlocuit5 de litera B, care, in acest caz, se nota
printr-un punct ; cealaltd literd B, cea socotitd normal5,
ei o notau cu doui puncte (:) precum semnul fmpArlirii.
Incolo, datoritd acestui manuscript, se poate vedea cA
nu existi nici o alti osebire intre alfabetul oilor vorbi-
toare gi cel al agathyrsilor. Sd ne amintim cI pe marea
stincd de marmurd de pe muntele K. st6 sdpat, printre
altele, in trei rinduri de scrieri profane Ei una sacrd:
..M-am dus, eu, Marele Preot ai agathyrsilor, departe,
spre soare risare, unde auzisern ci locuiesc oameni in!e-
lepli, gi am legat vorbd cu ei qi griiau limba oilor vorbi-
toare, iar eu limba poporului agathyrs ; Si ne-am inleles
fdri nici o piedicd qi m-am minunat tare, cdci vorbeam
aceeagi limbd Ei eram acelagi neam. Doar alfabetul lor',
cercetat cu luare aminte de mine, avea locul unei litere
schimbat fald de alfabetul nostru ; aceasta e dovada ci
noi, agathyrsii, ne tragerr din acest popor sau cd poporul
rrcesta se trage din noi. M-am intors, fericit, pe muntele
meu Ei am {inut patruzeci de zile post negru qi le-am
clesluEit tinerilor mei inv5ldcei 1egiturile...* Aqadar, a
r:ontinuat bdtrinui, Cartes Grddinilor Suspendate poate
fi descifratl de un cunoscdtor al iimbii agathyrsilor. $i
iatd ce bucurie ne-a fost implinitd la acest popas : ceru-
rile ne-au adus ca oaspete un derviq care cautd, in Micul
Pustiu mintuirea deqertului omenesc. Fdptura sa este,
intru tolului tot, aceea a Scribului ce s-a acldpat, sub
incrucigdrile sorilor, din izvorul cunoaqterii celor iloui-
zeci Ei unu de alfabete sacre gi profane precum Ei a
celor qasesprezece limbi ale trecutului, printre ele num6-
r-ind gi limba preafericililor agathyrsi. Numele infelep-
tului care s-a umiiit sd ne asculte graiul cel prost Ei
necurdlit de plcate, este, aga dupd cum am cetit in nisi-
pul stelelor qi dupd cum ne-a fost pr-omis, Ioan Maria
Ilabiioni. Cinstea gi izbinda fie cu el ! Aqadar stelele ce
ne-au c5lduzit povara Ei paEii spre aceastd rdspintie a
intilnirilor binecuvintate nu ne-au minlit gi truda noastrS
rr-a fosl in zadar.
Atunci, aEa cum qedeam intr-un peg, cu ciozvirta de
carne in mina dreaptd, Ei cu stinga sprijinindu-mi capul,
am spus:
-
Unii ii socotesc pe cititorii in semnele cele vechi
qi fdrd grai drept nebuni sau, inai r5u, garlatani infeleEi
intre ei sd vadd, acolo unde nimeni nu vede allceva
nimic decit niEte dlre (aidoma celor fdcute qi astiizi de
copii in {drind), intimpi5ri petrecute in alte timpuri. Allii
spun cd scribii sint niEte niscocitori ce trebuiesc ocro-
tili in toate cetdlile pe unde s-au pripdgit, fiindcd ei au
harul crealiei, Ei prigoana impotriva lor ar fi un pdcat ;
acestia ii pun Ei pe tdlmdcitori in rindul scribilor qi nu
se sfiesc si adauge cd, fdrd scribi qi tSlmdcitori, lumea
ar fi mult mai sdracd decit este, cdci ei ne aduc aminte
ci o lume fird trecut e o lume lipsitd de viitor. $i iicesta
este adev[rul si alt adevir nu gisim : scormonim cu ochii
pietre qi ziduri, table de lut gi manuscripte Ei le tilm6-
cim in limba celor din bazare Ei tirguri ; cei mai diruili
dintre noi iqi tdlmdcesc cu ochii inchiqi manuscriptele
20 21

Ti"!il_ lor ; cu tolii sintern niEte scribi mai buni gi ma*
rdi, nlscocim cu puteri zeieEti lumi gi lumini ; nu md-ndo*
iesc de faptul cd printre noi se aita Ei impostori ; dar
unde nu-s impostori ? Ei migund pretutind-eni : printre.
tirgoveli, prinfre grdjdari, printre oratori, printie citi*
torii -in stele, printre ziditorii de case, prinire bdtdtorii
metalelor prelioase gi neprelioase ; chiai Ei printre ho{i
existd,impostori, chiar qi printre anima.le si plairte. Scri-
bii^, cei veEnici au scris, dacd-mi aduc bine aminte, c5'
suflei.ui este un ociri inchis in afarA, urechea un_ochl
deschis inl5.untru, pielea un sex abstract gi la fel de imo-
rai _gi supus lingugelilor emotiei ca Si gustul gi mirosul
;i clin toate aceiiea omul se' infrupid i gi cei' curali gi
ddruiti cu trup qi sufiet muncilor ior qi impostorif. $iunii si allii triiiesc gi r:nor ; ciar Etili oare cum ii poli
recunoaqte pe intposlori de ceilalli oameni ? Ei se dezic
cel mai iute de ti'ecr-ltu} lor- ; ar vrea s5-j Eteargd cu bure-
tele, ba mai mult, ar vrea sd-i gteargi de pe fala pdmln*
tului, o datd c;-l trecuiul lor, Ei pe cei ce tre cunosc tre--
cutul. Nimeni nu-i urigte n-rai mult pe scribi decit im*
postor:ii.
Eu nu stiu Ei nimeni nu giie ce ne-am face dacd n-am
avea un trecut, cdci trecutul este viiiorul itsat nou6 de
cei morfi. 5i trupul este un viitor ldsat nor-rd. de cei
morli ; de ce oare, se intreabd scribii, trupul omenesc
cunoaqte frumuselea qi urilenia, tinerelea Ei bdtrinefea,
cin.d el ar trebui si fie veEnic ? De ce orrrul urce in fugd
cele qapte trepte aie fericirii, dac5 tot trebuie sE decad5 T
De ce tocma.i cea de a gaptea fericire este moartea, dac&
nagterea, care este prima fericire, insean:nd, cle fapt ace-
laqi lucru ? $i daci al{abetul fericirii este atit de scurt"
iar prima literd inseamn6 incepuLul sfirgitului gi ultima
literd sfirEitul lncepurului, atunci cit de puline fericiri
ili mai rdmin !? De fapt cit de puline nefericiri i{i mai
rdmin gi, dacd este aga, de ce oamenii sint nefericili ?
Imi aduc aminte fapta unui scrib : tdlmdcise, dup6 mul{i
ani de trud5, o scriere epici in versuri ; nemul{umit de
lungimea acesteia s-a chinuit pind la moarte sd-i redea,
in cit mai puline cuvinte, esenla ; a scris de fapt o nou6,
epopee, cuprinzind-o ln aceste cuvinte: oFericit eram
'inr.l nll e1'am fericit ; acum daci sint, ce mai po"L
rst,cpta 'i
i,'
$i dacd tot vorbim despre scribi gi artiEti, trebuie sd
lroLnenim Ei despre acel organ nevdzut vreodat5 Ei de-
.;r'ris de ei ca un flux vital, care fecundeazi intregul
tnrp, fdcindu-l sd nascd emolia. Dar, ca sd inlelegeli mai
irine ceea ce vreau sd spun, s-o lulm pe indelete:aqadar
rinrfi:rile dau alarma si, ca de un paznic zelos, e auzitd
,li' creier ; el imitd Ei norul Ei ciuperca otrdvitoare cu
pr-ttere sE distrug:i viala pe pdmint; $i tot el clecide emo-
Lia ; n'"r inima qi nu sufletul aqa cum s-ar crede ; sufletul
poate doar s-o transmitd trupului prin acel organ nevA-
;ritt, pcrfrenit mai adineauri. Cit despre inimd, cred cd vE
rlrrfi se;:ma, ea nlr-i decit un organ, vital ce-i drept, care
; rii.ini. ca un va.s reziduurile emoliiior. Scribii cei ma::i
';irsfin ci organele vitale aLe trupulu-i sint nor-r5. la nu,mdr,
lrilLs unu^l, cel nenumit, tot atitea cite planete existd in
si:;teruui nostru solar ! Cu toate cd nicicind n-au avut
p,'ctenfia si fie h-rali drept medici sa.n cititori in stele,
rslrer c5, gi dLe aceasti dat6, viitorul ne va dovedi ca scribii
irrl &viit dreptate.
Dar: cred c5 am vorbit de ,a,jllns in pustiu. Hu sint
iloar Lln scrib sub vremi qi ard c1e nerdbdare sd-mi ard-
i.aii cale:l. spre locul unde se aiid, cu toate nedezl,egatele-i
i-;.t.i-v1s, QcLT'fsa Grddinilor Suspendafe ,' rivnesc sd.-i td1mS-
ecsc sfintele semne ! Fie in veci lEuciati limba agathyrsi*
lor si liluclati fie in veci de veci limba oilor vorbitoare :
-
Eee ! tsee ! Bee ! am spus eu.
- Be.ee ! Beee ! Beee I au rdspuns intr-un cor bStri-
r-.ui gi ciracli lui, sdrind sd incarce caiabalicul pe cdmile ;
lc-am dat o mind de ajutor, apoi m-am urcat in pat.
,1ltunci ciracii mi-au priponit de miini o cdmild cu cala-
balicul ei cu tot. Cind bdtrinul qi-a dat seama de fapta
Ior, i-a ceriat :
-
Doa:: povara cdmilei, progtilor, lisali-i numai po-
vara !
Ciracii au dat jos povara c[milei gi odaia s-a umplut
clin nou de acel miros de colb amestecat cu sudoarea
,scoarteior vechi din piele. Cd15torii pustiului mi-au fdcut
22 23

sem.D.e c-y minl gi s-eu tot dus, pierzindu*se printre nisi_
purile din zid. lfndeva, depart-e, *" a,rre".i nigte ciini
l6trind. Cred cd erau chiar ciinii pomenili de acei scrib
din neamul agathyrsilor, ale cdrui'minunate versuri stau
qi astdzi slpate cu litere drepte pe poarta de Atrr de la
intrarea in cetatea Bucuriei.
oTristelea mea aude nendsculii ctitti pe nen(tscu{ii
oameni cum ii latr(t.,,
. Repetindu-le-n gind, precum copiii, m_am iluminat :
dg::qla:em continutul esoteric al proverbuiui agathyrs:
*Ciinii 1atr5, caravana trece,,. Dai, ce pbcat, itt"i.r"rr*
mi-o luase inainte. $i totugi am adormit fericit.
3. GRADINII,E SUSPENDATE
, ,
Din...clipa cind comandantul qi_a schimbat vesnlir.r_
lr'.lc ostd;egti cu nobila mantie albi, nimeni nu"i ,:;',rr.i;rtlresat altfei decit : profesote. Vtai mult ca ,ig".l'l"..*pcctul nu. Ei*l ciqtigase. in bdtilii terestre, uaiale sau;tlricite, ci in cc'lc'_ de. r,..zisten!ri. c,incl apdras,_.. fizic -si
rrx'al, cxistenfa Eibliotecii cl:n insuld. C,i ;;iiri ;;; l,;;irlirclearr de inleles ciracii sdi cind, in ;iiei;-cil p".t, ri..,-crru
_si cieprindd cite. cc,va.tlin infelepciunea qi'experic:n1a
r.rr, ia ce':rsurile obiigatorii de riclicare a nirrciuiui cnn_
;t.iin{ei; atunci sc. stirneau toate acete ,fiii";';;'"r,..i_rglrioase mustrdri ale. profesorulur, cind ciracii--,l"p;j;_,lrrau alfabetele p.ofanc gi sacre ale Inchir,r,1ii1,l;;;i;;-
tlu-se clin
,greu sd le reproducd hieroglifele, trr=ir:*ia.rrDa, pLr taD_tele negrLl agdlate la capeteie patur.ilor.
La ultima intrunire, din pricina aceluiaqi respeci,
i:?i :gyt cu tolii de acord, piin ricticarea de.getelo;, ;;t)irtrrnul protesor sd se ocupe, incd un an, de coorclonarea
nruncii noastre, preculn gi de problemele administrativr..
Datoritd bolii ce md lintuia eldeseori la pat, eu ;i,<lin pricina mea, toatd J.umea, urmam un program iielucru special : vreme clc patru ore pe z,i, d"e bfri"ui Ainil_
rrc'a!a, transcr"iam ctin Cartea GidtLinii.Ior siipnrrriiio,
scrisd in aifabetul oiror vorbitoare, citeva pagini
-in
ilrfil-
iretul numit de speciaiiqti al agathyrsilor ;
"Uf" -"i "p"i,in orele dupS-amiezii sau ale amurgului, treceam" iinlunca de tdlmdcire.
Cind oboseam sau cddeam pradd frigurilor ciobinclite,
rnai muit ca sigur in timpul rdiboaielor ile gapte ani peni
25

tl'u iniregirea hrpir5liei, ori ameleam in urma unor
emc{ii puiernice stirnite din senin, cele doui ajutoare,
l5saie toiclc.auna in ascuLlarea lTiea, md purtau d-e sub-
suori pina in odaie unde Profesorul se ivea cit ai bate din
palme, md ciupea de obraz (ca o dovadd de simphtie fala
cle mine gi de munca mea), imi punea ocheanul in mina
.1i, dara mai eram in stare sd-I {in, imi poruncea sa-l
indrept spre nisipul din pustia peretelui.
hTrr ascu.nd cA ajutoarele mi-au fost, multi vrene, cie
mare folos, mai ales atunci cind, dupd ce transcriain o
pagini sau dou5, mi vedeam nevoit sd reiau totuL de la
capat qi. si reaEez in drepturiie 1or sernnele mincaie clin
fuga condeir-rlui ; as'ra ca sd nu mai vorbesc de t6ln:Scirea
propriu-zisir si cie confruntarea cu pergamentele mlituitat
inr,rirsiate cie muilimea de semne Ei ornamente fix:ite cu
acel amestec de singe cie porumbel, de broascd lestoasi
gi de salamandri!5, cie praf de aur gi de plumb, de g5i1:e-
nuq de ou cie ra{6 gi de funingine ; in asemenea moirente
prospelimei.. ochiului Ei a minlii lor odihnite se doveCea
salvatoare ; uneori, sinonimii, cdrora nici nu le bdauiam
e,<istenia, imi erau sugerate cu infinitd nodestie de aceqti
oameni neiipsili de rdbdare Ei sensibilitate.
Cinrl schimbdrile Ce vrene nu-mi pedepseau bietul
trup, cind nevdzuteie rini p6reau ostoite, m5: cuprindea
un dor de via!:i puternic ; dai- tocmai in clipele acelea
Profesonil se arata mai ingrijorat qi ma imbdrbdta sd nr,r
mI las ingenuncheat de emolii1e mele citlCate ; c1e e1e
prinsesem gi eu a md teme cu ritult mai tare decit de
zile1c. ploioase care-mi aCucc'au dureri de cap, de iriirei
qi cie picioar:e ; dar mai firi leac decit durerile trupeq.t,i
nu slnt oare cele a.ie umilitoarei disperiri ?
La indernnul Profesorului am urmat un tra'lament, nu
atii in nddc'jdea izbirvirii, cit in speranla cd-mi voi pute'a
duce la bun sfir;it lupla istovitoare cu manuscriptele qi,
cum zilele insorite au prins sd se reverse din ceruri in
lungi si nedespdrlite Eiraguri, o datd cu creEterea 1or,
cloru1 dc viald a pus, din nou, stdpinire pe mine ; incetuL
cu incetul am reuqit chiar si urc, neinsolit Ei nesprijinit
de nimeni, treptele spre odaia mea unde, la vrenea oCih-
,rt'i,..1:r'ivearn prin o,chean marea plind de cordbii ori nisi_rrrrlilc imblinziie ale pustiului din zid.
lliiriioteca se intindea pe toate cele sapte caturi ale
''lrlrli'ii; la ultirnul cat s,e aflau de fapt Ei oaaite A" o,alfr_
rr;i a Profesorului, ale ciracilor qi a mea. La catul sub_p;rn.rirrtean gedeau rindr-rite cdrliie socotite far6
-
prea
rr.rrri,lii imp-orta_nfd ori cele ce nu puteau fi trecute
"i;l i;; irrrhrl._raritSfilor, nici in al unicatelor. Manusc.irrt"r" .ni
lllil'l 'jl- d9 Rre!, scrise in feiurite atfabete .u"r"'.i p.,j_
r;rri'! ln cele mai simple sau mai secrete chei. in ceie mai1';r.lrrrase ori sdracdcioase grafii, ocupau- ; ;;iir;";;;;t"irr .irt,l al patrulea gi formdu uru-rrr*itrrl foncl de;;;
"ilrrcirsr-rlui. E lesne de inleles cd numdrul, frumuseiuu .ir rr1,,,1-,i'ca_manuscriptelor
Ei a cdr{ilor
""p.i"."-f";;;r;;i)rl)lr()trrca alcdtuiau, in totului tot, o bogdlie ce intrecea:,u ntult orice inchipuire omeneascd.
I]ucd Ia o multime de intrebdri in legdturd cu biblio_l.tr gdseam cite un .aspuns ;;lfi;it"r, la une tot n_am
I'osl,. in stare sd gdsesc, multd vreme, vreunul , Au c" oa.e,I'r'rfesorul sau ciracii, atunci cind vorbeau despre niWii]Ilt'ti nu foloseau niciodatd acest cuvint firesc ? De ce
..ii)r.rncau de pildd :
, - E timpul sd-mi fac rondul prin Grd.rlinile Suspen_
tlrrttt.;
_pot fi gdsit in sectorul de miizFrzi, Aleea B;;1r;;_
lr,rlui I'i,osu, parcela Cdmilei.
,. -,De . !:u:l p-" ta Cdsula cu zorele, rAspundea pro_
i(,sorul, uita-te si in cuibul de rindunele sf adu_mi oulirrcondeiat.
Llacd e adevdrat cd, atit cit trdieqte, ornul este dator";ii-;i caute norocul,
-nu mai pulin adevdrat e ca, atuncl.i'rcl -,rrea, dar numai cind vrea,'gi norocui il poate cauta
l)c om. Recunosc cd eu l-am cdutat multd ,riu-u si ,ruI rrm gdsit dar, tocmai cind renunlasem ,emui 1."i"'.a-"f,'xistd, s-a intimplat sd ddm,.u. ir. nas precum doi insi
{rare aveam nevoie unu} de celdlalt. E drept, acum el md
ciuta pe mine, fiindcd, altfei, spu_neli_mi,
""- uj ii ;;;;;:rir-l recunosc dac6 eI nu s-ar ti tesat recunoscut ? Bdnu_
i.sc 'cd, de multe ori, ne vom fi intilnit ca doi strdini si.
rle aceea, nici nu ne-am dat bund ziua. Dal,;; ;;llijgese prea mult povestea, iatd cum s_au petrecut lucrurile
26 27

gi cum, in sfirgit, a dat Dumnezeu de rni-a ieqit in faldr
norocul : intr-una din zile, cind ajutoarele mele s-au ara-
tat rnai obosite chiar decit mine, datoritd unor exercilii
de noapte ia care erelrn scutit sd iau parte, am inceput
sd caut printre manuscripte gi cronici vreun semn, spre'
a-rni cla searna cui aparlin sau, cel pulin, cui aparfinu-
sei'i. Nu era penlru prima oard cind fdceam acest lucru,
riar, oricite cdutdri, oricite priviri infrigurate, orictte'
ingdibenite pagini rdsfoite in pripd sau cercetate cu miga-
ia. in van a fost totul. Cdrlile gi manuscriptele, copiile Ei
taimAcilile scrise pe pergamenie sau pe foild sublire, pe
piei de cdprioarS, Ce bou sau de vilel, de veverild ori de'
prii i-e ris, pultau aceieagi nulnere insotite de cite o lite-
rA,
-
selrne ce trimeteau la un catastif sau la altui uncle
fuseserf, inregistrate fie dupd autori, acolc unde ei iEi
lisaserd numele, fie dupi temd ori perioada de timp cind
vdzusecd lumina sau se presupunea c-ar fi vdzilt-o.
Un vdl n-i s-a luat de pe ochi cind, din lirtimplare,
mi-arn dat seama cd, )a fiecare cifrd ce indica numdrul
sutei, litera insolitoare era urmatd, totdeauna, de un
LlnulrLr semn clruia nu-i ciddusem niciodatd pinl atunci
vreo importanti. lfintr-un ;irag de gapte sernne, redese-
nate pe o coaii alb5, am oblinut un fragment de 4esen.
Cind, clupi muite zite de ciutiri gi de munc6 am obfinut
o suti clc fragrnente, am vl,zttt ci, aldturate, inchipuiaun
pcrfect, rosturile unei peceli, iar pe aceastd pecete se
veciearr clar contururiie Grddinilor Suspendate amintite
de unc.le vechi r:ronici. In rn:rlginilc pecelii, inscrise in-
tr-un cerc, mi s-a re'velat un Eirag de semne scrise ln
aifabetul oilor vorbitoare. T6lmdcindu-1e (nu mai inainte
cle a le transcrie in aifabeiul agathyrsilor), am aflat aces-
te cuvinte : *Fie in veci ]5udat numele Impdr5liei..
Fdcind, intr-o doar5, o tritnscriplie gi-n alfabetul sacru
din Insula $arpelui, qi mai apoi tdlmdcincl-o' am obtinut,
ca gi in primul caz, un vers din vreun posibil vechi imn:
*O, Gridini Suspendate, lmplr5{ie de miine..'"
Orice altd transcriere, in cele doudzeci 9i unu de alfa*
bete profane ori sacre cunoseute mie, n-au rnai dat nici
un rezultat. Cuvintele ndscute in urma tdlmdcirii rbmi-
neau fArA nici o noim6 ; de aceea m-am vizut nevoit si
rrr:-"r intorc Ia cele doud-interpretdri de inceput. Le_am
pr ivit indeiung gi,- amindoue, mi s_au pdrut, iil ,u po"i"rlt,. clare; q-i totugi o micd nel5murire-persista: Oaca inpr'.inra frazd sau vers Eedea scris : *tri-e in
"n"l
ia"O"irrrrmele Impdrdliei-, atunci care era, de fapi,
";;;dlrrrpdraliei? Mi-au trebuit citeva zite pentru'";i-;;ri(,i*la cd rdspunsul la aceastd intrebare se afla chiar inrr tloua frazd, dar nu-mi dddusem seama pi"a-rtu""i'ai"
lrlicina obscuritdlii versului : ..O, Grddini SuspenJ;1"._,:
l)t-ci numele ei nu putea fi altui deait l.mpd.ritio C,:iai_tlilor..Suspendate. Am invins ! Aqadar imaeinea reali-sii.r.ald, imaginea spirituali ldsat{ viitorutui?".pr"-t*";_
lul gi gloria
-lmpdrdliei se aflau condensate ta cete Eapter';rturi ale Bibtiotecii, iar eu treceam zi d.e zi, p;;;;;-;
4r'idinar. *igp, tocmai prin aceste gridini ia,nisfii" j*
irrteligenla gi de fantez{a atitor gene"ralii de scribi ! A;;(:um erau ele, suspendate in timp (md idsam eu maguh'g
,,;c vede treaba ci numai .cu greu un ins
"" -i"*,-?";iirlin lumea de afard, ar fi pu"tut gdsi, fdrd un O.Lm a"r)oroc, cheia simbolului 1or,- ascunJd sau rdtlcitd de cine
,1tic
.cine Ei cind. Aflasem aceastd cheie qi -i p"t""_socoti fericit ! De emo{ie am {ipat Ei acesi {ipdt,'mi_am<ltrt seama, avea sd mi-i aducl-fn odaie pe Rioteso, qi p.,
<'iracii lui. Am mai gdsit.vreme sd inghit hi.t; ;i-J";;itolbez, prin ochean,la nisipul pustiulul din zid;'i"
"fip"urmStoare
.up Si simJit- vdlut icela uEor qi g."io. u.""_cat peste chip, coborindu-mi peste iniregut lrup, Iipsin_
rlu-md de libertatea de a mA. miEca, imlaien3e'ni"aii-i
ochii. ltiu era prima oard gi n-avea sd fie'nici irfti*n ; a"
lic'care datd md zbdteam in mine qi md impotriveam
neantului pind cind imi pierdeam cunogtinla i cind md
tr'ezeam, vdlul nu-mi mai acoperea nici fa6,'nici trupul.
l)rofesorul Ei ciracii sdi imi primeau, cu
'zimbetul'
pe
buze, intoarcerea de pe tdrimul rdtdcirilor qi, dacd mi_
nrentul din zi se vddea potrivit, eram ldsat ia *a intorc
in vastul mausoleu al in{elepciunii omeneqti.
fVlausoleu am spus t Nu Etiu de ce m_am gindit toc_
,mai la acest cuvint hdrdzit si aducd aminte lamenilor
rnai degrabd de moarte ; o biblioteed, chiar daci e intr_un
fei rodul vanitilii lor, menline vie speranla nemuririi".
28

Or, nu e aceasta cea mai frumoasd dovadd a puterii min*
lii omeneEti de a a1dpta acel prunc nendscut incd dar
visat gi rivnit de toli ? Cineva imi qoptea dintre file :
gi totu;i bibliotecile sint mausoleele scribilor : de ce:
te impotriveqti ?
Pentru a md abate de la aceste ginduri ce md chinu-
iau in devaimiqie, luam in mind ocheanul gi-l indreptam
spre fereastrd : prin eI rni se ardtau mdrile calde, pline
d-e coralaii gi mdrile reci, incdrcate de grele sloiuii Ce
gheala ; narrigam printre marinari Ei albatrogi ffird cintt
se stirneau furtuni si revoite; atunci lipam din nou Ei
totul se repeta atit de precis qi de asemdndtor : soseau in
fugd ciracii si Profesorul si md salvau de la naufragiue
md aduceau la ldrm gi se luptau sd md reintoarc5 la viald.
{Jneori, cu prelu1 multor eforturi dureroase, insoiit de
cele doud ajutoare, coboram qi urcam scdrile dintre. cele
qapte caturi; strdbdteam lungile coridoare, ceream sA
fie descuiate uEile de fier in spatele cdrora se aflau,
rinduite c5r!l gi manuscripte, alegeam dintre ele pe cele
de trebr-r,inld Ei ceilal{i ciraci ai Frofesorului le purtau,,
mai apoi, in odaia de lucru.
La fiecare cat nu uitam sd md aplec peste balustradd.
gi sa privesc in jos ; de 1a parterul clSdirii Ei pinS la
tavanul. ceiui de-al saplelea cat se c5sca un go1, tdiat
numai de un imens lampaCar din aur qi crisi;ale de
stincd, fixat pe bolta cu lanluri groase ; jur-imprejurul:
acestui gol, precum in preajma unei fintini de iumin5.,
dddea roatd un parmalic ; aqadar md aplecarn : sub lan-r-
padar, Ia catul de jos, vedeam aceeaqi masd itingi de
cel pulin o sutd de paEi, inconjuratd de scaune : nimeni
pe scallne, nimic pe masA.
O datd pc sSptdmini iegearn in curtea Bibliotecii
impreuna cu Profesorul qi ciracii lui ; ne insorearm cit
ne insoream, apoi ne inEiram unul dupd altul si ne cl-ri-
nuiam sd alergarn : nimeni nu lua in seamd faptul c6
eu nu puteam sd alerg ci doar sA mi tirdsc pe tinga
zidurile cu mici ferestruici zibrelite ; ajutorul rivnit nu
mai sosea de nicdieri qi de aceea, in timp ce ei incon-
jurau de Eapte ori clddirea, eu abia reuEeam s-o inconjur
o dat6. Dupi tot acest efort, Profesorul qi ciracii veneau
fr se. agezau iingd mine ; cam dupd o ord de curatd
lt:ner'-ire,.rastimp in care nimeni nu icotea nici un
"""ili
'c'
zidurile inarte. Ei groare ce i.rprejmuia' curtea--sJ
rrrdtau, cine gtie de unde, pinclarii :'pinA la briu ,.1t""cir noi.oamenii, dar de ra briu in sus aveau infarisare
tle tigri. P:rindeau s_a
ry.ir]ie spre noi, i"; ;;i ;;;.;;:t t';ttrt cd^
1." te pasa ; ii lasanr sa se si.ringd mui',",ritisr sa mrrrrc in cor. Der cind se sdturau dc miriit se
l)orneau sd urle si, atunci, singele imi inghela in vine.
Acesta era semnul cd tretule"sa ne ritlicdm si sI ne
intoai-cern in Bibliotecd ; si, cu toate cd aE fi .'d_;, ;;loc sd vdd ce se mai intimpld, profesorul qi ciracii iuirni luau de subliori ;i md tirau dupa ei ; astiel ne retrd_
ilcam p:ntru o sdptdmini sau pentru mai multe, lntre
ziciurile Bibliotecii. Am spus pentru o s6ptdmini sau
rrra"i multe fiindcd, atunci cind se intimpia sd pi*a,1r'ebuia sd renunldm sd ne maj facem plimbarea
pr-in curte.
De mincat, mincam la ore fixe ; mincarea ne era lJisa_
t.ii 1:r uqa od6ilor (cel pulin aga se_ntimpla cu
".,i"*i;r)u nt-a interesat niciodata cine se ocupa de hrana tru_
1;c3s95,
a mea Ei a celorlalli ; mie in-ri era iirsatd inlroh.rl d.lntre u$a oddii Ei usa'coridorului gi, Oe cul.j
'mul
rrrulte ori nici nu md atingeam de ea, fiindcd bucate
rnai bune si pe ptacul meu lmi erau aduse Ae pe ;;,pi'obabil rie pe vreo c_orabie. Un inger cu chip de po.rr__
br:l sosea pe fereastrd, fie cd afari'era soare, ploaie sau
I'urtund. Purta, de fiecare daid, legat de un
'plcior -un
c:osule!
-cu bucate,
ia1 de celalalt fi"io. "" frif..rcf_ n*obicei dezlegam mai .intii bilelelul gi,
"l, toate ci pe el
<riteam mereu aceleagi cuvinte, acest'lucru nu md bucura
rnai pulin. I)ar iatd ce scria pe bile{el : *piticul i1i u.eazi
ltoJtd b-und..f,, pnpt ce-l citeam nu uitam niciodatd s5
rtspund, cu emolie in glas : *MuUumesc !- Abia atunci
rlezlegam cogulelul de,la piciorul porumbetufui gi -a-a!e_zam Ia masd. Firimele rdmase ie ciugulea porumbelul,
astfel cd, dupd ce puneam
-in coEule! tac-imurill gi_i iega;cle picior cogule{ul, din prinzul meu nu mai rdmineu
"r.i"i
o urmd.
3130

Abia cind pasdrea iqi lua zborul imi d6deam, de fie-
care datd, seama ci s-ar fi cuvenit si-i rdspund Ei eu
Fiticului prin vreun bilelel ; arninam pe miine ceea ce
se cuvenea si fao azi Ei, cind filfiitul zburitoarei nu se
ntai auzea, md ldsam cuprins de o dulce lene : visam cu
cchii deschiEi cordbii albe qi porturi neatinse de furtuni.
Mai presus de toate insd puneam munca mea de tran-
scriere, interpretare Ei recreare a unor fragmente din
{}urtea Cird.dinitor Srtspendate; astfel imi alinam orice
clorinll lumeasc5, astfel imi modelam voinfa. $tiam cd
fapta aceasta nu era rezultatul vanit6lii ci al fericirii de
ir {iire, citeva ore pe zi, treazd in mine ideea de liber-
tate. $i chiar dacl trupul rdminea prizonier, de atitea
ori, dureriior, chiar dacd vdlul imi acoperea chipul gi-mi
stringea cu putere miinile gi picioarele pind amefeam de
furie gi neputinle, cind mA aflam ln fala manuscriptelor
iobindearn acea senindtate care iua chipul iibertdlii de
cuget. Atunci nici o durere nu mi se mai pArea atit de
mare incil sd nu poatd fi suportatd, nici un zid atit de
puternic incit sA nu poati fi ddrimat de imaginalia mea,
nici un pindar cu infdtiEare de tigru atit de fioros incit
sd-mi sperie acea parte vie din fiin{a mea, liberd sA cutre-
iere rndri gi pustiuri.
Lucrarea mea, neindoios, era una de taind Ei ea cerea
sd rdmind de taind, cel pu{in o vreme, pini cind uscatul
se va fi desprins, pe de-a intregul, de ape. De aceea
nici nu md miram cd, fizic, nu eram liber sd hoindresc
prin insuld gi s5 mi desfdt, sub nepreluita lurnin[ a
zilelor trecdtoare, sI urmdresc pasul Ei zborul mdrun-
telor insecte, deschiderea bobocilor de floare, repedea
frumuseie qi fulgerdtoarea lor moarte. Md inhdmasem
la o muncd istovitoare gi poate firi speran{a de a fi
dusd la capdt ; acceptasem, cu pretul durerii, s6-mi umi-
lesc trupul pentru a nu-mi umili cugetul. Astfel, imi
dovedeam mie insumi cd omul, chiar inconjurat de ziduri,
v6.zute sau nevdzute, constrins Ei aplsat de reguli stricte
Ei sufocante, ndpddit de govdiald dar Ei de revolte, trebuie
sd r5min6, totuqi, in ascultarea spiritului. Durerea, imi
spuneam, are sorli de a fi modelati gi de a cdpita chlpul
,,crea!iei. DacA rezultatul avea sd fie pe mdsura efortului,
rrr-r ou c.rain ce1 chemat sd judec, dar, mdrturisesc, in
r';rzul unei nereuqite, m*ag fi socotit unicul vinovat.
l,) cle la sine inleles cd ajutoarel.e mele gi, prin e1e, pro-
i,.'sorul, ave:iu dai,oria si verifice dac6 nu cumva, pi,in
p;rginile truclei mele, strecor vreun gind strdin origina-
Irtiui; irni rrenca si rid de mutrele lor: de unde sd
lrinoasc6 ',.i lirnba agathyrsilor qi a oilor vorbitoare cind
,ir'-;rl-;ii-r acun se trudeau si invele primele trei alfabete
r;rcle si primele patru al{abete proiane ? Mai mult c:r
;it1ur ci nici lrrofesorul cit era eI de profesor nu apu-
lirl;e sd invele mai mult cie doua limbi ; una o folosea in
rrod cnrent, cc.alaltd doar cind rrorbea (l-am vdzut cu
,,1'irii mei) singur cr,r perelii ; aqadar, ce sI mai amintesc
,lc scrierile vechilor cronici, cind, cle-abia cu destuld
:glcutate, le descifra gi le tdlmacea, in fafa ciracilor, pr.
lL'le noi ? Ei puteau, cel mu1t, sd verifice, dupi un tabel
liicut tot de mine, dacd un semn al unei scrieri era
llr.rnscr-is cu setnnul corespunzdtor din cealaltd. Dar inter-
,pletai-ea ? IIi bine, aici se oifrea Ei competenla lor ; attd
icsire, se rrede treaba, nu aveau; trebuiau si se increa-
,.lzi in mine gi gata, ceea ce se pare cI Ei fdceau.
Se spune ca fapteie ntari pretind jertfe mari ; sper
sir nu fiu binuit de orgotriu addugind : irr_r totdeauna.
I,'itptele mztri pretind alegerea momentelor cind trebuie
:,i te .lertfeEti fari ca fapta aceasta sI pari. cri chiar sd
fic. ridicolS ; de asemeni, socoi cd pentru o cauzd ce-Ei
,rre rostul azi nu treJ:uie sir te jertfegti miiire; nu ace-
j.rsi lucru se poate spune insa ciespre o cauzd ce-qi vldeg-
lc roslul milne fiindcd, uneori, jertta cle azi poate cdpiia
t)utere c1e exemplu qi atunci se poale verifica gi utili-
iatea dar gi clar..'izirr"nea ei. Dar pentru rnine jertfa nu
insearnni, neapd.rat, moarte ; poti sd te jertfeEti tot atii
r1c. binr:, rdminind in via{d. Nu vreau sd spun cd o
jcrtfd esie superioard alteia, dar as vrea si anintesc cd
o jertfd de cuget este tot atit de eroic6, rineori, ca qi
una de singe.
Despre trdditori n-aveam de gind sI pomenesc dar,
fiindcd totugi am adus aminte de ei, n-ag vrea sd se
creada cd ii ignor : slugi ale propriului vis si de multe
ori al.e duqmanilor lmpdrdliei, ei putrezesc de vii : du-
33

hoarea jerifel 1or imaginare ajunge pind 1a rnire, aicio
la cel de-al gapteiea cat a1 Grddinilor Suspendate.
Am socoiit toidea''rna scribii Ei ariistii printrc o:lme-
nii bine pregdtili pent:ru jertfa de idei, accas'ra neinselx-
nlnd cd ei ar fi mai pulin pregati'ri irtltru iertfa de
singe, d.ar, la ce bun si fie jertfili scribii qi artistii ? Cun
se ne putem llpsi vreoCela de ei ? Cind ci sint iihcri., e
liber poporui.
Oamenii politici nu ar trebui se se deosebeasci prea
mult de artiEti ryi de scribi. Doamne, ce alr- cu miner"aceste
ginduri, cine ie poftegte sd ini.re in odaia mea ? Iau Cin
cui ocheanul si incerc si deslusesc, veninr.l de pe mare,
ingerul sau porulrrbelul. Pentru miine sau poin:,iine voi
pregirti si-i voi pune ir co$, ca gi-n :rite dA!i, o copic'
dupa ultinra mea tilmdcire. O, trdditorul ! vell spune-
Parcion, voi r'dspunde eu : nu inlerul sau pori.rrnbelui
m-au inclris intre ziduri. Eu trebuie sd fitt liiser si inari-
patul e singurul care md ajutd ce1 pu.lin sri nt.it simt liber"
in-ri dau seama cd e prea devreme ca ei sa vlna si-mi
aducd de mincare. De aceea indrept ocheanul spre zicl.
Vid nisipul, dunele Micr,rlui Fustiu. Imi plimb, printre
crdpdturile galbene, albe, ceruqii, ochiul cu.rics ; nisipul
pare mort, inghelat, secdtuit de orice putere de a r:eiine,
in e1 Ei deasupra lui, via{a. ,,Si, deodaid., in r"aza nea de
vedere, apar trei perechi de tdlpi : picioare mdrg[1uind ;
trei inqi se trintesc la pdmini si, in aceeagi ciipd, aud
pugti detunind. Simt ceva cald pe frunte ;i, instii:ctiv,
imi duc iriinile la ochi ; scot un {ipdt qi u,.i v51 de singe
imi acope;:6 fa!a. Aud tropotele Profesorr:1ui si al-e cira-
cilor sdi ; ur alt v61 e aruncat peste mine, ceva ca o
c6magd ce n-ar trebui sd mi incapd gi totugi rnd incape.
Simt un fuiger sdgetindu-m5 ; urmeazd un gotr in slornac.
Nu fulgerul e eiui"eros, ci golul din s'colna.c ; o greali irni
urcd pe btsze ; aE vrea sI vomit gi nu pot. Vaiul imi !ine,
precum un bandai, gura inchisS. Vomit in minc qi odaia
prinCe sd se invirteascS, n-lai iute, mai iuie sau : tlzci
incet, tot m,ai i,ncet.
4, ]VIUSAFIRUL
Agteiltam si vind pe fereasird ingerul cu chip de
porumbel, sA-n-ri aduci de mincare, si lnaripatul a sosit
<:ir de obicei ; i-am scos biletul prins in inel 1a piciorul
rlrept, l-am citit, am rdspuns 1a urare, apoi arn dcsprins
si cogulelul cu bucate agilat de piciorul sting. Md pregd-
l,c'am sd mdninc cind, afard, s-a stirnit furtuna. M-am
lidicat si-am lnchis fei-eastra dar, chiar atunci, poruirrbe-
Iul a prins si zkroare prin odaie, sE se izLreascd de ziduri
si sI scoatd o sumedenie d"e lipete de parci se afla intr-o
rnare primejdie ; am privit in jur : nimic ; am cleschis
fcreastra : furtund ; am inchis-o 1a troc : nimic. Porumbe-
lul s-a agezat istovit pe clanla uEii Ei, apisind cu iticioa-
lcie si aripile, a deschis-o. MusafiruL meu voia sd-mi
rlca de rreste ceva qi, cum nu qtiam iimba pdsdrilor, bie-
tul de mine nu in{eiesesem mesajul lipetelor sa1e.
Dupd ce am luat in grabi citeva irnbucdturi i-am legat
cosulelul de picior, am deschis iardqi fereastra si zbur5.-
torui s-a f5:cut nevS:zu-t in furtuna de afar5. M-am stre-
curat tiptil in hol; qi aici usa de fier era deschisS; am
privit cu luare aminte in lungul coridorului : calea pdrea
liberS, dar incotro trebuia sii md indrept ? Sd md ascund
undeva printre cdrli gi pe urmd, la vreme de noapte, sd
md strecor dincolo de ziduri ? Dar cum sd m5 fac nevd-
zut Ei cum se trec dincolo de zidurile groe.se cind, pindarii
cu chip de tigru stau, zi gi noapte, de veghe gi-i urmS-
reso cu miriieiile si urletele 1or pini Ei pe insolitorii
mei ? Am coborit, tirig-grdpiq, un cat, doud, trei, patru,
cinci, apoi mi-am aruncat privirile peste balustradd, spre
35

uga de fier, groasi de un cot, de Ia intrare. Era deschisi"
iar in sala mare de jos, la masa aceea la care nu se
ageza nimeni, se aflau acum profesorul, ciracii sii si o
gut{ime de tigri de pazd ; beau, mincau gi rideau i se
distrau de minrine, ciocneau pahare cu vin alli Ei ror.u,
iar nigte tigri le cintau la ureche cintece cieochiate. Am
incercat sd-i numdr, dar undeva Ie pierdearn girul ; dac&
nu gregeam, trebuia sd fi. fosi vreo saptezeci Ei Eapte de
ip;i ; am cdutat, de la indilimea Ia carle md ailarn, se te
deslugeso trdsaturile felelor : aveau capetele uEor-turtite
gi un-ierii cdz.ul| ca Ei cind ar fi suslinrri 'o povar*
nevdzutd.
clipa cincl md pregdteam sd md tir.isc inapoi spre
birlogul meu, pentru a putca si cuget in voie, cineva s-a
ridicat 'Je la mers6 9i s*a ficut pe aata liniEte. M-am
strins in mine de teamd cd fusesem descoperit ; inime
mi-a venit la loc cinci mi-arn dat seama cd. meseanul se
s-culase in picioare pentru a line un ciiscurs ; a spus
doar atit:
- -
Vigitenla este mama, iubita si soacra ceior ce-Ei
fac clatoria. Rezultatele muncii voastre sint bune ; r,.5
felicit si vd cer, iir continuare, vigilenla Ei rirbllare, fiind-
cd trebuie sI afldm tot ceea ce acest individ ascunde
sub rnasca bolii lui. Fili cu ochii in patru gi cuie.geli rca-
dele asteptate. Ajutali-l sd-qi aduc:i anrinte I "
Oratorul s-a asezaf mullumit, iar mesenii au bdtut
indelung din paime. Profesorul s-a simfii dator sii
rdspr:nC5. :
-
Excelenld, ne face o ciecsebiti onoare si vd a"rern
printre noi, ca miisafir ; pre;:en{a domniei vijastre ri{.,:
imbarbS'.eazd etc., etc.
h,I-am frecat cu rnina Ia ochi Ei Caci, de la disian{a
aceea, privirea md putea in;ela, urechea deslusise exacl
numele strdinului. Excclenla sa nu era nimeni altcineva
decit vechea mea cunogtinli Abulez. Doarnne, ciar Abulez
murise la poarta casei mele impu;ca"t. $i totusi : iesisern
eu sd vdd dacd murise cu adevdrat ? Se prea poate si-q!
fi jucat moartea ; gi la ce i-ar fi fost de folos ? Doar pcn-
tru a dispirea din Tirgul Melissei si atlt ? Mi se pdrea
absurd. Dar poate cd, totugi, scdpase cu viafi si intim-
plarea il aruncase pe scara sociald in sus ! O, Abuh:2"
,r,.[rulez, ce dracu' mai pui tu la ca]e ? ?u qi oamenii tiivrcli sd aflali ceva de la mine. Foarte rdu, Abulez_puiule,
lo,rrte rdu Ei urit din partea ta; n-o si aflali'nimic.
lixcelenla sa a vorbit din nou: de ast6 datd glasul
r'r rr a lrlri avut cum sd md ingele; Abulez in carire si
r,rrse tinea cliscursuri. Am zin-rbit fiinclcd aveam rle gind
:ri-i joc o iesrd, sd-l sperii. Nici nu r,d inchipuili cii de
rr,or poli ,qd sperii pe cineva cind vrei sd
-faci
ii_rcrul
;r..st' cu to{; dinadinsul. $i iotugi, curnpdnind mai bine,;ii.trafia, ain aminat ; oare intimplator filsese uitati des_
lhlsd nga odiii rne]e ? Sd zicem cd. o uitaser2i : a uita e
lrtr-:^l ornenesc, dar pent^r a iegi cu acievdrat din odaia
rre)ir tru trebuizr sd fie deschis6 gi u;a cie fier din c;rpltui
li.lultii ? $i rr-o gisisem gi pe ea neincuiati ? l,{ai lnuit
err si4ur cincva avusese tot interesrrl sd le uite neincu_
iirtu. $i pe ce mizase acel cineva ca voi iesi, totugi, din
url:rie ? tre inteligenla mea sau pe a por:umbeluiui' venit
rlin partea Piticuiui ? prea era totul cusut cu a{a albd.
Ir|impidior sau <lin;idins cineva imi lisase drum liber:
iricotro ? $i intr-rt:n caz si in celdlalt trebuia sd dau
rlovadd de pulind inlelepciune ;i sd md lntorc in ociaia
rnea;- dar pe drum m-am rdzginciit si m_am opnt in
sala de iucru de la cel cle-al patrulea cat. Dacd m_as fiintors in odaie usile tot deschise ar fi rdmas gi atunci
r';el ce le ldsase nezdvorite nu ar fi avut de pdtirnit ?
,eel cineva mizase sigur pe inteligenfa mea, iai eu md
rirnlearn dator sd nu md ardt mai prejos.
h,fam a;ezat la rnasa de iucru si nr_am adincit in
iiesc'trarea sernnelor, ca 9i cinil nimic artceva nu as fi;lv'ut de fdcut, dar nu mai inainte cle a_mi smutge din
r::lp freisprezece fire de pdr a1b ; firele, mai apoi,"te-am
l.:gat
-cu
un capit cle lind rogie tras clin cicrap'; ceie-
Lllte fire cizute sau smulse fard rosf le_am aprins gi
le-am ldsat sd ardd, zvircolindu-se, intr-o farfurioard de
arami in care, de obicei, erau puse sd pluteasca petale
de flori. Abia dupd aceea mi-ain vdzu:b, cu acl&Arai,
nepdsdtor, de lucru.
lntr-un tirziu ciracii au ndvdlit peste mine urmati
de Profesor gi de Excelenla Sa. Da, eia Abulez in ca.nb
gi oase
-
nu mai incdpea nici o indoiald. Suf1au greu Ce
36

atita alergdturd Ei mai intii au izbucnit in ris, dar rideau
minze;te gi am inle1es ce aveau nervii sldbili. S-au ldsat
pe banca de lingi peretele lung ca s6-Ei mai tragd sufie-
tul. I-am privit fird interes, prefacindu-mi c5.-mi sorb,
picdturi cu piciiturd, licoarea trudei mele. lntr:un tirziu
Profesorul a intrebat:
- Lucrezi !
Vedea bine cd lucrez Ei nu m-am sirnlit dator sd-i
r5spund ; pentru a-i adormi bdnuielile am cdscat Ei mi-am
intins miinile, apoi m-am ridicat Ei am inceput,'sd md
dezbrac ; dupi ce am rdmas in chilot, am intrebat :
-
Dureazd mult controlul ? Ce zice domnul doctor ?
-
ImbracS-te Ia loc, a spus Profesorul. Azi 4u !i se
va face nici un control. Mai bine si ne spui cum ai
reuEit sd iegi ciin odaie. $tii, ne-a fost teama cd !i s-a
fdcut rau, a mai biiguit Profesorul.
-
Aha, am zis eu ; de aceea ali venit cu domnul
doctor I Mullumesc, mullumesc... Pdi, de iegit am iegit
din odaie pe unde se iese; adic5" pe usi; Ie-am deschis
cu smocul Ssta de pdr, Profesore.
I-am ardtat smocul de pdr alb legat cu fir ro$u, iar el
1-a luat, l-a cercetat Ei s-a incruntat.
- De fapt nu cu dsta, am addugat, ci cu altu1 Ia
fel; l-am ars Ei nu mai am cum sd vi-t ardt. trot des-
face, ctt un astfeL cie smoc, orice uqd ; mai greu imi va
fi sd deprind rneEtequgul de a trece prin ziduri. Am
incercat, iaii dovada (i-am ardtat scrumul din farfu-
rioara de aramd), dar n-am reugit. Miine o sd incerc
din nou ; dacd vreli sd lua{i parte la experienla mea,
m-aq simli mdgulit. Doar nu trdim degeaba intr-o bibtio-
tecd ! Din manuscriptele astea afli o mullime de lucruri
folositoare; de pildd : cum si descui zdvoare, cum si
treci prin zidttri, cum sd zbori, cum sd inleiegi limba
anima1elor... Dar nu e simplu, nu, nu e simplu deloc ;
trebuie mult exerciliu ; da, sd zicem, cd vrei sd zbori,
nu-i aqa ? Trei saptamini, cel pulin, abia dac6 ili slnt
de ajuns si te inveli cu ideea cd ai aripi ! Dar sd descui
o uqi cu un smoc de pdr nu e prea mare lucru ; azi,
cum Eedeam qi mincam, mi-a venit aga, deodatd, pofta
sir lucrez ; rnd simleam ln putere Ei, cu toate cd. izbtsc-
r.rise furtuna, mi-am zis s5. incerc...
Neindoios, Abulez mizase pe elementul surprizd ;
nu-si pi-itea inchipui cd, atunci cind am sd-l vdd, in min-
tea mea aburitd nu va licdri nici o scinteie a aminiirii
si nu voi tresdri. trmo{ia revederii mi se consumase de
fapt atunci cind linuse cuvintarea, dar el nu avea de
nncle si Etie. Ca sd-rni fac qi mai bine jocul, mi-am tre-
cut, Ce citeva ori, privirile peste chipul sdu, aqa cum ar
trece o umbrd peste un zid cenugiu. Fiindcd se ldsase
tdcerea, Profesorul s-a simlit dator sd o rupd :
- Stii, domnule Ioan Maria Babiloni, prinire noi se
va afla de astazi incolo un mare cunoscdtor in descifra-
rea vechilor manuscripte. Cred cd. ai auzit de profesorul
Abulez, Doctor honoris causa a1 Universitdlii lJniver-
sale ; Excelenla Sa doregte s5 colaborali si este de acord
sd. urmdreascd bunul mers a1 muncii dumitale.
-
h,{a simt onorat, doctore, am spus eu inclinind
capul gi am pornit, cu miinile intinse, cdtre unul dintre
ciraci, c-.r perfecta dorin!5 de a-l imbrSliqa. Dar bdtrinul
Profesor mi-a tdiat calea qi mi-a indreptat, zimbind,
brale1e cdtre Abulez. Atunci l-am imbrdligat'Ei, tacitrj
incd o plecdciune, am zis:
-
Iloctore, era mare nevoie de un om sdndtos, md
rog, de aceea accept colaborarea dumitale ; in privin{a
erarhillor insd trebuie sa va inlelegeli cu profesorul;
cine va fi rnai mare Ei peste cine, asta nu e treaba mea;
oricum sper, domnule doctor, cd nu md veli lipsi, totuEi,
de nepreluitul ajutor al acestor tineri...
-
Do:-'-,nule ! a bdtut militdros Abulez din cdlciie.
-
Inainte de toate, a griit Profesorul, am o mare
rugdminte : sA nu mai apelezi la invdldturile magice ;
uqile i:rcurate trebuiesc ldsate incuiate, zidurile nemis-
cate gi aEa mai departe; sd respectdm orele de odihnd,
de masd gi de lucru, precum am hotdrit. Sd nu uitdm cd
e nevo"ie de mutrtd rdbdare pina cind te vei insdndtoqi.
-
{ a, Ca, Profesore, nu si:rtem sdnatoEi; nici nu
existd pe lume oameni perfect sdndtosi, ci doar inEi care
se pot preface cd sint sdnatosi Ei inqi care nu se mai pot
38

preface. Da, da, va mai trece multd vreme pind cinct
md vci putea gi eu preface. Dar acum cel mai bun lucru
ar fi sd ne vedem, fiecare, de treburile noatstre.
-
Dacd nimic nu sta impoiriv5, aS vrea, domnulc,
Ioan Maria Babiloni, sd stSm pulin de vorbd intle patru
ochi, a bdtui Abulez, din nou, militdros, din cdlciie. O
btind colaborare presupune o iniliere reciprocd; aE dori
sd vid mai indeaproape minunata Carte a Grdtiittilor
SusTsendate, fiindc6, nu fSrI rugine, recllnosc cd nu rni-a
fost dat s-o ating pini acum ; poate cd md ve{i..fami-
liariza cu cheia folositi pentru tdlrndcirea ei; Proiesorul
mi-a dat unele detalii, ciar sint curios sd vdd dacd nu
cumva existA vreun mijloc de simplificar-' a uriagei
munci la care v-a!i inhamat. Aproape totdeauna existi
cdi mai putin anevoioase pentru a dobincli cevzi ce nici
cu gindul nu gindegti. Experienla mea, multi, pulini,
atita cit este, imi cere si verificdm, lmpreuni, toate
posibiiitSli1e.
-
Nu am nimic impotrivS, doctore Abule:2, am zim-
bit eu. De fapt cunosc si eu o astfei de cale mr-'.It mai
simpia, dar n'id indoiesc cd ea-i si ia fel de sigui-i : cr
tdlmacire in limbile asa numite ale ldrmririior ; irl gin-
desc la greacd, arabd, colhidicd; dar asta presupunc ia-
rSgi o confruntare cu originalul scris in sistemul cuielor"
timpurii, in iimba oilbr vorbitoare. Recunosc, am ales
calea mai grea, a transcrierii semnelor din alfabetui oilor
vorbitoare in alfabetu,l agathyrsilor ; e bine cuncscut cd
limbile acestea erau perfect egale, ceea ce l:. deosebea
fiind doar un semn, aEadar greutatea abia apoi vine Ei ea
{ine de interpretare Ei tdlmAcire.
Profesorul Ei cirarcii lui se retrdseserd l5sindu-ne s&
ne impartasim, in voie, cunostinlele ; dar Abulez amu-
lise ; sint sigur c6-l interesa Cartea Grd.di,nilor Sttspen-
date asa cum md interesa pe mine sd rnd fac grldinar in
pustiu. Se prefdcea cd se mird rdsfoind-o ; din cind i:r
cind se infoia ducindu-gi mina cu degete grdsulii spre
fruntea ingustd gi netedd, apoi gi-o trecea ca pe o grebla
cu dinli prea rari prin pdrul ondulat ; privea semnele
atit din partea dreaptd cit Ei din stinga, atii linind cartea
normal cit Ei rdsturnatS, cu acel aer strdin, avut numai
.1. zicurile ridicate in fala florilor. Am citit in ochii lui
lr:sio9i disperarea ; a oftat de citeva ori :
-
MeioCa c f5,rd cusur. Nu. nu existd o aitd iesii:e
rr*ri bund, dcmnule Ioan Maria Babiioni; *e.t".irux,-"a
ninieni, in cerceta-rea moderni a scrierilor uitate, n_a
rrjuns ia perforrnan{a dumitale.
. Muilumri:i complimentelor m-am sim{it dator sd_i des_
lul<:sc, totusi, cheia folosita in transcrierea seninelor cli'
rrlfabetul oilor' ."'trrbitoare in cel al agathyrsilor. Abulei
nr6 privea cu ochii cit cepele Ei, inceiul cu incetul, iinr.
simlit cunl se aprinde in e] furia ; m-am prefacul c3 ,r*
bag de seamd clocotul ce nu-l mai incdpe-a :
. -
Ajungr_'l a ur:lart el gi a b5iut cu pumnul in nasi.
ijur-rge cu prostiile astea, dornnule Ioan Maria Babiloni i
lm venit sa-mi rdsi:unzi, scurt Ei clar, la cloud intrebdri ;
P:'ilra : unde ai a.scuns filmul f6cut la Cascada Riurilor
Gcrlene qi, a doua: numel.e cejor ce cunosc afacereii asta
< ar e mi-a scos peri albi. Altfei am sd te string cle git cu
m?iniie neele, auzi ?
. Am zimbit linigtii ; chiar dacd Profesorul qi ciracii sii
.ri socoteau bolnair, iaid, Abulez nu rnd socolbea ; oirrajii
i se infldcdraserS, grdsimea de sub bdrbie i se umflase ie
venin_ ca Ja .ge1pi,
gura i se labarlase datorita strigatului"
h'upul matahalos cresctlse ca o piine pus6 la clos* it sui:,
vesirtintele gata-gata sd pocneascd.
-
Pe rnine nu mi duci tu de nas ca pe timpilii dgtia;
lc cunosc eu ce-!i poaLe piele:r ; gtiu eu ce e in stat"e sa
ndscoceascd un scrib ; sinteli voi mari artigti, mari pangli_
cari, dar cu rrrine nu merge aga ; a doua oard nu_ti ma;,
balri tu joc de mine ; dracu' o sd te ia, ascultd-md bine !
-
O, dcctore Abulez ! ar";r rostit eu. Ce pce,,n, ce
poerri, cloctore ! Dar nu inieleg un singur lucru, fie*mi
iertat, de ce, in locul cuvintului priuire sau oclri, durn_
neata ai folosit un neologism: Jitm; recllnosc, in poernul,
dumitale ele pot avea o relativd sinoniirie gi, totusi, imi
permit aceastd sugestie, schimbd cuvintul filnt ctt p,riuire.
-
N'; am timp de prostiile tale ; spunr,. repede uncle ai
ascuns filn,ul si nunele celcr care cuncsc afacerea asta.
Linisteqte-te, doctore ; se pare cd esti foarte tul_
burat de ;tiinla dumitale, iar dEtia au sd-!i pund vilui
40 41

pe fatd Ei ai si vezi cum ai s5 te potoiegti; ehe, cie cite
ori nu mi-au ficut ei mie pind acun figura asta. Iar
dacA mai {ipi mult tot au sd vind ;i vor crecle c5. tre-
buie sd m1-1 pund mie, Ei rezultatul va fi acelaqi. Mai
bine sd trecem la lucru; doar !i-am deslugit toate rostu-
rile muncii mele ; eu nu lucrez .c1J sernrLe d.in mind ci ct:
sem,ne de mind, cu alfabete sacre Ei profane niscocite de
scribi qi de artiEti. Dar, ia spune-mi, doctore, gtii cel
pulin cite semne conline alfabetul oilor vorJ:itoare ? Da-
cd-mi spui, am si te cred cd eqti savant ; all;fel aj" venit
aici degeaba Ei ai si te intorci tot atit de bogat precum
ai ;i venit.
Alr'*1ez amulise din nou ; i1 incuiasem; magazia min-
lii Iui, mult mai micd decit a unui pisiol cu pulbere, se
umezise qi refuza sd mai ia foc. Abia intr-un tirziu l-am
auzit vorbind din nou; dar nu inleLegeam ce spune'
fiinclci md aplecasem asupra manuscriptuld Cdr{ii Grd-
dinilor Suspendate; priveam fericit cum, dintr-un semn
caligrafic ca un mugure, a dat un ldstar de trestie ; cre;-
tea vdzind cu ochii qi, cu toate cI nu pricepeam din ce se
hrdnegte, curlnd a ajuns de grosimea unui gorulf iar de
pe ramurile sale au izbucnit, ca intr-un incendiu, sute
de flori purpurii ; o mireasmd imbdtdtoare s-a rdsi:indit
in odaia de lucru Ei o mullime de pdsdri au prins sd cin-
te; florile s-au aprins, au ars ca jarul, apoi s-au rdsucit
precum foilete de {igare; Si crengile au luat foc ;i au
ars, insd mult mai mocnit, piipiind in rdstimpuri aidonla
coral.ului. Abulez se ldsase pe vine de teamd ; il apuca-
serd crampele ; stiu cum este sd te apuce durerea asta
din senin ; la picioarele sale se indllase o movild de
cenuqd, iar el se chinuia sd vomite. Mi-am inchipuit ci
nu-i va trece prea curind spain:a qi, pentru a-i veni ini-
ma la 1oc, J.-am pottit la dans. Cum md tiram cu greu,
l-am rugat sd conducd el dansul, iar eu am inceput sI
cint cit mi linea gura :
-
Fiori in pdr !i-aE pune, dar au ars ! De 1a focul
gurii me1e, foc !i-aE da, Matilda ! Agternutul plin !i-ar fi
cu micgunele, ah, cu flori inrourate qi senine, flori de
busuioc qi rozmarin. Ca aroma-i pielea ta, Matilda ! Sinii
tdi cu sfirc cit boaba de cireg, Matilda ! Am sd te iubesc
pind la moarte, iar la moartea mea sd-!i tai pdrul lenevos
gi rosu, sd-mi infiEuri fala rece, ?h, sd nu mi mai
cunoqti !
Abr-rlez a prins sd urle ; eu il lineam strins cu miinile
de pdr, suspinam Ei-i cintam un bocet vesel de la !ard.
Ca din pamint au rdsdrit Profesorul qi ciracii sai Ei mi-au
aruncat vdlul de singe pe chip. Arn mai auzit doar atit :
-- E nebun ! E cu adevdrat nebun !
Eu rideam, iar pdmintul se invirtea cu mine {inin-
du-md, ca o cdmagd, strins, in brale.
42

5. SUFLETE, FI-VEI $i TU PAPADItr
De r:iter..:r zii,: cdui.am, 1a ceasu:.ile ii,e oCihnd. si md
obignui'esc _cu gindul cI 'trebuie sd-i trimet piticului, in
afara c6piilor dupd tdlmdcirile manuscriptelor Ei un rds-
puns ia ur5.ri. Porumbeiui ven€a, imi aducea de min-
care, agtepta sd md infrupt din bucate, dar de plecat tot
fSrd nici un rdspuns pleca. Martori irni erau Cel de Sus
gi porumbel.ul ,c5, in felul meu, nu rdmineam niciodat5
dator; ba, ch,iar mai inainte de a md. atinge de cquleluX
cu mincs-re, spuneem : ..Mu.ltumesc !*.
Stind in pat qi tot gindindu-mi la pitic mi-a venit o
i'dee ; 'd,aci se adever.ea meritam sd stau mult qi bin,e intr.*
ziduril,e Bibli,otecii. Am sdrit ca ars din pat gi, in loc sd,
iau, ca cle obicei, ocheanul gi sI md desfdt privind, cu
ajutorul lui, prin fereastrd, marea plind de coribii sau,
nisipuril,e Micul'ui Pustiu intemnila;te in zidurile oddii,
am scos din teava piciorului patului ultirnul bilet adus
de porumb,el ; ca sd-rni dau seama dacd nu cumva m-am
i-ngelat in presupunerile me1e, l-am urnezit, l-a:n lipii;
de geam gi apoi m-am trintit in pat cu ocheanul indrepiat_
spre fer,eastrd.
lncepuserr sd md pli,ctis,esc Ai md pregdteam si. intorc
och,eanul spre zid cind am zdrit migcindu-se pe ochiul
iui nigte lujere subtiri aidoma unor plante ce incolleau
d'e sub zApada hirtiei. DupA ce vinzoleala lor s-a potolit
am vdzut, d'estul de clar, un girag d,e trei semn€ ; ace-
leagi semne se r,epetau de tr,ei ori pe fr,ei rinduri, age
incit ni'ice profesor l,e-ar fi tuat drept versuri, d,ar eu;
rni-am dat pe cJ.ipd seama cd el,e sint scrise in alfab,etul
oilor vorbit,oare. Td.}ndsirea nu mi-a dat nici o bdtaie
1:"":9, fiindc5,
Ta cum se-nidnfuiau, s,emnele gl;isuiau
3stiel : ..Pericol, feregte-te, pdzeste-te !-
- AT desprins bilelelul diir gearn Ei am incercat sA_mi
dornolesa batdile inimii pentru a nu cidea, ." d;
"bi;;;pradl emofiilor ; cind am fost sigur ci i* ,.err;il,
".r,prins sd m5 gindesc_ dincotro pu-tea sA vini pe,,ilol.ri
,asupfa cS.ruia Piticul so,cotise atit cle n.ecesai s.i n:A
avextizeze. Oricii am intors lu,crurile pe fal6 gi p. *"r.,
singurul om de c.ere anr socotit cd menitl s6'mi tem era
Abuiez. Cum nu mi indoi,am cd el i;i flcLtse un Ol*mi-am facut gi eu, p,e in,Celete, unui ; nu €ra pentru
prirn.a oarA cind n€-am infruntat ;i, fiindcd de atitea ori
md dov'edisem mai dibaci d,ecit el,'acum cu atit m,ai mult
Lrebuja s5-1 inving.
_ Pe-nt1u- ca aqteptarea sd-mi fie mai uqoerd am hotiritsd md f,olos,esc de c,el,e citeva bune ceasur,i de lucru
IryTe pind l.a ora mesei, ,cincl urma sd se arate qi porum_
belul ; dar, cu toate- ci. _uga odlii a$tepta neincuilta, nu
'acelagi lu'cru s-'a intiiaprat qi cu uqa ae rier a* ."rial"iholului ; am bStut cu
-p,umnii
in ea, dar nu o_.u 'u,rrti
sau nu voia s5. mi aucla nim,eni, aq.a ,ci m_am intors qi
*-uT intins oe_ pat. Am inchis ochii Ei n-am Gri;repetinC in gincl ciieva rrersuL:i dintr_un cint,ec ; alte
'citeva s-au addugat; nu-mi did*a.m seam& daci eie irni
apartineau sau l,e cintasem cindva, la g,coald, i,ar acum
rni Ie reamint,eam. Pentru a nu le'uita cumva din nou,
am hoidrit sd le scriu cu cretd pe tabla
""^S.a
uieiu#
ie capdtuJ patului :
.,O stea se dezleagd clin uindtu_i larz! ;
Rs:a tle singe se-aTtrinde-n trufie _
Suflete, Ji-uei Si tu ttdpddie :
Pe margini de drumuri o Jloare de ;tLn[?.
Deodatd am aurit fdcdnitul zdvoarelor C,e 1a r_rsa d.e
fier din capdtul hoLului ; am vrut si vdd d,ac6 n.u cumva
€ra- 9 pdrere, fiindcd totdeauna profesorul gi ciracii sii
umblau ca pisicile pe acoperige, fdrl sd facd ni,ci un
zgomot. intr-adevdr Ll$a era deschisd gi, cum poft"a de
rnuncE nu m5 pdrisise, am cob,orit la aJ patruleb cat, in
ry[a de lucru, unde m-am aplecat stdruitor asupra Cdrfii,
Grd,dinilor Suspendate.
44
45

Wlulta vir,erne nt.t s-,a arStat nim'eni ; p'arcd inbr'aser6
in pamint pi ajutoo:rele mele Ei pro,aspdtul i'gr ,sef, rloc-
torul Abulez ; nu ;tiu de ce, dar, sincer sd fiu, nici nu
le duoea,n 'cl'orul, ar"sa cd m-am l5rg'at s'or:bit d'e virieju::i1'e
iscate in mint,ea gi-n sufletul m'eu d'e semnel'e ce impo-
dobeai,t m,a.nuscriptele. Cind reuiqisem sd uit 'cu totul de
ei, clo,ctorul A'butbz a- intrat triniin'd u;a ; r'e'cun'o'sc cd a"
reugit sa ma smulgd din cuiele manuscriptului; ne-am
privit a,chi in o,chi ;i, p'ot si jur, o'chii lui nu fAce'au cea
m,ai buni p,er,ech,e sub frunte,a-i n'etedd ; stingut ii'era
m'ai mic gi lnai lu,cios, iar dr'eptul ceva mai um'eid ;i mai
1ar:g ciescihls ; p;ar,c6 ciormise toat6 viala pe-o parrt'e, i'ar
ochiul sting i s,e turtis,e intq:,u'citva d.e gr'eutatea celui
,dr,ept. Din pricind cd ldsas,em pan,a din mini si se odih-
n,eais,c[ du,pi z,boru"1 ei pe hirti'e, 'do'ct'orul Arbunez ,a 'crezttt
c5 gasise momentul c,el m,ai potrivit sd m5- intnebe :
.--.-. Spu-n,e-mi te rog, stim,a,te pri'et'ene, (voribea c,al'd
si ,g,s1',3111,s,nio,s) cine ,este Matildra si c'e inse'amni e,a p'entru
viala dumltale ? Cu t,oat,e c5, o bund vreme, am lucrat
impreund I,a Ga.zetcL Nlel,issei, pot si pun min'a in f'oic cd,
nu mi-ai vor'bit nirciodatd d,es;'or,e M,atit,da. Sint sigur ci-:ti
arduci amint,e d'e m'in'e qi de vizit'ele meL'e pur 'colegiale
Ei nu pot in'q,elege d'e ce nu vrei s5-!i m'ai r'ecun'or;ti veohii"
prie't,eni. IIai, I,oan M;aria B,abiioni, nr-i md ld'sa ,a9'a s5"
m'or prost !
-
O, do,ctor,e, am spus €u, r$s obic'ei fi'e'cirui'a ii e
d,at sd mcard ,eq'a clrm este ; 'e drept cd qi progtii 9i de;s-
t,epfii sint 1ua!i de ,ac'ee,agi mo,art'e, fiindcd, zioe-rse, era
n'*
.,al,ege
: daci i-'ar tr,ece prin minit'e vredilati sd f'ac5'
r-rn ,aet,fl[ ,cle lucru, (fer,e'gt'e-ne Doarrrn'e de una 'c'a ast'a !)',
ili 'dai du,mneat,a se'ama ce s-,ar inti'mpla p'e lurne ? Ea
ar rdmine plin6 numai cle pr'oqti, 9i, bielii d'e ei, s-;ar
ingh"esui p'e1.a p,oart,a cimi,tir,elor cerqin'd sd inehid[ ochii ;
ri fi ut.r^ sp,ect,acol ingrozit'or, do'ctor'e ! ingroziior, iati
cu"vintul ,ce exprim5... Ah, am un lapsus : ai pute'a s[
m5 ajuli, doctor'e I ? Cum este citatul acela celebru, folosit
de m-ai-tot omul de pe Ia noi: cuuitt'tul ce erprimd rai'n-'
ciuna s,au cuuintul ce erprimd. adeuitrul ?
-
Depind,e, a rdspuns do'ct'orul Abulez, ducindu-qi
un deget la frunt'e, parcd spr'e a-lgi spnijini gr'entat'ea
cugeiSrii pe o t,emelie sigr-lrd. D,epinide, dr,agd c,olega ;
Loiii'e'anna 'depinde : d,arc5 o 1u5.m 'din pr-rn,ct d,e v':lL'ere
iii'czo,fic gi in virii-rt,e,a invA!5tr-rrii... d... e vc-r,ilra d'e c:uu?,11,tu1
<:e e;:pri.rnd G,d,',uiLrul, gi ac,esla trebui'e si ne f,i: cilAuz-a
pe clrurnl-il. 'clrept... 5".., d,ar dacd ne lcr-in,etrr in piei':,r :1'r-i1l-
nr,lnuhii. de... ii... e vortira 'd'e cuuintul ce exprinz'L mzn-
L;u"tLs, ; ,acurn imi aciuc p,er,fect ,amin'te, drag6 ,c,o,1e'g,a... Cf,.
rn-,l"i 1u,at ,3rs,B, p,e n'ep,us5 :n,asd., si ,era g,?l,e-g,at,a sA sufir
un bio,c,aj intel'ec'rual ,aird,oma ,c'r-i ,al dumit,al'e. ]lar t,oiu,gi
nu mi-,ai r5spr-ins I,a intr,ebrare,a ce mi friimintd...
-
D'espr'e c,e er,a vonb,a, 'C-octor,e ?
-
Despr,e Matil,d,a, c'o ega...
-- lV{rat,i1,C,,a... l{'atilda... Sd md inpu;'ui, d,ccto,i^,e, dacii
;tiu cine este h{al,ild.a ! D:,"r l:oate ca ;,i s:t pri ajr-lli
durmn'e'at,:. si-mi,a-Cu'c,amint,e...
-- Bine, ,s5 t'e aju,tdm... 1.;-laC.ar:, fi-a,mint'esti ;ie taptul
cJ. a.im lucrrlt impr,eunei, ,o vreni,e, I,a G{rzettt llei,tsse.i?
-
La Gazetu. Melissei ? arn fdrcut eu ,ccrhii mari ; c:red
ci e l.orib.a- d",e o c,cnfl-rzi,:', fiind,c:l n-,en p1",acti,c':t ric,c-
c1,at5. m,edjc'ina. Eu ,am forst si ri.min scril:. Scrirb, Cornnlil,e
doctor ! N-am tlmdduit in viala rrr€,? ,cr?Jn.8lli, nici miicar
enim,ale ; be r1'u, mint ; ai por:oenit ,d,e }"{,er1iss,a, ia iiiti-te,
i,a. trite... Pli sigur ci ,arrr trdit d,e cin,d mii .rtiu in lvielirsa,
fiindca chi,a.r arco,l,o nf-r?m ndscut. D,a, cl.a, ;i a","e,:i-rn in
,lL:r,sl un n:ot.an ; aicltm sint sigr-ri' c5- ,am timbduii Ltn tlo-
tan, dar, oricit aq vrea ell si m5... dar i-am ti.n-r6duil cicar
su-rflet'egt,e, c,a sA zic ars,a.
-
Ei, vezi, I,oan l#'ari;a B'abilcini, ;i e'u imi ai:int'esc
,iil mot.anr-il duinitale; ,c'in:.1 i/en,earn e:l;a, cci,egi:r,I, in
vizit6, md scu.ip,e Ei s,e zbiri,ea toL, du';m,anut dr,:t:l-il.r;i !
il lineai cu fr-'.nt5 9i cl,op,o!'ei de argint la git...
-
De mot,an Eti,u cA l-a,m avut, d.,rr ,de f,a,,otu-1 ci ,;1urn*
ne,at,a mi-ai fi fdcu't wreod-aL6, vizit'e ccl,egiaie nu*rni a:nln-
tcstc. Cib d,espr'e funt.a si clcpoleii d,e l,a gltul li,u. ,cleid
cd-!i b,a!i joc cl,e min,e, clo,ct,ore, ori md pu,i 1,a incercare
si vezi cl,eci nu ,cumv?- sint n'e,bu.n. Ei brn,e. .afld 'd,e la
mine ci nu sint nebun ;i 'ciri,ar d,aci al fi, nu arj recu-
no,agt'e una ca asta.
-
D,esigur, desigur, co1,ega... cin,e s5 m,ai r,ecr,lno,asci
in ziu'a de azi,D.grt c€va ? Dumneert,a, d,e pil'dA, nu ./i,,ei sd
46 47

-r'ccu,no$li lucruri mult m,ai simpie : ili aduci aminte ci a-i
.avut o pisici, dal de mine nu gi nu, 5i atun,ci...
-
Ila, domnul'e dcctor, 'dar pisica era ,a mea' pe cin'C
cjumrie.at;r sau oricin'e alt.cineva nu er,ali ai mei ; nu*mi
erali nici rude ; nimic, nimic.
-- L-ler ili er,am pliet'en, c,oIega, prieten ! $i un pri'et'en,
nu-i ag,a, nu d,egeair,a s.e spune cd-!i poafe fi m.ai d'r'
folos decit un frate... FIai, Ioan IVIaria Babiloni, adu-fi
amint,e... .-j
.* fs.nn,r,ai,a, d,octor'e, se vede trea,ba, vr.ei s5-rni aciilc
an'linte cerra ,ce nicicum nu-mi po't aminti : gi nu inleleg
.d,e c'e nu vrei sd pricepi cd eu imi amintesc nu,mai cee:
ce pot eu si*mi amintesc, nr-t ;i c,e'ea c,e ai vre,a dltrnn'eata.
Cit d'espre l"lati1da, nu-mi idmin'e sir cr,ed cl'ecit c5 mi*er
fi fost sord sau c,eva asemdnitor' ; dacd dumn'e'ata rni-ai
iost ca un frate, atunci, p,es'emn,e qi Matilda mi-a fcst
sord ! Dar nu cumva Matilda era sora dumitale Ei acum
vrei s5 gtii dacd am avut weo relatie cu ea ? Tot ce
se poate, doctore, tot ce se poate ; o, cite femei nu ini-au
fost surioare ! *9i acum ce sd fac dacd surioarele mele
au u.ifat 'de min'e ? A1tfe1, auzrnd cd sint bolnav s-ar fi
lndurat vi'euna gi ar fi venit sd vadi oe mai fac, cum o
mai duc ; d,ai, uite c.e, doctor:,e, da,ci ai r,z,enit sd-mi faci
vieun control, spune-mi, md dezbrac, imi faci controlrrl
gi gata ; dacS ai venit si lucr5m, aturi,ci gi mai bin'e ;
tnc.rl'o 'ue rog si mi sldheEti cu intr,ebirile dumitale, clroi'r
nici nu le vAid rostul, nici nu-!i fac cinste. $i, ca sii
puneri pnnct chiar aici, vr,eau sd te asigur ci i{atilda e
o ficliune. Cinclrra ince]:r-rsem s:i scriu o poveste de clra*
goste ; n-aJn ,4uc:r1; s-o t,ermin qi ni,ci nu gtiu 'oe s-,3, ,lf,es
d,: rnnnuscris ; ir{ati1d.a ,e, agad,ar, o intrup'are a imagin'a-
ii,ei il,eie, doctcr"e. I{imic alto:rra decit o ficiiune, ag,a c-Liin
am ru,ai spus.
-
Pe dracu' ficliune I s-a strimbat Abulez gi a con-
tinr-lat : prol:abll cb qi filmul cSutat d,e mine e tsi o fic-
liune, cl",a ? SpuLne-mi, a'runci, Ioan M,aria Babil'oni, und'e
ai pu.s {ilmr-rl ? Daci l-ai puis birze, un'de este 9i cine :rrai
;tie de el ? Nu-!i ascun'd : una d'intne fo,tografii aln
gdsit-nr ?n arhivele Gazetei Melissei,' ingenio;ts5 tr'e'ab5,
ingenicasd gi nu prea ; probabil c[ a'colo le-si ascuns
gi p,e cel'elalte, d,ar alicineva a fost mai ir"rte d,e min$
,clecit noi. Cr-rnos,cinrdu-te ilsd., eu a;n o blnuiala : ci n-ai
ascuns ;i tilmul in acelagi loc. Spune-mi, greqesc ? Ei
bine, Ioan L{aria Babiloni, noi trebuie sd afldm adevirul
gi, pentru a-l afla, vrem si gtim u.nde ai pus filmul.
L-,am privit in ochi qi am rd.mas rnut, fiind,cd m6
"incoltise teama ca nu cumva Abulez sb mi intreb,e cine
i:sie Piticul. Nr-r numai ci n-aq fi qtiut sd-i rdspund cu
adevdrat cine este (jur ci ag fi vrut sd afiu gi eu !;, dar
o astfel de intrebare mi-ar fi oonfirmat faptul (de nein-
-.1""t10
cd pindarii au u,cis sau au de gind sd-ucidd porum-
belul care-mi aducea d,e mincare, pbr.umbelul prin care
trim,eteam unui suflet liber {sau rnai multora; vegti despre
min,e gi, o datd cu el,e, speran{a cd mdrturia mea este
incd vi'e. in aceste momente de cumpdnd, crezind ci in
mintea mea se va aprinde vreo scinteie, Abulez mi-a
;optit in ure'che :
-* Ce sau cit wei in schimbul l_ri ? Ei, c.e zi,ci ? IIai,
Ioan M.aria Babi.loni, nu mai sta ca pupd.za in cuibul tiu ;
hai, ie,gi o datd qi cintd.
_ - Pal'don, doctore, eu acllryrr clocresc ;i, cind o pa,sdre
cloce;te, sd qtii cd nici m,oarti nu cintd. De altfel nici nu
inle1eg de ce spui ci ar trebui sd i,es din cuibul meu, de
i,/rem'e ce t,e viid gi pe dumneata intrat in ei; m,ai cd,*mi
vin,e sd cred cd wei sd faci pe bdrbdtugul qi-nli umbli cu
tot felul de cirnilituri.
. _ Nemaisuportind .pr,obabil sd-mi bat joc de cl, lu.i
Abulez i-a trecut prin minte sd intrebe :
- Dacd despre mine, despre Matilda qi d,espre film
nu gtii gi nu gtii nimi,c, p,oate cd vei binevoi s5-1i aduc;
arninte qi s5-rni spui cine !i-a fd,cut ace.astd frum,oasE
r,an5. p€ frunte, fiindcd pe mernea cind lucrarn im-
preund a Gazeta Meli,ssez n-o aveai.
_
in a,ceeaqi cJipd am simlit, (a cita oard ?) un piriiag
cald alunecindu-mi pe fe,!d ; mi-arn dus mina sa rnE
;terg, apoi mi-am privit-o speriat ; nu era singe, cu toate
gd -r" ndri simleam mirosul de singe proaspit ; nigte
boabe de g,riu se chinuiau su inddratnibie sd-mi rupd,
ln mai multe locuri, pielea frunlii pentru a pute,a
-sE
rdsai'f, ; na$terea lor devenise atit de clureroasd incit_
^61to 49

fdrd ;sd vreau, arn !ip,at, dar d,o,ct,orul Abul,ez imi gi pusese
rnina la gurd qi md. in,d'emna cu un glas prie,t,en'os :
- Priveqte-te in oglindf,, Ioan Maria Babitoni, hai,
priveqte-t,e ln oglinrdd !
Cind arn descihis din nou o,crhii, in mini lineam o
oglinda mi'cd, rdrepitunghiulara ; atunci mi-,am dat d'e fapl
searna c5, de atit,a amar de vremg nu-mi mai vezusem
c,hip'url inrlr-o oglinda. Da, intoom,ai, in Bibliotecd nu
ex,ista nici o oglindd qi atun,ci dacd nu exis'ta nic,i o
oglindd, curn de reur!€am totugi sA md bdrbieresc ? 1Vi-am.
privit in oglinda d,oatonului Abulez qi in ea am vdzut un
chip n,ecunoscut, un chip de sdlbat,ec cu barba gi mus-
tdlile incilcri.te, crescute in 'd'ev5,1m5,gie, l,ao,laltd cu pirul
capulu,i ; fruntea lmi era brdzidatd d,e o mullit ,. ,4,3 ;5n-
lutele cicatrizate ; parci o pas[r,e imi rups,es,e cu ghea-
rel,e pi'el,ea de pe frunte, ldsindu-mi nigte urme oripil,e :
_- Atcesla nu- chipul m,eu: do'ctore, am qoptit, acesta
nu-i chipul meu, fi'indcd n'u-mi adurc aminte de e1 ;
aju,td-rni si-mi scot valul de p'e faJd, masca ast,a ingro-
zitoar.e 'sulb ,carro md asc,un,d !
Fira si mai agtept ca Abulez sd-mi dea o mina de
ajut,or, am inceput sd trag furios de barlbd, d,e pirr, d.ar
vdlurl nu mal voi;a sd mi s,e desprindd in nici un fel 'de
chip. Am luat din nou oglinida ;i m-am privit lu.ng gi
blind gi am incer,cat sd-mi adu'c aminte de mine. Cind
nu mai. argteptarn sd-mi mai arciuc a"rnrinte nimic, in ur,echi
am 'desiutgit detundtura un'or pugti ; am stcS'pat oglintd.a
din miini qi m-am trintit la pimint qi din nou am simlit
nigte piriiaqe calde inundindu-mi fruntea gi iarSgi mi-a
intrat in ndri mirosul d,e singe pr,oaspdt ; am fdcut un
e,fort supraomenes,c ca si nu-mi p,i,erd, d'e durere, cuno$-
tinla gi, cind am deschis ochii, J"-am vdzut pe Abulez
stnopintdu-md cu apd gi h.rptindu-se si m[ ridice de jos.
ln ace,eagi clipd i-;am auzit pe Pnotfesor ;i p'e ciraci dind
ndvarl5 ; ca prin farmec m -a tre'cut oricre dur,ere gi, d,e
butcurie, am inchis ochiri.
- Cine dracu i-a fScut arsta ? mormdia Ab,u[,e2. Tr'e-
,buie si aflu cine ti-a fdcut asta ! $i eu care credeam
,cd se preface ! Dacd aq qti cine i-a f5cut pocinogul, atu-nci
aE afla adevdrul ; md rog, a9 fi pe 'cale si aflu adevdrul".
- Nu v-arn spus noi, excelenld, cd trebuie ldsat in
pacre ? Se vede cd iardgi ali avut de lucru cu el !
. _ {u-!i aminteqt,e, nimic, dornnul,e, sa,u apr(lape
nimic. Trebuie, dar trebuie, cu orice pre!, ajutai sd-,gi
aminteascd !
- Preoum vedetri, facern tot ce n,e std ln putinld ca
s5{ ajutdm, dar e nevoie de timp, fiindrcd oarnenii in
situatia lui igi amin'tesc cava nufirai atunci cind vor ei
Ei cind pot sd-;i aminteas,cd.
; Nemaip,omenit, profesor,e, dar aceJ,aqi lucrr_r l-am
auzit gi din gura lui gi atunci nu mai inleleg nimic; ori
e nerbun ori e un actor geniaL care ne joacd pe degelre aga
cum vrea eI !
- E un ins inteligent, excelenld ; cine v-a spus cd nu
existd qi nebuni inteligenti ? gi apoi nerbunid 1ui este
una de un soi special: ea a fost provocatd de o loviturA
puterni'ca in frunte ; in unel,e cazuri amnezia dobinditd
din astfel de pric,ini, sau mai bine zis lupta omului de a
scdpa din chingile acestei amnezii, ia ispecte curioase
ce pot fi 'confundate, de cdtr,e n,ecunosci.tori, cu unele
forme al'e n'eb'uniei. Dar cum sperdrn ci v-a!i ed"i icat, in
sfingit, arsupra stdrii sale, va rugdm, excelenld, sa va
incheiati aici cer,c'etdri1e. Nu trerbuie uitat cd a trecut
printr-o serie de operalii complicate gi, un om in conva-
igsoe_nld, mai ales in cazuL sdu... Riscdm qi ar fi p6cat qi
de el. gi de munca noas,trd ; de altfel raportul rdeu esbe
gata, gi in el sint cuprinse o mulfime de obrserva{ii ; am
Jinut sd rearnint'esc de asemeni qi numele gSlurlagilor care
Lp" g*jl j.n marginea Micului pustiu, pe diumui spre
Tirgul _Melissei, cu toate cd, nu md-nr-d,oiesc, ei giiau
putut dovedi nevinovdtia.
- Da, mda, ei sint scogi de mult de sub invinuirea
de a fi cdutat si-l u,cidi ; ar fi fost absur,d sd invinuiesti
niqte oarneni ce-au ficut o faptd bund, cu toate cd ali
existat g.i glasuri grd,bite sd le atirne piatra de git ; tre-
,buiau nigte tapi ispdqitori, 9i bielii dameni ch6r
'ar
fi
fost- nigte lapi ispigitori darcd nu era vor:ba ,C,espr,e un
scriib ,qi- gazetar: $j nu doar atit, dacd nu era vorba d,espr,e
un scrih care sd fi vdaut cu ochii lui curn a f,ost ucis uri
a,lt scrib ! Din p6cate, a;a cum ali fdst inf,o,rmafi, n,u am
5150

putut afla pinS acum de,cit o fotografie ;i aceastir fctc*
grafie nu ne arat5 clar de,cit victima ; ucigaqii sint foto*
gra,fi.ali din spate gi de aici tot impasul nostru. E sigur
lnsd cd Ioan 1M;rria Babil,oni, rnartcrui nein'doielnic aJ
intimpl5rii, a fdcut un lntreg f,i.lm, dar, din nefericirc,
l-a as,cuns gi ascuns va rdmtne p,oate inc5 rm-ritd vrem€.
Din cauza filmului sau a faptului ci a f,ost martoru]
ac,elei tragice istorii ori din amin'd'oud pricinile s-a afl,at
gi el la un pas de m'oarte, iar dacd nu ar fi fost gisi"t
de cStre ciru[agi, arn f i crezu't c5, dintr-c nefenicit&
inf,implarc, qi-a da,t sfirgitul in Micul Fu'stiu. De altfcl,
dupd rAnile c5pState md 9i mir cd se mai af15 in viaf$.
Acum boatd nldejd'ea noastr5 rdmin'e in miinile dumitale
gi ale eamenilor dumitaie, profesore. Ioan L{,aria Babiloni
trebuie ajutat s5-gi adr.rcd arninte ; are o con,stitufie ne,.r*
perat de robustd qi sper sd se insdndtoqeascd repede.
Recunosc cd, insistind sd stau de vorbi cu e1, amical,
evid,ent, n;u mi-a fost de nici rur folos. Acurn cred cE e
timpt-rl "sE ne despdrfim; daci va intreba de mine. gdsi{i
un rispuns cit mai mulfumitor : participar,ea la congrese
spre pild5 ori, mai bln,e, C'eschiderea unor gantiere e.::he**
logice" So,cotesc c5 ingrijirea este bund. Dali-mi de qti-ire
ori de cite ori aveti vreo noutate ; el irebuie indemnat
si.gi continue munca de scrib ; trimiteti ca qi pini acufili
cdpii dupd manuscript,ele sal'e.
Coea ae a discutat Abulez mai departe cu Pr.ofesorut
nu mai gtiu fiindcS, Ia un rn,oment dat, ,aducindu-gi aminte
de rnin'e, ciracii s-au repezit sd md ia pe bra!,e si si m&
poarte spre oclaia rn,ea. M-am 15.sat greu, prefdcin,du-.rnd,
cit am putut r.rai bine, c5-mi pierdusem cunogtinfa. In
sfirgit imi puteam face in linigte soroielile : e,sadal sci-
pasem de Abulez, dar jocul trebuia continuat : Carteu
Grddi.nilor Suspend*te igi cerea obolul, iar Piticul, nein-
doios, agi,epta veqti.
Tirig-grdpig, ciracii au reugit si md ducd qi sd m&
ageee in pat, dar, fiindcd pe trepie m5 purtaserd cu canul
in joc, mi se f6cuse foame. Tocmai cind mi gindearn s*
dau sernne c5-mi revin, am simlit lnlep[tura unui ac il:.
coapsa s,tingd ; chiar gi a;a, luat pe nepregitite, am reuqit
sd md ablin gi sd nu sar in sus ; qi totu;i trupul irni va
fi tresbrit in weun fel caraghios, pentru cd i-am a'urzit
l.:i: ctr't.c! rizinc.l.
lnlepAtu::a e{leea de ac a al'rlt darul sd-mi adilcd
c,rriinte ele zgir:ieiurile oribrle cle pe frunte Si de ogiinda
i;,li rti:ulez p€ caxe o iineam strins in palme ; efortutr de
n ,: du'c,e sFt"e chi'p gi de a s'upor'ra sd r:.16 priv,esc djn nou
i:rtdnsa rn-a fdcut s5-mi sc,ap Cin inind propriii-mi chip.
iljneva a prins s5" cinte la nrari depiir"tdri sau poaie
rilroepe, la cEpdtiiuJ meu :
.<.."Swflete, fd-ue,i pi tu pd.pddie....
52

6. ,PARTEA $I INTREGUL
Si fi tot tr'ecut ,sase sS.ptSmini sau gase sdp'td,m0ni de
luni de cin'd md aflarn in Biblioteci; intr-o dimineat*
pagii m-au purt,at spr,e odaia de lucr'u ; am gdsit-o des-
cuiati gi am inirat cu ginidul s5*mi continu,i m'unca. Aj'u-
toarele me1e, cin,e qtie din ce pricini, intirziau ; a'bia m5
a$ezasem la masa de lucru cintd privirile m{-au atunecat,
pe firul un,ei raze 'd,e so,ar,e, asupra ferEcdturii de aur ce
stringea la mijilo,c manus,criptul Cdrlii. Grd.dinilor Suspen-
date. Ceea ce, prin rroia s,or!ii) raza" d'e soare arusese
d,ar,ul sd-mi ar,alre cu s6.gaata ei, uite, oahiul m,eu, atit
,de in,cercat cu f,eluriteie scri,erri profane 6i de tain5, nu
bigas'e d'-. searnd p,ind in 'clipa ace'ea,.cu toabe c5, jur,' in
atitea rindurj. cercetasem ,cu multi migalS lucrdtura fSrd
culsul' ; cineva, cu miini dintre miinil'e peste care suflase
haruri Cel de Sus, incrustase in collul din dreapta, jos,
cu virf de ac, preculn in collul pleoapei, in alfabetul
ciior vorrbitoare, dupd rosiuul scrierii in oglindd, in aqa
fel incit s,crii.tura sd p.ard drept un cir,oeL de vila d,e vie
dintr-un nevinova.b arabesc, un qirarg d,e semne, p€ care,
cu desi,uld trurdd qi emotie, am sffuFit prin a tre desclfra
dupd cum urmeazi :
..Fie,oe p,ov€sf,e trebuie s[ adune intrinsa mai
mult,e povestiri ex,emplane, pentru ca, la rinldu-i, si.
se clr.prindd in Mar,el'e Basm. Dacb un scrib rivnegte
s5 ndsc,oceascd Mar'etre Basm, e1 trr,eLbuie sd fi trecut
mai intii pragul inilierii gi si cunoas,cd schemeie.
A.bia atun,ci va putea s5-qi aXeagd din Carteu Grd-
d.inilor Suspendate c€ea c,e i se va potL:ivi ; gi, ceea
-oe-
v-a alege, va fi doar o parte, f,iirtdrcd partea c,ea-
lalti va trebr:i sd s,e nasicd din via,fa. gi^ din incrhi-
puir,ea lui. Or_icu,m, ,cel car,e s,e va infr:upta din
Cartea Grddinilor SuspenCate clator va fi a Lu uita
ac,eastd ,pildd : $i nourul din c,eruri gi creierut au
a,c'eeaEi formd ; gi totrur;i nourii nlt ginid,es,c.>>
'R'e,cunosc cd, dupd ace,astd. f,ericitd intimplare, o vreme
n-am m,ai fost bun de nimi,c ; ap,oi, ad.unindu-md, cu
te,ama de a nu fi cdzut cumva in gre;,ea,ld din pricina
gr,abei pnea mari in aflarea sensului ,acelor semrl,e. am
reluat texiut p'e inCelete ; dar r,ezuttatul a foist arcelaEi.
In c'el,e din urm5, ir.ecind la nolare,a s,emn,el,or cu v,a^l,orite
lor m,at,erm,atic,e, am ajuns cu ugurrinl6 la urmd.t,oar€le
schern'e care-rni erau intru totul cun,oscr-rt,e qi-mi dove-
de,as, o datd mai mult, ,exactitatea int,erpret5rii $i a
tdlmd,cirii :
1. Schema Poveqtii :
IL 7 pov,esfiri
-
(2 -F ?) : 9
iII.
- 10 p,ovestiri
-
(3 * tO;:13
IV.
- I p,ovestiri
-
(4 -F 9) : 13
V. 7 po,vestiri
-
(7+5):12
14 + 33 p,ovestiri f 4?:94
(9 f 4) :13
(i + 3):4
(1+4)+(3+3) -f (4+7)+ {e+4)+(1+3) *4:43
(4*g):Z
2. Sci:eirra Basrnului
L 6 povestiiri (1 f 6) : 7
Ii. ? povestiri {2 + 7):9
III.
- 10 povestiri (3 + i0):13
iV.
- 9 povestiri (af 9):13
V. 7 povesti::i (5 rL- 7):12
54 55

povestiri (6 f 9) : 15
povesl-ire (? -F l): B
28 -l 4J povc-+"iii -i- 7T: i;-I
!r l, l+ 4):10
ii f t'): I
{2+8)-i-(4-l-e) +(7+7)+ (1 +5+4)+ (1 +0)+t -+g
ii j- 3): t3
Valorile m.a;bematice folosite sint c,ele a;a nuinirr
-riin
I'nsuls, $a'rpeir"i; cr-lnos'citorii 1e p'ct verifica. De ai'ci
ii:colo oric'e all'e ce,lcu1,e gi specul,alii sint pcsi"bil,e d..ar,
ma simt dator sA adalrg, ne,cunosc;itcrilor nu l,e vor fi
,de nici un folos, fiindcd purul j,oc matematic lgi ale
legiie sale. I)e aoe,ea qi lin si re:rnintesc pilcia b;-cdatri
cu virf de ac undeva, jos. in coilul din dreapta aL frre,ci-
lurii Cdr{ii Gt"d,di,nr,lor Swspend,ate: .Si nonr-uj din cerr,rri
pi c:u-*ierui au aceeagi formi ; gi toiuqi nourii nit gindesc.'>
vi.-- I
TT'T 1
? lt..
--
.i'
II. CARTEA CR,APINIILOR
SUSPEF,NNATE
s&u
CALEA PCVHSTIRNI
Can*ea a El-a: Car*ea Surmelor

,i

X.. NEMURITORUL SC,R{B
{Melissa, o luare de cunogtin{5)
Melissa era un linutt inr-pdcat cu soarta 1ui ; n,eim-
pdoali se arStau numai oamenii ; ei gdseau totdeauna cite
ceva de fdcut, oeva care sd le ia linistea si sd le m,acine
timpul. Tiiau arb'orii pidurilor intinrse $i vin,d,e,au t*-""i;
vinau qi vinrd,eau bldnuri scump,e ; indllau case qi vin,d,eau
case, culegeau fru,cte qi vindeau fructe, cregteau animale
gi vinid.-au animale, fdceau vinuri Ei ra,chiLr qi vind,e,au
vinuri" qi racrhiu ; andeau vas,e de lut cu f,elurite ahipuri
Ei vin,deau vase cLe lut ; s,e adunau din cele patru vinturi
in Tirgul M,elissei gi vindeau ; vindeau gi cumpdrau qi
iardrqi vinid,e,au ; ai fi pu,tut crede cd. nu ;tiu si faad nimic
.alfceva d,ecit sd vindd gi si cump'er,e. Cdutar-r linigte,a zilei
de mtin'e qi n-o aveau pe cea a zitrei d,e azi. Luau in pi,ept
,drumul l./Iicului Pustil.r gi a,jungeau, pe ca[ea lui stebnpd,
-argi de ar:gifi Ei infrigura{i d,e prirnejdii, in viratecu,I
Nori'o untd'e vindeau cite qi mai cite gi ,cumpdrau aur :
piecau mai 'd'ep.arte in linuturile de la hot,are,-in Miliana,
vinjde,au alte mirfuri qi curnpSrau porlelanuri qi rnd.tas,e ;
unii isi vedeau odrasl,el,e trirnirs,e la invitd"turd la A,ca-
"dem{a din Orhid,eo,s, allii odrasl,eL,e hdrdzit,e si cl,eprindd
,rn,egte,rug1[ armelor de ],a vestilii pazni,ci d'e hotar,e din
IMilian,a, ; se intorc'eau mullurnili, vinideau gi cum,p5rau
din nou gi o luau spre Argia qi veneau in Melissa cu grine
gi pS.curd ; md'cin:au grine e gi ia,r vind,eau. Nimi.c nu
rdminea neatin's de mina gi de patima lor d.e a vind,e gi
.a curn*pdra. Oricit era d,e darnic tinutul gi de imrbiet,or
pentru o via!5 de om tr6iti in liniqte pe ogoare, la man-
gini de pbduri pline de vinat sau printre livezile cu
59

Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea

Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Similar to Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea

Similar to Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Ion, Dumitru M - Scribul si inchipuirea