2. DEFINIREA COMPETENȚELOR
COMPETENȚELE permit transferul a ceea ce știi în
rezolvarea situațiilor problemă.
Termenul de competență a migrat dinspre domeniul
profesional tehnic către educație.
Proiectarea curriculumului bazat pe competențe
3. DEFINIREA COMPETENȚELOR
Competențele = ansambluri
integrate de cunoștințe, capacități
și abilități de aplicare, operare și
transfer al achizițiilor, care permit
desfășurarea cu succes a unei
activități, rezolvarea eficientă a
unei probleme sau a unei clase
de probleme/ situații.
C1
C2
C3
C1= Cunoștințe ”a ști”;
C2= Capacități și abilități de aplicare ”a ști
să faci”;
C3= Comportamente ”a ști să fii, să devii”.
4. Modelul curricular centrat pe competențe:
simplifică structura curriculumului;
Asigură o mai mare eficiență a proceselor de predare/
învățare și evaluare;
Permite operarea la toate nivelurile cu aceeași unitate:
competența.
În construcția curriculumului s-a pornit de la o diferențiere cât
mai fină a secvențelor procesului de învățare:
1. Percepție
2. Interiorizare primară
3. Construire de structuri mentale
4. Transpunere în limbaj
5. Acomodare internă
6. Adaptare externă
5. Experiențe care definesc o competență:
Celor șase secvențe le corespund categorii de competențe
organizate în jurul unor verbe definitorii:
1. Receptarea
2. Prelucrarea primară
3. Algoritmizarea
4. Exprimarea
5. Prelucrarea secundară
6. Transferul
Competențele:
sunt rezultatul unei învățări eficiente;
pot fi antrenate în rezolvarea de probleme complexe din
lumea reală.
6. Competențele generale
se definesc pe obiect de studiu și se formează pe
durata școlarității;
au un grad ridicat de generalitate și complexitate.
Competențele specifice:
se definesc pe obiect de studiu și se formează pe
durata unui an școlar;
Sunt deduse din competențele generale, fiint etape
în dobândirea acestora.
7. APLICAȚIE
Propuneți elemente structurale corespunzătoare
unei teme la disciplina pe care o predați. Notați-le în
tabel!
CUNOȘTINȚE PRICEPERI
DEPRINDERI
ABILITĂȚI
COMPORTAMEN
TE
CAPACITĂȚI
SITUAȚII
PROBLEMĂ
8. OBIECTIVELE educației bazate pe
competențe:
să pună accent pe competențele pe care trebuie să
le stăpânească elevul la sfârșitul fiecărui an școlar și
la sfârșitul școlarității obligatorii;
Să dea sens învățării, să-i arate elevului la ce-i
folosește ceea ce învață la școală ( să raporteze
învățarea la situații care au sens pentru el și să
utilizeze achizițiile în aceste situații);
Să certifice achizițiile elevului în termeni de
rezolvare în situații concrete.
9. STRUCTURA COMPETENȚEI
Orice competență are
două componente:
1. RESURSELE:
cunoștințele,
deprinderile și
atitudinile pe care
elevul trebuie să le
mobilizeze pentru a
rezolva diferite situații/
probleme;
Cunoștințe
”a fi”
Deprinderi/
abilități
Atitudini/
valori ” afi,
a deveni”
Resurse
10. Alte diferențieri ale resurselor:
Resurse interne( cunoștințe, deprinderi, atitudini,
valori);
Resurse externe, cu trimitere la cele de natură
materială, necesare pentru a demonstra/ exersa
competența:
Resurse didactice;
Resurse provenite din experiența personală a
elevului, dobândită în afara școlii.
11. STRUCTURA COMPETENȚEI
2. SITUAȚIILE – problemă în care elevul mobilizează
resursele ( învață și pune în practică)
- Pune în aplicare ce a învățat ( exemple de activități
de învățare sau evaluare; familii de situații.
- Situațiile problemă- rol esențial;
- Numai în situații concrete se vede dacă un elev
este competent.
12. AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT
PE COMPETENȚE
Răspunde exigențelor pe piața muncii;
Instruirea orientată spre rezultatele finale;
Se lucrează în echipă;
Elevii sunt implicați în activitatea de învățare continuă și
de autoevaluare a competențelor;
Permite valorificarea întregii experiențe didactice a
profesorului;
Asigură flexibilitatea parcursului educațional;
Poate încorpora în orice moment noi resurse și mijloace;
Profesorii dobândesc competențe de proiectare didactică
în baza modelului centrat pe rezultate:
Elevii înțeleg cum sunt evaluați și de ce mai au nevoie
pentru a câștiga/ dobândi competența.