Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, factori de risc, tratament. Boala Arteriala Periferica (BAP) cunoscuta si sub numele de Boala Vasculara Periferica este o afectiune destul de comuna care afecteaza la nivel mondial, in multe tari dezvoltate, aproximativ 20% din populatie mai in varsta de 65 de ani. BAP apare ca urmare a aterosclerozei, a intaririi peretilor arteriali, ca urmare a colesterolului care se depune pe interiorul peretii arteriali. Acest material se depune sub forma unor plachete, placa arteriala, iar tesutul respectiv nu va mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Aceasta este o afectiune grava iar reducerea cantitatii de sange care ajunge in picioare datorita arterelor „infundate partial sau total” pot genera dureri semnificative in timpul mersului, care pot degenera in cangrena si amputatia piciorului.

1. Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic
clinica-vasculara.ro/boala-arteriala-periferica-bap
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, factori
de risc, tratament
Intarirea peretilor arteriali este un semnal al bolii vasculare, care
include infarctul cardiac si atacul vascular cerebral.
Boala Arteriala Periferica (BAP) cunoscuta si sub numele de Boala Vasculara Periferica este o
afectiune destul de comuna care afecteaza la nivel mondial, in multe tari dezvoltate,
aproximativ 20% din populatie mai in varsta de 65 de ani. BAP apare ca urmare a
aterosclerozei, a intaririi peretilor arteriali, ca urmare a colesterolului care se depune pe
interiorul peretii arteriali. Acest material se depune sub forma unor plachete, placa arteriala,
iar tesutul respectiv nu va mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Aceasta este
o afectiune grava iar reducerea cantitatii de sange care ajunge in picioare datorita arterelor
„infundate partial sau total” pot genera dureri semnificative in timpul mersului, care pot
degenera in cangrena si amputatia piciorului.
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Simptome
Cel mai comun simptom al BAP sunt crampele in picior, muschilor gambei si coapsei
in timpul mersului sau cind se face exercitiu fizic. Durerea dispare cind persoana nu
mai face efort fizic;
Amorteala, furnicaturi in picior si in laba piciorului;
Senzatia de durere acuta in picior, fulgeratoare in timpul repaosului;
Senzatia de febra musculara in picior care nu mai trece (senzatia permanenta);
Picior rece, sau laba piciorului rece;
Pierderea parului de pe picioare;
Schimbarea culorii pielii piciorului sau a labei piciorului;
Dureri in picior sau laba piciorului care te trezesc din somn in timpul noptii.
Atentie: Foarte multe persoane de varsta a treia asociaza aceste simptome cu imbatrinirea.
Aceste probleme trebuie discutate cu medicul dumneavoastra, nu au de a face cu procesul
de imabtrinire. Un examen doppler arterial in aceste circumstante este absolut obligatoriu
astfel incit pacientul sa fie sub medicatie din timp si sa nu se ajunga la probleme mult mai
grave.
Populatia afectata
1/7

2. De la tara la tara, in functie si de modul de viata si conduita alimentara, boala arteriala
periferica afecteaza cam 10% din populatie;
Boala arteriala periferica poate aparea la oricine dar apare in procente mari la
populatia mai in varsta de 50 de ani.
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Factori de risc
Cei mai afectati de BAP sunt:
Cei peste 50 de ani;
Fumatorii;
Diabeticii;
Sedentarii;
Supraponderalii;
Hipertensivii sau cei cu colesterol crescut;
Cei care au in familie persoane cu aceiasi afectiune.
In vederea unui diagnostic precis veti avea nevoie de urmatoarele
investigatii, la indicatia medicului:
Eco-Doppler pentru masurarea fluxurilor sangvine si a gradului de blocaj al arterelor;
Indicele glezna-brat, se masoara comparativ tensiunea arteriala a ambelor glezne cu
cea de la mana, cu un aparat doppler. Daca tensiunea arteriala la glezna e mai mica
decit cea de la mana atunci arterele de la picior sunt ingustate sau blocate;
Angiografia CT (Computer Tomografie) sau Angiografie RMN (Rezonanta Magnetica
Nucleara) da o imagine foarte completa referitor la ingrosarea sau ingustarea
arterelor, blocarea lor, anevrisme, calcifierea arteriala.
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Tratament
Schimbarea stilului de viata
De multe ori pacientii, daca boala este identificata devreme, pot fi tratati prin schimbarea
regimului de viata. Fumatul trebuie oprit, si un program de exercitii zilnic executat cu
strictete poate indeparta simptomele si opri avanasarea bolii.
Medicamentos
Medicamente care scad colesterolul si controleaza tensiunea arteriala pot fi prescrise. Alte
medicamente care previn formarea cheagurilor de sange sau formarea placii arteriale.
2/7

3. Endovascular
Angioplastie si stentare
Angioplasita si stentarea se face folosind un echipament de vizualizare, pentru ghidare.
Medicul introduce un cateter prin artera femurala in zona regiunii inghinale, si coboara cu
acest cateter pina in zona arterei obstruate (ingustate sau blocate). In aceasta zona se umfla
un balon, scopul fiind sa re-deschida zona obstruata fluxului sangvin. In unele cazuri este
necesar sa plaseze in aceasta zona un stent, un mic cilindru facut din fire de metal. Aceasta
procedura este una minim-invaziva si nu necesita chirurgie, ci doar o „butoniera” de
marimea unui varf de creion. Angioplastia cu balon si stentarea au inlocuit in general
chirurgia invaziva, fiind ca recomandare de tratament pe primul loc in cazul Bolii Arteriale
Periferice (BAP). Studiile randomizate facute pe un foarte mare numar de subiecti in diferite
centre in jurul lumii au aratat ca este la fel de eficace ca si metoda chirurgicala pentru foarte
multe tipuri de obstructii arteriale iar recuperarea dupa interventie este cu mult mai rapida
(in general se pleaca din clinica in mai putin de 24 h). Din cauza acestor multiple avantaje
Angioplastia si Stentarea sint prima recomandare de tratament in cazul BAP.
Aterectomie
Prin acest tratament un mic cateter este introdus in artera iar la nivelul blocajului se poate
„slefui” sau „taia” din placa depusa si indepartata complet.
Boala Arteriala Periferica – Intrebari frecvente
Cum ne pregatim?
Medicul dumneavoastra va va intreba despre istoricul medical si va face o examinare
completa.
Suplimentar mai poate sa ceara niste investigatii, care includ electrocardiograma, test de
efort, si un Angio Scan (RMN sau CT) care va determina configuratia si plasarea
anevrismului si va putea sa decida daca tehncia endovasculara este recomandata. Daca
decizia este pozitiva pentru tratamentul cu stent-graft medicul mai poate sa va ceara niste
investigatii suplimentare:
CT scan spiralat: implica o serie rapida de raze X luate intr-o forma spiralata, dupa
care se reconstruieste;
computerizat o imagine tridimensionala a vaselor de sange
Angiografie: se introduce un cateter in artera, dupa care se injecteaza substanta de
contrast prin cateter si se executa niste fotografii folosind raze X.
3/7

4. Sunt eligibil pentru stent-graft endovascular?
Puteti fi eligibil pentru stent-grafting endovascular daca anevrismul de aorta este destul de
mare (>5 centimetri in grosime) si exista pertiuni destul de lungi de artera normala
(sansatoasa) deasupra si dedesubtul anevrismului astfel ca stent-graftul sa poata fi atasat in
conditii de siguranta. Este o optiune interventionala foarte buna in cazul in care daca riscul
unei operatii clasice este marit datorita altor boli pe care le aveti. Totusi, daca speranta
dumneavoastra de viata este mare, daca aveti un risc mic de complicatii, sau forma
anevrismului nu este favorabila unui stent-graft endovascular, se va recomanda chirurgia
clasica.
Caracteristicile fizice ale unui anevrism il vor ajuta pe medicul dumneavoastra sa determine
daca sunteti un bun candidat pentru stent-graft endovascular. In cazul AAA daca
pozitionarea este buna si aorta nu are variante anatomice foarte curbate sunteti eligibil. De
asemenea vasele de sange trebuie sa fie destul de largi astfel incit sa permita stent-graftului
sa treaca prin ele pina la destinatie iar device-ul trebuie sa poata sa se muleze dupa
configuratia aortei.
Stent-graftul nu este limitat la artera aorta, el fiind o optiune pentru anevrisme arteriale din
alte regiuni ale corpului. Chirurgul dumneavoastra vascular va fi capabil sa va spuna precis
daca sunteti eligibil pentru aceasta procedura.
Exista riscuri de complicatii?
Daca aveti insuficienta renala cronica complicatii pot fi generate de catre substanta de
contrast, care poate, in unele cazuri sa afecteze rinichii. Daca aveti o forma de anevrism
nefavorabila asociata cu boala arteriala oclusiva sau ati avut deja un AAA reparat atunci
riscurile sunt crescute. O parte a acestor riscuri pot fi adresate astfel incit ele sa fie
minimizate in timpul procedurii in cazul in care operatia clasica prezinta riscuri mult mai
mari. Chirurgul vascular va discuta cu dumneavoastra toate aceste detalii si va va
recomanda cea mai buna abordare, in functie de situatia dumneavoastra particulara.
Cum se desfasoara procesul de stent-graft endovascular?
Inainte de inceperea procedurii veti fi sedat si vi se va face o anestezie loco-regionala, sau o
anestezie generala, depinzand de cazul dumneavoastra particular. Pielea va fi curatata si
dezinfectata la nivelul punctului de intrare, astfel incit riscul unei infectii sa fie minim. O
incizie mica va fi facuta la nivelul pielii in regiunea arterei femurale. Prin aceasta „butoniera”
se introduce introduce ghidul in artera femurala si se avanseaza cu el pina la nivelul
anevrismului. Deoarece nu exista terminatiuni nervoase in peretele arterial nu veti simti
cateterul care se misca in interiorul arterelor. Este posibil sa simtiti o trasatura usoara din
cind in cind, in timpul inserarii ghidului.
Sub ghidaj vizual, chirurgul vascular insereaza cateterul prin ghid urmat de pozitionarea
4/7

5. stentului in locul necesar. In timpul acestui proces se va face o angiografie, pentru a se
confirma pozitionarea corecta a stent-graftului endovascular. Puteti simti o senzatia de
usoara caldura, datorata eliberarii de substanta de contrast la acest moment. Apoi, o forma
comprimata a graftului este inserata printr-un cateter mai larg ca dimensiune, denumit
teaca. Cind graftul ajunge la locul dorit teaca este retrasa, lasind graftul la locul dorit, graftul
expandindu-se si lipindu-se de peretele arterial, lipirea fiind perfecta. De multe ori
componente aditionale ale graftului sunt plasate in mod similar prin incizii in zona inghinala,
de ambele parti, pentru a aborda zonele arterelor care alimenteaza ambele picioare.
La ce pot sa ma astept dupa implantarea stent-graft-ului?
In mod normal veti ramine in spital cam 2-3 zile. In prima zi de recuperare veti putea manca
si incepeti sa umblati. Dupa iesirea din spital nu aveti voie sa conduceti pina medicul
dumneavoastra va permite. Veti avea voie sa spalati cu un burete zona din prejurul inciziilor
dar nu trebuie sa udati zonele de incizie din regiunea inghinala pina la vindecarea completa.
Probabil ca veti fi sfatuit sa nu ridicati greutati mai mari de citeva kg pe o perioada de pina la
6 saptamini. Medicul va va da toate recomandarile necesare la iesirea din spital iar la primul
control va verifica vindecarea inciziilor si va va evalua starea de sanatate. In primele luni de
la procedura veti face un control imagistic care sa re-confirme functionarea normala a
stentului.
Dupa primul an de la stentare veti face cate un control imagistic al anevrismului in care se
va masura si compara marimea lui. Se pot cere teste imagistice mai dese daca se banuiesc
probleme care trebuie monitorizate.
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Exista complicatii postinterventie?
Problemele potentiale ale stent-graftului endovascular pot fi:
Endoleaks scurgerea de sange in jurul graftului;
Infectii;
Miscarea graftului din locul dorit;
Fracturarea graftului;
Blocarea fluxului sangvin prin graft.
Cateodata poate sa apara febra si marirea numarului de leucocite (celule albe). Poate dura
de la 2 la 10 zile si este tratat medicamentos cu aspirina si ibuprofen. Alte complicatii sunt
rare dar serioase, includ ruptura arteriala, afectiuni renale, paralizie, blocarea fluxului
sangvin catre abdomen sau mai jos si ruperea anevrismului de aorta.
Stent-grafturile cateodata pot avea scurgeri de sange la nivelul componentelor de imbinare,
sau permit sangelui sa ajunga in anevrism din nou. Aceste tipuri de scurgeri se numesc
endoleaks. Pot aparea si la distanta de ani de zile de la interventie si pot fi periculoase daca
5/7

6. dimensiunea anevrismului se mareste. Din aceasta cauza medicul va va recomanda sa faceti
cite un CT scan periodic pentru restul vietii astfel incit daca apar probleme ele sa poata fi
tratate din timp, inainte de a ajunge fatale.
Stent-Graft
Un stent confectionat dintr-un material metalic care arata ca o impletitura metalica ce ia
forma tubulara si este acoperit cu material sintetic. Poate fi folosit in diferite afectiuni
arteriale in scopul de a ranforsa o portiune slabita a arterei, denumita anevrism. Presiunea
arteriala impreuna cu alti parametri pot face ca aceasta portiune slabita sa se umfle ca un
balon, care, in timp, poate creste ca dimensiuni si se poate rupe. Stent-graftul ajuta ca
aceasta zona arteriala deteriorata sa fie ranforsata si sigilata corect, incepind din portiunea
de sub anevrism si terminand cu portiunea de deasupra anevrismului. Aceasta metoda
permite sangelui sa curga in mod corect prin zona reparata, fara a mai pune presiune pe
peretii arteriali ai zonei afectate. Medicii folosesc in mod obisnuit stent-graft-ul pentru a
trata anevrismele de aorta abdominala (AAA), anevrismele de aorta toracica (AAT) si mai rar
alte tipuri de anevrisme.
Anevrismele in mod frecvent apar la nivelul arterei aorte, cea mai importanta artera din
organism. Diametrul acesteia in mod curent este de 2 cm si se considera ca un anevrism de
aorta este format daca diametrul ei creste cu 1.5 x mai mare decat diametrul ei normal.
Anevrismele de aorta sunt probleme de sanatate foarte serioase, o aorta rupta genereaza o
hemoragie interna masiva si este fatala daca nu se intervine rapid de catre o echipa
medicala specializata. Stent-graftul endovascular este realizat in asa maniera incit previne
ruperea aortei. Termenul endovascular semnifica faptul ca se aplica din interiorul vasului de
sange. Procedurile endovasculare se realizeaza cu tehnologii si instrumente special create in
acest sens. Aceste proceduri necesita o incizie mica a arterei. Prin aceasta incizie un chirurg
vascular introduce un tub subtire, numit cateter, care transporta in interiorul lui dispozitivul
care trebuie plasat la locul anevrismului. Dispozitivul este pe urma pozitionat astfel incit sa
repozitioneze corect, sa realinieze si sa intareasca artera. In general dupa un tratament
endovascular perioada de recuperare este mai mica si se paraseste spitalul mai repede decit
in cazul altor tipuri de proceduri. De asemenea riscurile sunt mai mici decit la o operatie
clasica deoarece si inciziile sunt mici. Totusi in unele cazuri indicatia corecta operatorie este
de chirurgie clasica daca forma anevrismului sau plasarea lui nu este favorabila unei
abordari endovasculare.
Ai grija de sanatatea ta! Suna si fa-ti o programare acum!
Cluj-Napoca / Telefon: +40 364 140 261
6/7

7. 7/7