Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Elemente de radiologie pentru rezidenti

6,158 views

Published on

Pt rezidenti pneumologie

Elemente de radiologie pentru rezidenti

  1. 1. ELEMENTE DE RADIOLOGIE PENTRU REZIDENTI Dr.Mihaela Cuzub Dr.Oana-Raluca Haidamac Dr.Elena- Catalina Horciag
  2. 2. OBIECTIVELE PREZENTARII  TEHNICĂ:  Diferen ierea unei radiografii toracice de inciden ă postero-anterioară de ceaț ț antero-posterioară  Utilitatea executarii radiografiei toracice în decubit lateral  În elegerea termenilor inspir, expunere, rota ie, folosi i pentru a determinaț ț ț corectitudinea executarii unei radiografii toracice
  3. 3. ANATOMIE:  Elementele de baza privind fisurile plămânilor, delimitarea cordului, bronhiile si vasculariza ia care pot fi vazute pe o radiografie toracicăț
  4. 4. INTERPRETARE  Dezvoltarea unei tehnici de citire a unei radiografii  Cum ne poate ajuta semnul siluetei in localizarea patologiei
  5. 5. PATOLOGIE:  Atelectazia i recunoa terea ei pe o radiografie toracicăș ș  Edemul pulmonar si diferen ierea cauzelor cardiogenice de celeț noncardiogenice  Diferen ierea semnelor între pneumonie i atelectazieț ș  Recunoa terea revărsatului pleural si a pneumotoraxuluiș  Recunoa terea semenelor BPOC-uluiș  Recunoa terea semnelor unui nodul pulmonar benignș  Când un cancer pulmonar este nerezecabil
  6. 6. POZI IONAREAȚ o examinarea standard a toracelui consta în efectuarea a două inciden e:ț o posteo-anterioară (PA) i lateralăș (profil).
  7. 7. o Pacientul este a ezat pe parteaș stângă în inciden a laterală.ț
  8. 8. o când interpretăm o radiografie toracică trebuie examinate ambele incidente, PA si profil, asezate in aceasta ordine de la stanga la dreapta
  9. 9.  când avem i radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stângaș la dreapta: cea veche-inciden ă PA, cea nouă-inciden a PA, cea nouă-ț ț inciden a laterala, cea veche-inciden ă lateralăț ț
  10. 10. POSTERO-ANTERIOR VS. ANTERO-POSTERIOR  inciden a PA se ob ine cu pacientul in fa a casetei i tubul cu radia ii la oț ț ț ș ț distan a de 1,8 m.ț  această distan ă diminuează efectul razei de divergen ă i mărire aț ț ș structurilor apropiate de tubul aparatului.
  11. 11. INCIDEN A LATERALĂȚ  inciden a laterală este ob inută prin a ezarea pacientului cu partea stângă aț ț ș toracelui în fa a casetei.ț  astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului
  12. 12. POZI IA ÎN DECUBIT LATERALȚ  această pozi e poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatuluiț pleural i a demonstra dacă acesta este mobil sau nu.ș  putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un pacient care nu a putut fi examinat in picioare.  de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita presiunii suplimentare a mediastinului, în caz contrar sugereaza air trapping.
  13. 13.  Primele lucruri care trebuiesc urmărite înainte de a interpreta o radiografie sunt:  este întradevar radiografia pacientului examinat? Radiografia trebuie etichetată cu numele pacientului  semnul de stanga/dreapta a fost pozi ionat corect? sau pacientul areț întradevar dextrocardie?  este documentată inciden a PA vs. AP?ț TEHNICA ADECVATĂ
  14. 14.  pacientul trebuie examinat în inspir profund.  calitatea inspirului este asigurată de numărul de coaste anterioare sau posterioare vizibile:  dacă sunt vizualizate 6 coaste anterioare sau 10 coaste posterioare, atunci pacientul a executat un inspir corect  dacă sunt vizualizate mai putin de 6 coaste anterioare, pacientul a executat un inspir slab, iar vizualizarea a mai mult de 6 coaste anterioare implică hiperexpandarea pulmonară
  15. 15. Un exemplu de inspir slab efectuat: numai 4 coaste anterioare sunt vizibile cardiomegalie? masă – la nivelul arcului aortic? opacitate neuniformă la nivelul ambilor lobi inferiori?
  16. 16. Acela i pacient după executareaș unui inspir corect; -radiografia toracică pare normală.
  17. 17. EXPUNEREA  un grad adecvat de expunere a pacientului la radia ii este necesarț pentru un film bun.  pe un film executat corect în inciden ă PA, corpii vertebraliț toracali sunt abia vizibili în dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei.  expunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparen a cordului.ț
  18. 18.  în inciden a laterală, putemț verifica dacă expunerea iș inspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal.
  19. 19. ROTA IAȚ  pacientul să fie lipit de caseta filmului.  dacă există o rota ie a pacientului,ț mediastinul poate părea anormal.  se poate stabili rota ia observândț cele două capete ale claviculelor iș urmarind dacă aceastea sunt la distan ă egală fa ă de procesulț ț spinos al corpului vertebrei toracice.
  20. 20. -pe radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săge ile albastre).ț -de remarcat prozi ia oblica aț capetelor claviculelor (săge ileț ro ii) i procesul spinosș ș
  21. 21. LOBII SI SCIZURILE  pe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu de lobul superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila.  pe partea stanga nu exista scizura orizontala.  scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei deoarece ele sunt privite oblic.  daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in partea de jos a marginii laterale.
  22. 22.  Marginea superioara a scizurilor oblice (B) bilateral  Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale
  23. 23.  ambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica  plamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala
  24. 24. MEDIASTINUL SI PULMONII  radiologul trebuie să cunoască structurile care alcătuiesc marginile mediastinului si lobii pulmonului care formeaza marginea acestuia de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic.
  25. 25. o vom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi corespunde marginea respectivă
  26. 26.  Indicele cardiotoracic trebuie să fie mai mic de 0,5  ICT= A/B  Un ICT mai mare de 0,5 (pe un film executat corect) sugerează cardiomegalie EVALUAREA CORDULUI
  27. 27. EVALUAREA REGIUNILOR HILARE -ambele hiluri pulmonare trebuie să fie concave -concavitatea este dată de încruci areaș dintre vena pulmonară superioară pulmonară a lobului inferior; punctul de intersec ie dintre cele două este cunoscutț sub denumirea de punctul hilar -ambele hiluri pulmonare trebuie să aibe densită i similareț -hilul pulmonar stâng este de obicei mai sus decât cel drept cu până la 1cm
  28. 28. otraheea este de obicei situată pu in la dreapta de centruț oîn condi ii patologice poate fiț împinsă sau trasă la sânga sau la dreapta, semn indirect în depistarea unei anomalii operetele drept al traheei se vede clar, sub denumirea de banda paratraheală dreaptă EVALUAREA TRAHEEI
  29. 29.  fiecare diafragm trebuie examinat cu aten ieț  punctul cel mai înalt al diafragmului drept este în general cu 1-1,5cm mai sus decât cel de pe stânga  ambele sinusuri costo-frenice trebuie să fie bine conturate EVALUAREA DIAFRAGMULUI
  30. 30. este important să se examineze fiecare coastă (cele anterioare i cele posterioare), claviculele, vertebreleș si articula ia umaruluiț se va examina atent asimetria esuturilor moi, un cazț tipic fiind mastectomia EVALUAREA STRUCTURILOR OSOASE SI A ESUTURILOR MOIȚ
  31. 31. ARBORELE BRONSIC o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.
  32. 32. VASELE PULMONARE oaceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi recunoscute. ocunoa terea loca iei acestora va fi utilă în elegerii anatomiei pe radiografia toracicăș ț ț i CT toracic.ș ocu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior arterelor pulmonare.
  33. 33. desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai u oară a acestor elemente.ș A = bronhia segmentară apicală B = bronhia segmentară posterioară C = bronhia segmentară anterioară D = bronhia intermediara E = trunchiul anterior F = carina G = artera pulmonara principală dreaptă H = artera pulmonara principală stângă I = artera pulmonară inferioară dreaptă J = vena pulmonară superioară dreaptă
  34. 34. K = bronhia lobară mijlocie dreaptă L = bronhia lobară inferioară dreaptă M = vena pulmonară inferioară dreaptă N = atriul stâng O = vena pulmonară superioară stângă P = bronhia segmentară apicoposterioară Q = bronhia lobară superioară stangă R = bronhia lingulară S = artera pulmonară inferioară stângă T = vena pulmonară inferioară dreaptă
  35. 35. CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE  Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine  Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare  Tehnica: inciden ă AP/PA, expunerea, rota ia, pozitia verticală sauț ț orizontală  Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă  Plămânii: umbre sau transparen e anormaleț  Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor
  36. 36. CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE  Hiluri: mase sau limfanedopatii  Cordul: cardiomegalie? (ICT > 0,5), configura iaț cordului  Conturul mediastinal: lă ime, masă?ț  Pleura: revărsat, îngro are, calcificareș  Oase: leziuni sau fracturi  esuturi moi: nu rata i o mastectomieȚ ț
  37. 37. DEPISTAREA ANOMALIILOR oeste mai indicat să facem o căutare intităț pe o radiografie decât să ne uităm pur i simplu la film.ș oun lucru anormal nu ne va sări în ochi ocel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilit
  38. 38. DEPISTAREA ANOMALIILOR oprivirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului urmărind plămânii, mediastinul i uitându-ne din nou cuș aten ie în zonele in care tim că sa pot face u or gre eliț ș ș ș precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de profil i la nivelul apexului in inciden a PAș ț
  39. 39. DEPISTAREA ANOMALIILOR Uita i-vă fix la X-ul din centru i încerca i să citi i literele din col urile filmului, ve iț ș ț ț ț ț constata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele
  40. 40. TEHNICA DE CITIRE A UNUI FILM
  41. 41. SEMNUL SILUETEI descris de Dr. Ben Felson în 1950, este un mijloc de detectare i localizare aș anomaliilor. pentru ca un obiect să apară distinct pe o radiografie toracică, trebuie să aibe o densitate radiografică diferită de cea a structurii învecinate. în general sunt doar 4 densită i radiografice diferite detectabile pe o radiografie:ț aerul, grăsimea, esuturile moi i structurile osoase.ț ș dacă două densită i asemănătoare sunt una lângă alta, ele nu pot fi vizibile separatț (ex. ventriculul stâng i cel drept); dăcă cele două densită i sunt separate de aer,ș ț delimitarea lor va fi vizibilă.
  42. 42. SEMNUL SILUETEI  are două utilizări: poate localiza amonaliile pe radiografia toracică PA fară ajutorul unui profil; Spre exemplu, dacă o masă se situează lângă arcul aortic i obliterează conturulș acestuia, atunci masa se află posterior fa ă de arcul aortic. Dacă contrul arcului iț ș al masei sunt văzute separat, atunci masa se află anterior. pierderea conturului hemidiaframului, a siluetei cordului sau a altei structuri, sugerează existen a unui esut moale lângă acestea, cum ar fi consolidareaț ț pulmonară
  43. 43. SEMNUL SILUETEI Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept
  44. 44. BRONHOGRAMA AERICĂ oo bronhograma aerică apare ca un contur tubular a căii respiratorii vizibilă datorită umplerii alveolelor din apropiere de către un fluid sau exsudat inflamator. ocele ase cauze de bronhogramă aerică sunt:ș  Consolidarea pulmonară  Edem pulmonar  Atelectazie pulmonara nonobstructiva  Boală intersti ială severaț  Neoplasm
  45. 45. oîn imaginile alaturate se poate observa un edem pulmonar bilateral al lobului inferior oalveolele sunt pline cu fluid facând bronhiile vizibile
  46. 46. oimaginea din dreapta sus, este o imagine de detaliu a hemitoracelui drept, sage ile ro ii indicând o bronhogramaț ș aerica proeminentă oimaginea CT din dreapta jos, eviden iază i mai clar bronhogramaț ș aerica 
  47. 47. un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele inciden e, PA i profilț ș
  48. 48. OPACITATEA Masă vs. Infiltrat în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang. în cazul din stanga, opacitatea este bine delimitată, omogenă, cel mai bine descrisă ca fiind o masă. cazul din dreapta prezintă o opacitate nesistematizată, fără limite nete, difuză, descrisă ca infiltrat, sugerând o pneumonie.   
  49. 49. DIMENSIUNEA – de i este un criteriu evident de evaluare, leziunile mari nu sunt întotdeaunaș maligne iar cele mici nu sunt întotdeauna benigne LOCALIZAREA – se va evalua leziunea în raport cu lobii pulmonari i segmentele pulmonareș CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE
  50. 50. CONTURUL – poate fi bine delimitat (net) sau imprecis delimitat (difuz/infiltrativ) - evident, cu cât conturul este mai neregular, cu atât suspiciunea că avem de-a face cu un proces maling este mai mare. - cu toate aceastea, multe leziuni benigne inflamatorii au coturul destul de neregulat. - de asemenea, leziunile metastatice pot aveam un contur foarte bine delimitat. - prin urmare, conturul unei leziuni nu este un indicator absolut al benignita ii sau malignita ii leziunii.ț ț CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE
  51. 51. – acest lucru poate fi un indicator foarte important în stabilirea etiologiei leziunii; astfel, o masă care este aproape de peretele toracic i care implică distruc iaș ț osoasă a unei coaste, are probabilitate ridicată de malignitate (de i, nici acestș lucru nu este un indicator absolut al malignita ii, deoarece unele leziuniț pulmonare infec ioase, cum ar fi actinomicoza, pot distruge coastele adiacente).ț IMPLICAREA STRUCTURILOR ÎNVECINATE
  52. 52. - cavita ia poate fi observată i în proceseleț ș maligne i în cele benigne.ș - calicificarea, de i se credea ca este un indicatorș de benignitate, în prezent este cunoscut faptul că se întâlne te i în procesele benigne i în celeș ș ș maligne, prin urmare este un alt indicator nespecific al etiologiei leziunii.
  53. 53. -evident, nodulii multipli au un alt diagnostic diferen ial i conota ie decât oț ș ț leziune solitară, în multe cazuri. Din acest motiv, atunci când este depistat un nodul pulmonar, trebuie căutat atent i după al i noduli.ș ț -tomografia computerizată, din cauza sensibilită ii sale pentru detectareaț nodulilor, este de multe ori foarte utilă în acest sens. LEZIUNI SOLITARE SAU MULTIPLE
  54. 54. LOCALIZAREA MASEI Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala A = intraparenchimatos B = pleural C = extrapleural 
  55. 55. CT - masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior 
  56. 56. CT - distrugere osoasa , masa extrapleurala
  57. 57. NODULUL PULMONAR SOLITAR nodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea poten ialț neoplazic după identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu radiografiile anterioare, dacă acestea exista un nodul care nu i-a modificat deloc aspectul pe o perioada de 2 ani esteș aproape sigur benign dacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este considerat benign
  58. 58. NODULUL PULMONAR SOLITAR nodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt considera i suspec i i vor necesita un PET scan sau biopsieț ț ș filmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezen i mai multiț noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in altă direc ieț dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare filmele anterioare i calcificarea, următorul pas este efectuarea unuiș CT iș a unei biopsii.
  59. 59. Rx torace, inciden a PA i profil: Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stângț ș
  60. 60. Rx torace, inciden a PA i profil: Neoplasm pulmonar al lobuluiț ș drept inferior
  61. 61. Nodul solitar în lobul stâng superior
  62. 62. ATELECTAZIA Atelectazia pulmonară poate fi împăr ită în 6 tipuri in func ie deț ț mecanismul de producere: 1.De resorb ieț – apare în urma resorb iei aerului cândț comunicarea dintre alveore i trahee este obstruată (atelectazie deș obstruc ie)ț 2.Adezivă – apare în urma deficitului de surfactant care duce la colapsul alveolelor i implicit la aderen a pere ilor alveolari facândș ț ț reexpansiunea dificilă 3.Compresivă – este cauzată de orice leziune înlocuitoare de spa iu a toracelui care comprimă plămânul for ând ie irea aeruluiț ț ș
  63. 63. 4. Pasivă – distinc ia dintre atelectazia pasivă i cea compresivăț ș nu este foarte clară; orice masă înlocuitoare de spa iu din torace,ț poate, fie să comprime plămânul sau să permită retrac iaț acestuia, pasivă 5. Cicatriceală – are loc pierderea de volum în urma scădereii complian ei pulmonare ca rezultat al fibrozei pulmonareț 6. Dependentă de gravita ieț – apare la pacien ii spitaliza i,ț ț intui i la pat, cu respira ie superficială prelungităț ț ț
  64. 64. Semnele radiografice ale atelectaziei sunt: - aglomerarea vaselor pulmonare - bronhograme aerice - deplasarea scizurilor interlobare - opacită i pulmonare anormaleț - pierderea conturului diafragmului sau cordului
  65. 65. Semnele radiografice ale atelectaziei sunt: - ascensionarea diafragmului - deplasarea structurilor mediastinale - deplasarea hilurilor - hiperexpansiune pulmonară compensatorie - apropierea coastelor
  66. 66. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR DREPT Rx torace, inciden ă PA i profilț ș Colapsul par ial al lobului superior drept; scizura orizontală este ascensionatăț subliniind marginea inferioară a plămânului opacifiat atelectatic; se observă calcificări suprapuse peste plămânul opacifiat central i periferic.ș
  67. 67. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU - atelectazia lobului mijlociu poate fi u or trecută cu vederea pe radiografiaș toracică frontală. - pierderea marginei drepte a siluetei cordului este adeasea întâlnită, dar nu întotdeauna. - lobul atelectatic este mai u or de recunoscut pe radiografie toracicaș laterala ca o bandă densă, bine definită, liniară sau triunghiulară, situată între scizura oblică i cea orizontală, i care se extinde în sus i în jos fa ăș ș ș ț de hil. - colapsul lobului poate fi foarte sub ire i poate fi interpretat drept oț ș fisură îngro ată.ș
  68. 68. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU Rx torace, inciden ă PA i profilț ș (Opacitate neomogenă în lobul mijlociu drept i pierderea arculuiș inferior drept al siluetei cardiace. Pe profil se observă o opacitate liniară supraiacentă cordului care reprezintă colapsul lobului mijlociu)
  69. 69. ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU CT torace deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) i aglomerareaș bronhiilor în segmentul opacifiat a lobului mijlociu
  70. 70. ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT - silueta hemidiafragmului drept i o densitate triunghiularăș postero-medială sunt semnele comune ale atelectaziei lobului interior drept - aceasta poate fi diferen iată de atelectazia lobului mijlociu prinț persisten a arcului inferior drept dat de silueta corduluiț - de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior - hilul drept este de asemenea deplasat inferior
  71. 71. ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT
  72. 72. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG - datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi i o singura scizură, atelectaziaș lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului superior drept - astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior, colapsul acestuia cu pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului - lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior i posterior de lobul superiorș pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu) - pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza superior - bronhia principala stângă se rote te i ea căpătând o pozi ie aproape orizontalăș ș ț
  73. 73. ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG Rx torace, inciden ă PA i profilț ș Ascensionarea hemidiafragmului stâng, opacitate neomogenă la nivelul hemitoracelui stâng cu pierderea conturului stâng al cordului; pe profil se observă deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) i cre terea intensită ii opacită ii retrosternaleș ș ț ț
  74. 74. Colapsul lobului superior stâng, prin obstruc ia de către un carcinomț bronhogenic . Transparen a dintre mediastin i colapsul lobului superior stâng esteț ș cauzată de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior stâng.
  75. 75. ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR STÂNG - Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar. - Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de vase i bronhogramele aerice sunt cateodată văzute, i siluetaș ș aortei descendente este văzută pe partea stângă - De re inut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiindț întâlnite i în cazurile de consolidareș - Colapsul substan ial al lobului inferior va apare de obicei caț o opacitate triunghiulară situată postero-medial opus mediastinului.
  76. 76. Rx torace, inciden ă PA - Atelectaziaț lobului inferior stâng, de observat ascensionarea hemidiafragmului stâng
  77. 77. EDEMUL PULMONAR Sunt două tipuri principale de edem pulmonar: - edemul pulmonar cardiogen cauzat de cre terea presiuniiș hidrostatice a capilarelor pulmonare - edemul pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea permeabilită ii membranei capilarelor sau de scădereaț presiunii oncotice plasmatice
  78. 78. Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta: - cefalizarea vaselor pulmonare - patern-ul ”aripi de liliac” - liniile Kerley B sau liniile septale - îngro are peribron icăș ș - umbre neuniforme cu bronhograme aerice - cardiomegalie EDEMUL PULMONAR
  79. 79. – cefalizare venelor pulmonare, nediferen ierea marginilorț vasculare, cardiomegalie.
  80. 80. Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei cardiace congestive, se observă pattern-ul ”aripi de liliac”
  81. 81. Ambele radiografii sunt de la acela i pacient, cea din stângaș arată un edem pulmonar difuz cu pierderea ambelor hemidiafragme i a siluetei cardiace; cea din dreapta este facutăș două zile mai târziu după o rezolu ie par ială a edemului.ț ț
  82. 82. Rx toracică, inciden ă PA – edem pulmonar cardiogenicț Mărirea siluetei cardiace, afectare intersti ială pulmonarăț bilateral, cre terea în volum a venei azygos (sageată) i oș ș man etă peribron ică (săgeată punctată)ș ș
  83. 83. INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂȚ - Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe radiografia toracica - Apare atunci când cordul nu reu e te să men ină un debitș ș ț adecvat - Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară iș edem pulmonar cu scurgere de fluid în intersi iu, alveole sauț spa iul pleuralț
  84. 84. - Primul semn care apare pe radiografia toracică este cardiomegalia, definită ca cre terea indexului cardio-toracicș (>0,5). - În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele pulmonare inferioare sunt mai mari decat cele superioare datorită gravită ii; la un pacient cu insuficien a cardiacă congestivă,ț ț presiunea capilară pulmonară cre te până la valori de 12-ș 18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale sau mai mari in dimensiune, termen denumit cefalizare. INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂȚ
  85. 85. INSUFICIEN A CARDIACĂ CONGESTIVĂȚ - Prin cre terea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apareș edemul intersti ial i liniile Kerleyț ș - Cre terea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonareș corespunde edemului alveolar, adesea sub aspectul clasic de ”aripi de liliac” - Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit - Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor cu insuficien ă cardiacă congestiva pentru a urmări evolu iaț ț edemului pulmonar i a evalua răspunsul la tratament.ș
  86. 86. - cardiomegalie, edem alveolar, margini vasculare slab definite Insuficien ă cardiacăț congestivă severă
  87. 87. Insuficien ă cardiacă congestivăț
  88. 88. Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar sever ca urmare a insuficien ei cardiace congestive, înț dreapta aspectul radiologic după o îmbunătă ireț semnificativă.
  89. 89. LINIILE KERLEY B - sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor inferioare - cauzele de apari ie a liniilor Kerley B sunt:ț  edemul pulmonar  limfangită carcinomatoasă i limfom malignș  pneumonia virală i micoplasmicaș  fibroză intersti ială pulmonarăț  pneumoconioză  sarcoidoză - ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără insuficien ă cardiacăț
  90. 90. LINIILE KERLEY B Insuficien a cardiacă congestivă cu edem intersti ial; liniiț ț Kerley B la periferia hemitoracelui drept.
  91. 91. CT torace, sub ierea septului interlobular (săgeată)ț reprezentând liniile Kerley
  92. 92. - Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme i fungiș - Nu este asociată cu pierdere de volum - Alte cauze de umplere a alveolelor care nu se disting pe radiografia toracica sunt: lichide (inflama ie), celuleț (cancer), proteine (proteinoză aleveolară) i sângeș (hemoragie pulmonară) P N E U M O N I A
  93. 93. - Pe radiografie se gasesc: opacita i alveolare, consolidare lobarăț sau opacita i intersti iale; există de obicei o suprapunereț ț considerabilă - Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere de volum, se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult mai bine definite, pneumonia putând avea asociat un revărsat parapneumonic. P N E U M O N I A
  94. 94. CARACTERISTICI RADIOLOGICE ALE DIFERITELOR TIPURI DE PNEUMONIE 1. PNEUMONIA LOBARĂ – pneumonia pneumococică clasică, intregul lob este consolidat, bronhogramele aerice sunt în mod obi nuit.ș 2. PNEUMONIA LOBULARĂ – adesea stafilococică, multifocală, neuniformă, uneori fără bronhograme aerice
  95. 95. 3. PNEUMONIA INTERSTI IALĂ – virală sau micoplasmatică;Ț aceasta din urmă începe perihilar i devine confluentă i/sauș ș neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme aerice. 4. PNEUMONIA DE ASPIRA IE – urmează fluxul gravita ionalȚ ț al con inutului aspirat; alterarea stării de con tien ă, postț ș ț anestezie, comune la alcoolicii debilita i, demen i.ț ț 5. INFEC II PULMONARE DIFUZE – comunitareȚ (Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale (Pseudomonas, rată ridicată a morta ită ii, opacită i neregulate, cavita i); gazdeț ț ț ț imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).
  96. 96. (de observat marginile imprecis delimitate, bronhogramele aerice i lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace )ș Rx torace, inciden ă PA i profil - Pneumonieț ș lobul drept mijlociu
  97. 97. Radiografie inciden ă PA i profil; Pneumonie, lobulț ș superior drept
  98. 98. Infiltrate bilaterale iș bronhograme aerice cu distribu ie perihilară,ț cordul este de dimensiuni normale, liniile Kerley B nu sunt prezente. Toate aceste elemente sunt tipice pneumoniei cu Pneumocystis carinii care este cea mai întâlnită infec ie oportunistăț amenin ătoare de via ă înț ț HIV.
  99. 99. Opacită i reticulare intersti iale difuze bilateral cu pierdere minimă de volumț ț la un pacient tânăr HIV pozitiv
  100. 100. ABCESUL PULMONAR - Este o leziune supurativă cavitară a parenchimului pulmonar secundar unei infec ii bacteriene (stafilococ,ț streptococ, pneumococ) - Poate fi primitiv (parenechim pulmonar normal) sau secundar (suprainfec ia unor leziuni preexistente – chistț aerian, cancer excavat, sechestra ie pulmonară)ț
  101. 101. Aspecte radiologice: Stadiul de constituire – opacitate cu aspect de pneumonie lobară Stadiul de supura ieț – opacitate pneumonică de intensitate crescută în zona necrozată sau opacitate rotundă cu contur imprecis delimitat, omogenă, de intensitate medie Stadiul de abces post vomică – imagine hidroaerică cu nivel orizontal, rotundă sau ovalară cu axul mare vertical
  102. 102. abces pulmonar la nivelul lobului superior stâng Radiografie toracică inciden ă PAț i profilș
  103. 103. CT torace (abces pulmonar cavitar la nivelul lobului superior stâng)
  104. 104. TUBERCULOZA - Tuberculoza primară reprezintă primoinfec ia cuț Mycobacterium tuberculosis. - Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfec iei sau oț continuare a acesteia. Radiologic tuberculoza este reprezentată de: 1. consolidare 2. adenopatie 3. revărsat pleural
  105. 105. Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare sunt: - cavita ieț - fibroză - calcificare nodală - pete de material cazeos Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare ale lobilor superiori i în segmentele superioare ale lobilorș inferiori Tuberculoza endobron ică implică peretele unei bronhiiș majore, printre complica ii numărându-se stenoza cicatricealăț i obstruc ia.ș ț
  106. 106. Rx toracică inciden ă PA a unui vechiț pacient cu TB. (se observă fibroza, cavita ie i calcificare, înț ș special la nivelul lobului superior stâng )
  107. 107. Adenopatie paratraheală dreaptă iș hilară stângă
  108. 108. Stria ii linerare parenchimatoase extinse la ambele apexuri,ț asociate cu retrac ia ambelor hiluri, elemente caracteristiceț fibrozei bilaterale a lobilor superiori
  109. 109. Tuberculoză miliară – multipli noduli mici disemina i pe toatăț suprafa a ambilor plămâniț
  110. 110. Rx. toracică PA, opacită iț alveolare bilaterale neuniforme cu zone de cavita ie în lobiiț superiori Acelasi pacient, 9 luni mai târziu, opacită i lineare i sub iereaț ș ț peretelui cavernei datorită procesului de vindecare
  111. 111. (infiltrate i caverne bilaterale ale lobilorș superiori) Rx. toracică, inciden ă PAț
  112. 112. Rx. torace, inciden ă PAț (leziune cavitară la nivelul lobului superior drept inconjurată de o arie de consolidare parenchimatoasă heterogenă, la un pacient cunoscut cu TB)
  113. 113. Tuberculoză miliară (- multiple opacită i nodulare punctiforme la nivelul ambelorț arii pulmonare - arie focală de consolidare la nivelul lobului mijlociu drept)
  114. 114. CT torace –Tuberculoză miliară (- multiple opacită i nodulare punctiforme la nivelulț ambelor arii pulmonare - arii de consolidare pulmonară)
  115. 115. HEMORAGIA PULMONARĂ are aspect asemănător pneumoniei, edemului pulmonar, afec iuni laț care sunt prezente opacită i, adesea înso ite de bronhograme aerice.ț ț este cauzată de: - traumatisme; - afec iuni hemoragipare;ț - altitudine mare; - stenoza mitrală. sângele pătrunde în bronhii i în cele din urmă ajunge în alveole;ș se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte desită i alveolare cum ar fi pneumonia.ț
  116. 116. - hemoragie la nivelul lobului drept superior - de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng. Radiografie toracică PA i profilș
  117. 117. EMBOLISMUL PULMONAR - sursa primară sunt trombii din venele profunde ale membrelor inferioare; - aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte pulmonare, însă mul i pacien i mor din cauza embolismului pulmonar,ț ț fară ca acesta să fie diagnosticat; - scopul principal al unei radiografii toracice în cazurile suspecte de embolism pulmonar este de a elimina alte diagnostice ca i cauză aș dispneei sau hipoxiei; - majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt normale.
  118. 118. Semne a prezen ei embolismului pulmonar sunt:ț - semnul Westermark (oligemie in zona afectata); - dimensiune crescuta a unui hil (cauzată de coliziunea trombilor); - atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau densită i lineare ori în forma de disc;ț - revărsat pleural; - consolidare; - semnul Hampton (opacitate rotunda).
  119. 119. - în cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura radiologică este consolidarea multifocala la baza pleurei din zona inferioara a plămânilor. - alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea unui posibil embolism pulmonar. Aceste sunt: ultrasonografia venoasă, scintigrafie ventila ie/perfuzie, arteriogramaț pulmonara i angiograma CT (CTA).ș - daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala trebuie luat in considerare EP
  120. 120. Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul lobului inferior stâng) la pacientii cu embolie
  121. 121. Semnul Westermark ( o mare parte a hemitoracelui drept este hipodensă datorită oligemiei secundar vasocontric iei distal de un tromb)ț
  122. 122. CT torace (tromb pulmonar de dimensiuni mari)
  123. 123. CT torace defect mare de umplere (sageată) reprezentând trombi la nivelul arterelor pulmonare principale
  124. 124. REVĂRSATUL PLEURAL Cauzele obi nuite de revărsat pleural sunt:ș - insuficien ă cardiacă congestică;ț - infec ii (parapneumonice);ț - traumatisme; - tumori; - boli autoimune; - insuficien ă renală.ț
  125. 125. - Pe o radiografie cu pacientul în pozi ie verticală, un revărsat vaț cauza rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în cantitate mare se extinde si posterior; - Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat; - Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid pe radiografia de inciden a PA i aproximativ 75ml fluid pe cea deț ș profil; - Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil cauzate de un proces malign decât cele mici.
  126. 126. - Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va apărea ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de obicei prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural poate acoperi esutul pulmonar, îngro a scizurile, iar daca este inț ș cantitate mare poate acoperi cu lichid apexul. - O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma un revarsat pleural la pacientii intui i la pat, lichidul acumulându-se deț ț partea afectată (cu excep ia pleureziei inchistate).ț
  127. 127. ( revărsat pleural bilateral, se observă pensarea unghiurilor costofrenice) Radiografie toracică PA i profilș
  128. 128. (revărsat pleural la nivelul hemitoracelui drept) Radiografie toracică PA
  129. 129. Imagini CT( în cea din stânga se observa un revărsat pleural in cantitate mare infectat – empiem; în compara ie cu un abcesț intrapulmonar în cea din dreapta)
  130. 130. Radiografie toracică PA - revărsat pleural inchistat la nivelul hemitoracelui drept; - se observă marginea medială ascu ită, bine definită i o margineț ș laterală indistinctibilă)
  131. 131. ( se observă două opacită i bine definite la nivelul lobuluiț mijlociu si inferior drept, ce reprezintă o pleurezie inchistata la nivelul scizurilor orizontală i oblică a plamanului drept)ș Radiografie inciden ă PA i profilț ș
  132. 132. (lichidul pleural, de obicei, se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat) Radiografie inciden ă PA în decubit dorsalț
  133. 133. Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavită ii pleuraleț Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din cauze fiind: - Astmul - BPOC - Infectiile pulmonare - Neoplasmul - Sdr. Marfan - consumul de cocaină Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în timpul opera iilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sauț subclavii). PNEUMOTORAXUL
  134. 134. Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o cauză importantă; În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in cavitatea pleurală este blocat în timpul expirului printr-un mecanism de tip supapă (pneumotorax cu supapă); acest lucru duce la acumularea aerului i implicit la cre terea presiunii intratoracice,ș ș până la colapsul plămânului i deplasarea mediastinului de parteaș opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a cordului i chiar moartea.ș
  135. 135.  Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o hipertransparen ă fără desen pulmonar, cu colabareaț plămânului care este net conturat de o linie fină ce reprezintă pleura viscerală;  Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;  Pneumotoraxul este cel mai bine pus in eviden ă pe radiografiaț efectuată în expir;  Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit dorsal, deoarece aerul se ridică la nivelul par ii medii aț plămânului, acest lucru putând fi văzut ca o hipertransparen ăț de-a lungul mediastinului;
  136. 136.  Hidropneumotoraxul reprezintă prezen a aerului si aț fluidului la nivelul cavită ii pleurale; este caracterizatț de o imagine hidro-aerică pe o radiografie in decubit dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax  Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt: - traumatisme; - toracenteza; - interven ii chirurgicale;ț - ruptură de esofag; - emfizem
  137. 137. Pneumotorax sub tensiune drept, se observă o transparen ă de-aț lungul par ii drepte aț mediastinului iș deplasarea acestuia spre stânga.
  138. 138. În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie executată în decubit dorsal, de remarcat pozi iaț medială a aerului.
  139. 139. (pneumotorax sub tensiune cu deplasarea mediastinului spre dreapta) Rx torace, inciden ă PAț
  140. 140. În cele trei radiografii se poate observa un hidropneumotorax in 3 incidente diferite (decubit lateral drept, PA i profil).ș Se observă o imagine hidro-aerică la nivelul hemitoracelui drept
  141. 141. (pneumotorax spontan secundar la un pacient cu fibroză chistică, se observă un hidropneumotorax drept cu bron iectazii chistice bilaterale)ș Radiografie toracică, înciden ă PAț
  142. 142. FIBROZA PULMONARĂ INTERSTI IALĂȚ Fibroza pulmonară intersi ială difuză are multiple cauze, cele maiț frecvente fiind: - idiopatice (>50%) - boli vasculare de colagen - agen i citotoxici i nitrofurantoinț ș - pneumoconioze - radia iiț - sarcoidoza
  143. 143. - Din punct de vedere clinic pacien ii se prezintă cuț dispnee progresivă de efort i tuse neproductivă;ș - Radiologic, fibroza pulmonara intersti ială este asociatăț cu opacită i în ”sticlă mată” în stadiile incipiente, urmândț ca apoi să apară pierderea volumului cu opacită i liniareț bilaterale i plămânul în ”fagure de miere”ș - Dacă nu este efectuat un transplant de plămân, prognosticul este nefavorabil, datorită insuficien eiț pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.
  144. 144. Fibroza pulmonară intersti ialăț
  145. 145. (plămâni mic ora i de volum cu opacită iș ț ț reticulare bilaterale) Rx torace, PA - Fibroza pulmonară idiopatică.
  146. 146. CT torace - fibroza pulmonară în ”fagure de miere„ (săge i)ț - bron iectazii (săgeată punctată)ș
  147. 147. - pierdere de volum a hemitoracelui drept datorită lobectomiei lobului mijlociu iș inferior drept; - infiltratele din zona superioară sunt datorită fibrozei postiradiere iar marginea ascu ită delimitează limiteleț plămânului protejat în timpul radioterapiei. Fibroza pulmonară postiradiere a lobului drept superior
  148. 148. EMFIZEMUL PULMONAR - Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al plămânului cu distruc ia patului capilar i a septurilorț ș alveolare; Cel mai des este cauzat de către fumat i mai rar de cătreș deficitul de α1 antitripsină; - Dintre caracteristicile func ionale amintim scăredeaț VEMS-ului i a capacită ii de difuziune;ș ț
  149. 149. - Hiperinfla ia i bula de emfizem sunt cei mai buni predictoriț ș radiologici ai emfizemului; -Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele func ionaleț pulmonare; - De obicei, pe radiografia toracică, se observă hiperinfla ieț difuză cu aplatizarea diafragmelor, spa iul retrosternal mărit,ț bula de emfizem (hipertransparen ă cu pere i foarte sub iriț ț ț -0,5mm- rotundă sau ovalară i contur net, regulat), dilatareaș arterei pulmonare i hipertrofia ventriculului drept (datorităș hipoxiei cronice) cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;
  150. 150. Radiografie toracică inciden ă PA i profil – Emfizem pulmonar,ț ș (aplatizarea diafragmelor si o hiperinfla ie semnificativă demonstrată prinț vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare)
  151. 151. Rx. toracică inciden ă PAț – bulă de emfizem (arie mare, hipodensă, ce ocupă o mare parte a plămânului drept iș compresează parenchimul pulmonar adiacent)
  152. 152. TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE • Fracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuită i aț conturului coastei, linia de fractură putând fi vizibilă; • O fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică; ele pot apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea unui pneumotorax; • În mod obi nuit pentru evaluarea coastelor, se examinează maiș întâi arcurile posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin examinarea por iunilor laterale a fiecărei coaste; dacă se observă oț anomalie se va examina coasta în ansamblul ei;
  153. 153. • Fracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu un risc crescut de injurie a aortei datorită for eiț excesive necesară producerii acestora; • Fracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni ale ficatului i splinei;ș • Fracturile multiple bilaterale în diverse stadii de vindecare sunt asociate la copii cu abuzul acestora.
  154. 154. Radiografie toracică, inciden ăț PA (multiple fracturi costale stângi)
  155. 155. MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE Masele mediastinale anterioare sunt date de:  limfadenopatii;  tumori ale timusului;  teratoame;  masă tiroidiană;  anevrism de aortă;  chist pericardic;  grăsime epicardică. De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT sau o aspira ie pe ac fin;ț
  156. 156. Limfom cu celule T
  157. 157. Radiografie toracică, inciden ă PA i profilț ș (de observat faptul că hilul se poate vedea prin transparen a masei, fapt ce arată ca masa nu este hilarăț ) Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta.
  158. 158. Sec iuniț CT torace (masă situată în mediastinul anterior (la nivelul săge ilor) la nivelul aortei pulmonare – timomț )
  159. 159. Radiografie toracică, inciden ă PA, Timomț malign - masă mediastinală stângă superioară de mari dimensiuni cu multiple mase pleurale drepte, încadrând hemitoracele drept; - masele pleurale multiple sunt caracteristice timoamelor maligne.
  160. 160. Masă mediastinală anterioară - limfom - în radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a codului; de asemnea exsistă i o hiperinfla ie a ambelor câmpuriș ț pulmonare, sugerând o obstruc ie a căilor aeriene.ț - marginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă mediastinală anterioară - CT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior care compresează traheea inferioară, bronhia principală i arteraș
  161. 161. MASE MEDIASTINALE MIJLOCII Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este limfadenopatia datorată metastazelor sau tumorii primare; Alte cauze includ: - hernia hiatală; - anevrismul aortic; - masă tiroidiană; - chistul de duplica ie;ț - chistul bronhogenic.
  162. 162. (masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar suprapusă peste marginea superioară a aortei) Radiografie toracica PA i profilș
  163. 163. Radiografie toracica PA i profil,ș aortografie – anevrism aortic
  164. 164. Radiografie toracica PA (opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior; este caracteristica herniei hiatale datorită pozi iei sale pe linia mediană cuț stomacul care herniază prin hiatusul esofagian; de asemenea, camera cu aer a stomacului nu se observă la locul usual)
  165. 165. MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE Diagnosticul diferen ial include:ț  neoplasmul;  limfadenopatia;  anevrismul aortic;  mase adiacente pleurei sau plămânului;  chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;  hematopoieza extramedulară.
  166. 166. MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE Radiografie toracică PA - masă la nivelul marginii pleurale supero-mediale a plămânului drept; - mediastinul anterior se termină la nivelul claviculelor; - orice anomalie la nivelul apexului toracelui este situată cel mai probabil posterior.
  167. 167. - Proiec ia masei este mai sus deț claviculă, prin urmare, nu este o structură anterioară; - RMN-ul arată că masa este extrapleurală i asociată cu nerviiș spinali; - Este un schwanom, o tumoră benignă a tecii nervului.
  168. 168. REVĂRSATUL PERICARDIC - Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este adesea de formă globulară (diametrul transvers dispropor ional crescut).ț - Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt observate schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace; - Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică PA; - Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT
  169. 169. Radiografie toracică PA la un pacient cu revărsat pericardic.  
  170. 170. Radiografie toracică, profil i detaliuș (revărsat pericardic, se observă grăsimea mediastinală anterioară (săge ileț albastre) i grăsime epicardică (săge ile ro ii) separate de o bandă de esutș ț ș ț moale)
  171. 171. PNEUMOMEDIASTINUL În pneumomedistin găsim: hipertransparen ă lineară verticală,ț de-a lungul mediastinului care se extinde i la nivelul gâtului iș ș ascensionarea pleurei parietale de-a lungul limitelor mediastinului Cauzele comune de pneumomediastin includ:  astmul;  interven iile chirurgicale (complica iiț ț postoperatorii);  lezarea traumatica a arborelui traheobron ic;ș  schimbări bru te a presiunii intratoracice (vomă,ș tuse, parturi ie);ț  ruptura de esofag;  barotrauma. Pneumomediastinul trebuie diferen iat de pneumopericard iț ș
  172. 172. (se observa prezen a aerului la nivelul mediastinului i esutuluiț ș ț subcutanat din zona gâtului; aerul mediastinal poate proveni de la pierderea integrita ii plămânului, căilor aeriene principale sauț a esofagului) Radiografie toracică PA
  173. 173. CT toracic - prezen a aerului în mediastin (săge ile ro ii)ț ț ș i emfizem subcutanat (săge ile galbene).ș ț
  174. 174. HERNIA DIAFRAGMATICĂ Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie diafragmatică: 1.hernia hiatală – în care stomacul alunecă prin hiatusul esofagian în torace; 2.hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a diafragmului i de obicei este pe partea stângă i posteriorș ș ; 3.hernia Morgagni care apare median;
  175. 175. (hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică posterior de cord) Radiografie toracică PA
  176. 176. ADENOPATIA HILARĂ Marirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o descoperire importantă care stă la baza unei patologii. Diagnosticul diferen ial etiologic poate fi împăr it în 3ț ț categorii diferite:
  177. 177. ADENOPATIA HILARĂ În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul bine delimitat, regulat, caracteristic măririi arterelor pulmonare; în dreapta se observa multiple opacită i neregulate, caracteristiceț adenopatii hilare.
  178. 178. CANCERUL PULMONAR - Tipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi adesea deosebit prin modelul de cre tere, aspect i loca ie.ș ș ț - Referitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează cele mai multe decese în lume decât orice alt tip de cancer. - Cea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat cel cu celule mici, este stadializarea TNM - Cea mai bună ansă de vindecare o are rezec ia tumorii; totu i,ș ț ș s-a constatat că nu to i pacien ii cu cancer pulmonar au beneficiiț ț de pe urma chirurgiei datorită comorbidita ilor asociate precumț emfizemul sau bolile cardiovasculare.
  179. 179. CANCERUL PULMONAR Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat către unul din urmatoarele stadii TNM: T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei, esofagului, corpilor vertebrali sau carinei; asocierea cu pleurezia sau pericardita malignă; prezen a nodulilor tumoraliț sateli i în acela i lob cu tumora primară.ț ș N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare controlaterale, sau afectarea homolaterală sau controlaterală a ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari. M1 – metastaze la distan ă prezenteț
  180. 180. CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar  
  181. 181. Cele ase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspectș tipic sunt: o adenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu inciden a mare deț metastazare timpurie o cu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația este obi nuită,ș cre tere lentăș o cu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura dominantă este prezen a maselor mediastinale i hilare, cre tere rapidăț ș ș i metastazare precoce.ș
  182. 182. ocu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni mari, cavitația este prezentă obronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit, infiltrat asemănător celui din pneumonie (bronhograme aerice), ocazional multifocal ocarcinoid – (mai pu in deț 1%) tipic se prezintă sub forma unei leziuni endobron ice bine definită;ș metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot intensifica dens.
  183. 183. Radiografie toracică PA - carcinom cu celule scuamoase la nivelul lobului inferior drept - se observă cavita ia,ț caracteristică acestui tip de cancer.
  184. 184. (opacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distruc ia coastelorț anterioare stângi doi i treiș ) Radiografie toracică PA – carcinom
  185. 185. Radiografie toracică PA i CT toracicș ope radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite, care se vad mai bine pe CT oacest aspect este tipic metastazelor pulmonare opredominan a bazală a nodulilor este datorită vasculariza iei mai bogate aț ț bazelor plămânilor ometastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect iș rinichi
  186. 186. BIBLIOGRAFIE oRakesh R. Misra, Andrew Planner, Mangerira C. Uthappa - A–Z of Chest Radiology , Ed. Cambridge University Press, 2007; oPhilip Eng, Foong-Koon Cheah - Interpreting chest X-rays, Ed. Cambridge University Press, 2005; oHarjit Singh, Janet A Neutze - Radiology Fundamentals, Ed. Springer, 2012; ohttp://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html

×