Un atac de cord (infarct miocardic) este o afecțiune care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului inimii este blocat, ducând la moartea celulelor musculare din acea zonă. Cauzele atacului de cord Cauzele atacului de cord pot fi multiple și pot varia de la factori de stil de viață până la condiții medicale preexistente. Simptomele atacului de cord Atacul de cord poate fi insidios și poate apărea brusc, dar, în general, există anumite simptome comune pe care trebuie să le cunoașteți pentru a putea recunoaște o urgență medicală și pentru a obține ajutor imediat. Prevenirea unui atac de cord Prevenirea unui atac de cord implică adoptarea unui stil de viață sănătos și controlul factorilor de risc care pot duce la afecțiuni cardiovasculare. Atac de cord tratament În funcție de rezultatele testelor, cardiologul va determina cele mai bune opțiuni de tratament pentru pacient, cum ar fi terapia cu aspirină, nitroglicerină, tratament trombolitic, PCI sau o operație de bypass coronarian. Tratamente comune pentru un atac de cord Tratamentul pentru un atac de cord depinde de severitatea și tipul de atac de cord, dar obiectivul principal este de a restabili fluxul de sânge către inimă cât mai curând posibil. Dieta pentru prevenirea atacului de cord O dietă sănătoasă poate fi un element important în prevenirea atacului de cord.

1. 1/13
sfatulmedical.ro
Cauzele neașteptate ale unui atac de cord și cum să le
preveniți
⋮ 23/04/2023
Ce este un atac de cord?
Un atac de cord (infarct miocardic) este o afecțiune care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a
mușchiului inimii este blocat, ducând la moartea celulelor musculare din acea zonă.
Citeste și: Cum să previi și să tratezi candidoza vaginală: sfaturi utile
- Citeste si-
Cauzele atacului de cord
Cauzele atacului de cord pot fi multiple și pot varia de la factori de stil de viață până la condiții medicale
preexistente.
Cele mai comune cauze ale atacului de cord:
1. Ateroscleroza: Aceasta este o afecțiune în care se acumulează depozite de grăsimi, colesterol și
alte materiale în interiorul arterelor, îngustând lumenul vascular și reducând fluxul sanguin către
inimă.
2. Hipertensiunea arterială: Presiunea ridicată a sângelui poate afecta în mod negativ arterele,
crescând riscul de a dezvolta ateroscleroza și creșterea riscului de atac de cord.
3. Fumatul: Tutunul conține substanțe chimice care pot deteriora arterele și crește riscul de formare a
cheagurilor de sânge.
4. Diabetul zaharat: Persoanele cu diabet zaharat au un risc mai mare de a dezvolta ateroscleroza și,
prin urmare, de a avea un atac de cord.
5. Nivelurile ridicate de colesterol: Nivelurile ridicate de colesterol “rău” (LDL) pot crește riscul de a
dezvolta ateroscleroza și de a suferi un atac de cord.
6. Istoricul familial de afecțiuni cardiace: Dacă un membru al familiei a suferit un atac de cord, riscul
de a dezvolta această afecțiune poate fi crescut.
7. Stresul și anxietatea: Acestea pot crește nivelul hormonilor de stres în organism, ceea ce poate
afecta negativ inima și poate crește riscul de atac de cord.
8. Lipsa de exerciții fizice: Lipsa de activitate fizică poate crește riscul de obezitate, diabet și
hipertensiune arterială, ceea ce poate crește riscul de atac de cord.
9. Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de hipertensiune
arterială și poate afecta negativ inima.
10. Consumul de droguri: Unele droguri, cum ar fi cocaina, pot afecta inima și pot crește riscul de atac
de cord.

2. 2/13
Citește și: Dieta după operația de hemoroizi: alimente de evitat și alimente recomandate
Care sunt factorii de risc pentru atacul de cord?
1. Vârsta: Riscul de atac de cord crește odată cu înaintarea în vârstă.
2. Sexul: Bărbații au un risc mai mare decât femeile de a suferi un atac de cord, dar riscul pentru
femei crește după menopauză.
3. Istoricul familial: Dacă un membru al familiei a suferit un atac de cord, riscul de a dezvolta această
afecțiune poate fi crescut.
4. Fumatul: Tutunul conține substanțe chimice care pot deteriora arterele și crește riscul de formare a
cheagurilor de sânge.
5. Hipertensiunea arterială: Presiunea ridicată a sângelui poate afecta în mod negativ arterele,
crescând riscul de a dezvolta ateroscleroza și creșterea riscului de atac de cord.
6. Diabetul zaharat: Persoanele cu diabet zaharat au un risc mai mare de a dezvolta ateroscleroza și,
prin urmare, de a avea un atac de cord.
7. Colesterolul ridicat: Nivelurile ridicate de colesterol “rău” (LDL) pot crește riscul de a dezvolta
ateroscleroza și de a suferi un atac de cord.
8. Obezitatea: Excesul de greutate poate crește riscul de a dezvolta ateroscleroza și poate afecta
negativ inima.
9. Stresul și anxietatea: Acestea pot crește nivelul hormonilor de stres în organism, ceea ce poate
afecta negativ inima și poate crește riscul de atac de cord.
10. Sedentarismul: Lipsa de activitate fizică poate crește riscul de obezitate, diabet și hipertensiune
arterială, ceea ce poate crește riscul de atac de cord.
11. Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de hipertensiune
arterială și poate afecta negativ inima.
12. Consumul de droguri: Unele droguri, cum ar fi cocaina, pot afecta inima și pot crește riscul de atac
de cord.
Simptomele atacului de cord

3. 3/13
Atacul de cord poate fi insidios și poate apărea brusc, dar, în general, există anumite
simptome comune pe care trebuie să le cunoașteți pentru a putea recunoaște o urgență
medicală și pentru a obține ajutor imediat.
Aceste simptome includ:
- Articolul continua mai jos -
1. Durere sau disconfort în piept: Este cel mai comun simptom al atacului de cord și este descrisă de
multe persoane ca o senzație de constricție, arsură sau presiune în piept. Durerea poate dura mai
mult de câteva minute sau poate dispărea și reapărea.
2. Durere sau disconfort în alte părți ale corpului: Durerea sau disconfortul poate fi simțit în brațul
stâng, în spate, în gât, în maxilar sau în stomac.
3. Respirație dificilă: Persoanele care suferă un atac de cord pot avea probleme de respirație,
simțindu-se lipsite de aer sau simțind o presiune în piept care face dificilă respirația.
4. Transpirație excesivă: Transpirația excesivă poate fi un alt simptom al atacului de cord.
5. Grețuri sau vărsături: Persoanele care suferă un atac de cord pot simți greață sau pot vomita.
6. Ameteală sau leșin: Atacul de cord poate determina amețeli sau chiar leșin în unele cazuri.
7. Senzație de anxietate sau frică: Persoanele care suferă un atac de cord pot simți o senzație de
anxietate sau frică inexplicabilă.
Analize si diagnostic
Diagnosticul unui atac de cord se face de obicei prin evaluarea simptomelor și prin efectuarea unui
examen fizic și a unor teste medicale.
Examenul fizic poate implica măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului și a respirației, precum și o evaluare
a simptomelor și a istoricului medical al pacientului.
Testele medicale care pot fi folosite pentru a diagnostica un atac de cord includ:
- Articolul continua mai jos -
1. EKG (electrocardiograma): Această procedură poate ajuta la identificarea modificărilor în
activitatea electrică a inimii, care pot indica un atac de cord.
2. Teste de sânge: Testele de sânge pot fi utilizate pentru a măsura nivelul enzimelor cardiace, cum ar
fi troponina și creatinina kinaza (CK), care se pot elibera în sânge în timpul unui atac de cord.
3. Teste de imagistică: Acestea pot fi utilizate pentru a evalua inima și fluxul de sânge, inclusiv
radiografia toracică, ecocardiograma și angiografia coronariană.
Prevenirea unui atac de cord
Prevenirea unui atac de cord implică adoptarea unui stil de viață sănătos și controlul factorilor de risc
care pot duce la afecțiuni cardiovasculare.
Măsuri pentru a reduce riscul de atac de cord:

4. 4/13
1. Mențineți o dietă sănătoasă și echilibrată, care să includă alimente bogate în fibre, proteine slabe,
grăsimi sănătoase și vitamine și minerale esențiale. Limitați consumul de alimente procesate,
zaharuri rafinate și grăsimi saturate.
2. Faceți mișcare regulat, cel puțin 30 de minute pe zi, de 3-5 ori pe săptămână. În funcție de nivelul
de fitness, puteți începe cu activități ușoare, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, și să avansați
treptat.
3. Nu fumați și evitați expunerea la fumul de tutun.
4. Limitați consumul de alcool. Dacă consumați alcool, faceți-o moderat și în cantități controlate.
5. Controlați tensiunea arterială și nivelul de colesterol în sânge. Consultați medicul în legătură cu
orice afecțiune preexistentă și urmați tratamentul prescris.
6. Reduceți nivelul de stres prin tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de
respirație.
7. Păstrați o greutate sănătoasă și mențineți o bună stare de sănătate fizică și mentală.
Atac de cord tratament
În funcție de rezultatele testelor, cardiologul va determina cele mai bune opțiuni de
tratament pentru pacient, cum ar fi terapia cu aspirină, nitroglicerină, tratament trombolitic,
PCI sau o operație de bypass coronarian.
Ce medic tratează atacul de cord?
Un atac de cord este tratat de obicei de un medic specialist în boli cardiovasculare, numit cardiolog. În
cazul unui atac de cord, este posibil ca pacientul să fie transportat de urgență la spital și să fie tratat de
un medic de urgență sau de un specialist în medicină internă până când poate fi consultat un cardiolog.
Cardiologul va efectua un examen fizic și va evalua simptomele pacientului, va efectua teste medicale
precum electrocardiograma (EKG), teste de sânge și poate efectua teste de imagistică, precum

5. 5/13
angiografia coronariană sau ecocardiograma.
Tratamente comune pentru un atac de cord
Tratamentul pentru un atac de cord depinde de severitatea și tipul de atac de cord, dar obiectivul
principal este de a restabili fluxul de sânge către inimă cât mai curând posibil.
1. Terapie cu aspirină: Administrarea imediată de aspirină ajută la prevenirea formării cheagurilor de
sânge și la îmbunătățirea fluxului de sânge către inimă.
2. Terapie cu nitroglicerină: Nitroglicerina poate fi administrată pentru a ajuta la relaxarea arterelor și
pentru a îmbunătăți fluxul de sânge către inimă.
3. Tratament trombolitic: Acest tratament implică utilizarea de medicamente care dizolvă cheagurile
de sânge și pot fi administrate intravenos.
4. Intervenție coronariană percutanată (PCI): Acest tratament implică utilizarea de stenturi pentru a
deschide arterele coronare blocate și pentru a restabili fluxul de sânge către inimă.
5. Operație de bypass coronarian: Aceasta este o procedură chirurgicală în care artere sănătoase
sunt preluate din altă parte a corpului și plasate în jurul arterei coronare blocate pentru a restabili
fluxul de sânge.
6. Medicamente pentru gestionarea simptomelor: Medicamente precum beta-blocante, inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), diuretice și antiaritmice pot fi utilizate pentru a
gestiona simptomele și pentru a preveni complicațiile.
Tratamentul de urgență pentru atacul de cord
Tratamentul de urgență pentru un atac de cord poate fi crucial pentru supraviețuirea pacientului. Iată ce
trebuie să știți despre acest tratament:
1. Sunați imediat la numărul de urgență (112) și solicitați ajutor medical de urgență.
2. Dacă persoana este conștientă, așezați-o într-o poziție confortabilă, cu spatele susținut și
picioarele ridicate.
3. Dacă persoana are nitroglicerină la ea, aceasta poate fi administrată sublingual (sub limbă), dar
numai după recomandarea medicului și a instrucțiunilor specifice de administrare.
4. Asigurați-vă că persoana primește oxigen suplimentar, dacă este necesar.
5. Dacă pacientul este în stop cardiac, începeți imediat resuscitarea cardiacă, cu ajutorul unui
defibrilator sau cu ajutorul manevrelor de resuscitare cardiopulmonară (RCR).
6. Odată ajunși la spital, pacientul va fi supus unor investigații pentru a determina severitatea atacului
de cord și pentru a stabili tratamentul necesar.
Medicamente utilizate în tratamentul atacului de cord
1. Aspirina – este adesea administrată în primele minute ale unui atac de cord pentru a ajuta la
prevenirea formării cheagurilor de sânge.
2. Nitroglicerina – este adesea administrată pentru a ajuta la ameliorarea durerii toracice și la
îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă.
3. Trombolitice – sunt administrate pentru a descompune cheagurile de sânge care blochează
arterele coronare.

6. 6/13
4. Beta-blocante – pot fi utilizate pentru a reduce tensiunea arterială și pentru a încetini bătăile inimii.
5. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – pot fi utilizați pentru a reduce tensiunea
arterială și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă.
6. Statine – pot fi utilizate pentru a reduce nivelul de colesterol în sânge.
7. Antiagregante plachetare – pot fi utilizate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în
arterele coronare.
Dieta pentru prevenirea atacului de cord
O dietă sănătoasă poate fi un element important în prevenirea atacului de cord. Iată câteva recomandări
dietetice pentru prevenirea atacului de cord:
1. Consumați o varietate de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructe și legume proaspete, cereale
integrale, nuci și semințe, leguminoase, proteine slabe (cum ar fi puiul și peștele), precum și
produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi.
2. Limitați consumul de alimente procesate, care pot fi bogate în grăsimi saturate, zahăr și sodiu.
3. Evitați grăsimile saturate și trans, care pot crește nivelul de colesterol rău (LDL) din sânge. În
schimb, consumați grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline, avocado, nuci și
semințe.
4. Reduceți consumul de sare, deoarece un consum ridicat de sodiu poate crește tensiunea arterială.
5. Consumați pește cu conținut ridicat de acizi grași omega-3, cum ar fi somonul și tonul, deoarece
acești acizi grași pot ajuta la reducerea inflamației și la prevenirea bolilor de inimă.
Efectele psihologice după un atac de cord
Atacul de cord poate avea un impact puternic asupra sănătății mintale și a bunăstării psihologice a unei
persoane. În plus față de recuperarea fizică, mulți oameni care au suferit un atac de cord se confruntă cu
o serie de efecte psihologice și emoționale care pot persista mult timp după eveniment.
Unul dintre cele mai comune efecte ale unui atac de cord este anxietatea, care poate fi declanșată de
teama că acesta se poate repeta sau de temerile legate de consecințele asupra sănătății.
Depresia este, de asemenea, frecvent întâlnită după un atac de cord, iar simptomele pot include tristețe,
lipsa de speranță, pierderea interesului pentru activități plăcute și dificultăți de concentrare.
Stresul post-traumatic este o altă reacție comună după un atac de cord, iar simptomele pot include flash-
uri de evenimente traumatice, sentimente de groază sau furie și evitarea anumitor situații sau amintiri
care pot declanșa aceste reacții.
Este important ca cei care au suferit un atac de cord să discute cu medicul lor despre orice simptome
psihologice sau emoționale pe care le pot experimenta și să solicite ajutorul unui specialist în sănătate
mentală dacă este necesar.
În plus, încorporarea unor strategii precum terapia cognitiv-comportamentală, exercițiile fizice și
meditația în planul de recuperare poate ajuta la gestionarea simptomelor psihologice după un atac de
cord.
Î

7. 7/13
Întrebări frecvente despre atacul de cord
Cum să supraviețuiești unui atac de cord dacă ești singur?
Dacă ești singur și experimentezi simptomele unui atac de cord, este important să acționezi rapid și să
ceri ajutor imediat.
Sfaturi care te pot ajuta să supraviețuiești unui atac de cord dacă ești singur:
1. Sună imediat la numărul de urgență local: În majoritatea țărilor, numărul de urgență este 112. Cere
ajutorul imediat și spune operatorului că ai simptome de atac de cord și că ești singur.
2. Încearcă să rămâi calm: Atunci când experimentezi simptomele unui atac de cord, este important să
încerci să-ți menții calmul. Stresul și anxietatea pot agrava simptomele.
3. Mănâncă sau bea ceva: Dacă ai aspirină la îndemână și nu ești alergic la aspirină, ia o pastilă de
aspirină. Dacă nu ai aspirină, încearcă să mănânci sau să bei ceva pentru a ajuta la prevenirea
vărsăturilor în cazul în care ajutorul întârzie.
4. Așează-te sau întinde-te: Așază-te sau întinde-te pe podea sau pe un pat și încearcă să respiri lent și
adânc. Acest lucru poate ajuta la reducerea anxietății și poate îmbunătăți fluxul de oxigen către creier și
corp.
5. Urmează instrucțiunile operatorului de la numărul de urgență: Operatorul de la numărul de urgență îți
va da instrucțiuni specifice în funcție de situația ta. Urmează-le cu atenție și încearcă să rămâi calm și
cooperant.

8. 8/13
Care sunt semnele de alarmă ale unui atac de cord și când ar trebui să caute ajutor
medical imediat?
1. Durere sau disconfort în piept, care poate fi descris ca o presiune, o arsură sau o strângere.
2. Durere sau disconfort în alte părți ale corpului, cum ar fi brațele, spatele, gâtul, maxilarul sau
stomacul.
3. Respirație grea sau dificultăți în respirație.
4. Transpirație excesivă.
5. Ameeală sau senzație de leșin.
6. Grețuri sau vărsături.
7. Senzație de anxietate sau de panică.
8. Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii.
Ce trebuie să faci dacă cineva din jurul tău suferă un atac de cord?
Dacă cineva din jurul tău suferă un atac de cord, este important să acționezi rapid și să cauți ajutor
medical imediat.
Iată câțiva pași pe care îi poți urma pentru a ajuta persoana în cauză:
1. Sună imediat la serviciul de urgență sau cere cuiva să o facă pentru tine.
2. Asigură-te că persoana se odihnește într-o poziție confortabilă, așezată sau întinsă.
3. Încurajează persoana să respire profund și să respire încet, pentru a evita suprasolicitarea inimii.
4. Dacă persoana are medicamente prescrise pentru angina pectorală sau alte probleme cardiace,
asigură-te că i le ia.
5. Încurajează persoana să rămână calmă și încearcă să o calmezi prin vorbirea cu ea și prin
explicarea situației.
6. Dacă persoana este conștientă și are dificultăți în respirație, încurajează-o să respire lent și
profund și să își susțină capul și pieptul cu perne sau cu alte obiecte moi.
7. Monitorizează starea persoanei și rămâi lângă ea până când ajunge ajutorul medical.
Este important să nu încerci să îi dai persoanei medicamente sau să îi administrezi alte tratamente, decât
dacă ai fost instruit în mod corespunzător de către un profesionist medical.
De asemenea, asigură-te că nu îi dai persoanei nimic de mâncare sau de băut, deoarece acest lucru
poate agrava simptomele.
Cât mai trăiești după infarct?
Durata de supraviețuire după un infarct miocardic poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv
severitatea atacului de cord, starea de sănătate preexistentă și eficacitatea tratamentului.
În general, cu cât tratamentul este administrat mai rapid și cu cât pacientul își ia măsurile necesare
pentru a își îmbunătăți sănătatea, cu atât crește șansa de supraviețuire și de îmbunătățire a calității vieții
după infarctul miocardic.
Potrivit statisticilor, majoritatea pacienților care supraviețuiesc unui atac de cord și primesc tratament
adecvat pot trăi mult timp după eveniment.

9. 9/13
Cu toate acestea, durata de viață poate fi afectată de complicațiile care apar după infarct, cum ar fi
insuficiența cardiacă, aritmii și tulburări ale ritmului cardiac.
Atac pe panică sau atac de cord: cum le deosebești?
Atacul de panică și atacul de cord sunt două condiții diferite, dar pot fi confundate din cauza simptomelor
similare.
De obicei, atacul de panică apare în situații de stres sau anxietate, în timp ce atacul de cord este cauzat
de o blocare a arterei coronare, care furnizează sânge și oxigen inimii.
Iată câteva diferențe importante între cele două condiții:
Durata simptomelor: simptomele unui atac de panică pot dura între câteva minute și câteva ore, în timp
ce simptomele unui atac de cord pot dura mai mult de 30 de minute și se pot agrava în timp.
Intensitatea simptomelor: simptomele unui atac de panică pot fi foarte intense, dar de obicei nu pun viața
în pericol. În schimb, simptomele unui atac de cord pot fi foarte severe și pot pune viața în pericol.
Simptome specifice: unele simptome sunt specifice atacului de cord, cum ar fi durerea toracică intensă
sau disconfortul în piept care poate iradia spre brațul stâng, gât sau spate. În schimb, simptomele
atacului de panică pot include palpitatii, transpirație, tremur, senzația de sufocare, amețeli sau senzație
de lipsă de aer.
Factori de declanșare: atacul de panică poate fi declanșat de situații de stres, anxietate sau teamă, în
timp ce atacul de cord poate apărea în orice moment, fără un factor de declanșare specific.
La ce tensiune se face infarct?
Nu există o tensiune arterială specifică la care se face infarct, deoarece atacul de cord poate apărea la
persoane cu diferite niveluri ale tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială ridicată (hipertensiunea) poate crește riscul de atac de cord, dar nu este neapărat o
cauză directă a acestuia. În general, tensiunea arterială ridicată este definită ca o lectură constantă a
tensiunii arteriale de 140/90 mmHg sau mai mare.
Cu toate acestea, riscul de atac de cord crește treptat odată cu creșterea tensiunii arteriale, iar
persoanele cu tensiune arterială ridicată ar trebui să își monitorizeze și să își controleze tensiunea
arterială pentru a reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic.
Atac de cord la femei vs. atac de cord la bărbați. Care sunt diferențele?

10. 10/13
Atacul de cord la femei poate prezenta anumite diferențe față de atacul de cord la
bărbați.
Diferențe semnificative dintre atacul de cord la femei vs. atacul de cord la bărbați:
1. Simptomele atacului de cord la femei: Femeile pot avea simptome diferite de cele ale bărbaților în
timpul unui atac de cord. De exemplu, femeile pot experimenta durere sau disconfort în brațul
stâng, spate, gât sau mandibulă, în timp ce bărbații au tendința de a avea durere în piept. Femeile
pot, de asemenea, să experimenteze transpirație excesivă, greață sau vărsături, amețeli sau
oboseală.
2. Diagnosticul atacului de cord la femei: Deoarece simptomele pot fi diferite, poate fi mai dificil să se
diagnosticheze un atac de cord la femei. Acest lucru poate duce la întârzieri în tratament și la
riscuri mai mari pentru complicații.
3. Factori de risc: Anumiți factori de risc pot fi mai importanți pentru femei decât pentru bărbați. De
exemplu, femeile care iau contraceptive orale sau care sunt în premenopauză sau menopauză pot
fi mai susceptibile la atacuri de cord.
4. Tratamentul atacului de cord la femei: Tratamentul pentru atacul de cord la femei poate fi diferit de
cel pentru bărbați. De exemplu, femeile pot avea nevoie de o doză mai mică de aspirină decât
bărbații și pot avea o probabilitate mai mare de a suferi reacții adverse la anumite medicamente.
Atacul de cord în timpul sarcinii: cum să-l preveniți și să-l tratați?
Atacul de cord în timpul sarcinii este o situație rară, dar care poate fi foarte periculoasă atât pentru
mamă, cât și pentru făt. În general, femeile care sunt însărcinate au un risc mai mic de a suferi un atac
de cord decât cele care nu sunt însărcinate.
Cu toate acestea, există factori de risc care pot crește șansele de a dezvolta un atac de cord în timpul
sarcinii, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul.

11. 11/13
Prevenirea atacului de cord în timpul sarcinii implică adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o
dietă echilibrată, exerciții regulate și evitarea obiceiurilor nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul
excesiv de alcool. De asemenea, este important să se efectueze controale medicale regulate și să se
monitorizeze tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge.
În cazul în care femeia însărcinată suferă un atac de cord, este important să se caute imediat ajutor
medical de urgență. Tratamentul depinde de severitatea atacului de cord, dar poate include
administrarea de medicamente pentru a reduce durerea și inflamația, îmbunătățirea fluxului sanguin
către inimă și stabilizarea tensiunii arteriale.
Tratamentul atacului de cord în timpul sarcinii trebuie efectuat cu precauție pentru a evita orice efecte
negative asupra fătului. De aceea, este important să se lucreze îndeaproape cu un medic specializat în
sarcină și boli cardiace pentru a dezvolta un plan de tratament adecvat și sigur.
Atacul de cord la sportivi: cum poate fi prevenit?
Atacul de cord la sportivi poate fi prevenit în principal prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care
include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat.
Este important ca sportivii să își monitorizeze nivelul de activitate fizică și să evite suprasolicitarea inimii
prin antrenamente excesive și activități sportive intense.
În plus, este recomandat să se efectueze examene medicale regulate la medicul de medicina sportivă
pentru a depista eventualele afecțiuni cardiovasculare și pentru a verifica dacă nivelul de activitate fizică
este sigur pentru sănătatea inimii.
În cazul în care există anumite condiții medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul, acestea
trebuie tratate și monitorizate cu atenție.
Este important ca sportivii să respecte regulile și procedurile de siguranță în timpul competițiilor și să
evite consumul de substanțe interzise, cum ar fi steroizii anabolizanți, care pot crește riscul de afecțiuni
cardiovasculare.
În cazul în care există antecedente de boli cardiovasculare în familie, este important să se discute cu
medicul despre posibilitatea efectuării unor teste suplimentare pentru a evalua riscul de apariție a unui
atac de cord.
Cum poate fi prevenit un atac de cord în timpul zborului cu avionul?
Zborul cu avionul poate fi o experiență stresantă pentru mulți oameni, iar această anxietate poate crește
riscul de a suferi un atac de cord. În plus, călătoria cu avionul poate fi o oportunitate de a abuza de
alimente și băuturi alcoolice, ceea ce poate agrava și mai mult riscul de atac de cord. Iată câteva sfaturi
pentru a preveni un atac de cord în timpul zborului cu avionul:
1. Consultați medicul înainte de a călători cu avionul, mai ales dacă aveți boli de inimă sau alte
probleme de sănătate.
2. Încercați să vă mențineți nivelul de stres cât mai scăzut posibil. Puteți face asta prin tehnici de
relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația.

12. 12/13
3. Evitați alimentele bogate în grăsimi, sarea și zaharurile rafinate și încercați să mâncați alimente
sănătoase, precum fructe, legume și cereale integrale.
4. Hidratați-vă bine cu apă și evitați alcoolul sau băuturile cu conținut ridicat de cofeină.
5. Încercați să vă mișcați în timpul zborului. Faceți exerciții ușoare de stretching în scaun sau
plimbați-vă prin avion când este posibil.
6. Utilizați perne sau alte dispozitive pentru a vă asigura că sunteți confortabil în scaun.
7. Luați în considerare utilizarea unui aparat de oxigen portabil, dacă aveți probleme respiratorii sau
alte probleme de sănătate.
8. Evitați să vă suprasolicitați în timpul călătoriei și asigurați-vă că dormiți suficient înainte și după
zbor.
Ce inseamnă a murit de inima rea?
“A muri de inimă rea” este o expresie populară și nu are o bază medicală sau științifică. De obicei,
aceasta se referă la cazurile în care o persoană moare în mod neașteptat sau în circumstanțe neclare și
se presupune că ar fi fost motivată de sentimente negative, cum ar fi invidia sau ura.
În realitate, majoritatea cazurilor de decese asociate cu probleme cardiace sunt cauzate de boli precum
bolile coronariene sau atacurile de cord și nu au legătură cu caracterul sau comportamentul unei
persoane.
Trebuie să ne bazăm pe informații medicale și să nu recurgem la superstiții sau mituri populare când
vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi.
Resurse video
Dr. Cătălin Petrișor, medic specialist cardiologie și medicină internă

13. 13/13
https://youtu.be/_CjWd8-Il38
Surse de informații despre atacul de cord
1. American Heart Association
2. National Heart, Lung, and Blood Institute
3. Mayo Clinic
4. MedlinePlus
5. Centers for Disease Control and Prevention
6. World Health Organization
7. WebMD (https://www.webmd.com/)