Ce sunt bolile autoimune? O boală autoimună este o afecțiune în care sistemul imunitar își ataca propriul organism. In mod normal, sistemul imunitar face diferenta dintre celulele proprii si celulele străine, atacand doar germenii patrunsi in organism de aici si diferite boli autoimune. Într-o boală autoimună, sistemul imunitar priveste o parte a corpului, cum ar fi articulațiile sau pielea, ca fiind străină. Eliberează proteine numite autoanticorpi care atacă in mod eronat celulele sănătoase. Unele boli autoimune vizează doar un singur organ, de exemplu diabetul de tip 1 dăunează pancreasului. Alte boli, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (LES), afectează întregul organism.

1. 1/8
March 11, 2022
Ce sunt bolile autoimune, cum apar și cum le tratăm?
alternamed.ro/boli-autoimune
Ce sunt bolile autoimune?
O boală autoimună este o afecțiune în care sistemul imunitar își ataca propriul organism.
In mod normal, sistemul imunitar face diferenta dintre celulele proprii si celulele străine,
atacand doar germenii patrunsi in organism de aici si diferite boli autoimune.
Într-o boală autoimună, sistemul imunitar priveste o parte a corpului, cum ar fi
articulațiile sau pielea, ca fiind străină. Eliberează proteine numite autoanticorpi care
atacă in mod eronat celulele sănătoase.
Unele boli autoimune vizează doar un singur organ, de exemplu diabetul de tip 1
dăunează pancreasului. Alte boli, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (LES), afectează
întregul organism.
Watch Video At: https://youtu.be/pfckTgZgRhk
Citeste si: Boala Lyme – Când această devine o urgență medicală

2. 2/8
De ce apar bolile autoimune?
In mod simplist, aceste boli autoimune apar deoarece apărarea naturală a organismului –
sistemul imunitar – atacă propriul țesut sănătos al corpului.
Cercetătorii au mai multe idei despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru, însă
cauzele exacte nu sunt complet elucidate inca.
Citeste si: Ulcer sau Boala Ulceroasa – Cand mergem de urgenta la medic
Lista boli autoimune
Exista o multitudine de boli autoimune, insa in continuare vom enumera cele mai des
intalnite dintre acestea:
Diabet de tip 1
Pancreasul produce hormonul numit insulină, care ajută la reglarea nivelului de zahăr din
sânge. În diabetul zaharat de tip 1, sistemul imunitar atacă și distruge celulele care produc
insulină din pancreas. Rezultatele ridicate ale zahărului din sânge pot duce la deteriorarea
vaselor de sânge, precum și a organelor precum inima, rinichii, ochii și nervii.
Artrita reumatoidă (AR)
În artrita reumatoidă (AR), sistemul imunitar atacă articulațiile. Acest atac provoacă
înroșire, căldură, durere și rigiditate în articulații. Spre deosebire de osteoartrita, care
afectează de obicei oamenii pe măsură ce îmbătrânesc, RA poate începe încă de la varsta
de 30 de ani.
Psoriazis/artrita psoriazica

3. 3/8
Celulele pielii cresc în mod normal și apoi dispar atunci când nu mai sunt necesare.
Psoriazisul determina celulele pielii să se înmulțească prea repede.
Celulele suplimentare se acumulează și formează pete roșii inflamate, de obicei cu forma
de solzi de placă de culoare alba-argintie pe piele.
Până la 30% dintre persoanele cu psoriazis dezvoltă, de asemenea, edeme, rigiditate și
dureri la nivelul articulațiilor. Această formă a bolii se numește artrită psoriazică.
Scleroza multipla
Scleroza multiplă (SM) dăunează învelișului de mielină, învelișul protector ale celulele
nervoase, în sistemul nervos central.
Deteriorarea tecii de mielină încetinește viteza de transmitere a mesajelor între creier și
măduva spinării către și dinspre restul corpului.
Această deteriorare poate duce la simptome precum amorțeală, slăbiciune, probleme de
echilibru și probleme la mers.
Boala apare sub mai multe forme care progresează în ritmuri diferite. Potrivit unui studiu
din 2012, aproximativ 50% dintre persoanele cu SM au nevoie de ajutor pentru a merge
pe jos în decurs de 15 ani de la debutul bolii.
Lupus eritematos sistemic (LES)
Deși medicii din anii 1800 au descris pentru prima dată lupusul ca fiind o boală a pielii
din cauza erupțiilor pe care o produce în mod obișnuit, forma sistemică, care este cea mai
comună, afectează de fapt multe organe, inclusiv articulațiile, rinichii, creierul și inima.
Durerea articulară, oboseala și erupțiile cutanate sunt printre cele mai frecvente
simptome.
Boala inflamatorie intestinală
Boala inflamatorie intestinală este un termen folosit pentru a descrie condițiile care
provoacă inflamație în mucoasa peretelui intestinal.
Fiecare tip de boala inflamatorie intestinala afectează o parte diferită a tractului
gastrointestinal. Boala Crohn poate inflama orice parte a tractului gastrointestinal, de la
gură până la anus.
Colita ulceroasă afectează numai mucoasa intestinului gros (colon) și rectului.
Boala Addison
Boala Addison afectează glandele suprarenale, care produc hormonii cortizol și
aldosteron, precum și hormoni androgeni.

4. 4/8
A avea prea puțin cortizol poate afecta modul în care organismul folosește și stochează
carbohidrații și zahărul (glucoza).
Deficitul de aldosteron va duce la pierderea de sodiu și excesul de potasiu în sânge.
Simptomele includ slăbiciune, oboseală, scădere în greutate și un nivel scazut al glicemiei.
Boala lui Graves
Boala lui Graves atacă glanda tiroidă din gât, determinând-o să producă o cantitate prea
mare de hormoni.
Hormonii tiroidieni controlează consumul de energie al organismului, cunoscut sub
numele de metabolism.
Aportul prea mare de ho0rmoni tiroidieni accelerează activitățile corpului, provocând
simptome precum nervozitate, bătăi rapide ale inimii, intoleranță la căldură și scădere în
greutate.
Un simptom potențial al acestei boli este ochi bombați, numit exoftalmie.
Poate apărea ca parte a ceea ce se numește oftalmopatia lui Graves, care apare la
aproximativ 30% dintre cei care au boala lui Graves, conform unui studiu din 1993.
Sindromul Sjögren
Această afecțiune atacă glandele care asigură lubrifierea ochilor și a gurii. Simptomele
caracteristice ale sindromului Sjögren sunt ochii uscați și gura uscată, dar poate afecta și
articulațiile sau pielea.
Tiroidita Hashimoto
În tiroidita Hashimoto, producția de hormoni tiroidieni încetinește până la o deficiență.
Simptomele includ creșterea în greutate, sensibilitatea la frig, oboseala, căderea părului și
umflarea tiroidei (gușă).
Miastenia gravis
Miastenia gravis afectează impulsurile nervoase care ajută creierul să controleze mușchii.
Când comunicarea dintre nervi și mușchi este afectată, semnalele nu pot direcționa
mușchii să se contracte.
Cel mai frecvent simptom este slăbiciunea musculară care se agravează odată cu
activitatea și se ameliorează odată cu odihna.
Adesea sunt implicați mușchii care controlează mișcările ochilor, deschiderea pleoapelor,
înghițirea și mișcările faciale.
Vasculita autoimună

5. 5/8
Vasculita autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă vasele de sânge.
Inflamația care rezultă îngustează arterele și venele, permițând mai puțin sânge să curgă
prin ele.
Anemie pernicioasă
Această afecțiune provoacă deficiența unei proteine, produsă de celulele din stomac,
cunoscută ca factor intrinsec, care este necesar pentru ca intestinul subțire să absoarbă
vitamina B-12 din alimente.
Fără suficientă din această vitamină, cineva va dezvolta o anemie, iar capacitatea
organismului de a sinteza corectă a ADN-ului va fi modificată.
Anemia pernicioasă este mai frecventă la adulții în vârstă. Potrivit unui studiu din 2012,
afectează 0,1% dintre oameni în general, dar aproape 2% dintre persoanele cu vârsta peste
60 de ani.
Boala celiacă
Persoanele cu boala celiacă nu pot mânca alimente care conțin gluten, o proteină care se
găsește în grâu, secară și alte produse din cereale.
Când glutenul se află în intestinul subțire, sistemul imunitar atacă această parte a
tractului gastrointestinal și provoacă inflamație.
Un studiu din 2015, sursă de încredere, a remarcat că boala celiacă afectează aproximativ
1% dintre oamenii din Statele Unite.
Un număr mai mare de oameni au raportat sensibilitate la gluten, care nu este o boală
autoimună, dar poate avea simptome similare, cum ar fi diareea și durerea abdominală.
Watch Video At: https://youtu.be/RBDzhwxjIyA
Citeste si: Tratament Naturist Candida

6. 6/8
Ce medic trateaza bolile autoimune?
Medicul de care aveti nevoie difera in functie de boala autoimuna de care suferiti. Medicul
dumneavoastra de familie va poate indrepta spre un:
Reumatolog.
Gastroenterolog.
Endocrinolog.
Dermatolog.
Boli autoimune simptome
Simptomele timpurii ale multor boli autoimune sunt foarte asemănătoare, cum ar fi:
oboseală
dureri musculare
roseata locala sau sistemica
febra
probleme de concentrare
amorțeală și furnicături în mâini și picioare
caderea parului
iritatii ale pielii
Anumite boli autoimune individuale pot avea, de asemenea, propriile lor simptome unice.
De exemplu, diabetul de tip 1 provoacă sete extremă, scădere în greutate și oboseală.
Boala inflamatorie intestinala provoacă dureri de burtă, balonare și diaree.

7. 7/8
Cu boli autoimune precum psoriazisul sau RA, simptomele pot sa paapara sau sa dispara.
O perioadă de exacerbare a simptomelor se numește criză. O perioadă în care simptomele
dispar se numește remisie.
Cauze boli autoimune
Cauza exactă a bolilor autoimune este necunoscută. Cu toate acestea, există factori de risc
care vă pot crește șansele de a obține o boală autoimună.
Factorii de risc in boli autoimune
Unele medicamente. Discutați cu medicul despre efectele secundare ale
medicamentelor pentru tensiunea arterială, statine și antibiotice.
Istoric familial de boli autoimune. Unele boli sunt genetice – ele apar în familii.
Fumat.
Aveți deja o boală autoimună, lucru care creste riscul de a dezvolta inca o boala
autoimuna.
Expunerea la toxine.
Sexul feminin – 78% dintre persoanele care au o boală autoimună sunt femei.
Obezitatea.
Diferite infecții.
Tratament boli autoimune
Nu există remedii pentru aceste boli autoimune, dar simptomele pot fi gestionate.
Sistemul imunitar, genetica și mediul fiecăruia sunt diferite. Asta înseamnă că
tratamentul tău trebuie să fie unic.
Câteva exemple de medicamente utilizate pentru a trata unele boli
autoimune includ:
Calmante.
Antiinflamatorii.
Medicamente pentru depresie și anxietate.
Injecții cu insulină.
Medicamente pentru somn.
Corticosteroizi.
Creme și pastile pentru erupții cutanate.
Imunoglobulină administrata intravenos
Medicamente care suprimă sistemul tău imunitar (imunosupresoare)
Cand devin urgente medicale bolile autoimune?
Este necesar sa apelati la ajutor medical de urgenta dacă oricare dintre următoarele
simptome ale bolii autoimune devin severe:

8. 8/8
Dificultăți de respirație (dispnee). Amintiți-vă că unele persoane cu o boală
autoimună pot experimenta acest lucru atunci când sunt însărcinate.
Durere severă în piept/presiune în piept.
Durere de cap care începe brusc și se simte ca „cea mai mare durere de cap pe care
ai avut-o vreodată”.
Slăbiciune bruscă, mai ales dacă nu te poți mișca.
Amețeală care nu se oprește.
Alimentatia in bolile autoimune
Dieta corectă poate ajuta la ameliorarea durerii și la vindecarea bolilor autoimune. În
general, evitați cofeina, alcoolul, zahărul, cerealele, lactatele și carnea roșie și concentrați-
vă pe fructe, legume, grăsimi sănătoase și pește.
Boli autoimune. Autor: Maria Mihalcea. Medic endocrinolog