2. ÎNVĂŢAREA CU AJUTORUL SOFTWARE – ului
ACTIV INSPIRE
- Software-ul, ActivInspire, permite profesorilor să aducă lecţii de un suflu nou prin
intermediul orelor interactive, şi a tablei multi - media. Intensificarea colaborării de grup şi lucrul în
echipă, în sala de clasă, cu ajutorul sistemelor Prometeic Active Inspire de răspuns şi de creare de
lecţii diferenţiate umplute cu activităţi bogate, duc la atragerea atenţiei întregii clase şi determinarea
tuturor elevilor să lucreze cu plăcere.
- Abilităţile de colaborare, cum ar fi, de exprimare creativă şi de auto-evaluare sunt
esenţiale pentru succesul elevilor, acum şi în carierele lor viitoare. Profesorii pot transforma
tradiţionalele lecţii , bazate pe prelegere precum şi sălile obişnuite de clasă, în medii de învăţare
infuzate cu experienţe pline de imaginaţie, interactive, care captivează atât atenţia elevilor, cât şi cea a
adulţilor , în timp ce le oferă acestora libertatea de creare şi de realizare a acestora.
- Conceput pentru a promova gândiri eficiente, independente, ActivInspire ajută profesorii să
combine într-un timp real de evaluare şi lumea reală şi experienţa din procesul de învăţare.
- O alta caracteristică a acestui program constă în consolidarea clasei din punct de vedere al
eficienţei - adică ,poate genera lecţii mai eficiente, pe deplin funcţionale, instrumente integrate, cum ar
fi desenatorul , instrumentele de matematica şi de alte discipline precum şi cerneala magică.
- Simplificarea lecţiei prin utilizarea ActivInspire permite profesorilor să creeze cu uşurinţă lecţii,
să sporească colaborarea şi implicarea elevilor prin instrumente interactive.
3. METODA CIORCHINELUI
• metoda ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învăţate anterior, sau în
etapa de evocare, elevii fiind puşi în situaţia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a se
implica activ în procesul de gândire.
• dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta
idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS.
• prin acest exerciţiu se încurajeaza participarea întregii clase.
• tehnica de predare - învăţare menită să încurajeze elevii sa gândeasca liber şi să stimuleze
conexiunile de idei.
• modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior.
• ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie
- elevii sunt invitaţi să scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre subiectul
selectat până la expirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, daca este cazul, de una din cele
propuse de elevi;
- la finalul exerciţiului se va comenta întreaga structura cu explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină o
întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
4. METODA CUBULUI
• Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.
• Metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei.
• Ofera elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competentele necesare unor abordări complexe.
• Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupa de vârsta.
Modalitatea de realizare
- Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;
- Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
- Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, urmând paşii de la
simplu la complex.
- Se cere elevilor să scrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lecţiei descriindu-l din toate punctele
de vedere (forma, culoarea, mărimea)într-un timp limitat.
Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe sunt:
Descrieţi – priviţi obiectul cu atenţie şi descrieţi ceea ce vedeţi;
Comparaţi - cu ce este similar? De ce diferă?
Asociaţi - la ce vă face sa va gândiţi? Ce va inspira? Eliberaţi-va mintea şi căutaţi asociaţii pentru
acest obiect.
Analizaţi – spuneţi cum este făcut, din ce şi ce părţi conţine?
Aplicaţi: - Cum poate fi utilizat?
Argumentaţi - pro sau contra. Luaţi o poziţie şi folosiţi orice fel de argumente logice pentru a
pleda în favoarea sau împotriva subiectului.
5. METODA ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT
• este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu,
sau cred ca ştiu, referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu
ştiu, sau nu sunt siguri că stiu, şi ar dori să ştie sau să înveţe;
• metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecţii – actualizarea vechilor cunoştinţe - evocarea;
• activează elevii şi îi face conştienţi de procesul învăţării;
• oferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica nivelul cunoştinţelor
Modalitatea de realizare
• Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul, sau tema
investigaţiei ce va urma; aceste idei vor fi notate într-o rubrica a unui tabel – „ŞTIU”;
• Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce ar dori sa ştie în legătură cu tema
respectivă; aceste idei sunt grupate în rubrica „VREAU SĂ ŞTIU”;
• Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigaţii şi fixarea unor
cunoştinţe referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii îşi însuşesc noile cunoştinţe şi
îşi inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „AM ÎNVĂŢAT”;
Fisa de lucru:
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
6. METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL
Brainstormingul este o metodă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi inovatoare.
Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel
exprimarea va deveni liberă şi participanţii la un proces de brainstorming îşi vor spune ideile şi
părerile fără teama de a fi respinşi sau criticaţi. Un brainstorming durează în jur de o jumătate de oră şi
participă în medie 10 elevi sau grupuri de minim 10 elevi. Se expune un concept, o idee sau o
problemă şi fiecare îşi spune părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte,
inclusiv idei comice sau inaplicabile. O variantă a brainstormingului este brainwritingul.
O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi se poate
dovedi o acţiune foarte constructivă.
Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele: deschiderea sesiunii de brainstorming, o
perioadă de acomodare de 5-10 minute, partea creativă a brainstormingului, prelucrarea ideilor şi
stabilirea unui acord.
În deschiderea sesiunii de brainstorming se prezintă scopul acesteia şi se discută tehnicile şi
regulile de bază care vor fi utilizate.
Perioada de acomodare durează 5-10 minute şi are ca obiectiv introducerea grupului în atmosfera
brainstormingului. Este o mini-sesiune de brainstorming unde participanţii sunt stimulaţi să discute
idei generale pentru a putea trece la un nivel superior.
Partea creativă a brainstormingului are o durată de 25-30 de minute. Este recomandabil ca în
timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească timpul care a trecut şi cât timp
a mai rămas. Să “preseze” participanţii şi în finalul părţii creative să mai acorde câte 3-4 minute în
plus. În acest interval de timp grupul participant trebuie să fie stimulaţi să-şi spună părerile fără
ocolişuri.
7. La sfârşitul părţii creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost notate şi
puse în discuţie şi verifică dacă toată lumea a înţeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor
elimina sugestiile prea îndrăzneţe şi care nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face şi o evaluare a
sesiunii de brainstorming şi a contribuţiei fiecărui participant la derularea sesiunii. Pot fi luate în
considerare pentru evaluare: talentele şi aptitudinile grupului, repartiţia timpului şi punctele care au
reuşit să fie atinse.
Pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming îşi vor spune părerea şi vor
vota cele mai bune idei. Grupul supus la acţiunea de brainstorming trebuie să stabilească singuri care
au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.
Pe timpul desfăşurării brainstormingului participanţilor nu li se vor cere explicaţii pentru ideile lor.
Aceasta este o greşeală care poate aduce o evaluare prematură a ideilor şi o îngreunare a procesului în
sine.
Metoda creativă denumită brainstorming are o lungă istorie, dar ea a fost reactivată de profesorul
Alex Osborne, prorector la Universitatea Buffalo şi fondator al Institutului de Creaţie Tehnică, USA.
Vă recomandăm 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşite de brainstorming:
1. Nu judecaţi ideile celorlalţi – cea mai importantă regulă.
2. Încurajaţi ideile nebuneşti sau exagerate.
3. Căutaţi cantitate, nu calitate în acest punct.
4. Notaţi tot.
5. Fiecare elev este la fel de important.
6. Naşteţi idei din idei.
7. Nu vă fie frică de exprimare.
8. METODA TURUL GALERIEI
Problema:
Cum se pot utiliza la maximum spaţiile de expunere din clasă şi cum se pot obţine materiale care
merită expuse?
Provocarea:
Să organizăm spaţii de expunere în clasă care să susţină procesul de învăţare al tuturor
elevilor şi să le răsplătească succesele.
Ce putem face?
Creaţi afişe care să fie reprezentative pentru programa urmată.
Expuneţi lucrările elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmată.
Schimbaţi frecvent exponatele.
Exemplu:
• Suntem la lecţia ”Dispozitive periferice”
• Grupam elevii în 5 grupe pe care le numerotam corespunzător;
• Fiecare grup primeşte o fişă de lucru care conţine câte 2 chestiuni de rezolvat, una teoretică,
cealaltă practică şi o foaie A2/A3 pe care vor rezolva sarcinile de lucru;
• Elevii sunt lăsaţi să lucreze 35 de min., reamintindu-le să scrie numărul grupului şi să semneze;
• Atunci când au terminat afişele, elevii le vor expune pe pereţii sălii de clasă, în ordinea
crescătoare a numărului grupei;
• Fiecare elev ia în mâna un creion şi pleacă într-un tur al galeriei;
• La început, grupul 1 va fi în faţa afişului grupei numărul 2, grupa 2 în faţa afişului grupei
numărul 3, etc.;
• Elevii studiază fiecare exponat şi îşi notează concluziile pe foaia alba din dreptul exponatului.
9. HOTĂRÎRI
Elevii lucrează în perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi
vor primi deasemenea :
- Cartonaşe-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind
adevarate, altele false ; Ex :
Ventriculul stâng alimentează plămânul.
Activitatea inimii se măsoară în bătăi pe minut, şi dacă eşti într-o formă fizică foarte bună, probabil
că inima ta va bate mai încet.decît media.
· Cartonaşe-consecinţă, care conţin urmări ale faptelor descrise în text. Aceste consecinţe nu sunt
formulate propriu zis în cadrul textului. Din nou, unele sunt adevărate, altele false. Ex :
Dacă ventriculul stâng este blocat, sângele nu mai ajunge la cap.
Ingroşarea arterelor duce de obicei la creşterea tensiunii.
Perechile vor hotarî care cartonaşe sunt corecte şi care este greşeala în cazul celor incorecte.
Aceasta este o activitate foarte îndrăgită, care creeaza o atmosfera de joc.
PREZENTĂRILE ELEVULUI
Impărţiţi în grupuri, elevii vor pregăti o prezentare pe o anumită temă. Ar fi bine ca tema principală
care este studiată să fie împărţită, astfel că fiecare grup să aibă o subtemă diferită. Nu informaţi grupurile
cu privire la subtema pe care o vor primi decât după ce cunosc tema ca întreg pentru a vă asigura că nu
intră în prea multe amănunte. Elevii pot studia materialul aplicând una dintre strategiile descrise mai sus.
10. EXEMPLATE EXPLICATIVE (Caroll, 1994) – pentru
predarea aptitudinilor
Un exemplu este un model de exerciţiu sau un exemplu lucrat. Această strategie poate fi folosită in
cazul majorităţii materiilor, de la matematică la lucru manual. Încercaţi această metodă în cazul
calculelor, lucrărilor scrise, testelor cu întrebări şi răspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc.
· Oferiţi perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) şi
poate cateva mai puţin bune sau chiar unele care să conţină greşeli des intilnite. Ei pot avea exemple
asemănătoare sau diferite.
· După corectarea şi discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critică a exemplului în faţa
întregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum şi a
calităţii lor. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea, fie în mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu
convenit de comun acord.
· Cereţi elevilor să facă un rezumat al afirmaţiilor generale despre practica bună.
Exemple pe perechi :
Aceasta strategie va fi explicată cu ajutorul exemplelor şi poate fi aplicată în cazul oricărei materii:
· Fiecare pereche de elevi care studiază matematica primeşte aceleaşi 4 exemple
rezolvate. Exemplele tratează probleme foarte asemănătoare sau fac uz de metode foarte puţin
diferite, însă toate sunt corecte.
· Fiecare elev în parte îşi alege două dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiază cu atenţie şi se
pregăteşte să explice şi să justifice partenerului sau metoda respectivă.
· Elevii explică şi justifică exemplele lor în faţa partenerilor lor.
· Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’.
· Clasa discută în vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’.
12. PREDARE DE CĂTRE ELEVI - Pentru predarea de aptitudini
Explicaţie : Elevii îşi vor explica reciproc modul în care au rezolvat o problemă, de exemplu. S-a
demonstrat faptul că elevii care îşi explică unii altora metoda lor învaţâ matematica mai repede decât
ceilalţi.Prin faptul că explică relaţii conceptuale celorlaţi, elevul îşi consolidează propria înţelegere.
Perechi de întrebari: Elevii se pregătesc pentru efectuarea activităţii citind un text ales de comun acord
şi formulând întrebări şi răspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La următoarea
întâlnire cu clasa, perechile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii îşi pun întrebari alternativ, oferind
feedback şi corectând raspunsurile.
Celule de învăţare : Fiecare elev citeşte diferite fragmente, prezentând apoi esenţialul materialului
partenerului sau desemnat aleatoriu.
MOZAICUL (Jigsaw) – O metodă de învăţare cooperantă
Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de învăţare cooperantă cu rezultate impresionante.
1. Împarţiţi o temă în 4-5 subteme. De exemplu, bolile specifice copilăriei pot fi împărţite în oreion,
pojar, tuse măgărească şi rubeolă. Elevii pot primi alternativ 4 întrebări-cheie, care să îi determine să
analizeze aceleaşi materiale din perspective diferite. De exemplu, tuturor li se dau aceleaşi informaţii
despre credinţele şi politicile Partidului Nazist/Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul
de vedere al femeilor, al clasei muncitoare, al clasei mijlocii şi al bisericii.
