Liniasipunctulexercitii

LINIA ŞI PUNCTUL
ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC
EXERCIŢII
I. Exerciţii de familiarizare cu elementele de limbaj plastic
În predarea noţiunilor despre elementele de limbaj plastic, învăţătorul va organiza
exerciţii-joc de familiarizare a elevilor cu caracteristicile acestora.
Observând direct natura se pot extrage elemente din mediul înconjurător care pot
fi redate cu ajutorul acestor elemente.
Învăţătorul poate organiza exerciţii-joc pentru educarea acuităţii vizuale:
1. „Observă şi exemplifică”
Elevii vor selecta şi vor exemplifica obiectele după criteriile:
a) puncte mici ( gâze, flori, insecte, nisip, seminţe, etc.)
b) puncte grupate ordonat ( roiuri de albine, stoluri de păsări, floarea de
lăcrimioară)
c) puncte grupate dezordonat ( pietrele de pe marginea râului, stelele)
d) linii orizontale(şoseaua, calea ferată, firele de telegraf)
e) linii verticale (cumpăna fântânii, stâlpul de telegraf, macaraua)
f) linii groase (tulpinile copacilor, stâlpii, coloanele clădirilor)
g) linii subţiri (ramurile copacilor, firele electrice).
2. „Ce se întâmplă dacă…?”
Jocul are scopul ca elevii să sesizeze ce se întâmplă cu grupările ordonate dacă sunt
tulburate.
-Ce se întâmplă cu stol de păsări dacă sunt speriate?
-Ce se întâmplă cu albinele după roire?
-Ce se întâmplă dacă suflăm puful unei păpădii?
3. „Observă şi grupează”
Elevii primesc un set de imagini cu animale, păsări, insecte, reptile, pe care trebuie să
le grupeze după criteriile:
a) puncte pe piele (pene): puiul de căprioară, ghepardul, pantera, fazanul,
bibilica, păunul, buburuza, păstrăvul, boa;
b) linii pe piele: zebra, tigrul, antilopa, pisica;
c) puncte mici: bibilica, buburuza, păstrăvul, etc.;
d) puncte mari: boa, girafa, anaconda;
e) puncte ochi: păunul, pantera;
f) puncte dispuse ordonat: anaconda, boa, vipera, nisetrul;
g) puncte dispuse dezordonat: girafa, pantera, ghepardul;
Daniela Donţu Şc. 2, Dorohoi 1

II. Exerciţii pentru dezvoltarea calităţilor motrice şi supleţea
articulaţiilor
Primele exerciţii vor fi legate de acţiunea de lovire:
-lovirea ritmică a unei plăcuţe moi (de lut sau plastilină) cu pumnul de câteva ori
apoi cu degetul arătător;
-lovirea ritmică cu pumnul şi apoi cu degetul arătător a unei suprafeţe moi (textile)
care nu păstrează urmele;
Aceste lovituri se repetă pe suprafeţe tari (lemn, metal),apoi pe hârtie cu degetul
muiat în culoare.
Exerciţiile se pot repeta la diferite intervale de timp obţinându-se imagini ale
punctului diferit grupate sau aşezate în şiruri pe direcţii cât mai variate.
III. Exerciţii de familiarizare cu instrumentele de lucru
Prin aceste exerciţii se urmăreşte ca elevii să folosească corect instrumentele de
lucru (creioane, pensule):
1. „Beţişoare”
Exerciţiul are ca scop formarea deprinderilor de a încărca corect pensula şi de a
trasa linii drepte în diferite poziţii.
Se prezintă o planşă pe care sunt desenate linii orizontale, verticale, oblice. Se
demonstrează cum se ţine pensula: între degetul mare, arătător, mijlociu, de partea de
sus a învelişului metalic. Elevii vor exersa trasarea liniilor cu pensula în aer, urmărind
liniile de pe planşă.
Se demonstrează apoi cum se încarcă pensula. Se topeşte o cantitate de culoare, se
moaie pensula cu latul astfel încât tot părul să fie plin. Se execută liniile pe suport,
ţinând pensonul înainte, fără să se ridice mâna de pe suport.
2. „Tufănica”
Exerciţiul are ca scop formarea deprinderilor de a trasa cu vârful pensulei linii
drepte.
Materiale: hârtie albă, o floare de tufănică, acuarele, pensule.
Desfăşurare: Copiii vor analiza floarea cu ajutorul întrebărilor. Analiza se face
după criterii simple: tufănica are o floare şi o codiţă; floarea este rotundă; are o codiţă
lungă ca un beţişor; codiţa porneşte din mijlocul florii; floarea este compusă dintr-un
miez şi petale; floarea este galbenă şi codiţa verde.
Demonstrarea modului de lucru:
Se marchează punctul central al florii. Se încarcă pensula cu vopsea galbenă şi se
colorează miezul printr-o mişcare circulară. Se spală pensula şi se încarcă cu culoare
verde. Se desenează petalele din linii drepte, dispuse radial în jurul miezului. În
trasarea liniilor, pensula se ţine cu vârful înainte. Codiţa se desenează printr-o linie
oblică. Pensula va fi spălată şi ştearsă după ce se va termina execuţia.

3. „Semn de carte”
Scopul: formarea deprinderilor de a picta prin apăsarea completă a pensulei pe
hârtie.
Se redă un motiv decorativ prin combinarea liniei verticale cu frunze sau petale
(obţinute prin apăsarea completă a pensulei) aşezate simetric în ambele părţi ale liniei.
Se topeşte o cantitate mai mare de culoare, se încarcă pensula astfel încât tot părul
să fie plin, apoi acesta se culcă pe hârtie în poziţia dorită, fără a fi mişcat şi se apasă
până la partea metalică. Se realizează o formă ovală care poate fi întrebuinţată şi ca
frunză şi ca petală stilizată. Pentru a obţine acest efect decorativ, se recomandă ca
pensula să fie mai groasă (6-8) să aibă vârf.
Semnul de carte se execută prin aranjarea frunzelor în mod simetric de o parte şi
de alta a liniei verticale. Ele vor fi pictate întâi pe o parte a tijei, apoi pe cealaltă parte a
acesteia.
IV. Exerciţii de obţinere a punctului folosind diverse tehnici
1. „Flori şi albine”
Scop: obţinerea punctelor folosind vârful pensulei şi degetele muiate în vopsea.
Suportul va fi împărţit în jumătate (pe orizontală). Se va începe prin aşezarea
punctelor cu vârful pensulei în partea de sus a hârtiei. Se încarcă pensula, apoi se
atinge vârful se suport fără a apăsa.
În partea de jos a suportului se vor înşira puncte realizate prin muierea degetului
mare în culoare, dispuse orizontal.
Elevii vor analiza punctele obţinute şi vor observa că cele mici realizate cu
pensula au dimensiuni aproximativ egale. Ele pot fi asemănate cu insectele. Punctele
obţinute folosind amprenta sunt mai mari şipot fi asemănate cu florile.
2. „Zi însorită”
Scopul: realizarea punctelor folosind tehnica stropirii forţate.
În partea de jos a suportului uscat se desenează puncte folosind ştampile
confecţionate din cartof. În partea se sus se vor aşterne puncte, de culori calde, cu
ajutorul pensulei, folosind tehnica stropirii forţate. Se încarcă pensula cu culoare
fluidizată şi se loveşte uşor cu degetul arătător al mâinii stângi.
Desenul realizat va fi analizat de elevi, care vor observa că punctele obţinute sunt
diferite ca formă şi mărime.
3. „Zi ploioasă”
Se realizează acelaşi exerciţiu dar folosind un suport umed. Culorile fuzionând,
vor da impresia de umiditate.
Aceste două exerciţii se pot realiza pe două grupe de lucru simultan. După
efectuarea lucrărilor elevii vor compara rezultatele.

V. Exerciţii de grupare a punctelor
1. „Liliac înflorit”
Scopul: formarea deprinderii de a realiza puncte cu vârful pensulei, grupate în
formă de ciorchine.
Cu linii drepte se vor reprezenta crenguţele pe care sunt aşezate florile. Încărcând
pensula cu puţină culoare, elevii vor atinge uşor cu vârful ei de suport desenând
florile. Punctele vor fi grupate în formă de ciorchine.
Înainte de începerea lucrului, învăţătorul poate prezenta o floare naturală,
demonstrând modul de lucru.
2. „Strugurele”
Scopul: gruparea punctelor (seminţe) în formă de ciorchine.
Pe o foaie de hârtie, copiii vor lipi seminţe de dovleac, aşezându-le în aşa fel încât
să redea forma unui ciorchine.
Modelul prezentat va avea seminţe colorate uşor în verzui sau violet. După ce se
fac exerciţii de aşezare a seminţelor pe codiţa strugurelui, acestea se lipesc. Pentru a
se lipi mai bine, se scoate miezul, folosindu-se jumătăţi de seminţe.
3. „Păstaia”
Scopul: gruparea punctelor pe baza unui ritm liniar şi vertical.
Se prezintă elevilor o păstaie şi se va observa cum sunt grupate punctele.
Pe un suport, elevii vor ordona punctele, reprezentând seminţele, le vor colora
folosind vârful pensulei printr-o mişcare circulară.
4. „Porumbul”
Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm simetric.
După ce vor analiza modelul, elevii vor aşeza pe suport punctele, folosind vârful
pensulei.
5. „Untişorul”
Scopul: ordonarea punctelor pe baza unui ritm liniar radiant.
La începutul activităţii se intuieşte floarea naturală. Pe foaia de hârtie, copiii vor
desena codiţa şi mijlocul florii printr-o bulină galbenă. În jurul mijlocului vor lipi
seminţe cu vârful spre centru, având grijă ca acestea să nu se lipească între ele şi să
păstreze o mică distanţă faţă de centru. Pe codiţă se va lipi o frunză uscată.

VI. Exerciţii de obţinere a liniei prin diverse tehnici
1. „Trasează şi compară”
Scopul: formarea deprinderii de a trasa linii folosind creionul, peniţa, pensula,
degetul, bucăţi de cauciuc, muchii de hârtie.
Pe un suport alb, elevii vor trasa linii verticale folosind instrumentele prezentate.
Se va începe cu creionul, apoi trasează cu vârful pensulei, cu un beţişor, cu degetul
muiat în vopsea, cu o bucată de cauciuc, cu o hârtie muchiată.
După ce au obţinut liniile, elevii le vor observa, analiza, compara şi le vor grupa
după criteriile: linii groase, linii subţiri şi linii brute.
2. „Priveşte şi compară”
Scopul: trasarea liniilor folosind vârful pensulei.
Pe un suport colorat şi uscat elevii vor trasa linii orizontale folosind vârful
pensulei. Pensula va fi încărcată cu o culoare densă şi se vor trasa linii cu vârful
înainte.
Efectul contrastant pune în valoare liniile. Se vor compara liniile obţinute
precizând care dintre ele sunt mai clare, mai calde, mai luminoase.
3. „Ghemul”
Scopul: formarea deprinderii de a desena linii curbe închise, prin mişcarea
circulară strânsă, folosind pensula.
Pe un suport se aşterne o pată care se înconjoară cu linii. Se umple pensula, se ţine
cu latul şi se trasează fără să se apese şi fără să se ridice de pe suport.
4. „Bradul”
Scopul: formarea priceperii de obţine linii prin suflarea printr-un tub a jetului de
aer peste puncte de culoare fluidizată.
Crenguţa bradului va fi desenată cu vârful pensulei. De fiecare parte a ei se vor
aşeza puncte de culoare fluidizate. Printr-un tub se va sufla aer peste aceste puncte,
dirijându-le spre linia trasată.
După demonstrarea modului de lucru de către învăţător, elevii execută desenul.
5. „Baloane colorate”
Scopul: conturarea petelor de culoare.
Pe un suport se vor aşeza pete de culoare. Foaia se va îndoi şi se vor presa aceste
pete. Apoi se desface şi cu ajutorul pensulei se vor contura figurile obţinute. Din fire
de aţă se pot realiza sforicelele cu care sunt legate baloanele.
6. „Frunza”

Scopul: formarea deprinderii de a contura o imagine obţinută prin amprenta unei
frunza pe suport.
Elevii vor fi îndrumaţi să acopere cu vopsea suprafaţa unei frunze. Aceasta se va
presa pe suport apoi se va îndepărta. Cu ajutorul unei pensule cu vârf subţire se va
contura forma obţinută şi se vor trasa nervurile frunzei.
Frunza obţinută se va compara cu cea naturală.
7. „Ne jucăm cu lumânarea”
Scop: formarea deprinderii de a obţine linii folosind lumânarea.
Elevii vor realiza un desen cu ajutorul lumânării (un copac, o floare, un fruct).
Peste acest desen se aştern culori de apă. Pe conturul desenat cu lumânarea nu se
prinde culoarea şi astfel desenul apare alb. Locurile pe care s-a trasat cu lumânarea pe
lungimea sa (apăsându-se uşor) apar albe.
8. „Suntem magicieni”
Scopul: însuşirea tehnicii decolorării cu soluţie pic.
Învăţătorul nu va demonstra modul de lucru ci va îndruma elevii cum să descopere
singuri această tehnică. Îi va îndruma să coloreze suportul cu cerneală. Cu ajutorul
unui beţişor muiat în soluţie pic elevii vor desena diferite figuri. Surpriza va fi
imediată, când urma trasată cu beţişorul începe să se decoloreze.
9. „Valurile mării”
Scopul: realizarea unui colaj de hârtie decupată care să reflecte rolul constructiv al
liniei.
Învăţătorul explică elevilor modul de lucru: din benzi de hârtie colorată, mai
înguste sau mai late se vor realiza prin lipirea de un suport valurile mării. Benzile
sunt de aceeaşi culoare, dar având valori sau nuanţe diferite pentru a se distinge.
10.„Bărcuţe cu pânze”
Scopul: realizarea unei bărcuţe folosind tehnica „ţesăturii de păianjen”.
Demonstrarea modului de lucru : tehnica constă în trecerea unui fir de aţă de la un
cui la altul, într-un singur sens, fără întorsături. Pe o planşă de lemn, îmbrăcată sau nu
în pânză colorată, se bat cuie mici , cu floarea rămasă afară, la distanţe mici. Numărul
cuielor trebuie să fie egal pe cele două laturi. Firul colorat, în contrast cu fondul, se
trece întins de la un cui la altul, urmărind acelaşi sens. Suprapunerea creează optic
efectul liniei curbe. La începutul şi sfârşitul lucrului, firul se înnoadă dublu. Se lipeşte
apoi pe suport bărcuţa realizată din hârtie glasse sau din material textil.
11.„Căsuţa cu pomi”
Scopul: formarea deprinderii de a realiza din beţişoare imagini schematice.
Se vor folosi beţişoare de chibrituri sau scobitori. Se va prezenta modelul în care
chibriturile sunt lipite pe o hârtie sau carton de culoare contrastantă. Se vor da
explicaţii. Copiii vor aşeza beţişoarele pe masă, construind modelul şi obţinând forma
căsuţei şi a pomului. După ce s-a stabilit modul de aşezare, se vor lipi pe carton.

VII. Exerciţii de combinare a liniilor şi punctelor
1. „Semn de carte”
Scopul: formarea priceperii de a trasa linii şerpuite cu vârful pensulei; formarea
deprinderii de a reda un model decorativ prin alternarea simetrică a unui element
repetat de o parte şi de alta a unei linii şerpuite.
Linia şerpuită se va picta cu vârful pensulei folosind o culoare, iar frunzele cu altă
culoare, prin apăsarea pensulei. Nu e absolut necesar să se demonstreze. Se va arăta
modelul, se va analiza şi se vor da explicaţii verbale asupra modului cum trebuie să
se procedeze.
2. „Desaga”
Scopul: formarea deprinderii de a desena un model decorativ format prin
alternarea a două elemente dispuse în şiruri succesive între linii.
Se arată şi se analizează modelul. Se demonstrează modul de lucru: se vor trage
mai întâi pe un rând liniile oblice folosind vârful pensulei şi apoi se vor desena buline
folosind capătul neascuţit al creionului muiat în culoare. De asemenea se pot desena
toate bulinele şi apoi toate liniile.
3. „Perdeaua”
Scopul: formarea priceperii de a reda un model decorativ prin combinarea liniilor
orizontale cu linii verticale, cu frunze sau petale.
Se vor picta liniile folosind latul pensulei, petalele prin tehnica de apăsare a
pensulei şi la urmă franjurile folosind vârful pensulei. Se va demonstra modul de
lucru.
4. „Fluturele”
Scopul: formarea priceperii de a decora cu linii şi puncte o imagine obţinută prin
presarea unei pete de culoare.
Învăţătorul va demonstra modul de lucru: în mijlocul foii se vor desena pete de
diferite culori, alăturate. Foaia se va împături în două şi apoi se vor presa petele de
culoare. După despăturire se va obţine o reprezentare asemănătoare cu un fluture. Cu
ajutorul pensulei subţiri se va contura imaginea, apoi se vor suprapune grupări de
puncte şi linii peste aripi, apăsând pensula pe suport. Punctele se pot realiza şi cu
degetul muiat în culoare sau cu ajutorul unei ştampile confecţionate din diferite
materiale.
VIII. Exerciţii de dezvoltare a memoriei vizuale
1.”Ghiceşte mirosul – desenează floarea”
Scopul: formarea deprinderii de a asocia mirosul unei flori cu imaginea acesteia.

Indicaţii: Învăţătorul va prezenta diferite flori – de tei, de muşetel, de lăcrămioare.
Fiecare elev le va mirosi şi va analiza structura acestora. Câte un elev de la fiecare
grupă va fi legat la ochi, va mirosi o floare apoi va ghici care dintre ele este. Grupa pe
care o reprezintă va trebui să deseneze această floare.
Grupa I va desena floarea de tei. Folosind latul pensulei va desena frunzele, apoi
folosind vârful pensulei va desena florile mici, grupate.
Grupa a II-a va desena floarea de muşeţel. Va contura cu vârful pensulei petalele
şi va reprezenta codiţa printr-o linie şerpuită.
Grupa a III-a va desena lăcrămioara. Va trasa cu vârful pensulei codiţa, apoi va
dispune de o parte şi de alta a acesteia flori mici sub formă de clopoţei, cu vârful
pensulei.
Se vor compara desenele cu florile naturale prezentate.
2. „Ghiceşte obiectul – desenează forma lui”
Scopul: formarea deprinderii de a asocia imaginea obiectului pipăit cu imaginea
mentală a acesteia; aplicarea celei mai potrivite tehnici pentru desenarea acestuia.
Indicaţii: Se solicită elevilor să introducă mâna într-un săculeţ în care se găsesc
mai multe obiecte. (o cheie, o bucată de blană, o papiotă, un măr, un burete, un
creion). Elevii trebuie să le pipăie şi să le identifice în gând, fără să le vadă şi apoi să
le deseneze forma şi textura aşa cum şi le amintesc. Vor alege tehnica cea mai
potrivită pentru redarea lor (ex: cheie –contur cu vârful pensulei; bucata de blană –
lovirea frontală a suprafeţei (tuflire); măr – contur cu vârful pensulei; buretele –
amprenta degetului mare; papiota – peniţa stiloului; creionul – latul pensulei). Cine
va desena mai multe obiecte în aşa fel încât să fie recunoscute, câştigă. Surpriza se
produce când obiectele sunt confruntate cu desenele. Ei trebuie să observe modul de
asemănare, diferenţele, cum a fost redată textura lor.
IX. Exerciţii de observare
1. „Taie şi observă”
a) Mărul
Scopul: secţionarea unor fructe şi observarea modului de aşezare a seminţelor.
Indicaţii: Elevii vor secţiona mai întâi mere, pe verticală. Vor studia modul cum
sunt aşezate seminţele (simetric, de o parte şi de alta a axei de simetrie). Vor tăia apoi
mărul pe orizontală. Vor observa că seminţele sunt dispuse radial în jurul unui punct.
Tăind o felie de măr vor observa că sâmburele se află situat în mijlocul ei, spre linia
de tăiere.
b) Ceapa

Indicaţii: după secţionarea mărului, elevii vor studia cum sunt aşezate foiţele
cepei. Vor tăia pe orizontală şi vor observa că acestea au forma unor cercuri
concentrice. Tăind pe verticală, se observă că au forma unor linii curbe, dispuse
simetric faţă de o axă imaginară.
c) Portocala
Portocala se poate secţiona în acelaşi mod ca mărul şi ca ceapa. Structura ei
este alcătuită din linii şi din puncte. Tăiată orizontal se observă că liniile pornesc din
punctul central şi sunt dispuse radial. Între două linii se află câte un sâmbure. Tăiată
vertical se observă linii situate la intervale foarte mici, simetrice faţă de mijlocul
fructului.
Stilizate, aceste structuri se vor folosi în compoziţii ample, decorative.
Elevii vor fi stimulaţi să încerce, să descopere şi să devină conştienţi de toate
posibilităţile constructive şi de expresie pe care le oferă fiecare instrument şi fiecare
material utilizat în raport cu celelalte. Numai aşa dreptul de a alege ceea ce este mai
potrivit pentru a aborda o compoziţie cu un anumit subiect devine singura cale de
stimulare a disponibilităţilor de un tip sau altul de viziune.
X. Exerciţii de dezvoltare a spiritului de invenţie, de creaţie
Folosind reproduceri de artă elevii pot observa că formele sunt redate cu ajutorul
liniei şi punctului.
În acest scop învăţătorul poate organiza următorul exerciţiu: el le cere elevilor să
cerceteze unele reproduceri reuşite după anumite opere de artă. (I. Andreescu, Şt.
Luchian, Gh. Petraşcu, P. Cezanne, P. Picasso) din care să analizeze felurile liniilor
folosite de autor. Apoi învăţătorul poate să pună următoarele întrebări:
- Ce fel de linii folosesc artiştii?
- Prin ce se deosebesc liniile folosite de ei de liniile din natură? (liniile de
contur, aparent ale dealurilor, ale munţilor)
- Cum îşi aleg artiştii liniile?
- Încercaţi să desenaţi prin linii sentimentul pe care doriţi să-l redaţi. Adăugaţi
apoi alte linii pentru a vă termina lucrarea. Analizaţi lucrările terminate pe baza
relaţiei dintre expresivitatea liniilor folosite şi sentimentul pe care aţi vrut să-l
redaţi, etc.

Liniasipunctulexercitii

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Liniasipunctulexercitii

Similar to Liniasipunctulexercitii (17)

More from Claudiu Buza

More from Claudiu Buza (17)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Liniasipunctulexercitii