Metode si procedee active si incluzive folosite in scoala si clasa incluziva

1. Metode ş i procedee active ş i incluzive în învăţare şi evaluare În practica educa ţională, eforturile cadrelor didactice au fost şi sunt centrate pe aplicarea celor mai recente şi valoroase cercetări, din domeniul psihopedagogiei invăţării, pentru perfecţionarea continuă a metodelor şi procedeelor didactice, prin adaptarea unei noi perspective cu privire la raportul predare – învăţare – evaluare.

2. Se ştie că în didactica „tradiţională” predarea a funcţionat ca scop în sine, fiind centrată pe „transmiterea”, „expunerea”, „comunicarea” cunoştinţelor, pe când invăţământul modern caută să păstreze un echilibru între munca individuală şi lucrul in grup, să imbine învăţarea individuală cu învăţarea interdependentă, prin cooperare sau colaborare, să asocieze exerciţiul individual exerciţiului interacţiunii cu ceilalţi. În ultimii ani, se vrea înlocuirea momentelor de predare centrate pe profesorcu cele de învaţare autentică centrate pe elev. Accentul se comută pe selectarea şi aplicarea, în demersul predării – învăţării, a strategiilor didactice incluzive, care fac din spaţiul clasei şcolare un mediu securizant, nu doar pentru elevii capabili de performanţe superioare, ci şi pentru cei timizi, retraşi, neîncrezători, cu dificultăţi de adaptare la cerinţele invăţării şcolare.

3. Astăzi, competenţa profesională în învăţământ este mai complexă: un profesor responsabil atrage elevii, îi motivează, îi activează, îi incurajează să înveţe împreună şi totodată să-şi împărtăşească experienţele de învăţare şi cunoaştere. Învăţarea prin cooperare este o continuă provocare pentru un cadru didactic, care trebuie să structureze activitatea de grup, astfel încât să faciliteze învăţătarea maximă pentru toţi elevii.

4. Elevii învaţă să: ○ ia iniţative ○ îşi construiască opinii, să le argumenteze şi să le împărtăşească ○ asculte activ ○ accepte alte opinii ○ ofere sprijin ○ primească sprijin Beneficiile învăţăturii prin cooperare sunt:

5. Metodele activ-participative sunt proceduri care pornesc de la ideea că învăţarea este o activitate personală, care incurajează elevii să gândească independent şi să reflecteze. Câteva metode şi procedee active şi incluzive:

6. BRAINSTORMING SCOP : stimularea creativităţii şi productivităţii gândirii prin intermediul grupului. DEMERS METODOLOGIC: se porneşte de la un cuvânt mic sau o temă şi se solicită cât mai mul ţ i asociaţi cognitivi, într-un anumit interval de timp, se prezintă elevilor regula de bază: amânarea judecăţilor critice în momentul emiterii ideilor, concentrarea asupra cantităţii şi nu a calităţii, este necesar ca elevii să fie stimulaţi şi încurajaţi pe tot parcursul şedinţei; se noteaz ă ideile pentru a fi apoi triate, analizate şi evaluate; se poate demara şedinţa cu un exerciţiu de „ încălzire”. Puncte tari ○ produce o atmosferă pozitivă, de relaxare şi încredere, astfel că şi elevii timizi pot participa activ; ○ poate fi folosită ca antrenament creativ, î n orice tip de activitate; ○ este o sursă de găsire a soluţiilor, de rezolvare a diferitelor tipuri de activitate. ○ f acilitează interevaluarea obiectivă.

7. CIORCHINELE SCOP : exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă. DEMERS METODOLOGIC : există mai multe variante conform cărora elaborarea ciorchinelui se poate reali z a frontal, în asociere cu branistorming, pe grupe, folosind texte, imagini, sau individual. La fel ca şi în cazul celorlalţi organizatori grafici, ciorchinele poate fi utilizat în momentul reflecţiei, ca mijloc de rezumare. Puncte tari ○ r apiditate şi eficienţă în prezentarea unui volum de cunoştinţe, informaţii; ○ c orelarea cunoştinţelor, ierarhizarea şi sistematizarea lor, ofer ă un cadru pentru idei, sistematizarea ideilor grupului; ○ Sunt stimulate capacităţii cognitive: argumentare, analiză şi sinteză, reflecţie, asociere; ○ m ijloc de conştientizare a unor cunoştinţe, corelaţii.

8. CUBUL SCOP : explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul î n şase paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare. DEMERS METODOLOGIC : se grupează elevii câte 6 şi vor primi ca sarcină fie abordarea unui subiect dintr-o singură perspectivă, fie din toate cele şase, în funcţie de timpul alocat şi amploarea subiectului. Opţional se pot selecta numai anumite sarcini. De asemenea, în grup, fiecare elev poate îndeplini un anumit rol în timpul rezolvării sarcinilor comune: „ rostogolici” (rostogoleşte cubul); „ştie tot” (reţine sarcinile prezentate de colegi), „isteţul” (citeşte imaginile si formulează întrebarea sau explică sarcinile), „cronometrul” (măsoară timpul şi intervenţiile colegilor), „umoristul” (încurajează colegii, vine cu idei de rezolvare). Puncte tari : ○ o rganizarea şi sistematizarea cunoştinţelor; ○ diferenţierea, stilul de învăţare adecvată oricărei discipline, teme, subiect sau grupe de vârstă; ○ automatizarea prin exersare a algoritmului de abordare a subiectului determină construirea unor strategii cognitiv-rezolvative transdisciplinare.

9. LOTUS / FLOAREA DE NUFĂR SCOP : stabilirea de relaţii între noţiuni, pornin d de la o tema principală. Dezvoltarea potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. DEMERS METODOLOGIC 1. Se alege o temă mai largă şi se plasează în centrul unei diafragme sau subteme; 2. Se stabilesc împreună cu elevii conţinuturile/ideile/conexiunile; se selectează un număr de opt idei/ subteme care se vor vota în opt cadrane care înconjoară tema principală; 3. În grupuri mici se stabilesc noi conexiuni pentru aceste opt subteme şi se trec în diafragmă; 4. Se prezintă rezultatele grupului şi se fixează ideile noi. Puncte tari : ○ s timulează potenţialul creativ; ○ d ezvoltă capacităţi de selectare, diferen ţ iere, comparare, grupare, clasificare, ilustrare, apreciere, argumentare.

10. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE SCOP : stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono) DEMERS METODOLOGIC : se alege o adecvată şi se prezintă elevilor rolurile corespunzătoare celor şase pălării gânditoare ( „cubul” pălăriilor, diferenţiate după culoare). ○ pălăria albă ( „computerul”) – exprimă obiectivitatea, neutralitatea şi claritatea. Formulări specifice: „Ce informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le putem obţine?”.

11. ○ pălăria roşie („empaticul”) – oferă libertate imaginaţiei şi descătuşare enunţurilor. Formulări specifice: „Asta mă face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se procedează in acest fel...” . ○ pălăria neagra („negativistul”) – este perspectiva gândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţi critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu este corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .

12. ○ pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei negre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă, optimistă, f undamentată logic. Formulări specifice: ”Care sunt beneficiile?”, ”Care sunt punctele tari?” ○ p ălăria verde (“creativul”) – aparţine celor productivi şi inovativi. Formulări specifice: ”Există mai multe posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

13. ○ p ălăria albastr ă (“managerul”) – exprimă controlul, organizarea, rigurozitatea. Formulări specifice: ” Pe ce ne bazăm? ”, ”Să ne concentr ă m pe aspectele importante!” În varianta clasică, elevii sunt grupaţi c ât e şase, fiecare interpret â nd în grupul său un anumit rol. În alte variante, fie se împart elevii în şase grupuri corespunzătoare celor şase pălării, fie se formează perechi din pălării cu roluri opuse: albă şi roşie, neagr ă şi galbenă, verde şi albastră. Se recomandă ambele variante pentru ca elevii să exerseze perspective diferite de interpretare a aceleiaşi situaţii/eveniment şi să dob â ndească a bi lităţi multiple. PUNCTE TARI: ○ oferă perspective multiple de a b ordare a unei teme în vederea înţelegerii ei şi a găsirii soluţiilor; ○ a ctivează deopotrivă comunicare a şi metacogni ţ ia; ○ p une în valoare tipuri sau stiluri diferite de g â ndire/inteligenţă/reacţii şi comportamente; ○ i nterpretarea rolului este o sursă de învăţare experenţială.

14. MOZAIC CU FIŞE EXPERT SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor educaţie. DEMERS METODOLOGIC: clasa se împarte în patru grupuri de exper ţi, fiecare grup primeşte textul prelucrat sau i se indică lecţia din manual şi o fişă de expert cu sarcini de lucru ; în cadrul grupului se citeşte textul, se răspunde la întrebările din fişă şi se stabileşte strategia care va fi adoptată pentru a preda noţiunile precizate în fişă, colegilor din grupa de bază sau grupul casă ; în fiecare grup de bază toţi elevii vor avea o sarcină : să-i facă pe colegi să inţeleagă un fragment din lecţie. Puncte tari - exersează deprinderi de ascultare a mesajelor transmise de către alţi elevi, nu numai de către adult ; - exersează deprinderi de prezentare şi capacitatea de a fi convingător ; - învaţă să comunice propriile idei, capătă curajul de a vorbi celorlalţi ; - schimbarea rolulilor în grup poate conduce la dispariţia ierarhiilor ; - învaţă să demonstreze, să pună întrebări , să asculte activ, să ilustreze ; - poate fi folosită pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentru un studiu de grup, atunci când elevii citesc sau ascultă o prezentare; - poate fi aplicată la clase numeroase şi eterogene ; - poate fi folosită pe parcursul unei lecţii sau a mai multor lecţii consecutive ; - presupune participarea tuturor elevilor la activitatea de predare - învăţare, motivarea lor ; - încurajează comunicarea şi dezvoltarea abilit ă ţilor de interrelaţionare umane, stimuleaz ă cooperarea î n vederea performanţei.

15. GLC - G Â NDIŢI, LUCRAŢI Î N PERECHI, COMUNICAŢI SCOP: dezvoltarea capacit ă ţii de a folosi reflecţia, sinteza ş i rezumarea conceptelor ş i a informaţiilor, individual ş i î n cooperare. DEMERS METODOLOGIC: se comunic ă sarcina individuală de lucru şi intervalul de timp acordat, apoi se transmite cerinţa ca fiecare să îm p ă rt ă şească perechii alese rezolvarea acestei sarcini; la r â ndul său, fiecare va asculta apoi modul de rezolvare propus de colegul său; frontal se analizeaz ă /comenteaz ă ideile reţinute î n activitatea desfă ş urat ă î n perechi; se vor nota principalele idei. PUNCTE TARI: - se î mbin ă activitatea individuală cu cea î n perechi şi cea frontală; - fiecare elev conştientizează c ă î n anumite situaţii devine o sursă ş i un sprijin î n î nv ă ţare pentru colegul lui; - elevii î nvaţă unul dintre cele mai simple procedee de a găsi r ă spunsuri: adresarea unei î ntreb ă ri altcuiva sau discuţia cu altcineva; - elevii î nvaţă s ă comunice î ntr-un limbaj accesibil pentru a fi î nţele ş i ş i î nvaţă s ă formuleze î ntreb ă ri dacă nu au î nţeles ceea ce li s - a spus; - este mai uşor s ă comunice cu perechea decît să comunice cu profesorul î n faţa intregii clase; - cre ş te î ncrederea î n sine ş i elevului nu-i este team ă să exprime public opinia sau răspunsul asupra căreia au reflectat cei doi; - aceast ă tehnică nu necesită mult timp ş i se poate utiliza de mai multe ori î n timpul unei lecţii, î n evocarea cunoştinţelor anterioare sau î n realizarea sensului.

16. DIAGRAMA VENN SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri î ntre concepte, fenomene, evenimente etc. DEMERS METODOLOGIC: se propun cei doi termeni pentru realizarea comparaţiei, fiecare î nscriindu-se î ntr-un cerc. Spa ţ iul cercului recpectiv va fi completat cu elemente caracteristice, distincte ş i definitorii pentru fiecare termen, urm â nd ca î n spaţiul de suprapunere s ă fie notate c â t mai multe asem ă nări. P UNCTE TARI: - eficien ţa maximă în formarea operaţiilor mentale, mai ales atunci când este asociată cu metode clasice precum: observarea, convorbirea; - poate fi utilizată şi ca joc didactic ; - îmbină activitatea frontală cu cea în perechi şi individuală.

17. TURUL GALERIEI S COP : stimularea învăţării şi interaprecier ii D EMERS METODOLOGIC : se poate aplica individual, în perechi sau în grupe de lucru. Se vor alege strategii de rezolvare/aplicaţii d iferite pentru aceea ş i temă sau problem ă . La final, lucrările vor fi expuse, prezentate, analizate ş i apreciate ca î ntr-o galerie expozi ţ ional ă , în form ă scrisă sau orală. Ideile noi, soluţiile se vor sistematiza, evalua ş i realiza. PUNCTE TARI: - s timuleaz ă motiva ţ ia î nvăţării, a activităţii în clas ă ; - c ontribuie la crearea ethosului şcolar prin personalizarea spaţului clasei; - e xersează interaprecierea şi capacitatea de apreciere obiectivă.

18. ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT S COP : formarea u n ui stil de învăţare eficient prin conştientizarea legăturii dintre experienţa cog ni tivă şi noile achiziţii. DEMERS METODOLOGIC: se poate lucra prin conţinuturi din manual sau pe orice tip de conţinut/subiect sau temă, pornind de la stabilirea leg ă turii dintre cunoştinţele anterioare şi cele noi, departajate activ şi conştient în trei coloane ale unui tabel; coloana „ŞTIU” poate fi completată prin brainstor m ing individual sau colectiv, pe baza unui text scris, sau după o secvenţă de conversaţii euristice; coloana „VREAU S Ă ŞTIU” poate fi completată prin problematizări, provocări; este important ca elevii s ă fie ajutaţi să formuleze întreb ă ri asupra subiectelor neclare; în coloana „AM ÎNVĂŢAT” se pot nota termenii cheie, idei principale, sau individual, orice tip de achiziţii recunoscute de elevi. PUNCTE TARI : - poate fi conştien tiza tă cu tehnici de citire şi înţelegere conştientă a textului, a temei ; - sistematizează cunoştinţele, c larifică pe loc anumite subiecte ; - oferă feed-back continuu şi eficient; - antrenează toţi elevii, individual, î n grup, frontal ; - exersată sistematic poate deveni strategie a gândirii/rezolvării de probleme