Metode

3,615 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,615
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
51
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Metode

  1. 1. Instrumente TIC care facilitează dezvoltareacompetenţelor specifice la disciplinele informatice
  2. 2.  Conversația euristică Metoda cubului Problematizarea Învățarea prin descoperire Metode colaborative şi de cooperare Metoda modelării Algoritmizarea
  3. 3.  Simularea Metoda mozaicului Metoda proiectului Folosirea adecvată a metodelor şi mijloacelor valorizate prin utilizare TIC Sugestii metodologice şi exemple de activităţi didactice Exemple activităţi didactice
  4. 4. Conversația euristică Conversaţia euristică prezintă un dialog, ce are loc între profesor şi elev. Prin această metodă, elevii sunt determinaţi să facă propriile conexiuni între cunoştinţele dobândite cu scopul de dobândi noi cunoştinţe. Întrebarea trebuie formulată clar şi precis.
  5. 5. Întrebarea este începutul cunoaşterii şi aldezvoltării, şi adevărata cunoaştere nu se află înrăspuns, ci în punerea întrebărilor şi urmărireaneîncetată a răspunsurilor, care la rândul lortrezesc alte întrebări, şi care conduc, în final, lagăsirea unor soluţii.O întrebare este calificată ca fiind corectă dacă:- problema supusă interogării are sens;- cel întrebat poate da răspunsuri;- nu este ambiguă.
  6. 6. Tipul întrebărilor trebuie să fieflexibil, adaptat la demersul didactic:-întrebări de tip reproductiv:ce?, când?, unde?;-întrebări de tip ipotetic: dar?, dacă?, dardacă ?;-întrebări de tip evaluativ: de ce?,care estemai bun, eficient?În conversaţia euristică întrebările se succeddinamic, în dependenţă de legăturile şicompletările dintre ele.
  7. 7. Metoda cubului- este o metodă de învatare prin cooperare ce presupune explorareaunui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şiintegratoare a unei teme.Se recomandă parcurgerea următoarelor etape:1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.2. Împărţirea clasei în şase grupe, câte una pentru fiecare faţă a cubului.Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri.
  8. 8. -Colaborarea şi redactarea materialului lanivelul fiecărui grup.- Afişarea formei finale a materialelor astfelîncât toţi elevii să poată vizualiza rezultatele.
  9. 9. Integrarea TIC în aplicarea acestei metode conduce laalegerea unor produse care:solicită gândirea elevului;dezvoltă abilităţi de comunicare;lărgeşte viziunea asupra temei; oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvoltacompetenţele necesare unei abordări complexe atemei, deoarece presupune abordarea temei din maimulte perspective;încurajează exprimarea punctelor de vedereindividuale;
  10. 10. Puncte slabe:-eficienţa scăzută în grupurile mari;-imposibilitatea cuantificării exacte a contribuţiei fiecărui elev larezolvarea sarcinii de lucru;Oportunităţi:-stimularea creativităţii elevilor;-crearea unui mediu colaborativ;Ameninţări:-unii elevi pot domina grupul;-nu se realizează un echilibru la nivel de grup;-se poate obţine un randament scăzut al elevilor emotivi.
  11. 11. Problematizarea- este o metodă didactică ce constă din punerea în faţa elevului a unordificultăţi create în mod deliberat, în depăşirea cărora, prin efortpropriu, elevul învaţă ceva nou.O „situaţie-problemă” desemnează o situaţiecontradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a douărealităţi:- experienţa anterioară (cognitiv-emoţională)- elementul de noutate şi de surpriză(Cucos 2002, 296).
  12. 12. Contradicţia poate apărea între: - teorie şi aspectele practice; - cazul general şi un caz particular; - vechile cunoştinţe şi cerinţele impuse de rezolvarea unei noisituaţii;- experienţa emipirică şi cunoştinţele ştiinţifice etc. „Situaţiile-problemă” pot lua naştere dacă: - se produce o tensiune între achiziţiile anterioare şi noua situaţie;. - există dorinţa de a cunoaşte sau explica noua situaţie ; - există condiţii cognitive-emotiv-motivaţionale de rezolvare; - există climat favorabil creativităţii şi rezolvării de probleme.
  13. 13. Instruirea prin problematizare se poate realiza la diferite nivele:- expunerea problematizată de către profesor a materialului deînvăţat;- crearea de către profesor a unei situaţii problemă şirezolvarea ei de către elevi împreună cu profesorul;-crearea de către profesor a unei situaţii problemă şirezolvarea ei de către elevi în mod independent;- sesizarea şi rezolvarea problemei de către elevi.Această metodă este pusă în valoare prin utilizarea TICîntrucât prezentarea „situaţiei-problemă” şi rezolvarea ei areun impact mult mai mare atunci când se utilizează astfel deresurse.Softurile educaţionale reprezintă doar un exemplu în careTIC sprijină procesul de învăţare prin problematizare.
  14. 14. Învățarea prin descoperireÎnvăţarea prin descoperire apare ca o întregire a metodeiproblematizării.Se evidenţiază trei modalităţi principale de învăţare prinproblematizare şi descoperire:- modalitatea inductivă,- modalitatea deductivă- modalitatea prin analogie.
  15. 15. Aplicarea acestei metode presupune parcurgeaurmătoarelor etape:- confruntarea cu o situaţie problemă, etapă în care semanifestă interesul pentru căutare şi explorare;- realizarea actului descoperirii, prin structurarea şiinterpretarea datelor, utilizarea operaţiilor gândirii şievidenţierea noului;-verbalizarea generalizărilor şi formularea concluziilor;exersarea în ceea ce s-a descoperit prin aplicarea celordescoperite în noi contexte situaţionale.
  16. 16. Avantajele utilizării acestei metode sunt:-creează mediul favorabil unei activităţi intelectuale intense;-rezultatele descoperirilor reprezintă achiziţii trainice, contribuind şila asigurarea motivaţiei intrinseci;-contribuie la însușirea unor metode euristice, de descoperire;-permite monitorizarea progresiei învăţării şi schimbulinformaţional consistent de la elev la profesor.
  17. 17. Metoda învăţării prin descoperire este frecvent aplicată înmomentul în care sunt folosite programe utilitare, soft-uride aplicaţie, integrându-se eficient TIC-ul în procesuleducaţional.Folosind metoda învăţării prin descoperire, se va lansa oprovocare spre explorări şi muncă individuală sau înechipă, prin documentare şi activităţi aplicative, prininvestigaţie ştiinţifică şi tehnică.
  18. 18. Metode colaborative şi de cooperareSunt metode de predare în care:- elevii lucrează împreună, în perechi sau în grupuri mici, pentru a rezolva aceeaşi sarcină, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinaţii noi sau chiar învăţări autentice;- activitatea elevilor este structurată;- elevii sunt evaluaţi atât pentru munca individuală cât şi pentru lucrul realizat de întregul grup;- elevii comunică direct între ei – faţă în faţă;- elevii învăţă să lucreze în echipă.
  19. 19. Activităţi specifice:- munca independentă;- activităţi experimentale diferenţiate;- documentarea urmată de dezbateri sau susţinerea dereferate;- realizarea unor portofolii;- realizarea unordispozitive, albume, machete, planşe, prezentări, softeducaţional, etc;- activităţi de evaluare asistate de calculator.
  20. 20. Avantaje:- Elevii pot profita de pe urma faptului că trebuie să îşicoordoneze interacţiunile, explicându-şi raţionamentul şiînţelegând modul celuilalt de a reacţiona şi argumenta.- Pot duce la un aşa-numit conflict socio-cognitiv atunci când se confruntă cu informaţii noi sau contradictorii venite de laparteneri.- Se dezvoltă spiritul competitiv.- Asigură un climat afectiv pozitiv care induce majorităţii elevilor rezultate mai bune.
  21. 21. Dificultăţi şi factori de risc:- cooperarea şi colaborarea nu se produce spontan fiind necesar un timp pentru formarea deprinderilor de lucru;- aplicarea disciplinei de grup, minoritatea trebuind să ia în considerare alternativele propuse de majoritatea grupului.
  22. 22. Metoda modelăriiReprezintă o orientare didactică în care gândirea elevului este dirijatăspre descoperirea adevărului pe baza raţionamentului prin analogie,utilizând un model didactic.Învăţarea prin modelare presupune două etape:1. învăţarea se va face pe baza modelelor construite de profesori (se vor analiza trăsăturile modelului şi compararea lui cu originalul);2. elevii vor fi deprinşi să-şi construiască propriile modele printr-o succesiune logică de raţionamente.Această metodă este specifică Informaticii fiind des întâlnită înscrierea algoritmilor ce presupune o anumită metodă clasică deelaborare.
  23. 23.  tehnica Backtracking: aşezarea damelor pe tabla de şah, generarea aranjamentelor, combinărilor, etc. stiva de discuri pentru problema turnurilor din Hanoi; bile si tije magnetice (geomag) pentru modelarea grafurilor.
  24. 24. Algoritmizarea Metoda constă în formarea unor deprinderi de gândire şiacţiune, de rezolvare de probleme sau luare de decizii generale şistabile, care vor permite elevilor rezolvarea unor sarcini din ce în cemai complexe.Ei pot fi grupaţi în mai multe categorii: - de rezolvare – care reprezintă reguli de rezolvare a unor exerciţii sau probleme; - de sistematizare a materiei – care reprezintă reguli de ordonarelogicăa materiei şi care permit analiza şi sinteza cunoştinţelor; - de consolidare a cunoştinţelor – care permit perfecţionarea unordeprinderi intelectuale sau de calcul; - de identificare – care permit sesizarea unei clase de probleme şirealizarea unei clasificări sau sinteze; - de creaţie – care reprezintă tehnici de gândire divergentăproductivă;
  25. 25. Simularea- constă în reproducerea / simularea în diferite moduri a unor situaţii, fenomene reale sau ştiinţifice.Simulărilor efectuate cu produse software şi executate pe calculator potfi clasificate astfel:Simulare veritabilă care constă în execuţia modelului. Elevul manipulează după propria voinţă variabilele pentru a studia în ce fel acestea afectează proprietăţile obiectului/ fenomenului/ conceptului studiat.Pseudosimularea – simularea în care elevul răspunde unei solicitări făcute de calculator şi după ce se execută calculele ce ţin de model şi natura simulării, va lua cunoştinţă de rezultat. Softul educaţional are ca principiu de bază – simularea. Pot fi găsite nenumărate exemple în lecţiile Ael, precum şi la adresa: http://www.cosc.canterbury.ac.nz/mukundan/dsal/BSearch.html (Java Applets Centre)
  26. 26. Metoda mozaiculuiTehnica asigură: O modalitate eficientă de învăţare a conţinuturilor Ascultare, implicare şi empatie Interdependenţă între elevi Interacţiuni între elevi
  27. 27. Etape:1.Impărţirea clasei în grupuri eterogene de 4-6 elevi, fiecaredintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1la 4-6. Fişele cuprind părţi ale unui material, ce urmează a fiînţeles şi discutat de către elevi.2. Prezentarea succintă a subiectului tratat. Explicarea sarciniide lucru şi a modului în care se va desfăşura activitatea.3. Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, îngrupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma ungrup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup s.a.m.d.
  28. 28. 4. Invăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenitfiecărui grup de experţi. Elevii citesc, discută, încearcă săînţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot predaceea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar.5. Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătitecelorlalţi membri. Dacă sunt neclarităţi, se adreseazăîntrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresaîntrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentrusecţiunea respectivă.6. Trecerea în revistă a materialului dat prin prezentareorală cu toată clasa/ cu toţi participanţii.
  29. 29. Avantaje:-implică toţi elevii în activitate;- devin responsabil, atât pentru propria învăţare,cât şi pentru învăţarea celorlalţi;Metoda este foarte utilă în motivarea elevilor curămâneri în urmă: faptul că se transformă,pentru scurt timp, în ”profesori” le conferă unascendent moral asupra colegilor.
  30. 30. Metoda proiectului este un model de instruire centrat pe elev; dezvoltă cunoştinţe şi capacităţi în domeniul informaticii prin sarcini de lucru extensive, care promovează investigaţia şi demonstraţiile autentice ale învăţării prin rezultate şi performanţe.Educaţia prin metoda proiectului este orientată de întrebări cheieale curriculumului care fac legătura între standardele deperformanţă (obiective de referinţă şi competenţespecifice), capacităţile cognitive de nivel superior ale elevilor şicontexte din viaţa reală.
  31. 31. Cronologia activităţilor:1. Stabilirea titlului (profesorul poate să decidă tema proiectuluisau poate să permită elevilor să o facă singuri)2. Stabilirea grupelor de lucru (se va face de către profesor dupăconsultarea prealabilă a elevilor)3. Stabilirea timpului de lucru (profesorul trebuie să proiectezeatât timpul alocat elevilor pentru realizarea proiectului cât şitimpul pentru prezentarea şi evaluarea proiectelor)4. Stabilirea obiectivelor şi a competenţelor vizate5. Ghidarea activităţii (presupune îndrumarea elevilor cu privire la rolul şi sarcinile de lucru ale fiecăruia, indicaţii la părţile pe care elevii nu ştiu să le dezvolte, indicarea de bibliografie suplimentară)6. Evaluarea (profesorul decide criteriile după care vor fi evaluaţi elevii)
  32. 32. Avantaje: încurajarea spiritului investigativ şi a gândirii de nivel superior; sporirea încrederii în sine şi ameliorarea atitudinii cu privire la învăţare (Thomas, 2000); achiziţiile în domeniile cunoaşterii sunt egale sau mai bune decât cele generate de alte metode; elevii implicaţi în proiecte îşi asumă o responsabilitate mai mare în ceea ce priveşte propriul studiu; oportunităţi de formare a unor competenţe complexe, cum ar fi capacităţi de gândire de nivel superior, rezolvare de probleme, abilităţi de colaborare şi competenţe de comunicare.La disciplina Informatică, metoda proiectului poate fi utilizată latoate clasele, indiferent de profil.

×