Problematizarea in didactica

2,305 views

Published on

000

Published in: Career
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,305
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
34
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Problematizarea in didactica

  1. 1. Metodă interactivă şi moment de efort cognitivreflexiv
  2. 2. Definire Problematizarea Metodă didactică ce constă din punerea în faţa elevului a unor dificultăţi create în mod deliberat, în depăşirea cărora, prin efort propriu, elevul învaţă ceva nou. (C. Moise în Cucoş 2005, 159) Aplicarea problematizării şi spiritul problematizant presupune crearea şi formularea de probleme sau situaţii problemă, pe care elevii le analizeză şi le rezolvă, prin propriile lor eforturi, avansând astfel în procesul învăţării, al cunoaşterii şi al formării. (Ionescu 2003, 216) Metodă euristică Metodă didactică sau strategie didactică ce are în centru crearea de situaţii-problemă şi rezolvarea acestora prin aport sporit de cunoştinţe. (Cerghit 2006, 156)
  3. 3. Situaţia problemă Folosirea metodei problematizării este condiţionată de fixarea unei “situaţii problemă” caracterizată prin tensiune între ceea ce este universul cognitiv stabil şi situaţia avută în vedere. O situaţie problemă desemnează o situaţie contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi: experienţa anterioară (cognitiv-emoţională) şi elementul de noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se confruntă subiectul. (Cucos 2002, 296) Situaţia-problemă desemnează o situaţie contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi (deopotrivă cognitive şi motivaţionale) incompatibile între ele, experienţa anterioară şi şi elementul de noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul. (Cerghit 2006, 156)
  4. 4. Tipuri de situaţie problemă Situaţiile problemă apar: Când există dezacord între vechile cunoştinţe şi cerinţele impuse de rezolvarea unei noi situaţii. Când trebuie efectuată o alegere dintr-un lanţ sau sistem de cunoştinţe, chiar incomplete, numai pe cele necesare în rezolvare, urmând să fie completate cele absente. Când există contradicţii între modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic şi aplicarea paractică a acestuia. Când există nevoia de a sesiza o dinamică acolo unde avem o schemă aparent staică. Aplicarea în condiţii noi cunoştinţe anterior asimilate. (T.V. Kudreavţev 1981, apud Cucoş 2005, 159)
  5. 5. Generarea de contexte problematizante Situaţiile problemă pot lua naştere dacă: - Se produce o tensiune intre achiziţiile anterioare şi obiectul care ne surprinde. - Există dorinţa de a cunoaşte sau explica obiectul care ne suprinde. - Există condiţii cognitive-emotiv-motivaţionale de rezolvare. - Se produce un climat favorabil creativităţii şi rezolvării de probleme.
  6. 6. Cum introducem elevii în rezolvarea productivă de probleme? După Gottfried Bruhardel există trei modalităţi: - Se dă elevilor un material conflictual şi li se pretinde să sesizeze şi să enunţe problema care rezultă de aici. - Profesorul enunţă problema, iar elevii sunt determinaţi să găsească materialul necesar rezolvării ei. - Se cere elevilor să recunoască existenţa unei probleme implicate într-un material care aparent pare lipsit de o formulare problematică.
  7. 7. Paşii învăţării prin problematizare Formularea problemei - confruntarea cu problema - perceperea şi conştientizarea problemei - primii indici orientativi pentru rezolvare problemei Studierea aprofundată - înţelegerea problemei - restructurarea datelor sale. Căutarea soluţiilor posibile la problema pusă: - Analiza condiţiilor sarcinii problematice - Selectarea şi actualizarea unor achiziţii - Formularea ipotezelor de soluţionare a sarcinii problematice - Verificarea ipotezelor emise Descoperirea unor adevăruri, corelaţii, reguli, legităţi. Obţinerea rezultaului final. Validarea soluţiei (Ionescu 2003, 217)
  8. 8. Etape în rezolvarea unei situaţiiproblemă după P. Goguelin 1972 Definirea punctului de plecare şi a scopului urmărit. 2. Punerea problemei prin cunoaşterea profundă a situaţiei de plecare şi selectarea informaţiei. 3. Organizarea informaţiei. 4. Transformarea informaţiei pe calea raţionamentului, inducţiei şi deducţiei, a intuiţiei şi a analogiei în vederea identificării soluţiilor posibile. 5. Luarea deciziei, opţiunea pentru soluţia cea mai bună. 6. Verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor. (Cerghit 2006, 161) 1.
  9. 9. Situaţii problemă la Cultură civică Libertate individuală şi domnia legii. Educaţia şi modelele de succes din show biz
  10. 10. Situaţii problemă în studiul logicii Stabiliţi legile silogisticii pornind de la relaţiile dintre termenul subiect şi termenul predicat. “Gândesc deci exist!” poate fi înţeleasă ca o implicaţie logică. Cum puteţi preda propoziţiile categorice pornind de la relaţia dintre termeni?
  11. 11. Prin ce se caracterizează problematizarea în Logică?
  12. 12. Situaţii problemă în filosofie Formulaţi sub forma unei situaţii problemă soluţia kantiană a cunoaşterii. Este “minus cunoaşterea” o modalitate de cunoaştere? Sistemele filosofice sunt dezvoltări ale unor situaţii problemă. Liberul arbitru sau soluţia la o situaţie problemă. Problematizarea ca stabilire a limitelor de aplicabilitate sau ca limită a legitimării.
  13. 13. Prin ce se caracterizează problematizarea în Filosofie?
  14. 14. Relaţii ale problematizării cu alte metode Problematizare şi dialog Problematizare şi dezbatere Problematizare şi maeutică socratică Problematizare şi învăţarea prin descoperire Problematizarea şi

×