2. Definire
Problematizarea
Metodă didactică ce constă din punerea în faţa elevului a unor
dificultăţi create în mod deliberat, în depăşirea cărora, prin
efort propriu, elevul învaţă ceva nou. (C. Moise în Cucoş
2005, 159)
Aplicarea problematizării şi spiritul problematizant presupune
crearea şi formularea de probleme sau situaţii problemă, pe
care elevii le analizeză şi le rezolvă, prin propriile lor
eforturi, avansând astfel în procesul învăţării, al cunoaşterii
şi al formării. (Ionescu 2003, 216) Metodă euristică
Metodă didactică sau strategie didactică ce are în centru
crearea de situaţii-problemă şi rezolvarea acestora prin
aport sporit de cunoştinţe. (Cerghit 2006, 156)
3. Situaţia problemă
Folosirea metodei problematizării este condiţionată de fixarea
unei “situaţii problemă” caracterizată prin tensiune între
ceea ce este universul cognitiv stabil şi situaţia avută în
vedere.
O situaţie problemă desemnează o situaţie contradictorie,
conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi:
experienţa anterioară (cognitiv-emoţională) şi elementul de
noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se confruntă
subiectul. (Cucos 2002, 296)
Situaţia-problemă desemnează o situaţie contradictorie,
conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi
(deopotrivă cognitive şi motivaţionale) incompatibile între
ele, experienţa anterioară şi şi elementul de noutate şi de
surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul.
(Cerghit 2006, 156)
4. Tipuri de situaţie problemă
Situaţiile problemă apar:
Când există dezacord între vechile cunoştinţe şi cerinţele
impuse de rezolvarea unei noi situaţii.
Când trebuie efectuată o alegere dintr-un lanţ sau sistem de
cunoştinţe, chiar incomplete, numai pe cele necesare în
rezolvare, urmând să fie completate cele absente.
Când există contradicţii între modul de rezolvare posibil din
punct de vedere teoretic şi aplicarea paractică a acestuia.
Când există nevoia de a sesiza o dinamică acolo unde avem
o schemă aparent staică.
Aplicarea în condiţii noi cunoştinţe anterior asimilate.
(T.V. Kudreavţev 1981, apud Cucoş 2005, 159)
5. Generarea de contexte
problematizante
Situaţiile problemă pot lua naştere dacă:
- Se produce o tensiune intre achiziţiile anterioare şi
obiectul care ne surprinde.
- Există dorinţa de a cunoaşte sau explica obiectul care
ne suprinde.
- Există condiţii cognitive-emotiv-motivaţionale de
rezolvare.
- Se produce un climat favorabil creativităţii şi
rezolvării de probleme.
6. Cum introducem elevii în rezolvarea
productivă de probleme?
După Gottfried Bruhardel există trei modalităţi:
- Se dă elevilor un material conflictual şi li se pretinde
să sesizeze şi să enunţe problema care rezultă de
aici.
- Profesorul enunţă problema, iar elevii sunt
determinaţi să găsească materialul necesar rezolvării
ei.
- Se cere elevilor să recunoască existenţa unei
probleme implicate într-un material care aparent
pare lipsit de o formulare problematică.
7. Paşii învăţării prin problematizare
Formularea problemei
- confruntarea cu problema
- perceperea şi conştientizarea problemei
- primii indici orientativi pentru rezolvare problemei
Studierea aprofundată
- înţelegerea problemei
- restructurarea datelor sale.
Căutarea soluţiilor posibile la problema pusă:
- Analiza condiţiilor sarcinii problematice
- Selectarea şi actualizarea unor achiziţii
- Formularea ipotezelor de soluţionare a sarcinii problematice
- Verificarea ipotezelor emise
Descoperirea unor adevăruri, corelaţii, reguli, legităţi.
Obţinerea rezultaului final.
Validarea soluţiei
(Ionescu 2003, 217)
8. Etape în rezolvarea unei situaţiiproblemă după P. Goguelin 1972
Definirea punctului de plecare şi a scopului urmărit.
2. Punerea problemei prin cunoaşterea profundă a situaţiei
de plecare şi selectarea informaţiei.
3. Organizarea informaţiei.
4. Transformarea informaţiei pe calea raţionamentului,
inducţiei şi deducţiei, a intuiţiei şi a analogiei în vederea
identificării soluţiilor posibile.
5. Luarea deciziei, opţiunea pentru soluţia cea mai bună.
6. Verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor.
(Cerghit 2006, 161)
1.
9. Situaţii problemă la Cultură civică
Libertate individuală şi domnia legii.
Educaţia şi modelele de succes din show biz
10. Situaţii problemă în studiul logicii
Stabiliţi legile silogisticii pornind de la relaţiile dintre
termenul subiect şi termenul predicat.
“Gândesc deci exist!” poate fi înţeleasă ca o implicaţie
logică.
Cum puteţi preda propoziţiile categorice pornind de
la relaţia dintre termeni?
11. Prin ce se caracterizează
problematizarea în Logică?
12. Situaţii problemă în filosofie
Formulaţi sub forma unei situaţii problemă soluţia
kantiană a cunoaşterii.
Este “minus cunoaşterea” o modalitate de cunoaştere?
Sistemele filosofice sunt dezvoltări ale unor situaţii
problemă.
Liberul arbitru sau soluţia la o situaţie problemă.
Problematizarea ca stabilire a limitelor de
aplicabilitate sau ca limită a legitimării.
13. Prin ce se caracterizează
problematizarea în Filosofie?
14. Relaţii ale problematizării cu alte
metode
Problematizare şi dialog
Problematizare şi dezbatere
Problematizare şi maeutică socratică
Problematizare şi învăţarea prin descoperire
Problematizarea şi
