Manual de Educatie Outdoor

27,873 views

Published on

Published in: Education
  • my boss was searching for NJ CN 10148 several days ago and found an online service that has a lot of fillable forms . If people are searching for NJ CN 10148 too , here's a https://goo.gl/TD45Lg
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Manual de Educatie Outdoor

  1. 1. 2010-2012MANUAL DE EDUCAŢIE OUTDOOROUTDOOR EDUCATION MANUAL COMENIUS REGIO PARTNERSHIP ECO- EDU BEYOND RHETORIC PROJECT (Sözün Ötesinde Çevre ve Eğitim Projesi) 1
  2. 2. CUPRINSINTRODUCERE 4IINTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 51. DEFINIŢIA EDUCAŢIEI OUTDOOR2. FORMELE EDUCAŢIEI 9IIEXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAŢIEI OUTDOOR PENTRU DIFERITEDISCIPLINE ŞCOLARE 131.CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR 132. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN CADRUL 16CURRICULEI ŞCOLARE Limbă şi comunicare Matematică şi ştiinţe Om şi societate Arte Educaţie fizică şi sport Educaţie ecologică Educaţia outdoor-metodă de stimulare a creativităţii elevilor – o viziune a Cercetaşilor Metode de stimulare a creativităţii elevilor Jocuri de exterior Jocuri cercetăşeşti de exterior3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR 35Cum putem măsura succesul/insuccesul activităţilor derulate4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 40Ce este planul de management al riscului?CONCLUZII 42 2
  3. 3. Consiliul Local Catunele – Inspectoratul Şcolar dinMuşMANUAL DEEDUCAŢIE OUTDOORVersiune în limba română 3
  4. 4. INTRODUCERE Manualul de faţă doreşte a fi un instrument util pentru cadreledidactice din Comuna Catunele şi nu numai, în abordarea experienţeloroferite de educaţia outdoor în procesul de predare-învăţare al elevilor. Proiectul “EcoEdu beyond rhetoric” ne-a oferit posibilitatea dea aprofunda conceptul de educaţie outdoor. Pe parcursul proiectului s-au derulat o serie de activitati de formare (curs de educaţie outdoor,seminar, activitati practice ), ocazie cu care participantii ( personalul dela toate institutiile partenere în proiect din cele 2 regiuni ) au invăţat ceînseamnă educaţia outdoor, cum poate fi aplicată in procesul depredare al diverselor discipline curriculare, cum poate fi îmbinatăeducaţia outdoor cu educaţia formală pentru deprinderea de cătreelevi a abilităţilor necesare împlinirii lor ca indivizi. Aşadar, acestmanual este rezultatul activităţilor de formare din cadrul proiectului,rezultatul a ceea ce am învăţat la fiecare dintre aceste activităţi. Lucrarea de faţă este structurată în mai multe teme relevante:ce este educaţia outdoor, obiectivele educatiei outdoor, educaţiaformala versus educaţia outdoor, exemplificarea abordării educaţieioutdoor pentru diferite discipline şcolare, sfaturi utile si exemplepractice pentru cadre didactice, educatori, lucrători de tineret. 4
  5. 5. I INTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 1. DEFINIŢIA EDUCATIEI OUTDOOR Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextuleducativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să captezeinteresul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal.Există numeroase accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor,însă pentru a da o definiţie simplă şi pe înţelesul cititorilor, putemspune că această formă de educaţie se bazează pe învăţarea în aerliber. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentrumediu, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şisocială, drumeţii, aventură, etc.Realizănd o sinteză a activităţilor de formare la care am participat peparcursul proiectului EcoEdu bezond rhetoric, am identificatcaracteristicile cheie ale educaţiei outdoor: - Educaţia outdoor ofera posibilitatea contactului direct cu natura – protecţia mediului reprezintă un subiect de interes mondial, urbanizarea masiva a produs un efect nociv asupra mediului si prin faptul ca oamenii nu constientizează impactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului – educaţia outdoor se desprinde ca o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor si comportamentelor faţă de mediu; - Educaţia outdoor reprezinta o puternica sursă de experienţe de învăţare – un mediu relaxant, liber, fara constrangerile pe care le impun “cei 4 pereti ai unei săli de clasă” poate oferi elevilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspiraţional si de natură să schimbe comportamente 5
  6. 6. antisociale, să creeze o relaţie puternică între oameni bazată pe sprijin reciproc; - Educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al elevilor care întâmpină dificultăţi în acest sens – cum spuneam mai sus, educaţia outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite elevilor care în mod usual întâmpină dificultăţi de învăţare si au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu mult mai capabili; - Dezvoltare personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al elevilor; - Dezvoltarea spiritului de echipă – conexiunea între elevi, elevi- profesori duce la creşterea gradului de participare activă, cresterea cetăţeniei active in randul ambelor categorii; - Educaţia outdoor ofera nenumărate beneficii fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea societăţiiObiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt: • Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc • Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare • Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare • Ofera posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în funcţie de problema identificată – permite escaladarea unor nivele inalte de imaginatie în vederea obţinerii rezultatelor propuse. Există o serie de programe de educaţie outdoor care pot fi utileîn diferite contexte si în funcţie de nevoile existente/identificate, astfelca se pot utiliza astfel de programe axate pe sănătate şi educaţie fizică,ştiinţa mediului, management şi psihologie. Spre exemplu un program 6
  7. 7. de educaţie outdoor axat pe educaţie fizică ar putea avea efectpreventiv-educativ-terapeutic, ar putea duce la scăderea numărului deelevi cu obezitate crescută din şcoala dumneavoastră (programul arputea include exerciţii fizice, plimbări in aer liber, discuţii libere cuelevii într-un cadru relaxant şi motivant); un program de educaţieoutdoor axat pe ştiinţa mediului ar avea ca efect informarea elevilor cuprivire la problemele de mediu din comunitatea lor, conştientizarea cuprivire la impactul pe care acţiunile lor le au asupra mediului (puteţiorganiza o activitate de ecologizare, sau orice alte activităţi pe care leconsiderati relevante în abordarea problemei identificate - ocaracteristică importantă a educaţiei outdoor este aceea că permite ungrad ridicat de creativitate). Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poatecontribui la creşterea nivelului de bunăstare al indivizilor; pe langănevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la careeducaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat,inclus social, de a fi activ şi responsabil, nevoia de a te simţi însiguranţă. Nevoia de a se simţi respectat – derularea de diferite activități în aer liber incurajeaza copilul să se simtă în largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica, își va exprima propriile opinii, se va simți băgat în seamă și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți; elevii pot fi consultați cu privire la diferite jocuri sau activități. Nevoia de a fi responsabil – activitățile outdoor permit copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini ( educația outdoor este printre altele o forma de învățare organizată și structurată, astfel ca profesorul trebuie să aibă în vedere implicarea tuturor elevilor în activitățile propuse ); sub supravegherea 7
  8. 8. profesorului/educatorului, fiecare copil primeștediferite responsabilități și sarcini pentru atingereascopului propus ( spre exemplu daca se optează pentruo activitate de ecologizare, un elev poate primi sarcinade a curața pomii, un elev are sarcina de a uda florile –este important însă ca prin comunicarea cu elevul,profesorul să-i însușeasca acestuia sentimentul că princeea ce întreprinde el, mediul va fii mai curat, astfel elva conștientiza că are o responsabilitate față deprotejarea mediului ).Nevoia de a fi activ – implicarea în diferite activitățisportive, jocuri, plimbări tematice, nu va aduce decâtbeneficii dezvoltarii fizice, psihice ale elevului. Jocul esteo caracteristică principală a copilăriei, de aceea esteimportant ca elevii sa fie stimulați in mod constant să sejoace, să alerge, să participe la diferite activități în modactiv.Nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantăcaracteristică a educației outdoor este aceea că este omodalitate de succes de a depăși unele dificultăți alecopilului ( psihice, fizice, sociale, emoționale saueconomice ), astfel încât acesta să fie inclus social, săsimtă că aparține unei comunități; se consideră camediul din interiorul clasei este mai degraba unulcompetitiv, în timp ce cel din afara clasei este unulsuportiv, care permite copiilor să se exprime, sărelaționeze cu ceilalți, să colaboreze.Nevoia de a se simti în siguranță - un aspect pe careliteratura de specialitate îl consideră important în 8
  9. 9. abordarea educației outdoor este că aceasta trebuie să țină cont de această nevoie. Interiorul clasei este mult mai sigur pentru elevi, în timp ce mediul exterior implică diferite riscuri și situații neprevăzute care pot avea efect negativ. Profesorul trebuie sa identifice posibilele riscuri care pot să apară și să conceapă un plan de management al riscului, despre care vom vorbi mai târziu întrucât este un aspect deosebit de important care i-a facut pe unii specialiști in domeniu să nege utilitatea utilizării educației outdoor. Întrucât educația outdoor se adresează unui public larg,indiferent de vârstă, nevoile sunt similare și pentru cei mici și pentrucei mari, acest tip de educație trebuie să acorde locul cuvenit acestornevoi indiferent de vârsta elevului. Participarea la activitățile de formare din cadrul proiectuluiEcoEdu beyond rhetoric a oferit cadrelor didactice din Cătunele,oportunitatea de a înțelege acest fenomen nou, de a-l aprofunda șiimplementa cu succes în curiculara școlară chiar și fără existența unornorme ale Ministerului Educației. Procesul de învățare a modului deabordare al acestui tip de educație a fost unul anevoios, întrucâtconsiderăm acest proces deosebit de complex care necesită timppentru a putea fi implementat cu succes și pentru a putea darezultatele pe care le dorim. În cele ce urmează vom oferi operspectivă a educației outdoor în relatia cu celelalte forme aleeducației, pentru a înțelege mai bine de ce să alegi educația în aerliber. 2. FORMELE EDUCAȚIEI Educaţia în aer liber este considerată a fi mult mai motivantă-stimulativă şi cu un impact mai puternic asupra procesului de învăţare 9
  10. 10. în randul elevilor. Pentru a înțelege mai bine ce aduce nou educațiaoutdoor procesului de predare-învățare, vom face o scurtă incursiune aformelor de educație existente. Educația formală: acel tip de educație care operează într-oinstituție reglementă de norme și reguli numită școală.Caracteristici: - instituționalizată, ierarhizată, - supraveghează cadrul în care se desfășoară procesul de educație impune reguli și norme - este gradată cronologic (de la educația primară până la educația universitară) , - organizată și condusă de la centru ( Ministerul Educației) - evaluarea este realizată de către profesor, - folosește metode puțin participative, autoritatea și disciplina sunt impuse prin constrângere ,relația profesor-elev este formală. Educaţia informală se realizează prin învăţare de-a lungul vieţii,fiecare individ îşi formează atitudini, valori, deprinderi din experienţacotidiană, folosind resursele educative din mediul în care trăieşte – dela familie şi vecini, de la locul de joacă, de la magazin, de la bibliotecăsau din mass-media. Aceasta se realizează individual sau prininteracțiuni cu membrii comunității fără a fi planificată, ajutându-i peoameni să învețe oricând și oriunde. Educația nonformală nu se traduce ca o activitate lipsită de unefect formativ, ci trebuie ințeleasă ca o realitate educațională maipuțin formalizată. Conceptul de educație nonformală este asociatconceptului de “învățare pe tot parcursul vieții” (lifelong learning). Evaluarea in cadrul educatiei nonformale este realizata de celcare invata, iar abordarea multi-disciplinară a procesului de învăţare, 10
  11. 11. ajută oamenii să înţeleagă şi să aprecieze mediului şi legătura lor cuacesta. Pregăteşte elevii pentru un viitor durabil, analizeazăproblemele pe termen lung.Caracteristici: - metodele folosite sunt axate pe participarea activa - metoda este un mijloc prin care sunt indeplinite obiectivele unei activități - jocul este o metodă des folosită. - răspunde la intrebarea Cum? - Importanți furnizori de educație nonformală sunt ONG-urile. Dintre toate aceste forme, educația outdoor se pliază cel maibine cu cea non-formală, întrucât ca şi aceasta, educația outdoor sebazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul deînvățare, minimalizând constrângerea specifică școlii, oferă o utilitatepractică imediată cunoștințelor învățate, se desfășoară în contextediferite având un cadru de învățare și un conținut lejer, foloseștemetode care stimulează implicarea și participarea, are o structură și oplanificare flexibilă, procesul învățării este orientat spre participant, sebazează pe experienţa participanţilor. Atât educația non-formală cât și educația outdoor pot fiintegrate cu succes în educația formală cu scopul de a maximizaefectele procesului de învățare, tendința actuală este aceea deamplificare a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate,ele conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedereal calității, produc avantaje pe termen lung, permit acoperirea uneigame largi de discipline și cel mai important, actul educațional seaxează în aceeași măsură și celor care o implementează ( în spețăprofesorilor ) și celor care fac obiectul învățării ( în speță elevii ). Educația formală are meritul de a fi organizată și structurată,încorporând o paletă întreagă de informații și cunoștințe de care arenevoie un individ în formarea sa educațională, educația informală vineîn sprijinul educației formale și asigură procesul de învățare oricând și 11
  12. 12. oriunde, pe tot parcursul vieții, educația non-formală vine cu aceleelemente de natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica,social, emoțională prin diferite metode interactive, participative, iareducația outdoor “ scoate la aer ” cele 3 forme de educație, lerivigorează, le adaugă prospețime si își extinde acțiunea benefică îndiferite domenii ( în speță dezvoltare durabilă, protecția mediului,dezvoltare personală și profesională ). Considerăm că profesorii, educatorii, directorii de şcoală,Ministerul Educației mai ales, ar trebui să considere educaţia outdoorca parte semnificativă în sistemul de învăţământ, ca un întreg şir deoportunităţi de învăţare. 12
  13. 13. II EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAȚIEI OUTDOOR PENTRU DIFERITE DISCIPLINE ȘCOLARE 1. CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR Interdisciplinaritatea ne ajută să utilizăm sau să integrămanumite concepte și metode între diferite forme de educație, pentruatingerea acestui ţel, o importanţă deosebită o are sistemuleducațional. Acesta trebuie să fie construit în așa fel încât să permităactorilor educaționali crearea unui proces de predare flexibil, ajustabilîn funcție de nevoile de învățare ale elevilor. Așa cum precizamanterior educația formală asigură necesarul de cunoștințe șI informațiieducaionale, educația informală asigură procesul de învățare pe totparcursul vieții, educația non-formala este participativă, interactivă, iareducația outdoor “scoate la aer” cele 3 forme de educație, însăîmpreună aceste forme de educație crează un sistem de învățământ decalitate din punct de vedere al conținutului, și mai ales al rezultatelorobținute. Curricula școlară desemnează continutul invățării formale,strategiile de predare-invățare, metode si mijloace, resurse materiale,modalități de evaluare focalizate pe componenta educativă-instituțională. Curricula școlară este prestabilită, bine delimitată decelelalte forme ale educației printr-un set de reguli si norme, defactorii decidenți la nivel național, in speță Ministerul Educației.Educația formală este recunoscută ca fiind principala formă prin careelevii învață, celorlalte forme nu li se acordă atenția cuvenită chiardacă impactul lor este pe alocuri mult mai intens. Experiența ca șiprofesori/educatori/învățători ne-a făcut sa identificăm câteva dintredezavantajele/efectele secundare ale educației formale 13
  14. 14. - curricula școlară impune un set de reguli şi norme pe care atât elevii cât și profesorii lor trebuie sa le respecte ceea ce denotă un rol autoritar din partea profesorilor - dezavantajul principal este acela că ordinea şi disciplina dau naștere unor temeri, tensiuni ale elevilor - există profesori care acordă o atenție excesivă disciplinei predate (spre exemplu dirigintele unei clase în loc să aloce timp și orelor de dirigenție, preferă să-și predea materia sa, efectul secundar fiind acela că elevii dezvoltă repulsie față de acea materie pe de-o parte iar pe de altă parte, orele de dirigenție sunt și ele extrem de importante întrucât asigură o apropiere a elevului de profesor) - manualele pentru diferite discipline abundă deseori in noțiuni teoretice, ceea ce favorizează învățarea mecanică în rândul elevilor, în acest sens se întrevede necesitatea de redistribuire a informațiilor către partea practică-aplicativă - educația formală crează repetitivitate, obișnuință, plafonare prin faptul că profesorii predau aceeasi lecție de nenumărate ori, astfel își pierd interesul, predarea lecției devenind astfel un proces mecanic și nu ia în considerare dacă elevul este atent la lecție, dacă este interesat de ceea ce învață și mai ales dacă este motivat să învețe. Spre deosebire de educația formală, educația outdoorîntâmpină o serie de obstacole: - la nivel contextual, nu există o viziune coerentă asupra educației românești ceea ce face ca educația outdoor să nu fie complementară cu cea formală. - se identifică lipsa existentei conștiinței locale, a inițiativei, participării sociale pentru dezvoltarea locală, - lipsa fondurilor școlilor/ situatie materială precară a părinților pentru a pune în aplicare diferite activități outdoor, 14
  15. 15. - lipsa unei legislații care să-i ofere educației outdoor locul cuvenit, - lipsa parteneriatului social (relatiile dintre școli șI diferiți actori educaționali și nu numai sunt aproape inexistente), - la nivelul școlilor, nu există o pregătire profesională a profesorilor în domeniul educației outdoor, - se identifică lipsa unor abilități de cooperare și relaționare, cadre didactice reticente la nou, deficiente ale acestora in domeniul comunicării, etc. - educația outdoor este asociată de multe ori cu o serie de riscuri – faptul ca se desfășoară în aer liber, impune anumite riscuri pe care multe cadre didactice nu doresc să și le asume nu atât din teamă cât din comoditate Integrarea educației outdoor în curricula școlară reprezintă înprezent un aspect important în asigurarea dezvoltării personale șIprofesionale a elevului, mai ales pentru că contextul actual estecaracterizat de lipsa interesul și motivației spre învățare ale elevilor,accentuarea gradului de neimplicare în viața școlară, existența unorpreocupări care afectează negativ comportamentul elevului, lipsarespectului pentru școală ca instituție, pentru profesor, familie. Dupăcum am arătat anterior, educația outdoor împrospătează mediulacademic, oferă oportunităţi interactive de învățare, care dacă suntimplementate corect duc la minimizarea aspectelor negative existenteîn actualul sistem educațional. Un prim pas in corelarea educației outdoor cu educația formalăl-ar reprezenta legiferarea acesteia, constituirea unor centre deasistență educațională axate pe acest model de educație care pe de-oparte să susțină implementarea educației outdoor în școli, iar pe dealtă parte să susțină formarea profesională și continuă a cadrelordidactice, pentru ca acestea să dobândească o serie de abilități șicompetențe în domeniu. De asemenea, încurajarea parteneriatuluisocial între școli și diferite ONG-uri cu experiență în domeniu 15
  16. 16. faciliteaza procesul de integrare al educației outdoor în sistemeducational actual si ofera exemple de bună practică. Recunoaștem meritul școlii ca principal furnizor al educației,însă aceasta trebuie să se plieze pe noile cerințe ale sistemului, penevoile elevilor, profesorilor, întrucât se observă necesitatea de aîmprospăta actualul process de predare-învățare care nu maicorespunde societății românești. 2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN CADRUL CURRICULEI ŞCOLARE Integrarea educației outdoor în cadrul curiculei școlare implicădiferite etape de la planificarea procesului și până la implementare.Atunci când este planificată o activitate outdoor trebuie să se realizezeo serie de conexiuni cu disciplina școlară pe care dorim să o”scoatem în aer liber” ( Vezi Fig. 1 ) Limba si comunicare Matematica Tehnologii si stiinte EDUCATIE OUTDOOR Om si Educatie societate fizica si sport Arte Fig. 1 16
  17. 17. În cele ce urmează vă vom oferi o serie de informații și exemplepractice referitoare la diferite discipline școlare. Limbă și comunicare – alegeți să tineți orele de clasă în aer liber, fie că aveti o poveste/nuvela/roman la limba română, sau lecţiile de limbi straine. Vă prezentăm mai jos câteva exemple: - punerea în scena a a unei povești, dupa ce in prealabil aceasta a fost citită în sala de clasă – puteți solicita elevilor să schimbe firul epic al poveștii (pentru a evita haosul și dezorganizarea, pregătiți elevii pentru activitate cu o zi înainte, sprijiniți elevii în acest proces, fără însă a interveni în deciziile lor pentru stabilirea unui nou fir epic - activitatea nu presupune o repetiție propriu-zisă, este indicat să lăsați elevii să fie spontani, ei se vor gandi în prealabil cum să schimbe firul epic, însă pentru exemplificare ei vor fi încurajați să improvizeze - identificați anumite elemente naturale cu care elevii pot scrie: pe pământ, pe pietre sau frunze - începeți o poveste alegând un obiect din natură ( un copac, o floare, etc ) și încurajați elevii să continue povestea - creați împreună cu elevii un loc sau mai multe locuri de citit ( atunci cand aveți o lectură la clasă puteți merge în acel loc ) - încurajați elevii să compună poezii cu diverse obiecte din jur ( copaci, iarba, etc ). - Excursie ABC: Plimbaţi-vă în jur afară, căutând obiecte care încep cu literele alfabetului. Când zăriţi o furnică, cereţi elevilor să scrie despre aceasta sau să deseneze o poză cu furnica sub litera A. Vezi câte litere din alfabet poţi să acoperi. - Poveştile Copacilor: Aşează grupuleţe de copiii în linişte o perioadă de timp lângă un copac. Ce sunete aud? De unde vin? Dacă copacul ar putea vorbi, ce poveşti ar putea spune el? Scrie 17
  18. 18. un haiku (un poem japonez de 17 silabe), sau alt poem despre copac. Există o varietate de activități ce pot fi derulate pentru a predaîntr-un mod inedit această materie, astfel elevii își vor forma imaginaia,creativitatea, vorbirea, exprimarea literară/artistică. Matematica și științe Matematica oferă şi ea oportunități care mai de care mai diversificate, prin compunerea sau rezolvarea de probleme, elevii sunt puşi în situaţia de a evalua în cifre exacte anumite aspecte, spre exemplu: - adunați o gramadă de pietre din care profesorul si fiecare elev își vor alege una, compară piatra aleasă de tine cu cea a elevilor,cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică, desenați cu creta semnele < > = a pentru a esemplifica - scoate copiii în curtea școli și pune copiii să formeze diferite figuri geometrice, astfel vor învăța într-un mod interactiv - măsurați curtea școlii sau poate gradina cu flori, etc. - Peisaj de Calcul - faceţi o plimbare, căutând diferite culori, forme sau obiecte. Cereţi elevilor să păstreze o foaie de calcul pe care să noteze obiectele găsite de clasă. Faceţi simple grafice pentru a reprezenta numerele din categoriile variate. Cum aţi descrie zona voastră unei persoane din alt oraş sau ţară. - Clasificări: cereţi elevilor să adune 20 sau mai multe frunze pe care le găsesc pe jos, să le sorteze pe grămezi diferite (dupa culoare, formă, etc). Discutaţi despre modul cum diferite criterii de clasificare duc la diferite distribuiri de grămezi. Ce criterii folosim pentru a clasifica grupuri de organisme cum ar fi mamiferele, păsările, plantele şi insectele? Cum ar putea să se 18
  19. 19. schimbe ordinea noastră daca am sorta folosind criterii diferite? Fizică și chimie – fenomenele fizico-chimice din natură ( ploile,ninsorile, tunetul/fulgerul, arderea combustibulului, circuitul apei –spre exemplu școala noastră este situată într-o zona minieră – ceea cene-a oferit posibilitatea de a le explica elevilor anumite elementechimice– minereuri de fier, compozitia chimică a carbunelui, etc ) pot fiobservate cu ușurință – elevii vor fi mult mai motivați să învețe avândposibilitatea de a observa aceste fenomene – pe de-o parte urmărițipartea teoretică a orei de curs, iar pe de altă parte partea practică,acolo unde este posibil. Biologie - elevul dobândeşte organizat cunoştinţe cu privireplantele si animalele din natura, informații cu privire la mediulînconjurător, la poluare şi consecinţele acesteia. Valenţele educativeale lecţiilor de biologie pot fi puse în valoare prin: - plantarea şi îngrijirea plantelor din grădina şcolii, din grădina de legume, - vizite la grădina zoologică, la grădina botanică, - participarea elevilor la acţiuni de protecţia mediului, - drumeţii în pădure şi construire de căsuţe pentru păsărele - fotografierea vietăților din jur ( pasări, insecte ) 19
  20. 20. - Magazinul de băcănie - Discutaţi despre poziţia articolelor din magazinul de băcănie: unele dintre ele sunt pe raftul de sus, unele pe jos, altele sunt depozitate în subsol. Puneţi-i pe elevi să se uite la mediul dinafară ca la un magazin de băcănie. Ce fel de mâncare se află pe raftul de sus (acoperiş), raftul de mai jos (subpoveste), raftul de jos (bază), şi beci (subsol). De pe ce rafturi se cumpără diferitele animale? Majoritatea animalelor se cumpără de pe un anume raft sau sunt distribuite în mod egal?- Urme de animale: căutaţi urme de animale în nămol, nisip sau zăpadă. Puneţi-i pe elevi să-şi mişte corpul în aşa fel încât să lase modele de urme similare cu cele pe care le-au vazut. Cât de dificil este să ne mişcăm ca celelalte animale? Credeţi că iepurii, căprioarele sau şoarecii ar avea aceleaşi probleme de mişcare ca noi? Ce legătură are asta cu conceptul de adaptare? Om și societate Geografie – lectiile de geografie despre formele de relief, clima, vegetația, solurile, apa, sau fauna pot fi scoase cu ușurință în aer liber – folositi-va de mediul natural în care vă aflați pentru a le explica și exemplifica elevilor anumite noțiuni ce țin de această disciplină – cum s-au format câmpiile, dealurile, munții, apele, etc. Aveți opțiunea de a organiza o drumeție în puncte cheie din zona în care vă aflați, să obesrvați împreună cu elevii fenomenele climatice și să faceți conexiuni cu diferite discipline cum ar fi fizica ( puteți organiza o lecție comună cu profesorul de fizică ), pentru a studia vegetația sau fauna puteți realiza deasemenea o lecție comună cu profesorul de biologie, realizați împreună cu elevii o hartă a localității, realizați o galerie foto a 20
  21. 21. mediului geografic. Elementul cheie al educației outdoor este acela că oferă elevului posibilitatea de învăța prin experimentare, prin observare la fața locului, elevii vor fi mult mai motivați să învețe, vor găsi cu ușurință răspunsuri la întrebările lor. Istorie – identificați și vizitați împreună cu elevii un monumentistoric din localitate, reconstituiți un traseu istoric ( cum ar fi unrăzboi/lupta ), organizați ad-hoc în curtea școlii anumine momenteistorice de importanță – cum ar fi Unirea Principatelor, vorbiti-leelevilor de marile personalități istorice ale Romaniei alegând dacă esteposibil anumite elemente cheie. Tineți lecții de istorie în aer liber, încurtea școlii și organizațiu o dezbatere astfel - încurajați elevii să-șiexprime creativitea prin schimbarea imaginativă a istoriei – spreexemplu “ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc Primul RazboiMondial” – elevii vor înțelege astfel importanța istoriei în dezvoltareaunei națiuni, faptul că războaiele între popoare încetinesc procesul dedezvoltare, crează probleme economice, sociale, au impact asupracalității vieții – elevii vor aprecia mult mai mult prezentul și vorconștientiza că oamenii sunt responsabili pentru bunăstarea lor și acomunității/societății în care trăiesc. Discipline socio-umane – Chiar și o disciplina dificilă cum estepsihologia, poate fi scoasă din mediul clasei, spre exemplu organizați înaer liber diferite jocuri/teste psihologice pentru procesele pshicecognitive (memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația), oferiți-leeleviilor informații despre semnificațiile jocurilor sau rezultateletestelor, explicați aceste fenomene psihologice abia după ce au avutposibilitatea de a le experimenta, astfel elevii le vor înțelege mult maibine. Spațiile outdoor oferă adesea posibilități de explorare filosofică –creați un spațiu de reflecție în aer liber, lansați discuții filosoficedespre frumusețe ( utilizând elemente din natură – o floare, un copac,etc ), despre adevăr sau bine ( identificați o faptă bună facută de unmembru al comunității sau chiar de către un elev și încurajați elevii să 21
  22. 22. discute despre această faptă, să identifice elemnetele cheie – ceanume a făcut acea persoană să acționeze în acel fel, de ce e importantsă facem bine celor din jurul nostru, etc ). Religie – realizați impreună cu elevii un calendar de evenimentereligioase și activițăți ce pot fi realizate în cadrul acestor evenimente –spre exemplu de Crăciun mergeți cu elevii in colindat, puneți în scenaNașterea lui Isus, împodobiți curtea școlii, nu omiteți să le oferițielevilor informații despre simbolurile religioase, vizitați biserici, etc. Educaţie civică - se poate realiza o simulare a modului cum săte comporți pe stradă, cum să fii un pieton model – cum să traversezistrada.Științele naturii și educația civică sunt discipline ce pot forma elevilordeprinderi legate de ocrotirea calităţii mediului înconjurător. Regulilede comportare corectă faţă de natură trebuie să fie respectate de toţi.Totul porneşte de la deprinderile simple. Hârtiile, ambalajelealimentelor, sticlele şi alte deşeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru aîmpânzi dezagreabil împrejurimile şcolii, ci se depozitează ordonat încontainerele speciale. Grupurile sanitare trebuie păstrate curate şiigienizate permanent. Substanţele chimice din laboratoare nu searuncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole şcolare, spaţiileverzi cu flori şi copaci trebuie curăţate, şi prin grija micilor ecologişti aişcolii, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice ruginite, puteți organizaîn acest sens acțiuni de ecologizare periodice. 22
  23. 23. Arte Educaţia plastică și abilitățile practice oferă posibilitateamanifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Desenele,colajele, afişe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cuinformaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artisticăunele obiecte realizate din materiale refolosibile. Documentati-va,identificati si vizitati impreuna cu elevii un monument din comunitateadumneavoastra, o opera de arta din apropierea localitatii, incurajatielevii sa-si exprime parerile fata de obiecte vizitate – ce reprezintaaceastea, oferiti-le informatii despre autorul/autorii creatiilor. In acestfel elevii isi formeaza vorbirea, exprimarea, creativitatea gandireaanalitica si critica. Educația muzicală – organizați concursuri muzicale în aer libersau mergeți împreună cu elevii la un concert, în acest fel putețidescoperi elevii cu talent muzical, ei pot fi îndrumați spre o carieră înacest domeniu. Creioanele colorate ale Naturii - puneţi-i pe elevi să adunemostre de frunze, crenguţe, pământ, boabe şi să le frece pe o bucatăde hârtie pentru a determina ce culoare, daca există una, are creionullor natural. Puneţi-i sa deseneze o poza folosind culorile pe care le potgăsi în zona lor. Preveniţi-i împotriva materialelor pe care nu trebuie săle folosească ( iedera otravitoare, urzici, animale vii, etc.) Ochii: puneţi-i pe elevi să probeze ochii celorlalte animale.Pentru a simula un ochi in vârful capului, tineţi o oglinda mică cu faţaîn sus şi planul în mână şi uitaţi-vă direct în ea. Încercaţi să mergeţicâţiva metri cu această vedere. Pentru ochiul de pe partea capului,tineţi oglinda perpendiculară pe pământ şi cu faţa înafară. Cum diferăaceste vederi ale lumii de cea a noastră? Cum crezi că ar vrea unele 23
  24. 24. animale să aibă ochii în locuri diferite? Ce rol joaca în arta vederealucrurilor în diferite moduri? Educație fizică și sport Aceasta arie disciplinară se pliază cel mai bine cu acest conceptde educație outdoor. Unde altundeva poți ține orele de curs decât înaer liber? Aveți de ales dintr-o varietate de activități sportive- tenis,fotbal, volei, handbal, ping-pong, diferite exerciții fizicebaschet - toateaceste activități contribuie la dezvoltarea fizică și psihică a elevului într-un mod armonios, elevii cu probleme de obezitate vor fi încurajați săducă un stil de viață sănătos, anumite probleme de sănătate pot fiprevenite printr-o viață activă ce poate fi modelată în timpul orelor deeducație fizică și sport. Tehnologii – vizitați fabrici, cariere, mine – observați utilajele tehnologice folosite pentru obținearea unui produs, construiți mobilier exterior pentru curtea școlii, etc. Educatia ecologica Deseori educaţia outdoor este confundată cu educaţia pentrumediu-ecologică, asta pentru ca cele două se întâlnesc în aer liber,educaţia outdoor nu înseamnă numai acest lucru, ea are nenumarate 24
  25. 25. valenţe în toate domeniiile nu doar în cel al protecţiei mediului. În şcoală elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătura cu mediul. Prin diferite discipline incluse în procesul de învăţământ trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduita ecologică modernă. Acest lucru se realizeză îndeosebi în cadrul lecţiilor de ştiinţe, menite să înlesnească înţelegerea organismelor vegetale şi animale, a proceselor esenţiale de înteţinere a vieţii, a legăturilor indisolubile dintre plante - animale - mediu, al celor de geografie, dar şi, ocazional, în cadrul unor lecţii de educaţie civică, limba română, educaţie muzicală, educaţie plastică, istorie etc. Contribuţii de seamă la educaţia ecologică pot aduce activităţile outdoor. Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală şi în societate, să respecte normele de igienă. Tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dintre modalităţile folosite, în afara clasei, în scopul educării ecologice amintesc: excursii şi vizite pentru a constata situaţia în care se află mediul , acţiuni pentru apărarea mediului,igienizarea şi înfrumuseţarea şcolilor, parcurilor,crearea unui colţ viu în clasă. Vă prezentăm mai jos 2 dintre proiectele implementate de către profesorii de la şcoala noastră care au avut drept scop conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea de a proteja mediul înconjurător. PROIECT EDUCATIONALJustificare: Spaţiul din spatele bisericii satului Valea Perilor esteamenajat de catre preotul şi părinţii din sat pentru plantarea unei livezide peri pe cinci rânduri. Spaţiul se pretează la amenajarea livezii deperi, iar în faţa bisericii plantarea şi amenajarea unor ronduri de flori. 25
  26. 26. Scop: - dezvoltarea simtului raspunderii faţă de mediul înconjurător,cunoasterea a cat mai multe lucruri despre pomii fructiferi si flori cat si amaterialelor si uneltelor folosite.Obiective - elevii să participe activ la sadirea si îngrijirea copacilor prin văruirea lor. - Elevii să planteze şi să semene flori . - Elevii să continue activitatea prin îngrijirea permanenta a plantelor. - Cultivarea în sufletul elevilor a sentimentelor de dragoste pentru natură şi frumos. Echipa de proiect: 4 profesori de la şcoală Parteneri: Biserica Comunei Catunele, Comitetul de părinţi al şcolii Grupul ţintă:elevii Şcolii Primare Dealul-Viilor, Comuna Catunele, Judetul Gorj Metodologia de intervenţie: La activitate au participat mai multe grupe de elevi organizate pe nivele de vârste. Elevii din clasele mari împreună cu dascalii şi părinţii au pregătit terenul prin săparea lui pentru plantarea perilor. cu hârleţul şi apoi greblarea lui. Părinţii au ajutat o grupă de elevi din clasele mari să dea cu var trunchiul pomilor. Alte grupe de elevi au plantat şi semănat flori. Resurse materiale: Unelte,var,bidinele,seminţe de flori,răsaduri de flori,bulbi. Ingrasamant natural, puieti, Resurse temporale: O zi. Resurse spaţiale: spaţiul din fata şi din spatele bisericii. Planul operţional de acţiune Etape de mediatizare: - Luna martie discuţii cu grupurile ce vor participa la acţiune - Luna aprilie: desfăşurarea activităţilor în funcţie de starea vremii. 26
  27. 27. Evaluarea proiectului: - impresii despre aspectul spaţiului plantat cu flori şi a livezii de peri dupa acţiune şi după înflorirea florilor - Discutarea respectarii şi îndeplinirii sarcinilor; de a avea grijă de pomul lui şi a rondului de flori, - Crearea de catre elevii a unor texte, desene despre pomi, plante, natura; expunerea acestora la panoul de onoarePROIECT ECOMATEMATICAScop: educarea copiilor în spiritul respectului pentru mediulînconjurător şi consolidarea unor noţiuni matematice în cadrulacţiunilor desfăşurate. Concomitent cu activităţile de educaţieecologică, care au sensibilizat copiii, ei au învăţat importanţanumerelor în viaţa de zi cu zi.Etapa I: Cu ajutorul elevilor am plantat gard viu pe o porţiune de-alungul gardului şcolii ( copiii au măsurat aproximativ 5 m). Am săpat unşanţ de 30 cm adâncime şi 25-30 cm lăţime, iar puieţii i-am plantat la distanţă de 20-25 cm între ei ( 23 bucăţi). Ulterior,gardul viu a fost udat şi îngrijit de copii.Etapa II: Elevii din clasa a V-a au plantat flori de primăvară în ghivece.Seminţele aduse de ei au fost: cârciumăreasă, gura –leului, crăiţe şinăsturei. Cu ajutorul meu au citit instrucţiunile de pe spateleambalajului şi le-au semănat în ghivece. • cârciumăreasa- seminţele au fost presărate direct pe pământ. Copiii au observat şi au notat timpul de germinaţie: 7-9 zile. Le- am precizat că planta poate ajunge până la 90 cm înălţime, dacă este plantată în grădină; 27
  28. 28. • gura –leului-seminţele au fost plantate la o adâncime de 1,5 cm. Timp de germinaţie- aproximativ 2 săptămâni. Planta poate ajunge până la 15-20 cm; • crăiţele-seminţele au fost plantate la adâncime de 1 cm. Germinaţia în 2 săptămâni. Cresc până la 25-35 cm. Toate aceste flori au nevoie de soare şi apă multă (copiii au turnat o dată la două zile o canuta mică cu apă); • năstureii (conduraşii). Seminţele au fost plantate la 2-3 cm adâncime, acoperite de pământ. Ele germinează după 10-12 zile, dar nu au nevoie de soare, ci stau în zone mai întunecoase. Cresc până la 20-30 cm.Etapa III: Copiilor de clasa a V-a, le revine sarcina de a avea grijă deproiectul ecologic al foştilor mei elevi, aflaţi în clasa a IX-a. În urmă cu 4ani am plantat cu aceştia bulbi de narcise, în curtea şcolii. Bulbii au fostplantaţi toamna, la o adâncime de 1,5 din înălţimea lor. Narciselerezistă la temperaturi scăzute. Florile apar fiecare pe câte o tulpină, îngrupuri de câte 10-12, lucru observat şi de copii. Ajung la o înălţime de15-20 cm şi diametru de 8 cm. Copiii au reţinut că narcisele sunt planteperene, care răsar an de an fără a fi nevoie să fie replantat bulbul. 28
  29. 29. Etapa IV: Activitate individuală. Fiecare elev a plantat în grădina şcoliicîte un pom. S-au plantat meri şi un vişin. Am săpat o groapă mai marecu 30 cm decât lungimea rădăcinilor şi am umplut-o cu pământ şicompost. Merii se plantează la 9-10 m distanţă. Am pus copacii ingroapă, răsfirând cu atenţie rădăcinile (iniţial îi adusesem înghivece).Merii vor rodi abia după trei ani.Educaţia outdoor – metodă de stimulare a creativităţii elevilor – oviziune a cercetaşilor Parteneriatul cu Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei –Filiala EcaterinaTeodoroiu Târgu Jiu din cadrul proiectului „EcoEdu beyond rhetoric” aoferit onouă imagine asupra metodelor de stimulare a creativităţii elevilor,educaţia outdoorfiind una din aceste metode. Experienţa cercetaşilor în acest tip deeducaţie a facilitat celor participanţi la proiect procesul de înţelegere alacesteia şi ne-a oferit în primul rând un exemplu de bună practică.Fiind bazată pe un cadru simbolic, metoda scout stimuleazăcreativitatea tinerilor prin ea însăşi. De exemplu numele unei ramuride vârstã, “lupisori”, “temerari” sau “exploratori”, semnele deidentificare, cum sunt uniforma şi esarfa, însemnele, cântecele sauceremoniile. Toate aceste elemente ajutã la crearea unui cadru, a uneiatmosfere propice dezvoltării creativităţii. Iată o descriere a ramurilorde vârstă ale cercetaşilor: Lupisorii (7-11 ani) Cadrul simbolic, modelul folosit pentru Lupişori este “CarteaJunglei” scrisă de Rudyard Kipling. Lupisorii se întâlnesc săptămânal 29
  30. 30. pentru “vânătoare”. Ei pot porni in căutarea unui oraş pierdut, sau aunei comori ascunse. Pe parcurs trebuie să treacă de diferite probe:ghicitori, probe fizice sau care le pun creativitatea la încercare. Li sepoate cere de exemplu, să alcătuiască o strofă care să conţină anumitecuvinte. Insula temerarilor(11-14) Insula deoarece sugereazã un spaţiu exotic (deci promiţător) lacare se ajunge doar în urma unei călătorii iniţiatice. Temerarii trebuiesă se adapteze la mediu, să-şi formeze noi competenţe, o anumeconduită şi un set de valori. Insula va fi pentru ei o lume la scară mică.Cand a venit vremea ca temerarii să facă un prim pas pe insula lor,corabia (a se citi autobuzul) i-a dus până in apropierea insulei. Spiritelebune ale insulei i-au luat în primire şi i-au condus în ciuda tuturorobstacolelor până lângă insula unde, temerarii au trebuit să treacăPuntea Suspinelor, singura cale de acces. Cetatea exploratorilor (15-18) “Cetatea” semnifică dezvoltarea progresivă a exploratorului şidrumul prin care ajunge să aibă un rol constructiv în societatea şicomunitatea în care trăieşte. Lucrul cu această ramură se bazează maimult pe activităţi în cadrul comunităţii, activităţi de dezvoltarepersonală, organizarea propriilor proiecte şi implementarea unor idei.Metode de stimulare a creativităţii elevilor: Cafeneaua publică - este o metodă de dialog activ folosită la cercetaşi pentru un bun schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative de acţiune. Se foloseşte când un grup sau organizaţie doreşte să dezbată un anumit subiect (violenţa în şcoli de exemplu). Se organizează în 30
  31. 31. spaţii asemanătoare unei cafenele sau într-o cafenea. Atmosfera relaxată stimulează gândirea liberă şi creatoare prin implicarea în dialog chiar şi a celor mai timizi. Prin interacţiunea cu ceilalţi se generează idei noi. Teatrul de improvizaţie – copiii sunt adesea rugaţi să improvizeze o scenetă. Li se va da o temă de la care ei să pornească, ex: Jungla. Este bazată pe improvizaţie, abilitatea de a crea, cânta, a se juca, dansa sau vorbi ca reacţie spontană la propriile gânduri sau sentimente, presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul, actorii putând solicita sugestii din partea acestuia Photo voice - este o metodă de influenţare şi sensibilizare a decidenţilor de la nivel local sau guvernamental prin prezentarea de fotografii vii realizate de membrii unor grupuri defavorizate, marginalizate. Prin fotografii ei spun ce cred, simt şi ce ar trebui făcut in comunitatea lor. Pentru a fi siguri ca fiecare fotografie este inţeleasă, lângă fotografie apare povestea, vocea fotografului care spune istoria imaginii surprinse.Jocuri de exteriorBulldog (Toate varstele)O persoana este ‘bulldog’. Ceilalţi se aliniază la un capăt al curtii. Cândpersoana care este bulldog-ul striga ‘Bulldog!’ toţi aleargă sprecealalaltă parte a curţii. Cel care este prins de bulldog devine ajutorulbulldog-ului. ‘Bulldog-ul’ este strigat din nou, şi cei care nu sunt prinşialeargă înapoi de-a lungul curţii, de unde au început. Bulldog-ul se 31
  32. 32. repetă până când fiecare este prins. Ultima persoană prinsă esteurmatorul bulldog.Misterul morţii (Toate varstele)Copiii stau intr-un cerc. Se alege un detectiv care este scos afară pânăcând se alege un criminal. Criminalul este ales pe ascuns, în timp ceceilalţi jucători îşi ţin ochii închisi. O dată ce sunt aleşi, copiii îşi potdeschide ochii şi detectivul se poate întoarce în mijlocul cercului.Criminalul omoară aratand o faţă stupidă celor din cerc. Aceştiatrebuie să aştepte cel puţin 3 secunde până mor dupa ce faţăamuzantă s-a uitat la ei. Unora le place să moară râzând. Detectivultrebuie să găsească criminalul. Jucatorii trebuie tot timpul să se uite lafaţa unor altora. Puteţi să daţi detectivului un număr limitat deîncercări să ghicească sau să jucaţi până când mor toti înafară dedetectiv şi criminal.Nana, Nana, cine are banana? (4 – 10) : copiii stau într-un cerc, cugenunchii încrucişaţi si îndoiţi inainte. Ei pasează banana în jur de launul la altul pe sub genunchii indoiţi. Un copil stă în mijloc şi încearcăsă identifice persoana care are banana în timp ce copiii cântă ‘NanaNana, Cine are banana’.Simon spune (4-10) : un copil (seful) trebuie să spună celorlalţi ce săfacă. De exemplu ‘Simon spune – atingeţi-vă nasul’. Atunci toţi copiii îşiating nasul. Farsa apare când şeful spune ‘scărpinaţi-vă genunchiul’FĂRĂ să zică ‘Simon spune’. Copiii pot avea 3 vieţi şi ultimul jucătorrămas poate să fie şeful.Rămâneţi în Nămol (Toate vârstele): copiii sunt împărţiţi în douăechipe. Daţi un nume fiecărei echipe pentru a se putea identifica. Oechipa este ‘activă’ (prinde). Cand Dilek este prins, Dilek trebuie să steanemişcat cu picioarele despărţite şi poate să fie eliberat numai dacă 32
  33. 33. unul din echipa lui se târăşte pe sub picioarele lui. Jocul se terminăcând toţi sunt prinşi. Apoi, schimbaţi rolurile echipelor şi jucaţi din nou.Deslemneşte un Prieten (Toate vârstele): fiecare copil se plimbă in jurcu o sacoşă cu boabe pe cap. Dacă iţi pierzi sacoşa, trebuie săînlemneşti şi să te bazezi pe un prieten ca ţi-o ridica şi ţi-o înlocuieşte (în timp ce şi el şi-o poartă pe-a lui ). Un şef poate de asemenea săschimbe ritmul jocului strigând încet, repede, alergaţi sau ţopăiţi.Prinde/Nu prinde (Toţi): copiii stau într-un cerc. Un copil stă în mijloc şiare o minge. Acest copil spune ‘Prinde’ sau poate spune ‘Nu prinde’ şiapoi aruncă mingea unuia din cerc. Copilul căruia i se aruncă mingeatrebuie ori s-o prindă ori să refuze s-o prindă dupa cum i s-a zis. Dacănu face asa, stă jos şi iese ‘afară’ din joc.Jocuri cercetăşeşti pentru exterior: 1. Culturi Scop: stimularea spiritului de cooperare şi găsirea unei identităţi comune Vârsta: 6 - 60 ani Nr. participanţi: peste 6 persoane Materiale: hârtie, materiale din natură Durata: 60-120 min Loc de desfăşurare: exterior Descriere: a) Se creează grupe de participanţi din 6-10 persoane. b) Fiecare grupă trebuie să-şi găsească un nume, să-şi construiasca un steag şi o vatră a "satului" folosindu-se de materiale din natură. 33
  34. 34. c) Dupa ce se termină perioada de construcţie, fiecare cultură se va prezenta celorlalte culturi. d) Facilitatorul va avea grijă să se aprecieze toate culturile. Ulterior toate activităţile se vor relaţiona la culturile create de participanţi, introducerea activităţilor făcând referire la acestea.2. TomateleScop: dezvoltarea aptitudinilor fizice, a atenţiei şi a strategiei.Vârsta: 5-24 aniNr. participanţi: minim 7 maxim 15Materiale: mingeDurata: 20-30 minLoc de desfăşurare: exteriorDescriere: a) Jucătorii stau in cerc, aplecaţi înainte, cu picioarele îndepărtate. Mingea se transmite de la un jucător la altul, cu ajutorul mâinilor, doar la nivelul solului. b) Cel căruia îi va trece mingea printre picioare va juca mai departe doar cu o mână. La a doua abatere, se va întoarce cu spatele, jucând din nou cu două maini. La cel de-al treilea gol primit va continua să joace cu spatele şi cu o singură mână, iar la cel de-al patrulea gol jucătorul este eliminat. c) Pentru a ne feri de accidente, vom pasa mingea doar la nivelul solului, niciodată prin aer. d) Animatorul opreşte jocul dacă mingea este pasată prea tare.3. Inger bun,inger rauScop: dezvoltarea atenţiei, a logicii, a simţurilor.Vârsta: 10-60 ani 34
  35. 35. Nr. participanţi: 3-30 preferabil multiplu de 3 Materiale: eşarfe de legat la ochi, obiecte pentru fiecare echipă Durata:10-15min Loc de desfăşurare: exterior Descriere: a) Jucătorii se împart in echipe de câte 3 şi primesc câte o eşarfă şi un obiect b) În fiecare echipă un jucător va fi orbul şi va fi legat la ochi. c) Ceilalţi 2 jucători se îndepărtează şi hotărăsc cine va fi îngerul bun şi cine va fi îngerul rău, fără ca cel legat să audă, apoi pun obiectul echipei undeva în preajmă. d) Îngerul bun încearcă să ghideze spre obiect, jucătorul legat la ochi prin indicaţii verbale, iar ingerul rău încearcă să-l inducă pe "orb" în eroare. e) Îngerii nu au voie să atingă orbul! f) Jocul se termină atunci când toţi jucătorii legaţi la ochi au găsit obiectul echipei lor. 3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR Abordarea disciplinelor școlare în aer liber se bazează în primulrând pe un proces de planificare bine consolidat care susțineînțelegerea de către profesor a pașilor esențiali pentru derularea uneiactivități outdoor. Un aspect important in procesul de planificare îlreprezintă implicarea elevilor, este important să cunoaștem părerealor în legătură cu intențiilor noastre, acest lucru ne ajută să înțelegemmai bine ce anume îi motivează pe elevii nostrii, lucrurile care prezintăinteres pentru ei ( se întâmplă adesea ca implicarea elevilor într-oactivitate outdoor să fie imposibilă din diferite motive – fie pentru căelevii nu au cunoștințele necesare pentru a se implica în activitate, fieactivitatea nu se pliază pe nevoile de învățare ale elevilor – in aceastasituație ceea ce profesorul și-a planificat va fi crea haos și 35
  36. 36. dezorganizare, sau chiar va fi un eșec – ceea ce înseamna irosireatimpului elevului/profesorului, irosirea materialelor, etc. ).Procesul de planificare implică următoarele etape: 1. Identificarea activității pe care o derulezi în funcție de vârsta elevilor - aceasta trebuie să fie în strânsă legatură cu disciplina școlară – pentru sugestii și idei puteți cere părerea elevilor, veți fii mirat de creativitatea și imaginația elevilor vostri și veti descoperi în ei un ajutor de nădejde. 2. Realizarea unui plan al orei de curs – scopul, obiectivele, activitățile, rezultate dorite 3. Detalii tehnice - condițiile climatice - vremea nu trebuie să fie întotdeauna un impediment (pentru predarea lecțiilor despre fenomenele climatice, vremea ploioasă, ninsoarea reprezintă un avantaj – trebuie însă să aveți în vedere ca elevii să fie bine îmbrăcați conform condițiilor meteorologice ) - Locația – raspunde la următoarele întrebări: o deplasarea presupune costuri? Dacă da, care sunt acelea și de unde voi obține resursele necesare? o este nevoie de acordul părinților, conducerii? o locația aleasă este în strânsă legatură cu tema pe care doresc să o abordez? o profesorul trebuie să țină cont de oportunitățile pe de-o parte, iar pe de altă parte de restricțiile pe care le poate avea un spațiu în aer liber pentru ca elevii să se simtă confortabil - trebuie să aibă loc să se miște, să aibă băncuțe unde să se așeze, etc. – ce număr de elevi va participa la ora de curs? Am nevoie de un sprijin din partea unui alt profesor? – cât va dura această activitate? Timpul pentru activitate va afecta celălalte ore de curs ale elevilor mei și implicit colegilor mei? 36
  37. 37. – Care sunt resursele materiale, financiare? Reursele necesare pentru realizarea unei activități trebuie să fie accesibile, spre exmplu vă puteți axa în primul rând pe resurse din mediul natural. Daca aveți nevoie de resurse financiare, apelați la ajutorul conducerii, sponsorilor sau familiilor, însă aveți în vedere un posibil refuz din partea acestora, pentru aceasta construiți mereu un plan de rezervă.– Realizați un set de reguli pe care să-l comunicați elevilor pentru a evita posibile conflicte între elevi sau orice fel de probleme neprevăzute– Care sunt riscurile derulării cursului în aer liber? Care sunt pericolele? Cum pot preveni riscurile și cu ce instrumente?4. Evaluarea activitatii:- evaluare cantitativa, ex. Resurse materiale utilizate, numarul elevilor implicati, numarul cadrelor didactice- evaluare calitativa, ex. gradul de implicare al elevilor in activitate, competente dobandite- metode si instrumente de evaluare utilizate ( ex. Chestionar, focus grup, discutii, dezbateri, observatie, interviu )- feedback-ul este un aspect important in cadrul oricarei activitati derulate, intrucat ne ofera o imagine de ansamblu asupra opiniilor participantilor, nemultumirilor, propunerilor; dezirabil este ca in fiecare etapa de planificare a unei activitati outdoor, sa obtinem feedback-ul tuturor celor implicati – pentru ca o activitate outdoor sa fie de succes, ea trebuie sa aiba in vedere cooperarea constanta, comunicarea, oferirea posibilitatii de exprimare al celor implicati. ( Vezi Fig. 2 ) 37
  38. 38. Identificarea riscurilor Stabilirea detaliilor practice Derularea activitatii si logistice FEEDBACK Evaluare Planificarea activitatii Identificarea nevoilor Fig.2 Educația outdoor este diferită de celelalte metode de predarepentru că oferă profesorului posibilitatea de a identifica diferiteprobleme de comportament ale elevilor. Observarea modului în careelevii acționează față de activitatea propusă poate fi relevantă pentruidentificarea unor comportamente agresive sau probleme de integrare– urmăriți ca fiecare elev să participe activ, să-și asume responsabilitățIși să raspundă rolurilor și sarcinilor primite, daca observați elevi pasivi,alocați-le timp în plus, încurajați-i să se implice, apelați la sprijinulcelorlalți copii. Activitățile outdoor transpun elevul în diferite ipostaze,în acest fel profesorul are posibilitatea de a identifica observa un copilproblema, un copil maltratat. 38
  39. 39. Cum măsurăm succesul/insucesul activității derulate? Pentru a ne asigura ca activitatea ce tocmai am derulat-o a avutefectul scontat, este necesar să măsurăm acest impact prin: - chestionare de evaluare atît pentru personalul implicat cât mai ales pentru elevi, chestionarele trebuie realizate în funcţie de profilul fiecărui participant la activitate, va trebui să conţină atît întrebări închise pentru a realiza o evaluare cantitativă a activităţii( spre ex. numarul de participanti, resursele utilizate, etc), cât şi întrebări deschise pentru a realiza evaluarea calitativă a activităţii ( spre exemplu gradul de implicare în activitate, motivaţia de participa, măsuri de îmbunătăţire a activităţilor viitoare) - deşi este mult mai complex, se poate realiza o evaluare a activităţilor prin chestionare adresate părinţilor elevilor – petrecând mare parte din timp cu copiii lor, părinţii pot fi în măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat – această sesiune de evaluare cu părinţii poate fi un aspect important în păstrarea contactului permanent cu aceştia, astfel ei sunt informaţi în permanenţă cu privire la ceea ce învaţă copiii lor sau pot oferi un real sprijin în alte activităţi viitoare - discuţii interactive între cei implicaţi – este necesară o atenţie sporită în timp ce derulăm activitatea asupra nivelului de implicare al tuturor elevilor, să agrenăm fiecare participant la discuţii, să le oferim elevilor posibilitatea de a pune întrebări atunci când nu le este clar un anumit aspect şi mai ales să le oferim posibilitatea de a-şi exprima părerea cu privire la respectiva activitate. 39
  40. 40. 4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR Toate activităţile în aer liber, indiferent de locatie, implică unelement de risc. Siguranţa elevilor implicaţi în educaţia experentialaeste extrem de importanta. Deşi riscul real nu poate fi în totalitateeliminat, un profesor trebuie să se asigure că riscurile reale suntreduse la niveluri acceptabile, astfel încât elevii sa participe într-uncontext care este comparativ mai sigur din punct de vedere alcomunitatii. Un plan de gestionare a riscurilor, care identifică şianalizează cu atenţie riscurile şi pericolelor inerente într-un programspecial experential, într-un efort de a elimina, evita sau a reduceriscurile la niveluri acceptabile, este cel mai eficient mod de a gestionariscurile în domeniul educaţiei experentiale. Tot personalul implicat îneducaţia în aer liber ar trebui să fie pe deplin conştienţi de toateprincipiile şi procedurile obligatorii. Directorii trebuie să se asigure căsunt luate măsuri de precauţie în ceea ce priveşte siguranţaparticipanţilor, şi că supravegherea va fi adecvată în raport cu numărulacestora, maturitatea lor, comportamentul lor şi activităţile planificate.Pentru obţinerea permisiunii de a desfăşura activităţile, se vor obtineinformaţii cu privire la o serie de probleme de securitate, inclusivitinerarul propus, componenţa grupului, planuri de urgenţă.Ce este un plan de gestionare a riscurilor? Pentru a se asigura că toate activităţile în aer liber deînvăţământ sunt planificate şi efectuate în condiţii de siguranţă,gestionarea eficientă a riscurilor ar trebui să fie puse în aplicare. Unplan de gestionare a riscurilor implică o analiză sistematică a activităţii,echipamentul, locul de desfăşurare, participanţilor, precum şipersonalul, astfel că factorii de risc inacceptabil pot fi identificați şieliminați sau controlați corespunzător.Planificarea de management al riscului include: 40
  41. 41. - identificarea riscurilor şi problemelor de siguranţă, - gestionarea pericolelor, riscurilor şi problemelor de siguranţă. Prin dezvoltarea unui plan de management al siguranţei,evităm orice pericole şi riscuri, care nu pot fi controlate în modsatisfăcător. Trebuie luate în considerare lucruri, cum ar fi naturaactivităţii, locaţie sau locul de desfăşurare, caracteristicile,participanţii, experienţa personalului şi condiţiile meteorologice.Pentru a identifica problemele de siguranţă, se iau în considerare sinevoile fizice, sociale şi emoţionale ale participanţilor şi a personalului,calificările şi experienţa personalului, inclusiv punctele forte şi limitări,siguranţă obligatorie în locaţii, cum ar fi stânci, lacuri adânci şi reci sauapa râului, intâlnirea unui obstacol, roci scufundate şi alte pericole încursurile de apă naturale şi butelii de aragaz inflamabile, stareaechipamentelor, efectele condiţiilor meteorologice diferite , oricepericole potenţial dăunătoare, cum ar fi un copac căzut , comunicare şiacces la asistenţă în caz de urgenţă . Planul de management al riscului este un răspuns la evaluareariscurilor, astfel încât acestea sunt reduse suficient pentru caactivitatea să fie desfășurată în condiţii de siguranţă, acesta serealizează în mod diferenţiat în funcţie de activitatea outdoor derulat 41
  42. 42. CONCLUZII Manualul a abordat experienţele oferite de educaţia în aer liberîn cadrul procesului de predare-învăţare al elevilor. Proiectul ‚EcoEdubeyond rhetoric’ ne-a oferit posibilitatea de a aprofunda conceptul deeducaţie outdoor şi a adunat laolaltă personalul implicat în procesuleducaţional din 2 regiuni, Turcia şi Romania cu scopul de a facilitaschimbul de experienţă, de a promova diversitatea lingvistică şiculturală, de a dezvolta materialele de predare experimentale, de aîmpărtăşi opiniile şi valorile cu privire la consolidarea dimensiuniieuropene în educaţie. Toate activităţile proiectului au reprezentatoportunităţi de a consolida înţelegerea reciprocă, de a conştientizarelaţiile la nivel local şi european şi de a lansa o sensibilitateinterculturală între cadrele didactice şi elevii implicaţi în proiect.Prezentul proiect a oferit cadrelor didactice oportunităţi de a intra încontact şi de a participa la activităţi împreună cu cadrele didactice dinspaţiul european şi prin urmare să beneficieze de schimburile de bunepractici pe teme educaţionale. În timpul implementării proiectului profesorii implicaţi aurealizat noi activităţi outdoor, au împărtăşit idei, profesorii au aflat cădeja realizaseră astfel de activităţi în procesul de predare, astfel căaprofundarea educaţiei outdoor prin acest proiect a făcut procesul depredare+învăţare mult mai accesibil atât pentru profesori cât şi pentruelevi. În timpul derulării activităţilor, elevii au dezvoltat o relaţieprofundă cu natura, şi-au îmbunătăţit abilităţile, competenţele socio-personale au conştientizat importanţa mediului înconjurător. Manualul este rezultatul unei lungi cooperări dintre parteneri şiobiectivul lor principal este de a oferi o nouă perspectivă asupraeducaţiei, de a oferi exemple de metode de predare interactive, care înfinal se vor reflecta într-un sistem educaţional de calitate în termeni de 42
  43. 43. conţinut, şi în special din punct de vedere al rezultatelor, deoarece întimpul implementării proiectului, noi am înţeles că educaţia outdoorpoate fi o parte semnificativă din sistemul educaţional, şi pe ansambluo gamă de oportunităţi de învăţare. 43
  44. 44. Manual realizat în cadrul proiectului „EcoEdu dincolo de retorică”, cu nr. Dereferinţă COM-10-PR-16-GJ-RO, TR, proiectul s-a derulat în perioada 1.08.2010 –31.07.2012 şi a fost co-finanţat de Comisia Europeană prin Programul SectorialComenius Regio. Manual poate fi vizualizat şi în format electronic pe site-ulproiectului www.edu-catunele.ro.Coordonatori: Liliana Bucică, Dana Lorena Bran, Gheorghiţa Caranda, Nazan TuranDate de contact parteneri locali:Consiliul Local CătuneleCom.Catunele, sat Valea Perilor, jud GorjNr. tel: 0253411023Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei – Filiala Târgu Jiu “EcaterinaTeodoroiu”Târgu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud GorjNr.tel.: 0353405844Şcoala Generală “Mazilu Vipie Gheorghe”Com. Cătunele, Sat Valea Mănăstirii, jud GorjNr. tel.: 0253411002Şcoala Primară “Învăţător Nicolae Caranda”Com. Glogova, sat Glogova, jud GorjNr.tel: 0253411405 44
  45. 45. Cătunele Local Council - Muş ProvincialDirectorate of EducationOUTDOOR EDUCATIONMANUALEnglish version 45
  46. 46. TABLE OF CONTENTSINTRODUCTION 46IINTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION 471. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION 472. EDUCATION FORMS 53IIEXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR 55DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS1.SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION 552.PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION INTO SCHOOL 58CURRICULUM Language and Communication Mathematics and Science Social Studies Arts Physical Education and Sports Environmental Education Outdoor Education - the method for stimulating student creativity – Scouts vision Methods To Stimulate Students Creativity Outdoor Games Scouting Outdoor Games3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING 73 How Can We Measure The Success / Unsuccessful Of The Performed Activity?4. THE MANAGEMENT OF RISK IN OUTDOOR EDUCATION) 76 What Is A Risk Management Plan?CONCLUSIONS 79 46
  47. 47. INTRODUCTION The present manual is meant to be a useful instrument for theteaching staff from the village of Catunele and and Muş, inapproaching the experiences offered by the outdoor education in thestudents’ teaching-learning process. The „EcoEdu beyond rhetoric” offered us the possibility ofdeepenning the concept of outdoor education. During the project, avariety of formation activities has been done (outdoor educationcourse, active learning seminar, practice), and thus all the participants(the teaching staff of the schools from Muş and villages of Catunele,youth staff from ONCR – Ecaterina Teodoroiu Filial, staffs from MuşProvincial Directorate of Education and Muş Provincial Direvctorate ofAgriculture and members of Muş TEMA Foundation) have learnt: whatoutdoor education means, how it can be applied in the teachingprocess of different subjects from the curriculum, how the outdooreducation can be combined with the formal education so that thestudents could acquire the necessary abilities for their ownperformance as individuals. So, this manual is the result of theformation activities of the project, the result of what we have learntduring these activities. The present paper is structured in several relevant themes:what the outdoor education is, the goals of outdoor education, formaleducation versus outdoor education, the exemplification ofapproaching the outdoor education for different teaching lines, usefuladvice and practical examples for teaching staff, youth staff. 47
  48. 48. I INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION Outdoor education is a quite new concept in the bothRomanian and Turkish education context, but it’s starting to draw theinterest of more and more teachers from the formal teaching system.There are numerous meanings of the outdoor education concept, butto define it simple and for readers’ understanding, we could say thatthis education form is based on the learning in the open air. Theoutdoor education could include the education for the environment,recreative activities, personal and social development programs,hiking, adventure, etc.When making a summary of the formation activities that we took partin during the „EcoEdu beyond rhetoric” project, we could identify thekey characteristics of the outdoor education: - the outdoor education offers the possibility of the direct contact with the nature – the environment protection represents a subject of world-wide concern, the massive urbanisation has given rise to an injurious effect on the environment also because people are not aware of the impact of their non-ecological actions on the environment – the outdoor education is a very benefic modality to change the attitudes and the behaviours towards the environment; - the outdoor education represents a strong source of learning experiences – a relaxing, free atmosphere, without the constraints imposed by „the 4 walls of a classroom” can offer numerous challenges to students, thus the learning process 48
  49. 49. becomes strong, it inspires the students and it can change anti- social behaviours and create a strong interpersonal relation based on reciprocal support; - the outdoor education facilitates the learning process of the students who have learning difficulties – as mentioned above, the outdoor education offers a different learning climate which allows the students (who usually have learning difficulties and a low level of school performance) to become more motivated and much more competent; - personal development both of those who apply it and especially of the students; - development of team spirit – connection between students, students – teachers, leads to a better involvement and to the increase of active citizenship in both categories; - the outdoor education offers numerous physical, emotional and mental benefits which ensure the society well-being; The general objectives of the outdoor education are: • Development of socio-personal abilities: improvement of team work, improvement of social relations, development of leadership skills, etc. • Development of management abilities: organization, conduct, assessment • To offer a changelling learning environment • To offer the possibility of establishing a relaxing and motivating environment according to the identified problem – allows the getting over high levels of imagination in order to obtain the planned results. There are various outdoor education programs which can beuseful in different contexts and according to the actual/identifiedneeds, therefore such programs which are focused on health and 49
  50. 50. physical education, natural sciences, management and psycology, canbe very well used. For example, an outdoor education program that isfocused on physical education could have a deterrent-educative-therapeutic effect, could lead to a decreasing number of obesestudents from school (the program could include physical exercices,walks in the open air, open discussions with the students in a relaxingand motivating environment); an outdoor education program focusedon the natural sciences would have as effect the students informationabout the environment problems from their community, and alsowould make them be aware of the impact of their actions on theenvironment (there can be organized a greening activity or any otheractivities considered relevant in approaching the identified problem –one important characteristic of the outdoor education is that it allowsa high level of creativity). An important characteristic of the outdoor education is that itcan contribute to the growth of people’s well-being level; besides aperson basic needs, the outdoor education can answer to a range ofneeds such as: the need of being respected, the need of being sociallyincluded, the need of being active and responsible, the need of feelingsafe. The need of feeling respected – different activities in the open air encourage the child to feel at ease, thus he will be more open, he will communicate, he will express his own opinions, he will feel given heed to and will feel that his decisions matter to others; students can be consulted on different games and activities. The need of being responsible – the outdoor activities allows the child the oportunity of receiving different tasks (the outdoor education is among other things a 50
  51. 51. form of organized and structured learning, thereforethe teacher must take into account the involvement ofall students in the proposed activities); under theteacher’s supervision, each child receive differentresponsibilities and tasks in order to achive theintended goal (for example, if there is a greeningactivity, a student may receive the task to prune thetrees, another one receives the task to water the plants– what is important is that through communication, theteacher must make the student feel that because of thisactivity, the environment will be cleaner; in this way,the student will be aware that he has a responsibility forthe environment protection).The need of being active – the involvement in differentsports, games, thematic walks, will bring only benefitsto the student’s physical and psychical development.The game is an essential characteristic of childhood,therefore it’s important that students be constantlystimulated to play, to race along, to participate activelyin different activities.The need of being socially included – maybe the mostimportant characteristic of the outdoor education isthat it is a successful modality of going beyond some ofthe child’s difficulties (physical, psychical, social,emotional and economical), so that he could feelsocially included and that he belongs to a community; itis considered that the indoor atmosphere (theclassroom) is rather competitive, while the outdoor oneis supportive, because it allows children to expressthemselves, to relate to others, to collaborate. 51
  52. 52. The need of feeling safe – one aspect that the specialized literature considers important in approaching the outdoor education is that this education must take into account this need. The indoor is safer for students, while the outdoor implies different risks and unexpected situations which could have a negative effect. The teacher must identify the possible risks which may occur and make a plan of risk management - subject that we shall discuss below as it is a very important aspect which determined some specialists to deny the utility of outdoor education use. Since the outdoor education addresses to the public at large,regardless the age (the needs are similar both for the children and forthe grown-ups), this kind of education must confer the right place tothese needs regardless the student’s age. The participation at the formation activities of the „EcoEdubeyond rhetoric” project offered to the teaching staffs from someschools in Catunele and in Muş, the opportunity to understand thisnew phenomenon, to deepen it and successfully implement it in thecurriculum even without the existence of any act of the Ministry ofEducation. The learning process of approaching this kind of educationwas a difficult one, since we consider this process as being a complexone which demands time for its successful implementation and for theexpected results. We shall describe below an outdoor educationperspective compared together with the other education forms, inorder to understand why it’s better to choose the outdoor education. 52
  53. 53. 2. EDUCATION FORMS The outdoor education is considered more motivating-challenging and with a stronger impact on the students’ learningprocess. To understand better what outdoor education brings new inthe teaching-learning process, we shall make a short incursion in theexistent education forms.Formal Education: type of education from an institution, called school,and tied to rules and norms. Characteristics:  institutionalized, gradated,  supervises the education process, imposes rules and norms,  it’s chronologically gradated (from primary education to university education),  organized and managed from the center – the Ministry of Education,  the assessment is done by the teacher,  uses less participative methods; the authority and discipline are imposed by constraint; the relation teacher-student is formal.Informal Education – it is achieved by lifelong learning, each individualacquires attitudes, values, habits from the quotidian experience, usingeducational resources from the environment he lives in – family andneighbours, playground, shop, library or mass-media. This education isachieved individually or by interactions with the members of thecommunity without having been planned; it helps people learnanytime and anywhere.Non-formal Education – it is not an activity without a forming effect,but it should be understood as an educational reality less formal. The 53
  54. 54. concept of non-formal education is associated with the concept of„lifelong learning”.The assessment in the non-formal education is done by the learner,and the multi-discipline approach of the learning process helps peopleunderstand and appreciate the environment and their relation with it.The non-formal education prepares the students for a lasting future, itanalizes the problems for a long term. Characteristics:  the applied methods are focused on the active participation  the method is an instrument to achieve the activity objectives – the game is a frequent used method.  answers the question HOW?  the NGO-s are important providers of non-formal education. Of all these types of education, the outdoor education is closestto the non-formal education, since, like this one, the outdooreducation is focused on the active participation; it maximizes thelearning process by minimalizing the constraint specific to school;offers a practical utility imediate to the achieved knowledge; it is usedin different contexts and has a relaxing learning environment and aneasy content; uses methods that stimulate the involvement and theparticipation; it has flexible structure and planning; the learningprocess trends towards the participant; it is based on theparticipants’experience. Both non-formal and outdoor education canbe successfully integrated in the formal education so that the learningprocess effects could be maximized. The present tendency is to amplifythe two forms, especially because the moment they are applied, theylead to a more valuable educative system from a quality point of view;they have long term advantages; they cover a wide range of teachingline; and the most important, the educational act focuses equally on 54
  55. 55. those who implement it (the teachers) and on those who are thelearning object (the students). The formal education has the credit of being well organized andstructured, containing a wide range of information and knowledge thata person needs in his/her educational formation; the informaleducation completes the formal education and it ensures the learningprocess anytime and anywhere, throughout the entire life; the non-formal education comes with such elements to satisfy the person’sneeds (psychical, social and emotional needs), using differentinteractive and involvement methods; and the outdoor education„revives” the 3 forms of education and extends its benefic action todifferent fields (especially strong development, environmentprotection, personal and professional development). We consider that teachers, head teachers and especially theMinistry of Education should consider the outdoor education asignificant part in the education system, and as a whole range oflearning opportunities. 55
  56. 56. II EXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS 1. SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION The interdisciplinary approach helps us to use or integrateconcepts and methods among different forms of education. Theeducation system plays an important role in achieving this goal. Itshould be organized in order to allow educational players to create aflexible educational teaching process, adjustable according to thelearning needs of students. As we mentioned earlier, the formaleducation provides appropriate knowledge and educationalinformation, the informal education provides a lifelong learningprocess, the non-formal education is participatory, interactive whilethe outdoor education "revives" the three forms of education.Together these forms of education create a quality education systemin terms of content, and especially the results. The school curriculum designates the content of formallearning, the teaching-learning strategies, the methods and means, theresources, the assessment methods focused on the educational-institutional component. School curriculum is predetermined, clearlydefined from other forms of education through a set of rules andregulations by national decision makers, in this case the Ministry ofEducation. Formal education is recognized as the main means ofinstruction by which students learn; other forms are not given dueattention even though their impact is sometimes more intense. The experience as teachers / educators /primary schoolteachers made us identify some of the disadvantages / side effects offormal education. 56
  57. 57. - the school curriculum requires a set of rules and regulations that both students and their teachers should observe which denotes an authoritarian role of the teacher - the main disadvantage is that order and discipline give rise to fears and tensions among students- There are teachers who pay excessive attention to their school subjects (for example a tutor who prefers to teach his school subject instead of devoting his time for tutoring his classes; the side effect being that students develop aversion towards that school subject on one hand and on the other hand, homeroom classes are also extremely important as they ensure a spiritual connection between student and teacher)- The manuals for different disciplines often abound in theoretical terms, which causes mechanical learning among students; as a consequence there is an essential need to direct the information towards practice- The formal education leads to repetition, habit and boredom because teachers teach the same lesson over and over again, so they lose interest; the process of teaching the lesson becomes a mechanical one and it does not take into account whether the student is paying attention to the lesson or if he is interested in the learning process and especially if he is motivated to learn.- Unlike formal education, outdoor education faces several obstacles: Generally, there is no coherent vision of both Romanian and Turkish education; as a consequence outdoor education is not complementary to the formal education,- There is a lack of local awareness, initiative, social participation for local development- Lack of school funding / parents precarious situation to implement various outdoor activities, 57
  58. 58. - Lack of legislation that would provide outdoor education its rightful place, - Lack of social partnership (the connections between schools and various education actors are almost nonexistent), - In schools, there is no training for teachers in the field of outdoor education, - There is a lack of cooperation and communication skills, there are teachers reluctant to change and deficiencies in communication, etc.. - Outdoor education is often associated with some risks – the fact that it takes place outdoors , pose some risks that many teachers do not want to assume not so much from fear as convenience The integration of outdoor education into school curriculum isan important part of ensuring the students personal and professionaldevelopment, especially because the current situation is characterizedby lack of interest and motivation for learning on students’ part,increased level of non-involvement in school life, preoccupationswhich affect students’ behavior in a negative way, lack of respect forthe school as an institution, for the teacher and for the family. As wementioned above, outdoor education refreshes academic education, italso provides interactive learning opportunities which if properlyimplemented could lead to minimizing the negative aspects existing inthe current education system. A first step in linking outdoor education to formal educationwould be its enactment, the establishment of educational assistancecenters focused on this model of education on the one hand tosupport the implementation of outdoor education in schools and onthe other hand to support vocational and continuing training ofteachers, so that they acquire a range of skills and expertise. Moreoverthe encouragement of social partnership between schools and variousexperienced NGOs, would facilitate the integration of outdoor 58
  59. 59. education in the current education system, would provide examples ofgood practice. We recognize school as the leading provider of schooleducation, however the school should adapt to the new systemrequirements, the needs of students and teachers; there is a constantnecessity to refresh the current teaching-learning process which nolonger meets the needs of the present society.2. PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATIONINTO SCHOOL CURRICULUM The integration process of outdoor education into schoolcurricula involves different stages from the planning toimplementation. When an outdoor activity is planned, we shouldundertake a series of connections with a particular school subject thatwe want to "revive" (see Fig. 1). Language and Communication Mathematics Technologies and Science OUTDOOR EDUCATION Social Physical studies Education and Sports Arts Sport 59
  60. 60. In the following part, we will give you some information andpractical examples about different school subjects. Language and Communication Choose to hold your classes outdoor, whether you have a story / a novel /a novel to Romanian or foreign language lessons. Here are a few examples: - Stage a scene of a story after it was previously read in class - you can ask students to change the storyline of the story (to avoid chaos and disorganization, prepare students for work the day before, support students through the process, without interfering in their decisions to establish a new narrative –this work does not require a rehearsal, it is advisable to allow students to be spontaneous, they will think in advance how to change the storyline, but for example they will be encouraged to improvise. - Identify natural elements that students can write on: the earth, stones or leaves - Start a story by choosing a natural object (a tree, a flower, etc.) and encourage students to continue the story - Create a place or more places to read (when you have something to read you can go to that place). Ask your students to help you organize that place. - Encourage students to write poems about various objects (trees, grass, etc.). - ABC Hike: Walk around outside looking for things that begin with the letters of the alphabet. As you come across an ant, have the students either write about or draw a picture of the 60

×