Documentul detaliază mecanismele simple, concentrându-se pe pârghie, scripete și planul înclinat. Fiecare mecanism simplu facilitează realizarea muncii prin aplicarea unei forțe, iar aplicațiile lor variază de la ridicarea greutăților la scări rutiere. De asemenea, oferă informații despre principiile de echilibru și forțele aplicate în utilizarea acestor mecanisme.

1. Mecanisme simple A efectuat: A controlat: Gaidău Mihai Curbet Alexandru

2. Cuprins: Generalităţi Pârghia Scripetele Planul înclinat

3. Un mecanism simplu este un dispozitiv care ne ajută să efectuăm o muncă mai uşor. Cele trei mecanisme simple fundamentale sunt pârghia , scripetele si planul înclinat , iar trei adaptări ale acestora sunt roata şi osia , pana si ș urubul . Pentru a face orice mecanism simplu să funcţioneze, trebuie să acţionezi cu o forţă asupra lui.

4. Cuprins: Generalităţi Pârghia Scripetele Planul înclinat

5. P â rghia Pârghia este un corp rigid, de obicei sub formă de bară, asupra căruia acţionează două forţe ş i care se poate roti în jurul unui punct de sprijin“O”. Pârghiile pot fi ordonate după mai multe genuri, în funcţie de poziţiile punctelor de aplicaţie ale forţelor faţă de punctul de sprijin“O” .

6. are punctul de sprijin între punctele de aplicaţie ale forţe i punctul de aplicaţie al f orţei rezistente între punctul de sprijin ș i punctul de aplicaţie al forţei active . Pârghia de genul 2 Pârghia de genul 1

7. are punctul de aplicaţie al forţei active între punctul de sprijin şi punctul de aplicaţie al forţei rezistente. Pârghia de genul 3

8. Condi ţ ia de echilibru de rota ţ ie, pentru o p â rghie poate fi exprimat ă astfel : Momentul for ţ ei active( fa ţ a de punctul de sprijin) este egal cu momentul for ţ ei rezistente . M F =M R unde M F =F*b R . Folosind rela ţ iile de mai sus se poate scrie legea p â rghiilor sub forma: F/R=b R /b F .

9. Conditia de echilibru de rotatie, pentru o pirghie poate fi: Momentul for ț ei active( fa ț a de punctul de sprijin) este egal cu momentul for ț ei rezistente .

10. Cuprins: Generalităţi Pârghia Scripetele Planul înclinat

11. Ce este un scripete? Un scripete este un mecanism simplu alcătuit dintr-o roată cu şanţ pe muchie, care se poate roti în jurul unui ax. De axul roţii este fixată o furcă prevăzută cu un cîrlig de prindere. Prin şanțul scripetelui este trecut un cablu.

12. Folosirea scripeţilor Scripete fix Scripete mobil Scripete compus

13. În practică scripeţii pot fi utilizati in foarte multe variante scripete fix sau mobil, combinaţii de scripeţi de acelaşi diametru sau cu diametre diferite(palan), scripeţi coaxiali sau etajaţi.

14. Folosirea scripeţilor Scripete fix Scripete mobil Scripete compus

15. Scripete fix Scripetele fix are punctul de sprijin în axa ro ţ ii, care este fixă. Asupra scripetelui ac ţ ionează trei for ţ e: for ţ a activă (F), for ţ a rezistentă (R) și for ţ a de sprijin (S). Aceste forțe se compun vectorial , forțele activă și cea rezistentă fiind egale ca mărime, iar forța de sprijin fiind în acest caz egală cu diagonala paralelogramului.

16. Dacă cele trei forțe sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutăți, forța activă este egală cu greutatea ridicată, iar forța de sprijin este egală cu dublul greutății ridicate.

17. Condiţia de echilibru a unui scripete fix poate fi exprimată in 2 moduri: Dacă se neglijează frecarea în articulaţia fixă “O” P*R-Q*R=0  P=Q Dacă se consideră frecarea din articulaţie P*R-Q*R- μ N*r=0 Unde s-a notat cu μ coeficientul de frecare din articulaţie şi cu r raza fusului, iar cu N mărimea reacţiunii. Dac ă forţele P şi Q sunt paralele, rela ţia a 2-a se scrie sub forma: În determinarea relaţiei dintre F motoare, P, şi F rezistentă, Q , trebuie introdus şi efectul rigidităţii firului.

18. Folosirea scripeţilor Scripete fix Scripete mobil Scripete compus

19. Scripetele mobil Scripetele mobil are punctul de sprijin la unul din capetele cablului. Asupra scripetelui acționează de asemenea cele trei forțe: activă (O), nistetica (R) și de sprijin (S). Aceste forțe se compun tot vectorial, de data asta forțele activă și cea de sprijin fiind egale ca mărime, iar forța rezistentă fiind în acest caz egală cu diasfagonala paralelogramului.

20. Dacă cele trei forțe sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutăți, forța activă este egală cu cea de sprijin, ambele fiind doar jumătate din greutatea ridicată.

21. Condiţia de echilibru a unui scripete mobil dac ă se ţine cont de rigiditatea firului: şi de frecare, se exprimă prin ecuaţiile: P=kT P+T=Q Rezultă

22. Folosirea scripeţilor Scripete fix Scripete mobil Scripete compus

23. Arhimede:scripetele Prin alte cercetări a determinat centrul de greutate al corpurilor, a stabilit legile pârghiilor şi a inventat scripetele compus — matematicianul Pappos citează celebrul său aforism „Daţi-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc” (δος μοι που στω και κινω την γην, dos moi pu sto kai kino ten gen ). Manuscrise greceşti, latine şi arabe ale lui Arhimede, scrise între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea în Europa, au dat un nou impuls cercetărilor ştiinţifice ale epocii sale.

24. Cuprins: Generalităţi Pârghia Scripetele Planul înclinat

25. Planul închlinat Definiţia Forţele Formule

26. Ce este planul înclinat? Planul înclinat este în mecanică o suprafaţă plană care formează un anumit unghi cu orizontala. Acesta este utilizat la ridicarea maselor (obiectelor grele) la o anumită înălţime folosindu-se o forţă mai mică decât în cazul ridicării lor pe direcţie verticală. Totuşi trebuie menţionat, că lucrul mecanic efectuat nu devine mai mic, deci rămâne neschimbat.

27. Planul înclinat aparţine în teoria mecanicii de categoria "maşini simple", tot aşa cum scripetele sau şurubul. Aplicaţii curente ale planului înclinat sunt serpentinele de drumuri din munţi pentru urcarea şi coborârea vehiculelor, sau şurubul - ca un cilindru cu un plan înclinat prăguit şi înfăşurat elicoidal în jurul său.

28. Definiţia Forţele Formule

29. Forţele N = Forţa normală care este perpendiculară pe plan m = masa obiectului g = acceleraţia gravitaţională θ = Unghiul de înclinare faţă de orizontală f = Forţa de frecare cu planul înclinat

30. Definiţia Forţele Formule

31. Calculul planului înclinat Se notează: h - înălţimea planului înclinat; l - lungimea planului; b - lungimea bazei planului ( proiecţia pe verticală a lungimii planului ); G - greutatea corpului de ridicat; G N - componenta normală a greutăţii corpului de ridicat; G T - componenta tangenţială a greutăţii; μ - coeficientul de frecare dintre corpul de ridicat şi planul înclinat; θ - unghiul planului înclinat cu orizontala. Formulă uzuală:

32. Surse: http://www.scribd.com/doc/22421152/Mecanisme-Simple http://www.didactic.ro/materiale-didactice/53963_parghia-lectie-cu-simulari-computerizate http://ro.wikipedia.org/wiki/Scripete http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/SCRIPETELE34281.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_%C3%AEnclinat