SPER SA VA PLACĂ

1. Realizat de elevul:
Graur Cosmin Sebastian
Clasa a IX a E

2. Glucidele
• Glucidele sunt alcatuite din
carbon, hidrogen si oxigen.
Data fiind componenta lor,
ele mai poarta denumirea
de hidrati de carbon sau
carbohidrati. Denumirea de
glucide provine de la
cuvântul grecesc glykus,
ceea ce înseamna dulce,
întrucât majoritatea
elementelor din aceasta
clasa au gust dulce.

3. Informatii despre glucide
• Glucidele intra în componenta
celulelor, tesuturilor, fermentilor,
unor hormoni, a factorilor de
coagulare a sângelui. Cele mai
importante glucide sunt glucoza,
fructoza, zaharoza (zaharul),
galactoza (glucidul din lapte),
amidonul (glucidul din legume si
cereale), celuloza si
hemiceluloza (existente în
vegetale), pectina, glicogenul
(din muschi si ficat).

4. Rolul glucidelor
• Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul
nervos central. Glucoza este predecesorul principal al
glicogenului (rezerva principala de glucide în organism).
Glicogenul se depune în ficat si muschi. El joaca un rol
important în reglarea nivelului de zahar din sânge.
Continutul total de glicogen în organism este de 500g
(1/3 se localizeaza în ficat si 2/3 - în muschii scheletului).
Daca glucidele nu patrund în organism cu hrana, atunci
aceste rezerve se epuizeaza în timp de 12-18 ore.
• plastic sau structural: intră în compoziţia celulelor şi
ţesuturilor.

5. Glucidele in organism
• Glucidele constituie o
sursa importanta de
energie în organism. La
arderea 1g de glucide se
degaja 4 kcalorii.
Procesul de degajare a
energiei la arderea
glucidelor se produce
rapid, comparativ cu alte
surse energetice ale
organismului. De aceea
glucoza si zaharoza se
recomanda sportivilor la
antrenamente si
competitii.

6. Amidonul
• Amidonul este sursa principala de glucide în ratia
alimentara. El intra în componenta cerealelor,
cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se
descompune în dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se
absoarbe lent asigurând continutul normal de glucoza
din sânge.
• Cartoful constituie un aliment de baza, hranitor, care
contine elemente nutritive complexe si se preteaza la
prepararea multor feluri de mancare sau la garnituri
pentru alte preparate. Cartoful contine 12-14% amidon
si un procent ridicat de vitamina C.

7. Miere
Faina integrala
de grau
Cartof Porumb
Smochine
Cacao
Banane
Alimente bogate
in glucide

8. NECESARUL DE GLUCIDE
• 4-5 g/kg corp pe zi şi depinde de intensitatea consumului
de energie. Cu cât este mai mare efortul fizic, cu atât
este mai mare necesarul de glucide.
• EG = 55 –50% din ET trebuie asigurată pe seama
glucidelor
• -aproximativ 35% din EG trebuie să fie asigurată de
mono- şi diglucide (glucide rapide), iar restul de
poliglucide (glucide lente).
• Glucidele trebuie să echilibreze aportul de
Proteine şi Lipide:
• În condiţii de muncă fizică medie, cel mai bun raport
P:L:G=1:1:4.
• Pentru persoane care efectuează muncă fizică
intensă acest raport ar trebui să fie 1:1:5, iar pentru
persoane mature şi în vârstă, care efectuează muncă
intelectuală, raport recomandat este de 1:0,8:3.

9. Calităţile nutriţionale ale Glucidelor
• Glucidele din hrană sunt de 2 tipuri:
METABOLIZABILE şi NEMETABOLIZABILE.
• Glucidele metabolizabile se asimilează rapid şi uşor,
furnizând organismului energia necesară.
• Glucidele metabolizabile sunt de 2 feluri:
• -glucide cu asimilare rapidă (glucide simple, glucide uşor
asimilabile, de ex. glucoza, zaharoza) eliberează rapid
energie, fiind foarte utile la efort fizic.
• -glucide cu asimilare lentă (glucide complexe, precum
amidonul) eliberează lent energia, pe parcursul întregii
zile.

10. Consecintele aportului neadecvat de
glucide
EXCESUL DE GLUCIDE metabolizabile furnizează o
cantitate mare de energie care se transformă în lipide,
depozitate în ţesutul adipos-OBEZITATE.
• Glucidele cu absorbţie rapidă suprasolicită pancreasul-
DIABET.
• Glucidele necesită, pentru metabolizare, vitamina B1,
deci la consum crescut de glucide creşte şi necesarul de
vitamină B1.
• -DEFICITUL de glucide metabolizabile induce
metabolizarea proteinelor şi lipidelor proprii corpului, dar
primele se metabolizează proteinele.
• -DEFICITUL de fibre alimentare este responsabil de
apariţia constipaţiei şi, implicit, a hemoroizilor, precum şi
a obezităţii; de asemenea, un aport redus de fibre
alimentare creşte riscul de cancer de colon, BCV şi
diabet; s-ar părea că şi alte forme de cancer au la
origine o dietă săracă.