Documentul discută originile omului, analizând evoluția din primate și contradicțiile dintre afirmațiile științifice și dovezile disponibile. Se contestă eficiența mutațiilor în produsele evoluției și se subliniază că selecția naturală nu poate crea noi trăsături, ci lucrează doar cu informațiile existente. De asemenea, se examinează caracteristicile neanderthalienilor și presupusa asemănare cu oamenii moderni, argumentând că diferențele anatomice pot fi explicate prin variabilitate genetică și adaptări la climat.

1. Originea omului Evoluţie sau creat după chipul lui Dumnezeu?

2. Manualele şcolare Mecanism e pentru dezvoltare şi schimbare O istorie a oamenilor-maimuţă – evidenţa datelor Neanderthal ienii Australopitheci i şi Lucy Rearan jarea datelor Tem ă : Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Subiecte

3. “ Priviţi cu atenţie la mâna voastră. Aveţi cinci degete flexibile. Animalele cu cinci degete flexibile se numesc primate. Maimuţele, gorilele şi oamenii sunt exemple de primate... Primate le au evoluat cel mai probabil din mamifere mici, rozătoare, care se hrăneau cu insecte, acum 60 de milioane de ani .” Biology – Visualizing Life, Johnson, Holt, Rinehart, & Winston, 1998, p ag . 213. Manualele şcolare

4. “ Toţi cercetătorii sunt de acord cu anumite date fundamentale. De pildă, ştim că oamenii au evoluat din strămoşi comuni cu alte primate vii, cum ar fi cimpanzeii şi gorilele .” Biology , Miller and Levine, Prentice Hall, 2000, p ag . 757. Manualele şcolare

5. Ramapithecus …… .... . Gorilă Omul de Piltdown … . . Fals Omul de Nebraska … . P orc Omul de Java …… ..... Gibon În toate cazurile, data (vechimea) a fost complet greşită ! Cum stăm cu datele ? Scurtă istorie a “datelor”

6. “ Al doilea strămoş posibil al maimuţelor şi oamenilor a trăit ceva mai târziu – acum 17 milio a n e la 7 milio a n e de ani în urmă. Se numea R amapithec us … Biology: The Web of Life , Daniel D. Chiras, West Publishing Co., 1993, p ag . 758. Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Manualele şcolare

7. Un mecanism pentru a crea informa ţia ( ADN ) Mecanism pentru a învinge a doua lege a termodinamicii Un mecanism pentru schimbare ( evoluţie biologic ă ) Selecţie n atural ă Muta ţii Mecanism pentru ca procesele naturale să facă substanţele chimice moarte să se unească pentru a forma o celulă vie ( evoluţie ch imică ) De la chimicale la oameni

8. “ Muta ţiile apar fie prin erori spontane în timpul reproducerii ADN-ului, fie ulterior, prin efectul agenţilor fizici sau chimici asupra ADN-ului .” The Nature of Life , John Postlethwait and Janet Hopson, McGraw-Hill, 1995, p ag . 256. “ Dacă nu erau muta ţiile – schimbări moştenibile la nivelul informaţiilor genetic e – n-ar fi existat n ici o evolu ţie .” LIFE: The Science of Biology , Purves, Orians, and Heller, Sinauer Associates, Inc., 1992, p ag . 261. Mutaţiile

9. “ Unii biologi contempora ni, imediat ce observă o mutaţie, vorbesc despre (macro) evolu ţie... Această schemă logică este totuşi imposibilă : Mai întâi, pentru că ipoteza principală nu este nici evidentă, nici general ă ; în al doilea rând, pentru că concluzia nu corespunde datelor. Indiferent de cât de numeroase ar fi, mutaţiile nu produc nici un fel de evoluţie .” Pierre Paul Grasse ( z oolog, fost titular al Catedrei de Evoluţie la Sorbona timp de 30 ani ), Evolution of Living Organisms , 1977, p ag . 88. Mutaţiile

10. “ În toată literatura despre ştiinţa vieţii pe care am citit-o, nu am găsit niciodată ideea că mutaţiile ar avea vreo contribuţie în bine... Toate mutaţiile individuale care au fost studiate la nivel molecular s-au dovedit a reduce informaţia genetică, nu a o îmbunătăţi .” Lee Spetner ( Doctor în Fizică – MIT), Not By Chance , 1997, p ag . 131, 138. Mutaţiile

11. “… că de zvoltarea şi supravieţuirea celor mai puternici ar fi absolut consecinţa unor mutaţii aleatoare sau că natura face experimente cu încercări şi erori prin intermediul mutaţiilor, pentru a crea sisteme vii mai bune pentru a supravieţui - aceasta pare o ipoteză fără nici o dovadă... ” Ernst Chain (Bioch i mist şi deţinător al premiului Nobel), Responsibility and the Scientist in Modern Western Society , London: Council of Christians and Jews, 1970, p ag . 25 Mutaţiile

12. “ Muta ţiile sunt fenomene rare, iar schimbarea simultană chiar şi a doi aminoacizi reziduali dintr-o proteină este foarte puţin probabilă … Cineva ar putea crede că schimbând constant câte un aminoacid odată, în final s-ar putea schimba substanţial întreaga secvenţă … Totuşi, aceste schimbări minore vor conduce la o situaţie în care enzima nu-şi mai îndeplineşte rolul iniţial, dar nici nu şi-a început noile sarcini. În acest moment se va distruge – împreună cu organismul care o poartă .” Maxim D. Frank-Kamenetski, Unraveling DNA , 1997, p ag . 72. (Profesor la Brown U. Center for Advanced Biotechnology and Biomedical Engineering) Mutaţiile

13. De ce ar crea evoluţia un mecanism care împiedică schimbarea ? ADN-ul dispune de un mecanism care îl protejează în timpul replicării . Replicarea ADNului şi mutaţiile

14. “ P rincip iul selecţiei naturale, acceptat astăzi ca fiind principalul mecanism aflat la baza evoluţiei din natură, poate explica adaptări cum ar fi gâtul lung al girafelor .” The Nature of Life , John Postlethwait şi Janet Hopson, 1995, p ag . 18. Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Selecţia naturală

15. Capacitatea de adaptare la mediu Su pravieţuirea celor mai buni Poate face selecţia naturală ca o specie să devină una nouă ? Selecţia naturală lucrează NUMAI cu informaţii existente Varia ţia genetică Selecţia naturală Nu!!!

16. “ Selecţia n atural ă poate acţiona numai asupra acelor proprietăţi biologic e care există deja ; nu poate crea proprietăţi pentru a răspunde unor nevoi de adaptare .” Elmer Noble, doctor în Zoolog ie , Glenn Nobel, doctor în Biolog ie , Gerhard Schad, doctor în Biolog ie , Austin MacInnes, doctor în Biolog ie , Parasitology: The Biology of Animal Parasites , 1989, p ag . 516. Selecţia naturală

17. “ Îndrăznesc să afirmă că conceptul de bază al selecţiei naturale, aşa cum e el definit de neo- d arwinis m, este fundamental greşit... ” Neil Broom, How Blind Is the Watchmaker , 2001, p ag . 165 ( doctor în Chimie şi Ştiinţa Materialelor ) Selecţia naturală

18. “ În timp ce modelul de selecţie naturală al lui Darwin apare frecvent în manualele de biologie, el a fost foarte criticat recent din mai multe motive. Prezintă un defect major atunci când vine vorba de dezvoltarea treptată a sistemelor biologice … Ariel Roth ( doctor în Biolog ie ), In Six Days , 2000, p ag . 90. Continu are pe pagina următoare Selecţia naturală

19. Componentele nu funcţionează până când toate interdependenţele nu sunt prezente iar sistemul funcţionează şi îi conferă organismului o anumită valoare pentru supravieţuire .” Problema este aceea că însuşi sistemul selecţiei naturale pe care-l propunea Darwin tinde să elimine componentele interdependent e ale sistemelor complex e pe măsură ce acestea se dezvoltă Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente

20. Dacă evoluţia e adevărată Selecţia n atural ă elimină accidentele dăunătoare Muta ţiile şi accidentele Mutaţiile & selecţia naturală 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999

21. Mutaţiile & selecţia naturală 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999 Intrări MIM M oştenirea m endelian ă la om Date observate E nc i clopedia genelor umane şi a accidentelor

22. Macroevolu ţie Microevolu ţie Variaţie g enetic ă S elec ţie naturală Erori aleatoare în ADN, NU evoluţie O specie se transformă în altă specie Termeni Variabilit ate în interiorul speciei

23. Molia de ardei Cintezele lui Darwin Musculiţa de oţet Bacteri i re zistente la antibiotic e Reapariţia unei caracteristici recesive Re zistenţa era deja prezentă Trupuri îngheţate ale exploratorilor (1845) None of these are examples of evolution. They are all Genetic Variation. Toate acestea sunt folosite în manuale pentru a susţine evoluţia Dovezi folosite pentru evoluţie

24. “ Diferitele specii de cinteză de pe insulele Galapagos , cunoscute astăzi drept cintezele lui Darwin , au ciocuri de forme diferite care au evoluat în funcţie de diferite tipuri de hrană .” NAS, Science and Creationism , 1999, p ag . 11 Dovezi folosite pentru evoluţie Cinteze : Ciocuri de forme diferite

25. “ Nu există nici o dovadă că mutaţiile în ADN pot produce o schimbare necesară pentru evoluţie … Nu există nici o dovadă a mutaţiilor benefice la nivel de macroevolu ţie , şi nici dovezi la nivelul a ceea ce îndeobşte se numeşte microevolu ţie .” Jonathan Wells ( Doctor Biologie Molecular ă ) Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Mutaţiile şi evoluţia

26. Omul de Neanderthal

27. Desenul iniţial al omului de Neanderthal Apărut în London News 1909 Neanderthalienii

28. Neanderthalienii – Cum arătau? O nouă versiune a omului de Neanderthal pe baza aceluiaşi schelet . Publi cată în 1911 în Illustrated London News Neandert h al: Din manualul Biology The Web of Life , 1993

29. Neanderthalienii – Cum arătau? Omul de Neanderthal, reconst ituit pe baza unui craniu găsit în La Chapelle-aux-Saints, Fran ţa Reconst ituirea unui copil de patru ani, găsit în Gibraltar

30. Reconstituit ca să semene cu o maimuţă Capacitate cerebrală cu aprox. 100-200 cc mai mare Folosea bijuterii Folosea instrumente muzicale Picta peşteri Putea să vorbească Îşi îngropa morţii Imaginea iniţială a fost eronată Primul, găsit lângă Dusseldorf, German ia î n 1856 Trăsăturile Neanderthalienilor

31. “ Ce-l face pe un Neandert h al să fie un Neandert h al nu este mărimea, puterea sau o anumită măsură a inteligenţei native, ci o serie de trăsături fizice aparte, majoritatea legate de chip şi craniu . ” James Shreve, The Neandert h al Enigma, 1995, p ag . 2. Trăsăturile Neanderthalienilor

32. Mandibulă ieşită din locaş cu 30 mm D esen al unei fosile de Neanderthal achiziţionat ca suvenir la muzeul din Berlin, oferind un aspect similar maimuţelor Imagini din Buried Alive de Jack Cuozzo Rearanjarea datelor

33. Mandibulă ieşită cu 30 mm din locaş Aspect uman, plan Rearanjarea datelor

34. Arcade groase Neanderthalienii şi oasele groase

35. B. Endo, “Experimental Studies on the Mechanical Significance of the Form of the Human Facial Skeleton,” J. Fac. Univ. Tokyo, 1966. Modelele b ioch imice au demonstrat că muşchii mastoizi care acţionează asupra dinţilor generează o concentraţie intensă a presiunii în regiunea nazală şi a frunţii... conducând la arcade mai mari Neanderthalienii şi oasele groase

36. Hooten and Dupertuis, “Age Changes and Selective Survival in Irish Males, Studies on Physical Anthropology,” American Assoc of Physical Anthropology and Wenner-Gren Foundation, 1951. Î n 1951, doi cercetători care au lucrat cu 10 . 000 de bărbaţi au descoperit că în perioada respectivă creşterea facială încă exista . Neanderthalienii şi oasele groase

37. Cambell, “Roentgen Aspects of Cranial Configurations,” Radiologic Clinics of North America, 1966. Î n 1966, Campbell, un radiolog, a observ at că craniul continuă să se îngroaşe de-a lungul vieţii . Neanderthalienii şi oasele groase

38. “ Ap ărut prima dată în Europ a acum 120 . 000 de ani, omul de Neandert h al s-a înmulţit odată cu scăderea temperaturilor care anunţau era glaciară …” James Shreve, The Neandert h al Enigma, 1995, p ag . 5. Localizarea Neanderthalienilor Arealul cunoscut al omului de Neanderthal

39. “ Dacă populaţiile umane timpurii ar fi fost ‘ foarte reduse şi izolate una de alta ’, treptat fiecare ar fi acumulat ‘difer ite pierderi [ î n ADN-ul mitocondrial] până ar fi ajuns să arate diferit una de alta din cauza separării. Nu există nimic în noile date care să ne spună că omul de Neandert h al nu avea relaţii cu Homo sapiens , lucru care îl face să fie parte din aceeaşi specie .” R. Ward şi C. Stringer, ‘A molecular handle on the Neanderthals’, Nature, p ag . 225–226. Concluzia 1: Neanderthalienii

40. “ Diferenţele anatomice ale Neanderthal ienilor sunt extrem de mici şi se pot explica în majoritate ca rezultat al unor populaţii izolate genetic, care au trăit într-un climat dur, friguros .” Dave Phillips (Antropolog), “Neanderthals Are Still Human,” Impact Article #223, Ma i 2000 C lima rece , eschimoşii şi Neanderthal ienii Constituţie viguroasă şi membre scurte Greutate corporală mai mare Concluzia 2: Neanderthalienii

41. Lucy şi australopitecii

42. Lucy a fost descoperită în 1974 S-a găsit aprox. 40% din schelet S-a afirmat că datează de acum 3 , 5 mil ioane ani S-a afirmat că era bipedă ( mergea ridicată ) Lucy şi australopitecii

43. N ici o simil itudine de aspect cu oamenii Braţe lungi ca la cimpanzei Maxilare ca ale cimpanzeilor Femur similar cu al cimpanzeilor Picioarele lui Lucy semănau foarte mult cu cele ale maimuţelor Capacitatea cerebrală (400-500 cc) corespunde cimpanzeilor Muşchi toracici dezvoltaţi pentru traiul în copaci Mâini similare cu ale cimpanzeilor pigmei Picioare lungi şi curbate Lucy şi australopitecii

44. “ Această reconstituire trebuie să fi fost o surpriză pentru anatomiştii Jack Stern şi Randall Susman… care, în studiul lor publicat în 1983 în American Journal of Physical Anthropology , descri au anatomia speciei lui Lucy drept Astralopithecus afarensis. Ei arătau că mâinile şi picioarele lui Lucy erau lungi şi curbate, tipice pentru traiul în copaci .” Richard Milton, Shattering the Myths of Darwinism , 1997, p ag . 207. D esen din Life: The Science of Biology , Purves, Orians şi Heller, 1992, p ag . 604.

45. 1987 , Charles Oxnard ( Profesor de Anatom ie şi Biologie Umană ) Analiză pe calculator 1992 , American Journal of Physical Anthropology , Mergea asemenea cimpanzeilor 1993 , Christine Tardieu, (Antropolog) arăta că “mecanismul ei de fixare nu era dezvoltat .” 1994 , Journal of Human Evolution, Un studiu biochimic al şoldului şi coapsei 1999 , o nouă descoperire aruncă îndoieli asupra lui Lucy Mergea Lucy în picioare?

46. “ M-am dus la dulap, am scos-o afară pe Lucy şi – surpriză! – avea mor f olog ia clasică mersului sprijinit pe mâini .” E. Stokstad, “Hominid Ancestors May Have Knuckle Walked,” Science , 2000. “ Indiferent de starea genunchiului lui Lucy, noile dovezi arată că Lucy avea o mor f olog ie tipică mersului sprijinit pe mâini .” Richmand şi Strait, “Evidence that Humans Evolved from Knuckle-Walking Ancestor,” Nature , 2000. Mergea Lucy în picioare?

47. Richard Leakey a afirmat în 1983 că nu se poate trage nici o concluzie fermă cu privire la specia căreia i-a aparţinut Lucy . The Weekend Australian , 7-8 mai 1983, secţiunea revistă , p ag . 3. Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Comentarii ale unui evoluţionist

48. “ Se pare că Lucy a fost o încercare de a convinge publicul că fosilele lui Johanson sunt mai importante decât cele ale lui Richard Leakey , iar nu o încercare de a prezenta o nouă evaluare a paleoantropologiei actuale .” William Fix, The Bone Peddlers , 1984, p ag . xxii. Concluzie despre Lucy

49. Valabilitatea dovezilor prezentate

50. Descoperit în 1994 (Aramis, Etiopia) Nume schimbat în Ardipithecus ramidus Dat at acum 4 , 4 mil ioane de ani Australopithecus ramidus “ Osemintele din deşertul etiopian dovedesc că strămoşii omului au mers pe pământ acum 4 , 4 mil ioane de ani .” “ Ramidus confirm ă încă odată că strămoşul comun a trăit acum mai bine de 4 , 4 mil ioane de ani în urmă .” Un alt om-maimuţă Time Magazine, 3 o cto mbrie 1994, p ag . 68. Newsweek, 3 octombrie 1994, p ag . 57.

51. Corespunde liniei de evoluţie din care fac parte şi ceilalţi membri Vechime de 4 , 4 mil ioane ani Grosimea stratului de smalţ de pe dinţii fosilă Molarul decidous Se pare că era biped 5 dovezi pentru A. Ramidus

52. Aceasta este folosită frecvent ca dovadă Valabilitatea acestei linii nu este acceptată de toţi evoluţioniştii Linia se schimbă periodic – ies unii, intră alţii Corespunde liniei de evoluţie din care fac parte şi ceilalţi membri A. Ramidus - A. afarensis - A. africanus - Homo habilis - H . rudolfensis - H . ergaster - H . erectus - Neanderthals Dovada se bazează pe ipoteze şi extrapolări Dovada nr. 1

53. S-a afirmat că este cel mai vechi ominid Nu există nici o metodă de datare precisă – toate metodele se bazează pe presupuneri Contextul geologic al fosilei nu este clar stabilit Punctul de pornire în procesul de datare foloseşte comparaţii biocronologic e ale faunei din alte locuri Vechimea de 4 , 4 mil ioane ani Dovada nr. 2

54. Revista Time afirmă că fos ilele “ … erau închise în rocă sedimentară, situată între straturi de cenuşă vulcannică …” Newsweek afirmă că fosilele erau “ … prinse într-un sediment vechi de 4 , 4 mil ioane de ani...” Descoperitorii fosilelor au afirmat: “ Toate fosilele de hominid au fost găsite la suprafaţă …” Se presupună că acolo au murit creaturile şi că nu au provenit din altă parte pe parcursul celor 4,4 milioane de ani.

55. Grosimea smalţului de pe dinţii fosilă Peter Andrews ( Muzeul de Istorie Natural ă , Lond ra), nu este de acord : “… toţi ceilalţi hominizi, inclusiv omul modern, au un strat relativ gros de smalţ... Astfel, stratul subţire al lui Ramidus e neobişnuit pentru un cimpanzeu fosil .” Dovada nr. 3

56. Variaţie g enetic ă Mediul înconjurător Factorii de alimentaţie Stud iile au arătat că există cel puţin trei factori care influenţează grosimea smalţului dentar la oameni şi primate Toate aceste explicaţii ştiinţifice au fost ignorate pentru a proteja teoria evoluţionistă

57. “ Dm 1 este foarte important în studiile pe Australopithec i de la descoperirea acestui gen acum 70 de ani... Dm1 de la Aramis este morfologic mult mai apropiat de cel al cimpanzeilor decât de cel al altor hominizi cunoscuţi .” Molarul decidous (dm 1) White, Suwa şi Asfaw, “Australopithecus ramidus o nouă specie de hominid timpuriu din Aramis, Etopia”, Nature, 1994 Deci R amidus era mai degrabă un cimp anzeu Dovada nr. 4

58. De remarcat acest “se pare” Nu s-a găsit nici un os de la laba piciorului, şold sau femur Mersul biped este esenţial dacă vrem ca A. R amidus să fie considerat hominid şi o ‘ verigă lipsă ’ Se pare că era biped Dovada nr. 5

59. Dacă dovezile îl aşază aşa de aproape de cimpanzei, cum putem spune dacă este o verigă lipsă sau o varietate de cimpanzeu ? R ela ţ i ile dintre cimpanzei Deşi cei doi [ cimpanzeul pigmeu şi cel comun ] sunt priviţi ca specii separate, nu se ştie dacă cimpanzeul pigmeu reprezintă o versiune mai mică a celui comun, un pitic filetic sau un specimen suficient de diferit pentru a reprezenta un gen diferit. Concluzie despre A. Ramidus

60. Pentru ca o teorie să fie credibilă, trebuie examinate toate dovezile . Nu s-a făcut aceasta. De ce? P robabil pentru a promova evoluţia, nu ştiinţa Concluzie despre A. Ramidus

61. Rearanjarea datelor

62. Î n 1977, Mary Leakey a descoperit urme umane în Laetoli (nor dul Tanzani ei ) Dat at e între 3 , 5 şi 3 , 8 milioane de ani Un total de 69 de urme pe o suprafaţă de 28 de metri Mary Leakey le-a descris ca fiind “remarcabil de asemănătoare cu cele ale omului modern .” Mary Leakey, “Footprints in the Ashes of Time,” National Geographic , April ie 1979, p ag . 446. Urme umane

63. “ Aceste urme neerodate prezintă un model morfologic complet, similar cu cel al oamenilor actuali.” T. D. White, Lucy, the Beginnings of Mankind , p ag . 250. “ Să nu ne înşelăm... Sunt la fel ca urmele oamenilor actuali .” T. D. White, Science , 1980, p ag . 175. Urme umane

64. “ Pe scurt, urmele vechi de 3 , 5 mil ioane de ani găsite la Laetoli, sit G, seamănă cu cele ale omului actual. Nimic din caracteristicile lor nu sugerează că hominizii de la Laetoli ar fi fost mai puţin bipezi decât noi . Dacă n-am fi ştiut că sunt vechi, am fi concluzionat că sunt făcute de un membru al speciei noastre Homo .” R. H. Tuttle, Natural History , March 1990, p ag . 61-64. Rearanjarea datelor - Laetoli

65. Î n 1965, s-a descoperit în Kanapoi, nordul Keniei, partea inferioară a osului superior al umărului – fosila KP 271 Dat ată la 4 , 5 m il – Ce era ? Analiza pe calculator a dat răspunsul “ Rezultatele arată că specimenul Kanapoi, vechi de 4-4,5 mil. de ani, nu este diferit de Homo sapiens modern …” Henry McHenry, “Fossils and the Mosaic Nature of Human Evolution,” Science , 1975, p ag . 428. Alte oseminte – Fosila KP271

66. “ Fragmentul humeral de la Kanapoi, datat la aprox. 4,4 milioane de ani, nu poate fi deosebit de cel al lui Homo sapiens dpdv morfologic sau prin analiza multivariabilă realizată de Patterson şi de mine în 1967. Sugerăm că ar putea reprezenta un Australopithecus întrucât la acea dată alocarea lui Homo părea preposterioară, deşi ar aceasta ar fi cea corectă, dacă n-ar exista şi elementul timp .” William Howells, “Homo erectus in Human Decent: Ideas and Problems,” Homo erectus: Papers in Honor of Davidson Black , 1981, p ag . 79-80. Rearanjarea datelor - Kanapoi

67. “ Fosilele oferă mai degrabă infirmări decât confirmări ale darwinismului, atunci când sunt examinate obiectiv, dar examinarea obiectivă e un lucru rar în domeniul paleontologiei darwiniste . Abordarea d arwinist ă se bazează constant pe găsirea unei fosile ajutătoare, prezentarea ei ca dovadă a ‘evoluţiei’ şi apoi ignorarea tuturor dificultăţilor .” Philip Johnson, Darwinism on Trial , 1991, p. 84. Graduate of Harvard U., Profesor de Drept la U. Berkeley Evoluţia şi obiectivitatea

68. Watusi P igmei Nanism Jucători de basket Es chimoşi ( i nui ţi ) Variaţia umană Billy Barty 1,20 m Shaquille O’neal 2,10 m

69. Prezentare de date care erau eronate Interpretarea greşită a datelor Neraportarea unor date Cen zurarea unor date Informaţii incorecte în manualele şcolare Rearan jarea datelor pentru a susţine evoluţia Cât de credibile sunt afirmaţiile evoluţioniştilor ? Sumar: Istoric şi date

70. În schimb, s-au dus acolo, au cântărit ce este de fapt selecţia naturală – o simplă formulă deductivă – şi s-au întors cu mâna goală .” William Dembski ( Doctor în Matematic i ) şi James Kushiner, Signs of Intelligence , 2001, p ag . 143. “ Astfel, acei biologi ce afirmă, asemenea evoluţionistului austriac Gerhard Muller, că ‘ originea noilor caractere morfologice este încă neexplicată de către teoria sintetică actuală ,’ nu au neglijat să-l citească pe Darwin sau Dawkins. Concluzia 1: Evoluţia omului

71. Lipsa intermediarilor dovediţi Lipsa mecanismelor de schimbare Nici o explicaţie pentru complexitatea şi informaţia specifică sporită Istoria (fos ilele ) oamenilor şi a maimuţelor indică : La început, Dumnezeu a făcut... Afirmaţiile măreţe necesită dovezi consistente Concluzia 2: Evoluţia omului

72. La început, Dumnezeu a făcut

74. Mutaţiile Studiu de caz

75. De câte generaţii este nevoie pentru ca o creatură gen Lucy să devină om modern ? Informa ţii primare Lucy ar fi veche de 3 , 5 mil ioane de ani Se spune că maimuţele sunt diferite de om doar 3% Un studiu de caz Valori de mutaţie şi evoluţia

76. Fiecare generaţie va avea 20 de ani Triplăm perioada pentru 10 milioane de ani Fiecare genera ţie va avea o mutaţie benefică timp de 500.000 de generaţii Valori de mutaţie şi evoluţia 10 milio a n e ani 20 ani = 500 . 000 genera ţii

77. O moleculă de ADN uman conţine aprox. 3 miliarde de biţi de informaţii 3% din 3 mld = 90 mil ioane de diferenţe O mutaţie benefică per genera ţie ( la fiecare 20 de ani ) timp de 500 . 000 de genera ţii (10 milio a n e de ani) af ectează mai puţin de 1% din genom Ar fi nevoie de 180 de mutaţii benefice corelate per generaţie !!! Studiu de caz: concluzie

78. Tra ducere din limba engleză de Bogdan Mateciuc www.odaia.go.ro www.trinita.home.ro