222

1. Şcoala de cultură generală Tereblecea
r-nul Hliboca
Matineu literar
Pregătit de învăţătoarea
Elena Panciuc

2. Obiective operaţionale:
- dezvoltarea perceperilor şi deprinderilor de a declama
expresiv, de a interpreta în colectiv, în grup şi
individual;
dezvoltarea simţului ritmic;
- educarea dragostei faţă de limba maternă, dansurile şi
cântecele populare; stimei şi respectului faţă de
scriitori, profesori, compozitori, poeţi şi interpreţi;
educarea gustului estetic.
Amenajarea sălii:
sala este amenajată în stil naţional, pe peretele din faţă
– inscripţia „Limba maternă - floare eternă”; elevii
sunt îmbrăcaţi în haine naţionale; diferite mijloace
tehnice.

3. 1 prezentator
Cât trăim pe-acest pământ
Mai există ceva sfânt
Cât trecutul ţinem minte
Mai există lucruri sfinte.
În a lumilor tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur
Limba noastră cea română.
2 prezentator
Limba maternă, ca floarea eternă
De bucurie şi de dor –
Dor de ţărâne, de doine bătrâne,
De freamătul codrilor.
Ea ne adună cu soare şi lună,
Cu viitor şi trecut
Frunză de laur bătută în aur,
Armă de veghe şi scut.
1 prezentator
Bine aţi venit la sărbătoarea :
„Limba maternă-floare eternă.”
2 prezentator
Dumneavoastră veţi fi oaspeţii casei noastre, unde veţi vedea, că
neamul nostru trăieşte prin istoria sa, prin cultura şi datinile sale, vom
vorbi despre o comoară ce ne aparţine şi suntem datori să o apărăm şi
să o transmitem generaţiei ce urmează.
1 prezentator
În sală este prezent domnul Ion Creţu. Fost profesor şcolar. Din
1967 până în 2004 – redactor la ziarul ,,Zorile Bucovinei”. Membru
al Uniunii Naţionale a Ziariştilor din Ucraina şi al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România. Publicist, traducător de literatură artistică,
manuale de istorie şi geografie pentru şcolile cu limba română de
predare din Ucraina. În prezent – corespondent special al cotidianului

4. ,, Crai Nou” din Suceava. Autor al cărţii ,,Istoria Tereblecii”, în curs
de apariţie.
2 prezentator
Doamna Violeta Mandiuc, profesoară de limba şi literatura română,
şcoala de gradul I-III Tereblecea.
Doamna Emilia Leontii – metodistă la secţia raională de
învăţământ, împreună cu învăţătoarele claselor a 2-a din şcolile cu
predare în limba română din raion.
Dumnealor nu le-a fost indiferentă soarta meleagului natal şi la
care tot sufletul le este aproape de tot ceea ce ţine de tradiţii şi
obiceiuri, de cultura şi limba noastră maternă.
Recitator: Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Cerul e ţesut din stele
Luncile - din floricele
Numai dorul strămoşesc
Din cuvântul românesc.
1 prezentator
Limba unui popor este istoria lui.
2 prezentator
Ea aparţine celor care au trudit la ea de-a lungul veacurilor, adică
aparţine strămoşilor noştri.
Recitator: Chiar să ai şi avuţie
După bunul tău plac
Fără limba străbună
Vei fi cel mai sărac.
Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună
Vatra ce-a născut pe lume

5. Limba noastră ce-a română.

6. 1 prezentator
Prin cântecele şi dansurile noastre într-o clipă de răgaz încercăm să
ne amintim cine am fost, suntem şi cine vom fi în viitor. Cu toate că
timpurile au fost uneori cumplite, noi nu ne uităm obiceiurile.
2 prezentator
Limba ca un fagure de miere, istoria şi credinţa dreptmărturitoare.
Le-am purtat în suflet ca pe o comoară şi nu le vom lăsa în paragină.
Avem un port frumos, avem cântece şi dansuri populare de o rară
autenticitate.
1 prezentator Cântecul ,,Hora bătrânească”
2 prezentator Dansul ,,Coasa”
1 prezentator
Limba română este limba strămoşilor, limba noastră e cea mai
frumoasă dintre toate, căci în ea vorbeşti cu mama şi cu tata, cu toţi
oamenii dragi. În limba ta te înţelegi cu pădurea şi izvorul. Dar pentru
ca ea să fie mereu frumoasă, trebuie s-o vorbim corect.
2 prezentator
Cuvântul i se oferă domnului Ion Creţu.
Domnule Ion Creţu, ce v-a îndemnat să studiaţi istoria neamului
nostru şi să scrieţi în limba română?
.........................................................

7. Doamnă profesoară de limba română, Violeta Mandiuc, care a fost
fiorul de a îmbrăţişa această profesie?
.........................................................
Recitator: Cu limba noastră cea frumoasă
Noi am crescut şi creştem demn
Cum creşte pomul în ţărână
Suită-n frunză şi în lemn.
Recitator: Îi sunt şi-i voi rămâne fiu,
Mi-i cântecul de-acasă
Frumoasă-i limba care-o ştiu,
E veşnic de frumoasă.
Recitator: Limba ce-mi sfinţeşte neamul
Are glas de porumbei
O iubesc la fel ca mama,
O păzesc ca bunii mei.
Recitator: Au, poţi să uiţi pe-o clipă graiul,
Cum ai uita nişte – amintiri?
Fără de grai – ca fără casă
În ce trăieşti, cu ce respiri?
1 prezentator Poezia ,,Casa părintească.”
2 prezentator Cântecul ,,Casa părintească.”
1 prezentator
Limba noastă e atât de frumoasă, încât şi pasărea măiastră o ascultă
şi o cântă.
2 prezentator
De-ar ştie şi cuvinte, suntem siguri că le-ar lua din limba noastră
maternă.

8. Recitator: Pe ramul verde tace,
O pasăre măiastră
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră.
Recitator: De-ar spune şi cuvinte,
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă – a – noastră.
1 prezentator
Acolo unde au fost români şi a fost muncă, n-a lipsit cântecul,
dansul, veselia.
2 prezentator Cântecul:,,Aşa-i hora pe la noi.”
1 prezentator
Limba romănă este limba mamei mele.
2 prezentator
Limba în care cu toţii am rostit primele cuvinte.
Recitator: Limba sfântă-a mamei mele
E-n cuvinte ca de must,
În cuvinte ca de miere
Şi la vorbă, şi la gust.
Recitator: Limba mamei e poiana
Cea atât de dragă nouă,
Unde buna Cosânzeană
Strânge flori şi soarbe rouă.
Recitator: Limba mea pe care mama
Mi-a pus-o-n suflet pentru drum
Şi–aşa-i de mare şi bogată,
Că n-o ştiu bine nici acum.

9. 1 prezentator
Vântul bate, apa trece,
Pietrele rămân
E şi grea, e şi frumoasă
Viaţa de român.
2 prezentator Cântecul: „Vântul bate” .
1 prezentator
Dansul „Raţa” este un dans vechi, care era jucat de bărbaţi, în special
de cei mai în vârstă. Acest dans nu şi-a pierdut specificul nici până în
zilele noastre.
2 prezentator Dansul „Raţa” .
Recitator: Moi ca razele de lună
Ca steluţele de nea
Sunt cuvintele ce sună
De copil pe limba mea.
Recitator: Avem o limbă mult frumoasă,
De cânţi cu ea, de plângi-e dulce,
Pe-a ei proverbe luminoase
Poeţii fruntea vin să-şi culce.
Recitator: Să-ţi fie atât de drag cuvântul
Încât atunci, când îl rosteşti
Să crezi că însuşi Eminescu
Ascultă ce şi cum vorbeşti
Recitator: Limba ni-i frumoasă,
Dragă băieţel,
Căci în limba asta
A vorbit şi El.
1 prezentator Cântecul „Eminescu”

10. 2 prezentator
Graiul nu poate fi uitat, cu el trăieşti, cu el respiri. El este o
permanenţă a vieţii noastre. Limba pe care o cunoşti este un bun noroc
şi o mare avere.
Recitator: Mai bun noroc şi–avere
Mai, mare eu nu am,
Decât în suflet graiul
Acestui paşnic neam.
Recitator: Dulce-i mierea că-i culeasă
De albine muncitoare
Dar mai dulce-i graiul nostru
Printre graiuri şi popoare.
Recitator: Că-i al nostru de departe
Până azi, pe acelaşi plai,
Să-l vorbim, c-o nouă carte
Scrisă tot cu–acelaşi grai.
1 prezentator
Noi existăm prin limbă, prin port şi prin folclor.
2 prezentator Cântecul „Sunt o fată frumuşică” .
1 prezentator
Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească, nici să
moară.
2 prezentator
Ele sunt comoara noastră de mare avuţie.
Recitator: Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim.
Recitator: Saltă inima-n plăcere