Documentul descrie o activitate educațională organizată de un gimnaziu din Moldova, având ca temă șezătoarea dedicată sărbătorii Sfântului Andrei. Scenariul serbării include tradiții și obiceiuri moldovenești, evidențiind importanța acestora în păstrarea identității naționale și în dezvoltarea relațiilor între școală și familie. Activitatea are scopul de a dezvolta dragostea față de tradiții și de a transmite aceste obiceiuri noilor generații.

1. 1
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
IP Gimnaziul „Nicolae Iorga” c. Burlacu
Comisia Metododică „Consiliere și Dezvoltare personală”
Activitate educațională cu tema:
„ În seara Sfântului Andrei”
Șezătoare
Motto:„Viața poate fi înțeleasă doar prinvind înapoi, dar trebuie trăita privind înainte”
Competențe:
Prezentarea unei serbări în stil național;
Dezvoltarea sentimentului de dragoste față de
obiceiurile neamului;
Manifestarea interesului față de cunoașterea și
transmiterea acestor obiceiuri generațiilor
ulterioare;
Realizarea unui parteneriat educațional între
școală și familie.
Organizat: Nichiforeac Natalia –
dirigintă clasa a V-a .

2. 2
Anul de studii: 2021-2022
Scenariul serbării
Decorul: Casa Mare cu covoare moldovenețti cu lăicere, cu țolice de petică, prosoape brodate;
masa mică în mișloc cu mămălicuță și brânză de oi;gard din nuiele cu ulcioare... , focul arde-n
vatră.
Cuvântdeîntroducere.
(Pe fondal de muzică: C. Moscovici-________________________)
Neamul nostru este bogat în tradiții. Cu ajutorul lor suntem unici și
deosebiți. Obiceiurile noastre contribuie la identificarea noastră ca națiune.
Poporul nostru a reușit pe parcursul istoriei să-și înnobileze viața cu sărbători
frumoase și obiceiuri semnificative. Una din sărbătorile apropiate de spirtul
moldovenilor este Sfântul Andrei. Această sărbătoare e plină de semnificații. În
această seară fetele se adunau la șezători și se vrăjeau, iar băieții furau porțile din
gospodăriile unde erau fete de măritat.
Aceste frumoase tradiții merită să fie cunoscute și valorificate.
Tinerii de la sudul Moldovei, se adunau la o casă de gospodari în noaptea
Sîntandreiului la o Șezătoare pentru a păzi usturoiul, ca să nu fie furat de strigoi. Se
adunau la această casă mai mulți flăcăi și fete. Tinerii stăteau toată noaptea la
masă, mâncau și petreceau în veselie, fetele erau mereu atente ca nu cumva cineva
să le fure usturoiul, dar între timp lucrau și cântau.
Actăzi, în ajunul Sf. Andrei ,suntem și noi invitați la o șezătoare în casa lui moș
Ionică și a lelei Mărioara ....
O elevă : Foaie verde, floare albastră
Ia veniți și Dumneavoastră
În casamare vă poftim
Să cântăm, să chiuim.
Un pahar de vin gustos
I-a luațil sănătos
I-a treci ,babă, la întrare
Să facem o șezătoare.
Gospodina casei:
-Of păcatele mele, păcate, iaca-i daemu seara da la mine de parcă nici
nu e Sfîntul Andrei, ian să ung eu ferestrele cu usturoi să nu intre vre-un

3. 3
strigoi. Să mai pune niște cenușe proaspătă l a ușă să mai sperii spiritile
rele, că taaare mă mai tem de ele.(unge ferestrele șu ușa cu usturoi)
Gospodarul casei:
-Bre,Mărioară, nu cumva ai uitat că astăzi vin flăcăii și fetele din sat la
noi la șezătoare?
Gospodina casei:
-Aracan de mune, cât pe ce se uit...mă duc să le gătesc ceva de lucru.
Gospodarul casei:
-Și ceva de mâncare...ceva gustos: plăcințele și gogoși.
Gospodina casei:
-D-apoi cum...
Elevele( întră fetele)
Lele Mărioară, ești acasă că noi deamu am venit.
1.Bună seara lele Mărioarâ
Am venit la şezătoare
Să toarcem un caier mare
2.Ia şedeţi colea pe ladă
Să ne apucăm de treabă
Iar când lucru e în toi
Să cântăm ca pe la noi
Feciorii să vină roi
3.Şezătoarea ni- i din plin
Numai feciorii nu vin
Veni unul şi se dusă
Nici n-am văzut cine fusă
(Întră băieții)
Un elev:
Moș Ionică, lele Mărioară, acasă sunteți? Pe noi ne primiți?!
Gospodina casei:
-Acasă, acasă dapu unde să fim la anii noștri, stăm acasă și așteptăm să
veniți, hai intrați ...ședeți dragii mei. Numai, vroiam să vă caut de lucru,/
dapu astă seară deamu nu se mătură, nu se duce gunoiul afară...
Gospodarul casei:

4. 4
-Nu se rânesc grajdurile, nimeni nu se piaptănă nu cumva să vă
zgărîiați. Nu se dă nimic de-mprumut, și nici nu se dă măcar de pomană.
Gospodina casei:
-Așa că ședeți și hodinițivă, să vorbim, să glumim, să cântăm și de ce nu
să mai dansăm.
Un elev:
Atunci, lele Mărioară, hai să cântăm:
Cântecul ,, Lasă-mă la șezătoare,,
Un elev:
-Am venit şi noi la clacă
Fetele cu sporsă toarcă,
Iar noi ca să depânăm
Pe ele să le-ajutăm
Un elev:
Fetele-or toarce fuior
Noi om depăna cu spor,
Iar când claca s-o sfârși
Noi cu toţii ne-om veseli
Un elev: :( se adresează fetelor ce se ciufulesc)
Vă spun pentru întâia dată,
Dacă mai veniţi la clacă
Vă lăsaţi de ciufulit
Şi v-apucaţi de muncit.
Că numai muncind cu spor
Veţi fi pe plac la feciori.
O elevă :
Dacă aţi venit aici
Vă poftesc ca să munciţi
Depănând câte-un ghem mare
Vă trece de supărare.
Un elev:
Voi, știți ceva despre ziua de azi?
O elevă:
-E ziua Sfîntului Andrei, iar Sfîntul Andrei este Apostolul care a
propovăduit învățătura creștină pe pământurile Daciei. Deaceia se
bucura de mare respect printre aceste locuri.
Un elev:

5. 5
-Noaptea Sfîntului Andrei e importantă, căci acum începe ciclul de
înnoire a timpului. Și încă ziua Sfîntului Andrei se cheamă la români și
,,Ziua lupului,,.
Un elev:
De Sfîntul Andrei vitele mucesc, caii nechiază, păsările țipă, căci vestesc
lupul , lupul care se apropie. Și-n astă zi lupul nu mai are gâtul țeapăn și
deaceia-și vede coada, odată-n an.
Un elev:
-Să vă spun și o întâmplare, numai să fiu înțeles bine. Așa se spune că
dacă îți scrie soarta ceva, primejdia nu se poate îndepărta. Căci peste
cele hotărâte nimeni nu poate trece în această zi. Se spune că cică unui
prinț i s-a ursit odată că va muri în ziua Sfîntului Andrei și el a plecat în
alt oraș să se ascundă în ziua aceia. Și acolo se-ntîlnise cu moartea care-i
spuse: ,, Vai ce bine că te-ntîlnesc, eram așa de obosită încît n-aș fi putut
veni în orașul tău. Ha-ha-ha, ce bine că ești aici. ,,
Un elev:
Și eu știu o întămplare sau o poveste, cică un vrăjitor l-a sfătuit pe un
boier să nu iasă din casă de Sfîntul Andrei, căci va fi mîncat de lupi.
Boierul s-a speriat de prorocire deaceia și- a făcut o ladă din fier și se
băgă în ea. A doua zi cînd veni servitorul ce să vază? Când a ridicat
capacul lăzii de acolo țâșni un lup, iar în ladă plângeau oasele boierului.
Aveți grijă, aveți grijă.Ce ți-i scris în frunte ți-i pus.
Gospodina casei:
-Ia mai lăsați cu poveștile estea triste, că eu demu-s bătrînă și tot nu cred
în ele, ian mai bine să cântăm: ( Cântecul ,,La moară la Dorohoi.)
Gospodina casei:
-Da știți voi că azi noapte ies moroii și strigoii și pentru a scăpa de ei
trebu să ungi cu usturoi ferestrele și ușile?!
Un elev:
Și matale l-ai uns ,moș Ionică?
Gospodarul casei:
-Eu, nu...întrbați-o pe Lilita Mărioara.
Gospodina casei:

6. 6
-Dapu cum, înainte de a intra voi în casă am uns tot, și voi luați cîte un
cățel de usturoi, să vă apere de strigoi(le dă fiecărui câte un cățel de usturoi).
Un elev:
Stați băieți să vă spun ceva și eu.
Un elev:
Hai zii.
Un elev:
Mai demult un moș și-o babă,
Moșul gras și baba slăbă
Nu aveau dacă socoți, nici copii da nici nepoți.
Cine să fi ajutat de cădeau pânat la pat,
Într-o zi în ciorăpei, moșu a prins un șoricel
Și ca la o supărare era gata să-l omoare,
Însă baba mai miloasă, l-a oprit copchil în casă.
Bucuroși că au un fiu, moșu a cumpărat rachiu,
Mai apoi i-o dat și-un nume, ca oricărui om din lume.
Să nu-l roadă vreo pisică, i-o dat numele de Tică
Da vedeți voi dragii mei Tică avea un obicei
Pi-ntuneric, prin lumină, țuști la sacul cu făină.
Într-o seară pentru cină, baba o luat din sac făină.
Ș-o făcut o mămăligă.
Moșu iesă-n prag și strigă:,, Tică, Tică cina-i gata
Vin-o s-o cinezi cu tata.
Și tot strigă, și tot strigă, Tică-i hert în mămăligă.
Vezi năravul rău din tine, nu-și găsește lecuire.
(Lelea Mărioara aduce o oală cu țărână și un pumn de boabe de grâu)
Un elev:
Leli Mărioară, ce vrea să faci cu boabele că nu-i cu semănatu azi, ce-i cu
mătale.
Gospodina casei:
Știe baba, știe,da mai este azi un obicei, că fiecare din casă trebuie să
samene niște boabe de grîu într-o oală și cum va răsări grîul așa va fi și

7. 7
anul: bogat sau sărac. Așa că cînd veți veni cu colinda la Crăciun vom
vedea cum au răsărit aceste boabe. Așa că să fac și treaba asta, să nu uit.
Toți: Iaca cum a-a-a-a bine, bine.
Un elev:
Lele Mărioară, da mai știi obiceiuri că atătea ne-ai spus azi seară.
Gospodina casei:
Dapu cum mai este și așa obicei ca ,,păzitul usturoiului,, , tot în noaptea
asta bătrînii se uitau la cer și proroceau cum va fi anul: bogat sau sărac,
ploios sau secetos, pace sau război și nea seară se fac rugăciuni, se bat
matănii mai multe ca în alte seri. E grea noaptea Sfîntului Andrei e tare
grea.
Dar nevoastre, ce obiceiuri de sf. Andrei cunoașteți? Spunețile tinerilor
eștea! (se adresează oaspețolor...)
De Sfîntul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor:
 Tradiţia spune că se iau 12 cepe, care se duc în podulcasei şi se lasă acolo
pînă în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespundeo ceapă. Cepele, care
s-au stricatsemnifică luni ploioase cu grindină, iar cele, care au încolţit- luni
favorabile pentru recoltă.
 Pentru a vedea cum va fi anul ce va veni, se aduc în casacrenguţe de vişin,
prun, măr sau cireş şi se pun în apă. Dacă înfloresc pînăla Crăciun înseamnă că
anul este roditor. În unele sate din Oltenia copiii mlădiţele înmugurite la Sf. Vasile
fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovipărinţii şi neamurile.
 Pentru ca să se afle cât de rodnic va fi următorul an se pun boabede grîu
într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi
recolta. Grâul sădit nu trebuie aruncat după Crăciun,ci dat păsărilor.
 La fel se face şi cu grîul, care este pus la încolţit pentru fiecare
membru al familiei.Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea
un an bun cu bani şi sănătate.
 Dacă în noaptea Sfîntului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea
o iarnă blândă, dacaeste ger, vom avea o iarna grea.
 Dacă luna va fi plină şi cerul senin- iarna va fi cu moină.
 Dacă luna va fi plină şi dacă cerul va fi întunecat,dacăva ninge sau
va ploua - peste iarnă vor fi zăpezi mari şi grele.

8. 8
O elevă:
-Câte lucruri interesante am aflat noi astăzi.Le vom ține minte cîte zile om avea.
Fetelor, dar poate mai cântăm ceva?
-----Da,da Cântecul:„Horăgheasca”
Gospodina casei:
Of,dragii mei, voi știți, că pe vreamea mea la șezători se spuneau și se
învățau o mulțime de vorbe înțelepte...,dar acum voi nu mai știți nimic
înafară de ghevolul ăsta de telefon, of... .
Elevii:
I.-Ba știm...
Logofete brânza-i cui,
Lapte acru-n călimări,
Chiu și vai prin buzunări.
II.Decât codaș la oraș,
Mai bine-n sat fruntaș.
III. Drele pe podele
Și bureți pe pereți;
Câte pene în cocoși
Atâțea copii frumoși.
IV. Cele rele să se spele
Cele bune să se -adune,
Vrajba dintre noi să piară
Ca neghina din ogoară.
V. Lumea asta e pe dos;
Toate merg cu capu-n jos.
Gospodarul:
Bravo, băieți...se vede că veniți din neamul lui Ștefan.
O elevă:
Noi știm că la șezători se mai spuneau și frământări de limbă.
-Cine vrea să încerce?
Gospodina:

9. 9
- Eu, eu ...că eram cea mai bună pe vremuri.
(gospodina începe,darprindea se bâlbâi, a se încurca și tinerii pufnescîn râs)
Gospodarul:
-Fosta-i lele când ai fost, dar acum...(face un gest cu mâna)
O elevă:
Te ajutăm noi, Lele Mărioară...
O elevă: (Anexa 2)
O elevă:
Un elev:
O elevă:
Gospodina:
Știți băieți, sunteți bravo că cuoașteți și vă interesați de tradițiile nemului
nostru, cât există aceste obiceiuri vom fi și noi ca națiune pe acest petec
de pământ.
Gospodarul:
Așa că aveți mare grijă și le transmiteți copiilor voștri tot ce știți și tot ce
ați mai aflat și azi.
Toți: bine, bine, n-aveți grijă.
Un elev:
La sfârșit de șezătoare,
Noi avem câte-o urare:
-Soare în casă!
-Pâîne pe masă!
-Fericire!
-Sănătate!

10. 10
-Și succese mari în toate!
Gospodina/ Gospodarul casei:
Vom mai face sărbătoare,iaca așa!
Și la iarna viitoare,da,da,da
Vă rugăm anticipat
Să veniți neapărat!
Cântecul „Jocul românesc”
Dansează toți.
Gospodina casei:
D-amu primiți câte o gură de mâncare, că așa-i după obicei la sfârșitul
șezătorii numaidecît gazda servea cu bucate musafirii.
Gospodarul:
Așa că ospătați nu vă rușinați.
(Toți sunt serviți cu plăcine, mere și gogoși)
Oaspeții mulțumesc gazda.

11. 11
Cîntecele ,,Mamă inima mă doare,,
Mamă inima mă doare – 3 ori
Lasă-mă la șezătoare. 2 ori
Șezătoarea-i pe hîrtop – 3 ori
Unde fac flăcăii foc. 2 ori
Ei fac focul cu surcele – 3 ori
Dincontra inimii mele. 2 ori
Măi Ioane șarlatane – 3 ori
Cu bomboane-n buzuare. 2 ori
Amăgești tu fete mari – 3 ori
Că ai bani în buzunar . 2 ori
Și mai amăgit pe mine – 3 ori
Să-mi dau vița pentru tine. 2 ori
Mamă inima mă doare – 3 ori
Lasă-mă la șezătoare. 2 ori

12. 12
La moară Dorohoi.
Foaie verde baraboi
La moară la Dorohoi / 2 ori
Trece-un car cu patru boi
Încărcat cu popușoi. / 2ori
Dar în car cine ședea
Moș Prichici cu baba sa /2ori
Și din gură așa zicea:
Să trăiască baba mea. /2ori
Și iar verde baraboi
Hai la horă, măi flăcăi/ 2ori
După mine binișor
O bătutădin picior./ 2ori
Jocul românesc
Joc așa cum este hora
Nu-i în țara nimănuia
Doi pași îninte, doi pași înapoi
Vezi, așa se joacă hora pe la noi./2
Cât e lumea să trăiască
Hora mândrâ românească
Doi pași îninte, doi pași înapoi
Vezi, așa se joacă hora pe la noi./2
De la munte pân -la mare
Sâ întindem hora mare

13. 13
Doi pași îninte, doi pași înapoi
Vezi, așa se joacă hora pe la noi./2
Cîntecul ,,La fîntîna lui Gheorghiță,,
La fîntîna lui Gheorghiță leana mea – 3 ori
Se certau două fetițe la,la,la,la
O bogată și-o săracă
Se certau ziua întreagă. La,la,la,la
Cea bogată așa zicea măi leana mea – 3 ori
Pe mine Gheorghe mă ia la,la,la,la
Că-mi da tata patru boi ,
Și-o turmă mare de oi. La,la,la,la
Cea săracă așa zicea măi leana mea – 3 ori
Pe mine Gheorghe mă ea la,la,la,la
Nu dă tata ochii mei,
Pe cei patru boi ai tăi la,la,la,la.
Trece Gherghe pe cărare leana mea – 3 ori
Și nu se uită la vale la,la,la,la
Nici la mine, nici la tine,
Nici la oi nici la suspine la,la,la,la.

14. 14
Cântecul,, Satul meu,,
Pe-un delușor, lîngă izvor
Doarme sătucul în noapte.
Sătucul meu, cîntec de dor.
Leagăn de stele și șoapte.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Satul meu gură de rai,
Seamăn pe lume nu ai. – 2 ori
Satul meu, satul meu – 2 ori
Satul meu iubit
Nu de ieri nu de azi – 2 ori
Eu te-am îndrăgit.
Bătrîni de-argint cîntă doinind
Pe dealuri pasc miorele.
Verdele crin zice oricînd
Cîntecul măicuței mele.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren:
Acest pămînt, zice oricînd
Pe drumuri, străzi, ulicioare
Cu zorii zilei aprinși și cu salcîmii în floare.
Numai aici e casa mea,
Nucul bătrîn de la poartă.
Spune povești copilărești
El ne privește ș-așteptă.
Refren: