2. CAPITOLU 1
Nèftali, l'ottu figliolu di Ghjacobbu è Bilha. U
Runner. Una lezione di fisiologia.
1 A copia di u testamentu di Nephtali, chì hà
urdinatu à u mumentu di a so morte in u centu
trentesimu annu di a so vita.
2 Quandu i so figlioli sò stati riuniti in u
settimu mese, u primu ghjornu di u mese,
mentre era sempre in bona salute, li fece una
festa di manghjà è di vinu.
3 È dopu ch'ellu s'era svegliatu à a matina, li
disse : Sò more ; è ùn li cridianu micca.
4 È cum'ellu glurificava u Signore, hè
diventatu forte è disse chì, dopu à a festa
d'aieri, deve more.
5 Allora cuminciò à dì : Ascoltate, figlioli mo,
figlioli di Nèftali, sente e parolle di u vostru
babbu.
6 Sò natu da Bila, è perchè Rachele hà agitu
astutamente, è hà datu Bilhah in u locu di sè
stessu à Ghjacobbu, è hà cuncepitu è mi
parturi nantu à i ghjinochji di Rachele, per
quessa ch'ella chjamò u mo nome Neftali.
7 Perchè Rachele m'hà amatu assai, perchè
era natu nantu à a so grembo ; È quandu era
ancu ghjovana, ella mi basgiava, è mi diceva :
Possu avè un fratellu toiu da u mo ventre,
cum'è tè.
8 Da induve Ghjiseppu era cum'è mè in tutte e
cose, secondu a preghiera di Rachele.
9 Ora a mo mamma era Bilha, figliola di
Rotheus, u fratellu di Debora, a nutrice di
Rebecca, chì era natu un ghjornu stessu cù
Rachele.
10 È Rotheu era di a famiglia di Abraham, un
Caldeu, teme di Diu, natu liberu è nobile.
11 È fù fattu prigiuneru è fù compru da
Labanu ; è li dete a so moglia Euna, a so serva,
è ella parturi una figliola, è li chjamò Zilpa,
da u nome di u paese in quale era statu fattu
prigiuneru.
12 Dopu parturi à Bilhah, dicendu : A mo
figliola si affretta à circà ciò chì hè novu,
perchè subitu ch'ella hè nata, hà pigliatu u
pettu è si affrettò à succhiallu.
13 Eiu era prestu nantu à i mo pedi cum'è u
cervu, è u mo babbu Ghjacobbu m'hà
designatu per tutti i missaghji, è cum'è un
cervu m'hà datu a so benedizzione.
14 Perchè cum'è u vasu cunnosci u vasu,
quantu deve cuntene, è porta l'argilla in
cunsequenza, cusì u Signore face ancu u
corpu à a similitude di u spiritu, è secondu a
capacità di u corpu, Implante u spiritu.
15 È l'unu ùn manca micca à l'altru da una
terza parte di capelli ; per u pesu, è a misura, è
a regula era tutta a creazione fatta.
16 È cum'è u vasu sapi l'usu di ogni vasu, ciò
chì hè adattatu, cusì u Signore cunnosce ancu
u corpu, finu à quandu persisterà in u bonu, è
quandu principia in u male.
17 Perchè ùn ci hè nisuna inclinazione o
pensamentu chì u Signore ùn cunnosci, perchè
ellu hà creatu ogni omu à a so propria imagina.
18 Perchè cum'è a forza di l'omu, cusì ancu in
u so travagliu ; cum'è u so ochju, cusì ancu in
u so sonnu; cum'è a so ànima, cusì ancu in a
so parolla sia in a lege di u Signore sia in a
lege di Beliar.
19 È cumu ci hè una divisione trà a luce è a
bughjura, trà vede è sente, cusì ci hè ancu una
divisione trà l'omu è l'omu, è trà a donna è a
donna ; è ùn si pò dì chì l'unu hè cum'è l'altru
nè in faccia nè in mente.
20 Perchè Diu hà fattu tutte e cose boni in u
so ordine, i cinque sensi in a testa, è hà unitu à
u collu à a testa, aghjunghjendu ancu i capelli
per a bellezza è a gloria, dopu u core per
l'intelligenza, u ventre per l'excrementi. è u
stomacu per macinà, a trachea per piglià u
fiatu, u fegato per l'ira, u fiele per l'amarezza,
a spleen per a risa, i redini per a prudenza, i
musculi di i lombi per u putere, i pulmoni per
l'attrazione, i lombi. per a forza, è cetara.
3. 21 Allora, figlioli mo, fate chì tutte e vostre
opere sò fatte in ordine cù bona intenzione in
u timore di Diu, è ùn fate nunda disordine in
disprezzu o fora di u so tempu.
22 Perchè s'è tù dissi à l'ochju à sente, ùn pò
micca ; cusì nè mentre site in a bughjura ùn
pudete fà l'opere di luce.
23 Ùn siate dunque micca desiderosi di
corrompere e vostre opere per cupidigia o cù
parolle vane per ingannà e vostre ànime ;
perchè s'è vo tenete u silenziu in purezza di
core, capirete cumu tene fermu a vulintà di
Diu, è scaccià a vulintà di Beliar.
24 U sole è a luna è e stelle, ùn cambianu
micca u so ordine ; cusì ùn cambiate micca
ancu a lege di Diu in u disordine di i vostri
atti.
25 I pagani s'eranu sviati, è abbandunonu u
Signore, è anu mandatu u so ordine, è ubbidì à
ceppi è petri, spiriti di l'inganno.
26 Ma ùn sarete micca cusì, i mo figlioli,
ricunnoscendu in u firmamentu, in a terra è in
u mare, è in tutte e cose creatu, u Signore chì
hà fattu tutte e cose, chì ùn avete micca
diventatu cum'è Sodoma, chì hà cambiatu
l'ordine di natura.
27 In listessu modu, i Vigilanti anu cambiatu
ancu l'ordine di a so natura, chì u Signore hà
maleditu à u diluviu, per u quale hà fattu a
terra senza abitanti è senza fruttu.
28 Sti cose vi dicu, i mo figlioli, perchè aghju
lettu in a scrittura di Enoch chì ancu voi stessi
anderete da u Signore, camminendu secondu
tutte l'iniquità di i Gentili, è farete secondu
tutte e gattive Sodoma.
29 È u Signore vi purterà a cattività, è quì vi
servirete u vostru nemicu mies, è sarete
inchinati cù ogni afflizione è tribulazione,
finu à chì u Signore vi hà consumatu tutti.
30 È dopu chì site diminuite è diventate pochi,
vultate è ricunnosce u Signore u vostru Diu ; è
ellu vi purterà in a vostra terra, secondu a so
misericordia abbundante.
31 È serà chì, dopu ch'elli sò ghjunti in u
paese di i so babbi, si scurdanu di novu di u
Signore è diventeranu empi.
32 È u Signore li sparghjerà nantu à a faccia
di tutta a terra, finu à chì a cumpassione di u
Signore hà da vene, un omu chì opera a
ghjustizia è chì faci misericordia à tutti quelli
chì sò luntanu è à quelli chì sò vicinu.
CAPITOLU 2
Face un appellu per una vita ordinata.
Notevoli per a so saviezza eterna sò Versi 27-
30.
1 Perchè in u quarantesimu annu di a mo vita,
aghju vistu una visione nantu à u Monti di
l'Olivi, à u livante di Ghjerusalemme, chì u
sole è a luna si fermavanu.
2 È eccu Isaac, u babbu di u mo babbu, ci hà
dettu ; Corri e stringili, ognunu secondu a so
forza; et à celui qui les a saisis sera le soleil et
la lune.
3 Et nous courâmes tous ensemble, et Lévi
saisit le soleil, et Juda dépassa les autres et
s'empara de la lune, et ils furent tous deux
élevés avec eux.
4 È quandu Levi diventò cum'è un sole, eccu,
un ghjovanu li dete dodeci rame di palma ; è
Ghjuda era luminosu cum'è a luna, è sottu à i
so pedi eranu dodici raghji.
5 È i dui, Levi è Ghjuda, corseru, è li chjappà.
6 È eccu, un toru nantu à a terra, cù duie
corne grandi, è l'ale d'acula nantu à u so
spinu ; è vulemu piglià ellu, ma ùn pudemu.
7 Ma Ghjiseppu ghjunse, u pigliò, è cullucò
cun ellu in altu.
8 È aghju vistu, perchè eru quì, è eccu una
scrittura santa ci apparve, dicendu : Assiri,
Medi, Persiani, Caldei, Siriani, pussederanu in
cattività e dodici tribù d'Israele.
9 È dinò, dopu à sette ghjorni, aghju vistu u
nostru babbu Ghjacobbu chì stava vicinu à u
mare di Jamnia, è eramu cun ellu.
4. 10 Ed eccu, ghjunse una nave chì passava,
senza marinari nè pilotu ; è ci era scrittu
annantu à a nave: A Nave di Ghjacobbu.
11 È u nostru babbu ci disse : Venite,
imbarchemu in a nostra nave.
12 È quand'ellu si n'andò à bordu, s'era una
tempesta vehemente, è una forte tempesta di
ventu ; è u nostru babbu, chì tinia u timone,
partì da noi.
13 È noi, sbuchjati da a tempesta, eramu
purtati sopra u mare ; è u battellu era pienu
d'acqua, è fù battutu da ondate putenti, finu à
ch'ella fù struttu.
14 Ghjiseppu si n’hè scappatu nantu à una
piccula barca, è eramu tutti divisi nantu à
nove tavulini, è Levi è Ghjuda eranu inseme.
15 È eramu tutti spargugliati à l'estremità di a
terra.
16 Allora Levi, cintratu di saccu, pricava per
noi tutti à u Signore.
17 È quandu a tempesta cessò, a nave ghjunse
in terra cum'è in pace.
18 È eccu, u nostru babbu hè ghjuntu, è ci
rallegramu tutti d'una manera.
19 Issi dui sogni l’aghju dettu à u mo babbu ;
è m'hà dettu: Queste cose devenu esse
cumplete in a so stagione, dopu chì Israele hà
suppurtatu assai cose.
20 Allora u mo babbu mi disse : Credu à Diu
chì Ghjiseppu campa, perchè vecu sempre chì
u Signore u conta cun voi.
21 Ellu disse, pienghjendu : Ah, u mo figliolu
Ghjiseppu, tù vivi, ancu s'ellu ùn ti vegu, è ùn
vedi Ghjacobbu chì t'hà generatu.
22 Per quessa, mi fece pienghje ancu per
queste parolle, è aghju brusgiatu in u mo core
per dichjarà chì Ghjiseppu era statu vindutu,
ma aghju paura di i mo fratelli.
23 È eccu ! i mo figlioli, vi aghju dimustratu
l'ultimi tempi, cumu tuttu deve esse in Israele.
24 Voi, dunque, incaricate i vostri figlioli di
esse uniti à Levi è à Ghjuda ; perchè per elli a
salvezza suscitarà Israele, è in elli Ghjacobbu
serà benedettu.
25 Per via di e so tribù, Diu appariscerà
abitatu trà l'omi nantu à a terra, per salvà a
razza d'Israele, è per riunisce i ghjusti trà i
Gentili.
26 Sè vo fate ciò chì hè bonu, i mo figlioli,
omi è anghjuli vi benediranu ; è Diu serà
glurificatu trà i Gentili per mezu di voi, è u
diavulu fughjerà da voi, è e bestie salvatichi ti
temeranu, è u Signore ti amarà, è l'anghjuli vi
attaccheranu.
27 Cum'è un omu chì hà educatu bè un zitellu
hè guardatu in bon ricordu ; cusì ancu per un
bonu travagliu ci hè un bonu ricordu davanti à
Diu.
28 Ma quellu chì ùn faci micca ciò chì hè
bonu, l'anghjuli è l'omi malediranu, è Diu serà
disonoratu trà i pagani per ellu, è u diavulu u
farà cum'è u so propiu strumentu, è ogni
bestia salvatica u maestru, è u Signore l'odierà.
29 Perchè i cumandamenti di a lege sò duie
volte, è per a prudenza deve esse cumpletu.
30 Perchè ci hè un tempu per l'omu per
abbraccià a so moglia, è un tempu per astinà
da ellu per a so preghiera.
31 Allora ci sò dui cumandamenti ; è, salvu
ch'elli sò fatti in l'ordine debitu, portanu assai
peccatu nantu à l'omi.
32 Hè cusì ancu cù l'altri cumandamenti.
33 Siate dunque sàvii in Diu, i mo figlioli, è
prudenti, chì capiscenu l'ordine di i so
cumandamenti, è d e lege di ogni parolla, chì
u Signore ti amassi,
34 È dopu li avia incaricatu di parechje
parolle simili, li esurtò à purtassi i so osse à
Hebron, è chì l'anu intarratu cù i so babbi.
35 È dopu avè manghjatu è beie cù un core
allegru, si coprì a faccia è morse.
36 È i so figlioli anu fattu tuttu ciò chì
Nephtali, u so babbu, li avia urdinatu.