Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)

Biblioteca de arcl
i 1;r8
Paolo Santarcangeli
cartea
labirinturilor
g

},AOLO SANTARCANGI'LI
II U.bro dei labirinLi
O Copyright 1967 by Vallecchi
Editore Firenze
Paolo Santarcangeli
cartea
labiri,nturilor
lstoria unui rnit;i a unui simbol
Vol. I
Traducere de
cRr$AN TOESCU
Cuvint inainte de
GRIGORE ARBORE
EDITURA MERIDIANE
BUCURE9TT, 1974

cuviNT ittRrrurE
t,(. i,)lr,.t lt! f :
Ifragm{)tll (llr , ri t 'it'ttt llryt
(Cueva rlrr lo, I.lr,'r" irliil.llix)
In ansamblul, d,estul d,e uast, al simbalurilor folosite
tn istoria artelor figLtrative, reprezentarea labirin.
tului deline un loc special. Afirmalia este, euid,ent,
banald;i, la prhna aedere, parc a fi apticabild, tn
md,surd mai rn.ult sau mai pu[in egalri, unui
nwmd.r relatie ntare de fr,rme ;i imagini a cd,ror
trimitere, directd, sau mai pu[in d,irec{ii, la un tnit
saa la o anunle realitate f,mbrdcatii tntr-o hainti
ndiicd,, prezintd, pentru cel care tncearcd sd le
d.escifreze sensnl, un grad de dificultate variabil.
O analizd mai atentd tns(r. a destiiului si a tncdrciL-
turii de sensuri atribuite f,n d,ecnrsul timpu.lwi sint-
bolulni labirintic este de natwrd sd, schimbe racJica,l.
aceastd, impresie. Fremisa de Ia care se poate pleca
tn o atare intreprind,ere este ctt se poate de simptd,,
ea puLtnd fi rezumatd de constaiarea inepitabili-
t(i,!ii &tribuir.ii, t-n epoci s.uccesive, de semnifica[ii
deoscbite, chiar clacd nu divergente, acelwia;i'sedn.
Dacri pe ytarcu,rsul investigaliei nu se uitd- nici wn
nzoment faptul cd, utrstu respectabild ;i imobilitatea
aparentd, formalci a semnalui stnt un indiciw al
faptulwi cd,. oirtnalmente, el implineEte condiEiite
pentru. a fi purtdtorul umor valori esen{ialm'ente
apropiate, saw chiar iclentice tn swbstan{a lor intin'ii,
aiunZi, i,n nzocl neces&r, se verificd, asertiwnea de
la tn_ceputul acestor rinduri. Ar fi de' enplicat,
cu alte clreinte, tn cazwl de fa{d,, ra{iuni,le pentrn
cat"e, intre un uniuers atit de mabil precum- cel al
artei, mii ;i mii de ani simbolul [abirintului si

constrnclia. de tip labirintic (ru, pwtut sci reziste
acelor intemperii ;i schimbdri, cere au determinat
r et nno ir e a ar s en alului de im agini i,n, st ar e s d s u g er e ze
reflecpii pi asocialii incapabile a se impune
privitorului pri.n simpl,a prospectare a formei.
O fracturd erplicitd eristi,nd, sc'i spunem., i'ntre
semnifica{iile iconologice ale trnor ti'pologii fornr'al
apropiate, u,nele aparlinind urtei epocii clasice
greceSti ;i altele artei cre;tine mediepale, ar fi de
ld,nturit nzotivele pentru care unele tipuri formale
au fost anerate de ambele, creindu-se astfel tucit,
peste timp, o corespontlen[d, care, f'tt' ciuda netelor
diferenge istorice ;i de ertolulie a celor douti tipuri
de societd{i i,n cadrele ciirora s-au ntanifestat,
pune i,n evidenld. prezenla unui fond originar
cotnun, capabil a rezista mutaliilor interpenite t'n
viala societd{ii, ca ;i tn arta acesteia. Eristd, con-
stante ale spiritulai uman refractarela schimbdri;i,
f,n consecin{d,, enistd. ;i simboluri care izvortnd din
ele, sau dintr-un aspect al lor, n'a se modificd' prea
mult nici ca formd, nici ca semnificayie de-a lungul a
perioade de timp i.ndelungate. O asemenea sitwa1ie
este ilustratd. de destinul ;i cariera tndelungatd. a
simbolului labirintic. lYu std tn intenlia noastrd
de'a enpune cititorului, fie chiar pe scurt, ceea ce
dealtfel se afld chiar i.ntre paginile acestei cdrPi.
Rolul unei prefe[e este sd. discute, poate, piziunea
autorwlui asupra, problemei abordate ;i sd. clarifice
eventuale dificultdpi de lecturd. a tertului. Dacd
viziunea autorului este tnsd, conformd. cw realitdyile
oferite de posibilitd{ile reale de interpretare a. mate-
rialwlni analizat, dacd d'ificwltdlile tentului st'nt
surmontabile printr-o lecturd. atentd, ce sarcind.
mai revine prefalatorului care nu' dore;te sd' t';i
transforme propriile ri,nduri intr-o recenzie savantd,
tmpd.natd. cn citate s,i referiri ad'eseori fdrd. prea
multd legdturd. cu subiectul? Solupia cea mqi rezo-
nabild ar fi aceea de a se erija el insusi tn cititor
atent ;i de a tncerca sd, incite la lectwrd. Ei pe allii,
propwni.nd, ca model de tnlelegere u lectarii propria
sa manierd, de a citi. Am fi naici sil ne imagindm
un prefalator mai cunoscdtor, i'n domeniul respectiu,
deci.t a,utorul. Saw, i.n ceL mai fericit caz, la fel de
bun cunoscdtor ca cl. L'oinciden[ele acestea si.nt
foarte .rare, astfel cd cititorii trebuie sd se mullu-
meascd nLL arareori cu propriile Lor impreiii.
{gyr9oc.upqt de problema- mitului ;i simiotului
labirintic rJedt in ntod accid,ental, ;i mer,i ales in
legdtard, cu ntanifestdrile revendiiate d,e anume
ep.oci ale_.istoriei artelor, nefiinct nici etnolog ;iruici stwd,ios al teoriei simbolurilor, suiu aleite
ri,ndwri deci mai mult pentru. a justifica o seiluclie
ttectt pentru a o comenta.
Oricine o prioit adruirabila serie a lui Picusso
consa,cratii Minota,urttlui, a;a-zisct <r lVlincttauro-
rttuchie>>, deci oricine a strdbdtut grdd,inile d,e la
Hampton Court, oricine u pizttat tntr-o bund, zi
palatul dncal din Mantova, oricine a eraminat
atent d,esenele fanteziste ale multor pictori ;i arhi-
tecli ai ultimelor patru-cinci secoli, nn e putut
euita cel pu[in o intrebare privind natura ;i simni-
ficayia prezenlei tn artd a ecoului mitului cure de
trei milenii asociazd, fig*ra minotaurului cu edi-
ficiul faimos a,l lui Dedal. Are reltrezentarea lubi-
rintwlui ca, atare sensul unei iniyieri secrete, a unei
luiiri tn posesie a unui adepdr absolut tn virtatea
cd.ruia sensul ;i finalitatea eristen{ei se subordo-
neazd. imposibilitd{ii accederii, f,ird dificultdli de
netrecnt, la cwnoastere sau, dimpotrivd, are alte'sem-
nifica{ii mult mai ample, alwzipe Ia condigia umand,
tn genere? .Un rdspuns ad,ecuat necesit,i, prin forla
imprejurdrilor, d,epdsirea teritoriului, foryariteite
limitat, oferit spre inuestiga{ie de istoria artei.
Trebaie sd. se enploreze izvoarele tnsd,;i ale
mitului pentru a oedea tn ce mdsurit ele tn;ile si,nt
edificatoare, in ce mrisurd, forma primard, a mitului
conline elemente capabile de a-i oferi o structurd
rezistentii. Arta modernd, vedem cu tolii pune tn
circulapie produclii care, tn snficient de malte
cazuri, pot sd. rependice cel pulin o aluzie Ia forma
labirinticd. Ca sd nw mai vorbim de mult discuta-
tele grddini baroce sau de decoratipisntul rococo.
Cochiliomania acestuia din urmii este in fond dour
o formd, sublimatd. de labirintomanie qi e clar
pentru oricine cii alegerea wnui motiv decorativ
corespunde de reguld unei anamite propensiuni

cdtre o formd c.are tn acest sens este investitd ca,
.saw posed,i deja, atributele corespunzritoare unui
a,nume gust ;i unei anume mutta.littiti. Abstrusd,
d,e nzental.itatict care a senerat-o, oricc formd tlevine
tnsti goald de orice canlinut si ca atare aptiii de- a
suferi interpretdrile cele nzq,i fanteziste. Cn ci,t-se
pierde mai mult sensnl i,tnprejurdrilor care i-uu
dnL naElere cu attt cresc pasibilitutila investirii ei
ar noi pal,ori simbolice mult depdrtate de cele ini-
liale. llste de primci importanlri, deci, cunoa;terea
metamorfozelor succesive ale mitului pentrn a ne
Iiinzuri asupru schimbd,rilor intervenite- tn accepliu-
nile acordate- formei simbolice tn care a fosi'tm-
brricat ini;i,al.
_ Paolo-Suntarcungeli a sesizat toatii aceastd ganzd
de pr-cbleme. de a cdrc'r rezolvare corectd aeiinde
i,rc ultimci instan[d tnsd;i realizarea obiectipului
final at cd.rpii saie: demitizarea con[iniiutui sim-
bol.ic-al fornrei-prin disecarea in itndnwnpime a
nzitulwi i,n .nzaltipl.ele sale ipostaze temporate gi
spa{iale. Critica mitutui tl d,ice de ta buit. tnceput
la concluzia, deja sesizald de Hocke, cd schima
anigmaticd ndscutri din legendo rc a avut ca prota-
gayi$li pe Ariad,na, Tezeu ;i monstrul i.nciis i.n
labirintul constru.it de Dedal e aaut << o imensd,
forld inspiratorie >. Nici un mit at anticllitd{ii
nu a reunit, poate, i,ntr-wn artsamblu tnai sugesiiu
tentativs umand d,e scrutare a necunoscutut"ui, a
misteriosului,. a obsu-zrulu,i. Drwmul amdgitor
'tn-
treprins cu sigttranld dar ;i cu si,retenie de Tezeu
pi,nd. i,n .centrul labirintului, lupta ;i tntoarcerea
sa. p.ictorioasd. reia.u,.la proporliiLi legentlei, o anume
elzlune asupra viclii qi a mor{ii, asupra tentativei
d,e purificare a eului silit sd, se confrunLe cu forlele
oarbe ale tntunericului reprezentate de ninrisut
generet el.i,nsu;i de. neputiiya unLand tn faya d.esti-
nului. Din peregrinarea sa auenturoasd
'omul
se
tntoarce pwrificat, eliberat de spaima si incerti-
tudinea cdltYtoriei s ale nes igur e. A ceast d'p os ibititate
erpresiu_d a strdpechiului
-mit
prigtn a
-deterrn.inat
probabil deosebita sa rdsptndire tn arta cre$tind.
mediev a.l d. F i g
-ur
ar e a lab irintutui i,n a rta r el,ig io as ii
poltll: fi asimilatd ca o tentatied sinteticd de"repre_
zentare a eristen{ei. ga
-u? drum ce se finalizeazd,
cu regenerarea spiritului dup'd, mo&rte, dupd un
proces de perfeclionare interioard, a indioidului,
proces ca.re poate sd. tl aducd, pe acesta ptnd. Ia
posibila identificare cu dipinitatea. Dramul acesta
este, i.n conceplia uettind. asuprd. purificd,rii sufle-
tului, un drum nu lipsit de un caracter iniliatic.
Se reia la o altd, dimensiane istoricd, binei.nteles,
o su,gestie cuprinsd de structara sinzttolicit originard,
a mitului pdgi,n. in acesta, hybrisnl, i,ncruciEarea
bestiei cn omul sub semnul destinwlui, este partea
animald, pe care erou,I, iniyiatul trebuie sd. o ucidd
i,n sine pentru a pntea aspira Ia perfec{iune. Nu
se poa,te insd.-reduce semnificupia imaginii labirin,
tice tn arta religioasd doar la acest aspect. In genere,
;i aproape ind,iferent de tnzprejurdrile tn care este
reprezentat, simbolul labirintic poartd. cu. sine chior
ubstras de contertul i,n carc este plasat, ideea vie{ii
utnene ca un contirutu pelerinaj cdtre un centrll.
Gdsirea, ajnngerea acestui centrw este sinonimd.
cu. realizarea posibilitdyii unei mutalii, centrul
fiind totdeauna un loc al transformdri.lor. Cd. nu
totdeuuna simbolul labirintului a fost pnrtd,torul
integral al mesajului prezentat mai srrs i,ntr-o
formd mttlt schematizatd., se poa:te constata cLL
u;urin[ti eramini,nd multe din manifestdrile artis-
tice ale aqa-numitei perioade ruanieriste, aLe baro-
cul,u.i qi rococaului. l)octrinele secrete, gtiin{ele oculte,
goanit, rlu,pd, curiozitatea ntt, lipsitd de parfumuL
misterulwi, nw aw ignorat plsibilitd.{ile su,gestive ale
si,nzbohrlui labirintic. Fdrd a pierde tncdrcdtura su
simbolicd. originard el a fast investit tnsd. ctr, noi
atribute, cu, alte capacitdpi fabulatarii. Traseu,l
imaginar din parcnl de Ia Bomarzo este doar un
erempht. Arta rococo, emanalie a wnei ar, totttl
alte stiiri de spirit d,eci,t arta manieristti, Ei-a anerat
;i eu ctt dezinpolturd, simbolul, folosindu-l in scopuri
acomodate specificulu,i sdn, sublinierii grali,ei,
jubiliirii f.n fala framosulni canceput ntai ales ca
decorativ.
Se tn[ele.ge cd l,n, aceste condipii uutorul <Cdr{ii
labirinturil,ar t> a avut d.e rezolpat probleme foarte
dificile legate de orgenizarea ;i sistentotisarea can-

titd{ii considerabile de elemente avute tn verJere.
Trebaia enaminotri o mare cantitate de material,
re.crutatd.din sfere cliferite de istoria artei, lileraturd,
etnografie, folclor etc; Trebuiaa pe de'altd parte',
s.d. s9 analizeze _diferitete ipostaze geografice ;iisto r i c c ol e s i mb ol ulu i ;.i mitul u i t abi"r inl iic' p e:,n ti u
a se ajunge la o iistematizare a elemintelar
conltrne ;i, implic-it, la sintetizarea lor. Dificultatea
unui qt are studiu. prirtea, totod.atd, poiitititAyitr-
complere de interpritare a repertoriutui figuritivcanosc_ut
.
pi,nd acum. De la -simbolul
apoiropaic
ptnd la imaginea tnod,ernd a labirintului'ca tntru-
chtpare a Lrcpidontci societdli moderne. dislanta
esle, n,cindoielnie , oprcciabild. Intre palitul legeh-
r{ar ul lui ll[inos ;i catedrala lui Gaudi -_ iiter-
pretatd aici,
^tn ntod, destul cle surpri,nzd,tor, din
perspectiva oferitd de mitul tabirintii
- se situeazd
un interval de timp in care gi.nd.irea umand, a
cutzoscwt o continud, metamorfozd,, paolo Santar_
congeli a refdcut traseul sinuds al evolatiei simbo-
lului labirintic neuittnd cd mitul ,orc i-o generet
face parte inertricqbild. din istoria culturii europene
tr. la,atare _nn 7ogte fi analizat dectt conteitual,
lmtnd cont de toli factorii cu care a intrat tn contact
€L care €L-au pus asupr& lui, sau asupra c,irora si-a
ldsat el
.i,rtsu;i, ampfenta. Semnifica'tiv ni se pare
in acest setts ultimul capitol ol cdrLii, reveiator
penlru i,n{elegereu modului tn care sim'boiullabirin-
tulu_i pdtrunde tn arta ;i habitud.inite epocii
ntoderne.
Una dintre calitdtrile deloc neglijabite ale acestei
cdrli a cdrei.Qersiurl, t.n uioo ;;;:d;i ;p";re sinzut,_
tan cu versiunile tn alte limbi pregd,titi de presti-
gioase c.ase editoriale, constd ;i-tn"faptul ci u,tili-
zeazd
_ ;i comeruteazd. aproape- tntreagi bibtiografie
dezvoltatd i.n .iurul subiectitui. Scrisri alert"si'crt
multd grijd pentru precizia ;i claritatea irazei
4 Cartea labiiintruritor ,> se parcurge precunl un
roman. [Jn rontan tn care personajul esfe un simboL
;i care ca toalc personai-ele nu
-este
egal cu sinc
irtsusi dectt in funclie de tmprejurdri."
PREFATA
la edrtra romana
Nu va fi interpretat, cred, ca un act de < captatio
benevolentiae r qi nici drept discurs de comple-
zen'ld, daci voi mdrturisi de la bun lncepub cd
resimt o mare bucurie de a vedea publicat[
aceastS. carte de istorie, dar bobodatd de refleclie
ryi medita.tie, in prestigioasa colec!,ie de cdrli de
art5.
- mai bine spus de cdrli despre art[ - a
editurii Meridiane, unde, srrb conducerea admira-
bilului editor care este dl. Modest Morariu, a
apdrut in edilii accesihile pentru toaL[ lumea tot
ce s-a publicat mai valoros in literatura europeand
specializatd in critica formelor gi a crea!,iei
artistice.
Conceplia fundamentald a acestei cdrli a fost
interpretatd cu limpezime in Cuvintul inainte
semnat de dl. Grigore Arbore, pentru care vreau
sd-i aduc aici sincerele mele mullumiri.
F{r[ indoiald c5, parcurgind capitolul consa-
crat labirinturilor din epoca romanS, cibitorul
va observa cd aceasti temd este intilnitd pretu-
tindeni
- din Africa de Nord pind in Anglia qi
din Spania pin5 in llh'e!,ia, precum gi, binein-
!,eles, in Franla qi Italia, pe podelele de mozaic
ale vilelor rornane. Se pare cd pini in prezent,
acest motiv nu a fost incd intilnit in ruinele vilelor
din cuprinsul Daciei romane. Poate c5, r'or li
existind totuqi unele, dar ele sinb acoperite incd
de stratul de pdmint care, dup5. cum spunea
Cervanies, ascunde atitea comori.GRIGONE ARI]ORE

Dar un alt labirinb a fost oferit privirilor mele
in RomAnia, v5.zut din avion, ;i mai tirziu, in
cursul unor hoinS.reli in barc5.: Deli,a Dundrii,
peisaj de ape omniprezenLe, care prin miile lor
cle ocohiri, cotitr"rri, cdriri qi rlspintii constituie
un minunat, exemplu de ceea ce am numit labi-
rint natural sau neinten!,ionat. Cred c{ aceastfl
priveli;te fantastic[ ar putea oferi un vcritabil
suporb pentru imaginalia cititorilor rnei romAni
,si totodat{, sper, o c5l[uzii pentru meditaliile
lor asupra unor motive irnanenl,e sufletului ome-
nesc, motive care se reproduc in contextele
culLurale cele rnai diverse, curn ar fi acela de a
inragina viala ca un drum sinuos qi dificil spre o
perfec!,iune ce pretinde saclificiul continuu al
< eului r perisahil pi culpabil.
T'AOLO SANiIARCAGELl
PREFATA
la edigia iraliane
Studiul de fa!,6, incepub in glumd, ca un ( excur.sus )
care s5"
.m5. sustragd unof cercetdri cte alt ordin,
a d.evenit cu timpul serios qi pasionanb, pe mdsurd
ce.-l apro_fundam obiecLul gi sporea malerirlul
adunat. Se va vedea mai cieparte cd, pentru a
vorbi despre labirint in cunogtin.ta 'cliphnn
;tuturor aspectelor sale, cercetdtorul care se arren-
tureazS. in acest domeniu trebuie sd fie etnolog,
arh.eolog, istoric- al r.eligiilor, cunoscd.tor al preiEi
toriei qi al evolu,tiei o-biceiurilor si moravurilor
euro-pene, atit de zbuciumattj. in
-ansamblul
ei,
si fie farniliarizat cu < psihologia abisald r si
psihotehnica, sd fie arhitect si ;radinar si inc'd
rrr,rll" altele; dar mai presus cle t'oaie sn fie poet.
Trebuia, a;adar, sh aleg intre a renunta la
aceasti preocupare care imi stdtea la inimd, sau
a-i da curs, cu congtiinla existenlei multor si
insemnate lipsuri. IVIi-am' presdrat totuqi
"*rrrq'[pe cre;let ,1i m-arn hotlrib sd-i dau curs.'
, , Y"i adduga cd lunga ,sedere in ldca;urile
labirinturilor a insemnaf pentm mine o mirifioe
aventurd. Sper ci gi penLru ciLit,or, cdliloria care
il a;te.aptd, desigur mulL mai scurtd, va insemna
acelaql lucru.
Lista tuturor acelora care
- institulii publice
l"n persoane particulare
- mi-au procurat in-
lgrt3.tll sau..m-au ajutat cu sfatul loi ar fi lungfl
gi plicticoasS. pentru cititor. Le exprim tubur-or
alcl, in mod colectiv, recunostin,ta mea profundl.i3

'lrebuie s5. mentionez insS' in mod special
colaborarea extrem de folositoare qi prieteneasci
a Doamnelor Ida Matthews pi Zeta Bastes, vlduva
;i fiica lui W.H. Matthews, 1qt9ry1 unui foarte
ierios studiu asupra istoriei labiriniului, adev5-
rat[ operl de pionier in acest domeniu,.- ca-re,
din p{cate nu i fost repu-blic-at[- Domniile lor
mi-ai pus la dispozi.tie
-cliqeele-
fotografice ori-
ginale qi notele ruhei lor, scutindu-m[ astfel de o
f,un[ farLe tle cercetdri laborioase. Ind-eplinesr'
o plicrite obliga{ie abesl,ind aceasta in mod public'
IJAO I,O S, N'I'ARC.dNGELI
Torino, marlic 196ii -' l'cbruaric 1967
Pentru cd, nici tnrisura, nici tropii,, ttici
maiestate-a enpresiei ) ruici inv ei1.ia
lnetafore_Ior, nici armonia cuaintelor ferir:it
tmperecheate llu au gralia fascinantci
co.mparabild cu o poaestire mitologicit
bine construitd.
PLUT'ARH, Etica

Partea ?ntii
I. PROLOGUL
MITULUI
Dos Sch&udern ist der fu[en,sr:heit bestcs Teil'
Wie attclt d,ie 14/elt ihm das Gefithl verteuere,
Ergriffen fiihlt er ti.ef das Ungeheuere.
J.W.Goethe: Faust, pa.rte a douaL
Il y a de grandes choses d. faire. Obtiens-toi !
A. Gid,e: Th6s6e 2
La intrarea in palatul din Cnossos se afl5 emblema
Taurului.-
De aici se coboard in regatul tainei, al dezn[-
clejdii, al primenirii qi regisirii de sine gi al liber-
t5.iii. Jos, de-a lungul coridoarelor qi pe pere!,ii
sdlilor regale, vom gHsi, prevestil,or qi crud,
cealalti emblemS. sacrd, numit5 <r labrvs D, securea
dubl5, armi qi simbol al puterii, securea care ucide
Bestia, justi.tia la dreapta qi la stinga, insemn al
talassocraliei, poate o stilizare a celor doud
coarne ale Taurului sau, pur qi simplu, a figurii
omenesti 3.
lncd din epoca in care a apdrut legenda lui
Minos qi a N{inotaurului inchis in lahirint, unde
cu
-
ajutorul iubirii ;i al inqeldciunii, a coborit
s5.-1, caute_qi sd-l ucidd eroui solar Tezeu, acest
simbol al Taurului-om (semn al fortelor: chioniene
care pun la cale o ultiml revo]bii impotriva omului
orindui[or, srrpus al zeilor, dar totoclaLir si rrcenic al
Iur PromeLeu gi,al primjJor leguitori) a preocupab
Iilllfl, .
oamenilor,. inspirintl -
nenumiri,ti pob1i,
labulr$Li sau picLori. In adevdr, simbolurile'csenl
lrale ale omenirii qi miturile antice care le exprimd
au", o {or!d primordiald adinc inrdddcina'td in
sulerul omenesc.pe care nu inceteazd sd_l stdpi_
neascd.gi.sd-l migte, chiar dacd semnificalia ior
pare uitatd sau nu m* _ay, m_dcar in aparenld,
puterea sacrd, poten,tialul religios
"ar^e
le_iri
insotrt naqterea.
Istoria'labirintului qi a Minotaurului a tra_
versat, ne;tirbitd, mai bine de trei milenii r.
o q1 ,t:Lg..probabil povesLea cea mai populard a
antichitdlii D, spune. Sanrivel, <,;i succeiui p.
"or.l-a avub nu se datoreazd, cu-siguranld,'intim_
lilirii. ln adevdr, r"..oniirr. o-irr"a-'rpirituale
de o insemndlate Di. g rezonan{d universald,
amestec de angoasd pi de speranld, in stare sd
provoace un c_oqmar intelectual vecin cu nebunia,
:1r,.
p9 un alt plan,. cu rnedilalia inleleptului.
:)j toaLe
_acesLca prinLr-o singurd. imagine, la
remena carera zace ceQa, poate Monstrul, poate
Tezaurul sau poaLe ambeiei. Da, poale gi
"ttb"rro,anrmalrtatca cu triste!iJe sale, inbcen.la sa pecet_
luitd de o soartd crud! ; o animalitite iripere_
cheatd cu umanitatea. Insd, clacl Minolarrrll se
"9f39, .nevi.no.v'at qi victimd totodatd, dintr_o
cdsdtorie oribild 2,. de ce a trebuib el sd ispdgeascd
cr vrnd care nu este a sa ? Dar, dacd trebuie si o
ispd;easci, nici unul din noi' nu esle--la urma
urmelor nici mai mult nici mai pulin vinovaL
1 infiorarea e a ornnhli supreni[ caiiiatc;
Oricil de voi ar fi cutrctnurat,
ill simte-adinc celc mire! infricoSal,e.
(llrad. L. lllaga)
: Sinl, 1-ro lnrne faptc Inari de sivirgit. I:itrre,te-lrt
', 'czi citlrilolr.rl opt. 16
,,,
t
,eo" lnai .vcclrc .1,{
pr' tanlare I lrrpl"i lrii Tnz,,:t ctr
rnoratirut osle o lril,lii:i dc.aur 1cir.c.;i 630 i." n.;.
. _.
: Crisliorie cribill - irrsolilea ;;.,11.;;; ri sotiei tnil'iinos c' Taurul ieqit din ,nar.e, di,, .rr,o ,_n-niirJ.itt'l,iirJj
Iaurul (N.T.).

declb el. $i totupi pi asupra noastril vegheaz[
aceeaqi Moira.
Istoria Minotaurultri este un < mysterium
bremendum > 1 care ne alrage gi, in acelagi timp,
nc respinge. Este < mirum >, <r admirandum I qi
< fascinans r 2. In fa!a anirnalitnlii qi urnanitdlii
acestui mit, sinten cuprinqi de < tlemor I qi < sttr-
por'), ca s[ folosim terminologia hri R. Otto.
< Quod est illud quod interlucet mihi el, percutit
coi meum sine laesione ? Et inhorresco et inar-
rlesco. lnhorresco in quanturn dissimilis ei sum.
Inardesco, in quantum similis ei sum I (Augustin.
Confesinni, lI, 9.4)3. I{isterul a ceea ce este
neobiqnuit,, neinleles qi neexplicat, strdin ;i care
instrdineaz[, complel,arnente cliferit de tot ce ne
este familiar qi cunoscut.
Asupra Minotaurului apasd soarta acelui care,
fdr[ vin[ fiind, a fost osindit de zei sd fie crud,
dar totodatd si fie pedepsit pentru cruzimea sa.
Asupra lui planeazS. r'ina desfriului mamei sale
li a- lumii intregi qi se videqte in el nu numai
destinul animalului - acela de a Ii sacrificab
-ci qi menirea de a face s5. irup5. in om bestialitatea.
Aceastd bestialitate trebuie pedepsit[ cu moartea:
o moarte necesard, dar, in acelaqi timp, nedreapt5.
In vina acelui nefericit Minotaur, locuitor al
tenebrelor inextricabile, inldnluit de o < inremea-
bilis error D 4, ne afldm implica!,i qi noi, care ne
credem nevinova{'i, implica!,i prin vini acumulate
in mod obscur.
Dar daci sintem Minotaur, sintem in acelaqi
timp qi victoriosul Erou solar. Eros a preg[tit
pi pentru noi un fir lung care ne va cdlduzi pind
la honstru. $i, dup5 ce il vom invinge cu spada
I Tainfl infricoqS.toare, in fa{a cirreia te opreqti lre-
rnurind.
2 Ceea ce produce mirare, admira{ie 9i fascineazl.
:r Ce este o-are acel lucru care imi sir6fulger[ mintea
5i irni r[neqte inima f[r5. si lilse urme? Mi ingroze,sc;i
irri rLt,rind.'M5. ingrozesc, dindu-mi seama cil ii sint de
slliiri: nrii aplind cind v5d cit ii sint de aproape'
a l)r'rrrrr (grcsil), fiir5. intoarcere posibil[ (N.'1.).
strdlucitoare, acel lir ne va readuce la lumind
ldsind in urmd, ln intunericul etern, trupul
incremenit al animalului invins. Iubirea ne va
cllduzi pinS in strdfunduri, la acele peqteri ascunse
ale sim!dmintelor noastre mai pulin omeneqti
gi, animalitatea odatd ucis[ in noi, ne va intoarce
din nou spre lumina soarelui. Ce alt simbol poate
fi mai frumos declt acesta ?
Dar, dupd victorie, in sufletul nosbru sensibil
r.a reinvia mila pentru moartea s[virqitd, pentru
orice altd moarte. Se va redegtepta poate ;i o
nostalgie pentru intunecimile p5.r5.site, un sim-
'pdmint obscur de tandre!,e pentru via!,a monstru-
oasd pe care am distrus-o in noi gi am pdrdsit-o.
1n noaptea in care a fost celebrat acel sacrificiu,
latura infernald a fiinlei noastre plinge asupra
trupului monstrului ucis. Moartea 1l inalld qi il
glorific5. Puterea ascunsd in miezul mitului, inboc-
mai ca o esenld, este
- ieri ca qi azi
- simbolul
qi semnul sdu.
S[-l povestim pentru aducere aminte:
MINOS
Se povestegte cd o fecioard feniciand cu numele de
Europa, fiica unui rege (Agenor) pi a Telephanei
< cea orbitor de strdlucitoare r (sau dup[ o alti
Iegendd, a nimfei Arginope ( cea cu chipul de
argint r) a fost zdritd intr-o zi de Zeus Asterios 1
pe cind fdcea baie impreund cu roabele sale pe
!5rmul Tirului. Cuprins de un amor subit, Zeus
iqi schimbd infdli;area, lucru in care era meqter
neintrecut, luind chipul unui taur alb si strdlucitor,
cu suflarea inmiresmat[ de qofran. Coborind in
chipul acesta din inaltul cerului, zeul ingenunchie
dinaintea prinlesei care, vdzindu-l atit de blind,
il apucd de coarne qi ii s5li pe spinare. Indat[ ce o
1 Zeus Asterios - De lapL, dup5. legendl, Ast,erios
a {ost un rege al Cretei care s-a cis[torit cu Eur'opa dupi
ce aceasta s-a impreunat cu Zeus. Aici sub apelatir.ul
de rr Asterios r, Zeus este asimilat cu un astru strilucitor.

simli pe fat5. asupra sa, Laurul se ridicd de jos qi,
ndpustindu-se in mare, iqi duse tnnot fruruoasa
pradd tn insula Creta.
|upI o altil variantil., Zerts, accepl.'tnd infd-
liqarea cle taur penlru a sc5.pa de gelozia Flerei,
a luat fata in spinare ;i a zburat sau a traversat
inob I'Ielespontnl
- care cle atunci a luat nurneie
de Bosfor, adici purtfltorul de taur - ducind-o
lntii in Asia qi apoi in Creta. rici, zeul a posedat-o
sub un plaLan care creqte lingil Gortyna. De
atunci, in amintirea acestui fapl,, platanul nu-gi
rnai leapddi niciodatd frunziqul.
Pe insula Cret,a, prirrlesa Europa cleveni mama
lui Minos, cel desbinat s[ sbdpineascri peste insule
qi m5ri, a lui lladamanl,e, in!eleptul legiuitor,
precum gi a iui Sarpedon, rdzboinicul. NIinos,
dupd ce i;i aduse fra.tii la ascultare, lqi intinse
stdpinirea, din Creta la insulele Ciclade qi la o
mare parte din Peloponez. Se mai spune cd el a
dat o mare dezvoltare agriculturii, constructiilor,
ingineriei, comertului qi artelor frumoase.
Dup[ ce ;i-a intemeiat regatul, Minos s-a
cisitorit cu Pasifae
- ( cea prea luminoasS. >
-fiica lui Helios, qi avu cu ea numeroqi copii. Dar
Pasifae a fost interpretatd qi ca o zeiLate lunarii
qi, ca atare, s-a bucurat de un cult personal ln
Laconia (Piuiarh, Agis, 9L). Faptul cd a fost
inzesirat5. cu puteri magice rezultir qi dintr-o
altd legendd; se spune cd Minos suferea de o l:oald
grea care se datora, probabil, geloziei nutritd
de solia sa. Boala consta din faptul c[ nu se putea
iubi cu nici o alt[ femeie, deoarece in timpui
impreundrii, din trupul sriu ieqeau o mul.tirne de
animale dezgusbdtoare
- serpi, scorpioni qi miria-
pozi. Se spune cd de acel r5"u a fost izbdvit de
tindra Procris <t cea aleasfl intre toate ri, mare
megter5. la vin[toare, fiica lui Erehteu. Ea ajunsese
pe insuld din ur{ fa,td de Cefalus, tovarlqul ei
de vln[toare. Acesta, indrigostit de ea, o sedusese
printr-o inqeldtorie. (Trecern peste o mul.time de
complical,ii ivite in legdturile dinLre Procris si
Cefalus. Este de ajuns sd amintim cil o veche qi
misterioasd legendi cretand lega absen,ta lui
Procris din Atena cu binele gi cu rdul pi cu megte-
qugurile vrdjitoreqti ale femeilor lunare.)
Dar s5. ne lntoarcem la Minos. Pasifae ii
ddruise mul.ti bdieli, printre care pe And.rogeos,
un atlet celebru, pe Deucalion care a devenit apoi
iatdl lui ldomeneu, erou de seamd" in rdzboiul
troian, qi pe Glaucos, despre care se povestegte
cd a murit inecat intr-un butoi de miere si a fost
invjat de vrdjitorul Plicidas din Argos.' El nu
trebuic confundat cu Glaucus Pontios, un pescar
indrdgoslit care, prad5" unui delir amoros, s-a
aruncat in valuri. (Oceanos qi Tetis, induioqali
de acest sfirgit trist, l-au transformat intr-o zei-
tate rnarind, qi anume in verdele rnarin, dar
totodati l-au ursit si rdmind mereu nefericit in
dragoste [Apollodor, 3; Hygini Fabulae, L36].
De atunci, el inoatd tot timpul de-a lungul !di-
murilor Elladei, imprumutind mdrii culoarea sa,
cintind marinarilor profelii triste qi jeluindu-se
cd nu poate rnuri.)
Printre fiicele lui Minos trebuie sd o arnintim
in primul rind pe Ariana sau Ariadna (la origine
Ariagne <r cea purd, cea sfintd r); apoi pe Fedra,
<r cea str5lucitoare I qi pe ,iigl6 < cea luminoas6 u
(o legendd rnai ilrzie o pomeneqte qi pe ea ca
iubitd a lui Tezeu).
Nirnic nu mai stdtea acum in calea unei vieti
fericite si glorioase pentru lt{inos, in.teleptul rege
care cS.ldtorea peste miri, supunincl puterii sale
insule qi colonii indep[rtate qi instaurind pre-
tutindeni puierea legii. Dar
'Minos
uitase- de
invjdia zeilor, pornif,i totdeauna pe rdzbunare qi
pedepse, gata s[-i facd pe muritori sd pldteascd
scymp cea mai micd neglijenld sau nesupunere,
grijulii sd le aminteascS. oricind ci fericirea nu
este qi nu poate fi hdrdzitd oamenilor.
$i Minos avu de pitirnit din aceasta. El ii
ceruse lui Poseidon sd-i trimitd un semn, un
miracol cu care si poat,d dovedi cretanilor fa-
voarea zeilor si, prin aceasta, temeiul divin al
puterii sale. Zeul rS.spunse cd ii va indeplini
dorinla, dar nurnai cu conditia ca regele sd sacri-
fice fdri nici o ezitare animalul fabulos pe care20

il va trimite. Curind dup5. aceea, in fala portului
Cnossos ieqi din mare un minunat taur alb.
Vdztnd infd.tiqarea frumoasd a acesbuia, Minos
se cdi de promisiunea f5.cut5., aduse un alt sacri-
ficiu qi pdstrd pentru sine animalul. Supdrat
foarte, stdpinitorul Oceanului gindi indelung
asupra felului in care sd rdzbune ruqinea ce-i
fusese fdcutd (se qtie doar, din inlimpldrile lui
Odiseu, cit de repede la minie era birbosul acesta
care putea zgudui pdminbul din ternelii) qi pinfl
la urmi g[si o rdzbunare l,eribild: <rEi bine,
spuse el, dac5. taurul a pldoub abil, de mult regelui,
s5"-i placd la fel qi reginei ! >
Deci, Poseidon fdcu in aqa fel incit Pasifae sI
se indrigosbeascd nebuneqte de taur qi sd nu mai
doreasci altceva decit s5. se insoleascd cu el in
nunli secrete qi animalice. Dar cum ? Faurul
Dedal, care trdia in acel timp la curtea din Cnossos,
veni ln ajutorul nestdpinitei regine construind
din lemn qi rdchitd chipul unei vaci in care o
ascunse pe Pasifae. Astfel il atrase in curs5. pe
taurul lui Poseidon. Din aceastS. unire monstru-
oasd s-a ndscut Minotaurul - Taurul lui Minos
-sau Taurominos, numit lncd qi Asterios 1, o fdpturd
ctr capul de taur qi corp omenesc' Ascullind po-
lunca unui oracol, regele lnchise monstrul intr-un
Labirint, o clddire cu drumuri ingeldLoare, con-
strrritS. in acest scop de Dedal 2.
Printre feciorii pe tu"t Pasifae ii ddruise lui
Minos, stdpinul mdrilor qi al insulelor, se remarca
ln agerime, la toate intrecerile, tindrul Androge-os.
Duclndu-se acesta odabd in Atica, pentru a lua
parte la sdrbdtorile panateene, a pielit in lupta
impotriva taurului din Maratotvl, pe _care fusese
trimis sd-l lnfrunte de Egeu, regele Atenei 3.
1 Asl,erios - iu setts astral, semniiiicalie sideral-lurrii-
noasI a ornului-t,aur care apare frecvenL in mitologie'
Astfel, intr-un desen labrintiicretan in fornrii de svasticl
apare'in centru o sbea. Steaua apare qi in monedele mai
[irzii din Cnossos.
.
r Apollotlor, II, V, 7; lIl, I, 3; XV, 7; Epit'' I' i
sl urm.' 3 Schol. Platon, Minos 327 lY.
Dupi o alLd versiune, el a fost ucis in mod mige-
lesc de- niqte tineri atenieni, rivalii sdi invidioqi.
Atunci Minos, insetat de rdzbunare, a asediat
Atena cu cordbiile sale. Oragul impresurat invocS.
ajutorul lui Zeus, protectorul oaspelilor. Dar acesta
trimise asupra apdrdtorilor ciuma qi seceta,
constringindu-i sd se predea. Una din condi,tiile
de pace a fost aceea ca Atena sd trimit[ la fiecare
noud ani in Creta un tribut de ;apte tineri qi
qapte fete pentru a fi clate ea hranh Minotaurului.
TEZEU
Despre acest faimos erou atenian se povesteqte
ci ar fi avut ca tatd. lumesc pe regele Egeu, iar
ca tatd divin pe Poseidon.
In timpul lui Egeu, in Trezena, o micd cetate
din PeJoponez, stS.pinea Pitheus, fiul lui Pelops
qi a Hippodamiei, gi tatll Aethrei, al cdrei nume
aminteqte de cerul senin. In fala ldrmului stlncos
al Trezenei iepea din mare o insulild numitd
Sferia, la care se putea ajunge chiar cu piciorul
prin vad. Aici se indl,ta un mic templu al Atenei,
la care urcau fecioarele in ajunul cdsdtoriei ca
s5-gi depun{ cingdtorile.
Odatd, cind Aethra s-a dus qi ea pe aceastd
insuld ca sd celebreze sacrificii, zelya Atena
< cu ochii de azurl pogori dintr-o dati asupra ei o
oboseald. qi un somn invincibil. Cind fecibara iqi
veni in fiie, se trezi in bra!,ele lui Poseidot .nru b
dorea de mult qi care se impreund cu ea. De atunci
mica insul5 s-a numit Hiera, <t cea sfinlitd rr.
Intorcindu-se in palatul tatdtui sdu, princi-
pesa il intilni pe tindrul Egeu, care sosise in
ospelie chiar in acea ,zi. Bggrt" Pitheus, dind
nrmare unei prorociri, il imbdtd pe tindr cu vin
,si porunci fiicei sale sd intre in patul acestuia.
Dimineala, cind lumina zilei ii alungase intune-
ricul qi be,tia, Egeu se ridic[ din culcuqui amantei
sale, care purta numele luminii qi al cerului,
qi iqi ascunse sabia si sandalele sub o piatrd
enormd, spunlnd cd atunci cind copilul care se

va na$te (el nu cunoaqtea intimplarea cu Poseidon)
va fi indeajuns de mare ca s[ ridice stinca, Aethra
si-i spuni cum s-a n5scut qi sd-i porunceascS.
sd-qi incingd spada qi sd incal!,e sandalele ca sd. se
duci in cetatea Atenei pentru a se face recunoscut
de tatil sdu.
Cind implini saisprezece ani, tinirul Tezeu,
ridic[ fdrd nici o dificultate stinca sub care se
aflau spada ;i sandalele gi fdcu intocmai cum li
poruncise maic5.-sa. Nu vom mai povesti intim-
pldrile qi luptele victorioase ale tindrului erou
plecat s5. scape lumea de monqtri gi de tiihari.
Vom aminti numai acele fapte, pomenite intr-o
alt[ legendd, legate tle vrdjitoarea Medeea.
In nefericitele sale peregrin5.ri, Medeea ajunsese
;i la regele Egeu. Cucerindu-i increderea, ea ii
promise s5-i redea tinerelea prin unele bduturi
qi fumigalii. Ea gtia ins[ cd tindrul care se va
prezenta la palat ln cea de a opta zi a lunei lui
Cronos (Hekatombeion), inchinatd lui Poseidon,
va moqteni tronul. De aceea incercd s[-l piardd
trimi,tlndu-l in aventuri din ce in ce mai pericu-
loase. Si, chiar daci nu putea sd modifice destinul
hdtdrit de zei, ea voia cel pulin sd !in[ departe
de casa regelui pe eroul care inc[ nu se dezvS.luie
tatilui sdu. Ultima faptd victorioasl a lui Tezeu
a fost s[ lupte impotriva infricoqdtor"slvi taur
rlin X[araton. care pustia linuturile din jur, ris-
pindind pretutindeni groaza. Aceastd incercare
a ccnstituit de fapt o bund pregitire pentm marea
faptd care il aqtepta in Creta:
< Tezeu p[rdsi pe ascuns palatul, in zorii
zilei. Cerul era iimpede ca un cristal, a,a crrm
numai in Atica poate fi vdzut. Dup[-amiaz[
ins5., norii se ridicarl spre rnuntele Parnas.
Fulgere dese luminau muntele I{ymettos pe
care Tezeu il ldsase in urm5. In locul unde el a
fost surprins de furtund s-a indllat mai tirziu un
mic sanctuar . . . ldranii venerau cu multd dra-
goste in acel loc pe Hecale, una din locuitoarele
infernului . . . se spune cd, in ciuda legdtrrr'ilor
sale cu .tinuturiie infernului, b[trina Hecalt era
ospitalier[ qi cd uqa colibei sa]e nu rdminea inchisd
nici unui drumet.
ln acea oouptu furtunoasl ea dddu adipost
qi tinS"rului Tezeu. In dimineala urmdtoare
acesta iqi continui drumul cu sufletul intdrit qi
dddu peste taur. Vdzindu-I, el il apucd de coarne,
apoi cu mina dreaptd ii lasd un corn in jos, iar
cu stinga il strinse cu putere de ndri, trintindu-l
la p[mint. I)up5. aceea il aduse la Atena legat.
Oamenii care treceau pe lingd ei sau care se
opreau sd-i priveascd. erau inspdiminta-ti, dar
Tezeu le strigd: Nu fugili. Cel mai iute de picior
dintre voi sd se ducd la tatdl meu, Egeu, ;i sd-i
spund aceste cuvinte: Tezeu se apropie qi aduce cu
sine, viu, taurul din Maraton, cetate bogatd in ape.
Lumea se oprea pe loc cintind imnuri de slavd
qi acoperind pe tin[r cu ramuri rupte clin copaci.
Mai tirziu, Tezeu sacrificfl taurul in cinstea ]ui
Apolon Delficul D. (K. Kerenyi: GIi d'ei e gli eroi
eti, vol. II, pp.223 qi urm.). Dupi alli autori,
taurul a fost sacrificat lui Poseidon, pentru a
ostoi minia zeului.
La praznicul mire! care a urmat, pe cind era
gata sd goleascd o cupd cu bduturi otr5vitd
pregdtiti de Medeea, eroul trase spada, po.ate
pentru a t5ia carnea friptfl care li fusese oferitd.
Regele, vdzind arma pe care o incredinlase cu
ati,tia ani in urm5. tinerei Aethra, qi recunoscind
qi sandalele, salutS. cu strigdte de bucurie pe
fiul regdsit, stringindu-l in bra!e qi lScrimind.
Vr[jitoarea nu mai agteptd s[ fie alulgatl cu
ruqine, ci se urcd in carul s6u lnaripat qi dispdru
in' v[zduh. Legenda spune- c[ aceasta a fost
cea din urm5 tiEiloqie a sa. lntorcindu-se in Col-
chida, ea se impicd acolo cu familia ei.
Pe cind se petreceau acestea, se impliniserd
optsprezece ani de cind Minos impusese Atenei
acel ingrozitor tribut qi tocmai se alegea pentru
a treif oard echipa de sacrificiu care trebuia
trimisfl la Cnossos. Eroul afli despre aceasta gi se
hotdri sI porneasc[ fdrd intirziere impotriva
Minotaurului ca s[ elibereze cetatea sa de o
datorie atit de ruqinoasd.

< Sau voi izbdvi poporul meu, spuse el regelui,
sau voi muri impreun5. cu tovariqii mei. Voi
implini astfel ceea ce imi este scris. I Egeu virsd
lacrimi auzind aceste cuvinte gi ficu tot ce-i
st[tu in putin{,d pentru a-l intoarce pe 'fezeu
cle la hotdrirea luat[. Dar poporul incepuse sir
murmure spunind cd, la urma urmelor, nu era
drept ca regele, primul vinovat de acea nenorocire,
s[ se sustragd de la consecin.tele ei qi cd, in fond,
fiecare p[rinte era obligat ln egal[ misurd si-gi
sacrifice plogenibura. ProtesLele deyeneau tlin
ce in ce mai vii. Atunci, in fala adundrii poporului,
'I'ezeu se ridici in picioare gi declard c5. este gata
sd plece irnpreun[ cu ceilalti tineri, ltir[ s[ mai
ia parte la tragerea la sorli.
Ilegele trebui si cedeze. < Du-te, ii spuse el.
$i cind va sosi tlmpul si faci calea intoars5, eu
'i'oi veghea sosirea cordbiei tale. Md voi sui s5.
aqtept pe stinca inalt5, Sunion. Daci vei reursi
in faptele tale, s5. ridici pinze albe in locul pinzelor
negre cu care pleacii azi nefericita corabie. Voi
afia asbfel mai repede despre biruinla ta. Inima
mea va tres{lta de bucurie ;i voi aduce sacrificii
pentru a-l impica pe Poseidon. I Dupd aceea,
Tezeu, impreunS. cu cei treisprezece inso,titori
ai sdi
- dupd unii rnitografi cincisprezece
-se indrept5 spre l,emplul lui Apolo, oferind zeului
o ramur5 de m5.slin, legat[ cu un smoc de lin[
albd, semn cu care se* invoca protec,tia zeilor.
Apoi, inso.tit de mul!,ime, cobori la Faleron unde,
luindu-qi rdmas bun de la rude, priel,eni qi cet5-
[,eni, ridicd ancora indreptind spre Creta corabia
cu pinze negre care
Pltttea pe marea Cretei at, prora radiind, azur
Dwci,ndu-l pe Tezeu ;i ;apte perechi de tineri ionieni
(Bacchilide, Ditirambul lui Tezeu)
Ajungind pe insul[, el a fost intimpinat de
Minos cu mari onoruri, ca un fiu de rege ce era.
in ciuda soartei care i se hdrdzea. Seara avu loc
o petrecere. Cind se turnd pentru a treia oari
vinul care linipteqte grijile, chiar daci in inirni
sdldqluieqte teama de ziua de miine, Tezcu incepu
sd-;i povesteascd isprdvile. Ariadna cea crr ochii
de azur, care gedea la stinga tdtalui sdu, ascultind
povestea cu luare amin.be, se indrdgosti de Tezeu.
Dupd petrecere, ea ceru ajutorul lui Dedal, care
ii ddrui o spadd cu doud tdiquri qi un ghem de
lin6. Ea le d5.du lui Tezeu cerindu-i in schimb
sI jllre cd o va lua de solie gi o rra duce la Atena.
In ce chip a reuqit Tezeu s[ rdmin[ singur
cu printesa, nu se qtie. Dac5. ar fi sd ne ludm dupd
desenul zugr[vit pe un vas yechi, ea torcea lina
iar tindrul ii vorbea qi o giugiulea intinzind mina
spre ea. Prin-tesa ii dddu fusul cu firul tors, sau
un ghem, dupX cum se poate vedea pe o altd
picturd.
Cind venirl zor-ile, eroul astfel echipab iqi
sbrinse tovardqii hirdzili s[ fie sfiqia,ti de Minotaur
;i-i conduse pe ![rmul unde trebuia sd aibd loc
sacrificiul ritual. Oracolul din Delfi ii sf[tuise
s5-qi aleagd drept cdlduzi pe zeila iubirii. De-
abia atunci inlelese Tezea tilcul ascuns al acestei
preziceri 1.
Astfel inarmat qi cu puteri noi, eroul pdtrunse
in labirint, ldsindu-pi tovardqii la intrare, unde
fixase capdtul firului infdgurat pe ghem.
Drumul prin labirint era t5.cut qi intunericul
se fdcea din ce in ce mai de nepltruns. Printre
clegetele eroului, firul se deplna incet, parc5. Idr5"
sfirqit. Doar din cind in cind, de-a lungul pere!,ilor
lustruili, se auzeau murmure qi ecouri, ca o suflare,
0a un vuiet de vint. De vint oare ? Apoi, acolo
unde trebuia sd fie ascunziqul cel mai dinduntru
al drumului intortocheat, dup[ ce cotise de un
num5.r infinit de ori la dreapta qi la sbinga
- sau
cel pulin aqa i se pdruse -- incepu s5. se zdreasci
o gean5. de lumind. Mai intii auzi r[sullarea
l3estiei, apoi o vdzu prdvdliti pe o lind. Dormea
greu si era negtiutoare.
1 l'ocilide, Ilagrl. lUti ; sr:hol. Udi.saeu,, Xl, 320, 'l'czcrr
;r losL instrui{, asupra rnodului irr 1'are s[ surprindi Mino-
l;tnrirl in tirnp ce acesta dorrnca irr ,,tux6q, dcsigur
;rrrnctul cenlral al labirintului coirvcnlional (cf. BOSAN-
QUItT, ort. cit.

Potrivit poruncilor oracolului, Tezeu trebuia
sdo apuce de sprincene qis[o sacrifice lui Poseidon.
Dar Bestia auzind zgomotul uqor f[cut de
muritorul care se apropia, se ridici precum ani-
malele sdlbatice, treazi qi gata si apuce un bolovan
care se gdsea lingi ea. Cei doi se privird. Era
pulin loc acolo. Eroul se repezi la animal gi,
acoperind cu mina stingd ochii taurului, cu mina
dreapti li infipse sabia in trup. De indatd pere!,ii
incdperii, pdmintul ;i trupul eroului se umplurS.
de singe. Tezeu invoc5 atunci numele lui Poseidon
cu recuno$tin.t[ qi, cdlduzindu-se dupi firu] de
lin5, ieqi din labirint.
Dupd albe surse, pericolul cel mare consta nu
in complexitalea drumului, ci in intuneric. De
aceea, se spune ci Ariadna, indrdgostitd de el,
l-ar fi insolit pe erou qi i-ar fi luminat drumul cu
strdlucirea coroanei de aur pe care o purta pe
cap sau cu o ghirlandi luminoas5.. Pentru cei
vechi fapta aceasta adduga o mirgdvie la o tridare
qi mai mare, deoarece Minotaurul era, la urma
urmelor, fratele vitreg al fetei, iar coroana ei,
un simbol al virginitdlii.
Cind Tezeu pdrdsi Creta, pe corabie se afla qi
Ariadna. Legenda spune ins5. c5, printr-o inqe-
ldtorie, profitind de somnul prin!,esei, eroul o
pdrdsi pe o insuli.t[ numitd Naxos. Dup[ o alti
povestire (Diodor Sic., V, 51,4), Tezeu nu refuzase
cdsdtoria din neloialitate, ci pentru cd Dionysos
ii apdruse ln somn poruncindu-i si-i lase lui fata
pe care gi-o alesese de so.tie. Diminea!.a, inainte
ca Ariadna sd se trezeasc5, qi sd-qi dea seama c5.
fusese pdrdsitd qi sd fie cuprinsd de disperare,
Dionvsos cobori pe insuld in carul sdu tras de
tigri pi de linxi uriaqi. Trezind-o, ii incoronS.
fruntea cu mirt care fereqte de be!,ie, o conduse
in cortegiu nup!,ial pe muntele Drios ;i apoi in
insula Naxos.
Ariadna, complice a asasinului fratelui siru,
era socotitd de greci printre marile p5.c5l,oasc.
Mai tirziu, grecii nu numai cI au iertat-o, dar au
qi recunoscut-o ca so,tie a zeului ambivalenb --
chtonian ;i misterios, vesel ;i infrico;titor, capri-
cios si crud
- care a fost Dionysos. Ei au acceptat'
cle aiemenea ca divinul ei so!- sd o inalle printre
constela{,ii, pentru ca astfel sd i se recunoascS'
rrc deplin dernnitatea de solie divin[. Pe firmament
i,a a iuat numele rle Aridela, ( ceil oare se vede
rle denarte u.
in'Grecia aIttic5, figura Ariadnei - care deve-
nise obiectul unui culL- ca < fiicd a soarelui > sau
ca < fecioard solar[ I qi simbol a] Primdverii -*
stiitea aldturi de aceea a lui Dionysos, de asernenea
t;rr asnecl,e de mulbe ori ambivalente, deoarece
flvea o narle sdrbLtoreascd qi una tlureroasl,
ftrncbr5. ti i"l.ti"d. ln felul acesLa, dupd W.F. Otto.
se rnaniieita ambivalen[a gcneral[ a cul[ului
clionisiac. Ariadna este puitdtoarea miticS. a durerii
qi a fericirii, un simbof al situaliilor limitii: nimic
iin tu.u ce este omenesc nu ii este strdin; ea
tr[ieste totusi in leEdtur[ continuS' cu divinitat'ea'
Iit ceea
'ce privepte simbolismul firului, el
rrnare in tliferite'contlexte qi inclicl intotdeauna
(JuL, Iorm{ de lan!,, fringhie sau numa.i ca urm[
irasatii grafic) lel[turi dintre diferitele stdri
de existei![ sau dintre acestea qi principiul care
le animd. Vom intilni mereu reprezentarea unei
linii f[r5. continuitate, a unui traseu mai mult
sau rnai pu!,in complicat, uneori rS.sucit asupra
lui insuqi'ca s5. formeze noduri sau intortocheri,
dar totdeauna vrind s5. semnifice
- < nod vital I
sau a ganglionD
- o legdturd, o condensare, ooprire'
RezoiiarEa echivaleal5 cu incebarea unei stdri
morale sau a unei situalii de <legdturdDpe care o
simbolizeazS. Ne gindim la motivul atit de des
intiinit al meandr"ului sau la acela al liniei ger-
puiLoare care amjnle;Le, pe .sarcolagii, curg€rea
i'ontinud a vielrii spre moarie qi a morlii.spre.viald'
Aiuns Ia Deloi, impreun[ cu tinerii sdi inso-
litori scdoati de la' moarte (PluLarh, Thezew 9, d),
'h.rro u ,iett1lt;t, ct ei dansul cocorului., care indtd
siiwozitdtite'labirintului. Apoi a oferit un sacri-
iitiu toi Apolon qia depus, in vccinilatea,tdlmului,
o statuie i Afroditei pe care Ariadna o luase cu
sine pe mare. De atunci, a,ceastS'.imagine a fost
,,"tti"te pe insula sacrS' drepb Afrodit'a Hagne

( cea sacrd t. La Faleron, in fiecare toamnd, la
culesul viilor, atenienii comemoreazd pe Tezea
in amintirea intoarcerii cu bine a odraslelor lor
din marea aventurd.
ln:jlrpit, Te-zeu jq indreptd corabia spre patrie,
nerdbddtor sd ducd la Atena vestea saivdrii sale
;i a inso,titorilor_ sdi, precum qi a izhdvirii cetdtii
de nemilosul tribut.
. Se qtie insfl ci dupd bucurie vine totdeauna
$u1ere3
qi c[ invidia zei]or nu se.lasd aqteptatd.
lntorcindu-se spre tdrmurile paLriei, Teleri uitd
de promtsrunea fdcutd tal,dlui sdu de a indlLa
p pinzd albi la corabie dacd va fi biruitor. Cind
bdtrimrl rege vdzu a_pdrind din mare
"au "rugrtcare impingea corabia spre capul Sunion,'se
aruncd. disperat din inaltirl stincilor.
Dar qi pietatea zeilor este la fel de promptd:
pentru_ a pdstra in amintirea oamenilor eveni-
mentul, marea care inconjoard. ldrmurite Ellaclei
qi.le*uneqte cu insulele poartd cie atunci numele
lui Egeu.
DEDAL
Desiinul a vrut ca viata lui Minos sd rdmind
strins.legatd de aceea a lui Dedal, marele faur
care trdia la curtea sa. Cine era acest Dedal
(numele vine de la 8ar,Dd).I(r,.r : a construi
bine) ? Atenian de origine, el a
-inveni
at securea
cn_doud tdi;arl (labrys)", suia de
"i" iiii, echerul,
nrvela cu buld de aer, burghiul, vela
'de
coral
!i., <r statuile care se mig"cd o-' n"a coborltor
dintr-o .sLirpe regeascd. Dar'legenda pretinde cd
a treburb.sd fugd din cebat,ea sa nataid deoarece
ucisese din invidie profesionald pe un nepot al
sdu care ii era qi ucenic. S_a refuqiai atunci in
Creta, unde regdle, l"."ro* ,a^irrrF'i- curtea sa
ul
^meqter -atit de faimos, i_a acordat protec,tia
gi favorurile sale.
. _ Prpe-fuga lui Tezeu, Minos se rizbund de
Lrddarea lui qi a Ariadnei, inchizindu_i pe Dedal
gl pe ltut acesLuia, Icar, in Iabirintul construit,
de el insuqi. Pentru a sc[pa de aici, Dedal intre-
buin,t[ una din marile sale ndscociri, aripile. $tim
din Metamorfozele lui Ovidiu c5.Icar, apropiindu-se
prea tare de carul Soarelui, ceara care fixa penele
aripil:r sale a prins sd se topeascd din cauza
cdldurii prea mari qi astfel b[iatul cdzu in mare.
Tatdl, mai prudent, reuqi sd aterizeze in Sicilia
- intre Selinunt qi Agrigento
- unde, dupd cum
se spune, a fost primit de regele Cocalos, cu rnari
onorun.
Ca sd mullumeasci regelui pentru ospita-
litatea sa, Dedal ii construi pe muntele Erix un
templu al Afroditei, iar pentru zeild un fagure
de aur in care igi fdcurd albinele casa. Pentru
fiicele regelui el fduri giuvaeruri cu forme nemai-
vdzute pind atunci.
Minos, stdpinul mdrilor, hotdri insd sd-qi
recapete arhitectul, drept care il urmdri qi cu
toate c5. acesta se ascunsese cu ajutorul regelui
Cocalos, il gdsi datoritd unui viclequg ingenios.
Astfel, Minos care cunoqtea insula
- tradi.tia ii
atribuie intemeierea coloniilor Minoa qi Enghios
de lingd Siracuza
- merse din cetate in cetate,
fdgdduind pretutindeni o mare rdsplati aceluia
care va reuqi sd facd si treacd un fir prin volutele
unei scoici ln spiral[. Cind Cocalos ii dddu o
scoicd cu firul trecut prin ea, Minos qtiu cd gdsise
ceea ce cduta. ln adevdr, Dedal fusese acela care
rezolvase problema, bdnuind cine o pusese. El
gdurise scoica in centru qi bdgase lnduntru o
furnicd de care legase un. fir foarte sublire.l
1 Nlotivul scoicii spiralate (spirald simpld sau dubld),
drum intortocheat fdrl iesire, a fost deseori pus in legd-
turd cu Dedal qi cu labirintul Poetul epigramist Theo-
dorides (Antologia Palatina, ll, 224) numegte < Labi-
rintul rnlrii r ($rvd).r.o ).apipuvee) o scoicS. abia pescuitl.
Scoicile erau embleme ale nimfelor. Dar qi labirintul
auri-cular (al urechii) este numit ln qtiin!5. < coclea u.
In Antologia, Palatina, primele doud versuri ale frag-
mentului citat suni precum urrneazi:
Spune-mi, scoicd u lui Dedal, cine te-a sfinlit cind
lfe-a cu,Ies, diafa,n i.noelig al md,rii, albitd d,e paluri?

.. il ,9?r, d-und aceea ceru Minos regelui
Cocalos sd-i restituie pe fugar. Rezultatul a"fost
c[ Minos pieri ln urma une] noi oi ultime strata-
ge.me_ a
-meqterului faur. Dedal'povesti fiicelor
lui. Cocalos c[ (Diodor Sic., IV, 79) cre[anul
o.brqnula s5. se stropeascd. in baie cu apd (dupd
allii, cu smoald) clbcotitd. Astfel pieri, depaite
de insula. *-", _it cetatea Clmicos,
'rrr.,urarrul
pe
care Hesiod tl numise < cel mai puternic dintre
muritori >. Veacuri de-a rinrlul, hormintul sdu
a_putut fi vdzut in apropicrea cetdlii Agrigento.
Allii spun cd rdmdgifele- sale au fost iirafioiate
cretanilor care le-au 49pr,r intr-un sarcofig pe
care se putea citi: << Mormintul lui Minos," fiul
lui Zeus rl.
S-ar pdrea. ci o inrudire misterioasd leagd.
pe protagonigtii acestui mit. Dedal este un Areih-
tljd, adicd un urmaq .al acelui Erechteu pe care
Hefaistos, zeul focului qi al megteguqurilbr care
se pracbicd cu ajuLorul focului, il'nisdusc cu Gea
(Pdmintul), mama tuturor lucrurilor. Dar Erech_
teu,. intemeietorul cetdlii Atena, este totodatd
o fiin,td semidivind, a
-cdrei
naturd line qi de
om qi de garpe gi de vint qi e la rindul '"i
.or'"l"ta
9r1
Pgtho..gi.
Qqlfirug, cei doi serpi gemeni, uciqi
(dupd unii, imblinzi!i) de Apolon car"e i-a impletit
apoi pe caduceul sEu pen{ru a simboliza iiala
si .moartea, sau puterea de a vindeca gi cle'a
ucide.
Tatdl lui Dedal a fosi Metion, cel de al doilea
fiu a lui Erechteu. Agadar, marele me,ster faur
este nepotul primului atenian, omul-qarpe, pre_
cum gi strdnepot al lui HetaisLoi, zeu caie iucreard
cu- focul qi fdureqte obiectele cu uneltele fiera_
rului qi ale Terrei.
Dar nu numai atit: dupd spusele unor mito_
grafi'. C3uops, fiinla primitivi, de Ia care ate-
nlenrr Dr-au luat numele de cecropizi, ar fi fost
fratele mai mic al ]ui Metion, tital' tui Dedal
!i deci unchiul lui Egeu, tatdl pdmintean al lui
Tezeu. Dind urmare unor aluzii secrete ale mitu_
lui, vom vedea cd De-dal, fiinld de spild regeascd,
gi unchi (sau unchi at taieluij al lui'Tezeu] luind 32
puterea prin forld, a silit pe fiii lui Metion sd
fug[ din Atena. In sfirgit, Deda] ar fi vdrul lui
Talos, rivalul sdu de meqtegug gi, dupd spusa
unor mituri, omul-taur de bronz care pdzea
insula Creta.
CRITICA MITULUI
Sd critici un mit sau s5. disculi o legendd ar
p[rea un nonsens, o lncercare absurdd. Ar fi
iotuqi interesant sd ne oprim pu,tin asupra moti-
velor care au dat naqtere unei legende. Cercetdri
gi incercdri de acest gen au mai fost fdcute qi
altddati gi anume de cdtre scriitori apar,tinlnd
clasicismului tirziu. Astfel, Filochoros (citat de
Plutarh, Thezeu, XX) afirma cd dupi credinla
cretanilor din timpul sdu, Minotaurul era de
fapt un general numit Tauros, invins de Tezeu
in jocurile atletice ( l), iar tinerii trimiqi ca
tribut erau linuli prizonieri in labirint, la
dispozilia inving5torului; sau c[ Minotaurul era
un comandant invins de atenieni intr-o bdtdlie
navald ( !).
Ideea unei cercetS.ri sistematice este totuqi
relativ nou5., un fruct al <t Romantismului > qi,
in ultimd instanld, de un interes istorico-analitic
cu totul modern in ceea ce prive;te legendele
gi povestirile < populare D sau patrimoniul mitic
al unei naliuni. Inainte de 1700 naraliunile
complexe de inven.tiune colectivd erau examinate
cel mult prin prisma unor speculalii, adesea
falacioase, in t lumina ra.tiunii naturale r.
Dar chiar din cea de a doua jumdtate a seco-
Iului al qaptesprezecelea, s-a redepteptat in Europa
interesul pentru tezaurul legendelor qi obiceiurile
populare, indeosebi in ceea ce priveqte Grecia.
Incep sd se inmul.teascd imbrdJ,iqind noi puncte
de vedere, operele dedicate expunerilor istorice,
expunerilor privind viata vechii Elade. De cele
mai multe ori, ele sint numai pretexte pentru
a discuta despre iegi qi moral5. In aceastd peri-
oad5. senin[ s-au ndscub Telernah al lui Fenelon

$i numeroase alte descrieri de cdldtorii mai mult
sau mai pulin imaginare. Sint primele afirmdri
ale Romantismului neoclasicizant. Chateaubri-
and qi. Hiilderlin se numdrS. printre aceqti ro-
mantici.
Printre numeroasele mirturii ale epocii si
amintim Cdldtoria ti,ndrului Anacharsos tn Grecia,
scrisd de abatele provensal Jean-Jacques Barth6-
l6my (1716-1795), faimos in tirnpuf sdu. Auto-
rului i-au trebuit Nreizeci de ani- ca sd-qi scrie
cartea. La aparilia sa, in 1788, aceastd operd,
i1.. c-ar.e erudi.tia este ascunsd numai de gralid
stilului, a fost consideratd ca un eveniment
Iiterar de prim ordin. Numeroase lraduceri s-au
succedat dupd. aceea in toatf, Europa.
Dar si privim mai degrabd rezultatele lnre-
gistrate in .
domeniile filolbgiei, etnologiei qi al
studiilor mitologice care prbcedeazi ci metode
de cercetare mai serioase qi mai precise.
Conform _u_nei opinii, consolidat{ in prezent,
numele lui Minos nu ar desemna in Cieta un
anumit personaj istoric, ci regalitatea in genere,
iar numele elenic ar fi personifica"ea mi"ticd a
urlei serii de suverani care au domnit in Cnossos.
< In bazinul Mediteranei Orientale existau multe
orase purtind numele de Minoa, marcind astfel
extinderea imperiului maritim cretan, care, desi-
Aur,.. n_-1 putut fi opera unui singur monarh.
Regii Minos din Cnossos aveau ca emblemd a
suveranitdlii floarea de crin qi securea cu doud
tdipuri <rlabrys >, din care s-ar putea sd derive
numele de labirint ( casa securii-duble >. (Pram-
polim, op. cit., l, 246). Dar despre aceasta vom
mai vorbi.
Se spunea c[ la fiecare nou[ ani, Minos se
intilnea cu tatdl s5u divin Asterios intr-o peg-
terd sacrd a muntelui Iuctas. <r Iati o prlm[
dovadd cd cultul cavernei qi cultul in cariernd,
adicd in lo_c a.scuns, au constituit o parte esenti-
ald a ritualurilor cretane, de la bun incepui rr
(Frazer).
.Minos a st5pinit Creta ;i insulele egeene cu
trei generalii inainte de r[zboiul troian, spune
Homer (Odiseea, XIX, 178) gi adaugd c5. < a dom-
nit noud ani qi a fost glasul lui Zeus )), ceea ce
ar fi putut s5. insemne c5 a fost o fiinld divind
sau un zeu incoronat, inlocuit din noud in noud
ani. Minos a fost considerat de asemenea autorul
constitu!,iei cretane, precum qi intemeietorul supre-
rna,tiei navale a insulei (Herodot, III, 1.22; Tuci-
dide, I,4).
Teoria gi studiul caracterului sacru al dem-
nit[lii regale in antichitatea cea mai indepdrtat5,
impreund cu caracterul limitat in timp al rega-
lit[!ii, adici pe o perioadd determinati de ani,
sint cunoscute in special in urma amplelor cer-
cet[ri ale lui Frazer qi a marii cantitfl,ti de mate-
riale adunate de el. Este probabil cd uciderea
rituald a regelui la sfirqitul unei perioade deter-
minate a fost lnlocuitd la un moment dat
- in
urma unei imbundt[liri a moravurilor, a conso-
liddrii puterii dinastice, sau pur qi simplu pentru
cd unul din regi a .tinut mai muit la via.ta sa
-prin practica, mai pu!,in singeroasi qi radicalS,
a unei < regenerS.ri mistice l - o reinnoire sau
reintinerire prin comuniunea cu divinitabea. Esbe
de presupus c5. Homer, intr-un pasaj destul de
ohscur din Odiseea (XIX, 233-235,) se refer5.
chiar la aceastS. practicd. Dar sd. vedem ce spune
Frazer insuqi in legiturd cu acest obicei:
< Oricare ar fi fost originea obiceiului, ciclul
de opt ani coincidea cu durata domniei in alte
pdr!i ale Greciei, cu excep,tia Spartei. Astfel,
Minos regele cretan din Cnossos, al c5.rui palat
a fost dezgropat recent, a delinut demnitatea
consecutiv pentru mai multe perioade unitare
de opt ani. La sfirqitul fiecdrei perioade, el se
retrdgea in pe;tera oracolulni pe muntele lda,
unde intra in legdturd cu pdriniele s5.u divin,
Zeus, dindu-i socoteali de felul in care guvernase
in timpul celor opt ani qi primind instruc!,iuni
pentru perioada viitoare. Tradi.tia sugereazS. c5.,
la sfirqitul fiecdrei perioade, puterile sacre ale
regelui aveau nevoie sd fie relnnoite prin uniunea
cu divinitatea qi c5, fdri aceastd reinnoire, regele
ar fi pierdut dreptul la tron.

Fdrd a putea fi acuzali de pripeald, putem
admite cd tributul de qapte tineri qi qapte feci-
oare pe care atenienii erau obligali s[-i trimiti
lui Minos la fiecare opt ani avea o oarecare
Iegdtur[ cu reinnoirea puterilor pentru viitoru]
ciclu de opt ani. Cit despre soarta care ii agtepta
pe aceqti tineri la sosirea lor in Creta, tradi!,ia
este variabild. Predomind totuqi pdrerea ci erau
inchiqi in labirint pentru a fi devorali de Mino-
taur sau, cel pulin, pentru a fi incarcerali. Poate
ci erau condamnali la a fi arpi de vii in trupul
unui taur de bronz sau al unui om cu cap de
taur, in scopul reinnoirii puterii regelui qi a
soarelui pe care aceste fiin,te le personificau.
Faptul acesta ne este sugerat qi de legenda lui
Talos, omul de bronz care stringea tinerii in
brale gi s[rea cu ei in foc ca s[ fie arqi de vii.
Legenda spunea cd acel monstru fusese ddruit
de Zeus Europei, sau de Hefaistos lui Minos,
ca sd supravegheze insula Creta deasupra cS.reia
trecea de trei ori pe zi. Conform unei interpretdri
apdrutd in antichitatea tirzie, monstrul era un
taur, dupd. o alta
- soarele. Dupd toate probabi-
lit{lile, el poate fi identificat cu Minotaurul qi,
despuiat de atributele sale mitice, nu era alt-
ceva decit o imagine in bronz a soarelui, repre-
zentat de un om cu capul de taur. Poate cd,
pentru < a face mai viu focul soarelui >, erau
sacrifica,ti acestui idol fiin.te omene;ti bdgate
in corpul sdu scobit sau aqezate pe bralele sale
intinse qi apoi rostogolili intr-un cuptor. In acelaqi
mod procedau qi cartaginezii care-gi sacrificau
copiii lui Moloch. Asemdnarea cu tradi,tiile
cretane sugereazE. cd acest cult legat de numele
lui Minos qi al Minotaurului a fost puternic
influenlat de cultul semitic al lui Baal. In
tradilia referitoare la Phalaris, tiranul din
Agrigento, qi ia taurul s{u de bronz se gdsegte
un ecou al unor ritualuari asemdnd.toare existente
in Sicilia, unde puterea cartaginez5. avea rdddcini
puternice l.
In ceea ce privegte figura de bronz sau din
alt metal al lui Talos, putem aminti de bltrinul
cretan despre care pomenegte Dante in Dipina
comedie;
De aur fin e capu-i; piept qi spete
de-argint curat, iar bratele-i la fel,
pi'ncolo trunchi de-aramd i se dete
qi-apoi in jos piciorul sting de-o,tel,
cel drept de-argili coapti prin arsur[
qi std mai mult, demult, numai pe el
(Infernul, XIV, 106-ttt, traducere de G. Coqbuc)
Dupd E. Bethe (<r Rhein Mus. > XV [19{0],
pp. 2L4 qi urm., 2L8, 225), Minos, fiul lui Zeus-
Taurul qi solul lui Pasifae, care a nS.scut un fiu
jumdtate taur, era chiar zeul-taur: ( Istoria lui
Tezeu qi a Minotaurului era un duplicat al isto-
riei lui Heracle care invinge taurul cretan qi al
lui Tezeu care captureazS. taurul de la Maraton.
In ambele cazuri istoria este alegorici ;i repre-
zintd infringerea domina,tiei cretane. Heracle care
se duce in Creta ca sd prindd taurul simbolizeazd
pe coloniqtii dorieni. Tezeu care invinge acelaqi
taur ln Atica, elibereazd .tara de cuceritorii cre-
tani r. J. E. Harrison aduce o interpreiare par-
lial diferitd, intr-un studiu publicat de < Hellenic
Society > in 1910, afirmind c5. uciderea Minotau-
rului, progenitura taurului ndscut din gqe,
exprima ruinarea puterii maritime cretane. < Mino-
taurul constituia < punctul de reper r primitiv
in jurul cS.ruia s-a cristalizat figura complexd a
lui Poseidon ) (R. C. Bosanquet, arl. cit.1.
Este interesant s5. cunoagtem qi pdrerea lui
Wilamowitz-Moellendorf privitoare la nagterea qi
evolu,tia acestui mit:
<r Acel pragmatism care nu-l acceptd pe tau-
ml lui Minos, face ca Tezeu s[ inving[ pe un fiu
al lui Minos cu numele de Asterios (Pausanias,
II,31., I) fapt care la rindul s[u si duc[ la presu-
punerea c[ insupi Minotaurul purtase numele
de Asterios (Apollodor, Bibl., III, II). . . SI
revenim la < Taurul Minos r - ii spunem aqa
deoarece, pentru un grec, numele << Minotaur l37

nu are nici un sens. Acesba nu face allceva decit
s5. stea prizonier ln labirint qi sd devoreze oameni
pin[ cind este omorib de Tezeu, lucru care nu
se prea potriveqte cu un taur solar. Grecii numesc
<r labyrinthos u (poate cd avea acest nume chiar
de la inceput) palatul din Cnossos, aflat in stare
de ruind avansat[. Acele ruine le inspirau fricd.
$i ast[zi inci poli s.I te pierzi in coridoarele lui
incilcite. De aici s-a nlscnt povestea despre
firul Ariadnei cu ajutoml cdmia numai 'fezeu
a puLut si ias5 la luminii. Ceiialli to!,i au fosl,
devora.ti de monstrul reprezentat din primele
timpuri ca un om jumitate-taur, adic5. un om
cu capul de vilel. .. Nu este sigur c5. aceasti
imagine lqi are originea in arta minoicd. Dar clriar
qi in acesL caz, ar fi fost vorba de acceptarea unei
forme qi nu a unui con,tinut. . . Nu este insd pro-
babil ca aceastS. legendI si fi fost inventatS.
in Creta, unde Minos era un rege real. Ea s-a
n5.scut, mai degrab5., acolo uncle a fost zdmisiit
gi unde era venerat eroul liberator. .. Cit des-
pre taur, este chiar acela cu care Pasifae, fiica
lui Helios qi solia lui Minos, concepuse Mino-
taurul. Ea este aceea care a acreditat povestea
privind Minotaurul qi taurul solar. Acest taur
fusese trimis de Poseidon la rug[mintea lui
Minos in scopul de a confirma regelui dreptul
la putere. Dar Minos, degi promisese s5. il sacri-
fice, nu fdcuse acest lucru, din cauzd c[ tauru]
era prea frumos. Pedeapsa a fost cd qi Pasifae
l-a gdsit foarte frumos. Aqa relateazd Apollodor
(Bibl. III, 8). Colaborarea lui Dedal poate fi
consideratS. ca o addugire apdrutd in momentul
in care o anurnitd curiozitate indiscretd a nS.scut
intrebarea asupra modului in care a fost posibild
uniunea fizicd cu monstrul. . . cit despre soare,
ajungem aici prin numele reginei Pasifae. . .
< cea foarte luminoasd > (Helios, Minotaarus in
Vorhellenische Gt)tter, cit.). . .
(ln ceea ce privegte povestea cu vaca fals5,
infdliqatfl prin inqeldciune marelui Taur, divin
qi monstruos, o regdsim qi in alte cicluri legen-
dare, de la ciclul indian Ribhu la saghclo nordice
despre Herraudh ;i Bosi, care povestesc despre
felul in care un taur s-a imperech,eat cu o vacri
falsd in templul fecioarei l-Ileidh, rdpitl qi menitd
sd fie sfiqiatd de un vultur.)
<. . .Securea cu doufl tiiguri nu are in Grecia
nici o semnificalie religioasd qi grecii au numit
astfel labirintul, nu numai in Crela, de la numele
s5.u carian. . . > (Mischwesen, ibid. vol. I, pp.
tt0 -tlt) >. Cum s-ar putea crede cd cretanii
minoici ar fi addposbit ln palatul lor regal un
monstru sau ar fi fdcut din aceastS" reqedinld
nu o locuinld, ci o clddire construitS" in aqa fel
incit cel care ar fi intral in ea s5. nu mai poat5
gdsi ieqirea ? Fdr[ Minotaur insd legenda ar fi
fost lipsitfl de un conlinut rcal t (Ariadne, ibid.,
Acum, despre Ariadna gi fuga sa din casa
pdrinteascd. Acest motiv al fecioarei (in general
o fiicd de rege), simbolizind Soarele sau Pri-
m5vara (in ceea ce privegte mitui, este acelaqi
lucru), pe care un erou o elibereazd dupd ce a
infruntat minia pdrin.tilor ei, se regdseqte intr-o
serie nesfirqitd de povestiri mitologice sau legende.
Oricit de fascinant ar fi acest motiv, nu ne putem
opri pentru a-l discuta (pentru izvoare antice,
cf. Krause, op. cit., pp. LL4-1.94). Amintim
numai, cd dupi Bachofen, la multe popoare din
antichitate, luna era conceputd ca divinitale
masculinS., iar soarele ca zeitate femininS., de
pildd in India gi la multe popula!,ii germanice
sau slave (Surya, Syr, Salis, Sauil
-etc.). In
Ramayana, Varuna, zeu al cerului qi pdzitor al
bduturii cereqti atnrita, il pune pe meqterul Vish-
vakarma, tatdl femeii solare Sutya, sd con-
struiascd un castel uria; cu o sutd de camere irt,
care sd o tnchidd, pe femeie. Pentru a o surprinde
pe drum ;i a o captura, palatul a fost construit
pe muntele rshta, acolo unde soarele in asfinlit
se apropie cel mai mulb de pdmint. Varuna era
leprezentat cu un la[, in mind qi era denumit
< aruncS.torul de la! > (paqahasta), deoarece se
credea cd. soarele in amurg putea fi prins cu url
la!. Castelul cu o sut[ de camere nu amintegte
oare de labirintul din Creta ?

Tot in leg[turd cu aceasta, Eschil povesteqte
cd Hefaistos
- alt meqter f[urar ceresc
- ar fi
construit un labirint pe insula Lemnos. Dacd
se ia in consideralie drumul soarelui care, toamna,
descrie un cerc mereu mai inclinat, atunci acest
drum ar putea fi uqor asimilat cu intortochelile
labirintului care il apropie treptat de inchisoarea
plminteani in care, in extremul Nord, el dispare
cu totul, ca sd reapard primS.vara.
In ceea ce priveqte interpretarea figurii lui
Tezeu ca erou solar sau eliberator al soarelui
- figurl care o concureazd pe aceea a lui Hera-
cle
- ea a apdrut, dupd cum qtim, foarte de
timpuriu. Acest atribut se manifestd mai evident
in episodul abandondrii Ariadnei, in legdturd cu
care sursele mitologice dau dovadd de multd
nesiguran,td. ln adeidr, in timp ce dupi versiu-
nea cea mai rdspinditd (care corespunde unor
episoade asemdndtoare din ciclurile mitice ale
altor popoare), el iqi pdr6segte proaspdta sa so,tie
pe insula Naxos, dupd o altd legendd, cind ajunge
pe aceastd insuld ii apare zei,ta Atena care il
convinge si cedeze fata lui Dionysos, astfel incit
Tezeu
- fiinld solarS.
- o elibereazS. in primd-
vard., restituind-o zeului la venirea toamnei. Aceas-
t5. versiune std in legitur[ cu tradilia conform
cdreia Delos
- insula solarS.
- ar fi aparlinut pe
rind lui Apolon ;i lui Dionysos.
Nu trebuie trecutS. cu vederea qi o altd mdr-
turie mitologicd, amintitd in acest context, d-acd
nu greqesc, numai de Gordon (op. cit., p. 125).
Conform acestei legende, Neptun qi Apolon ar
fi apdrut lui Laomedon, regele Troiei, sub infd-
liqarea unor muritori gi s-ar fi oferit sd con-
struiascd zidurile de apSlare ale cetdlii. Pe urm5.
insd, deoarece regele nu s-a achitat de obligaliile
convenite, zeul oceanului s-a infuriat qi a trimis
un monstru marin sd deva6Teze cimpiilL Ihonului
qi sd-i ucidd pe locuitori. Troienii, lnspdimintali,
s-au adresat unui oracol care le-a rS.spuns c5.
monstrul va putea fi impicat numai dacd Lao-
medon va pdrdsi pe ldrm pe propria sa fiic5,
Hesiona, ca s5. fie devoratS. de monstru. Dar
Heracle a ajuns la timp ca si ucidi bestia. ln
sd.virqirea acestei fapte el a fost ajutat de zei.ta
Atena, care a construit pentru el un zid de pdmint
in dosul cdruia eroul se putea retrage cind era
urmS.rit de monstrul care ieqea din mare (I{omer,
Iliada XX, 1"/+5; Diodor, IY, 44; Apollonios, II,
5-e).
Regdsim qi aici: tema zidului (de doud ori),
monstrul care iese din mare, fecioara care ur-
meaz5. s[ fie devoratfl de acesta, eroul care ucide
monstrul (mitologii subliniazd faptul c5. Heracle
qi Tezea
- eroi solari amindoi
- se aseamdnd
intre ei qi igi fac concuren!5. pind la a se confunda
in multe legende). $i incd ceva: o alergare lnapoi
cind monstrul inainteazd, o alergare inainte, cind
el se retrage
- prefigurare a <r dansului labirin-
tului u sau a muncilor lui Heracle.
Mai important este insd faptul c5. ln acest
caz avem o mdrturie timpurie a asocierii mitulni
labirintului cu cetatea Troia. Dupd o alt5. surs5.,
< Cetatea qi zidurile Troiei au fost reconstruite
de Belin ;i Lev, arhitec{i clin Creta, dup[ modelul
labirintului din Cnossos care constituia o repre-
zentare a universulwi i.nstelat D ( ?) (Cf. R.L. Morgan,
History of the Kymri, citat de Gordon).
Examinind reprezenLarea Monstrului, Humberg
observd in trecere (in Real-Enzyklopaedie elc.,
L924, arlicolul < Labyrinth >) cd < in figura miticd
a Minotaurului se recunoagte azi o form[ mai
recentd a Zeului-Taur cretan care era venerat
din cea mai veche antichitate (Urzeit) >.
De aceeagi pdrere este qi Karo (ibid): < Deoa-
rece printre demonii cretani apare qi omul cu
cap de taur (ca dealtfel qi pe un sigiliu din Egiptul
antic), este permis a-I considera ca fiind strd-
bunul Minotaurului grec >.
Asupra legendei Minotaurului planeaz[ gi acu-
za,tia gravd a sacrificiilor omenepti. Bosanquet
(art. cit.) inmS.nuncheazd argumentele respective,
cu toate c5 ele nu sint convingdtoare, dupd cum
recunoaqte autorul insuqi. Le enumerdm totugi
din scrupulozitate:
< Minotaurul, precum caii lui Diomede, este

un minc5tor de oarneni. Mitul lasi sd se inleleag[
c5" acest lucru este necesar pentru ca Minos sd
poatd satisface apetitul monstrului. W. Helbig
(Roscher, II, 30tt) recunogtea in aceastd legendd
o versiune a mitului lui Cronos care iqi devora
copiii. Cronos a fost inchis de Zeus in infern,
iar Minotaurul de Minos in labirint. Exista o
tradilie potrivit cS.reia in antichitate curelii jert-
feau pe insula Creta vieli omeneqti lui Cronos
(Prophyrios , De abst., II, 56 gi Eusebios, Praep.
Evang., IV, XVI ambii cibali intr-o operd pier-
dutd a lui Istros despre sacrificiile cretane), iar
s5.rb5.toarea cdrnii crude menlionat[ de Euri-
pide in celebrul cor al tragediei Cretanii (fragm.
472-Nauck), ca parte a inilierii in serviciul lui
Zeus Idaios (cel ndscut pe muntele Ida din Creta)
Ldsa sd se presupund un sacrificiu asem5.ndtor.
Intr-un fragment din aceastS. tragedie descoperitd
de curind, Pasifae iqi dojeneqte so,tul in termeni
care nu las[ nici o lndoialfl asupra conlinutului
acuzaliei. (Berliner Klassiherterte, Berlin, L907,
V, LL, 75). Euripide se gindea probabil la
misterele cretane in care adeplii sfiqiau cu dinlii
un taur viu pentru a comemora pe tindrul
Zagreus cel devorat de Titani (Firmicus Ma-
ternus, De errore prof. rel., VI, 109). Dar, dup[
cum se vede, aceste mistere nu au nici o le-
gdturd directd cu substratul de esen,tfl religioasd
minoicd. Ele expiicS. elenentele de canibalism
din povestea lui Euripide, dar nu qi aspectul
de taur al monsbrului devorator de oameni )).
Bosanquet citeazS. observaliile lui Frazer pe
care le-am amintit qi noi: sacrificiile de copii
ale fenicienilor qi ale cartaginezilor, imaginea
inroqitd in foc a lui Moloh gi istoria uriaqului Talos,
omul de bronz. Bosanquet aminteqte totodati c5,
in conformitate cu rezultatele unor sdp[turi
recente, in Sardinia, ln epoca de bronzrqra venerat
un Zeu-Taur, addpostit intr-un templd subteran.
G. Murray (Rise of the Greck Epic, ecl. a II-a,
pp. 156 qi urm.) crede c5. vizita periodici a lui
Minos la pegterile lui Zeus presupunea o cere-
monie de sacrificii si reintinerire si se intreabd
dac[ fecioarele care fdceau parte din tribuf nu
mureau odatd cu regele sau pentru el in pe;tera
zeului-taur.
ln legdturd cu locul unde se executau dan-
surile, construit de Dedal pentru Ariadna (X6poq
-ul homeric de pe scutul lui Ahiie: Iliacla, XVIII,
59), Bethe afirm[ c5, la origine, labirintul sem-
nifica numai un sistem complicat de coridoare,
folosite pentru dansurile corale qi cultice, dar
faptul nu pare probabil.
Pentru dansul numit ( geranos D care se exe-
cuta in miqcdri sinuoase (despre care lrom vorbi mai
pe larg), citim aici cd <prin aceastS. figurd orna-
mentald a labirintului igi gdseqte o explica,tie
dansul delic geranos, derivat din legenda Aiiadnei,
deoarece se desfdqura in mapa).).d,ler,q xo.i aye),Lle4
in miqcdri circulare care inaintau si se retrSgeau. . .
o imita,tie a cotiturilor extraordinare ale labi-
rintului din Cnossos r. $i el continu[ aslfel: < Se
pare c5. aceste miqcdri corale (de hord) se numeau
,,dansul cocorului", deoarece executanlii, tineri
qi tinere, care se lineau de mind sau iineau in
mind o fringhie care ii unea, erau atit de hpropiali
incit semdnau cu cocorii care se lin strins de
conducdtorul lor >. Mai addugdm cd pe vasele
piciate se gdseqte uneori imaginea unuf dansator
cu o mascd de taur pe fa,td.
In cuprinsul ariei Mediteranei orientale, irr
epoca babiloniand a lui Ghilgames, pot fi gdsite
prefigurdri interesante qi, poate, nu intimpldloare,
ale ciclului legendelor minotauro-labirintice.
Eroul Ghilgameg, cel mdre! qi drept, regele
care sddeqte in grddina palatului sdu curmalul,
simbolul jwsti{iei 1, iubegte ac,tiunile indrdznele qi
pornegte impotriva lui Khumbaba, uria;ul mon-
I Pe rnonedele cretane apare deseori
coroala unui arbore, care pare a Ii un
posibil ca aceastd liguri si reprezinle
arborilor-
o fecioard in
palmicr. Este
o divinitate a

struos ca capul impodobit de coarne (coarnele bou-
r"t"i sdlbaiec) ca"e pdzeqte intr-o p[dure de
cedri o fecioard' divind. El este poat-e un .precur-
sor al lui Minos cel drept. Inainte de a fi numit
< Ghilgamegu, in uncle- jlagmente hittite, eroul
rdtdcifor tlt. ,letto-it Ulluya. Unii cercetdtori
(Weidner qi Gesner) deriv[ acest nume de la cuvin-
iul accadian < ulla rr (indepdrtat), qi se intreabd
tlacl nu este vorba aici de o vcche r[ddcin[ a
numelui lui Ulise.
Uriaqul llnkidu, la inceput. vrdjna;ul lgi
Ghilgameq, apoi, dup[ ce a fost invins in- luptd,
nriet"en si'frate. apaie uneori cu un cap de taur'
ittio.; insi numai partea inferioarS' a corpului
s5.u este taurind. In alte reprezentdri il vedem
j"t"at"t" om qi jumdtabe taur, stind .intre doi
ilir""i; de o parle qi de alta se inalli' arbuqti,
ale c5.ror ramuri se termin5' in corole de aur
(arborele vie,tii ?). Pe o c[rdmidd din epoca cas-
;iit, or, o*'-tnnr pdzeqte un .palmier, simbol,
dup'd cum am ma-i spus, al justiliei (Roggia,
on. cit.. 2L.
' Cib
'despre uriaqul Khumbaba est-e sigur
(M.lean. ie Miliew' bibtique, III, p' 228) cd el
),ri turoirut tn Creta suh numele de Kubebe'
Ghilgameq, i'ndurerat ;i rtoios. totodatd'
- ca
Tezeu -lnu osbeneqte niciodat[ qi considerd c[
u*tu at datoria sa' s5' mintuiascd' omenirea de
monqtrii care o bintuie.
Pe cind se ducea cu Enkidu, acum prieten
(tdbli.ta III), s[ lupte impotriva monstrului Khum-
iubu'"""u,'dupd
^crm
urn spus, este infdliqat-.cu
un cap de tairr, Enkidu aie un vis turburdtor
care ii umple sufletul de groazS' El povestetste
regelui visul s[u:
" o . . .Ddd,ri peste un om P]lernic' Chipul s6u
era intunecat Ca noaptea' . . BJ -q lu.[ in brale
qi md aruncS. inlr-o prdpaslte. ;r-ml spuse' ' ;)
astfel: Zboard. spre {inwturile le i91, spre ldcaqul
intunericului, spre casa lui lrkalia' Coboari in
iet"p"f s[u, de unde nu mai iese cel-ce a intrat''
C"U""tg pe calea fdrd tntoarcere, dacd' drumul
td.u. nn va coti Ia dreapta ;i la stf'nga! > 44
Ghilgameq rdspunde prietenului sdu:
< Ia-!i pumnalul qi consacr5-l duhului r5.u
al morlii. I1i voi ddrui o oglindd. strdlucitoare
pentru 'ca salt po,ti alunga ,>. ired cd implica,tiile
labirintice ale acestui fragment nu au nevoie
de nici un comentariu.
Mai departe, zeia lqtar, miniatfl pe Ghil-
gameg, deoarece eroul respinsese inqeldtoarele sale
cuvinte de dragoste, il invocd astfel pe tatdl Am:
< Ah, pirinte ceresc, zd,misleqte nn taar fer-
mecat qi porunceqte-i sd-l nimiceascS. pe Ghil-
gameq ! u
Dar regele
- continud povestirea
- dibaci la
vin5.toarea taurului sdlbatic, iqi implint[ cu.titul
intre coama qi coarnele anirnalului ceresc qi des-
parte capul 'de tt,rtrcll. ln semn de dispre,t,
Enkidu smulge membrul din cadavrul taurului
qi il aruncd in fa.td zeilei. Apoi, Ghilgameq duce
coarnele animalului tn templul zeului proteguitor
;i le finea,zd. tn tronul sd,u.
Dupd cum se qtie, ultima parte
- cea mai
migcdtoare qi mai fascinantd
- a poemului (t[bli-
.tele IX-XII), con,tine povestirea cdl[toriei pe
care eroul, indurerat gi nelinigtit din cauza mor!,ii
prietenului sdu Enkidu, o face in regatul morlii
pentru a smulge secretul vielii qi a incerca s[
scape astfel de soarta tuturor oamenilor qi deci
qi a sa, el care este dou[ treimi zeu qi numai o
treime om. Mai mult chiar, el vrea ca la biruinla
sa s5. ia parte to!,i oamenii din casa qi din regatul
sdu. (Asupra < solidarit[!,ii tribale > in epoca pri-
mitivd, cf. Radin, op. cit., passim).
Aceastd cdldtorie con,tine toate elementele obiq-
nuite - ar trebui chiar sd le considerS.m con-
stante gi t arhetipice >
- ln alte cdldtorii asem5.-
nS.toare'ldcute in regatul umbrelor. In credinla
asiro-babilonienilor, omul intrd dup5 moarte intr-o
cetate care se afld in regatul umbrelor. Este
cetatea Kigallu, pdmintul de unde na te mai
intorci. Indat5 dupfl moarte, omul invoc5 un
zeu care sd-l cdl[uzeascd pe lungul drum pe care
trebuie s5-l fac5. Intii, ef este cintflrit. Apoi, un
fel de Charon-Khummutabal -- il trece peste flu-

viul mor,tii care desparte lumea celor vii de
aceea nevizutfl a morlilor. Dar acestea nu sint
singurele piedici pentru a ajunge la < Arallu r,
care se gdsegte in locul cel mai de ios al pd'mtn'
talui. Mai intii, cei morli trebuie sd strdbatd
arqe"toti qi s[ ireacd peste munli. ln cele din
urm5., eroul ajunge la porlile infernului unde
se afli un pdzitor
- Nedu
- care are datoria
de a impiedica spiritele si fugd din licagurile
subpdmintene. Acest uriaq nu ascultd decit de
p5.zitoarea pragului, regina <t Arallu-lui rr, Eresh-
kigall. Kigallu are inf5,Liparea unei cetd!,i forti-
ficate. Nici un muritor nu-i cunoaqte legile, nici
t"e."" zeii. lnseqi preaputernica Igtar riu poate
intra aici decit dupfl ce lasd la fiecare din cele
qapte por.ti cite o parte din gitelile qi veqmintele
ei, pind rflmine goald. Numai a,sa poate depdqi
ultima poartd ce duce spre locul in care nu se
vede niciodatd, lumina qi unde morlii se hrS.nesc
cu !drin5.
Datoritd zeilei Sabitu, o alt5. < pdzitoare a
pragului >, care Di-a aplecat urechea la rugd-
min-tile lui Ghilgameg, un luntraq 1l trece cu barca
peste un al doilea Ocean, ducindu-l pind in fa,ta
strdmoqului sdu Utnapigtim, singurul om care a
invins moartea printr-o fapt[ pierdutd in negura
timpurilor gi in legendl (o prefigurare a bibli-
cului Noe).
Dupd ce se lmpotriveqte un timp indelungat
- in care povesteqte versiunea babiloniand a
potopului
- Utnapiqtim cedeazi la insistenlele
urma;ului sdu ,si ii dezvdluie felul in care poate
gdsi pe fundul mdrii iarba nemuririi. Observdm
in trecere c5. acest motiv apare deosebit de des
in mitologia popularl, chiar qi in aceea de dat5
recent5.. Notdm c[ aici cdldtoria in infern scoate
in eviden!,d cu precizie motivul central aI voia-
jului labirintic: rnoartea qi regenerarea, victoria
asupra morlii.
Eroul reuqeqte gi in aceast5 incercare, dat,
dinbr-o nebdgare de seam5, desigur voit[ de
zeii indivio,si qi temdtori, las5. ca un garpe sd-i
fure iarba liberatoare. Disperat, se intoarce pe
urmele paqilor sdi (tdblila XII) <r spre un degert
vast de unde incepe regatul mor,tii r. Ajuns in
ldca;ul intunecos al lui lrkalla, el rdt[ceqte prin
locurile din care nimeni nu mai poate ie;i, merge
pe drumul fdrd intoarcere qi se gdseqte in fa,ta
cetdlii infernului.
Bate in prima poartd, trece dincolo de ea qi
strdbate qi celelalbe porli, ldsindu-se despuiat
de toate podoabele, aia cum fusese despuiatil
inaintea lui zeila Istar, qi intr[ gol in regatul
niorlilor unde evoc5. spiril;ul lui Enkidu.
lntre cei doi are loc'aici ,rr, *rrr.f qi patetic
dialog ln care este vorba de mizeria existen.tei,
ln accente de veritabil{ poezie.
Vom vedea mai tirziu, cind vom vorbi despre
complexul rr cdldtoriei obstaculate r, reprezentdrile,
nu mult deosebite, conlinube in Cartea Mor[ilor
egiptean5, in cea tibetan5 si in reprezentarea
cdl5toriei in infern la popula!,iile Maya.
S5. rezumdm: <rMitul lui Dedal din Creta
reduce misterul lumii - spune Hocke (op. cit.,
vol. II, p. 204-205)
- la o schem[ enigmaticfl.
Acest simbol a avut o for.t[ inspiratorie imens5.
El i-a determinat pe oameni sit repete aceastd
schem5. intr-un ansamblu de gesturi umane pri-
mare... in care secretul este retriit in fata
ochilor noqtri de personaje fictivd.. . Personajul
Ariadnei este la rindul sdu o' imagine mitificatd
a transformdrii durerii in bucurie. Prin destinul
s5.u, ea simbolizeazd situalii limitd. . . Nimic din
ceea ce este omenesc nu ii este strdin gi ea trdie;te
intr-o continuS. tensiune in raport cu divinitatea u.
Asupra implicaliilor complexe ale mitului,
vom reveni in capitolele urm5boare. Sd observdm
deocamdatd, dacd. mai este necesar, cd Ker6nyi
trre dreptate cind afirmi (Lab., p. B) cd t a te
ocupa de mitologemele care se referi la o per-
soand datd intr-o situa,tie dat[ qi de problematica
respectivd poate determina un influx. . . de
imbogfl.tire spirituald, dacd ai o cdlduzd compe-
tenti care sd te conducS. spre o semnificalie mai
inaltd qi deci mai senind, cu o valoare de gene-
ralizare cuprinsd. in imaginile mitologice qi care

nu pot fi g[site in experienla personald *. De
aceea, ca s[ spunem adevS.rul, in studiul de fali
ne propunem in mod conqtient sd intreprindem
o operalie < psihegogicd > qi sd oferim cititorului
un prilej de < meditalie katharcticd ,r. CeI pulin,
acestea sint inten,tiile noastre.
I
I
i
I
t
I
I
I
I
APENDICE
Otlisceo, cintul XIX. 223-235, traclrrcere dl
(i. }f rrrnu :
. .ll o tarri
Ce-i zice Cret,a, rnindri, roditoarc,
Cu ape-rr jur, c[ c-n mijlocul mfirii,
Si oamenii foiesc in ea puzclerii.
Pe-ntinsrrl ei sint noudzeci de-oraqe
Cu ferl dc fel cle limbi: ahei qi nrindri
llLeocre!,i, cidonieni alItrrri
De rloricni razhoinici 1i de uarncni
l)rrmnezeiesl i. pllrsgi. lnl rc ortse
li rrnul rnare, Cnossos, untle N{inos
l,'u imp[r'at la noul ani qi cel mai
.propiat de Joe, Xfinos, tatil
P[rintehri meu nobil Detrcalion.
ll,iuda, cintul XVIII, 578 -ir93, l,raducere dc
( l. N'lurnu:
I'lai fiureEte pe scut el meqterul incl q-o hori
'f'ocrnai ca hor'a ce-n rnar.ea cetate ]a Cnossos
odat{
l)entru pletoas-Ariadna vestit,ul Dedal a fdcut-cr
'['ineri at,olo Di fete bogate in boi o mlllime
Joacir-mpreuni in cerc si cu miinile prinse
deolaltd.
F etele toate au gingaqe rochii de in qi fliciii
l3ine {,esut,e veqminte ce scinteie blind c.a oleiul
llle au conciuri pe cap, frumoasi podoah[ de aur,

Dingii au slbii de aur la cingfl de argint
atirnate.
Joacfl ei to.ti. $i aci-ndem[natici qi iute s-avintS
Flora invintind ca o roatd ce-o miqc5.
de-o-ncearcl cu mina-i
Meqter olarul, aci in siraguri se saltd-mpotrivii.
I:umea-ndesit[ inconjurfl hora cea plin[ de
farmec
$i se desfat[ privincl. De
Zice din lird"-nt,re ei. Si-n
Se invirt,esc cloi ghiduEi,
zei lurninat
cintdreIuI
Yreme ce cintecul
sun[,
se dttu tumba in
mijlocul gloatei.
I{erodot, Istorii,, I, CLXXI, t,raducere de Adelinn
Piatkowski:
. . .carienii au venit de pe continent pornind dirr
insule; in vechime fiind supuqii lui Minos. . . ei
st[pineau insulele firi a pl[ti tribut, dupd cit
am putut afla din auzite despre vremi atit de
indepdrtate; totuqi, ori de cite ori Minos le-ar fi
cerut, ii d5.deau oameni pentru corlbiile ce le-avea.
Cum Minos igi intindea stflpinirea peste nenumir-
rate linuturi qi se ar5.ta norocos in lupt,ir, neamul
tlarienilor ajunse qi el, pe acea ireme, sd se bucure
intre toa.te celelalte neamuri de o faimd f5r[ pereche.
Herodot, I storii, VI I, CLXI X
- CLXXI, traducere
tle Adelina Piatkowski:
Cretanii, clnd aceia dintre eleni care fuseserii
insircinali cu aceste treburi le solicitard ajutorul,
au procedat in felul urm[tor: dup[ ce au trimis
in numele t,uturor cretanilor o solie sacrfl la Delfi.
au intrebat zeul dac5. trebuie sd vind in ajutorul
Elladei. Pythia a rispuns: <r Proqtilor, vd plingeli
de cite n[paste Minos in minia lui vi le-a trimis
pe cap penLru cd l-a!i ajutat pe Menelaos s5. se
rdzbune. Odinioard ins6, nimerri dintre eleni n-a
dat o min[ de ajutor pentru a-i rdzbuna moartea
imtlmplatd in Camicos, in timp ce voi ali fost
alSturi de eleni in pedepsirea rdpirii unei femei
rle la Sparta de c5.tre un barbar >. Cind cretanii
auzir5 rdspunsul adus de solii sacri, nu se invoirS.
s[ mai trimitI trupe.
Se povesteqte intr-adev5.r ci Minos, plecat
in cdutarea lui Dedal, cind a ajuns in Sicania,
Sicilia de astdzi, a murit de o moarte cumplitS.
Cu timpul, la lndemnul unui zeu, Loli cretanii,
afar5" doar de cei din Polichne qi cei din Praisos,
s-au dus cu o mare flot[ in Sicania, unde au
asediat timp de cinci ani oraqul Camicos, locali-
bate care pe vremea mea o locuiesc cei din Agri-
gentum I in cele din urm5., cum nu erau in stare
nici sd cucereascS. oraqul, nici sd mai rdmini
infruntind foamea, au ridicat asediul qi au plecat
inapoi. Pe mare, in dreptul coastelor Iapygiei,
i-a surprins o furtund grozavS. care i-a aruncat
pe uscat; cum cordbiile lor fuseserd zdrobite
de stinci (qi deci nu mai intrevedea nici un
mijloc de intoarcere spre Creta), au cbitorit pe
acele meleaguri ora;ul Hyria unde s-au qi aqe-
zat qi unde, prin schimbare de nume, au devenit
tlin cretani iapygi - messapi qi din insulari ce
erau
- locuitori ai continentului.
. . .Pe Creta, r5.mas[ pustie, dup[ cum spun
cei din Praisos, s-au prip{qit alli oameni, in cea
mai mare parte eleni. La a treia generalie dupd
rnoartea lui Minos, s-a iscat rdzboiul troian, in
timpul cdruia cretanii s-au dovedit nu cei mai
pu[,in paqnici rdzbundtori ai lui Mene]aos. Ca
r[splatd, ]a intoarcerea lor de la Troia, foametea
qi ciuma i-au bintuit qi pe oameni qi pe vite, aqa
incit Creta pentru a doua oar5. s-a vdzut vdduvitd
rle locuitori qi este gi astdzi locuiti de un al treilea
rind de cretani, care s-au aldturat celor cili au
rnai rdmas. Pythia, reamintindu-le de aceste
intimpldri, i-a oprit s[ vin5 in ajutorul elenilor
degi erau dornici sd facd acest lucru.
Apollodor, Bibliotheca, III, I, 4,4:
$i ea dddu na;tere lui Asterios care fu numit
l{inotaur. El avea chipul unui taur, dar restul
r;orpului s{u era omenesc. Dar Nlinos, ascultind
de anumite oracole, l-a irrchis in Labirint sub

supraveghere. Acurn, Labirintul, conslruit tle
Dedal,
-era
un ldcaq care < cu meandrele sale
incilcite ascundea drurnul spre ieqire r.
In original, ullima frazd pare urr citat dintr-o
poezie care fdcea, poate, parte din Dedsl o tta-
gedie pierdutd a lui Sofocle.
Ovidiu, Metarnorfoze.le, III, 155--179, traclucere
de Maritr Valeria Petrescu:
... Crescuse ru,linea
Neamului lor; cu-ncloita lui I'orm[, rtn monstru
vldeqte
A mamei hidl prihand. S5-t indepdrteze de casa-i
Minos atunci hotdri, inchizind uricioasa-i fipburir
in drumuri intortocheate a'unui ldca,s fdrd soare.
I'Ieqter vestit intre toli in arta clddirilor, Dedal
Face lucrarea; incurc[ tob semnul de c5lfluzire
Ochiul inqald prin taina cdrdrilor qerpuitoare.
'fot aqa iqi joicl l'Ieandrul din Frigia undele
II. INRT.MfABILIS ERROR
Nehob[rit ii e nersul;
Dincolo curge-nainte;
Vecle-a'h"ri ape venind
limpezi;
aici spre izvorul lui curge,
sau intimpinindu-gi chiar
c[bre e] ;'estato''i,,1-1""'
rrntlir
M obosegte purbind-o ades cltre-a rndlilor falir,
Cdtre izvoare ades; tot astfel qi Dedal iqi umple
Nenumdratele cIi cu prilejuri de ned umelire ;
Insuqi de-abia mai putu s[ se-ntoarc[ la prag,
intr-atita
De-amlgitoare-i clddirea. NS.untru inchitle jivina
Ce doud chipuri imbinii: de tin5.r gi taurintr-insul.
De doud ori viu-acurn se-addpase cu singele-Acteei;
A treia oard-i rdpus, cind primeqte el noile jertfe
Ce, dupii trecerea a nou5. ani, prin sorfi arltate-s.
De-o {ecioar5. ajutat, cu un fir ce mereu l-infdgoard,
Al lui Egeu fiu gdsi uqa anevoioasS. prin care
Nu mai trecuse-nddr[t nici unul din cei dinainte-i.
Dinsul pe fiica lui Minos r[pind itsi indrepld
degrabd
Pinzele navei spre Dia qi, crudul, aci-qi p[rdseqbe
Inso,Litoarea pe {,[rm.
DEFrNrTll
-{iunqi aici, ar Ii potriviL poate, ttrmintl t'r buni
si'veche tradilie, i[ *p.,ttuttt < ce este > un labi-
i'i.,t, .[ ttefinim adicd bbiectul cercetdrii noastre'
ili bi.t., lucrul acesta esl,e mai pulin simplu
decit pare ia prima vedere, d.eoarece sensul obiq-
nuit, iransmis oral, a ddinuit- lnereu, cel pulin
,le cincl exist[ noliunea cle labirint' Inc[ de pe
vremea lui Platon, labirintul a fost prezent.ca
lisul'fl cle slil, ba mai mult chiar, ca o rmagrne
,'are p,rai e Ii considerat[ <i arhetipicii >'
Nir intotcleauna ins.{ irnaginea poabe fi l'radusl
printr-trn desen trasat efectiv. l]apl,ul s-a petrecut
iru precidere in unele perioade istorice precise
t," iare, 1te drept, cuvint, le putem numl epocL
,ta inflorira a Iabirintulrri.
Eite deci necesar ca pentru o perioad[ istoricl
rrnurnit5. s[ fie inLrunite un sim! viu al abstrac-
{,iunii cu voin.ta de a traduce abstrac!'ia printr-o
i'eprezentare concretS-. Trebuie ca la aceast[
impreiurare, in aparenli coni ratlicLorie sau par.a-
,l,,iali,, sd se adiuge dragostea pentru alegorie,
o inclina[,ie puLernicS. pentru embleme, o pTo-
rrcnsiu ne pent ru repre2ent i rile f igu ra Live, pla-
l'e.., io.uitri qi o disponibilitate de timp Ei de
cust pentru tiaducerea in faptfl a acestor ten-
ii"1., i in sfir,sit s5. existe un indemn colectiv,
si nm'pirtea spurie aproape o < modi ))' oare sri ducfl

la transpunerea in acte concrete a motival,iilor
enumerate mai sus.
Se poate insi intimpla sd existe epoci
- ca
€pooa noastrd de exemplu
- pe cale pe drepl,
cuvint, qi pentru motivele pe care le vorn vedea,
sd le putem numi < labirintice >, f[rd ca prirr
acestea ele sd fie mai fertile in reprezentdri ale
labirintului, vorbind intr-un sens riguros tehnic.
l)ar, intorcindu-ne la definilii, sd consultim
din curiozitate citeva clin cele mai bune dic,tio-
nare ryi enciclopedii. Orford Dictionary spune:
<i l)rum complicat in rnod neregulat, cu multe
coridoare, prin care sau in jurul clruia este greu
s[ gdse;ti direclia, fdrri ajutorul unei cdlSuze r.
Din Dizionario al lui Nicola Zingarelli, edilia 1963:
<Loc din care nu exisbd posibiiitatea de a ieqi;
incurc{tur[, complica!ie, inf[qurare, confuzie u.
In Petrocchi: < Loc incurcat cu drumuri care
fac dificil[ iegirea r. Encyclopaedia Britannictt
(Londra, 1961) spune: < Re,tea de coridoare prin
care be rdt[ceqti intr-un edificiu; o complicalie
de drumuri intr-o grddind r. $i aqa mai departe.
Nici una din aceste definilii, dacd ne gindim
bine, nu este satisfdcdtoare qi completd. In
adevdr, exi.std labirinturi din care se poate g[si
o ie,sire (labirinturi cu un singur drum sau pseu-
dolabirinluri; a se vedea mai departe) qi nu
intotdeauna labirintul este un dispozitiv de
< drumuri )), sau o r relea I de coridoare.
Vom putea oare spune atunci cd labirintul
este ( un drum intortocheat, construit cu inten!,ia
de a obstacula, contraria sau ingela pe cei care
vor s5. ajungd la obiectivul spre care acesta con-
duce ? u Nu, pentru cd nu intotdeauna drumul
este in;el5tor qi nu intotdeauna existri rdscruci
gi, de asernenea) nu intotdeauna existd un obiectiv.
Atunci poate: < Un drum intortocheat mdrginit
de ziduri sau de garduri vii ? I Nici aga, pentru
cd labirintul poate sd fie nurnai desenat (pe par-
doseald, pe o lespede, pe o foaie de hirtie etc.).
Cu cit ne chinuim mintea mai mult, cu atit mai
bine ne ddm seama c{ labirintul, obiectul stu-
diului nostru, nu se lasX prins intr-o definilie
incdptitoare ;i lfirI cchivocuri. Ne vom rnullunri
ileci sti spunem: <rParcurs intortocheat, in care
uneori este upor s6-!i pierzi drumul, fdrd ajutorul
rrnei cllduze u.
FORME
SI TIPURI
DE LABIRINTURI
Nu exist[ limite in ceea ce privegte forrna labi-
rinturilor'. Aspectul pe care el il va avea intr-o
anumitd epoc[, intr-un context social determinat,
va fi eticheta unui stil, a unei concep!,ii de via[,5,
a unui mod de a fi.
Nu totdeauna labirintul este opera unui on.
tixistd sisteme de grote, determinate de acliunea
rrpelor, favorizate de o anumitd compozilie geo-
logicd a straturilor de roci qi formate in curs
de milenii, astfel incit sd rezulte un drum mai
rnult sau mai pulin complex, oare va rdmine apoi
neschimbat fatlde fizionornia sa inil,iald, sau va fi
compJicat prin interven!ia omului cu inten!ii
sacrale, pentru apdrare sau numai ca o curiozitate.
Din acest puncb de vedere pubem deci vorhi de:
a) Labirinturi naturale, artificiole sau mirtc
Stalacbitele gi stalagmitele au fost considerate
rlin timpurile cele mai yechi drept elementer
lrare sporeau sacralitatea unei grote. Prin efectele
unei fantezii uqor impresionabile, aceste forma-
!iuni au cdpfitat diverse denumiri anlropomorfe,
teomorfe sau teriomorfe. Stalactitele cu aspecl
rnai impresionanI erau izo]ate de celelalte qi,
la baza lor, se construiau uneori altare sau bd.nci
sculptate in stincS. Se lirgea sau se modifica
intrarea naturald, in aqa fel incit s[ nu se poatl
irjunge la. grota considerat5. sacrd decit dupd ce
parcurgeai un anumit itinerar. Uneori se masca
intrarea. Pe scurt, locul era in aqa fel preg[tit
incit sd se accentueze aspectul sdu de r tre-
rnendum > de < misterium magnum D.
Printre labirinturile naburale rdmase aproape
rreatinse de rnina omului, cel mai impundtor ile

De routinclrlttl trostllt .,si poale le.l miLi important
din lume estc ar-ela de la PosLumia (Post,ojna in
sirbo-croatl), nu tleparte cle 'Iriest, in lugoslavia.
Aici, apele clin Tartar, scobinclu-;i.lent dru-
nrul prin roca de calcar, lirnp dr: urilenii, au creitt.
un sisbern de galerii qi grol,c, tttleori giganlice.
Parcursul estc- Iung rle pesl,e ritr''i kilometri,
dacii se urmeazii olli;nuitrrl trasett luristic' Dar
intregul sistem ajunge la peste 21 kilometri, dacii
-qe ia'in consitleiare ansamblul, - bifurca{iile pi
intrinclurilc oarhe. l)e ar-'eea, el poat,e fi corisideral
un labirinb in trdeviiratul serrs al ctrvinl,rrlui.
Ijormarea grotclor qi a galeriilor nu s-a.protlus
clesigur in acelaqi t,irnp. llle ili ?,1- originea in
epocii qi condilii abnrosferice qi hidrologice.rt
l,otul deosebil,e. Nu intregul sistem este opera
intimpl[toare a apei. Prima cauzfl trebuie ctiu-
tat[ in pribuqirile ;i fracburile de origine tec-
tonicd, piecum qi in t'ompozi!,ia straturilor de roci.
<, Sala mare )) este 1ung5. de 120 dei metri,
largd de 50 de metri 9i inalti de ll3 de metri;
<, saia concertelor > este o cavernfl vast5, cu c'r
suprafa'!5 cle trei mii de metri p5.l,rali in cartr
ili--poL glsi adhposb peste zece mii de persoane.
Viritato,'.rl parcirrge cu nesfirryith incintare gale-
riiJe., rrrcuqurile, .
coboriqurile, palierele, grotelc
mici qi mari - r'iziuni de abisuri, locuri in carc
fantezia naturii s-a odihnib construind stalactittr
qi stalacmite in lorme qi culori geniale.. :cestora.
imaginalia omeneascS. le-a dat, denumirile cele mai
stranii:
-<icapul
de clefantl, <tbroasca lestoasi >,
< sala corS.bibi rlsturnabe ), <r sala golici l, <r inchi-
soarea D, <i spdl[torul r, r< galeria cristalurilor ri,
< tuburile de orgd u, < mumiile ,1, << tig[ile >, tr grota
l[ceriirr, <rgrota cristalurilorr ;i aqa mai departe.
Fiin!,e stranii, care nu se gdsesc in altl parte,
tluc aici o viald urisl,erioas5.: <, rinophagus ))' llll
mic crusbaceu alb care inoatd. pe o parte, satt
r titanethes albus I avind corpul asemdnS.tor cu
acela al unui purcel, dar, in primul rind, acel
supravieluitor ll epr-,cilor trecute, Proteul (pro-
teus anguineus), fiin,t[ f5.r[ ochi, cu o paloarc
tle larr.5-, r'ir.ipar 1i ovipar, tn frrnc{ie de tempe-
latula lpei, plevirzut ctr bronhii, dar qi cu pli-
rnini rudimentari.
Un alt exemplu inleresartl, deqi rnai pu[in
runoscnt, cle sistem de coridoare subterane la.bi-
rintice, operd a apelor, esLe sistemul grotelor de
la ;ggtel'ek, situat ki grani!'a dintre [Jngaria ;i
(lehoilbvacia. Galeria sa principall are aproape
;ase kilometri lungime. $i aici exist[ un piriia;
subteran care, firelte, se nurne,ste Sl,yx qi cdruia
i se al[tur5. trn alt curs de apd numit Acheron.
Ile asemenea se g[sesc qi aici numeroase forma-
f ir.rni slalactitice, o < broasc[ lcstoasd I deasupra
cdreia std sd-qi ia zborul o <acvilflr; exist[ o
< sal[ neagrS. I care gdzduia acum trei mii de ani
pe omul preistoric ce locuia in colibe palafitice.
Vestigiile
-
lor se mai pdstreazti inc[' I]xistii o
< grotii a st,afiilor r, al c[rei perete_ stalagmilitr
dJp[;eql,e 70 de metri in indl[,ime, gi
-bineinleles,
o < giot[ a concerbelor ) ca !i o < sa][ de bal r.
S[ mergem ins[ mai departe in incercarea
rroastrd cle" sistemalizare. Un labirint poate fi
rr:zultatul intimpldrii sau lezultaLul secundar al
rurei acliuri in- vederea unui scop anumit, in
virtrrtea clruia s-a trasat la origine un parcrlrs
intortocheat.'stfel putem distinge:
b) Labirintwri int:iinpkiloare, accesorii ;i inten''
{ion ate
Lncml acesta s-a petrecut qi se peirece crt
qaleriile unei mine, sair crt ansamblul de galerii
sdpatc ca reftrgiu ori penlru aplrare,.in care caz'
pe.ltru a spori diticull,[trile unei invazii, se
-adaug[
iror!i ;i tieceri false, san ocoliquri in;elS.toare'
.scmenea pror:edee itu fosl folosite qi de vechii
cgipteni cind au construit mormintele. r'egale
Irentr,r a ascunde cdut5-torilor de comori :intrarea
in carnerele funerare. In acest caz nu se poate
vorbi insd de un parcurs labirintic propriu-zis,
r,i numai de o insei!,ie accesorie in inqiruirea de
clemente, cu inlen,tia de a-l inqela pe vizitabor.
In scopuri de aplrare pot, fi g6site elemente
labirintice qi la suprafa!a p[mintului, in forbi-
l'ical,ii. 'Iintea ornencascii rnulltlrninclu-se uneori

Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)

Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)

Similar to Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1) (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)