Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa

i "$ ii':T
sjruffiruffi{;&,.-
ffiffi)trffiruffiru/h,
.---------..-4
[-l-iET: 4000 icl

Foto copertal t-Y":
:;#"T3'L - deta'u
l; I'i?li??';fiii;;;;hi - vedere Pa4iarr
rsBN 973-95323-4-9
o ro ate drently.ile T:tJffi '::l|i] Sl'Ut :11",,, r -t
editurii TIMPUL' Rt
Tel/fax: 032/ 145884
MENTALITA'TEA NASANITEANA

I
;i
ni
ri
MENTALTTATEA nAsAnrrearuA
I
Cel mai adesea recurg la noliunea de balcanism si la
epitetul balcanic oamenii instruili, intelectualii, pentru a
desemna astfel haosul, neglijenla, deldsarea in contrast cu
ordinea, prornptitudinea gi corectitudinea apuseand; lipsa de
acliuno cu iniliativa constructivd; deriziunea cinicd cu
seriozitatea gi responsabilitatea... oarnenii acegtia suferd
sincer in mediul in care trdiesc si au nostalgia lucrurui bine
intocmit, a cuv?ntului dat 9i respectat, in fine, a ceea ce lon
Barbu a numit,,ritm, rigoare gi rndsurd,,. De aceea ei se si
simt surghiunili la Gurile Dunlrii, unde, dupd expresia lui
Poinca16, totul e luat in bbscllie.
Oamenii respectivi sint la curent cu ideile si certile
vremii lor pe care le citesc adesea in original, unii sint chiar d
la page 9i ar face fal5 cercurilor cele mai pretenlioase dintr_o
capitalS europeanb, aga cum s-a intimplat cu numerogi
compatrioli de-ai nogtri, numai cd:
Un asemenea om convins de europenitatea lui gi de
balcanismul semenilor, iti dd intilnire la orele 18,00 si sosegte
- in cel mai fericit caz - dupd doud ceasuri;
Prsmite ferm ci se va prezenta, in ziua cutare, la
redaclie, cu un eseu gi 1i.l aduce peste o strptdminl, peste o
lund, sau nu-l mai aduce deloc;

DAN CIACHIR Mentalitatea rdsdriteand
se opregte la Pagina a zecea)
t: ;'ffi;; uo* ;; timp dar
': tyl-n"-':t-:. cu prdcere
in disculii care dureazd de cu t"":1
:: li:^ti:9,j:
l';'il";ffi*"ip o* ly p ;1,:: li,l:.1:""'ft,,.,t;',ff1
"" "u
ui,,? : ilffi ;;;il;' d'
^
f
"r
i-s
9"1i,t'1 i 1 3 1";) "^ H:f X
se cuvlne cllat urr Psrovrrs'
eva ? Sint obsedali
"" "pi","t"
oamenii de la noi ca sd lacd ct
o" .iiiun" 9i totuqi nu fac niTi"::
ffi :i;;';;'## ; il p a sti e- stru ct"'."'1.'
i I? 1",1' ?;
int," o
"
llX n"ii Hfi il; ;i * oii' M" n
:I n:"^?:*,
:: ::1: ;
'ffi ""ffi :lf ll' "i"'";' ; ""i" .
r9"
"r"et"'1. ::l:":l i,:,?i. I
ffi"r#ffi;;"";;;; ;are birreete :" SYti:"^:' ::ll'":XT
::1fi:yilo;:']i;1";';
j;;;i^ rimbaj neaoe sau prin
Te roagd sl-i scrii dar nu rdspunde la scrisori;
il;;il;u,e subiectul unui roman dar nu-lincepe sau
Balcanii nu sint altceva decit parte din intreg - raportatri la
Rdsdrit. Noi ne afldm la rdscrucea dintre doui lumi si
pendulSm intre ere: nici nu am asimirat integrar nasaritur, niJi
nu am fdcut pasulhoter?tor peste vad. in loc sd asmulim'cele
dour tendinle ?ntre ere, cere doud contrarii, nu ar fi mai bine
sd !e echilibrdrn ? Dar pentrl! asta e nevoie de franchel" qi J"
luciditate.,,Celula generatoare,, a rnultor trdsdturi rL;;r;
pentru care ?i acuzdm pe turci, pe fanarioli sau pe alli
,,strdini", se afll in e{hosul rds,ritean; Tn Orientul
"r"gtin.
f"il
tle ce voi cluta sI v-orbesc, in vreo doud_trei articole, despre
atitudinea gi mentalitatea rdsdriteand. $i pentru cd am amintit
de nepunctualitate gi lipsi do promptitudine. voi incepe cu
dimensiunsa Timpului, A$a cum s-a constituit, cum s-a
pl5mrdrt ea ln cadrere orienturuigi-are ortodoxiei. Adicb acoro
unde nrmdnui nu i-ar fi trecut prin cap sd spund cd ,,timpul
inseamnl bani".
il
in Predica de pe munte a Mintuitorului existd
urmbtoarea recomandare: ,,Deqi, nu duceli grij6, spunind: Ce
vom minca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbrdca ? ll Cd
dupd toate acestea se streduiesc neamurilej gtie doar TaUl
vostru Cel ceresc cd aveli nevoie de ele. // Ciutati mai ?ntii
impSrdlia lui Dumnezeu si dreptatea Lui gi toate acestea se
vor adbuga vou6. //[r,lu vI Tngrijiti de ziua de miine, cdci ziua
{e_
miine se va ingriji de ale sale. Ajunge zitei reutatea ei.,,
(Mt. 6, 32-341.
Rdsdritul a luat in serios acest indemn. Era in spiritul-
lui, orientat spre cele de dincolo de veac, spre interiorizare si
conform convingerii cd Regatul divin nu se poate .onrtitrip'"
eufemisme savant dozate'
Sf ' lsaac si'ul tpun" cd cine se cunoaEte pe sine e
mai mare decit omutl"lJinui"-.ortii. $icred cd d::r::l1il
".t""i
J.r" noi t-"'"lruta cu.:il"-"tit"-t"' ar rdmine
-t'ly?:
Iii. ;; r"nutr"
"r"tdndri
existd intre ei- si aceia pe care rr
numesc,,balcanici"' ;;;il* ;urpringi dai poate 9i induioqali
de faptul cd, n€ pl;;;-;;; nL!' toti sintem lesali printr-o
comunitate Oe O"'til?re cet mai ade.sla ne scapd' Pentru
asta e insd nevoie de a trece peste prejudecate qi vanitate'
De ce sd * li'rr"t' ";;t
; unchi portar sau.frizer ?'
La noi p'"u"i""'a mentalitatea si felul de a fi
rdsdritean' Marea
"""'ita
*"ioritate sintem' ortodocgi f?f"t1
; 'Jil;-;;;ii^J
i" ;;;i; veacuri de varoriricare orientard a
existentei. Tot aga ctlm ateut olandez e tot un protestant sau
indiferentul italian * ittofi"' Numai pornind de la o evaluare
ol1"i",a a realitdlilor' putem evolua'.
Noliunea ol"uJuni"m a fdcut carierl chiar 9i in
estetice 9i in istoia-li;;t;t' dar e improprie' pentru cd
8

oemint. E drept c5 adesea pasivitatea a mers pind la apatie 9i
nesimlire. Sd corelili-inJ to"'" acestea cu retragerea in
pustie a cllugbrilo'""t' i"int'mul 9i cu'acel benedictinism
oriental care ne-a o"t"l ot"i*i"a-"br"noiob'
Apoi' Bizanlul'
desi s-a vryt-. a.
.
doua RJ;;' o" ]l 191,:"rlrt:1ffr''"[ff#";
Ilh"naur definitor - gi-a asociat alte tret: t
,,
"il î"i,
il;l':$i:li nlif :;":l il T;: f'::?# i.""
::Iilff '3'i
",' il,
#''" * i;;;',"1 " I *' ;;"1 "i
""il
"iiJ'f i :
il ;il primul mileniur cregtin' pentru c
ruptura, constituie nu*"i oii"i"li"u'"" unui proces indelung'
Mefienla
""uu'*"
fa15 de veac trebuie corelatd cu
coneeplia despre
"tl
nataiitul nu-t vede ca pe un derniutrg
capabil sd mute *un1ii din loc' ca pe un' mag plin de voinld 9i
de energie,
"i "u
p"t'o"iiata'taptura ciobitl de p6cat 9t oe
nbravurile tirli, tucrJrii;";;;;Jt; 9l^tlebuie
nu condaninat' ct
tolerat 9i cornpdtini;;'"t;lilt' Aici isi au sursa - elasticitatea
noastrd in materie ;; ;;;;" 9i rJe evalua te' teze.'a tatb de
risorisrt, ca $i toler;;;' ;;;;
-L
tot iuoire' Balcanii cregtini au
devenit un butor O1''Jt'rU"t" gblaîl1,secolul
trecut si sub
influenla istoriosrJtiei' L*"ttit" o-ccidentale' ffnb atuncr'
cre$tinii din zsnS t"i'"pai"" identitateaêtnicd aparindu-9i-o pe
cea spirituald mailntii' pun*'* cd nalionalismul exacerbat pe
o formr o. p'o'uiiti'* *ututi'-nnutandis' o sugestie de-a
deplasa centrul l""nt""n"t"
-di^f
impdrblia divinx pe
domeniul cezarutui. id-eologia apusearri a infiltrat un pigment
dinamic fondurui a"Î"*otJaiv care pinb atunci nu era sensibil
decit dac5 ii era- ferlctitata legea
.icredinta)'
Rdzboaiele
voievozilor
"out"""tlioii"i^-pti*ur
rind rizboaie spirituale;
,,ideologice", gi prin asta devene-au 9i nalionale' Noi ne-am
obignuit insd a i;;;;;;"utul prin prisma actualitelii' La fel
Rusia nu , p'""ni"i un pericol pentru noi pinb cind a devenit
10
Dan CIACH|R - C':l@ Mentalita tea rd sdriteand
petrinicS, adicd atita vreme clt a fost pravoslavnicd. De la
Petru incolo a'calchiat insb mentalitatea apuseand, prozelitistl
gi expansionistd, iar farimentur acestei grefe a.devenit astdzi
mai evident ca oricind, ca si falimentul pastisei ,,faustice,, _
tehnologizarea. De fapt, a incercat sI copieze pentru cI
mentalite1ile nu se pot trage la indigo. Orice proces ?mpotriva
firii ajunge la inevitabila scadenld.
Agadar, in acest Rtrsdrit unde omul e convins ci
Dumnezeu il imbraci si-r hrbnegte si-r scoate din incurcdtu,rd,
e firesc sI nu existe o cursd contra cronometru iar. timpul sd
nu fie o,,categorie". Timpul aici nu e fizic Ai dactr un poet ca
Llngaretti a scris un volum intitulat .,Sentimentul timpului,,, e
pentru c5 s-a nSscut qi a petrecut primii 20 de ani de via15 in
Esipt.
PHrintelo Stdniloae, pe urmele lui Sextil pugcariu,
intr-un eseu interbelic, Ortodoxie Ei latinitate, a
'f5cut
observalia cd in limba romdnd noi avem dubretur timp/vrerne.
Avem adicd o mbsuritoare a timpului fizic, desemnatd
printr-un cuvint de origine latind gi avem un ,,sentiment,,. o
dimensiune afectivd a duratei: vremea. Care e un termen
provenit din slavd.
Timpul nLI e ceva abstract gi neutru pentru rdsdritean
si asta s-a vdzut la noi in anur 1924 cTnd s-a modificat
calendarul, adlugindu-se cele 13 zile - consecinl5 a
mdsurdtorii iniliale ugor eronate. A fost atunci -prilej de
rdzmerild, cind Sinodul a adoptat calendarul cel nou. pentru
cd rSbojul teranului era unur afectiv 9i concret: in cutare zi, in
care se pr5znuia un anume sfint la sinaxar, inflorea o anumitS
floare sau se ioce"u ciregele, Dupi noul calendar, data nu
mai coincidea cu.fenomenul respectiv. Mai existl si azi
comunitdli de stiligti, adicd de oameni care 1in mdsurrtoarea
temporald cea veche.
11

Dan CIACHIR - Cronica ortodoxd
Men talita tea rd s dritea n d
Cit privegte monumentalitatea, grandiosul, 9i ele 1in de o
anume mentalitate.
Am vdzut cd risdriteanul, ortodoxul, se socotegte o
fiin15 estropiatd de pdcat, una cu smerenie autenticd, aplecata
mai degrabd spre riuntric gi scepticd in ce privegte frumusetire
expuse in vitrina lumii acesteia. lar in timp, el se cufundd ca
intr-un fotoliu. Atunci, de ce, spatial vorbind, ar dovedi
inconsecvenlS ?
TrSirea credintei, a mentalitdtii ortodoxe, presupune
intimitate, discrelie gi netrufie. Biserica trebuie sd oglindeascd
toate acestea. $i casa. A existat Sf, Sofia, e drept, ins6 cind
acossta a fost construitd ca gi alte edificii din constantinopol,
amintiroa Romsi tncl era proaspdttr tn Bizanl. Existd gi marile
cctgdrala ruregti, Dar acoste fenomone nu sint tipice gi
refloctt mal mult Statul declt Biserica. Am mai spus-o: Vatra
Ortodoxiei e mlndstirea. Ea putea fi supradimensionate, putea
rsuni sute gi chiar mii de cdlugdri gi o lavrd ca Neamlul
adunase aproape o mie in secolul XVlll, dar adevdrata bisericd
pravoslavnicd este aceea unde te poli reculege in mod
autentic, departe de ochii 9i de grijile lumii. Hala, stadionul
eclezial nu s?nt fenomene rdsdritene, ci tipice altor mentalitdti
confesionale. Energiile deslrntuite au putut str se descdtugezl
in lumea asta, sd se exprime deplin in magnificienla elaniatl
a goticului, care a imprumutat admirabile sugestii 9i
mindstirilor noastre din Moldova.
Aspiralia cdtre interiorizare gi hieratism, nostalgia
,,dreptei socotinle:' intrd in conflict cu gigantonomia. Oribila
pagodd de pe malul drept al Dimbovilei ofenseazi tocmai
dimensiunile givolumele cu care am fost secole obignuili, care
ne sint consubstanliale. Disonant 9i butucinos se intinde pe
cerul blind, meditativ, al Bucuregtilor 9i Casa Scinteii, in
vreme ce, privitd de jos, de la o sute de metri, biserica
NucredcSeintimplitorfaptulcicelmaimarepoet
roman a exclamat
"itai'"
t"te de rePaos";,i:til[;'i,:ru:
;;tr;id ooinnei' simbolul sdu nu
"
t"'lrl",l,"t';";t;;t;i
Aoostol Petru, ci to'an
-care
i9i rezema timpla pe pieptul
Mintuitorului' o'tooolut ;;;" simte' in timp 9i in spa-tiu ca
animalut in .rg"r,'^Ji
'i] -[tsur
!i]- ',t
hotarul dintre
i".o"i"rn",:,.,"":H*::*il,n:lr;il:f :f !g'::^il::
:;:Jj"J:.i""H';;;;;;;
-oomnut'
ir"' uo' sdsi intre
rdsbriteni oamenl
"liJ
rnot cu remugcarea cd nu au mar
"oa"n*
un volum proprie'i opere'
rtialh se afld originea
in Rdsdrit si in filozofia sa exlste'r
faptului cl ni se oI;T;;;; te intitti"tn la o intilnire' sb
abandonlm un o'l''1"* '"u
sd n: lungim in discultt
interminabil"' rtrurn"l'?' nli put"" s5 fie scris un roman'
Hiil ffi *, :i*i*; l:::.lll,rH:?s?i;':'""'T:
autor are senzatla cd Vrctttw.":r'';:--;t hine oersonaielor de
surmonteze ou"t""l"r""' ; le
'
s'ta Lin" p"ttonaielor dt
roman, eroii lui tJilil' t' caragial^e' nu fac nimic' zilele'
sdptdminile, r'nirJ
"'i"ni p*t*"t"-l:'0"*otti' petrecerr' 9r
discutii... Ei s_au ,iol""i deasupra temporatitdlii incd de-atct'
de pe pdmint' unOe-Ja1a nu li se pare altceva decit surghiun'
lll
lstoricilor nogtri mai vechi' sau mai noi le place sd
souni ci impreiurarite vitregt "qti?
care am trecut ne-au
impiedicat
'a
ti"l'ltJ'lut"'io"" intli' nu gtiu' in Europa'
popoare care sd i,";."u, tlg,.^;l?;:*:j:?'l.J'lJffi.
;;;;t" fericite' Pretutindeni au exts
t2
13

Kretzulescu sugereazb armonia unui chivot' Este la ea acasd
sub raportul.Y"",Xliij?i;;
ra rbsdriteanur care nu s-a imglcat
niciodatd cu imperiaiitt"''i' 'niu"'"'ri"tul
roman 9i nici cu
prozelitismut. p"nt'u I't'o"u;;;" e.inainte de toate persoand
si nu concept, iar *",tlo'o,r*tind, gi, mai apoi' cea rus6 au
insistat asu pra
""'u""t"?'"u'-person
at al divinitatii' reprezentat
prin sfinta Treime' ;;;ffi;' ;".1it^"-3,11"tica
ortodoxe; este
temelia de nezdruncin"i "
intt"sii gindiri religioase' a intreg-tt
;H il il:::* xtilh,* ;l; inu:: Tl:"J;#
o cbutbm, atuncl cl
ptenitudinea fiintei":";"il;i;;oiul existenlei noastre"' (Vl'
t-o"""kv)
D" aici 9i caracterul palpabil concret al ner-so111i
umane' care 1', H:::;j*:f:""'"'?'"iio'"'::1'-:"' fi
#l'$::":i"1"*"'J,l'''i";;r*"1;
orar d primeazd asupra ceret
sc r i se, c 5 ti p ic u l t ""s]'t"'i "
r'
.'l "
tli
I :l'l:l' i""":il"r:::i:, :!
*n:ml*:11''";,li"i.3i:iiii['::"',::]irui1ii;'::
aici 9i ""'""'"'u'o";;;;;tt"''
sobornicesc' al celor ce
mdrturisesc ortoooxL]' p-eisoana simte neuoia comuniunii 9i
are un sentiment Jgi"u" foarte pronuntat: cuvintul rostit are
intiietate asupra #'il;ti;:iu' "t"to
din urmb e filcuit de
liturg. ln parantezfi; t;;;' ma intreu dacd cineva'care s-ar
apuca sa intocmelt"e il;;;enologie a zvonului - care pe
mine md ou'"o""ia"l;;i;;;"i t' t'"uui sb porneascd' Existd
un fel de resort tt'" iiimpinge pe oamenii simpli spre cele mat
neagteptate ''*"'o*ilti;;
;^'fel de hermeneutici naivd' o
pasiune p"'"oo*'if t o"t"1t"i'i'-Ea treuuie legatd' desigur' in
privinla ruonurur' iii" ""t""
O" miracol a rdsdriteanului care'
Dan CTACHIR'C'q@
Mentalitatea rdsdriteand
in cea mai bund tradilie ortodoxd, nu desparte divinitatea de
crealia sa (fapt relinut 9i de Mircea Vulcdnescu).
Aspectul acesta comunitar gi comunionar al persoanei,
reiese si sub o alttr formi in mentalitatea rdslriteani insetatd
de participare gi de concret: corelat cu preeminen-ta cuvintului
rostit asupra semnului scris, apare Si apetenfa pentru formele
colective de cultur6.
Nae lonescu a arbtat c5, in Rdsdrit, iubirea nu este
izvor de fapte, ci de sinteze, Celebrul vers al lui Dante ,,l,amor
che muove ll sol e I'altre stelle" nu se putea nagte'aici, unde
iubirea nu are nimic eroic Ai dinamic. A iubi inseamnl a
inlelego gi.a tolera; a compdtimi. Mila nu e caritate planificat5
ln limba din care ne provinel (milii; milaia), ci iubirea concrettr.
tJo rrc€6e, ln R*sIrit, earitatea n-a cunoscut
inttttulionalirarea. Mrlnsttrrria €ra ult lucru firesc, la care toatd
lumoa ora chsmatd sI rdspundb; dupd puteri. Pentru cd ornul
mai avut se considerd cI are disponitiilitate materialH nu atit
datoritS propriilor eforturi, ci din darul lui Dumnezeu"
IV
Arn cdutat sd arunc o privire, foarte sumari, asupra
dimensiunii existenliale a RdsSritului frdmintat de Ortodoxie,
de etiea gi de ontologia pe care gi le-a plSmldit. Rdmbsesem
la opozilia dintre abstract gi concret. Rdsbritul.ortodox nu are
nofiunea genericd .a fiinlei - preluatd gi reactualizatd de
teologii catolici. El vorbegte de om, de fSpturd, de aproapele
si de semen. Generalizbrile nu i-au fost la indemTnd. Abia
tirziu, de vreo sutl de ani, teologia ortodox6 a recurs 9i ea,
constrinsl de vremuri, la limbajul conceptual. ldei, esenle,
14
15

Dan CIACHIR - Cronica ortodort Mentalitatea rdsdriteand
cetegorii - dar nu se simte in largul ei intre ele" deqi mulli
autori patristici - St: ili leraihi in primul rind' care
simbolizeazd cultura in O"oOo*ie - fuseserd initial formali in
;;it'*'rllil;tofiei eline ei al limbaju'Y'
"':-,.
Ca sb fie perceput' binele sau frumosul' trebuie
concretizat: un om Uu"; o cladire frumoasd' lar frumuselea e
mai degrabd eticd decit esteticd' pentru cd in aceasta se
recunoagte mai ugor1'crarea lui Dumnezeu' tot aqa
"-"-1T]:l
Crealiei se strdvede inti-un rdsdrit de soare sau intr-un pelsa1'
Omut se mullumeqte
'a '"
bucure de opera lui Dumnezeu 9t
s-o slSveasca qi
" '"till*
t"fa de addugirite lutului' Reticent
si chiar sceptic in Rdsdrit, unde, cum. ar spune cu fericita rr-ri
:id; ilIi*t rr"i"' iui"nt'r'o':l' lt""u
ina i ntea tale ntuirut
estetic. Acesta Oin
-uima
nu e decit un smerit acompaniator'
. El line isonul taptuiii'Jiuine: in calitate'de imnograf sau de
zugrav care traduc- t" *"nlnl scriptura' lntruparea 9i Dogma'
Muzica, la rindul"i, it"['i" "d
fie cuvioasa (pustniciisocoteau
cintdrie sminteli *""iJi'r,la si iemiil,sau
smirna --Ti'::t-:
anume alese pentru
"a
n"'i""iti simlurile noastre ticdloase' ct
mai degrabd le amortesc'
Eul-creator'ii"ti'ut"'"' ? obsesiile sau himerele care-l
btntuie ?l'.. Nu
""i# "q" ""ria'
Artistule un sluiitor (diakonia)
care nu ar ino'a'nilaiio*s" de la sine' Dealtfel Erminia lui
Dionisie din fur"-a"
-pt"t-"0" pictorului cit spaliu sd
intrebuinleze pentru fiecare sfint sau pericopd evanghelicdl
chingile dogmei uint *atutife adevdrului si flexlbititatea nu ar
fi decit erezie" P"";;"';; ;""'ia otatn'ire ierarhicd constituie
esen-ta limbajului
"*U"fil
ale cdrui urrne' ca 9i ale ritualului'
le gdsim in faptul cb inainte de a pune mina pe furculild sau
*iJtr. musafirul refuzS formal de-citeva ori'
omut acesia'letaii'""^ creqtin' cum a spus un filozof '
nu stepinegte u;it;;;l'
-"i
t" tla in interiorul lui gi-l
16
petimegte' impdrdlia cezarurui - buni sau rea - e de ra
Dumnezeu. DacI este excesivi, e din cauza pecatetoi
noastre. Nlpasta nu-l revolti, nici fatalitatea, ci gi_o asumd.
Si incd in ce mdsurb ne-o aratd textul bocetelor intitulate ,,Ale
mortului'" - din Gorj, culese de Brdiloiu, 9i socotite O" unii, n,
fdrd temei, superioare Miorilei.
A cdutat un venerabil' profesor - venerabil si
protocronist - ,,elemente renascentiste,, in invdtdtuiff" fri
Naagoo Basarab, care e un breviar de dogmaticd mai intii; o
carte al cdrui principe_autor cugetd la degertdciunea ceior
lumegti gi la soarta ingratd a Adamurui izgonit din rai. ce
poate fi comun intre Noagoe gi Lorenzo de Medici I intre
elogiul hodoniet al clipei gi meditalia hrisostomica asupra
gropil cera ne va l^ghite doopotrivd, po toli, indiforent Oac! e
vorba de lmpdrat sau da rob 11,,. gste adovHrat cd autorul
parenetic n-a ozitat s5 se doscotoroseascd viorent de nigte
rivali la domnie, dar asta line deja de gcoala politice a
Bizanlului care - cum.a.demonstrat torga _ i_a invdlat p. tur"i
cu mita $i uneltirile (9i nu invers) inifind un popor ti"e; ;;
categoric in arcanele decadenlei gi ale molegetii. Caci, trebuil
sI o recunoagtem, Resdritul nu i_a dat numai pe Sf. loan Gurd
de Aur gi pe Roman Merodur, ci gi dezbinrrite oogm;tice si
ereziile din Bizant gi chiar un ,,sinod tilh5resc,,, dupl cum a
rlmas in istoriografia bisericeascl.
Noica vorbea de ,,maladiile fiingei,,, de superioritatea
virtualului asupra rearurui... $i originea ror este rdsdritean.,
trecute rns6 prin firtrur sensibiritalii romdnegti gi varorificata ca
atare. Rdsdriteanul ar lace, ar trece la acliune, d";;;;i.;;
capitalul de virtualitdfi: aga cum un depunitor preterl sa iji
gtie banii in bancd decit sb-i investeasci gi astfel
"a-rigt*
'
in aluatul nostru, in felut Oe
"-r"""fiona
gi a trdi, eu
recunosc murte trSsdturi de cre$tinism oriental. Acoro se aftS
t7

Men ta lita tea rds dritea nd
Dan CIACH|R - C':lt* "*de
o ris i n ea
.' "11'- lT,l'ff :.Iiff lli li'.H ;: #T: iiili
!:1':X?:ij!i::::'"::i,1i:,l::*i:*l'*:?!:ileir1+
::H::#ffJll"'ffi u;; ;;6;"n cied cd rransirvania
poate fi o sugestie' O""a
""
chiai un
"*grnplu'
de felulin care
Ortodoxia se poate i"tta"r i";rle
'br:eju
Europa' Dacd prtn
Europa inlelegem o:#"i"t' *irt*:"1llai pulind temere de
viitor 9i de necunoscui Ei mai mult6 seninatate'
G' M' Canta-c-uz'''n"
'pun"''
cu referire la un ispravnlc
de lucrdri ar rui erj';Jv"tnu' p" nume Drdghici' cr acesta'
ldrgind
"n""d'"tuli"*
i"t"Jti"tor- 9i
'usilor
unor bisertcr 9l
palate a fdcut
"t olit"i'i r"
"i"^r"tn"
tutina' 9i cu toate
acestea wtogogoa'Jgiti"'*"r"u sint' a9a cum ne apar azi' cu
nimic mai putin
'a'at'ii"-n"
qitotanegti' Dimpotrivd'
(1990)
oRTODOXIE 9l CULTURA
in tratatul sdu Ortodoxia' Pavel Evdokimov scrie:
,,orisinea culturii ;; ;;;;;-19T"1e Principiul sdu este
principiul formet o"'i*'*" in timitat' Dacd cregtinismul' la
inceput, a invins ilil;;:;;""*" t" rindulei l-a inriurit adinc'
insi cele ooua eruile"ntl''l*'in it"auttibile' Acesta deoarece
cultura, atit in
";;;il;ictasica
clt si in cea romanticS' se'
opune esnatolosi;'""t"*'"";i'
p'in-'"outsia 9i aversiunea ei
ratd de moarte, ;i';it:;;pune sti'qiiului' piincipiul ei fiind
dbinuirea in
;:liJ::;; adesea asupra.acestei afirmalii a marelui
teolog rus' Ea
"t;;;;t;a
cu'spiritul ortodoxiei' care pune
accentul p" *ai'l"si'"*il;;; ;iritut Evangheliei' Este' de
18
asemenea, in deplind concordanld cu tradilia monahald
rSsSriteand: cdrugdrul, ca gi credinciosur mirean de artfer, intr5
sub ascultarea unui plrinte duhovnicesc gi trebuie sd tinl
seamd de cuvintele, de recomanddrile sale, ca gi cum acestea
ar iesi din gura lui Dumnezeu. plrintele duhovnic"."
"rt"
autoritatea cea mai inalt6, chiar daci ucenicul citegte, cum e
firesc, Scriptura gi textele patristice. Aceasta pentru cI la
ortodocsi cuvintul divin se tilcuiegte in Biserictr, spre
deossbire, de pirdr, de protestanti, unde credinciosut citefte
Biblia ca pe un roman. Atitudinea protestantl ;i;
irrdividualistS, carea urmatr de ortodox este a smereniei, fdrtr
ca porsonalitatoa omului sd fie gtirbitl; personalitatea si,
implicit, libortatsa sa. De aceoa noi nu am cunoscut respectur
lltrral fa16 do carto - toxt sacru sau raic - gi de aceea cartea
(malurculizatal
^u
a f rHmlrlrat, pirrd lrr zorii oroi moaerne, viala
rraliurrii
^oastro.
Liturgur avea tntiiotato: adicS spiritur trecea
lnaintsa literei. Este motivul pentru care, pinl azi, oamenii
care au avut o lnriurire asupra naliunii, chiar scriitori fiind, au
avut-o prin cuvint. lorga este exemplul cel mai la indeminr.
Atit la universitate cit si in straturi de oameni cu niver mai
modest. La rindul lor, parvan gi Nae lonescu au exercitat o
male
1nftu.erya.tot.
prin mijloace orale: cursuri, conferinle,
cuvintdri. ln Romdnia, dacd vreisd te impui, fie masei, tie unei
categorii sociale sau profesionare, trebuie sr fii un bun
vorbitor gi sb ai acel dar aparte al comunicdrii nemediate.
oratorul va prevala intotdeauna ra noi asupra scriitorurui, oricit
de substanliar sau rafinat stiristic. Aceasta pentru cr actur de
valorizare culturald este unul intim, individual, ca o rugdciune
particular5. Poporul nostru fiind insi ortodox pdstreazd o
profundl trbseturd soborniceasci. El poate fi captat,
sugestionat, influenlat in primul rind in comunitate si in
comuniune; liturgic as indrizni sd spun. Dar adevdrul acesta
l9

M en ta lita tea rds dritea n d
Dan CTACHIR - Cronica ortodaxd
se verificd 9i la un nivel superior' Ntt era G' Cdlinescu mult
mai frecventat Oe siuOenfi' ta tu'':' decit austerul si
substanlialul Tudor ;;;;;' ;;t" nu iubea butadele 9i nici
,,expresiile fericite" zl'i""t'iir" se' petreceau asa tocmar
pentru cd sintem
"*lO"*'O'
o*oOo*i" este prin excelenld
comunitar'astd
prevalente a
"'y-'.ntu^lui""usupra
textLrlui are
rbdbcini certe 9i "i"'"
O" identificat: in insdgi activitatea
Mintuitorului, care
"t"ut'iit'
a poveluit'' s-a exprimat in pilde
si oarabole in'a ni"l#;JT""t-"illAlJl evanghelietii' i-au
"onru*n"t 'put"t"''"p"uitiu"
t'utn'ului rostit nu este o figurd
de stil. $i nu intimoi""' ot"*stan-tii'-p'oBoarele
respective'
si-au intem"i"t tiuiii'1t']ite- 9i mo'ata nu atit pe Noul cit 9e
ilecniurrestament'"61i"'"tti'""il'lti1t"":Ji;:rl,:ffi J:-"1:
rdsdritenii contemplativi' aceste popoarl
istorie iar pe plan #il;f;;at'oovaoa de prozelitism'
A9a incit' t#;'il;lin nomani"' ca $i in orice altl
tarb de religie
'""iJ;:;";t"do*e''da'cdvrei
sd 3ii61it,1i1s' fie
pe terim
"pi'itu"t"'i'['p""riti"'
tt"Py::',-t' ai darul cuvintului
nemiilocit,
"t
o'"to'i"i' ia noimurfi :-"jl:t"
au fost 9i sint cittlt
oentru cd au
"""i
o uuna imp'resie ca vorbitori 9i ca
,,pr"r"nt"" {in pubi;' l; t;;i;; la televiziune} sau ca sazetari'
Nu intirnpldtor t;'';;;;' metoda socraticd' Mefienla'
indiferenla tui'uaJr""""""" itfb d9' sclierea de cdrli' care a
perut atit o"
"*"*i'];';;
puiea ti reexaminatd 9i din acest
unghi' 'm insd la citatul din Evdokimov' Eu nu q1".9,
cd,",:i'::i,l'il
";""1;" ;F;1{"'*' ?I*,ili',1,'t ;i:ll''
precedente' r"'
" i'iJtii"t-ui- artistic' instinctul estetrc'
propensiunea spre fffi;;; fost sddite in om de Dumnezeu:
existd arta din ;eJitiJ;ineolitic' existd folclor' $i arta se
subsumeazi culturii'
20
ln al doilea rind, nu cultura in sine, sau emanaliile ei
se opun eshatologiei, ci atitudinea autorului. pot si creez Oin
orgoliu (,,exegi monumentum,,) dar pot foarte bine sa ma si
desprind de vanitatea paternitdtii, d"-;;;;l';;;;," fi.
mentalitatea cea mai rlsbriteand.'Au existat atilia care n;
si-ar.l semnat openele sau au preferat un pseudonim, $i apoi,
au exis'tat nenumdrati sfinli care au scris _ chiar gi poezii, nu
nurnai pagini de duhovnicie _ si chiar au gi semnat. imi
amintesc cd Cioran, in De l,inconuenient d,etre ne, ?i ironiza
pe.sfintii scriitori spunind cd ,,Dumnezeu nu citegte,,. Dar citim
noi, oamenii. Si cred cb tocmai cuttura cregtinl ii poate fi de
mare fr:los omului din ziua de azi gi cu precddere unei
categ.rii dnrJme: interectuariror. indeose'bi ceroi tin"ri. iuio"ni,
r:rrltilr;r creglrrrll nu poate da credinld, dar poate s_o
irrt,irroasr:., si u g':f rriasca i. felul in care unui scriitor
irrr:op,:rtor ii .ste rrocesar.l, ba chiar imperioastr. frecventarea
rraeg trilor.
Studentul, intelectualul _ cu unele exceplii _ treculi
prrn experienta comunismului, a statului ateu, nu au avut un
c0ntact firesc cu Biserica. Ei nu au putut mai intii sd trdiascS
$:
:rpoi
sJ siinteleagd sensul tainelor, al Jogmei, intr_un cuvint
al invltdturiicregtine. Avind un orironiJ"
"uno"gr"re
aparte,
nu le poli cere sd fie pietisti necondilionali. lar credinla are
l:,ate terneiurile ralionale, Credinla cregtind este o cale a
irbertetii iar intruparea, produsd in istorie,'este mereu actuald.
. Fbrd sd negrijeze canoanere Bisericii 9i temetia ei
liturgieS, intelectualul de azi poate a'iunge la ele, la trlirea
cregtinl dinspre culturd, sau pe calea culturii. El trebuie numai
sA consimtd la acel sacrificiu, care_i smerenia, in sensul de a
recunoagte cd rearitatea nu se opregte ra rearitatea sensinita,
experienfa nu se mdrginegte la experienla empiricd a
simlurilor iar Dumnezeu se afld deasupra ,,logicii,, sau a
2l

Dan CIACHIR - Cronica ortodoxd M en talita tea rd sdritea n d
asa-ziselor legi fizice' Adicd sd pund
^credin-ta
deasupra
cbrturhriei qi pe oumle'*-iitini"t "gtiinlei"
' Asta inseamna
c r e d o q u i a u u
"
u'a u'l "i il ; i''ft :1,'^", i""' I 1,", lii,l I " I
"
r' r'
;;i:ia:: $ ;i;;; r3{iirt#: ;'::ilffi
limonarii, .t"":i:::'^l;rjijii"i o" mdsura lor: pagini
ll,:?J:
1""t""^'il,
t::il""| "J;;;;;;' pe af ect' pe "c
ald u ra r nim t i
"'
Totul e ca lectura Je' nu O""ine un scop in sine' ^sd
nu se'
oreschimbe in eruoir]l
"i;t'E
; alexandrism mistic' lnceputut
e sreu pentru ., n.,ll.i'i'^J"rtr" rint:":l"t"t
:r",i*"'ilrt'lll
cauzalitdlii, dedate aproape macanrc
""1"
ilrotia stinlitor
";;;;i;;" "ntrenate
conceptual' in vrem
si scriitorilo' 0""'i"1""]ilil"' curatS' complexd fdrd a tt
complicatd, "
titpia
"""
'*e'"n'" :l^,t"":'il:' ,3i11, H||t?'
autenticd. Ea nu are limbaiul filozotsr"ilt"t,)^"' Catolicii'
i:#l*I,lll'*::,::,"3,"[::"*1?;;;;';;;""'"s'11i1'
iimba raliunii rogiJel"se l"la o'" :".r"1:"r"rli:, ;l'"#ri:
universitdli. Pe de altd parte au crezut
",lm;;
"u"*rrui, al
lorlou"^Jtl-t" o" limbalut si d"
'":
,,clientului,,. oraooo*i"",iu a acceptl-trdenaturarea'
Nu e'mat
firesc sd u'"" "'L"Jn'"io-"r
tpt" virfurile ei ? $i atuncr va
inlelese, treptat''""";t;;; ;";;:t.# tucruri de i m portanld
secundarl: tot'uu]'o-"niru c'are u::T]ntut" preolilor nu's-au
schimbat de mai o'"5t"-" mie de an'r;-de pildr' Sau temeiurile
acelui proce' ot ;;;-oin n""unoa-stere il'numeqte "ritual""9i
vine vremea
"*O
O"t*" c5 ortodoxia nu poate sd se schimbe
sau sb se "t"J;;;;;J;
in tuno"mentete ei' Aea incit
intelectualur po"it
''"J""t punt"''
'polt"
umple golurile lipset
de contact ti'""'""'iil;lrl;' si 0111'3"it"ta'
prin intermediul
lecturii' poate ci;;;J;; "u'=pun'
dar luorurile mi se par
',,,
mai complicate pentru omul simplu, pentru acela care a
pierdut - sau lntrerupt - calea credinlei naturale.
Mai important este pentru un poet sI creadd in
Dumnezeu gi sd urmeze Biserica decit sI ."ri" *i"trri
",
sfinti, dupd pdrerea mea. Dar cultura nu se impotrivegte
credinlei decit atunci cind se semelegte. C?t ir piiueqt" be
intelectual, prin natura, prin inclinati"
"a
pentru ,,c5mara de
taind" a refrexiei si a meditaliei, er poate intovdrdsi rugdciunea
cu lectura.
Ortodoxia nu-.numai cd nu se impotrivegte culturii, dar
ln ziua de azia doua ii poate fi de mare iotos celei ointii. 6aca
nu ar fi scris sfintii pe caro ii ironiza cioran am fi fost azi in
mare lipss. lar pentru coi btntuili, ca Nae ronescu ooiniolra,
dc apaima c! ectul do crrltur6'ar ti mai dograbd vecin cu
cldcroa dach cu mllrtuirea, raproduc urmltorul pasaj al
pdrintolui Stdniloao; ,,Dacl poczla ostc oxprimarea
conccntratl a infinitei 9i suprcmelminunia existenlei,
"" ""t"
o form6 foarte potrivitd gi pentru faptul c6 taina lui Dumnezeu
oste de nedefinit in termeni direcli, rationali, ."rginall, glJe
acoea trebuie sd se foloseasci ientru exprimarei ei
metaforele, luate din lumea vdzuti, dar vdzute intr_o
dimensiune infinitd gi spiritualizate.,,
(1990)
DOUA TIPURI DE IUBIRE
I
Preceptur iubegte pe aproapere tdu ca pe tine insuti
oste binecunoscut 9i este socotit ca embremd r ar"s,i"ir,.,.,"i"i
religia dragostei. Chiar si atei sau oameni neangajati
23

ldrturisit cucerili de el' Acest indemn
duhovnicegte s-au t3"".tj::'";,i?"i".*nt (Deut. 6,5), iar
;;#',"# cuprins ei-n Vechiul J"tltT"^
ffi;;r; ta
"
Lt o
""it'l:i ";;JlmJ';:;Hllfr Tilxl
Acest imPera
cu aceeagi sriis pe
"";;;;;";ordamnoud
inqine' lar dacd'e-u
;; ;; ;,,d * ry ::;:.il# ;:X;n "'"JJi:l#' T::
::::
consecin!6, suPUn
oerspectivd to'" o'jl?-'i"trli"n"t";-^t"t
*u't' ceea'ce'
socotesc u'n p"nt"ilit'i"' ""ut
ie-i
:l:'"t'"
9i aproapelut 9t
astfel, spunea *""i"^"t*' po""" cdtre orozelitism s-a 9l
insinuat, Preceptul
":""J;;;
i '9t"i"1a
ei o valoare politicd
si nu intimprbtor T;; imbr'lieat
-,i"3lg:ffiJ::?:1."
oroi""r,""tit ti n"op'ot"ttanlii' 9i il Ti' 1t""5"t.,;;"'un f acto'
lL:';,.-;;l'l:^L:ilS,"ji,",X:::"::1il";ru't'Jmperanra-qi
de echilibru social sr t"t:",::j:"i^.,1ri"tut, marasmul sau
ffiilffi t:*"i*:*'fj"i{.f,":" :ff ul*,i:l':l
pentru cI nu o pot percepe d"".nllltt;"r;;f indiferent de
iJ"iiit t, iotitice)' Vddeete bisertca-tt
conresiune-.uu "'""J,";';ii'
- e nT:J:JliHl?llirl'# il?
il,".Tl".Ttf I*3:H:$T1"J'"'il:I'l"0""'i"''5deprim
M en talita tea rd sdritea n d
multd roadd."Prin aceaste afirmatie, rostitd in limbaj simbolic,
Mintuitorul isi vestea moartea gi invierea.
Evanghelia Sfintului loan, socotitl gi a iubirii, este
preferatd in Rdstrrit si chiar existd o afinitate aparte intre
spiritul ei qi spiritul Rbsdritului; afinitate pe care o
caracterizeazd cuvintele Sf. loan Botezdtorul: ,,Acela trebuie
sb creasc6, iar eu str md micgorez." Acesta este sensul iubirii
- e gititlul unei cdrti a lui Vladimir Soloviov - pentru Ortodoxie
9i pentru RdsIrit. Este, deci, mult mai mult dec?t sd nu-i faci
r5u somenului, sd nu-l tulburi 9i sd iti imparti cu el
irnbrdcdmintea 9i hrana. Existd o dragoste altruistd 9i una
jortfelniceascf . Prima poate asigura, chiar aici, pe pdmint,
lirrigte, lrrtolcgoro qi.o trrdulcire a oxistontei, Al doilea tip de
dragoate e lrre6 mai ;trolund gi mai focund,
.lertfire rru lnscamnE rrumai sacrificiul total - Biserica
nl(:i rru I rar:rlrrrarrd€ doclt tn cazuri oxtrom6 - iar cregtinismul
6$t6 o roligio a vielii. Jertfire lnseamnd gi ronunlare, smerenie.
sstompare voitd $i tlinuitd, subliere a eului propriu... Adictr
insugirea cuvintelor Sf. Pavel privitoare la iubire; cuvinte gi ele
dragi Rdsbritului: ,,Dragostea indelung rabdtr; dragostea este
binevoitoare, dragostea nu pizmuiegte, nu se laudd, nu se
trufegte. (,..)// Toate le suferl, toate le crede, toate le
ndddjduiegte..." Antinomie totald, deci, intre iubire si simt
critic. Sd nu uitdm cd Rdsdritul ageazd centrul Oe gieutate
ontologic pe inimd, nu pe raliune; cd tinde sd uneascd mintea
cu inima subordonind-o pe prima celei din urmd. Mintea
trebuie purificatd gi imbl?nzitd, pentru cd ea gi nu trupul este
sediul tuturor relelor gi rdutdlilor - corpul nefiind decit un vasal
obedient. Pdcatul sau ispita pbtrund ln noi cerebral gi nu
epidemic. Cdderea corupe mai intii spiritul 9i tocmai asta e
grav, pentru cd: ,,Duhul este cel ce d6 viald; trupul nu
folosegte la nimic," lar cind pdcatul - vom vedea - este
ordin"' neniul evanghelic al dragostei e mai'va-st'
si m ai I""T;i," i,':l'U il ;;;l i.'ll.,l,lll
"ffi
HHi,L-l :
ltr"tt,.l;;muriie-pragmatice
ale cregttnts''i""p"'rin",
itt in
li", iuui,", trasica ; d ras:
T:r"T:;:iil;;; ;i rea_f uzi u n e
alt Plan - dragostea
li, o,, c a re a m
"' 1 t
lili"fit t * lllj t
: i n" ;i ffi i lti
sd i se scrie Pe mort
roan in care se
'o""ll"''-i;;;Y1.'1i1.iH'# ill|.::::::
p#tna, nu va muri' rdmine singur; tar t
24
25

acooerit de inimd' infagurat in iubire' e
'ca
9i iertat' Aqadar'
scopul invaldturii t6#il;; este sa-t aductr pe om in starea
de a sindi cl"iLtf,"nurnlete
acestui tip de iubire proprii omului
c are ie,"*ir *l'lll* T11HA
j:T^.r^'m ji{{
ii:
lTl['r"'t?:i*:l"J[fi Tf ff :l']:"';l,lillli'ii'iiil
ffi:::?:,'X?['1# ;''J'Jir""tiu p."nl'-Y ratat decit pentru
invingbtor; dupe cuir
""""*a 'o
simpatie generalS pentru
izbinzile unui
"o*pl;'";:'"i;
paranteze fie spus' aplicarea
poruncii iubegte O"
"O'""0"11 'al':;
se traduce la noi prin
simpatia pentru
"'o''#i]-o'tetot
Ei nepdstuit' rdsdriteanul
socotindu-se astfel Pe slne'
ll
in limba rom6n5, noliunile princioale din vocabularul
afectiv poartd o##'nijaiii'r"i' drasoste' iubire' mild'
prietenie. in""'"a'''r'"' o?"'i'iiJ u"" artif ici al si noni me latine a
esuat (amor, p'"'"tl' "tic);
in mare mdst'lrb 9i cu concursul
lui Caragiale' Si'f' ti"p"nt ta constati cum un om ca
Maiorescu, format- in institulii apus'ene 9i reputat ca o
persoanb di"t"ntJ'9i''"t"1'l-"ti't'"t in*-un aforism: "Gnd
omul se afld in rnlt""*Jt" notaritoare ale vielii' nu-l mai
conduce mintea; ;;;;i5 't"mai
alternativele' Direclia finall
o dd inima. rxist#;;i;t;; de plsmadb rdsdriteani pe care
i"J"la' m
!|::::1,|! "TiLt[;'"^t-
ei, impric'', l-l1l,o.'i'"
lui- echivale""r e'eli;"inu po"* fidecit o Pena corcoduga'
,,floarea o" ttii'Ji)" t"t""il ajunsl nebuni din 'dragoste'
26
Dan C|ACH|R'ctg@ M en ta lita tea rd s dritea n d
Garanlia autenticitdtii unei iubiri constd in tragismul ei. pe de
altd parte, iubirea nu poate convielui cu orgoliul sau cu
suficienla, 9i, in mod paradoxal - o gtim din pateric - e mai
bine sd te smereascd pdcatul decit sd te pindeascd mindria.
$i incl ceva 9i mai paradoxal: cine iubegte mult e mereu
expus curselor pdcatului, direct propo4ional cu energia gi cu
bogdtia sa afectiv6. O spune ?nsugi Mintuitorul, adresindu-i-se
unui nedumerit: ,,De aceea ?!i zic: lertate sint pecatele ei cele
multe, clci mult a iubit. lar cui se iartd pu1in, pulin iubegte.,,
(Luca, 7,471. Nu trebuie trasl insd de aici concluzia aberantd
curn au flcut Rasputin sau ni$te sectanli prlpdstiosi - cI
trebuie sA ptrctrtuiegti crr bunl gtiinld, consecvent gi metodic
l)orrtru a avtr;t rrllcrior prilej de remUgcare gi de cdinlb.
Aripnr:lrrl ,r(;t!!il.t rrrr rrrai otitc rilsllrito;ur, ci tipic rusesc, rusii
flirtrl olr:irtrl.tlt ln it(:.!o;rgi rrrllsrrr,ll rlo;l,llt:;rt;i tJa puritate.
||rolrklrrrit it prJs=(). cu uria;olo sale milloace artistice,
[)ostoievski. $i continui sd cred cI viafa Mariei Egipteanca -
lolracoa prostituatd care se pocliegte gi primegte apoi
:ttributele sfinleniei (gbsim motivul 9i-n Rdsturnica lui lon
lJarbu) -, a fost o lecturl preferattr a scriitorului. ii recunosc
rrrrrbra in personaje feminine dostoievskiene notorii ca Sonia
9i Grugenka. Si dacd am adus vorba despre ele e gi pentru a
spune cb Rdsdritul nu putea da Hermione gi Andromace,
rlecum o Beatrice, sau - mai tirziu - feministe. Aici iubirea nu
r: dilematicd, nu se intelectualizeazd gi nici nu se insolegte cu
eroismul. Tropii asediului - femeia comparatd cu o cetate ce
trebuie cuceritd -, cavalerismul, nu au legbturd cu spaliul
;rcesta si nici cu duhul sdu. in memoriile lui N. Carandino ain
rrllsit observalia unei rlsdritence 9i o transcriu pentru cd mi se
pare definitorig: ,,Femeile europene nu gtiu sd iubeascl. Ele au
vanitdti, orgolii, ambi!ii, pretenlii. Noi, cind iubim, sintem
sclave.(...) Cine iubegte cu adevdrat simte voluptatea,
27

umirinlei."(s.n')chrar,tl,?,lxilli;'11111::::"T1"-"J'':tT'
proprie si nu s3a11;
- ir.,i"t lui Maupassant' . -:
rece, tiPicb - sb ztcer
v--,--rilpur."",,lo;,,""lff
i,lti,i,tff f{1{"1'#
in Rdsdrit, femeia' n
nu cautd egalitatea I
ft#dT*fit$ffi[l,,|
flil[.:..jn.""'Tl" 3"#ii";'' ,'u"--0"^"rei
arective ei drn
lr"?"ti"^"'n ("realizarea") deasupra c
aceasta c"ure io"ntiili" tot are de:lillil
u,,. in fizionom.ia
; ; :,J#:; m :: "
i: Tt" : ii:':,iif r *;.":,, : i:l
lf"".t"litd - e staticd ei este
"i:t""11;;1;;;1" ;" durata in
:;;;;i""ficientd ei continud ta
"^l'.ttun r,sdritean (mo11vr,
?tmffi*kfrlgil'ftgif;H
ru"* :": il ;l ;: llu ;; ; :l:r1ffi l:; g u ". : :#j,::
:ffiffi t;,T""',Hff i'I.liiil'"""""1ff TJffitL::l*::
:l#:h "*,
",1,:fl:'3:
t".1I=' :'*: :.*l "',iffi
u::: ::
ilil ; ; ;:"y*:
; Yffi5 ;;T [ff: ;il'J o"'.i" o
"
u'i.',Ji
;
9i nunta care e u
Dan 'CIACHIR
- Cronica ortodoxd
M en ta lita tea rdsdrita n d
-BRATELE PAR|NTE$T|'
Dintre cdrlile mele de teologie ortodoxi lipsegte una
devenitd relativ rard pentru cd nu a mai fost retipdrite din
1951: Rinduielile cdlugiriei. Mi-ar place s-o risfoiesc din clnd
in cind. lnilial am citit-o la Mintrstirea Bistrila din Moldova
unde am asistat pentru prima datd in viald la o cdluglrire,
sau, cum i se mai spune, la o tundere ?n monahism.
O imprejurare de neuitat, solemnd dar 9i profund
rdscolitoare atoritd atit tipicului c?t 9i acelei melodii, a
c?ntecului Bralele pdrintegti care cregte gradat in vreme ce
viitorul monah este adus dinspre pridvorul ori pronaosul
bisericii, lnvelit ln mantia nagului de clluglrie, pinl dinaintea
Ugilor lmpdrdtegti. Melodia gi cuvintele cintirii sugereazl viala
risipitd - gi reugesc sd o facd in mod coplegitor - pind atunci
de omul care petrunde in cin. Fdrinfii, fralii de mindstire gi
credinciogii 1in in mlnl fdclii aprinse. Nu pot uita cuvintele
unei bltfne: ,,Maic5, dacd cineva nu are luminare pe patul de
moarte dar a linut una la o cdlugdrie, i se socotegte ca 9i cum
ar fi avut !".
Apoi, sub catapeteasmd, in genunchi gi cu capul in
pdm?nt, viitorul monah rdspunde ?ntrebdrilor rituale,
amintindu-i-se ctr: ,,latd, Hristos e de fall !" 9i abia la sfirgit
starelul ii taie literalmente cu foarfeca din pdr. Odatd
incheiatS cdlugirirea, prin fatra celui abia tuns in monahism se
perindd toli cei aflali in bisericl si el, tot cu o fdclie in mind,
in mantie, cu camilavcd gi paraman, la intrebarea ,,Cum te
cheamd, frate ?", rdspunde invariabil:
"Maxim
pdctrtosul !i,
sau Climent, ori Gherontie; dupd cum ?i este numele cel nou.
'Rlscolitoare
ceremonie. Pentru cd in decursul ei nu
poti sI nu te gindegti tu insuli la momentele irosite din
existentd - qi nu e om care sd nu fi risipit o parte din ea. Asta
2E
29

Dan CIACH|R - Crinica ortod*d
Men ta lita tea rd sdritea n d
intregi treite in chinovie, fdrl rnasl de dimineald, cu program
strict, cu slujbe 9i privegheri - prelungite in post - gi, evident,
cu participarea zilnicd la Sf. Liturghie. Existenle smerite gi
anonime, tulburate de mici vaniteli, de dezamdgiri ori de rdni
inerente vieluiriiindelungiin comun. Totul neschimbat de sute
de ani, din vremea primului mileniu cregtin, cind aceia care i9i
afieroseau viala lui Hristos se duceau la marile lavre, sau,
dacl erau mai sporili, deveneau pustnici. $i au existat la noi
pustnici nu numai pe vremea lui $tefan cel Mare, ci gi in
secolul nostru. Tot a9a cum, unicb in intrega lume ortodoxd
- cu exceplia Muntelui Athos - este minSstirea Frdsinei,
intemeiatd de Sf. Calinic de la Cernica, unde nu este ingdduit
accesul femeilor gi unde nu se mdnincS, sub nici un motiv,
carne. Faptul cd Frdsineiul gi-a plstrat tipicul negtirbit 9i in tofi
anii de comunism prin care am trecut, mi se pare o minune.
in anii '80 am vdzut un lucru impresionant pe locurile
fostei minestiri Rdzboieni - ridicatd de $tefan cel Mare chiar
peste osemintele soldalilor morliin celebra bet6lie. Mindstirea
fusese desfiinlattr prin decretul 410 din 1959 care a lovit
puternic monahismul rominesc. Biserica devenise bisericd de
parohie iar chiliile fuseserd in parte distruse. Doud sau trei
maici nu pdrdsiserb incd locul gi nici portul monahal. Ele
rtrmdseseri in continuare cSlugdrile 9i nimeni nu reugise sd le
strlmute.
Pentru cd monahismul e vocalie. Poli deveni cdlugdr
gi din dezamigiri sentimentale ori dezgust de viald - 9i starelii
au grijl sb nu incurajeze asemenea naufragiali -, insl cel mai
adesea e vorba de chemare; ca-n arte. Viata monahald are
frumuselile ei. Ea este expresia maximalismului ortodox (cele
trei voturi: ascultarea, castitatea, sdrdcia). Protestanlii nu au
cllugdri gi cu atit mai pulin neprotestantii.
',',f
i'"+ii.,rtf,friii,j:dj#:*;*:itrt"Lffi *
fft*#m#gffmffi
pins la sfireitul"]Tt'::;il; uit"t o" uoi.
ei, fie 9i pentru o zl' oeurt vu v!'--
-..r^rria
il*fip*****tm*+
oomelnicul tn t"J:
;i;;;i r"" ::-lt insh pulini reueesc. sb
';:"[{kf,'ffi *:1ffi-ip'3JE1:'$l#
si cu m minf llt
r1 t1
;;;;; *'"'n u se!e.a, :T"1T"H""":i' ;
",
fn nordul lerii' le
i5r33i" i
"
"""'#
".1 # ti nlll' r:lt"t* r ;*fi
ii !"iii.o,ii :": ;;,3i.H; J:*5:11i,1".""""
li un manuscris
pentru linigte 9t t
il*qirff t*-d*#','"',,' ilj"'"*t*
Am mai fost de falb-la-o
;;-ttil';;;" lbcrimau' ori
cernica,'9i nu-i pot uita p."
PaTI f"'i^"*"rrite lor: vieli
phngeau de-a dieptul amintindu-gt
30
31

cind citi m sau recitim "
F ratii' K-a
11mffi I Jl [1!"1
p"",","iuizo1T:,:.,!;1":-::JJio#X:ili:tJf";"ru
inspirat p" D"lll]-";vie
a marelui proces ,
oaisiot, o consecin!tr vle a'trtarv'l^'Iu".t",
in a doua iumatate
's:v 1*llqit*ti$H#tf;" ""'ft
"
k"f: i:;':l
decenii, a condus s
Neamt'
,,n,"n.1il:,1,:;::'?'Tifi ilti?ii*:ll1f ii*'"T'1:5
il*:;"1ii' cdluorrii constituie aspec'
'Bisericii.
Dar aspecirl fundamental' (1991)
Pun CTACH'R - qoni"u o'todort Mentalitatea rd sdriteand
activit5lii spirituale: rugbciunile pe care le inalt6, privaliunile
pe care le cunoagte nu au in vedere numai eul sdu, ci lumea
ins59i, Cosmosul 9i oamenii stirbiti in aceeagi mdsurd de
pdcatul originar.
Existb un monahism eremitic - solitudine deslvirsitl -
intemeiat de Sf. Antonie cel Mare gi unul cenobitic, sau ,,de
obste", interneiat de Sf. Pahomie. Prima formd presupune
trecerea prin obgte gi un pdrinte duhovnicesc care asigurd
inilierea.
Mindstirile noastre, ca 9i sihdstriile, au fost intemeiate
in locuri foarte frumoase din punct de vedere natural:
indeosebi in munte sau in apropierea munlilor; f6r6ca aceasta
sI fie regulS. Oricum, in locuri izolate, cit mai departe de sate
ori de tirguri, dar cu o natur5 atrdg5toare 6i generoasl. Spaliul
monahismului inilial este insl pustiul, mai cu seamd degertul
Niluluisuperior; de aici gi numele de ,,cdlugdriegipteni',. insugi
Mintuitorul Hristos, inainte de a-gi incepe activitatea publicd,
s-a retras in pustiu. Numai prin analogie putem avea o idee
despre pustiu. Astfel, Arghezi, el insugi fost monah, spunea
cd ,,Pdm?ntul Dobrogeiseamdnd cu al Palestinei. Cred cd lisus
Hristos trebuie sd fi umblat pe aici". La rindul sdu, arhitectul
gi rafinatul scriitor G. M. Cantacuzino suslinea cd Dobrogea
aparline Orientului. Cantacuzino streb5tuse el insugi degertul
si jurnalul sdu de drum, Pdtrar de veghe, este o carte unice la
noi. Ag adduga, ca pe o intuilie aparte, eseul lpS Nicolae
Corneanu, Farmecul pustiului, o adevdratd bijuterie stilisticd,
din care desprind: ,,in degert simlurile cad toropite sub sulilele
discului inrogit ce atirne pe bolta cerului, deseori voaldt de o
perdea de praf. Trupul se topeste de clldurd ori se icaldd in
riurile de transpiralie ce se scurg din porii prea dilatali. Numai
sufletul rdmine intact, mereu treaz, ca o antend ce capteaze
spaliile. Ne-o spune un cdlator care strebet?nd Sahara afirml
SPIRITUL PATERICULUI
Am vorbit' rn urmb
"u 't1:: ^*l1ii'$;"ii'$:
ffi l{ffi i,l''9;l,l',l,.f'"Jtr.fr;,f'i;ffi
ilTff"'fl;lil:'il ift'"n,r*'o " " "o "'1i 1r3,
in pri m ur mi I e ni u
"'" "'il'"''":tY
9"-'"]::lf :l?"ltlti llitl
" ;ff $;rur;rl4,ET."i"'t#l#ri;;:''*i
este inse o urmare a lui Hristos'" O-tYX;;"',#li#' Vionanut
nu este din lumea aceasta"; o formtr-de n
izantrop, ci pentru a
abandoneazd lumea nu pentru ca ar
15;';tli"i existenla
l"i"ti o" tspitele ei 9i a-gi putea cons
lz
33

ce a auzit suspinul deqertului Oupl ul lt:'
d" umezeald 9i cd
1",
"
r",. i "i"n "
i s i' u s 3i'iti5h : *i, i, l' T', ff:3; J'[:- :l
Aici, in deeertut, llll'lil,i ,;;;;;. Maxime, reflexii'
sapienlial, o cusetare subtilh gi
Yi"' l"l1llt in pateric. Et se
apologuri consemnate si apoi reuntte j]'0", .r. "
nature
:fitr";;";, uineinletes' culturii patristrc
#il;;;;,i11I"T;T"ffi 1fi ,""-:"ii,|i"""J":ll*:?
cealaltd antologte
Macarie din corint
't""*"'loi'rn
Aghioritul) - demonstraltt
dosmatice, "nia'
potJ''L'"i'"nn"i o"nlbd-soiritul Patericutut tt
vom reintilni ,0"i"""?
"iilo"'i'"-'-.^li
"ri"
1"" I:rtitt:t:
#*i::k* "
5 :, $"rri ':
: q {'ili:{T::1i*'l* *:" ::
l;;" sd se apro?,;.iff$:'H11ffi;;";;';; d: ?,,1_"1:
|,;"::til'n-'",:H:Hffiili i""-"uuinte de roros" datorate
cdlugbrilelofajut patericului e indeob-gte simbolic 9i sugestiv'
intocmai
"" "pi'itl'i= """"nn"'i" 9:'*lf;.
tJH:lJj
;lt:f; I
ir"*.r gie totodatd abisal,.dai*::ll
"'.",ii"ra
(,,2ir-. un
l'*i$ v; jm:l*r'i"", $ !li:5
;
":";il; "ii
oi at o g u t
li^it" otli^tete duhovnicesc ei u::1"'
;-'';;;i;e a lsuda Pe aProaPele t
- nn"i bine este a tdcea"' r entendeur, salut ! -
Patericul Pomeneqte
-'
'u
bol
despre Avva toJ#*L'"i"s=piridon'.
episcop care'' -pentru
n etru r i a
" " "'u
,,l,' . ;; ;; p ; h
: H " I llJ i;
"i
I
t
1".""
"11"" i i n a r t a
intrucit monahii socotesc' sn
virtute, ea este'
'^?""""' """ 9i^l':;ffL1#ljl"";;?';i ii:
un bdtrin: Voiesc sb fiu biru'it:l :e i5;;;l slinleniei ei-at
biruitor 9i sd am mindrie'" Este Pi
34
Dan CIACH|R - Cronica ortodoxd Men ta lita tea rds dritea n d
omului ,,moial" in genere, al aceluia care nu arO nimic sd igi
reprogeze: cel cu datoria implinitd e pindit de suficienll, de
orgoliu sau ,,slavd de9art5" cum spun monahii; de trufie, in
vreme ce omul care a pdcdtuit sau a gregit are cugetul umilit.
Acelagi lucru il suslinea gi Pascal: ,,Nu existd decit doud
categorii de oameni; unii drepli, care se cred cu pdcate; allii
pbcdtogi, care se cred drep1i."
Smerenia, potrivit Sf. Antonie cel Mare, nu e numai
virtute cardinald, ci gi solulia mintuirii: ,,Zis-a Avva Antonie:
Am vlzut toate cursele vrdjmagului (= 6;ruolului) intinse pre
pdmint 9i suspinind am zis: oare cine poate sA le treacd pre
acestea ? $i am auzit un glas zicindu-mi: Smerenia." latl 9i
observalia altui pbrinte: ,,Dacd cel ce a fdcut cerul gi pSmintul,
s-a smerit pentru noi, dar noi cari suntem tind 9i ldrind pentru
ce sb ne inelldm ?"
Paternicul nu evitl absolut nici un tip de ispite; nimic
din ceea ce este omenesc. O dovadl - capitolul intitulat
,,Pentru multe feluri de patimi 9i rlsboaie ale curviei..." Vom
cita de aici o probtr din ceea ce pdrintele Sttrniloae a numit
delicatelea sfinlilor: ,,Spuneau pdrinlii de un bdtrin, care
mergind pe un drum, a vdzut urme de femeie pe nisip lingd
drum. lar el mergind, tot astupa cu piciorul acele urme zicind:
< Ca nu cumva sI le vazd vreun frate neputincios si din
vederea acestora sd inceapd a-l supdra pre el gindurile si
rdzboiul curviei> . "
il
Patericul, ca 9i Filocalia, de altfel, ca 9i o altd serie de
scrieri aghiografice reflectd duhul, mentalitatea rlsdriteand:
rrteriorizat5, contemplativd, scepticd fald de , prozelitism;
35

;:1i,i,ilT"""":'.fl ,'JI!:fiFl:i"{11+
J#Hi ;'ililil:t
I
ffi"iil; rbsiriteanr si cea apuseana
,]tr"l" *, Hristos I
ffifl;ffilllTl;"#'il,:"f"'*liq'Ht fi;"j*jl":l
l
:llt*;i:l::':*:r;,"i,:,il+:Ti'il:u,i",'l*:;
L.,",-j"n" perse. Translucidul :ey: T^H;;i ta celebrarea
#;';;;;"nim la pdrinlii pustiului^eE!#;'; ci,noetinla =-
:T,iJ : ;f, i, t* ;*: nil";:il+ir:?# *Jt f,* il i,"x
stiti cd smerenia pre multi fdrd nici
?::ru;;r, cari puline
lii,r*,*r" aceasta vameeul ei riul^:il;il;; iri ort"n"ut"
il*"":'.'"'i$'iil::[l]:;q".51*m;:,'*n
cdci osteneala .9t.
inino,i" si au pie,itt"il:?l,lXHi
s;{i ,u,
':J^:
l"
faptele',"':lli,l" ootrivit acester 'n".1*11,-ei,^^"IlH",; i.
lnitiativa' potrtvtl^i",ll'-o.rrr5. Fapta contine in e
suficienla, ta orgoliu' la lipsd 9: T1t-"1"",a de a raliona parcd
ilJ;il;;=c"' Maibine ripsd ! F"rull':r"-;:,"i**i" decit ne
nu ne este aqa strdin' El vin'e
9'" -Ti"rJ',]r"iJiiti nu citesc
,*"*tt Numai cl istoricii literart
p"*'Lti"a'
apus insb baranla
"
tTI1;;:; t""""::::,i;fJ:i' :
sfinlitor iniemeietori si intrepnn-zatrr"",*,
Lxprimate in
lj*:[l':]*;^1,"1l?x:;'';'?*-[$[";;;i;;:::'us;
Lovola). Mistica aceasta, cu paginr
%#;,';- mai degrab.d
;"#; dl Auitt" sau Sr' ]o"n, 11.1t"""#iJurui."nri"p-o".i"
""i*"oina"in""*n;kl;,'g"*f ',Tl':il*Jll'$""
lui Bacovia' ffloiloutua e'
Dan CIACH|R - Cronica ortodoxd
Mentalitatea rd sdriteand
veacuri, acegti cdlugdri ai pustiei egiptene strdmutali in orage
butaforice. Bacovia insugi a fost un fel de pusnict surghiunit
intr-o mahala sau la bloc.
Si apoi, rdminind la periferia faptei, rdm?i bogat in
virtualitate, doldora de posibil, cum preconiza Noica: in pofida
elogiului adus culturii majusculizate, filozoful nostru era un
rlsdritean. Singurul nostru intelectual mare cu adevdrat
faustic a fost lorga, care, intr-o cugetare se defineste
antinomic tocmai in raport cu sfinlii: ,,CiudatA idee de a fi
pltrcurt lui Dumnezeu numai pe cale negativd: nelucrind
durnineca, nemincind in posturi, neiubind toatb via1a, cum fac
r:Slug5rii, netrdind." Lucrurile nu stau deloc aga in privinta
ascelilor rdsSriteni (dinamismul lor fiind interior) 9i istoricul se
apropie de adevdr intr-o altd maximd: ,,Ca in zbor, sufletul se
poate ridica mai presus de oameni ?n doud feluri: fiind mai
tusor decit viala prin rasa schimnicului si mai greu decit dinsa
prin b5rbSlia voinicului." latd frum'os caracterizate cele doul
mentalitSli 9i atitudini existenliale: rdsdriteand, respectiv,
apuseand. Ar fi o gregeald s6 ne inchipuim cd ele se gdsesc
in stare pur5. Nu, interfereazd, iar noi ne g6sim la rlspintia
lor.
Meditalia, introspeclia, atenta si ?ndelunga scrutare a
sirrelui in Rbsbrit igi au obirsia. O sb citez in acest sens din
Avva Dorotei, scriitor patristic din Filocalie, dar nu mai pulin
rnarcat de Pateric, de spiritul lui: ,,Clci fiecare se vatbmd sau
sc folosegte din pricina stdrii sale. Pentru cd nimenea nu
vatdmd pe altul.(...1// Sd vI dau o pild5, ca sd vedeli cd aga
oste. Se intimplS ca cineva s5 stea noAptea intr-un loc
oirrecare; nu zic cdlugdr, ci cineva din orag. $i trec pe lingd el
trei oameni. Unul socotegte cb ecela agteaptl pe cineva ca sd
rnoargd sd curveascd impreun5; altul socoteste ce e un ho1;
r;rr al treilea socotegte cI l-a chemat vreun prieten al lui, din
36
37

casa vecine' qi-l
.
agteapte sb iasl 9i sd meargd undeva
l
**t *t - ",
;=,1""
"'#'{:'#Fhi
r :: *i::*i
nl;ffilf,t'i4:i:;g1;gbiil;;:*lq:^.$i
ti"i.*. arhaicd' t?;;" ;;'1e13 de,_cdtre;li::::i'l illl
transliterat cu litererau'",ie'a
aoarut ta t
, evita sistematrc,
petrescu. Urmitoaro'"Jilunir*, regimt
in anii de
f "::'x'i,,"ilj1"i:,i'i"##I::',"#:;':;i'i'1iiifu {i
"ii,"
n r * r,
^ :j:?*:,l,i "l'r"r,i,'' I ll r,l; ;;;o rl M itro potitut
il,i,ituruistrn*oaeJlr;"oil,'i"q,y_lr,",,Jr,,Tl^lii""t""iil;,,i""
l{i$:"-fitri:1'"ffi
Ulili+i^tt{trtrg
ff['f,li'e';$:3lii:i[1ij*;:;:"'il;';.';it?l!^,ti
P"n CIACHIR - C'o'i* o'tude
Mentalitatea rdsdriteand
irrn oxclamat: Trebuie str o fi citit gi Dostoievski ! El avea o
Intelegere neegalatl de nici un alt scriitor, nu numai a naturii
rrrnane, dar gi a naturii, speciale i-ag zice, a femeii.
Cine este Maria Egipteanca ? O prostituatd care dupi
I I ani de ,ineserie" temeinicd suferl un proces de
conversiune: se retrage in pustiu, unde isi plinge gi igi
rsp5gegte pdcatele printr-o viald de severd ascezd. Nu se va
rrnplrtdgi decit o singurl datd, in ajunul morlii, cind, pdrintele
r:are ii nareazl biografia va observa la ea - se ridicd un metru
rleasupra ptrmintului - atributele de netdgdduit ale sfinleniei,
gi va mdrturisi lucrul acesta.
Noi gtim cd Dumnezeu il reprimegte oricind pe fiul
risipitor: chiar gi in ultima clipd, cum s-a intimplat cu tilharul
din dreapta, de pe cruce. $i cd se bucurd mult de aflarea oii
retlcite. E mesajul, mai degrabd concret decit simbolic, al
biografiei Marie Egipteanca. incd o verigl la un lanl de
dsemenea dovezi. insd in aceastd povestire adevdrat5, pe
rnine alte doud elemente m-au frapat.
1. Pbrintele din pustie care este indemnat in vis sb
rrreargd sE o cunoascd pe Maria Egipteanca este un om curat,
rrn fel de ,,vas ales" care a indeplinit toate prescripliile
duhovnicegti gi care se simte, potrivit cuvintelor sale, cam
plictisit de propria-i sfinlenie. Cioran a pus in circulalie
sintagma sfint blazat. I s-ar potrivi nevoitorului nostru. Care,
lldsind-o pe Maria Egipteanca, intelege cit e de primejdios
confortul ,,datorie indeplinite", vecin cu suficienld asceticd.
Ou mindria. Si nevoitorul se smeregte. Asemenea pilde, sau
rrrai bine spus, pilde din aceastd categorie mai existd in Vielile
fifinlilor, in Pateric sau in Limonariu.
2. Ceea ce mi se pare ?nsd fdrl precedent in Viala
(.uvioasei Maria Egipteanca, voi ardta indatd, transcriind un
:;curt pasaj. Ea se afld la prima intilnire cu pustnicul, in degert,
s5otbmini, EPlscuPu':*
OifL
"
patericului.
duPd 60 de ani' o no
. MARIA EGIPTEANGA
Am avut de gind sd scriu d"'tl:^*X1',:i:':T"::':?
postur Mare. Pentrlf
;:T"J, Tr'"";;#";il;"'i ;"stinate
intr-o,,culegere"'
t-at
pa'"'i*lo''
:-f"j$o qo,
""!_::djt ilii:ili;ffi;
niosrati; c"u;; Maria Esipteanca' Pe
38
39

9i igi povestegte existenla: ,,Timp de mai bine de
9aptesprezece ani, iarti_md, i_am petrecut in dragoste publicd,
supusd fiind destrebdldrii. Si pe adevdr mI jur, nu luam plat5,
clci n-am luat nimic de la cei care de multe ori voiau str mtr
pltrteascS. Acest chip - de a-mi satisface dorinla in dar _ l_am
ndscocit pentru a face sd atrag luarea aminte a citor mai multi
asupra
?rX1""1";l l;ede, nu e vorba nici de o remeie,
"r, "r-,
spunem ? - ,,rea de musctr,' -, nici de un interes *"t"ri"l. in
limbajulcontemporan, faptul de a ficunoscut de cit mai murtd
lume, de-a atrage atenlia asupra ta, poartl numele de succes.
Adesea, succesul sau gloria (treaptb super.ioarl a acestuia),
vin de la sine. Alteori e nevoie de o manop"ra OeiiU"rat;;ffi;
de o tehnicd, pentru ca semenii, sd ia act de noi. Mijloacele
nu importl. N-a dat foc Erostrat templului Dianei nurn"i p"n*u
ca sd se vorbeascd despre el ? La rindu_i, Maria Egipt""n"",
cea dinainte de conversiune, a glsit o anume
""1".
U;;;;;;
ne sugereazd o strinstr leglturl intre desfrfu gi notorietate.
Comentariul s-ar putea opri aici.
insi mai intervine, cred, un fapt. Maria Egiptanca nu
a oblinut succesul lumesc sau acest succes nu i_a dat
satisfactie. A urmat conversiunea, care, evident, s_a operat
prin har. Au urmat anii de asprd penitengl, trimiierea
pustnicului care, a doua oarb o va impdrtdsi, ingiopind_o acolo
in degert, in groapa scobitd de ghearere'rnri r.u... in rocur
slavei oameniror - succesur - Maria Egipteanca primise srava
lui Dumnezeu - 'sfintenia
- ta cap-aiul unui cortegiu de
mortificdrigi smeriri. $i interpretarea s-ar putea Tncheia rotund
ca o predicd. insb ilmine o ?ntrebare: Maria Egipteanca din
prima fazd ndzuia spre o formd nemateriard o. noiJri"ir," t,-...
mI jur cd nu luam platd,,), spre un succes pur. Asta'ml
N
M entalita tea rd s dritea n d
determind sd fiu mai atent cu osindirea celor ce caut5 pur qi
simplu gloria.
Oare nu cumva cautd ei altceva ?
(1990)
REALTSMUL CRE9TIN
Aceia care nu cunosc deloc, sau numai foarte vag,
Biserica si invdtdtura cregtind, au impresia cd domeniul lor se
reduce la fum de tbmiie 9i psalmodiere, la un ritual straniu
rupt de cele lumegti, la un lung gil, de texte care a pierdut
orice leg5turb cu realitatea gi cu actualitatea...
Negregit, Biserica, prin menirea ei declaratd, este
orientatd spre lumea de-apoi, spre lerusalimul ceresc, cu o
nestr5rnutatd convingere. (Mintuirea este lelul ei). Pentru ce
gi aceastd lume cereasc5 constituie o realitate: una pe care nu
nurnai preotul, dar 9i omul care crede o simte ca atare sau o
intuieEte; cLi poticnirile 9i indoielile inerente. impdrbtia
cereascd e scop gi f inalitate. in vederea cuceririi ei il
pregetegte Biserica pe om, tinind cont de firea lui si de faptul
cd are mai int?i de stribetut o existenlb peminteasce,
existenld pe care nu o neglijeazd deloc. Mai mult - o
abordeazi cu cel mai franc realism. Omul dste prevenit gi
pregetit asupra avatarurilor sale terestre fdrl menajamente si
flrd ipocrizie. Paginile Vechiului Testament - si nu numai ele
- sint peremptorii in acest sens.
Dacd Rousseau suslinea cd omul este bun de la naturd
TnsI societatea il pervertegte, Biserica susline contrariul -
dupb cum reiese din Scripturd -, fdrd a aluneca insd pe panta
deznddejdii. Agadar, specia noastr5 poarte dangaqa pdcatului
9i, in consecinld: ,,cugetul omului se apleaci la rdu din
4l

M en ta lita tea rdsd ritean d
protestan!ii, neoprotestan!ii). Au fost societdli care s-au
format in litera respective iar mentalitatea occidentalS e
puternic marcat5 in sensul acesta.
Agadar, Biblia poate fi, dacd nu o ,,art5 de a reugi in
vial6" , atunci un dreptar nu numai relist, dar si eficient,
concret, al orienthrii noastre plmintegti. Biblia nu este ruptl
de tribulaliile 9i avatarurile vielii terestre, de mizeriile si de
ndpastele ei, ci le inf runtd direct gi dincolo de orice
prejudecata. Deci ea poate fi si trebuie cititd si-n acest sens
in care poate fi util5 atit credinciosului cit gi scepticului sau
omului care nu s-a definit inctr in raport cu Absolutul. lar din
aceaste ultimd categorie existd, din nefericire, mulli oameni
azi: sint cei ce n-au curajul unei rdfuieli metafizice cu ei ingigi:
cuntactorii spirituali.
S-ar ivi o intrebare: de ce la noi nu e notoriu aspectul
realist - pragmatic al Scripturii ? Pentru cI Ortodoxia e
indreptatd cu predileclie spre cele duhovnicegti; intr-acolo se
simte atras5, acolo se afld comoara ei. Pe de altd parte, la noi
Biblia s-a tilcuit in Biserictr 9i accentul alegerii a cezut pe
elementul nepdmintesc. Omul din zilele noastre secularizante
se poate apropia insd de Bisericd 9i prin ScripturS; indeosebi
intelectualul. Sau poate completa, cum e firesc, participarea
sa la viata comunitarS, cu lectura textelor sacre. Dacd e
incepdtor, deci hSrtuit de necazuri gi aporii lumegti, va rdmine
surprins constatind cd existd rdspunsuri, solugii la ele acolo
unde nu se agtepta.
(1 991)
tinerelele lui" {Fac. 8,211; ,,orice om e o fdpturd stricat6,,,
care ,,bea picatul ca apa" (lov, 15,14-16;2b). La rindul stru,
Ecleziastul spune: ,,Nu este om drept pe pdmint, care sd fac6
binele 9i sd nu p6c6tuiasci." 17,2Ol.
Viziunea cregtin5 asupra omului este, agadar, profund
realistd 9i nefSlarnicd. Ea nu alunecd in optimismul idealist,
dar nici in pesimismul deznddejdii, Tntrucit omul poate fi
restaurat iar buna sa conduitd poate conlucra cu harul a cSrui
actiune este decisivd, intrucit omul nu se mintuiegte prin sine
insugi, dar nici nu este predestinat, cum considerb
protestanlii. intr-un articol recent, petru Durnitriu formula o
observalie sinteticd gi judicioasE, spunind cI ornul e
ambivalent, ci este gi bun si riu. De aceea cregtinisrnul nu
este o doctrind sau o ,,fi[ozofie,, pe cit este o cale, o solulie
existenliald a crrbi finaritate este restaurarea fdpturii urnane.
Terapeutica, ,,metodele,, sint variate , infinite, paradoxale gi
adesea antinomice. Faptul acesta reiese, de exemplu, din
lectura Patericului, care nu este exclusiv o carte pentru
cdlugdri, degi ea s-a constituit in mediu monahar si refrectd
experienla monahisrnului rdsSritean. c5 nu este crestinismul
o simpl5 doctrind, reiese gi din urmtrtorul aspect; cartea,
lectura, meditalia nu s?nt suficiente - trebuie adrugat parintere
duhovnicesc sub ascultarea clruia se afld penitentul gi,
evident, inainte de toate - Tainere gi comuniunea Bisericli.
Duhovnicul corecteazd pdreriE personare are credinciosurui
care se poate rSteci sau poate fi ispitit - iar urmSrile increderii
ne-tdrmurite ?n tine insuli pot fi fatale.
Pind la un punct, tocmai datoritd realismului ei si mai
cu seamd textelor Vechiului Testament, Biblia poate fi o carte
de oiientare in viala de aici, un ghid nu numai spirituar, dar gi
pragmatic. Mulli au ales cu predileclie aspectul pdmintesc al
invdldturii ori l-au exagerat ca insemndtate (iezuitii,
42
43

Dan.CIACHIR - Cronica ortodoxd Mentalitatea rdsdriteand
parantezd cd unii teologi suslin cI acel filioque catolic ar fi
apdrut dintr-un exces de claritate, dintr-un soi de cartezianism
avant la lettre.
Existb domenii - cel dogmatic - unde nu pot fi
acceptate concesii. Si ortodocgii nu le-au acceptat. La fel in
planul cultului, al tipicului, al rinduielilor minlstiregti si chiar al
costumului preolesc sau al picturii canonice. Este aceasta o
atitudine conservatoare ? Poate cd este. Dar este 9i
intemeiatd. De aici a decurs, e drept, o reticenlA in privinla
moravurilor, a artei, a ideilor... Dar nu mai mult decit o
rezervd. Pentru cd ortodoxia e prea preocupatd de spiritual ca
si igi iroseasce puterile in lupta cu innoirile sociale, politice,
economice etc.; e prea orientatd spre cele vegnice pentru a se
rdzboi cu morile de vint ale lucrurilor trecetoare... Ea,
ortodoxia, inainte de toate e duhovniceascS, gi n-o ispitegte
perspectiva de a deveni moralS socialS sau o filozofie mai
rnult sau mai pulin ,,liberatoare".
Dacl te dezinteresezi de un plan sau il ai in vedere
numai secundar nu decurge de aici cd ii egti 9i ostil. Numai
spiritele 9i ideologiile totalitare suslin cb cine nu e cu noi e
impotriva noastrd. Pun?ndin practicl acest precept, Ortodoxia
a mai fdcut 9i dovada unei discrelii care ii este proprie.
,lubegte gi fd ce vrei...", a spus Fericitul Augustin.
Adic5 din momentul in care ai ajuns sd indeplinegti cea mai de
seamd poruncb evanghelicS, egti cu adevdrat liber; te-ai
ridicat deasupra multor ispite gi pdcate. Cam acesta este 9i
raportul Ortodoxiei cu democralia. Mai cu seamd cind nu e
vorba de o pseudo-democra!ie: de regimurile 9i ideologiile
ateiste.
Adesea insd democratul - nu democralia - nu se
mullumegte cu atita: el vrea sd afle in Ortodoxie un aliat gi un
tovardg de drum in acliunile gi revendicdrile sale; eventual gi
RAPORTUL ORTODOXTE - DEMOCRATTE
in g?ndirea ultimilor doud sute de ani - filozofie care
credea ci ,,progresul" e infinit - ideea cd biserica este o
piedicS, o frin5, un impediment, a fost un loc comun. $i a
rlmas ca atare, in zonele mediocre si superficiale ale
intelectului. cum ideologia aceasta, luministd in trdsrturile ei
generale, avea in vedere biserica catolicd, impactul ei s_a
transferat gi asupra ortodoxiei, care, trebuie sd o reamintim,
nu a cunoscut fenomenul clericalismului si nici n-a impdrtigit
gafele catolicismului: inchizi!ie, vindtoare de vrdjitoare,
prigonirea descoperirilor gtiinfifice... Cind biserica apuseand a
inleles cite adversiteti a trezit prin imixtiunire sare in viala
laicd, mai int?i a redus viteza, iar urterior a recurs ra fenomenur
de acomodare (,,aggiornamento,,).
Ortodocsii au rulat insl de-a lungul timpului constant
gi au plstrat ceea ce in termeni rutieri s-ar numi _ distanld
legall. Bisericd inainte de toate spirituald, orientate spie
lerusalimul ceresc si ?nttrritd de o ascezd pe m5sur5, ea nu s_a
amestecat in afacerile seculare. Vladimir soroviov, teolog rus
care a sfirgit prin a trece la catolicism, spunea. schematizind,
dar Tn spiritul adevrrurui, cd, tiporogic, ortodocsii se identificd
cu Sf. Apostol si Evanghelist loan, catolicii cu Sf. Apostol
Petru, iar protegtanlii cu Sf . Apostol pavel... Sf . loan,
apologet al iubirii 9i ar contempraliei - deosebit ca fire de
zelosul si volitivul Petru, ca 9i de marele misionar pavel _, era
ucenicul preferat care iqi odihnea timpla pe pieptul
Mintuitorului. Negregit cb 9i ortodocgii au dat oameni de
ac!iune 9i misionari, dar a prevalat la ei contemplaJia si
lucrarea misticd, Ortodoxia a tinut cu orice pre! sA pdstreze
puritatea dogmaticr a invdldturii cregtine din teama fireascd
de alunecare in erezie 9i a reugit rucrur acesta. sd spunem in
u

un gir... E ca i;i cum i-ai cere ortodoxului sd spuni: iartd-md,
Doamne, dar azi n-am vreme de rugtrciune pentru cb trebuie
sd md duc la intrunire... Ortodoxia nu te opregte sb te duci,
dar numai dupd ce ti-ai fdcut pravila gi separind dajdiile:
impozitul laic de cel spiritual.
Ortodoxia nu se opune nici civilizatiei: carul cu boi nu
este un corelativ al pavoslaviei decit in mentalitatea unui
NichiTor Crainic; si nici opailul. pot fi ortodox gi in Mercedes
dacd reugesc sd imi pdstrez buna cuviinl5 gi s5-mi vdd lungul
nasului, dupd cum pot fi r5u gi vanitos in drogcl.
Nu atit democratul real, cit surtucarul egalitarist ar
vrea ca preotul sI umble ca 9i el in tricouri sau in pantaloni de
catifea, lepddind reverenda sau rantia. De ce ? pentru cd in
felul acesta i-ar veni mai la indemind sd se batd pe burtb cu
reprezentantul lui Dumnezeu pe pdmint, neinlelegind ch harul
inseamnd ascendent spirituar. Dar deja aspectur acesta cred
cA e mai degrabl balcanic decit democratic.
ir gsr t
RAPORTUL ORTODOXTE . EUROPA
Am ceutat sd ardt mai demult ci Ortodoxia nu se
opune dernocraliei. E adevdrat cd aceastd dernocralie nu a
ajuns sd fie tilcuitd, fie 9i elementar, omului din popor in
epoca in care ea a fost o relitate de drept {dacd nu de fapt) in
Rom3nia, adicd intre anii 1866-1g4g. intrebat de profesorur
Stahl, cu prilejul unei anchete sociologice, care a fost cel mai
rbu guvern gi de ce, un ldran i-a rdspuns: ,,Guvernul
Averescu ! Pentru cd ?n timpur rui a bdtut grindina de doud ori
9i nu s-au fdcut bucate..." Cunoagtem gi pirerile personajelor
din Moromelii referitoare la parlamentarism.
4
E oare vina ortodoxiei, a mentalitatii rtrsdritene,
necunoagterea principiilor democratice ? Nu e cumva vina
gcolii 9i-a oamenilor politici care n-au fost in stare sr le
prezinte adecvat masei terenegti 9i sd le facd operante in
imprejurlri specifice ?! lstoria s-ar Butea se se repeie. Deja se
contureazl o discrepanlb intre mentalitatea citadinl gi cea
ruralS; intre omul cu carte qi muncitorul agricol sau manual,
Modelul de vialb - si mai cu seamd cel de iniliativd si
muncd - european prevaleazd. E singura nbd'ejde ii
perspectiv5. Sb vedem in ce r.aport se afld el cu religia
rdsXriteanS, implicit cu aceastd mentalitate; si sl vedern dacl
se poate rdspunde afirmativ la intrebarea: poli fi ortodox gi
european ?
lntelectualii, oamenii politici de la noi care au studiat
?n secolul trecut in Apus gi care au copiat, acJesea cu irrdigo,
instituliile si dreptul european (dreptul roman), erau atasati de
ideile secularizante. Nu-i prevedeau nici un fer de viitor ietigli
iar in Ortodoxie vedeau un obstacol care bareaze calea
,,progresului" {in fapt: a civilizaliei}. Au existat ?ns6 intre ei si
oameni realigti, ca Spiru Haret, care au recLlnoscut rotut si
insemnStatea Bisericii fie numai si sr_lb aspect ,,moral,i.
Majoritatea aveau insd asupra retigiei ortodoxe, a datiniror si
a mentalitdlii ldr5negti $i tirgovete optica pe care o au anumiii
greco-catolici din zilele noastre. Ar mai trebui adSugat ceva:
oamenii politici, de orice nuanle, arareori sint credinciosi: ei
sint prea legali de aici 9i acum, de momentur istoric ii de
conexiunile sale, pentru a se mai.gindi gi ra cele de dincoio de
veac. lmpdrdlia omului politic se afld pe plmint; este imperiul
Cezarului.
Revenind la raportul Ortodoxie - spirit european: Tot
nigte intelectuali ne-au demonstrat, ln epoca interbeiictr, cd nu
este incompatibil. Nu le mai ingir numele; sint arhicunoscute.
I
l
{I

Poti fi ,,faustic" in orizonturi, poli fi un intreprinzltor, un
deschizdtor de drumuri gi nu mai putin smerit in leuntrul t6u.
lar V. Voiculescu, Mircea Vulcdnescu, Sandu Tudor ori Haig
Acterian au dus credinciogia pind la martiraj. Oamenii acegtia
mi se par mai europeni decit G. Cdlinescu care visa catedrale
gi foruri in llfov dar care a sfirsit injugat la carul de triumt al
,,socialismului biruitor". Pentru cd Europa nu inseamnd numai
baroc gi rococo, ci inseamnd, dupi definitia lui lorga, un
pirnint ,,al crucii si-al culturii".
Spititul european, catolic gi protestant, vine in conflict
cu un aspect .definitoriu al ortodoxiei gi al mentalitdlii
rds5ritene: cu sobornicitatea, care inseamn6 unanirnitate.
Aceasta subinlelege, pe de o parte, un fe! de ,,nivelare,,, iar
pe de alta, un anume scepticism fald de spiritul de iniliativd
gi innoire, Un om instdrit este un exemplu cie gospodar. Un
om prea instlrit (fis gi prin mijloacele cele mai onestel, sare
in ochi, iese din tipic aidin tipar... Spre rJeosebire de normele
europene, concurenfa, iniliativa, emulalia trebuie sd se
producd intre anumite limite. Noi nu am dat mari industriagi,
negustori, intreprinzdtori, nu atit pentru cd ar fi acaparat
aceste sectoare strdinii, cit pentru ce potrivit aceleiagi o,ptici
rdstrritene, riscul, iniliativa spectaculoasd contrazic,,dreapta
socotintd"; cum o contrazice 9i acel patos al acumuldrii tipic
protestant (Max Weber leagd strins dezvoltarea capitalismului
de protestantism).
Unde mai vin in conflict lumea 9i forma mentis
rdsdriteand cu spiritul european, este in planul concretului. O
iniliativ5, o solulie nu pot pbtrunde aici conceptual. Aratd-i
omului planul unei biserici - nu va pricepe nimic 9i nu,ti va da
crezare. Arat6-i in schimb fundalia gi lucrdtorii gi te va
inlelege, ba chiar se va entuziasma. La fel cu un obiect. Nu
ajunge sd-i faci reclamd, Trebuie mai intii sI fie vdzut la
,18
Men ta lita tea rd sdriteand
Gheorghe, apoi la Vasile pentru ca produsul respectiv sd
devind o normd gi chiar o modtr. in aceeagi categorie a
contactului concret intra eficientul obicei al politiiienilor
interbelici de a-gi vizita partizanii locali, de a se ageza la masd
cu ei gi de-a le boteza copiii. Ortodoxia, nu trebuie uitat, este
comunitard 9i cutumiard: acolo unde sfirgesc rudeniile de
singe, incep cele spirituale. Pe rdsdritean trebuie sd-ltratezi ca
pe o persoanb, nu ca ,,individ"; sd-i vorbegti fa!6 citre fa16,
nu prin radio sau televiziune ori prin ,,programe". Sint lucruri
care le scapd nu numai intelectualilor, ci gi proaspetilor nogtri
oameni politici.
Principial, Ortodoxia nu se opune deschis nici
democraliei, nici., spiritului european (Grecia e-o lard
deopotrivd ortodoxd gi europeand, adicd membrb in NATO gi
in Piala Comundl. Ele trebuiesc insd tilcuite, a$a cum de sute
de ani preotul i-a tdlmdcit credinciosului Scriptura ln BisericS.
$i mai trebuie folosit un limbaj adecvat; pentru c6 existd gi-o
limbd de lemn ralionaliste. Se nu uitdrn cd in Rdsdrit
intotdeauna inima trece ?naintea creierului si simlirea lnaintea
logicii.
(1991)
TILCUITORII
Nictieri nu a fost mai preluit cdrturarul ca in Rdsdrit
iar astdzi aceia care desconsiderd cel mai tare Orientul gi
spiritul sIu sint tocmai intelectualii.
in Rlsdrit cuttura a avut gi?nc5 mai pdstrezd un nimb
harismatic. Apropierea care se face intre culturd 9i cult nu e
un simplu joc de cuvinte. Nu erau preolii odatl giinvS!5tori ?
Separalia intre cele doud domen*ii s-a produs la noi tlrziu, in
49

zorii erei moderne, dupd modelulApusului unde universitatea
se desp5r-tise de bisericd incd din Renagtere.
Pentru omul simplu, preotul nu era - numai
reprezentantul lui Dumnezeu pe pimint, ci gi tilmaciul,
interpretul, ,,hermeneutul,, Lui, iar aceastd perspectivd a
extins-o ulterior gi asupra intelectualului laic. pentru cd
cregtinul rdsdritean avea smerenia sd nu isi tilcuiascd pravila
singur, intuind pericolul deformdrii 9i al ereziei, ci s_o
primeascd in toatd integritatea garantatd de Bisericd. FIrd si
o spuntr explicit, el consimlea sacrificiului intelectual _ piatre
de poticnire, mai ales azi, pentru cbrturar.
Pentru lsus Sirah, intelectualul este omul care privegte
realitatea global gi structural. ceirarli i se- consacrd pbrtii, in
vreme ce clrturarul are acces la intreg gi chemare pentru el:
,,De ce inlelepciune se va umple cel care line plugul 9i se
fdlegte cu minuirea bordurui, ll Cer care minr boii si-si irece
viala cu ei 9i vorba lui este numai despre vilei?l...lLa fel cel
care sapl sbpdturi de peceli; gtndul lui este cum sd schimbe
chipurile. 1.../ Togi acegtia intru miinile tor nlddjduiesc 9i
fiecare in megtegugur rui este interegdtor. /r FArd de icegtia nu
se zidegte cetatea, nici vor locui, nici vor umbla cei din
cetate. ll Dar la adunare nu vor trece mai sus; 9i agezdmintul
judecdtii nu este pentru ei, nici vor ardta dreptatea 9i
judecata. // 9i in pilde nu se vor pricepe. ll Ci ei inthresc
zidurile veacului gi pofta lor este lucrarea megtegugului. //
Altfel este cel caie ?9i inchind sufletul sdu gi cugetl in tegea
Celui Preainalt."
Sd relinem intii admiralia adincl pentru cdrturar gi
trdsdtura harismaticd atribuitd in Rtrsdritinlelepciunii. Actul de
culturd e individual, presupune concentrare gi reculegere
benedictind, chiar ascezd, dar are gi un revers colectiv,
comunionar, De aceea intelectualii nogtri cei mai notorii au
50
M en ta lita tea rd sdritea n d
fost aceia care n-au ocolit oralitatea gicontactul nemijlocit cu
publicul, ipostaza de tilcuitori. SE ludm doui exemple tipice 9i
foarte diferite intre ele.
N. lorga, cdruia is-a reprogat cd i-a pl5cut sd
vorbeascd prea drult, cunoscdtor profund al lumii noastre, gtia
cb aici cuvintul este mai adecvat 9i mai eficient decit litera
sau decit ,,apera".lorga nu numai cI n-a ocolit sb se exprime
in public, dar a gtiut sd-i capteze pe tilcuitorii micilor
comunitdli - preotul, invifdtorul, profesorul -, sd le acorde
atentie 9i sd pdstreze legitura cu ei. cit de actuald mi se pare
metoda lui I Nu de mult, in revista 22, un intelectual din
provincie arSta cd oamenii de culturd notorii ar trebui sd se
gindeascd 9i la colegii lor mai modegti care nu publicd c5(i,
nu vorbesc la radio, nu semneazd in presa din Capitald... Sd
nu le lase sentimentul cl sint izolali, uitali ori pdrdsili.
Observalia mi se pare de mare insemndtate, Pentru cd
neglijatd sau abandonatd, aceastd .categorie poate aluneca
lesne in brale gen defunctul cenaclu ,,Flac5ra".
Demersul lui lorga a fost erodat de didacticism gi de
tezd, dar abstraclia de cabinet e contraproductivd in Rdsdrit,
unde pigmentul afectiv gi comunionar are o mare greutate.
Adevdr pe care l-a sesizat 9i fructificat Noica - pe urmele lui
Nae lonescu - intr-o variantd modernizatd. Tipul de tilcuitor pe
care l-a ilustrat el a fost diferit.
Retras la Pdltinig, ?ntr-un decor cochet eremitic, Noica
pare o contopire de Kierkegaard gi Daniel Sihastru. De la
primul a adoptat arsenalul seducliei, iar de la schimnic
disponibilitatea confesionalS. Pentru cd Noiba qtia sd-i asculte
pe oameni - gi aceasta e trlsdtura duhovnicul!-ri. Dupd cum
gtia gi si mustre intr-o manierd care pldcea, atrdgea, intocmai
ca gi artificiul sdu: el nu spunea,,Veni1i la mine !", ca orice
seducdtor rtrsuflat, ci: ,,Fugi-ti, l6sa1i-md singur !" iar lumea cu
51

atit mai tare dddea ndvaltr, pentru cd e receptivd falb de
paradox.
Evident c5 nu toti oamenii care i-au admirat pe lorga
9i pe Noica i-au si citit, De existenla celui dintii gtiau gi ldranii
din Morometii. Dar impactul lor a fost real gi benefic, pentru
cd a intrelinut imaginea 9i autorit-atea intelectualului. Din
gcoala lui Noica au iegit oameni strdlucili, de mina intii - o
gcoald tot resdriteand - insd filozoful nu s-a dat ?n ldturi sd
primeascd studenti ori pe un tin5r chitarist gi se stea de vorbd
cu ei. Si acegtia au linut minte faptul c6 Noica s-a intrelinut
nemijlocit cu ei, pentru cd in Rdsdrit, o intilnire ,,fa!d cbtre
fa1d" valoreazl mai mult decit o sutd de aparitii la televiziune.
lntelectualul trebuie sd f ie 9i pulin duhovnic pe aceste
meleaguri ale noastre gi sd nu se mdrgineascd nurnai la
bibliografie.
lorga, Nae lonescu sau Noica cunogteau limbajul
rbsdritean gi l-au folosit tocmai pentru eficienla gi specificul
lui. Au dovedit supunere la obiect gi au mai ardtat cd opera
scrisd gi cuvintul rostit nu numai cI nu se exclud reciproc, dar
se 9i echilibreazd. Demersul lor e foarte actual pentru cd, in
vremuri diferite, a dat roade. Si le va da oricind in Rdsdritul
acesta care se incepetineazd sd rlmind socratic.
(1 9911
TEOLOGIA RUSA
Teologia rusi nu e cunoscutl la noi decit de
specialigti, degi spaliul roindnesc e implicat in renagterea ei,
prin starelul Vasilie de la Poiana Mirului gi prin paisie
Velicikovski, tot aga cum elementul rom6nesc e implicat, prin
Antioh Cantemir, in aparilia poeziei moderne rusegti. A9
52
M en talita tea rd sdritea nd
indrdzni sd spun c5 nici literatura rusd nu e cunoscutd la noi
in felul in -care e cunoscutd literatura francezd sau cea
italiand. Si e, dacd nu firesc, atunci explicabil sb fie aga.
Pentru cd noi ne-am despdrlit printr-un act de voinld de
Rdslrit incd de la mijlocul secolului trecut, c?nd cultura si
oamenii nogtri politici au ales sd priveascd irevocabil spre
Apus. incercdrile ulterioare de a reface aceaste punte (fie cd
erau inspirate de lorga, Nae lonescu ori Nichifor Crainic) n-au
depdsit stadiul de initiativl gi tentativS. De aceea scriitorii
nogtri cregtini, in felul lui Papini, Pdguy sau Maurras sint de
numlrat pe degetele miinii (Mateiu l. Caragiale, lon Barbu, V.
Voiculescu, 9t. Aug. Doinag, Daniel Turcea). lnteresul lui
Eminescu pentru Ortodoxie a fost mai degrabd filologic.
Diaspora ne-a dat un singur scriitor cregtin: pe VintilS H.oria.
Literatura, cultura noastrd moderntr au fost marcate decisiv de
estetica gi de ideologia europeant. Nu are rost sI ne imbdtdm
cu api rece; Mircea Vulcdnescu e o exceplie.
in Rusia lucrurile au stat altfel. Aici atit viala concretd
cit 9i teologia 9i mindstirea au pdstrat o strinsd legdturd cu
migcarea literard 9i, in genere, cu cultura. Dostoievski e un
exemplu prea la indemind, Gogol - care era ukrainian - la fel.
Cartea lui Berdiaev, ldeea rusd, lasd st se vadd cit de
impregnate de viala duhovniceascd erau literaiura propriu-zisi
gi ceea ce am numi azi eseistica. Peremptoriu in acest sens
este gi volumul intitulat de Evdokimov, Hristos in glndirea
rus6. lar in prefala la o altd lucrare, Duhul 9i libertatea.
Berdiaev mlrturisegte cd ii este strdin limbajul filozofic
conceptual, aga cum s-a consolidat el in Europa; limbajul
realitdlilor logice. 9i asta spune foarte mult: mistica
rdsdriteand se expriml intr-un grai concret, dezintelectualizat.
Merge mind in minl lucrul acesta,'dupd pdrerea mea, cu
dezinteresul scriitorilor rugi pentru innoirile formale din artd.
53

Dan CIACHIR - Cronica ortodoxd'
Existd o mare asemdnare intre acele ,,raskaz" al clror
protagonist este pelerinul religios rus gi povestirea ca gen
literar. Nu mai vorbesc de obsesia pbcatului sau de aceea a
demonicului la scriitorii rugi. Sau de problema suferinlei 9i-a
morlii. Teme pe care le va relua Soljenitin - in Pavilionul
cancerogilor, de pildtr. - Teme pe care mai intii societatea, iar
apoi literatura europeand au ctrutat - si in bunb mbsurd au
reugit '- sd le izgoneascd, sd le abstractizeze ori sd le
substituie cu mituri clasice sau moderne.
Pdrinlii rugi nu au fost cunosculi decit in mediile
noastre bisericegti 9i remintesc cd Filocalia rusd
(Dobrotoliubie) a fost redactatd pe plmint gi cu ajutor
intelectual rom6nesc. La sfirsitul secoluluitrecut se mai citeau
gi se imprimau la noi pagini de aghiografie rusd iar citeva
decenii mai tirziu apdreau numeroasele traduceri impbnate de
regionalisme ale lui Nicodim Munteanu, viitorul patriarh. Dar
intre cele doud rdzboaie s-a telmecit relativ pujin din opera
teologilor ru$i din exil.. intre cei dintii care le-a solicitat
colaborarea, dindu-gi seama de valoarea lor, 9i a oblinut-o,
dupd cum arate singurul numtrr aplrut din revista Logos, a
fost Nae lonescu.
Aceastb teologie rusl in exil, care a inceput sd se
manifeste in anii '20 si care este gi astdzi plind de vitalitate,
reprezintd o ramurd vie din arborele spiritual al Rdsdritului.
Vintul ateist gi secularizant, sau cel marxist, binecunoscut
Occidentului, n-au afectat-o. Teologia rusd din exil a adus un
freamdt de credinciogie 9i duhovnicie care nu i-a ldsat
indifenenli pe teologii cbtolici gi protestanli gi care i-a pus pe
gindurichiar pe unii intelectuali laici. lmpulsul acesta poate fi
pus in paralel cu trezirea Ortodoxiei - prin regdsirea surselor
originare -, prin Paisie, in celdlalt veac ateu gi desacralizant:
al optsprezecelea.
s4
M en ta lita tea rd s driteand
O parte din acegti teologi exilali, preoli sau profesori,
au inceput sI scrie direct in francezfi, cum s-a intimplat cu
Vladimir Lossky, binecunoscut pentru Essai sur la th6ologie
mystique de L' Eglise d' Orient, sau chiar cu Pavel
Evdokimov, autor al unor meditalii de profundl trtrire
spirituald admirabile 9i sub aspectul expresiei. Opera sa e gi
vaste, cuprinzind tratatul Ortodoxia, volumele Virstele vielii
spirituale, Femeia sau m?ntuirea lumii, Taina cdsdtoriei, cartea
despre icoand... Evdokimov reactualizeazd o sintagmd a6f.
Serafim de Sarov. ,,cdlugdrii in alb", care desemneazd pe
oamenii din viala de toate zilele; dintr-o via!6 ebrdcitd
spiritual, desacralizatl si agresat5...
$tiu cI existd la noidestui intelectuali, artigti, scriitori
care i-au citit pe acegti teologi - sau ps $estov, $memann ori
Florovski -, in coleclia lngrijitd de Olivisr Clement; un francez
trecut la Ortodoxie. Ar merita, aceste cd4i, 9i chiar gi altele
semnate de teologi rugi din exil, sd fie cunoscuts unui public
mai larg; unul care ?ncepe si se contureze. Editura
,,Humanitas" a promis ceva Tn acest sens, insd traducerile
trebuiesc fdcute dupd originalul rusesc - cind autorii n-au scris
direct in francezi sau in englezd - 9i nu prin intermediar.
Pentru cd altnrinteri s-ar pierde enorm. Ar trebui, de
asemenea, vdzut ce 9i cit s-a tradus in rom6nagte din
Patericul Lavrei Pecerska, respectiv din Povestirea unui pelerin
rus, eventual reintregit gi reeditat. $i pentru cd am pomenit de
patristica rusd, nici Nil Sorki, Sf. Serafim de Sarov ori starelul
din secolul XX Silvan nu ar trebui uitati.
in exil fiind, teologii rugi puteau gindi gi scrie slobod'
Lucru pe care nu-l puteau face compatriolii lor, dupb cum nu-l
puteau face nici oamenii Bisericii noastre. Mare parte dintre
aceste cdrli nu sint scrise pentru specialigti, ci pentru
credinciogi, iar unele texte sint de-o evlavie 9i de-o frumusele
55

coplegitoare. $i, amdnunt esenlial, autorii lor fiind ortodocgi,
ne sint mai apropiali decit Papini ori Bossuet sau decit
semidoclia neoprotestantl care a scos deia capul pe tarabe.
(1991)
iw oRAguL LUt coNsrANTtN
Dupd edictul de la Milan (3131 prin care, practic, se
pune -"eapdt perseculiei cregtinilor, Constantin cel Mare
intemeiazd, in anul 330, pe locul obscurului ordgel Bizant,
Constantinopolul - noua Romd gi capitalS a noii 9i universalei
religii. Roma initiald era excedatd de ptrginism, de marasm
spiritual 9i de un centralism cezaric care ulterior va fi regdsit.
in jurul Constantinopolului, pe ambele maluri ale Bosforului gi
pe 1drmul asiatic al mdrii de Marmara se va constitui nu un
orag ci un univers, o lume cu fizionomie proprie; bizintind.
Elementului roman i se adaugd altele trei intr-o organicd
osmozd: Ortodoxia, elenismul gi pigmentul oriental. Noua
impdrelie este o ecumenie iar statul devine teocratic. Simbolul
seu este Aghia Sophia, Biserica divinei inlelepciuni, catedrala
in care slujegte episcopul ConstantinoBolului, care-i 9i patriarh
gi Tn care impdratul pdtunde ?n sfintul altar prin U$ile
implrdtegti; obicei care la noi s-a pdstrat pinl in 1947 - si o
spun pentru cd am fost singura lari ortodoxi care a
conservat aceastd practicd consacratd canonic.
Sf. Sofia rezumd gi azi, simbolic, Bizanlul, 9i am
inleles la fala locului de ce lorga, in 1906, cind face o
ctrl5torie la Constantinopol, consemnatd intr-o carte fdrd
.pereche, igi incepe pelerinajul cu aceastd bisericd pe care
turcii o transformaserd in moschee, resemnindu-se apoi sd
56
Mentalitbtea rdsd riteand
facd din ea un muzeu' Anterior, in secolul XVl, ii ddduserd o
,,replicd" prin Moscheea albastr5, construitd la citeva sute de
metri distan!6, flancate de gase minarete, mai zveltd 9i mai
bine pusd spalial in valoare. lmbinarea de bolli 9i cupole arati
sursa motivului originar, insd culoarea exteriorului amintind-o
pe aceea a mdrii aflate in apropiere 9i-o mlddiere aproape
senzualS a volumelor adaugd o note de hieratism oriental'
Pentru c5 Sf. Sofia nu ,,impune", privitd din apropiere 9i
sufocatd de zidurile incintei: ea devine cu adevdrat o
capodoperd a proporliilor numai prin mijlocirea perspectivei
(secret arhitectonic grecesc) 9i mai ales contemplatd de pe
mare. insb nici atunci nu ,,izbucnegte" violentind cirnpul
vizual, ca agezimintele gotice, ci sugereazd privitorului o
magnificienld calmd 9i relaxatd; una care odihneqte 9i
lnsenineazd pind la duiogie' Fenomenul e definit de G' M'
Cantacuzino care a iubit 9i cunoscut Rdsdritul: ,,lntimitatea in
monumental gi umanul ln mdrelie sunt insu$irile de seamS ale
intregului Orient"
"'
lntimitatea aceasta 9i cSldura misticl ini-tiale o mai
comunicd 9i azi biserica in care a slujit si predicat Fotie, cu
toate ca i-au fost jupuite de pe pereli chipurile de sfinli 9i
locul Pantocratorului a fost acoperit de bidinea. A rdmas insd
pe o boltd care se va fi aflat deasupra altarului Maica
Domnului cu Prunculin bra1e. lmaginea asta care ne e atlt de
familiar:d recheamd duhul ortodox al locului 9i resoarbe
strlngerea de inimd pe care o lncerci, la intrare, pe una
-din
gaterii unde stau adunate in stivd dreptunghiuri de mozaic cu
irinturi de sfinli atit de bizantin inf5tigali de artist. Cupola e
pace, rigaz sufletesc 9i vitraliile cern odihni prin sita lor
protectoare. Sint trdseturile oriclrei biserici ortodoxe 9i am
inletes afirmalia unei prietene care imi povestea cu ani in
urmi , cum, intorcindu-se da la Teheran 9i oprindu-se la
I
I

Dan CIACHIR - Cronica ortodaxd
Atena, a fost de ajuns sd intre ln prima bisericd 9i sd se simtd
acasd. Pentru cd existi gi un ,,acasd,, pnevmatic, spiritual, nu
numai spatial. Acum un an, ?n Malta, intrasem cu doi
intelectuali poronezi intr-o catedrare catoricd: ei se si,,,1""u:in
elementul gi in largul lor, eu incercam sentimentul p"niUit
"a
nu pot sd md reculeg. De aceea nu_mi venea sI plec din Sf.
Sofia, odatl agezat pe o bordurl de piatrb, Am inleles cit de
reale sint cuvintele rugdciunii: ,,in biserica slavei Tale stind, fn
cer ne pare a sta, N&scdtoare de Dumnezeu,, !
Pe malul asiatic al Constantinopolului, e fostul
Kalcedon, udat de apele Mdrii Marmara - mare cu miros virir,
viLl, ca gi cind te-ai afla la Constanla. Eu arn luat_o ?nsb in
direclia opusE, cu magina, apoi cLr vaporul, inaintind vreo 30
de kilometri de-a lungul Bosforului. Nu stiu de ce chipa*qii li
s-au pdrut ,,funrbri,, scriitorilor care au trecut pe aici" Mie
mi-au transmis un duh de discretie, deopotrivd cu rlgina
pinilor"rnaritimi care aromesc a trmiie. Frumuselea rocuriror e
neostentativd, strllucirea nu orbegte ci penetreazl iradiind.
Chiar in Constantinopol, vacarnrul, vdlmbseala, agitalia nu se
insinueazd in tine, ci.devin rnai degrabd un stimulent pentru
reculegere 9i meditalie, pentru libeitatea gi bucuria lduntricd.
La Constantinopol nu stinjenegti pe nimeni gi nici nu
"Sti
stinjenit. Orientul nu se dezminte.
{1991}
i
REGASIREA PERSOANEI
Secolul nostru ne-a oferit spectacolul unei supralicitdri
duse pind la isterie a masei 9i a vaiiantei sare triviare: strada.
Ambele laturi are totaritarismurui s-au sprijinit pe masr. rar de
pe urma acestui fenomen a suferit, cum era de agteptat,
58
persoana. Asistdm la o sldbdnogire a omului concret, care,
cum intuiserd Eliade gi Vulcdnescu in urmr cu vreo cincizeci
de ani, nu i9i mai poate innplini destinul. lmperativele societdlii
silesc un t?ner se se indrepte nu cdtre profesia care il atrage
gi pentru care sirnte chemare, ci spre meseria disponibild,
Prevalenla cantitelii constituie un paradox al
democraliei. Faptur in sine r-a sesizat Berdiaev in eseur spre
un nou ev mediu. Dar el este 9i o consecinli a
protestantismului, care, supralicitind individualismul, a sfirsit
prin a reduce persoana ra... individ; ra stadiulde recrut social
integrat ?n turm5. Nivelarea produsl de televiziune, de
reclame, de formulele stereotipe nu este observatd numai de
noi, ca gi eclipsa unorforme de via!6 regionaltr... Cred cI e o
crizd de identitate, o crizb a persoanei s-a manifestat gi in
epoca de crepuscul a antichitblii, pentru cd deviza ,,piine si
circ" sugereazl multe in acest sens.
$i vremea noastrtr e una de crepuscul, de toropeall gi
b?jbiial5. Ne-o indicd sincretismul din artd, alexandrinismul gi
prefixul post (in 1970 Evdokimov folosea chiar expresia
,,postcregtin"! atit de des intilnit" Oamenii formali in
mentalitatea progresului 9i a evolutiei nu au crezut cd linia
ferat5 pe care marge trenul lor poate sI aibe gi un punct
terminus. Lumea, existenla noastrl terestrd sint f inite,
nicidecum nesfirgite, iar ndruirea zidurilor spalio-temporale nu
se produce decit dincolo de veac.
Realitatea actuald il imbie pe om la smerenie, lucru
greu de acceptat din cauza orgoliului s5u care incepe, totugi,
sd cedeze. Un semn nu numai utilitarist, dar 9i spiritual, il
constituie ingrijorlrile 9i iniliativele ecologice. Oamenii
constate cd lumea ziditi de Dumnezeu este aceea de care au
nevoie gi cd ,,transforma_rea naturii,, a insemnat pentru ei egec
si pagubd.
I
59

Mentalitatea rd sCriteanC
linut cumpdna intre om 9i comunitate, lntre rugiciunea
individuald gi cea colectivd, intre reculegere gi pafticipare
obgteascd. A conservat taina persoanei umane care este
unica, inconfundabild, irepetabild... Calea impereteasce este
alternativa echilibrului; a drumului lung la care nu se pleacd
oricum.
$i cum temeduirile recurg la antidot, pe rana
singerindd a egecului colectivist avem a pune regbsir'ea,
revalorificarea persoanei care nu poate fi dezintegratd in masd
deindat'd ce Durnnezeu n-a creat omul dupd chipul gi
asemdnarea grlmezii, ci dupd chipul gi asemdnarea Lui.
(1991 I
ruBrRE 9r LTBERTATE
$tim cu tolii cd iubirca este fundamentul religiei
cregtine, dar sintem departe de a-i percepe ad?ncurile gi
complexitatea, atlt de bine sintetizate in maxima augustiniand
lubegte gi fi ce vrei. Omul care s-a ridicat pinl la iubirea
adevdratd, care s-a eliberat de patimi gi de stfnsoarea
instinctelor, nu mai are ce porunci sb implineasc5. El a devenit
liber: constringerile morale, opr6ligtile, piedicile, normele.au
fost deplgite de el. Depdgite, evident, nu prin nesocotire, ci
prin respectare. Existd o corelalie puternicd intre dragoste 9i
desdvirgire; lntre dragoste gi libertate.
insd pentru a putea deveni liber, sau numai pentru a
te apropia de veritabila libertate, trebuie sd respecli libertatea
semenilor. $i lucrul acesta e foarte dificil, mai ales din cauza
concepliei noastre despre iubire. Un mare numdr de oameni
ageazd sub egida dragostei simple 9i banale manifestdri de
egoism sau chiar de tiranie. Pronumele gi adjectivele posesive,
61
Dan CIACHIR - Cronica'ortodoxd
Alt semn il constituie vizibilul egec al supraliciterii
istoriei, ideologiei, a politicului gi a masei... Omul politic nu
cunoagte individualul, particularul, ci numai generalul. Asistdm
la un suspin al persoanei, tocmai pentru cI politicul e lipsit de
metafizice. Problema ,,timpului liber", care i-a preocupat pe
politicieni atit in Apus cit gi in Rdsdrit, nu este una socialS, pe
cit este de spirituald. Ea reflectd o crizd de identitate a
persoanei 9i, concomitent, una de relalie: raportul
persoanl-comunitate s-a degradat ?ntr-un raport abstract:
individ - colectivitate.
Noi ispdgim in prezent doud ratdri orgolioase gi implicit
anticregtine:
1. tentativa de a reduce nevoile omenegti la economic, sau,
in termeni scripturistici, ,,prefacerea pietrelor in piini";
tentative lnceputd mai de mult dar dusd la apogeu gi la
dezastru de marxigti.
2. Nesocotirea persoanei, a intregului neluat ?n seamd ca
atare ci ca ,parte din intreg". Mai pe rom6negte: nimicirea
copacilor prin exaltarea pddurii.
Hristos, dupd o memorabil5 expresie, a venit pe
pdmint sd restaureze omul; omul concret, adicd persoana gi,
prin persoand, comunitatea care este altceva decit ,,masd'|,
,,colectivitate" ori "clasd". Solulia divind pe care ne-a
comunicat-o a fost gi rtrmine solulia iubirii.
Dintre toate ramurile cregtinismului, Ortodoxia, care
a pdstrat intacte predaniile, a conservat 9i respectul fald de
persoand. Azi se vede cit i-a costat pe catolici ispita lor
numerici; alilarea cantitativS.
Spre deosebire de protestantism, preluind persoana 9i
respectirid-o, Ortodoxia nu a exaltat-o, ferind-o de primejdia
individualismului. Pentru cd, sleit gi excedat de propriu-i efort,
individualistul adoarme somnul amorf al masei. Ortodoxia a
60

Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa

Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa

Similar to Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa