Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba

./;x
,-4 ,
,ffili'i
t^:',i
]t ';
i,,ihl,';!t
l, r---'<(
,'/ !l!,
rl ,
l "tz
"7
)

CRISTINA MARIA
{ANNUNZTATA)
ANGELIESCU
VHSIMINT
Jv
Sfl PODOABA
5
ruESENE DE NICAPETRE
IIpITURA AT,BAT'BOS @ tsUCURnSTI I 197$

PR,ET,IMtrNAITXX
...lf.ocla este un prciras sociatnrente vitai, este o
$6.a.re ale spirit care penetreazd, qi chiar €onduce prin-
cipiLlele sectoare de produc{ie, rle afirrnare. de culturd,
;lIe colectivitd{ilol urnane, fFrd a se reduee deci... cloar
la vestimenta{ie. Fe epoci, evolufiv, au existat pi vor
exista ,,mode" in arhitecturd, in ryrobilierul casnic, in
ricturi" in literaturd,, in tiioscfie, ira qtiin{i. Pretutin-
cLerri ,"moda" este expresia neastimpi,ratului spirit
novatcl, stilnulator gi orientator al etranului vitaL
Efemeritatea acestei expresii se referi, toemai, la EIri-
ritul anticsnfornrist al ruredei, anticonformism prin
eare intograrea fireascd in fenornenalitatea periorlicfi
ryl treci,toare a conffetului ctrevine modianS. Structura
spiritului rnodei este irnportantd Si coillplext depen-
dentd fiind atit de intimitatea gi originalitatea infra-
structurii societifii, corelati cu evolu{ia rnoilului de
praduc{ie rnateriali, cu raporfurile dintre categoriile ;i
c!&scle tle sameni a,i societ*{ii, cu nivelurile de culturi,
crx rrsihoiogia colectivd, dar irnplieind pi anumite
gra.de de sensibilitate, cle inteligen{E, de cornportanrent
volunfar, in fiue, coi:ela,ti cu intreaga axiologie eticd,
estetic6, icleotrogici, gtiinfifici., a epocilor...
Fiecare rd,stimp istoric, fiecare popor, na{iune, fie.-
care etapd din devenirea soeieti,tilor au implicat o sue-
casiune de forme Fi continuturi care au covrfigurat tot
atitea stdri rle ,.modI" cucerite, trS,ite gi, in fine, rle-
pSpite, Istoria eulturii gi civilizafiei popoareXor cste Si
lstcria afirurd,rii crealiilor ne$luritorului spirit de motlil
care a irefrurnuse$at inepuiaahitr tirnpnrile trecute qi a
sporit, neineetat" ta oamcni! dle i*ate l'instele. il:thirea
de viatd"
tr

Preliminafil
Pini in prezent nu cxis{i. fonilati teoretic,
o qtiin{i a rnodei. De'9i e greu si se sus$ind cd nu este
necesari, fenomenul existi, cu sensuri diverse, cotrr-
plexe fli, ceea €s este irnportont, strins legat de via{a
umani. $i nu este exclus ca tirnpul cultural sdr o aducd,
poete, mai curind decit credern.
O intrebare se pune. De ce nu s-a coustifuit pixr*
azi o asemenea Ftiint5,, cu toate cf, fenomenul ca atar'ir
a existat de milenii in viala social6, ?... fi-ar Pu{ea
indica mai rnulte cauze, rnai multe eiotivalii pent::u
expliearea acestei lipse cle curaj in a aborda, la rnodul
rarlical, problerna modei sau.., pentru cxplicarea nl&,car
a csuzelor acestei rimineri in urin6. A contribuit,
intr-o misuri determinanti, faptul ci termenul. s-a
apllcat gi continu6 si se alrlice, pretlornin,ant, la {inuta
umani, incleosebi la vestimenta$ic, la inrbrilcS,rnintc",
,,Moda", se slrune, intrb, in sfera prcocutrrlrilor femin!:re
Si persistS, chiar, prin specificul psihologici feminix're"
ln talerul cauzal poate trage $i fapful ci, prin conlinu*
tul sdu, moda este un fenomen insi;abil, cu aparcurie
ele jocului de du-te-vino ; ins&,fialril, iraepuizabil ; a5a
incit s-ar putea snrune ed,, piui Ia lrrm5, o a,serne;rea
efemeritate a fenornennXui deruteazd continuu pe rer*
cet[torii care doresc sE-i ia in serios dimensiunilereale
sau doar aparente" $tiinfa nrodei apar$ine viitorului
rdrai mult sa,u rnai pufin apropiat, c5,ci, se infrevetXe
clar, profilatele motivalii sunt fa[$e gi insegi faptele la
care ele se reford se impuvr a fi privite ca temeiwri
obiective penfru o cercetare qtiin{itic5 speeiald,.
Desigur, ,,nooda" este o artd, o art5, practicd,, o art$
plasticS, aFa cum a foet in intregul trecut lstoric, Mnlte
ttintre gtiiu{ele constituite pini azi au fost mai intii
arte, rlminintl pi rnai departe arte, dar in cele din
urml trucurindu-se Fi de o prrternicd fundanuentare
teoretied, stiintific5., consolidindu-li-se astfel erea*i'
vitatea.
Despre modi se poate vorbi in rnulte feluri gi dim
rnulte puncte de vedere, [mportant esoe si gtim ed'
6
Preli.minani
mocla, in forma Fi in confingtul ei slrperlor, este un
srorlus al artiFtilsr vizionari, cu gustlrri eievate qi totupi
realisfe, spirite ca4labile clo adecvato intui{ii gi inzes-
d;rate cu posibiliti,{i ereatoare.
Ilar... sd nu uitd.rn : fiind o art6, ntoila de{ine, cu
sigurantf, pi natele distinctive ale unui joc. {Jn ioc pe
care, pcate, nu il reperX,rrr precis in aga-numitul ,.eirnp
lrril'ilegiat al esteticii", ci tloar intr-un ecou a! lui, ecou
ce poartd cu sine, pregnant, $i acut, parfumul vie{ii co-
iidiene. A vorbi desprc mortr5 inseamn* a surprinde gi
acel zvon cle inefabil, ceva din enigma a,cestui joc eare,
elintotdeauna, a evaluat pl reevaltrat frumosul ca lte o
lege a firii, Iege cireia oanoenii ii daforeazfi, ritualuri.
.& vorbi despre romani inseamui a te ginali Si la toga
ilugtrilo:r tribuni. A te glntli la fenicieni inseannnd, pi a
invoca purpura, de ei descoperitE, A te ginili la stri-
hunii nqtri - pi aici, permanen{a spiritului modei
devine coplegifoare
- inseamnd a contura cu gindul
forrna ei pi a realiza materialitatea ei dial3n6"
[n prezenta e&rto s-au avut in vedere revela{iile
,,modei" ca artE, urmirind dincnsiunlle a*spectelor for-
rnate Si de eon{inut prin care ;i-au flcut aparitia Fi
s-au prezentet ce &decvate sau nu, f,le onclula{iile de
Iurnin6, culori, de cato{ii 5i de ghea{6 ale scurgerii
enofimIrurilor.
Sunt aici tablete, cu variate elemente gi cu pluri-
senanificafie, avind, intr-aclevd,r, precumpd,nitor sens
orientativ gi practic in special pentru femei.
lflu am intentionat sX realizdm aicl o economico-
Iogie, o sociologiie, o psihologie sooial6, o estetici, o
eiici etc. & ,,modei", nu am a,spira,t nici c{tre un
aprofundat studiu asupra ,,modei" ca artd, asupra arfei
,,modei". 'Iotugi, in prezon*a, oarte se gdsesc elemente
din foate aceste fundamente pentru artd, ca gi pentru
o ptiin!5 a noodei.
En ceea ce ne privegte, in eontinuare, nu vorn
pierde din obiectlv fenonrenalitatea ,,modei" in rlesfd,-
7

Preliminarii
Suraree ei, exl,inzinrl neincetat lrreocupirile de abor-
dare in acest sens
- aceasta, din convingerea cd astfel
glutern contribui la o serioasi cauzi a uneia rlint!:e
cerir.lfetre cele mai frecvente pentru intensificarea cul-
turii pi vitaiiidfii oamenilor societfi,{ii nsastre.
ll-lene:r urdati, atit...
C. }I. A.
SARUT{JN, S.OARELUI
....Au tesnl-o femeile-pds5ri pe care le cauti soarele sA
ie rrringiie aripile gi si ie acopere cu pulbere de aur...
...Au fesut-o femeile-flori pe care le caut5. luna s5, ie
odihneasci pleoapele ingreunate de vise...
....4u lesut*o femeile ln6llimilor aspre, stdpine p€ im-
periul pietreior, femeile plaiurilor, in p5r cu reflexe verzi
cle iarbA...
...Au lesut-o cele ce-gi unduiesc pasul dup[ susurui
rrc.lancc,lic al izvoarelor sau dupd ritmul bdtlios al riu-
rllor ndrralnice...
]'esutd cu lacrimi ;i zimbete, cu pove5ti de dragoste
ii:npJi::iii sau cu firul lungilor aqteptilri. este pinza doril,d
cie ferneile ce locuiesc pe toati rotuniimea pSmintului ;
pinzd a legendelor, miraculoasi, diafand qi str[vezie, c'al"e
tcurnz in anii agtriior ce vor si invele limba pdrninieni-
lor, se confundi cu zoriie.
Inconjurate de bdrba{ii fainici ai rnunfilor, vr5iite de
vorba domoal6 a cimpenilor', lesdtr:arele au visat {lori,
stele qi p6siri, au luat culoare din sevele pdmintului, cr,l
ac vrdjit Ei-ar-i brodat povegtile pe pinzi. Bog5lie nepxe-
tuitfr de creafie, visele lor incearcd sd le descifreze cr:ea-
torii de modi y'in toate tirile.
$i dacS pretenlioase personalitSfi feminine, artisl.e
celebre
-
jdoli ai ecranului $i scenei
-
tineri in clutarea-
frumcsului isi invdiuie trupurile in vegminte fdcute dl.n
pinz-a clespre care am vorbit. s[ nu ne mire.
Este pinza str[bune].or ii. $i a fost sirutati de soat'e.
OGLINUI CELASTE...
.."e bine si visezi. $i, 1a fiecare inceput de an, este r:bli-
gatoriu. Aga spuneau bdtrinii care-$i pilneau dorinli in
gincl, atunci cind orologii niqteau doubsprezece suneli:.,

Aghnzi celeste...
slrnete iernatice, prirnivdratioe, tomnoase gi di.n nou
sunete de iarnd. Dou&sprezece bdt6i ce inseamnn gi ti-
nerete gi bbtrinef,e, daro de fapt, tinerete firl bitrinefe.".
.."au fast pe lume bijuterii. Palatul acela ln care se afiS
I{arele lVluzeu al t6rii are s[li mu]te" Iar intr-una din cele
ale parterului au fost adtrnate in cutii de sticlfl bijuterii
pe care le-au purtat cirrdva fem,eile pflmintului de aici.
Sunt cam'e,e, sunt pietre care au arestat in strilucirea
ior cele mai rninunate pi trarrsparente culori mirrerale, este
aur gi argint lucrat de miini rnSiestre, miini ce s-au fdcut
de mult pulbere. Dar au rdmas bijr.lteriile care vorbesc
despre meqtegugari gi despre un cuJt al obiectului frumos.
Au fost bijuterii... le putem privi curn se odihnesc ticute
in rnarile cutii de sticl6, pSstrind ln ele taina tuturor fe-
meilor ce au fost cindva pe aici...
Chiar dacd zbpada este, dupd cum spunea poetul pac-
telor cu stlptnul lntunericului, zd.pada este o curd[emie
'm,zn$i,td,, dorinla sau dragostea de alb, totuqi, s[i5qluiegte
in noi.
Albul va fi acum culo,are,a-simbol. O vor pulta doam-
nele lturrii, probabil, cu aceeagi elegan{5 cu care pisirile
ceru-lui iqi poartd imacularea prin v&zduhuri. Dar mai atres
o vor purta bdrbatii ln vard, cdci gi costumul, pi pdldriile,
qi accesoriile din piele sunt conoepute in alb.
Va fi o moCH atit de fernininl, ne asigurd. ingigi nis-
r$torii ei, tncit gi Salomeele ce inc6 ne rnai v5d qi Cier:-
patretre cu ochi de f,elinl vor regreta c5 au ple'cat prea
,Sin weme cle pe acest pdmint. $i pentru ca, totuqi, atita
fr:ricire pentru ochi s[ nu ne adoarrn[ cugetele, spun
ei, modiqtii, c5 semn al qSgalnioei noastre op{iuni va fi
fusta lungi pinbla glezne.
ri[va[,E PENr&u {Jt{ NaRaVA$ :
...nu este doar animalul acela care gi-a ocupat un bine-
meritat 1oc in zodiacu-l asiatic, ndr5vaqe sunt qi manechi*
nele. Asta este sentinta pe care trirnisul special. al unui
ziar di.n Rorna a formulat-o dup6 ce a asistat la parada
internationatrd a modei cu unicate pentru s5rbdtori. Crea-
1.A
Riuale pentru un mdrduaq
tori celebri au cornrpus p'ersonaje nemaivdzute de Ia piept6-
ndturd pin5 la tocul pantodilor. Coa.fura car'e l-a entu-
ziasmat pe cronicar este cea construiti din qase cocuri
simetrice pe capul unei singure fipturi. Un rubin in fie-
care virf de coi completeazi bizarul spectacol. Tocul anu.
lui, ca gi al n'lultor ani care au fost gi ai altora ce vor
veni, este inalt de zece centimetri, nici gros, continuind
drept linia cdlciiului qi r'ealizat dintr-un maierial trans-
par"ent cu jocuri de culo.are. Crepul de lind qi cel de mdtase
iunt materialele rochiilor de siar5, majoritatea tungi. In
privinla pretenliei de unicat, experienta tuturor anuleazd
iperanle, pentru cd, se gtie, nici un,an nu le trebuie acestor
mo'clele' pentru a ajunge Ia pt& d' p'crter, in ilrnbaj cos-
mopolit,-,sau ia eonfeclia de serie, in limbaj -neutru'
Ar*
rnala de manechine prezente la marrifestatie au creat
probleme organizatorilor declarind c5 nu poartS pe lo-'
dir,* imitalii de diamante, cle opale qi rtre alte pietre fas*
tuoase sau'doar multicostisitoar'e... drept care la vestita
paracl[ nu s-a v[zut nici o bijuterie s,i, spune acelaqi co.n-
iumator de cerneal5, plutea un duh tri'st in spatele fie-
chrei femei qi ochii i9i pierdus'er[ str*lucirea.
Dar important este ci machiajul pleoapeior acceptd in
afari de iuriu ':i argintiu, machiaj obiqnuit erl primei
nopti din an, paleta alb-ga1ben6. Gene negre' pomeli cu
teni6 ugor verzuie, buze roz-pal. Combatantele cu pdir in-
chis au voie siSi marcheze conturul buzelor cu nuanle
de rogu.
Parfumul noplii este Bandit, cealia lui Robert Fiquel
sau senzual-exoticul Vot de nuzt de Ia Guer1ain. IVIai tra-
gic este cd diamantul a fost declarat ,,pietroiul" am,llui ce
vine: E timpul cind se vind miEti qi zurg616i, noaptea
h,otar e pe apnoape, este r.r-ltimul moment pentrtr a opta
in favoarea lt;j Bandit sau a iui VoI de nuit.
FLEOA-I/OR PASAEI
...Nu mai existd nici o indoialS. Cu prezentarea ulti-
mel,or coleclii pentru tcamni qi iar"n6 a reieEit clar cE
locul intii in categoria vegmintelor cilduroase il ocupd
LL

Feca-var pd,sdli
p,e{erini}. h{odelele prezenteite sunt nenumdrat,e, fantezia
nu lipsegte creatori],or mai aies cind este a;iutati qi d,e o
tradilie de veacuri, cdci pelerina este obiectui vestimen-
lar pe care l-au purtat qi Julieta, qi Maria Antoanetr, ;i
Greta Garbo, il poartb acum gi contemp.oranele nc;1 i1.{e.
Fentru toamn5 ele se confeclioneazd din tweed sau jerse
nni. sunt clo;ate, deci foarte largi, sunt lungi pind la jum5-
tatea pu-ipei, se poartS. cu rochii tricotate in culori pastel,
cu egarfe care ating pdmintul, cu pdl[rii cu boruri mari,
flu.turdtoare. Pentru iarnd materialul pel,e::ineior este pos-
tavul gros... blana de vizon, sau blana aitor animatre mai
modeste. Cizmele iernii se aseamdnd unor burlane, gtezna
nernaifiind marcat6. Sunt strinse sub genunchi.
Incert6, ca toate anotimpurile ultimului deceniu,
toamna de acum e mai ca;:ricioasi. qi mai irnprevizibilS
decit o favoriti de sultan. Minute iungi cit veacul se scurg
in asteptarea piecdrii mereu acelora,Si pdsdri, pentru ca
apoi rni.nute lungi cit veacutr, minute de visare, s[ le tn-
timpine revenirea.
Este tirn-pul fardurilor pale, cu tente maron'i,i, pe
ptreoape, a buzelor fardate in roEu-violaceu, a obrajilor
pudrali in cele mai palide tonr-rri. Este timpul na.-lan-
coiiil'or iscate de d5nluirea gindurilor in jurul am,intiri*
lor din var[. trmportant insi este faptul c6 se poartd mir-
gele ragii de toate dirnensiunile qi de cdtre toate ferneile
pdmintului.
AUI, DUItrUL &LIFID
aL rluroBIrr aINT{JIE
Sd-l ignordm chiar dacd, pulernic qi distrug6tor r- tot
ce s-a realizat cu trud[ qi cu solicitarea unei pre{ioase
cenuqii substante, spiritr-rl novator in modi vrea si im-
puner folosir€a oostumaliei unisex.
Pe coasta Califor:niei, in cadrul unei grandioase pa-
rade, suslinutd qi ritmatd prin contriLrulia a 1 000 de ghi-
tare..., s-a prezentab programul care asiguri succeslll
a.cestei m,ode ,,care va d5inui pin6 Ia sfirqitul lumii".
Extragem, in r:ezurnat, cel mai suspecf punct eJin pro-
giullul ,,nrocla urtisex" : 1enjeria intimd pentru ele ;i
tz
A,zi, eJuhul. blind...
pen:tru ei va fi conceput5 dupi rnodelul feminin, neexclu-
zindu-se danteleie, vold"nagele gi celelalte adaosuri care
asigrlrd. far-mecui acestor mici gi foarte importante obiecte
vestirnentare.
Este un motiv serios de ingrijorare, $i rnai tre]:r-rie
semilalatd dezvoltarea spiritului autocritic, cdci bintuie in
cugetele LOR o tainici preocupare pentru coi'ijarea silu-
ete!.." prin mijloace ,artificiale. Au inventat un fel de ha-
nlur'i ciudate care se infdqoarS. in jurul trupului, se prind
cll cepse qi suslin printr-un sistem complicat de elastice
acele accidente ale trupr-rlui de birbat, care ne-ar fi dat
dreptul s[ gindim c[ pe iume nu mai existb. urmagi ai
celui intre frumoqi, cel mai frumos, Apollo ._ prototipui.
Machiajul in paieta galbenurilor este ultimui zvotl
care a rdzbitut din lumea cosmeticii mo,ndene. Pleoape
co],olete in ocru pentru seard, in galben-citron ziua. Buze
portocalii-orange qi vermillon, buze colorate galben-pal
qi pcmeli accentr-lali" cu farduri din care nu lipsesc stri-
iucirj]'e aurii. Ar pilrea c5. femeile, vizionare ca intotdea-
una, iqi cautii infdliqarea care s5. le apropie qi sd 1e inru-
dearscd cu irnaginatele femei al'e altor galaxii.
Dar machiajul solar exclude orice culoare din vesti-
men,tatie. Deci, pentru orele de zi, privilegiat rimin,:
aibuJ, de la p515.rie pini la sandale, iar pentru seard ,,sexy
black", negrul care contureazS. siluetele lian[ qi eviden-
{iazd strdlucirea, candoarea pi nevinovdtia privirilor. C5ci,
in treacdt fie spus, in materie de regie a expresiei figu-
rii ferninine, bineinleJes, la modd este privirea nedume-
ritd, vag speriatd gi profund interogativS, justificatd poate
de ui,tirnele cuceriri din domeniul modei bdrbiteqti.
EANTEIBA, DE SPINI
Zic englezii cE mare 1ucru este, pe lumea asta, ver-
de1e. Spun ei cd este culoare natural5, cr,iloarea ierbii,
a krrazilor gi a doiarului. Asia este pdrerea lor gi-o pu-
blic6 in revistele cu poze color, Ei lanseazi moda verde.
Dar pentru ci-s englezi gi pentru ci subtilitate este de-
viza lor, verdele din insuli este sofisticat, grizonant, kaki,
13

Bariera d,e spini
punctat cu galben sau cu albdstrui. Mdrgele negre, clip-
iuri qi broge, multe broge cu pietre negre completeazS
sobra.paleti a modei propuse de ei. $i cum verdele este
o culoare universatr va1abi16, deci de toti uqor reperabilS,
influenta 1or in lume ar putea cregte.
Brazi adevdrali sau fabricati au apirut, ghirlande tot
din brad qi globuri care strSlucesc cu de Ia electricitate-
putere impodobesc vitrine. Afiqe 5i panour:i pe care st[
scris magicul cuvint cddollrx, plus text ex-plicativ, ocl:otesc
eolluri de magazine. Priviri oercetdtoare prin-rafturi
nu au materialiZat sensul acestui cuvintel : nici fleacuri
atrdgfltoa,r:e, nici obiecte noi vestimentarie, nici alte rni-
runliquri pentru plflcere nu atenteazi la con{inutul pqq-
culifei. Raioanele de cosmetici nu etaleazd nici mascar'ale,
nici fardurile ce gi-au f5cut loc in modd. Doar rirnel
verde, ca pentru a implini un vis englez, fotrosibil doar
de cele cu- ochi de 1ibelu16. Cum, in timpuri romantice'
femei inimoase se pd,ruiau pentru un cavaler frumos' in
ziua de azi el,e implinesc aceastil nobill acfiune cu carac-
ter militar, pentm achizilionarea unei pudre H.R', pen*
tru o lenjerie de corp cu dantele mai fine sau perrtru
un pulover din 1fin6, lfurA.
Afirm6 cunoscitorii ci marele rafinament al sezonului
sunt cordoanele tricotate, late, care marcheazd insinuant
talia gi cE putrovenele cu bube, adicd, mai precis, cu excres-
cen{e puternic reliefate ar fi caracteristice ale modei c5-
i6.re!, de unde se concluzioneazd cL jockey-i qi animalele
utile lor sunt in actu€litate. Armisarii poetilor mdninci
flori, zdpezi purt6toare de datini care nu vor decit si se
topeascd mai cad incd din ceruri sau din nori, bucuria
ochiului de a vedea imagini albe... creeazd energii parti-
culare.
,ASCEUA DE IARNA
Nu este vorba despr'e fantezia noastr6. Este vorba de
rezultatele concrete a1e fanteziei altora, fantezie stimu'
tatd de condilii obiective. Coleclia unei firme din Jackson-
ville, statul Illinois (S.U.A.), ?nsumeazi, pe 1ing6. toate ca-
14
Asceza de iarnd,
racteristicile obligatorii atre modei pe care vrea sd o pro-
pund, una in plus : veqmintele respectivei mode stmt re-
zistente la gloanfe, la pumnale, la cutite de mdcel6rie gl
la alte obiecte rbuJflc*toare. Cregterea criminalitiltii este
cauza, deloc ascunsl, a aoestei noi inovatii in mo'd6... pro-
bleme de dincolo de ape...
Se anun![ c5 in colectia Irdne Ga]itzine predomini nota
misterioas[ numit& safari, de fapt, numele unui traditio-
nal vegmint din alt continent. Modeiele pentru dimineafi,
dar mai ales cele ale serilor, se ,caracterizeazb. prin sez-
zualr.tatea lor raflnatd.. Prin asta se inteleg materiale m[-
tiscase, invdluitoare gi moi, cui.ori retinute, croieli lejere
qi eqarfe din voal legate in cel"e mai gratioEse m'oduri.
Iarna a triqat nr.l numai in acest col! de glob, ci gi pe
multe alte bucbti de pdmint, chiar daci strdlucitoarele zd-
pezi au fost invocate Ei ademenite prin mullime de qiret-
licuri ornenegti. Cici pentnr a face fatd miliardelor de
fi:t,qi ce trebuiau si cadd pe pimint au fost inverrtate
acerc frurnoase compleuri tricotate,'din lurex, in tr:ate nu-
anfele de violet. Sunt fuste lungi cu volan mare, dar se
poarti qi trei fuste una peste alta, fuste de lungimi 9i
de puanle diferite. Ja"cheta acestor cornpleuri este lungd,
pini aproape de genunchi, buztrnaretre sunt imense qi sunl
confeclionate din blani aib6, gri sau neagr5. In combina-
fie cu cele trei fuste se mai pot purta pulovere cu mineci
foarte largi, decoltate in V. $i rnai este o acfiune pe care
s*a mizat pentru aducerea din indltimi a zdpezilor. Mui-
lime de frumoase femei cu pantaloni strdlucitori' gi largi,
invAluite in qaluri pastelat colorate, cu rn'ocasini din blanir
de focd, dar gi de iepure au fost duse la margine de pf,dure,
intr-un loc in care s-ar fi putut !ine, i::. vremuri medie-
vale, chiar turniruri, apoi a fost adus[ o herghelie de cai
gi curajoasele manechine au fost convinse sf, incalece ner-
voasele patrupede gi reporterii-foto qi-au declangat meca*
nismele de pozat artistic pi aqa au ajuns pin6 1a noi pre-
tioase documente color eu temerare amrazoane moderne
care nu-gi precupetesc viata q;i pozeazi in ap::'opierea 16-
caEului lupiior, doar pentru ca celelalte sd afle cum tre-
buie eI se imbrace pentru zdpezi gi pentru vacante.
I5

Ve*rniint gi padaabd
FETE COLOEATE...
$alul, imbatabilul accesoriu al uitimilor ani, este pre-
z.ent in continuare. Pentru primdvard, vard ;i iarn5. el ,este
rlin ,linf, sau din mdtase, este uni sau imprimat, are f,ran-
juri mari sau rru are deloc. Este triootat, danteiat" irnitii
zalele apuqilor cavaleri, imiti haina naturale a zebr:i sau
este confeclionat din stofi buclat[ Ei rnoale. Forrn;" lui
este triunghiulard, pdtratd ori dreptunghiillarS. Nimic nou.
O singurd observatie : pentru c5 rochiile s-au lungii ajr-rn*
gind pini la glezne, $alurile le secondeazd indeai:rii)';:1pe,
fralniurii celor de seard mingiie pdmintul, podeaua, parche-
tul sau lespezi de marmur6. $i incfl un aminunt : prim6-
vara se vor purta galuri imense, negre, din voal cle lin5,
imprimat cu elemente din arta japonezS, printre ca:: pri*
rnul loc il ocup[ dragonii, m,onqtrii, dihdnii care zvir]e
i'oc asupra bielilor oameni, dar Ei serafice pdsdri de vis
ori chipul unei gheiEe, Ei ea, tot seraficd...
...Importan{i sunt insi samuraii cu fele roqii, galbene,
aibastre, verzi Ei violet, surpringi in atitudinile laitrecu-
noscute, cu miqcdril,e abrupte gi dure ale iuptdtorilcr cr-r
sabia. Chipul acestor spadasini o,rientali, expus pe sp,-rtele-
gingaq al femeilor, adepte ale galurilor, provoaci o spa.imd
senzual5 Si pietonilor ryi automobiiigtilor. Reaclia prrres-
titd mai sus a fost inregistratd de aceia care se oculi. cn
inregistririle, in timpul prezent[rii modele]or pe itrlzi
clintr-o lari peninsulari, prezentare fdcuti pentru a se
ob{ine fotografiile necesare presei de specialitate... ; la
qalul negru priueum, cLL ilurere... dar nu cu o exag,eratl
clurere, pentru ci modigtii s*au gindit si inveseleasci an-
samblul inventind niqte plldrii mai mult decit stran,ii. tot
pentru prim5.var5...
O astfel de pdlirie este confectionati din buciti mici
cle blani intre care sunt intercalate buc[ti de da.nt:li qi
in aceast[ combina{ie se infige gi o pan5 colorati, de
pasdre exotici. Pdldria descrisb nu este fabulatie, ea * fost
pusi in circuitul m'odei, deci... si consemnlm si ilriziiie
si nebr:niile altora Ei.. sd fim multilateraii ! Gu',is. de
Erawdenburg e gustoasd,, max ales garnisitd cu castnne.
$i. nmtncLoud aceste poame alese cresc rleparte u,ms. de
r,lta..., noroc cd existd mereu gi aite solulii.
16
Veqw|Int $i podoobri
,TRIS'IETEA A$TEILOR
Pling bdrbalii pimintului gi, cind pling ei, pling chiai"
pi stelele. Pling cu lacrimi colorate de toate minciunile
mai mari sau mai mici care s-au spus, de toate suferl;r{ele
l'eaie sau imaginare care apas5 pe puternicii lor umeri.
Pling pentru cA, spun ei, se apropie o primlvari cobor:?tir
ciirecf-din pinzele 1ui Botticelli gi nimeni nu se ocul:i cie
vestimentafia lor vii.toare. Tristete neintemeiati cie alt-
fel, pentru cd revistele de specialitate, Ei nu numai ele,
ar-i pt-tblicat fermecitoare poze color cu iuni primi inve$-
mintati in tweed-uri, catifele ori in postavuri subfiri 9i
fine. Lungimea pardesieior este sub genunchi, haina cos-
1,umului este s,i ea 1ung6, r'estele sunt confectionai: 'din
materiale cu flori, puncte sau dungi in diagonald, it'L ctl-
loare contrastanti fatd de cea a costumului.
Dar proba de qoc a vestimentaliei intuneca{ilor, argi.1-
ta{ilor sau doar blonzilor cavaleri o constituie cirl-r:i$ile
care sunt subfiri, diafane, in culori pastelate, dar" mai
ales albe qi au, asemeni c[m[Eilor pentru printese, inctus-
1a{ii din dantei6, pe umeri, pe mineci. pe sp-ate Ei piept'
$i mai poarti ei, distinqii urmaEi ,ai 1ui Adam, n-rAnuSi
dln piele gaiben5, p[ldrii bej cu boruri foarte mari $i
ocheiari
"u
rarne din baga qi cu lentile fumurii' $alurile
din rnatase imprimatd in paletl sobrd, innodate iejer,
acompaniazi qi costumul din catifea reiatd qi pe cel dln
stofA de lind, moale 9i gri. Violetul va fi o culoar:e muLt
soiicitatd de blavi, in combinalie cu negru, cu gri snlt
cu aib.
C-unoscind aceste succinte aminunte apare firea:ca Ei
bine glnditi dorinla femeilor de a se inveEminta in roz'
$i asta nu pentru c[ via{a nu mai poate fi cololati tn
aceasti seraficd nuan!5, ci doar pentru a subiinia incfl o
dat5 adevdrul ce spune cd actuala modil europeanfl este
constant qi serios influen{atd de amintirea unor fen:ci de
poveste, inteligente qi blinde, ce se imbrdcau in voaluri
pastelate Ei vaporoase, trditoare ele intr-un Orierrl, de
mai clemult. Dacd se adever-esc prezicerile oracoleloi l11ol1-
dene $i moderne, va fi atita roz pe acest bintuit pimint'
incit gi tran.dafirii care abia aqteapt5 sl se nascd I'or ezita
1l
LI

TriEtetea astrilor
sd-gi coloreze petaletre in aceastd duios rnelamcolice nuante,
,rezervatd in dst an doar pentru visitoare gi pentru p'A_
mintence.
SE&ON AI, APEI,Ots I,IMFEZI
" Melancoli,a, aceastb rsnchi,und, uuporoasd,, s-a imprdg-
tiat pe piminturi, nu se gtie daci a.dus& in saci entetic
inchigi, saci de rnarinar sau n5scutd, pe neaqteptate, din
neputinla stelelor obosite de a-i rnai'aureolu pu
"*uttolui"
Ba{b?til se v,or imbr5ca, declarat de aeeast6 datd, dupd
exemplul dat de fiinfele rnai slabe. Se vor imbrica ddcj
in alb. Dar, cu prrecddere, vor vr:i s5 $s asemene acelora
care s€ duceau prin jungl6 sd omoare lei. Vor purta sa_
hariene,. care, spre deosebire de cele ale anilor t ecuii,
sunt ma.i.scurte gi au bu,zunare... ctriar qi pe mineci" Alb'e.
laltalqnii.qi_ pantofii albi. pantofi cu
'feie
irnptetite din
fi6ii subfiri de pi,ele. Nedumerinea tuturor ,este-: d.e und.e
atita alb pe lum,e, de unde aceastd angelici nevoie de
imaculat...
- .
Se gdsesc mai peste tot prin lurme btruze de femeie"
chineze'gti, frumos brodate, iu minecd scurtd. Se m*i
a{le ici gi colo rochile din arii trecufi, la, pre!
"edu*,
;o-
chife qi uritg li dernodate, puse pe umeraqe, ca pentru a
yrnpie s[culetele cu amjntiri..., pe vremuri sirculeleJ.e
frunnos brodate erau umplute cu'pietriceie pre{ioas* Ei **
bijuterii. Pentru lucrugoare nevirrdirte in anii dugi, sugerim
infiintarea unui bazar...
Tot pretutindeni au apirut costurnele de baie. Mo-
delele de anul trecut. Probabii cA, la sfirqitul sezonullri,
vo-r ap5rea pe orbita cumpdr&torilor autohtoni qi modeLe
relativ mai noi de sostume de baie. Fiind ins6 obiectr:
atit de micute, costumele de baie nu meritd prea rnurtd
bdtaie de cap... c[idura apelor, doar ea este lnteresantB
pentru episodul ptrajd sau rnare.."
Sunt in an nopli blestemate, cele cu lund. ca o secer6.
Nopti din care ieqi sfirgit, otrdvit gi reinviat. probabitr
prin.tr-o astfel de noapte a trecu.t grupurl de creatori, ce
au lansat nu de mult, pe piafa britanicd, una dintre fru-
moasele rnode, modi ce va rdmine in istoria vegmlntului
t8
Sezan al aPelor limPezi
ca un lec'c tard.iu qi zadarnic.'. Sunt modele realizate din
."f* *ui fine gi mii subliri dantetre, bluze cu mineci largi'
i,tit* tr-tttgi cfptupite cu satin, rochii clasice chemisier,
upto"p" ioate
"clantel'eie in culoarea pielii"' a pielii de
"'*,
p"trtt" ch pie)ea de qarpe este inci foarte prelioasi
in
'!$rile in caie soarele nri-gi arun'cd razele perpendi-
cular.
CI{JDA OryTENN.{SC.{
Din lume sosese ve$ti. VeEti despre o toamni -in-
tirziat6. Cu alte cuvinte, in unele ldri se prezinti c'olec-
giile pentru sezonu-l cu strdzi innobilate de frunze gal-
ii-L !i putr,ede. Englezii spun ci-nota dominanti a rnodei
va fi'elbganli, gi pentru cir modestia este prima 9i -si1t*
gura 1or
"tr6sdlurd,- denumesc ,,stil englez" ac€st mod .de
i t" i*b"eca. Clarviz6torii rnai dau qi alte veEti, printre
care trebuie relinut faptul cX fustele se lungesc'-4olq:
mia de materiai nu intr[ in v'ederile 1or, acum cind to{i
oamenii sunt d'ornici si cumpere 6i s6 collsurne cit rnai
pulin din orlce.
' Pentru cd in moda de vari, toamn6, se par€ 9i in pers-
nectivd" sunt bluze cu voldnaqe, sunt rochii ino:'e{ite in
i"li" "u
in anii '50, sunt tot felul de pliseuri pe piept 9i
pe polduri care amintesc de anii '20, !n capgl cronicari-
io" au pretutimd,eni s-a pro'dus o invilmdqeal5 de nede-
scris..., anii se contopesc ai se cotropesc ca $r cum secolul
nostru ar fi 5i trecu! putind a se face pi a se spu-ne orice'
Etreganla, a$a cum b preved'e moda, se rezuml la com-
binarei a i:ii mai putrin elemente, la reintoarcerea la vesta
clasic6, 1a purtarei blazerului uni peste rochie imprimat5
-""n*il Ulazerul revine ln modd,-reimprospdtat 9i revi-
i"ii*t, ocupind un loc irnportant in colrctii'
----betolterif
in V cit mai-adinc nu a dispdrut, b-a' d.1m-
pottirtg, a devenit mai provocator 9i existi trn decolteu
V eu guler Protecbor.
-Sfi" pfuu,
""
pare ci acei care au ficut statistici 9i au
mes'urat dirnensir.rnlle femeilor de pe malul sting al Da-
nubiului au exager,at proporliile costumelor d'e baie fe-
rninine, pentru ci, atit ia ele cit 9i la alte confectii, se gesesc
19
u*

{itt rJd, o m, et te a.s c d,
objectele de la numdrul 4g in sus. $i cum najoriialee.
{emeiior noastre folosesc 42_.46, vor trebui pr;ilirif ;;
se umfle cu pompa de bicicletf ca ba].oan"le, pentr,,
-*
urnpie aceste vegminte mai mari clecit 1e-ar rr:eiui chiai
vc.rliiptuoaselor.
Cea mai frumoasf,, md frumoasd decit statuile din
:ralmuri sau din piatrd, imbrdcatd de cel mai visator din-
tre visdtori, este femeia-manechin, drapati in roctrie nea-
grd, fard spate, cu o simpia bentil5
"ur"-i
intuneci" pieie;
.9u
.yo^aletI*r.'iolet,. punctata cu'argintiu, care_i *iop*.X
toat5 fa!a. Probabil,.el, visidtorul, s-i uitai in sus, l;;;:;;.
din ,noplil.e cind eqtz rnai apraape de stele gi, pi.ob"t;i, ;
zErjt oudle pdsf,rilor nevd.zute.
INGr{rTxT{ DE Z,{Rr...
...acl]m, cind anotimpurile nu_qi mai. respectd r:bliga_
liile, cind temperatura lui rnai o copiazi p* ou* * *;t;;_
tulrii incins ;i arzltor, cind dimineali invoci ploaia ;i,3p*
.ora Frinzului, ai vrea o b.iand de urs alb, pufoasa $i ;Sc;;;
sa-]i acopere umerii... Acum...
C,ele care trebuiau sd fie ploile de primf,vard se
anunl;d. cu intuneciri de ceruri, iu vintu"ri
^deroc
rnelodi-
oase..., se pot sparge geamwi gi superstiliogii (noi nu
al'€rn aga ceva) pot crede ci cioirurile iauc
"frii"
gi ,.,.or"""
Sunt doar intirziateie pioi de primivard, nu cele ain timpui
lui tsacovia... In magizine sL gisesc mult c6utatele u'rn-
brele pliabile, cu pitrAlele rogii-ilbe.
Flumoase in moda verii sunt paiele venite din exLre_
mul-orient. Din ele sunt ficute evantaiele, p[iiriile !ugu_
iate de t1p japonez, din ele sunt fdcute gentulele ;i'tiAi_
stufeie elegante in care se ascund scrisorl chei ;i farduri,
lar qi mascota pe_care fiecare crede cd trebuie si o poart.
in aceastS vard. Cert este ci mod.a japonezi, cu peieriiie
ei clin pai g5lbui, cu .chimonourile gi" cu papucii clap_clac.
c* irnprimeurile mari Ei cu materialele subtriri gi h-rcioasb,
sunt de actualitate, sau de comoditate, sau de ban tcr,'.
Voga acestei mode sirnple unii o explicd prin faptul cd
asiaticul are educalia spiritului, deci de la Ll vom invdia
c5. mocla inseamni doar o acoperire decenti a trupului,
20
Inghilili ue :dri...
,qi nu un instrument pentru corupletarea acelor n'lulte
ca1it5!i tizice, pe care le-au figurat spre inlelegerea.tutu-
ror modelatorii antici. Europeanul nu rezisti insd ispitei
;i inzorzoneazd respectiva modd cu plus buzr-rnare, plus
v'clane, pius panglicule qi alte dr[gilaqe plusuri.
E timpul delfinilor. Deci, despre mare s,i despre coin-
plicatiiie inerente sezonului : bikini sau un costum nu
mult d,eosebit de biki... la care trebuie sesizat ci irnpor-
tantd este culoarea. Multe dintre costume au culoare;r
pielli, qi acest fapt este considerat ca un suprem rafina-
ment, altele sunt bicclore, ingenios combinate, atit de in-
g;enios, incit s-a ajuns la formule de tipul : fiecare parte
a sutienului d.e alti cul'oare, sau impflrtiri gi reparti!{i de
cul'.:ri pe aceastd insignifianiE suprafali. De gtiut este cd
se lupti din rSsputeri, pe toate frrrnturile, pentru revi-
talizarea a ceea ce s-a numit pe vremuri feminitate. Dar:
t,ot un estet a zis cel mai frurnos in cuvinte parahoi.a. in
i:ai:e fcrcar era urx necunoscut : ...Voi els cansisten[d. pras'
pet'tmti, tele, o, statuia mea. Voi t,runsJarma tnstinctul. td,rt
in leE.e. Te '-*oi, srnulge naturit, Ttentru a te ddrui Hsrts'Lwi.
Dacd egtz pd"cdtoasd, te vai face sd tsTtdge$i...
- mai zi.ce
ei si altele, dar toati lumea a inteles ci mei presus de
modS gi de vicisitudinile ei, f,en'reia trebuie sd fie fru-
moas'd... ea s ftroare rnereu inroura'bd.
FET}E.{,PSA UNI]I II}OL
Un cor eornbinat din vccile femeilor continentului de
peste ooean qi de prin ,,ora.$ele fine" ale bdtl'inei Eutope
frecloneazS. o v6iciireali incircat6 de reproguri. Plinginti
c',r lacrirni diamantifere se intreabd ele, doannnele, de ce
pr'curn, ia inceput de an, adoratul ;i fer:mecdtorul Saint-I"au-
::ent tre-a dat o atit de aprig5. pecieaps5... ie-a populat
vj.suri.le cu fantasme ar6tindu-le pe podiumuri femei ne-
sfirgit,e, venite parcd. din alte iumi. drapate in veErninte
pe car€ ele nici in visuri indriznele nu reuqesc sl lc'
ptrErsmuiasci. Fernei irnbricate dupd o veche qtiin!6 care
scoate in evidenld tot ce este fermec5tor, inimitabil, mis*
ierios intr-un asemenea personaj creat cindva dirrtr-o
ccastd de clornn.
,7

Peileapsa unui idol
$i le-a mai ard.tat crudul Saint-Laurent bdrbali pe
care costurnul vine impecabil, rrefiind ei desueti nici dacir
poartd o floare Ia butonierd, nici daed p[ruJ depdqegte
d-oar pulin lungimea clasic5., nici dacd pe f igura l-or-este
?ntipiritd 9i virilitatea qi biindelea"
Colec{ia lui este vaporoasd gi decenti, com.odd gi ex-
centric5, f'oarte sexy qi foarte simpl6, celebrind doai fru-
rnusetea gi misterul ca iin verdict viclean care di drep-
tate femeii, visului qi urnbrei.
Zgilllite de ambitie qi d.orinf6, doarnnele plingdrele al
vrea s[ fie asemeni manechinelor dar, intr-un loc ai pn-
mintului,_ nu se gisesc executanfi" in altul ntr se gds'esc
materialele noi, uEoare, c6lduroase, marlante, f6ri dJ care
nu existi nici moda pe care o pomeneam.
Acest indrdgostit rle frumusete, neputind fi acuzat dE
perfidie, ,e,ste mereu agteptat cu aparitii senzalionale.
IJoar visdtori qi visdtoare il mai uitd... trimilindu-Ei. gindul
bun spre insinguratele mfiri.
GOARNA SOLDATUT,UI DE C,TUCTUC
Femeile ,,sandwich" aveau lozinci : ,,adevdrata modi
este eliberarea".. nu suntem p&puryile nimdnui... escroche-
ria capitalist$ a rnodei care se schimbd in fiecare an..."
Ele vociferau in fata sediului-obiectiv, in care se d,esf5-
$ura o parad5 a modei sub bagheta celebrului Valentino,
cuceritor al celor mai greu de cucerit d.intre ferneile lu-
mii, pe numele lor italience. Vociferato.arele ficeau parte
din grupul care luptd, cu un arsenal si"rbtii, grupul nrlq-
cin;ii pentru eliberarea, femei,i,. Polilia romand a inter-
venit tot subtil, pentru c[ Ia acea paradb erau prezente
doamne cu rang. Tel'egramele de pres6 anun!6 cA accen*
tul colecliei este pus pe taioare qi pe garnituri din bland
scump6, deci naturalb, pe mlnecile kirncno, pe vestele cu
cordon... bieurile gi cetre patru pliuri la fuste rdmln in ac-
tualitate.
Din aoeleagi surse afl6m cd port-banheur-u7lunii ia*
nuarie este un soldat de caucitrc pe care dac6-l sfuingi
de burti f.aae pth-pah-groh.
22
Coarma *aldatului ile caucluc
Ne agteapt5 un an greu".. Francesco W., horoscopis*
tu-l atit de binecunoscut, pretinde ci ne afl5m sub sern-
nul lui Marte. Si iVlarte, toat6 lumea gti,e, este sim,botrul
ys*siunzi., aI lwptei, gi aI actiu'i.td.fiii creatoare... al tensiunr,-
lor gi at dori,nfetar d.e retnnoire. Vechi,le nsteme uar li
puse i,n discufiie, tradi$iile uor fi, zdrunctnate,, Murte ne
face actzui,, impulsi,ui, gi, foarte,'faarte pasiona{z.
Modigtii anticipeaz6 tzara. Deocamdatl nici un semn
eie innoire, au c5zut de acord insd ,asupra culorii c€ $e
va purta in sezonul ca"ld. Ea este verdele. Verde pentru cd
se asorteazd la tot oeea ce sirnbolizeazd pe.rfidul zeu aL 16z-
boiului, gi pentru cd se poar*[ mirnetismul, ryi pentru ci
marea e verde, gi pentru e6 iarba e v€rde, ryi pentru cd
sunt muiti care Ei arsa v6d verde in fala ochilor.
Dar iat6 o aiti snoav6 : ,,geaba te-ai str{duit sd sf,-
virgeqti o mie de pdnate, dac& te*ai inecat la- al o mie
u.nu1ea... gi nu ai qense s5 devii poveste nici tr.l qi nici
viala ta". Este textul unei manechine japoneze care se
laudA rd o mie de pdcate ane la aetiv, iar acela pentru
consacrare este de... a renunla complet la modd.
NECEUTaT0E A FoST VEBDTCTUT,
S-a intinnplat apa: rnarele visfttor a deschis un ochi,
ciar nu egiptian, Iarg, mare Ei alb,astru, pentru c5 i-a fost
fric$. Prin deschizdtura de ochiEor a vizut ferneile pdmin-
tului cocolate pe tdJpi ortopedice gi lnalte, din rafi,e, lernn
sar-r plut5.
$i a mai vdzu'L frrmoas,ele, f,elineie lor corpuri aco-
perite barbar cu panbaloni, rochii, fuste confeclionate din
materialui de prosop, nrz-bleu-galben-alb sau imprirnat.
A vdzut d'eci aeeste gingaqe fdpturi ddruite de bon Dieu
cu simtul mdsurii, cu delicatele sufleteascfl inimitabilfl gi
intransmisibilA celor: puternici qi grei, circuiind pe strS-
zile oraqeior ca pe o imens$ Miami Beach.
Se pare ci nu a infeles ce se intintpld, pentru. ci a
inchis oehigorul, a rneditat gi apoi a concluzionat c5 aqallru
mai merge, chiar dacf, eie, gingaqele, s-au integrat rit-
n:ului gi activitdtii non stop ale acestui deceniu. Solici-
tindu-gi valenla raticnaid gi practici, a dedus ci este foarte,
9?
po

iieuu(dtot' s {ast veydictwl,
foarte greu s5 convingi o femeie s6 renunfe --- pentru hai_
nel.e cle orag, bineinleles * la un material p.
""r"
ea i*a
de,cre tat cel mai practic, cel mai comod.
A convocat deci clanul vis6torilor mai mici ciecit el
sau, explicativ gi prozaic, pe cel al creatorilor rle n:ocla
gi irnpreuni au hotdrit si inventeze gi si. lanseze urgeni,
fird amindri gi fdrA scuze, materialul inlocuitor, cr: foab
caiit*lile celui expulzat din mr:da oraseior, direct ;i clefi-
nitiv, pe maiul mirii. Rezuitatul dezbaterilor nu a intirzia.t
si se arate : jerseul, kilometri de jerse, de ia cei sublire
ca un voai pind la cel gros gi cdJduros, a fost iansat in
itrnre.
S-au linigtit deci spiritele pe aproap€ toatS i.otui':ji-
me;r pirmintului, dar pe meleagurile noastre maierialul
in cauzi este tabu ;i ii doresc femei,le, il doresc birbalii.
il dcresc copiii ;i il vor dori, probabil, gi copiii copiiior
rr-oqtri.
Iler si trecem cu generozitate peste problerril gi s5. n,e
irucuri.m c5, invingdtori in cursa pentru supreffratia iciei-
ior nov,atoare in mod5, au rimas tot ei, vi-qitorii, care ci-
iesc viitorul in piatra violetd a ametistulni,
FAPAGALI SI UN OCEASI
hienlia ascunsd a celui calE a inventat, ceasornicul de
buzun,ar avea o lintd precisi : ldnfi;orul acela zglobiu
care atirna din micul buzrinar gi didea nota misteiicas,Jr
pi elegantd oricdn-ri necunoscut.
Ceasul de buzunar s-a demodat qi intre timp a fost in-
ventaL ceasul de git purtat de avangardiste, adici de {e-
mei. Socotit.a ca cea mai tu brlrStoare invenlie a ultirnei
perice'd.e, bdrbalii au preluat-o qi acum investesc fir6 nici
un .scincet sume mai fabuloase sau mai mocleste pentnr
procurarea acestui obiect fdrd de care nu te mai pofi
ardta in lume. Ceasul de git este de ciouS feluri : disciet,
adicii mic, dar totuqi bdrbitesc, sall mAre, ciecorativ, osten_
tativ. Despre primul se poate spune cd. este dirr aur., cu
cadran pdtrat, alirnat cr-r lan! tot din aur gi cd il po;r-r,rd.
,,domni" serio;i pe,ste cSmasa aibi.
24
Fapa,gali ti rtfi, aeeen,
Ai doilea prezint5 o garni variat[ de modele care in-
cepe cu ceL de mdrimea unei nuci ce iqi dilati apoi dimen-
siunile fdrf, a ajunge insi la ceie ale ceasului de buc[-
t5rie tip C.F.R. Este extraplat si are, in general, cadranul
pictat eu scene de vindtoare! cu momenle ale lanslrilor
spaliaie sau cu silueta lui Mark Spitz cocolat pe podiuL-
mui invingdtorilor. Este atirnat de git cu fundd de cati-
fea ireagrd. Nu spunem cine poartd acest a1 doiiea tip de
ceas. Este cu siguran!5 o modd trec5toare : bussinesul in-
ventatorilor a dat, insd, o loviturd grea birb:alilor.
Femeile au receplionat vestea venit6 din clan opu.s
Ei au contraatacat cu o inventie pe care au brevetat-o pe
numele cunoscutului creator francez Ungaro. Riscr-rl instrc-
cesului apasi deci pe umerii acestui fermecdtor francez.
Descoperirea se referi la co,stumalia de vard a ,,femeilor
activ-e" : bolerou, pulin mai sus de ta,lie, tip sport, cu-
minec6 scurtd qi buzunare mici. Pantalon drept, putin
mai jos de genunchi, cu manqeti latd Ei buzunare mari,
aplicate. Berreti tip m,arinar qi ochelari mari cu lentiie
fumurii, sandale cu talpd inaltd, dirr rafie. Paleta costu-
maliei incepe de la uni Ei se termini la combinalia pestrlld
in care fiecare element ai vegmintului __ buzunar, minecd,
cordonul panta,lonului, manqete o alti culoare. Se
confeclioneazd din doc chinezesc, din voal italienesc, clar
nurnai ciptugit, gi se poarti cu un sac de marinar in rninia-
turd pe umer, sacu1, nu marinarul, se poattl irr vederee
probabilelor cf,liltorii pe miri gi oceane...
IJRACIUL CH-{,RLEY
...nu are virsti respeciabilS, nu
l{ici blond, nici brun, mai curind
men intetesant.
s-a inilial in Tibet.
che1, este un speci-
Fentru ci numele lui s-und grav qi dur, biinuim cA este
vorba de un e1... Dar nu un Charley ca cei rnr"rlfi din luffie,
ci un Charley cu ,,epiderma de cupru".
Este blind, ribd[tor pi vorb5re{. Se lasi irnbricat pi
clezbrdcate cu tot feiul de haine gro.ase sau subliri, sup,ortd
sute de teste firi sd clipeasci, apo'i divulgi toate se,cre-
iele pe care le-a aflat : greuiatea vesmintuilii. rezisten{a
9A

Vraciul Charley
la internperii a materiaiului folosit sau valoarea praeticil
a msdeltf,ui. Pe scurt este un temerar care gira pus ta-
lentr.rl qi sensibilitatea in strujba unei gtiinle de mare
viitor. ,,gtiinfa modei", el, robolelu1 Charley, unic in lume,
ndscut la Efohenstein, R. F. Germani,a.
,,Universitatea modei" l-a repartizat pe post de vraci
atotptiulor ryi acum se apteaptd de la el solutii miracu-
loase pentru rezolva'rea tuturor problemelor ce privesc
ve-qtimentatia ounutui modern.
DacE se hot6rdqte sd-gi confeclioneze gi citiva copii,
bineinleles tnt cu epidermd de cupru, pentru" a-il. ajuta in
muncd, totu-i O.K., clipa salvdrii nu se va ldsa agtep-
tate...
Ve,gtile de i3 Charley au in aceasti perioadi concu-
renld serioasd. trn mod6 a apdrut
- este adevArat nu in
acest an, dar acum a primit conJirmarea
- incerclnd si
desfiinpze totul in jur, a apdrut... tunelul. Et rrrea s6 in-
sernne ei ta ia nu va mai fi marcatd. de cl,asicul mrdon a,l
fustei, al rochiei sau pantalonului, in locul lu,i va fi un
6an{ strdbdtut de elastic mai lat sau mai sub}ire. Se
aplici la heinele ambelor sexe.
Omnipr.lten$i, omniprezenli, coloriEtii nu se las5 mai
pcejos gi revolutioneari" paleta pe care tot ei o propu-
seserd nu de mult : rogu aprins gi doud culori pastelate
este cornbinalia clreia i se prevede o vogd de zile mari.
Deliaate iransparenle ln fesdtura materialului sau de-
cupaje savanie in model asiguri interesul cu care sunt
privite noile rnodele ale verii, vard despre cane gi pre*
gedintele pesimiqtiior gtie c6, t<rbugi, va veni...
CBENEAI CA $NONISTUT, VESx:',
A MI]RIT,..
Nu se poate spune cd moda a dat de fnrc* inteligen-
iei noastre, pentru a reuqi s6-i descifrSm intentiile. $i nu
se poate spune cd ne-a zguduit principiile, cd ne-a de-
viat ccnduita sau cd a atentat subtii sau dirrect la morala
mo.gtenitd din bbtrini.
$i cirld, cu oehi albaqtri-violet, verzi, cbprui qi negri
am v6zut scamatoria, crnezut-am c[ visfm.
26
-***-

d)redeai cu mad,istul...
Treizeci de perechi, manectrinj. qi manechine, irnbrdcate,
coafate, machiate, cu nume prestigi.oase in bran;5, au pre-
zer,rtat parada modei de anticipa{ie (?) pentru anul Lrna
mie noud sute gi ceva...
lManechinul-BARBAT poartS. fust5, rnanechinul-FE-
IIEIE nu renunfi la pantalon. Este clar pentru tofi c6
senza$ia pardzii, in actuala conjuncturd, este EL. Des-
crierea unuia clin cei treizeci, investi,gindu-i cri privirea
eiementele vestimentare, de sus in j,os : beret5 mare plu"-
tata pe o ureche, de pre{erin!5 cea stingd, haina ca toate
hainele, dar scurti, adica putin sub talie gi... cu minera
bufantS. Urrneazd capitolul cu incurcirtura : fustila ln
cauz5 este pini la genunchi, pentm a nu fura nici un mj.-
limetn; din form,a grali,cas5 care se poate oferi cchiului.
Ea accperd un pnmtg lucrat din fir mai gros decit cel cu
car"'e se confeclioneazd acelaqi obiect destinat femeilor r5i
este lipsit total de transparenli. Sandaleie romane, dar gi
alte feluri de sancl,ale, cizmele din piele moaie, find, rnu-
latd pe picior nu relrgesc s5 anuleze senzatia cle spairn.i
Ei duioqie pe care o ai privj.nd ardtdriie-birbafi. Culorile
ansarnblului -sunt, bineinfeles, sobre, materialele folosite
sunt cele clasice pentru c5. domnii, se ptie, sunt personaje
care se respectd.
Modelele nLr sunt concepute pentru ocazii, rnulte drn-
tre ele au fost cumpArate de producdtcri, pentru ar fi con-
feclionate in serii mari.
Evenimentul s-a intimplat pe una din penlnsulele oe
p5'rlund adinc in MediteranS, efectele lui, prohabitr, nu vnr
intirzia si se araLe.
TAINTIETE IIIT }USIP{JAT
Vin cdldurile qi rege neincoronai san cu corr:and abs-
cons5 rdmine pantalonul. Riscb sd Cevin5. periccl pie-
netar in sensnl in care desfiinleazd autorj.tatea celorlaiie
ve"<rninte feminine obligindu-5i bietele victime si-i acorrie
superlativul... cel mai frumos. cel mai practic, ce1 mai ori-
ginal (? !), celrnai... 81, pantaionui.
29

T&dnuite in nisiryri
Cel din danteiS nu mai poate constitui obiectul rnin6-
ril.or noastre. Cu o singurd remarcd : fu: mlecliile ame-
ricane este indicat atit pentru orel,e diminelii, frn- toate cu-
lorile, perrtr"u sear[ aib, neg]:u sau din dantele cu fir strd*
.lucitor. Pantalorrul din mitase este foarte larg, ldrgimea
cipdtindu-gi< chiar din talie. gi la primul qi la al doiiea
pantalon, creatorii gi-au perrnis sd iiivaghe'ze gi au cneat
rnodele anex6, dintre care unul arat[ cam aga : jum6ta-
tea sting.fl din m,itas€ cu bu]ine bleumarin pe fond alb,
j-umitatea dreapti din mbtase cu flori mici galbene pe
fond maro. Manqetele pantalonului qi cordonul sunt din
rndtase neagri, plus dou.d buzunare aplicate.
Un zvon neoonfirmat ne ini{iazi in secretele france-
zilor : se pare ci au comendat perrtru sezonul Saint-Tro-
pez-ului un impresionant num5r de pantaloni confecfio-
nali din tesSturra miraculoasd a iilor. Cum vor reugi si
asigure decenga acestui vegmint, ne voim da tostd silinta
s* afidm. Zvonul este totugi cr€dibil, se gtie cd briieie de
piele romAneqti cu buzunas.e qi floricele au fost vedeta
numdrul 1 a sezornr[ui marin francez.
In privinta suprema,liei pantalonului, situalia nu se va
arneiiora niai fui luna h.li cuptor perltru ci, rizbundton pe
cei c,arre nu l-au acceptat in ardi trecu$i, shortul cotr.o-
pe$te, prequm lEcustele, plaja mdrilor gi oceanelor, dar gi
str5zile.
Incer.cuirea este totali, situalia pare firi iegire...
...povegti nenumErate spun grduntele de nisip stele1or.
Frintre cei care lanseazd mda, se va gesi poate un suflet
b[ind care si le asculte gi sd in{eleage cd una din for-
mele omenegti piScute ochiului, referinfi in biografia fe-
meilor celebre sau mai putin celebre, sunt picioareie qi
ci pling chiar egoistele flori cind ele, picicarele femeilor,
sunt ascunse de veqrnirrte de ,domn"...
GRATTO$! PlTrCI.-
Dintre nenumdratele, incitantele su,biecte pe care un
discurs despre modd le poate aborda, neram oprit acum
atenti,a asupra... papucilor. Sd ne intelegem de la bun
30
Crafiogi pitici..,
inceput. Nu intrd in discutie papueii pe carc oricare din-
tre oamenii urbelor ii poait[ in casA, in cornpletiarea acelui
incriminat vegmtnt, numit halat.
Meritd a fi discutati gi supuqi la vot dnar papucii ce
se poart6 zr de zi, Ia piald, la serviciu, chiar "5i la plim*
bare. Nu, nu este o greqealf,. Papucul a devenit o irrc6l*
Nf,minte consideratd practicS, considerati modernS, foarte
c&r.ltatd gi apreciatl de cumpir[toare, in special el, pa*
pucul, nu mai este un obiect vestirnentar destinat doar
orelor de relache sau de activitate sustinuti la domiciliu.
In privin{a papucilor nimeni nu se poate plinge. Papuci
sunt pentru toati lumea, penttnr toate preferintel,e, in
tcate culorile Ei ln nenumirate modele.
Nebunia papucilor a inceput mai demult. Ea iqi are
on"iginea bine determinati in sabotii p€ car€, se pare, chiat:
gi Brueghel i.a purtat, dar i-au ptrrtat qi ii rnai po.artd
cu foarte muitd aplicatie qi crcdinlE olandezii <lin ziiele
noastre. A spune ci, initial, sunt srxi de atunei, moda sa-
bolilor a fost cea cane a invadat lumea, nu este ,o enor*
rnitate. Se pare insi cd, aoegti saboti cu forma 1or inLru*
totul originali rm a convenit tn unanirr,itate celor care
s-au incumetat sd le testeze cafl.itd$ile. Se pare, de ase-
menea, c[ a merge cu sabo{i inseamn6 a avea Lrn anume
stil de a pAFi gi de a nu inoorda piciorul, p€ carc nu tot
rnuritorul poate sd iI invete. Iati, insi, te ria celebrd. iqi
af15 Ei aici aplicarea... nimic nu se pierde, totui se trans*
formi. Deci gi intenlia tuturor de a purta saboli s-a
transformat, in timp, e drept, in dorinta de a ,avea o pe-
reche sau mai multe de papuci. Iar aceastS dorintd r€cep-
tat6 Ia timp de cike rnodlgtii de pretutindeni a imbrbcat
formele cele mai variate gi mai diverse. In primul rind pa-
pucii cu talpA groas6, apoi cei cu toc mic, apoi, Ei aici
treburile i::cep si se sofisticheze, iatd papucii Leo-
nardi car.e se afli mai peste tot prin magazine, cu toc suib-
$ire qi elegant in combinalie cl piele auriti (de fapt irni*
bafie de piele, dar asta nu are nici o irnportantd), apoi
papucii reaiiizali din textile qi c{ti atrti papuci... Nimeni
nu-contestd calitilile acestor funciltiri pe care qi piticii
Albei-ea-Zipada le foloseau cu $arm gi cu nespusfr gra-
3I

Gr'*iicrgi pifiei...
tie... Iar femeile pdmintului beneficiazd
t:e {e la inceputul inceputului, qi pln6 in
Ca sd nu mai vorbim de bdrba!i...
cie a,ceastd, gra-
zilele de acum.
[rrsTRrot{rr cETaTrLoR
Oda'ud cu intii al 1ui septernbrie, prin zvon de frunze
-sau prin alte zvonuri, se prevesteqte jncul cu miros de
cetini al ar:otimpului alb..., un joc pe care to{i il gtiu.".
_ S-a arStat s,i s-a scris c[, in iernile ce vin, indiferent
de reflexeie ciqtigate in alte ierni ce s-au dus, se vor
purta haine din blan5. sinteticd gi veEminte.." suprapusel
tricotate.
" Modelele divulgate pinf, in prezent demonstrea zd d.a_
rinta creatorilor de a lirnpezi pe cit posibil linia haine_
1or, simpiificind gi excluzind orice detaliu ornant, deci
nesernnificativ. Dominanta in iinia h,aineftor din blani este
mineca kimono qi lungimea aceea, cunoscutd. sub nurnele
de trei sferturi. Majoritatea celor lungi pini la jumdtatea
puipei
- c5ci cele pind la glezne sunt aproape lips5 _ au
tot rninecd kimono gi sunt strinse in tajie cu cordoane
din fiqii de piele impletitd sau cu chinga combinatd cu
piele. Existd in moda de acum, a$a cum au existat qi in
alte rnode, acoperitoare din blani care ating cilciiul iui
Achile, dar e1e imprumuti forma pelerinelor Ei se spune
ci pelerina din bland este unul din rafinamentele se-
zonului cu sdnii gi cu zurgdlii.
BlSnurile, fie ele vizon Saga, nuanle qi nuanle, sau
numa.i impecabile imitafii, sunt folosite Ei 1a confeclic-
nar:ea zecilor sau sutelor de modele de veste. Veste, pen-
tru cd puloverele tricotate din lind foarte groasd, cu mi-
neci largi Ei guier pe git dar qi credinla cE iernile s-au im-
blinzit, fac probabiii utilizarea lor de-a iungul luniior
reci...
trn machiajul timpi{or e€ vor veni apar fardurile strd-
lu.citoare ee dau ochilor lumini imprevizibile, cind nos-
talgice, cind de nejustificatd veselie, farduri folosite la ore
de ncapte Ce femei ce se imbracd in alb. dar mai ales in
?9
Histrionii cetd.iilor
negru, farduri pasteJ,ate gi fosforescente care gi pe ce1
mai plictisit per:sonaj il transferd in lumea clownilor in-
crezdtori qi juciugi...
ARMISTITIU $I l OOT PACATO$I
...dar nu trebuie uitat TIRGUL DE PRIMAVARA care
a inoeput gi care se inchide in jurul frum,oasei zile de
20 mai, perrtru ci luna mai nu p,oate fi decit qi frumoasd
gi luminoasd. $tim cu totii, sunt patru anotimpuri, patru
tirguri, deci doar o ocaeie in anotimp de a deveni cu mic
cu mare personajul elegant despne c,are vorbesc notele
mondene ale zi,arelor sau este d.escris in romanul ou un
tirai incredibii.
TirgurJ. de primdvari nu este o acliune izolatd, ea dd
posibilitatea opliunii in problerna achizitionirii noilon veg-
rninte.
Ministerul Cornerfului Interior anunld prin voci auto-
rizate, cd, pe piala intern5, vor intra curind mult agtep-
tatele sorlimente de mdrfuri noi : blazere, bluzoarle, cd-
miEi, materiaie plioute gi comode, inc5ltdminte... modernd.
Credem, mdcar in parte, pentru cd sandale Ei pan-
tofi-sia"nda, m'odele multe, culori frumos cornbinate, linie
actual5 qi-au ficut aparitia in magazine gi au fost cu
repeziciune interceptate de cumpdr6tori, pretuitd fiind
prezenta lor asemeni celei a miraculoaselor OZN-uri.
Pentrw cd, din agitatia ultimei iuni in care au avut
1oc adevdrate competitii pentru descoperirea noului in
modd, competitii la care au lua parte tot atilia creatori
cite ziie a povestit $eherazada rumoasele ei minciuni
suLtanului, rru s-a ajuns la posibllitatea intocmirii unui
c,omunicat cu date pre,cise, salvarea, pantalonul este din
nou in actualitate...
Modelul propus de Vogue-ul american este alb, men-
tine evazarea, dar inoveazS. linia qlitului. Acesta traver-
seazi in diagonarlS platforma mai vastd sau mai pulin
vastd a pintecului gi atinge coapsa stingi 1ing5 cordon,
cordon care se asigurd cu un nasture mare de piatrd colo-
ratd qi transpanentd.
.tJ
3 - Ve$mint $i po4oabA

Arnxistiii,u ,i 1001 pd.cdtoyi
Ideea c'osturnatiei unicolor, cu un singur punct con-
trastant nu este noud in mod[, ciqtigd adepti pe conti-
1entul bitrin Ei pe cel tin5.r, aoeastd costumafie-cipitind
fairna uniforrnei impuse doar de capriciu.
PATIMI $I DEZINTEGRAEI
Pr€t-d,-porter, cu a"lte cuvirrte magazinele de conjec-
fii se afl6 i:r atenlia tuturor.
Istoria modei se scrie l,a Paris, in ,salloanele unui mare
hotei de pe Champs-Elys6es, dupi cum ,,Rotrlda,, Inter-
continentalului este, periodic, seismograful sensibil care
inregistreazd entuziasmul cald sau plictisit al oelor care
asistd 1a pardzile de aici.
Zece creatori sau croitori, acolo, la Paris, au realizat
un mare spectacol al modei, acceptind sE prezinte pe ace-
laqi podium gi sub indrumanea ace{Iorargi coregrra.fi
-
cici
un spectacol ca acesta nu este lesat la voia furtimp,lexfi
-
cele mai semnificative dintre creatiile lor pentru sezoa-
nele ce vor veni. Se spune cd Pierre Balmain gi Nina
Ricci au provocat ovatii.
Daci ii c:'edem pe l-anvin, una din viitoarele patimi
ale pdmtntencel.or va fi vestonuL cu pantal,on s,au- fustd
piisat5, in culori stinse. Guy Laroche propr,rne taiorul so-
fisticat cu guler de vurlpe qi readucne in actualitate voaleta,
pentru acei ochi cu gene f,alse.
Jean Patou vrea un batalion de femei costum,ate in
mantale militare, lungi pind la pdmint, cu buzuna::e mari
gi, bineinteles, kaki. El este insi mirinimos, pentru seard,
redindu-le femeilor statutul de ilgenue, imbrdcate in taf-
tale gi in mdtdsuri divers colorate.
Nina Ricci a descoperit ci, totugi, costumalia unic,olord
ar fi cea mai elega,nte, dar in urma presiunilor exercil.ate
de doamne in virsti admite lesiturile din lind, multico-
lore, seanra.
Pierre Balmain contraatacS. unicolorrul Nfurei qi lqi con-
cepe coleclia in culori vii qi aontrastante.
Este un rizboi paqnic gi cald din care to'at5 lumea are
de cigtigat ceva, rdzboi in care dispar ca dezintegrate
34
Potimi gi deaintegrd,ri
doan acele elemente cal€ ar putea deveni i:r secolele vii-
tnare val,ori numismarbice, valori pe care unii le delin,
atrtii sperd a le fabrica.
nnvol,uTra z,LPE,ztLon
Pentru cd ea nu vrea sd apard, multd qi albi, deasi
$i inaltl qi pentru cd revolutia zdpezilor se rezumd doar
la lipsa ei, va fi date uitirii pr,oblerna blinuritror, gi aqa
spinoasd. Se va fabrica surisul bun sau bltnd gi noua pri-
mdvari va fi a"gteptati gi intlmpinati ca o adev6ratd
doamni.
Farta non uerba este stimulentul pe cane cu gene-
rozitate ni-l oferi maximele, pruverbele gi zicdtorile ce
au oontribuiit la educatia noasffi. Stimulatii au creat pen-
tru primSvanl multe, mu,Ite modele frumoase gi variate.
Dintre ete, destule pentru a permite sd se afirme ci existd
o linie a rochiei de seard ; sunt rochiile inspirate din ac"eea
devenitd trnifonrrS, crostu,mul senzual qi mult prea fru-
mos purtat de Marilyn Monroe... modele acceptate in una-
nirnitate, gi, e de inleles, care-i femeia ce nu vrea sd se
boteze in lacrima ca un ocean a tuttror celor ce au plins-o
pe aceastd Marilyn...
Se zice ci femeia sexy gi veqrnintele adecvate genu-
lui au dispdrut sau vrea si o facd, chiar daci magazinul
Eva a pus in vinzare un model pentru ea: varianta nea-
gri a rochiei-frurou putin barochizatd, variant6 lucioasd"
cu bretele subliri gi volane de rit spaniol, bordate cu alb.
Am aflat cd ,,nu e cuviincios ca frumuselea trupului
sd fie un lat de prins o,ameni" gi ne vom rezuma in a
semnala piesa de rezistentd a vestimentaliei folositoare
muncii no,astre celei de to,ate zilele, taiorul prirndverii in
curs. O versiune a lui este taiorul uni, bleumarin, sau
din materiale cu desene mici-mici alb-bleumarin, jacheta
scurtS, fusta plisatE, revere mari, albe.
Vrind parcd si o inlocuiascS pe femei;a mai sus po-
menitq cea de astEzi se travesteqte in eaporal, cornan-
dant sau generaJ., gradul de soldat fiind cedat cu gralie
bdrbatilor. Avalanga de epoleli ln modd o dovedegte qi
35
3*

Reuotulia zd.pezilor
I
am mai afLat cd de bon ton este sd-i porfi in doud culori,
un epolet galben qi unul albastru, sau altfel, totul con-
ceput pentru a-1 intimida pe adversar.
TUEBULENTA DOAMNA KI
A scrie despre parada modei ce se desfdqoari in coio-
rata sali ,,Ronda" de la Intercontinental este un act gra-
tuit.
Problem,a nu este noui, intre modelele prezentate in
as€rnenea rocazii gi cele cane reu$esc si ajungd Ia cumpi-
rdtori, egalitatea nu s-a putut stabiii gi nu se gtie cind
se va instaura aici dreptatea.
Parada din toamnb a prezentat modele de pantofi,
sandal.e, pogete, pe care, scriam atunci, le-am fi dbrit in-
tegrate in circuitul comercial. Au trecut luni cu s.orare,
luni cu ploi, dar nu arn vdzut frrrmoasele m,odele in ma-
gazine.
Daci din actualele pardzi vom repera modele puse ln
circulatie vom suna g,oaftra qi toati lumea va prioepe cd
pe drumul str[bitut de model spre public s-au intim-
plat evenimente semni,ficative, de nualrti pozitiv6.
Cu ce se ocupd in acest timp grafioasa d,oarnnn Ki...
o _niponi p_lini de idei ? A rrrrt sd fie vedeti qi a gflsit
calea cea dreapt6, deci scurt6, pentru a*gi realiza visui.
Intr-unul din acele baruri de pe insuli, a ciror faimi a
ajuns pe oontinentul. eurollean, se prezentau modelel.e
primiverii
-
verii din an. Ca un taifun a intra,t doamna
Ki in incinta luminatd de becuri colora,te gi, ln plicti-
sealra generail5, fraza ei acuzatoare a zguduit conqtiinle.
Ea spunea ci in lipsa rroului qi in absenla fmmosului
asistenJa se mullumeEte cu oricr gi apl,audd chjnr modele
qtiute din anii trecuti. A invitat apoi publicul in stradd
pentru a-i ve'dea colectia. Curioqii care au. urm,at-o nu
au regretat. Ingirate ca mE.gdritarete pe marginea trotLr-
aru'lui, pentru a nu impiedica circulafia pietonilor noc-
turni, doudsprezece minunate domrriEoare made i,n Japan,
domnigoare cu p5r negru, erau suport pentru modele cu
adevdrat senzafionele..,
36
Turbulenta doamnd, Ki.
...feerie de cutrori in care predominau frez'ul, turcoazul,
galbenul qi negml, bogdlie de marterial.e in care predo-
mina mAtasea, voalul, jerseul. Iar modelele propriu-zise,
un melanj intre costumalia cel.ei care trebuie sd activeze
zilnic Ai costumatia hdrizitd zinelor.
Atitudinea neconformistd a doamnej Ki pare o insti-
gare la morala clasicd. Dar obiqnuili si afldm p,artea bund
din orice actiune, ne-arn gindit ci intenlia de a face din
femeie o zin6, intentie sdditd in sufletele europencelor,
deloc dispr.r.se s5 viseze, va rodi poat"e, cindva... qi, se qtie,
roadele intotdeauna cu bucurie sunt culese...
ANUNTIND O TUSTA... LIBICA
Desigur, din vari au rimas qiraguri de scoici, qiraguri
de fru,cte ale mirii, lanluri cu taine impletite din iariba
plajelor gi multd cnedintd in lirismul toamnelor tnecute
gi viitoare.
Din frdmintata perioadd in care importante au fost
finigurile gi performanlele, modei i-au r6mas cfteva veg-
minte, numite tinuta J.O. Una dintre e1e apartine geo-
metrului Courrdges qi se compune din collant de lind
gruasd, reiat, vest5. lungd kimono su buzunare mari, apli-
cate, combinafii in culori vii.
Performantd, de ast6 datd a modei, este acea stranie
inventie, generati probabil de aqteptarea evenimentului
numit ,,ploaie" gi devenit obsesie. Deci un veEmint perfor-
mantd cdruia i se spune trenci cu trucuri. Printr-un inge-
nios sistem de clape, fermoare gi nasturi, eI poate, la prima
mi$car€, sd devini fustd qi bluzon, la a doua rochie qi, la a}
treilea H.P. (hocus-pocus), se trans{ormi in fustS-rpantalon
6i vest5.
Pldcerea descrierilor amdnun{ite trebuie intreruptd pen-
tru a face lo,c unei gtiri trdsnet : atenliune !... anunt impor-
tant pentru bS"rbatii tineri sau pentru domnii cu -suflete
de sportivi... SAHARIENE, impecabil cruite, culori rafi-
na.te, bleurnarin gi bej, se gdsesc in magazinele de confec-
{ii. Se recomandd qi doamnelor care nu dau importanld
forrnulei incheiat spr.e dneapta sau incheiat spre stinga.
37

Anunli,nd, o !ustd,... tiricd,
Din iumea largd ne parvine gtirea despre anarhia mus*
tdcioqilor. Ea se rlzumi intr-o concluzie : mustafa trebuie
sd fie corect tdiati, nici un fir-mai-iung, nici un fir mai
scurt. Riscul de a deveni idol_campionln atn, ,rer"spec_
tind. aceastb reguld, este infim, ;e&- il.;T ;;;i";;;;"#_
mult ocupat.
. Dtpe eEarfele pe c?r-g sunt pictate sc€ne pastor:ale,
drggg_.ti, pdsdri exofice qi ftori, o
"itj i"*a , po"uit"" ii'ii
a LUI, subiect at exattdrii *iiAt""u qi T.V.j-;]G;;i},
secvente expresive pe shorturi, fuste qipantofi.
Se numesc veghinte lirice, folJseic un limbaj care
amintegte-pe cel a1 semnelor de circulatrie 9i anunla,"Jl"
:^T:t ^plgbabil,
mai i mporta.ntd decit chimitto"*"' d ;or,-
$alanta -veselie, perioada incercdrii de reimblin"i*"'a se"r-
timenteior noastre.
DESCINTECUL LABIRIITTULUI
_ ln zodia circuitelor electrice, cu ochii cit roata de la
CARUL MIC, se vineazd, * l"*gi. treaz-d, se claseazl
modelele, noile mode apdrute pe tirrfiment. lidode ;;*;;
cu nume amintind obiecte cu-f,orme aerodinamice. Fii"t r_
paragutistul, cosmonautul, orrnul zburitor ii*" gfaiit"d.:
butul frumoaselor doarnne, e"Ui"O"_fe eleniente fu;;il-
maliei 1or. Calculate pentru a ti funcfio""f",
-".q*iijuiu
aerienelor personaje dispun de eiemente tehnice fasci-
nante, ce, colate oe,taioare, bluze,,*frii-"U*1._f;;iril,
indepdrteazd vetusf,ul pi .u#reare-*oj.rrruf .
li13 h apanfia.altol-fiori gi pitrdfeie, e. *"0" veche,
scurtatS., pufin modificata, o no,ra'prt ad a acamoriilor... '
Accesoriul stea
-a prirn^dverii'*rt", li""i"tJo," o"t
"-
larul. Dar pentru cd esie vedetd... moaertia-,a h-*pl."i^"f
este ochelar pentru diferite ore ale zilei 9i ,ropgii, A f"r";
gi culoarea lentileior diferite. sunt rotunzi, cu lentiila born-
ba_te qi cu rama subfire, din metal- LrUirr"r,
"*" fo"&
sublire din aur. Sunt-dreptunghiulari, cu ram,s, dilr brg;
- tot subtire. Oranjul, violetul, verdele au aisparut Jin
gama culorilor lentilei, rirninind bleu, maro q{ ftrmuriu.
-,-Accesoriu
este qapca, uzurpatoare a locului ird;i;i;
p[l5riei ; mare gi cu cozorocul drept, are burnb mare in
38
D e s ctnt e c ul I ab ir intutui,
vlrfu"l cap-ului. Accesoriu este cordonul plasat pe locul exact
al taliei. Este din multe bucdlele de piele i"i;;;t;;;;;
cu inele de metal, cu franjuri qi iinte. S"u ai"- pi.i.
find., ln culori rafinate, crr cataramd simpli, imU"aiuil
Accesorii sunt .mdnugile din piete moal'e sau, noutate,
din bumbac imprimat ori urri, cu apticalii ;6;;;;;i";
zaruri qi figuri cunoscute de pe cdrlile de ioc.
Accesorii sunt gulerele, mangeteie, genli1e qi eEarfele,
iar pentru a fi ale primdverii iqi impun 6 singura cdnditie.
Dac,d. nu amintesc de oamenii vdzduirului,
"a
i-i"tl*Ji'a"
rnarinari, de coribii, de naufragii, sau de croa"iere ie"i_
cite. Deci mai important decit orilce, stilul marinar,-"i"t"ip"
o mie Ei una de voci.
$i tot accesoriu, parfumul, pentru fiecare anotimp altul,
pentru fiecare temperament aitul, parfumul ;;;; irifi;;
frigul 9i VENT VERT,.parfumul primdverii.. Vi";;"rd;,
goaptS gi culoare... ficliune asemu^nea adierii ,i"gii"io*;
n unui personaj ce trece neobservat.
BARBATI IN VOAL
E luna lui prier, Ei o noud modi apare incet dar sigur"
De la ultima manifestare internalionaln a modei d;i;:
mite vindtorul de noutdfi. Au primit ochii rui imasini
nevdzute de noi. Ascultdrn gi inceica-vom saltul p;.;; ffii;:
legeri gtiut,e. El spune : a fost construit un oras iA"rrti" l"
cele cunoscute noui. Femei inchise in cilindri a" pG"rgl"-
,,unduiesco' prin magazine, birouri qi pe strdzi. prin ciiin_
cru se d.eslugesc c1a5 prma, l-ungimea,
""f.*."-""t*i"1"_
lor cele acoperd. prima, imbricatd ir, .",r" asemindtor
ierseului, dar mai moale, sublire ca o m5tas";,""1 ;"1-;.
mar co1orat5. Nemachiati, farmecul ei este' tineret* ;i
ro9h1a de-coltatd p_e verticald, jumitate air,
"pai".
a'do.r"n
este indrdgostitd de vechea moaa a gabardinei. D; ;;;:
ratd" raz, bleu sau verde-iarbb. Are pantofi cu iatpa i""iia
de 10 cm, din plutd,
.mersul ei impiedic"t
"-#;;$t";;
nipone supuse ritualurilor. A treia iubeqte stiiU larair.-are
Se.-"se alb5, largd., din pinzd. groasd, fabricati manual.
I$i completeazd finuta r-usticd cu cizme albe din plastic
supraelastic. A patra, a cincea, a noua...
39

Bdrbali i,n uoal
Bd-rbatii fdri. cilindru de prexi protector... au fost neeri-
jenfi, au.dispretuit -gd" qi icum nu infeleg Ai";.;ft
gi ne'cesitatea invenlii]or ferninine. capitotilt *"u"uri"-a"
modd nu somnoleazb, ciar ei sunt rezoiabili : mustate-"!_
trat5, cir:are- pe mijlocul ca_pului, lati de f
"*,
Ju"i'pa-r"f
1aj.,. h git discrete bijuterii, in urechi un singur
"6"""i.
Pdlirii
-.tr,apeze
c-olo.rate in galben, Ufeu, oraig€ ;i;:
Au avantajul puterii qi gralia de a sofistica cu h-"-;":
-Ei
doar pozeazd. Mdtasea_gi aanteta au abandon"t;;;;;;
furat de la femei voalul p"rrq, a-gi confeefi" t"*"Si;
poroase. Birbafi in voal... Ooooo, zei ! Mistifl"u"e, iur...
,1!q.ce s-alungi un duh nebun, / clid pleacd singul;;.-ir----
dixit.
E luna lui prier gi ziua tuturor inoertitudinilor.
SAMINTA MACULUT POBTOCALTU
_,
Pe strizi se plimbd primivara, fermecd.toarea doamnd. cu
pilirje infloratd,.cu zimbet distrat gi poznaq.
Iqi aqteapti liniqtitd inlocuitoarea, pe coapta doamni_
vard qi_in tlm4rui ce--generos i-l rezervd
"""i,
gAraui"fi"
cu ves^lie gdgainici flori, gize, pdsdri nor_,ou.it"'gi crealii
de mod[.
Specialiqtii qi-au reunit rezultatele pentru a da un ris_
puns obsedantei intrebiri... cum va fi mbda.
Pnonosticurile lor nu au fost receplionate cu seriozi-
tate gi modelele nou apdrute se i::cad.r6azd cu in"ap"U""".
in tipare lansate, cindva, de anii belicogi. Deci jocul a
inceput din nou cu aceleagi elemente, in cantitdli diferite,
inversind proporliile, cu noi adaosuri cdci anii acei,a au
i6sat amintiri muite, printre care pantofii cu talpd i"rfta,
toc foarfe inalt, deci 10 cm, dou6 barete incrucigate in
fatd, o bandd care stringe glezna qi funda -*" a*p"*irrJ
nuditatea celor cinci degete.
Creatorii care lanseazb. ace,asti modd, qi excepfiile sunt
rare,
-o
justificd plasind-o in categoria mod,ei distractive,
complement al modei esenliale. Sau pnetexteazd cd vor
si functionalizeze tot ce s-a creat p"rrt* ca o istorie a
modei sd ofere cercetitorilor numai capodopere.
40
Sd,minfa macului portocaliu
Jttstificind gi pretextlnd ei realizeazi. modele din ce
in ce mai lejere, mai simple, confecfionate din materiale
pldcute, moi gi elastice. Vegmint ca o a doua piele, sirb6-
toare pentru miEcare qi pentru repaus.
Bdrbatii au o dorinla : in ultirnii ani au admirat femeia-
fetifd imbrdsati in cele mai nistrugnice veqminte. S-au gln-
dit qi au inventat b6rbatul-b6iete1. Nu din spirit de imi-
tatie, ci din dorinla de a zburda gi ei pe strdzi, eliberali
de costum gi cravatS. O primd descoperire este vesta tri-
cot. Cit mai scurtd gi mai deeoltat5, cu desene fanteziste,
alb cu albastru, maro cu galben, in pdtrate, rosu cu alb gi
frez, cu desene geometrice, cu linii in diagonal5 qi profiluri
contrastante. Cu bretele subliri sau cu umdrul normal
decupat.
Maegtrii au ochit perfect finta abia descoperitd qi... ar-
mata celor ce nu pot fi inlocuili iqi poartd vestutele in
buzunarul" cirora au pus o floare de mac portocaliu, cu
mlndria eu care, pe vremuri, cavalerii purtau platoga.
SUPA,RAEEA DRESOBULUI
Neavind nici chip, nici suflet de PenelopS, femeia de Ia
una mie noud sute spre doud mii proclami haina idol, se
plictisegte repede gi desc,operi alta...
Reprizele de mini Ei maxi s-au succedat cu repe-
ziciune, arbitrii au fost mituili pentru a acorda egalitatea,
dar, spre final, cu zimbet plictisit gi atotgtiutor, femeile
reinventeazd pretextul veqmintului ce Le va redescoperi
genunchiul.
Maxiul a dispimt aproape complet sau std in umbrd.,
chiar dacd sofisticate coleclii ii mai acordi dreptul 1a
citeva modele.
Creatorii de modii sunt cei care dintotdeauna, cu per-
fidie, au dresat sentimentele noastre in favoarea unui mo-
dei, a unei cul.ori, a unei linute.
$i pentru cd minunata epocd a certitudinilor de lungd
durati nu vrea si revind, pentru ci idoiii proclamati sunt
numeroqi gi templele au inceput sd se ruineze, in perioa-
dele de nedumerire, femeia coche,teazS. cu comoditatea.
n1
AL

Supd,rwea d,resorului
Se simte mirosul s5rat al mdrii, ochii amintirii readue
in actualitate imagini cu alge gi scoici.
Vegmintul comod, pantalonul, este din mdtase grea.
Foarte larg, complementele lui principale sunt tunica- din
acelaqi material, bluza chemi,si,er Ei puloverul uqor, larg,
fantezist.
Ni se fuc semne sd ne liniptim, cei cere s,e ocupd de
ciestinul vegmiatelor noastre au inventat sistemul prin
care diferen{ierea nu este o probiemd : stilul personal,
dupd indicatiile primite, se realZeazd, ap,arent ugor. Este su-
ficient sd. se inventeze un am,6nunt gi citeva d.intre ele
sunt semnalate cu generozitate : floare mare roqie la man*
peta tunicii-pantalon, negru ; cercei mari spanioli si tun-
soare-cascd cu breton pind la sprincene sau, amintindu-qi
de romanii inventatori ai veqmintelor ornamentate cu litere,
monograma se plaseaz5. Ia buzunar, line loc de cataramd
sau se transform5 ln nasturi.
$i, ca o ultimd rS.zvrdtire impotriva celor care diri-
jeaz5. moda, femeia-copil, mincdtoare de bomboane, cu
rochita din voldnage, fSrd talie qi f[rd pretenlii, desco-
perl gi inrdmeazi fotografia femeii-vampir, trvegmintatd
in negru, pentru un timp model ;i !int6, gi se hrdneqte cu
ciuperci....
STRICT sEOISET
Cu atenfie, cu paqi mlrunfi Ei misurali la numir se
pdtrunde pe teritoriul minat al modei bdrbitegti. Surpri-
zele formeazd un lan!, unetre dintre verigi sunt adevliate
revelatii.
Bdrbati puternici, cochefi gi pudici, imperativi qi non-
qalanti, rigizi gi severi, aceeagi fermecitoare dihanie
- moda
- ii qantajeazi gi ii persecut{.
Dar cameleonice suflete, ei par mai pulin dispuqi s6-Ei
consume forlele pentru remodelarea infdligdrii prin imbrd-
c5.minte. Lanslnd conservatorismul in vestimentatie, €i,
bdrbatii, tri;eazd cu gratioasd seiozitate, modificind doar
detaliile hainelor devenite clasice.
Fenomenul neaqteptat;i curi,os aJ deplasirii citorva per:-
sonaiitSji, celebne in crealia modei feminine, spre domeniu-l
42
Strict secret
de crealie vestimentari masculin5, nagte tulbur,Stoarea spe-
ran!5 cd in apropiatul viitor se va vorbi mult de moda
birbdteascd, se vor da sfaturi, se va impu.ne o anume si-
lu'eti, se va construi scena pe care schimbul de ironii qi de
zimbete nuantate va constitui spectacolul zilei.
In topul secret al vegmintelor bda'bdteqti existi un loc
lntii. El apartine nu se gtie cirei minunate invenfii, dar o
privire perseverentd descoperi haina doriti de toli: blu-
zonul. Aparilia nu este un nou-venit, dar se pretinde cd
oricare poate fi qi elegant qi atrdgdtor in aceasti simpld
haind, destinati pini acum doar orelor de lucrrr. $i o
dovedegte : modelele cr€ate corespund unui stil precis,
dupi numdrul de buzunare pe care le sutrrort5, dupd cri-
teriul incheierii cu fermoar sau nasturi, dupi faptul cd
banda inferioari este din tricot sau din acel material de
bazA., jerseul, sau din pinza groasi gi tare. Este clasic bej,
sau^bleu, maro qi nuanle pastel.
In topul strict secret aI modei berb5testi parfumul are
locu-l starului. Parfum g€neros, in nuante amintind mires-
rnele sS"rate $i pdtrunzitoare ale mdrii, amintind mirosul
ziryezii spulberate de vint gi duritatea invior5,toare a
ozonului.
A fost un timp cind b6rbatii invegmintati cu haine iargi
de mitase qi catifea" cu ciorapi colorati in bleu gi roz, cu
pantofi cu funde $i toc inalt cu peruci gi pelfuii im,ense,
acceptau orice zorzor dar foloseau cu ind.emlnare spada,
prevestind parci pentru omul modern o zodie a lungilor
ciutdri.
ROATA NORO(IOLUI
Perioada ploilor liliachii. Dacd va mai dura, sau dacd,
trecuti, va reveni, cutneieritorii ploilor vor adopta aceeagi
complicati costumatie...
Pel.erina anului are fo,rma neincadratd irr tipare sau
canoane: din plastic transparent, in culori electrice sau
alb5, cu dungi orizontale, cu puncte sau flori, accept5 cele
mai diverse croieli. Confectionate din pinzi ceruit[, can-
dideazd la primul loc. Scurti, pentru cd nu este vorba de o
simpl5 hain5-pelerind, ci de un arsenal cu care se va in-
r*J

noata norocului
frunta atacul micilor picituri. Arsenal compus din pelerina
care poate fi cu rnineca raglan, simpld gi dreapti, cu guler
mare, sau complicati, cu platc5, volane, epoleli gi buzunare
adinci, din cizne-pescar inalte, oonfeclionate din acelaqi
plastic transparent sau pinz5. ceruiti, din manugi, caschetS
qi ochelari. Considerind ci nu este suficient, creatorii
acestei rnode au inventat uria;,e umbrele din acelagi ma-
terial cu restul costumaliei.
Roata norocului ia jocu-l modei s-a invirtit din nou.
Se rdsucegte inci gi pentru pauzele dintre averse, cind
soar,ele va indrdzni si. igi arate chipul, semnaleazi reapa-
rilia ciorapilon colora{i, fini qi subfiri, numai in culori
pastelate.
Aceeaqi roati indici refractarului arbitru al eleganlei
costumul pantalon, albsau bej, din qantung. Costum com-
pletat cu bluzl din rnltase bej mai deschis, cu guler mare,
rdsfrint, cu mineca largi, dar sh:insi cu manqeti. Sanda
din banete cu 1,oc foarte lnalt. Pe cap, turban cu un singur
punct rogu, ce poate fi rubin sau floare.
Noutate, nu in m,od5, ci in viata creatorilor ei, preocu-
parea pentru silueta mereu nelinigtitelor, frumoaselor
cliente.
Alitunat mod,elului pe care-l propun, ei re'oomandd
dinamism, migcane gi meniu supravegheat.
Hieratice fSpturi, femeile cunosc povestea care spune
cd, in nopti unice, citiva, pulini armisari albi, strdpuhgeau
intimitatea intun'ericului pentru a fura cerului stelele
fruntii lor. Mincau jS,ratec qi adeseori, pentru a trece ne-
observati, igi lnvdluiau strS"lucirea in tristelea cenuEi,e a
norilor.
$i poate, totugi, ln ultimd instanld, m,oda este doar
sublima incongtien!5.
MEZINA, $I ENIGMIITTCUL ZEU
Sunt ldri foarte calde unde rar-ele soarelui cad perpen-
dicular sau aproape avind eficien![ maximd. Din !6ri1e
foarte calde cintecul pdsirii exotice a rdzbitut pe conti-
nentul europ€an, unde, cite o datd in an, este cald. Ciliva
rnodiqti de pe acest bdtrin continent au incercat si recep-
44
Mezina gi enigmaticul zeu
{ioneze cintecul pis5rii exotice, mezina pflrintelui soare.
Ei nu ii cunosc nuantele trilului, dar i-au aflat multe dintre
se,crete. $i au inventat moda africani cu turbane inalte qi
inflorate, cu rochii incretite in talie, executate din mate-
riale cornbinate, divers im'primate. Modelele lansate de
moda africanS. sunt o contribu{ie generoasi Ia garderoba
estival[.
Dar pr,oblema rdmine deschis[ gi ciutltorii de comori
se aventu:.eazdin indepfu:tate gi trecute perioade.
Dacd am d,eschide o imaginar6 cronici a unui an nu
muit inainte sau nu mult dupi linia de demarcatie dintre
i.e.n. gi anul 1 poate am citi gi o imaginari cronici de
mod6. $i ar fi frumos si afl[m ci oarnenii nedefinitei pe-
rioade iqi petre,ceau sezonuL estival pe indllirni sau pe malul
intinselor ape. Dar au aflat-o allii inaintea noastri gi
Pacco Rabane a lansat pe marea pia!6 a bitiliilor senti-
mentaLe costumul oonfecgionat din pl5ci fine de fitrdeq
cu forme geometrice, prinse intre ele cu fire subtiri de
ararn5.. Sistemul qi materialul din care este confectionat
costumuL sunt rep1ic,6 la o minuaatd rochie din plici de
fildeq rdmasi din acea perioadS..
Complicatia inutill nu este doriti, cbci tema progra-
mati, respectatS, conrsemnati gi neviol,entatf, de alte teme
intruse, este clari: trusoul pentru logodna sezorrieri cu
enigmaticul zeu Neptun...
Costumele de baie, rochiil,e gi incSltS.mintea sunt cu-
noscute. Rdmin mdrunligurile, complementele, fleacurile
care fac atit de fermecdtoare viata La mare. EIe cocheteazd
cu frivolitatea, dar nu le-o luali in nume d,e riu, pot fi
adesea inteligent foiosite, stranii qi neaqteptate ca florile
care se deschid noaptea.
El,e pot fi ancore mici de metal alb cu care se prinde
p[rul, pot fi o floa,re, dar numai una strinsl cu o curea
de piele pe glezne, pot fi un decupaj p6trat in rochie, pe
gold, in care atirni legatS. cu fir auriu o mici bilS de sticli.
Libertatea de a inventa cu farmec este nelimitat6. Ea
materializeazl, personificS, intretine jocul de veacuri al
rnodei cu oamenii, mai precis cu femeiJe, ce umilite de
dragostea pe care ea tre-o po,artd... o iubesc in continuare
nespus de mult.
tt5

Ve$mint $i poil,oabd,
NU TR.{GETI 1N...
MODISTUL DE CARTON
In spatele lui este iniliatorul qi moda
-
acest spectacol
permanent al strizii. Initiatorul cunoaqte secretul itotaai_
t"."iq al feminititii. Et a lansat a1bul pentru cd a wut ca
remerle sa se asemene zeifelor. $i albul s_a intins ca o
pSntie peste toate colecfiile. In iainica inlel,egere dintre
initiator qi purt€tor, p*iri.rrt a intuit 9i a miiilt
-dil;i;
celui din urm4 dlndu-i culoarea prin care se poate vedea fn
necunomut. Dan dincolo de aparenle mijeE-te ceva: trei
9ilt* inifiatori au dezertat din zona'mariior creafii, *oJu_
lele lor urrntn"^d si se fabrice gi sd se vfurdd la ritmul
'pr€t-d-porter. Cei trei dezertori : pierne Cardin. yves
Saint-Laurent qi Nina Ricci vor continua ,a
""u""i" ";;;;
pentru cazuri excepfionale.
.
N-gdgsluqit se p€rcep nemullumiri, a;teptarea noului
este linigtitd, dar inifiatorii presimt primejdia ;i-qi recru_
t*?..1or forfe. _
Designul pdtrunde tncet aai sigur in
cneafii, lanseazd forme neadmise ca:ie ocazi,oneazi dlscufii,
pentru ea la sflrgit acceptarea si nu mai fi,e o favoare.
Ioryg neadmise, p€ltru ci vepmi:rtul este confeclionat din
buceti de rnaterial, d,ecupate $i asamblate, spre i
"rea
-"ii
mai fjd,el imaginea corpuJui. Investigalia noilor linii se
fa,ce du-p6 un sistem narcisiac, fiecare calculindu-gi singur
curburile, dimensiunile, distanfele, aportul creatorriiui
co,nstind in coordonarea datelor obfinute.
$i mai existi clanul iniliatoritror vizionari care proiec-
teazS noua mod6 pentru oamenii altor planete. DesLne cu
elemente ce sconteazd a fi nepere lumiiroase, nasturi fos-
fo_rescenfi, materiaie din fibre ciudate gi strdlucitoar",
"*
si fascineze pe insensibilii-automatizaii, locuitori ai'altoi'
tf:"9, !l poate s6-i permeabilizeze in fala frumuselitor fa-
mintegti. Elemente preconizate ca neper in viitoarele intre_
legeri, o primd punte peste apa fricii recip*"u, p"rrt*'."
povestea fiecdruia sd se vrea ascultatd.
Desigur, in rdstimp, initiatorii vor mai lansa culori,
vor mai modifica lungimi, vor trasa linii, vor rnitui din nou
sufletele cre'dul'e ale femeilor frumoase cu mi,cile lor fan*
tezii. Purtdtorul lor de cuvint, lint5 fixd., este modistul
de carton.
46
Nu trageti in... mod,ist...
De aici in'cep tandrelea gi acceptarea...
$i pentru ca textul si fie complet citdm pe cel care
a sgns negru pe alb : ,,Azi,4rultiplicitatea ne place mai
*glt .
decit _lepetarea. Est,e diferenla dintre un marg d.e
soldati qi bal'et".
Deci, iertafi-l pe modistul... de carton.
MIGDALE AMAR,E
Sd-l demascdm. Este modist. Casa lui este casa oglin_
zilor. Femei frumoase intri qi ies, in pelerinaj contii.uu.
Ii farmeca ogtinzile gi se intorc din;;; iir multirire
, . F" neagteptate, cilrd armonia pdrea instaurati pentru
totdeauna, revolta manechinelor d devenit rea-litatd. S_au
supdrat pe cel demascat, pe dumnezeul lor ce in gapte zile
le creeazS. din nimicuri nbua infd{igare qi nu vo,r ,'a-i *"i
asculte sfaturile. Refuzi s6 se machieze in zeci de culori,
refuzS. si imbrace rochii ale cdror surori, qtiu bine, nu le
vor vedea nici'odatd pe strizile oragelor.
'Ele
nefuzi, el,
demascatul, incearcd sA le impace, ele continui s[-Ei ,,r4irra
punctul d,e vedere, el trage co-ntina gi anunli pauzh..
Nu de rnult, dar de ani, o frumoasd vedetd-femeie
intrind intr-u:r magazin a implorat vinzdtoarea: r,'reau un
pulover, dar sd fie lesut ,,din fir de animai*. Dorinta
veche igi transmite astdzi r;ndele spne alte domenii aie
modei. Piictisite de sticle colorate, de ceramici gi artizanat,
cdldtorind pe urm'ele obiectelor descrise in povegti, femeile
cauti din nou pietrele pe care pdmlntul gf apa le creeazd
i1 p.ermar_r-enli, spre a le impodobi gitui, miinile, capui
gi a da strdlucire privirilor.
Rubinul, amintind d,e moartea taunului sau a toreado-
rului, tradifional montat in aur, igi giseqte aite interpretdri
cu- ajutorul monturilor din aramd sau metal alb. Topazul,
cel care a cergit gulqrile Soarelui se poarti pe rochii ir"g".
sau.direct pe pie1e. Este mare, in monturd sirnpld qi agdJat
pe inel de rnetal in jurul gitului. Safirul, cumulato-r'al
tutur_or Tuantelor de albastru, este piatra inelului purtat de
femeile lunii septembri,e. Piatrd a misteretro",
"opil
al mi-
rilor, aqua marina inchide in ea povestea apelor; singurul
loc al reintoarcerilor. Se monteazi in cel maifin qi a";t*tat
47

Migdale amare
fiiigran din argint, gi toat5. lumea gtie, argintul este prie-
i;er:,.rl lunii. Dorinta minunatelor pietr,e de podoabd esie s6
lnsoleascd mereu maqina vlsului colorind, mereu altfel,
lumina zitrei gi intunericul ce urmeazd,...
Din nou, trufagi Ei invingitoare, perla scoicil.or este
bijuteria rafinamentului gi a bunului gust, destinati oca-
ziilor gi d'estinatd noplii.
FOC VERDE PENTEU NOII-VENTTI
Pornit pe,drumul plin de capczme, in cdutarea noului, a
ceea ce este funclional gi demn de semnalat in modd, aven-
turierul va intllni gi colectia fotografiatd in culori, frumos
paginatS, a cdrei descriere poate provoca risul homenic
sau te poate ridica in aer... o secundd : rochii-plasd din fire
subtiri de aiuminiu, impletite cu mliestrie in modele di-
verse, fuste din bani vechi de arami irrnegriti, cilindri din
plastic colorat gi transparent, sustinuti pe urndr cu suport
fin de metal, veste din coaji de copac, manechine fardate
in gama violetu-lui. Doar citeva invenlii care au dat dreptul
cuiva, nu de mult, si afirme ci rnodigtii sunt jumdtate
nebuni, jumitate sadici... Pare un numlr de circ, zidul
morlii pe o trotineti cu rulmenli, colecJia pare adresatd
cuiva, dar nu tereqtrilor.
A trecut secunda qi revenim pe pimint.
O noud aparilie ln lumea modei, Jean Muir, insuJ,ard.
de origine, britanicd deci, este prima ea.re a pornit pe
culoarea verde a semaforului continental. Odati cu prima
adier,e a vintului d'e primivard, asemenea rnar.eelor ce nu
se las5. aEteptate, a venit insotitd de cortegiul ei compus
din rochii ugoare, moi gi vaporoase. Decupate cu tehnici
des6virgit6, cu sensibilitate qi gra{ie, vegmintele Jeanei
Muir, ,,noua regind a nochiei", elibereazb. pentru plicerea
ochiului ce este mai prefios in linia corpului femeii ; mine-
cile sunt largi pentru a hdrizi br,afel,or miqcarea liberd gi
neprevdzuti, taiia mult ridicati, bustul irrnobilat cu pli-
seuri, montaje de linii curbe sau unghiuri asculite, fiecare
rochie altfel. Dar intotdeaurra cu grija de a amplifica
subtil linia n:ormald a bustului, pentru ca talia sd se sub-
48

Foc uerde...
lieze privirilor noastre, miScarea femeii de orice staturd s6
imprumute unduirea periculos*fascinantd a animalelor
junglei.
- Cea cane va privicu atenlie modelele qi Ie va adopta va
fi femeia-zi frumoasn a primiverilor pdmintului...
Deci, foc verde cneatiil'or Jean'ei Muir. Ele sunt ca acea
mereu ultima dragoste tdcutd 9i inviluiti in discretie'
semn aL adoraliei pentru incd nedefinitul mister aI fru-
muse!ii.
FI,ITTUBA$ FI EUNUC
Femeile secolului 20 au invitat secretul. Din orice, cu
acul sublire al seringii, extrag doza de optimism supli-
mentar, necesar bunei convietuiri cu moda.
Mai mu-lt decit debut, confirmare. Lasoul aruncat la
1n61!imea adevdratului zbor s-a oprit ln lara puloverel'or.
In toate nuanlele, ele se poartd cu pantaloni albi, marin6-
reqti. Se lasd impletite in multe modele cu mineca ampl[ Ei
lejeri, cu corsajul strins pe corp. Foarte putine cusSturi,
dac6 se poate lucra dintr-o bucat[, indiferent daci se
incepe de la git sau d,e la malqet6. Decolteul este pdtrat
sau adi:ec, ascufit, foarte rar oval. Linii 9i puncte, amalgarn
de culori, canoanele vechi nu mai pot fi respectate.
Luna a treia, luna sdrbitoritelor. Femeia de abanos qi
cea de la soane-rdsare, femeia aibi, insulard, peninsul.arS"
Ei continentali afirmi o dorinli Ei o cerere : ochiul mereu
treaz aL atotqtiutorului creator, ast[zi ingenunchi,at, cu o
floare in min[. Fem'eia de la noi are dimensiuni aproape
perfecte Ei marea putene de a le mistifica. Este de staturl
mijlocie, dar poate plrea inaltd qi zvelti sau mic bibelou de
fildeg. Se poate juca cu alura siluetei, folosind miniul 9i
maxiul. Se poate juca cu patreta culorilor, folosind rogul 9i
albastrul, galbenul gi violetul, cdci pi,elea ei acceptd orice
nuan{i Ei culoane. Dar sub joc rnocneqte tragedia, cici
numai marea qtiinti a dozajului elementelor de coordonare,
gi ea se vrea inv6!at5, va face din purt6toarele modelelor
de garm din bdtrinii Balcani mesagerele unui rafinament;
57
4*

Fl,uturag Si eunuc
vestimentar, depigind canoane stabilite, ce nu mai pot fi
respectate, provocind mutafii in modi.
Pastitra aruncatA de vanitoqii cane vor s5 aib6 trecutul,
prezentul qi viitorul doar pentru ei se numeqte moda but-
terfly : rochite cu aripioare, cu volSnaqe gi decupaje, pu{in
modificate fatd de cele ale anului '29 gi neap,Sr'at scurte.
Pe umeraqe, haine cuminti se cutrremuri de mirare gi in
bloc se d[ dneptate acelui eunuc vicios sau su]tan in im-
periul modei, Pierre Cardin, car.e :rfirmi c5,: numai frica
de f,ormele viitorului ii face p,e oameni s5. se ascundi in
spatele comodelor Louis XV qi al qalurilor cu franjuri...
EUSOLA $I RESTITUIBILE
Cu asentimentul tin:erilor se afirmi cd a pldcut tuturor
reluarea in variante a vestimentafiei anilor '40. Obtinind
votul rnaturilor se declard cd moda sport-raglan-bazer-
fustd plisatS-pantal,on-bluzon va dura incd multi ani. $i
aprobati de zimbetul quasiindifer,ent al bitrinilor se in-
sinueazi c5 rochia din tafta qi pdldriile cu b,oruri largi
lncircate ctr fructe gi flori a reamintit ci prin lume au
trecut odatd, nu de mult, romantici cu har...
Nu, noi nu vom cunoaqte niciodati secretul acelor ce-
lebre adem'enitoare din istorie cd,ci, coplegiti de miracolu-l
puterii ,stiintifice al inteligentei umane, privim qi acceptdm
grebiii toate acc,esele mod,ei, parodii d'oar ale adevdratelor
frumoase haine, potrivite timpului in care au fost create
gi purtate.
In timp ce pe piala mondenl a zvonuril,or, scan:dalurile
cu femei celebre gi exclusiviste se tin lan!, noi agteptdm sE
renascl florile rare numite temei intre temei..
Dezi.luzi,i;l,e celor care au ,agteptat sfirgitul gi demodarea
glagdruiui ,,femei,a 6i a sa oglindi" sunt justificate : ele,
care au preluat multe dintre obligatiile ce r,evin de dnept
celor ndsculi puternici gi tari, au f,ost, la inceputul acestei
acfiuni, copleqite.
Dar, firi ciudat pldmidite, ele au trecut rapid gi on-
dulatoriu peste prima spaimd, au indiiat capul spre norii
52
Busolo Si restituirile
frurnos colorafi, ochii au urmirit pisiri avintate spl€ nu
gtirn care ]iman gi au in!'eles. Au inletres c[ trebuie p[strate
cu onice pre{ frumuse}ea qi feminitate'a.
Acul de argint ai busolei navigatorilor in ciutare de
solulii vestimentare indicd oaza in care culorile, f'orma 9i
destinalia intrelin o perlnanentb conspiralie care sii mul-
lumeasci tntreaga suflare.
' Una dintr:e femeile btronde, care eunoaqte secretul oazei
linigtite, se va imbrdca in noaptea unic[ in an cu o roehie
bleurnarin din catif,ea sublire, in sp,ate decoltatl pinb la
talie. EEarfa care o acoperii este din voal,negru imprimat.cu
stel,e argintii ; sandalele negre sunt din barete, cu toc
inalt si iubtire. Singura bijuterie sunt cerceii din cristal'
ir,
"plt"f"
iemeii blonde pindegte bdrbatul reveli'onului,
acaruiclmagiestedindantelisubtireqifin6,inchisdcu
o perl5, sus.
E TIMPUL CLOPOTEILOB ALBI
Am revenit la rochia seurti 9i am pir'[sit-o, aln purtat
pantal,oni, in vari am dinluit pdgrn pe strSzi, incSJtati in
iandaleie acelea cu tllpi enotrme, concepute parcd pentru
a cSlca cu ele prin Praf lunar.
Am pr.lrtat t*hii de'coltate indrdzrre!, acum dorim- bld-
nuri cal&e combinate savant qi suntem convinqi ci pe lume
existdciJivacreatoridemoddcesepotnumiarbigti.Eiiqi
topesc acurn manechinetre de ceard ale anului ce a fost Ei iEi
inir,enteazi altele, pe care s[ poatd si afie cifrul secret al
viitoarelor surprize vestimentare.
Floririile au tras in aceste zile obloane grele pentru a
l[sa strizii intregul sucees al spect'acolului in care prota-
goniste sunt aeele intotde,auna exotice femei gi imortelele
lor naiv colorate.
Probabil ci ele vor fi florile acelei unice nopli ce-gi
agteapti oaspelii cu pretenliile unei darnice regine'
' MachiajuJ iemeiior va imprumuta pentru aceasti
noapte culorile stelelor, cdci mult argint 9i strAlucire se va
risiii pe pleoape, pe p[r, pe buze. Femei imbr'5cate in
53

E timpul clopoleilor albi
negru, cu accentul de culoare in piatra bijuteriei c€ o vor
purta vor presira pe pleoape fard roz, orange gi bej. Femei
imbrdcate in ,alb, cu perle doar in jurul gitului, iqi vor
contura, cu siguranjd, ochii, prin degradeuri violete qi bleu.
Dar toate femeile vor avea buze roqu aprins, str5lucitor.
$i toate astea pentru rnomentul in care se aude clin-
chetui ctropoleilor albi ai noului &D, vestind tuturor
fericire.
E!,EXIR,UL OPTIMISMUI,UI
ln lume nu sint muJfi bani, dar gi dorinlele vestimentare
aLe oamenilor sunt incadrate in tipare rezonabile, incit s-ar
putea spune c[ aici domneqte echi]ibrul. Dorinlele, ele
v izeaz6. perf ectiunea acop erlmintului nostru.
Mai sunt signori bitrini gi triqti ce-gi doresc, p€ntl*u
imaginarele lor castele, femei drapate in catifele, voaluri gi
mltdsuri grele.
A fost, se crede, o u-ltimd incencare de a adrrce actuali-
tdlii ceva frumos qi perimat, in momerrtul in care noua
orientare este coordonati de obligaliile omului rnobil, acest
om care aleargd, speri, concluzioneazi, inventeazi in contul
unui foarte indepirtat viitor. A fost deci o perioadi in care,
justificati sau nejustificatS, platitudinea tuturor a acceptat
reluarea gi remodelarea ca pe un ,,nou strigAt". A fost o
migcare electrizantd. qi am invilat cu totii cI moda de
astdzi sau cea de miine are un motto : funclionalitatea
ve;mintelor. Consh^uctia 1,or odatd definitS', ele sunt agre-
mentat,e cu aacesorii menite sd s,erv,eascd intentia de
moment a celui ce Ie poart5."
Siaceritatea de astAzi a creatorilor a anrncat v5^lul tris-
tetii peste sufletele celor care iubesc lirismul cosrnic sau
cred c5. tandretea ca1m5. se poate conJunda cu romantismul
cdptuqit cu tafta gi lacrimi al altor epoci.
$i noi credem. Credem cd imaginatia le aleargi tot
mai departe. Credem povestea cu Venus cea dintotdeauna
cintat6, ce lasi locul femeii niscut[ din ape neplmlntene si
rievin6 ido1. $i credem ci trebuie si ne apropiem de ima-
54
E lirirul optirnismului
ginea noilor zeitdti, ajutindu-ne de culori, de croieli, de
farduri, de pieptlndturi Ei pietre colorate agilate de urechi
sau prinse pe miini qi la glt.
Este astizi doar amurgul. iernii pdmintului lmpovdratS.
de gri, va fi farmec, cdci aqteptS,m incd un a1b scinteietor'
BAROMETBE DEFECTE
Ne pregdteam sd aruncdm mirgelele cele multe Ei co."
lorate. Aflasem c,6 peste modi, un duh distins, gomos'
sobru Ei niciodat6 zimbitor iqi intinsese aripa protectoare.
In umbra ei, a aripii gi a lui, a duhului, se fabricau
lan{uri subfiri din aur sau argint de care erau prinse
bijuterii discrete Ei simbolice, se d.esenau taioare clasice qi
rochii cunoscute din bunici in mamd gi din mam6 in
fiicd.
Totul ar fi fost simplu, gtiut qi elegant. Dar, neprevdzut
Ei nea.gteptat, pe toati rotunjimea pdmintului megafoane
puternice au ordorrat ca toat6 lumea si stea pe loc, pe
scaun sau pe jos gi sd asculte. Spicherul avea accent bri-
tanic, favorizlnd astfel identificarea fiptuitorilor eveni-
mentu-lui.
Simplificati Ia maximuln' povestea vorbitorului se
recluoe la un singur cuvint : shart. Fdri ,,revine", f[ri
,,se reia". Vocea spunea c[ este vorba de short intr-o for-
muld mai onestS. Am infeles cd, in formula onest6, sc
include atita bizarerie in combinalia de sus qi de jos' adic[
la bust gi pantofi, incit ia piesa vestimentard incriminatd
nu mai ai timp si te ui{i gi si te miri'
$ocul provocat de noutate a fost puternic, dar vina
este a noastrl. Miqcarea in modi trebuia s-o binuim din
momentul in care fusta s-a scurtat vertiginos, de la o
siptimin[ la alta, pulin sub..., pin[ 1a..., peste... genunchi
!rr'.'
Pentru moment, shortul din blan5 cu fir scurt. Pentru
uniforma prirndverii ce se anun!6, short imprimat cu f1ori,
cu linii in diagonalS sau pdtrate. In noua versiune, short
inseamni toate modeiele de fuste cu pliseuri, clini, bu-
55

Barornetre defecte
zunare ;i platci transformate in pantalonaq scurt. Bluzonul,
haina judoka gi vesta continui se fie in actualitate.
Cea mai importantd piesd din toatd cornbinalia ,este
casca de motociclist confecfionatl din mdtase deasd,'neagre
gi care apare tot mai des in fotografiile cu shorturi
Cu-lori vesele, mult negru, mirgetre gi mai multe, ini-
mi'oare din pie1e, se pare c5 ne vom juca din nou, frumos.
POSEDAT DE FI,OfTI
- Expozilia consacrati psihologiei vestimentafiei, rea-
lizatil de centrul de doeumentare din Tess6 in colabor,are
cu celeb;rele case de modd Balrnain, Carrdin, Ch6ne1,
Courrdges, Dior, Estrel, Rabanne a reamintit cd vegmlntul
a fost la inceput semn social, diderenliirrd sexele, grupwile
ideologice, clasele sociale. A urmat o intrebarre mai cutre-
murdtoare decit afirmatia primd : ,,...au ajuns o,are oamenii
a nu mai avea nevoie si-gi arate mutual dependenta, prin
distinclie sau diversitate vestirnentarS.... ?"
Este o intrebarre qi o problemi, sperdm c[ in urma
dezbaterilor igi va .afla rispuns, dar important pentru pe-
rioada actua-Ii este ,,efortul de reirrnoire,, al tuturor celor
care au prezentat colecliile primiverii. El, efortul, a im-
bgSatlt gi a dat strdluci.re multelor pardzi ale modei gi in
gir indian, modele
- sunt mulli care au indrdznit s[ spuni
,,model.e nsi((
- au defilat. Pentru nefericilii absen{i de ia
locul rnarilor fapte se vor publica, de-acum, in timp, fo-
tografii gi comentarii.
Prima veste dupd incetare,a agitatiei generale : s-a dez-
mintit un zvon qi s-a dat o explicatie. Pantalonii, atotstd-
pinitorii ultimului deceniu, nu au dispdrut, nu au fost
eliminali, ci existd in fiecare oolecfie, sunt largi, cu p1i-
seuri sau clini, cu manEete late, fdri buzunare, din m6tase,
jerse, materiale moi, uni, foarte eleganli.
Opresiv gi obsesiv, in toate sufletele a bintuit o chemare.
Ea s-a materializat in neaparilia motivului floral in im-
primeuri dar, mai important, in accesorii. Subtitre reliefuri
in culoarea materialului sau in nuanji apr,opiatd, pogoane
colorate pentru cei posedati de duhul bun al florilor.
56
Poseilot de flori
Se zice cd neinvinsul Courrdges nu a abamdonat femeia,
dar s-a dedicat birbafilor, ,,adevdratilor bdrbati", Pr€-
vestind pentru ei costumalia idea16. Doamne, ce poveste
minunati ar putea incepe...
NECUNOSCUT, INVENTIE $I FUM
Un orag necunoscut. Strdziie, fluvii ondulindu-se con-
tinuu. Femei solitare, birbali taciturni gi cupluri pe care
le uneqte un nu gtiu ce comun in privire qi... imbrS,cdminte.
La bratul seducdtorului in costum de varf,, culoare des-
chisA, elmagd de dantel6, afigind o eleganfd merirdionali,
la bralul lui, ea in fustd scurtl, cit mai scurtS', vestd
1ung5, culori sobr,e, capul ingropat in pildria mare. Imagine
intreruptd'de un alt cuplu, ea fusti midi, gi,tan, sandale ale
cdror gineturi infiqoard piciorul nu se gtie pind unde,
bluza din material cu desenul mdrunt, fen-inind din cap
pini in pici,o,are. Pentru a compensa romantlsmul ei ex-
cesiv, el, in oostum sport, tunsoare scurtS, figuri ciopliti
parci in piatr6.
Doar doui exemple, dar ca in benzile desenate, cu-
plurile se sueced, mereu in a-lte combinalii, adoptind acelaqi
stil sau stiluri compl,et diferite. Armonia perpetud este co-
pilul minunat at logicii catre a creat fi'ecare aminunt ves-
timentar. Criteriul frumusetii absolute fiind stea c5-
lduzitoare, supr,afefe1e minime gi maxime sunt calculate
pentru a obline flash'efect asupra sexului opus, iar ten-
talia pare a fi cea de a realiza personaje distincte, nu de a
stirni entuziasmul.
$i, totugi, ca in orice bandd desenati, pa:uz;a, strig[tui de
surprizi Ei aparilia cuplului-goc in care amindoi sunt ele-
ganli, seducitori, colorali, sau
- uitind toate vechile idei
despre modi
- toler:anli gi dezinvolfi, cu nervozitatea ce
qtie sd stea imobil5.
lntr-o lume gr6bite, fdr[ dragoste, un ora$ neculroscut,
poate real, poate inventat, pisdri oolorate, creatori de
modi qi cupluri fericite.
57

Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba

Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (9)

Similar to Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba

Similar to Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Angelescu, Cristina Maria - Vesmint si podoaba