https://neculaifantanaru.com Brion, Marcel - Arta fantastica

1. L e i 19,50 Biblioteca de arti
Biografii, Mernorii, Eseuri
arta
fanta,sticS,

2. Marcel Brion
ART FANTASTIQUE
@ tset, by Editions Albin Michel
Marcel Brion
a,rta
fa,ntasticS,
Traducere, si postfagi de
MODEST MORAR.IU
EDITURA MERIDIANE
Bucuresti, l970

3. Pe coPerti:
JAMES ENSOR: Introreo lui
Hris:os /n Bruxelles (fragment)
Ostende, colectia Cazinoului
INTRODUCERE
fn cl,iferitele fonne de erpresie artisticr), fantasticul
^ imbraca aspecle atit de nunleroase Si de uariate,
irrt:it nu paa.le fi aarba sd le cuprind,em aici pe toate
yi, nici sd. alcdtuim catalogul lar. Ni s-a pd,rut mai
important sd identificdm temele principale tn care
s e manifestd. p dtr under ea ins olitului, a incongr uentul ui,
u susltectului Si a rd,utabilului, penttu a urmd.ri
dlttmul lor incepi.nd, d,in Eeul l[ediu gi ptnd. astiizi.
l,'ird a se pretind,e o filozofie sau o rnorfologie a Fan-
trlsticului, aceostd, carte tSi propune totuSi sd realizeze
o si,ntezd, a formelor i,n care neliniStea seculqrd. e, ottu-
lui, hd.ituit de spaimd ;i d,e fricd,, a proiectat imaginile
ttttt:i,etdlii sale, tncerci.nd. poate sd se elibereze astfel
rl.e ele, Si chiar, in anumite cazuri, sd, le erorcize:e.
I n aceste reprezentdri, grotescul se gdsEte od,eseori
ulil,uri de cumplit, d,in aceeasi raliune care d,etermina
l,Iul XIed,iu sd-l ridiculizeze pe Diavot Si sd.-I tratezel
irt fobl,iaur-uri, ca pe un ndtdrdu pe care ldraniitl rro,g
Itstre pe sfoarii.
I'r'i.rr, itlsdsi unipersal,italea sa, Fantasticul este un fe-
ttorneNt, mui greu de erplorat, iar interpretarea e nrui
rtlti.tot:ti. Analiza erpresiilor sale in artele etotice ar
Ii. rtrrtt drept urmare jadecdti erone,te, usor de comis
cirtd etistd, pttline unitagi comune d,e rnd,surd intre
: 1, ir i.!.e a,tit de depdrtate i,n timp Si tn spaliu. Occidentaltil
,tdut,i,te anevoie cd, in arta Ertremnlui Orient, geniile
l,ilttfdtdtoare pot &ae& acelasi chip rtnjit, tnspdimtntd-
tor fi. lLirl,as sub ca,re infdligdm noi d,emonii, i,ntrucit
ttu ;t.ie cii Binele, pentru a cambate Rdul, trebuie sii
ittrltt'ttilt.ule armele folosite cl,e acesta.

4. O i.ncercare d'e a clasifica Arta Fantasticd, pe teme
pare sd, introducd. oa,Necare dezordine tn cronologia
-*tri,
dar are f'n schimb avantaju.l ile-a reuni mod'ali'-
tdlile deosebite i.n care a fost tratard. fiecare temd, de-a
Iungnl secolelor, d'e-a i,ngdd,ui apropieri satt' confrun'
firI deopotrivd' de utile, cJe-a d'etetmina constantele.
ce plt li recunoscute t'n nenumdrqtele variatriuni i,n
care se dezpoltd' aceste tenxe.
Cititorul se va mira probabil d'e locul restri'ns, dapd
pd,rerea sa, acord,at in aceastd, curle an'urnitot arti,Sti,
d.ar faptul se erplicd prin aceea cd arti';tii respectivi
si,r* anatizali, din alt unghi decil al sentimen'tului'
fantastic, tn stud,iile ample ce urnwazd sd, apard, i,n
'polumele
Pictura Romanticd pi Arta Baroc5., Si ttnde
vor &aea, Si ei locul cuvertit.
Eraminate i,n cele mai recente forme d,e erpresie,
modatitagite moderne ale Fantasticulai ;i fizionomiile
sale tn gi,ndirea gi arta zilelor noastre vd.ilesc i'n ce
mdsurd, spiritul unei epoci e capabil sd' ttansfotme
vechile nitinistt pi sd' nascd. d,in' ele nelini4ti noi. E
semnificfuiv, d'e qaemenea, cd. ultima itnagine a Faru'
tastipului contemporan, prezentatd aici, i'nfd.,ti,Seazd, o
mutlime i,ngrijorard' i,n asteptarea unei catastrofe ne'
curuoscu.tel iare poate fi numai a fu'ttund,, sau' un taifun,
d,ar Si cataclismul, Stiingifi* satt' de altd nalurd', ce-ar
atrage d,upd. sine Sftrsitul Lumii.
Fd.rd, sd, ai,bd, probabil conStiinla faptului, omul d,e
a,std.zi ute tot a.ti,t de sensihil la Funtastic ca Si cel d,in
epocile naive gi d'in secolele <<obscarev. Din acest
punct d,e ad,ere, d,eSi nw-Si poate afla locul ai,ci, un
itudia al temelor Si imaginilor d,in gtiinla-ficliane
ar fi d,eosebit ile instructiv. El ar arun'ct' a lumind' citt-
datd aswpra poziliei actnale a indieid'ului i'n centrul
unwi univers mai misterios dectt orici'ntL, mai plin
d,e enigme Si de primeidii deci.t a fost ereod,atd, unioersul
Eeutii Med,iw Si al Antichitd'pii. Arui'malele artificiale
ale ciberneticii Si ueierul electronic stau la originea
unor forme de erpresie fantasticd' de Lrtc neglijabile.
Fantasticul arhitectarii ;i tr'antasticul cinematogta'
fului oor fi studiate poate, tntr-o bu'nd. zi, t'ntr-qltd.
lucrare, pentru ceea ce reprezintd in sine Si potrivit
altor noliuni d,eci't cele cqre aLL inspitat aceastd' carte
Si i-au tnd,rumat compo:iY,ia'
NiuLeni ntt-pi poate face il.udu s:.ur fonnula pretenli.tt
d,c a epuiza un subiect, Si mai ales un astfel d,e subi,ect
t'tt. ucesta, care-i departe d,e-a fi itnobilizat i,n concep-
li,ile sale u'eatodre ;i in formele sale enterioare. Arta
r r t rftentp otartd,, gr alie rnai ctt seamti s uprarealismnht i,
tr ttt:orcLat urL loc consid,erabi,l Fatttosticu,Iui ;i-l transfor-
rttir necon[enit, Ttropu.ntnd, o seamtT, de figuri a td,ror
ittl,er.pret,are este m,ai contpler'i ;i mai echipocd. deci,t
(tt(.ca u, figurilrLr tratl,iliortale. Eristd., a;ad,ar, astdzi,
itt toate [dril,e un I-untasli,r: pe caie cie-a se forma,
tttttLt deosebit, iLe ceea rc a,ilL putea, clenaini Fantasticul
t rlosic>. Cine gtie cti tr'ctntusticul nu.-i, cLe domeniul.
tn'tu.ttilrti, cadasl,rat Si irtoentttriat o clatd. perutru tot-
duttLrtu, trebuie sd-i acorde {r aterltie constantd, Si-o
ligi.len{d neobositd,. Pentru. cd !,'antasticLd este tn ace-
lu,7'i timp durabiLu,I Si pururi schimbtitorull ceed. ce
sr leagd mai strins dectt. orice de riid,iicinile gind,irii
rttttcnesti ;i oglintle;te d rnai bine evolalia Si meta-
ttrrtr[,t -:plp urcJei :itt] iri .
MARCEL BRIOAI

5. I. PADUREA BINTUITA
Pdd,urea ori.ginard Si spaimele ancestrale. Altd'orfer,
Wolf Ilaber, Caspar Daeid Friedrich, lYifredo Lam,
Matta. Balaurul Si <<sdlbaticiit>. Herkules Seghers Si
<ctmpiile halucinate>. Franse Mihelic: kurenlii din
pdd,urile iugoslave. Rod,olphe Bresdintntre unchiul Tom
Si Robinson Crusoe. Plantele carnieore. VameSul tn
jungld. Franz Marc, pictor al misterultti a,nimal,.
Un soldat care strlbate, singur, o pddure. Parcd.-i
un pitic printre trunchiurile uriage de brazi, lnl[n-
f,uite qi compacte ca un zid. Greu deslugeqti cS.rarea
ingustd ce qerpuieqte prin z[pad[. Omul este zdrobit
de oboseald. Cavalerist - cilci poartd uniforma Vind-
Lorilor *, el nu-i obiqnuit cu marpul acesta lent 9i
chinuitor, intr-un mediu ostil. S-a oprib o clipd sd-qi
tragd suflarea, qi contempld. cu deznddeje masa intu-
necatd a copacilor, noaptea groas5. ce pogoard. L-a
cuprins frica, iar spaima care creqte intr-insul gi se
va condensa intr-un rS.cnet de groaz[ e spaima strd-
veche a omului rdtdcit in inima pddurii; spaima
legionarilor romani, gata sd infrunte vitejeqte orice
lrib de s[lbateci, dar pe care simpla privelirste a
sylvei germanice ii ingrozea, ii nimicea. Spaima ori-
c[rui om, fie izolat, fie intr-un grup numeros, care-gi
compar[ nimicnicia qi neputinla cu majestatea impa-
sibild qi lnfricoqltoare a copacilor. Tdrlm al groazelor
lirrd de nume, pS.durea e locul unde se poate lntimpla
orice, unde pare firesc si intilne,sti fdpturi pe care
rat,iunea qi logica le respinge, unde jocurile infinit de

6. :ariate qi primejdioase ale naturii tirdsc cdldtorul in
hora lor ame!,itoare gi-l ineacd ln fantasticul lor extra-
I'agant,
Cocolat pe-o butumgd, un corb pindegte clipa cind
soldabul se va pribuqi istovit qi nu se va mai ridica.
ln acest tablou de Caspar David Friedrich,* simbo-
lizlnd atit absorblia strdinului de insdqi esen!,a Germa-
niei, cit qi infringerea omului de stihie, e subliniatr
astfel caracterul esen.tial de putere funebrd al pddurii.
Aceeagi semnifica!,ie o are qi in Dieina Comedie, at
deosebirea c6. seloa oscnr(4 plin[ de primejdii exte-
rioare, reprezintd deopotrivd p[durea dinl[untrul
omului, labirintul pasiunilor qi al viciilor, in care se
rdtdceqte qi din care trebuie sd iasd pentru a junge la
lurnind. Cdci lumina nu r[zbate in pddure, dupd.
cum nu rdzbate nici in labirint, care este, de ase-
rnenea, un idrim al beznelor qi al primejdiilor uci-
gd.toare. Ce-i labirintul de carpeni sau de cimiqiri al
grddinilor, din secolul al XVlea gi pin[ in secolul al
XIX-lea, dacd nu, prin natura sa vegetal[, o pS.dure
prin care au fost tdiate niqte poteci ce se incruci-
geazd in aqa fel incit c[ldtorui sd se piard[ f[rd
putin.td de sclpare.
Pddurea este locul i.n care te pierzi, materialiceqte,
rnoralicegte. Tdrimul pe care Lrebuie sd-l strdba!i,
potrivit romanelor cavalereqti, pentru a junge la
n castel r. Castel qi p[dure se opun deci, castelul sim-
bolizind securitate, ordine omeneasc5, ocrotire; for-
rralul impotriva informalului, irnuabiiui impotriva
veFnicului schimbitor; cavalerul care se aventureazI in
pS.dure (pddurea obscrird a misticilor)pentru a ajunge
]a < castel > (castelele sufletului, despre care vorbeqte
siinta Teresa) este un nou Tezeu; el infruntd rnino-
taurii qi balaurii, pe care-i va ucide, astfel incit viciile
,,*i patimile bestiale sd nu rnai stdvileascI drurnul
spre lumind.in aceastd accep!,ie se cuvine in!,eleasl
cdldtoria misticd la care il supune Rairnond Lulle
pe eroul s5u, Blanquerna, in romanui aiegoric qi
autobiografic cu acelaqi nurne. $i Blanquerna cautd
< castelul r: castelul indepdrtat, inaccesibil, dar
pnezent ca o chemare incurajatoare din ilustraliile
pentru poveqti cu zine ale lui Gustave Dor6, cas-
l,elul ale cdrui turnulele se z[resc rlsdrind ici-colo
rlin desiqul intunecos Ei incilcii al copacilor; cas-
telul lui Kafka impresurat, nu de-o p[dure vegetald,
ci cle un iabirint de intrigi inextricabile. Iar Shake-
speare, bun cunoscdtor al unor vechi tradilii ini-
liatice, face din episodul in care pS.durea din Birnham
rurcd pind la castelul din Dunisan, aga cum prezi-
seserl vrS.jitoarele, momentul infringerii depline gi
al pieirii lui Macbeth. $i chiar dacd aici nu-i vorba
decit de un iscusit viclequg rdzboinic, simbolul igi
p[streaz[ lntreaga sa for,tdl din clipa in care pidurea
a incercuit castelul gi-l in[buge, omul este pierdut.
Frica omului modern, clnd umbld, singur, prin pSdurea
virgini, neliniqtea omului preistoric, cind se vedea im-
presurat de pS.duri milenare in care copacii mor,ti de
bltrlne.te qi copacii vii alc[tuiau un haos fdr[ ieqire,
supravieluiesc in aceastd identificare a p5durii cu
rnoartea qi cu in{ernul, ce se perpetueazE. pin[ qi-n
epocile civilizate. Henri-Charles Puech a publicat*
traducerea unui text maniheian analog acelora pe
care le citim in Kephalain,; reprodus de scriitorul
i,rrab Ibn an Nadim in Fihrist, el este de fapt o descriere
u infernului: < Tlrimul beznelor, potrivit inv6.td-
Lurii lui Mani, e brlzdat de genuni adinci, de h5.uri,
rle rovine, de smircuri, de zdgazuri, de plauri, de
bdlli, de linuturi impdr,tite qi rarnificate in nesfirqite
tntinderi acoperite de pdduri stufoase, de izvoare din
oare, din loc in loc pi de la un z[gaz la altul, se ris-
pindeqte o fumdraie din care, departe, dintr-un loc
lntr-altul, se inalld fl[c[ri qi neguri. lntr-o parte e
rnai povirnit, iar in cealalt[ mai adincit. Fumdraia
cc se ridic[ de acolo e chiar otrava Morlii. Ea urci
rlintr-un izvor cu lundul mocirlos, acoperit cu un
st,rat de colb, unde iqi au s[laqul sCihiile Focului.
rrJrlsdtoarele qi intunecatele stihii ale Vintului, sLi-
hiile Apei groase. D
(iindirea Orientului ne oferl astlel aceeaqi opozi.tie:
gridina unde < totu-i ordine qi frumuse!,e ri, ordine
irrl,clectualS. qi frurnusele sensibilA, r"i pldurea, imp[-
' Colectie particulari dln Statele lJnite (N.A.)
^. Lr,' prince des T6nAbres en son royaume. Iltudes
ll tl:rlrndlitaines, f948 (N.A.)

7. rdtia nernlsuratului, a monstruosului, a neomenescului,
a naturii l5sate pradd legilor sale cumplite gi toa-
nelor sale crincene.
Aga cum scria X,Iircea Eliade: <E conturat aici un
simbol al mor,tii: pddurea, jungla, beznele simbo-
lizeaz5 lumea de dincolo, Iadul r>'. Pddurea este o lume
inumand, din care omul este exclus, in care nu-i
admis decit cu greu. Flpturi qi lucruri, plante qi
animale iqi schimbd aici intre ele formele, culorile,
insuqirile. Este o lume ira,tionald, 4n care se adund,
crude gi tdcute, stihiile dusmdnoase, o cltri lume, mai
primitoare doar in luminiqurile ei, acolo unde securea
tdietorului a deschis drum luminii. Imagina,tia pi-o
reprezintd cu atita convingere drept sdlag al spaimei
;i al distrugerii, incit poveqlile populare oglindesc
aceast[ obsesie, gi oricare om, in codru, devine un
Dege,tel pindit de foamea cdpclunului.
Neschimbatd de cind lumea, in5l{,ind intr-o colc[ial5
de necuprins mul,timea copacilor tineri pe rdmd-
qi[ele trunchiurilor str[vechi ce putrezesc in humusul
plin de miasme, pddurea intruchipeaz{ for!,ele ele-
rnentare pi primordiale, ceea ce se afla la obirqie,
urmele timpurilor dispdrute care vor supravie,tui qi
dup5 ce umanitatea va fi pierit de pe fala pdmin-
tului. Ea este de asemenea o fdpturd in sine, multi-
formd, capabild de pasiuni, inzestratd cu un suflet
pe care-l simti zvicnind in freamdtul ramurilor qi-n
troznetele trunchiurilor, qi-a cdrei suflare intimpind
amenintdtor pe cdldtorul rdtdcil,. Gustave Dor6 a
exprimat admirabil lirismul acestor codri fdrl de
hotare, veni!,i din nesfirqire qi intorclndu-se in nesfir-
qire, prin care eroii din povegti iqi cautrd cu multl
caznd drumul. $i astfel, fantasticul pidurii, intilnin-
du-se cu fantasticul labirintului, se implineqte intr-un
sirnbol al vielii gi al mor!,ii ;i constituie mediul prielnic
aparitiei qnor creaturi necunoscute, imposibile, bund-
oard acel tatzelwurm din supersti-tiile bavareze, pe
care vindtorii qi tdietorii de lemne il zlresc din cind
in cind, ghemotocit prin tufiquri, qi-a cdrui privire
ucide prin gtoaza ce-o stirne$te. Trufagul qi zdludul
inorog, care in bestiarul creqtin apare ca embleml a
castitd!,ii, < animalul de lumind, animalul pur I cintat
cle Rilke, jivina falnic5, neprihdnitd, cu ochii bez-
metici, halucina,ti, !,iqnind din hugeagurile lui Bdklin*
qi cdldrit de-o femeie avan5, demon al pddurilor,
inorogul pe care tapiseriile Evului l,Iediu ,si ale Renag-
terii, precum qi gravurile magice ale lui Jean Duvet,
l-au infd.tiqat ca o intruchipare a duhului singurdtd!,ii
silvestre, insufleleqte cu galopul sdu tdcerea tmpie-
tritd ce domneqte al5turi de penumbrd printre inal-
tele trunchiuri verzui. El reprezintd prin excelenld
vraja p[durii bintuite, gi Diirer, care a infdliqat atit
de bine sdlbdticia monstruoasd a codrilor prin care
trece cavalerul, insolit de cei tloi marl,ori ai marilor
aventuri, rnoartea gi diavolul, il personificd gi ei in
extraordinarul s[u inorog, nivalnicul, neatinsul,
sufletul naturii elementare ce rabdd prezenta oame-
nilor, dar in!,elege s[ p[streze fali de ei distanta
ce-i desparte pe zei de muritori.
Printre locuitorii pidurii fantastice la care viseaz[
neobosit nostalagia germanicd, qi care par a fi forma
vizibilS a sufletului german in ceea ce are el mai
profund ;i mai constant, se numdrd qi < oamenii sdl-
batici r, acoperi!,i cu o bland zbirlit5, cu ochi scin-
teietori, care s{armd ldstdriqurile ;i rotesc amenin-
.tdtor crengi noduroase. Ei sint emana,tia unor spaime
legendare, amintire, poate, a strdvechilor.seminlii care
ar mai supravie.tui uitate in adincul hugeagurilor
inaccesibile, ducindu-qi existenta idilicd gi brutald in
acelaqi timp, copii ai naturii in starea cea mai purd,
Ieri,ti de contaminarea qi de degradarea pe care o
aduce cu sine oricare civiliza.tie; cultura latind qi
greacd a Renagterii ii va asimila satirilor Antichitd.tii,
atribuindu-le coarne gi copite de ,tap, ceea ce ii inru-
rlegte insd qi cu familia diavolului. Pagnici gi totodatd
iuti la minie, prietenoqi cit timp iqi pdstreazl insuqirile
animalice, ingrijordtori cind cad pradd naturii lor
umane, ei domnesc peste necuprinsele l[riururi impd-
durite, qi gravorii germani Altdorfer, Diirer, Baldung
Grien, povestesc bucuros bltdliile lor cu mercenarii qi
cavalerii pe care cine ,stie ce intimplare nefericitl i-a
adus prin preajma lor" Prin fire, ei tin de inorog: ca gi
ror l(ythes eI syrnboles, Gallirnard (r.A.) l.l * 'l'dcerea tn pddure, l{uzeul din Fosen (N.A.)

8. ace$ta, neprihdni!,i cu cei neprihdnili, cruzi cu
cei neindurS.tori; gi-ntr-un admirabil desen, lnt[rit
ou un contur alb, pe-o hirtie maronie, apar!'inind
muzeului Albertina, Altdorfer i-a infi{,iqat in aqa fel
incit formele lor aproape c[ se confund[ cu forrnele
copacilor, iar miqcarea pletelor repet[ miqcarea frun-
ziqului, intr-una din acele asocia.tii indrdznele care
ll frapaserd pe Leonardo da Vinci.
Ca qilum ar exista un fel de rnimetism intre formele
pddurii qi formele f[pturilor oare o locuiesc, acestea
sfirqesc prin a suferi o rnetamorfozd vegetal[. $i acest
mimetism firesc nu se produce numai cind e vorba de
oamenii sllbatici, ca in tabloul lui Altdorfer de la
Berlin, Familia omului sd.lbatic ({507), ci chiar intr-o
pictur[ unde te-ai agtepta mai pulin, in panoul inf6'
liqina pe cei Doi Sfin.ti Ioan, de la Regensburg (1511),
pe care Benesch il socoteqte pe bun[ dreptate o
< cosmogonie r> qi citeazd cu acest prilej un text extrem
de curios din Paracelsius, extras din De Generatione
Metallorum et klineraliu.m. La loan Evanghelistul,
mai mult chiar decit la Ioan Botezdtorul, probabil
pentru cd in sihistria lui de la Fathrnos vizionarul
iumii cereqti a sfirgit prin a se contopi materiali-
cegte cu lumea p[minteascd, natura umand qi natura
vegetal{ iqi schimbd i.ntre ele formele qi ritmurile'
Plete omenegti se vdluresc in jurul crengilor, frunze
ciudate se cirlionleaz[ ln jurul capului sfintului. Atot-
puternic[ in tablourile lui Aitdorfer, cum 9i in ale
multor artiqti gerrnani din secoiul al XVI-lea, Burgk-
mair, L6onard Beck, Wolf Huber, liklas Manuel
Deutsch, Baldung Grien, Cranach . . . ,
* iar cu trei sute
de ani mai ttrziu in ale romanticilor Oehm, Blechen,
Biicklin, P[durea fantasticS. d[ in vileag toatd ma-
jestatea divinit[,tilor elementare, viata miriad'ard, a
cosmogoniilor. Asemenea lui Leonardo da Vinci, care
asimila pimintul unui ins viu, Paracelsius, a cd.rui
gindire filozoficd se apropie foarte rnult de estetica
naturisti a artiqtilor din Evul Mediu gi Renaqtere,
tot aqa cum pictorii romantici qi filozofii naturii
(Naturphilosopken) contemporani acestora vor avea
aceeaqi concep!,ie despre nal,urI . . . noteazl in a sa
Philosophiae Liber III, De elemento Terrae, cd plantele
cresc intocmai ca oamenii. < Vegetalul are o piele a sa,
care-i scoarta, are cap gi phr, care sint rdddcinile,
are fizionomia pi sim.turile sale, are de asemenea o
sensibilitate, astfel incit dacd-l rdneqti piere. Frunziqul,
I'lorile qi fructele sint podoabele sale, asa cum omul e
lnzestrat cu allz, chip qi putin!5 de-a cuvinta. >r ln
pddure omul face corp comun cu natura, existd intre
ei o similitudine de structurl qi p[durea e singurul
elernent in care se manifestd aceastd sirnilitudine. De
aceea, filozoful impinge atit de departe intuitia sa
crutezdtoare qi talentul siu de-a descoperi concor-
danlele incit vorbeqte despre < chiromantia codrilor r,
{ra qi cum acegt,ia ar fi niqte miini omeneqti,
r,o chiromantie a ierburilor, o chiromantie a frunzi-
Eului de pe copaci, o chiromanlie a peisajelor, a
t,ursurilor apelor ,si-a cascadelor 1".
lntr-un remarcabil text despre Altdorfer,*" Otto
llenesch revine frecvent asupra acestor similitudini ce
iipar atit la pictor cit, ,si la filozof, fiecare expunind
{,u propriul sdu limbaj strflvechea concep!,ie magicd a
unit5,tii dintre om qi naturS, dintre individ ;i stihii.
lirl,d de ce pddurile lui Altdorfer sint realmente
Jropulate de-o seamd de puteri naturiste, vizibile sau
irrvizibile, manifestindu-se atit in limbajul cifrat al
lrrrturilor cit pi in fdpturile fantastice care locuiesc
irr pddure: inorogi, oameni sdlbateci, balauri, iar in
< vindt,oarea sdlbatecd I ce umple pddurea in zileie de
Iurt,und, rostogolindu-qi galopul pe crestele cele mai
lnalte ale copacilor, acel Mesnie Hennequin din legen-
,lr,le strdvechi, cavalcadd a duhurilor elementare sau
rr J'iultomelor, reinviind in epoca cregtind amintirea
irri Slepnir, calul lui Wotan, care cutemura boltq
,'r'rnlui cu rdpditul celor opt copite aie so.le.
'l'irblor.rl cel mai plin de magie al acestui rnaestru
;rl fantasticului care a fost Aibrecht AXtdorfer este
,irrsigur Sfintut Glteorghe de la lliinchen (1510). Xn
, iuda dinrensiunilor sale reduse, acest labiou inf5,ti-
lrrlzd un microcosmos, o cosmogonie. !-iolenta vege-
' l,ibcr de imaginibus, Cap. VIII (N.A.)
'" lJditura Schroll, ricna, 1938 {N.A.)
* Punctele de suspensie aparlin intotdeauna autorului qi nu
marcheazI omisiuni {N.Tr) 14

9. taliei este exprirnat[ in avintul dezldnluit al copa-
cilor, in incruciqarea zbuciumatl a crengilor, in felul
in care frunziqurile astup[ intregul tablou, izgonind
cerul, refuzind orice luminig. Dup[ Otto Benesch,
sp[rtura ce ingS.duie priveliqtea orizontului ar fi un
adaos; ea sldbeqte impresia de sufocare pe care ar
trebui s-o resimtd privitorul, prizonier al acestor
re.tele inextricabile de trunchiuri qi de frunziquri exu-
berante; la origine, in locul acestei splrturi, Alt,dorfer
trebuie si fi aqezat, dup{ ipoteza lui Benesch, con-
formd cu insuqi spiritul compoziliei, intrarea in
vdgAuna balaurului (lmaginea t).
lntr-adevdr, balaurul s[l5qluieqte aici, in inirna pi-
durii, in acest rniez zbuciumat de colclieli vegetale,
unde omul nu se incumetd. sd pS.trundd niciodati;
uneori, birlogul balaurului devine s[laqul cXpcS.u-
nului sau al vr[jitoarei din poveqti, ceea ce inseamne
c[ balaurul se antropomorfizeazS.. De obicei, omul
nu trece dincolo de liziera pidurii qi de luminiqurile
in care $e poate aventura f5r[ primejdie. Pin5.-n strd-
fundul p5durii rdzbat doar sihastrul, adic5. omul
care merge s[ se lupte cu sine, sd-qi invingi mino-
taurul, < balaurul s5.u interior D, qi cavalerul, a cdrui
menire este s5. rdpund monqtrii, fie pentru a prdda
comorile lor, precum Siegfried, fie pentru a stirpi
semin,tiile blestemate, precum Sfintul Gheorghe, moq-
tenitor intru aceasta a vocaliei sfintului Mihail,
nimicitorul demonilor. Existd de asemenea qi sfintul-
vinltor, acela asupra cdruia p[durea triumfd prin pro-
pria ei convertire la creqtinism gi care isc[ in fa.ta ochilor
inminunali ai sfintului Hubert un cerb purtind o cruce
lntre coarne; imblinzindu-se prin sine insugi
- aqa cum
nu se intimpl5 de obicei
- cerbul invinge pe vinltor:
nu fugind, ci atingind inaintea acestuia limanul,
Crucea.
ln arta occidentald ca qi-n Extremul Orient, balaurul
semnifici puterea stihiilor. El se identificd for,telor
telurice, este ,si furtun[, qi rupere de nori, qi apa
neinvinsS, Ei tr[znet printre nori. Ambivalent,
asemenea tuturor for,telor, chiar qi a celor naturale,
binefScltoare gi primejdioase doar in manifestdrile
lor excesive, el este, in Asia, un dispensator al fecun-
ditd,tii, principiul fizic al vie,tii. Occidentul l-a trans-
Iorrnat intr-un duqman hain, care trebuie rdpus cu
orice pre!, tot aqa cum a transportat in tabdra rdului
toate principiile religiilor antice, l-a deghizat pe
clumnezeul Pan in diavol, a demonizat duhurile ele-
rnentare. Devenit simbol al rdului, al naturii bestiale
pe care omul vrea s-o supund nevoilor sale, al instinc-
tr,elor asupra cdrora spiritualitatea trebuie sd triumfe,
Balaurul reprezintl pddurea pe care tdietorul qi
agricultorul doresc s-o doboare pentru a exploata
p{rninturile ei. Identificarea rlului cu pddurea s-a
Idcut repede, iar cavalcadele vrljitoarelor, a cdror
tr'rumusele ii farmec5 pe tineri, tot in piduri se desf[-
qoard; in creierul unui munte imprejmuit de pdduri
iEi line curtea de la Venusberg qi Arhidemona sub
chipul Astarteei.
Fddurea, in care sfintul Gheorghe hdituiepte gi ucide
balaurul, este o p[dure supranaturald prin ]uxurianta
;i sclipdtul orbitor de aur verde, in care zhngdneqte
surd otelul intunecat al cavalerului. Fddurea, fdp-
l,rird vie potrivit doctrinei paracelsiene, ia parte la
lupta cavalerului cu monstrul. O imensd tensiune
dramaticd frdmintd copacii ale cdror creste se pierd
in tdrie, acolo unde privirea noastrd nu mai rdzbate;
pddurea este o lume inchisd, astupatd din toate pIr-
!ile, de nepltruns: lnsdqi poteca pe care a sosit sfintul
Gheorghe s-a inchis in urma lui. Pddurea resimte in
rnod tragic moartea balaurului: copacii uriaqi se
adund qi se apleacd deasupra cavalerului vrind parcd
sd-l striveascS, numai cd gestul care a ucis monstrul
a destrdmat in acelaqi timp qi vraja pddurii; tn
curind copacii fermecali pe care el ii !,inea in st[-
pinire se vor elibera de tirania bestiald-diabolici -rinduindu-se in tabdra oamenilor. DescdtuqatS, pd-
durea va putea fi locuitd, folositd: sfintul Gheorghe
este agadar un desteienitor, str[bunul generalului
roman care, vrind s[-qi linigteasc5 solda!,ii infri-
coga.ti de pddurea originard, a poruncit legio-
narilor sd arunce spada pi sd pund mina pe secure
pentru a rdpune intii qi-ntii duqmanul primordial.
Fie cd este locuit sau nu de fdpturile elementare,
( oameni s5lbateci rr, inorog sau balaur, fie cd-i insu-
fle,tit prin simplul sentiment numenal emanat de
forlele invizibile, peisajul panic conferd picturii ger-

10. mane din secolui al XVi-lea o intensitate prodi-
gioasd qi un fantastic atotprezenl. Conlorbirea sihas-
trilor rfe pe Retablul de la Isenheim de l{athias
Griinewald, Apollon ;i Diana de Cranach, Sfiwul,
Gheorghe de Leonard Beck, Sfinttil loan la Pathoms
de Burgkmair, toate aceste picturi au drept decor
pddurea vr[jitd unde orice esle posibil, vizita ingerilor.
ivirea monstrului. Se intimpl[ de asemenea ca insuqi
peisajul s5. dobindeascl un soi de vitalitate innn-
struoasd, datoritd numai qi numai"respiratiei neliniqti-
toare a copacilor, a norilor, a stinciior, a apeior.
Potrivit tradi!,iei alchimiste, plmintul. f[pturi vie,
se schimbS. in marele Pan, ca in desenul cu valea
Dundrii, de Altrlorfer ('iena, Kunstakademie), qi mai
ales in desenele lui Wolf Huber
- acela care lnf6-
.tiqeazd un rlsdrit de soare pe valea Dundrii (Kupfer-
stichkabinett, Berlin) -- qi, mai mult incd, in fan-
tasticele stinci de la Passe cle l(luss (Londra, Uni-
versity College). Aici muntele se inal!5 qi se arcuiepte.
ca qi cum pdmintul ar mai fi incl in fuziune qi ma-
leabil. Lumea mineral[ nu qi-a dobindit inc[ fornra
definitivi; ea este plastici qi mobil[; ti-o inchipui
capabil[ de metamorfoze uluitoare, imitind bundoard
forme de oameni sau de animale. In peisajele lui
Huber, mai rnult chiar decit in trnumite desene ale
lui da Vinci, care evocl ,si ele o seamii tic elemente
ln muta,tii constante qi nesigure de viitorul lor, sur-
prinzi aceastd religie cosmicf, pe care o vor reinvia
Filozofii naturii (Naturphilosophen) qi poelii rornan-
tici, cei mai mulli dintre ei fiind de altiel qi rnine-
ralogi; religie ce refuzd s[ vadd in peisaj neinsufle-
litul, sau insufle,titul doar prin miqcarea apelor qi-a
vintului, qi recunoaqte in el uriaEul trup al plmin-
tului care respir[ qi se intoarce in seni-somntrl mate-
riei.
De la Huber gi Albdorfer, de la Griinewald qii Cranach
pind la Elsheimer filialia este v5.dit5, qi, de asemenea,
transmiterea acest,Lli cult panic, a acesteipieldti cosmice,
care, prin Elsheimer, va ajunge pinl la ciudatul
maestru olandez al peisajelor nelini.stite: Herkules
Seghers. Influenla lui Elsheimer asupra lui Seghers
s-a exercitat in tirnpLrl qederii acestuia la Roma intre
1607 qi {611. Elsheimer, Be ptie, a murit in {610, in
Cetatea EternS, unde locuia de mul.ti ani. ln cursul
intregii sale vieti, Seghers avea s[ fie marcat in egali
mdsur[ de descoperirea unei estetici a luminii qi a
spa!,iului, mai bogatd qi rnai fecundd declt aceea a
maestrului sdu Coninxloo, de tehnica gravurii pe
care Elsheimer o inventase qi pe care el, la rindul
sdu, avea s-o transforme intr-o rnodalitate cu adevd-
rat expresionistd cle reprezentare a pdmtntului viu;
in sfirqit, de ruinele Romei, pe care le-a desenat cu
rivni, de munlii sdlbateci ai Apeninilor qi ai Abruz-
zilor qi, mai mult inc5., de fantaslica regiune vul-
canicl din preajrna lacului Fucino.
ln aceste peisaje italieneqti, rnajestr.roase qi infrico-
g[toare, mult detttebite de cele care vor lncinta pe
Claude Lorrain qi pe Poussin, respir5, pentru un vizio-
nar de tipul lui Seghers, toate amintirile tragice
legate de ele. S-ar putea oare ca un cdldtor indrd-
gostit de amintirile Antichitdlii sd nu revadd in cra-
terul stins al lacului Fucino episodul crumplit al nau-
mahiei poruncite de lmpdratul Claudiu gi pe oei
19.000 de sclavi care au pierit in aceastd betelie
naval[ simulat[ ? Ruinele romane il emo,tioneazd qi
prin acea frurnusele nostalgicd gi funebrd ce tnvlluie
de obicei vestigiile trecutului; Seghers vede in ele
insuqi simbolul decEderii qi al mor{,ii, sub semnul
clrora st[ tot ce-i fdcub de rnina omului. Spre deo-
sebire de < ruinigtii u olandezi, compatrio,tii s{i, indrd-
gostifi mai ales de pitorescul acestor vestigii, el re!,ine
leclia lor de filozofie, destinatd cdlitomlui care $tie
sd priveasci ,si s[ mediteze.
Cultivat gi a toate curios, atent la evolu,tia gindirii
qi la descoperirile qtiinlifice din vremea sa, Herkules
Seghers a fost prietenul acelui persoanj ciuda.b care
era Willem Janszoon Blaen, astronom, cartograf qi
tipograf de gravuri, prieten la rindu-i cu 'Ivcho-Brah6
qi cu Descartes. El a putut cunoaqte astfel teoria car-
tezianS. a expansiunii qi a miqc[rii, teoriile plutoniene
privind originea rocilor, iar tablourile sale
- mai
mult chiar decit gravurile
- au devenit transcrierile
plastice ale concep!,iilor savante qi filozofice discutate
in mediile erudite pe care le frecventa. Printre prin-
cipalele sale peisaje panice, amintim Torentul de la

11. muzeul Bredius din Haga, cu cdldtorul aceia care se
grhbe;te sub un cer de furtunS, str5bdtind un haos
de stinci tepoase, de copaci dezrdddcina.ti, Si Micut
peisaj sttncos de la National Gallery of Scotland,
trdinburg, bolboqat de stinci uriage indllate de furia
organicd a vulcanilor pururi neimblinzi!,i. Materiile
se amestecd intre ele qi se confund{, rnun,tii cu norii,
pietrele cu vegeta,t,ia care le acoperd, ca intr-un fel
de intoarcere la necliferen,tiatul inceputurilor, la magma
haosului in care substan{,ele qi forrnele n-au fost incl
rleterrninate. Bizara gravurd Trei cd.r!i, unde apare
un urias in-folio inghi!,ind, cu oarbd ferocitate, un
volumag lipsit de apdrare, conferl obiectului, pe care
gregim crezindu-l neinsulletit, acea via,td tainicd qi
tulburdtoare a lucrurilor din legendele populare qi
iiin lrasme, ale lui Grirnm, bundoard (Cirnatul Si
CaltaboSul). Seghers a reprezentat de asemenea o
serie de < deqertdciuni r, in care se vdd cranii trataLe
aqijderi stincilor dintr-un peisaj (acea vanitas inLi-
trulaLl Heden rod, morgen clod, {colectie particular[),
ln timp ce pietrele presdrate pe solul anumitor gra-
vuri par oseminte gigantice, cranii de animale pre-
istorice, scoase la iveald de un cataclism, inti-un
peisaj de sfirqit de lume.
Tehnica gravurii, aqa cum a dezvolt,at-o Seghers cu
o surprinzdtoare originalitate in alegerea cernelurilor
qi a hirtiei, in varietatea inciziilor ce lasl impresia
c{ devin instrumentul imediat al inverqrindrii sale
rtizionare, e mult, mai potrivitd decit pictura pentru
aceastd exprimare directd a sentirrent,ului fantastic.
Xrealismul culorilor, imprimarea cu verde pe hirtie
neagrd, cu violet pe hirtie rozalie, creeazd efecte care
anticipeazd in mare mdsurd ciutlrile cromatice ale
expresionismului gerrnan din juml anilor {900.
Seghers indrdgeqte insolitul, fortuitul. Dupd ce ebo-
gase o corabie pe-o placd de aramd, refolosind placa
pentru peisaj, el a pdstrat conturele velaturii, ca un
pdienjeniq, ce se supraimprimd pe stlnci qi pe munli
cu o incoeren!,d totald, pentru simplul motiv cd aceastd
apropiere neobiqnuitd i-a fermecat imagina,tia, indrl-
gostitd de ciuddlenii, qi imprimarea plangei in albas-
tru intunecat pe-o hirtie rogieticd sporeqte bizareria
acestui r.as fantomd stribdtind un peisaj.
$i totuqi, vizionarul Seghers est,e capabil si trateze
un peisaj cle munte cu ginglqia misticl a pictorilor
chinezi din dinastia Song, s{ sugereze viala intima
a copacului, cu aceleaqi turse libere ,si vibrante pe
care le foloseau ei, qi, de a$emenea, sd descrie un
trunchi, ramuri, frunziquri la fel de amdnunlit ca
Diirer in acuarelele sale naturaliste. Surprinzi aici
asocialia necesar[ dintre imagina,tie, care apucri
numaidecit qi tot,al orice viziunc, qi repezentarea
naturalistS. care, pusi in slujba visului, ing[duie
traducerea intregii realitd,ti a acesbuia in termeni
obiectivi, lucru remarcabil definit de Hermann
Voss: < Vorbim despre ,,fantastic,( in in,telesul
strict al cuvintului atunci cind, plrdsind c[ile
traditionale ale credin,tei religioase gi ale mitului"
imaginalia artistului se miqc5. eliberatd pe deplin de
orice ingr[dire de acest ordin, dar qi atunci cintl
restituirea obiectivd gi fideld a realit{tii noastre coti-
diene devine o supra-realitate, ca in creatiile unui
Dali sau ale unui Max Ernstr.* Acelaqi motiv il deter-
mind qi pe Caspar David Friedrich si foloseascl
pentru p[durile sale vizionare studii dupd naturi, de o
minu,tioasi exactitate, aproape fotografice. De altfel
tot la Friedrich, cel mai mare pictor romantic german,
intilnim, o dati cu aceast[ strins[ unitate dintre
obiectiv gi imaginar, acea asociere a pltlurii cir
moartea, consideratd de Mircea Eliade ca o constantb
a spiritului mitic.
Biserici ln ruine decupindu-qi ogivele gingaqe, ca un
schelet de pasdre pe- fondul uliui ce"r d'e'z5pacl[;
cimitire unde mormintele aproape c[ nu se mai des-
lupesc ln v[lmdqagul de elemente care absorb tot ce-i
via,td, copaci despuia,ti r{sucindu-qi crengile intr-un
gest de negr[itd suferin!5.: iatd simbolurile funebre
cu care se imbog5legte pddurea pentru a sublinia
aluzia sa la lumea morlilor, cum qi faptul cd, de
vreme ce bdtrinii copaci morli hrdnesc pdminbul
din care vor cregte mlddi,tele tinere, in marele ciclu
cosmic al naqterilor qi al distrugerilor moartea se
+. (.'u.lologuc de l' E rpnsit iort BnsolT, (]6ys
flordeaux. 1957.
el Ie Funlastiqw,.,

12. proclam[ cu mindrie drept principiul de bazd al
vie,tii.
Via![ qi moarte se confundd astfel intr-un veqnic
amestec al umanului cu vegetalul in opera ciudatd
qi remarcabild a gravorului sloven Franse Mihelic.
Cu o mdrelie sdlbatecd gi misterioas5, el a interpretat
vechile legende ale muntelui ;i ale pddurii, poveqtile
populare ce vorbesc despre copaci umanizati, despre
oameni preschimbali in jivine sau plante. Bdtrtnul
Pan ctnttnd, din fluier exemplificd foarte grditor aceastd
invazie a vegetalului. Agezat in furca unui copac
rnort, ndp[dit de lepii crengilor uscate qi cu carnea
invirtoqal,[ pe alocuri ca o scoar.td, el a dobindit o
consistentd evident lemnoasd. Cd,ld.relul, care, ca qi
caiul slu, seamdni cu niqte strdvechi buturugi
rc,ase de gingdnii, Ilitnerele ea niqte silcii chircite gi
rdsucite, ne intorc mereu cdtre pldurea originari,
pddurea spaimelor ;i-a vrdjilor, de unde au ieqit,
pentru a lua parte la Carnavaiul Primiiverii, <Kurenliil,
acele personaje mascate intruchipind Geniile Frigului,
ale Sterilitd!,ii qi ale l'{or!,ii. Asemenea unor trunchiuri
golaqe, pornite parcd la drum printre ninrcti, kteteii
poart[ rndgti ciudate, amintind uneori dc mdqtile
carnavalurilor muntene;Ni din Elve,tia Ei Gcrmania;
alteori, sint incornorati ca zeul Fan, cu ur.iaqe coarne
de cerb sau cu ramuri stufoase dalorile t,Irora se
confundd cu copacii qi cu anirnalele, iar r.cqniint.ele
ior lmbldnite ii lac sd pari at-.operitj tu rluqchi sau
cu pdr (Irnaginea 2).
Obsedat c{e lema rnorlii, llihelic a iur:cput, prirr a-i
da expresie intr-o serie de peisaje rru cirnit,irc, rleasupra
cdrora, afa cum a sliits Izidor Cankar, < piubeqte o
melancolie surtld, o l.eculegere nosl,algicd iu f a,ta
vremelniciei onlului, care emand clin irisusi rnol,ivul ci-
mitiruiui, din ramul.ile copacilor tr'iravi, rlin unduirea
crestelor rnolalice ale lunclalului gi nrai alcs din trerurile
nesfirgite, mute ca moartea >. hfai l,irziu, accast,li temd
se traduce prin arliorele mor!,ii, KurerlLul niascal,
-lnasca fiirrd adeseori asociiitd cu ideea de moarte qi
cu cei rnorti, tr)ionysos, st,dpinul Iurnii clc Dincolo
ftind Zeul nurs(:G{.
- gi pr.in acele imagini lantastice
ale distrugerii care sint" Mina mamei nzoarte, Ingro-
pd,ciunea iluziilor |i Xlelancolia, unde ideea diireriand
cst,e reiuaiS. qi prezentat,il sub forrna lnfricogitoare qi
hidoasi a unui copac rnort, demon qi totodat[ schelet,
cc inal,t[ ca pe niqte atri]:ute ale de;ertS.ciunii
rrn cadran de orologiu f[rd ace, cit,t va lumlndri stinse
qi un portret de femeie fascinant qi lnfricoqd.tor.
'fdieLura adincd qi violentd a gravurii pe lemn evocd
irceasii lurne funebrd. mirosind, totuqi, a brad proas-
prit, qi-n ale cdrei vine uscate reincepe, uneori,
sri urce $eva speranlei. Astfel, htihelic intrupeazl
rrnul dintre aspecteie cele mai originale gi mai auten-
lice ale fantaslicului conternporan, ]rrdnif cu super-
stilii lIrInegti qi legende irnernoriale, al cdror leagdn
liresc a fost pddurea; lqi pentru ci a tr[it cu ea intr-o
strlns6 intimitate, el a devenit, aqijderi kurenlilor,
personajele sale preferate, reprezentantul gi in ace-
larsi timp reprezen[atul, artistul qi sufletul copacului,
ldranul care se rnascheazl tn dumnezeul Prim5.vari
pentru a izgoni dernonii iernii pi chiar pe Dumne-
zeu, qi dernonii. . .
Deqi poate intimida qi infricoqa prin nesfirgirea sa,
prin t[cerea sa, prin misterul siu, pldurea germanicd
rlmine lotuqi nlediul natural al omului occidental
care-qi recunoaqt,e aici zeii strdvechi, entuziasmele gi
spaimele ce i-au modetrat spiritul. Dimpotrivd, pddurea
Lropicald, near.lnd nimic comun cu ceea ce cunoagtem
rroi, este inlr-adev[r o altd lume, pentru descrierea
rrireia fantasticul va imbrdca alte forme. Aici totul
cste din principiu duqmfnos europeanului, totul dis-
Lileaz[ otrlvuri, animalele qi plantele, arbugti car-
rrivori Ei qerpi intrecindu-se care mai de care in a
romptrne veninurile cele mai fulgerdtoare qi mai
rrrincene.
ln aceea;i epocd in care redescoperea p[durea ger-
rnanicl qi magiile saleo Romantismul se minuna in
Ia,ta pddurii tropicale. Descrierile lui Chateaubriand
au hrdnit reveriile adolescentilor plictisi,ti de Lumea
Veche, qi pe cit de lipsit{ de interes p[ruse natura
sllbatecS. primilor europeni aventurati in inima ei,
yi care de altfel nu ajunseser[ sd-qi infring[ nici
rnlcar neliniqtea, sila gi groaza pricinuite de propriii
lor munti, de propriile lor pd.duri, unde nu voiau
sL vadi decit <r pustiet5!,i infricogdtoare D, pe atit de

13. Iermecat cra llomantismul de mitul < bunului sdl-
batec u qi de .tinuturile in care hdldduiau ferici!,ii
< copii ai naturii l.
In ciuda mizeriei negre care l:a hdrtuit pe Rodolphe
Bresdin toal,[ via.ta, qi care ldcea cu neputinld o ase-
tr:renea cdldtorie, gravorul Samariteanului Milostip a
visat mereu aceastd altd, lume a tlrimurilor exotice,
qi visul lui sfirqegete prin a se implini, pentru cd in
cele din urmd izbutegte sd plece in Canada unde a
rlmas vreo ci,t,iva ani. Cu toate acestea, imaginile
aduse de acolo nu se deosebesc de cele pe care le-ar
fi putut desena fdrd sd pdrdseascd Franta. ln America
n-a vlzut decit peisajele interioare pe care le purta
in el insuqi qi care nu comunicau cu realitatea obiectivd
a lucrurilor decit prin intermediul procesului vizionar
gi oniric. ln toate lucr[rile sale, Bresdin apare exact
aga cum l-a descris Banville, <r spiritul cu o mie de
subte rane, scobit in stincd, precum mormintul
lrnui faraon r. lntre gravurile anterioare cdl5-
toriei salein America, din perioada 1870-1876, gi
cele de dup[ cdlitorie nu-i nici o deosebire. Amd-
nuntulanecdoticnu-lintereseazd ; Bresdin poart5. in el
irnaginile pddurii sale interioare, si ea se deosebeqte tot
atit de mult de adevdrul botanic ca gi junglele Vame-
iulni Ronsseau. Cind ilustreazii Coli,ba lu.i MoS Tom,
sau Aventurile lui Robinson Crusoe, n-o face pentru
a introduce acolo amintiri de cdldtorie, nici chiar sub
i'orma unor transpuneri ale imagina!,iei sale fantas-
tice. ci pentru a da friu liber vegeta!,iilor fabuloase
care-l obsedau. Florile gigantice, palmierii infoia!,i in
parlale de pene, lianele intepate de uriaqe petale car-
nivore, toate acestea ar putea li descrise cu aceleaqi
cuvinte cu care Banville evoca frunziqurile din Sama-
riteanul Milostiv: < Haos dezldn,tuit, splendidd luxuri-
ant[ in care totul se revars[: vegeta!,ia, viala crincen5,
umbra infrico;5toare, lunrina tdioas{
'r*.
(Imaginea 3).
Fll n-a incercat, precum Gauguin, s[ conjure dernonii
maori tupilali in umbra umedd sau fantomele care
strdhat coqmarurile femeilor polineziene. Propriile sale
lralucinalii sint nedespdrlite de selpa oscura unde a
irrt,ilr-rit,, irr 1854, schelel,ele triumfS.toare .ale Conted,iei
llott,ii qi copacii clemoniaci din lti,ndtoru,l snrprins d,e
rttourle (1857). Frica se cuibdrise intr-insul chiar de la
lrrimelc sale lucriri, qi totril pare bintuit, lie c5.-ivorba
rlc-o ciutlatii casi de periferie in sl,il neogot,ie sau der-r.r
pr)drrrc clin imprcjulimile Parisului. Era in acelaryi tirnp
un llare iubitor de auimale, impdrfincl plinea slri:l-
,'ici cu o intreag[ rnenajerie de care nu se despirr{ea
rrir,iorlat{ ;i pe care o introclucea bucuros qi-n compo-
zitiile salc. Prrtea merge pe jos tie Ia Paris la 'fou-
lorrst:, cirindu-qi iu bra,te it-.purele favorit qi refrrzinr.l
rci patrLr sul,e de franci
- pentru el o a.i.ere pe vremca
r('eea...
- oferi,ti de-o cnglezoaicl bogntd, cu contlilia
sa $teargl clin gravura pe care i-o comatrdase un porc
rs+:zat chiar in prirn-plan ;i care o scarldaliza pe tlis-
linsa britanic[. Oplogitd in jurul sdu tot soinl rle
rr ninalc, capre, ciini, pisici, pdslri, r,,ind el insusi
irllroape c{ n-avea ce rninca, rnorocdnos, qi cu o ilrld,ti-
lrrrc sirlbatecl qi mizarrtropici, asemenea acelui Chien-
(laillou pc care-l va descrie, folosiuclu-l ca n'rtlc{ol,
{)liarnpfleurv,* e lesnc de inleles cI singurii sdi lirie-
t.eni adevira{i erau ariimalele; niqte biete atirrrale
rlornestice, cinrl el visa dcsigur pantere, antilope,
t,auri ro;ii qi cai albagtri care r.or poprrla lumea lui
[.'ranz X{arc.
Animalele din juml slu, chiar dac[-i vorba de ni;le
liiele anirnale domestice, rdspund bestiarului clin
lrirclurea lui interioarl Unul dintre oamenii care l-air
intreles cerl mai bine, Alcide Dusolier, prirnul sf,u bio-
qraf, vorbeqte despre < onestitatea lui neghioaLrir qi
srrblimir r. Aqa l,rebuie sI li apdrut Bresdin ai in
societatea arti;tilor patrona],i de prin,tesa i{athilde,
, irre i-a trirnis irrtr-o zi printr-un valet o rnici sumil de
l';rni, flrii s[ arunce rnlcar o privire pe grarura
rrrlusii de el. Baudelaire, in schirnb, l-a iuleles, atunci
lin<i a s1:us: <,Paradisul este f[cut doar din cl]iva aleqi l,
,'um;i tldilon lledon, care-i va fi rccunoscirtor,
pentru cI i-a elezviluit lurnca miraculosului qi car*: a
*. Jn povcstinra lui Chanip[llrrr.y e vorbt- de un tinir
si un iepure, caro sc iuLrcau loarte rnrrll,. Intr-o zi insli,
irtte ci apar(:r o latir,;i o datir cu ca trldar.ca. clisperarea.
Ohien-(laillou ucitlc in celr: din urnri iepurt^1c (N.'i'r.l' Ileoue Fantaisiste, cronici a Salonului din 1861 (N.A.) 24

14. nr-rtat ln jurnaiul* s[n pova!,a ciuclat[ si intelerip{,i
dr.td de < hlaesl,rul cu iepureie r: tr Ce-!i spune bunX-
o:rrd acest irorn tle ciimin !r Allie-rni povastegte o
legend5.. Daci ai plterea iii-l observi liine qi si-l
tc{,elegi bine, ir:nagineazYa-li gubiectui ce1 rnai straniu,
ccl rnai bizar, ;i dacd-i terneinic inchegal, gi se pis-
1,rrirz5. in lirr:ibele acesLei fiqii ol-,i1riruit.e de zid, visul
ilurnitale va tr5.i. Asta-i arta;r.
A s,e p5.stra ln limite: ce in!'eies aveau acost,c cuvinte,
lncrnai ia un artist ca Er'esriin, crxe r splil limit,ele
plrceptibiluiui qi ale exprimabilutrui? Pentrr,r intelo-
gerea lor exactd e dest,ui s5. s'bur{iern una dirl <pddurile
sale bintuibe D. cea din Fuga io Egipt, 'iin Samari-
t.eunul ll[ilostir', clin Cd,Iiitorttl pe Munte, ditt Comeilia
fllorlii,, gi vom pricepe de ce exotisrnul, atit de mult
gustat ln epoca sa? n-a avut asupra lui nici o inriurire.
Strinsa unitate dinbre experienla sensibilil ,1i iniagi-
nalie face ca el sd nu invenl,eze decit, ln limitele
cunoscutului, cu mijloacele cunoscutului. Misterul
vegetal care l-a obseclat, qi care, printr-o bizari
ironie a vie,t,ii, il indeamnl sir prescirirniie intr-o gr5-
dinl harnbarul unde trdia laolalti cu animalele sale,
iqi tnfige rid[cinilo intr-r.rn rnediu lamiliar noud.
Curn obiqriuia si studieze cu un realisrn plin de rivn5
meticuloasS. pin[ ;i ultima crengu![, pind ;i cea mai
neinsernnabd nervurd de frunz5., el nu pir{segte nici-
odat5. planul adevdrului; ai adevXrului poetic, sd ne
inlelegem, acela care atinge invizibilul dincolo de
vizibil gi cu mijloacele vizibilului. $i pentru c5, in
esenla sa, Bresdin e$te un iluminat, el vede qi scoate
la ivealS. forfoteala tuturor lucrurilor ascunse, intreaga
via![ monstruoas[ care plodeqte intr-un llstfiriq umed,
vinzoleala fantastici a organismelor hidoase ce col-
c[ie intr-o b5ltoacd oarecare. Toate acestea le v[zuse
qi Banville, care scria vorbind despre apele moarte
atit de indr[gite de Chien-Caillou: <rApa stdtut{,
putregaiul z5mislesc suflete intraripate: existl o ase-
m[nare infricogdtoare intre privirea lacului qi aoeea
din luminile ochilor omene;ti, ridicinile sint monqtri
care se tirdsc pe sub plmint, iar atibudinile de ani-
male fioroase rnimate de crengi nu pot fi decit adu-
lcri aminte, cdci eie n-aveau cum s[ le fi invdlat,
irr viata lor imobild.r
( lr atarer ar insemna si falsifichm estetica qi etica
lrri llresdin asociinduJ, cum face Huysmans, in-4
rlbours, cu Des Esseintes, personaj care cautd numai
rrrl,il'icialul de dragul artificialului. Sd ne ierte agadar
llrrysmans; admi,tind c5. Robert de Montesquieu i-a
:;lujil,, precum se spune, drept model pentru por-
llrit,ul lui Des Esseinbes, tot l4ontesquieu se numird
;rrirrt,re prirnii care au scris o carte, si inci o carte
lorrr'[e plind dc in{,clegere despre <Maestrul cu iepu-
11,lir r), p0 care-l clenumeqbe Inertricabilul gravor. E
lrinc -spus inext,rical-ril, intocmai ca pldurea primor-
,li;rlii, cdci asa era Bresdin, ;i pasiunea lui pentrrr
;rrrriruuntul ad,evd,rat ii lmpingea la anaiize de forme
irrrlcscriptibile, indiferent cI era vorba de penajul
irrcondeiat al pdunilor, de dezordinea fantastici a
l,il,iliilor antice cu personaje minuscule ce trebuie
plir-ite cu lupa in gravurile-miniaturi, ticsite cu
,,rrrneni ca Bd,tiilia d,e la Arbelles de Albrecht Altdorfer,
srrrr dc{erestrele moarte ca nigte ochi orbi dinOrasu,l
, tr 7iod, d,e piatrd. < Fe jumS.tate viziune stranie, ca cea
rr vechilor mae$tri, pe cind cealalbd. jumdtate e trudri
rrriglloasd cle ocnaq . . . ) aqa vede Banville, cu lirismul
sirrr poetic, ceea ce descrie ca ( dou[ mase de copaci
rroqri in care, mai numeroase dccit stelele ceruhri,
loirtc frunzele, milioane de rniliarde de frurrze, pot 1i
r':izrrLe, numlrate; ian pe ceie mai inalte crengu!,e, pe
lrrrnzulitele abia n[scute, pdsirelele trec qi zboarS.. ..r;
sinl, plslrile pe care le-a prins in plin zbor umilul gi
rrrirrrrnatul Bresdin, acesl sdra.c in acceplia lui L6on
l!loy, in inima cS.ruia qi-a gdsit addpost intreaga
lrirJure.
l'rrzderia florilor carnivore care foiesc in pddurile
r ilgine ale lui Bresdin cresc $i in grddinile fermecate
,rlr lui Max Ernst ; ele ating aici dimensiuni uriaqe,
:r.i rrngind sd prindl in capcana lor pind qi avioane,
ln care le devor[ cu pasageri cu tot. Din acest punct
rlc vedere gravurile lui Bresdin se menlineau in dome-
rrirrl verosimilului, dacd nu al realului: Max Ernst in-
r crrteazd imposibilul. Dimpotrivd, Graham Sutherland
, rctazd o noud botanicd, pur fantasticd gi tol,-* A soi-m0rnt, pag. 126 (N,A.)

15. ['{iati organic[, specii de piant,e necLrnoscute, dar
{rare poN exista ;i pe care lc pul,em inchipui destul de
liine, intr-un anumit climab, dezvolbincl dilnensiunilcr
Ei ciudd,teniile monstnroasc ctl car,e le-a inzest,rab pic-
torrrl englez.
Sulherland n-ir pornit de ltr naburl penlrn ca s-o [rans-
iorirre qi s-o deforrneze: tlimpotrivl, el indmrlir
inapoi sprc nal,urI visurilc ;i reveriile sale, aduce la
stadir,ri vegetai formele monstnroase ce i se impun. Arn
cxirEtra dcsigrrr spunind cir experimenLarea obiect,ivi
]l-il jucal, nici un rol in apari!,ia palmierilor siii
{epr-r;i, a rnonslruoaseinr cacl,ee, a tufelor de mirir-
cini uriaqi ce par a corlcenl,ra boate ranchiunele ,1i duq-
nrriliile pe ccrc le pot resiurli obieclele fal,5 tJe oarrrerri;
percrp,tia realist,l ]-a informat, ;i el a pictal, mai
rnulte tabloriri in cale fantasticul nlr se r"nani{estd. de
lot siru, cel pri!,in, foarle cliscret. In strtrl,urile insolitu-
lui. in schirnb, Sutherland surprinde implinirea unor
irnperecheri dubioase, iar convie!,uirea animalelor qi a
planl,elor ciobindeqte o sernnificai,ie primejdioasir 1i
sinisl,r[. B{nuiegti cir in tulpinile, in llorile, in irun-
zele clevenite hidoase ;i cumplite, s-a sttecurat tevn
din,sufletul insectelor veninoase.
T'u,fu de md.rdcin,i din colec!,ia lui Sii' I(enneth (llarc,
Lorrdra (1954). Pa.l,isada tle y'tahrtieri. rlin cole.'l,ia
Wrighb Ludiugton, Santa Barbara ({ !}/r8), Spitzi,i
(1946), din colec{,ia iui Sir Colin Anderson, sugereaz{,
qrrin sdlb[ticia forrnelor $i a culorilor, o grillirii bota-
nii:i prin-si de nr-'bunic |i undc, in pofida oricrirei
regrrli ;i icgi. fiecare plant[ tlii r-liri ca 1,ot, soiul de ex-
t'rescertt'e extravaganbe, se inc0roneazl crr !'epi vcni-
nogi, igi scoalc ghearele qi col,tii. ln Lrotanicu lantastici
a lui Sutherland nu-j vorba propriu-zis clo o hibri-
clizare in{,re vegetal qi arrimal, nici de un sc}rirub rle
rnembrc incongruente ;i tle articula],ii disparatr,..
Acegte plantc sinL doar plante, ele nu imit[ forrne
irp;rr{,ininr-l altor specii; se mul],umesc s[ acumuleze
toate suciirile vlt[mitoarc $i se scoatI Li iveal[ cele
mai variate ;i mai amenin!,dtoare instmrnente ric
agresiune.
(tare toli ace$ti mon$tri vegebali sint nrimai rodul
inchipuirii lui Sutherland ? S-ar putea ca arborii trr:-
pir:ali s[-i fi oferit unele modele pe care propriile sale
, r'caluri at brodat; i-ajunge uneori o nrnild legtr,lu5.
,rrg[i,.rrlr.1" din colec!,ia Eiehholz (1951), bunioar&,
litntru a elal:ora nigte creaturi ir,eale sau suprareale,
i;rl riucl abordeazl lumea insectelor, cind picteazil
:tt'ti Cdlu,gdrird (l4antis religiosa-N. Tr.), din ,,olec-
{irr f,i.ankland Dard (192*8), el dd friu liber irnagi-
rrrrliei sale care ia in st{pinire hidosul o6i*61i1: ;iJ
lrlcscbimbi intr-o jivinI mitologici de-o ferocitalc dc
r(,(rrezut. l'Iecanismul microscopierii ribiectuhri. a1
:,clrinrb[rii sale in ceva ntai el i,nsr";si dectt el i.nsuSi. esil:
.onvulsir.' qi precis in acelaqi timp. Sutherlanrl {r
',rrr.anl,ul a ceea ce nu existi incd, Iiziologrrl rrnor.
',pocii vegetale viitoare: poate, conform iegii rlar.nt-
rrist,o a supravie!,uirii celor mai inzestrabi. plantcle cr:
{)r' urr}'La oamenilor 6i anirnalelor clnd orice al{.ir
!rrlrni d€ viatl r.a fi pierit cle pe acest pdmlnt.,
lf ir[ lncloial[ cI btrruienile monstruoase a]e lui
rrl,hcrland vor lupta at,unci, pentru stlpinirea pla-
rrrrkri, ctr alli monrslri care nu vor fi nici vegetali lit'i
,'rrirnali, qi cu atit mai pu!,in umani, probabil fanto-
rrole pasiunilor sau ale crimelor: aceia ai chiliannlrri
'lltta, care a izbutit s[ nc fac{ sd atingem, asa cLun ri
sprrne el insugi, <rrmeriiopaci ai copacilor iurneginzirr. *'
l,lristl urr fantastic snd-american extrem de crrrios"
,'r'iginal prin inspiralia 1i accentele sale, reprezcntall
rlri crr seaml de cubauezii (iarreno, Wifredo {,anr,
rlcsprc care va fi vorba mai tirziu, mexicanii Rulino
'l'trrnayo, Raul ArLguino, brazilianul Uanclido por-
tinari. Pcisajele cle savani ale columbianului Gonzalo
,riza sint rnai pu!,in fantastice decib ale ecuadorianu-
lrri Camilo Egas, clar pline de melancolia stranie ir
rmsiirqitelor parnpe pustii. Visul Ecuadorului rle Tigtrs
(ll,l39)- * * aparlrine acelei mitologii a cruzimii, rnolteni-
tr probabil cie Ia strdvechile reiigii rnexicane, ce inspira
1rc Diego Rivera, Jos6 Clemente Orozco si Oavirl
lviiro Siqueiros, itrveirtatori tlc formc noi in eare
rrlletul Mexicului contcmporan se intilncSl,e cu sul'le[ul
.rzllr.ilor. si rnar-r;ilor rlo odirrioarlj.
' I,'onne cornllle, 1944, erv Yorli, i,{uscr.lrn oi }{orl,:rn
"rt
(N.,.)
^- (litat de Andre Breton, it Prilinzinaires sur XIottt.
I 'i7 (_.,..f
'" Nen'Yorli, Xluscum of llodern Art {N.A.)

16. < Pe actuala prdpasLie a tuturor consideraliilor ce ar
putea determina pre!,ul vietii, prlpastie c,e nu mai
cruli decit iubirea omeneasc[, Matta este cel care
line cel mai sus steaua, calea cea mai bund desigur
pentru a dobindi secretul suprem: guvern[mintul
focului.> (Andr6 Breton). Poetul insistl de asemenea
asupra laturii mediumnatice care conferd operei lui
NIatta acel aspect de obsesie qi de revelalie in acelagi
timp. Cu bund qtiin!5, el !i aruncd figurile intr-un
labirint, cel din Pelerinul ind,oielii (1946), bun[oard,
comparabil cu un mlrdciniq incilcib in care ratiunea
rdmine in mod inevitabil capbivd, rlar porunceqte
deopotrivd furbunilor ;i ciclonilor care rdstoarn[ ele-
menteie, amestecS. figurile si insuqirile lor, restabilind
astfel impdr[{,ia haosului: ca in Amelealalu,i Eros'.
Lumea lui Matta e populat[ cle larve care au cotropit
pS.durea qi au devorat-o; astfel, incet-lncet, jungla sa
a devenib metafizicd, prin degraclarca tuturor valo-
rilor, demonetizarea tuturor categoriilor. Pictura inti-
tulatd Ascultatri trdind," * inf[,tiqeaz5. concluzia acestei
reveniri la ncdeterminatul stihiilor, la masa in care
formele se intorc pentru a se amalgama intre ele
spre noi si rodnice naqberi.
Ar trebui s[ se fac[ intr-o zi dreptatc desenatorilor
clin revistele celei de-a doua jumltdli a secolului ai
XIXJea qi sd se spun[ cit de mult ar.r inftruenlat
ei formarea fantasticului conternporal. Nu-i vorba
rir: cei care au dobindib gioria, ca Gustave Dord
sau Grandville, ci de cei al cdror nLlrre n-a
ounoscut celebritatea qi care ilusbrau povestir.ile
de cdl5torie, Auentu.rile lni Robert-Robertn o * qi roma-
nele lui Jules Velne. C6zanne nu-i singurnl care
imprumuta din cind in cind modele di;rr Le Magasirt
Pittoresqae; e mai rnulb decib probabil ci Vamequl
P.ousseau qi-a alimentat din acelaqi periodic, sau din
cine qtie ce publica,tie similar[, pasiunea ,ri cunoaqterea
pridurii virgine de care a fost inti,-adevir posed,at.
Se pare c[ faimoasa expedilie in l{exic cu care gi-a
rrlrril, prietenii, cltre sfirqitui vie,tii sale, era doar
lrhisrnuirea unui imaginativ qi a unui vizionar, pentru
, ru'e visul inseamnS. o realibate; qi aceast[ realitate
rlcvirie qi mai reald pe m5,surd ce o visezi mai
r n l,tr11g.
S-rrr putea ca Vamegui pensionar s[ Ii studiat
ii copiat probabil dupd naturd,
- la Jardin des
l'Lrntes !
- vegetalia inspiratS. de miraculoasele gra-
r rrri ale Magazinului Pitoresc qi de propriile-i vise,
rlirl importan,ta operei sale nu consti in exactitatea
,.i naturalistd, depi astdzi botaniplii cerceteazl
lrrrctrros identitatea gi locul dc baqtind al plantelor
lrrxuriante din peisajele lui Rousseau, pentru a stabili
,lircl le-a vdzut sau nu in Mexic. Identificarea iu sine
nu spune nimic: orice orn poart5. in el insuqi lara lui
rlc vis, probabil strS.veche nostalgie a Paradisului
pirrrdut, qi cea mai mic[ s[min.t5. aruncat[ in lutul
lrirnerelor di nagtre unor vegeta.tii mai stranii qi mai
sicantice decit cele studiate de cll[tori ln ,tdri dep[r-
lrrt,e gi inscrise la locul cuvenit in manuale.
Sc vorbegte de realismul magic al lui Roussearr, dar
;rr:oste cuvinte au un in.teles dublu. Ele sernnific[ pe
rlrr o part,o faptul c5. reprezentarea obicctului cotidian
Irrsess sat,ulsti cu miraculos qi-i conferea un caracter
rrrirgic in adevS.rul lui supranatural, iar pe de alt5.
1r;ute c[ imaginea fantasticd, ,tiqnit5 din vis qi prin
rrr:cilsta irealS. pentru oamenii de rincl, se apropie de
roi cu toat5. puterea iubirii ;i a credinlei cu c;rre a
irrrrrircat-o artistul. A lua in disculie autenticitrt,ca
I'rirlurilor lui Rousseau ar p5.rea zadarnic, ba ohiar
;rhstrrd. Prin geniul pictorului, aceastl aLtd lu.me a
,lobindit ln via,ta gi-n sensibilitatea noastrl un loc
,,grrl cu acela al lumii noastre. Peni,ru el, pusiiul in
,'rrre doarme tiganca, fluviul verzui, domol, cu ape
ricnse gi grele, pe malul cdruia cintS.rea!,a din fluier iqi
',,r'ijeqte turrrra de pitoni, sihlele urieqelti bitute de
grrlopul cercetaqilor incdicra,ti cu tigrii, sint mai reale,
rlrrorr€cg sint mai necesare
- real fiind lucrul de care
;rvcm nevoie
- decit strlziie Parisului pc care-qi
lrlimba reveriile de c[ldtor prin Lumea-Noud. Agij-
,lrrri trebuie s[ ne gindim ci, hoindrind prinfeeria
rilivd a bllciurilor, el a admirat picturiie din mena-
.jlrii, unde se povesteau, in culori lipltoare qi naive,
* 7944, New York, Museurn of l{odern Art (},i.A.}
"*, 1941, Nelv York, Museurn of l{odern Art (N.A.)**' De Louis Desnoyers, 1840 (,. Tr.)

17. rrrrnaipolrrcnilc vinllori lirin junglf, ;i h[!i;ur.i dr*-
picale, r:ilirtorii pr.imejdioase pe apo vreunui Arnazon
inrpinzit tle r:rococlili, cincl tiirr clep[rt{r,i se autl r.:isrr-
nind stiiruitotirc i,ant-tilrnuri (Imagineii 1r).
Se prca l)oate {.ra llcitrsseau s;i fi rivnit, irr sirrcrr lrii
s;i egaleze .rl ja atil rle activir ir accsl,or nraElrernii e
rle l:ilci rnult incirlgite tle llirnbaurl si care au aliuri:nt,aI
in burr[ parle estetir:a llumintirilor. $i cil,i r-iinresi
llousgeau anonirni trei:uie sr-i {i pus LoL ce ar-earr litai
bun in srrlletul lor in irnaginile tnirar.,rrioasc, scornjit,r,,
spiilato tie ploi, crdpate dc vint, r.c ar fenrirr ir ;i
ast[zi pe lot uil,orii sritelor, dac[ ar mai fi tlcslnl de
naivi perrlru a lc inleiege ;i iub:i, asa cum lc iubea ;i
Rorrsseau t,u lruuginatia iui de copil. Pentru ci toerrnai
prin aceast,ir calitaie, a;a,nunrit,ii < naivi I - tr,lhtlr.,
carc-i slu.diase terneinic, ii numea < pictorii cu il,irni
siiute u
- sin1, mai aproape le i,nimn, nat,urii si cle
;;acralitaIea Ior,telor 13]glngntare, reaiisrurrl n,raqir:
devenind pcrrlnr ei Lut rnijloc de ir ajulrge la ceel ,:e
tr.rt l.ilr,le nLrmc{r reu,l,itateu cosmicd. si rlc a o cxl_rrirrr;r
Lotoda.l,i'1.
Iscate din vis (chiar rlacl visrrl se lrlnelle cu trir.nit
de biici, cr"r imagini rie rnagazin iluslrat sau cu plini-
blri prin Jarclin des Plautcs), t,ablourile iui Ror.rs-
$eau ajurlg l,ol, la Lrn vis: un vis aiit dc adinc, af,it cXe
intins cJ. nu-i rnai zlre;ti tirmurilc, ryi-ri cale ruai
dornneste ceva: cietuen[,ul incrrrrlator prin erceleutir.
rnuzica. Nr.r 'i.alsurile nevinovatc conrpusc cle ci illsu;i
qi rrintate ia vioarti in filtir pictor.ilor carc, rlesi ,ril
iubeau din t,oatir inirna r, rideim cle etr, curn rid intert,-
deauna ;rnechcr'ii cle nevinovlliir sfin-tilor, r:i arrir,,-
niile rnisi-erioase pe care Ie inall,ii lhrieml prirr{,r,:
copaci, invlli[rrcindu-le pe ramuri ca ;i cuin ar li
niqtc orhiriec sompl,uoase ori gerpi pestri{,i qi sciipi-
tori. Din ace,qt fluier emanl visul, dintr'-itsul ili
trage el forrna ;i rrulorile;rnuzica irnpietregt,e fiarr:lr
sllbatece care rd.mir tin[r-ritc loculni, cr.r ochii larg ric,s-
chiqi, fermeca[e ;i fermecindu-ne, amuteglc pisir-
retul {lecar, porunceqte unduirile pi[onilor in acru]
gros, aduce in inirna piidurii virgine o fernt'ie goalii
pe-o canapea? ea lns[$i ademeniti qi vr[jit{ dc flu-
ierul care a pdtruns in visul ei de trezie fi i-l cliLdeoqt.c
pe temelii somptuoase de rniraje.
li .;rlrlllca cosrnic,[ a ,'amet;irrltri llorisscilLr se inl.il-
r,,."1.,, asLfel cll i{ccca a lui Alt,dorler. iar fc-ttclc ilrr-
rn1{ri)tc alc lrri Parar-"elsius. pe {'ar0 le r:ita Bcnesclr
.u lrrir.irc la rlaeiltml gcrrnar|, s-ar ptrl,ca aplica
1r ,irf i,1. fipp qii in r,aznl ( umilului pictor atlal or r.
l',,,'i,.rrua lni Ronsseau o li rla o pridurc bintuitrl, plirrri
'1, 1;ipturi cle vis, tle fantasLicc felinc tirviilinrl plnntclc
,'rti r'iiragante, impoclobitc crr Iiori uria;re. de sllbat,eci
, rrr,, ,*till sir slrpunii vraja rrruzicii. tlc rnainrrr{c poz-
ir,dii' ,'ilre jouglcazit ttu porbocalt) ce pitr -qori in asfin-
Iirr.. J-arc rost sii rrc int,rcJriun dacii lr-'rrrei;r goalti drr
l),, i irnirpcalla l'i,suhti 0sLe acea )'a|lrvighl pr) oarc
1r, ll r-rl'irl o iuhise - ce ntinrttiitt, t'ttttnc pontnt o lirptrr.rii
,l, ri"i I,- satr rlac[Rorrsstrarr ahrpta[, sarr rlu in irrrnatrr
lrii Sapoleon rrl lII-lea. sub sloagrrl nt'ftrricit,rrirri
l,, rirrriiian; in srhimb, c lrc(rc!ilir sii arlrrriLonr. tcltnai
I,, i1r'u a reg{si qi aicri semriifir:a{,ia Eonr:ralir a piidrrrii
rir:rl.,olice, cI aceasi,ii s(-cr)ii ft 'isulrri -e pct,rcl-'.c (l0si-
,lur" rie cealaitI partc. cii o (rlt(i ltr.n?.e irrscaurni tlr: lapl
l,trttt tle d.iltrolo. Irrrobilil,atur porsorlajclor din sce-
rr, 1,. ,.1r'vis tr fi l,ot,nna ('ll accc.r a nrorlilol lrri IIatles,
i'ir ii rluil pc pirrnint u-at putt-.a e-rista nici o ptrn.l,r:
irll'r. rtralitalca lrana.lii gi cealalLS. suprernir.
lrirL ar-rrlali moliv tcura vinltorii, atlicir a otrlot'ttltti,
, ulrrrinild la vechii pictori gcrrrtarti in pelsonajrrl
r jllitonrlrri corrvr,rt,it. slin{rrl }Irrbr-'rt,, sittt lt vinii-
1,,1r1111i invingirtol', slilrrl,ul (ihcorghc, inspirii rrrrrll,r:
,lirr 1rr:isaiclc I'anl,asl,icc alc lrri Iiottssea tt '. I'ut,l, Si,
1111.1i,|o1i11, (1905. r'ol. part,.. Ziilidt), ll'igrul d.et.,orinrl rrtt
l,i, ,i {t908). Cercetu,;i. u,tat:n!i. tle rr.n, t.igrrr (11}0/+). irr
;rr r"1,;1si orcline dc irlei sc tturn[r'ii qii aclrnirabila crofar{r
' N:,trtunii, i,n 1td.d,ttre. clal,ind Iroliabil din t[8(l'i . ant,e-
rir,;rr';i rloci rnarii srriftl do pldrrri .irginc tlin 1rr-rrioaria
liriri - l!j10, in c,art,. furtrrna prlsrrhirnbii ligrrrl in1,r-o
t,,r'r'ria r-r-.geLalii, tiriLii laolatir ctt lrtttrzcle pritrtlc
,ri^ia;cle ierburi culcal,c tle viiclit'.
r',, li1ii realisrn rnagi(r, <, t,osnric D. t'itrc-l inspiui pc
lii,ussr-ilu, ilurnineaz[ ;i oyrercle unui all' rr picl,r;r rtt
irri:rr;r sfinti u, Sirraphinc T,oLtis, alc tr{rci tablor.rri tle
l].,r"r siul; dc-o cxuberalrlI fantastir:ri 1i lo ]asii sii
rr,'t,r'lziirr:gti in spatele lor r:,lripulile ner.irzrttulrti: atrca
S,,r,;rplrinc, tlespr.r carr: tll.rdt-. splln{.ii r:i este ft-.nreia
'i,,rir.1.) n-a vr"rzub in viata ei nll l,ablorr ii r'at(-lan

18. lntr-o cdmdrujd plcdtoasil din Senlis, dupi zile de
rnuncd istovitoare, crea paradisuri cle copaci, de
frunze qi cle flori comparabile cu imaginile de jungli
ale lui Rorrsseau, izvoril.e dintr-un suflet la iel de
bogat ca qi al aceshiia ."i infiorate de acela.si suflu
mislic >.
ln legdturd cu Sdraphine Louis qi cu Vamequl Rousseau
ca;i cu Alt,dorfer, Cranarh, Griinewald, Huber
putem vorbi despre o mis[icd a.pddurii; pe aceea;i
linie a rnaeql,rilor germani din secolele XV .:i XVI je
inscrie, la incepuiui secolului no-qtru, r:ei mai rnare
qi mai emotionant dintre toli rnisticrii pddurii: Franz
Marc.
Ce vroia sd spun[ Franz nlarc atunci cincl scria
despre inten!,ia sa de a picta o pddure sau un cal
( nu cum ne place noui sau cum par a fi, ci aga cum
sint intr-adevdr>? Fird indoiald cd exist[ brei feluri
de realitate: una creatd prin voinli, una intemeiati
pe percep{,ia sensibil[, care poate sfirqi intr-un conlren-
.tionalism al reprczentdrii, ;i, in sfirgit, o realitate
in sine, realismul magic, realismul cosmic. Acestei
realib[l,i, singura pentru care meritl sii trliegti ori
si mori, i-a consacrat Franz Marc boale clipele scurtei
sale vie-ti, qi spunem consacrat in sensul literal al
cuvintului.
Pddurea din picturile sale e locul prin excelen{,d
sacruT ea nu-i niciodatd diabolic[; deqi exorcizal:i
prin nevinov5{,ia fipturilor ce locuiesc in ea, nu are
nimic idilic ; nu-i demoniac5, ci denzon,icd,, qi clemonicd
ln cel mai inalt grad. Vizjrrnea lui Marc nu nizuieqte
doar sd vadd animalele a;a cum slnt ele, in acea
suprarealitate pe care cea mai mare parte a oamenilor
nu o percep, ci sd atingd mai ales punctul de la care
insuqi animalul vede lumea qi percepe propria lui
existenld. Loc fecund in metamorfoze, pddurea tre-
buie sd aibd insuqirea dc-a transporta omul inldun-
trul animalului, dar, pentru ca aceastd opera,tie de
transmutare ;i de transfer sd se implineascd, e nevoie
,ca -omul
sd posede, din punct de vedere plastic ,si
biologic, o cunoastere totald a fiinpei animalelor.
fn acest scop, incepind din 1904 qi pind in 1910,
Marc a intreprins o analizir fcirmali precisl, ;tiin-
lilicd a sLructurii,si a mi;cfilor, cu exactitatea unui
lrict,or animalier oiandez. Numai cu aceasti condilie
:r ;r putut produce starea de comuniune pateticd;
rrllrind cunoaqterii formale, uniunea magic[ a snbiec-
tulrri si a obiectului i-a ingdduit, pictorului s[ rca-
liz,rze visul s[u de conbopire cu natura. < Totu-i r-lnul. rl
llrri Lirziu. dep[gind aceastl comuniune pateticS,
linrnz h{arc se va strS.dui s[ dea transparen.t[ mate-
rir'r, cu alte cuvinte substanla nu trebuie sI mai
I il o piedicS. in calca pdtrunderii pasionate. Identi-
!icindu-se cu rniraculosui crea!,iunii, cu numenul
1'rlrlurii, el a urmirit analiza geometric[ a structu-
r ilor
- poate ;i sub influenla cubismului
- readu-
, irrd forma miqcitoare qi variabild la scherna ci
,,sc n,tiali.
r lnt:erc sr"L md transpun intr-o stare cle mare iubire >,
ii scria el in limba francezd lui Robert Delaunay,
lrrin martie 1813. Observind er.olu,tia lui Marc, vonr
vcrlea c5. ea se indreapbS" spre o sacralizare din ce in
trr m&i intensir a naturii qi spre o stdpinire tot mai
,lr:plin[ a sufletului fantastic al lucrurilor. lu trebuie
sii uitdm cd, inainte de a deveni pictor, Marc inten-
lionase s[ se consacre {,eologiei; pictura era pentru
,'t celdlalt mod de comunicare cu Divinitatea. In anii
11)06*1907, arta ii apirea in primul rind drept
trpresia pistthti sdu, ori un mijloc de a-qi stdpini
rrrlinistea. < Pictura trehuie s5. md elibereze de spaim5 I
(Sclisoare din 1906). $i a reuqit attt de bine, incib
irr anul urmltor scria: <rAcum nu mai pictez decit
lrrururilc cele rnai simple cu putin,td, clci numai
rrcolo se afl6 simbolurile, patetismul qi misterul
rral,urii r. Mo,stenitor al romanticilor germani, cIu-
t:il,ori ai intregulLri pinI qi-n cel mai neinsemnat
rrspcct al naturii, ca Philip Otto Runge qi Carus,
Nlarc se indreapt[ spre pddure, care-i impXrd],ia
Iirrrnecelor, locul unde se reveleazd misterele, qi spre
societatea enigmalicd a animalelor; determinat in
grrirnul rind de raliuni estetice: < Foarte de timpuriu
iurr avut impresia ci oamenii sinb urili; animalul mi
srr plrea mai fmuros, mai pur . . . l, apoi pentru cd
irrrirnalele pdstreazi neprihdnit in ele ceva elementar,
lova. organic de care oamenii au fost despuiati prin
lirl,inric qi intelect. Puritate qi sacralitate: pidurea

19. lrri Franz ,{arc este luuretr dinainte cle Plcatul S{,rii-
lnolesc ; rrn t[rlnt neatirls de C[dere. << Animalizar.ea
ar'[ei u, pe care ;i-o propunea, insonrna intoarcerear
Ia nobilolc lorrne pure; taurul, calul, antilopa, insu-
fle!,ite tlc un dinarnism uluitor ce lignegte de-a drcptul
clin izvolrele obir;ie i. Animalele qi copacii au un c.ar.ari-
1r,r sacru, peDl,rr cii n-au fost tirlte ln Pleat; pove$-
lind < legenda auritl I a pEdurii ryi a animalelor
in spilitul l'rauciscan al fraternit[lii universale, ai
< fiir ,t,ci nerlisociabile u, al < intregului in nnitate r,
potrtvif lvi ortlo catitutis, aga cum arninteqte cu
fciarle rlLrltir ildrcptllire Wcrner IIaftman," pictura
constituie instrurtentul rr-'r'elatici, al acelui int,reg ln
unul, prin rcprezeut,ar,ci.r copacului pi a arrirnalului,
!-ornre aniurait:,si forne vegctale sc intrepltruncl
;i scr r,rrul'undir -- iu f)esli,tur.L animalcktr, bundoara,
1til11 (( )f tent,liclr e li unstsarnrulung, Base.l), s&u tri
Cdpriua.re in 1tfulut'e. de ia Slaatliche Kunsthall+: din
l(allsruhe (1913-191/r) (lrnaginea 5), cun gi in seria
rle mici pir-,Ir.rri exct.ut,atc pentnr ir Prinl,ul Jussr.if r
(poeta Iilsc l,askcr'-Schiiler) oferind cel nrai hun
cxemplu al poetir:ii lui }Iarc 1i al saturirrii forrrrci
prin culoart-.. Culoarutr cste rrlcnroritrrl csen!ial }.irir,,
din t:are sr)ntilrerltul fanlilsl,ic irurnpc cu noist.,:]vit.ii
roclnir.,ie; ila l[r:usc o]ricctrrl urror, indelungattt st,lrdii
pr.:rsortirlc ;i al uurir. discu!ii <,u Ar:gust rIacke,', car.r:
se indeletnicer t'u ccrcetiiri ar-raioge. Jrli nu urrnrireau
si se intoartrri la simbolisrnul culorii, polrivil corrcep{,iei
ruedir:r'ale, ci sI reglscascir r.lrunrul sim]rolisrnului
rnagic. rralc, iu krc sl at,ribuic ficclrei culori o anurne
virtute, realizeazl ;i exprinrl lor:ul ei in viata cosmici.
pr'in insigi natura ei ;i in a{ara oriclr.ei asor,ial.ii
cle rirrlin intelcr:tual. -icest r,rronratism rnagic ingilduie
reprezentarea calului alirasLru, burrloar[, c,ar,e der,ine
un sinil:ol, un scmu de ralisrc perltru arli;tii ce se
grupcazl irr jurul lr.ri l{andinsky, sub st,indardul lui
Bluue Ileiter, ((lavalcml albastru). lrr 1912, Friinz
}larc pitr[cazit 'l'ttnuil caiktr albaqtri, unul dint,r:e r.rele
rnai Ir'unioase ;i mai emolionante tablouri ale sale
atit prin r:onstrLrc!iir granrlioas[ a formelor, c1t, ri
" in .tllulerei ittt l!0.
I {}l-rrr. 1t. 180 -- 18ii
,l utshurtdryI. I'rt str:l ierlag, ]hinr-:tren,
(.-{.)
lrlin r,irtutea r.iziouarl a coioritului care suprana-
luralizeaz[ animalul.
(lrornatismul sinibolico-magic est,e f ormulat intr-o
scrisoare a lui Franz l{arc cdtre August Macke, din
l2 decembrie t8t0: <Albastrul reprezintl principiul
viril, aprig gi ali,tltor. Galbenul principiul feminin,
blind, senin, senzual. Rogul, materia brutall qi grea.
l)ao[ vei amesteca de pildn Albastml grav fi a!,i![tor
lrr llo;u vei inllla Albastrul la o tristete cumplitd,
sii-n acest caz Galbenul care alini. culoarea comple-
nrentar[ Violetului se impune ca o necesitabe. Dar
rlat.ri vei amesteca acrum Albastrul Ei Galbenul ca
sir sco{i Verdele vei trezi Ia vialI llogul. rnaleria,
.. Plmintulr(, dar in acest caz, ca piclor, percep
irrlotdeauna o distinclic; cu Verde nu I'ei domoli
nicicind ltoqul hrutal, cLern rnaterial. Albastrul
(Cr:nrl) ;i Calbenul (Soarele) vor l,rebui srl. vinl
vrrgnic in ajut,orul "ercleltri pentru a reduce mat€ria lil
l ircere l.
S[ nrr lulm acrest sirnbolism drept lilcrii ile lege ,;i
rrrni trles s[ rtu ne inchipuim cI hlarc l-ar fi aplicat
intocrnai in pictura sa. Acest text atit de import,ant,
inclicl direclia cercetlrilor salc in 1913, cu numai
{u} an inainte cle r[zboiul in care avea si-qi afle
rrrriarLea, r:[ci a clzut la Verdun, ca qi l,Iacke, in
I916. Cronral,isrnul sirlbolic este un alt aspeict al
rriracfiei resirnlite de l,Iarc pentru abstractizare, qi-l
irnpingc la sintcze de form[ ditrl,rr.r r,cle rnai indrlz-
rrcte. Exe rnplul lui Kandinsky, care d e mul!,i ani f,i.awe
pcsrr./. era o lcclie imporbantir pentrlr artirstii din
grrrpalea f)er Blatrc llei,ter, ,1i o bunii partc dintre ei
il hlaserl drept model. Marc fusese foartc impresionab
1i tle l)elaun&v, i-r€11's are ull loc irnporlarrl, in curentele
irlist,ractizante, cleosebit de acti"r'e in acca epoci.,
,'erner Haftruarr cornpar[ scntirncn ul cosmic a]
lui Marc cu acela al lui Kandinsky.*t I-a amindoi
rnateria devine trarrsparentl, purd vibralie e.oloratd.
lj ceea ce cxprima qi l{arc atunci cintl scria: <tTob
lc se intirrpl{ e.qte metamorfozl gi vihra(ie in uriage
spatii cle timp u. Chiar tlac[ era mai pu!,in sensibil la
' ]Iuh:rei des
i.,.)
JaArhundert, Prestt-.|, lliinclrern, 19i(j

20. progresele gindirii gtii*!,iiicc decit Kandinlkv, care
luscse foarte irnpresionii rlc principiul di-nocierii
maberiei
- fisiun+:a at,olnului fiinri pc vrenlea areea
o noutaie de arllimi or[ -, ca ii ap{rea ca o evoluf,ie
fireascl a propriilor saie progresc arti:qtice. Iioart,c
caracteristice din acest, punct dc vedei.e sinL ullirnelc
clesene, executat,c irr timpr.ri rirzboiului: {orma vizibilS.
devine ril,ln pi-u'" i;li piercle cont,ureic rcaiisl,i:, so
nrganizeazl in virsic crir0nl,e rlinarnice ;i lnsc,1i
titlurile urrora ,-iinl,rc clr:senele sale (< Schile Fenbi.u
o lurne nouii r, < CiipJr feriircr:aiii r>, < Via,ta vegetalii
in devenirc > . . .) dcrnonstreiizi cl anirnaiui, chial'
ciacI n-a ciisptirut, inc5, s-n lranscendentalizaL, nu
mai figureazii licolo ca o liintri triciirnensionali, ci
in catrit,aie tie encrgie pur[, vraja piidririi spirii,u:r-
lizindu-se tlin ce in ce mai muib. No puLern lnchipui
doar, cu multri rIr-rrere? ce-ar {i realizat in ;rscen-
$iunea lui spii'itual[ qi plastici acest pictor adrnirabil,
dacd n-ar fi clispErut atit, cle tin5n, ia virsta dc brei-
zeci ;i qase de ani.
Ne putem intreba dac[ artistul, sorl,ib unci morli tint-
purii, nu aiesese cumva in mod inconsLient,, instinctiv,
p5.durea, locui unde picnitudinca vietii se reface dc-a.
pururi in ciclul de ciistrugcr,i qi dc ntr;Lcri, carc, pr.in
miqcarea lor penduiari, consLiluic insuqi priricipilrl
vielii. Pldurea devenisc st,rlvezie pcntnr oinul care
o contempla cu privirea < ochiului spiritual ). curn
spunea William Blacke. liantasl,icul lui Mar,c, deparle
de-a fi un fantastic al antagonismelor, al agonicuhii,
c& la suprarealiqti, se innrdeqbe cu rt.cla al-vechilot
maeqtri germani. El n-a reprezentat niciodai,[ bala-
urul, deoarece qtia foarbe bine c5. oricare animal este
in acelaqi timp 1i [amiliar ;i fantaslic.
ln carnetul de schi,te in care dcsena pe fronl, animalul,
inbobdeauna pre zenL, se simplific[. El clobindeqlc
< forme r in carel recunoagtent qi din carc evrrrl-eazi
in acelaqi timp inbr-un nedeterrninat unde zvicnoqt,e
respiralia anrpi[ a pidur.ii. Ajunsd ia cap[tul trans-
mutaliei saie rnagice, lolma clcvine suflot, ptleuilLa.
l,ucrurile trebuie si opun[ tot atit cle puline st,avile
ca $i aerul, spunea Marc.'fransforrnate iri rnase
spirituale, ele devin, potrivit titlurilor, forme v,oioase,
forme Lapttnd, fornze ju,ctndu-se, forne sfirln.ate,
litrnrc d,ormind. < Un instinct m[ cdlluzea de ]a arrimal
,,irtrc abstract >, m[rturisea Marc pe atunci, dar nici
[)r]ntru el qi nici pentru Kanclinsky abstract nu scmni-
lica int.eiectual. Dimpotrivd, depdgirea fiinlei limitate
;i inc:liise intr-o form[ deschis[ tuturor curentelor,
;rpLI ea insdqi s{ se preschimbe in ast,l'el de curente,
strnnifica posibilitatea maximd de eliberare din opaci-
lrtea rnateriei. A;a cum scria Kandinsk-v: < ln inima
nrca am asemui{, dc.ziriiegrarea atomuiui cu dezin-
l(rgrarc& himii inlregi. Perelii cei mai glrogi se ndruird
linrsc. Totul deveni incert, trernur'[tor ;i ]ipsil de
srrbstan,t,[. Nu m-ars fi rnirat r.iizincl culir o piatri
sc dizolvI in aer ;i se faco ncvlzutd. u
liormrrla a face vizibil inuizr.lilftzl, resort major ai
rrrLei fantastice, dobindeFte in legirturir cu trrba lui
liranz Nlarc o semnifica.tie mai elcvatii qi mai pr.ofundd.
(lunr in procesul evolu,t,iei sale estetice pictorul
rtjunsese la o transformare a formei in < expresie a
unor forte rnisterioase D, potrivit formrrlei prietenului
sr"ru August Macke, formul5 care-l impresionase in
rrrocl deosebi1,, ctiutarea transparentei amenin,ta insdqi
cxisicn.ta formei. Perioadei salc naluralisl.e ii urmase
;rceea cle analizir structurai[ (redescoperirea unor,
scheme esenliaie); cea cle mare lirism croma.tic ryi
rlc saturare a formc'i cu culoare, prin explozia a l,ol,
le imprcjrnuie;te qi conl,ine forma, venise abia dupii
iiccea, qi culoarea dominase forlna chiar cu riscul cle a
o face de nedesluqit. Acesta-i momentul cind prin-
r,ipiul sacru s-a subsl,ituit corpului rnaterial, dar
plstrind forma acesLuia, reclusd la inconsisten!,a ;i
Iransparenta alrlosfcroi. Fdpturi de lumind, energii
llenrentare ale materici populeaz[ c pldure descir-
nal,i. Frintre ele, Franz I'farc igi afld locul, liniglca ;
r,l ;tie cI <r materia cste iluzie I, simtc c5-i necesar,,
l)ontru ca nici materia qi nici noi inqinc sI nu ne
rlizoh'[m, ca aceastd i]uzie s[ plstreze totugi un tr.a7r,
un [,rup strdbdt,trt ctre luniinl, pllmidit cu ]umin{, ctr
rrrr trrrp gl,orios.*
l)acd Franz Marc prelungeqte no!,iunea de pddure
germanicd a ginclirii romantice, n{ax Ernst, se iritoarce
38 'ln l,erminologia teolcgici trupurile glorioase sint tm-'" l,rrrile lrreafr,rici{ilor duni r,,surot.tjc (N.'i't.)

21. spre pldurea preisLorici, in seria de compozitii
dezvoltatc pe aceasti temI, cea mai gr5.itoare fiind
Pdd,u.reu cect J/are (Offentliche l(unstsammlung, tsasel).
Frunziqurilc au pierit. Pldurea se reduce la nigte
trunchiuri despuiate de crengi, c,alcinate, aruncaLe
cle-a viihna in t,laroliscuml nop{,ii invadat, de hrna
ce rlsare, imcnsl. lnrpiotritri, pli[sinclu-qi starea lem-
uoasi pentnr a deveni rocl ;i melal, ea estc rezultaLurl
unor catastrofe cosrnice care sctrlmbi fala pdmintu-
lui. Nici o sevi-r nu mai poart|r iiatlin lemriuluscat,
pisirri rrit[cite printre coloanele dure qi moarte, acele
pislri al c{ror simitolism e slrins lcgat tle simbo-
list,ica lui Nlax llrnst,," filfiie aripi clezn.idijduitc.
Dacir multir yrente p[dnrea a fost una din[re con-
stantele artei vizionare a lui Ernst, tol cle fantasticul
selpei osurra -*e leagii ,si acelaal < hoarclei I (dc excrnplu.
in l,abiorrl ailtLt la Stedelijk l{userrm, din rrnsterdam,
pictat in 1927). Creaturilc clemoniar:e figrirate sub
acest 1,itlu vag antropomorf , dar intorcindu-se la
nedesluqil,irl unor crealii ebo,sate cloar ;i net,crminate,
sint adetira-tii locuitori ai unei astlel rle pidrui.
Pol.ri'i-il, strlvechilor creclinle germanicc, aceste <r]roar-
ile > pot fi < oamenii sllbateci I ai pictorilor gerrnani
plin secolul al XVI-lea, for{,e elementare dezl[nluit,t:
in cel mai slobod qi rnai silbatec elemcnt, descrise
r"raiv ile Dtirer, ,'ltdorfcr, CranacJr sau Brildung
Grien, transforrnatc prin lantasticnl lui Err-rst in
rnonq;tri de neclescris. Temd. frccl'entir, lratatl de
nrulte ori qi preluuginclu-se pinii a <t Tineri :dl,-
ctnrltt-;i tnanttt it't pk:ioare r> (i927), cun qi in compo-
zilia cumpliti cu fond cic pldure IIar Ernst a,rd,tinrl
unei feXe tinere ciipiilinet Latcilui srirz, asocierea lrldurii
gi a Hor,rrdci dernonstreazS. pinl la ce punct se piiatc
slvirqi resurgenta celor nai arrtice qi mai barbare
emolii tlatoribi irnaginatiei vizionare cultivate clc
suprarealiqt,i. rnrlrd Breton scria ci Ernst < aduce cu
sinc bucilile cri neputinll de reconstituit ale labi-
rintulni. llste ceva asemlndtor cu jocul mig[los al
crealiei I toatc fragmentele neinchipuit de dezbinate
rrnele de altele, nemaicunoscindu-rsi nici un fel dc
' Yezi nrai departe studiul despre LIax Brnsl, in calitate de
tt'eator .e rnituri, in capitolni r:u acest titlu (N.A.)
rrt,raclic deosebitl unele pentru celelalte, cdutau sir
,lcssopere noi afinitd!,ir.*
.ceste noi afinitdli existau deja in meuroria striveche
ir rasei, in acel tezaur dc ernolii colpctivc trlite de
rrcnum[rate genera!,ii de oarneni infrico;ali de pdclure,
rrrai ales de pddurea zbuciumat[ qi rir'[;itl de furtunS,
1i nu ne rlmine clecit s[ restituim Hoalrlclor lui l{ax
llrnst adevlratul lor numc $i adevdrata lor identitabe :
,'lc reprezint[ < rrin{toarea sllbateci )}, ;t(.r'l < l,Iesnie
llcnnequin D care galopeaz[ ur]ind pe crestele brazilor
printre fulgere si vintoase, cavalcada sl,rigoilor gi
rr rlemonilor, ai clror cai-{antom[ sfarml crengile
srrb copite. Hoarda nu mai insearlnir nlvala bar-
lrlrilor, nici bestialitatea originar,[ a locuiborilor
lrirdurii, jurn[tatc oameni, jumdtate animale, precun]
srrtirii qi centaurii din rnitologia greacl. Vln[toarea
sirlbatecd intruchipeazi spaima purd, spaima iscat,ir
,Lr ncsfirqiLul p{durilor negre qi stufoase, de diavolii
rrocturni infigindu-qi pintenii in niir!,oagele lor 1i
scotind rdcnetele furtr,rnii. Astfel, in ruodul cel mai
Iirosc cu putintd, I{ax Ernst a regisit drumul acestui
rrnil'ers in inconqtientul s5.u, a dezvirlLrit infricogd-
loiirea, malefica lui realitate, c[ci il purta in strdfundul
Jrropriei saie Iiin{,e.
l,a fel liqnesc ;i geniile piclurii r.irgine, alc junglei gi
irle savanei in picturile cubanezului Wifredo Lam,
,'irrc s9 intoarce la spaimele panice ale iadului tro-
Jri,'al. In iulerl,relirile europene ale plciurii primor:-
riiale, chiar qi-n cele mai fantastice, mai clSinuia
o cliscriminare deslul de vldit[ lnbre regnurile naturii.
(lonfuzia pdrea cu putin!5, dar nu era totald. Dimpo-
Ilir'5,in Junglalui Wifredo Lam** mebamorfozele au
iriuns la ultirna lor concluzie, zdmislind iiinle hibride,
irlc cdror elemente originare nici nu rriai pot fi recu-
noscute
- cum incl se mai inl,impl[ cu hibrizii ]ui
llosch
- pin[-ntr-atit se ama]gameazd intre ei qi
cornpllrl, clin imbinarea lor, o nouf, realitate" Satana
lni Lam**" poate trece drept echivalentul tropical al
grccescnllli lran sau al Diavolului medieval, dar,
' In Le Surrialisnte et Ia Pcintu.re, Paris, 1{}28, p. 4'i-48
tN.A.)- * Neq'- Yorh, lluseum of-** Idem
Modern -{rt (N.:1.)

22. din punct de vedere morfologic el este neclisociabil;
p[rlile umane qi animale din care-i alc[tuit au fosi
absorbite qi transformate de humusul atotputernic
al pidurii_virgine, s-au reintors la materia originard,
la milul din care se iscaserii. (Imaginea 6).
PS.durea din picturile lui Lam, in care colciie o viatl
amenin!5.toare gi curnplit[, e lipsitX de orice m[surd
comune cu pldurea adaptati la dimensiunile omului
occiderrtal. Aici totul are un mister inuman. Exami-
nincl figurile acesbei compozi,tii, distingem o puzclerie
cle personaje ce se confundd literalmente cu copacii.
Umanul qi vegetalul iqi schimb[ reciproc insuqirile,
iar in jocul acesta nu inbr[ cloar oamenii gi arLorii,
ci ;i demonii, qi zeii, qi animalele, qi statuile sLr[-
morsilor, qi m[;tile geniilor, r*i obiectele rituale inclr-
cate de vr5ji.
Coloritul .violenl, qi s{lbabec al acestui tablou, exac-
titatea vizionari in desenul formelor, impresionanta
majestate a monqtrilor ce apar ca niqte divinitl.ti
ale lumii ecuatoriale, confer5. pl[zmuirilor ireale al'e
lui Lam o realitate indiscutabild, un adevir infri-
coqltor. Ei sinb mai convingtitori decit monq{,rii lui
Bosch-sau Redon, cleoarece qtirn ci sint posibili in
at,mosfera in care au fost zlrnislili. Au aceeaqi natur{
ca qi hulpavele plant,e carnivore ce-,1i cascd larg
capcanele adernenind ariimalelc rresocotite pe care
le vor clevora, ca ;i irrsectele rnirneListe, ce imiti
atit de bine copacii incit ei inqiqi sc lasl furali dc
aceast[ deghizare.
Flaosul for,estier al lui Lani nu-i cci dinainte de
facerea luniii, ci este liaoiiul de dupl p{cat, in ter-
rnenii legendelor sdlbatece: o naturi
-smintiti,
ale
clrei instincte nemisurate au apucat sI indbri,se
r:rtiunea qi care recade in orgia panicd a nop!,ilor
americane, in nedeterminarea formelor, coonpa.at ite
cu materia in vegnicf, facore gi desiacere dint.-un
creuzet incandescent. Acesb paroxism al pddurii, aqa
cum il descrie Larn, nc intoarce la strdvec,hile legende
despre Jacerea pirnintului, la inceputul virsi,elor
hrmii qi la pieirea speciilor in ultimele vXpi; ae enerpJie
vital[ pe cale t.le-a se stinge. Picl,orul a < trditr
".garri.aceste apocalipse ale junglei, iar tablouriiesale pcives_
tesc infrico;[toarea lor cronicd.
r. iN iMpAnATrn NEMARGTNTTA A rNsoltrului
(la,lul lui Daumicr. trnsolit Si Incongruem. Moralitdli
;i, cupricii: de Ia Bosclt, la Tiepolo. Pulcinella, o cdld,azd
in lamea fantasticd. Al,freil Kubin: fan,tamele locuiesc
i.rr. vid,. t,Genitil pentru care meobisnuitul Si irespira-
hi,l.ul stnt hrana cea de toate zi,l,ele.> Iiegrurile lui Odilon
fted,on ;i za,lul d,e cafea al lui Yictor Hutgo. Gustave
l)orC erploreazd, necanosctttul.
lrr impIrS{,ia nemlrginiti a insolitului (neurlrgi-
nil"ir pentru cd, cel putin teoretic, facultS.tile irnagi-
rrrl,iei slnt fdrd de rnargini), toaLr: lntilnirile sint
, ul trtisib ile. I n imp S.rE tia lno irstrilor, vari eta lea combi-
ru't,iilor posibile, extrase din diferit,ele rcgnuri alc
rrirt,urii, pirea infinit[, qi tinea qi ca de domeniul
insolituiui, c[ci monslrul cste o flpturX compusI
ilin p[r,ti legate intre ele ira.tional qi antiorganio
prin ceea ce pare un capriciu al spiritului: un ft.rsus
illrturael un joc al naturii, $punem noi r:ind e vorba
r le monqtri reali, prunci cu dou5. capcte, vi!,ei cu
lirse picioare. Cum ins[ capacitatea naturii de a
sc juca este mult mai lirnitatii dccit puberea irnagi-
,ratiei, aceste < jocuri ri r5.min, de obicei, inchise
irrtr-un repertoriu de cornbinatii destul de sdrac.
l)impotrir'6, inventivitatea omului are un cirnp de
;rctiune practic infinib, clci nu trebuie s[ lind seama
rle verosimil sau tle posibil, iar adevlrata lui lmpI-
rltie, asupra clruia domneqte ca suveran absolut,
capabil sd-qi implineasci toate oapriciile, pinl qi
cele mai ndstrupnice, cuprinde cu precldere neyero-

23. sirnilul qi imposibilul. Vcchea rivalitate clintre onl
qi l)uninezeu (sau Natur[), consitletrat drept creator.
qi acea ambi!,ie treziti intr-insul chiar din clipa iri
carc s-a niscut, de a umbri pe l)umnezeu qi Nitura,
prin geniul siu creator, il fac sir respingi sl,avileie
puse de legile crea.tiei, iar aspiralia cle a simli in
jurul lui un spa!,iu nehotdrnicit il biciuieqte imaginltia.
Accsta se strltluiegte atunci
- chiar cincl nu lircreazit
la f{urirea unor monrstri . . . , sI adune laolalt;i
forme pe care nrr le apropie niei un fel de relat,ie
logicl gi la imbinarea ci"rrora ratiunea nu conlrihriic
nicicurn. Perntru a justifica asemenea intilniri, irnagi_
nlli:r poate ndscoci o por.este {an{,asticd, ndtir-
rile bundoarS, sau se mll!,umegte doar sd spun{;
iat[-le impreunir, pi cind te gindeqti c[ pdrea clr
neputinfi. sI le aduni vreodat[ laolaltd;
'facret,i
ce
poftili cu aceastS. incoeren{ii...
Irrcoeren{,a, care contrazice decretele logicii ;i scan-
clalizeazi ratiunea, in aceeaEi m[sur[ in care inilacI-
reazd _
irnagina!,ia, constd in refuzul raporturilor.
lrormale ;i inlocuirea lor cu noi raporl,u.i i*por"
de fantezie sau de acea formri a fantasticului pirsu_
punind existen,ta in lucruri qi-n evenimente a unei
io{ice ;i a unei ratiuni interne, ce scapd controluiui
jtdecdlii omeneqti. Rolul aceluia care ifab,rleazir. fie
cd-i pictor sau poet inventator de miturj, e..t.e sI
justifice ceea ce oamenii obiqnui,ti considerl o zmin-
teal[, adici s[ punl in evidenli forme in care coerenta
p$r!ilor scanilalizeazd, pentru c[ esbe ilogici. lntrucif
obignuitul bcneficiazl de proteclia ra,tlunii, t,ot ce
este_ antiralional, tot ce nu se dezlinoviteqte, in
mod imediat, printr-o explica_tie logicd, r.a trece
drept insolit.
Dar artistul creeazl forrne: aceste forrne existl ca
lorme create $i sint, pe deasupra, reprezentaretr
unor obiecte existincl aievea in naturd, nicidecuni
obiecte in mod scandalos anti-naturale ca in impir-
ritia rnonqtrilor. Numai raporturile instituite intre
aceste forme ralionale sint irationale. Agadar. de
vreme cg, prin ac!,iunea artistului, aceste raporturi
au deyenit evidente, tot atit de concrete qi de obiective
c& .,sl s eventual[ reprezentare a realului, trebuie
si presupunem cd existd o alti logicd, o altd ratiune,
.are a indnrmat organizarea lor, ele fiind astfcl
txpnesia unei realitlli ascunse, necunoscut[, neveri-
licatir, dar posibilii. Insolite nu sint elementele con-
stit,utive ale acestor rtrporturi, ci raportririle in sine.
(.ia atare, fantasticul insolituhri va fi iu esent,i un
l'iintaiitic al rapolturilor.
ln iusolib ca qi in monsbnros, este vorlra de o clizlocare,
,'lr alte cuvinte de o rlelrlasarc, r1e a;ezarea iri pozilii
,rrbitrar'e, nclire;ti. rrerationale, a prir!,ilor obiectului.
hl -nglin, lteforma a s{drimat adcseori vitraliile
cu figuri din bisericile gotice, in virtutea acclei
voinle de non-reprezcnbare cc inspir,a deopotrivii
pe el'rei qi pc arabi. clar in loc sri inlocuiascii geamlr-
lile sflrimabe cu geamuri lirti irnagini, cA il reoon-
slituit aceste Ierestrc, iir.incl multi grijir ca flag-
rncntelc oe infl,tiqaserl odinioarti niqte personajc
sti fie risipite intr-un soi rit-. ;arad[, pc carc am pntca
r-,r-r, {'redem extravagan.t,[ dacd n-am cltnoaryte ideea
r-'are a impus intii distrugerea formelor., iar rnai tirziu
ace;rstl construclie a informrrlui. S[ presup'rnem
t'ii iconoclaqtii ar fi avut o voin.t[ artisticS. qi o iniagi-
rratie creatoare: din fragmentele cle figuri risipite
astfei la intimplare de o mil5. cle artizan s-ar pu[ea
laqtt-. o seamiL rle forrnc'. lireqbe nnn-reprezenta{i-
r-rn;tle. ;i mai aies lipsite de orice lel de asenr6nare,
hir chiar qi de orice rciaJ,ie cu figurile existente ant,r_rrior,
rlar valabile ctr niskl crea,tii de sine stltltoare. Itrra
'iest,ul ca o voirrll creaboare s{ imbine toate aceste
l,nctiti cle slicli dupi principirrl care a inspirab trlci-
l,uirea rnonqlrilor lrri Bosch, qi nu la voia intimpllrii.
l'l lesne de pr.esupus ce int,ilniri extraordiuare ar
ii pultrt ob!,ine astlel un spirit invcntiv qi inzestrab
ru simtul fantasticului, pornind de la accastd ocazie
prielnir,i ;i str[bitind toate graclcle insolitului, de
ll br.rrlesc la blasfernic.
Llintl rfunine doar pe plannl burlescului ;i i.rl nevero-
similului nraterial, uirnirea ce se na,st,e clin insolit
produce o forml inocent[ a fanbasticului, ca in acea
gnavurl de l)aumier infriliqind nn om ingrozit, in
llma;i de noapte, care in fata uqii sale
- la etajul
$a$e -- d5. peste un cal cabrat, cu nirrile fumcginde.
Nici un lel de sentiment supranatural nu l-a inspiral
pe artist qi ca atare nn-l emo{ioneaz[ nici pe privitor.

24. Supranaturalul nu intrd in joc, exceptind cazul cd
i-am atribui lui Daurnier intenlia, con$tientd sau
nu, de a face aiuzie la calul mitic, in ipostaza de
bidiviu dumnezeiesc
- Slepnir, calul lui Wotan -sau la animalul psihopomp* din legendele germanice,
sau la calul-cosrnar al lui Fiissli. Ilxisti, la treptele
cele mai de jos ale fantasticului, o searn[ de posibi-
Jitdli de efect comic, 1i un astfei de efect functioneazS
;i aici. Dar conrir:ul in sine e deja principiul inversi-
unii sau al subversiunii rationahrlui, qi aceasta con-
stituie un prim pas $pre ingrijorltor, spre cumplit.
Adeseori e f oarte greu sX deosebeql,i comicul pur
de acela care na$te frica de supr:anatural, starea
lantastici; la Ensor., rno;teniLor in acest sens al
arti;tilor olanclezi din Evul Mediu qi Ilenaqtere ,
trecerea dc la hazlirr la ingrozitor se produce foarte
repede; se pare cd dislanta dintre uimire ;i spaimd
este neglijabih qi c[ virbualitSlile {ricii incep si
existe chiar ln surprizit.
E firesc ca in spiritul burghezului lui Daumier frica
s[ urmeze numaidecit uimirii; flri a mai fi nevoie
sI reflecteze la aceastd vizitX ncaqt,eptat{, el simte
ca cveniment imposibil, deci pr,imejdios, faptul cI
un cal a izbutit sd ajungl pin[ la mansarda ]ui.
Dc rrreme ce un cal real nu poate urca sc5rile, atunci
calul acesta, atit de seme!,, atit de tulburdtor, este
un cal ireal, supranatural, fantastic, $i, cum incon-
qtientul memoriei colective de;teapti in asemenea
cazuri arrintiri ingropate de milenii intr-o aparent5
uitarc, e lirnpede c[-i vorba de un anirnal rdu preves-
titor, o solie a rnor{,ii. Intmcit asocia.tia dialecticd
dintre cal gi moarte nu-i totuqi posibild in cazul
personajului lui Daumier, care ignord pind qi rudi-
mentele unei astfel de apropieri, aceastd. teroare
socrri tiqneqtc r.lin inconqticnt, unde lusese pdstratd
precunr o tainic[ migdal[ in coaja electului comic
accesibil tuturor ;i cleclanqind risul facil ce rezultd
dintr-o percep{,ie n,aivri a insolitului.
Cri toate acestca insoiitui se complace in forrne
mai rafinate rii mai tulburdtoare aleneobiqnuitului.
In tripticul iui Hieronyrnus Bosch, aflat la Esco-
lirl qi irrtitulat Grtitlina pld,cerilor pd,mf,ntegti, rumai,-
r,i m in puzcleria personajelor prezen'r,ate in cele
rrrui bizare posturi gi dedindu-sc tra acliunilc celc
nriLi incongruente urrnitoarea sceni: la cr.le douX
lxiremitdti ale unrri tub de si,icld, lrnplinta.t intr-urr
Jr',-rct, uriaq, chipril unui orn? care locuielte ca un
srhimnic in chilia sal qi Llli ryobolan sc privesc nr,ruis-
, lt,i. lni-anr fi alcs aceastl situa-t,ie noverosimil[, c{intre
srrteie dc actiuni incongruente figurincl in t,abloul
iui Bosch, daci ea n-ar ilustra pe depiin, gi rnai
ronving[tor decit, gravura lui I)iiumier, l,r'ansfor-
rnrrea cotnicului i-rtl,r-un sentir-rrcnt de groaz[. h'Ieca-
rrismul surprizei era r.[clit la Daumier, ;i aproapr.
ini'antil; niisl,erul o dab[ accepLat, .na$terea emoliei
I'antastice se sS.virle$Le de Ia sine. ln compozitia lui
Ilosch, dirnpotrivd, insolit,ril nu poat,e fi {orrnulal.
llr,rte imposibil ca un orn si incapX int,r-un fruct,
rtrar nu-i neverosimitr ca un om .si un ,sobolan si se
priveasc[ cle la cele clouf, extrernitd,ti ale unui bu]r
ric sticlS.: e,sta se poute. $i totuqi irnpresia de enigmri
sii de grozivie este infinit rnai intens[ in aceast[
oonfruntare deci[ in aceea dintre burghezul parizian
1i calul-{antom[; datoritii contextului, in primul
rind, faptul c[ toabe personajele din grltlind, qi sinl,
probabil vreo citeva sute
- cine oare le-a numlrat
;i descris?
-, se situeazit in insolit: inslqi almosfera
gridinii tine de fantasticul pur. Nici un efecb comic
nu-i ciutat aici, iar ciudd.tenia nu-i niciodatl hazlie.
Caracl,erul lantastic ai arestei picrturi, extrem de
neiini;titor, constI in acumular,ea veqnic innoibl
a asocialiilor bizare, aceea a omului cu qobolanul
nefiind, prin ea inslgi, una dintre cele mai fantaslice;
rnutrt mai fantasticd ar {i postura blrbatului gol
ducind in circI o uria;[ scoici ale clrei valve intre-
deschise lasd la vedere picioar.ele unei perechi
imbri.tiqate.
Goliciunea edenici a locuitorilor din Grldirrl arnin-
tegte goliciunea llri Adam Ei a Evei in Paradisui
'ferestru, dar, in realitate, qi-i cu neputint[ ca Bosch
sd fi gindit altfel, e r.orba de un infern sau, poate,
de o stare interrnediarri intre paratlisul teiestnr
traditional, figurat pe aripa sbingl a LripLicrrlui,
Ei infernul inflbiqiit pe aripa tlreapti (dreapta Eif n mitologie, cirlluza suflel,elor celor morti (N.Tr.) 46

25. stinga in raport cu privitorul), deoarece, potrivii
localizlrii sirnbolice a binelui qi a rdului, infernul
se afld in sbinga panoului ccntral, pe partea sjnjs-
frzi,* care-i a rnortii, a plcatului, a diarrclului.
Comentatorii lui Hieronvmus Bosch se str[ciuiesc
s[ descopere in]elesurile ascunse in diferitele episoade
ale tablourilor sale. E o muncf, destul de uqrard
in cazul compozi,tiilor care sint de fapt niryte proverbc
ilustrate: proverbe populare, deci familiare tuturor
oamenilor clin vremea sa, qi dintre care unele s-au
pdstrat tn limbajul curen0 pinI in zilele noastre.
Il mult mai cornplexd atunci cind e vorbn de clesci-
{rarea unor rebusuri de ordin spiritual, a unor garade
iniliatice, al c[ror ansamblu ar constitui rnesajul
ocult al unui om familiarizat cu ereziile qi simpatizant,
dacl nu chiar aderent, al credinlelor helerodoxe
din vremea lui. S-a emis ipoteza ci Bosch ar fi fo-qt
membru al sectei Fralii Spiritului Liber, ceea ce nu-i
tlovedit, dar e sigur c[ simbolul mistic, criptic, ocrrp6
in opera sa un loc mult mai mare ciecit < bazac;oniir r
sau < moralitatea r. Cu privirei la acest subiecl, s,irir
scris o seaml de lucr5.ri sayanle, dintre car.e cei-r a
dornnului Jose lloberto Teixera Leite* * pdtnincle
foarte adinc in mistcml boschian, pentru a llnruri
gravitatea diverselor salc semnifica,tii, pe planuri
din ce in ce mai complexe.
Ajungem astfel sI justificlur insolitul, sd reglsim
in el firul unei anumite logici, al logicii- sole,
,1i sI postuldm c5. orice reprezentare fantasticd,
oricit de absurdl ar fi, are o semnifica!,ie. Cinc spune
semnificatie, spune raport ralional. Insolitul ar
avea, agadar, pe un plan nccunoscrrt privitoruiui,
;-i poate chiar al arNistului, raliurzeu so. Aqa se explicii
ile ce atil,ia analiqli se apleaci asupra opcrelor fanlas-
tice pentru a demasca manifestarea subconlbienhllului
sau a incon;tientului pirrtorulni, cftrbintl s[ extragd
t.Etimologic, sinistru ;rroviner din latinl: sinjskr tsling.i
qi se_p;rstrnazri in francoia I'or:he in fornta senestre, cu ieela_'"i
inlelt',s. lraplat ,sl producr: si nrutatia scrnanlicit pinia lir
sensul at:turrl (N.Tr..)
"'Ilieronyntas llosch,Iio dc Janciro, 1956. V. dc asernenea
Irlnrico Caslelli. Il Dentonia.co nell'arte.'frad. franc. I_e
Dinton.iaque clans l',4rt, 'rin, Paris, igig (N.A.i.
;rsi,lcl argrrmcrrte pcutru elahorarea unei psihanalize
;, inr,ongruentuiui.
l) posibil ca aceasta lnet,odii sd tlea rezullat,e valabile
.,t,rr nci cind e vor.hia rle. tsosch. r:rare-i incE foarte
,l)roape de gindirea rrncdicvald atit, dle L,osat,5 in
rirnbolrrri vii ;i penNrur fare insolitui llrai 16spunde
.i llt,or t,eiuri. stranii, ale nrat,unii. Deii iilspirat cle
,,lr: rn&i indrlzllc_te i,ller mo,.lerne ttrin epoca sa,
llrrsch, ca at,i{,ia dintre coririi.rrrnpc,rar,'lii sai. 1;i pdrstreaz;1
r';r{ircinilc implir:t,at.e in Er"ul }-tealiu. Cia af,are, este
1,,,r'fr:ct, rrerosimi] ca imagineer eritrirsi'L aiin Grd"dina
i'lilr,erilor prirnint,e;1li
- oluul si sol,,rllarlul
- "q&
cores-
l,LrnrlI r-reuncia ,:lin acei". rlict,o:lnr-] inLl]t, inrlrdgite
1,, liopoml olanr.lez, sau r.rr'lunei j,-trrl.le simholice,
:r.tutir.[ Ia trn ltot'l r'lr,'a qllni]i sau: cle a.,tn,e{]e, {lrrmulat
tt I'trdriiznealii, prillllr'-,.r i.t.ipt(-lqsrnii. jn at,eastl
i, i zilrii asoriilt.it'.
ilrrr,irtfrri r:ttpt{,r'.in, atit, ,i'ld deseorl lngellli,'lat r:u
rnsolitrrl in opera de ant,i jinciL aceste cuvilate au
lrrrieni{. sinoniule, trie,r:ti-i vor}ra de Capri,cltas de
ti ]ovri sau d"e CalLricci rllc 'li-icpolo. pare sJ indice
,1
r-rrul i)ur, lantezia iuocrenlil
- in{,eieg gratuitd
-sl si exchidI raporturile siurbolice. filozo{ice, mistice"
ll'{. scurt? capriciul ar fi un arabe-qc al imaglnaliei
;i am greqi tlac6 i-ant al,rihui un inleies profund.
iL pot,cza este admisibila, clar nu trebuie sd uitirn
''6 artistul a putut s[ enunte sub masca unui capriciu
li o idee pe care iqoviia s-o lormuleze deslu;it, lH.slnd
pe seama inilia!ilor lrrtelegorea ;i iitterpretarea
nnesajului saLr, de asellleneA, sd ascundi, sub aparenta
locutrui, un gind irrr:his in sutrconqtientul sdu, Trecerea
r{in inconqtienL sau diu srrbconst,ient la forma vizi-
hil[ se face prin folosirea sirnbolurilor. alese dinco]cl
,Xe controalele ra!,iunii 1i, probabil, pentru a se
sustrage raliunii. Forma fantastici e astfel, foarte
,'leseori, acea form[ simboiicd al cdrei in!,eles ocr.rlt
nu poate fi descifrat, decit dup{ ce ai recunoscut
in prealabil rnecanismul enuntdrii plastice a ideii.
Cu alte cuvinte, s-ar putea spune c[, aproape intot-
rleauna, insolitul este o asocialie ra!,ional5 valabild
,rXoar penLru ini.tial,i. i.lacb.-i vorba de un limbaj in
urod int,ent,irtnat criptir:. sarr valabild doar pentru