Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica

lrieree C$F a Bfrbliqtecii ['la$ioma{e
}TEAh$U PffiTRI"I
ofarnmacoiogie c$nnich /
ligteanLl,T. Firozynskr, V. Chiriqft,
Fsi|'ronrnia 'X99tt
P' ; crn'21
'i s73-572-',|36-$
:zvnslti Tadeuss
hiri!5 Vasitc
.14
L2
SOGOLA
sEStuNE STilNTtFtCA SepreMBRlE 1998
PSIHOFARMACOLOGIE
CLINICA
Sub redacfia:
T.PIROZYNSKI
P.BO!$TEANU V.CHtR|TA
Editura PsihOmnia
lagi 1998

Pe copertd:
Dulle Griet - 1564, Anvers, Mus6e Mayer Van Den Bergh
Teh noredactare com pute rizati :
DANIELA MARIAN
Gulegere text:
CECILIA DARIE
MARIA.MAGDALENA VAIDA
PETRONELA CIOBANU
CAM ELI A- EL EN A M U N C ELEAN U
Traducere text:
AL.PASCU
R.ANDREI
lsBN 973-572-136-8
Editura PsihOmnia lasi 1998
$coala de psihiatrie de la "Socola"
continuitate in conceptualitate
P. Boigteanu
Spitalul Universitar de Psihiatrie "SOCOLA" lasi
Spitalului Universitar de Psihiatrie "Socola" - lasi a
fost construit intre anii 1897-1905 intr-un teritoriu unde
pind atunci asistenla bolilor psihice gi preocupdrile privind
soarta bolnavului incd nu deveniserd o distinctd compe-
tentd medicald.
La lagi, pentru prima datd in Moldova, se dezvoltd o
asistenla medicald calificatd prin functionarea, din 'lB58 a
ospiciului de la Golia. Directorul acestui ospiciu, Julian
Lukaszewski, autor al unei teze de doctorat sustinutd in
1862 la Berlin, considerd "chestiunea alienatilor ca fiind
foarte gravd si importanta, meritind atentionarea atit a
publicului inteligent cit si a autoritatilor tirii".
Sub forma modernismului european de la sfirsitul se-
colului apare gi se impune ideea conslruirii unui spital mo-
dern de psihiatrie, sub forma unor construclii multipavilio-
nare cu amenajari gi functionalitati diferentiate dupd forma
de evolu{ie a bolii, cu amenajarea de spa{ii verzi gi po-
sibilitatea unor activitdli ergoterapeutice. De asemenea,
se insistd, pentru infiin{area unei clinici de psihiatrie pe
linga universitate 9i este in mod indrazne! exprimata ideea
instituirii obligatorii a invatdmintului de psihiatrie, fiirrrt
1
4
I

Psihofarmacologie clinicd
criticatd lipsa de informare a medicilor care decid inter-
narea in spitalele de psihiatrie.
Existenla Universitdlii, a Facultalii de Medicind, a
"Societilii de Medici gi Naturaligti" (prima societate gtiin-
tificd medicald din Romania), comunicarea s,i contactul cu
centrele de culturd din Europa au dus la emanciparea gi
deschiderea spre progres a opiniei publice astfel inc?t pe
2O mai 1892 corpurile legiuitoare ale tdrii hotdrdsc con-
struirea a doud "institulii pentru alienali" una la Bucureqti
$i alta la lagi .
Construirea Spitalului "Socola" a durat din anul '1897
pind in anul 1899, amenajdrile interioare gi dotdrile care
erau necesare intrdrii in functiune a spitalului prelungindu-
se pind in toamna anului 1905. Spitalul avea o capacitate
de funclionare pentru 300 paturi dispuse intr-un sistem
multipavilionar gi cu o formi de organizare ce eviden{ia
puterea ideilor novatoare in asistenla bolnavilor psihici.
La data consemnatd pe placa comemorativd, 12
octombrie 1905, medic primar gi director era Alexandru
Brdescu care in perioada 1889-1903 delinea gi calitatea
de profesor suplinitor la catedra de psihiatrie de la Fa-
cultatea de MedicinS.
Lucrarea sa reprezentativd "Cum sint considerati gi
asistali alienatii din Romdnia" pe lingd apelul pentru cre-
area unei conceplii umanitare 9i medicale noi in trata-
mentul gi asistenla psihiatricd, aduce contributia unui con-
Psihofarmacologie clinica
cept anatomo-clinic cu ?ntelegerea dimensiunii sc-rcr;rl. ;r
patologiei mentale.
Astfel, asistam la un proces de consolidare treptata ;r
psihiatriei prin asigurarea medicala a asistentei clinice si
preluarea invatamintului de specialitate intre 1 g}6_jgj2
de catre Panaite Zosin, adeptul unui invaldmint de psihi_
atrie cu orientdri medicale si fundamentare biosociologica
intr-o viziune anatomo-clinica.
Remarcam originalele contributii teoretice le lui pa_
naite Zosin aduse la dezvoltarea psihiatriei, a relatier
acesteia cu medicina legala, criminologia si jurisprudenta
acesta fiind preocupat de activitatile expertale etico-deon_
tologice si cele de psihiatrie sociald. Dar, mai presus de
aprecierile critice ale optiunilor sau orientarii sale doctri-
nare, generoasd ramine deschiderea permanenta catre
conditia umana si destinul bolnavului psihic precum sr re_
ceptivitatea fata de directiile moderne ale dezvoltarii psihi-
atrier ca disciplina medicald cu strinse raporturi interdisci-
plinare, biomediale si socrale.
Spitalul Socola devine, prin numirea lui C.l.parhon
ca profesor si director (1917 - 1g2B), centrul uner activitati
medicale si stiintifice prodigroase care a orrentat sr funda-
mentat concepte si domenii noi de cercetari disciplinare.
:rctivitati teoretice si practice de corelatii rnterdisciplinare.
c;rrlrul teoretic in care se plaseaza cercetarile sale experi-
|rrcrrl;rle si clinice depaseste criteriile anatomoclinice si ccl
;rl prrlr rl.r;iei clinice, printr-o interpretare originala lrirrrrr,.

dicald in care boala este inteleasd ca o altd expresie a fe-
nomenului biofunc{ional normal. Din acest concept ge-
neral pornegte orientarea endocrinologicd si biochimi€ in
studiul bolilor psihice.
Activitatea gtiinlifica a lui C.l.Parhon, realizatd printr-o
continud cercetare analiticd si experimentald, s-a con-
cretizat in lucrdri din domeniul neurologiei, endocrinologiei
gi psihiatriei, conceptul cdlSuzitor gi sinteza acestor lucriri
gtiintifice prefigurind direclii de cercetare ce-gi dovedesc si
in prezent actualitatea precum endocrinologia, endocrino-
psihiatria, ilikibiologia, pedopsihiatria, geriatria, geronto-
psihiatria, criminalistica si psihiatria medico-legald.
A dezvoltat gi modernizat laboratorul spitalului de psi-
hiatrie ca bazd de experiment 9i cercetdri de biochimie,
fiziologie si morfopatologie, din iniliativa sa constituindu-
se, la 9 noiembrie 1918, "Societatea de Neurologie, Psi-
hiatrie si Psihologie" care in decursul timpului gi-a orientat
preocupdrile cdtre psihopatologie, endocrinologie gi medi-
cind legalS. Buletinul socielii, redactat in limba francezd 9i
editat la Spitalul Socola a apdrut cu regularitate intre
1919-1947, seria noud intitulatd "Buletin de Psihiatrie inte-
grativd" apare, tot la Spitalul "Socola" din 1995 in prezent
fiind la al optulea numdr.
Crearea unei societali gtiinlifice gi editarea unei re-
viste de specialitate ca gi organizarea la nivelul spitalelor
de psihiatrie din intreaga tard a unor prestigioase con-
grese scot in evidenld valoarea si prestigiul scolii me-
Psihofarmacologie clin icd
dicale de la "socola" care aduce in acest fel o importrrrrrr-i
contribufie la dezvoltarea psihiatriei gi in egald mdsura, kr
patrimoniul general al gtiintelor medicale.
Leon Ballif - profesor gi director intie 1 g2g-1953
9i
rector al universiti{ii lagi intre 1946-194g - face parte din
generafia personalitdlilor noastre de exceplie care a impri_
mat direclii moderne gi a pus bazere psihopatorogiei cri-
nice, experimentale gi relafionale. A fdcut cercetdri in neu-
rofiziologie, cercetdri biomedicale si terapeutice de endo-
crinologie, de neurologie gi patologia virstelor, ample stu_
dii de psihiatrie sociard, igieni mentard _si de organ izare a
asistenlei bolnavilor psihici. Un amplu volum de cercetdri
a fost initiat 9i consacrat malarioterapiei.
La Congresul de psihiatrie de la Sighetul Marmaliei _
1924 - Leon Bailif aduce critici ra adresa Ministerurui
sdndtatii in ideea de a inilia actiuni de extindere gi asigu-
rare cu diverse dotdri a spitalelor de psihiatrie, spunind:
"dacd oameni ca profesorii Sutzu, Marinescu, Obreja si
Parhon au putut indl{a la noi in tara gtiinta psihiatricd, Mi_
nisterului sandtdtii ii revine datoria de a cduta sd facd po-
:;ibila primirea in spitale a sdrmaniror bolnavi cu mintea
ri rl; tr;itd".
leon Ballif propune la Congresul de la Chisindu _
l!).'1, schimbarea denumirii de ,,Spitale
de Alienati" in cea
rftr "li;rrtale de boli mentale gi nervoase,,, !inerea evidentei
:,l,rlr"trr'. ;r tuturor arienafiror din lara dupd moderur occi-
rl.rrl;rl. r;rr :;pitaleie sd fie considerate de categoria r f;r;r

deosebire de la un spital la altul, iar la congresul al XVll-
lea de la Lugoj - din '1927 - se cere din nou modificarea
legii alienatilor, a celor asistati in spiritul cerintelor vremii
si a cregterii preocupdrilor pentru starea de sdndtate'
Remarcdm contributia suslinuta a lui Leon Ballif la
cercetarea stdrii de sdnatate 9i a unor factori de risc si
medico-epidemiologiciceconfigureazAdimensiuneasiim.
portanta problematicS a psihiatriei socrale ca o ordonata
perspectivasipermanentddeactualitate.Perioadaacti-
vitdtii Prof. Ballif se distinge in mod deosebit prin dez-
voltarea si afirmarea activd a scolii de la "Socola" pe plan
national si rnternational prin valoroase contributii originale,
cercetdri gi o vie activitate de schimburi stiinlifice, con-
stituind, in acelagi timp, expresia novatoare a modernitStii
in psihiatria contemporand dar 9i suslinerea continud a
asistentei bolnavilor Psihici.
Conducerea medicalS a spitalului a fost continuati
dupalg53deelevulsicolaboratorulluiLeonBallif,Smil
Blumenfeld, distins psihiatru 9i psiholog, titularul primei
catedre de psihiatrie a copilului. A inaugurat prima clinica
de pedopsihiatrie din RomAnia, numele sau rdminind
legat de cel al lui Ballif, Sager, Kreindler, Parhon, State
Draganescu gi Florica Bagdazar cu care a colaborat multl
ani, iar cercetdrile sale privind nevrozele copilului, schizo-
frenia la tineri gi autismul infantil l-au consacrat ca emi-
nent pionier al pedopsihiatriei rom6neqti'
Psihofarmacologie clinicd !t
in climatul inerent gi omenesc al unor dispute dc
opinii gi aspiralii, aparitia Prof.Brdnzei - director 9i profesor
de psihiatrie - intre 1966-198S - permite Spitalului
"Socola" reluarea gi regisirea valorilor antecesorilor si a
liantului de gcoala medicald, impunind astfel sobrietatea si
responsabila proteclie a unor suferinte de sdndtate men-
tald cu implicarea umand gi medicald ancorate in comple-
xele relalii ale socie{ii.
Procesualitatea, nu rareori descurajantd, care deter_
mind o situalie de handicap in ceea ce privegte posibi-
litatea de adaptare gi integrare socio-profesionald si fami-
liald a constituit de fapt unul din momentele critice ale
psihiatriei in evolu{ia sa conducind la configurarea apa-
rent independentd a unei psihiatrii biologice, psihiatrii psi-
hologice 9i a unei psihiatrii sociale.
Plecind de la analiza confruntdrilor intradisciplinare,
Prof. Branzei si colaboratorri sdi au ajuns la dezvoltarea in
spiritul traditional gtiintific si umanist a Scolii de la
,,Socola,'
a unui concept integrativ "bio-psiho-social - dinamic si tot-
odati unitar" - care impunea luarea in consideratie conco-
mitentd atit a raporturilor dintre confinutul gi forma partilor
cit si a fiinlei umane ca un intreg reflectatd prin nivelul sdu
rkr congtiinF f?F de dogmatilitatea unei societatii date.
Prin intermediul acestui concept tridimensional,
:,lrrrr:tlrrAt pe criterii concomitente nozologice, psihologice
r,r r,or roloqice, se deduc vectorial gi valen{ele unei previ-
.' rr u I I r,,rl rir ttrice ecologo-epidemiologice.

in etapa la care ne referim, perioada de totalitarism
politic si social a anilor 60-85, Spitalul Universitar de
Psihiatrie "Socola" laqi a reprezentat prin valenlele sale
de asistentd, invatdmint si cercetare stiinfificd, ceea ce
astdzi considerdm racordarea psihiatriei romanesti la
standardele europene.
Modernizarea asistentei psihiatrice in Spitalul Socola
poate fi sintetizatd prin instituirea sistemului "us-i lor
deschise", umanizarea si elevarea actului medical' Creg-
terea numdrului de paturi, necesard in acele timpuri' s-a
realizatprindezvoltareacapacitdtilordespitalizare'infiin-
tareaunuiserviciudezisiamenajareasectiilorexterioare
Ei de ergoterapie pentru bolnavi cu evolutie prelungiti de
la Pddureni-Grajduri, Rdducdneni, Ciocirlesti' Sipote'
Galata,astfelincitexistaupestel500paturide
spitalizare cu posibilitdti complexe de existenld bio' psiho
gi socioteraPeuticd.
Concomitent s-a dezvoltat asistenta psihiatrica am-
bulatorie cu valente comunitare prin infiinlarea in anul
,lg6gaunuiserviciupsiho-social,careainitiatactiunile
dedispensarizarealebolnavilorpsihicigistudiulfactorilor
deriscinbolilepsihice.Ulteriorincadrulacestuiserviciu
a luat fiintd sub egida PNUD/ OMS un compartiment
pentru copii cu handicap neuro-motor'
Experienla Centrului psihiatric lasi a fost apoi gene-
ralizalit in toatd tara prin infiinlarea Laboratoarelor de
Sdndtate Mintald 9i extinderea capacililor de spitalizare
Psihofarmacologie clinici
prin infiinlarea secliilor de psihiatrie in cadrul spitalelor ttc
rnedicind generalS.
lf.ezultatele gi competenta Scolii de psihiatrie de la
Socola in domeniul asistenlei psihiatrice 9i promovdrii sd-
natdtii mintale au determinat nominalizarea Spitalului in
anul '1975 ca Bazd Pilot de studii EUROIOMS pentru sd-
natate mintald 9i desemnarea profesorului Petre'Branzei
ca expert OMS.
Activitatea de cercetare stiintifica este ilustratd prin
organizarea unei serii de Conferinle Nalionale de psihia-
trie cu participare internalionald sub genericul "SdnAtate
Mintal5 si Psihiatrie Sociald" Ei publicarea unor volume
sub redactia profesorului Petre Brdnzei. dintre care amin-
tim: Adolescenld gi adaptare (1974), Relatiile interdisci-
plinare ale psihiatriei (1975), Psihoterapia integratoare
(1976), Alcoolismul - implic6ri bio-psiho-sociate (1976,
1980), Adaptare gi integrare in mediul industrial (1977),
Problematica omului gi medicina contennporana (i97g),
Viitorul psihiatriei (1 980).
Deschiderea internationala oferita de aceste confe-
rin{e na{ionale gi activitatea gtiintifica a Scolii de psihiatrie
de la Socola sub coordonarea profesorului Petre Branzei
au determinat interesul si colaborarea unor personalitdti
recunoscute ale lumii medicale, OMS gi reputati psihiatri
oirr(-' ALI vizilat Spitalul Socola: L.O.Kaprie (Copenhaga),
.J lJ ll;rnnibal (Copenhaga), B.Brown (Maryland), N.Brill
(l,:, /rrrycles), J.Bastians (Leiden), Cl.Veil (paris),
ll
10

Psihofarmacologie clinicS
M.Laxenaire (Nancy), J'Titeca (Bruxelles)' E'Seidler
(Freiburg), P.C.Barmhan (Londra), P'Deniker (Paris)' Ph'
Caille (Oslo), A.Gamberini (Bologna)'
Modernizarea invdtdmintului psihiatric reprezintd o
importantd laturd a capacitd{ii prodigioase a profesorului
Petre BrAnzei, alAl sub aspect didactic in invdt6mintul
universitar,citgiinformareaspecialigtilorinpsihiatriein
cacjrul invdtimintului postuniversitar de specializare' per-
fectionare gi conducere de doctorat' A format astfel gene-
ratii de psihiatri, foqtii siri elevi 9i doctoranzi devenind spe-
cialiqti recunosculi Tn peisajul psihiatriei romAnegti'
Manualele 9i ca(ile sale de psihiatrie reprezintd 9i as-
tdzi modele 9i surse de invdlare si intelegere ale psihiatriei
in complexitatea sa bio-psiho-sociald' Ne permitem sd
amintimaiciinordineacronologicSaapariliei:P.Brdnzei,
Gh.Scripcaru, T. Pirozynski: Comportamentul aberant in
relatiile cu medicul (1970), P'Branzei: ltinerar psihiatric
(editiallgTS,editiall-a1979),P'Brdnzei'AureliaSirbuin
colaborarecuP.Boiqteanu,V'Chirita:Psihiatrie(1981)'
P.Brdnzei, V.Chirita, P.Boigteanu: Elemente de semio-
logie psihiatrica (1 982).
Fundamentareastiintificdacercetarii,asistenleiqiin-
vdtdrmintului psihiatric este conferitd de valenle euristice'
ieoreticegipracticealeconceptuluibio-psiho-socialfun-
damentat si dezvoltat de P.Brdnzei in spiritul traditional
determinist-qtiintificalscoliidelaSocolagialpsihologiei
rom6neEti. Deqiin plan international acest model este atri-
Psi hofarmacologie clinicd
buit lui George Engel sintem datori a face unele precizari
cronologice sugestive in acordarea 9i recunoagterea unor
prioritdti. in timp ce G.Engel si -a expus conceplia sa in
anii 1977-1980 (G.Engel: The Need For a Medicat Modet:
A Challenge For Biomedicine. Science, 1977 , 196,
129-136; G. Engel: The Clinical Application of a Biopsy-
chosocial Modeal. American J.of Psychiatry, 1080, 137,
5, 535-544), P.Branzei a publicat conceptul Scolii de ta
Socola in reviste de circulatie internationalS in anii 1974-
1985 (P.BrAnzei: Quelques considerations sur la signifi-
cation d'un concept tridimensional dans le developpement
de la psychiatrie contemporaine. Ann.Med.-Psychol.,
1974, 1, 341-355; P.Brdnzei, l. Nathanson: Le con-
structivisme tridimensionnel bio-psycho-social de l'ecole
de Socola dans la perspective de la psychiatrie con-
temporaine. Acta psychiat. belgica, 198'1, 81, 425-436;
P.Brdnzei, V.Chiritd, P.Boigteanu: Le concept construc-
tiviste tridimensional bio-psycho-social dans l'abord des
conduites aberrantes. Arch. de l'Union Medicale Balka-
nique, 1985, XXlll, 1-4, 88-89) De asemenea, acest
concept a fost prezentat de P.Branzei la al ll-lea Congres
rnondial de psihiatrie din Mexic precum si la Conferinte
Inlcrnationale din Franla, ltalia, Spania, Belgia, Olanda,
Norvcrlia, Danemarca, Portugalia. Recunoasterea meri-
h,Irr r;;rle stiinlifice este elocventd gi prin calitatea de
rrrr,rrrlrrrr irl unor societdti stiintifice internationale: Societr:
rrrrr lir u 1rr:yr;hologique (Franta), Societe de merlir:irrl
,I
:J
12

14 Psihofarmacologie clini€
mentale (Belgia), College international de medicine psy-
chosomatique, Association internationale de prevention
du suicide, Societe internationale de neuropsychophar-
macologie, Association francaise de psychiatrie et psy-
chopathologie sociale, Association des psychiatres ameri-
cains, Association mondiale de psychiatrie sociale'
Dupd 1985, conducerea clinicii 9i a spitalului a fost
preluatd de T. Pirozynski' Receptiv la stilul de gindire al
lui Eduard Pamfil 9i elev al lui Leon Ballif' T' Pirozynski a
participat activ la viata medicald si gtiintificd cu extinderea
cunoasterii, experientei 9i colabordrii cu alte centre me-
dicale din tard s,i strain-rtate, contribuind' astfel' prin orien-
tarea sa la tendinlele actuale 9i problematice ale psihi-
atriei contemporane. A initiat cercetdri de psihopatologie
clinicd si psihofarmacologie, de neuro-endocrino-psihiatrie
si geneticd medicald, elabordri teoretice de psihiatrie me-
dicalS gi de psihopaologie relalionald (agresivitate' suicid'
familie) ca s,i cele de organizare 9i de metodologie a asis-
tenlei clinice 9i ambulatorii'
Prof. T. Pirozynski apreciazd psihiatria drept o disci-
plind medicald integrativd, antropologicd 9i socialS' pu-
blicind in acest spirit peste 20 cefii didactice 9i monogra-
fice gi peste 500 articole de specialitate' acest stdruitor
volum de cercetare fiind rodul unor initiative de colaborare
dindomeniilepsihiatrieigialunorextinsecercetdriinter-
disciplinare ce au dezvoltat relatiile necesare de concept
si metodologie in patologia mentald'
Psihofarmacologie clinicd llr
Orientarea tridimensionald a Scolii de psihiatrie de la
Socola lasi Tmbogdtitd prin contributiile conceptuale suc-
cesive din anii ce-au urmat disparitiei Prof. 816nzei
(Pirozynski, Scripcaru, Boigteanu, Chirild, Selaru etc), se
impune cu atit mai mult in conditiile societdtii noastre in
continud tranzilie in care se acumuleazd pe lingd creg-
terea medie de viald si cresterea nivelului de congtiinld a
sdnatdtii populatiei si efectul negativ al diferitelor serii de
noxe poluante biogene si psihogene care induc o poli-
morfd cauzalitate cu potential calitativ diferit atit in gene-
rarea riscului de egec adaptativ cit gi in dinamica epide-
miologiei psihiatrice.
Devine, astfel, semnificativ faptul cd in prezent se pro-
duce o cregtere sus{inutd a solicitdrilor de asistenla pentru
psihosindroame la limita cu normalitatea dar gi a manifes-
tdrilor drogo-dependente, a cazurilor de suicid si tentative
suicidare, a psihosindroamelor virstei inaintate etc.
Semnificatia dinamica a conceptului medical bio-psi-
ho-social s-a concretizat in actiuni complexe profilactico-
curative gi organizatorice privind atit asistenta spitali-
ceascd cu diversificarea diferitelor forme de psihoterapie
inclusiv ergoterapie cit si a unor forme de asistenld extra-
spitaliceascd cu diversele sale modalitati 9i posibilitati apli-
cative scopului adaptdrii gi reintegrarii sociale a handi-
capului mintal.
Pentru bolnavii cu evolulie indelungatd urmdrindu-sr:
:;cmnificatia stimulativ-umanizantd a activitatilor lor lrrl

16
ductive s-a realizat pe lingd Spitalul "Tabdra" din comuna
Sipote cu profil ergoterapic util tip fermd agro-zootehnicd
si sectia exterioarS din comuna Pddureni-Grajduri cu ace-
lagi profil ceea ce permite ca impreunE cu Spitalul Univer-
sitar monoprofilat "socola" sd se creeze o continud flotare
a bolnavului in raport cu procesualitatea bolii sale' relalia
teritorialS municipali fiind realizatd prin intermediul L'S'M'
Dar orice concept cit 9i gradul lui de validare 9i ope-
ranti nu poate deveni viabil cind este ac{ionat autoritar 9i
stereotip sau el nu dispune de alternative probante 9i ris-
curi previzibile cu nivelul lor de apreciere' in spiritul aces-
tui concept bio-psiho-socio-cultural tematica actualS a
psihiatriei ca 9i directiile sale de dezvoltare au impus inv6-
tdmintului, asistentei 9i cercetdrii medicale unele proiecte
gi modele diferentiate dintre care menliondm:
Formarea unor grupuri de psihoterapie Balint in cadrul
Laboratorului de PsihoteraPie;
Relansarea activitdtilor de socio sj ergoterapie;
Functionarea centrului de asistenta a situatiilor de
comportamental - Crisis;
Functionarea clubului Alcoolicilor anonimi 9i infiintarea
grupului drogodependenlilor anonimi;
Scoala de "nurse" medicale de psihiatrie;
Centrul de somatoteraPie;
infiintarea sectiei de asisten{d a intoxicaliilor 9i a drogode-
penden{ilor;
Psihofarmacologie clinicd l/
infiintarea Centrului de asistentd a patologiei virstei inain-
tate gi a tulburdrilor de tip Alzheimer precum gi a unui nu-
cleu de cercetare fundamentald asupra acestei maladii,
sub egida Academiei de Stiinte Medicale;
infiintarea Centrului clinic de psihopatologia copilului si
adolescentului.
ln cadrul acestui centru functioneazd si un compartiment
de asistentd la domiciliu a handicapa{ilor psiho-neuromo-
tori - program PHARE - SAD;
Continuarea activitatii de informalizare si dotare cu
biroticd a serviciilor de statistica medicala, arhivd, far-
macie. in aceleas,i coordonate se asiguri in cadrul schirn-
bului de opinii si interrela{ii medicale, activitatea sectiei de
psihiatrie a Societdtii de Medici 9i Naturaligti ca gi inter-
ndrile sdptdminale programate pentru activititile expertale
medico-legale psihiatrice sau ale precizdrii capacitdtii de
munc5, inclusiv a unor particularitdli gi situa{ii ce sunt ana-
lizate in contextul unor relatii de risc clinic.
Desi sdndtatea mintala nu comporta numai o reflectare
psihiatrica, ea se refera totuti, in primul rind, la tendintele
gi actiunile caracteristice laturii sociale a unei psihiatrii cli-
nice integratoare tridimensionale al cdrui conlinut con-
stituie cheia de boltd a politicii de sdndtate publicS, bolile
psihice constituind exprsia unei concentrdri in focar a
factorilor de morbiditate in general.
Concluziv, putem spune cd formarea conceptului
r:onstriictivist BPS socio-cultural in cadrul scolii de psihi
flsc

Farmacodependentele - de la preventie
la tratament
M.Nichifor, Alina Murariu
Universitatea de Medicina si farmacie "Gr.T.Popa"
rusi
Desfdgurarea in luna mai 1 997, la Cairo a lucrdrilor
congresului organizat de ICAA (lnternational Council of
Alcohol and Addiction), manifestare gtiin{ificd prestigioasd
intitulatd 41th ICAA lnternational lnstitute on the Pre-
vention and Treatment of Dependencies a readus odatd
in plus problema dependenlelor de drog in prim planul
atenliei opiniei internalionale.
Cu o participare de circa 500 delegati din 63 de tari
de pe toate continentele, manifestarea a prilejuit atit evi-
denlierea situatiei actuale a consumului de etanol gi de
droguri in lume cit 9i mdsurile de prevenire si tratament a
dependenlelor de drog. in raportul prezent la congres s-a
evidenliat cregterea ingrijordtoare a consumului de sub-
stante adictive in ultimii 10 aniin intreaga lume.
lntre 1975-1992 valoarea totald a come(ului cu
biuturi alcoolice in lume a crescut de 4,8 ori si chiar dacd
se tine seama de modificdrile cursului dolarului si a
inflatiei cresterea este de 2,5 orio/o .
l1)
1B
atrie de la Socola nu constituie o situatie conjuncturali ci
o actiune de echipd urmdritd consecvent in timp' in con-
fluent-r cu spiritul novator al noilor orientdrt dinamice des-
pre omul total ce se dezvoltd pe plan mondial' fiecare
s,coal6 9i echipd aducindu-gi astfel contributia la pa'
trimoniul progresist al omenirii prin elevare si colaborare'
ln prezent, Spitalul Universitar de Psihiatrie "Socola"
lagi, dispune de o remarcabild bazd de asistentd clinic6'
ambulatorie, de cercetare qi inv6t6mint, structura sa func-
{ionalZr fiind mereu reproiectatd de dimensiunile contem-
poraneitdtii s,i de particularitdtile unei tematici de stringentd
actualitate pentru asistenta si urgenta medicald" Astfel'
activitatea de asisten{a medicald constituie o pendulare
permanentd intre conditia ambulatorie a bolnavului mental
ca modalitate de preveniie' orientare clinica si de postcura
9i intre asistenla clinic6 ce se diferentiazd prin amplitu-
dinea qi gravitatea stdrii actuale de sdndtate mentald'
ln acest context 9i in perspectiva traditiilor 9i a des-
chiderilor interreration are rearizate a fost posibila conti-
nuarea studiilor conceptuale asupra semnificatiei con-
ceptului tridimensional bio-psiho-socio-cultural in psihi-
atrie, tentindu-se prin aceasta un nou inceput in evalu-
area 9i consolidarea la standardele interna{ionale contem-
porane a gcolii de Psihiatrie de la Socola'

?1
20 Psihofarmacologie clinicd
lnEuropaconsumulmediuadepdsitl0litrialcool
pur per locuitor.
lnChinainlgg4existaupestel0milioanedeadictivi
dealcoolincirca300milioaneconsumaufrecventbduturi
alcoolice.inlndiaproductiadealcoolpur(pentrubduturi
alcoolice) a crescut intre 1976-1991 de la 169 milioane
litri la 459 milioane litri (adica peste 2,6 ori)'
Cele doud !6ri sus mentionate cuprind o treime din
populalia lumii. intre 1980 9i 1990 in America Latini con-
sumul de etanol a crescut cu 2,7ok '
La nivel mondial se constatd o crestere a ponderii de
bduturi alcoolice de distilare in raport cu vinul si alte
bduturi alcoolice de fermentalie.
Nu mai putin ingrijot€toare sint datele privind extin-
derea consumului de tutun si droguri'
lnaniigOcirca3milioanededeceseanualsintdirect
atribuite fumatului qi 250 milioane de oameni au o duratd
medie de viatd scurtd cu pind la 20 ani din cauza
fumatului.
S-a apreciat cd incepind cu secolul urmdtor' daci
aceasta incidentd ridicatd a fumatului se va mentine, circa
l0milionedeoamenivormurianualderectdincauze
imputabile consumului de tutun.
A crescut 9i numdrul mediu de ligarete fumate pe zi
de fumdtori.
Consumuldedroguricunoagteoextindereorizontald
afectind tot mai multe persoane din toate larile 9i o ingrijo-
Psi hofarmacologie clinicd
ratoare diversificare calitativS. El afecteazd toate tdrile si
toate mediile sociale.
De exemplu, existau ln 1997 1 milion de consumatori
de drog (mai ales hagig) in Egipt iar tdrile Central si Est
Europene (intre care gi Rom6nia) s-au transformat in
ultimii '10 ani din "!dri de pasaj" in tdri consumatoare de
droguri.
Cres,te asocierea dintre consumul de droguri gi
infectia cu HIV gi cregte proportia drogurilor injectabile din
totalul consumului de droguri.
ln acest context asistdm ia o cregtere a eforturilor fi-
cute de diferite state gi de organisme internationale pentru
stoparea flegelului.
Aceste eforturi ar putea fi impartite in patru grupe mari:
1. Mdsuri juridice, administrative gi politienegti indreptate
impotriva producerii gi traficului de droguri;
2. Actiuni sociale vaste in scopul identificarii cazurilor de
alienare din societatea contemporana si pentru o inte-
grare sociald cit mai buna a categoriilor r;elor mai vulnera-
bile la consumul de drog;
3. Amplificarea posibilitdtilor terapeutice si organizarea de
servicii destinate special tratdrii adictiilor.
Dintre elementele farmacoterapeutice de actualitate dar gi
de perspectivi menliondm.
- utilizarea Buprenorfinei in locul Metadonei in tratamentul
adicliei la heriond (B mglzi p.o. buprenorfina echivaleazd
cu 75 mg metadona)

Psihofarmacologie cl inica
- folosirea implantelor cu Naltrexon (1000 mg) care men-
tin un nivel seric de peste 1mg/ml mai multe sdptamini la
dependentii de oPiacee
- utilizarea Acamprozatului pentru reducerea dependentei
la etanol
- utilizarea Octreotidului pentr combaterea diareei in sin-
dromul de abstinentd la oPiacee'
Dintre personalitatile importatnte care au prezentat
puncte de vedere sau rapoarte la congres menliondm pe
Prof. Griffith Edwards, Directorul National Addiction
Center din Marea Britanie, Dr'Karl Gustavo Fagerstrom
(Suedia) care s-a referit pe larg la aditia la nicotind si la
problema fumatului, Prof'Dr'Jan Walburg de la Jellinek
Center din Amsterdam, Dr'Patri Sansoy' reprezentantul
guvernamental cu lupta contra drogurilor in Franfa etc"
La cei 90 de ani citiimplineste in 1997 ICAA' aceastd
prestigioasd institutie isi vede pe deplin realizala menirea
pentru care a fost infiintatd 9i anume aceea de a fi un
instrument eficient de cunoastere, prevenire si tratare a
unuia dintre flagerurile majore ale secolului nostru'
consumul de substanle adictive'
Din RomAnia au fost prezentate trei lucrdri:doua de
psihologie ("lnfluente psihologice si sociale in structura
grupurilor de copii dependenti de droguri" si "Educatia si
politica sociald in Romdnia in dependenlele de alcool" -
autoare: R. Rdgcanu - Asociatia RomAnd a Psihologilor
Bucuresti) qi o lucrare experimentald vizind mecanismele
Psihofarmacologie cl in icd
moleculare implicate in adictia la morfind ("lnvestigatii
asupra unor analogi ai PGF 2-alfa in adiclia experimen-
talS la morfind"; Alina Murariu, Mihai Nechifor, Cristina
Filip, Adriana Negru, Florea Cucu). Lucrarea colectivului
nostru incearcd sd clarifice implicalia unor autoacizi lipidici
(prostaglandine) atdt in dezvoltarea adic{iei morfinice cdt
si in procesele ce apar in sindromul de abstinenld indus
experimentai.
La acest congres s-au tras multe concluzii, dar con-
siderdm ci cea mai importantd este aceea ca fera o abor-
dare complexS, plurifactoriald a consumului de droguri si
fdr6 eforturi organizate a unei re{ele de centre specializate
si dotate pentru a combate acest fenomen, nu se poate
spera in succese. Medicina contemporand este pusd
simultan in situatia de a preveni, de a identifica meca-
nismele gi de a dezvolta terapiile cele mai posibile in
acest ingrijordtor fenomen socio-medical cu care ne
confruntdm.
'r' t
22

Alcohol & Drug Treatment and its
Organization
Critical approach on efficiency of
ratio to female gender. The duration of drug intake before
the admission in the hospital was between 2 - 8 month.
From psychic disease existing before opiate intake we
observed thaI25% of the patients had distymic syndrome
and reactive anxious states.
Drugs use frequence
Psihofarmacologie clinicd ,)1_
24
heroine
[f codeine 7./.
1 40/o
* ooium decocl
I !4prptliee
pentazocine
29./"
mialoin
36%
Gender repartition
t morphine
r r mialgin
pentazocine
0 codeine
heroine
sr opium decoct
therapeutic schedule in opiate addictive
adults
BOISTEANIJ P-- "Socola" Hospital tasi Romania
NECHIFOR M' - IJMF lasi DePt'of
Pharmacology lJniversitatii 1 6 Romania
CHELARESCU D' - UMF tasi DePt' of
Pharmacology LJniversitatii 1 6 Romania
Opiate addiction treatment raises important problems
despite of all new knowledge about cellular addiction me-
chanisms of some drugs, genetic predisposition to drug
addiction.
We analyzed the efficiency of some therapeutical
schedule aplicated at patients with opiate addiction'
admitted in ',Socola,' Hospital -lasi rn the period of 1990-
1996.The patients was addictive at pethidine (Mialgin
R
-
Hoechst), pentazocina (Fortral
* - Winthrop)'morphine'
heroin. ln some cases was associated a long-term intake
of codeine. The age of patients was ranged between 25
and 40 years. The male gender was dominanl' in a 2"1

Opiates which Produce addiction:
morphine 2; mialgin 10; pentazocine 8;codeine 4; heroine
2; opium decoct 2
P ath ologic aD teccden ts
s0'7" Lii
2 0 9" ':=::::1
f ithouI otht' lliscas(
irlt '1h(r drs(asrs
l'ihinlric distrse
() | h r r
13Yo
o oI i.lill iiot
in ( Nl + a D + C lo ) lo t
lll
t,, I
" .. - -......-":.twt
r: 16
W@
&Met+aD+C10
trMet+Phe+C10
EMet+aD
,A,ge distribution

ln the treatment we used the following therapeutical asso-
ciations:
-methadone - phenotiasine neuroleptics - clonidine
-methadone - tricyclic antidepresives' From neuroleptics
has been used periciazinum (Neuleptil
*)' and from
tricyclic antidepressants - amitriptiline
o of ltlm ission in (l *rD ) l0t
ll patients get vitaminotherapy'The duration of hospitaliza-
tion was ranged between 45 - 90 days"Both pharmaco-
therapeutical associations permitted the withdrawal of
opiate intake and keeping under control of the symptoms
during the withdrawal syndrome' The recommended am-
bulatory treatment was followed only in 50 % from the pa-
tients. They come again in a great measure in the me-
dical service for control exams' ln 35% from them' the
drug intake has not been started again. ln other patients
we observed either restart or the intake of other sub-
stances with addiction potential. (glutetimide, barbitu-
rates). We did not include in our study patients with cronic
intake of ethanol. Our data show that therapeutical asso-
ciation used has a medium efficiency in the withdrawal
from heroin or morphine intake, but prevent only in a mo-
dest amount the restart of drug intake after variable with-
drawal periods (3 months - 2 years). The relative small
number of patients can not allow us to make a significant
statistical differentiation between efficiency of those 2
therapeutical procedures.
23
28

Unele considerente despre remisiile
terapeutice 9i recidive la bolnavi cu
alcoolism cronic
lJ.N. Oprea, V.V. Dubcenco, N'A' Oprea
t)niversitatea de Sfaf de Medicind si Farmacie
" N.Te stem ilean Lt" - Ch iSindu
in ultimele decenii a sporit evident num6rul bolnavilor de
alcoolism cronic, se observa o malignizare a alcoolismului
ca atare gi a psihozelor alcoolice' in clinica psihozelor
alcoolice se constatd o nretamortoza sindromologica evi-
dentd in care un rol important il joac6 caracterul alcoolului
potat. Studierea datelor clinice a psihozelor in dinamicS'
depistarea particularitdtilor specifice de dezvoltare' ana-
liza remisiilor terapeutice si motivarea reabuzdrii ar con-
tribui la rezolvarea multor probleme in cornbaterea aces-
tei maladii. in vederea solutionarii obiectivelor propuse
scopul acestui studiu a fost analiza duratei remisiilor tera-
peutice la bolnavi ce au suportat repetat psihoze alco-
olrce, studierea motivelor reabuzarii si elaborarea crite-
riilor diferential - diagnostice la pacien{ii cu alcoolism
cronic prin abuz de vin comparativ cu cel mixt' Au fost
luati in studiu 73 bolnavi cu alcoolism cronic prin abuz de
vin si 24 pacienti cu alcoolism cronic mixt care pe par-
cursul maladiei au suportat gase psihoze alcoolice
inclusiv. Metodele de bazd a acestui studiu au fost clinico-
catamnesticd si statisticS. Bolnavii au fost studiali catam-
nestic pe parcursul a 5-8 ani. in prelucrarea statisticd a
observaliilor clinice au fost explorali indicii varialiilor mate-
matice, dispersiile, erorile standarde" Comparatiile mate-
matice au fost efectuate prin intermediul criteriilor para-
metrici: "t" - criteriul Student - Fisher gi "U" - criteriul
Fisher" Gradul de corelalie intre indicii estimali a fost
apreciat prin coeficientul Pirson. Dinamica duratei medii
a remisiei in dependen(d de numdrul de ordine a
psihozelor
Alcoolism crohic prin abuz de vin
Numdrul de remisie
I remisre
ll remisie
lll remisre
lV remisie
V remisie
Vl remisie
Numdrul
(abs)
a1
22
6
4
5
5
Durata remisiei medii
(in luni) (M*m)
7,9
4.2
3,0
2,3
1,2
0.6
0,80
0,27
0,42
0,25
0,11
0,05
:t I
30
Estimand gradul de corelalie intre
rr:misiilor (corespunde cu numdrul
numdrul de ordine al
de ordine al psihozci)

32 Psihofarmacologie clinica
si perioadele medii ale rernisiilor - la pacienti cu alcoolism
cronic prin abuz de vin s-a constatat c5 la apari{ia fiecSrei
remisii noi, durata ei medie scade cu 58% fatd de remisia
precedentd. La pacientii acestui lot durata prrmelor remisii
varia de la trei luni pind la doi-trei ani' Cu cregterea nu-
mdrului de ordine al psihozelor durata remisiilor scAdea si
dupa al cincilea acces psihotic nu depdqea trei luni.
E de mentionat faptul ci 9i dupd al 5-lea acces de
psihozS in aceastd grupd se pdstreazd o oarecare proba-
bilitate de instalare a remisiei. Motivele principale care au
adus la inceprea reabuzului de alcool in lotul dat de bol-
navi au fost: l.disconfortul somattc 21,2oh, 2.iritabilitatea
19,1ok;3. anxietatea 15,8o/o st 4. insomnia 10,8%' Toate
motivele numite veritabil prevaleazd asupra celorlalte
(P<0,01). Majoritatea bolnavilor din lotul dat motivau
reabuzarea prin prezenla discomfortului somatic 9i irita-
bilitatii ce dovedes,te rolul important al distrofiei in aparilia
atractiei fald de aicool. in lotul pacientilor cu alcoolism
cronic mixt au fost primite urmdtoarele date:
in acest grup de bolnavi durata medie a primelor
remisii era de 6 luni. Diapazonul duratei remisiilor varia de
la 3 luni la 3 ani. Cu mdrirea numdrului de ordine al
psihozei durata remisiilor scddea. Dupa al doilea acces
psihotic constituia 4,5 luni, dupd al treilea 2'2 luni 9i dupa
al patrulea acces remisii la acest grup de bolnavi practic
nu se manifestau. Calculdnd corelalia intre numarul de
ordine ai remisiei Ei duratei medii s-a dovedit cd ea este
Psihofarmacologie clin ica
negativa. s-a depistat tendinta spre scddere continui gi
disparitie totali dupd al patrulea acces psihotic. coefici-
entul de corelalie pirson, in grupul alcoolismului mixt ,,r,,*
-0,69, iar cota parte a variabilitdtii "U"
= 47o/o. Aceasta ne
dovedegte decurgerea nefavorabird a maradiei in grupur
alcoolismului mixt, accentueazd progredienla deosebitd a
bolii si indica nivelul scdzut al functiilor compensatorii al
organismului, ce scad treptat, pe masura repetarir psi_
hozei. cercetind dinamica alcoorismurui in perioada dintre
accesele psihotice la bolnavii acestui grup am studiat mo-
tivele cele mai frecvente ale realcoolizdrii, avind ca scop
constatarea celor predominante. prelucrarea statistica a
datelor primite ne-a permis si constatdm ca in grupul bol-
navilor cu alcoorism cronic mixt rearco orizarea era con-
ditionata de urmatorii factori: iritabiritate (2g%), insomnie
(17,4%), discomfort somatic (13%) gi foame (11,6%).
Motivele enumerate prevareazd veridic asupra cerorrarte
(P< 0,01). Din datele obtinute se poate constata cd actua_
lizarea alegerii fafa de arcoor este determinata nu atat
psihogenetic cat biorogic. E de mentionat roluI stariror de
disforie fata de alti factori in aparitia alcoolismului. Luand
in consideratie c.a in perioada remisiei la pacienlii cu
alcoolism mixt se pdstreazd in masurd deosebitd dorinta
ce reabuz pe fondur anozognoziei fa{a de arcoorism si
atirnarii oportune fati de tratament ne permitem sa califi-
cam aceste remisii prognostic nesatistacdtoare.
iqgme--

Din cele expune reiese ca decursul psihozelor' in lotul
alcoolismului mixt, parcurge mai malrgn si are progredi-
enld mai rapida, ceea ce rezulta in limitatea mecanismelor
compensatorii 9i adaptative ale organismului' care la rin-
dul sau se coreleazEr direct cu caracterul substratului pa-
togenetic $i alcoolului potat' Actualizarea atragerii fata de
alcool, in ambele loturi de pacienli' este determihatd nu
at6t psihogenetic A biologic' in lotul alcoolismului vinic
predomind deregldrile somatice (discomfortul)' pe c6nd in
cel mixt - stdrile iritante, ce subliniaza rolul stdrilor de dis-
forie, fata de alsi factori, in aparitia alcoolemiei' Aceste
date sunt primordiale in sensul elaborarii metodelor de
profilaxie si reabilitare si a conduitelor terapeutice la
pacientii cu psihoze alcoolice cu recidive si transformatii'
Psi hofarmacologia si ndroarnelor
depnesive ve!'sus rezistentd terapeuticd
Udrigtoiu, D" Marinescu, Oana Fanait,
Anca Chiritd
Clinica de Psihiatrie Craiova
Depresia este sindromul cel mai frecvent intalnit in prac-
tlca psihiatricd, apreciindu-se cd cel putin o persoana din
cinci face in viatd un episod depresiv ce va necesita inter-
ventia specialistului" Conform statisticilor DSM lllR. si ICD
9, prevalenta depresiei in populatia generala ar fi de b-10
')/,,.
'in realitate, depresiile diagnosticate psihiatric (apre-
ciate de OMS - 1987, la 3 o/o din totalul popultiei) repre-
zinta doar "vdrful unui iceberg" (Kelly - 1gB7) - Fig. nr. 1.
DcDrosl r(idrnoscula
')f,
34
l-)|l)tc:ilv (:iilo nLr siolldll
;rlul()t rto(ioill
'N;
Frg. nr. I aebcr.JU"Llepresier
irritele efecteior terapeutice ale medicatiei antidepresive
;onstituie o realitate" in prezent este recunoscutd o ac-
;cnlLrata rezistenta ler mecjicatia antidepresiva. Gelzer -
I 'tll() i,;i lichenk - 1991 , evidentiaza limitarea eficientei ctri

mioterapiei sindroarnelor depresive' clasific6nd elecurile
tratamentului in subgrupele aratate in tabelul l'
Clasic, depresia rezistenta este definita ca fiind tulburarea
depresiva majora care nu raspunde intr-o maniera pozi-
tiva la doua familii de antidepresive administrate succesiv
gi pe o durata de timp adecvata (minimun tase saptamini
pentru un antidepresiv), intr-o doza suficienta si cu o
buna compliantd la tratament' Schenk - 1991' remarca
faptul ca definirea depresiei rezistente variaza de la un
autor la altul, impunind o definire exactlr si o diferen{iere
Fsihofarmacologie clinicd
de cauzele subiective - "pseudorezistentd" 9i obiective
"erori de diagnostic".
.. ERORI DE DIAGNOSTIC
l. Schizolrenia cu episoade dcpresive
r Schizofreniaafectiva
r Debutulpseudo-dcpresiv
. Depresia posf-tcrapeul ica
) Depresii leFractare datoratc turnorilol ccrcblalc sau ASC
incipienta.
3. Carcinoame incipiente.
4. Depresie prelungita asociata cu epilepsie.
-5. Dcpresia in debutul stat'ilor tlerncntialc.
6. Depfesia in,alcoolism si toxicomanii.
7. Depfesia,indusa mcdicamentos (medicatic anti-
hipcrtensiva).
Pearlson - 1995, evidenliazd ca modificarile structurale
cerebrale relevate de studiile neuroimaistice in depresii
sunt eterogene, putindu-se descrie veritabile subtipuri ale
tulburarilor depresive, ce concjitioneala modificarile neu-
rostructurale. Sr.rbtipurile Ir-rlburarilor de;tresive si ale unor
factori interferentiali ce pot determina alterari structurale
cerebrale in depresia majora.
36
Tabel | - Cauzele ce determinsa limite in chimioterapta
LYDIARD R.B,
BRODY D.
KIELHOLZ P"
KELLER M.B
MAYOU R-
notosirea inadecV a
chimioteraPiei
FEIGHNER J.P.
BERNER P.
Depresii refractare
SCHMIT I.G"
Boston Lou
Drug Surv.
SCHMIT I.G.
Efecte adver$e antidePresive din
generadia I
Efecte adverse antidePresive din
generadia ll

Alte Posibile interfefente
$untipufi Ue dePresie cu
relevanffi heuroimagistica
,, Pozltlva'
-
ffiorOiOitutea cu abuzul de
substante toxice sau alcool
Lezionalitate cerebrala
Terapii anterioare urmate (TEC'
medicamente)
Varsta in momentul examinarii CT
Sexul
Numarul, frecventa 9i durata
episoadelor anterioare
lntensitatea tulburarii depresive
ResPonsivitatea teraPeutica
Unipolara / biPolara
Psihotica / nonPsihotica
Cu / fara deteriorare cognitiva
Debut tardiv / debut Precoce
lstorie familiala Pozitiva/
negativa
Depresie Primara / secundarS
Endogena / nonendogena
Testul DST suPresiv/
nonsuPresiv
lnhibitie psihomotorie / agitatie
Principalele modificari structurale cerebrale prezente in
depresia Primarasunt:
Ventriculomegalie; largirea ventriculilor laterali si a ventri-
culului lll.
Largirea ganturilor cerebrale, in special a santurilor inter-
emisferic 9i a celui silvian, fenomen caracteristic pentru
vechii depresivi (Tanaka - 1gg2)' sau tinerii pacienli
maniacali (Nastrallah - 1982)'
Atrofia vermisului cerebelos (Weinberg - 1982)'
Cregterea radiodensitatii la nivelul nucleului caudat
bilateral evidentiat la studiile CT efectuate la vechii
bolnavi dePresivi (Beats - 1991)'
Diminuarea volumului nucleilor caudali si a putamenului
relevate de studiile MRI (Husain - 1991, Krishnan - 1992)
lntensificarea structuriior subcorticale la studiile MRI
remarcate la depresivii tineri (Figiel - 'i991), sau la vechii
pacienti depresivi ce au efectuat TEC (Robins - 1991).
Priest - 1993, afirmd cd rezolvarea problematicii privind
depnesia rezistentd este legata de trei directii:
ldentificarea cauzei rezistentei; definirea acceptabild a
acestei notiuni; determinarea prevalentei reale a depresiei
rezistente. in acest context apare necesara reevaluarea
terapiilor biologice alternative: medicamentoase, electro-
convu lsioterapia (TEC) si noile rnedicamente antidepresive.
:] 1)
38
METODE IENTRU TRATAMflNTUL DEIRESTILOR
NON*RESPONS TVE (REZISTENTE)
1. Oarnbinati& antidepresive + neuroleptice
2. Cornb j.natia aniidepresi/e + I -Fl .A.0.
3. Ter,$pid prj.n perfuzie monoclrog antidepregiv,
4. Terapie prin perftrzie ,:r doLtq arrl,iclepr,.sive r
l,e.r..lprl Ur,:r 1:i
'i- 'l'rrri1:i.i ('ll l-r'{ri rf l r l,l,r,,r r';r , | |'.,rLIir trL
dil'(:r'i.l 'lr: ir(.1 iInx,
i;. (l.rnll)irrar,,ta l.crapjr.i. Ilt'jn porlrrzi.c ,,rL-l I)-c( Ltrbcrri
r;err:toninici sau cleprivare cle somn
1 " Anl,rd€presiv.6 non*convenl)-onale
8. T.F.C.

Dupd Priest - 1982, strategiile terapeutice pentru trata-
mentul depresiilor rezistente s-ar desfasura in gase etape:
Etapa preliminard - eliminarea unor factori de eroare
diagnostica incluzdnd tulburari organice cerebrale' alcoo-
lul si consumul de droguri'
Etapa / - se vor utiliza trei vartante alternative bazate pe:
antidepresive triciclice 9i non-triciclice, RIMA' SSRI'
Etapa a ll-a - combinatia intre doud clase de medica-
mente, antidepresive trrciclice A RIMA'
Etapa a ltt-a - addugarea litiumulur la medicamentele din
etapa a ll-a.
Etapa a IV-a - utilizarea unor medicamente adjuvante:
hormoni tiroidieni (T3, Ltriptofan, timoreglatoare)'
Etapa a V-a - TEC A neurolePttce'
La toate cele cinci nivele se poate realiza simultan:
- psihoteraPia cognitiv6;
- schimbarea mediului;
- alte metode PsihoteraPeutice;
- terapie comunitara.
Van Praag - 1g75, atrage atentia asupra unor subgrupe
distincte de depresie din punct de vedere biochimic' La
ora actuald existd suficiente argumente pentru a pleda 'in
favoarea divizSrii sindroamelor depresive dupa predomi-
nenta deficitului unui neurotransmitator in urmdtoarele
categorii:
Depresia NA (Bunney, Davis, Schilkraut - 1965)'
Depresia S-HT (Asberg, Van Praag - 1984)'
Depresia DA (Mouret - 1988)"
Depresia GABA (Lloyd - 1989).
Depresia Ach (Janowsky - 1972).
Depresia mixtd - dezechilibre intre doud sau mai multe
sisteme de neurotransmisie.
Perspectiva psihofarmacologicd actuald in terapia depre-
siei rezistente presupune:
Eliminarea erorilor de diagnostic. Adecvata terapeutica.
Recurroagterea a doua subtipuri de depresie: tipice si
atipice, in functie de deficitul neuro-transmitdtorului.
41
4A
DeficienS Forma depresiei Tipul
deprresiei
NA Depresie inhibata
rrprcA
5.HT Depresie anxioasa
Depressive ostila (agresivitate si
risc suicidar)
DA DDD (markeri EEG, ri:;c sr.ricider)
Dolrro:,ir' |)r ) :l neut()lr'l)li(; I
ATIPICA
MixtA Depresie delirantd
GABA (Lloyd
1 e8g)
Responsivd la benzodiazepine
Colinergic6
(.lrrnowsky
I t /'))

42 Psihofarmacologie clinici
Studiile neurobiologice post-mortem 9i in vivo au demon-
strat: cregterea numarului receptorilor post-sinaptici 5-HT2.
Red ucerea activitdtii 5-HT presinaptice.
lnhibarea recaptdrii NA cu reducerea turn-over-ului'
Cresterea numarului receptorilor a1 post-sinaptici'
Deci, din punct de vedere psihofarmacologic, se poate
sustine exrstenta a trei categorii de depresie: depresii pre-
sinaptice: primare; secundare; depresii intrasinaptice "de
fantd", corelate cu hiperactivitatea MAO; depresii post-
sinaptice.
lpoteze biochimice privind mecanismul de
acsiune al antidepresivelor: sistemul de
fosforilare AMP ciclic dePendent
Chir'fid, Roxana Chirild, Camelia Hriban, D' lliescu
IJniversitatea de Medicind 9i Farmacie
"Gr.T.Popa" Iasi
stud iile neurochimice, electrofiziologice com portamentale
si chimice au condus la o mai buna intelegere a relatiilor
dintre actiunea medicamentelor antidepresive, functionali-
tatea cerebrald si neurochimie.
Datele substantiale sustin legStura dintre simptomele bolii
afective si alterarea transmitdtorilor rnonoaminergici. Aeva
din cele mai convingdtoare date, sustinute cle studiile far-
macologice,araldcSmedicamentelecaredeprimatrans-
miterea monoaminergicd, ca rezerpina 9i alfa-metiltyro-
zina, induc depresie, in timp ce antidepresivele clasice,
ca inhibatorii monoamino-oxidazei qi blocanlii absorbtiei
monoaminelor, cresc activitatea monoaminergici. Asa nu-
mita "ipotezd monoaminergic6' a tulbur€rilor afective se
bazeazd in special, pe efectele neurochimice ale antide-
presivelor, observate chiar din primele ore dupd admi-
nistrarea acestor droguri, dar modificarile clinice convin-
gdtoare au fost observate numai dupd administrarea con-
tinud timp de 1-3 siptamini. intirzierea rdspunsului clinic
la antidepresive sugereazd urmitorul fapt: chiar dacd
efectele farmacologice acute ale antidepresivelor pot fi
esen{iale pentru eficacitate, alterarea funclionalititii im-
plic.d modificarile adaptative ale neurotransmitdtorilor. S-a
acordat o atenlie speciald definirii consecinlelor pe termen
lung asupra activitdtii neuronale, in tratamentul cu antide-
presive. Studiile au indicat € exista nnodificari neurochi-
mice pre si postsinaptice in timpul tratamentului prelungit
cu antidepresive. Sistemul noradrenergic (N E.) ca si cel
serotoninergic (S.H.T.) sunt vulnerabile la schimbarile
provocate de drogurile antidepresive. Studiile asupra re-
ceptorilor au demonstrat ca tratamentul cronic, nu gi cel
acut, cu antidepresive, induce deprimarea receptorilor be-
taadrenergici 9i serotoninergici - tip 2 (fapt demonstrat pe
cortexul cerebral de goarece). Cercetdrile mai recente au
rlr:monstrat cd semnalele neurologice pot fi focalizate gi
pr.cr-.s;rlc dincolo de nivelul potentialului "sintd" la nivelUl
4:l

locusului de actiune al drogurilor antidepresive' astfel ca'
modificdrile de la nivelul receptorilor pot reprezenla prima
treaptd in actiunea antidepresivelor' ConvingAtor este
faptul ca fosforilarea - desfosforilarea proteinelor repre-
zinti o treaptd de maxinnd importan!5 in prelucrarea sem-
nalului la nivel molecular (10)'
determind generarea CAMP la nivelul NE nu sunt pe de-
plin cunosculi. lsoproterenolul care este un agonist beta-
adrenergic, determind producerea doar a jumdtate din
cantitatea de CAMP observatd la stimularea NE, suge-
rindu-se faptul cd diferitele componente non Beta ale NE
produc generarea C-AMP prezent in majoritatea tesu-
turilor. Doar componentele non Beta descresc in trata-
mentul cronic cu Mianserind sau Zimelidina (7). Efectele
tratamentului cronic cu antidepresive asupra generarii
CAMP de citre Norepinefrind sau lsoproterenol.
Tratament ehtldepie$lu Medlcamant NE lsoproterenol
Antidepresive triciclice lmrpramrna
Desimipramina
Clomipramina
Amitriptilina
Na
Na
Na
Antidepresive tetraciclice MianserinE 0
Anlidepresive "atipice l pnndol
lrnrclrr lrn;r 0
IMAO Pargylinit
ECT
Unde - inhibare --, - fdrd nici un efect = 0; - raspuns insu-
[icientd Na. Studiile referitoare la receptorii B adrenergici,
indica faptul cd stimularea generdrii de CAMP de cdtre NE
:;rrfera o aplatizare in tratamentul cronic cu antidepresive
(r:lcr;l frrncticnal) ac;cst fapt fiind expresia legdrii drogrrlrrr
45
44
Receptorii B'adrenergici - stimularea cAMP
lpoteza clasicd a deficienlei de norepinefrina (NE) in de-
presie a fost rdsturnata de descoperirea lui Ventulani si
Sulser in 1975, care au demonstrat ca in tratamentul
cronic, nu si in cel acut, cu diferiti agenti antidepresivi (in-
cluzind triciclicele, IMAO' iprindolul' ca si ECT-electro-
gocul) se produce "dawn regulation" - simulare redusd a
receptorilor postsinaptici norepinefrinici AMPc dependenli'
in partea anterioara a tesutului cerebral de la nivelul
sistemului limbic' S-a demonstrat faptul ca dup-r 10-20
zile de tratament cu antidepresive' se produce toctrea
raspunsului C-AMP la stimularea agonigtilor norepinefri-
nici. Reducerea stimularir norepinefrinice - cAMP a fost
raportata de mai multl cercetdtori' cu referire la tratamen-
tul pe termen lung' cu drogurile antidepresive tipice si ati-
pice, IMAO Qi ECT, existind diferente intre stuclii' lnhibi-
torii absorbsiei selective ai S-HT ca Zimelidine si
Clomipiramina sunt identici cu inhibatorri absorbtiei nore-
pinefrinei in producerea la nivel postsinapttc a reglarii
betaadrenergice' Subtipurile de receptori rrclrenergici care

de receptor (11). Banargee 9i colaboratorii' utilizind un
ligant cu specificitate asupra receptorilor B adrenergici
(3H-DHA), au raportat modificdri ale afinitAlii la suprafala
receptoruluri (KD) (1)' S-a demonstrat ci in timpul trata-
mentului cronic cu antidepresive' inclusiv cu cele atipice'
ca lprinodolul, Trazodona 9i Buspirana' se produce o alte-
rate a regldrii la nivelul receptorilor B adrenergici (B'
max), la nivelul unor multiple arii cerebrale' Acelaqi efect
a fost observat 9i in timpul tratamentului cu IMAO ca qi in
cazul electoqocului (ECT)'
Numai Mianserina 9i Zimelidina produc o scddere necon-
cludentd a legdrii de receptorii B adrenergici' pe de altd
parte, ambele sunt eficiente in stimularea mai redusd a
componentelor non B adrenergice' care induc generarea
deCAMPdecstreNE.PosibilitateacalegareadeBre-
ceptorisdscaddestesugeratddeefecteleclinicealeanti-
depresivelor administrate cronic' 9i de limitarea regldrii la
un numdr redus de B recePtori (17)'
Efectele tratamentului cronic cu 3 tipuri de antidepresive
asupra numdrului B maxim al receptorilor B adrenergici
Fbra nici un efect=0
Descregtere a nr. B max.=-
Prelungirea efectului la nivelul receptorilor sinaptici nore-
pinefrinici s-ar datora reabsorbsiei inhibitorilor, blocArii la
nivel presinaptic al &2 receptorilor (Mianserina) sau inhi-
barii enzimelor degradative (IMAO). Se poate concluziona
ca reducerea regldrii la nivel postsinaptic al B receptorilor
:;e datoreazd atdt stimuldrii unui numdr redus de B
4/
46
M....iHigam t' ilReec.ptb$Jlll$
.adre' tgltjl.
Triciclice lmipramina
Amitriptilina
Clomipramina
Doxepin
Nortriptylina
Desmipramina
Tetraciclice Mianserina 0
Atipice lprindol
Zimelidina
Trizodona
Bupropriona
0
IMAO Phenelzina
Tranylcipromina
Clorgylina
Paragylina
Nialamida
ECT

48 Psihofarmacologie clin icd
receptori, si scaderii gradului de stimulare. Alte studii au
subliniat prezenta modificarilor la nivelul membranei re-
ceptorilor, gi la nivelul procesului de cuplare cu receptorii'
Aceste modificdri se refera nu numai la numdrul loctt-
surilor de legare de pe membrana externd a invelisului
dublu al B receptorilor, ci chiar 9i la invelisul du'blu mem-
branar, care permite linkajul receptorilor la unitdlile cata-
litive transmembranare.
studiile au demonstrat legarea a CAMP de subunitalile R
(de reglare) a PK (proteinkinaza) dupd administrarea cro-
nica de antidepresive, cu actiune specifica asupra absor-
btiei monoaminelor. componentele primare ale sistemului
de fosforilare a proteinelor sunt proteinkinazele 9i prote-
ifosfatazele (1,2). PK cuprind enzime care catalizeazd
transferul covalen{elor grupului fosfat ale ATP-ului la sub-
stratul proteic. Aceste enzime diferd prin mdrime, sub-
unitdti structurale, localizdri subcelulare, mecanism de ac-
tiune, specificitatea substratului (1 0).
Existd dou6 clase generale de PK: proteinele serin*tre-
onin-kinaze gi proteinel tyrozin-kinaze, denumite astfel,
deoarece ele transfera gruparea fosfat la gruparea hidro-
xil al grupului serinelor 9i treoninelor sau la grupul tirozi-
nelor. Addugarea grupdrii fosfat la substratul proteic in-
duce modificdri ale conformatiei si alterarea proprietdlilor
functionale. Procesul de desfosforilare este mediat prin
postein fosfatoze care calalizeazd hidroliza grupului fosfat
(3). Prelungirea tratamentului cu diferite antidepresive, ca
inhibatori ai serotoninei sau ai absorbtiei norepinclrrrrci,
ca Fluoxetina si rgspectiv izomerul+ al Oxaprotilinei, in-
duce o crestere a incorpordrii fotoactive a 8N3/32Pl-
CAMP (16). AlSturi de modificdrile receptorului CAMP s-a
demonstrat faptul ca drogurile antidepresive pot influenta
activitatea cataliticd a CAMP-PIL. Urmatoarea treaptd in
studiul CAMP este fosforilarea proteinelor specifice ale
substratului neuronal al CAMP-PK. Un interes particular il
prezintd sinapsele lsi ll de la nivelul microtuburilor cu gre-
utati moleculare crescute, asociate proteinelor tip 2
(MAP2), datoritd diferentelor in functionalitate pe care le
implica la nivel subcelular. Sinapsele sunt prezente la
nivel terminal presinaptic si aparent sunt implicate in eli-
berarea neurotransmitdtorilor (a), in timp ce MAP2, care
sunt in mod particular concentrate la nivelul dendritelor si
perikarionului, pot juca un rol in reglarea funclionalitatii la
nivelul microtuburilor. Aceste descoperiri indicd faptul ca
structurile pre si postsinaptice diferd atAt prin morfologie
cat si prin caracteristicile biochimice - deci si prin functio-
nalitate. Studiul asupra patternu-lui proteinelor fosforilate -
pe cortexul de sobolan - dupi administrare de DNI (Des-
mettry-limipramina) a demonstrat cd fosfoproteinele pot
reprezenta efectorii rdspunsului biologic la nivelul celulelor
sinta ale neurotransmitatorilor (16). Studiile au ardtat cd
administrarea repetatd de ONI modificd patternul fos-
torilarii fosfoproteinelor solubile - aAMPc - dependente.

Goldernring 9i colaboratorii, 1986, au observat cd
modificdrile in legarea a AMPC pot fi rezultatul interacliu-
nilor de la nivelul mesagerilor secunzi sau de la nivelul
diferitelor sisteme de fosforilare a proteinelor. in prezent
se cerceteazA dacr- creqterea fotafinitdtii este solicitatd de
modificdrile transcriptiei sau translatiei ale unititii de re-
glare ale PKll.
coNcLUzll
lpoteza "monoaminergicd" a tulburirilor afective se ba-
zeazd in special pe efectele neurochimice ale antidepre-
sivelor, observate in mod cert numai dupa administrarea
cronica (1-3 sdptdmini). Studiile au demonstrat ca siste-
mul de fosforilare a AMPc-dependent, asociat funcsiilor
microtubulare, poate reprezenta un semnal intracelular,
care depdgegte nivelul receptorilor implicali in mecanis-
mele de acsiune ale drogurilor antidepresive 9i in pato-
geneza tulburErilor afective.
in prezent este bine stabilit faptul cd o mare varietate de
semnale extracelulare poate produce diferite r€spunsuri
biologice in reglarea sistemului fosforilare - desfosforilare
a substratului proteic implicat in controlul functionalitatii
celulare ca gi in mecanismul neurotransmi!6torilor (14)' in
desensibilizarea receptorilor, a funcsionalitalii canalelor
ionice qi in organizarea citoscheletului (18). Astfel, regla-
rea sistemului de fosforilare proteicb reprezinta o treapta
fundamentalS in prelucrarea semnalului la nivelul SNC 9i
Psihofarmacologie clin icd lr I
o posibild "sintd" pentru drogurile care modifica neuro-
transmiterea ca antidepresivele. Stucjiile biochimice cu
referire la efectele medicamentelor antidepresive, in ad-
ministrarea cronicS, nu gi in cea de scurtd duratd, cerce-
tarea numdrului 9i a sensibilitdtii receptorilor si evidentie-
rea modificdrilor la nivelul postreceptorilor pot fi un ghid
ajutdtor pentru un tratament mai rasional al depresiei si
pentru stabilirea structurii drogurilor antidepresive cu me-
canism mare de actiune.
h

Neurolepticele atipice in perspectiva
psi hofarmacologi ci actuali
IJdrigtoiu, D- Marinescu' Anca Chiri(d'
C. Mihdescu
Ctinica de Psihiatrie Craiova
Recunoas,terea actuald a non-responsivitdlii terapeu-
tice a schizofreniei la neurolepticele clasice, apreciatd de
Meltzer - 1995, la 25-50 a/o din cazuri, ca 9i a schizofreniei
rezistente, au impus in strategiile terapeutice actuale neu-
rolepticele atipice. schizofrenia rezistenta trebuie sa inde-
plineasca trei criterii (Kane - 1989):
in decursul ultimilor cinci ani, pacientul sd fi fost su-
puslacelpuintreicureneuroleptice,realizatecumini.
mum dou6 neuroleptice din clase diferite, cu o durata mai
mare de 6 saptamini si cu doze cel pulin egale cu 1000
mg echivalent de chlorpronrazine, fArd sd se fi produs o
ameliorare a simptomatologiei. Pe durata acestui interval
sd nu existe nici o perioada de remisiune a cSrei calitate
sd permitd cel putin partial reintegrarea socio-familiala si i
sau profesionald.Scoruri minime pe scale de evaluare'
respectiv BPRS = 45 s,i CGI = 4. l-a aceste trer crrterii se
poate adauga si aparitia fenomenelor nedorrte extrapira-
midale care impun suspendarea medicaliei. Utilitatea me-
dicatiei
,,atipice" este sustinut6 si de datele actuale psiho-
Psihofarmacologie clin icd 5il
farmacologice care suslin in etiopatogenia schizofreniei
urmdtoarele noi aspecte: Derularea mecanismelor dopa-
minergice pe un versant vertical, existind diferente
evidenle ?ntre etajul subcortical, mezencefalic gi la nivelul
cortexului, cu difuzie diferentiatd a receptorilor dopaminici
din familia D2 (receptori D2 propriu-zigi, Ds gi D+) gi Dr
(receptori D, si D5). Modificarea relaliei orizontale intre
nivelul pre- gi postsinaptic, cu trecerea de la modelul bidi-
mensional la cel tridimensional prin implicarea landului de
mesageri secunzi gi a receptorilor cuplati cu proteine.
Degi axul central etiopatogenic apa(ine activitalii do-
paminergice, recunoagterea mecanismelor de jonc{iune gi
a balanlelor func{ionale existente intre sistemul dopami-
nergic 9i celelalte sisteme de neuromediatie, au impiicat
in schizofrenie gi alte sisteme de neuromediatie (serotoni-
nice, acetilcolinice, glutamatul, sistemul GABA-ergic,
neuropeptide etc.).
Recunoasterea mecanismelor de heteroreglare intre
sistemul DA gi NA sau glutamat.
Definirea actuala pentru neurolepticele atipice tre-
buie, dupa opinia noastra sa tina cont de perspectiva psi-
hofarmacologica, 9i anume:
Substante antipsihotice cu efecte extrapiramidale re-
duse gi eficienta in schizofreniile rezistente.
Au efect antagonist foarte slab asupra receptorilor Dz
:;triatali. Efectele antagonice se produc asupra recep-

torilor Dz varianta D3 qi Da din etajele mezencefalice qi
asupra receptorilor din familia Dr'
Prin actiunea directa (antagonicA) sau prin inter-
ventia mecanismelor de joncliune actioneaza asupra
transmiterii serotoninergice, noradrenergice' GABA-ergi-
ce, glutamatergice, acetilcolinergice etc'
Efectele psihofarmacologice principale ale NL atipice
sunt apropiate de mecanismele etiopatogenice explicdnd
eficacitateaacestorainterapiaschizofreniilorrezistente.
clasificarea neurolepticelor atipice pe care o propunem
este realizatr pe baze psihofarmacologice' divizind acest
grup de substante antipsihotice in urmdtoarele categorii:
Neuroleptice atipice ce actioneaza prin mecanisme
dopaminergicedependentedeprofilulafinitaSiidifferen.
tiate fara de familiile receptorilor DA (Schwartz - 1993):
NL cu actiune antagonista preferentiala asupra re-
ceptorilorDa-..clasabenzamidelordiscriminante''(Potter-
1990): sulpiridul, amisulpiridui, remoxipiridul"
ClclzapinasiNLatipice,.cloza.lik''-SecaraclerizeazA
prin actiune antagonica asupra receptorilor D3 9i D4' dar
cu afinitate puternic exprimata pentru receptorii serotoni-
nici S-HTz qi muscarinici Mr 9i M5: clozapina (leponex); ris-
peridona; sertindolul (are ca particularitate blocarea re-
ceptorilor D+ din sistemul limbic); zotepina (nipolept) cu
afinitate inalta pentru receptorii D1 9i D2 si S-HIzNzctan'
inhiba recaptarea noradrenalinei'
Antagonigti ai receptorilor Dr: SCH-39166'
Agonigti ai receptorilor DA: piramifexolul.
NL atipice ce actioneaza asupra balanlei functionale
s-HT / DA: Antagonigti ai receptorilor 5-HT2 / familia Dz:
melperona; olanzapina (neuroleptic atipic cu un "larg"
spectru de acliune asupra receptorilor, manifestdnd afini-
tate pentru receptorii 5-HT2a, 5-HT2c, Dr, Do, Dr, ar, NA 9i
Ht); zaprisidon. Antagonisti ai receptorilor S-HTzn: ritan-
serin, amperozid. Antagonisti ai receptorilor S-HTa: GR
68755-C. Raportul blocadei DA / s-HT se poate obiectiva
printr-un marker biochimic fidel, raportul HYA / 5-HIAA
(Risch - 1993) - valoarea mica a acestuia indicdnd res-
ponsivitatea la neurolepticele atipice din clasa "cloz-like"
gi a celor ce influenteazd balanla func{ionald 5-HT / DA.
NL atipice ce influenleazi heteroreglarea NA gi DA: ser-
tindol (puternic blocant al receptorilor a1 gi NA.
NL atipice ce aclioneazA prin mecanisme non-dopa-
minergice:
NL atipice ce aclioneaza prin mecanisme glutamater-
gice: antagonisti ai receptorilor NMDA (glicina).
NL cu actiune antagonista asupra receptorilor
sigmma (remoxiprid, umespirona, rimcazol).
NL atipice ce implica mecanisme de blocare a neuro-
tensinei (Stowe - 1993): Cl-943.
Principalele efecte farmacologice induse de NL atipice se
coreleazA pe plan clinic cu urmdtoarele actiuniterapeutice:
Illor;;rrc;,r receptorilor din familia D2 - atenueazd simpto-
rrr; rtok rrlrir productiva (efect halucinolitic gi deliriolitic).
t. l_
.r.)
54
L.

Blocarea receptorilor muscarinici, cregterea activitdtii
glutamatergice 9i blocarea antagonigtilor DA - corecteazd
fenomenologia negativ6.
Blocarea receptorilor alNA 9i Hr - responsabila de
efectul sedativ.
in concluzie, considerdm € ameliorarea prognosti-
cului schizofreniei este in mare mdsura dependentd de
descifrarea mecanismelor etiopatogenice si imbogdtirea
arsenalului terapeutic cu noi neuroleptice atipice.
Substratul psihofarmacologic al
neurolepticelor tipice si "atipice"
Diana tlieg-Alexandru, Carmen Elena Zaharia
Spitatul l-lniversitar de Psihiatrie "SOCOLA" lasi
Schizofrenia, care afecteazA 1% din populatia ge-
nerald, reprezintd principala indicatie pentru neuroleptice
si, intr-un mod relativ, cea mai bine studiata psihozd (desi
nu elucidata) din punct de vedere patogenic qi biologic.
Schizofrenia reprezintd punctul de plecare al cercetarii si
descoperirii de neuroleptice care sd estompeze si sa sta-
bilizeze spectrul simptomatologic procesual, ctt evitarea
efectelor secundare majore de tipul Sindromului Neuro-
leptic Malign, efecte extrapiramidale. Comparativ cu neu-
rolepticele tipice, a cSror descoperire si utilizare se baza
mai mult pe efectul clinic 9i mai putin pc mecanismul
patogenic (de unde si reac{iile adverse bogate), neurolep-
ticele atipice sfideazd inconvenientele anterioare prin ac-
tiunea lor tintita pe anumiti receptori corelati cu neuro-
transm ilitorii principali incrim inasi in schizofrenie.
1. Sistemul dopaminergic - este cel mai larg explorat
sistem neurotransmitdtor cerebral, in principal datorita
implicarii dopamineiin multiple tulburdri neurologice si psi-
hiatrice. ln acest sens, doud funciii superioare ale dopa-
minei sunt bine cunoscute si, implicit, caile lor:
* calea dopaminergica, cu origine in substanla neagra si
cu proiec{ie in striatumul dorsal, a cdrei degenerescentd si
modificdri ale receptorilor D2 (situati predominant la acest
nivel) determina afectiuni neurologice de tipul bolii
Parkinson gi al altor sindroame extrapiramidale"
* calea dopaminergica, cu origine in aria tegmentala ven_
trala gi cu proieclie in striatumul ventral si cortexul frontal -
cu rol in reglarea funcliilor cognitive si afective - a carei
perturbare este parlial responsabild de aparitia Schizo_
freniei (consecinta scaderii activitatii dopaminei in cortexul
frontal), a toxicomaniilor (prin mecanism aseminator).
Receptorii sistemului dopaminergic au fost identificati prin
tehnologii moleculare genetice in numdr de 5 (de la D1 la
D5) gi sublasificasi pe baza similaritatii farmacologice in
doua tipuri:
- D1-like, care include receptorii D1 Ei D5
- D2-like, care include receptorii D2, D3 gi D4.

Psihofarmacologie clini€
Subclasa D2-like este recunoscuti at6t de neurolep-
ticele tradilionale, aat 9i de antipsihoticele ''atipice.,. Subti-
purile D3, D4 9i posibil D5 mediazd efectele dopaminei in
functiile afective, emolionale 9i cognitive' astfel repre-
zentind tinte relevante pentru dezvoltarea antipsihoticelor"
2. Sistemul serotoninergic. Serotonina, neuromediator
cheie in sistemul nervos central, este implicatd in pato-
geneza:
- tulburdrilor obsesivo-compulsive
- depresiilor
- anxietitii
- migrenei
- drogodePendenlei
- schizofreniei de tip ll (cu predominanla simptomelor ne-
gative). Cdile serotoninergice igi au originea in nucleii ra-
feului si au proieclia in cortexul cerebral, ganglioniibazali'
ciiebcefal si sistem limbic'
Receptorii serotoninei sunt de mal multe tipuri (de la
5-HTlpindla5-HT7)qisubtipuricuselecttvitatespecificS
pentru procesele Psiho-afective:
" RecePtorii s-HT1 cu subtiPurile:
.s-HTlA-prirractivareexercitdefectanxioliticse-
dativ (prin scdderea activitatii serotoninei presinaptice) 9i
efectantidepresiv,antiimpulsiv(princregtereaactivitalii
serotoninei PostsinaPtice).
- 5-HT1B - prin activare exerciti efect anxiogen 9i
scdderea agresivitdtii, apetitului alimentar gi a apetitului
sexual.
- s-HTI C - prin activare exercitd efecte anxiogene 9i
psihotogenice
* Receptorii 5-HT2 implicati in reglarea timiei, apetitului
alimentar, somnului gi temperatu rii corporale
" Receptorii 5-HT3 - implicati in fiziopatogeneza schi-
zofreniei, drogodependenlei, deficitelor mnezice, durerii si
cu efect anxiogen
" Receptorii 5-HT4 - impreund cu 5-HT2 9i 5-HT3 fa-
v orizeazd cresterea el i be rdri i dopa m i ne i datoritd loca I izdri i
lor in arii bogate in neuroni dopaminergici, ceea ce justi-
fic6 scdderea riscului aparitiei efectelor extrapiramidale.
3. Sistemul GABA. Acidul gamma-amino-butiric este un
neurotransmitdtor inhibitor major cerebral, in strinsi core-
latie cu receptorii benzodiazepinici, in sensul cd agonigtii
acestora potentiazd actiunea GABA. Dintre metaboli!ii
GABA, de asemenea, cu proprietAti neuromediatoare si
modulatoare, mentionam pe cel mai important in proce-
sele psihice: gamma-hidroxi-butiratul, care, prin blocarea
eliberarii dopaminei (la nivelul substantei nigra 9i nucleilor
bazali) determinA efect antipsihotic, anticonvulsivant gi
hipnogen.
4. Sistemul noradrenergic. Noradrenalina, mediator al cd-
ilor simpatice, care in afara efectelor periferice cunoscute,
59
5B

Psihofarmacologie cl inicd
detine gi efecte centrale dintre care le reamintim pe cele
de naturd PsihiatricS:
*depresie-incares-ademonstratexistenlauneihipo-
activit6ti noradrenergice
* angoasd qi manifestdrile somatice asociate - in care se
gdsegte o hiperactivitate noradrenergici
* declangare somn paradoxal si rol in reaclia de trezire
prin activarea substanlei reticulate'
5, Sistemul colinergic' Acetilcolina, este un mediator cu
efectparasimpaticomimeticindozemicisicuactiuneexci-
tatoiie gi cu efect parasimpaticolitic ia doze mari - 9i cu ac-
liunedeprimantdasuprtasistemuluinervoscentral.Men.
tionamimportantacrescutaareceptorilormuscarinici(M1-
M5)fatadeceinicotinicrcuactiuneexcitatorieSau
inhibitorie in functie de localizarea lor 9i rol in bioritmul
somn-veghe, reaclii comportamentale, crize convulsivante'
lnplus,acetilcolinareprezintiunintermediarintrefaza
serotoninergica 9i noradrenergicd a somnului paradoxal'
Prin administrarea neurolepticelor, se perturbd balan{a fi-
ziologicd sistem dopaminergici istem colinergic, in sensul
inldturirrii controlului inhibitor asupra unor neuroni coliner-
gicidecStredopamina.SeobservdcSlaneurolepticelece
provoacamaiputinetulburdrimotoriidetipextrapiramidal,
acliuneaantidopamindestecontracaratddeoacliune
anticolinergic6 centrald.Neurolepticele tradisionale aclio-
neazdinprincipalpesistemuldopaminergic;,cumaiputina
selectivitate pe diferitii receptori, in timp c;o neurolepticele
Psihofarmacologie cl in ica
"recente" influenleazd in propor[ii relativ egale sistemele
dopaminergic gi serotoninergic. Directia cercetdrilor actu-
ale de psihofarmacologie este spre aplicarea clinicd a
unor neuroleptice (in studiu fiind substanla codificata SCH
23390) cu supraselectivitate pentru un singur tip de re-
ceptor dopaminergic (Dl) 9i fara interferenta cu-alte sis-
teme neurotransmitdtoare.
Olanzapine (Zyprexa tt
), versus
Haloperidol (Haldol rM
) in tratamentului
schizofreniei acute - rezultate dupd22
sdptdmdni de terapie
P. Boisteanu, R. Andrei
Spitalul Universitar de Psihiatrie "Socola" lasi
Problema utilizdrii neurolepticelor in tratamentui schizo-
freniei pare la prima vedere una care se situeazd Tnafara
oricdror comentarii: descoperirea empiricd a eficacitdtii
neurolepticelor asupra simptomelor pozitive, c6t gi asupra
celor deficitare din schizofrenie a fost confirmatd de o
;rbundentd literatura de specialitate din toate tarile in care
:;Lrnt utilizate oricare ar fi terapiile sociale igi au institu{io-
rr;rle concomitente utilizate, gi aceasta incd din 1955.
/r;lrr;rlrrrr-.nte sistemele de asistentd psihiatrici in r:;rrr
, rr'.1;r o irirrr:l retea de suport extraspitalicesc pol '..r r,'
6'1
60

duci necesitdlile de asistenld Tndelungatd a pacienlilor
aflati la primul episod de schizofrenie, la numai cdteva
procente (Koskien et al, 1991)' Discutia pare incheiatd
odatScuaflrmaliacategoricSaluiHollister:''...datelene-
numdrate din literatud au demonstrat valoarea compu-
gilorantipsihoticiintoateformeleclinicedeschizofrenie,
la toate vdrstele 9i in toate nnomentele de evolu{ie' in
toate tdrile lumii, Dar din pdcate, nu qi pentru to{i bolnav!i'"
(P. Peron-Magnan, 1994). Asemenea "accidente/e9ecuri"
par sd tini pe de o parte de o serie de neclaritdli legate de
precizarea fdrd ambiguitate a indicatiilor unuia sau altuia
dinneurolepticeindiferiteleformedeschizofreniedefi-
citare sau productive, a dozelor optime sub raportul efica-
citate/efectesecundare(risc),vdrstaminimd/rnaximdrla
care ele pot fi recomandate modalitatea insdqi de res-
pectare a terapiei in cure continui sau discontinui si nu in
ultimul rind al costului s.a. [-a toate acestea se adaugd un
impediment major, acela al noncompleantei bolnavului
fatadeuntratamentdezagreabilprinefectelesalesecun-
dare (Azoulay, 1994)- lnexistenla unor protocoale de tna-
tament neuroleptic in clinicd dar rnai ales in ambulaton re-
prezintd o dificultate cu care psihiatrii se confrunta frec-
vent. in asemenea conditii, fiecare practician pare inclinat
s-r se ghideze dupS propria sa experien{d adesea sprijinit6
de proprietdtile demonstrate (sau operate) ale neurolep-
ticului ordinar, la care va adduga dupd externare' neuro-
lepticul depot corespondent (Haloperidol si hialoperidol
decanoat, Fluanxol gi Fluanxol retard, Moditen si Moditen
retard s.a.m.d.). De aici necesitatea unor studii clinice
comparative, ce incep din ce in ce mai mult sd devind dis-
ponibile, ca ghidaj, clinicianului psihiatru. Studiul is,i pro-
pune compatarea efectelor Olanzapinei (preparatul Zy-
prexa TM) - un agent antipsihotic "atipic" (din punct de
vedere structural o tienodiazepina) al carei profil a fost
documentat de nemeroase cercetari preclinice si clinice,
cu Haloperidolul (preparatul Haldol TM), considerat in
majoritatea studiilor de acest gen ca fiind neurolepticul
"clasic de referintd" ambele preparate fiind disponibile in
acest moment pe Piala romdneasci.
cercetarea a fost efectuatS la nivelul spitalului Universitar
de Psihiatrie "socola" lasi si evalueazd eficacitatea clinicd
cdt gi efectele secundare nedorite ale celor doud neuro-
leptice, in tratamentul indelungat - 22 sFtptdm6ni pentru
un prim episod de schizofrenie.
MATERIAL 9i METODA
Durata studiului a fost de 22 sdptamdni din care primele
4-7 zile au fost de evaluare si de tatonare a dozei, iar in
r-rrmdtoarele sdptdmdni doza fixata a fost menlinutd sau
ajustatd in functie de evolulia clinicd 9i evaludrile realizate.
Pentru Haldol dozele administrate au fost cuprinse intre
10 - 20 mglzi, dozd care s-a dovedit pe deplin eficientd
rrrlrc ;rceste plaje, iar pentru Olanzapina, dozele au vari;tl
rrrlrc lr 20 mg/zi pentru tot intervalul de 22 saptantrtttt
63
oz

64 Psihofarmacologie cl i nic6
Evaludrile au fost realizate sdptdm6nal, incepAnd cu
momentul 0 al inceperii studiului, pentru prima perioadd
de6sdptdmdni,apoiladoudsdptdmdnipentruintervalul
cuprinzddurmdtoarele4sdptdmdni,iarinfinallunarpen-
tru restul intervalului; adic6 ln total 11 evaludri. Eficienla
tratamentului a fost evaluatd cu ajutorul scalelor BPRS
(scor prag de includere >50) 9i PANSS (scor prag de in-
cludere>100) cu o verificare de control prin scala CGI
(scor prag de includere >5) ce a permis 9i o evaluare su-
biectivi din partea pacienlilor' Rdspunsul pozitiv la tra-
tament a fost definit ca fiind reprezentat de o reducere cu
minim 4Oo/o a scorului bazal, masurat cu BPRS 9i PANSS'
Masurdtorile suplimentare au inclus interviuri 9i evaludri
clinice bisaptdmanale, monitorizarea semnelor vitale, in-
vestigatii de laborator de rutind. simptomatologia secun-
dar6 extrapiramidalS a fost monitorizata prin intermediul
scalelor Simpson-Angus (SAS) scor prag la includere <5
gi Abnormal lnvoluntary Movement Scale (AIMS) cu ace-
lagi scor prag la includere <5. Au fost selectali un numdr
de 60 de pacienfi cu v6rsta cuprinsd intre 19-36 ani (vAr-
stamediaapacientilorfiind24.Tanipentruintreglotul)
aflali la primul episod diagnosticat ca schizofrenie, cri-
teriile de diagnostic fiind in conformitate cu criteriile lcD
l0.Dinacegi60depacienti,doar50auincheiatstudiul,3
pacienti (11.fia/") din lotul cu olanzapini 9i 7 (20'58%) din
lotul cu haloperidol au abandonat terapia drn diferite mo-
tive'Evaluareapacientilors-afScutseparatdec6tredoi
medici la atdt la internare, c6t gi la evaludrile ulterioare,
pentru a avea o imagine mai fideld de ansamblu. Doza
totald gi cea medie de neuroleptic la sfrrsitul sdptdminii 22
a studiului a fost de 3405 mg olanzapina, cu o medie de
0.96 mg/ pacienVzi, gi respectiv 3780 mg haloperidol, cu o
medie de 0.90 mg/pacienVzi. Se observd ca doza totald
pentru olanzapind a fost mai mica per total decdt cea
pentru haloperidol, degi dozele pezilpacient sunt remar-
cabil de asemdndtoare. Aceasta ar putea ridica o serie de
intrebdri in legdturd cu posibilitatea aparitiei diskineziei
tardive legate de utilizarea haloperidolului in doze ridicate
gi timp indelungat, impresie intdritd gi de scorurile medii
AIMS 9i SAS (vezi mai jos), degi in final toleranla finald
este relativ asemindtoare pentru cele doud produse.
Pe baza indicelui compozit (lco) calculat pe scala
PANSS, loturile au cdpdtat Si o dimensiune categoriala,
dupd simptomatologia predominant pozitiva (S*), sau ne-
gativd (S- ). Astfel. lotul pentru olanzapind a cuprins 12
pacienti cu simptomatologie predominant pozitiva (lco>3),
respectiv 1'1 pacienti cu simptomatologie deficitara (lco <-
B); in vreme ce in lotul cu haloperidol au fost inclugi '16
pacienti cu simptome pozitive gi 11 cu simptomatologie
deficitard. Aceastd diferentiere a permis realizarea unor
aprecieri preliminare privind eficienta aparent mai bund
1rr-'ntru o formd sau alta a bolii, desi sunt necesare studii
;rrllrlc :;i mult mai bine documentate, care sd vizeze nu-
rn;ri ;rr(:r;l{l aspecte, pentru a putea formula niste conr:lrr.'ir
65

pertinente. Scorul BPRS arati o varialie intre 88'75, res-
pectiv 94.75la Tnceputul examindrii cu diminuare pdnd la
6.66 si respectiv 6.33 la ieqirea din studiu pentru lotul cu
olanzapind, funclie de diferentierile citate mai sus' Pentru
lotul cu haloperidol, varialiile scorului BPRS au fost cu-
prinse Tntre 91.75 9i 88.33 la inceputul studiului, cu
diminuare p6nd la valori de 10.35 gi respectiv 7'77 (sco-
ruri ce indicd remanenta unei oarecare simptomatologii
deficitarel). Este adevarat ca indicii de gravitate sunt mai
ridicati in aceste loturi. llustrare grafica pote fi mult mai
explicita pentru cele afirmate:
Numdr examinari
Grafice cu scorurile BPRS loturile S t si S- olanzarpinA si
A9a cum se poate observa, ameliorarea apreciati ca fiind
momentul scdderii cu cel putin 40% a valorilor BPRS este
realizatd intre sdptdmAnile 5 gi 6 de tratament pentru lotul
cu olanzapind gi intre sdptdmanile 6 gi 7 pentru lotul cu
haloperidol, deci cu circaT zile, in medie mai tarziu. Apa-
renta de eficientd crescuta a olanzapinei este dealtfel
mentinuti 9i in momentul c6nd se analizeazd scorurile
PANSS. Aceastd impresie de eficienta este intarita si de
:;corurile PANSS unde evolutia este de la valori de 152 si
respectiv 148 (pacienti SA si respectiv S- ), pana la valori
cle 31 si respectiv 28in cazul lotului cu olanzapind, com-
lrarativ cu descregterea de la valori de 155, respectiv 150
llina la 45 Ei 36 in lotul tratat cu haloperidol. Sensibilita-
Iclr unei astfel de scale la schibare este mult mai mare
rir:r:;rl in cazul BPRS astfel incdt ameliorarea (diminuarr';r
,r ,l(r",, !;rl;t de valorile initiale) se inregistreaza nr.r t'r,'
Psihofarmacologie clinica 67
66
150
a
tr 1oo
dt
'-
o50
6
I 10 1'1
o
H
a
tr
I
o
o
O
q
120
100
BO
60
40
20
0
,t I
i:l
,1 i'-
I 1t) ]l
5
NumSr examiniri

69
68 Psihofarmacologie clin icd
coce in lotul cu olanzapini, respectiv undeva, intre sd
pentru mdnile 4 9i 5 de tratament. Dimpotrivd, in cazul lo-
tului tratat cu haloperidol, amelioararea igi menfine apa-
rilia spre sfdrgitul sdptdmdnii a 6 sau chiar a7t. Grafice cu
evolutia scorurilor PANSS SA gi S- la olanz. si hald.
Aceastd impresie nu pare un artefact de inregistrarea cdtd
vreme secliunea "Amelioarare" din CGI (Clinical Global
lmpression), utilizatd in studiu tocmai pentru situa{ii de
control de genul celor men{ionate, noteazd primile amelio-
rdri (in jurul valorilor 3) "minim ameliorat", tot intre sdptd-
mdnile 4 gi 5 de internare in cazul olanzapinei gi dincolo
de sdptdmdna a 6u pentru haloperidol. Situatia este ilus-
tratd in graficul urmitor:
Grafic cu evolulia scor. CG|-Ameliorare S+ si S- olz. gi hald.
Efecte secundare. Cele mai nepl5cute efecte secundare
par sd fie cele neurologice, motiv pentru care ele au fost
monitorizate prioritar. Un asemenea scor este considerat
satisficdtor (dintr-unul maxim de 36) gi intru totul tolerabil
pentru pacient.
coNcLUz[
Rezultatele acestui studiu aratd eficacitatea sporita a me-
dicatiei cu Olanzapind in terapia ambulatorie inca de la
primul episod de schizofrenie, comparativ cu "clasicul"
Haloperidol. Scorul BPRS gi PANSS totale indica o redu-
cere mai sensibild pentru olanzapini comparativ cu halo-
peridol, degi, in esenld, ambele produse par sd fie dotate
cu o bund capacitate de ameliorare a simptomatologiei
psihotice cel putin in primele 5-6 luni de tratament con-
tinuu. Totusi eficacitatea primului, pare dovedita de o mai
mare rapiditate de instalare a efectelor terapeutice, efec-
tele favorabile'Tiind resimtite 9i descrise ca atare gi de
pacienli. Scorurile medii AIMS gi SAS, indic6 o toleranld
foarte buni a Olanzapinei comparativ cu cea a Haloperi-
dolului, dublatd de o excelentd compleanti cu at6t mai
evidentd cu cdt pozitiile persecutive de tip paranoiac au
fost mai puternice. Asemenea date sunt in acord cu
pozitia exprimatd de Van Putten (1974) si allii, care re-
gisesc o corelalie strdnsd intre non-aderenla la tratament
9i simptomele extrapiramidale in special akatisia. Neres-
pectarea unui protocol de tratament neuroleptic in ambu-
lator pare cd reprezintd dificultatea cu care psihiatrii se
confruntd cel mai frecvent. Exista date din literatura
(KisslinE, 1994; Gaebel, 1994) care afirma ca 25-60% din
schizofrenii tratati in ambulator iau doze mai mici de neu-
roleptice decdt cele prescrise sau nu iau de loc. Cata vre-
me se apreciazd cd un numir ridicat de recdderi qi respi-
lalizAri sunt consecutive unei opriri a medicaliei (chiar tdra
ca sd existe la ora actuald evaludri cantitative precise ale
acestei stdri de fapte), deducem cu ugurintd interesul psi-
hiatrului clinician de a avea la dispozitie un neuroleptic efi-
r;ient si cdt mai lipsit de efecte secundare nepldcute.
Sirrlc:tizarea neurolepticelor "atipice" a apdrut ca o rezol-
v;lrr: rrr:l putin partiala a problemelor de non-compli;rrrl,r

70 Psihofarmacologie clinica Psihofarmacologie clinica /l
pozitive cu neinfluentarea sau slabul efect supra simpto-
melor negative asociatd frecvent cu o inciden!5 mare a
sindroamelor extrapiramidale, care constituie factori de-
terminanli majori ai noncompliantei pacientului sau ai
intreruperii tratamentulu i.
Aceste inconveniente au fost corectate de aparitia
unei serii intregi cu produse neuroleptice noi (atipice) evi-
detiata prin eficienta crescutd (asupra sindromului ne-
gativ) iqi au toleranta superioard, fata de preparatele exis-
tente (efecte secundare reduse).
Olanzepine (ZYPREXA) (ELl LILLY) este unul din
aceste neuroleptice.
Material qi metodd
Lucrarea de fald expune rezultatele unei cercetdri de
mici proporsii (21 pacienti) pe o duratd de 1 ani, asupra
efectului tratamentului cu Olanzepina in Schizofrenie.
Lotul de studiu a fost reprezentat de 21 pacienti: 14
barbati 9i 7 femei cu virste cuprinse intre 18 9i 48 ani cu o
medie de 31 ani.
Forma clinicd a celor 21 pacienti diagnosticali con-
form criteriilor ICD X a fost urmdtoarea:
1 . Schizofrenie Paranoida
2. Schizofrenie hebefrenici
3. Schizofrenie catatonici
4. Schizofrenie reziduald
5. Schizofrenie simPld
(i fr;lburiri schizo-afective
10 cazuri
2 cazuri
3 cazuri
1 caz
3 cazuri
2 cazttri
care pot varia de la efectelor intense de
incriminarea atitudinii 9i calita{ii relaliei
pacientul sdu (Gerlach, 1994)'
Tabel '1. VARIATIA SCORULUI BPRS OLANXAPINAvS
HALOPERIDOL S+
Tabel 2. VARIATIA SCORULUI BPRS OLANXAPINA vs
HALOPERIDOL
sedare p6nd
dintre medic
la
si
Observalii clinice privind tratamentul cu
olanzepine (ZYPREXA) in schizofrenie
Carmen Covrig Zichil
Secfia de Psihiatrie Bacdu
Efectele benefice ale antipsihoticelor in tratamentul
schizofreniei constituie un fapt cert. Principala limitd a
agentilor antipsihotici convensionali este eficienta nelativ
redusd 5O-7Oo/o, ameliorarea predominant a simptomelor

Nu au fost inclugi Tn studiu pacienti cu afectiuni so-
matice decedabile.
Pacienlii au fost examinasi complet clinic s,i paracli-
nic, somatic gi psihiatric. Comparativ s-au urmdrit rezul-
tatele obtinute cu tratamentul cu neuroleptice clasice.
Pacienlii au fost inisial spitalizasi timp de 2 luni, dupd
care au urmat tratament ambulator.
Durata minimd de tratament a fost de doud luni (2 ca-
zuri) gi durata maximd de 1 ani (13 cazuri), restul pacien-
!ilor renunlind la tratament dupd 4-6 luni (6 cazuri).
S-a folosit Olanzepina 10 mg in dozA de 20 mg timp de
1 lund urmatd de o dozA de 10 mglzi, evaluirile fiind efec-
tuate la 24h,72 h, 1 sdptdminl,2 sdptiminigiapoi lunar.
Rezultate 9i disculii
Din cei 21 pacien{i inclusi in studiu, 13 au finalizat,6 a
urmat tratament 4-6 luni iar 2 au intrerupt tratamentul dupa
2 luni.
La cei doi pacienti care au intrerupt tratamentul la 2
luni s-a observat o dezinhibitie psiho-motorie, cu agitalie
ce nu a cedat la sedative.
Ambulator 6 pacienti au urmat tratament timp de 4-6
luni dupd care au renun{at revenind Ia medicatia clasicS.
in timpul tratamentului s-a observat o stare de agitatie gi a
fenomenelor psiho-productive.
La cei 13 pacienli care au finalizat studiu s-a obser-
vat ameliorarea marcatd a simptomelor negative gi mode-
ratl a celor pozitive.
Psihofarmacologie ci in icd
ln lotul celor 13 pacienti au fost 3 cazuri cu Schizo-
frenie Catatonicd (negativism alimentar) ce au rdspuns
foarte bine la tratament cu Olansepine (ZYPRDG).
Concluzii
in urma stidiului efectuat am apreciat ob{inerea de re-
zultate bune in 13 eazurl Aceste rezultate au fost reprezen-
tate in special prin diminuarea simptomelor negative (inhi-
bitie psiho-motorie, retragere emolionald, ameliorarea con-
tactului, socializirii gi a cooperarii) la 3-7 zile de tratament
urmate de diminuarea progresivd a simptomelor pozitive. in
cazul celor 6 pacienli re au renunlat la 4-6 luni, rezultatele
au fost considerate inilial satisfbcdtoare, pentru ca ulterior
sub tratament diminuarea inhibitiei sd se transforme in agi-
tatie si si reapard simptome psiho-productive (halucinatiile).
La cei doi pacienti la care tratamentul a fost sistat in primele
doud luni rezultatele au fost considerate nesatistrcdtoare.
Cazurile introduse in studiu au fost reprezentate de
psihoze confirmate cu evolulie indelungatd, care au pre-
zentat recdderi psihotice sub medicatia clasicd iar remisia
a necesitat o duratd relativ lunga de tratament (cca. 5-7
sSptdmini). Astfel, ob{inerea unei ameliorari semnificative
a simptomatologiei in 3-4 sdptdmini a fost consideratd o
dovadd a eficien{ei tratamentului cu ZYPREXA. Nu au
fost semnalate fenomene extrapiramidale, nu au fost inci-
dente sau intolerantd la administrarea medicasiei. Rezul-
tatele studiului efectuat cu ZYPREXA datoritd timprrhri
:;r:url (1 an) si numdrul redus de pacienti (21)eslo r) riv,r
73

luarea preliminard a eficienlei tratamentului cu ZYPREXA
in schiforenie, totugi considerAm util tratamentul in forme-
le catatonice 9i reziduale ale schizofreniei in care nu s-au
obtinut rezultate cu medicatia clasicS.
ZUCLOPENTHIXOL (Clopixol) - o
alternativa in tratamentul starilor
psihotice
T. Pirozynski, Carmen Grigorovici
Spitalul Universitar de Psihiatrie "SOCOLA" lasi
CONCEPTUL STUDIULUI
Studiul de fald este efectuat pe un numar de 19 pa-
cien{i cu afectiuni psihotice, internati in Spitalul Univer-
sitar de Psihiatrie "SOCOLA" lasi, carora li s-a administrat
tratament cu Zuclopenthixol (Clopixol). Pacientii au in-
trunit criteriile DSM-IV pentru schizofrenie, tulburare schi-
zofreniforma sau tulburare schizoafectiva si prezentau un
scor BPRS (Brief Psychiatric Rating Scale) de cel putin
23. Perioada de urmdrine a fost de 12 saptamini. Nu au
fost introdugi ?n studiu pacienti cu afecfiuni somatice sau
abuz de alcoolin ultimele 12luni.
Psihofarmacologie clinic6 /,.t
MATERTAL 9r METODA
Lotul de studiu a cuprins 19 pacienti, cu vdrste intre
23 Ei 47 ani, 13 fiind de sex feminin si 6 de sex masculin.
Dintre acegtia, 17 pacien{i urmaserd anterior trata-
ment neuroleptic clasic, iar doi dintre pacienti s-au pre-
zentat la primul episod psihotic. lntervalul liber intre trata-
mentele antipsihotice anterioare si administrarea Zuclo-
penthixolului a fost de 36 de ore pentru preparatele orale
si de '14 zile pentru preparatele depot.
Pacienlii au fost examinati somatic, psihiatric. psiho-
logic, EEG, EKG gi umoral (hemoleucograma, ionograma
sanguina, probe hepatice, ex. urina). Evaluarea psihia-
trica s-a efectuat pe Scala lmpresiei Clinice Globale (CGl)
care masoara severitatea bolii in ansamblu; pe Scala de
Simptome Pozitive gi Negative (PANSS), care mdsoara
severitatea simptomelor de schizofrenie; precum gi pe
Scala Efectelor Secundare (UKU).Toti acesti parametrii
au fost urmariti in dinamica, dupa cum urmeaza: in ziua
instituirii tratamentului (ziua 0),la 24 de ore, la 72 de ore,
la 14, 30, 60 si 90 de zilc.
lncadrarea diagnostica a pacientilor tratati cu Zuclo-
penthixol, a fost urmatoarea:
- Schizofrenie paranoida - 10 cazuri;
- Schizofrenie de tip dezorganizal - episod unic - 2 cazuri;
- Tulburare schizoafectiva - episod maniacal - 3 cazuri;

76 Psihofarmacologie clinici
- Tulburare schizoafectiva - episod hipomaniacal (care
ulterior, sub tratament cu Zuclopenthixol a virat in episod
depresiv) - 1 caz;
- Tulburare schizoafectiva - episod depresiv - 2 cazuri;
- Tulburare schizofreniforma pe fond psihoorganic cronic
cerebral - 1 caz. lnstituirea tratamentului s-a efectuat cu
preparatul Clopixol Acuphase (Zuclopenthixol acetat sol.
5%, fiole de 1 ml); Clopixol Depot (Zuclopenthixol Deca-
noat soluie cu 20 mg/ml); Clopixol tablete (25 de mg
Zuclopenthixol biclorhidric). Prima administrare s-a efec-
tuat cu Clopixol Acuphase 100 mg i.m., urmata la 48 - V2
de ore de o a doua administrare de Ciopixol Acuphase in
asociere cu Clopixol Depot 1 f i.m., continuandu-se apoi
administranea preparatului depot la interval de 14 - 21 de
zile, timp de trei luni.
REZULTATELE STUDIULUI
l-otul de pacienti care au finalizat studiul a cuprins un
numar de 16, dupa cum urmeazS: - 10 pacienli cu schizo-
frenie paranoida;
- 2 pacienli cu schizofrenie de tip dezorganizat - episod
unic; - 3 pacienti cu tulburare schizoafectiva - episod ma-
niacal; - 1 pacient cu tulburare schizoafectiva - episod de-
presiv. Dozarea a fost individuaiizatd, in raport cu seve-
ritatea simptomatologiei psihopatologice. Toti pacienlii au
primit in prima zi 100 mg Clopixol Acuphase, dupa doua
zile de ia prima injectie au beneficiat de 50 mg Clopixol
Psihofarmacologie clinica //
Acuphase 7 pacienli, restul de 12 pacienli primind '100 mg
Clopixol Acuphase gi 200 mg Clopixol Depot.
Tratamentul de intrelinere s-a efectuat prin adminis-
trarea la un interval de 1 4 - 21 de zile a Clopixolului Depot
in cazul a 15 pacienti, iar la 4 pacienti prin Clopixol cp -
50 mg, administrate zilnic, in doua prize.
ln cinci cazuri s-a impus necesitatea utilizarii Clopixo-
lului tablete (2Iblzi) asociat, in perioada tratamentului de
intretinere, in zilele premergatoare administrarii unei noi
doze depot. Primele semne de diminuare evidentd a
simptomatologiei psihotice au fost constatate, in medie, la
6 - 8 ore de la administrarea primei doze de Clopixol Acu-
phase, ameliorare cu evolulie ulterioara progresiva. S-a
impus asocierea medicatiei benzodiazepinice (Diazepam)
intr-un singur caz, precum gi a medicatiei antiparkinso-
niene (Romparkin) in trei cazuri, datoritd fenomenelor ad-
verse: tremor, crize oculogire. La o pacientd a fost nece-
sar€ asocierea medicatiei antidepresive (Doxepin '150
mglzi), incepind din a noua zi de tratament cu Zuclopen-
thixol, datorita prezentei ideatiei autolitice.Trei dintre pa-
cien{i au renunlat la tratamentul cu Zuclopenthixol, dupd
cum urmeaza:
- o pacientd a renuntat dupa 18 zile de tratament, datorita
virarii episodului hipomaniacal in episod depresiv, in ca-
drul tulburarii schizoafective;
- o pacienta a renuntat la tratamentul cu Zuclopenthixol,
dupa 45 de zile (fiind din mediul rural, a consideral ;r,,,'

7g
78 Psihofarmacologie cl in ica
sibilitatea la tratament dificila) - incadrata in diagnosticul
de Tulburare schizofreniforma pe fond psihoorganic cro-
nic cerebral;
- la un pacient in virsta de 23 de ani, fiind la primul episod
psihotic, s-a renun{at la tratamentul cu Zucopenthixol
dupa 16 zile, datorit5 aparitiei crizelor oculogire, care au
cedat cu cliiicultate la reducerea dozelor gi asocierea me-
.1icaliei antiparkinsoniene. Eficacitatea tratamentului cu
clopenthixol, urrnarita pe Scala simptomelor pozitive 9i
gative (PANSS) a prezentat imbundtd{iri apreciabile si
progresive ale scorului PANSS pozitiv, in 15 cazuri.
ln cazul simptomelor negatrve, s-a constatat o redu-
cere apreciarbila a severrtatii acestora in B cazuri.
Relatiile interpersonale au prezentat atnreliorari dura-
biie, cu reluarea rolului ocupational,'in 12 cazuri.
Complianla pacienlilor la tratament o consideram a fi
foarte buna, evitdndu-se totodata polipragmazia intalnita
frecvent in cazul tratamentelor clasice. Din punct de ve-
dere al parametrilor paraclinici urmariti, nu s-au constatat
modificari considerabile care sa impuna intreruperea tra-
tamentului.
coNcLUzil
Autorii apreciazd ob{inerea de rezultate bune si foarie
bune in 12 cazuri, atdt prin sedarea atinsd in primele 72
de ore, c6t gi prin estomparea fenomenologiei pozitive,
obtinutd in decurs de 3 - 4 saptdmAni.
Ameliorarea simptomatologiei negative a fost de ase-
menea considerabila, tratamentul cu Zuclopenthixol res-
tabilind intr-o perioada mai redusa decdt in cazul antipsi-
hoticelor clasice, relaliile interpersonale.
Rezultate mai putin elocvente le consideram a fi in
cazul tulburdrilor schizoafective. Pacientii luatiin studiu nu au
prezentat recaderi in perioada tratamentului cu Zuclopen-
thixol. Comoditatea gi siguranta administrarii conduce la o
buna complianta a pacienlilor la tratament- Buna tolera-
bilitate gi toxicitatea redusa, impun utilizarea Zuclopenthi-
xolului ca alternativa viabila in tratamentul starilor psihotice.
Clopixolul in terapia unor psihoze acute 9i
exacerbiri ale psihozelor cronice
Gh.Grecu, Marieta Grecu-Gabog, I Gabog-Grecu,
Monica Miron
LJniversitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures
Prevalenta schizofreniei de peste 1 %o din populatia
generalS, cu debutul cel mai frecvent la inceputul virstei
adulte, cu o evolutie indelungata 9i tendinte spre cronici-
zare, reprezintd una din tulburdrile psihice grave cu care
se confruntir psihiatrii pe plan terapeutic.
in tabloul schizofreniei, simptomele sunt grupate in
pozitive (halucinasii si delire) 9i negative (un mare defir;il

Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica

Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica

Similar to Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica