Marcel pop cornis anatomia balenei albe

ln mdsuro in corc boleno olbd nu csfe
door sinecdoco rcolit6lii infinitc (in.
decidobilc) ci pi aAeti-p,gulliyerirot.
ql inghilirii 9i erpuh6rii ironslormo-
toorc, dcci mctolor6 o terlului, pulcm
privi eposul Moby Dick co un-subtil
metoromon ce nc divulgi relofiile no.
rolorului cu lumco 9i tcrlul s6u. Refu-
rind ro lic "onotomirotd-, boleno
molvillion6 ne orun€6 provocorco de
o o citi oprin propriii ei ochelori', odic6
co pG un melodiscurs ce inglobcor6
in sinc cheio de descilrore o nume-
roose norofiuni osem6n6loore. Rdminc
sd recunoottem oceste norofiuni 9i s6
le oplicdm un tip superior de comporo-
lism litcror ce recurge lo opero unui
icriitor co sistem di referinfo roq
"gri16" in intcrpretoreo oltor opere :
in corul noslru lo eposul melvillion,
privit co un posibil prototip ol romo-
nului modern (indeosebi ol celui ome-
ricon) ce erplorcor6 interstifiile unci
lumi.leviqton.
Noscut in 1946 lo Arod, Morcel Pop-
Cornig o f6cul studii liceole 1i uni-
vcrsilorc lo Cluj. Doctor in filologic,
lcclor lo cotGdio dc limbi pi litcro-
turi germoni,:. o univ.rrit6fii din Ti-
mifooro. Cronicor litrror ol r.vittoi
,Oritonl", crcirl ti lroduc6tor, Mor-
ccl Pop-Cornig o publicot o scric dc
rtudii gi orticole orupro romonului
modcrn (rom6n gi onglo-omcricon),
ccntribufii lo o poetic6 (semiolic6) o
norofiunii. A trodus din pocrio ti
proro omericon6 : J. D. Solinger
(1971), Thomor Wolfe 119771, (urt
Vonnegut h. (19791, ln onul 1976
primepte Prcmiul Uniunii scriilorilor
din R.S.R. penlru troduccri din litcro-
turo rom6n6 in limbi dc circulolic
univcrrol6.
irtffia rrlt erstoi l5
-cornls
o poeticd o romonului omericon modetn O Hcrmon
n $ ospirofioepbpeico I Morfologio eposului melvillion O
{ ti timp romonesc : metodo erlinderii epopeice O Eposul
ijfln in secolul XX O Critico gi poetibo formei romonelti O
iico stilului retoric-figurotiv in romonele lui Melville gi
il Stilul retoric pi comedio ontiretoricd a Avotorurile
i olbe O Romonul structurilor letoric-poetice a Metoro-
contcmporon.
derrfahe
nabmla

)rttrttt.i in. ltuLt'ttd... Irtcrtttlirrlnli-ttd prrtce-
strltti t:uoLtLtitt al Lrnni,i, inccla!i tle'u rrt'ai
I t t 1td u irnp <tt t' i --
(r-i, str ddtt i! i- t: d .sii- Z rtcr;cp-
tttli, siL-I stLportafi, sd-l inregistt'uli. .lccas-
t.e pare sd" jie f ormtLla pe care orice scriitor
ra{ionaL o ra ctdrspta in cele din ttrmd.
(Goorgc Orl'"'clI, Insirle. llte 'ilhole, 1939)
Acum imi las sistemul cetologic neterrni-
nat, aga ctLtrl a lost tdsatd. marea catedral(r
din Colania, cu ntacQraua atirnind deasu-
pra turlei neincll.eiate. Cdci dacd micile
cottstt'ttcfii pot .fi chtse La bun sfir;it de cd'
tre primii l.<tr arhitttc|i , ccle mtrri, cele ode-
udrate, Iasii irttol.dt'attna ch'eict, cle' bolt(r pe
seerna posteritdtii.
(Herman Melville, l'frrby Dick, 1851)

PliS,Tnll ( ) 1)( )t,l'j'i('
Arfilnl{'l)'r.
ji( )Nl l'l ( l,r Lllllil('.l'J lr1()l)l.llN
(ltt ttrr:r,ol iil rrrr,ril r'nt:li'l.rrl iir,lrrIr ,Srrrillr " rrrlrr'lr;l Iorli( :
,1tt I t'lc I);tll ll r'(rllrtt i ;rlI ltlr)r , { lil,' , rtr"jt'' 'r, r) ( ill t(' tIr[r'i-
r';tff;ii)"I ,'i[ilzi rtrlr'r.]l:rt,;r rrlt ,.r iil ilr;| ,'t'(;l |orlrrl, liti':,:l,r', lApt
t,' tltttr',lt':.,t,' rli"l,rttl;t 1,.11, ttt:,,r ,1,' li{' r.tl.rtlir ;ll)('l i(;ntii lrilt;-r l;r :t
rlr'lirti r' ,r)i,(.;t|,r , 1r,,r'tr lil,'l;il I (r.r rrr ,..r {'l|nl.l (.ilt't(. lr lrri (lj:rrrrlC-
llrirrrLlrrlr' l;r11rr-v. l,'.ltlt rltt llttntrtrt.,lrrr,;r'ir'rrirr, l!)11)), or.i I)ini ll
i'r'rrlr'ljlr'ir' ('uvitrL(' lrlt' lrri l). Il. L;t'r'(.lr{(' il lutrrl l1)2,j:
,,I)c'uir <:olpusuri de l ilcr':rtu lir lrodcrui par c f i atins
I)lsrrul: ccl tus ,li ci.'1 an)lriciln. Sii pi"triliirn. dcci, irignren-
i..lo rr--tai l raqiic dc opere ilk' fliinci)zilor-. aie lui llarinctti
:;llr alL. irllrnclczilor, care a,.t inl,c1t,.tt clcja sit coboal.e dincolo
rli. r ulrrrc. Si citrcl sl)l_tn itr-nili'i(.iu1, llu nti ntlcr Ia un Sher-
,(x)d Anci('rsolt .'iii'c e atit (ii) i.Lls in spirit. l,I5 gindrsc 1a
coi ii,i'l)i. la t-otrurni,lc snblirelc aic lLri Ilarvtirolne. Poc, Danr,
I,I,:iville, W]-ritnran. At:e5tia nri se par a fi atills cuhllea, cleo-
1:otrivi (,.1 ntai ',-(tuminoii;i Tols'Loi, Drxtoevski ori Cch().-," ?.
Principala ciiiicultatc ltu ntai est(', a$:t(lar, ao€rcil dc I iiernon-
gira inrllactul romanului artrerican, pi:rtr.uitdurltl lui in contcxt,.rl li-
tq:ral al ct;oc:ii nroderne, ci pL'ol;al;il act'ta de:t:rrguntenta c.,rrrvin-
i;itor c-.:istentil LrnLri tip (tilturi) clc lonran irinerican, eventLlal a1
rrittticii itri, in mlsura in c.rre aceasta se cleosr'bcstc scnsibil dc poe-
tir:u rornanulr-ti eurupean (,,fLar-rbcrtian", ,,balzalcian", ,,diciicnsian,,
t'lr'I lrr rlj.;r,r-r1itt s(-'afi."r ins'-rsi tennentrl (Llestr_rl ric labil) de ,,:uneri-
r',r,ri.,rr,":rlriir';rt lorlirntrlui 1ui Me1ville, Wolfe sar-r Fauikner., sii zi-
('(.rrr. l ln, r)r i 1., r rrrr,rrrrl jr i'tutzii este iderrtiIic:tt (rr]Ji ales in i:r'itica
r.:nt'()t)r'r,r.i,) r,rr ,rlrilrltr' I it ,,ltcr)t-('illisl", ,,ltrutal', (,,ltarci-l.>criied,.),
,.nitiv", ,.t)it:u r"., ", p,,1rtrl:r1 ", :,ri ll ;r.1lr'1tli 1lt) ggst clestgl dr lic-
selectiv SaU I)l, lr'r rtrl;r 1,, 11lr lr ,, :Ir11ilr' l:rLrtt';-r sl.nzaiiOl-rali a |O-
nranUlUi Anleli('iUt .r rl , ,r, rrl lrr ( ;r j , i|, i itr';r r.Lr ;lr.r'litli
jntergs $i aprc('i(,r(' ;rr' l,rrlltrrlr .r I),r lrL ll Il.rrrrrl,.ll. r,rI. rrr rl l.r.
Cent, al UnOr critici ilirt,,;rr ,,r' l lr ,, 1lrr.r 1, ,1, 1,. I vr lli ll,,r;r,r,
b1cCcy (epigon al lui Il;rrrrrni ll) ,, 1 rr,.rr rrr r 1,r,, rl.i .r'r,, rr, irl
trilntglllpofan. AlteOfi tt'r'rrrr.trrrl '1,. ,,.il|(.r r, ilir',ril r..1,
aitiar in critica amgricrttrii, :;rrlr ur.lrr' , ,r ,,nl (. i:;t.r nn
;lrllel"ican'. nunlai VafiantC l(Jt':rlr' .rlr. ,lrr', rrlr)r i ilt,,t)(.n{. rlr
'r'l'lll'
'rr)ilr,rlr
l'tr)7,t :

B/4NAToMIA Ir:LENEI ALBE
un roman american sentimental, un gotic american, un romant
american istoric etc. Cu siguranli ci nici un singur gen al romanu-
lui nu a fost inr.entat in Statelc Unrte". Dar tot Leslie A. Fiedler
adaugd : ,,Totuqi particularit5{ilc variantelor noastre par mai inte-
resante qi mai importante decit asemindrile cu formcle tutelarc" 3.
Izcllarea acestor particulariti!i, sistematizarea gi clasificarea Ior,
ar putea face obiectul unei cercetiiri tipologice, tematologice (cum
cgte cltiar cartea lui Leslie A. Fiedler) sau retoricc avind ca
ultinr scop elaboralca,r-rnei poetici a romanului amcrican mo-
dern. Critica americanir a flcut uncle incercdri in acest sens, intri-
gata qi de eEccul aplicirrii unor criterii qi instrum.ente de lucru tra-
difionale, a unei poctit:i de tip .,european" (eventual jamcsian) in
analiza plozci lui Poc, Hawthorne, Melville, Faulkner sau trVolfe.
Sprc excrnplu critica arnericani de tip tradilional (sau, mai rcccnt,
cea forrnalistir) a reproqat adesea rornanului lui Melvillc abscnla
formei, a structurii integratoare, a continuit5lii romaneqti qi tipo-
Iogice, a interesului pentru molavuri, pentru studiul de caractere etc.
Autorii volumulni Meluille. A Collection of Critical Essogs (1962),
c:r,r o singurl exceplie notabili (R. P. Blackmur), nLr il considerd
pc autorul lui Mobg Dictc romancier, ci un creator. (geniai, c aclc-
virat) de ,,rornan[uri" (ronrancos). Ri<'hard Ch.ase, a]tfci unul din
ct'i trtai aviz;tfi corncntatori ai ltri Mtlvillr-., c'ntrrnclii () listi in-
trcagir dc catur'[clistici (]1 cilr'(. irr trr.l;ui sir fic cc:lrilxrl un rorrran-
ciel velitabi[ (rno<lt,)rrl riirnirrt, Ilr'rtly.llrrrrcs) rlrur- pr,ntlrr il con-
stata abscr-r!a lor in c'azul ltri Mclvillt'4.'l'otusi, t'lrior un r'('l)r'(.zcn-
tant al ,,New Criticisrn"-ului ra{ionalist qi lorrlalist din dc<'r'niul
c'inr'i, 'r'or Wintels, rccunoaqte cd numai .,dach mi s-ar pennrte
o dt:Iinilie a rornanului carc s:i excludd intre altcle opere ca tr{obu
Dicli, Mard.i, Insulele fermecate si scrierile autobiografice alc lui
Ivlclvrllc, aq fi inclinat sd-l co,nsider pc Henry Jancs cel mai lnare
rornal)cicr dc 1ir-nba engiez[." ;
Concluzic fircascii : defini!i;ilc gcnerale ale romanului, cdutarea
unor constantc, nu trcbuic sd ignorc realitatea individualS a opc-
rckrr in cauzi. Ille trebuie sd rdmind pur descriptive qi nu norna-
tive, fird drept de veto asupra formelor romanesti care cventual
sc abat de ia definilia gcnerali propusd. Mai mult, defini{i;r ro-
rnanului trebuie extinsi, nu ingustatS, pentru a cuprinde ;i irsc-
ncnca operc {'a MoL;y Diclc, critica romanului trebuie sd-qi lt'r,rrrr-
srcicre instrurrcntele, romanul ar'Lrerican de acest tip trcbuir' .iuclr'-
cat clupd 1>r'opriile sale legi 9i plineipii dc organizare. Clon( luzi('
mai lecent reactualizatir dramatic de tratamentul la care i1 fost srr-
I)ontrU O pocll(:ii :r rOntanulul amcrican moclcr'n'9
p'.ts
-
din acclcasi tnotir,'r'- l'onl:lnlrl lrri 'l'lrorrrrs Woll't'. I s-;r ittt-
plttat accstuiit calitr'tt'r'rrl l;11o1'rrr, trlrsr.lr[;r rrrtt,i strrrtttu'i trrritart',
cncrgic vcriritlir r,xt't'sil';i, r'r'tolir.;rrr, r';rrrtorlrlca irrtr rrn tilt <le litc-
r';rtt:ri atttolriollr'ltlicii Irillr olglrrrizitrt irrtr,r'ioitli 1i slirsit rorrra-
Itr.sr'. sttl:it.r'l,i,;1. lrrlol,':;, r'ntitr;i, r'tt..ri. lrr,rrllrr o llaltt' tt ,,nt.rii ct't-
Iiti", 'ollr' ,,1t tt:ril r,li ir rrrttlit {il ull j;( t'iitol ltrltltt.rrr'" ((-'aroline
Cltrrrlo'r). Nrt :rltlr'l il vcrl,' llillrirrrl ('lrrsr. pc Mt'lvillr': ,.urr inslti-
t';rt:tllttot lrtlr., irt cirrrl;t tlrrlrttilol s;rlr'tr;rLttr':tlr. (;roirtr.r,t,lc tnai
rtt;tti ctt (ln'(. it fost irrzlstt'ltl r,r'r'orllrt;i ttrr slriitor lrttr,t'it'an) nici-
rrrl:rl.;i tt-lt ;r.itttrs llt ull ( ()ntl'ol l'()r)utn('s( lt.r'lrt itsul)r;t lrtr'r'ttrilor'".7
('rrnfrttntaIclt ronrttttrrltti itn'r(,tir.itn ( u rno(l(-l('l(, ('ul'()p(l)(' ntr trr'-
l:ull sri tlucti nici la t'rllusivisrn carroniz.il.nt. ltr scntirncntul inft'r'io-
rilrilii celui dintii (proviticialism cultural), si nit'i ia supnrlioilurea
.,an-rr'r'icanismului" accstci literaturi (pina in pragul sovjnisrttrlni
cultural). Obiectivr-rl urtnlrit ar trebui sI fie elaborareit unei poe-
licl {:n mdsura in care ca e recognoscibild) a romanului american
i)o l)rzil unui stuclin conrparativ asupra tuturor nivelelor narati-
rrnlr: adicir tcmclor qi ruotivclor. formci, structurii qi organizdrii
sir)r' rnterioarc, proceselor scn-rnificdrii, {unctiilor retoricii (discur-
s'.il'.riJ rolr-ranesc:. Existt"r deja citeva incercdri notabile de clefinire
a i oriranului arrcLican prin compara{ie cu cel european, dar ele
nir ait in general un caracter sistcmatic, nu alcdtuicsc inrpreunr:r
c por,ric5, ori dimpotrivir, se ambilionoazi sir constituie o astfel
cie pi,cticd. ctr aplicalie universald, nerecunoscind in sinul litera-
turii americano tipttri diferenliate dc narafiune roinanesc.i, in con-
llir-t unele cu altcle Ei cu teolia.,univorsalir" avansati dc critic.
l)e a;cmenea n-rultc definiri de acest fcl au un caracter negatiL,
ir-rcc:^cind si prccizeze ce nu, este romanul amcrican, nu ceea ce
cl < :;tc.
,.trr. lrunirollii, sc constatri ci romanul arncrican nu este (dccit
irrt irlr'rrt:rl) rur t'()tlliln t'lt-' rrronrvuri. Pirtrre a 1ui Melville, Casa celor
sttltlt' .[ronloo r)/' ir lui I Irtrvt.lrolrrc sltl Tgornotttl $i f uria sc apropic
cu l.iniclitatc dc acc:tstir lirlrntrli.r4 lrttr:r'r'scirzi <lcstul tlo ptr{in in
!Iobg Diclc idcntitatca soc'iitlir rr l)('r'sorril.j('lor', r'ornpott;urrcrrtrrl lor'
dinrn, moravurilc difercnliale pc grupuri socilrlr: (profcsiorurlr')
cicqi nu lipsesc nici asemenea obsen'alii
- ; r'ornanul lntt'r'ilrtrr
cstc mai dcgrabii ctic, mctafizi,c qi poc'tic. De undc;i irr.rni;r lui
'Irollope la aclrcsa romanciclilor americani: ,,Pc partc& r'toitstnt
a oceanului, noi ne ocupirrn mai mult de fripturi qi bero, rlt'r'it rlr'
vise." In spatele acestei ilonii binr-rim o definilie dcstul tlt'r'l;u'r
a ccca cc inseall1lir rotnanul in acceptiunea sa clasiIir, lrttl'1JItr',rlr,

10ilrN.',TOMIA BALENEI ALBE
adicd o poveslire despre existenla cliurni, sociald a crascr cir:iii
ii apartine ; nu ,,iegendd.,, ,,epos,,, ,,aventurd extraordinar5,,, ci
,,istorie fictivd comund". In cu'intere unuia <rin primii critici en-
glezi ai romanului, William Flazlitt :
,,Gdsin aici o irnitare atentd a oameniior si moravuril,.ir;
cleslu;im insir:;i urzeala Ei textura societilii a$a cum estL. ea
in realitate, gi cum o i'tilnirn atunci cind ieqirn in lumc. ir;tci
poezia ale 'ceva divin in ea', acesta este mai nman. AjunEcur
sii cunoa;te'r r-rotivele ;i caracterele u'ranitdlii, sd extr.afe.r
iroliunile noastre clcsprc virtutc ;i viciu clin exemple 1ri.;,.r-:_
tice, gi sai depri'dc'r acl.virrul despre lurne prin intcr*irliul
ctericului rornan."1)
:ceea;i dclinilic sc a_ili gi la orr.igi.ea unor reproquri ir'gtli_
cite sau explicite adusc .oma'ului anrcr.ican dl citre LcsL- A.
Fiedler. Respectivul ronan ar fi in r.arc partc rtritir:, simbotii_. si
cpopeic, deci prea pufin intcresat cle expcrierri;a s,cialii ;i i'di'i_
duald. El este
'omanul
exploratorului alienat cre societate, col.rr srl
iefugiazi in pustietate din fala civiJ.izaliei si a fc'reii. Dacr i:r.iirci-
pala driferen{5 dintre epopee qi roman este intr-adevdr ace..r c;i
..in epopee spaliul cer nrai mare e ocupat de rdzboi, iqr in rcrna'
cle iubire" (Philippc
'irn
Tieghenr) r0, at.nt,i proz. a'lcricanii i izr-
sicei, in genural t.irns-cr.tit.ir, irrt.rrrsirlr'i cl. rrr.ril. r:.nlli<.tt,rrr:is-
ten{ia1c, ctr a1;ctcnlii pcntrrr rrr':ul(li()s slrr.r tr:r.iIiirrrI r,stc rrr;ri n,,rlt
epos decit r'()ll)iul tra<li!ionirl. l,t:slic;. l,'iccllt'r corrst:rtii li l:11)L1l rri-l
aceastd prozii carnr-rflcazi d|anlrtictrl existcn{ci 1;r.intr.-o :rtitri lirru
clupiicitarS, patetic-ironici fafd de e-'<perien!i, riirninincl intr.-o s,.,tr.c
c1e inocenlr adolescentini, de irnaturitate sentinrcntalll preiungiiJr,
care o face in egali rnrsur-i sd se acrreseze copiilor gi acrtr1,Lii,,-i. ir
chiar goticul, elementul terifiant qi faustic (excclent analizate airfel
de critic) nu fac din acest<-. ctirfi decit ,,o literaturd tcrifiantiL 1;en-
tru copii. Noi nu avem scriitori cu aclcvdrat socanli ori oltsceni.
Poe se apropic cel mai mult cle acest tip de liter.aturd, un cirpil
care mimeazd ceea ce Baudelaire avea sd trtiiascir...,, t:
Afirmalia este exagerati, fireste, clar ca reia intr_un fel in_
te.esantele obscr:valii ale lui D. H. Lawrence fdcute cu citer.a ilr:-
r:cnii inai.tc privitor la structura ironicir, duplicitard, a ronrar),(iri
iimcrican :
,,Tot timpui stmli aceastd rupturir in alta Ei <rrn;tirrrl;r
artisticl a,rlericand. La suprafatd e ar.d,toasd ca ur) ti)r.1., .;i
suavir qi bunatatca intruchipatd. Ca llarvilrornc c(.1 (,lt r) ,lrii
I'entru o pocl,ictr i.r l'ontilnului ilIr( r'i('ii11 rn0cle|rr /1 1
ail:astri plea-blinzi,,si Lorrltlr'llorv yi toli ccilirl.i polrrrrritr,i
nr''ilril-ri'rrri{i... I)lr cr';rrr:plr'pi lrr to{ii. St.r'rrlltli :;r.rr:.irrl irrli;nr
iil tu'tei lor';i vcli vt'rlt,rr ct: rlr.rrrlri cr';rrt.'l'r'r'lrtric s;i llliliti
tlint:olo rlt, :;ttplrrl;rl:r ;rrtci :rrrrt,r'ir'irrrr, :;i r;;l rlt-'slrr:;ili rliirlrolis-
ntrrl irrtirrr ltl r,r'rr:;rrlrri:;irrrlrolir.. rltrrrirrtt'r'i r';r pirr.r'cli'iri
irrl:rrrtiI;r"t".
l,;t!,r't.rrt'r, r'r,lr. l)t jil)lll r itjr. tnl.lrtr.jjlI r';tr'ilt tr't i.ilir.ilr. lttrrrl;trrri'lt-
tlrlr ;r.lI tUilr:rtrtlltti iUilr'ti{;ln.,,rr':,1;r ir ,ll);u{,(it Un totttrilt dl (,.t-
ltlt;: rit ti, rrtt ll ir:,irrrilirlii r;i ,,r'ivrli,liilri" llrl it(l;rl)t.ln ii :;rrt'i;rlr.), t.lr.'
o ri.:ri nrill() llt0ltuizirtti'rlr.cit |r,l (,ltt()l)r,lln, ,,rlltr'tor.rrilri <lr.tti.t.r.ll
:r;",i ingt.rst i;i rniri arrlritlirr', titizintl :;:'r rlcctrpt.zr,rlirr r.x1;t'r.icnl;i
ir l;iui-,ntc stll"Llrrcltoarc qi sltolllrlttlo;rsc in lor: tlr, r'or'prrli rrrritalt'
:1i lrrit-sivc". l1 l)c-'asemcnca eI ii clcscoper-ii carircterul sitrrlrolit:, plrr.:t-
Lr.l,r. clar' ;i umintita dupliciiiitr', o inclina{ic sltrc tr,lurir.il(' itntl)i.
riilri,'.i rj, irrtnici, subtcr{rrgitrlui scrnantic, care fac ca <t litcrtrttrr.i-i
sli:r"t,r':,ivi"r, contr:stlrl;rni, l;i"r inrlrracc apat-cnla unor scricri inot:cr-rtc
J.)( )/lr".r. t'opii. (Vt,zi cc'lr'brclc cuvintc alc lui Mclvillc : ,,ALn scli:r
o r.,r'te blesternati
-
ivfoby Diclc
-
qi totr-rgi rni sirnt inr-rcent ca un
ri,icl.rgel"). Dar ceea ce i sc pare lui Lesiie A. Fiedler dovada unei
cantorrdri intr'-o adolesccnld prelungitS, o jLivcnilitate comprorli-
1Atr,t;r'c, Lawrence intolpr:eta cu rnultil acuitate drept caracteristicil
clc 1r:;r'1i-i a romanului amcrican, clemcrrt fundameltal al poeticii
s;.rlc. Sli reamintim faplul ci toate acr.s+,e observafii vizcnzii rorrrl-
rri;r :rrnerican,,c1asic", cel :rl 1ui IJawthor"ne, f)oe sau Melville,
('.rr'Lr a generat cleaitfel o poeticir romanesci de tip deosebit.
iic'ntarcabilir cste qi pleviziunca cLt carc Alcxis de Tocquevillit
lix:r <Lr rrn st.r'ol inaintea lui Larvrencc, alte citcva caracteristici
Irlr lillllrtrrlii iulrt'j('ilin(', la accl urorncnt incd slab reprczentatc,
r,i ilrllin{rr I pc 4irrrlitoltrl Inrtrllz }a un spectaculos efort de anti-
r jirr,iic. L,ilt.rirtrr|lr rr)li.t i{;ll'il, ili sr' s1t1nr-, ca o li.teraturi clerno-
rrriiticd, va dislrlc'trri lorrrrir Irtr.r';rr;'r r;lr.ilt;i qi cano'anele, va fi r,r
iitelatuli a ,,e;no!iilor putclrrilc :.;i r';r1rirlr"', ,,ir rroului si neaqtep-
tatiti'-ti", a pasiunilor gi idcilor', llrr:r |tr|trItt,r't'lor.:.,i nlr)l.ilvurilor,
it,ir-un stil ,,fantastic, incoercnt, baloc;i Iilrr,r',:rlrr',r,rp, .rrrlotriclrrrrr
vll:erlent qi curajos", un stl1 ,,bornbastic", tt:ltttir'r1,. l1;ri (.u :;r.;rn.r
ril1,;*ra obscrvafie atrage atcnlia .cu le.ruirli;rlrilrr irrlrrili(. it:,ltl)l.rr
c':rlcierului retoric al plozei amclicane.
Critica americand mai reccntd a preluat nrrlll rlirr ir( r'.,jt,' i,j)
serva!ii, dezvoltindu-Ie, complctindu-le, elal;orirrrl rrrr t'orprrr; rlr,:;-

I2iiANATOMIA BALENEI ALI]iT
tu} dc exact de caracteristici difcrcnfialoelc'alc rontanului arlr.ri-
can, ce pot Ii sieternatizatc dulrd cum ulrncazd :
1. romonul a.merican este un roman al contradiclLilor dialei:-
tice suu nerezoluate. E1 cste un roman al paradoxurilor. al opozi-
{iilor ir.econciliabile, al conflictului cu protagoniqti si antagonisti
bine polariza{i (nu fiiri oarecare rigiditate manilteean;l) ; un ro-
nran :rl. dezordinii, excentricitdtii, dislocirrii. In I'rerne ce rornanul
cnglez a Lumat indeobqtc calea dc nijloc, ,,aceea a echilibrului
pragmatic, a compozrlici unilicatoarc care reunegte ample nivclc
ale experienlei intr-o unitatc rnoralii", dind impresia ,,c;t absolrrbe
extrernele, toatc conflictclc si contladicliilc intr*o viziune no,rrnil-
tivir a viefii", lonranul arncrican a lcspins solulia reconciliei'ii f,"r-
cile, catarsisui, anlonia, <antonindu-sc in ,,formele t'aclical.: aic"
aliendrii, contradicJiei qi dezorclinii" (Riclrald Chase 1(;;. Singurtk:
incercirri de rezolvare ale acestor- ,contradiclii sc fac, dupii pdi'cri'a
aceluiaii critic, irrin rccLlrgcrca la rnelodratnii sau idild (fie t:r si
ironicir). Romanul anlcrlcan este de asemenca poetic, rncloclllara-
tic, metafizic, mai apropiat dc cei rus ;i francez decit de crl en-
glez (cLl excel:!ia unci <'irr'!i
-
ca ir-rsi"rli ,,abclanti" in liteliitura
cnglezir -- 1,o rr'ist'nu'c <lt, r:inturi; r'c'zi F. ll. Lcavis, 'l'lta Graat
'I'radition), <lllLts irr l.l(,lr('1.('socioccntlir;rrrttltri rlrrr lorrrirnrtl i':rljli':z:
<lc rnorar".tIi. I,ll t,slr.'un r'()lltiltt rliir]t,ttir', irr 1tr.r'rttlrrrt'rrt;i t.rrlrlIrrrr-
tare curisticl cu lerrlitatelr (It. W. Il. l,cwisl:;, r'r'itit', r'irtlicirl, pi,rra-
Iistic, explorativ (I{arry Ler,in 1s), r'oman al ,,structr-tlii rr i ('n
tricc" (Malius Beu'lcy l1]).
2. Romanul annericctn este tlultlicitar. ironic. La argurncrtltrc
lui D. H. Laq'rcnce gi Leslie A. Fiedlcr, de'ja arnintitc, adaiuJirrr
qi exceler-rta rtrac.tcrizare de mai jos:
..Forma lui rcflccti r,rntI:ra lucrurr1or... Ea recuno,a[be
dlanratismul condiliei urnane in parodia moravuriior, crplc-
rdrilor, a absoluturilor scrciale si rcligioase. Forma ficfiunii
literare... cste fonna ambigu:tafilor. Asemenea ambtguitd!i
pot fi susliirutc nurnai dacir forma pirstreazd o anume dc-
taqarc. Funclia lorrnei cstc a5adar in primul rind aceca dl
a,contura o distanta, in aI doilea lincl de a crea nivelelc r',.111-
flictualc alc scnrnilicalici, un joc complcx al punctclol il .
vcdere. Distanla estctici-i in lomanul contenporan estc o rlr.;
tanlir a rr(,r)iei."
(Thab IIass;rrr :'o)
['entru t) po.l.i(.i'l il rornantrlnl :rmcricnn nrodern/l J
I?omlttrttl ilnr{'r'i( llr) r'.,tr' ltlin rritl.tu'it riit rli'r'i irottir', r'ici r,l
,,ciIirrnatiz' lr;r,r .iocrrl olro;.i1iil0r' l)rrl.r.r'ni('("', ilrtzic |r'itlitrrtr,, r't':rlitlrtc-
llltlrltrr:1, r'lr'.''l rlrrr' :.,i lrr,ntltt rli lot'rr;t rrrrrtlr';'11i ;r rorttitIttLtltti
$l ('l.r{)sllllti (lt:;irrril;rt,' (li, trrill;ulttl :lnl('t lr'itr)) r'str" .ltsl:t ('11n1 vollt
v('rl('ir, it()ni(rr. l)r,:;r'lrizttrrlrr :;r' rllo;roIr'ivli lloticrrlui si llrotcscultti,
l orrrirtrttl irlr{'r'i( lllr Il:t'lir. :tntiIi1)('ilz:t ( lt ulr :rr'r'01 tt,ot'iit ltti 'l'liornits
Nlirrill l)t rvln,l rrirt.rrr':r rlupliliL:rr';i ;r rr:tllt(irtnii rn()clcl'nc: ,,'ft'5sit-
I rrr';t rzlril' rlr|r' lr itItIi rrrorlIl'rrr, i,s;tr, [:t,1ltrrl t'ri lr int'ctal si lectt-
r){)it,i(;r (itt('ll(}tiil('rlr. tlrrtlir.si corrric. litL vccle viata ca o tragico-
rrrr.rltt, ;rlirrrl r';t lt'zrrlllrL ( onsa( l'ar(,a grotescuiul drept c,el rnai
.'rrrtr'rrtir' . til" :l.1.
:i. llornunul. antt:ricctn este .simbolic, mitopoetic. Inaintea apa-
:,ititi cttrcntului simbolist, romanciclii americani au elaborat o
tr'oiic a pL.rcepliei mediate qi a reflectirii simbolice ce veneau
sir suplineascd insuficien{a gnoseologici a unor formule narative
ilacli{ionale (vezi mai ales Charles Feidelson Jr., SAmbolism and
.,.ltnerican Literature, 1969), cduiind totodatd sA reconcrlieze con-
i.r'atJic{iile cxperienlei americanc. Dupd trV. H. Auden, ,,majorita-
tt'a rornanelor americane sint parebole ; fr-rndalurile lor, chiar cind
pretind a fi realiste, sint fundah.rri simbolice pentru o psihomahre
;ltcn-lporalri +i atopicir (tocmai pentru cd e interioard)s 23. Alex's do
'"1'ocqueviile crezuse la vrcmea sa cd literatura americanS tru 1'a fi
nicrodatd sirnbolicd, cdci intr-o democralie ,,simbolurile par a fi
arrtificii puerilc folosite pentm a ascunde ori a escamota adevdruri
ce-!r chip mai firesc ar trebui dezviluitc".24 EI insd pusese prea
.irult temci pe formalia rationalistl a americanrlor, abia ieqifi din
l'cvolutie, uitind cealaltd moqtenire a lor, spiritul puritan, analo-
r;i<', alergorizant (simbolizant) care transformd rornanul secolului
XIX intr-un roman simbolic cxperimental.
.1. ll<tntonul american este cel mai adesea un rom,dnl aI erplo-
rulii. Ilornilt{rrl mcdievai, redescoperit, reabiiitat Ei rnodificat de
'('ooplrr', l'or,, llinvtlrolne qi Me1vilie, devine principala forml a ro-
rrritnttlui ilrn('ri(irrr cl sc stridLrie sd reunifrce contradictiile exi.s-
tcni,ci, sa llllr';i ,,t'ircrrit.ul intrcrupt al vietii", intre ideal $i real,
'.rlisterios r;i 'r:<.rrrrurr, :rr'lirrrrr. ;i scntiment (Richard Chase).25 Chiar
si llcnry Jitm<:s rtcttr'lJc lrr r'l (, rr toiiti {idelitatea sa altminten fltii
.de romanul de tip curolrr':rtr) rrr;ri rrlt,s in operele tirzii. In fapt <liir'.
reula intre romenul ('ur'()l)r'iul :ri lorrurnl,ul arnerican este <lr'l'initlr
ast{el: ram,afLul redi lclrlitrrl-i':t irr(l('irl)r'()ilpc qi in detalii arrrl.rlr'. l,ll
'oglinde-ste grupuri de oarrm'rri vrrzrrli in t'orrrplt:xitatca lor tr.rrrplllr
r:nentald qi psihicd, explicr,ati i11 lr,lrrlir. ('u t'ratltra, ttnrrl r'rr rrltrrl,

l,l,'INATOI,UA BALENEI ALBIT
{rrr clasa lor, cu trecutul lor. ca|actc.Lri (pcrsorajul) e.stc mai;!.-
llortant clecit actiunea $i iDtriga. !.iecare evenimcnt e plau::ibil,
ir.r-rpr-rs clc necesitatea interioard a r-or.nanului. ln schimb r()jJi,i"ltt.tr,i
lcda r.ealir:rtea rnai iiber, in mai pulinc dctalii de via:!d. Actr,,iiittr
cstc prc,lerat:i caractcrelor, ca cstc rdesea spectar:uloasd. sr,rrpl'r*zi-
toarc, irnp.rcvizibil:r. caa'a'c.ter-L'elc sint bidirncnsionale. slab reillio-
nate int.c ele, ori nrotivatc dc trccut qi apartc'en{a lor socia.trii.
lile dcvin abstracte, sirnbolicc. l,a fe1 eveni'rentele ail o plauzroi-
iitate rrrai mult sirrrbolicii si ideologicii, decit realistd. Romantul
tinclc sple rnitic, alcgoric si sirnbolic.:(j
Romanlul atncLicau cste opus r.ornan!ului tradilional, preir,rat
de prozatorii rornantici (Scolt, Slcr,'c'sr>n. Nlurgarct Mitcl-rcli ,.:ic.).
EI refuzd evazionismul, scnlinrcr-rtalisrnrrl. Iantr:zisrrnl lar:i1 :rl ;ir:,--
ior productii, iusti{i.cindu-qi lil;r.r'ta!ilc asllnatc in clorncniul nrLii,i-
laliei personajelor, a veridicitdtii si contintritiitii naratir.r,,, pr.intr._ir
p;:ospectare dc adincimc (mt:talizicei si clicii) a rclagiilor <trr,.iiiui
,.:u universul sdu, precu,rn qi a psihicutui aitisal, a felelor umltrlasc,
tcrifiante ;rlc expcrientci. l,iai apoi criticil aurcricani recunor.r (rii
nu. existii ronant in stare pr_rr'5, ci proza amcricani oferl g.r:..uri
iribride, amalgarnuri carc lcuncsc trirsitu.i ale romanlului cu ilie
alc ronranului tlaclilionirl. alo cpostrlrri sirnb'lic ('ll proza ironi,ril. :7
In .ioIr.rilt sir sup0r'ir.rit|i. rorllilr.rul .ilr)l(,l i( il|r ilrtstl.r'rrz:i 1rr.r,11.r:rirt
..r-nilosLtl r,'r'r'ii : r'oiltltrrtrrl", lr;lr ( ltnt (,:,1(. r,l rlIfiitit rlt, NOr.1l:l.rjt
Irlyc irr Attatotttia t:r'ili< ii. :rs Arrr'{):ll)(: to:rtr. r..rrstrrt;ir.ilc .r'iti, rilrri
ir()t Ii aplicatc' intrxrrrriti urrLli r'()nritr)l sirnlrolit (sittl {,1)()s sirrrl, .li..)
ilrocllirr Mabg Dick. Astfcl rornunlul csLc clcsclis c_.a o ftl.rniL a il!r:_
latuni mitopocticc ,,cc se allropie cel rnai mult cle visul inpiin:r.ii
tior"infei" (in cazu,l nostru .,visul american.., element moti:v-anl al
;:orlanului epopcic*sin-rbolic) ; eI are o structurd ternard, diale .tticit
{crccumpi.ncqte sinrbolic cifra trei, iucru perfcct demonstraitil si
i';'t tr{obg -Dick) gi este caractcnzat clc un conflict clramatic intre un
protagoiiist qi un antagonist pr:tcrnic reliefati. cel mai caractelisiic
tip de rornan! este ronronful erpedifiei. iar ,.for.ma cornpletd a i.o-
manfulr-ri expedi!ici este tema uciderii balaurului,., a monstrului
rnilrin sau de uscat, a lcviatanului. Tipologia, topografia, tr.inll
epicii a acestui tip de romant (inclusiv cicscrierea celor patru rrro_
rrr,:rrte ale mrtului expeditiei, agon, palos, sparagrnos qi anagwtri.,
.r,is), a;a curn sint cle sistcmatizatc de Northrop Frye, sint ilrr:lr.;r
bilc in intregimc prin romanu l.ui Melvilic. Moby Dick estc or,i ,ir
tat in jurul unui puternic ,con{lict protagonist-antagonist, irr r..rr.,.
1-trimul igi asurr.ri un ro1 mesianic, salvator, iar cel dc al rlriilr.:r rrrr
irclttlLt () l)oi ti( ii ;r llrnlilililllli lrillt,r'iclril trtoiiL,r't)il i
r"ol clcrnonit:, rulrlt'li<', olrstt'Lt, Iir'. Llrnr(':r irrr'lriprtit:i irr lorrurrr t..l!'
<> lanrc lcviatanit';i, r'tottl Alt;rlr r';rttl.irrrl (rllir rl{.ir,;ilc ilirr lrirrtlr.trl
j:rl;jrittt"ir' ;tl rrlrrr:rl.t ttltri t.'tlttirr i .,r. ;rllilrrti,. rrlrictrit.'rtr' 1l lt.r,r'rri,
t:rlr'. ,,lr,rlr, l),'rll itll;r ;t;rrlr',;to;tl'. lr ;t1rrr,1rr;rt. rll irllrr.tilrrrl ,,r'r'11,..
Iui |r'1,1;11", tn.ri ;rlr'.; ir r('ilr.llri rrr.|rrlirrr io'1, rrrrrlil;r[ (r'lr;l:'lrt), itn-
1.;t1,rl rttlt ttn r rllritl rltltrtr;rlrr' ;rl rt, r,l,.rrr r.ot, r,,lr. jt nt()n:jl.lullti iii
;r'l.lIl ;tl Ilrlr|r.rr ii r.trIr ':rililr' Ir.r lrlr, ,rlr. rr;rlrtr il ( i,lr. |lrtrrr rrrotrtt'trtt!
;rlI rrrilttltti r"rlr|rli(iIi P,,l l1 1,, ililr)!( lll, 1r,.r,r' :,,t rtr Alr,lrrl l)ir'/''.
ltrrtll ltrr'ttr,l lr,, r rrr,l 1rr rrrlr ,r llr.',t l r (,lrllr, lrrlrti lil ntol,illtl1, ir
Lltlllllllli l,.i rrrtrlrl;rrri (,lrr;rl lr rlr',|;trr{r,.r r) 'ri,rn,. rlrtr :tr'(iLtrl.
ntttttLt'tilttl rlt'trttrrtil, tjrl,i!ltllrr,;,') ;r,11lrlt r,r ',.1 rr,nit,(;r lilrt;rlrl il
tt'-tlII rrroructtt irl lllttrro;r:;lllji (,,;trr;r1itroli ,i,'') '..i rlr', 1;rlir,i .l)r()l,li
Ior1 t'.
llrrttintl itt <'ortitturLt'c dcst't'iclt'l lrri Noll.lrtr,;r l.'r'.5,', ,;r. trlr"
i,lcntililu 1i ttltc t,lt,rrrt,ntc ar')tctipak'clc rrrrrurnf irl ('xl)("lr{i('i ln
l,,brl J)ir:i;: r.xisL.rrllL lilri,r'rl), ls()ltir.jr. 1t|agLnutit'c) c('s('()l)ltr) (.xl)('-
rlilir'i (ilrrstrirrrl tiprrl,,irrgroilios") si ccl ltintoill'ccrcil lir r.t':rlittrtcir
<lirir':rir rL 1rr.si'rritrrlni inolr,n:;iv dc blllcnc.. Sau o scrir: dc sirrrlrolrrli
r rrlc' Jixcazir nrorncntcle romeLnlului : lrot,rpui, turnnl .slu irr:;Lrl:r
1sir.r;1;r:iuri alc ..e1;ifaniei" din romen!, alc locu)ui uitim atins. t.lrirrl
r u preiLrl catastrofci finale).
Dar aceleaqi elemcnte arhetipale dc romanl al expeditiei pot
i) siudiate cu folos si in alte cdrli melvilliene, de Ia Taipi si lfor-
dt, la Pierre, sau in atitca alte romane alnerrcane ale veacului tre-
crt :Sru alc veacului nostru. Critica americand a definit adcseori
lon:ancle lui Fanlkncr, Steinbeck, Hen-ringway, Robert Penn War-
lr':r :;.a.t' .d., drept romanluri ale c5ldtoriei iniliatice sau expedifiei,
crr cvidcnte ,preluAri din roman{urile rncdievale similare (din ciclr-rtr
rrltrrrirn, bunioarti, in cazul lui Steinbeck). D TotuEi rornanlll alnc-
rrr',rn rlc acesb tip nu ilustreazil qi ideologia ,,mitosului verii"; el
1r'lrrrsi't'rlc idca,lismul aclolescentin, rornantrc, al modelului originar,
lclirzir :;oltttia apotcoticS, s.alvatoalc (triumiul ero,Lllui) aga curl-l
csti.' t'rr ploir.ci.atd ca vis. Eposul expediliei se hrdneqte in egalf,
lnis;iuri r;i rliir ,,mitosul toamn€i" (tragedia) sa,u
'mitosul icrnri"
(satira si ilonia). Iixploratorii sdi distrug pc rnorrrent echilibrul uni-
vcrsal atriiltind astfcl dialectic un moinent al nemesisului, al res-
tal;ilirii cclrllilrltrlui initial prin sacrifiearca eroului. Ei ,,cud" tra-
gic, trebuind sri lt'r:urioasci o {or{d superioar5 hgbrisului lor (lt gi -
tctea cauzali) pr1'('lrin qi limitele insurrnonlabile ale cunoa;tcrii :,;i
expeditici idealistc ink:r'prinse de ei. Exploratorul dc'virrl rt',l.lcl
rnai preflnant un ..;rirzon" (in termenii lui Nortl'r|ol-l l"t'-yt') ;rrlir';)i

16, AIIATOMrA BALENEI ALDE
urr irlpostor calc se alltoamagcqte, ol'bit de l-ryblis,._si a11I-qc:jr.r r:.,
intleagti umanitate cireia ii pretinde srh-l urrneze. cincl acest ni-l,ccs
t'stc dus la ultinrcla sale corisccinle, exploratorul devine clin iragic
ironic. ilustrind cel de al patrulea rnitos dcsons de Norilrrop Fr.yc.
Sau el se transformd in simplu ,,ciron,, (pcrsonaj care sc aiit:r.lcs_
i'onsidcri), un anti-erou provcnit din clcr-nitizarea qi subntirrrca
ironiciL a exploratorlrlui r.onttrntic sau inilia1 tragic.
In ultin-rd instanjti LornanLrl aurcrican cpopcir:-sinrboli,c, cl,: i_,.u.c
nc :olt:l ocupa in cclo cc urnlcazil. r'a ilustra prcgnant t{)aia itrte
1:ratru nitosuri ale lr.ri Nrirthrop Fr;'c (din carc igi trtrge cir.altfel
sr,rbslanta), inlre rontanl, trage(Iie, ir.onic si t:onedie cxistinc[ nrr..
rneroasc analogii si tranzifii sublilc, clc loi.ntincl ,,cpisoadelc rr:rr.ri
rnit total al cxpeditiei(' in evolrltiil sa.
jr(i
Re.cunoscind, prin ulmarc, Iegitinritatca claboriirii unci 1.rot-
tici a roma'ului american *odern, 'r.crm porni dc la u.mitlarclc
constatdri : 1. Romanul american nu trebtrie tratat ca o r.calitate:
uniforn"rS, rrronoliticS, cu iluzia claborarii unei teorii poeti|r ,:ar.e
sii acoporc toatc for','rt'Ie sllc (tipu1 ck,. r.o.ran cpopcic sinrl:.1.r -tLr-
diat clt' rroi, clc;i rnai rclrrczr,nti.rtiv lrr.ntr.rr liLcr.irttrra irrri,r.ii'lurri. r.l
intla irr.orrlli<'t r"r'itl.nl t'tr tillrl <lt,r.orrlrn irnpt,r'sorr;rl, trrrti:-,1,r.-
ri(', ('inc'rniltogutlit., t'liptir.,;r:),r (llrll t,t'l tlr,.;r,r.is tlr,(.lltLrrlr.llLl,r,r:r,1,,
Magny, clc lrildrr:rl ; itr ..r'r llir'I rl,ar.irlrrrr.r,rrt, r.rit.i lrt.citr:;i r;r.r.ill, ,r.i _
Fituihner, wolfc, I)os l)ass.s, IIcnrin11w.y, Stcinlrcclc ilrrstr.,,rrzi-r
pregnant ambele fornte). 2. Estc posibilir clai;orarea trnci lroelir,i ll
romunultti 1:ostrotnantic arrre.ican (poc, llawthorne, l.Ielviilc), r.rro_
nat socotit uneori romantic, cu o originalitate ciard in ceea ce pr-i-
vc;te conceplia despre forni, trpologie, limbaj ronanesc, cc .lnti_
cipeazr multe clin mutaliilc ro'anului modern. Acest tip poirrc fi
nunrit epopeic-simbolic (mitopoetic) qi, intrucit el a atins cntrmea
c'r'o'lutiei sale in opera lui Mel'illc, meluillian. Cer.cetarea cie fald
va avea ca prim obiect descrict'ca accstui tip cle r.oman, precl;m si
dcscc.rpclirca unor principii de organizare internd, a unui rnr>dr,l
narativ intemeiat urai ales pe func!iiie indeplinite de ret.ii.rr
figurativd qi sirnbolizarc, r.eabilitate dc MelvilIe ;i :rl!i i..rri,rrr
cieri pentru a suplini insuficienla gnoseologicd a unor lormc tlrrrli
tionale, untvoce, de naratiune. Acest model va evidenfia ins; r, irr
cgald mdsurS, 9i rolul antisimbolismului, antiretorismului, i:.,rrrrr.i
si par-.odiei, proccdee ce oferd o contrapondcre di,alecti,c:-I, i.tr. rrrr
tip de construclic romanescd, rli.namicd, descltisd., dialcctit.ri, r..tr,,,..
tind caracterul prorccsual al lealitrilii;i cunoaEterii. ri. l, r':rzrrr ilr'
iirtli n.t irrton!ionlirrl sli stillrilirlr nir,;lt' tiltttri
itttt.'. it.t s('t)slll lltlol irttt'ttliit i clt' tillolollic r otlt''
Pi'fitIu c fJU(-'1ici'i :r l (rill:l]ltllrli
;r ( l,'. li. St;r:t -
jvil. f;ii li.rrtr
rrr tirttll :tp;rl iilt rttr,rllltlltti 1111'11'llll;111 rlr'
,111 311|lr' :l;tlr', ;11rr,i r',r Ir' lr'r'llll|il,'1r'lll lll
:,r, t'r, i,l, trl. ttt l,rl llll lllrlrvlltt rll ttt'r'lllt'
rlll, l l,r vr, 'r rlt tttrrtr Il't lt't tttt,tt.tt
.r,]II,Ii| 1rtr,.',Iltrt|Ii|I;|IIIIIII;|II|;I| '''r'|rtlrtr t'' Ittttt 'I' t'Itt'tt
ttr ttlliltt;t lIlllfl, I i ttt.tl r ll
"r"llll'r 'llrl'rlrlr'lil"
irrlrr' 'lttt' llll;l ilr r"'
Itti trrttt.ttt :,i ;rrrt'ttItl,' t,'ttt.lttttltti 111'rrlItlt lrlt 'r rtt 't' llrrlllr'' lrr,llil
rr)r'lttill, tttitoprrllic r.,i:'ltrtlrolir',;trlir',t t"ttt'ttttll lrri l'r.rl"l, 'lr'r'("
l"illlllll('l', ('tillt'ittl, Wrillr', N{rtr'il,'l'lt'r111;1" N'l'rrrrr' ll l' "rrrt rl .l' l
I't'Dlttt Jirt'ilitil|t'lt tlt'tttoltsttit{ifi,:tttt;tlr':; (;l lt'lrllIll rlI r'r'l"titri
;lr.ttzii Itti ..l.lt<ltnits wOl.lt!' rltrlt;i lril't'tt'it lltt;tr,l.t .t ttt,rttt, tttttl r','l trr tr
r,(,nlnili(,ittiv in cvolrrfiir irr irtcsl sccol:t tiprrlrri tlt't,,lttltlr irl('lltlll
(.,tt (l(.ll()i Ctr,,rIrc:lvil1itrtr". I-rintr'-t.r c'Ottlt'tttrlilrt'it ()l)('l('i Ir'lot rl"i
l:l'r,/itl,)r'i .orn ttiiztti ltt rCaliZarcit atit a ttrftli CXcg('Z(-'t'rttrtpitt.tti"l''
t itrsir,g, cil si it tlllei p()sibile iStOrii a evoltllici celtti ttr:ti t'itrltt'tr't i';ti'
ti1.l clc lrLlrrlaltl atncrican, cposul simbolic (',marcle l'"ttl;tll ittlt"l i
!,i111,, curr a fost nllntit Uneori can] arnbiguu). Printr-o ,cotrlrtttrtltr"
a acr--stui rlrcdel de narilliunc cu cxperienle romanesti olc sc'rrr-
l,.riLri XX. roin inccrca sd cvidenliem elcrr]entele sale {unclional'"
COrturincl o poctitd a ronlalnului mode|n cu aplicabilitate nai
I argir.
l)ul pcrl.ru a nu c6dca gi noi in utopia teoriei poeticc univcr-
sl1 r'alirbilc-, r'orn mirturisi irnpreund cu Melville ci nimic uu
..pl'cjudiciazir mai ntult adevSrul decit insistenla cu carc oanrcnii
jrrt't,lrr<,:i srr clt'nrOnslreze aplicabilitatea universalS a unui sentiment
.srrrr .a unr,l rrlrinii tcrilpcirare". 32 Recuno,scincl in leoia[anul meluilliatt
lrir..Dta r:ar.at'tt'r.istir.ir a 1'ontanului american, o metaford a textult.li
<'c rcllccli'L cr littrtt'-bltlt.'ni, s-ar putea ca
-
prleculn Iqmail -
:;ri
;rir izbutiru lrici rroi s-rr cliseciim mai jos de piele. Dar vom dt' ;
prir-rde atun(ii cu dcgctul :
....,o substanlii ncgl'iit de sublire Ei strdvezie, ast'ttt;ttr r
toare intrur:itvit ttr cclc mai subliri pojghile de clei dt'pr';t'
nunlai'cA c aproill)c la {cI de moale $i de supld 6'o c'1li11trl
Posecl cu insttrli tritcva bucSlcle uscate, pe carc lc' lol" " "
ca sclllne de tarltt'in tratatele mele despre balIttr' l"irrr'l
lrrarclln spunealn, strlivczii, au puterea de a mirri lil.r'r'l' rl'

1B/AN,{!|oMIA BALENEI ALBE
pe fo,aia tipiritd; cel putin a;a mi se parc mie Si, ln oricecaz, e pldcut sd citegti despre balene prin p|opriii lor oche-
lari".
(Moby Dick, II, p. 6D)
Refuzind si fic ,,an,atomizati,,, bale'a meltilliani ne aruncirprovocarea de a o citi ,,prin propriii ei ochelari.,, aclicd ca pe unmetadiscurs ce
'e
divulg5 reratiile naratorurui cu lumea qi textuisdu, inglobind in sine cheia de descilrare a numcroese naratiuniasemdnbtoare. Ildmine si recunoaqtcm aceste
"urrli""i;' ;-;;aplicdm un tip superior de compa.uti.r., litcrar ce rccurge la opera
unui scriitor ca sistem de rcferin{d sau ,,grilir,, in intcrpretar"u ut-for opcre : in cazul nostru Ja eposul mclvillian. priviL ca prototip
itosibil al rornanului modern (indeosebi aI celui amcrican) ce cr_ploreazi interstilii1e unei lunii_let iatan.
Partca irrlii
liPOfiUl, AMl,llllCAN l)l,l l,A Ml,ll,'ll,l,lt
L,A 'l'l l( )M AS V( )l ,l"l'l

CAPITOLUL I
BXPERIENTA AMERICANI1 $I TENTATIA
MfRELUI ROMAN EPOPEIC
1. $ANSELE IIOIIANULUI IN ,,LUI,IEA NOU:',
,ProffrnoLtl, ca fo|rnit literari nolti-I, a inceput oda*i crr
republioa ameri.anf,, ca ntafi,ne no,ui{( t. Cu
-atte
cuvi'te,
romanul america' a debut'at
'el,ativ
tirziu, abi,a clupa Re-
'ohr{ie
(in 1789 william I{ill r}-or,r,'pubiicir primul'roma'
original al acestui continent, ptttcred simpatiei). Scriitor.ul
american s-a orientat cle la bu' inceput cr, p'e.iilecfie spre
ronlan' ca spre singura forrnd literarf, su{icient cle incipri-
toare pentru viziunea lui, clestul cle accesibili pentru ile_
'rocratismul
sdu populist. $i cum aceastei liteiaturir n-a
cnnoscut mai inainte epopeea sau tragedia clasicd (decit
din tilmaciri), ea a rirmai pentru totdlauna cu nosialgia
mareh-ri epos nescris. Nostalgie formulatri mereu in termdni
lripe.ltoli.i, ca itr crrvi'tele rrrirri per.so'.j al ltri Longfett,tw :
- ,,I)oli nr o lilcr''irtrrra nir[irlrrlrlii pc tn;isrrr.;r rrrur.r.l,i_
lor 9i riu.ilor n<liustre... I)'r-i'r
'n
(!l)o:i rrir,[i'n,r11 r,rrre
si refle,cte rnJri'irnea falii noa*stre... Intr.-un r,lrr,",irrt, rlo_
rirn o litenatura natio,nald sAlbraticra qi nefesilatii, cat.e
si cutremure lumea c,a o cireacld de bizoni tropotitrcl
fur,tunos prin pt eerie,,.
Cum se vede, cspirclia epopeicului ia uneori forme exal-
tate, burleEti, fapt rematcat gi cle Longfellow, oare igi
pune un ,n]t personaj din romanul Kauai,agh sd remarce
ironic :. rrn'irneni n-are sd devjna *ere poel cloar pentrtr
cd locuieqte lingd un munte seme!,. ; cu alte cuvintL geo_
grafia unuii continent nu poate inspir,a automat o lite_
raturi pe misuri. Dar aceasti aspiralie constituia un purrct,
important din ,,declanatia de inde,pendenfd( litenard a anrc_
riaanilor. Imediat dupd Revol'ulie s-a forrnulat eu tot'*ri
multa insistenla dezider,atul intemeierii unei epopci :rnrc_
-rioan,e, raSa cum au avut la vnerne,a lor Grecia, Rorn,:r ,,;rrr
Europa medievald. O ,asemenea e,po,pee urrna s,I <.onl.rrr.t.zc
1'cnlattr marelui r'ol-nitl cpopeic,/21
ur) r]tirr'() rrrit rrl riottltti t'<ttitinettt, in formeie specifice aces-
1ci c:iviliz;r!ii, o r'or;rt.rogonie ;i o so'ciogonie a lui (dup-r
rrrorlclrrl l,)rrt'irlt'i, lrrt';lr', rnit ir,1 inl,emeierii civilizaliei ur-
lrirnc). l);rr' :;r'r'iilot rtl rrrrrt't'i('illr rt-a ,stiut sa se supuna dis-
lilllirrr,i ll)()',ulrri llir:;ir', ot'i ir I'ar'lrt-o cu t'iscul imitatiei
rrrirrrir,r'i',tr' (lrocrrrclr l rrr l,onilfcllow tlespre inclieni uu al-
lrrtrrir.:,r'o r'r''i lrrlril;r r;rr11;r irrrlirtrtir, () cpopee plimitirta"
Iuril irrlr.rr(.iorrir';r' ;rttlrrt ttl lot'; trl0 t'ittt-ritr itt <'eit nrai mltre
llrr"tt. r,itrrlllr, ltrrn:';;tttrt'ti ;tlt' ttttot' :tlilttli ;i tttltllictc t'rl-
rn;rrrl ict' t'rtt olrt'trr'). ( 'ttlirrtl lrtttt't it'ltttii t t'lrlizcltza I'ilJ)ttll
.it l'orrrlrrrfrtl, llot,t':ilit't'rr t(tllrirn(':;(';r rttrrlllit, cstc sillgtti'li
Iorrrur l)c ('ir'('o 1t'olttc lrt;r;r:r1lit'rrtiit lot':.1ltt't'1ro1tt'it', itt
r;t:rrsrrl prt,t'iz;rt'il,or lrri Willi:rrrr ( iiltnot't Sitttrtts (irr plc-
:irrfrr lrr t ott)rtltttl lttrlirttrrrl J/('?rl(r.,(f(', lllilii) : ,,t'otttlttttttl ttt,,-
rlcrn t,llr, rlrtlr';lilrrtrrl l)(! ('ltt(! urttttottii zilclor ttolLstt'tt il
oflr'.r irr locttil t'lurltttii ;rrrlict'." ('tt t'ilt'r'lt tlt'r'ctrii itlltitttt^;t
r,;r, lllrtrrttl l)r'()rirt()r':i('|rllrilir';rliv ;rl rtttclilii, ('lt;rllt'.
llrocl.,rlt,rr lllot/rr, rlct't'tri:;t't'olttlrttt'ict'iri tt<:cst, l't'1, tltrllir i'c
li:rr.t'rrrrri irrtii :;ir tlcr,'itxt ptlcL cpcipeic al ltri (ioltrtnlt, l)lz-
ziu lo sli (,'ortez.
Ncttir teorie a, rornerl{ului epopeic qi-a ci;tigat repede
:depfi, s,timuiind corytiinla literard l,a saarti contiuen-
ttrla. Agir a aptrrut prirnul val aI regionalismuZui (mai *'1r-
ziu continuut de miqcarea ,,culol'ii lo,cale'o a lui Ilret I{ar'te,
N'lall< 'J'rvain, etc.). In prima sa fotma regionalismul ii
constirl iu tentativa spontani a fiecalei zone geografice iie
rr se afii'ma ca zonA literarir; astfel prin 1t)25 Noua Anglie
('r'ir replezentatd in proza de .John Ne,al, Sylvester Jucld
si l);uriel Pier.ce 'Ihornpson, New Yorkul de James Kirke
l'ai-ricling, Maryland de John Pendleton Kennedy, C;rrc-
lina de sud de Sirnnrs, Pennsylvania de Robert Montgo-
inery l3irci, E.a.2 Cu exceptia rornanciet'ilot" Sit.ttms ;i }}ird,
rrici unul din cei arnintiti nu meritd atentie <leosellit;i,
riar irnpleuna ,ei traseaza o hartd literarir c'ontinentlrlu,
exhaustirra, cia un p,ttm pas spr:e ep,opeea nafionala visatii
tie to!i. Pro,rn,anturile scnise de ei sint un fel de ,,chansol-ts
<le geste(( pe zone geogr,afice, alcatuincl impreuna un epos
irrnelioan lnozui,cat, qi nu do'ar prin simpla a,laturare for'-
1.r-rit5, c'i pt'in comuniun'en intima de teme ;i motive. ('iirl
t;rn Doren lecunoagte as,tfeL trei mari cicluri in <'atlrrrl
irr'e.s1or lot.nanluli, ciupli nrotlelui poemelor nretliti;rit'

lf .iANrr.rotrA BALENEI ALIJE
fianceze (aal::e nai'au ,rDe l-rance, et de Bretagne, et cle
R:T. la grant"). si 'anuni,e : cel al Revol.u[iei, u,l Cotorli_
za::ii Ei ar1 F'ontier,ei. 3 Pr-imul cich.r proi,eci,rf ir, legendi
;i nrit pe ,reroii" indepsnden{ei ,americane, oferear o"-,ur"
tema ep,opeic6, aceea a rdzboiuir-ri
-
ajci moti.vat etic si
naliotral ; eI I'cpr"ezenta lrecutul imedirat. Ce1 dle a1 cloile.a
ciclu prosliive.rr intemeielea ;i pe er,oii ei ; e1 reprezenia
trecutul indepirrtat, pe.tru e:.plora,r-:ea ciiruia trebiliau so*
licitate Si le:;urseie folclorice 1oca1e, legenclele gi tradi_
tiile orale. Ai doiiea ciclLr igi i1v€ra fi el irar.ea tema epo_
peic5, in ,afara colonizlr.ii propt.iLr-zise : riizbo,iul cu in_
rlienii (cu rolul c.ucia.clelor cli. p.er,ele
'reriie-,rale
ei.lfo-
pene). Cel de al treilea cic'li-r, lil pi.ezen,trrlui, ern c,iclui
fl'ontierei.in permai-ren,tir miEca.e, ,il expeclifiei spre r.esi.
::,1 cuceririi s1r::!iuh-ri. cu alIi eloi cpopeici,'pionierii, eli_
ploratorii unui pelpeautt hinter;Lor;r/, mai iniii vestul ame_
rican, apoi ocean,ele lumii.
- i{iEcarrea legionalista descoperi asi,iel r:u snrpiindele
bogiilia nr,ateriair-rirr^i .a.e se. ,afia ia dispozilia scriitor.rririi
:ir.ncriIan <le p|0:u r"r ot-ro1:ciclr. 'i
ilsir;i isloIia umcr.icirni-r le
api.eit, ilt.rr'irrtcl. rrrrrrirr rlirr lti.irr<,ipirli,i .i r.r..'icar.i.
( lco'qc l|;rn.r''l'1, ,,() t'1l,1lt'r' lr lillcrrt;il,ii ; , rrrrrirriunc
gt'itntliorrsir crr 1o'lrlc ln()llr(,1r1<.it crrlrnirlrrr,tc 11,r,.,',.,'ia.-a,.
ii clorit un .sr,r'iitor: .,inl'r.ir.r11cr.i:, crulrrlitrt,, r,;rliitor.io, r,olo*
nizare, rdzboi, r,iclolie, r-cnasiei'e t'n nu[iture ilrneric,anii,,. 4
scenariul naLnativ exista, scriitorul arnedc€r^ nu avea decit
si-1 umple cu deiatrii de via{i. publi,cind pariizan,ul in
1835, W. S. Simrns cleschidea in chip firesc un 1un5i
ciclu de ,rRomane ale revolufiei(i, cir,rpir rnodelul roman_
turilor cavalereEti gi ale epopeii clasice.
Desco'perirea mateliralului epopeic (;i,a posibilit;rfilo::
unei rn,ari literratur.i r.omanegti,) era ql o leplicd semnifi_
cativd 1a
.scepticismnLl cr c,ire rxajoritatea liierali1or ame_
ricani privear-r (si ,arneaur sa m,ai pi'irte,asci o vrerne) vii_
tolnl romanului in aceastir {arui. Wasl-rington Irrring, lxl_.
ndoand, deplor.'a intr'-o scrisr:are ),necliocrit,atea generullr."
a existenlei amerisane, inraugurinrd printre prinrli L_rr.rl1rrl
;ir al criticilor unei America phitistia. John Bristerl (il
Resut'sele Statelor Unite, 181B) chiar socotea rot.r,rirrrrrl o
irnposibilita,te in America ciemocratici : ,,Nu lvenr 1111
stoc prea mare de l.otnane indigene, gi nici unrrl rlin ele
Tentatia marellli roman epopcic/f]
rrLt e dc cllitirlc ; insti|"rfiilo noarsti'e democt'a,'tice, care
plase;azir toii irr'rlivizii inlr-o incre,menile politicir egali-
tirL'it, ;i rlilrr:zirrrrcir irr linii muli egald. a ploprietitii iir
lorrki fallr, lri:;;i prr{,in loc rralie,tdtii sau contrarstelor de
r;rr,rt'lcr'; ,.jl rrili nlr prt'lr cxisttii or"izon1, p,entlu rolran,
irrlrrrcit (lrr':r r,n()lt,l 1si lrt1. <'celr ce s-a intimplat de la
lrt ittt;t t'olrtttiz;ttr' pirr;r irr zilt'lC ttOuStre e pnCa bine CU-
r():i('ul. lrrlrrlor'" :'. llrr ;rrr rlrri liyzirr. I,ldtvarcl Tyrell Chan-
ttirrli, ;tt olr,: ,,r1 rlt tt,lolir';r rji or';rloric lir Fltrrvard, c1e-
clltnr t';t r'oln;rrrtl :,oli;tl tli rlr, rtror.;rr"'trti (,,ltcela cai'e sttll-
oL'rlorrt,,lrz;r lrrlrul;r olr,r'r'r,;r'r'ii r';rr';rr.lcrulrri rrit(iona,l, ori a
rrrol'irvrrrti lr)r', nl;lr.it'r't.lor', ;rlr,.lrrrr lr,r.;rIilor.:;i t'orrrlifiilrx. rtnei
rttttltt'titt: t'llr'rc l;oci;rtlt"') r,r';r rlr. tr(.(()lt(.(,1)trrl irr ./tlct'ictt,
intrttt'it, ;rrnt't ir';rtrii rrrr ;r/(,ru nr()l';rvtl i lrrrrrrrit.l'c). Dar
ttici t'otrt;rrr[ttltti rrrr ii irrl;r'r,r'r'rlr';r, rur rlr':rl itr rrriri lcricit
itr [rtrlr s;t : tlovlrtllr lt':r Irr;ri lr,t r,rrl;r r.orrrlilrtirrrl-r, l)ol)u-
lrrt il,;r,lt.;r rlr.';lrtl rlr, lrlcr';ri;r ;r colrlt,lrl)()t;untlrri :,lrrr Il|oc'li-
rlt'rr lllor.r,rr l,r, lip:rr';r :rrnr.r'ii;rnil()t'r'orrrliirr(.;r lr.lr11ir.ir, rtn
'rctrlirncrrrl lrl t,t'rrt,lrlelor' .lr'1 ilrlt. rru (l();tl'rlr,rrrolrlrirrtc,
bec:iu,t'i sirLr srrlltt'r'llrc, r'i tlr t.xistcrr{,lr rnolrrlri ;;i r;1tiri*
1u,ali. (; Channing subestinra, evicl,cnt, tt'irtliIirr llrrrilirnii
(c:alvina) a ameri.c,anilol', aceetr cale avea sir-j pr.orlrrcir. pc'
ilawihorne Ei chiar pe Melville; ori atraclia timprrrie a
i'nrericanilor pentr:u goticul litei'i'rr (tih. Brockclen Brown,
I)oe).
I,{ai senritific,ative sint argiimentele critice invocale cle
rrcci ltlozirlor:i armer,ic.ani cane, refuzind s,a ingloaqe rin-
rlrrrilc,,r,osrtrop,clitilor(( defetiEti care prelelau sd riimina
r'1ti11orri lri rrnor mocle europene (cu J. Russell Lowell in-
{ ('l)(' in 1351 lungul exocl, al scri]itorilor americani auto-
cxilirfi spre l!u,r'op'a), se strdd,uiesc sd intemeieze rorna-
rrr.rl americtrn. Ne referim la Coopet' qi I{av,'thorne. Ceva
mai tirziu, I{enry James. Cooper, bundoard, dec,ilara reis-
picat in Nofiunile americclnilor (1831) cd ],ar.a sa nu avea
.,ilnale peartru ist'orici, moravtri pentru dramatulg, in-
timplSr'i obscure, rnisterioase, pentru scriitorii de roman-
!uri((. Lista temelor absente era gi mai lungd in mdrturisi-
rea lui Hawthorne : ,,Daci n-a ficut-o ei insuqi, un autor'
nu-qi poate da seama cit e cle greu si scrii rrn romalrf
tlespre o tarA in care nu existi nici umbre, nici rtristcr'.
irici pAcate intur-recate ,si pline d,e pitorersc, ninric :rllr.cvrr

:4,'ANATOMIA B.{LENIiI AI-RX
clecit o prosperiitate ban'ald, in lurnina sirnpli gi cl,aril u
zilei, cum e din fer{cire cazul cu patrira mea dral;i".
(prefala a Faunui de marmurd, 1960) z. Afirmalia con-
tine evidente exag,erdr*i, motivate p'aradoxal qi de un sen-
timent patriotic, dar si nu uitlm ci la acea clat{ Hauz-
tholne ela cleja autorul Literei stacojii Ei a volumului de
povestiri Mtt;chi de pe un ueclfi. prezbiteriu, ambele ex-
plolind existen$a urnbru>asd, rnistsrioase gi gotircii a Noii
Anglii, run peisaj tenebros a[ surfletr-riluLi in carer chiar
I'leiville avea sii re,cunoasci ,,puter.ea intunerieului", acea
,,idee calvin'ii a depravdrii inndscrrte gi ,a p,Acatului origi-
nar de cat'e nici trn om cu gindire profundi nu se poate
eiibera p,e cleplin.(( l4ai apoi Cosa celor ;apte Jrontoane
cu blestemul ei str€vechi, portretul misterios, galerii in-
terioare obscure, comoarti ingropatti, Ei cll intreaga ei
istorie "sumbrd, puritand, din secolul XVII, putea juctr
foarte bine rolul unui castel din rom,anlurile gotice euro-
pene. Cdci, in cuvintele lui Poe, rnarel,e initiator al li(.e-
raturii tenebrelor in Statele Unite, ,,gloticul nu apar{ine
Germaniei (rsi castelelor ei ruinate) ci spiritului". Afir-
ma{ia putea fi cititd ^5i ctr o replicr't la observa{ia ante-
rioari a lui Goetl-re (.ilre ii felic'it,:r pe irmericani cir nrr arr
castele in nrina,;i plirr ut'ntiu'c rnotivc sir sclic o Iitela-
lillir sumbrt.
Si tot.rr;i rrrr pt':rtt'rnrrlt, ilcrrrt'.Jtrrnc:; vrr r,eltur rllre
parle din tr<:e,slc irr'61runr:ntc, ruliirrgind r> i,rtrplesiotrlnt;i
iist:i cle altele rroi, t,olrte menite si clemonstreze rrlareil
ciificultate in <'arc sc :rfla lomanul american (indeosebi
c"el de moravuri) irrtr'-o tarii cu o existenld socialii qi o
cnlturd precari : -
,,S-ar pu,l,ea ctlLlmera aici elementele de inalta
civilizalie, agir ('Lrlr1 extistii ele in alte tdri, qi care
lipsesc din tex'lura vietii arrnsricanre, incit etjurrgi
sa-ti pui intrebarea, oare ce-a mai rdrn,as. Crici trrr
exista st,at, in sensul european al cuvintului, 5i nit,i
un nume n,afion,al spec,ific. Nu existd suveran, clr|t<:
regalli, loi'alitrate personald, aristocrafie, ltisclir,ri,
cler, almata, serviciu diplomatic, boiernarsi rlo firrii,
pala,te, castele, vitre, nici vechi conace de {rrrri'r, rrir'i
case parohi,ale, nidi colibe acoperite cu strrl', rrrir i
'l'('ntr!la nlorcltti rt:rrnan cpopeic/2i
t,uine nilp,acliit,e cle, iecleru... Nr-t cxistu literaltrri, ro-
malre, muzee, pi'ctttl'i, sor:ietir{'i politice, clasii sp<ll'-
tivi, un Epsorn silLr Lln As'cot !"li
CeI pufin aceasta era situ'afia in vreme'a lui I{awthorne,
{:al'e are,a motivre si se consi'dere h,andicaP'at prrin compa-
la{ie cu scriitorii englezi sau francezi' Dar nu mult mai
lirzitr. I{,enry James intuiegt,e faptul 'cd scriitorul ameri-
{a:r a Etiut de Ia inceput sd descopere in realitatea sl
mateliaiul literar pentru un mare roman!. James in-
su$i inventa astfel o ,,nouA fronti'erd" pentru romanLll sdlt
<le rror,avur.i cle ,tip'europe'an (el care dlispr.etuia literratura
,,frcntierei", a preeriei Ei vestttltti primitiv), situatii Ia
granila dintr:e civiliaafia estului Ei vestului, in confrttti-
iarea'cli,ntre rnoravuril,e eruropene +i ce1'e ameri'cane, clin-
-fre rom,anul clasic Ei l"omanlul americ,aJl. $i mai desco-
'porea ,'o anume gtandoare... Ei un eiort eroic in tinat'a
noastlA'imaginalie calle nu gdse te nimic la indemi'na tlr
care trebuie sri-gi inventeze singurd propriile-i tradifii
,si sil ridice in prospefimea aerului nostru malflnal
-
in
zrron cie ciocans
-
castelele in car'e sd locuim.(( (Un pelc-
rinoi emofional).
De fapt fuga de 'trivialul realitifii americane cornlrne
€rii exageratd, o retr,agere din real in liv|esc, intr-o stt-
prareali{ate estetizanta. Dar sd nu uitim cir spre sfit'-
qitul secolului W. Dean l{owells elabola notla poeticit tr
r o't t'i (L rt llhti realist ctmerican, valorificind tocmai existenta
.('onlrtnir, Jranala, poc'ticii m,ai ,apoi imirr,iti'satti cle toti na-
l.rrrirli;1ii rlc lir I)rciset' 1i Itllt't'ell, llr Dos I''rssos, Wolft:
sirrr Stt'irrll<'t'li. I;rl' ptttirr mlli tirzitr W. ('irt'lrls Williarl:r
i;i vlr frl.rcltu.pcrrllr 1t9ct,i<'ir cpgsrrlrri trrrrelit'irp (rri111t1'rrl
cxpclirrrcr-tt retr;it ir-L versr,rri) pe trillcgoriile esrtetit'c lrlt:
ttri1uiui, trivialuh-r'i, sordi'clului,'ale antipoetit'trlui cleci'
Cliticii Americii Fiiistrin'e cle la Channing la Jamcs;
av€ail dreptate in ceea ee privegte clificultatea scrielii
uliri rontan cle tip tradi{io,nraJ, du,pd formula secoltrlrri
XryII sau XIX, d,ar ign'olau fapturl eir, America ofet't'rr
mateiial suficienrt, g;en'tru ulte forme nar&ti'-ue, pen-1 t'tt rrrr
rnai'e epos, 'un roman! etic, epopeic Ei metafizic' Tn f;r{'r
scriitoriior stdtea insa gi o alta dificultate: aceea lt <'t"t'rrrii
unei tradilii literare, a unei limbi litenare (le lipscittt pirt,r

!9,1':}:.T'OMIA E,Ll.tr,iEI ALI}C
qi conventiile funclionale aie unei iimbi sctise), a nnlli
lirnbaj rom,anesc, a forme,ior gi tehnicilor nara'iive adec-
vate. Iatd de ce tofi mar.ii scriitoni americani ai seco-
luJ.ui, cie la Poe; gi llawthorne la lVlelville qi Whitman
ir-au consiclerai niqtg intemeietori. Dupir publicarea acelei
veritabile ,,cleclai'afii de independenfd* hterara, eseul Crir-
tzt.rarul annericut al lui Emerson (1832), urmat de poetul
(1B44), incep si prolifereze cliscugiile privincl necesitatea
credrii unei noi li'teratuli, na[ionrale, Ei implicit a ntrei
limbi- literare, a r.tnon. foLme roprezenttative-cle expresie.
Primii scriitori ari Americii au fost cu toili ni;te
-expio-
ratori ai spafiului geo;lrafic si ni continentrrlui limbii.
:. TNCI'PUTU}1Iil,8 EPCSULUI AMERiCAN
Plimele romanfuri gi nara]iurai ,istorice inecau inten-
lia epopeica intr-o pletor.d de in-cidente melodr,amatioen
cle personaje epi-sodice rucliment,are, in,tr-un stil bombastic,
hipenbolizant, totul iruin,cl in zodia improviza{iei. iipo-
1:eir:ul s(t irrrtt"czitt'ctt ip ;.1t'an{i.logyc'1llr eroili-r, i:-r <,onilic-
t<:ic <'tt ttirt,ltt'lr, r<'rntirrii si <'.tr.olritolttl r:nglez, <tort<tepLtte
rlrtpir s<'hcmelr.r irrfnrnt.irilo' r'rrvirk'r'c;ti, in rrlrserrtu feineii
;i a copiilor, in c.otl'ir1 ctic iri stoi,c:isrrrurltri 1i incljviclualis-
urului ti(a,nrir:.
Ce,l dintii care aspird la viziune continentra d, cl,ar. se
opre$te in marginea preeri,ei, este James Fenimore Cooper,
Imagina'fia sa in,cepe caldtoria arhetipald spre vest, piird-
-sind confortu,l Ei conventiile civilizaliei sociale, straiifi-
cate, explorind realitatea proteici a frontierei (pionierii,
1823), a Preeriei (1827) sau chiar a mdrilor lumii (pjto-
tul, 1823). Cooper a oferit literatur"ii a,mrericane primt.l
erou epopeic remarcabil, Natty Bumpo, omul frontierei,
exploratoruJ, inocentul prirnitiv ; primul mit at Americii,
iicela al inocen{ei, inilierii qi reintoarcerii nostalgice lir
inocentd (ex,celent rezum,at rnai tirziu de D. H. LawLerr,,r.,
clrm vom vedea) ; forrna eposului amer-ican mod,ern, ,,r.o-
mantttl", initr-un ciclu de cinci narra&iunii semnjficative
ale ,,virstei eroice", transformind indivizi simpli, <1t,, la
nlar"ginea lttmii, in eroi grranclioqi de epopce. Cr"r el incepe
democratizare,a epos'ului, contintlalS mai apoi exemplar cle
Melville, t'wain sau Whilman. Wiiliam Gilmole Simms
gi ceilalli autori mai obscuri rai miEcdl'ii regio'naliste, ait
ampiificat ciclul istoriei eroice a Americii, inraugurat de
Cooper. Simms adopta postura unuri Homer mocleLn, re-
gizindu-Ei romanlr:rile is'torice dupa scenariul llicrclei, f5-
iinC din eloii Razboiului de Independen!5 ni;te Agarnem-
noni ai epocii sale.
Dar al:ia miEcarea transcenclentaligtiior 'avea si] teot'c-
tizezc cum se cuvine necesitratea unei nartrtiuni epopeice
in Amerit:a. La prim,a intilnire a glupuhri, acegtia se
in'ireaba cu in'clignrare de ce t,pe acest continent titanic'
u:rde nati.tla e atit de gr:anclio'asit, geniul scliitoricesc e
alit cle timid ?" Emerson rrl r"rg'gls'a poetill Amelicii aLtfel
deiit ca pe un poet epopeic de taLia lr-ri llomer, cdci
.,Alnerica este ttn poern pentn-r o'chti noqtri ; nectlpirinsa
ei geografie r-rianegt'e imag'ina{ia .,si nu inlelege sit a;tepte
mrilt aparilra stihurilorK (Poetul, 1,842). e NIat'erialul cxista
in imediata a,propiiere a pcetului, adesea ignorat de acest'a
in favoa.re'a unei realitdli imaginate, livre;ti : ,,Bincile qi
t,aiifurile, ziarele gi consfiitr.ririle electoraile, rnetodismr-il
,5i unitarianismurl sint lucruri serbed'e pentru oameni
serbezi, dar ele se sp'rijini pe acelearsi temelii miraculoase
ca si cetate'a Troiei sau or'acolul de l'a De1fi qi 'di'sp'ar la
f el rle lepccle. Cliutelele eriectorale, tribunetre politice'
<'ht'r'lranalck', rrt'g1r:i i ;i inclienii, r'orilliile, oproziliile, fur'ia
l.it lrlr,;ilot li llrlilrtlr';t o;tttt('trilor' <'irlit,it,i, Ore;ior-iul tsi Te-
xl rrl, nll ;nr l'o:;1, r'itrllrlt' ittr';it(. lr) ('lrt:rlo11ttl ltri l'lmerson
apticiprr r';rt;tlorrlltrlt'sitrtil;rt'c lrlt'lrri Wltilrrrltrl, I)os pltss;os
s;urr'l'lrorrrrur 'ollr', rrtt'iitolii t'trrc ittt crtrlrs 1i ei rttlttc-
rialrrl proit'r'ici lrtt' ellopcit:e cliu reaiitatea protei<'li rr
Anrericrii r-oI itlit'rrt' (ir-rtt'-un alt es€u, Cdrturarul' anTericlrt,
En:ei'son not;r ltl sl't.isf'acfie schimtrarea cle opticd a scri-
itoriior arncLicrrrti : .,[n locul sublimu,lui 9i al frutnosrt]ui,
a Iost cercetrat q;i poe,lizat c€€.a, c€ este umil" 9i obi;nLril...
Literatura tlespre sitraci, senti'mentele copilului, lilozofiir
strdzii, sensul viefii c'asni toate acesrtea sint subicr'-
tele actualitilii noarstle", mai prelioase de'cit ,,toa'l.e sl,r'iii-

:c,'.NA'ro4tA I]4 Lr!NEI ALrJE
n5tatiie".rl) In fafa abunclenlei uinritoar.e a pliveliEtilor,
pcettil derrine un ,,ochi tr.ansparenrl((, (,,eu nu sint nimic ;
eru vdd totul ; curenfii F iinlei Universale cilcula prin
rnine''), un-rapsod al mullimii Ei infinitdfii. Emer.son pr_rne
astfeL baze.le vizualismului literaturii americane, aI unei
adevrilate Ecoli ,,a ve,cierii'., ce avea sa culmineze in se-
r-'olul noslru cu mi;car,r:iie imagismului, obiectivismr_llui,
raturalistnuLui pirnoramic, ete. Eposul american avea sir
bene.licriez,e e]tol'n1 <le pc Llrllfl ctc€st,ei timpr_rrii cliscipline
li vedet'ii panr-rr"ar.n ir,e.
Umerson <:i-lu1lr,se in egalii rnas,nr-a sa gaseas,cit un per-
sciuaj al'he[ipa1, clefinitot'iu pentru cu]tura artrer.ic,iu-ri, gi
;ilesese evident e x p1 o l a t o l u l, eroul,,caLe ciilitor.e5te
sinl;,r"rr'", ipostaziat cliferit, t,;r ge_Lriul, oarlur.arul ilmerii:arr,
pcetul, vizion:rrul, rostitorul. Poetul mai (:u seam,,i cir
lxrrcl (c:r in r;iziunea lui Tholeau, Whitman, Wi1li.ains,
Ginsberg), al cirrui vers primitiv, jr-ibilant, rapsoclic, ar
fi dorit sa-l imi,te. Acest ve'rs ar fi iirnpr.esionat prin elo-
cinfu lui neingldditti, ar fi se'mina,t mai degrabii cu pro;la.
lirpsociicii a barzilor cclfi cle oclir-rioirlir. Din pir<,ate, h.;ir,
J'lurclson nu a fost :rir'iochrtlr irr s,tlrr.e sii ofer.c trn nro,clel
c0rrC|ct irl irIts1.ol' irr<lcrnrrtrIi lt'0r'cl,ir.c ; r'ir 1t<lct rrrr ;r <'olrt,irt
nrlri nrrr'1 t rl,cc,il rtrr sint1.llrr itrrpr.ovizirtor., :r<leselr cpi13-orrit..
lrr sr'himb rliscitrx.rlr.rl sirrr, 'l'holc{ru, ;r pul.ces r,cvlr rnui
rle.;xn'te, imprirnincl prozei pentrtr primu cltrti r.itntur.iie
lapsodice qi euloa::ea ampid, apetitul p,entru fap,tul concr.et"
ernpilic cle viali, ce vor caracteriza rornanul epopeic arne-
rican. De timp'uriiu el admilase propensiunea poelilor
gt'eci antici p,eurtru ,,imaginile vizibile((, pentru cuvintele
cale sii se aclreseze nu doar min{ii, ci intregii fiinle ; rJ:rr
rnai a,Ies geniul ltii Homen in a transmite sentimentul
padicipdrii l,a acliune : ,,Dacti solii iui zoiresc pind gi nu-
mai. la cortul lui rhile, l-roi nLr stam sd n'e intrebdrn c:-rrrr
ar: ajuns acolo, ci, ii inso{im p€rrs c,u pas de-a lungul [lir.-
mului man'ii clocotitoale." 1:l Thor-eau anticipeaza empiris-
rrlul fun,ciar ai rn.alii pi'oze americnne de la Melville lrr
ilemingu'ny ;i Wolfe, in insistenftr cu care a incer.t:rt
lrere'J nu s,e clescrie, ci sEr creez,e senzalia fizicd ir r.t:rli-
titii, oli a ci,utat tl,r cont'act anteic cu realit.aitbl, o irrr,'r'-
siune in ea. (Walclerz, 1{154, e.ste aproape in inlrt'girrrt, o,
dcruonstrafie cle virtuozitate in acest -sens).
I'cntaiia marelili roman epopcic,lflf
Dar, cu exc'eptia lLri Mc'lvillc (;i prLr'fial NI. Twain),
nuin,ai Whitrnan va lelrsi in ve,aclrl il'cctrt sa exprime ple-
nar sentimentul (qi vizirrne,ir) cp<tpcicii a Americii. Deg,i.
eI nu a fost niciocl,a,tir <'rr ildeviirirL un .s<,r'iitor c,ontinen-
tai (r-i,minincl un p'oct rrl estr,ritifi urban, ora$u], mirreir
mett'opoii Ei oceanLrl fiinrI lir el fenotipuri rnai importantt:
decit munrtel'e, plcer"iiL san pustiul vestului) Whitman
s-a intors, cel pr.rfirr in intentie, cu sufletul spre intinde-
re'a apuseani a c'ontinen1,ului : ,,Acest,e state tincl sple'
rniezu,I larii gi sp,r'e marea apuse,an'6, Ei eu rroi face c'l
ele.(' Accsti.r va cleveni gestrrl :rrhetipal al scriitorului con-
tin'ent,al, repetat pest,e clecenii cle W. Carlos Wiliiams
care prin eroul sd,,u din Potersor? o va lru,a ,,spre inler:ioi,
urmat de al si'tr ciiue", polnincl in direcfia p,e care a1r
pigit tofi explor"ator.ii Amelicii, de la Columb la Daniel
I3oo,ne. lVhitma'n s-:i vrut unutl. din ace,$ti explor'atoni p:l-
tliarhi, ,,rapsodul cintecelor adamice prin noile grdclini
lrle apusuiui chemind mari oraqe". Ca gi Emerson cate,
<'onsiderincl, societate,a ,amerioitna ,,prea stiraed pentru o
sintezi", i,si pr:op,usese sd elogieze individul increz.iitor in
sine (,,self-reliant"), Whihnan re.c,urge Ia experienla s,a
individualti, dar cu orgoli,ul (qi in acelaEi timp iumilitatea)
de a ve,dea in e,a experien{a anhetipal'ri a am,ericanulrri
(,,Eu sint Walt Whitman, neimblinzitul, / Americanul, in
mi:re-i tot u,niversu["). B1 avanseaz6 verrtigijnos d,e la per-
soanit intii la to{Jalitatea cosmi,c5, l,a conEtiinla conlinen-
talii, incercind s,5 d,evoreze necuprinderea Amerircii, sd o
illrzclrriirscii irr fiin{a sa. Poetul se acordir la ritmurile
irct'str-ri <'<tntirr,cn,[, irsrr,rninrl clcstinul erclir: al explorato-
lrrlui ;i p<trcgr.irrrrl'rri lrcrJrcltrrr ; r.irci rlcmo'r:ratia inseamni
pcntm Wrrll, Whitrrrirn libcr'l.,ilt:c clc mi;<.irrc, in.sc,itmnir o
existenfii plofectata in lspufiu. lr]r'ouLl ep'opeic c,ste, irr
aceasti primi ip,ostazd a sa, un homo uiator, confnuntinrl
spatiui imens a1 noului continent, un sryliu-leuiatan, (de-
altfel .A,mertca prime or treisprez.ece stafe nordioe era acle-
sea rep'l"ezentatd simbolic printr-un S,arpe, avatar al {ra-
ienei). Whitman s-a visat poetul Americii, mereu in hainc
de lu,cru, jubilind in fala spafir.rlui nesfirEit (America e:;t.c
,rcel mai mar'e porem pulsind de viratd((), a imens,ei errer-
gii cinetice a contineniului :

ll 0,'Al:iA'l'onrl l_1.t,i.itnnl ALSrt
,,Piqind inainie atunci gi-acuin Ei pururi
Ad'un gi-arat mereiu mai multe fele
trnfinit qi onnigen."
(Cintec clespre mine insumi)
Dal abia Nlelville in Moby Dick va descoperi $i cea-
iiritii fa!I, mai dramaticd, a Arnericii : LeuicLtanul sacial.
j,ui i se va opuine rln nou tip de etrou epopeic, explora-
torul tragic, ricle'alistul frustrat, cel oare va trec'e de la
jubiia{ia (misticismu,l) plenitudinii Ei a spa}iului, la viziu-
nera sttrnbrd asupra existentei qi a experienle,i americane.
Prin Ahab rornranul amelican pitru,n'cle pentru intiia datd
in pintecul lumii-ba enir.
3. EPOPEE SI RO1UAN
Par"afrazindu-I pe Thom,as lllann, arn pute,a spune ci
;ielville ,,este unul din acele cazuri care ne ispitesc si
ir-rversim raportttl rlir"rtre I'onf;an ql epopee, susfinlrt de
cstet.ica clicltr<'t.jc'istir,;i sa c<lrrsiclerirrn lomauttl nu c'a o
I'ornrir <lcgencrirt,ir il t'popcii, <,i sir vctlc.m ir.r cpopec cr
lrlirniL fotlntir yrrirnit,ivii ir I'onr,iu)lll[ti". l)c;i irr alocufiunea
st citre stuclemfii Univct'sit.ir,fi[ Plinccton (11)l]9), lllhonrrrs
14ann se refelise cle fapt J.a 'Iolstoi, el tlebuie si sc li
gindit gi la exemplul romancieri,lor an:nericrani ai acest,iri
veac ori ai veacului precedent care impreuni au pus lta-
zele marelui epos a1 acesrtui continent.
Drar inci inaintea constit,uirii rrormanului arnerican, teo-
reticieni:i Ecolii rom,antice (mai ales germane) s-'au preo-
cupat de gasirea unor forrne poetice primordiale (o ,,Urpo-
esie") din care sd se fi desprins speciile narative modeine,
preci.nn qi de evidentierea reiatiilor intre (in cazut de
fafi) epopee Ei roman. Astfei pentr,u Goethe, bundoai-ir,
,,riom'anu1 este o epopee subiectivd, in carer autoa.uJ- is;i
la libe,rtatea si zugldverascd in fe,lul sdu r;niversul((. Por-
tru Fr. Schlegel, epopeea era rddacina oricdrei forrne por.-
tice ; iar pentru Hegel epicul err,a genul primordial, inci-
pient, i'stori'a insdEi fiind epicd, i'ar istoria, spilitrrltrj o
epopce absoluti. Cici e p o s Ll 1 refiecta, clupir acellli rrrr-
i-:nLrrlir ir]:r iLri. ror'ran epopcic,/ll
tor, ,rintregul. unei lumi tn care
clividual", el fiind caracterizat
(.,einheitsvoile Totalitert) :
ioc evenirnentul in-
o tcba,Iitate r-r-nitar'ti
,,Tn aceasti prir,rinla, |6ate epopeile cu ,ad'ev[r'at
aliginale ne dau i,ntuilia unui spirit nafional in via{a
ir-ii morala de familie, in starile publice ale rdzbo-
iuLui qi ale pdcii, in trebr-rin;fe1e, artele, obiceiurile.
i;ilei:e'.sele l,r-ri, ne clau in gener,al o icoand a intregu-
lui rnod cie-:i fi al congtifn]ei [...] lmpreuni ele nc
infirligeaza chiar istolia universala, in via!a. crea-
iiile Ei fapteie eii cele mai frllmo,ase, mai libere gi mai
detenninate" 1ll.
In i:entrul epop'cii tlebuie sii "se situeze un confiicl;
tluternic, c1e ix'eferinlir ,,confliciu'1 propliu stdrii de raz-
l-.oi" ; ,,intrucit in razbo,i e pusa in mfuc,are inftreaga n:r-
{.j.une, ...tota,lifaigi1 ca atare esie nevoitd s6 rdsputrcli
penit'- slne((. Pe rie altti p:rrte ,,roiunjime,a epopeii", r:a-
I'acterul e[ uni:i,ar, rezulta gi clin nnitatea qi ,,tot,alit,atc:r
cc;ncepfiei clespr"e 1ur13" pe care o ilust;:eazd, prccuin gi
din modul intim in care maielia epica este legal:ti (11
mecilri;1) rlc un singr.rL' rrcrsonaj :
.,lntocrnai cum unul este poetul oare in...enteazi
1i real.izeazi intregul, tot astfel unul trebuie sd fie
s,i indivicr,ul de a cArui unjca figur';i se ieagd eve-
ninrcnl,rrl si in r,alroi't cu carc se clesfiiEoara gi.se
irrcltr,jt'l l() lrozi{ic rlcoseJ-it rre r.€marcarbila oc,upa
irlr r irr rrt'c,r;i,r 1rrir,'irrl;1 /),'r'irrrr (lonzetlie a lui l)ante.
.nrrrnc lrir,i irrrtr;r por,lrrl r,pic cste jnclividul unic
rie a cllLri r'iiliitolir-' lrlirr ri trl,,r'r1, 1yqq1,,.rior qi p,araclis
se leagi totr-rl, incit crt:;rIiilc irrr;llirr:rlit'i r;lrlc 1c poate
infaliga c'a aventuri pl'oprii, rrrolir,' 1rr,rrlr'u {,ilr'(' ll'(f
dlepiui si intielese propliilt' r:rrlt, r:r.rrlirrrr.rrlr' :.;i lr'-
fleriii in lumea obi:ectir.ir rnli rlrtrlt rlt'r'il :r :rr ltt-
veni altor pceti epigi('. 1"
Uliima observatie hegeliand ni s,e palc rr rlt'lirri t'ii r;r'
poate de cxact erposul melvilljan, radicti rrrr ti1; rlo lorrr:rrr
epopeic su,biectirt,'atttobiografic,'care ploiet'lclrzlr 'l),('-
are
nn

:j2,,ANA'rOMlA IIALENEI
rienfa percona]a in exempiar '5i univel'sal, inlemeiat pe
iu'hetipul calatoriei exploratir:e rsi initiatice. Romanul mel-
r,illian ar fi astfel mai ap,roape de ceea ce Wo]fgang
l{ayser numegte epopeea de personaj (ilustrind-o pt'i:r
Orliseea) Ei epopeea spaliald (Diuhta Commedia); prima
est,e epopiee,a per"son,a,juiiui purtator d'e l'ume, cu unele €le-
rnente iniliatice .;i formative, a doua este epope'ea inEi-
ruirii vertiginoase cle intimpldri, personaje, situalii struc-
l.urate cle ambiti'er cuprinderi{ spra}ia.lg. 1; Recunoscind ast-
fel rnai muite ,,foLrne majore" in c,adrul ep'op'eii, tipoio-
gi'a l:rodernir poate tlrgulrentia nl'ai rconving5tor inruciirea
epos'.rlui cu lomanuil, faptul ci m,ai ales Odiseeo po:rte
fi citii,a ca un r'otnalt in germene : al utr'ui er:ou cu cles-
tin exempllar, arhetip, al explorratorultri gi ritacitorului ;
eil ini{.ierii Ei ,,reintoarcerii acasa(( ; a1 vietii conjugale 9i
trventurilor celor doi soti despdrJiti in mod dramatic ; a1
experienlelor erotice ; 'chiar al obsen'afieti sociale Ei de
moravuri.
Nu trebuie neg'lij'aite, fiire'qi.e, nici deosellirile marc'ate
rle insdqi evolu{ia ep,osului r'lasi,c 'spl'e roman ; c'onfrun-
Llit t'rr o sct'ic tlc clifi<:uitati in epocit :l-toclernii (absen{a
rr,nol lcgcnttc 1i rnitttri ct'cclillile, tlcsl,t'i-rl.tritre'it cotlttlui aris-
locrirtiic rrl tutntlui, ctr'.) e1:ostrl .se clcsix't:alir'eazi Ei clemo-
<rratizeazir, 1t'lnslot'trrinclu-se itrtr'-rur, gen litelat' lrurghez,
cu o psslici s,pecifica. AstfeJ, se poate accepta in an-
s,arnblu cd terrnenrul de ,repopee" desemneazd o povestire
clespre ltrmea totarld intr-un stil elevat, comprehensiv, Ei
in fonna versu.lui, in vrerne ce rornanul estre o povestire
clespre o lume partic'ulard intt"-un stil (to,n sau punct de
ved,ere) particular gi de citre un povestitor personal. 16
Asemenea disocieri iau uneori forme exage'rrate, 'apodic-
tice, ca atunci cind se limiteazd dorneni,ul epopeii la nara-
fiunea rdzboiulrui qi a evenim,entelor grrandiorase, eroice,
iar romanul Ia povestirea de dragoste (vezi cum definea
epop€ea Horaliu * res gestae regumque ducuntcltLc ttl,
tri,stia bella adicd ,rispndvile regilor Ei cdpeteniilor' ;i
c::.untele rdzboaie"
- ; Le Moyne, cril.ic francez al sct o-
lului XVII e cluiar mai exp'licit : ,,Romanul tre'lrtric r;ii
aiba mai multa dnagoste decit iupte, poetntll t't'oir' - -
mai multe lupifg d'sci1 dr'agoste" 17). Or, ollrm ill)l /.r.4LtL,
Tentalia marelui roman epopeic,/!!
tot Homer, prin Odiseeo, este aoetra care o,ferd scenar:iul
unor foarte r,omanegti imtrigi ero,tic,e, chiar d,aca opera sa
ramine o epopee gi nu un ,rErotiikon(( adiod un r,oman din
epoca gre,aca lirzie, lllise interesind in prflynul rind. in
i'p'o,staza oEteianul'ui gi a explonatonrlui re,intors dintr-o
expedilie de razrbo'i qi colonizarq, Ei mai pu{in a pdrin-
telui sau solului fidel.
Alfi comentatori (bundoard Friedrich Schlegel sau
Schetrling, ori te'oreticienii englezi ai rrcmrantismului, Car-
iyie qi Coleridge) op,un irevo,c'abil e,popeo? rom,&nului, con-
siderind-o p,e primra un gen nobil, irnpersonal, obi:ectiv,
net superior c;el,ui dre al doilea, o airt6 ,,iron-icd, fantasti,cA
gi rrormrantircS," 18. Pentru rac'egtia nou,l r,ornan englez de rno-
ravuni aprirea c,a fastitdi,os qi banral, fdrd nici o r.ela(ie
cu eposul ,clasi,c ; se ignora astfel faptul cd rom,anul do
ac'e'st tip pornise tocrnai de la r,rn dialog fertil (o con-
fr'unt,are polernl'c6) cu eposul clasic pe parcursu]r cdruia
acesta iqi putuse erl,a,bora n{oua sa po,eticd.
Intitulinrdru-qi p'rirnul roman, Joseph Andreuss (1742),
un ,repos rcomic in prozd"n Fierlding atragea atenlia asu_
pna natunii dubl'e, compozite, a acestei opere gi implicit
a romanului de tip, nou (rrde oare nu-mi arnintesc sd fi
citit in lim,ba noastrd") propus. le Relalia c,u cele dourd
genuri invecinate ena fern preci,zatd : rom,anuil" sdu nm
era simplA comedie, ,,ac{iunea }ui fiind mai extinsd gi
m,e'ri cuprinzdto'are ; contini,nd un, cer.c mult mai l,arg de
inciclenl,e .1i inrtroducind o mai mrane varietate de perso-
ni-rje((. l,ll r;c dcoseirca 5i d,e romanfuZ seri,os... ,rtn ceea ce
privc;te pcrrs<lnrrr.jerlrc, irr,t,r'odur'fnd persoan,e dre rang infe-
r"ior, l;i c'a 'alitt'e de ttrotrivu1'i jLnferlio,irre.( ?0 O srenie d,e cri-
tici englezi rnai considerir 5i irzi clefini{iir lrri Ilenr.y Fielcl-
irig ca fiind eronatS. Romanul nu poate fi rrn cp<ts, <ri'rc:i
,,in definitiv eposul este un gen ,po€tic i oral ce a intrat
curin'd in declin qi oare narerazd de ob'i,oei evenimente re-
rnarcabile ale unor personalitd{i istorice sau legendare
angajatre intr-o idtreprinrdiere crolectinrd gi nu individmald,,,
nici una d;in aceste c,arractenistici nerapar'finind rornanului.2l
De asemenea ei insistd prea rnmitrt asu'pra ,caracterrrlui p.l-
rodic, burlesc all primului romarr ral lui Fielding, igno-
rind fa.ptul ci ,pe parcursrul e'labor':drii cdnfii scriitoru,i qi-a

:]4.,ANATOMIA BALENEI
modificat ratitu,clinea avanisind de 1a simpla 'pa'rodie a
lomanlurilor cavalereqti 9i eposurilor eroice (parodie mai
ales stilisticd qi tipolorgirca) I'a un rornan verit'abil, de mo-
riarruni. De attf'erL 'definihiai lui Fielding indicd modifica-
lile absolut necesare pe care trebuie si le sttporte eposul
pentru a fi p,e gustul ,contetrnporanilor : o democratizare
a tipolo'giei, introducerea perspectivei ironioe, detra'Eatq
antieroice, & ,p€ll'lrl3l1€ntuluf 'contra.st intre' realitate gi
aparenla (pr-in I'idiculizalea ,,afectdrii", a ipocriziei), mo-
dific5,r'i operra,t€, c'u111 vom t'eiclea, 9i de Meh''ille.
Fielcling ,a plefigulat prin tlt'n1are in germene teori,a
m,ocle,rnd 'a lomanului prin unific'areir l'izittrtii comdce Ei
a certrei eroi.c-epopeice, oblin,incl o viziune de tip supe-
rior, cea realista, patet"ic-irouic5. Analitismul qi eticismul
romanului nu venea deloc ii'r contradic{ie cu poetica epo-
peii, cel pulin aqa cLlm era ea infeleasA de scriitorii seco-
Lului al XVIII-1ea care, pe urmele lui Rene Le Rossu, ve-
cleau in epos tln excelent instrun-retlt al educaliei morale,
acesta ocupindtt-se cle mot'itvrrrile qi tizar-r{.ele sociale ale
trnei nlrtitttti,;i ntr rle plrsitrrti.
Teoriir ttrotlt''t'tt,r-t ir t'tttttitttttltti t tlt'tttlrrillte <unflrnenla
Iu'esltti;r ('ll ('pop,ccit tltlti itltl,:i itt t't'clt cc privc;te ttrnbilia
('()r)rIl)ir it lttt.trl.il.ii.lii. (tln Jltct'izertzii (icol'g l,ltl<ii<'s, ,,epo-
pere'it. Si rolx'all'ul se d,eosel)escr de ttlate r'elel+rlite varietati
restrinsie ale ge,n,ului epic tocmai prin aceasta idee de
tot,aiitat,e : a,ceastd deoserbire nu e una de ordinul can-
titS{ii, ,cle inrtin,dere, c'i o deose'bire 'de ordin calitativ, de
stil ,artistri'c, de for.rnd arlistica, c'are mal'cheaza tot'i fac-
torii specifi'ci ai reprezent5rii.(( :2 Dal tot Lukiics, intr-o
altd lucrarq, evi'den{iazi $r mordul diferit in care se ma-
terializeaza aceasta aspiralie a totalitafii in epopee Ei
rolnan. ,,Epopeea plasmuie;te o totali'tate cle viatd in sine
tnchisa, rornanu,iL sr3iutri, p}asmuind, sd se dezvaLluie Ei sa
eclifice totalitatea ascunsi a vie!ii.'(::i Epopeea este eroit'ir
gi s,up,r'aindividuala, urmiirind destinul colectiv, romanul
este nalaliunea destinului inclividual. Dar diferenfelc :rr-t
sint atit de pregnante : eposul homeric acordd 9i e) lrtc'n-
tie destinului individual, in m5sura in care ii girso;le o
valoare at"hetipald (Odiseea). in Diuino Comcdie, {'trrrl I'e-
Tentatia marclui ror)rilt) (,p()poic,/:]5
cunoagte chiar Lukiics, ,,personajele sint deja incliviclua-
litali care se opun lucid gi energic unei realiti{i inchise
in raport cu ele, care, in cursul acestei rezistenle, devin
adevarate personalitafi.((.1/, Romanul aspir:a Ei et la monu-
mentalitate, la reprezentarea destinului colectil', in spe-
ciile romanului panoramic, ciclic, fresci, cronicd.
Exista in schimb alte caractelistici ale romanului epo-
peic modern car:e il diferentiazi nel de eposnl ciasic :
aces,ta dintii nu este o totalitate mimetic,S, in sens aris-,
totelic, ci o tota,litate edificata, in functie de viziunea
scriitorului (vezi citatul lui Lukiics). Apoi atit Lukiics c,it
qi Northrop f'rye vorbesc despre I r"o n i a omnip:'ezentd
in naraliunea mo.dernd. h-onia, mitosul literaturii ,care ex-
ploat.eaza nivelui ,,realist al experientei({, este o modalitate
fundamentala de desacralizare a epopeicului (romanfului),
cenzurind subiectivitatea leprezentarii (Ei lecunoscind-o
ln acelaEi timp), intr:oducind o tensiune intre denotativ gi
conotativ, semn S.i referent. Analizind Ulise qi Veghea
lui Finnegan, Northrop Frye demonstreazd faptul cd epo-
sul modern, spre cleose'bire de eposul lomantic (dialectic,
apocaliptic), este caractelizat de o viziune ciclicd, ironic'd,
subminind autoritatea eroului, subordonindu-l principiu-
lui feminin (Anna Livia Plurabelle sau Molly Bioom par
sd intinereas,ci gi sd se impunti in fala arhetipului mas-
culin, erodal cle timp gi experientele sale). 25
Ilposul rnclviliian este in rnulte prirrinle mai aproape
cle st.r'irtcgiir ilorricrr, rlrrplililrrrii, lr nitr;rfirrrrii moclerne; in
el se ltot lt'r'ttrro;r;tt.o slrit. rlc pt'oct'clce;i tehnici care
au r:ontril>rrit. l;r rlt'r;1rr'lrrrlcrcir lonriurului modeLn cie epo-
sul clasir'. I,ll tstc rt'zrrltirt.rrl unui ambitios proiect de cu-
prindere ,,entri<'l<lperlicir" ir r-ealitalii americane, de defi-
nire a unei civilizirr{il r';rre, par:rdoxal, nu oferea elernen-
tele necesare unei nrirri .sinteze sociale. Scriind despre
America zilelor salc, srrrr clespre Rusia lui T,urgheniev,
Henry James nu le l{irscil pregatite pentru romanul de
moravuri (de obselvlfic so<'iala), ambele fiind incd fluide,,
provinciale, Iipsiie de cortven[ii sau de un sistem ferm de
clase. Semnificativ, c'anr ac'eleaqi argumente au fost invo-
cate la noi de G. ibrtiileanu g1i Pompiiiu Constantinescrr

36,,ANATOMIA BALENEI AIBE
pentnr a explica aparitia intirziati a romanului social ro-
rnAnesc. Primul remarca in 1919 absenta unui roman aiu-
tohton de fa,c'turd balzaciand :
,,Pinit acum am avut incercdri, u'r,.-eori izbutite,
de r:oman psiholo'gic ai istoric, dar n-am avut roman
,,balzacian'( pentnu cd viata trnei ldri mici, imp'5rlitd
in caste, ,unde fiul iua de obicei in societate 1ocul
tat5lui, peutru ca viata s'tagnantd, viala de repeti-
lie n-a fost o condi{i'e favorabila pentru apari$ia aces-
tui repertotiu de fapte cat'e e romanul so'cial. O altd
cauzai a fost pur' literar"ir : literai,ura romAnii nu era
ccapta pentru acest gen superior'." 2{i
Ceva mai fi.rziu, Pompiliu Constantinescu constata cd ,'ro-
manul nostru epic se zbate intre cronica Ei satird, de vio-
lenla subiectiva, perpetuind atitudinea lui Filimon ; pro-
dus al unui romantism intirziat, ein'd devine ,,,r'ealist" r5-
mine 1a st'atistioa rnedi,ului qi la reprodlr'cerea piatitudiniior
<:otidiene" (Itealism ;i const'ntcti<: epicd in rttman, 1943). 27
Obsc'rva,tia ni se pitrct irslitzi ptetl severi ; clirl tlin'colo
de eir <'itim tlezitlelirtrrl st'rie'rii ttt'tui nrltt'e romiln roma-
nesc, cle <'onstrtit'lie cpttpticu, clezidct'irL r:lat' form'ulat Ei
cle G. Calinescu. Ilxersindu-qi gustul pentlu monumental,
pentr.u epica masivd, grandi'oasd, pentrucolosal Ei sublim,
criticul descoperea aceste elemente in proza scriitorilor
sdi preferafi de Ia Miron Costin la Eminescu, Slavici,
Duitiru Zamfirescu, Rebreanu, Hogag sau Sadoveanu. forz
ii apdrea ca ,repopeea, rnai degraba de,cit roman'ul, care
conJacrd pe Rebreanu ca poet epic aI omului teluri'cr( ;
stmctura er.oilor este epopei,cd, ,radicd intemeiati pe mo-
mente din eternul calendar uman", scriitorul cintind ,,cr't
solemnitate condifiile generale ale vietii' rr-aqtel€a, natura,
moartea". Pt:oza lui C. Stere devine o
"epopee
grandioasi
a infernului geografic", crescitoriile de porci qi porcat'ii
lui Slavici imprumuta ,,ceva din grandoarea istot'i'ilol
,americane cu imense preerii ;i cete de bizoni(, iar Mtrl-
dova lui Sadove,anu reamintegte America virginir ir ltti
Chateaubriand. 28
'I'entatia marelui rorrran epopeic/JJ
Iatd cum aceeagi aspiratie spre amploarea epopeicd a
insolit qi intem'eierea rornanului romAn,esc, ea gasindu-Si
teoreticieni qi practicieni'de valbare, intr-o fard care, pre-
cum America lui Melvili.e, nu a cunoscut prea multe izbinzi
in specia epopeii clasice. Romanul romdnesc nu a contenit
sa edifice structuri epopeice nici in literatura postbelicir,
el prelttind in cea mai mare parte misit-tnea exprimdrii am-
ple, cuprinzdtoare, a spiritualitd{ii noastre.

CAPITOLUL il
HERMAN MELVILLE $I ASPIRATIA EPOPEICA
1. IN CAUTAREA ,,MARII TENIE'6 .
Disputa clintle c'e1e cloua atitudini opllse plivitoale la
destinele Iiterutulii (si culturi;i) amerjcaue avea sd culmi-
neze la 5 augusl lB50 c'u o veritabila,,ceartd a tradifio-
rraliEtilol cu moclelnii" in vitliantir domesticitd, autoh-
tona : lil uri picnic al celeblitafilor literare ale vremii,
grupul cle scriitoli clin New Yot'l< anunlase euforic
ca Amerir:a era destinata si plocluc'a o literaturi la fe'l de
grandioasa ca gi munfii, fluviile Ei preeriile ei ; in vreme
ce grup'ul scepticil.or din Boston, trdind intens complexul
cuiturii europene, se malginise sa it'onizeze aceste profe[ii.
Melville insursi, ispitit de disputa, se aldturd celor dintii,
cleclarincl in lecenzia sa la volumul Mu;chi de pe un uechi
Ttrezbitcriu (intitulertir ,,Hawthorne gi Mu;chii sii$) ci li-
terattrltr urrclicanir elir capabilit tle ir produ'ce talente de
tirliir ltri Shirlicsltt'irt'e :
,,('t cdcIi-nrir, plicteni, r'ii oittncrri ('Ll aproape nimic
n.rai plejos clecit Shuliespeare se Irils(: r'hiar in zilele
noastle pe malurile liului Ohio... Dar marea gre;eaii
pare a fi aceea cd pind qi acei americani ce-asteapte
<:u nelAbdate apat'itia unui g'eni'u literar printre noi,
i;i inchipuie intr-un fel r'5 e1 va veni costumat in
straj.e cle pe vrem'ea leginei Elisabeta... Or geniile sint
ale timpului lot' ; ele insele fac timpul ; gi au culoarea
,si infaligarea epocii 1or.'( |
Fidel aceslui principiu aI pt'oglestriui in litei'atur5, Mel-
ville vedea cieja un asernenea genirt in persoana lui Haw-
thorne : ,,Milosul lArmurilor voastre Ei al cucutei aclie in
paginile lui ; marile voastre preerii sint in sufletul siitr ,
ial de vefi cdldtor:i spre interiorul natut'ii lui adin<'i $i ge-
neroase, veli auzi zvonul indepaltat al unei Niitllitt'tr" 2-
Intreg eseul era astfel un imn exaltat inchinat, lirrt'r'cfii
aclarnice ,a literaturii amet'icane, o declarafie dr: irr<lcpcn-
$i asDiratia epopeicAl3g
den{a iiter'alti <'irle igi inrlerrrr:r cont.enrporunii ltr' prefuilea
scriitolilor nafionrrli ;i a origin:rlitirtii lor, ,,<,r'ic'it cle olxcura
;i de ut'it"ii lir int'eput" :
,,I)acri Shakespeare nu a fost inca egalat, dati lumii
timp ;i el fi-va cu siguran{a depAgit intr-una din
emisferele pamintului. Nu se cade sa spunerr cd lumea
a imbdtrinit Ei incarunlit, ori ci gi-a pierdut vigoa-
rea cle odinioerri datolitd cireia poelii de ciemult au
ajuns la valoarea pe ('a,re o pleluim noi astazi. Lu-
mea e la fel de tinala ;i azi, ca atunci cind a fost
creatd ; iat' acea-sta roua matinaia din Vermont e la
fel cu roua ce-a liic'orit pic,ioarele lui Aclam in pa-
radisto. l|
Calea spr€ mar€,& literaturii armericana tt'ebula sA treaci
prin epopee, chci ,,a,i nevoie cle mu,lt spaliu marin pentru
a putea rosti adevarul, mai cu sezrml atunr,i cinci acesta
pare a avea infSliEarea noului, c:r in Amelic'a anului 1482,
deEi e,a era atunci ia fel de batrina, dacd nu urai batrfina
decit Asia((. 4 Atras de la inceput de marile n.rotlele zr-le
eposului clasic, Melville va infelege c'i .,pentru a sc,r'ie o
c,afte viguroasa tlebuie sa-!i alegi o rnere temd.. Nici-o
opera mare;i clurarbild nu va put€a fi sc'r'isa vleodatd des-
pre p,urice". Afirmalia cle mai slls apale in Molry Dick, pri-
mrrl cltos nrocleln irl ,nrerici,i, int'r'-uit capitol (CiII, ,,Ba-
lena ft.rsilii") r'c polrte Ii r itit <'tr nn vei'it:rbil progra:m :rl
litcrirturii c1t<.rltcit'e. Intcn{iir n-rai vecthe a plozatorului de
ir sclie rlespre o lnure tortti <:roir:it (cu pu{in inainte, prin
18.1{), ploier:tase o nal'aliune amplS clespre Rer"'olulia ame-
licani
-
ploiect materilli;zat parr'lia1 ribia ir-r Isree! Potter,
1855) se lealiza in Mttl>t1 1)iclt in chipul cel mai firesc, prin
introch-rcereia conflicrtrrl,-ri cllantatic al umanitatii cle pe va-
sui .,Pequod'o cu leviirianlrl lizic gi siinbolic. Cici, ,,prin
insa;i masiviiatea ei, lrirlena. r'olrstituie o tema copioasS,
asupia cdreia te po{i ir-rlincle pe indelete. Chiar daca vrei
n-ai putea s-o complilni. I)e fapt ar avea dleptul sii fit'
tratatd excl'usiv in cadrul rrnei clrli cle forrnat irt-f ol.io rn't-
periai(( (M. D., II, p. 269).

4O/ANATOITIA BALENEI ALBE
Naratorul cdrtii se aratd astfel copleEit de grandoarea
proiagonistului sdu, fdcind eforturi comic-patetice de a
adapta stilul naratiuniii la subiect, amplificind, hiperbo-
lizind, multiplicind, cu obsesi,a ultimd a totaiitdtii :
,rFard voia rnea scrisul mi se lirlegte, capdtin'd ma-
juscuiele unui afig. Dali-mi o pand de condor I Da-
{i-mi drept cSlimard craterul Vezuviului ! linefi-ma
de brate, prieteni, cdci insugi efortul de-a agterne pe
hirtie gindurile despre leviatan md oboseqte gi a:me-
teEt,e, prin inlinderea gi ambilia de-a cuprinde totui,
vrind palcd si irnbraligeze intreaga sfera a Etiintelor,
precum Ei toate generaliile de balene, de oameni qi
de mastodonfi, trecute, pt'ezente gi r,.iitoare, cu in-
treaga panorama a impira, iilor ce s-au peritrclat pe
acest glob rotitor prin univers" (M. D., II, p. 270).
Dar confesiunea de mai sus nr.l e lipsiti de o undd de
ironie la adresa acelora ce tdlmdcesc aspiralia epopeici in
mod superficial, ca o simpld transprr,nere a cantitdtii qi
pr<>portiilor Ji,zit ,t a,lc sr.rltiectulr-rri ; o r,irrte nu clevine gf iln-
rlioit':ri ltlin srrplirtlintcnsiorrirr"ca rnonstrrroiLsi"r tr pr'<ttagonis-
tultti ci. Dirr lxrlutrr trll-rii cstc rnai nlrr'l t. <lcr''i t. o lri;tci'ltola,
ttn ,rmastoclonL" ll lurnii, eer csle lnctirforu pillrrclignti.Ltici
a'universuluri spafial gi tempor.al. De aceea credinf,a r:ti su-
l:iectul balenei albe poate fi epuizat intr-un tom, fie el
Ei ,,in-f olio imperial", este o naiva ut'opie; cum intuise
chiar gi naratorul romanului intr-un capitol antenior (XXXi,
,.Cetologie(6) atunci cind iqi imaginase in glumd o clasifi-
care a balenelor dupa principii ltibliologice, adicd in ,,ba-
lena in-folio, balena in-octarro, balena duodecimo((, etc.
l4orala era limpede : simplele ciescrieri exterioare (qi de-
finiri de tipul ,,Un pe;te cu jet qi coadd orizontald((), ana-
tomizdrile superficial,e, nu epuizeazd realitatea adincii tr
balenei a1be, metafori a lumli cosmice. Dealtminteri una
din temele esenliale ale carfii este tocmai incercarea e$u-
ata a l,ui Igmail (tipic inocent cu inclinalii pozitivisle ;i
IivreEti) de a diseca qi clasifica universul cople$itor irl ba-
lenei (o lume in sine) ; d,ar, ,roricum ag diseca-o, nu voi
Flcrrnan Mclville $i aspiratia epopeicd/4l
pdtrunde mai adinc decit sub piele ; nu o cunosc qi nu o
voi cunoaqte niciodatia". PriuilegiuZ de a vorbi despre struc-
tura interni a levi,atianului, ,rdespre birnele, grinzile, stilpii,
cosoroabele, cApriorii gi coama acoperigul,r-ri din care e aI-
catuita qarpanta" sa, ii apartine in ,exclusivitate lui Iona.
,,1)e la Iona incoace, pulini vindtori de balene au pe-
truns adinc sub epiderma unei balene adulte(( ; Igmail va
putea in cel mai bun caz sd'$i exerseze metoda de disec$ie
pe ,o balen'5 in rniniaturS", sau sd mimeze descinderea
in pintecul baienei in ,rboschetul arsacidi,an" care ascunde
scheletul fosiiS (vezi cap. CI).
Este meritul lui Igmail, Ei al acestei naraliuni, faptui
cle a fi intreprins, totugi, imposibilul : ,,Clasificarea elemen-
telor constit'utive ale ,unui haos, iatd, nici mai mui't nici
mai putin, ceea ce incerc sd fac aici". $i chiar dacd, in
cele din urmd, ,rcartea asta nu-i decit o schila
-
ba chiar
schita unei schileu (M. D., I, p. 224), ea are grandoarea Ei
eroismul oapodoperelor care abot.deaza frontal r,ealitatea.
Fragmentarismul deliberat al eposului melvillian reflectd
metaforic fragmentarea I'umii, ,,nimic altceva decit epi-
soade(, aqa cum este Ei arhipelagul Mardi,. viermuiala Ei
serpuirea infinitelor sale forme de ,rl,eviatan', (in sens
etimologic).
Dar aparenta eterogenitate (heterotopie) a lumii mel-
villiene, absenla iunei structuri de su,prafafa care sd ur-
meze prin'cipiile tradifionale aie naratiunii, a descumpdnit
adesea cititorul sau critic,a ameri,cand care, chiar qi in
anii tlin ulmit, a minirnalizat uneori semnificalia mitopoe-
tica a epostrlui s<:r'is cle Melville. Montgom,ery Bel$ion,
sple e,ernplu, considcr,it Moby Dick o naraliune eveni-
merrtiala in cure nu e necesar sd se ,caute sensuri ascunse,
cdci ,,,acea teorie clupi cale in realitate Mobg Dick ar avea
o tema cosmicd nu rezistli unei analize. Ea e o piedicd, Ei
nicid'ecum un slimulent, in lectura si aprecierea aartii((.5
tr. E. Stol1 respinge ;i eI tre,oria ,rsensurilor ascunses Ei
r:aracterizeazd romanul ca o tentativa ,eguatd de a ela-
bora un epos american pe mds'ura continentului.6 O atare
atitudine de nereceplivitate era gi mai rdspinditd in epoci.r
cind a fost publicat romernul, fireqte. O serie de recenienfi
au ,cautat cu obstinafie in noua carte s,ernnele ]iterat,rrrii
antrenante, de aventuri, din cdr$ile anter.ioare, deplinginrl

42,'ANATOMTA BALENEI
f,aptrrl cd un scriit'or ,,ndscut sd creeze cu fantezia 1iber6,
nu sa anatomizeze, ndscut sa vadd, nu sd aEte'arna spe-
cula$ii filozofice(( i, incepuse sa-;i perverteascd geniul
s'dt-r natural. Ei elogiau in continuare pe prozatorul naiv
gi spontan (cel pulin in aparenga) din ?aipi ;i Omoo, re-
fuzind contrariafii opera sa de Intemeietor al noii proze
americane simbolice. La moartea lui Melville, o gazeta
new-yorkezi (Tlrc Tribtu'te) ii rezuma astfel cariet'a :
,rTaipi a fosl cea rnai bunir operJt a sa, deqi trutorul ei
a mai scris de atunci un rrumdr de porrestit'ii publicate
mai muit pentrlt, un gl'Llp I'estt ins tle citiloli, decit pen-
tru pr-rblicul larg". $ Nu ne' milam, agadar', ca lVlelville
exclamase chiar in timp c'e lucrrir la eposr,rl Mrtby Diclt ;
,,De;i am elabolat Scripl.ula ac:estei ftir"i, sir-rt condamnat
sd mor in qan!"1).
O afirmafie care, totugi, poate pit'ea exaget'ala. Caci,
pe de altA parte, nu au lipsit nici t'ecenzenfii care i-au
descoperi.t de la bun inceput intenliile. Pentlu autorul
recenziei din Dailg Tril'tune (22 nov. 1851), probabil Fic-
race Greeley, un cunoscut publicist, Molty 1)ick el'a o
veritabilir ,,l3irleniitclir", siltt o epopee ,,il aceltli antic Le*
viartan(( ; ttn irlt <'onrcr-ttrtlot' ilirt rtllortrri IttlcLLiclr:rr,ce
(rlc<'. l{}51) rllnl('l r'olr)ilrrtll ,,tlrr t'1to:r irr 1tt'ozit rt,l pesc'ttii-
litlui <lc ll;rlt:rre". r'r'rrtirrcirrrltt-i o :rct itr itttt'e:rLlrt de c'irli-
ta!i plintlc < rrrt: lcrltl de o'o( itl e I'crrListii. lllegnirnIa
shahespealitrna a pelsot'rajelor' sau ttclecvttt eit stilultti. llr
ln ultimii ani ai secolului, un lecenzetrt ririrras anonitn
d'in ?hc Critic descria letrospectiv romanLtl ca o mat'e
epopee malina q'i i1 compeu'a cu opereie lui Hugo : ,,Poe-
zia nebinttitir cc adast:i in v-iafa pesr:rri'ilot' cie baiene din
Nantucl<et I,a mijlocul veacului tt beneficiat de o tratare
ep'opeica' o dtrt:i pentlu totdeauna, i;rr t'ezttlt:ttul eiste o
admirabila Odisee a ar,entut'ilor pe rnat'i calde qi inghe-
{ate". Se mai elogi,aza in carte intensittrtea poetica v,'hit-
maniand, evo'catoare Eii a celeblei balacle a; iui Coler:idge,
grandoarea homericd, stilul ,,extraoldinar, cale prin ct'eir-
fia de cnrrinte qi intolsaturi arle vechilol vocabule poiit.c
fi comparat doar cu traducerile 1ui Chapn-ran diLr IIo-
mer((. l1
Criiic'a acestui veac (lncepind cu spectaculoirsll ,.1'e-
descoperire'o a plozatolul'ui in anii 1920) va rlcntonstra
Herman Metville qi aspiratia epopeicd/43
cr-l argumente noi gi pertin,ente semnifi,cafia referentiald
a operei lui N'Ielville. Leonard Woolf, (1923), spre exem-
plu, ne su,gereaza o interesantd paralela intre Mobg Dick
qi Ulisele lui Joyce, ambele carfi excentrice, tr,ansfor:mind
rricii de construclie, structurl gi stil (cel putin a$a ii
apireau ele, comentat'orului, sau unor critici formaliqti
ai epocii) in puncte de rezisten{a. ,,Nrr gtiu exact ce vor
sir insemne capitanul Ahab qi Yillah, dar in ambele
(lazuri naraif,iu,nea mi se pare, a se ricliea la un moment
dat ja un nivel a1 grandorii, fant,astice Ei poeziei in care
iEi gdses'c locui pina qi into,l,erabilele fiecdreli r.etoriceo'. 12
D. Fi. Lawrence (1923) exprima plastic citeva intuifii
fundam'entale plivind sens'ul simbolic al eposului mel-
villian. MobE Dick ii apare ca o ,,carte grandioas6(( des-
pre America : cu individualismul ei de-qti',uctiv, a,utoani-
hjlant (capritanul Ahab), ind,ustrija ei hiperdezvoltata
(pesr"uitu,l cle ltalen,e), spilitul ei de aventura gi expan-
siulr,e. .hlste o <'irrte clespre Perptod, vasul multinational,
paradigmaitic,,,vits al spiritului american" r'onfr.untind
balena albi ,,c,ea mai a'dinci congtiintd de singe a rasei
albe", vinatd pelpetuu de ,,fanatis,mul maniac al co,n-
qtiin{ei nalionale a, rasei noastre(( l:i (spectaculoasa til-
micire psihana,litica a conflictultri ar.hetipal dirr miezul
narafiunii).
Apoi Lewis Mumforcl (1929) def,ineEte intiia datd Moby
Dick ca un epos poetic in care proza se supune cliscipli-
nei ri,tmice a versului gi unei ar.ticula,tii polifonice (,,sim-
fonice"). Totul se suborclone'azd mitul,uri centrral, fiecare
epi,sod, element, component se inte,greaza funclional in
crconomia simfonica (,,wagnerian5(() a cdr{ii, in aceastd
suplema sintezd ideatica Ei stilisticA :
(.,Opelele lui Poe gi }lawthorne) ca Ei majori-
tatea celorlalte scrieli, sint nelodice : un singur
instrument e suficienl p,entt.,u a pur.t,a intre;r11;r
temi; in vlerne r:e Moby Dick e o simfonie; f ir,-
care resursA a limbii sau a gindir.ii, inrirllirr;r{.ir',
desclip'tie, filozofie, ist,orie naturalii, clllrrrrir, r.i I r r r r r li
frinte, vers alb, imaeism, simbol, sirrl l'olori.l (, llln-
tru a. susfine gi dezvolta marea lernr-r''. li

44IANAToMIA BALENEI
Critica mai no,ud con'tinua aceste obserwalii funda-
menrtale ale trui Lewis Mumford, descompunind mecanis-
mele constitutive ale eposuiui meivillian, elementele
structurii gi ale retori'cii sale. Yvor Winter-s (1947), spre
exemp,lu, discuti MobE Dick nu atit ca roman, cit ca
epos poetic, inrudit spiritual cu opera miltoniand sau
shakespeariand, in care expresia (mecanismul poetic) este
elementul esentiiai. De asern,enea oa epos tragic (nu un
epos eroic), condilionat de spiritul calvin, gotic aI epocii
ia care a fost scris. in fine, ca epos arnericcn caracte-
risti,c, care sinteitizeaza trasal,ur:ile fund'amentale ale tem-
peramentului national : inclinafi'a spre aventura Ei ex-
p'lorare, spiritul, pragm,atic, atitudinea eroica in con-
fnrntarea cu real.itatea. 15 Richard Chase, pe de'altd palte,
analizeaza in mai multe rinduri str,uotura romnnfului
epopeie meluill.ian, specie hibridd la care particip6 ele-
mente de roman tradri[ional, de roman$, dramd sh,akes-
pearian6, epos homeric qi miltonian, alegorie, q.a,.m.d. Ca
epos aJ. vinatorii de balene, Moby Dick urmeazd conven-
liile genu,lnri : celebrarrea individu,alitatilor eroice ale unei
culturi pre,oum gi caracteristicile acelei culturi (obiceirr-
rile, tehniciie, ocupilfiile, idealurile care o definesc).
Ii,oii siri sint viniitorii, exploralolii urnelicani ai veacu-
lui tt'eoul; tchnicile la carc re(ful'g nu sinl nici rnarfiale
(ctr in lliudu), nici p,otitice sau morale (ca in Encida), ci
in primul rind pragmatice, de cucerire gi domesticit'e a
naturii. 16 An p'u'tea aminti apoi (fdra pretenlia de a
eprr.riza bibiiogr,afia cr,itica bogatA azi pe aceasrta temd),
carflile lui James Baird (Ishmnel,1956) gi H. Bruce Frank-
lin (The Wake oJ Gods. Meluille's Nlgthology
- Urmele
zeilor. Mitologia Lu'i Hermnn MeLuiLLe, 1963) care dez-
vdluie arnploare,a sintezei mitologice realiz:ate 'de scriitor
in eposurile sale, fructificind atit arhetipurile culturilor
primitive, cit gi cele ale culturilor clasice ; ori studiile
lui Merlin Bowen (The Long Encounter. Setf and Expe-
rLence in the Writings of Herman Mel.uille
- Eroic,a cost-
lrutztare. Indiuid s,i erperienld. in scrierile lui H. Meluilk:,
1963) qi Charles Olrson (CalL Me lshmmel
-
Zice{i-mi
Ishmael, 1967), prima o cl'asifi,eare Ei descrierre detalia,tri
a tipologiei melvifliene, cea de a doua o profr.rncla (cleri
concentratd) analizd a motivelor fundamentale in epos'ul
Si asplraila epopeicd/{b
melvillian : spafiul american qi spaJiul lumii, confrun-
tarea vindicativa cu monstrul cosmic, tragismul shakes-
pearian al eroilor.
2. INTRAREA IN LEViATAN
In capitolul CI (,,Un boschet als,acidian(() descoperim
urmdtoarea metafora a narafiunii Ei a rela'fiei ei cu lu-
ilrea sat-r ,,interpretan{ii( :
,rDar... suveii'oa aleargd, motivele zboard pe ur-
zeall,, covorul se desfd:Eoard la nesfir;-it, ca apa un;ui
piriu. Divinuil. le,sator !ese, fdcinLd at{ta gdlSgie la
rdz;boiul lui de tesut, incit nu mai poate auzi gilas
omene.sc ; iar noi, cei care nE r.rirtam la r5zboi, sin-
't.em I'a rinclul nostr.u a.sul'zifi de zurnzetul lui ; doar
cind ne departam de el auzim miile de' glasuri pe
care le acoperS" (M. D., Ii, pi 263).
Asurzit de proximitatea rdzbo,iului de fesut al lu,mii,
explorator"uJ. melvillian va gdsi cu greu intrarea in tem-
plul-baiend, ,,giganticul schelet alb gi adorat (ce zdc'ea)
* ca un ,colos leneg
-
in mijlocul rdzboi'uluti de tesut
a,l acelei verzi Ei neobosirtie pdduri arsacidi,ene". La rin-
dul sd'u, interpretutr operei melvilli,ene va avea nevoie
d'e o dist,an{are in timp, de o perspectivd evalq-ratoare
care s,5 estompez'e ,,larma" superficiilor, Ei sd-i deslt-t-
qeascd scheletul operei, intrar.ea in leviatan. S'emnifica-
tiv, atit descinderea scriito'rrullui in labirintul lumii, ac-
cederea sa la centrul de semnificalie, cit gi intrarea in-
terprefului in laibirintul operei melvilliene, s-a produs cu
intirziere.
In 'cazul lui Melviile, intirzierea s-a datorat deopo-
trivd unor factori subie,ctivi gi obi'ectivi : nereceptivita-
tea publicuh.ri (gi a criticii) fa{,a de operele ,,dificile(, .sirn-
bolice; srtadiul precar al romanrului qi poeticii s'ir,lc lt't
epocd ; ispita compromisului gi ,a coneesiei fali rle ,lrtst,rrl
p'ublic. Cititorul ann,erican al veac'utrui XIX, strpt'lt:ilttttt'itt

Marcel pop cornis anatomia balenei albe

Marcel pop cornis anatomia balenei albe

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Marcel pop cornis anatomia balenei albe

Similar to Marcel pop cornis anatomia balenei albe (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Marcel pop cornis anatomia balenei albe