Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres

#$Nffi'TAN'}-TN H#}TffiffiA:H{qJ
ruSHTJ
K}ffiSpffiffi PRffiGRHS

UJ
(t
o
J
9
o
o
a
EDITURA POLITICA
Bucuregti
- 196g
CONSTANTIN BORGEANU
ESEU
DESPIIE PROGRES
(PROBLEME DE I4ETODA,
DEZBATERI, PERSPECTIVE)

$ 1. PUNCTE DE REPER
in ultimele decenii, in gindirea filozoficd qi sociald
a cdpdtat o largd rdspindire pdrerea cd ideea de pro-
gres ar fi caracteristicd secolului al XIX-lea, cd ea
lu aI corespu!de nici stiin!,ei, nici mentalitd{,ii, nici
istoriei secolului nostru. Dacd 1a inceputul secolului
al XIX-lea ideea de progres era pe toate buzele, iar
Louis Blanc considera ca infiinlarea unui ,,Minister
al Progresului" ar rezolva multitudinea problemelor
sociale care sLdteau in fala Franlei, ast5Zi Bertrand
R-ussel o respinge, in numele gtiintei, ca un spectru
al unor vremi de mult apuse. Harry Elmer Barnes, unul
din reprezentanl;ii sociologiei istorice
- ramurd a so-
ciologiei. care incearcd, in concep.tia acestui autor,
sd preia qi sd continue, cu ajutorul metodelor sociolo-
giei moderne, vechea filozofie a istoriei -, poves-
teqte cu amS.rdciune cd la reeditarea uneia din lucrdrile
sale, un numdr insemnat de sociologi americani consul-
tati de editurd., in ciuda diversit5lii foarte mari a
pdrerilor enunlate, au avut totuqi un punct de vedere
comun: scurtarea sau renuntarea la acele pdr!i in care
se incerca eviden!iere" .,n.i direc!ii, oridnt[ii a eve-
nimentelon istoricel.
Rdzboaiele epocii noastre, cortegiul de ac!,iuni inu-
mane care le-au insotit, rS.sturnarea iluziilor dup5. care
progresul tehnicii ar putea rezolva toate problemele so-
I Vezi Harry Elmer Barnes, Historiral Sociology, in Contem-
p^orary _Sociology, edited by Joseph S. Roacek;
-London,
Peter
Qwen Ltd.1964, p. 266.

ciale, folosirea unor minuni ale qtiinlei, expresie a spiri_
tului creator al omului, in scop-uri."ih-.irt *tir*"16, _
toate acestea au contribuittla ceea ce numeroqi Lu_
tori numeau, incd. inainte de cel au_* aoit."""arfroi
mondial,,,criza progresului,,z. profesorrf nritn"i.-j.p.
{ury, crre a consacraL. o. Iucrare speciald, profundd
s.i competentd, isloriculu j ideii de'irog.*., stabilea.
de aceea, urmitoarele perioade t; ;;;l"rii" ;;;;;i;l
o primd perio-add
- a_revolu,tiilor burghi,ru, .i"J
"u
apare mai mult ca un deziderat decit ca- o teorie con_
stituitd, o a doua perioadd
- fegatf de numele lui
*:j:!:l:n qi A.uguste Comt.e, in iare ar incepe funda_
mentarea leoreticd a u.nei legi a progresului, gi, in
sfirqit, o a treja perioadd, caricteriiatd- prin ,.notuUl"
infdptuitl _in biologte. de cdrre'O".*ii ;l';lili;j
teoriei.evolu!,ioniste. in c€ea ce priveqte i""i"li*"f_
terioarS, cu toaLd simpatia fafd he jdeea de prosres-
Bury s-a ardbat mult mai ,..pii., ;o";ll;.i;;;3;;if
lltaDea ca o altd sLea sd se urce pe orizontul inteiecLual
al umanita!ii ghidind planurile';.;;i;;". El se ini"Ja
oaca nu eumva ideea de progres ar avea doar o valoare
relativd, corespulzind dnui stadiu ,r' foa"tu inain_
ta[ al ctvrltzatiei,
{yfd cum cea de providen!,d ar fi
coreSpunsunuistadiuincdmaiput,iirinaintatr.
Rdspunsul la indoielile Iui Burv i-pun. parcurse_
Ml il pulin in irqd, q drumutui,
"auiu"
,iiu"-, a%,
t,oldeauna lumrnat de nddejdile spre mai bine a]e ome_
nirii, pe care I-a urmat ideea de'i.og*r.
De la primele dibuiri la ,,legea progresului,,
O pdrere loarte rdspinditr{ este cea potriviL cdreia
antichitdIii i-ar fi sirdine ideea de pi"gr"".-"niu_J
relativ lent al dezvoltdrii in aceastd perioadd face difi-
cild sesizarea vreunui sens al istoriei. Universul ideo_
Iogic al vechii Grecii, dominat de un destin implaca_
i -9. T.i*g.g nn, La ui,se du
^progris,paris, Gallimard, 1936.
..3Vezi J.p. Bury, Theld,ea
"inig,iir,li.V., nri., e,furi.i:
tions, 1955, p. ffi.
6
lril, ar presupune o ordine fixd, neputin,ta omului
,1i ar fi impregnat de o notd de pesimisrn, incompati-
bild cu increderea in progres. Un asemenea univers
ar duce mai curind la ideea de ciclu, de repetare
qrcrmanent5, care qi-a gdsit expresia in concep!iile
lrri lleraclit, ale lui Platon, ale stoicilor. In mdsura
in care concep,tiile anticilor admiteau un sens al is-
loriei, acesta ar fi mai curind regresul concretizat in
rnitul epocii de aur, in conformitate cu care timpul
rrr fi duqmanul umanitdlii.
Toate aceste imprejurdri nu l-au impiedicat ins{ pe
Xenofon sd afirme ideea progresului cunoasterii, pe
rrnii dintre profelii biblici sd exprime cu patos spe-
ranla intr-un viitor fericit al omenirii. Mitul lui Pio-
rneteu exprim[ increderea in oameni, in forla lor, in
cilpacitatea lor de a infrunta cerurile. Dacd asemenea
rnanifest[ri con,tin numai intr-o formd vagd, adesea
l'oarte voalat5., ideea progresului, ea este formulati
coerent, teoretic in concep!,iile materialiste ale lui
ftrpicur qi, ulterior, ale lui Lucreliu. Epicur neagd
rrritul epocii de aur, incearcd o periodizare a diverselor
stadii ale civiliza,tiei, pune labaza inaintdrii acesteia nu
tlivinitatea, ci inteligenla umand. Conceplia materia-
lisbd asupra lumii se dovedeqte a fi aici sor5. buni cu
ideea progresului. Dupd cum constatS., pe hund drep-
t,aLe, Bury, nu poate fi o intimplare faptul cd acea
;coald de glndire care a croit un drum ce putea si
conducS. la ideea de progres era adversarul cel mai
ireductibil al supersti!,iilor pe care le-a produs Gre-
ciaa.
Evul mediu european a adus relativ puline elemente
noi penbru constituirea unei doctrine asupra progre-
sului. Concep!ia religioasd care considera c5. intreaga
miscare istoricd are drept scop mintuirea unui numdr
a J.P. Bury, op. cit., p. 20.Printre autorii care neagdpdrerea
dup5. care antichitatea ar fi fost refractar5 ideii deprogres,ci-
tdm pe G. Fricdmann (op. cit., p. 7) qi pe Jean Lacroix, care
considerS. ch inc[ antichitatea c]asicl cunoqtea opozilia dintre
cei care situau epoca de aur la inceputul istoriei qi cei care o si-
tuau la sfirqitul ei (Jean Lacroix, Hisloire et mystire, Casterman,
llournai, L962,p. ll).

r€strins de alesi qi care subordona intru totul eveni_
menrete pdminieqii ,;;;;;d.;;iljJtorti, care s-ar des_
fdsura in ceruri.-n:^ll-t"" fi p;op;;; ialiii";;;#il.
Ideea p-roviden{ei, conform caieiri istona omenirii nu
era alcaLuiLd decit rlintr_o
"rifatr-u.tc arbitrare ale
divinjtdLii. si icleea pa."t"f"i
"i!;n"r, care reedita
miLu.l epocii'de aur,.vor constitui fiulld vreme obsta_
cole in calea af irmdrii iaeii"J" p;;il;. prinrre pur,inele
elementc.pe ca1g evul mediu. ur?opuun le_a adus in
procesul formdrii acestei id;, ;;;{; totuqi refluxul
teoriilor ciclice qi inlelege"e; ;;";, pozi,tii religi_
oale a unei anumite, uniti'1i u irto"i., unrversare.
In mod naradoxal,
".;; .;;;;;"bita rn"nifesrare
{e
progres.p'n
"u."
a constituit_o nuniqtrr.a nu a avut
ca expresie l,eoret jcd o .on."p1iu
-
in.t.guii ;;;;;
progresului isroric.. Doyd a;ntr5'iiuii, d;il;;;r"ii;
Renaqterii veneau in flag"antl coll"aaiclie cu ideea
,
de progres: icleea an[ichif1il,..""ffiratd ca intruchi_
pare a pcrfeefiunii, ca iileal ;;;;;;;r, si cea a iden-
titdlii naturii umane? conforrn ;d*iu evenimentere
contemporane igi au c.orespondentui in .rl" ;l;-t";;;;
sr pot fi inlelese inrru.to-rui p"il;;;r_; il:{;;;il;;;
a pus insd o cheie de boltd f,
";;;";;;
;X
j
I ],
re ab i r iil n J
"
-, rl'Ji;
"i,*i' ii H lii, i Xl
ti},l.:*::
De-abia in Renaqterea.tirzie, Jean Bodin elaboreazd
o schild a isroriei bmenirii
d;r";;iile ideea dezvot-
tdrii ascendente a acesteia. O d"td;;'p"ocesrl destrd-
mdrii feudatismuhr i,."u aparigi" r.r"itir* ;ri;rr"rj_il.
incepe o activi[aL, ;"t.ni'i ,,;."r*"irlioneazd jdeile.
curdld rerenul de nrejudecdrj _;i;;;id, hlil;,.d;i;:
dicile ce strteau in tiqa .odrlil"ilil',inu, ,uo",, a pro_
fl::i,y]ii ^Tl"p,ut, .in ciuda un"i,.riri"rle care se va
prerungr secole. este.inldturrt.
rytq! "rtirf,itilii p#
{?:j" It de. nedepdgir,. Acelaqi BoJi.r* rnoraznegre sd
alrrme cd jnven[ia tiparului 'intrece-^t,ot
ce au fdcut
anticii. Este resninsd. teoria--"d"e"fenJrerii omului,
gu:], t"
^mod
pardd;3tr;";jrro;;1';;o, argumenre
care, axindu-se ne ideea p*.^urr.n1.i i"rg&""-"""_
burii, contravjn i, .rr{' iauii"ji";"ogr"r. Lumea
Iaicd apare pe primul-p1-an d p;;";fu#;ilor. Este sub_
I
lrrrirrl i'olrr I sLiinlei, sc r.,-.,ntureazi ideea de iege nd_
Irrrr.l[ si, din_"u in .. mni *"ji,
"oi;;"*u progresului
rrrl,rrlccluai al omenirii concretizatd in torm"uta lui
l'irsr:ll, dupd care omenirca poate fi comparatd cu Lln
11 rrrlrrr om care sulisisti m€rcu si invai,d continuu.
,'r'r,:tsl,d celebrS. formul{ din,,prefat,a,,'la fr"titii
rlr.,,s1tre i/ld, consideratd de numerogi a,itori
"u "r,
*oi"
rrl lrrlrrror docLrirrelor asupra irrogr.,sulul, .onl ir.rJ
rl.rr:i idei cscnLiale ca.e
"o,.Jnrrliri rrdrt""ir"'"
rrrrri)r{}ase clezvotrtdri ulterioare: ideea valorli qiii;tri
r,r I
.r,r,ir
a urnanitdlii consideratd in ansamblul ei.
)r'r,oju_[ lurnrrtrlor pune prernise]e unei concep!ii
rrrrri ouprinzltoare asupra socirtlli.i qi l,otodatd ;;rip;;
;rr,glcsuJuj sociaJ. ErnsI Cassirer conrJ.ralc ideea rdso'in_
rlit,ii t.[e romantici confor.m cdreia ,*.oi"i;l ivl;i:I""
rrr, l'i prin exceientd un secol ralionalist *i ,rrlriori..
1,,,'',,utitate, fiiozofia ;;;t"t"ili"xllrr lea rrateazd
rlr,. l,r inr.eput proLrlemele uaturii ii ale iri;;i;i;
""rrril
l;rl,c, care nu.pcate fi arbilrar imbucitdlil,e ,l
"iril"-
l,,lli. i,1 parti izolaLc.
"In acesL serrs, incri jn 'sccoJul
al
Vlll-lea incc'pc realizarea
" .;;, ;. C;rr:;;;-;;:
tttt',sll r.r'u(,ei.irea rrniverSului istOriC.,s,
,, Nlorrl,esquieu est,e printre cei clintii care ini,elese cd
I'r'rrr.'rnr,nele politice; $i pentru
"t poJil;"rf ,.;rr,iirl.
r.'r,rrllul r.ie(ji sociele _ 'sint ,"pu'rn unor legi ca si
I.rr'rrrnnele natur.alc- So, ietalno, isLon;a .i,f_""i". r_i]
[',1 l i rn p i_r! unei an aiize s-t,iiu! if ice. Vot tni".' p;;; ;;i,
l'ihr.z.fiei istoriei, creind acca sirteze n i"t'r,"gii ;*il;:
zrrl,ii care este Esets.!,.&su,pra orororr,,rllo, ;i Zpiii"ii;
rt,!it.tnilor, in care iqi gdieqte
"or,.r,.t,iu*rea
ideeir uni:
tri[,ii istoriei *mane enln1atd aoa, iii iurod alr;tr;ct de
rii lri,'Pascal. Volt:lirc ljrgeqtc crr,{ul isioriei univerl
s;rlr', nerezumintlu-;e Ia irloria p9fnl,r.,!oi eur.operre si
rrrt'rrlionind aporiJi I,opotrreiur,t ;r, Cl,;,ro, lnc; iJ- si-ati"
[;i.i la fJurirea cir:ilizaLir,i
",n",;;o|..-'C',,'-ul,fo''rJ
r,irraoteristicd, el criticd,' conscrvrltorrrr",,iil qi"lo"uill
zrrrca trecubului. Ni,'i ei nu. fcrnruieazl inuf urpiilt
irlrtrra de progred. dcoarcce striral,rcciazii neci:sltatca
6 Er'nsl Casqircr. Di"..t,t,iiosulltie de, .4t,fh!;,rrrng, Tirrringan,
.l .(i.R. -!{ohr, t932,l. 3O:t;i urmllou.Ji..
- ","' '

td,tii, ideile enciclopedistilor cdpdtau o considerabild
rdspindire. Aqa cum ardta Paul Hazard, nu mai rdmi-
nea decit sd se treacd de la progresul constatat Ia
proiectarea sa asupra viitorului, de la progresul discon-
tinuu la progresul continuu, de la piogresul credinld
la.progresul teorie. Acesta era tocmai sensul operbi
lui Condorceto.
istoricd, aco-rdd un rol preponderent intimpldrii,
ajungind s[ .defineascd istoria ca ,,un amas de ciimes,
de folies et de misdres".
Un continuator direct al lui Voltaire elaboreazd
opera care constituie prototipul concepliei iluministe
asupra progresului
- Jean-Antoine
-de Condorcet.
Toate firele istoriei materiale si spirituale duceau spre
o asemenea lucrare. Pe pl.anu.l
-fort,elor de.producfie,
arLele mecanice aveau realizdri la care nlcr nu se Du-
tea visa in anLichita[e; pe cel al stijntei devenea evi-
dent c[_qi un copil de gcoald cunoqtea mai multd geo-
metrie decit insuqi Pitagora; pe planul social se dezvol-
tau acele forle care au provocat r5.sturndrile din Olan-
da qi Anglia, culminind cu furtuna revolu,tionard din
Franla; pe planul spiritual se destrdma mitul ,,bunului
sdlbatic", Leibniz fundamenta principiul continui-
lii diferitelor domenii ale vie,tii sociale, de a fi evi-
rlrrrr!,iat faptul cd progresul intimpind rezistenle care
lrobuie infrinte, de a fi fundamentat optimismul
isloric, avind viziunea unui ,,tablou al speCiei umane
rliberatS. de toate lan,turile, scdpatd de sub domnia ln-
llnrpldrii qi a duqmanilor progresului qi care merge
(ru lln. pas ferm, sigur pe drumul adevS.rului, virtu,tli
; i fericirii"a.
ldeea de progres nu este insd elaboratd numai in
lrrun.ta. Ea eap[td forme specifice in raport cu condi-
Iiile particu]are din diferite ldri. In Germania ea se
lrrozintd indeosebi in cadrul unor teorii cosmice, in
r,irre concluziile sociale sint enun.tate mai pu!,in preg-
rrlnt. Un loc central in aceastd privinld il are conceplia
lrcgelianS., care defineqte istoria ca progres in coriqii-
in[,a libertdlii, fiind consideratd uneori ca protolip
irl leoriilor despre progres.
In lara noastrS, opera unui eminenb pormotor al
concepliei iluministe asupra progresului, Nicolae B[l-
(ioscu,
_este pdtrunsd de increderea nemdrginitd in
viitorul fericit al omenirii, de ideea necesitdlii luptei
Jrcntru a atinge acest viitor. Dupd Bllcescu, ,,mlsia
istoriei este a ne ar5ta, a ne demonstra aceastd trans-
l'orma.tie continud, aceastd miqcare progresiv[ a ome-
nirii"0. El a inleles cd progresul, d-esilntimpin[ ob-
slacole,-iqi face drum cu necesitate: ,,Tiranii pot lndoi
cruzimile, p_ot intrebuinla puterea lor pentiu a opri
progresul. Nu vor izbuti niciodatd"lo.
La rindul s[u, Mihail Kogdlniceanu dd o interesantd
ca_racterizare a progresului civilizaiei ca progres al
,,slobozeniei"- omului, care se realizeazS,- pe de o
parte, prin lupta impotriva forlelor naturil, pe de
altd parte prin lupta impotriva iinpil{rii qi inr6birii.
El respinge ideile, care incepeau sdl$i faci-loc iqci in
acea perioad5, in legdturd cu pericolul excesului de
civiliza,tie:,,Nu ne va fi dar greu de a rdspinge acea
8 Op. cit.,p.284.
_
0 N. Bdlcese)ti Istoria romtinilor.sub Mihai-Yod,d.Viteazul,ln
Op-ere, vol..I I, Suouregti, Editura Academiei R.P.R., tgSB, p. 10.
__ lo N. Bdlcescu, Trecutulgi prezentul, in Opere,vol, i, Bucuregti,
lldil,ura Academiei R.P.R., 1953, p. 326.
-
Ideile lui Condorcet despre progres sint, sub multe
aspecte, susceptibile de criticd. Filozofia sa este net
idealistd, forla motrice fundamental{ a progresului
considerind-o ca fiind de naturd spiritual5.-Obiectivul
pe care si-l propune _este de a ardta ,,prin ce leglturi
natura a unit in mod indisolubil progresul lurriinilor
de cel al virtulii, al respectului pentru drepturile na-
turale qi al fericirii"?. PS.rerile sale politice qi econo-
mice nu ies din cadrul democra,tiei burgheze. Unele din
soluliile propxse apar evident naive. Informalia sa
istoricd este lacunard si grevatd de greqeli serioase.
Cu toate acestea, Condorcet are meritul de a pune,
cel pulin implicit, problema criteriului progresului, de
a fi incercat sd dea o viziune unitard asupra dezvoltd-
6 Vezi Paul Hazard, La pensde europdenne au XVIII-ime
6i,)sle,lome II, Paris, Boivin etCie,1946, p.129gi urmdtoarele.
-
? Condorcet, Esquisse*d-'un tnb-leau historique'des progris de
l'esprit hu.main, Paris, Ed. Sociales, 1966, p.-83.
i0
l1

zicere banald ci sLaturile picr pril exces, adecd pri-
sor de civilizalio"' j.
Secolul al XIX-Iea est,e caract,erizat cle numerosi
gindi+,ori ca fiind secojui ,,istoriei,,
"*i
totcdal,[ al .,pl,o-
gresului". O clasificare a nurneroaselor concep,t,ii asu-
pra progresului, indeosebi in a doua jumdtate a acestui
secoi, este dificil[ avind in vedere marea Jor diversi-
tate: .concep{.i i sor.irlisle. naluralislc, pozilir.isle, r,a_
{,ionaliste, mistice elc. Anumite imprejurdri, ca revo-
IuLia industrial{, cu progresele tehnice care au carac-
terizat-o,. plccum qi ryirul de descoperiri stiin!ifice
(aqa-numitele,,spdrburi in concep!,ia conscrvaioare asu-
pra natuiii" despre care vorbesie Engels), care culmi-
neazd. cu teoria evolulionistd a hli Dar*in, au favo-
rizat rdspindirea ideii de progres. Omul , "im spurre
J... Lacroix, descoperd Llnrpul, iar principirrl islor,icili-
(tt l'enomenelor se inrdd5cineaz,j din ce ln r.e rnai mult
ca
^o meLodd de gindire.
In acest cadru, doud tendinle pot fi considerate mai
caracteristice pentru ideea de progres. Frima, care
s-;ar putea denumi liberalizarea ldeii de progres, este
determinatd de transformdrile sociale din "perioada
respectivd, de sfirsitul revolu!iilor burgheze in apusul
Europei si de consolidarea
'
dominatiei capitaiiste.
I n aceste imprej urdri, doctrinele clcspre'progres' iq i pierd
-_ in,majoritatea tror
- accentele-revolulionare', cd-
pdt,ind _un caracter predominant apologet,ii, celebrind
succesele revoirrtiei industriale si c-onsiderind
- expli-
cit.sau_implicit
- ordinea n"rgi nrd' ." o in.ro.,rr"r" n
cerinlelor progresului. Jipice
"pentru
aceste conceplii
sint evolu!,ionismul plat, ideea mecanistd a ect,iil-
brului, incercarea de i estompa antagonisrnele socia-
Ie, ignorarea caracterului contradictorii al progresului.
Ap_ar zeci de lucrdri consacrate progresului, rrr"m"rousu
public.a!ii iqi impodobesc front,iipic"iul cu acest cuvint,
care. lipseqte rar din vreo cuvin{,are ocazionald, deve.l
n1n{ .ad-esea
un slogan demagogic. Ideea de progres,
cistigind in extensiune, pierde totodatd in profunzlme.
-,ll
M; I:qg]l.i.Sl.y, Desp(.civiLizulie, in Terte sociul-potitice
alese, sucrlrcgti. udilura polltica, 1967,l. tB0.
t?
t) rlul,ii cu accas-|d tendin.t[ si in opozi,tie cu ea se for-
rrrcilzi si se dezvoltl insi concep!,ia marxistd, materia-
lisl,iL asupra istoriei, care contine temeiurile unei teo-
r ri r;iiin!ifi0e asupra progresului.
,.t' t i=o' 1tt'ogrestr Iu i
lilirgitul secoh-riui al XIX-iea ryi iirceputr,rl secolului
rrl XX-lea aduc note pesimisl,e si sceptice in gindirea
lrlozofici burghez[ din ldrilc occiderta]e. Ascu,tirea
;rrr l,agonisrnelor sociaie, intensif icarea reac!iunii poli-
l,icc si idcologice, decep[,iile create de primril rdzboi
rirorrclial, indeosebi in !,{rile invinse, au generat la
rli'icrgi ginditori o viziune suilbri asupra r.rmanit[tii
rii viil,oruiui ei. NieLzsche vorl-.est,e despre ,,ult,imul
onr", iar Spengler lariseazir ceiel:ra lozinci a ,,apusului
( ),rcidentului". Aparc o filozof ie a ,,crizci", caracteri-
zirt,ii cle Fritz lleinemann oa,,u filozolie a descompune-
rii, a lipsei de puirct dc veclere, deterininat[ de pro-
lr lcnrele intirne ale propriei nesiguranLe"l2.
lln aseme nea clirnab nu era iar.oral:il pentru ideea cle
l)r'ogres) care devine din ce in ce rnai mulb {,inta a
nunl0roase ai,acuri din partea filozoiilor ira!'ionaliqti
;ri lrosirniryti. Lcr aceste imprejuriri se adarrg[ dezr-ol-
lirrcrr sociologiei, contutrarea Lrlor rnetode specifice de
rrclcetare a lenoraenelor sociale, metode care reneau
irr contradic!ie cu rnaniera speculabivfl ln care Comte
slrrr Spencer au formulab,,legile" lor asupra progresului.
lirrrile Durkheirrr criticd, pe bund dreptate, o a$emenea
rrrnnierd, care inlocuieryte stutliul faptelor cu cel al unor
irlci preconcepute. De aici insd, fdrd arespecta prin-
cilriul pe care el insuqi l-n enunlat, sociologul lranccz
ti';rge rapid concluzia c[, ,,in fapt, progresul omeni-
rii nu exist5"13.
O asemenea. evolu!ie a gindirii fiiozofice qi sociologi-
r,t: in problema progresului nu are insil caracter gcneral.
1! Fritz [Ieinemann,
(ltrolle & Nfeyer, 1929,
13 Ernile Durhheiin,
I)aris, .r1can, 191.9, p.
Newe Wege d,er Ph,ilosophie, Leipzig,
p.397.
Les rigles tl.e Ia mithode socioiogique,
26.
13

lndeosebi in ldrile in cate trAnsformflrile burghezo=
democralice nu erau incd desdvirgite qi se punei acut
problema unor transf ormdri antifeudale, a depdqirii rd,
minerii in urm5. datoratd unor diverse imprejir[ri isto-
rice, existau condi,tii pentru dezvoltarea irleii de progres.
Un exernplu tipic in aceastd privinld este lara n"oas-
trd, in care aceastd idee constiluie o coordonltd funda-
mentald a culturii romAneqti. Continuind tradi-tiile
paqoptis_te, reprezentan,tii idaintali ai acestei culiuri
apdrd ideea de.progres, incearcd sd o concreLizeze in
conformitate cu realitdlile ldrii noastre. Analizind
frdmintdrile sociale ale timpului siu, in anul rdscoa-
lei din 1907, A.D. Xenopol combaie ideile conser-
vatoare car.e.apreciau c5. aceste fr[mintdri ar pune in
pericol civilizalia, ar readuce omenirea la birbarie;
,,noi - spunee el - vedem in asemenea frdmintdri
fierberi din care va ieqi o lume noud. Vedem in ele
un- pas uriaq al evoluliei, pe urma cd.ruia va rdslri
o lume mai dreaptd, mai adevdral,d si mai frumoasd
- qi tot c5.tre aceeaqi cale se indreapid. gi marea tur-
burare-prin care-trece acuma iubiti noastr[ ,tard,,rn.
C. Dobrogeanu-Gherea consacrd. un studiu 'special
problemelor teoretice ale progresului social ls: Din
numeroasele idei cuprinse in acest studiu poate fi
remarcatS. intelegerea caracterului contradictoriu al
progresului, a faptului c[ pin[ atunci ,,progresul
omenirii s-a sdvirqit cu prelul unor imense suferin_te
ale marii majorit[,ti a omeniriir,ro, dar ce se creeaz{
eondiliile ca in viitor ,,el sd se sd.virqeasc{ prin soli-
daritate fr5leascd"1?. De asemenea, Gherea subliniazd,
ln opozilie cu opiniile in general rdspindite asupra
progresului, rolul important pe care-i au in reali-
zarea acestuia condiliile materiale, deqi le denumegte,
impropriu, condi.tii externe.
l: A.p. Xenopol, Eooluli? in. istorie, in Suieri sociale gi filo-
zofice,Buanegti , Editura-;tiin{ificd, i96l , p. SBO.
rE C. ?obrogeanu-Gh,ereh, D. Maioresc'i, ln Studii critice,
vol. !I, Bucuregti, E.S.P.L.A., 1956, p. BS9 9i urm.
ra Op. cit., p. B?8.
r7 Op. cit., p. 37L.
T4
( lhiar in perioada dintre cele dou5. rdzboaie mondjale,
lirtrl presiunea concep,tiilor potrivnice progresului de-
vlrrise mult mai rnare, ideea de progres a continuat s[
polarizeze in jurul ei gindirea democraticd, sd se bu-
lrrrc de o largd popularitate. Este caracteristjc in
irroa$td privintd c{ Rldulescu-Motru, care se ridicd
lrrrlrotriva ideii de progres social, cdreia ii dddea, in
rrrorl inadeczat, ?,inlelesul unei perfec!,ii venite prin
nirrrplul fapt, al schimbdrii in timp('l8, constatacure-
grr:1, cd, in timp ce in ldrile apusene doctrinele conser-
vrrl,riare oblineau largi sufragii, ,,nu exist{ in parla-
rrront,ul nostru un singur om mecar care sd se dea
rlropt, reprezentant al concepliei conservatoare"le. In
,irrcastd perioadd P.P. Negulescu consacrS. o lucrare
rrron umentalS apdrdrii ideii de progres, descifrdrii
Hlrrsurilor acestuia in condiliile in carenoapteafas-
rirl,ir incepea sd coboare asupra Europei. ,,Problema
lrroglesului omenirii in general gi a viitorului ei
lrtrlcosebi
- scria P.P .Negulescu - nu poate ldsa
irrrliferent pe nimeni"2o. Cu toate limitele viziunii
I,corct,ice qi politice a filozofului romdn, amploarea
lnlrcprinderii sale, spiritul democratic, antifascist qi
irtcrt-'derea in viitorul omenirii care o animd fac din ea
rur lenomen dintre cele mai remarcabile ale culturii
rroirslre ln acele timpuri.
l)up{ cel de-al doilea r{zboi mondial, in gindirea
l'ilozoficd gi sociologicd din Europa apuseand si din
Arnerica se pd.streazd qi chiar se accentueazd apre-
lrcnsiunea fa!5 de ideea de progres. Departe de a inlele-
gc sensul evenimentelor, surprinqi de ele, unii autori
,,considerd lumea si istoria ca iremediabil absurde, su-
l)use nu unei legi secrete de progres qi incd mai pu.tin
scopurilor unei providenle, ci contingenlei pure Ei
hazardului"zl. Manualele de sociologie resping no!i-
ls C. Rddulescu-Motru, Conceppia consereatoate si pragresul,
Ilucureqti, Cultura Nationald, 1922, p. 3.
rs Op. cit., p. 15.
-.:o P.P. Negulescu, Destinul omenirii, vol. II, Bucuregti,
Dditura Funda[iilor, 1939, p. 323.
2r Pierre Henri Simo4, L'homme en proc|s, Paris, Payot,
1965, p. 9,
15

unea de progres, ca iesinil din slera ;tiintei. problema
dac{ lumea se afli in pl'ogrcs sau ln,egr"u este dccja-
lLle o pseudo.prohlern_{. Slnt prcsrrisJ chiar concep-
liile cvoluIioniste, declarate drept iluziiale unui stadiu
ircipient al stiinlei. tlnele concep{,ii strucluraljste se
dcclar{ frrndamonLal antiisloriste, inrearr-d sa elimine
timpul din schemele pe cnre le plopun pentru apaliza
qi inLe'egerea. lenornenelor. CaiXtU iar;si raspindire
c_oncep!ii1e ciclice, carc neag5. posihililatea istoriei
de a genera ceva clr adevS.rat nou.- Critica ideii de pro-
gres ascunde adesea atacuri la adresa marxismului si
socialismului. Deqi o asemenea tendintd negatir,.d la
adresa progresului rS.mine caracterisl.icd p"fit.u glrr-
direa sociald burqhezi eon tcmporarri, eil esle cr.rnt'a-
caral{ in rrltimii ani de anrrrnile Ienomerre (.are cx-
primd, intr,-o forml sau all;., o reinnoire a interesului
pcnLru ideea de progres.
Spre o rena$tere a iileii de progres
. Idegq de progres s-a dovedit incd o odatd prea rnult
legatd de ndzuin{,ele fundamentale ale omcnirii pentru
a putea fi ignorat,d. Procesele cele mai caracteristice ale
epocii noastre, eforturile a numeroase popoare de a
inkiNura inapoierea secularS, migcdrile care cuprind
cea mai mare parte a nopulatiei g.lobului se realizeazd
sub semnul progresului. Profunda revrtlu,tic in qtiin!,d
qi tehnicd care se realizeazii in zilele noastre, irnplica-
!iile ei sociale au irnpus, de asemenea, reluareilunor
dezbateri mai vechi, repunerca problemei progresului
pe primul plan al actualitdtii" Leopold Flam si-a in-
ceput, de aceea, una din ultimeldsale lucririprin cu-
vintele: ,,Froblema care preocupd astdzi orice spirit
lucid este cea a progresului sau a decaclentei,,22. Iar
h{. Ginsberg, reiuind anumite preocuplri mai vechi,
scria in ultirnii ani c5., ln ciuda atacurilor irnpolriva
_ " L69p_o-l{Flam, -Le uipuscu,le des d,iear et, I'a.penb d,e l,'homme,
Paris, P.U.F.,'1966, p. 9.
I6
r,.i, irlcea_ cle .progres iqi men{,ine vitalitatears. Chiar
llrrvlnold Aron, care a criticat in lucrdriie sale mai
lr,''lr i idi:ea. de progres, este obligat sd arate cd o ase_
nr rn0a. no{iune servea ),pentru
-a
situa la locul lor
,lir r,r,sitaIilc is[orire in cursu] Limprrlrri si i; -oa
rrrlvil.abil sociologii continu[ sI practice iceaste si_
Irru,0"21. Cu tcate rezervele p" ca.u Ie manifestd in ce
lrlivcri{,e.aplicarea ideii de progr.s in anumil,e dornenii
rlc.vietii sociale, el recunoaite cd nici ,rn so.iolog
vrrrilnbil.nu poate abdica de ia rezolvarea problemel
l,rl irnplicat,e de aceasti idee.
.
{ )lr ir q in gin tl irea so. iald a nr er ica n i, in calc, in ce-
;,irrrl tJ in al 3-lea deceniu . al secolului, renun!,area la
irlcca de progres a devenit deoseJrit ae eviaente, se
lorrst,atd de asemenea in ultima r,.reme anumite retu_
1;ili de pozi[,_ii.
.Asbfel, T'alcot parsoos, creatorul unui
sis,l,cur s.ociologic structuralist-functionalist de largd
i rr l'lrrenib , opus prin postulatele sale fundaniental€
llrl;irri f'enornenelor in devenirea lor. califica unul din
;rrl i''nlalc sale publ.iral irr 1964 ca ,,o r.onlrihuIic la
lr.'l,rvlerea- Sr e_x_trnderea gindirii evolulioniste in so_
lrologis!'2i. tri.K. [Ierton] aparl,inind aceleiaqi direc_
I i i I rrnttionaliste, acordd in ar,ai;ra sa o-atentie deose_
lir I ri r.rncep{ u lu j_ de ..d isf ulcl ie.., ccre exprimd ten_
rlttrlclc de dczechilibru din cadrul unor s'stcme si
rl,'r.i perspcclivele schirnbirii, evoluliei
".;ri;;;.
L';
lniers!,-alea llarvard, irr pri nrii-ara arrulrri Jg63 a
;ri'trl, Ioc un serninar in care'niai multi sociologi amei
lir,ttni, in fninte cu parsons, uo, prararrtut referate con-
srrli'ate €volnt,iei .d
jferitelor domenii ale r.ietii sociale.
r,ur,rarrle' acestur seminar impreund cu alte sludii
,'ttt'e exprirnau aceeagi tendinti au fost publicate in
,'[nerican Sociol,ogical Review, intr-un numd.r special
irl sdu.
".^l'
,Y1i M.. Ginsberg, Essays in Sociology and. So,.iolphilosophy,
vol'. lll , Evolution "and,
piogress, Mellidurne, Ileinemann Ltl,
I I'dl , p. Vl l.
,-
24. RaJmond Lron , Dir-huit legons sur la rdvolution ind.ustrielle,
I)alis, (-ix1;1*ard, 1962, p. 76.
2;1'alcol, Parsons, iliotutionary (Jniversals in Society, in
.lrnerican 'Sociological Reoiew , June 1964 , p . 356 .
1,7

-oS.lii:t'-1';f':",'otntru. asernenea sc'himlrdri de per-
:i:r:!;,"';;iJ,iJ"1_i:*o"i,',lll,.oi"X,.fi l?ir.:",fl.i"f; :
f, i'"",:
| ffi '
il; I i I.," : :: I ffJ.*"lTJi ;ixJ: *, I,o r. :
;q,
" ";
a n ar i za s o c i o r o Ei c a_ p.;"^ tl" r.i;;j;',jjT;;fr?';."?ril
nalitati aparti"nind, rrnor oriuntJ.l atit de djierite.
ii ft*f':l B
till:or';i, ;':'tt' ffiomrard de La,w"l
r."
",i a,j_ i . i1j.,.4
"li''_ffJiT illT ; ;; ;; ;;;:
zofie de la Viena. nlorrr"mri?';;suiJ, rstoriei au con_
stituit nu numai'obiectul ;;"*;;;""icarj speeiale Ia
sec!ia de fitozofje a isloriei,;;;'_;;;;cupar
$j anumire
F:3
i
:i : pJ enare, de pt ia a".Li l"i r#Jr""",a rem ei,,F i Jozo_
lii;riilii,h
i s tori e",' p'u"' ;i" ii"ti.iJr"."i;' ; J I #
j$ jt4ff ,'J%Tt11."r",,1,"*JTJTI:ll j";:,;"fd,[f
raspindire in zilele noastre. f"ifnrrjp"opaga un evolu_
!ro'rsm generalizar, .ti,jd;i'i"iiir"lii universutui
sr promovind timnui .a ai*.n*ior"-.r;o.a a acesluia.
Semnifjcariva ist. qi a;";J',?.ir"T9r_numirei
.,fu_
Ilil l?$ji; ;1ii:'XJi : 1,,_=T;:;i
";6;';
: so n d area p er.
t i, t u,, n Lo. ; ; i"a i,;". ;
j,l 11 T."XI ]'ll tffi !,:
j
i'rtj i ;
prospective din Fran,ta ;, I;;itrtJ,,,R.*o,rrces for
the future,, din S.U.A , ;;r;i;"';""1".ru acrivirarea
:::,:l.i^
preocupdri.. Tqlg i"f.r,'ai"""uo.rr,,fururolo_
grer" slnI destul de. djferii., on.i" Jxprima necesi_
tatea unei activiLiti a" p."g"")e,:iiprre de revo_
lrf i,,?[x:T;: l#f :i'i "dr
;qr,ffi 1,,J, u r t ur. d ecu rg
a.qiii"![';-;;#;.,XT,-#lli.o"",iili,.,t::.""H..,Tj
Ia care au contribuit qi-ii-*l;,ri;J':;, sinr folosire
acestea. ?uturor
"1.sto" t**f;;;;
"t1
"stu
comund.
insd. incercarea de
t,i. s i - iji"l,.,. !r,1#Xh#Hlj;,0 ;""" ::l:.:.$:
",'i-'::"r#rj",:,1ifi/f'f;;t:
sur te e677s7}s a,Eoian, tn L,hqmn?e
18
'i'ona viitoruiui omenirii a stat in centrul unot eoii-
rl'rilrriri alefilozofilor, sociologilor, economiqtilor, is-
Loricilor care au avut loc in ultimii ani.
-In
1g61,
lrr lloyaumont a avub loc o intilnire internalional[ a
,r,,,,r ginditori marxiqti si nemarxiqti cu tdma: ,,Ce
v iilor il asLeaptd pe om?" (Idealuri si criterii ale pro-
I'r','srrlrri social). In acelaqi an a avut loc la
-Pa-
ris rrn simpozion condus de Raymond Aron qi Bert.
l'. lloselitz, sub egida UNESCO, cu tema: ,,Dezvoltarea
nolirrl["_.. In 1967, Institutul de Etiin.te sociale si cul-
I,rrlri politicd din Miinchen a organizat o sesiune in-
lrrrna!,ional5. cu tema: ,,Orinduirea social5 qi de stat
rr viitorului in viziunea filozofului, socioiogului qi
poliLologului".
l)roblema viitorului omenirii nu poate fi insi discu-
l,rrl,it decit in lumina prezentului si a trecutului ei.
Numai in mdsura in care cunoagterea diferitelor mo-
rrronte ale istoriei omenirii ne dezvlluie o anumit[ ten-
rlint,d, un anumit sens, conjecturile asupra viitorului
pot c[pdta valoarea unor certitudini. Si pentru c[
lrrtreaga noastrd activitate ne invitd sd'scrutdm vii-
Lorul, pentru c5., oricit am incerca s5. ne cantondm in
lrrezent, sin-tem .permanent pendula,ti intre trecut qi
viitor, problema dacd istoria are un sens, dac5 acesta
lroate fi definit prin progres sau regres rdmine intru
Iol ul acLual5..
Imprejurdri de ordin social-politic (dinamismul epo-
r,ii noastre), ca si de ordin ideologic (pe de o parte,
continuarea atacurilor impotriva ideii de progres, pe
rle altd parte renaqterea interesului pentru -aceastd
idee, incercdrile de a stabili noi scheme ale dezvol-
l,iirii istorice, uneori cu caracter apologetic) impun
cnrcetarea diverselor aspecte ale acestei probleme de
pe pozi,tiile concep,tiei stiin,tifice, marxiste asupra vie-
t ii sociale.
Fondatorii marxismului nu si'au propus ca obiec-
tiv elaborarea unei teorii sistematice a progresului.
Aqa cum aminteam in scurta schild istoricd anteri-
oard, procesul elabordrii doctrinei marxiste a coincis
cu cel al degradirii ideii de progres, al transformdrii
ei intr-o schemi dogmatici, speculativd, menit[ ade-
i9

sea sd celebreze ordinea existentd. l{arx qi Engels
nu p.ut,eau, de aceea, decit sa resltingd o asernenea con-
cep!,ie flsupra pr,ogresrrlui, carc i'n"e?"" sd voalezc for_
Tete moLrlce. fr {.ont.radicLiile progresulrri real. ln
aceastA problemri, ei l_arr pre[r,ial, dinlre socirlisilii
ulopl(.1, pe t'ourrer, carr sl,uruia a.rriirra criljcii t,rinjui_
rii exisbente, lui Saint-Simorr, ,,u.i pur"u in centrul
preocupdrilor salc.dgi,"d.l! ircr unci lcgi a
"r;g.*_;i;l:
De aceea,
-
putero int ilni in oper,a I ri
-l,f
a;i,?i"ij;;;;, ;
:!f,:!r,famitie dc pitd,i.,,nnte 1ias,,3e ]r prii,il u"?or"
doconcerLanlc penLrrr un .adopl, al ideii'rle progres:
, r u!r arrl0rrr comunrslr si sor.ialisti ari pornil rie li,
corstatalea c{l lle de o prrlc, ch jar si o.lirnitc *r-.atu'_
cue, destAlurate in cele mai favorahilc r.orrclilii. rimin.
oupa cil. se pare. fd.ri rezulLaLe sLra irlr itc si d,,q.ne_
reaz5. in banalitate, iar pe de altd parle taate proglesele
:l?li:o,t, de sy,iri t a rr.lost p inn acrim l)rogrpsc irt detri_
menlul masct outcnirii, a cdrei situatic a' dcr_enil din
ce in ce mai iruumu.nd. De aceea ei i" Jn.t*.nT
-,,[r-o_
gresul>
.(vezi tFourier,>) o vorbd goal{ un cuvinb ab_
gtlqc_t si nesatisfic[tor,,2?. ExpreJiile relativ ,l;; ;i,
l,u i ]larx qi Engc ls se cx pl icd p.i,i *.0*o ;; ;i. r."',,.i"re
orre(.t tc tdeeO lu r Rrurro .B.rug, dupd care ..progrc,sul,.
esLe un rezu llul a i ..spirii ului.', r.ar.e_si fu.rt'arorr,;
activitatea sa impot,riv.i,,masei,,, .o"*id.."rd ;".b
ment pasiv, neist,oric. In asemenea conditii,
"i""rt
st-au put,ut propune sd p.una pe primul plan ideea de
progres, care era vulgai'izaIi si t,ransfoimatd adesea
intr-o .pJatitudine reicgionard,' .i u,.-irrri*t"i nsu|ra
unei viziuni materialiste
.qi dialectice a isto.iei,- cire
t^if,.Tjr" inIeiegerea mai'prolundA a-acest,, i prng*r.
lcest lll(.ru esle evidcn{irl dc cdtre Engels. cu m-ul1i
ani, mai [.irziir, intr-o s, risoare cJiu]e Mo.* ,el,e.il,oarc
ta r jpsurl le d rn t raLarea rcla!iilor sor.ia lc nred ievalc
in lucrdrile istoricului german C.l.- lj"u.";. b;g;i;
explicd aceste lipsuri prin prejudecata ,,c{ clupd eiul
medin trebuie sd fi avuf loc un progrm permanent spre
mai bine; aceasta il impiedicd se"vadi nu numai ca_
27 K. llarx si
tich,196t, ed.
20
lrr,,lrrlrr'l antagonist al progresului'real, dar qi regre$ele
tzol;tlr"':E,
(llil,ica fdcutd de N'Iarx qi Bngels unei anumite con-
lr,1rl,ii asupra progresuiui a fdcut pe unii autori sI
,',,i'sirlcre
"e
i*tueiga ior conceplie respinge ideea de
rr'rur'{!Fl. Un exerntrlu caracteristic in aceastd privin!d
i,,,1,, ,','l al lui George Sorel, care consideri cd marxis-
rrrrr I cste r:adical opus oricS-rei docbrine asupra pro-
rl,,srrlui: ,,Teoria progresului a fost primitiita o.dogm[
irr cpoca in care burghezia era clasa dominantd;
lir tlcbuje deci privitfl ca o doctrinI burghezd":e.
( llriirl si in Eindirea f ilozoficd marxistd, in !,drile socia-
list,,a exisiit, intr-o perioad5' o anumit[ lipsd de in-
lr,r'cs fa![ de ideea de progres. ]la nu era consideratd
lir o categorie a materialismului istoric, nu era tra-
I rr lii in rlnanuale, monograf ii, studii sau articole.
l)c-irbia ln ultimul deceniu a luceput o preocupare mai
rrr lcrrsS in acest sens*.
lrr realitate ins5, conceplia materialisti asupra isto-
lirri, chiar dac[ nu se poate defini exclusv. prin no'
(.irrrica de progres, cum considerS. Jean Lacroix, consti-
lrric baza un"ei teorii qtiinlifice asupra progresului.
l'r'oblema sensului istoriei a constituit o preocupare
irrrportant[ pentru Marx qi Engels. Ca dialecticieni
11,,,iioli, ei nu puteau se nu urmS.reasci progresul n-ou]ui
rlc t lungul meandrelor vie!,ii sbciale, iar ca revolu!to-
rrrli ei
"au in!,eles printre cei dintii cd realizarea
rB llngels an Marx, 15 Dezember 1882, in Marx-Engels, ,4us-
ii,tvih,Iti Briefe, Berlin, Dietz, 1953, S. 425.
' j$ George Sbrel, tres illusions du progrbs, Paris, Marcel Riviere,
11121 , p. 6.
l* NoLdrn, in aceastl ordine de idei, culegerile apdrute.in. lara
rr,,rrslra : L''homme et lo soeiete conlemporaini (1963) qi Socialisntul
:i t,rogresul (1967), in carc aspecte
'ale
acesiei prolemc au fost
i'',''tati de Aih. Joia, 14ihail Ralea, C.l. Gglian, Varter Roman,
(ionst,antin Vlad, iI. Wald, C. Borgeanu. In Manualul de mate'
ri,alisrn istoric editat de Editura politic[ in 1967, un capitol spe-
tial se ocupI de progresul socia]. in literatura sovietici menlio-
r rirm lucri-rile : i.N. Semio nov, O bg ce s t<t ennii p r o gr css i s o gialnaia
l i I oso I i i a soorem enno i b urj ua zi i (1965) ; G. Asanian, Id eea progressa
" burjuaznoi fi losofii istorii (1965); G.I. Glezerman,.lslor.t'
rr:skii" materiaiizm'i raztritie soyialisticeskogo obgcestrta (1967) ;
A. l. Titarenko Kriterii nrQveatiennogo progresscl (1967).
')

misiunii clasei muncito.are. insemna totodatd o treapt{
nou5,-superloarri in istorja
"."riril.
""
Jncd in 1840. cind noua concep[ie era in germene,
pngels s-_a preocup"f gg pr"ti.rJr;, iii"rofiei isrorjei.
Intr-unut din arii.coJ;i"' -;l;;'";'r"*)r' rr,rograd,e ate
timpului, el criticd atiu concipii"'"ifri.x ;rro* ;;:
toriei, concreLizaLd in pse.udg:;;;";;;,,,nrmrc nou
sub soare,,, cit si concep!ia liniard, ;are'ig.";r""r;
suiqurile gi coborisu.iru';lloriu;:'"";'u insd _ scria
Engets._- sinI maj'curind ;;;;r"o"ipiratd rrasd cu
mina liberd, ale cdrei curbe rirr sint prea,exacte. Istoria
porneqte incet de laun punct invizitiil, in ;"."f .a*i"
se infdqoard in curbe.molcome, ar."iJt *iil;;g;;;;;:
mate de o miscare tot mai
"i!, toi"_u, rapidd; in
cele din urmd trece .in ,zbor, iu"l .o_"td aprinsd,
de_ la un astru Ia altul, aiingira"-qi""Oesea vechile
orbite qi adeseori inLretd indu'_le,
*a'f
ropiindu_se cu
f iecare rota!ie mai .mult a.-l"fi"it,,ili Iar impotriva
apologe! ilor stasn drii q
I regres uiui,'."ru'*, cramponeazd
de perioadete - cind ';rm?i" pr;;;; reia vechiul
9ys, Enggts riposra.vehemenr'
"a "*qjt" ;;;r"qi";;;
seama cd istoria nu face decit sd ,u uoi"t" pe drumul
::1,*li scurt spre o noud .onrluf r!i*" jrdtuciboare
de
rder, care in curind le va orbi privirea-timpd .o ,nl]
re,tia sa solar5"3r.
La rindul lui. Marx, eviden-!.iind in ,,prefa! a,, la Con_
tribu[ii la critica economi,ei piiU'iri _' adeverate sintezd.
a materialismului istoric'_ -.."rrir_"f a-.r""jiXrlj
sociale, dialect ica for{elor d" p;;;;J;e, a rela{iilor
de produc!,ie. qi a suprastruct riilo., incheie exnunp_
r.ea sa cu rcleea srr"cesiunii formaliunilo, ,o.i"i"
-.a
diryc,tie fundamentara a progresului istoric.
,, r*lo_'::l a1pu." t"1o. rni, r I ip r" nl;', ;i reori i qr iin_
trurce a progresu lui, cldd itd pe baza .on"up1,iui _"i"ri"_
:i*1:.1:,"pra isLoriei, !inind seama a. tuiui. qiii"i"i
$r lstorrel contemnorane, se dovedeste a f i azi o ,i._
cesitate.imperioasd. t_r.ra* a;'f";dfi.;rred sd. aducd
o contribu!,ie in aeest sens. '
-' -'-"
,,ji,Xnflri.f.ei
r.. Engels, Despre arrd, Bucuregri, Edtura poli=
31 Ibidem,
iii
I
li 2. T,ROBLEME DE METOI]A
l' r i n c.ip alele dificultdyi
l')iicd nu rdmlnern la convingerea spontand, care a
rrrrirnat qi mai animd milioane de oameni, c5. omeni-
nrr se dezvoltd pe linie ascendent5, dacd incercdm sd
rrrrrrlizdm ra!ionaltemeiurile unei asemenea convingeri,
prirna intrebare qi cea mai grea care se impune priveqte
clit,criile care ne indreptdlesc sd. apreciem un proces
,,a progresiv sau nu. Ceea ce caracteriza primele c5.u-
l,riri in problema progresului social era tocmai absen,ta
rrrror idei clare privind criteriile progresului. Chiar
lrr 'l'urgoi qi Condorcet, care schileazd o concep!,ie
irrchsgnlfl asupra progresului, problema criteriilor
;rccstuia este doar implicitd. Lipsurile acestei concep,tii
;rpar, de asemenea, mai evident atunci cind criteriile
rcspective, in mS.sura in care ele pot fi desprinse, sint
supuse analizei critice. Astfel, la Condorcet, repre-
zcnl,ant consecvent al iluminismului, criteriul fun-
rlirmental dupi care sint distinse cele zece perioade
srrccesive din istoria omenirii este cel al progresului
rrrrrroasterii. Jaloanele principale ale acestei istorii
irr fi, conforrn criteriului de mai sus, inventarea alfa-
lret,ului, formarea qi diviziunea qtiinlelor, inventarea
l,iparului, revolulia stiin.tificd infdptuitS. de Descar-
l,cs etc... Aqa cum scria J.P. Bury, ,,ideea progresului
cunoasterii a creat ideea progresului social si a rdmas
lundamentul acesteia. Era, de aceea, logic qi inevi-
l,abil pentru Condorcet ca s5. socoteascS. progresul
23

in cunoag{ere drept o cheie pentru inaintarea neamuiui
omenescttl.
, Pdrerea dupd care principalu I criter,irr al progresrr_
rur r_ar roprezenta eunoaslerca. Eliin{a, insl.r.1-irn"a
p.ubrici a continual. s5 tie raspin,r ili qi'r" p-ri"*i;'"ii-l
rioari_revoi u ( i i lor h urghezc.'Ur r" J',i"r nni c iazi nc fa n l,rrl
r.ear cil tlccat,e nrare epoci in isirrie adrrce,l,, ao,_
plus. de. currcqtin{e nL:t irru{e cle onio,,;," i., ,,r.i*],'i
practrcrr socral_istori.c. Fiind,n inclicc i,_*i;;;;i
al progresului social, clezvortarea c".,oagterri n' consti_
tuie insd c.iterirrl fundarnentat ui- i..rt,ria, datoritd
faptului cd istoria culoaqterii nu poate explica dez_
votrtarea sociald si poiitici o o*"rr;r'il'"""i",i;; ,llJ,,ii
lor sociale, n i"riituliiil-r;;i;i;:'i1rr*.,nr.o rrans_
forrnXrilor sociale nurnai prin prisma insernrrdtdtii
lor pentru dezvoltarea cunoaqlpr.i'i drrrc ia , il;;;;;
simplificata a realitrilii ist,oricc, Acnot ir.ru i
"
?;;;
Igpro$at lui Qsrii6l_6et nu numai de p,: nozi!ii _"*iri".
Men!ionind, dc pildr)., pdrerile,,irirrilrar,.;arc ule lui
Condorcet, care'dimintia ."rrl
-irr5;,;';i";;;d;;ri;;
roman in evolutia omenirii, J.p.Bury considera cE.
:,1,.'il, legarc
,d; ";;;; l;,; '#iii;,,i,,n jn rindu_
I'l re. enctcloped r1[ rlor. c0i,c negau
'
IoIu I nrauonln_
rent pe care-r joacu insLil rrl iire in rlezvorrrro', u[.i"JJ
concepind cmul in afara urediului sdu *.;"iqi".iil.l:
tindu-si- ral irlrea sa.in uacr,at.
-f,u-ii,,,f
rrl lui, A.D.
Xenopol, pr-rlerniz.incl cu gu.kt"
.^qi "tlu
lJois_iier._
qond, carc .ousiderurr si ei stiirrfa'c--i;i,,J"ri,*rii,i
absolut al progresului, a sesiz"f riniruinraiitatea unei
"::Tol." conceplii propunind imbinarea adevdrului
::1r1, ,pu
.."Jro.sLiin,lei cu cel ob!,inut pe calea filo_
l?1t-.,t^
Er
"ev,dent,i
inrl inse;rrndtatca ultor i.lr lori, .o
llngle sr fmrnosul, care^ar putea ser_r,i si eie drept'cri_
terii ale progresuluir. in sttrgit, de pe alte pizipii,
in introducerea la o cuprinzdtoor. ,,iui"rle a stiint,ei,,
apdrutd in ultirnii ani, h,f . Da,nras .o*uianre .A ;#;f
tJ.P. Bury, up. eit., l.:09.
. up. ctt., p. 210.-2t1.
, ^,-^Y.:-ri*rl.
Xenopol, La tl#oric de l,h,istoite, paris, Ernest
Leroux, i908, 1,. 220.
2'+
lrrr,lrr ,rbiin!,ei in secoluJ nostrf , cu toate succeseie spec,
lir,'rrkrase pe ca{g le-a inregistrat, a infirmat optimis-
rrrul acelor,ginditori dupd care progresul qtiintei ar
rllllrrnina direct fericirea omenirlia.-
l'ornind de la asemenea carenle ale conceptiilor
rlrrrrr iniste, adversarii ideii de progres din se'colul
rrorl,r'rr au sus!inut imposibilitatea fundamentdrii unui
.r'rl,r'rirr obiectiv al progresului. Astfel, Louis Webers
Irr,'cirrc[ o criticd a teoriilor asupra progresului de
lrr sl'irqitul secolului al XVIII-lea ^si
iirceiutul seco-
lrrlrri al.XIX-lea pentru ca, exploatind lipsuril.
".nr-
l.ol l,corii, sd tragd concluzii asupra caracter,ului iluzo-
lrrr.rrl progresului in general si asupra progresului so-
lrll in special.
Wrrber constat[, -pe
bun[ {rgptate, caracterul vag,
nlrrlr urgumentat al concep,tiilor despre progres afe
lru (bndorcet, Turgot si ale pleiadei de autori 6are i-au
ulrrrirl,. Inl,rebarea privind _sensul evoluliei omului si
xor,icL[],ii ar primi, in cadrul acestor concep!,ii, tot
rrlil,oir rdspunsuri cite pdreri personale sintl-Weber
lllrlc ci diversitatea si imprecizia diferitelor doctrine
rlr,xpr,e progres ar avea dou5. cauze principale. prima
rlrrr cle se refer[ la caracterul extrem de complex al
l'r,rrornenelor sociale. Via!a sociald s-ar preaenta ca
l'rirrrl formatd din domenii diferite care se dezvolt5
;,r, linii diferite, adesea fflrd legdturd intre ele. Creg-
lr,r'cir cunostin!elor omenirii nrl ar fi astfel intovd-
lrilil,[ de un progres moral. Dezvoltarea artelor n-ar
rrvcir liici ea legdturd cu progresul intelectual. ln
p1r,rtrrrll, r5zboaiele qi masacrele celei de-a doua ju-
rrrril,r'i!i a secolului al XIX-lea - aratd Weber - do-
vrrrlcsc c5. masina cu abur Ei electricital,ea, drumul de
lrrrr' 1i telegraful n-au avut nici o influen!5 asupra su-
ll,.lrrlui.omenesc, ceea ce ne-arduce la concluzia psal-
rrrisl,ului: ,,O mie de ani inaintea ochilor tdi sint ca
,, 7i care trece si ca o veghe a nop{,ii".
(lca de-a doua cauzd pe care o indic[ Weber se re-
lr,r'ii la insdqi no,tiunea de progres, qi anume la faptul
'' M. Daumas, La oie scientifique, in Histoire dc la science,
l';rlis, Gallimard,, 1957, p. 184:186.
ri l,ouis Weber, Le rythme du progres, Felix Alcan, paris, 1g18.
25

td progresul, nd..numa.i in viata. socialS' dar chiar
in natura vre' ar tr cond'i!ionat,db judec6!i.de valoare
care Dresupun un minimum de convenlii asupra ,a
a""u
"a
este bun sau rdu, asupra-a ceea ce esLe mal murL
ffi-;;";;ii"-;; d"'ii' Astfel, in.natura vie' ideea
unei ierarhii in organi,u" *t implica ideea unuj 'tel
""itt."t
sau fictivl6tre care aceastd organlzare gravr-
teazl pe m5surd .. ;;.;9 cornplicd, iar Jcara ierarhicd
constituitd cu acest prilej nu ar putea s[ nu con'tin[ele'
;;;;;;ti".ti".' w.b;i cautd id deceleze in toate doc-
il;;it";;;g'"*"i"i aplicarea
"Li,*11.1:*
asemflndtor
lui ..post hoc, ergo propter hoc" qi arrume
''post
hoc'
.i"ri't-.rirrr-'ho.?'. 'C1i alLe cuvinte, notiunea de
;;"d#;' 1i *u
-i"t.t"iazd pe .o,judecata lt^,"0-1::
iia"? ut,tpta a ceea ce e mai bun salr mal rau
- aDreclere care tn*conceplia lui Weber ar implica
r" ;iit.tl; sr['ieciiu, 2) piesupune o schernd in care
""""i^""t"le
succesive sint considerate tre.pte prgql:-
-i-t. i"
"lttutea
criteriului subiectiv enun!'at Tultll:
3i;;I o noLiune neI teleologicS, deoarece postuleaza
ci nrincipiu faptuI cS omcnirea ar tlnde spre lln ler'
;; i;;i#t ""
fi"-fi"' ar tinde c;'tre realizarea din ce
i; ;';;t';;l;it ; ei insdqi' in concluzie' weber
calificfl toate teortile progresllui ca profesii de cre-
ar"iil-lrt*i -"i
-.uil
fi" domeniui senlimentului
J..ii 'a. cel al inlelegerii lucrurilor'. , ^
""i,i*i*ot.*#el'i""T tlpice pentru incercarea de a
ffi;;;"i-d;o.iutut stiintif ic al noliunii de -progres'
;ff-;;"i;"-".tr"gilor amcricani R'M' NIac Iver
si Charles H.Paqe.'Teza IundarnenIald a acesLora
lir#"'i-i*t" "".?
a."reblri net" inbre evolullia socialS
.i";t;;;f ,""itt. Evolulia societd!ii. ar f i demon-
;;#;;ff;
'.i-.'
;i;p ;. p'"sf.esul n' i*'pli'1,u:,"::l*'
surdurrq)'r wr'tli "-,u"ut-ii
subiectiv''Aceleaqi schim-
de valoare gi ca atar
rogres, pentru
b5.ri evolutive pot insemna pentru unlr p
alLii dccadent[, in'.ontotntir'uLo to t;bla de va]ori
;"';#;;.,''"i "la"te'
Diferenlierea' de exemplu'
ffi; il Trpi .th"ii-.,-'so"ietnLea'modernd t':ll f"-:
tiirr;"il*?" i""r;-."Ji.luttu pti-itiv[' De aici insfl
;; *; poate trage concluzia i'.l"i fi:*i:tJ g::":i::
;;;;J nt i"*"tinn c[ societatea moderni este pre-
26
l'rrrabilfl celei primitive, cd acceptdm, prin urmare,
un anumit ideal social. Or, din acest punct de ve-
rlr;re., qi primitivismul iqi are apologe,tii sdi. Se poate
srrs,t,ine
- aqa cum au fdcut-o ati,tia - cd societatea
r,ivilizatd este mai corupt5., in timp ce cea primitivd
cs[,e mai sdndtoasd, mai natura]d s.a.m.d.
,,Orice realizare
- spun autorii citali mai sus *
irrrr un anumib pre!, si oamenii au adcseapdreri deose-
I'ite dacd acest pre! compenseazS. sau nu-valorile do-
lrirrdite. <Popoarele primitive> au dobindit un grad
rrrrri. inalt de organizare sociald cu ajutorul scl"ava-
.j rrlrri, dar a lnsemnat oare aceasta progres. tot atit de
siglrr intru cit a insemnat evolulie? Propria noastrd
,,iviliza,Lie a inmullit comoditd{ile Ei serviciile prin
lrr.l,ina mecanizatd, standardisatd. Avantajele gi atrac-
(iilc urbanizdrii merg insd mind in mind cu aglome-
larea si pierderea contactului liber cu natura.
"Apre-
rirrrea ciqtigului qi a pierderii in fiecare situa.tie
l)rcsupune o judecat[ personald. hazardatd si totuqi
rrrr astfel de calcul este implicat in orice conceplie
-a
I
t logres ulu i"6.
ln aceeasi ordine de idei, Page acluce urmdtorul ta-
lrrrl? care r6zumfl o cercetare .o?ioi"gi.d a vie,tii unor
l)o[)oare primitive:
Poligamie Nobilime Sclavaj
Vindtori inferiori
tinitori superiori
Agricultori I
l)istori I
Agricultori 2
I'istori 2
Agricultori 3
2902
32 tt 32
t8 03 33
53 20 37
43 t5 46
74 24 'tt
64 23 78
Ordinea in care sint aqezate aceste popoare in tabel
tsl,e cea care corespunde gradului la care au ajuns in
il R.M. Mac Iver and Charles FI. Page, Society, London,
N{ac-Millan et Co Ltd, 1955, p, 6lB.
7 Op. cit., p. 611,
27

ceea ce priveqte stf,pinirea naturii.Acceptincl un aseme-
nea criteriu evolutiv, faptele aratd insd cd popoarele
mai avansate din acest punct de vedere se
-caracteri_
zeaz5. prinl,r-un grad mai mare de poligamie, printr_o
structurd mai oligarhicd si printr-un Jistem' ie scla_
y3j mal generalizat. Ceea ce ar pdrea, asadar, progres
dintr-un anumit p_unct de vedere insiamnd'r.[."*
din numeroase altele. Concluzia autorilor u*t"
"a
ira_
litatea infirmd diferitele criterii ale progresului.
Celelalte,argumente aduse deMac lver"qi page merg
pe aceeaqi f inie. a deosebirii evolu!,iei de progr6s, afirl
marea evolu{ iei depinzind de percupe."a e,Tjdeni.elor
ob.iective, in limp cdafir-"ru" riu r;;J;;;r;';;;il;;:
lui ar depinde de idcalurile noastrJ sr, prrn urmare,
de temperament, de virstd sau poate chiar de stareJ
ficatului sau a digestiei ! -
. Evolutia ar f i, prin urmare, un concept qLiirr{ific,
lar progresul un. concept etic, un concept de valoare.
Sociologia trebuie, insd, sd tindd sd devinl ,,wertfrei,,,
sd se eliberez_e,.de judecd!ile clg valoare, asa cum cerea
Leopoldvon Wiese, care inche jao discu!ie privind acea_
*e pl*1"ry5 cu-c-uvinte,lg ,,judecata de viloare, adio,,s.
De altjfel Leopold von Wiese a consacraL acestei nro_
bleme o mare parbe a comunicdrii sale inaugural6 la
cel de-al treilea Congres international de sociologie de ta
Amsterdam. in aceast[ comunicare, el considera cd
nu numai noliunea de progres, dar si cea de dezvoltare
sau evolu,tie trebuie inlocuite prin cea de schimbare.
Aceasta ar contribui - dupd L. von Wiese
- la el,i_
tarea tendinlei de a simplifica si subiectiviza fenome_
nele socialee.
_
t Mq" Iver qi Page fac unele rezerve cu privirp la cerinla lui
Leopold von Wiese. Ei nu exclud din sociologie sludiul'unor
-.91""9ptr
ca acel de progres,-dar nu in calitate"de
"on..pte
gti_
lnl r l rce, ci de concep fe e Lice , bazate , in concep l ia au Lori lor respec_
tjyi. fe aprecieri ,si evaludri subiective. Aieasta rezervd'nu
schimbd insh citugi de pulin problema de hazd a caracterizdrii
nollunlt de progres.
. 0
_Transoctions _ of the Third World Coneress of ,Sociology,
l. _1. London, ln{.ernational Sociological i.ssociaLion, iS36,
p.5.
28
O analizI asem5ndtoare fac sociologii arnericani
W. Ogburn si M. Nimkoff , Pornind de la distinc,tia din-
tre notiunile de schimbare, evolutie, progres, ei consi-
derd cd evolu!ia ar insemna o schimbare intr-o anumitd
direclie, iar progresul ar insemna o schimbare spre
rnai bine, implicind de ar:eea o judecatlde valoare.
Analizind o serie de criterii ale progresului, ca longe-
vitatea, cresterea timpului liber eLc., autorii citati
conchid cI orice aprecieri va]orice sint intru totul su-
biective. ,,Astfel - aratii ei - in societatea noastrd
abolireamunciicopiilor este considerabS. ca un pas in
direcliaprogresului. Acelasi scop poate ins[ s5 nu .fie
de dorit de alte culturi si nu gtim dacd I'a li dedorit peste
o mie de ani''ro.
P. Sorokin consider[ si el c[ ,,teoriile progresului,
cu aprecierea lor despre ce e bun qi ce e rdu, despre ce e
progresiv si ce nu cste, nu puteau exprinia decrit prefe-
rinlele subiective aie autorilor lor si nirnic mai mult"11.
Opinia relativistd, care contestd caracterul stiin!ific
al no,tiunii de progres, opinic larg rdspindiL[ Ia un
moment dat, indeosetri in gindirea germanS. si ame-
ricand, qi-a fdcut loc qi in manuale sau dic!ionare fran-
ceze de largd rdspindire. Astfel, A. Lalande, in cunos-
cut,ul s5.u Vocabular al filozofiei, criticind noliunea de
progres, considerS. si el c[ acesta este un termen in
esenld relativ, deoarece depinde de opinia profesat[
de cel care.l foloseEte, de scararespectiv[devalori. De
asemenea, Gaston Bouthoul, ln tratatul sdu de socio-
logie, i;i insuqegte definilia lui Hubert, dup[ care
orice progres presupune: a) o schimbare, o devenire,
b) o orientare, o direc!,ie, o intentionalitate, c) o as-
pira.tie spre mai bine care necesitd o judecatd de valoare.
La acestea Bouthoul adaugd, referindu-se la John Stuart
Mill, cd ideea de progres, ca idee evident relativd, im-
plicdun punct de vedere ulilitarist sau chiar hedonistr2.
10 W. Ogburn and M. Nimkoff , A. Hand.book of Sociology, Lon-
don, Routledge and l(egan Paul l,td,1956, p. 603.
rr P. Sorokin , Les thdories sociologiques conletnporaines, Paris,
{938, p. 533.
t2 G. Bouthoul, Traiti de Sociologie, deuxidme partie, Parls,
Payot, 1954, p. 22*24.
29

tn socioiogia riin lara noastrd, Petre Andrei, desi
eviden!iazd insemndtatea iriealurilor de progres in
politica sociald, este influen.tat totusi de pdrerea dup[
care conceptul de progres presupune aprecierea subiec-
tivd a valorii transformdrilor. El exclude ca atare pro-
gresul din qtiinla sociald. ,,Evolu.tia si progresul tre-
buie sd rdmin[ doud noliuni deosebite, fiecare cu ros-
tul gi sensul sdu. Politica sociald se ocupi de progre-
sul iocial, ea face aprecieri si formuleazi iaeaturii pe
cind qtiinla social5 constat5. si explicd numai ceea ce
este, f[rd a face nici un fel de apreciere"13.
Principalele obiec!ii aduse ideii de progres qi totodati
principalele dif icultd.ti in elaborarea unor criterii
gtiinlifice ale progresului decurg
- dupd cum se
vede
- din raportarea acestora la un anumit sistem de
valori. Criticii mai sus
- aminti,ti ai ideii de progres
considerd c[ ea presupune aprecierea fenomenelor in
virtutea unui sistem de valori, cd, la rindul lui, orice
sistem de valori porneqte de la preferin,tele subiective
ale unui grup social sau ale unui individ qi, ca atare,
orice conceplie asupra progresului este subiectivd, ie-
sind din sfera preocupdrilor Etiinlei.
D if icultd,tile in def inirea unor criterii qtiin!ifice
pentru caracterizarea progresului social pot fi consta-
tate qi prin analiza ]ucrdrilor marxiste consacrate aces-
l,ei probleme.
Literatura filozoficd marxistd s-a imbogdlit in ul-
timii ani cu un numir de cdrli, studii, articole privind
progresul social. In aceste
-lucrdri
au fost cercetate
diferite aspecte ale conceptiei marxiste despre progresul
social, au fost supuse criticii diferite pozi!,ii ale gindi-
torilor burghezi in aceastd problemd, au fost eviden,tiate
unele trds[turi ale nou]ui tip de progres pe care-l repre-
zintd socialismul. Aceste cercetd.ri dovedesc cd in cen-
trul analizei qtiin!ifice a progresului social std problema
stabilirii criteriilor acestuia.
Formuldrile adoptate de diferi!i autori in ceea ce pri-
veqte criteriile progresului prezintd pe lingfl aspecte
rB P. Andrei, Sociologie generald, Craiova, Scrisul RomAnesc,
1946, p.562.
30
oomune qi deosebiri importante. Unii autori considerd
astfel drept criteriu universal, cel mai general, al progre-
sului social ,,dezvoltarea for!,elor de produclie"1a. Al,tii,
(ia, de pi1d5, Mihai Ralea, aratfl c[,,singurul criteriu va-
labil - obiectiv valabil - in materie de progres este
gradul de ameliorare a condiliei u,nxane) grad,ul de perfec{io-
n,are a omwlui ca atare"l'. Autorii manualului de mate-
rialism dialectic apdrut in.tara noastri considerS, cd ,,in
societate criteriul principal al progresului il consti-
l,uie gradul de dezvoltare a for,telor de produc,tie in core-
lu{,ia lor cu relaliile de produc}ie, care se exprim5., in
rrltimi instanld, in productivitatea muncii"16. Intr-un
sludiu mai vechi al autorului lucrdrii de fald se susline
cir ,,analiza noliunii de forma,tiune social-economicd
constituie baza teoriei progresului in conceplia mate-
r.ialistfl a istoriei, deoarece ea ne d[ esen.ta fenomenu-
lui social si totodat5 criteriile fundamentale ale pro-
gresivitd,tii 'acestuia"l?. in sfirqit, autorul unei lirgi
monografiidespre problemele progresului social ln ope-
rele lui V.I. Lenin scrie cd ,,intemeietorii comunis-
rnului qtiin!if :c au definit criteriile progresulu.i social
ca nivelul dezvoltdrii forlelor de produc!,ie, caracterul
rela,t,iilor de produclie, gradul delibertate a omului"l8.
Toate aceste .formul[ri con,tin o parte de adevdr insd
nu sint suslinute printr-o analizd metodologicfl pre.
alabil5 care sd permit[ rdspunsul ]a intrebarea: ce ne
indreptileqte si considerdm cutare sau cutare aspect al
vielii sociale drept criteriu al progresului? Aceastd
caren!d determind def icienle ln argumentarea diferitelor
criterii propuse. Astfel, ideea, in general admisd de
marxiqti, dupl care nivelul for,telor de produclie con-
stituie criteriul principal al progresului este, de obicei,
ta Osnopi marxizma-leninizma, Moskva, Gospolitizdat, {959,
p.200.
16 L'hotnme et Ia sociiti contemporaine, Bucarest, Editions de
I'Acaddmie, 1963, p. 57.
rB Materialism ilialectic, manual, Bucureqti, Editura politicd,
1963, p. 312.
1z C. Borgeanu, Caracterul gtiinlific aI noliunii d,e progres, ln
Cercetdri filozofice nr. 611957 , p. 108.
18 K. Buslov, Problemt solialnogo ptogressd p truilah Y.I. Le-
ndna, Minsk, Izd. Akad. Nauk SSSR., 1963, p. 25;
3T

demonstratd prin iaptul c[ for,t,ele de produc,tie au un rol
determinanb in viala sociald, iar progresul fn domeniul
for!,elor de produclie deLermind progresul in toate ce-
Ielalte domenii ale vielii sociale. O asemenea demon-
stra!,ie nu,este ins5. intru totul convingd.toare, deoarece
nu are la baza ei o conceplie clard asupra progresului.
Din faptul-cd" dezvoltarea forlelor de prodirclie deter-
mind, in ultimd instanld, toate fenomenele vie!ii so-
ciale nu se poate conchide cd aceste fenomehe se
inlin,tuieprogresiv. ['Iai mult, de aici apare indatd in-
trebarea de ce qi in ce mdsurd succesiunea acestor feno-
mene cu caracter social, politic, cultural poate fi ca-
lificatd ca progresivd?
Complexitatea problemei apare si mai evidenti o
datd cu raportarea criberiului progresului la un anumit
sistern de valori. Deficientele de ordin metodologic sem-
nalate mai sus fac vulnerabile diferitele critelii pro-
puse fa!{ de obiec!ia dupd care orice sistem de valori
porneqte de la preferinlele subiective ale unui grup so-
cial sau ale unui individ gi deci orice concepliJasupra
progresu'ui, presupunind o apreciere pe temeiul unui
sistem de valori, este fatal subiectivd.-
Rdspunzind unei asemenea obiec!ii, marxistii aratd,
pe hund dreptate, c5. sistemele de valori ce s-au suc-
cedat de-a lungul istoriei au o condi-lionare obiectivd
girru pot f i-considerate ca simple colec,tii de preferinte
arbitrare. Ilespingind punctuf de vedeie care subiectl-
vizeazS, jn mod absolut valorile,nu putem insd sd con-
testdm relativitatea unor valori de-la o orinduire la
alta, de la o clas[ la a]ta. Rdmin de aceea asemenea
intreb[ri: in lumina sistemu]ui de valori al cdrei clase
putem vorbi, de _pild5, despre progresul pe care-l re-
prezintd trecerea de la orinduirea sclavagisth la cea feu-
dald qi in ce mS.surd poabe fi vorba despre un progres
de ansarrrblu al societ6,tii, despre o lege a progresului din
moment ce fiecare progres concret este legat de apre-
cierea unei anumite clase, de un anumit sistern de
valori?
In Iiteratura marxistd mai recentd au fost sesizate
unele din aceste greutdti si s-au incgrcat unele solulii
3z
lir problemele indicate mai sus. Astfel, L N. Semenov con-
sidcrd cd ,,no!,iunea de progres social, fiind obiectivd
prin con!,inutul ei, nu este lipsitd de legdturfl cu fac-
t,orul subiectiv"le. Dupd acest autor,,,subiectul in
lrrporL cu care ar {i posibild mdsurarea progresului so-
r, irr I sini masele muncitoare ale societ5,tii"20. O asemenea
solrrtie este insfl nesatisfdcdloare in primul rind de-
()irroce sisbemele de valori ale maselor munciloare
s irr [, deosebite de ]a o epocd la alta, in al doilea rind pen-
l rrr ci idealurile unor actiuni obiectiv progresiste, ca
rrrisciirile sclavilor, vizau mai curlnd reintoarcerea la
o cpoc[ apusi a istoriei decit inaintarea pe scara aces-
I,rria, in al treilearind, pentru c5, in anumite inrprejur[ri,
irrl,oresele, cel putrin cele imediate, ale maselor munci-
l,olrre n-au coincis cu tentlintele obiective ale progresu-
lrri social.
Al,Li autori, ca S. gi G. Shliahtenco, incearcd sd reabi-
liLcze ideea de ,,scop ultim" al istoriei, considerind cd
lrn asemenea scop ar fi comunismul, iar direc!,ia pro-
gresivS. a istoriei ar f i m[sura apropierii de acest scop.
Nici o asemenea solulie nlr p&re acceptabild, deoarece
t,elcologismul, cu toate formele subtile pe care Ie poate
irnbrdca, nu este compatibil cu analiza qtiinl;ificd area-
litirlii. De asemenea, punctul de vedere enun-tat mai sus
irr insemna abandonarea analizei concret-istorice a
vict,ii sociale, presupunind aprecierea unor evenimente
plin raportarea Ia scopuri foarte indep[rtate, ceea ce de
multe ori este si practio imposibil.
in sfirqit, in literatura marxistd se subliniazI une-
oli existenta unor valori general-umane fdurite de cla-
sele inaintate care-si fac drum in procesul succesiunii
vaiorilor sicare ar putea constitui ebalonul Ia care tre-
buie raportate fenomenele pentru a fi considerate pro-
gresiste sau nll. Acest,e permanenle general-umane se
definesc lnsd prin raportarea la progresul social consi-
derat ca fenornen obiectiv si nu invers. Valorile pro-
re [.N. Semcnov, op. cit.,p.2']3.
20 Op. cit., p, 274,
3i

gresiste sint caracterizate in lumina cerin!,elor obiec_
tive ale. progresului social, si nu progresul'sociaiesie
caracterizat ca atare in lumina unor"valori inrlepen_
dente de acesta.
Doud mod,ele de progres
Pentru a pute_a fundamenta anunite principii cu
caracter_metodologic privind dezvdluirea criteriilor
progresului socjal,- vom cxamina, in prealabil, doug
modele de progres. mai amplu sLudiale si recun'oscuLe
ca alare de majoritatea ceicetdtorilor. Linul din aces-
Lea
,il"
consl,iLuie progresul biologic.
Elaborarea tczei evolrrqionisle a speciilor de cdtre
Darwin a avut o inriurire deosebib'de rnare asupra
ideii de progres. Dupd unii autori, ea ar fi deschi's o
noud perioadd in dezvoltarea concepliilor despre pro_
gres., modeluI biologic de progres sitlrirrdu-se'la baza
uner ,,legr" a progresului cu valabilitate universald.
Chiar dacd asemenea pretentii s-au dovedit neinteme:
iate, evidentierea unor aspecte ale problematicii pro-
gresului biologic se poate dovedi utild sub aspect'me_
todologic pentru studiul progresului in alte domenii
ale. realitS!ii, in spe!d peniru studiul progresului
social.
Ideea de progres biologic a putut fi elaboral,d in
momentul cind studiile biologice au atins un anumit
nivel de dezvoltare, cind anatdmia comparatd, embrio-
logia, paleontologia au dovedit legdtura dintre diferi-
tele specii de plante si animale. d
"r"-.rr." idee de
sintezd a revolutionat biologia, dernonstrind dimensiu-
nea istoricd a.domeniului acesteia, necesitatea de a stu_
dia diferitelevarietd,ti, specii, popula.tii biologice nu
numai prin prisma structurilor lor actuale, ci si prin
prisma geneticS, a dezvoltdrii, istoricitdtii lor. tdeea de
progres nu estg, a.sad.ar, coraclcrislicd unei elape em_
brronare a qtiinlei, ci unei etape de maburitate. Dez-
voltarea rapidd, spectaculoasd ; biologiei contempo_
34
rarro nu a inmormintat o asemenea idee, ci i-a dat noi
l,cnreiuri, eviden,tiind complexitatea progresului biolo-
gic si deschizind calea deZvdtuirii mecanismului intim
rr I trcestuia.
Analiz.a problernelor numeroase si complexe pe care le
lrrrne azi elaborarea unei teorii unitare a piogresului
lriologic nrr.este de_ competenta noastrd si-nu"consti-
Lrric un obiectiv al acestei lucrdri. Ne vorn mdrgini
rlc aceea doar la ciLeva concluzii la care aderd nrime"rosi
rrirt,uralisti si care pob prezenta o anumiLd insemnd-
[,irLe pentru stabilirea unor premise metodologice in cer-
cct,area progresului social.
t. Ideea progresului biologic trebuie, pentru a cd-
lrirt,a_ un caracter qtiintific, sd fie epurat[ de-teleologism,
rlc ideea unei ,,{inalitdli intime", a unei tendinte-mis-
l,rrrioase, nemateriale, a unei predestindri care impinge
cvolulia speciilor pe trepte tot mai inalte. Aqa cum'arald
rrn cercetdtor romAn al problemei, concep!,ia despre
scrrsuri evolubive nu are nimic comun cu
-finalismll:
,, lla re,flectd un fapt indiscutabil: evolu.tia unui grup
rraLural nu se desfdqoard la intimplare, cr merge pe o
irrrumitd cale determinati de interferen!,a qi llnterac-
lirrrrea factorilor evolu!iei. l,{otiunea de sens evolutiv
r:stc un concept rezultat prin generalizarea stiinlificd a
l'ltp Lelor"21,
2. Problema teoreticd cea mai impor.tantd a progre-
srrlui biologic este cea a stabilirii ciiteriilor ac-estiia.
l)iferili autori consider[ c[ criteriul determinant al
progresului biologic l-ar constitui f ie complexitatea cres-
lindd a organizdrii, fie creqberea gradulul de vitalitate,
l'ic l5rgirea ariei ecologice, fie gradul crescind de intel
gralitate, fie creslerea independentei fa!d de mediu etc.
Al,tii considerd mai multe din aceste criterii in imbi-
narea lor. Nu ne pu'r,em propune sd inbrdm mai adinc in
aceastd dezbatere. Remarcabil este insd laptul cd formu-
lareadiferitelor criterii ale progresului biologic clecurge
din judecdli,,de fapt", din analiza esentei fenomenului
. ^]t-8. S!ugron,,Strrrl a evolutiei, BucurcgLi, Editura politicd,
1965, p. 154.
35

n
biologic qi a tendin{,elor saie de dezvoitare. Datele noi pe
care le ob,tine biologia in aceste privin.te vor contribui,
f[rd indoial5, la precizarea criteriilor propuse, la rezol-
varea problernelor controversate in aceast,d privinld.
3. Complexitabea progresului bioiogic, diversitatea
liniilor de dezvoltare si caracterul concret al criteriilor
specifice pentru fiecare din aceste linii. Ser.ertov deo-
seb€a) de pildd, ca principal[ direc!,ie a dezvoltdrii
biologice asa-numita aromorfoz[, in care au avut loc sal-
turi cnrciale, de mare amploare ln evolu,tia materieivii,
de alte direc!ii secundare caracterizate prin criterii pro-
prii. Criterii specifice se aplicX de asemenea in cadrul
regnului animal fa.td de cel vegel,al. Astfel, in timp
ce pentru vertebrateie superioare, dupd unii biologi, un
criteriu esen!,ial al progresuiui il constituie mobilitatea,
pentru plantele superioare trn indice de superioritate
il constituie, dimpotriv[, irnobilitatea, leg[tura mai
trainici cu substratul.
4. Dialectica progresului qi regresului. Evolu!ia
biologicd nu este lipsit[ de zigzaguri si are un caracter
contradictoriu. Dupd Stugren, orice progres e.,'olutiv
include in el un germene al regresului , iar orice regres
evolutiv include poben,tialitatea progresului. Astfel
progresul pe care-l reprezintd trecerea de ia faza de poli-
fagie (hrdnirea cu numeroase obiecte) la stenofagie
(specializarea nutritivd) inciude poten,tial un regres,
deoarece in cazul unei schimliSri bruste a condil,iilor de
existen![, anirnalele stenofage, cu'toatI organizarea
lor complexS., sint mai amenin!,ate decit cele polifage.
Dupd Davita.qvili, existd cazuri cind schimbdri ra-
dicale, regresive ale unor specii sint intovdrdqite de
dezvoltarea anumitor organe si invers, cind dezvol-
tarea progresivd presupune reducerea, sl[birea unor
orga n e.
Asemenea concluzii nu pot f i, desigur, extinse in spi-
rit mecanicist la analiza vie.tii sociale. Evocarea lor
este insX justificatd de faptul cd dovedesc posibilitatea
elaborflrii unei teorii a progresului intr-un anume do-
meniu al realitd,tii, evitind acele caracteristici pe care.
adversarii ideii de progres le consider[ inerente aces-
36
l,cia:teleologismul, raportarea la un sistem sutriectiv
rlo valori, si6plificarea realit[!,ii. Qupd cum Yom vedea'
rs()menea caracteristici nu slnt obligatorii nici pentru
rlr'o!-rrcsu I social.
' t In al cloilea model de progres analizat in vederea
crrrrn!,5rii unor premise metodologice pentru cerceta-
rca criteriilo" p.ogtesrrlui apar,Line de ast[ datd sferei
l'cnomenelor s'ociale: este vorba despre progresul
1l,iin!ei. Acest progres, pregnant- ilustrat de dezvoltarea
*riiLriei contempoiane,' esle admis chiar de cei mai
rrprigi advcrsari ai ideii de progres.
'
Direc,Liile progresului qtiinfei decurg din. insdgi
(l$cn!a acesteii d6 sistem de cunoqtin-te ({aple., ipoteze,
l,corii, legi)despre un anumit domeniu al.realitd{ii, cu-
r r oq t, in!,e ob.tinu{e qi verif icate in pr.acticd q i care serves.c'
in irltim[ instan!5, bransformdrii naturii qi-sooietd.tii.
I Ina din aceste
'direcl;ii
este insuqi volumul cunoqtin-
lclor gtiin,tifice. Principalii indici care.exprimd creq-
i,,,t"u i"o*toi volum sint: num[rul cirlilor, revistelor
;i studiilor publicate; numdrul persoanelor o-cupate.in
sl'era qtiin!,ei; numdrul si amplohrea insbiiuliilor. qtiin-
titice. Creqterea volumului de cunoqtin{e este tmpor-
lantd nu numai prin fapl,ul c[ exprirnd ulr grad mai
irvansat de dezvoitare a-;tiin!ei, dar qi prin aceea cd
rcprezint[ o bazd pentru un'ribm inc[ rnoi rapid al
acbstei dezvolt,dri. Stiinla se misc5. de aceea inainte pro-
por!ional cu masa
-cunogtin,telor
moqtenibe de Ia genera-
|ia'anterioard. Exprimlnd
-matemaiic
aceastl relatie,
obf inern ecua!,ia diferen!iall Kdt : I ,tn care A repre-
,A
zintd suma cunoqtin.telor ob,Linute de la genera.{ia ante-
rioar5, iar dt intervalul de timp. Integrind aceasl,decua-
!ie, oblinem valcarea tuiA in funclie de t: A : Ctht"
Valoarea lui C o oblinem clac5. f acem pe t : 0; in acest
caz C : A, adic[ C reprezintd suma cunoqtinlelor qtiin-
!ifice in momentul ini!,ial al cercet,S.rii noitst,re. Vaioarea
lui K nu este constant[, ca sc]rimhindu-se in raport cu
perioada cercetatd din 'storia s'rrinf ei22. Cn aceste prg"
22 M.M. Karpov, Zqkon uskorennogo pr7gte7sq etta1fuGnnlh,
ncLu,h,inVoproaifilosofii nr. 4 din 1963,
37

ciz.gi, formula oblinu.td exprirnd o dimensiune insem_
nat,a a progresului qbiin!,ei, aqa_numita lege a creqterii
exponen{,iale
.q qtiin!,ei.'Asenienea lege a jost intievd_
zutd.incd de Engels,.e are scria cd, iricepind de Ia Co_
p,u,ln:.,.,,a inceprrl si dezvol{area. cu paqi gigantici a
qtrrnf er, j*qlif icindu-se, ca sd spunem aia,'p"ropor1io_
na_l qu-pdtratul distan,tei parcurse in tirnp a" t" p""r_
tul ei d.e plecals"za.
1""i..13 lege capdtd o
".i"f
i.-u.i [.i"
dezr.oltarea considerabill i stiintei contemporine.
cind suma cunostinle1or qtiinlifice ,. d;bil;;i--l;
7-10 ani, iar in'anumite clomenii-i,, .it"o" zeci de ani
se realizeazl mai mult decit in cursul secolelor ante_
rioare.
-Cresterea
volumului cunostin!,elor stiintifice isi
gd;elte exp^resia gi in procesul de dilerenlicre
"
qtii;_
{elor, care inccpe in epoca alexandrjnd prindezvolLarea
astronomiei. geomelriei, staticij. intre sccolele XV
si XVII. asistdm la dezvoltarea mecanicii, fa up"riEa
unor noi ramuri ale'matematicii _ ca geometriu
"rru_
liticd, calcului diferen.tial si integral
-,"1* a.r"oit"r*
opticii, legatd mai ales de succ"esele astronomiei, iar
mai tirziu, in secolul XVIII, Ia dezvoltarea chimiei.
fotalic_ij,.liziologiei. biologiei. pe la .ti,.rit"i-s".ot,,l
lur al XVIII-lea si in decursul celui de'al XIX_Jea
se dezvoltd termodinami"n,'.t".iri.iiatea, chimia
9r,Sa1icd-,
biologia. embriologia, apoi agrotehnica, zoo_
rennla. ln perroada care incepe cu secolul al XIX_lea
are loc un.proces gi mai evident de diferenli"r.. bln_
care din qtiin!e se divide in multe alte discipline stiin_
Itlice. AsLfel, in cadrul.biologiei ciLdm: citologia, em_
briolo.gia, paleontologia, sisternatica, niog;og;"ii;,
blochrmla, brofizrca, genet,ica, microbiologia etc.
Din,acesl,exemplu rez,rlt5 si un alt aspecl ut p.-o.orriri
de dezvollare a sLiinlei, asupra insbmndta'qii cdruia
a atras aten{ia flgl '.
Engels':
"p;;,!i; Jtlipr1".i",
de contact lntre diferitele stiinle. Nu mai ihsistdm
asupra vastului tablou al dezvoltirii qtiintelor in
epoca contemporanf,, Amintim doar marea dezvoltare
,^it^F.,Enggls, Dialectica naturii, Bucuregti, Editura Folitiedn
1966, ed, a III-a, p, t?!-172,
38
rr rlisciplinelor teLnice, eiocvent5. pentru g."d,ri ltr"it
rlo lolosire a qtiinlei in diferite domenii ale produc,tiei.
(lrcqterea numdrului disciplinelor stiin,t,ifice si pro-
r:rr;i111 ds diferen!iere a qtiin!,ei.corrstit-uie un element de
llr'ogres nu numai pentru cI indicd ldrgirea ariei de
rrplicare a qtiinlei, extinderea cercetdrii qtiin!ifice,
'rrrprinderea
in raza ei a unor domenii ldsate pini as-
liizi in umbr5., ci si pentru c5. exprimd aprofundarea
zonelor cercetate doar pind la un anumit nivel intr-un
rrrornent dat. Dezvoltarea qtiinlei ln extensiune este
Icgatd de dezvoltarea ei in profunzime. Teoria relati-
v it,a!,ii a putut astfel aprofunda tabloul lizic al naturii
irr raport cu mecanica clasicd pentru ci a luat in consi-
rlrrrare o serie de cazuri pe care aceasta din urm5. le
igrrora. De aceea un rol important in caracterizarea
prcgresului qtiin.tei il are cunoscutul principiu enun-
(,rrL de Bohr conform cdruia o teorie nou5. include ca
un caz particular vechea teorie pe care o inlocuieste.
l)rincipiul lui Bohr include ca o parte componentd
idcea caracterului cumulativ al qtiinlei, faptul cd
l'iccare etapd noud a dezvoltdrii acesteia se clddeqte
l)e cea anterioard qi este organic legatd de ea.
Alte direc!ii qi totodatd criterii ale progresului qtiin,tei
lrot fi qi ele deduse din analiza caracteristicilor ei
l'rrndamentale. Stiinla nu reprezintd astfel doar o sumd
rlc cunostinLe, ci organizarea lor intr-un sistem. De
rrici decurg asemenea direc!ii de progres ca: sistemati-
zarea crescindd a cunoqtinlelor, gradul mai inalt de
I'ormalizare, aplicarea pe scard mai largd a metodelor
rnatematice. De asemenea, cresterea capacitd!ii previ-
zionale qi a celei transformatoare a qtiin,tei reprezintd
rrna din cele mai insemnate direc,t,ii de progres, elocvent
ilustrat[ de dezvo]tarea qtiinlei contemporane.
Stab il irea criteriilor progresului qt iin.te i nu inseamni
ins[ qi demonstrarea acestui progres. Pentru aceasta
este necesard o analiz{ amdnun!,itd a istoriei qtiin!,ei,
etap5. cu etapd, pe baza criteriilor indicate mai sus. Ea
presupune, de asemenea, analiza dezvoltdrii qtiinlei
in strinsd legdturd cu produc.tia qi cu alte elemente alc
procesului social pentru evidentierea cauzelor progresu-
lui in qtiinld, cercetarea contradicliilor care stau la
39

baza acestui progres. Rindurile anl erioare nu contin
oecrr,unele premrse necesare pentru stabilirea critdri_
llor crezvoltarrJ progresive in st iintd. Nrrmai analiza
:9r:r.,ro,a,manun[r.{.d poale duce insd ]a concluzia
91:lo,.ruotLarea g{iin!ei urmeazd un progres continuu
sau lnLrcrupL, carc sint epocije de piogres mai rapid
sau de stagnare etc.
In aceastd lumind, poate fi evitatd sitentativa de a
dizolva ideea de dezvoltare prog..rirral.r.uu de schim_
bare in timn. ltnii adversarl *i ;Joii ae progres consi_
der5. astfel ie dace nu accepldm icleea dup5 eare nro_
Sfesul impJ icd o apreciere care rezulta O Nti*"1"r*lt
rdeal moral, dezvoltarea progresivd s_ar reduee doar
la o succesiune de stadii in tlnip, un ,tnai,, fiin; in m;;
RIlg^"t, declarat progresiv faie Ue cel dinalnt* f"i
iYt.",^11*l !"e nr9q1.s ar deveni, prin urmare, inutild.
rn rapr rnsa extstf, momente cind dezvoltarea stiintei
are loc mai rapid sau mai incet, .*i;tu ;hl;;;;;ffi;
de sDagnare sau de regros..CriLeriul timpulu i, criterlui
,,succe-siunii" nu estJ deci sulicient pentru stabilirea
de-zvoltdrji progresrve.
Semnificative in acest sens sint unele idei ale savan-
tytyi,englez B_ernal ;*"p;;"i*i"riJi'"iiit"1"i. Acesra
slabilegl,e, pe baza unur vasb malcrial ao.r_urri""-
::1:l p_"Ii.".?de in^progr.nry.l qliinrei2a: 1) a aparif iei culi
turrr prlmlLwe; 2) dc_inilorire curIurai5 a'crc.i.i arr-
tice; 3) a secoteior at XVt-lea ;i uiilil_f.n in Urrlpu ;
4) a revolu,tiei industriaf" i" a"giia;'tii .uu contempo-
ran{, cu marile ei realizdri ftiinlijic;] Olpe.u*r;;i;,
i::lfi li^L pe^r.ioade destul de resrrlnse, resrul isl
rorrel omenrrir fiind caracterjzat prinlr_un tempo mai
p1t^^1t^._.^l..1'111
To,f unte de stagn'aru qi cnia, a.'r.g.r*r.
-^:l-.y:ir:a
perrodrzare, Bernal socoLeste .a er*nf,iald
pentru dezvoltarea qtiinlei legdtu-ra ac'esteia ." f.""_
tica, legdtura dintre' teoria qti?"tifl.e,' lare cerceteazd
l:*,1:^i?l^r,.i
i,^si, tehni"d, c.ar.e m iji;;.$je apIicarea ei
rn pracrlca. uaLorrL,i.unui complex de imprejurdri,
adesea curentul ;tiinlci qi cei ai ilh;l.; nu au fost su_
2a Yezi J. Bernal. ,gtiinla^ i.n, istoria societdlii,, Bucuregti,
Editura politicd, lt6+', p. elo_tll.
40
l iricnt de legate unele de altele, ceea ce a fdcui cA
rrrrrrlsS. nu fie destul de rodnic, iar oelilall, s[ rneargd
pr linia repetdrii sabloanelor. Nurnai in astfel de
lrllioade ca acelea men!ionate rnai sus imprejurdrile
rrociale au facilitat drumul comun al ;tiin,t,ei si tehnicii,
r,()r)ir ce a dus la inflorirea amindurora.
Analiza lui Bernal, ca qi faptele cii,al.e irr sprij inr,l
ci pol, cere anumiLe corecturi. Important[ clin pulct
rlrr vedere met,odoiogic este, lnsd, abordarea problemei
r,ril,criilor progresului. Aceste criterii nu sint subiective,
rrrr sint impuse in mod dogmatic qtiinlei, ci rezultd din
rrrrirliza esen.tei ei. Important este, de asemenea, fap-
I,rrl cd progresul qtiin.tei nu este conceput oa un proces
lirriar, ci comportind perioade de incetinire sau de stag-
nirre, care pot fi apreciate tocmai in lumina criteriilor
crrrrlrtatc mai sus.
lniheind aceastd scurti prezentare a rnodelului de pro-
l{r'os pe care-1 reprezintd dezvoltarea gtiin!ei, putem trage
rrrrndtoarele concluzii meLodologice: No{,iunea de pro-
gres in stiinl;[ nu implicd o apreciere prin prisma
rrnui ideal moral si nu presupune criterii subiective.
A;a curn aratd qi M. Ginsberg, progresul qtiin.tei nu
l)r'csupun0 criterii etice, raportarea la ,,principii pri-
rrre"25. Oriteriul progresului nu trebuie ciutat in afara
slcrei de fenornene pe care o cercetS.m, ci in insdqi
csenla acestora. Analiza esenlei domeniului respectiv
rlc fenornene, a contradicliilor qi legilor specifice aces-
l,ui domeniu ne indicd qi linia general{ de orientare a
dczvoltirii acestuia. Ceea ce corespunde acestei linii,
ceea ce corespunde criteriilor care rezultd din analiza
csentei obiectului sau domeniului de fenomene dat
cste progresiv. In cazul opus avem de-a face cu feno-
mene de regres sau de stagnare.
Premise metod,ologice ale cercetdrii
Metodele analizate rnai sus ne conduc Ia anumite
premise metodologicepentru stabilirea criteriilor pro-
gresului. Prima dintre ele rezid5 intr-o definire ope-
26 M. Ginsberg, op. cit.,p.34,247.
4t

ralionald a noliunii de progres care, in sensui cel mai
general, depdqind sfera realitdlii sociale, nu presupune
de la inceput criterii de valoare a cdror obiectivitate
sau cel pu.tin universalitate ar putea fi discutatd.
Intr-o asemenea accep.tiune progresul ar consta doar
tntr-un .proces.
cu o anumitd orientare, cu .un anumit sens
sau mui precis care posedd, ca potenlialitate o asemenea
orientare. Cele mai simple exemple de asemenea orien-
tare ne sint date de qirul numerelor naturale gi corespun-
zd.tor acestuia de procesele cumtrlative ale cdror etape
se deosebesc una de cealaltd prin^addugarea unui nou
numdr de elemente la cele vechi. In afar5 de creqtere,
cumulare, procese orientate mai sint diminuarea,
complicarea, simplificarea, diferentierea, ramificarea,
difuziunea, omogenizarea etc. Exemple de procese
orientate sint in acest sens miscarea populaliei (cre;-
terea acesteia sau reducerea procentului de mortali-
tate), diferenlierea qtiin,telor etc.
Ideea de proces orientab poate fi descifrat5 printr-un
numdr de trdsdturi definitorii:
a)Una dintre ele este existenta unar schimbd'ri i,n
lr,rzp. No!iunea de schimbare presupune un anumit ca-
dru de referin,td, existenta a ceva care se schimbd.
Cu alte cuvinbe, schimbarea este in corela,tie dialec-
tic[ cu stabilitatea relativd a unui sistem fa!,d de care
sint raportate diferitele modificdri pe care le inregis-
treazS. acesta.
Un asemenea sistem il constituie societatea. Noliu-
nea de societate este foarte largd qi, ca atare, sdracd
tn determinf,ri. Lenin critica, de aceea, incercS.rile de
a defini in mod speculativ societatea qi de a trage de
aici concluzii pentru formele concrete ale acesteia.
El considera cX un element esenlial al metodei mar-
xiste este depdqirea unor asemenea procedee pe care el
le asemdna cu cele ale chimistului metafizician card,
inainte de a cerceta procesele chimice concrete, caut[
s[ defineascd natura afinit[.tii chimice. Giganticul pas
inainte fdcut de Marx consta tocmai in inldturarea
ralionamentelor sterile despre societate qi progres in
general si trecerea la analiza qtiin!ificd a unei singure
42
sociot,dti, a unei forma,tiuni sociale concrete2c. Aceste
irlci ale lui Lenin nu trebuie insd interpretate
- cum
s-ir l'ricut uneori
- ca o contrapunere a no.tiunii de for-
rrrirLiune sociald noliunii de societate si ca o excludere
:r <rclei din urmd
-din
sistemul categorial al mate-
rirrlismului istoric. in realitate, categoria de forma-
(irrnc sociald se afld in corelatie dialectice cu cea de
sorrictate, una presupunind-o pe cealaltd. Aceastd co-
I'r:lrrlie eviden.tiazd faptul cd sbcietatea se afld in con-
l,inud schimbare, ia mereu alte forme, cd formele noi
rlccurg din cele vechi, apar pe terenul acestora.
Schimbarea constituie o tidsdturd esen,tiald a socie-
liilii. Ea poate avea loc in diverse forme si ritmuri,
lroate afecta in anumite perioade aspecte esen,tiale
s;rrr mai pu!in esen!,iale, poate fi mai vizibild sau'mai
pu{,in vizibild, dar nu poate dispdrea fdrd ca o dat{
crr ea s5. dispari insdqi societatea. FenomeneJe sociale
rrxistd numai in miscare, in devenire. Ele nu pot fi
ronfundate cu produdele activitd!ii sociale, care sint re-
zultatul acestei miscdri. De aceea schimbarea nu poate
l'i constatatd doar'prin observarea diferitelor nivele
rrlc fenomenului respectiv, concretizat[ intr-o anumitd
lrrrbd care uneste aceste nivele. Constatarea schimbdrii
[)rosupune..cercetarea eseltei procesului respectiv, a
contradic,tiilor sale specifice, a tendin,telor bbiective
r,are decurg din aceste contradiclii.
tlnii autori invocd impotriva considerdrii societdtii
in dinamica ei, pretinsa-imuabilitate a unor forme he
organiz-are sociald, indeosebi a celor cuprinse sub denu-
rnirea de ,,rnod de produclie asiatic,,. Cunoscutul et-
nologfrancez Cl. Levi-Strauss il citeazd chiar pe Marx
in sprijinul unei asemenea pdreri. El se referd ahume la
l,eza lui Marx din Capitalal care evidentiazd. contrastul
dintre simplicitatea organismului productiv al comu-
nitdlilor asiatice, care se reproduc constant sub aceeasi
form5., pe de o parte, qi disolu.tia qi reconstruclia
neincetatfl a statelor asiatice, pe de altd parte. De
asem€nea, el interpreteazd celebra formulf, a Mani-
_
tty.I..Lenin, Opere, vol, 1, Bucuregti, Ed, p,M.R,, 19b0,
p. 134-136.
43

festulwi Comunist dupd care istoria intregii societ[li
este istsria luptelor Ce clasi in sensul c5. ,,noliunile
de istorie gi de societate nu pot fi aplicate in sensul
rteplin pe care li-l de i{arx decjb lncepind din momentul
apariliei luptelor de clasd"27. In ceea ce priveqte aceastd
din urmd interpretare, este surprinzdtor faptul cH au-
torul ei nu !ine seama de nota lui Engels prezenti in
majoritatea edi!iilor 1l[anifestultei qi in care acesta
explicS, formula din 1,847 prin faptul c[ in acel mo-
ment organizarea social[ premergdtoare istoriei scrise
era incf aproape necunoscutd" Cit despre ,,modul de
produc,tie asiatic", ar fi greu s5-l excludem din evolu-
lia societd,tii omenegti, fenomenele de stagnare ale
acestuia exprimind mai curind un ritm relativ lent
decit absen,ta unei miscdri istorice. De albfel, in discul
!iile actuale asupra ,,rnodului de produc!,ie asiatic!',
caracterul stagnant al acestuia constituie una din trd-
siturile cele mai controversate. Elnupoatefi aplicat,
de pildi, antichitd.tii chineze, caracterizatd prin_tr-o
miqcare evolutivd foarte marcat5. De asernenea, el nu
poate explica trecerea de Ia forma.tiunea ,,asiaticd"
spre alte forrna!iuni socialezs. Transformdrile revolu,tio-
nare atit de profunde prin care Lrec azi popoarele Asiei
constituie cea mai evident'5 dovad5 irnpotriva pretin-
sei imuabilitd!i a unor organizdri sociale specifice
acestui continent.
b) ln.telegerea serial5, vectorial[ a progresului ca
schimbare orientatd exprimatS. de ceie mai multe
ori prin indici cantitativi pe oare am propus-o in pre-
zenta lucrare nu se reduce insd la aspecte de acest
ordin.
Acceplia generalS a no.tiunii de progres pe care am
preconizat-o aici se deosebeqte de cea de in!'elegere
limitatd a dezvoltirii progresive la unele dornenii re-
strlnse ale vie.tii sociale, de aqa-nurnita ,,tratare pozi-
tivd a noliunii de progres", cum o denumeqte Ray-
rz Claude L6vi-Strauss, Anthropologie structurale,Paris, Plon,
r958, p. 370.
zs Ion Banu, Asupra formaliunii sacia,l,e ,rasiatice"r lu Reviot&
de filozofie nr, 2 din 1966,
44
rnorrrl Aron. Ideea esen!ial5 a unei asemenea tratdri este
r'r'i ;rrrl,orn vorbi despre progres nurnai abunci ,,cind are
loc lrc(rmularea trecutului gi prczentului, cind ne
1rrrl,cnr reprezenta succesiunea inlimp ca o adunare a re-
'z,rr ll,irt,t;lor activitd!ii urnane"2e. trn acest sens, no!iunea
rlc progresist ar avea un caracter pur canbitativ qi ar
lrrrl,r:ir ii aplicatf numai la dou[ domenii ale dezvo]td-
lii sociale: gtiin!a gi tehnica. Nu ar putea fi vorba des-
llr'o l)r'ogres in ceea ce priveqte societatea in general
,rrrrr unumite domenii ale vielii spirituale, ca morala,
rrllr ctc. De pe alte pozi!ii, la concluzii asemindtoare
rr.j rrrtge si Jean Lacroir, care se declari de acord cu
rl isl,inctia dintre prooese cumulative (stiinla, tehnica)
iri lrlocese necumulative (morala)30.
'I
n realitate progresul ;tiinlei nu inse amnd nurnai
r,r'rrll,crea nurn{rului oarnenilor de qtiinld, al laboratoa-
lclor'7 al revistelor qtiin!ifice, al temelor de cercetare.
l,) I liresupune - dupd cum s-a ardtat - si schimbdri
,,rrl ilative concre:Lizate in adincirea tablouiuigeneralal
rrrrl,urii, in aqa-numitele revolu!ii qtiin!ifice, care ex-
;rlim5. momentele cele mai semnificative, cotiturile
lrrrlicale in istoria qtiin,tei. Faptul cd aceste schimbdri
r,ulil,ative au de cele mai rnulte ori o expresie cantita-
l,ir,I nu este de mirare pentru nici un dialectician. E]
rrrr poate constitui un criteriu pentru o rupturS. ab-
rrolut5 intre procesele dezvoltdrii qtiinlei qi tehnicii,
,'irpabile de progres, qi cele a-le culturii, moralei, la
crrrc ideea de progres n-ar fi aplicabild, deoarece ele
nu ar fi susceptibile de mdsurS.tori cantitative. Mai
rrrult, chiar dac5. aspectele calitative sint esen,tiale in
st,udierea proceselor morale sau a dezvoltdrii artei, nu
lroL fi desconsiderate nici aspectele cantitative care
constituie adesea o expresie semnificativd a trasformS-
rilor care au loc in aceste domenii. De pildi, dezvolta-
rea culturii se exprimd in asemenea indici cantitativi
oa: numdrul scolilor, numdrul absolven,tilor qcolilor
medii qi superioare, num5rul cdr,tilor qi ziarelor tip6-
2e R. Aron, op. cit., p.77.
30 Yezi Jean Lacroix , Histoire et mystdre , Tournai, Casterman,
1962, p. 26.
45

rite qi tirajul lor, numdrul bibliotecilorqialvolumelor
pe care le conlin etc. Chiar si procesele cate a., loc in do-
meniul moralei au adesea o expresie cantitativd. Dez-
voltarea moralei socialiste in lara noastrd se mani-
festd astfel in grija sporitl fa,t,[ de avutul obqtesc, in
mrc..qorarea numdrului infracf lunilor sau, mai indirect .
in creqterea produc.tiei qi productivitalil muncii, in
creqtereanumdrului inova!,iilor etc. ln aceeasi ordine de
idei nu poate fi tlgSduitd existenla unor el'emente cu_
mulative in dezvoltarea artei qi moralei. Noile curente
artistice folosesc intr-o mdsurd mai mare sau mai micd
experien!a celor trecute. Cinquecento italian n-ar putea
fi explicat fird cercetdrile febrile din quatrocento si
din perioada anterioar5. Dg asem_enea-? nbile conceplii
morale nu apar nici ele p! loc gol, se fduresc p" ba2a
unui material existent, ihiar dacd diferi proiund de
acesta. Sohimbarea nu poate fi, asadar, caracterizati
doar prin iaturi cantitative, ci presupune eristenln
unor etape, stadii calitatiu difarite.
. c) .Considerarea schimbdrii atit sub aspect can-
titativ cit qi-sub .cel- calitativ, eviden.tierea faptului
cd etapele calitativ deosebite sint legaie intre e-le, ne
conduce ia o altd caracteristicd a dezvoltdrii progresive:
procesualit.at-ea. Termenul de proces si in spelX cel de
proces social este utilizat in inlelesuii diferite, ceea c"
il .face. pe l,augworthy s5-l considere ca pe unul din
cei rnai vagi termeni in sociologie3i. in caiul de fatd il
vom folosi in accep,tiunea de *"hi-b"r. caracterizatd
prin continuitate, legdturd tntre d,iferitele etapesz. 7n
acest sens procesualitatea este o trdsdturi definito-
rie, esen.tiald a progresului. Semnifica,tia primard a
,,superioritdtii" unui stadiu asupra altuia rezultd din
aceea cd el apare, se dezvoltd. pe baza acestuia din urmd.
Succesiunea diverselor stadii ale unui proces care decurg
unele din altele indicd sensul acestui proces.
^
3r Raussel L. _T,augworthy , Process in A Dictionary of the Social
Jciences,^edited by J. Gold and W.L. Kolb, N.Y.,'The Free
Press^of Glencoe, p. 5J8.
32 Intr-un sens asemdnS.tor este definitd procesualitatea qi la
Mac Iver gi Page, vezj op. cit, p. M.
46
lnt,reaga discu!,ie dintre istorism qi structuralism are
irr ccntrul ei tocmai problema existen,tei unui asemenea
H(lns? problema dacd intre diferitele moment-e ale unor
1,'',,t,es-e sociale exislS ,,filia!ie", continuitate sau dacd
rrcosl,ea reprezintfl simple deplasiri, ,,muta,tii" care ex-
r,lrrrl orice legdturd dintre ele.
tln exernplu caracterisfic de dezvoltare p_rocesualS-
rsl,c cel al
-for,Lelor
de produc,tie, in primul rlnd aI
I,clrnicii. Aqa cum ardta Marx, orice for.td de produc,tie
csl,o o for![ dobinditd, produsul unei activitdli anteri-
oirrc. Istoria tehnicii prezintd numeroa-se meandre,
,rroluri inutile in perspeitivd istoricd sau salt-uri neaq-
I,rrlrtate. Toate acestea-nu anuleaz5 insd faptul cd orice
,,r'irat,ie fundamentald in acest domeniu a trebuit sI
srr sprijine pe activitatea cumnlatS. a generaliilor an-
Iclioare.
Continuitatea in domeniul f or!,elor de produclie
rrrr inseamn[ insi dezvoltarea lind, netedd, permanent
irr acelaqi sens. In diferite domenii ale economiei, in
rl iferite etape ale istoriei, forlele de produc{ie s-au dez'
volbat inegil, in ritmuri gi forme variate. In primele
lrorioade aTe dezvoltflrii omenirii, ritmul a fost rieosebit
rlc lent, uneori imperceptibil. Perioade de stagna-re qi
clriar de regres temporar intrerup adeseaprogresul for-
l,c lor de produc!ie.
Asemenea fenomene au favorizat interpretdri anti-
isl,oriste care neagfl continuitatea dezvo]tdrii qtiinlei
si tehnicii ca.do pildd, aqa-numi{ul paradox ncolitic
iormulat de Claude L6vi-Strauss. In neolitic, dupd
l,rivi-Strauss, a avut loc o adevdratd revolulie con-
crctizatS. in apari.tia principalelor meqtesuguri qi ocu-
pra[,ii ale civiliza.tiei: ol5ritul, .tesutul, agricultura, do-
rrresticirea animalelor. Dacd ele n-ar reprezenta
rlccit o etapd a aceleiasi evolu.tii tehnice gi gtiin!ifice,
rr u ar putea fi explicatd oprirea acestui proces' faptul cd
rnai multe milenii de stagnare se intercaleazd intre re-
voluf ia neoliticH si stiin!a contemporand. Solu!ia p-ara-
rloxului rezid5., dupii L6vi-Strauss, in admiterea a doud
moduri fundamental distincte de gindire: gindirea
magicd, sdtbaticd (care nu constituie, in concep!ia
ctnologului francez, un inceput, o schild a unui intreg
47

inc5. nerealizat ci un sistem bine articulat, cu trds5tu-
rile sale proprii) qi gindirea qtiin!ific5,,,domesticd".
Aceste doui rnoduri de gindire nu sint ,,in func.tie de
doufl stadii inegale de dezvo]tare a-le spiritului uman, ci
de doud niveluri strategice la care natura se las{ ata-
cata prin cunr-ragterea QLiinl jljca''re.
Intr-o altd luclare, C1. L6vi,Strauss se ridic[ impo-
triya inoercdrilor de a stabili intre elenienteie de acelasi
tip ale unor culturi diferite reia!,ii de filia[,ie ,si diferen-
liere progresiv[ asemdndtoare a0elora pe care paleonto-
logul le descoper5 in evolu!ia fiinlelor vii: ,,Validitatea
istoricd a reconsiruc!iilor naburalistului
- aratd Levi-
Strauss-este garantabS, in ultirn[ analizS, de legXtura
hiologici a reproduci,iei. DimpotrivS., un ciocan nu
nagte niciodatd alt cioca.n; intre doud u.nelte identice
sau intre dou5. unelte dif erite, dar asemindtoare,
exist{ qi va exista totdeauna o discontinuitate radicald,
care decurge din aceea cil una nu provine din cealalt5,
ci fiecare dintre ele dintr-un sistern de reprezentdrisa.
Concepliile lui Cl. L6vi-Strauss conlin o adrnirahild
pledoarie pentru egalitatea raselor (Raymond Aron),
o introducere ln universul nekrinuit de complex al
culturilor primitive distruse, de cele mai multe ori
fdrd mild, ln numele unei cuituri ,,superioare". Analiza
subtild fdcuti de etnologul francez trds[turilor speci-
fice ale gindirii ,,s[lbatice" a deschis noi orizonturi
cercetdrii qtiin!,ifice in acesi, domeniu: Ar fi insd exa-
gerat a trage de aici conclrrzia unei discontinuititi
iadicale int"re diferite stadii ale culturii materiale.
Un ciocan nu naqle, intr-adevdr, alt ciocan, dar intreg
procesul care duce la fdurirea unor noi unelte porneqte
de la cele existente, de la cunoqtin!,ele acumulate adesea
in cursul a numeroase generalii. Aqa cum ardta Marx,
fald de care L6vi-Strauss manifesti o deosebitd preluire,
considerind cd se apropie de co.nceptia acestuia3s,
,,prin simplul fapt oi fiecare generatie noud gdseqte
33 Claude L6vi-Strauss, La pensde sauaage, Paris, Plon, 1966,
p.24.
3a Claude L6vi-Strauss, Anthropologie structtlrale , Paris ,
Plon,1958, p. 7.
t5 Op. cit.,p.369,
48
l.r'[,clo de produclie dobindite de genera,tia anterioar5,
,,','lr i u"t"isc drept materie primi -pentru
o produc!ie
',,ur,i,
se creeazS. in isLoria oamenilbr o inldnluire, se
l,,r'rrrcaz[ istoria omenirii, care este cu atit mai mult
,,,1,,.ia omenirii, cu cit se dezYolte mai mult{orleledg
r,r',rrlrtctie ale oamenilor qi, prin urmare, relaliile Jor
i ,
',
i,, i,'Iid. f)c al t,f el irr numeroase ai Le parli a le operei
Irrlc Cl. L6vi-strauss reilunld la atitudinea sa antiisto-
'rsl;i
in considerarea culturii omenirii, sus!'i*ind c[ dis-
l)uncrca in spa,tiu qi succesiunea in bimp oferS pers-
i,r,r,t,ive echivalente.
Ncgarea caracterului de proces al schimbdrilor ln
,t,,,u,I'r-iut-for,telor cie produc!ie este caracLerist i.cd si
rr,,'rlii lui Althusser, cire incearca sd dea marxismu-
i,,l n iGrpt"bare in spiril sl'rucLulalist' AsLfel, Et.. P?li.
j',"'. IrliiErnd
"uolutrionismul,
respinge ideea Iilial.iei
i,' lo.."tiunea miiloacelor demuniS' O astfel de Iilia-
I.ic ar exisla doar inlrc meqtequg qi manufacturd, aeeasta
itrrr,i.*n conservind toate caracterele celuidintii' Ma-
ii,i,,lnse, care inlocuiegte ansamblul uneltei si al for-
i,'i cle muncd rpe"iai ir"l*, r,-u, fi intru nimic produsul
,"r't,luLiei acestui ansamJriu. ,,Ea ocupd pur qi simplu
,,,,uioti loc. Ea inlocuieqbe siJtemul precedent prin alt
rirrl.it, continuitatea nu este intre elemente sau indi-
r izi, r,i inlre funcliuni"37.
Din cele arS.tate mai sus rezultd cd Balibar admite
I'ilia{,ia doar in cazul unei schimb[ri cantitative, schim-
l,a.el- calitativS. pe care o re,prezint5' aparilia maqinii
l'iind separatd in'mod radical de orice proces anterior'
'l'r"cina'peste caracterul evident nedialectic al unei ase-
n!{,r}ea conccp!ii, rtu pulenl totuqi.omiLe faptul cd unul
rlin elemenLdlb esenl-iale ale maqinii' maqina-rrnealtd,
rrrr face, in sLad iile iniliale ale produc!rer-maqrnrste'
rllciL sd reproduc5. intr-o forrnd modificaLd aparalele
si uneltele'r,, .nt. lucreaz5' meseriaqul sau muncitorul
inanufacturier. Marx insistd asupra unei asemenea ex-
1rii""1ii genetice a produc!iei ma$iniste. Respingind, de
36 K. Marx qi F. Engels, Opere, vol' 27, Bucureqti, Editura
politich,1966, P.429.
'-";; ioorc eriioit.t, R. Establet, E' Balibar, Lire le ,,Capital",
t,ome II , Parls, I4asPero, 1966, P ' 237 '
49

Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres

Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (6)

Similar to Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres

Similar to Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Borgeanu, Constantin - Eseu despre progres