Dictionar de ghicitori

OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Ce vieţuitoare
Umblă dimineaţa în patru picioare,
La prânz în două,
Şi seara în trei?
Am un pom
Cu ramurile-n jos,
Şi cu rădăcina-n sus.
Spuneţi-mi acum anume:
Ce pom e acel în lume
Care ramurile sale
Toate le are la vale
Şi vinele, rădăcina
Îi stau în sus, cu tulpina?
Tare ca criţa şi slab ca oul;
Ghici, cine este?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Sunt două scăunele;
Pe scăunele —
Un polobocel;
Pe polobocel —
Un bostănel;
Pe bostănel —
Pădure,
Prin pădure
Umblă lupii.
Am o crăcană;
Pe crăcană — un poloboc;
Pe poloboc — o cobiliţă;
Pe cobiliţă — o tărtăcuţă;
Pe tărtăcuţă — o pădure,
Şi în pădure râmă porcii.
Am două crăcănuţe;
Pe crăcănuţe —
Un ştiubeiaş;
Pe ştiubeiaş —
O căpăţână;
Şi pe căpăţână —
Un huci.
Dicţionar de ghicitori

OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL
La o margine de crâng —
Două blăni de blid;
Lângă două blăni de blid —
Doi luceferei;
Lângă doi luceferei —
O moară ferecată.
Un dovleac
Cu şapte găurele.
Sus pădure,
Jos pădure;
Sub pădure — două lacuri;
Între lacuri — o muchiuliţă;
Sub muchiuliţă — un bordei;
În bordei sunt două ţarcuri.
Am o pădurice;
Lângă pădurice —
Două poienice;
Lângă poienice —
Două luminice;
Lângă luminice —
Ţarcă spurcăcioasă;
Lângă ţarcă spurcăcioasă —
Moară pietroasă;
Lângă moară pietroasă —
Ţap-ţaparig.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) FIRUL DE PĂR, PĂRUL
În pădure mă dusei,
O nuia îmi tăiei;
Când locul căutai,
Eu nu-l mai aflai.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE
La o căpăţână de vultur —
Două jumătăţi de blid.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE
Pe-o margine de zăvoi
Stau două bliduri moi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII
Două bobileie de argint:
Cât le arunci, atât se duc.
Ce e?
Am două pietre nestemate:
Încotro le-arunc, acolo se duc.
Doi luceferei,
Privesc lumea cu ei.
Am două lumini
De ajung până la cer.

Două ape-aprinse
Sub două păduri întinse.
Am doi berbecei:
Acum sunt în curte,
Acum sunt în munte.
Am două turturele
Mici şi frumuşele.
Cât le-arunc,
Atât se duc.
Am doi porumbei,
Toată lumea se-oglindeşte-n ei.
Am doi pui de greieraş,
Joacă sub un păltinaş.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL
Am două ferestre:
Dimineaţa se deschid,
Şi seara se închid.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL
Sunt doi fraţi gemeni:
Vor să se vadă,
Dar un munte îi desparte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GENELE
Pădure deasupra,
Pădure dedesupt.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE
Am două surori gemene,
Ce dorm de-a-n picioarele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE
Pe coasta castelului —
Frunza pătrunjelului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE
Iepuraş
Sub rozoraş.
Pe două deluşele
Stau două săgeţele;
Sub două săgeţele
Sunt doi luceferei;
Te vezi mereu în ei.
De vrei ca să-i ghiceşti,
Citeşte-n ochii mei,
Şi-i vei vedea pe-ai tăi.
Sub două păduri întinse —
Două ape-aprinse.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OBRAJII
Am doi fraţi,
Care nu se pot vedea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA
O căsuţă
Plină cu osuţă.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA
Am o râşnicioară:
Toată ziua râşneşte,
Şi noaptea se opreşte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII
Am o coşăriţă
Plină de oiţă.
Am un coşerel
Plin cu mieluşei.
Sus masă,
Jos masă,
La mijloc
Fasole-aleasă.
Am un oboraş
Plin cu iepuraşi.
Am o poieţică
Plină de cârlani albi.
Într-o poiană
Pasc două herghelii de cai albi.
În jurul lacului mic,
Pietre albe stau chitic.
Am o fântână largă
Plină de pietricele albe.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI LIMBA
Am o sobă
Cu cociorbă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA, OCHII ŞI URECHILE
Unul numai cuvântează,
Doi se uită şi veghează,
Iar alţi doi, care-au rămas,
Stau şi-ascultă fără glas.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII
Două rânduri de soldaţi
În straie albe îmbracaţi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE
Săcuşori albi
Sub streşini roşii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE
Între două maluri roşii
Stau moşnegi bătrâni la sfat.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA
Albişorii treieră,
Roşioara mătură.
Bălan treieră,
Roşa-ntoarce.
Am o vacă într-o luncă,
Stă-ntre lupi, şi n-o mănâncă.
Am un grajdi cu cai albi,
Şi numai unul roşu,
Şi cel roşu
Bate pe toţi cei albi.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Ghici ghicitoarea mea:
Ce şade-n apă făr’ să putrezească?
Ce şade-n apă
Şi tot se adapă,
Omu-mbătrâneşte,
Ea nu putrezeşte?
Am un butucaş de tei;
Umblă prin bordei
Şi strigă: Maftei, Maftei.
Am o căţeluşă roşie,
Care bate totuna
Printr-un gard alb de os.
Ce-i mai dulce
Şi totodată mai amar pe lume?
Oase n-are, nici aramă,
Dar şi pietrele le sfarmă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CERUL GURII Care cer n-are stele?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL
Am un ciocănaş de piele
Cu două găurele.
Ciocănel cu două borte:
Fără el, rar ai păreche.
Am un fluieraş
Cu două borticele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NARA
Toată lumea
Nare are,
Dar şi popa
Are nare.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUCII
Ieşi, Ilie,
Din chilie,
Că te-aşteaptă cinci la uşă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA
Sub muche de deal —
Două cozi de cal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA
Sub călcâiul unui deal —
Două cozi de cal moscal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BARBA
Fetele şi femeile n-au
Şi nici doresc să aibă;
Bărbaţii o ţin de o podoabă,
Iar când o au
Cearcă să se curăţească de ea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GÂTUL
Drăgan la noi,
Drăgan la voi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE
Am doi saci de secară,
Ei pot sătura o ţară.

Am doi saci de năgară:
Dacă n-ar fi sacii de năgară,
N-ar mai fi lumea în ţară.
Pere nu-s, şi-s dulci;
Cu ele te culci.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE
Am un munte;
Pe munte sunt două dealuri,
Şi pe dealuri sunt doi nasturi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Bate fără încetare,
Începând de la născare;
Iar când ceasul a sosit,
Atunci şi ea a tăcut!
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Am o iconiţă roşie
Şade lipită-n perete.
Nimeni n-o ştie
Numa’ eu şi Dumnezeu.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Alună pe tobă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL
Cuibul ciocârlanului
În mijlocul Bărăganului.
În mijlocul Prutului
Stă cuibarul cucului.
Cuibul berzei
În mijlocul bălţii.
În mijlocul lacului
Este cuibul dracului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILE
Furculiţă cu cinci dinţi,
Căpătată din părinţi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILE
Am o grebluţă cu cinci dinţişori,
Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) VÂNA
Balaur vărgat,
În pământ băgat.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIELEA
Ce se coase singură,
După ce se rupe?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE
Am zece copilaşi
Cu câte-o jumătate de căciulă-n cap.
Peste tot găseşti în lume
Cinci fraţi cu acelaşi nume.
Două mame au
Câte cinci feciori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE MÂINII ŞI UNGHIILE
Am zece cai
Albi,
Toţi
Cu postăvile-n cap.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) PALMA
Am
O latnică
Platnică
Ghiscovatnică
Cu cinci
Lătnicele
Plătnicele
Chiscovătnicele.
Şi făr-acea
Latnică
Platnică
Ghiscovatnică
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
Ghiscovătnici.
Şi făr-acele cinci
Lătnicele
Plătnicele
Ghiscovătnicele
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
Ghiscovătnici.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE
Am doi căluşei
Cutreier lumea cu ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE
Am doi căluşei
Tineri sprintenei,
Numai să m-arunc pe ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am două vaci roşii:
Când le duc la apă,
Se uită acasă;
Când le duc acasă,
Se uită la apă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am doi boi:
Când mă duc la fântână,
Ei cată acasă;
Când mă duc acasă,
Ei cată la fântână.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA
Cimiligă-cimilea,
Ocolesc lumea cu ea.

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA
Ce-i mai scump în lume,
Şi ce preţuieşte
Mai mult ca toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ce nu poţi cântări?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
Nuia
Vâjia,
Ocolii ţara cu ea;
Mai rămase un crâmpei,
De-l făcui obor de miei.
Nuieluşă argirea,
Coprinsei lumea cu ea
Şi-o pusei tot acolea.
Nuieluşă vânjăţa,
Înconjor lumea cu ea.
Am un cal sprintenel
Şi-nconjor lumea cu el.
Păsărică minunată,
Ocoleşte lumea toată.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ce fuge mai repede decât toate?
Ce trece prin perete,
Şi nu-l sparge?
Cine zboară fără umbră
Şi se-ntoarce fără zgomot?
Ce-i nevăzut,
De alţii neştiut,
Când îi dai drumul,
Înconjoară pământul?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA
Ce se leagă cu gura,
Şi nu se dezleagă cu mâna?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA
Dacă-i dulce, mult aduce,
Dacă-i rea, fug toţi de ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL
Ce-i mai dulce decât dulce,
Şi pe talger nu se duce?
Ce e dulce şi mai dulce,
Şi pe taler nu se taie?
Ce e dulce şi mai dulce,
Îl alungi şi nu se duce?
Ce e dulce, foarte dulce,
Şi nu poate să se-mbuce?

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VISUL
Mă vedeţi şi nu mă vedeţi,
Nu mă puteţi vedea decât nevăzând;
Eu vorbesc fără ca să vorbesc,
Fără să mişc, mă mişc, alerg;
Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr;
Ce sunt dară?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI RÂSUL
Râsă-mi-se,
Îngâmfă-mi-se,
Măr se face,
N-ai ce-i face.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI PLÂNSUL
Un butucel de jele
Cu două găurele.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Ce apă este-n lume fără nisip?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA
Apa cea mai lină
Şi mai făr-de tină.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI FOAMEA
La masă făr’ de mine nu stai,
Totuşi nu vrei să mă ai;
Când mă ai, chiar te grăbeşti
De mine să te lipseşti.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI NECAZUL Ce e mai amar şi mai amar?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL
Care om
Nu ascultă cântece?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL
Cine are urechi
Şi nu aude?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MICROBUL Ce e cel mai mic în lume?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI JUNGHIUL
Restei rece,
Prin inimă trece.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA VIAŢA
Cinel-cinel:
De ce-o lungeşti,
De ce mai scurtă-o faci.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ANII VIEŢII
Douăzeci de frumoşi,
Patruzeci de voinici,
Şaizeci de înţelepţi,
Optzeci de nebuni.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, OAMENII ŞI SOARELE
Negurile se ridică,
Viermii capete ridică,
Talger de-aur se despică.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, COCOŞII ŞI OAMENII
Munţii se revarsă,
Diblele cântă,
Viermii se mişcă.

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)
Trece nevăzut,
Repede de necrezut,
Nu fuge, nu sare,
Rost mare în lume are.
Fuge fără de picioare
De n-o prinzi
Nici de-a călare.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Ce fuge fără picioare?
Ce trece pe dinaintea ochilor
Şi nu-l poţi vedea?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL PIERDUT
Ce nu poţi cumpăra
Cu toate bogăţiile din lume?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIA
Nodurel legat cu gura,
Te-nnoadă pe totdeauna.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIA
Ce nod cu gura se-nnoadă,
Şi cu mâini nu se deznoadă?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BĂTRÂNEŢEA
Cărăruie-ruie,
Peste umeri suie,
Peste umeri pleacă,
Umerii s-apleacă...
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BASTONUL BĂTRÂNILOR
În pădure fusei,
Al treilea picior ajunsei.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA SUFLETUL
Am o lădiţă
Cu o porimbiţă:
Dacă zboară porumbiţa,
N-ai ce face cu lădiţa.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA
Cine nu mai întreabă
Dacă vrea să meargă
Sau dacă-i pregătit
Pentru călătorit?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA
Am un iepuraş
Cu urechile de caş:
Eu vreau să i le mănânc,
El mă apucă de gât.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MORTUL ŞI CEI CARE-L DUC LA GROAPĂ
Pe cea gură de vale
Vine-o matahală mare,
Cu cinci capete,
Patru suflete
Şi-o sută de degete.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA COŞCIUGUL (SICRIUL)
Cine îl face nu-i trebuie,
Cine îl cumpără nu e pentru el,
Şi cui îi trebuie
Nu-l ştie şi nu-l vede.

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CLOPOTUL LA ÎNMORMÂNTARE
Sus cântă,
Jos plânge.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TOACA LA ÎNMORMÂNTARE
Ţăndurica bradului —
Jalnica pământului.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CIMITIRUL (ŢINTIRIMUL)
Care-i satul
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu lucrează?
MEDIUL FAMILIAL COPILUL ÎN FAŞĂ
Sufleţel nevinovat,
Mai rău ca un hoţ legat.
MEDIUL FAMILIAL LEAGĂNUL
Suflet ţine,
Suflet n-are.
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA
Am o floare-aleasă,
Şade singură în casă,
M-adastă să vin la masă.
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ
Merge dada pe cărare:
Patru mâini, patru picioare,
Patruzeci de unghioare.
MEDIUL FAMILIAL OMUL CU FEMEIA, FIUL ŞI FIICA
— Ivaivas,
Ivaivas,
Unde-ai mas?
— La un cap de oraş.
— Ce-ai văzut,
Ce-ai auzit?
— Ce să văd,
Ce să aud?
Am văzut un cocoş
Ş-o găină,
C-un pui
Ş-o puică.
MEDIUL FAMILIAL TATĂL CU FIICA
— Bună ziua, omul cu omoaia!
— Mulţumim dumitale,
Dar nu sunt omul cu omoaia;
Muma lui e soacra mumei mele.
Ghici, ce rudă sunt?
MEDIUL FAMILIAL PĂRINŢII
Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alţii jumătate,
Iar alţii deloc.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA)
Toată ziua: cioca-cioca;
Vine sara: boca-boca.
Pac, pac,
Prin copac.

Am o fată mare,
Cu capul de fier,
Cu coada de lemn:
Intră în vâlcele,
Scoate la nuiele.
UNELTE GOSPODĂREŞTI SECUREA CÂND LOVEŞTE LEMNUL
Am un pui de grec,
Face-ndec,
Îndec,
Îndec.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL PE UMĂR
Când merge de-acasă,
Acasă cată;
Când vine din pădure,
În pădure cată.
UNELTE GOSPODĂREŞTI BARDA
Cam aşa, cam aşa,
Cam paraţatachiştea.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
Pe pârăul din Cioatcă-Boatcă,
Este-o vulpe hârcă moartă;
Dă din coadă hâr-pocăr,
Vulpe albastră în păr.
Ardelean taie-n deal,
Aşchiile cad în vale.
Gânj gânjuit,
Şarpe potcovit.
Are dinţi mulţi şi mititei
Şi nu suferă niciodată de ei.
Boulean
Oţălean,
Împungaci
Şi scurmaci,
A mâncat,
S-a bălegat,
Şi pe dată-a măturat.
Am un bou:
Intră-n coşar
Şi lasă coarnele-afar’.
Am un junc, ce cu gura rumegă
Şi cu coarnele flutură.
Am un berbec negru,
Şi scoate miţe albe.
Cinel-cinel:
Am un godăcel,
Cu râtul de oţel.

Cinel-cinel:
Picior de purcel,
Învelit în cojocel.
UNELTE GOSPODĂREŞTI RINDEAUA (GEALĂUL)
Am un purcel
Cu trupul de lemn,
Cu limba de oţel:
Înainte curăţeşte,
Şi în urmă netezeşte.
UNELTE GOSPODĂREŞTI CLEŞTELE
Cui cu cui
Se scoate-afară.
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL
Am un copil:
De-i dau pace,
Stă şi tace;
De-l iau în braţe,
Plânge.
Când îl iau, ţipă şi suspină;
Când îl las, s-alină.
Am o scroafă cu purcei:
Unu-n mână dacă iei,
Toţi guiţă.
UNELTE GOSPODĂREŞTI MENGHINA
Ce e mică şi umflată,
Şi la fălci stă mereu dreaptă?
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOCILA
Pe pământ – lemn,
Pe lemn – apă,
Pe apă – piatră,
Pe piatră – fier,
Pe fier – carne.
UNELTE GOSPODĂREŞTI PIVELE BĂIEŞILOR (ŞTEAMPURILE)
Trei dau,
Trei stau,
Trei se uită,
Trei ascultă.
CASA, LOCUINŢA CASA
Sub pădure grămădită
Şade lumea învelită;
Ziua de soare fugită,
Noaptea de lună pitită.
Am o grădină din patru pereţi,
Împărţită-năuntru în mai multe părţi,
Şi deasupra pusă o pălărie.
Am o vacă năzdrăvancă
Şi-i vorbesc maţele din ea.
Am o cloşcă:
Noaptea strânge puii,
Şi ziua-i risipeşte.

Puii – vii,
Cloşca – moartă.
CASA, LOCUINŢA CASELE
Moşinoi lângă moşinoi,
Numai bune pentru noi.
CASA, LOCUINŢA CORTUL
Ce casă-i pe care
Într-o clipă o făcea,
Într-o clipă o strângea,
Şi pe cal o punea?
CASA, LOCUINŢA BORDEIUL
Casă cu două rânduri:
Sus câinii,
Jos stăpânii.
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞ
Am o vacă mare
Cu ţâţa-n spinare.
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞ
Am o bivoliţă,
În frunte c-o ţâţă.
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞA
Ursul şade,
Urechea îi bate.
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞA
Am un bou ce şade,
Şi urechea-i bate.
CASA, LOCUINŢA PEREŢII CASEI
Patru fraţi stau faţă-n faţă,
Şi nu vorbesc.
CASA, LOCUINŢA COLŢURILE CAMEREI
Patru fraţi se văd în faţă,
Dar nu pot ca să se prindă.
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Vacă brează:
Cu coarnele iernează,
Cu trupul vărează.
Am o vacă:
Cu trupul în casă,
Cu coada şi coarnele-afară.
Am doisprezece boi:
Toţi se culcă p-un căpătâi,
Şi nicidecum nu se-mpung.
Am nouă fraţi,
Toţi pe-un căpătâi culcaţi.
CASA, LOCUINŢA CRĂPĂTURA ÎN CASĂ
Ce e făcut la casă
Fără mână de om?
CASA, LOCUINŢA CUIUL
Hoţul intră în casă,
Şi capul afară-şi lasă.
Am un om mic:
Eu îl bag în casă,
El numai trupu-l vâră.
Capu-l lasă-afară.

Trupu-mi vărează,
Şi capu-mi iernează.
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT
Jumătate e în casă,
Jumătate e afară.
Am un moş într-un picior.
Ghici, ce e?
Pui cucuieţi,
La cumătra în pereţi.
CASA, LOCUINŢA ACOPERĂMÂNTUL CASEI
Am o manta largă, mare
Şade pe patru picioare
Şi rabdă şi la ploaie, şi la soare.
CASA, LOCUINŢA ACOPERIŞUL ŞI PERETELE CASEI
Două surate
Se-ntrec care de care
Să fie mai curate:
Una — cât se spală
Şi se-mbală,
Şi-i tot cioară;
Alta — o dată-n an spălată,
Ca ghiocu-i de curată.
CASA, LOCUINŢA ŞINDRILA
O mie încheiate,
O mie descheiate,
O mie să fiţi,
O mie nu ghiciţi!
CASA, LOCUINŢA STREAŞINA CASEI
La Ilie —
Pălărie
Şi pe vară
Şi pe iarnă.
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEI
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acasă dacă m-aduse,
Vătaf de curte mă puse.
Nici în casă, nici afară;
Talpa mea e drum de ţară.
Orice musafir vine
Trece peste mine.
CASA, LOCUINŢA UŞA
Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine;
Când pleacă afară,
Eu îl petrec iară.

Acasă dacă m-au adus,
Primitorul casei m-au pus.
Toată ziua: huhuri la deal,
Huhuri la vale,
Iară sara: huhuriă-hohoară.
Tilic afară,
Tilic în casă,
Titilic cine mă lasă.
Şi afară, şi în casă.
Ghici, ce e?1
Am o fată:
Cine vine îi dă brânci.
Ursul stă,
Urechea-i bate,
Rămân scorburi destupate.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI VÂNTUL
Leica ţufudeica,
Nea Stan fluierătorul.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI MASA
Am două fete:
Una umblă şi nu mănâncă,
Alta stă şi mereu mănâncă.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI PATUL
Unul zice: “De-ar veni
Noaptea, să mă hodinesc!”
Altul zice: “De-ar veni
Ziua, să mă uşurez!”
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI CUIERUL
Avem o babă şi-un moşneag:
Baba umblă toată ziua,
Şi nu-i îmbrăcată,
Iar moşneagul stă pe loc,
Şi-i îmbrăcat.
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII
Căţeluşe
Jucăuşe,
Toată ziua latră-n uşă.
Intră-n casă, ies afară,
Tot pe mine mă omoară.
Cine vine, cine pleacă,
Îi dă mâna doar oleacă!
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII
Ziua în plimbare
Mereu mă pornesc
Noaptea mă pun iară
Casa să păzesc.

CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII
Ce şade la uşă
Şi plânge din guşă?
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL)
Am un frate cu buricu-n spate:
Cum îl prind de buric,
Face uic-uic!
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL)
Când îl bagi iese,
Când îl scoţi intră.
CASA, LOCUINŢA VERIGA PENTRU LACĂT
Ziua sunt uitată,
Stau şi moţăiesc.
Noaptea mă pun strajă,
Casa să păzesc.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Am un dulău bătrân,
Şade cu uşa lângă sân.
Tortel-bortel,
Îi scurmi maţele c-un surcel.
Am o cătănuţă tare,
Ţine uşa în spinare.
Cocoş berg,
Legat de gard.
Cerceluş cu toartă,
Nime’ nu mă poartă,
Da’ mă tot acaţă
La uşa din faţă.
Am o găină buhuiată,
În cămară încuiată;
Când o descui,
Haţ cu mâna de cucui!
Nu latră, nu muşcă
Şi nici nu împuşcă.
În casă
Pe nimeni nu lasă!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Mutul de la uşă?
CASA, LOCUINŢA CHEIA
Am o purcicuţă vijneaţă:
Când o prinzi de urechi
Face fâşti în coştireaţă.
CASA, LOCUINŢA CHEIA Cine intră mai întâi în casă?
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE
Nici în casă, nici afară;
Ia, aşa, o dârdâială.
Nici în casă,
Nici afară,
Nici în cer,
Nici în pământ.

Jumătate e în casă,
Jumătate e afară!
La mătuşa în perete
Sunt trei găini boghete.
Sunt atât de apropiate,
Le-ai crede alăturate;
Una cu-alta nu-i certată,
Dar nu se văd niciodată.
Ghici ghicitoarea mea:
Care sunt ochii casei?
CASA, LOCUINŢA GEAMUL
M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
Să ţes pânză fără de rost.
CASA, LOCUINŢA GEAMUL
Lumina prin ce trece
Şi nu se opreşte?
CASA, LOCUINŢA SCARA
Două lemne
Odolene,
La mijloc
Un braţ de vrescurele.2
CASA, LOCUINŢA SCARA
Am două reţe
Hodrobeţe,
Celelalte — mărunţele.
CASA, LOCUINŢA CĂRĂMIDA
Din pământ mă nasc,
În apă mor,
La aer mă veştezesc,
Şi la foc mă întăresc.
CASA, LOCUINŢA PARATRĂSNETUL
Bici de foc cumplit
Peste cer zvârlit,
Dar tot focul lui
Îl prind întru-un cui.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
Acas’ dacă m-aduseră,
Horă-mprejur mi se puseră!
În pădure sunt născută,
În pădure sunt crescută,
Din pădure sunt adusă
Şi la mare cinste pusă.
În pădure naşte,
În pădure creşte;
Vine-acasă,
Şi e mare jupâneasă.

Patru picioare are,
Dar să şi le mişte
Nu e’n stare!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL
Acasă dacă m-aduseră,
Vătaf pentru stat mă puseră.
Sub un singur coperiş
Patru fraţi se ţin proptiş.
Am picioare, dar nu merg,
Oboseala o-nţeleg.
Am un purcel de tei
Fâţa-fâţa prin bordei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Acas’ dacă m-aduseră,
Frumos sovon îmi puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Peste zi şed deşartă,
Seara mă încarcă,
Dimineaţa mă descarcă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA ŞI UŞA
Am două surioare:
Una aşteaptă seara, să se odihnească,
Alta — dimineaţa, să se primenească.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA
Am trei fete într-o casă:
Una zice că de-ar veni duminica,
Să se gătească,
Alta zice că de-ar veni noaptea,
Să se odihnească,
Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie,
Că mie totuna-mi face“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL
Ce-i gata,
Şi tot trebuie gătit?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI POLIŢA
Trei fărtaţi
Încerturaţi;
Unul zice: „Bună-i ziulica!“
Altul: „Ba-i mai bună nopticica!“
Da’ mezinul totdeauna:
„Ba mie, zău, mi-i totuna!“

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI CULMEA
Am trei surori; una zice:
„De-ar veni ziua, să mă uşurez!“
Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“
A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA
Şichilinga-binga,
Tatanica puf.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA
Cine are pene,
Şi nu zboară?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINA
Pielea vacii-i la pârău,
Vaca stă unde dorm eu.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA
Trei surori din ceea casă stau la sfat;
Una care-i mai leneşucă zice:
„Bine hodinesc eu ziua!“
Alta, hărnicuţă foc:
„Ba hodina mea-i la noapte!“
Iar mezina:
„Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE
Iau iepei şaua din spate,
I se văd maţele toate.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE
Am o vacă sură,
Cu maţe de pânzătură.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
Şi-o pusei mai acolea.
Cuturuşă
După uşă.
Tăfălog-tăfălog,
De la uşă pân’ la foc.
Nu-s frumoasă,
Fac frumos,
Stau posomorâtă-n jos.
Învârtită
Şi legată
Şi ţepoasă,
Noduroasă,
Dă ocol mereu prin casă.
Strâns prea tare, Doroftei
Geme, bietul, sub curmei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA GUNOIUL DIN CASĂ
Împrejur mă învârtii
Şi-n ungher mă grămădii.

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Ţândră mândră,
Stă în grindă
Şi arată la oricare
Chipul, faţa, cum o are.
Eu n-am, din făptură,
Nici limbă, nici gură,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
Şi-oricât se mânie,
Tot va să mă ţie.
Eu sunt anasură
Fără ochi şi gură.
Eu orice-oi vedea,
Ţie ţi-oi spunea.
Am o surioară-n lume,
Şi drept ca ea nimeni nu spune.
N-are limbă şi nici gură,
Şi-arată orice făptură.
Lipie pe lipie,
Foaie ververichie.
Te-am văzut într-un loc
Unde n-ai fost
Şi nici nu puteai să fii vreodată.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA ULCICA ÎN CUI
Moşul cela din perete,
Cu mătuşa de-o ureche.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI
Am doi uncheşi la un loc,
Stau cu spatele la foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI
Timofei şi Doroftei
Stau în vatră mititei.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA
Albă şi sulemenită,
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vază,
Iarna toţi mă-mbrăţişează.
Iarna toţi grămadă
La tine venim,
Vara dacă vine,
De tine fugim.
Baba mea cu părul breaz,
Numai iarna are haz.
Când viscoleşte şi-ngheaţă,
Eu strâng pe muta mea-n braţă.
Am o vacă bălaie,
Care mănâncă şi lemne, şi paie.

Mănâncă toată ziua,
Şi tot flămândă rămâne.
CĂLDURA ŞI LUMINA CASA ŞI SOBA
Am o casă,
Şi-n ea o fată.
Când lipseşte fata,
Îngheaţă casa.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA ŞI LEMNELE
Am un grajd împărătesc,
Unde caii se topesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,
Tata lungu,
Ion fluierătorul,
Şi soru-mea:
Uite-o, nu e.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,
Tata lung,
Nenea fluiericiul,
Şi lelea zupăiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)
Am un sac
Plin de mac;
Şade-n jos cu gura,
Nu-şi varsă strânsura.
Am un sac cu mac,
La amândouă capetele dezlegat.
Am un sac rotund,
Fără nici un fund.
Ursu’ pe bordei.
Cine zi şi noapte tutun fumează,
Şi nu se mai satură?
Sus pe casă aşezat
Şi fumează ne-ncetat.
Ciutur-mutur cel bătrân
Şade sus şi bea tutun.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI PARA FOCULUI
Tata lung,
Mama lată,
Şi cumnata fâlfâiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL
Tata lungul,
Mama lata,
Nenea fluierătorul.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL
Mama lată şi tata gros,
Cântă-n fluieraş frumos.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL
— Unde te duci, strâmbule?
— Ce mă întrebi, găunosule?

CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL
— Unde mergi tu, răsucitule?
— La ce mă-ntrebi, găuritule?
Că la coadă-a aurit,
Nu ca tine, tot cănit.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI PÂINEA
Tata înalt,
Ginerele turbat,
Maica milostivă,
Surioară albă.
CĂLDURA ŞI LUMINA FIARELE COŞULUI
Şade moşul pe corlată,
Şi-i atârnă nasu-n vatră.
CĂLDURA ŞI LUMINA CORLATA ŞI COŞUL
Am patru fraţi,
P-o mânecă de cojoc băgaţi,
Şi toţi beau tutun cu lulelele.
CĂLDURA ŞI LUMINA CREMENEA ŞI AMNARUL
Năstrapă din apă,
Ginere din lume.
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA (SCĂPĂRĂTORILE)
Mireasa-n pădure,
Ginerele-n Ţarigrad,
Şi nuna în gârlă.
Rage Rujana din pădure
Şi cerbana din genune,
Şi taur
De la faur.
Mama-i din pădure,
Tata e din târg,
Şi eu după prund.
CĂLDURA ŞI LUMINA AMNARUL, IASCA, CREMENEA ŞI SCÂNTEIA
Viţelu-n târg,
Vaca la munte,
Şiştaru-n prund,
Laptele se duce-n vânt.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA
Cimilică
Mititică,
Nici de Vodă nu-i e frică.
E mai mică decât un purice
Şi mai grea decât o majă.
Uite-o
Nu-i.
Iote-o, nu-i;
Dacă nu-i,
Nici eu n-o spui.
Cinghiliţă
Minghiliţă,
Pâc! Pâc! tirichiţă.

Cum naşte, muşcă,
Cum muşcă, moare.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA ŞI FUMUL
Ţinţiriga-n fugă,
Toroipanu — după ea.
CĂLDURA ŞI LUMINA CHIBRITUL
Beţişor de tei,
Fără dânsul piei.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Am un bour roşu:
Unde paşte
Multă vreme
Se cunoaşte.
Unde se culcă Boian,
Se cunoaşte şi-ntr-un an.
Unde doarme boul roşu,
Nu mai creşte iarbă verde.
Am un giunc roşu:
Unde zace într-o sară,
Se cunoaşte într-o vară.
Cât a păscut Bujor într-o sară,
Nu creşte iarbă într-o vară.
Am un bou roşu:
Când îl uzi, moare.
Am un bou bujor,
Şi nu-l pot scoate
Cu funia din ocol.
Am un armăsar nebun:
Unde se tăvăleşte,
Iarba nu mai creşte.
Păsărică mică,
Nu bea, nu mănâncă,
Pe unde-atinge, frige.
Am un copil:
Tot mănâncă şi nu se mai satură.
Vântu-l stânge,
Vântu-l încinge.
Cât de mic,
Dar noaptea tot se vede.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Ce e mai tare ca fierul şi oţelul?
CĂLDURA ŞI LUMINA PARA FOCULUI ŞI CAHLIŢA
— Unde mergi tu, răsucită?
— Ce mă-ntrebi tu, găurită?
Coada mea e-ntraurită!
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)
Aur — bucăţele,
În gura sobei mele.

Ce pui în apă
Şi moare pe loc?
Îl bag roş în apă
Şi iese negru.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL
Părinţii acum se nasc,
Şi copiii-s în vârful casei!
Ta-său nu-i făcut,
Şi fi-său joacă pe casă.
Tatăl încă nu s-a născut,
Şi copilul i-aleargă prin sat.
Popa-n casă,
Pletele-i pe casă.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL, SOBA, COŞUL ŞI FUMUL
Sora mea-nflăcărată,
Mama groasă,
Tata lung
Şi nenea fluierător.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
În foc s-a născut,
De foc a fugit,
De foc despărţit,
Iute a murit.
Ciută mohorâtă,
Umblă şovăită.
Toderel
Din firicel,
Sus se suie
Din căţuie.
Copil negru-vânăt,
Cioară fără aripi,
Tata este roşu-luminos
Şi zbor în rotocoale până la nori.
Moş Stan lungul
Măsoară crângul.
Se suie moşul în pod
Fără scară,
Fără mâini
Fără picioare.
Iese moşul din strâmtori
Şi se-nalţă pân’ la nori.
N-are mâini, nici picioare, nici gură,
Umblă singur prin şură,
Taica-l scuipă şi-l înjură.
El nu răspunde nimica:
Suie-n pod, să caute purcica.

Ori îi iarnă, ori îi vară,
Suie-n pod fără de scară.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Ce se suie fără aripi?
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL, VATRA ŞI CORLATA
Tata lung,
Mama lată,
Cumnata şovâlcăiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)
Am un cal negru:
Când îl bag între cei roşii,
Pe toţi îi goneşte
Şi-i risipeşte.
Am un ocol de boi:
Când bag un taur negru-n el,
Toţi boii-i împrăştie.
Am un moş bătrân
Şi stă cu nasu-n scrum.
Undrulas
Cu nasul ars.
Ispas
Cu capul ars.
CĂLDURA ŞI LUMINA JARUL ŞI UJOGUL (VŞTRAIUL)
Am un grajd
Cu doi boi roşii,
Numai unu-i negru
Şi pe toţi îi dă afară.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL, SOBA ŞI JĂRATICUL
Tata lung şi-ncârligat,
Mama lată
Şi-afumată,
Iar băieţii — mărunţei,
Iese tata-afar’ cu ei.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE
Cresc departe,
Cresc la munte,
Iar când acasă mă aduce,
Bucăţele mă face.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE
Primăvara înverzeşte,
Toamna-ngălbeneşte,
Şi iarna te încălzeşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA VREASCUL RUPT
Indoitură
Cu pocnitură.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL ŞI VATRA
Rage buha din cenuşă,
Şi buhaiul din pădure.
CĂLDURA ŞI LUMINA CRĂPĂTURA LEMNELOR
Ghici una:
Ce nu pui la car cu mâna?

CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA
Eu în toată viaţa
Mereu strălucesc,
Dar cu strălucirea
Mă şi prăpădesc.
Mititeaua
Umple-argeaua.
Mică-mititică,
Bagă ziua în argea.
Dobra grasa
Umple casa.
Lui Ioan lungul
Îi pică mucul.
Trup de său
Şi inimă de bumbac rău.
Am o fată
Cu inima de feştile.
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL
Omuşor de lut,
Cu părul de foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL
Ce-i mic cât pumnul,
Şi vede-n toată casa?
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA
Sus casă,
Jos casă,
La mijloc fereastră.
Ţândră mândră,
Stă în grindă
Şi luceşte,
Te orbeşte.
Am o babă burduhoasă,
Face casa luminoasă.
Şade doamna pe corlată,
Luminează casa toată.
O lalnică-palnică,
Până nu se va lălnici
Nu se va pălnici.
Lalnica-palnica,
Ghici covalnica!
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII
Într-un vârf de arinaş
Se zăreşte-un sorinaş.
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII
Am un şarpe în iaz;
În fiecare sară îi arde capul.
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ
Stejar verde,
Vârfu-i arde.

CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ
În stâncă fusesem;
După ce mă scoaseră,
Frumos mă curăţiseră
Şi să luminez mă puseră.
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC
Pe sârmă se-ntinde,
Şi-n casă s-aprinde.
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC
Urzitoare-nalte,
Fire răşchirate.
Stele aurii
Ard şi-n plină zi.
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRIC
L-au legat pe nea Ilie
C-un curmei de bagdadie
Şi-l hrănesc printr-o frânghie,
De ia foc la scăfârlie.
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRIC
O prăsadă atârnată,
Dar nu poate fi mâncată.
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREA
Pe-o colină sau pe sat —
Jăratic împrăştiat.
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREA
Şi la badea în unghere
Ard acuma stele.
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA
Un balaur,
Solzi de aur,
Stă în munte priponit,
Apă bând necontenit;
Şi pe nări cum suflă para,
Luminează toată ţara.
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA
Cloşca-n vad s-a pitulat,
Risipindu-şi puii-n sat,
Însă noaptea, grijulie,
Îi hrăneşte pe-o frânghie.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Lată patelată,
Peste lată — îmbojorată;
Peste îmbojorată —
Crăcănată;
Peste crăcănată —
Măciucă;
Peste măciucă —
Limpezeală;
Peste limpezeală —
Gălbeneală;
Peste gălbeneală —
Hurduleţ.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Şade lelea lată;
Peste lelea lată —
Lelea vâlvoroată;
Peste lelea vâlvoroată —
Lelea durdulia;
Peste lelea durdulia
Şade badea burduhoiul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA, BURCA2 ŞI SPUZA
Lată;
Peste lată —
Bosumflată;
Peste bosumflată —
Chioara cu ochi.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA ŞI FUMUL
Uţuţui la Călmăţui,
Iapa este
Murgul nu-i.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL
Am un moş bătrân:
Tot mănâncă, şi nu se satură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL
Am o cămaşă:
Numai din petice făcută,
Şi nu-i împunsă niciodată cu acul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS
Din afară-ntunecos,
Dinăuntru luminos.
Pe sub râpile râpite —
Ciute negre, mohorâte.
Şade naşul sub uluc
Şi fumează din ciubuc;
Apoi, după ce-a fumat,
Îl hrănesc cu aluat.
Urşii —
În sat.
Câinii nu bat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL CU PÂINE
Veni titirigile;
Luă pipirigile,
Rămase doctorul gol.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTUL Ce stă rezemat fără picioare?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTUL
Am un ciuciulete
Şade la perete.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BĂŢUL ŢESTULUI
Dubas
Cu capul ars.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL)
Unul stă,
Şi unul dă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL)
Lenea dă,
Şi munca stă.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIULIŢA
Am o raţă fărfăreaţă,
Numai cu coada se negoaţă:
Nici pe mere,
Nici pe pere,
Numai pe nuci,
Bucate dulci.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
În pădure cioca-boca,
În câmpie mi-ho-ho,
Iar acasă lipa-lipa.
Aşchiuţă din pădure,
Mi-ho-ho din câmp
Şi liop-liop în casă.
Roată uscată,
Cu păr ferecată,
În cui acăţată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ce nu ţine apă?
Cinel-cinel:
Sus bat dobele,
Jos curg negurile.
Jup în deal,
Jup în celălalt deal,
În vâlcea
Tot ningea.
Icea banc,
Icea ţanc,
Devale ninge.
În pădure naşte,
În pădure creşte,
Vine-n sat şi joacă neveste.
În pădure naşte,
Pre râturi paşte;
Mama dacă o suceşte,
Ninge de hâieşte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE)
Ciontei-bontei,
Picioare de cotei.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE)
Sunt trei fraţi,
Numai c-o căciulă-n cap.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE, CEAUNUL CU APĂ ŞI MĂLAI ŞI FĂCĂLEŢUL
Cracaia,
Negraia,
Albuş,
Gălbenuş,
Moş Neculae deasupra.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)
Am o vacă neagră:
Când o mulg
O întorc cu fundul în sus.
Am o vacă neagră:
Cum fată viţelul,
Îl mănâncă lupii.
Am o vacă neagră:
În toate zilele fată,
Şi băieţii stau împrejur grămadă.
Vacă bălţată,
În toate zilele fată.
Hurbuz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
Sub laiţă pus,
Cu mămăligă uns.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA) CIOBANULUI
Am o haită neagră:
Toţi munţii aleargă,
Şi numai urdă fată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI TOARTA
Punte strâmbă,
Vale-adâncă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA LA FOC
Am un bou negru şi altul roşu,
Cel roşu linge pe cel negru.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE
— Scurtă, groasă, un’ te duci?
— Mă întreabă ciorbul,
Negru ca corbul!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE
— Scurtă, grasă, un’ te duci?
— Răşchirat, la ce mă-ntrebi?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA
— Dobro groaso, un’ te duci?
— Arso-n burtă, la ce mă-ntrebi?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA
— Scurto, groaso, un’ te duci?
— Arso în fund, de ce mă-ntrebi?
Unde eu mă duc,
Tot ţie ţi-aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI FEDELEŞUL
A plecat hurdu-burdu la fântână
Şi s-a întâlnit cu arsa-n fund.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COMĂNACUL LA CĂLDAREA DE FIERT VINARS
Bute pe bute,
Sus coadă de vulpe.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELESTEUL)
Într-o vale-adâncă
Descântă un popă de brâncă.
Iese moşul din colibă,
Cu nasul plin de mămăligă.

În pădure crescui,
Acasă dacă m-aduseră,
Mămăligă să fac mă puseră.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA
Din pământ născui,
În lume trăii,
Şi când murii,
În gunoi mă pomenii.
Am fost la săpat;
La palme m-au luat,
În foc am intrat,
La târg am plecat.
Mulţi ani am slujit,
Pe toţi am hrănit,
Şi când am căzut,
Ţăndări m-am făcut.
Am o mătuşă
Cu guşă:
Toată ziua horcoteşte,
Iar noaptea se odihneşte.
A trăit
Ne-a hrănit,
A căzut,
S-a prăpădit.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALELE
La mama sub perete —
Tot găini boghete.2
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA CÂND SE IA DE PE FOC
Cinci în brânci,
Neagra-nainte,
Tuţuruş pe urmă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2)
Am un frate
Cu buricu-n spate.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2)
Clopul tetei
Pe gura fetei.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ABURUL
Cimurcei ce-i?
Ce nu stă-n oală?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIA
Am o copilă:
Când îi dau mâncare plânge,
Când nu-i dau, tace.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIA
Şade baba în cotruţă
Şi-o tot linge-un pui de mâţă.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GRĂTARUL
Cât am trăit,
Pe foc m-a pârlit;
Iar dac-am murit,
În drum m-a azvârlit.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BLIDELE (STRĂCHINILE)
Pe la noi pe sub perete —
Tot găini boghete.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA
Fată mare-n comândare —
Nici colac, nici lumânare.
Buturuguţă uscată:
O ridici încărcată
Şi o laşi jos uşurată.
Buturugă cam prelungă,
Cine-o are vrea s-o ungă;
O ridică încărcată
Şi o lasă descărcată;
Când e plină,
Toţi se-nchină;
Când e seacă,
Toţi s-apleacă.
Găinuşă-ncărcăţâcă,
Ţuşti la moşu-n poieţâcă.
Vrăbiuţă-ncărcăţică,
Huştiuluc în poieţică.
Am un cal:
Când îl sui la deal îi sătul,
Când îl scobor la vale-i flămând.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ
Într-o vale-adâncă
Multe ciori s-aruncă.
Am o sută de găini.
Şi stau toate cu coadele peste gard.
De la locul lui Istrate
Ies coţofanele-ncărcate.
Am nişte boi:
Dau să-i bag în obor,
Şi ei intră numai cu capul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ
Lupul intră în moară,
Şi coada-i rămâne-afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ
Viţei mulţi într-o coşară,
Şi toţi cu coadele-afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAINICUL
În stomac e apă,
În nas — o sită,
Are o singură mână,
Şi aceea pe spate.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL
Buturugă bulbură,
Şade jos şi tulbură.
Trupinică scorbură,
Şade jos şi bolbură.
Am un lemn scorboros,
Pe care-l bat fiind jos,
El nu tace,
Ci tot face:
“Diitai geeantai!”
Am o babă şi-un moşneag,
Buf! în oala cu chişleag.
Ulduc — bulduc,
De barbă-l duc,
De barbă-l aduc.3
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL ŞI BĂTĂTORUL
Hurdu-burdu prin cămară,
Ia-l de păr şi dă-l afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BOTA
Hurduc-burduc,
De mustăţi te duc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA)
Cinel-cinel:
Am o gâscă, cioantă-boantă,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar smânceşte,
Ia poftim şi mi-o gâceşte!
Cimurcei, ce-i?
Am o iapă,
Tot de coadă-o duc la apă.
Am o vacă albă
Şi-o duc de coadă la apă.
Am o iapă sureapă:
Când o duc la apă
De coadă o duc,
De coadă-o aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)
Slabă şi subţire,
Grei cercei mai ţine!
Acasă dacă m-aduse,
Cercei grei îmi puse.
Este-o babă-ngheboşată,
Şi tot cu cercei se poartă.
Mare, lungă,-ncovoiată,
La capete înfierată,
Şi pe umăr e purtată.

Mă duc cântând
Şi vin plângând.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA CU COFELE
Mă duc cu cerceii seci,
Şi vin cu ei plini.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL
Am o vacă
Cu ţâţa-n spinare.
Am o gâscă şoaită-boaită
Şi cu gâtul şui-burlui.
Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
Ciuşti cu tine-n pârăuţ!
Cât am trăit,
Ţi-am fost de toate foloasele;
După ce am murit,
Mi-ai aruncat oasele.
Burduf-burduf:
De barbă-l duc,
De barbă-l aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA
Am o raţă toaipă-boaită,
C-un picior turlui-burlui,
Şi unul păhărniceşte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA
Am o raţă goibăraţă,
Cu grumazu şoibăroi.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ
Am o fată urâtă şi scobită,
Cine vine o sărută.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ
Am un băiat,
Cine vine îl pupă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA
Gâlgăuţ
În pârăuţ.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA
Am o fetiţă,
Sărutată de toţi în guriţă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL
Retevei umflat,
La fund retezat,
La cap piperat,
Şi umblă prin sat,
Se dă peste cap,
Spune că e beat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL
Pistornic bumburat,
Se dă peste cap.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŞIPUL3
Şaiculaş
Baiculaş:
Cine n-a ghici,
Capul i s-a suci.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GÂTUL STICLEI
Cine ştie:
Care gât n-are
Nici carne,
Nici vine?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DOPUL
Moşneguţ în pielea goală,
Ţine vinul de năvală.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL
Hurdur-burdur,
Din pădure-adus,
Sub laiţă pus.
Am un moş–bătrân:
De barbă-l duc,
De barbă-l aduc.
Acasă de m-a adus,
Plin cu apă m-a pus.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCA
Într-un câmp înrotat
Şade vlădica umflat.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus
Şi-n pivniţă pus.
Am o vacă mare
Cu ţâţa-n spinare
Şi-o mulg pe la coadă.
Am o găină cucuiată.
O ţin în pimniţă-ncuiată;
Şi cum întru s-o descui,
Îi pui mâna pe cucui.
Lina
Magdalina,
Cu smicele pe spinare,
La buric,
Calabalic,
La inimă, veselie;
Ghiciţi, boieri, ce să fie?
Lemnu’ ţine balta,
Şi balta ţine lemnu.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CERCUL PE BOLOLOC
Ce-i rotund
Şi fără fund,
Şi de vin
Îi pare bine?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TÂLVUL1 (PÂLNIA)
Coada vulpei
Pe dăoaga buţei.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o pasăre roşioară,
Pe la guşe gălbioară;
Şi mai are puţin glas,
Şi nu mă-ndur să i-l las.
Am o puică cucuietă,
Şede-n căsoaie-ncuietă;
Doar să mor să n-o descui,
Să-i pun mâna pe cucui.
Am o raţă
Şoantă-boantă,
Din picior ţurlui-burlui,
Ghiciţi-o, că eu v-o spui.
Am o gâscă şoancă-boancă:
La grumaz e slăbănoagă,
Din clonţ îmi păhărniceşte,
Trudeşte-te de-o ghiceşte!
Cocoş potcovit,
De nuntă gătit.1
Găinuşă potcovită,
De nuntă însovonită.
Am o vacă de lemn,
Şi viţelul e om.
Ce e?3
Broască-ţăstoasă,
În cui atârnată.
Am o fată mare
Şi-o atârn de plete în cui.
În pădure m-am născut,
În pădure am crescut,
Apoi de om sunt făcută,
Toată lumea mă sărută
Şi necazurile-şi uită.
Am o toitană
Dolofană,
Câţi o rotesc
Se-nveselesc.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
În şurub legat,
În cui aninat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) HÂRDĂUL
Ciutuc-butuc,
De urechi te-apuc.

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA
Fierul ţine gorunul,
Şi gorunul — apa.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA CU VARZĂ (CADA CU CURECHI)
Alunul ţine gorunul,
Gorunul ţine tăul,
Tăul ţine broaştele.
HRANA ŞI BĂUTURA MEIUL
Soarele-l soreşte,
Vântu-l răcoreşte,
Găina-l înghiţeşte
Şi se prăpădeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL (ŞI MEIUL)
Cotcobâna
Umple mâna.
HRANA ŞI BĂUTURA FĂINA (PRIN SITĂ)
Ce intră prin grădină
Şi nu face urmă?
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL
Când îi slab,
N-are os;
Cându-i gras,
Totu-i os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂ
Tata gros,
Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂ
Burtea gros,
Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGII
Am două gâşte
Într-un gâtlej.
Am doi lupi
Într-un gât.
Doi câini gâtuiţi
Peste poartă azvârliţi.
HRANA ŞI BĂUTURA OMUL CU DESAGII
Pe valea lui Berbeluş,
Un curcan cu două guşi.
HRANA ŞI BĂUTURA TRAISTA
Am o vacă:
Când o duc la câmp
O duc sătulă;
Când o-aduc acasă,
O-aduc flămândă.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)
Turtel,
Burtel,
Buză de viţel.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)
Când eu mâna bag în spuză,
Pe boanca apuc de buză.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST
Am un bou mare,
Care de-abia are loc în coşare.

HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST
Am o vacă,
Când o bag în grajd,
E fără piele.
Când o scot,
E cu piele.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
Din pământ în soare
Din sac în dogoare.
Chinuită
Şi muncită,
Peste tot locul bortită;
Cine-o are îi bogat,
Cine nu, îi om sărac.
Cu ciomege m-au lovit,
Între pietre m-au strivit,
Chiar în jar am fost băgată,
Cu cuţitul spintecată,
Dar deşi mă chinuieşte,
Lumea-ntreagă mă iubeşte,
Toată lumea mă doreşte.
Roată rotită,
De om muncită
Şi de lume-nghiţită.
Rotică, roticea
Şi mâncă lumea din ea.
Am o găină
Cu creasta de făină.
HRANA ŞI BĂUTURA FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂINII
Uf şi uf! de scoţi sudori,
Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică;
Pe sub boltă faci şurhu,
Stai, că o mănânci acu...
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA
Dobra grasă,
Făr’ de oasă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA
Cimel-cimel:
Clăoi pe apă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA FĂCUTĂ ÎN CEAUN PE PIROSTRII
Cu crăcaia
Şi negraia
Faci mălaia.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA ŞI PÂINEA
— Bună dimineaţa, călcâie crăpăcioase!
— Mulţumesc, nesaţiul casei!
— Bună dimineaţa, saţul casei!
— Mulţumesc, cinstea mesei!

HRANA ŞI BĂUTURA SAREA
Apa mă naşte,
Soarele mă creşte,
Toată lumea mă iubeşte.
Iar când mama mă-ntâl-neşte,
Mă omoară, mă topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE
Ce îngheaţă vara
Mai iute decât iarna?
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE DE MAMĂ
Ce se mănâncă
Şi nu se pune pe masă?
HRANA ŞI BĂUTURA CAŞUL ÎN ZĂR
Am un inel,
Care doarme în fundul bulboanei.
HRANA ŞI BĂUTURA BRÂNZA
La cea de jos,
Să-mi dea carne burghioasă,
Albă, fără oase.
HRANA ŞI BĂUTURA OCHII DIN CAŞCAVAL
Cu cât am mai multe,
Cu atât cântăresc mai puţin.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Albaie
În paie.
La cea de jos,
Să-i dea vin şi cu rachiu,
Tot într-un buriu.
Şi vin, şi holercă,
Tot într-o balercă.
Am un butoi necercuit
Şi ţine şi vin, şi rachiu osebit.
Am un poloboc:
Dacă se strică
Nu-l poate nici un butnar tocmi.
Am un buglenaş
Cu vin şi cu vinars,
Şi nu se amestecă.
Ghici, ce e?
Am o bărbânţă
Cu două feluri de brânză:
Una înălbeşte,
Alta-ngălbeneşte.
Vinu’ voivodesei
Şi cu-a-mpărătesei
Stau într-un butoi
Şi nu se-amestecă amândoi.

Am o casă văruită,
Peste tot este boltită.
Am o căsuţă
Micuţă,
Văruită,
Şi până ce n-o spargi
Nu poţi să intri-ntr-însa.
Am o cămăruşă
Plină de mâncăruşă,
Pe nicăiri n-are uşă.
Var văruit,
Zid zidit,
Fără uşi, fără ferestre.
Sus albuş tare,
Jos albuş moale,
La mijloc galbenă floare.
Cine n-are cap deloc,
Coadă deloc,
Şi se face dobitoc?
Ce se naşte din însufleţit,
Şi-i neînsufleţit?
Ce nu poţi să pui
Să şază în cui?
Arunci sus, îi alb.
Pică jos, îi galben.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLBENUŞUL OULUI
Am spart gheaţa
Şi-am aflat aurul.
HRANA ŞI BĂUTURA COAJA OULUI
Am o cămaşă fără nici un refec,
Fără nici o deschizătură.
HRANA ŞI BĂUTURA CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂLBAŞUL)
Am un balaur mare
Şi-l pun în frigare.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLUŞCA
Inelul doamnei
În fundul oalei.
HRANA ŞI BĂUTURA SLĂNINA
Ţigan afumat
În cui agăţat.
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREA
Ce-i mai dulce pentru gură
Şi-i strâns cu alergătură?
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREA
Ce e mai dulce şi mai dulce
Şi prin bâzâit s-aduce?
HRANA ŞI BĂUTURA UNTDELEMNUL
Ce stă în umezeală
Şi nu se udă?
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTE
Tărtăcuţă roşie,
Plină de cârmojie.3

HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTE
Roşu ca focul,
Uite ca dracul.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER
Cinga, linga-linga,
Lega-ţi-s-ar limba;
C-un fir de mătase neagră,
Limba-n gură ţi se leagă.
Ghemuleţe creţe
Umblă prin judeţe.
Am un măr creţ
De la un precupeţ.
Ce-i din lumea mare-adus
Şi la mare masă pus?
HRANA ŞI BĂUTURA PĂTLĂGICA MURATĂ
Vârâi mâna-ntr-o găleată
Şi scosei pe lelea beată.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piele,
Jos piele,
În mijloc mălai cu miere.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA
Turtă peste turtă,
Şi la mijloc urdă.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA
Petec peste petec,
Sus pe desuietec.
HRANA ŞI BĂUTURA BOMBOANA
Ghici, ghicitoare mică
Cât oul de rândunică:
Rândunica nu-l cloceşte,
Iară-n gură se topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA RACHIUL
Tu mă faci om!
Eu te fac neom.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
Sângele Domnului
În capul omului.
Lie,
Lie,
Ciocârlie,
Că la nunta noastră joacă
Sfânta poamă busuioacă.

Cingălie,
Dingălie,
Vino de la-mpărăţie,
C-am să-ţi spun o mare bucurie:
Că s-a măritat
Novidita,
Înflorita,
Feţuiala snopului,
Floarea busuiocului,
Iar la nuntă
Cine-i joacă?
Joacă:
Sfânta poamă busuioacă.
La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Şi fac poznele adese
Celor ce mă prisosesc.
Cine aduce sănătate, bucurie,
Dar şi nebunie?
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI
Merge moşul prin sat
În cojoc de brad,
Cânii după el nu bat.
Nebunul satului,
În cămaşă de lemn.
Nebunul satului,
Îmbrăcat în coaja păcatului.
Gorunul ţine nebunul,
Nebunul nebuneşte oamenii.
Bolundul satului,
Cu cojoc de lemn.
HRANA ŞI BĂUTURA BRAGA
Dobra, subţirica,
Umple putinica.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ
Am doi moşnegi:
Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.
Am doi moşnegi
Cu barba şargă,
Când se-ntâlnesc
Se trag de barbă.
Am doi moroi,
Se trag de barbă
Amândoi.
Am două mâţe,
Care se trag de mustăţi.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RAGILA DE LÂNĂ
Lătăruşcă, ruşcă
De bagi degetul
Te muşcă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUIORUL ÎN FURCĂ
Iarna,
La toată casa
Pom înflorit.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Cumetriţa supărată
Şade tot nepieptănată.
Când o piepteni, îi pică părul.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Am o vacă:
Câtă-i ziua o mulg,
Până rămân numai cu coarnele pe ea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS
Cinel-cinel:
Cinci sub streaşină, şi-i plouă,
Cinci muncesc, şi n-au nici rouă.
Am cinci voinici,
Şed sub streaşină şi plâng,
Şi cinci aleargă-n vale şuierând.
Cinci mulg
Şi cinci aleargă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Hur în sus,
Hur în jos,
Pică noaptea burduhos.
Foltea-n sus,
Foltea-n jos,
Foltea vine burdios.
Am un purcel,
Şi-l ţin de coadă
Până se-ngraşă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL
Sub un păltinaş
Joacă-un iepuraş.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL
Am un moşneag burduhos
Şi o babă strenţăroasă;
Pe moşneag îl sucesc,
Pe babă o smucesc.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL
Bete peste bete,
O mie-ncheiete.
Am un pui de urs,
Cu mii de bete-ncins.
Motofâlcă de purcea
Aruncată-ntr-o argea.
Îl ţii de coadă,
Dar el tot fuge de-a dura.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂŞCHITORUL
Hui în sus,
Hui în jos,
Hui un pui
De mătăhui.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA
Am un moşneguţ
Într-un picioruţ.
Oaie, oaie, oacănă,
Şade jos şi deapănă.2
Într-un vârf de plop
Joacă un iepure şchiop.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Am o căţeluşă;
Când îi dau cu palma,
Face: tudiriu-tudiriu!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Toată ziua răcneşte,
Şi n-o doare gura;
Toată ziua se-nvârteşte,
Şi nu ameţeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)URZITOAREA ŞI ŢEVILE
Am o iapă cu doisprezece mânji:
Când trag de căpăstru,
Nechează toţi mânjii.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Hotara —potara,
Sairea — boirea,
Hop — hop!
Hâţa-bâţa,
Boca-boca;
Hodorog!
Am o juncuţă,
În frunte cu steluţă,
În spate
Cu păcate,
În şale
Cu greşale,
În pântece
Cu descântece.
Murgu calcă-n vie,
Via se-ncovie;
Murgu-noată,
Dunărea îngheaţă.
Treapa-leapa,
Apa-ngheaţă.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PÂNZA ÎN RĂZBOI
O mătuşă îmbrăcată,
Suveicată,
Tot pe lat şedea culcată,
Două fete-i joacă-n spate:
Una sare, şi-alta piere.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢESUT
Am două fete:
Când una se goleşte,
Alta se primeneşte.
Sunt două fete:
Una se tot încinge,
Alta se tot descinge.
Am doi porci:
Unul e slab, şi altul gras.
Cel slab se îngraşă,
Cel gras slăbeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE
Aţe creţe
Puse-n beţe.
Baie creţe
Pe coteţe;
Eu le-ndes,
Şi ele ies.
Două plăşi lipite,
Peştele nu-l prinde.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA
Două lemne
Codolemne
Şi mai multe mărunţele.
Două lemne,
Două pene
Şi o mie de surcele.
Am o babă oarbă,
Care-ncheagă apele.
Am o fată:
Pe unde ea calcă,
Locul îngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)
Felie de pepene,
Trece sub poduri repede.
Felie de pepene,
Intră pe rost repede.
Iapa trece,
Marea-ngheaţă.
Şaica trece,
Dunărea-ngheaţă.

Păsărica ici-colea,
Măţiguşul după ea.
Am o păsărică:
Vâşti în crâng,
Vâşti afară.
Ţuşti, şopârlă, printre gard,
C-un fir de iarbă
Legat de barbă.
Peste gheaţă
Pe su-gheaţă
Printre ele
Cânt-o raţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDREAUA
Am o iapă:
Până n-o înhămi de coadă,
Nu trage.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Ce e mic, mititel,
Îngrădeşte frumuşel?
Mititel-mititel,
Mai lungă-i coada decât el.
Ce fuge mereu la vale
Şi-şi lasă maţele-n cale?
Ilie trece pe vale
Şi-şi lasă maţele-n cale.
Todirel,
Mititel,
Face gardul frumuşel.
Alecuţă mititel,
Cu buricul după el.
Gânganie fără suflare,
Urmă împletită are.
Am un cocoş:
Cu ciocul urzeşte,
Cu coada-mpleteşte.
Am o purceluşă:
Cu botul râmă,
Şi cu şoldurile astupă.
Am un bou:
Cu coada sparge,
Cu capul drege.
Am o capră albă,
Hamătă de coadă.
Mânz de fier,
Coadă de fuior.

Luciu-lucior,
Îi pun coadă de fuior.
Luciu luceşte,
Luciu străluceşte,
La gard mereu împleteşte.
Urechi are, dar n-aude,
E micuţ şi tot împunge.
Lunecuş, învârtecuş,
În haină-şi face culcuş,
Şi se leagă, şi se-nnoadă
Chiar cu propria sa coadă.
Intră, iese, intră iar,
Şi codiţa-şi lasă-n dar!
Aşchie lucioasă,
Coadă mătăsoasă:
Mereu găureşte,
Nu rupe, urzeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL
Am o căsuţă
Micuţă,
Şi are mai multe fereşti
Decât casele împăratului.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL
Am un băţ de carne
Şi-i pui tichie de fier.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)CÂRLIGELE PENTRU ÎMPLETIT CIORAPI
Am cinci cai:
Muşcă unul din botul altuia.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDRELELE, FIRUL ŞI ÎMPLETITUL COLŢUNULUI
Cu cinci pari şi c-o nuia
Lungeşti gardul cât colea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)HORBOTA (DANTELA) Ce-i făcut fără nivideală?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Două răţişoare
Călugăricioare:
Pe unde mergea,
Malul se surpa.
Două surioare
Foarte tăietoare:
Pe unde trec ele,
Surpă mălurele.
Două lungi alăturate,
Două scurte-ncârligate.
Două oţele,
Două inele,
Şade un cui între ele.

Am o vacă,
Până nu-i bagi deştele în ochi,
Nu paşte.
Două aşchii
Ş-un buric.
Două babe-ntr-un buric
Fac mereu
Târlic, târlic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE DE TUNS OI Cine face sâca-bâca pe sub strai?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MAIUL DE RUFE
În pădure naşte,
Vine la sate,
Şi sub mal răcneşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)BĂŞICA DE SĂPUN
Gârgolic peste colnic,
Şi-năuntru nu-i nimic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL
În pădure naşte,
Vine la ţară
Şi hăpăluieşte.
Merge în pădure,
Face cioc-boc,
Vine acasă,
Face treapa-leapa.
Am o căţeluşă cluşă,
Alatră p-o vâlceluşă.
Pe-o moviliţă năltuţă
latră o coteicuţă.
Latră căţeaua nevestei în bătătură
Şi-i sar dinţii din gură.
Latră alba la răscruce,
Şi din gură aţe-i cade.
Cinel-cinel:
Căţălusă
Din pădure-adusă,
Lătrătoare întreg satului pusă.
Am o căţea:
Pân’ n-o iau de coadă,
Nu latră.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABE
GLUGA
Păsărică cu cucui,
Ce mi-i da să nu te spui
C-am văzut izmene-n cui?3
CĂCIULA
Fedeleş rotund,
Bagă păru-n fund.

CĂCIULA
Bucium rotund,
Strânge păru-n fund.
CĂCIULA
Putinei rotund,
Bagă păru-n fund.
PĂLĂRIA
În vârf cumaş,
În poală gurelaş.
PĂLĂRIA
Scut pe soare, scut pe vânt,
Trebuie omului numaidecât.
PĂLĂRIA
Şi-nvârtită, şi rotită,
Şi se pune cu soarele-n pricină.
CĂMAŞA
Am trup, dar n-am corp;
Am gât, dar n-am cap;
Am mâneci, dar n-am mâini.
CĂMAŞA
Cine are un gât fără cap,
Două braţe,
Şi fără picioare?
CĂMAŞA
Am o cămară cu patru uşi:
Pe una intri,
Pe trei ieşi.
Şi când te crezi afară,
Eşti tot înăuntru.
PANTALONII
Intru pe-o uşă şi ieş pe două;
Când am ieşit pe cele două,
Sunt înăuntru.
PANTALONII
Cine nu poate alerga,
Deşi are două picioare?
CUREAUA
Noaptea — şopârlă,
Şi ziua — cerc.
OPINCA, OPINCILE
Am două covăţele uşurele.
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
OPINCA, OPINCILE
Am două albioare:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
OPINCA, OPINCILE
Am două legănuţe:
Ziua-s plinuţe,
Noaptea — goluţe.
OPINCA ŞI NOJIŢELE
Am o casă
Cu căpriori deasupra
Şi coperişul dedesubt.
OPINCA ŞI NOJIŢELE
Raţă
Cu maţele
Pe spate.

AŢA DE LA OPINCI
M-am dus în pădure
Şi-am tăiat o nuia lungă,
Şi-am îngrădit o poiată
Şi-o zăhată,
Şi mi-a mai rămas o bucată.
AŢA DE LA OPINCI
Am o nuia vergelea,
Vărguii ţara cu ea;
Mai rămase un crâmpei,
Făcui ocol la viţei.
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE
Corb negru,
Înghite ciolanul tot.
Am două ştiubeieşe:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
Am o groapă
Până la genunchi.
Am două surori:
Toată ziua-aleargă,
Seara după uşă se bagă.
Hoţ, coţ,
Când o scoţ,
Hâr, bâr,
Când o vâr.
BOCANCII
Am doi fraţi,
Cu sfori legaţi.
PICIORUL ÎN CIZMĂ
Piele peste piele,
La mijloc os.
PICIORUL ÎN CIZMĂ
C-un pai de şovar
Învelii o casă ş-un coşar;
Întâi îl învelii,
Şi-apoi îl mărtăcii.
CIZMA ÎNCĂLŢATĂ CU CIORAP DE LÂNĂ
Oala — piele de juncan,
Varza — lână de cârlan,
Şi cărniţa de mocan.
CIORAPUL
Lânosul
Poartă cărnosul.
COJOCUL
Am o pânză lungă, lată,
Nici prin iţă, nici prin spată,
Numai din cuţit tăiată.
COJOCUL
Oaie bălţată,
În spinare purtată.

MĂNUŞA
Lână peste lână,
La mijloc e vână;
Vâna se zgârceşte,
Lâna se clăteşte.
MĂNUŞA
Ce are forma mânei
Şi tot nu-i mână?
MĂNUŞA
Goluşică
‘Nflocoşică
CONCIUL
Într-un vârf de deal
Este-o potcoavă de cal.1
PIEPTENELE
Ţandără turcească,
Cine-o gici-o să trăiască.
PIEPTENELE
Bârnuţă de os,
Duce porcii în jos.
PIEPTENELE
Haidos-paidos,
Mână porcii-n jos.
PIEPTENELE
Cine are dinţi mulţi,
Şi nu poate muşca?
PIEPTENELE CU DINŢI LA AMÂNDOUĂ MARGINILE
Sus pădure,
Jos pădure,
La mijloc
E loc de joc.
PIEPTENELE ŞI BARBA
Am doi uncheşi,
Ce se trag de barbă.
PERIA
Gogoneaţa de purcea,
Fugi de-aicea, vino-ncoa.
PERIA
Motofâlcă de purcea:
Ţin cu mâna,
Dau cu ea.
PERIA
Totolina
Umple mâna.
BRICIUL
Cosor de fier,
Dă pădurea jos.
BRICIUL
Cu un plug de fier
Ar un munte de os.
BRICIUL
Cal cu dinţi de fier
Paşte muntele de păr.
BRICIUL
Am un boulean bălan,
Paşte părul pe ciolan.
CERCELUL, CERCEII
Usturime cu durime,
Când mi-i pui îmi pare bine.
CERCELUL, CERCEII
Încârligat şi-ntortocheat,
Şi de urechi e agăţat.

CERCELUL, CERCEII
Drot încârligat,
În carne băgat.
INELUL, DEGETUL ŞI INELUL
Şade Făt-Frumos
Pe un cal de os.
Urdel-burdel,
Băgat în coadă de viţel.
Frigarea de carne,
Şi puiul de aur.
OCHELARII
Sunt o şa,
Pe care nu călăreşte nimeni;
Sunt fereastră,
Dar nu la casă.
EVANTAIUL
Am o găină:
Când bate vântul,
Întinde coada.
CURTEA CASEI GARDUL
Acasă de m-aduse,
Păzitorul curţii mă puse.
CURTEA CASEI GARDUL
Acas’ dacă m-aduse,
În horă mă puse.
CURTEA CASEI GARDUL
O sută fraţi,
Unul lângă altu-nşiraţi,
Şi unul de altul legaţi.
CURTEA CASEI STÂLPII PORŢII
Doi boi tăvăluci,
Nu-i dai nici pe mere,
Nici pe nuci.
CURTEA CASEI ŞOPRONUL
Am patru fraţi,
Într-o căciulă băgaţi.1
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL
Căciula unchiaşului
În mijlocul bătăturii.
Am o vacă:
Iarna-i grasă,
Vara-i slabă.
Patru oameni
Poartă toţi o căciulă.
CURTEA CASEI PĂTULUL GOL
Am un bou slab-slab;
Mă uitai pe sub coadă-i
Şi-i văzui măselele.
CURTEA CASEI LESOIUL1
Într-o vâlceluşă
Latră-o căţeluşă.

CURTEA CASEI VALEUL2
Lungă, cotrovită,
În ea — nutreţ la vită.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Ciocârlan moţat
Strigă noaptea-n sat.
Sara, lângă smârc,
Hojma ţâpă-un cocostârc.
Am o gâscă potcovită,
Cu grumajii şoibârloibi:
Cu gura pahar clăteşte,
Multe boale curăţeşte.
Am o raţă cioaică
Boiacă,
Cu grumazul cioi
Bârloi,
Şi bea apă tulbureşte,
Rar voinic care-o gâceşte.
Am o vacă:
Toată lumea o mulge,
Şi laptele ei nu se isprăveşte.
Ce e-naltă,
Crăcănată,
Îndărăt cu jucărele,
Şi-nainte cu ghizdele.
Hoha-n sus şi hoha-n jos,
Coada hohei cât hoha.
Noaptea odihneşte,
Ziua cântăreşte.
Ion lungu
Îi spânzură bumbu.
Ivan lungu
Îi pică mucu;
Ivăneasa
Scorburoasa.
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂ
Căciula mutului
În fundul pământului.
Bâzdâbâc...
La popa-n gură!
Vine-un cap de vulturoi,
Buştiubuc în fundul apei.
Am o vacă:
Toată ziua bea apă
Şi nu se mai satură.

Am o fată de pandură,
Toată lumea-o pupă-n gură.
CURTEA CASEI CUMPĂNA ŞI CIUTURA
Urcă moşul şi coboară
Cu mătuşa subsuoară.
CURTEA CASEI GĂLEŢILE PUŢULUI CU ROATĂ
Două ouă de sitar
Intră popii-n posunar.
CURTEA CASEI FÂNTÂNA, CIUTURA ŞI CUMPĂNA
Una zice: „Ai să dăm“,
Alta zice: „Ai să stăm“,
Alta: „Aidi în scârcium să ne dăm“.
CURTEA CASEI APA ÎN FÂNTÂNĂ
Oglinda cerului
În adăpostul pământului.
ANIMALE DOMESTICE VITA
La cap – furcă,
La mijloc – cotargă cu fân,
La şezut – sită.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Cât a fost mic,
În patru trâmbiţi trâmbiţa;
După ce-a crescut mai mare,
Dealurile răsturna;
Iar când a îmbătrânit,
În crâşmă cu el juca.
Cât fusei mic,
Cântai cu patru fluiere;
Când mă făcui mai mare,
Mă purtai între două lemne;
Iar când îmbătrânii
Îmi veni chef să joc la horă.
Până-i mic,
Ţări cuprinde;
Dacă creşte,
Pământul risipeşte;
Dacă moare,
În joc sare.
Abia după ce-am murit,
La horă m-am veselit.
Când suge,
Când ară,
Când face din el ciobote.

ANIMALE DOMESTICE BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL
Un mort între doi vii
Trecea printr-un viu între doi morţi.
Şi zice viul dintre cei doi morţi
Cătră mortul dintre cei doi vii:
„Nu te vârî aşa avan,
Că dacă s-ar da viul la vii,
Rămân numai morţii!“
ANIMALE DOMESTICE BOII ŞI PLUGUL
Doi înainte vii,
Unul la mijloc mort,
Şi stăpânul la urmă;
Cel de la mijoc scormo-neşte,
Face pământul de rodeşte.
ANIMALE DOMESTICE BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINATUL
Patru neteplii
Duc patru sute de mii,
Şi le duc la împăratul
Şi le taie-ndată capul,
Şi le schimbă numele
Şi rămâne albele.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru împlântate,
Patru spânzurate,
Şi-o pleftură.
Patru-mpinge pământul,
Doi se uită-n cer,
Doi se uită înainte,
Patru dă datoria.
Patru merg,
Patru stau
Şi vamă dau.
Înainte furcă,
Înapoi mătură.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII
Sunt patru şipuşoare;
Stau cu gura-n jos,
Şi nu se varsă.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII
Am patru fraţi
Şi-mpuşcă într-un corci.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII, GĂLEATA, VIŢELUL ŞI ŞUŞTARUL
Patru fee,
Pastafee,
Ş-un fiu,
Ş-un rastafiu.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII ŞI ALE IEPEI
Caulea are patru,
Nihaha — numai două.
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII
Zece strâng,
Şi patru plâng.

ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII
Sus crăpată,
Jos crăpată,
La mijloc cinci trag de patru.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL
Când eram mic
Cântam din patru cavale.
Acum, când sunt mare,
Nu mai cânt din nici unul.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACII
Opt picioare trec prin apă
Patru numai mi se-adapă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
În pădure
Cioca-boca,
În târg
Mi-ho-ho
Şi acasă
Teapa-leapa.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
Mândru, înalt şi frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Şi te poartă în spinare.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI ŞAUA
Teleleaua pe cărare,
Cuciu-muciu pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)
Gâsculiţă cheptoşea,
Bine te mai ţii pe ea!
Îi şa,
Şi-i aşa,
Şi ţi-oi arăta-o,
Şi tot nu-i afla-o!
Hop pe şa şi lat-aşa,
Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti.
Pe sânge stă,
Sânge poartă,
Şi-n ea nu-i sânge deloc!
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL
Treapa-leapa
Pe cărare,
Hingher-mingher
Pe spinare.
Suflet — sus,
Suflet — jos.
Pe drum merge şi grăbeşte,
Unde încet, unde mai iute;
Urechi patru şi ochi patru,
Iară unghii douăzeci şi patru.

Şase am,
În patru umblu.
Patru fug
Şi două-atârnă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA
Deasupra suflet,
Dedesubt suflet,
Şi-n mijloc lemne uscate.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Dupa-dupa pe podele,
Tata ursu
După dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Tropa-tropa pe cărare,
Enghel-menghel pe spinare,
Tetea ursu
După dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE IAPA ŞI MÂNZUL
Stropa-stropa pe cărare,
Slatauzul după dânsul.
ANIMALE DOMESTICE CAII ŞI OIŞTEA
Un mort
Între doi vii.
ANIMALE DOMESTICE CUIUL DIN POTCOAVĂ
Ce se propteşte în cap,
Ca să-ţi intre-n tălpi?
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E un dobitoc
Foarte nătântoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
Are copite, dar nu-i bou.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL CU DESAGI
Pe valea lui Ivănuş,
O curcă cu două guşi.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Patru resteie
Duc un car de fân
Şi nu se fărâm.
De pe deal pe deal —
Când în şubă,
Când în caftan.
Am un car cu teie-teie
Şi curmeie
În patru resteie.
Am o manta mare;
Stă pe patru picioare
Şi în vânt, şi în ploaie.
Ghici, ce e?

ANIMALE DOMESTICE OILE ŞI CAŞUL
Am o mie de lebede
Şi fac toate un ou.
ANIMALE DOMESTICE BERBECUL
Trece badea mânios
Cu cojocu-ntors pe dos.
ANIMALE DOMESTICE COARNELE BERBECULUI
Încârligate,
Îmbârligate,
Pe vârf de munte-aşezate.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
Opt opintele
Şi patru izbele.
Patru bat,
Opt opintesc,
Mii şi sute se clătesc.
Două-n două se lovesc,
Patru-n patru s-opintesc,
Mii şi sute se clătesc.
Butură
Pe butură,
Mii de mii
Se scutură.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
Când a stat şi-a chiuit,
Căciuli mii s-au îmbulzit.
Ciugurele mărunţele,
Tot pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur cel bătrân
Şade jos şi bea tutun.
Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur ăl bătrân,
Merge-n urma lor cântând.
Alunele ciugurele,
Cântă moşul după ele.
ANIMALE DOMESTICE OILE, CIOBANUL ŞI CÂINELE
Ciugurele mânânţele
Merg pe drum înşirăţele,
Ciugur-mugur
După ele;
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-mânânţele
Stau şi dorm,
Halea — palea
Ţine calea.

ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ
Ce merge la apă
Şi nu se adapă?
Merge la apă cântând.
Vine-ndărăpt iar cântând,
Şi apă nu bea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea?
Strigă ragură din măgură
Şi gorgan din gaură,
S-aducă căldările.
Să mulgă mânzările.
ANIMALE DOMESTICE CAPRA
Barbă are,
Popă nu-i,
Coarne are,
Vacă nu-i.
ANIMALE DOMESTICE IEDUL
Am un pui de drac
Cu doi dinţi
De greblă-n cap.
ANIMALE DOMESTICE ŢAPUL
Ce are barbă.
Şi totuşi nu e bărbat?
ANIMALE DOMESTICE CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIROSTEIUL
Cineluş-cinel,
Cinel piciorel:
Cel cu patru picioare
Dă să-l mănânce pe cel cu un picior;
Cel cu doauă picioare
Îl apucă pe cel cu trei picioare
Şi-l aruncă după cel cu patru picioare,
Ca să-l scape pe cel cu un picior.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Unu ară,
Doi se miară,
Patru-mping,
Şi-un coţofling.
Patru opintoi
Ş-un târnăcop.
Unul ară,
Patru umblă,
Doi se uită,
Doi ascultă,
Unul dă cu biciul înapoi.
Patru opintitoare,
Două bourate
Şi-o fâţăitoare.

Şindil, mindil;
La bot ca pitacul,
La păr ca acul;
Vara — în glod,
Iarna — în pod.
Unul ară,
Doi se miară,
Doi fulăi,
Patru umblăi
Şi-un fiţai-fiţai.
Turtă-n nas,
Cârlig în coadă,
Butoi la mijloc:
Uită-te şi te miră,
Gândeşte-te şi ghiceşte.
Boier cu sapa-n bot
Cată peste tot.
A gemut,
Nu l-a durut;
Caută ce n-a pierdut.
Cine geme nebolind
Şi caută nepierzând?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC
Iepuraş
Golaş,
Cum de nu eşti crunt
Şi cât eşti de-afund?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC
— Cimilaş-laş,
De unde eşti isdaş?
— De pe cei munţi
Crunţi.
— Tu de ce nu eşti crunt?
— De ce? Că eu sunt afund.
ANIMALE DOMESTICE PURCEII SCURMÂND
M-am suit în scai,
Ca să văd de cai;
Dar nu văzui cai,
Ci oastea lui Mihai,
Tot umblând ca vântul
Şi răscolind pământul.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII
Beau boierii pe-ntrecute,
Geme butea pe nevrute.
Beau boierii pân’ se moaie,
Geme butea-n paie.

Am o butie mare,
Care tot se sparge,
Şi când este la soare,
Se adună o grămadă de buticele.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI LUPUL
Hâra baba
Cutreieră dumbrava,
Vicleanul tălhăros
Se pune jos
Şi răpune
Capul babei jos,
Şi-şi face cină din el,
Ca dintr-un miel.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI MUŞTELE
Titirişcă sfârlă
Geme în mocirlă;
Titirişcuţele pişcuţele
Se dau de-a uţele
Peste titirişcă sfârlă;
Dar titirişcă sfârlă
Nu se poate da de-a uţele
Peste titirişcuţele pişcuţele.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE
Am un dorobanţ
Ferecat în lanţ.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE CIOBĂNESC
Prin văi, către stânci,
Şade moşu-n brânci.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE ŞI MÂŢA
Prietenii de casă
Umblă pe sub masă;
Când se întâlnesc,
Rău se mai sfădesc.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Are tata o oaie laie
Şi-a fătat doi miei în paie;
Eu zic bârr!
Ea face hârr!
Eu zic bârr! oaie la stână,
Şi ea face hap! de mână.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Este-o cuconiţă:
În piept poartă noduri
Şi sare gardul
Cu mâinile-n şolduri.
ANIMALE DOMESTICE PISICA
Mihai Sfarancioc
Şade lângă foc,
Îşi unge curelile,
Suceşte mustăţile.

Care-i dobitocul
Ce păzeşte focul
Şi-şi spală cojocul?
Opincă nerasă
Zoapănă prin casă.
Labe moi, trec pe oriunde;
În lăbuţe gheare-ascunde!
Toarce, toarce,
Ghem nu face.
Nici tu furcă, nici tu fus,
Şi cică la tors s-a pus!
Giupâneasă torcătoare,
Nici fus şi nici caier n-are.
Şade baba lângă sobă
Îmbrăcată într-un cop,
Şi tot toarce: horc-horc-horc.
Cine toarce,
Şi ciorapi nu face?
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE
Şoldică-boldică
Bate pe stârcea-cotârcea,
Dar stârcea-cotârcea
Nu poate să bată pe şoldi-că-boldică.
Hodoliţă
Pe poliţă
Şi mâţă
Pe cameniţă.
Iese timturugul
Din huliup cacancea
Şi-ntreabă de clopoţel.
ANIMALE DOMESTICE MOTANUL, CUPTORUL ŞI ŞOARECELE
Vine buhosul
Şi-ntreabă pe grosul:
Unde-i sprintenelul?
Facere-i-aş felul!
ANIMALE DOMESTICE ŞOARECELE, HORNUL ŞI MOTANUL
A venit ochiosu’
Şi-a-ntrebat pe grosu’:
— Acasă-i musteciosu?
— Îmi pare rău că toarce,
Cojoace ţ-ar face.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL
La trup — pepene,
La cap — pieptene,
La coadă — secere,
La picioare — râşchitoare,
Împunge cu clonţu-n soare.

La cap — pieptene,
La grumaz — coş cu grăunţe,
Şi la coadă — secere.
Cântă badea-n zori de zi,
De răsună toţi câmpii.
Ţup-ţup-ţup pe sub perete,
Fâţa-fâţa printre fete.
Rege nu-i — coroană poartă,
N-are ceas, dar ora ştie.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA
Vine fâşna pe cărare,
Culegând la pietrişoare.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINILE ŞI COCOŞUL
De la noi
Şi pân’ la voi
Merge nunta
Cu cimpoi.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL
Ce se naşte neînsufleţit din însufleţit,
Şi însufleţit din neînsufleţit?
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL
Viul naşte pe mort,
Mortul naşte pe viu.
PĂSĂRI DOMESTICE PIPOTA GĂINII
Înăuntru piele.
Şi carnea afară.
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL
Ce iese din lucru
Şi se face fiinţă?
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL ÎN OU
Am spart gheaţa
Şi am aflat aurul.
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL
Tandalica are mere,
Tandalic vine şi cere;
Tandalica nu se-ndură,
Tandalic vine şi fură.
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL
Gungulica fierbe pere,
Motoloi vine şi cere;
Gungulica nu se-ndură,
Motoloi vine şi fură.
PĂSĂRI DOMESTICE RAŢA ŞI RĂŢUŞTELE
Am o puică lainică, bălainică,
Chiscopainică,
Şi face nişte puişori lainici,
Bălainici, chiscopainici,
Ca şi mă-sa: lainică, bălai-nică,
Chiscopainică.
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL
La cap — ciucurene,
La trup — pepene,
La picioare — râşchitoare.

PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL
Am o pasăre rotată,
Stă cu coada-nvolburată.
GRĂDINA CU FLORI FLOAREA
Ce trăieşte după moarte,
Şi-altul vrea ca s-o tot poarte?
GRĂDINA CU FLORI TRANDAFIRUL
Am o mâţă verde
Cu ghearele roşii.
GRĂDINA CU FLORI MACUL
Oastea unui crai
Într-un vârf de pai.
S-a suit în vârf de plai
Mândra oaste-a lui Mihai.
Oastea lui sultan-tătar —
Într-un vârf de par.
Ciutcă
Butcă,
La vârf măciucă.
Într-un vârf de beţişor
Am un frumos târguşor.
Târguţ
Într-un vârf de măcăuţ.
Sub o măciulie
Locuiesc o mie.
GRĂDINA CU FLORI BUJORUL
Stejar verde,
Vârfu-i arde.
GRĂDINA CU FLORI ZORELELE
Cocoţate sus, pe sfori,
Noaptea ne ascundem faţa,
Şi când ne trezim în zori,
Spunem: “Bună dimineaţa!”
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Caşu-i,
Albu-i;
Pături sunt,
Plăcintă nu-i.
Roş e,
Măr nu e;
Pături sunt,
Plăcintă nu-i.
Îi un măr ca mărul,
Şi nu-i măr;
Îi cu păr ca omul,
Şi nu-i om;
Îi cu pături ca plăcinta,
Şi nu-i plăcintă.

Sus pădure,
Jos prescure,
La mijloc miezure.
Am o găină verde,
Cu ou-n pământ.
La coadă verde,
Şi la cap bălaie.
Fetişoară
Cu rochiţa roşioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura,
Că încep a lăcrăma!
Am o doamnă în cămară,
Cu cosiţele afară.
Sus plete,
Jos musteţe,
La mijloc cămaşe creţe.
Cu picioarele în vânt
Şi cu barba în pământ.
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL)
Ciumel-ciumel:
Albu-mfomoiat,
Gâş, ce-i acel?
Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
Şi ustură ca ţipirigul.
În pământ clocesc,
În pământ scot pui.
Capu-i alb,
Şi coada-i verde.
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI
Capuri spânzurate,
La vânt înşirate.
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI
Plete împletite,
Capete spânzurate,
În pod aruncate.
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL
Popa în cămară,
Şi pletele-afară.
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL
Coadă roşie sub pământ,
Păru’ verde joacă-n vânt.
GRĂDINA CU LEGUME PĂTRUNJELUL
Şede popa-n strană,
Cu pletele-afară.
GRĂDINA CU LEGUME CIMBRUL
Am o sită
Rotosită,
Umblă vara prin grădină.

Dictionar de ghicitori

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (8)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Dictionar de ghicitori