E.v. tarle napoleon

DIN 1',1-41;,4 iiED'1C'f li:l Rt-iSE
Cartcrr acade r,ricitritttlui E. V. 'lier le, pui';lic;rti
p"entru prin;. c,'lri in anul 1933, a iost rccditetit irt
iepct:ite rintiuri atit in Uniune.r Solictici, cit 9i irr
sr;iinitate. Eclilia de i:r1i arc le bazi textul publi-
c.rt in 19'{i, cu completirile 9i modificirile ficute
ultcrior de citrc autor. Redaciia a socotit posibil si
nu incluelir in aceasti edilie iniic;iul bibliogr':rfic,
cuprins in tirtcle cdilii anteriorre r1r'clriii, intrucit
e5ic ;ll ttilti,: ;llii,uri drP,l;it.
I
':'
i
f.
iI

I
I
I
i
IIiX-RODUCERE
Onrul, a clrui biograiie gi a cXrr'ri prersonalitate imi-.1lro-
oun si Ie infdtisez in aceastl carte' rcprczinti unul dintre
iele niai uimitoire fenomene ale istoriei lumii ; ata se si
explici f.aptui c[ despre el s-au scris, se scrir'r Ei se vor nrai
scrre nrulte tomllrr.
NlXcelul mondial. din 1914-L9I8 t trezit din nolr' ac-
centuind qi mai mult, interesul pentru omul recunoscut i:l
unanimitaie dc c:atre specialigri ca cel mai mare gcnitt mi-
litar din istoria universalS. Oameni cu totul lipsili de talcnt
de tipul lui Nivcllc tn- Franla,- Moltke-nc.pgtul 5i Faihcnhayu
i,-r d'.ttoa.tia, Ilennenkampi 5i Ianu;kevici in l{usia, French
;i H.aig tn_Anglia atr flcut pi'in ma-relc lor nunrir ca pinl
$l l11f te margtntlt cttirt siut
-
I r"rd.endolf, Foch sarr Aiexcev
il fi. .otrrid-ira1l strat.'gi geniali;- dar'..to1i accSti qe'pr-rtirr-
ciosi conducltori ai ttnoi' at:mate de nrilioalle de oameni ail
doi'cdit incontestabil, prin tnslqi existcr.l{r lor, ci rizboiul
5i posibilitatea de a dispune de rnari armate sinr tot atit cle
pu1i,r .npabile sI creezc, ptiu cle inscle' corlandanti de oqti
geniali, pe cit de pirgin posibil ar fi,. de^ pildi, ca o caricrl
iltrc.rei'de cc;r nrii burra marttittri dc Cerr.rr.r s.-r nrsci tln
l'hidie-"s sarl un Michelangelo. I)up.vr rizboiul mondial, acest
aclevlr a fost recr,rlroscLlt ca absol,irt ir-rcontestabil, fapt care
in r-nod firesc a stimulat gi mai rnult intcrcsr-rl pcntru cei
ci;iva rnari maegtri ai rizboiului : Har-rnibal, Ccz-ar, Sttvoi:or'
qi, bineingeles, in prirnul rind pentrll ,,ccl tn,ri m:lre dintre
cci mari"
-
Napoleon.
Rlzboaiele, asalturile, campaniilc, invaziile sint nece-
6are, socotea Nirpolcon, pentru a-l inflinge pe inrnric 5i a-i

in-rpu.ne astfel voinga ta, pcutlu r-l s.uPrr-ne--,f:.
.il..T:.,:tt-it:i
tcincinic.,,pc vcclc", ttrtnind a croi pc vllioi. rslorla (arlt
inti,'rrc iupi but-tul tiu plac, iirr, daci lucrul accsta nu este
".
i."ti" 'realizabil dintlr'-o cl;rtI, atttnci c9l. p.uqln a-i in-
ilr.nt, istoria. Napolcon nu a urrni'it niciodati victortt
r;;;il; Ji.; ui.totii cari tru aduc rvanrrje politicc. di'ccte'
i)csigut, numai in pcrio,rda naivi a istoriogratiet ld91-
liste si.
"**i .u scantii, a r'.u'iantci ci numitl ,,9co;la croici",
;-;-o'i;,;; ;tiibtri l'i'N:rpolco. roltrl dc crceror al istorici
ir*rt',iitl. a cpocii s.tlc, crelt.r c"at'e i-ar fi imprimri qi, con-
ginutul .. de idci, gi scrlnlIictrli;t gcnci',rli iLr dezr-oliarea
omenlrll,-
I)up)i cc I sLrlli.Lrnlxt .r'cvoltrqil. frr'Lrcczi, N+ni:iOO a
c;uiai si ,stcr|gi oi-icc ,rrlrintirc a ct : ln decembric 1800, a
;;;;;;; i:,':, iiiiti pc iacobi.i rlli p,c'rltru vina de a fi pus
,,iii.riii. i;if..r-rr,rli" (i' sc'rr tiurp iflr.ic cI ci nu a'usescri
iii.i',,,., r.n)csrr,c irl
',cexsti
chcsriuirc), ci c:iclusiv. pcntlu mo-
tivirl ci erru rcptrblicrrri ;i 9i 1tu vuiau si trXdczc pinl la
.;";t;;tr{l;i* t.i'oturi"n"tx d" dragul unci zgomotoasc glorii
ioiin.. itcririt pe crica rcacgiunii politice, Napoleon r- tLcuc
tot ceee cc ii err l.]eccsar' in- prtmul rind.gt nlar h-lult c.l
olicc. rnarii burghczii comerciale 9i radusiitalc; toai' polt-
;;;:"-i;.;"; qi"externi a constrlrit-o astfef incit rnai intii
;;';;;r;;Ti; s'atisficute in i'tregime intereseie acestei clase'
-- il;;;;. .t t i"U,"rat orice idee de libertate, oricit cle
*.gi,
-aI,i '.'iaia de stat 9i- sociail a impcriLriui siu ; i' tot
ii*orl ci.rn:nili lui Napoleon, imenstti imperitr a f-ost cu-
i;;ii;i ;,. ... mai deslvtrgitl ticere'., Vcia sr-i conclirci pu
i"il,
-t;
p"ttrnceasci tuturor. Lucrurilc mergca.u pini acola
iniit. i, currea sa, inalqii dcmnirlri gi gc.c'aiii ntr. sc cisi-
,ur.r, clccir la orciintrl sltr dircct, qi accst"' cisltorii sc dcs-
ficcau tot. it;:l, attlnci cind gisea^tl 94-9 necesar'
'--
iiitlt.i.ie' p.tstiis.tl .FrJ.nta.. In 1814-1815 erau sate tn
care nu sc mal gaseatl birb-iqi peste virsta de 15 ani sa'"i
,it-Zij-r* i,.,rpoirirra spiritr-rlii revoluqior-rar al muncitoriio':
r"iuorti.u ..i tori cruntl dirzenic qi'consecvenll' $i-a dat
;.;;; Jc acc,a.sta;i' cir sinceritetea ce-l caractcriza, a spus
oJrie .; muncitorii
'-au
motive si-l iubeascl pentru cI
,i-o gfuit in n'rizcrie qi-i lasl tot in mizerie"' A uitat sI rnai
,au"i. cI r-rici unul dintre guvernele
-
revoluqiei burgheze
?nlbuqite de cl n-a ajuns la o virtuozitate atlt de mare tn
trnoilarea totali a claiei muncitoare, ca Napoleon, care, pi'in
introclucerea acelei speciale ,,cirlulii cie munci", a lipsit
I
complec pc uruucitoli de orice posibilitate cle a-;i aprirl ctt
d* cit irfierescle impotrivr exploatirii patronale.- - p.iutol P. A' Viazetnshi,
-
contempbran mai virstnic 5i
o.i"1.,.r '"i-lui p.tskin, care a tr;iit toati perioada clomniei lui
iV.poi.on, tprtnc c5,- in tot. tim.ptri Pi'imului Lnpcriu, in
intieasa Eurlopi au domnit impilirea, spaima qi nesiguranqa
rit.i i? miine. Nimeni nu p.ttci $ti ce se va intimpla a doua
zi cu cl sau cu faia sl, r:iilicni nr'i ptrtca fi sigtr| cir..Napolcon
nu orcgltcstc cumva vlco loviturl neaErcptlttii' Alltcrt Van-
dll,'c,liuziastul .rdrnirrtor' ;l ltri Napoleon, vorbe5tc fgi.t'j
.t.ti.^t 5i, cutn s-ar spunc' clcglnt, dcsp''e ,,gratllqclc mobile*
a1; iinperiului infiingat dc eror.rl sIu tavorit. l)ar crtrtorul,
.1.''.lri'"r da scama' clar ce' insettrna o astfel de ,,granigi
itiot ;'ii". ii va crede u$or pe prinqul Viazemski 5i va inqe-
lcqc pentru ce irnpilarca qi- spiima au domnit tn torti ['u-
, up--.'in accste rirnpuri sing.'io;rse.
^Hotarcle.
impuritilr'ri na-
ooi.onir., se dgplaiatr ntr }trrnai itr timpr.rl rlzboaielor 9i
i,ucdiat dupi elc, ci 5i in . scu-rtele rlstimpuri dintre ,riz-
L:oaic. La moincntul priclnic didea un decret, apot aitpea
n..o"aiqion*t la imperitrl siu .lara vizat5' Tratateie nu
,t.r" oltlrtu el nicr cca nrll mlca rmportanlS' .]aftrl. siste-
,,-,atic ii oficial nu se mai sfirgea in girile in care cl avca
oi',,.iit posibilitatea si dispun5.
-Cu
toate ci qi-a conCus qara
din rlzboi in rizboi, Napolcon a llsat }ran.g.a.intr-o situaqie
f in.ruciarl satisficitoare, aproapc lird datoru (iu comparagte
cu situaqia Angliei care, timP de 40. {1 tnt, n-a putut scipa
.1. aatoiiil" .oitr*.trt.'in cpo-ca lu.i Napolcon), i* istoricii
francczi,,patrio1i", pc csre laptril it itrclutogcaza atlt ctc
mult, triti ci acest strlltrcit rczultat sc drtorc$tc- tocmal
n.rfiilit.to, gi nemaipcme'itelor jafur:i la care all fost su-
puse .girile..suir
jrr gatc.
Cttttortt acestcl cirqi nc-au. intrcbat adeser daci rlzboa-
icie lui 1..Japoleon por fi 'umite
rizboaie imperialiste, cunl
i; ;;;;.;t '.u,
"u'itid
in vedere cr imperialismul, in sensul
l'r ;;;; ii inl.l.g."t astrzi,
'--a.
existat 1a inceputul secolului
.i xix-Lr. b.tign., pot qi chiar. t-rcbuie si fie numite aqa,
;;;;t; ci denuriirea^ d"
',,rizboi imperialist" se potrivegte
i, ioiri .*rctitatea cuceririlor lui Nipoleon, date fiind ca-
racterul gi conlinutul lor. De alt{el, V' I' Lenin s-a referit
de multe ori la chestiunea aceasta, iar in perioada vestite:
Ior sale cuvintiri referitoare la pacea de la Brest-Litovsk a
spus: ,,Rizboaiele imperialiste ale lui Napoleon au durat
nrulli ani ; ele au c,,irins o intreagi epoci qi au vidit of
I,
I
I

neobisnr,rit de complicati regea de raporturi imperialiste c&re
se inipletcau cu miqciri de eliberare nationali". $;, ca 9i
..',.,r i, fi previzut
'fntrebarea
cititorilor c.Srgii mele'^ el a
tinur si specificc : ,,Prin imperialism inqeleg aici jefuirea
unor liri in general, prin rizboi imperirlist
- rizboi din-
tre tilhari peniru impirqiree unei asemenea- ptdzi." 1-'Pentru
tirile vasale, crrccririle ltri Napoleon att inscmnat inrobire
politici si iaf nestinghcrit, dtrs sub tot felul de pretcxte.
i{r... burghezie frriccz.I trcbuil sI stiPineasci -
economi-
cegte conti-nentttl ctrrttpc.rn subjugat.. Ea ii ajuta.lui Napo-
le6n si-gi pistrczc p,,t.r'". tbsoluil in garr ci.9i in Iuropa.
IatI ce a t'.pt"z-.tttat cleci sistenrul- inrpcritrlui napolconial.
I)ar acestr e nnmai trn aspcct al tablor'rlui prezentat ctre
dominagia lui Napolcotr, gi a nc.opri. aici ar irrsernnir si nu
ingelegem pe deplin inrportanga istoricl a activititii acestlri
om extrrrol'dinar.
A nega f;rptul evidcnt qi irtcontestabil ci teribila subiu-
sare a Eitop.i feudale absolutiste de cXtre Napoleon a avut
6 inscm'ritite isto.ic; pozitivS, progresisti, rtu ar fi nici
iust. si nici demn de un-om dc qtiinql cit de cit scrios.
' bi.t ce au spus Marx gi Engels despre Gern-rania. se po-
trivegte gi altor-giri ale continentului: "Llaci
Napoleon ar
fi rimas'invingitor in Germania, el ar fi inliturat, in con-
formitate .r, drttos".tta sa formulS energicS, cel puqin tr.ei
duzini de suverani irrbiqi. Legislagia 5i administra[ia francczi
ar fi co,nstituit o bazi solidi pentru unitatea gei:manilor qi
ne-ar fi scutit de o umilingi care t durat 33 de ani si cle
tirania Bundestagului... Citeva decrcte napoleoniene ar fi
desfiinqat toa-te vechiturile medievale, toate clicile .;i -dii-
mele, ioate dispenselc gi privilegiilc, intrcagil ccotlotl,ie fetr-
dall gi patriarhall care ne apasi gi acunr prctutindeni fn
numeroasele noastre patrii." 2
Napoleo--n a dat
-feudalismului
lovituri atit de hotirt-
toare, irrcii acesta nu s-a mai putnt ridica niciodatl ; toc-
mai in aceasta consti vaioarea progresistl r cpopcii isto, iie
legate de numele siu.
Ca realitate istoricl, Napoleon este tln fenolren care il11
se va mai putea repeta niclieri gi nicicind, pentru c.l de aci
?nainte, niciieri gi nicicind nu va mai exista tn istoria lunrii
o situagie identici aceleia care a existat in Franqa Ei in Eu-
lopr la sfirgitul secolul"ri al XVIII-ica ;i incepr'itul sccolului
;rl XiX-lca.
Scopul ptincipal ai acestei cirqi este de a da o imaginc
clt mai cliri a'i'iegii 9i activitigii primului implrat f.ran-
i*r. J. x-t pt'czcrrts ca otn, ca figuri istoricl, cu insugiritc,
trlentcle si iizuintele lui. Lectura acestei cdrqi presupunc
clin paltc,r cititoluiui cunoagterea, fie chiar tn iinii generale,
a cpbcii, :r ior'lelor istcrice care au acqionat in aceasti eiroci,
r srrrr.itrt'ii de- clasi spccifice societXqii din Franga postrevo-
Ir-rgionarl ;i din Europa feudali absol'-rtisti.
"
In aceasti EuropS, l{apoleon a arut rolul de a da lovi-
tr-u-i teribilc orinduirii feudale' Cinc nu cunoa$te istoria im-
pcliuir"ri rlapoleonian nu .v? ingelege nimic din toatl istoria
f,ulopci de-l:r 1815 si pinir la 18'18.
Cititolul catc .unoi;tc cit dc cit literatuua despre Na-
lolcon va trebui sI recttnoasci un tapt : cxractciizilria pe
,',u* o fac aici, favorabili sau nefavoiabili, nu coincide cu
nici una dintre cele flcute irnplratului de citre istoriogra-
fi-r brrrehezl. indifcrent daci
-e
uotba de lucriri scrise de
cL-i ce i-arr condarnnat sau de cei ce s-aLl intrecut in iaude
[a adresa iui. Lucrul acesta a fost posibil pentru simplui
nloriv ci am c;utat si studiez cu toat; obiectivitatea aceastl
complcxi 5i giganticl figurX gi am urmirit nu numai (si nu
etit)' motiv.,rii f apteloi sale, cit prczentarea semnificaqiei
lor istorice. Napolcon c un fettonreli al rratnrii, spurtea unul
dintre du;rnanii sIi infocagi,. publicistul austriac Geutz,. pe
care conyrngerea aceasta nu-l lmpiedica si atace cu patime
,,fcnomenul"nattrrii".,,Predestinai implinitor al unor vreri
ascunse"
- ca si mi folosesc de cuvintele spu.se de Puqkin
l"eferitor la tmpiratul francez
- Napoleon m-a interesat
aici tocmai din acest punct de vedere : cum qi-a implinit
el erandiosul siu rol istoric'
tr.t.r de fa15 nu €ste o operi de popularizare, ci rezul-
tratr"rl unor cercet:ri independente, o prezentare concisi a
curncluziilor la care a ajuns autorul prin studierea unor nra-
reriale de arhivl sau pr.rblicate. Aceste materiale, 'dintre care
uuele descoperite de n^otor, nu fost studiate de el cu prilejutr
ir.rtocmirii ielor doui monografii asupra blocusului con-
t"Lirental 9i a lucririi aslrpra siiuagiei presei in timpul lui.Na'
polcon. Li s-au adiugat, firegte, gi unele izvoare ce privesc
ii .1t" laturi aie activitdgii lui Napoleon.
L V. L Lenin, Apere,
2 Marx, Engels, Opere,
E.S.P.L.P., 1955, r,ol. 27, Pag. 34.
vol. 5, Editura Politici, 19i9, pag. 328.
l
'l
i
{,
I

t0
-t

Capitolui I
TINEAETEA LUT NA,POLEON BOF{APANTN
I
La" 15 auglist 1769, in orlgeli,il Ajrccio clin insula Cor-
sica, Laetitia Bonaparte, tn virsti de 19 ani, soqia unui nobil
localnic care profesa alrocatura, sirnli pe neagteptate, in timp
ce era tn af ora casei, apropierea dur,erilor f acerii. Aierg,i
rcpede spre casi gi, abia ajtrnsi ln salon, did',i ,nastere unui
copil. Cum in acel lnoment nu se gisea nimeni prin ap;:o-
piere, 'copilui cizu din pintecele mamei pe podea. In felui
acesta, familia lui Carlcl Bonaparte, avocat firl a.vere din
oriigelul corsican Ajaccio, se miri cu tnci un suflet. TatXl
hotlrt si dea fiuiui sIu o educaqie francezd., gi nu corsicani.
$i atunci cind biiatul crescu, ficu demersuri sL fie inscris
bursier intr-unul din agezimintele militare franceze, tntru-
ctt, avind o numeroasi familie, n-avea mijloace sl-gi dea
fiul la invXqlturi pe cont propriu.
Dupi ce aparlinuse mult timp Republicii comerciale a
Genovei, Corsica se risculase lmpotriva acesteia pi, in 1755,
sub conducerea lui Paoli, un proprietar funciar iocalnic, iz-
br,rtise si-i alunge pe genovezi. Fusese, pesemne, o riscoali
a nobilimii mirunte gi a micilor proprietari de pimtnt, sus-
tinuqi tn aceastX irrprejurare de vtnitori, de crescitorii de
viie din munti, de sirlcimea pugineior orage ale insulei, in-
rr-un cuvint, de citre o populagie dornicl si scape de jugul
arlministrativ gi fiscal, de exploatarea neruginati din partea
unei republici de negustori ce-i era cu totul strlini. Riscoala
iusese tncununati de succes gi, lncepind dtn 1755, Corsica
?gi continui existenga ca stat independent sub conducerea
l.ri Paoli. ln aceasti insuli, mai ales tn regiunea de mijloc,
c{iirrr.riau tnci puternice rlmlgiqe ale orinduirii gentilice.
l'crpnlagia era impirtriti ln clanuri, adesea inclegtate in rdz-
l3
-__ F4

boaie lungi qi indirjite. l{izbtrnarea singelui
- r'endetta
-
;; in ;r;;c' cinste, 5i ttn r;rreori sc iirttmpla ca ea si se
tcnrrinc ctr mlccluri rrriagc intre clanttri'
""'i"'1zeb,
Republica Genovei vindu regelui.Franqei, I,udo-
oi" *i iv-t!a, ,idteptntile" salc astlpra Corsicii.(drep-turi care
i. f.ti"*
"iai'exiitau) 'i,
in prinrivarr anului 1769, trupelc
ii^"rir" nimiciri dctaqai'rc'ttil ltri Paoli' (Evenimcntul av:r
loc in rnai, cu trei lr,rni tnaintc de natterca h'rr Napoleon')
Corsica f',r'proclalnlti poscsitrnc franccz"r'
-- ni*.t, Jopillria lt,i N,,rpoleon sc.scLrrsc chi:rr in lnii cind,
"u
a" o ir'-i", in instrli Iir,ri crlu inci vii rcgr':tclc dupi q
indcpendingi politici clitr rr.ou .9i pc ncaYtcptntc.. ptcrdtrti., 9r
cind. pc dc al.ti p.u.rc, i]tuli clirrtrc propricte|ii tuncrart 1r
dintic' btrrghcz.ii dc ll o'';,'c i'ccpuseri si se gind.c:tsci'.. ctr
ttril t..ioiitatca si clcvini cu ttitp 9i strflet supugi lolal.i ai
frrrit"i. Carlo Bonapal'tc sc alituri-pj-r'tidtrlui,,francez", fnsl
;ir;i N;t"ieon il rcgreta pe Paoli, apiritorul izgonit el
Corsicii, gi uta pc veneticii francezi.
-- tril'din fragedl copiliiic, Napoleon sc dovcdi a fi un
tempcrarncnt lute gi neiilriStit. ,,Nilrric ntt-nri impnrrea
- igi
**iit.a cl mai tirziu -- er'.lrn pornrt pc gilcc;rvi si bitaic, gi
nu mi temeam de nimeni. Pc unii ii bitcanr, pe eiqii ir-zgi-
,l;-- ,i ,oti se tenreati de mine. Cei mai trr-rlt a sufelic de pc
.**l
"".*'
fratelc meu -|oseph. il bitearl 9i il muEcam' $i
tot el era cel cei'tat, fiinilc5,-pinI si-gi rcvi'i cli' sp'iimI, e'
*n d.t..*- la mama sI mi pling. Pcrficlia lccast:1 imi era
.i" foior, clci altfel, m;1'r1 rnca, i-actitie,.'u *i-lr fi rrcc*t
t"
".a.i.o
manifeitirilc dc b.r-rt;tlit;rte 5i r'-trr-fi petlepsit
ca Dc un bitius cc eranr !"-
b" copil, Iriapole o'n a avlrt o fire irrscibil;i si f i ri as-
timnlr. Mt-" sa il i,rbea, dar creqterca pc caro i-a dat-o
atit'lui, cit gi celorlalli copii a fost destul_de asprl. Cu toate
tl
""
l" lipiea nimic,'familia Bo'aparte ducea totrt5i .-viati
;rJ;t;t. Dupi cit ," p*.., trtil ei'a Lrn o1n bun Ia suflct si
tiprii a. voinqn. Adeviratul cap al familiei ere Laetiti;r
-
f-.'-.i. hotiriil, severi, muncitoare, In mtinile cireil e rl
.J"."fi, copiiloi. Napoieo'. a mogte'ir. de la
'r'-rma
se clrrt-
;;; J. -utt.; qi de ordine riguroasi in treburi'
Situaiia din aceasti insuli izolati de restul lumii' cu popu-
lagia ei de munteni Ei de pldureni destul de silbatici, ne-
sfirgitele ciocniri dintre clanuri, vendetta, dugn lnia .asclrrrsS
c,,
'g.iji, dat apr.igi, impotriva veneticilor francezi' toate
ecestea atl lmpreslonat ptlternic pe mic"rl Napoleon'
l4
In 1779. dupi mali stiruinqc, tatil izbuti si-i duci in
runir p" .*i Jii fii ai sii mai. mari - Jgseph.qi Napolcon
--ii r{-i irtscric la colcgiul din Autun' ln primdvara acc-
lui.ii
"n,-
triipol.on, pe a"tunci in virstl de zcce a'i' fu rnu-
ir, '", f*,"ic'r al st.inlui la gcoala militarl din Brie
'ne,
in c
rXsirittrl Frangei.-*
Ai"i; J ,i*tt" acelaqi copil ursuz gi nesociabil'.Se- su.-
pira repcde 5i linca suplrarea ; nu cluta prietenla nlmanul'
iu o,t.ti cu toatl lunrca flri respcct, neprictenos sall cu ra-
;:'Jh ;i: l;;il.i; priiinititii salc fizicc ii a virstei fragede'
"rr'j""irt
t'igri ai sinc' Colegii au incercat si-1 trchincze
ri
'i;
ria; p""r.r*, rcccnttrlui i:ru corsican, der- ctteva incl-
i"r:ri ourtate cu in'ersullare 9i nu firi succcs (dcar
'u tara
itrl*i,li de micul Bonapartc- i-au convir,s
'cpedc
cI aceste
ciocniri .i', "t*u
firi piimejdii perrtru ci' Invita cxccicnt'
[i ilt;$it" fotti. bine'istoria Gr^eciei 9i a Rornci' il pasio-
nar.r, <ls asemcnea, matematicile 9i geografia' Profesorii aces-
i"i"!"iii ;-ili*;;'d;- p.L"i".ie ,t.t .".".i prea tari in qtiinlele
;; ;;;; t. Ji.at", aqa ci micr-rl Napoieon t5i co.nrpleta cu-
irostintclc prin lccturi particular-e. l'r accasti.penoadil' ca,$l
rnji tii'ziu,-cl citea intotdeauna tolrte mult qt tolrtc repede'
I'atriotismul siu corsican mira 9i indcpirta de cl pe colcgrt
fui' iir"t"ii , p. ,r.*.i, fi,ioc"ii, mai- erau in'ci pe-ntr*. .ei
;;";;i str;in, ,r.t't"iitii, cotropitorii i'sulei natale' Alt-
minteri, cir a'stat la Brienne, nll--a avut alti legituri cu
ir.iri" ,, indcpirtati J"cir r.riror.ilc dc 1a pi'inqi, c"aci .fa-
l'ilir nu *rr." *i-jlo"cc sd-l aduci acasi in timp.'1.'xca'!elor.
t"--iZs+, la lritsta de cincisprezece ani,. sfirsi ctr succcs
cursurile gcolii din Brienne gi tlecu ia Scoala de oitgcit dtn
Paris. A*to eratl concent;ate forqe
-did:rctice
de prinra
;ffi, "ti.
a" aiuns sI amintim 9i- printre. plofcsoli t? 1,"-
miralt renurnitui matematician Monge $i ils.tronomr'tl La-
olace. Napolcon urma cursr'rrile 5i circa ctt pasir'rr.rc' Act avea
ce li de le cine si inveqe' D-ar,. chia.r din prirnul
"1
dt..t-tu:
dii.'il aiittrse o nc,,orocire. Se inscrisesc la $coala d-e. ottlert
;i;i i;t;i; i;-
'ii'ti*i
lunii octombrie 1784, iar in fcbruaric
i/sf it.iti tatil siu de aceeaqi boali carc avea si-l ripuni
;t f," ;-;ti tt;'ri;
- ".r,.",1
la stomac' Familia timinea
*p-"p" firl nici un spriiin. Pe fratele.siu mai mare, Joseph'
ntl se putea collta :
"." 9i in.tpabil, 9i -lene;'
Tinlrtrl elev-ofi-
qcr dc'gaisprezece ani lJi asupri-gi grija mamei, a fraqilor 9i
"
,ororilor. DupI un an de gloali rnilitari la Paris' tl ziua
cle 30 ,octombric tZgS, el inirl in armati cu gradul de sub-
t5
--1

locoteneut, fiinci rcpartt'z..L' h un regiment din Valencc' ir-r
suciul tilii."'-Til;;;i ofiqcr o 4ticca grcrt. Trirniiea marnei sale cea mai
-.,""pr*" J;'i- tJJl, opr:i,tdu-;i pr'rtru cl doar atit cit ii
erx necesilr pentrtt c.. it-t,ri modestl hrrtli' N"-li. pe.rmite.a
;l;
'..r
ir-t.i',itii:t diotiacgic. I'i pctreccr tot timpr'rl liber cj-
tind cirgi, pc cxrc i lc imprtrnltrt;i tlrl .111'ltlca'r
ce-$l avea pl'a-
;I1i. i;;'r.i.'.9i cas.i trrrdti loctri;t 1i el' I;^Lrg*'t cic 1t'rr'c.; nr'r
voia qi
'ici
trJ p'tca c1irce o vir(i cit ric cit tnotrtleiri, tttudca
*i*' rlr.l.l"ios iir.rL-,rirc,rt. Citcrr cri ncrsr.!, cu o prtsittlrc nc'nai-
intilniti, urrrplind clictc trrtrcgi -
cLt norc l;i. rczLlnr.tte' ..
Clrtilc di, ist,tric rrrilir.rr'.,, tlt' lrl.ltcill:itici, de gcoilrillic.
,1.,..i;,.i1.: Jc cll.itor.ii il ir-rtsr-cstr.r in nrocl deosebit. Citea,
;;;;;;;.);, titoi"i;.. lu acr:,rsti perioacli ii citi el p-e cla-
r;.;i f ii.t:"titrii ilLrn.tinistc a sccoir-tliti'a-l XVIII-lca - ioltaire'
Itottsscait, d'Al.'nr[rcrt, M.rbl1, I{lvtrrl'
. . I g;..1 si sc st;rbiic;rsch cLr ptccizie motnenttil cind s-li'l
!t'tt Drrntctc scmlte ale aversiunii, ce avea si-i fie atit cle -ct-
.*. .i, ;,ii.l" i.JJ J. ileologii burghezici rcvolr-rqiol.rlc ai.l',rq,'r
a. lt"r"fiil ,J.rr"lr. i,, oiic. crii, sublocorcncntul tn virstl
;; ;;i;p;;.. *i tt.tti muit stuclia, deocatnd'rti, decit critica'
Ertl' ;i aceasta o rrlsituri funclr,mcntalli a.s1",ii'itr"rltri silr.: in
ac"9ti ani de tii-rereqe, cl se aprcpia de oiic; caL'ic"..c:t 5i dc
triJ. p.ttooni noui,'cu dorinqa-arz.l'tc::e, ncstivilitl, de ,.r
asimila cit rn;,i repede gi clr mai depli-n cil. lillti:nti. ceea ce nLl
,rrno,1i., inci, deii, ....t .. ii pttt.j;t hr:rni sp^irirr"il'
Cit.t ttit'prozl" literarl, cft 9i.r'crstrri ; il p''"siorlau
"S,u-
f".i,rl.i. iinli.rtri tyerthei" qi'altc citcv,r operc ale lrii
Goetire ; citea pe Racine, Coi'neille, Molilre, se delcct'r c-u r'rn
volum j" r,..r,r.i ce ficuseri vilvl pe atlil1ci, fiincl atribr.rite
lui Ossian, barcl scogian din Evul Mediu (dup5 cum..sc gtie'
acest volum n-a fost decit o reuqiti mistific:rre literarir)'
DupI acest fel de lectttri, se cufunda din nor-i in tratatc de
maternatici, in lucriri de gtiingi militari, in special de ar-
tilerie.
ln septemb rie 1786, certl un concediu mai lung si plecl
acasl, la Ajaccio, pentr:Ll a plll1e ordine ln situaqia materic'li
a familiei. Tatil lisase la nioart.a sa o mogioarl 5i afaceri
destul de incurcate. Napoleon duse cu energie aceste afaceri
la bun sftrgit gi reficu starea materiali a familiei' Obtinu
prelungirca-concediului pinl la mijlocul-anului 1788' cu toate
.i, p""tit se pare, co'Jeditrl n' era plitit' I)ar rezultr'tele
t6
activitliii saic in rfaccrile pr:ivincl casa 9i moqia familiei conr-
nensari totttl.
"''ir.t"to".t''in F.*,tir. iil iilirie 1738, f''r trimis curin{ dupl
...rlr.'r""t=ti"tir.,itif, l.-Atixonne' Aici nu-gi mai inchirie o
i"-"iirtl"o.ii.uirti, ci locui ln.caz-armi qi continu5' cu setea
i;i il:;it"i';;i;;;,':i;i;"l 't"ottr'
tot ce ii cidea in minr
;i.ffi
';i;;
;;;'';1. Jc brzir ;'.supre. p'o-bler'relor militare' care
ii i;;;;'t;;;;.' i'. 'p..i-i;i"i
''.*ti't'''i
u't xvttt-t'a' odati' fiind
nedeosif CU ,1r.cst pc:triu ult rnOtiv OarCCare' in. inCipe|ea
lnA"'.'-" inclris glsi cr't totttl intinrplitor un vecirt cxemplal'
ffi C;dri'iri'liri;"i"', nu se qtie- ctrrn ajuns acolo. Boua-
;;;,; ;..;'';';;i.l it .iti din. sco'r''sri.in scorrli' dt': tl::11:
cLr c;nclsDrczece anr mri tirziu, la Ecdinqclc in carc se clxborx
Cru''ii'i{"r;";f ."",^";n,'Ip. *siiii 1,'.iqti' franccz-i cu citIri pc
i"",lttt' d;";i;;;t.l.
-ir'*nn"'
Avea o memorie e;{ccptionali'
inri fn rce"asti pclioadi timpurie, s-a Jdcut.sinrlitir capa-
citrtc'e lui dc a deifigrtra o intens) activitrte lntcLccttlelr Ql
;"-;;.il;.;i".].l.tttg. ,,Dacr pare ci sint 0ntotdeauna pre-
ni,;, o"i,.,'i oricc ttfiuii*.' fap-ttl tc-explici prin accca ci'
iiiainte de a Itotiri ccv,r, rcflcct.'2. indelurng. cxut sa prcveo
cc sc Doate intimpla. Nu geniui cstc cel care-rul Insplr;l
b;;; d;;,.;i;;'6; secre t) c,e anlrrle trebuie sl spun qi..s5-
fac in'imprejuriri care altora -li se par nea$''eptate' t p1:L:11
rnea gindire . Lurt", fiIeretl' lucrez in..timpul me.sel' LLtl:-'
rt"a [i"t la teatru ; rni scol noaptea din sornn tot ca stl lu-
;;;;" - avea si t"p.i. el de nenumlrate ori mai tirziu' 1)e-
spre geniul siu vorbea adesea cu o ugoari ironie sau- pcrsi-
ii;;,';il;';;.';;;;-r.."'' ."'i d'.
'it".
ori vctrca vo|b:r dc-
;;;;';;;.t sa' Din't;i$";-i dc daruri cu crrc ii copleiisc
;".;il:";"*i"a''* ;;f'';;i -.'1t t''' uriaqa sa pr-itere de
;nunci,"'--
gi.i, la Auxonnc, se apuci qi .el d.e scris 5i irlto-cmi un
"ri.-;;;i; J" U"tit,i.l i'i;p''; lansrrii bombelor'")' Arti-
i;;i,
-;il;;"-
in mod deii"itiv speciaiitatea sa militari pre-
ferati..'-
p.irrtr" hirtiile lui din aceasti epoci ne-au. rlmas' intre
^ir.L,^'
.ir.""
- -t"ttiq"
Iit.,r,",. studii politico-f ilozof ics- $:?'
ft;;;, *""ii"trl i" .i"^ *iii"iini mai mult sau mai putin li-
brerale. IJneori, repetX de-a dreptul unele idei ale lui Rous-
seau, cu toate' ci,- in general,
""
po"tt fi de loc considerat
." "atp,
al concepgiil6r din-,,Contractt'l social"' In aceastl
p.t;o"i; a viegii ttl*, o trisittrri izbegte pe observltot
: :?l:;
pl"t* ,rrbordonare a pasitrnilor qi dorinlelor feli dc votnqa
I
1
17

gi ragiunc. Se lrrineSe {rugal, fugc de lurne gi de fen-rci, re-
nurrEI la distraclii, nrLrnceirr far.l odihnl gi-gi petrece tot
timpul liber in tovlrigia cirlilor. Dar accepti, se nrulqumegte
el, oare, definitiv cll soarta aceasra de ofiger sirac de pro-
vincic, iegit din nobilin-rea corsicani siraci, pe care carnarazii
sli aristocrali qi superiorii sii aristocrali ll vor privi in-
totdeauna dc sus ?
Nu avusese incl timpul si-gi formuleze un rispur-rs clar
la aceasti intrcbarc ;;i, mai pugin inc)i, si-.gi dezvolte planuri
concrete cle viitor, cirr.l sccnl pc cat'c sc pregitea sI evolueze
se clitini iutii, apoi sc indoi qi sc prlbrigi :- izbucnise revo-
luqia f ranccz-5.
ciiera siibatic c'$ ca$rarazii sEi tn curtee lcoiii de la Brlenno
cind aceqti* tl neciieau, imrtindu-i accentul corsican. Stir
aiurn ce'este Franla gi ce este Corsica ; Putea face co'np't-
ra{ie $i inlelegea,
'deiigur,
disproporlia' Dar, nici. chiar in
tz'89,'el no fut"a spela sF.- ocupe fn F-iai-,ia- !cc';l pe clrc
to.nlni acum, cincl iibticnise revoluqia, l-ar fi putut .ocupa'
in i-pt.iutlri favorabile, in Corsica. Dupi dou[ ltrni gi
ir-eri,. 'de la ciderea Bastiliei, Napoleoir iEi ceru concediu
gi pleci acasX.
' 'Printre numeroase alte incerciri literare, Napoleon ter-
mini in 1789 un studiu privind istori;r corsicii 5i trimise lui
Raynal rnanuscrisul. A.fbsr foarte fericit de pirerea mig.u-
Iitoarc pL' care acest scriitor, pe atr'rtrci popular, a avtlt-o de-
,or" oo.r" sa. Insusi subiectul ales arati cit de vitt era in-
tii.rui'lui rrent*t insula natali, chiar inainte de a i se fi ivit
nosibilitatci si inccapi acolo o activitate politicl. Dupi cc
l;u,rr. acasi, Iingi malrlil sa,. el sc dcc.lari part;zan al. lui
Paoli, care io.-ii atunci se
'intorsese
dintr-un exil indelun-
sat. Acesta se ariti foartc rece fali de tinirul locotenent ii,
Jurind, amindoi iqi diduri seama'ci drumtrrile lor erau di-
feritc.'Paoli urmlrea eliberarea complcti a Corsicii de sui:
dominagia francezi, in timp ce Bonaparte ginea seama d.e
faptul ci revolulia- f rancezf deschiCea- drumttri noi dezvol-
tir-ii insulei Ei, poate (iar acesta era lucl'ul ccl nTai impor-
tant), propriei lui cariere.
Oup; b gedere de citeva luni in Corsica, nnde .trtt izbtitise
s5" rea'rizeze nimic, pleci iar la regimentltl sir-l' lutnd- cu sine
gi pe frateie mai mic, Louis, ct slo -mai -ugr'rrezc
astfel pulin
p"',r,.,r-,, sa. Amindoi fraqii se instalarX la Vrlencc. unde rc-
venisc intre timp regimentul. Aici, locotenentul Bonapal te
trebui si intreqini c,.i mica lui soldi 9i pe fratcle siu si sl-l
dea la ;coali. Eratr zile cind toati rnasa de p"rinz se com-
puncr din'ttt-o bucatd de piine goali. t)ar continLra sI mtln-
ceasci aprig gi si citeascl c.t paliut-t. o literaturi foarte va-
riati, iniistTnd in chip deoseblt asupr;I istoriei militare.
In septembrie 179'1, il vedem din nou ln Corsica, unde
reugise si fie trat-ttlerac in interes de ser'iciu. I)e d;rta acelsta
el se indepirti definitiv de Paoli, care lttcra acunl direct
p"ntt., despirgirea insulei de Franga' ceea ce nu corespnndel
in nici Lt77- caz intenliiior lui Nepoieon. Cind se dczliniui
lupta dintre clerul contl:arevoiuqionar' care ii susqinea in ln-
tregirne pe separatistul Ploli, qi reprezentan{ii autoritililor
u.r,"ol.,gionare, Bonirplrte chiar trase asLlpr:r ttnui grtlp de
Z* 19
II
Nclrrr:rl.iralii biogrrrfi ai lui Napolcon, incIinaqi sI irtribuic
cror.rlui lor calitlqi suprf,naturalc de ingelcpciune, daruri pro-
fctice,_ o inspirati, incrcdcre in steaua ,a, loo, sl'descopcie la
acest locotenent de artilerie in virsti de douizeci de ani, din
garnizoana Auxonne, elemente care si demonstreze ci el
presimgea ce o si-i aduc5, revolugia dezlinguitl in 1289.
_" In realitate, -totrll s-a perrecur mulr mai simplu gi mai
firesc. Dati fiind situagia sa sociall, Napoieon ntr'avea clectt
de ctgtigat din victoria burgheziei asupra ortnduirii feudale-
rbsolutistc. in Corsica, chiir in tirnpul clominaliei genove-
ziior, nobilirnea, gi mai cu seaml rnica nobilimc ]ocalj, nu se
lrucurase nicicind de drepturile 9i privilcgiile pc care nobi-
limea flancczi le preguia irit de muir. Micirl proprietar vcnit
din proi'ilcia sa indeplrtati, din aceasti silbaticl insuli ita-
liani nr.r de mr.rk cuceritl de francezi, lru putea in nici un
caz si se a$tepte la o mare gi rapidi clricili militrrl. l)aci
l-a putut arrage ceva ln r.evolugia de la 1289, a fost tocmai
feprul ci. numai aclrm capacitatea personah putea contribui
Xr ascensiunea omului,pjscara soii"li. $i, pentru inccpur,
iocotenenrul dc artilerie Bonaparte nici nu ierea mai mult.
?ncepu sl-gi puni pr-obleme pracrice, Cum ar putca si
tragi-cit mai multe avantaje perlonale din revoluqie ? Care
er fJ iocul cel mai potrivit i Fi.Irp,rns.trile erau : 1j Corsica,
2.,|
,Franqa. Nu trebuie in nici un-caz sI se exagcreze propor-
giile 9i intensirarea patriotismului siu corsiJan la
'accastl
cpoci, ln 1789, locotencnrul Bonaparte nu mai cr,r miiul
bii.r.r rlc zccc ani, micr.rl pui de lrrp'nedomcsticir, care s., {n-

risculati care atacase detapamentul tic sirti comanda sa. Pinii
la urmi, incercind sI cucereascl din proprie inigiativl r'rn
fort, didu de binuit gi autoritlqilor. Pleci 0n Franta, unde
trebuia si s'e prezinte imediat la Paris, pentnr a justifica in
fata Ministcrului de Rlzboi purtarea sa cam indoielnici .lirr
Corsica. Ajunse in capitalX pe la sfir'gitul lunii mai 1792 1i
fn rnartor ocular la furtunoascle cvcnimente revoiutionare
din vara aceea,
Avern date plecise din carc sI uc ptitem da seatna care
a fost atitudinea acestlri ofiger ir-r virsti de douizeci si trei
de ani cr"r prilcjul a doul cvcnimcntc importantc din cursul
acestor luni: pltrtrnclcrca rnLrlqirnii iu palatrrl Tuileries, la
20 iunie, gi risturnlrce nronllhici, la 10 august 1792. Ne-
fiind participarrt, ci numri mxrtor 'intimplitor si avind in
amindoul accstc crrzur-i prilcjul si-gi arate deschis atitudinea
- cra intr-ur-r ccrc intim
- cl a putll[ da friu iiber acle".d-
rxtelor h.ri simqii:i gi iuturor inscincteio.t'. Ctrvintelc sint atit
de clare gi dc categorice, incit nu lasi nici o urnbrl de in-
doiali : ,,FIai si ne lulm dupi canaliilc astca"
- spuse el
lui Bourienne, cu care se afla pe stradl in ziu.l. de 20 iunie,
la vederea mulqimii ce se indrepta spre palatul regal. Cind
Ludovic al XVI-lea, pe care aceast; teribili manifestatie ii
?nspiirnintase de rnoarte, apiru la une ciiir ferestrele palatu-
lui, pe 'cap cu boneta rogie frigiani (r.rna din emblenele re-
voluqiei), 9i saluti mulgimea, Napoleon rosti cu dispreq : ,,Cc
lag ! Cr.rm de a l5sat sI intre aceste canalii ! Ar fi tlebuit mX-
turagi cu tunurile vreo 500-600, gi i'estnl ar fi lirat-o la sI-
nitoasa !" Am atenuat epitetul pe carc Napolcon l-a foiosit
la adresa lui Ludovic al XVI-lea. Ccl autentic nr.r poate fi tn
nici un caz tiplrit. I.n ztua de 10 arigust (data asaltului asLrpra
palatului Tuileries gi a detronirii lui Ludovic al XVI-lea),
Napoleon se afla tot In stradl, repeta acest epitec la adi"csa
regelui gi numea muiEimea rlsc',rlatI ,,cea mai murdari sdu-
nittrri".
Desigur, la. 10 august 1,792, atunci cind, amestecat in
mulgimc, privea asalcul palatului Tuiieries, el nu putea si gtie
cI tronul Franqei, de pe care chiar in acel mom,ent era alun-
gat Ludovic al XVI-lea, se golea anume pentru el, Bona-
parte. La fel 9i mulEimile din jur, aclamtnd cu entuziasm
na$terea repubiicii, nu puteau nici ele binui ci ofigeragul
acesta slab gi mlrunt, in uniformi roasi, pierdut i.n mulEime,
avea sI inibuge intr-o zi republica Ei sI devin,X un impilat
autocrat. Este insl interesant de obser.rat acest instinct care,
20
inci de De atunci, il flcea pe Napoleon si vadi irr ot)rtzd
*iiT"Jrf i.f *ri p.,iiuit p.ni..t a potoli. rlscoalele poptilrrc.
'FXcu inci un drum in Corsica, unde a;ttnse toclllar rll
ntonr.iiui-.inrl Paoli, hotlrit si separc.Corsica de Franqa, se
;;;;;;;-t;'tttti"l. c,rglezilor. Trcoind prin multe peripegii
ii prr"..;ii;, Ntpoi.ort,"imprcuni. c.t.toati familia sa' izbuti
;; T;l-li;t'cutii.a ttu'rti cu puiirr timp i'aintc de ocu.parer
;ir*i;'-i'a. .':tt. .ngi.ri' Sintcnr
'irr
iunic 1793' Atoia plccali'
;;r;-'l;;'.t;. J.""#"il cle separatigti, partizani a'i lui Faoli'*"--
i,r..ouri rni gi'ei' de siilcic. Eratr conrplct rtrinaqi .1i
tirih;.ui
'cipiran (n-u dc mulr fuscsc irt;rint.rt in g|ad) tfebr-trn
".*,-
,l i,lrr.1in;, a..arri numeroasi t'anilic co.'rp*sii dirrtr-o
m,rmi si slr,tc copii: fragii 9i sr"rrorilc ltri' Ii ittst'rli ctrrl
t^
Dr.lt.. rntl! la ! o[tloI1, tpoi ir'M:trsili;r' Vi;t'r i sc scLl.igt"l ill
gr.,,iXti qi pr.ivaqi''i I ]Lrnilc rrccc.*r in qir ldLl si-i adrrc.-t
ir.o rp.,:r,.tgi, cind, dcctlati xccxst:-1 viaql s'' i'trcrtrps'-'rrt
modul ccl mai lreigtcPtat. -- --
O-.;t.oail co,rtra.cvolitlioDari izbucnisc iil sucl"rl Fran-
gei. In L793, regali5tii din Toulon izgoniseri sau masacrasert
oe reDrezentantll pute rii revoluqionaie gi chemaseri ln ajr-rtor
ilota 'e.rglezi carc^ patrr'rla in Mediterana apllseall;' Arinatr
revo'lu;ionari asedii Toulonui dinspre uscat.
Asddiui era condts cu lncetineaix 9i firi succes cle.ci';r:c
un oarccare Cartea.ux. Conducerea politici a armatei insir'
riurt" cu reprirnarea rlscoalei regilisle din sud cra incre-
dinirti corsica'ului Salicct'ti, p. it" Bonapr'tc il. c'noqter
gi ci, c.tr. luptasc alituli impotri''r lui Peoii'.Ctr^prilcirll unei
vizite ficut.: compatriotului siu irr tabara de .ling,i Toulon,
ii arltI xccstr.tia calc cie singurul mi!loc prirt c'ilc s-at ti
putr"rt lua Toulonul gi altr'gr ilora-c'rglezi. Sllicetti numi pe
ii"lrit clpita' ca ajrtoi. al"cornlrrdl^ir.r1,,ri artileriei d.in zo'l
asediului.
Airit"l dezlinquir la incepu.'1 lui noie*rbric
'r.r
iz6r.rti
din cauza 1_ri Doni-ret, cJre coman.l;r i^ zir-ra aceea trllpele li
tai", i-potriva pirerii gi dorilqii liri Ilonrpartc, ordonasc
t.tttg...i tocmai in tnomentul dccisir'. Bonaparte e.ra c.on-
vin, ii daci nu se ficea aceasti grosolani gre;enli, biruirrga
ar fi fost de partea {rancezilor. E1 insuqi metsese- in fruntea
coloaneior caic atacatr gi fu"sese rinit. Dupi o tndelungi im-
potrivire gi nenumirate aminiri dilr partea atttoritililor su-
pe.ioare, ,a.. tu prea aveatl tncredere in tinirtrl acesta cli
iotul n...trroscut,
'aflat
intirnplitor in tabirS, Dugommie.r'
nonl comanciant, ii pertr-rise iir cele din urml si-qi puni in

aplicri'e planul. Agezr bateriile aga cum dc murt voisc cl si.
dupi o putcnlic:1 cauonadl gi un asalt le care pcrs.r,rel lr.ii
parte, ocrrpi_ rrn punct (Aiguiilette), al cXrui virf domina
rada, gi dcschisc {ocirl asupra flotci cnglezc.
. -Dup; .doul zilc de canonadi indir:jiti, gapte nrii de sol-
daqi republicani asaltarl la l Z dcccrnbr ic
' iortifica,iii.
-
-;.
dupi o iuptl invergunati. furl rcspingi. Dar, i,,
"..rt -l-meut, interveni Bonapartc cu o coloani de rezervi, Si inter-
venqia sa horiri vicroria. ln zir.r,r urrnfuorre,
incgnuii'si fugl
in.masl to{i aceir. }re cerc_ cnglcz-ii consimgrra sa-l ra pe na-
vele lor, Toulonul se.prcdl iirvingltor.ilor, Ar,rrat, r.cpubli-
cani intri in orag. Irlor:r cnglcz.:i-izbuti si riungi in laie.
.,,Nu am cuvinrc ca si-gi descriu meritelc iui iion;rparte",
multe cuno;rinle, multl intcligengi gi foarte *uk ,rrr.ier
sinc crrvinrc carc nu-gi vor da dccit o slabl imasinc, a cali_
tigilor acestui rar ofiier"
- scria ia par.is, c;tr"'Ui"irter"l
de. Rizb-oi. gener.alui Dutii, recomandind cu multl .llirrlnlnrstrului menginerea lui,-Bonaparte, pentru binele repu_
blrc', Intregurl corp de asediu era convins de rolul hotiri'tor
pe c_are-l avusese Bonapar.te gi in amplasarca tunuriior. si in
conducerea abilS a a-sedirilui'pi tiruhii, qi, in sfirqit, i" '*o-
mentul dccisiv ai asaltului,
- Acest asait a avut loc la 17 decembrie 1793. Era prima
bltilie .datl- 9i cigtigati de Napoleon. De tr fZ ar..mb.i"
l793,.cind fu luat Toulonul, pinl la 18 iunie 1815, ziua in
care-lmplratul invins pirisea iimpul acoperit de cadavie d"
Ia W'aterloo, timp de 22 ani (cu intrcruperi) s-a scurs eceasri
lungl gi singeroasi carierl, care a fost itudiati cu aten;ie in
cursul intregii epoci a rlzboaielor europene de eliberare na-
gionali gi a clrei experiengl este gi asti;i merodic analizati.
- Napoleon a dat in viaga sa vreo 60 de bltilii mari 9i
mici (numlr incomparabil mai mar:e declu cel al bitiliilor
lui Alexandru l{acedon, Flannibal, Cezar gi Suvorov luate la
un loc). ln acesre blr;lii s-au infruntrt -rie de oameni mulr
mai mari decir in rd,zboaiele plrrrare de cltre predecesorii
sIi in arta rlzboiului. Dar, ln ciuda rnarelui numir de bi-
tilii uriage, legate de cariera lui Napoleon, care au costar
viaga rnultor oameni, victoria de h fouion a ocupat intot-
'deauna, cu toatX importanla ei relativ modesti, un loc cu
totul deosebit in epopeea napoleonianl. prin ea, atengie fir
atrasi asuprl-i gi Parisul afli prima oarl de el. Comiterul
salr.Irii publice fu cit se poatc de bucuros ci s-a terminar,
22
ln sfirgit,^cu rriditorii de la Toulo' gi cI flota c'glc.zi fusesc
pusi pe fugi.
- .
Aceastl evolugie a evcnimentclor promitee iichidarea ra-
gdi. a contrarevolulici regaliste din ioati regirrnca de sud.-Ibulonul
era considerar o fortlreal; inexpugnabili, asa ci
multora nu Ie venea si creadi cd. a cdzvt, ci a purut ii cu-
ceritl de un necunoscut, un oarecare Bonaparte. Spre no-
rocul invingltorului, in tablra asediarcrilor'se gisemt,*ii
un om muir mai influent decit Salicetti. Acesta iia Augustin
Robespierre, fratele mai mic al lui Maximilian. Asis;;; l;luarea oragului gi descrisese ei insuEi evenimentei. int*""raport trirnis la Paris. Rczultatele' se vizurl nrrmaidecit :
prin decizia din 14 ianuarie 1294, Napolcon Bonaprrt" fri-igradul de gcn_eral de brigadi. Avea, in acel monienr, doui-
zeci gi patru de ani. lnceputul fusese ficut.
III
_ In tirnp,cc. Bonaplr.tc^lua Toulonul, n)ontagrlai.zii dorni_
nau rn mod absolut in. Convengic. Era cpoca influenqci de-
osebit de pute.rnice.a..clubului ii.ot ;" l"'.;;;r;i;';i'il^p;;_vrncre, cpoca infloririi dictaturii rcvolugioriare, ca,.c luoi"vrctonos gr necruqitor impotr.iva dugmanilo. a;nrf"i;-iI-,triditorilor diniuntru,. impotriva- ri;;;;i;l;; r;;i;;;'1"';.:galitti, gir-ondini pi cleiici i.
"" i.p"r*.r;;rr;i"ir"ri,f. - '-
Privind_invertunara lupti internl, Naptleon Bonaparte
nu purca sI nuli de-a seama ci avea dc alcs i"tu" ;;";;[ii;;.care{ putca da totul, gi monarhie, care i_ar tu, ,otut--.;-".ii-ar rerta nrcr cucerirea Toulonului, nici bro$r.rrr .,Suocul a.ia Bcaucaire",, pe carc. tocmai ; ;;ii;.;r."'ii "i,i'"'.5ii"aXl
monsrra oragelor rlsculate din sud' .; ,lirrti, i", .?, firl
T."-'"*.tu.
ln prim{va1a_ urmiroar" ti-L'i;;6;;i'";;ii,';;::nrsaru.penrru
9r4 4 Convengici (gi mai cu ieaml Aueusrin
":'-?,:'3':,.'#;,::0,'ili:,ilt;,"fi
i.:lr""rl:i,.?T:rill.li;.";;acolo, si .gini^Austria sub ,-i"i"g".*^^ C";r;;;l- ,lii,;liipuDlrce eztta. Uarnot era in- perioada aceea advcrsar al aces_
rui plan. .Exercirindu-gi infli,enga pri"-*i;i".i*"^f"i a"_
:i::il, Robespierre, Bonapa.rte d;r.;; rp6r!- fn-r";lir;;;,-rsulul sau de a lua parte la cucerirea ltalici. fdeea aceasta
rlc a se apira impot.io, urr.i- iri"r*rt;i ,irl".- ,"- ,ii"ramrnerea in defensivi ci, dinrpotrivl, eticind direct Euiopa

I
contrarevolulionarS., cra pe atunci ceva neobiEnuit pcntru
gnverntil francez; ea ii apirea prea indrlzneaii. Dar pla-
nurile lui Bcnaparte nu aveaLl si se realizeze in 7794, O ca'
tastroti politici cn totul neprevlzutl surveni in rnod brusc,
risturntnd compiet situaqia.
Augustin l{obespierre plecase la Paris sprc x_ _sustin_e p9
lingI fiatele siu qi pc lirigi Comitetul salvlrii publice piairul
expcdigiei in Italia.- Veniic vara gi aceastl chestiune mebuia
rciolvati. Ilonrpartc sc gisca h Nisa. Se intorsese de la Ge-
novA, nncle avu.scsc o nriiiunc sccreti in lcgittrrl cu cxpedigia
**linuitl. $i, dcodlti, clc Il Plris vcni o l'cstc care surprinse
pini gi capit,rl,r, nu utrtrrli indcpirtltir provincic din sud: la
9 thermidor, chiar lu tirnpul urrci gcclingc a Convcnlie i,
I{aximilian Robcspici'rc, f rrtclc s.1u Augi-tstin, Saint-Just,
Couthon qi, puqin
-nrai
tlrzir-r, partiz-i'tnii lor erau arestaqi 5i
c;rccutagi cn togii chiar a dor-ri zi, flrii iudecati, nttmai pe
tcmeiul ci fusescrii cleclaragi in a-fara legii. ftnediat tn toati
Iiranga incepurl si fie arestatc pclsoa.nele apropiate sau nu-
mai blnuite ca fiind aprog'ri:rtc principalilor rnembri ai gr,r-
r-ernultii rirsturnat. Dupi executarea lui Augustin Robes-
picn'c, gcnclrlrrl Bonaparte se a{la in primcjdie. Nu trecttrl
i'tici doul slptimini de la 9 thermidor (27 iulie), 9i el fu
al'csirlt (la 10 august. 1,794) gi dus sub escorti la fortul Antibes,
Lre tlrmul l{editeranci. Fr-r insl cliberat dtrpi o intcnrnigare
de 14 zilc: printre htrtiile lui nu se glsise nimic care sI
iustifice ulnlrilea.' in tirnpul tcrorii thcrmidoriene piciiri mulqi oameni,
mri mult iau mai puEin lcgagi de l{obcspicrre satt de r"obes-
pierrlqti, gi Bonaparte se plltca socoti norocos ci a sclpat
de girilotini. ln orice caz, la ieEirea din itrchisoarc, -el sc
.orrvinse repede cI vremurile se schimbascrl gi cI i sc lntre-
rLlpsese cariera inceputi aiic -dg
{ericit. Oarnenii cei noi ii
ifrrvesu ctr si,sptctunc gi, de altfel, nici uu-l prca cuno$teau.
L.uat'ca Toulonului n-ajuuscsc incl sl-i faci o tnare rcputatic
ruilitarl. .,Bcneparte ? Cine-i acest Bonaparte ? Un{e a
sen'ir ? hlirneni iru gtic." Aga rispunse tat5l tinirului loco-
tellerlr Junot, ciird acesta il anungi ci generalul Bonaparte
vrel si-l ia ca a,ghiotant. Victoria de la Toulon fusese ui-
tatl sau, in orice caz) nu i se mai acorda o insemnitate atit
cle rnare ca in zilelc ce urmaseri eveninentului.
Mai veni inci o neplScere. Pe neagteptate, Comitetul
thermidorian al salvii"ii publicc il tnslrcinl pc Bonaprrte
sI rreargi in Vand.cc;r ilelrtru a reprima pc rebeli, iar cinC
acesta ajufse l:r Pai'is, aiii cI i.tc d;i'-lusc cotlrancl'i trtrsi
lrrisizi ir ir,faiter.ie. I],rr cl eia ar-tilcl.ir;'; r.,i iln ac{inircir sli
;;;;;;J'.i;;i;'il ;;;; ;',;;t; aipr ,'.'n,,o, in ace:rst,i
problerni, o cxplii:aiic iiirtunoasi cu A.ubry, metnbi'u in
bomitctul salviirlii ;i.r:l'ii':c, i;i daclu ciei;risia.
Iu lirccp:.rl'-rl Lr tli r:oi p.'L ic,aclt tlt 3:'t utili rnatcriirle tn
viagl s.r. I)ltrtir!,.,,,;1i', c*rt;rI iu. q'-liL ''-it, 3ccsr..gc11L'ral rn
viritl dc, douii:cci
".i
cinr:i de ani,'firi vrr'-rn nrl.iloc <J: cxis-
tenti, trli h P.rris ln slriicic, gi tristel-c to3l; iai'na eceea
erei .Jin 179'i-l 7?5 qi pii:.iri"'ara' iti:lL'ito:'lrr, i'ci.r r:*li.grea
ii i".i bintui';.i dc foart'cte. Sc plrcr cl t'.-''.r'til lltinea ii uitase'
i" itirsit, i' auqtrst 1295, Itr iu*rir gcncial dc artilerie tn
selviciui
-toitogtifit
a1 {lonite;r-rlui s;!'' irii l'ublice'^ Acest
serviciu
"t"'.ti
fel cle nt;iie sLat-rnajor o:5:l'.izrt clc Clrnot,
care era dr: fa.pt comrrn<!antul suprem al '-ri'trltci' L'a selvi-
ciul topografic, Tir"polcot. rcdaccii,,iirstru;iir-tni" (clirectivc)
L.eiltr'(t ei'i-rrilrl' or:: i:nii,"-, cirr'c ol,!'re irr Jticr-'iont' Itii;i in
iin,pul accsta el nr-L inccti si citeasc5. gi si stutlicze' Yizita'
t-uriio* Grjrdi:r5 Bct:rnic.I- clin P;rr:is, viz.ita Observatorttl, unde
asc,ulta ctr ccl nai vilr iiticl'.-s iecliilc astronornului l-al;inde,
Solda nu eril 1t'i:ire fi aclcsc;r i se intinlpl'i s'"t nu-5i oort:'r
Iace tost elc tttas,t rlc prinz rj.'cit riririrrd t.rmili:r Pc''itot, in
cafe era iubit iuillt. Drr nici o ciipl, irr cti|sul acestor luni
"iit
d. giele, ntt ;i-:r regrctat ttei:irisia' t{ici o ciipi nu.. s-a
ci;rdit
'f "tt"pt"
st.r icitrl r^' i;lia*t*'ir-' ; lli')rtc di' catizr cr
Ir"ntt., accil:,i; ar fi tr'.:"ruit ecllin si facl ccreri
'rnilit'oare'
bi iet:i c;i soarta i1 scoscsc iarS;i diLr ?r"rcurcituri : ajunse
J': fi. din nou folositor regrubiicii' 1i impotriva aceloraqi
dusrn rni cl si la 'f'orrlon.
'Ariul 1795 a fosi trnul din airii irotirrttori, dc cotittrl"I,
in istofia rcvoh,rliei burgircze din Franga. I]urpit.cc riisi;rii'nase
orinol.ri...t feudaiir absdlutistl, ietcltigia birrghczi !ii picr-
cluse la 9 therrnidor cea lnai tlio:rsi at'iui I ci -
ciicta-
turl iacobirri, iar burghczia, ajuns.'r, la-puterc -9i p.ornitl pc
c;rlea rcacqiunii, bijbiia i[I c:lutarc cic torme 9t nrl;Lorcc uor
Dcntru consolidal'ce dominaqici sllc' ln cursul icrnii din
'iig+-1795 si al plimivcrii acestui itn clin urmi,-Conv.enqia
ihermi,-iorianI, clin purlct de vedere politic se orienta hoti-
rit cle h stinga spie dreapta' Spre sfirgitul verii- lui 1794,
clnd dictatura'ir,cobit i abii fusese lichidatx, l'eacliunea bur-
shez.i nu era rrici pe departe atit de puternicl qi atit de
indrirzneaqi ca la sfiigitui toamnei aceluiagi 1n' Ia1{n toamna
Lui 1794, arip:r dreapi,i t Con".tlqiei nu vorbea 1i nu acqiona
25

nici pe jumitate a* de.nestingherit 9i firi.jeni ca in pri-
mivara lui 1795. Totodatl, in iarna g1 pnmavara accsrur
ingrozitor an de foarnete, corltrastele sociaie se adinceau tot
mai mult. Suburbiile muncitoregti sufereau aprig de foamere,
mamele se sinucideatr dupi ce
'igi
tncca" copiil sau lc tliau
g?tul, iar burghezia.se pornise pe o viagi de veselie, orgii gi
p_ctrcccri, caracteristicc,,seclinni lor ccntr.1lc", roiului de'i:an-
chcri, spcculangi, jucitori cle btrrsi, mori 5i nrici dclapidatori
ele bani publici, care-gi scoscscri, tritrrrrfhtori, ..p.ri lr s,.r-
prafagi, dupi rrcidc,r'c,r' Iui I{obcspicrre.
. Doui insurccqii, porrritc din subur.biile rrruncitorcsti. si
indrcptatc figig inrpotr-iva Convcrrqici thcrnridorienc,' tcri-
bilele nranifestagii inamrate, carc sc rransformari de doul
ori
-.Ia.12 germinal.(l aprilie) pi 1 prairial (20 mai)
- in
atacuri dircctc irnpotriv-a Convcngici, nu avuri'succcs.'lnspli-
nrintitoarelc cxccugii din prairial, care urmarl dezarmlrii
f orgate a subui'bici Saint-Antoine, puscri. capft pcrlrru muhl
,reme oricirei posibilitlqi de acliune veniti din partca ma-
sclor plebee aie Parisului. $i, bineinqcles, dezldnquirca tcrorii
albe reinvie inevitabil speianqele pierdrite ale ,,vechii., bur-
ghezii monarhiste qi ale nobilimii: r-egaliEtii .i-"d.au ci vc-
nisc Ai vremea lor. Dar igi ficcau greqit socotcala. Atunci
cind reprima singcros mulgimilc plebce Ia Paris gi dezarrnr
suburbiile muncitorcgti, burghczia nu se gindca sL lnlcsnersci
intoarcerea triumfali a prctendentului la tron, conrele de
Provence,. fratele lui I.udovic al XVI-lea ghilorinatul. Aceasta.
ins5, nu lnsemneazi ci burghczia din Fr:nnqr gince .it J. iii
la forma de gtlvernimint republicanl, ci ca-ginea foarte mult
la ceea ce ii diduse revoluqla br.rrghcz-i. Itcgaligtii nu voiau
gi nici nu putealr si ingeleagl ceea cc sc pctrccusc in cursul
anilor .1789.-1795 ; nu voiiu sI. ingeleagi ci feudalismul se
pribugise gi ci nu va mar reinvra niciodati, ci incepea erl
capitalismului, cI revolugia burghezi sipase o pripaitie cie
nerrecrlr intre vechea gi noua perioadi J istoriei Fianqci, ci
ideile lor de lestauragie erau sriSine majoritigii burghcziei dc
la orage gi sate.
La-Londra, la Koblenz, la Mitau, la Hamburg, la Ronra,
pretutindeni unde se strlnseserl emigrangi cu influcnll, se
auzeau neincetat glasuri care cereau pedepsirea flri mili a
acelora care luaserl parte la revolujie. Dupi insurecEia din
prairial 9i dupl sllblticiile terorii albe, in acesre cercuri se
spunea cu satisfaclie cI, din fericire, ,,tilhrrii parizieni" incep
sI se omoare lntre ei gi cI regaligtii trebuie firi intirziere
26
si le sari -ln spate, ca si-i spinztrre pe to1i, atit pc thcrrni-
doncnl, cic_ gr _pc monragnarzii care au rnai supravieguit.
Ideea absurd;i de a inroarce loata isroriei ficea ci toats vi-
surilc lor si fie irealizabile gi condarnna la egec toate acqiu-
nile pe carc lc incepcau.
Oarneni ca Taliien, ca Frdron, ca Bor-rrdon, ca Boissy
d'Anglas,.ca Barras,.care la 9 thermidor au pus capit dicta-
turii iacobine qi au inibugit teribiia insurecqie din i-4 prai-
rial a ,,srrrs-culottc"-ilor din Paris, putear.i fi tnvinuigii dc-
sigu.r, pc brrni drcprate, gi de hogie,- gi dc egoism animaiic,
gi dc cruzime fcroce, gi ci ar fi capabili de orice infamie,
ciar in nici un caz de iagitatc in fala regaligtilor. $i,.atuirci
cln1l .
r-eSLl5tii, foartc grlbigi, organizari cu ajutoi.ul activ
ai lui Villiam Pitt debarcarea unui detagament de emigranqi
in penius-ula Quiberoir (Bretania), gefii
'Convenliei
th"enni-
doricne, firi cea nrai mici ezitare, trimiserir contra lor o
armati in frunte cu generalul Hoche. Iar dupi zdrobirea
complcti a debarcaqrJo.i, T50 prizonieri furX inrpigcaqi pe loc.
Dupi aceasti infringere, -rcgaligtii
nu-gi socotirl
'de
loc
cauza.pierduti. Nu se scurseri, nici doul'luni, gi ei se ridi-
cari din nou, de data aceasta chiar in paris. Evenimentul avu
loc pe la sfir:qitul lui septembrie $i lnceputul lui octombrie
sau,
,dupi. calerrdarul revolugionar, in pii*" jurnitate a lui
Yendemralrc I /yJ.
IatI care era situaqirr : Convengia pregitise o noui consti-
tugie, potrivir cireia, in fruntea'puierii executive trebuiau
sI stea cinci directori, iar purerei leeislativl trebuia sir se
concentreze in doui aduniii : Consili"ul celor cinci sute qi
Consiliul Bltrinilor. Convengia preglrea sI puni in vigo;rie
aceastl _coitsritlrlie gi apoi si se dizolve. Dar, observind ci
starea de spirit monarhisti se intlrea din ce in ce mai mulr
?n plturilc ,,vechii', mari burghezii, gi temlndu-sc ca nu
cumva regaligtii, acgionind ceva mai inteligent 9i mai fin, si
profite de aceasti srare de spirit gi sI pitrundi tn numir
n-rarc in viitorul co'siliu al celor cinci suie, care era elecriv,
grupr-rl co'ducitor al thermidorie'ilor, in irunte cu Barras,
ficu. sX se voteze, in ultimele zile ale Convenliei, o l"g"
speciali care hotira ca doui reimi din consiliul-ceio, cir,,-ci
sutc $i do,i treimi di' consiliul Bitrinilor si fie alese, in
mod ob-ligatoriu, dinrre membrii care ficuse.i part" jtni
atunci din Convengie, gi numai o treirne s; se aleagi ji".fr."
acestere.

*-De data accasta, la Paris, r'egaiistii nu crAu cle loc singuri.
Ei -"y se gisean pe primul plin nici la prcgXtirea acgiinii,
nici in ce priveEte ins5gi desTsgurarea acqiuni-i, $i in vlndi-
miairc 1795, rlrcinai acest faiit ficea siri"ratria Convenqici
deosebit cic plirnejdioasi. irnpotriva Ceci'etului arbitrar,' aX
c.irr.ri scop c., idctrt ;;i de un egcisrr-i c..lr.niifl;lt cra acela de a
consolitl,r sripL'enraqia n-rajoritllii Ccnvcngici petlri.Ll o dtrrati
neclctermina-ti. se ridicl o partc clcstLrl dc inrportanti a marii
aristoci'aqii fin:rnciarc burghcze qi vir"fr-rrili: birrglrcz-c alc a;a-
ziselor secqir-rni ,,bogirte", lclicii ccritr'.r1.', rrlc PrrrisLrltri. Biirc-
fnjelcs, ei porniri ltrpta cu scoprrl tlc l sc rlcbrrrrs,r dciiniciv
de acei grup al thcnrriclor-icuilor', clrc nu r.u;ri rcflcctlu st,rrc.l
de sp.i1i1, nrult oricntlt:i sprc cllc,rptrr, a catcgoriilor ccior-
nlai irrrtlritc.lc l;r orayc fi de l:r sarc. in seciitiuilc ccrlri'elc
alc P:rrisului, carc s-au ridicat pc l'!exiteptaie in octoinbrie
1795 inpo.triva Convcngiei, se gisc:iLr gi. regalil-ti autenrici,
recunoscuti, carc visatr leintoarcerca imediatir a Borirborrilor.
ir{u erau rrumetogi, desigur, dar se bucurau vlzind tendii-rta
acestei miqclri ,si sc entuziasmau cind sc gindear.r cc sfirgir
v-a ars;l. ,,1{epubliclnii conservatori" ai burgheziei pariziene,
pentru care pinl gi Convenqia thermicioriani cr,i acum prct
revolulionarl, preglteau calea restatrragici. Aqa c5, tnceptnd
clritr d.e la 7 vend6miaire (29 septembrie), cind sosesc pri-
mele vegti foarte ingr:ijoritoai"e, despre srarcil c1e spirit a
cartierelor ccntralc ale Parisului, Convenqirr se viz-u in fagtr
unui pericol arnenir-rq5tor. lntr-adcvIr, pc cinc sc plrtea c;l
sprijini in accasti notri luptl pentm pLltere ? DLrpi abie
patr:i-r luni de la represiunile din prairial impotrivr l.)rLir.lci-
torilor din subtrrbii, dtipi ce o lunI intreagl a clus singele
iacobiniior rcvoluqionar:i executagi, dupl dezarrnarca cour-
pleti a muncitorilor din stiburbii, efectuatl cu o ltecrlrii-
toare asprime, Convenlia nu mai putea, bincinqeles, si con-
tcze pe sprijinul rctiv al masclor largi.
In accst lnor1.rcl1t, rnuncitorii din Paris vedear-r in comite-
tele Convengiei, gi chiar in Convcnqie, pe ciuqmanii lor cci
mai aprigi. Nu le-ar fi. putr.it trece prin r3ir11e si.lupte pen-
tru menginerea puterii de cltre viitorul Consiliu al celol'
cinci sute format in proporgie de doul treimi din membrii
ecestei Convenjii. $i nici Conventia nu se putea gindi si
ceari ajutorul mulgimii plebee a capitalei, care o ura qi de
care ea se temea. Rlminea at'mata. Dar gi din partca aceastx
lucrurile stltealr prost. E drcpt, oriunde gi oricind, soldalii
triseseri firi si goviie asnpra tridltorilor enrigranqi pe
28
care li urau, asupra bandelor gi detagarnentelor rcgalistc : ln
pXdurilc Normandici, printre duncle Vendeei, pc coastclc
pcninsulci Quibcron. iu Bclgia, la froriticra gerirrlni. Dar,
in primul rtnd, migcai'ca din venddrliaire nu avea -drept
cuvlnt de ordine restauraice Bourbonilor ; ea pi'etindea ci
luptl inrpotriva violi.rii (de citre cleci'etul Convengiei) a
iniugi principiului suveranitStii populare, a principiului li-
bertilii voti.rlui gi alegerii reprezentangilor poporului, iar
in al doilea rind, daci. soldaqii eralr cu adevirrat reptrblicani
de nIde.jde, pe carc abilul cuvint cle ordinc al riscoalei din
venddmiairc
-doar
ii iirqela sau putea sl-i ingele, cu generalii
situaqia se arlta a fi infinit maf rea. Si-l luim, de pildl' pe
generalul Menou, comandantul garnizoanei I'arisului. Acesta
putea face ceea ce rnai ficuse, gi chiar cu slrcces' la 4 prti-
iial : sI infrtngi printr-un atac suburbia muncitoreasc:i
Saint-Antoine, si iirlese oragtil cu trupe, si aresteze gi si
trimiti la ghilotini ciruge piine cu muncitori. Atunci, in
seara ziiei de 4 prairial, dupl victoria asl]pro mr,rncitorilo.,
publictrl elegant, revirsat pc str:izile carticreloi' centralc alc
iapitalei, ovaqionase cu eituziasm tlupele care defilau cr.r
mirzici tn flr.rntc, pc Mcnou Ei statul sitr mljor, fiinclcir in-
tre ei, iirtre cci ce ovalionau gi ccl ovr.qionat, cra o pcrfcctii
comunir.rnc sufleteasci. Aturrci, in seara lui 4 prairial, Menou
se putea simEi reprezentantuL claselor..'bogate,.care cigtigaseri
victoria asupra maselor sirace 6i ostile, conducitorul luptei
celor bine I'rinigi impotriv;t celor flirninz.i. Aceasti situe-
qie ii era cleri, o inielegea gi se compllcea in ea. Dar acum,
irr vendirniairc, in nut'uele cui ar fi tras el in acest pubiit
elcgant al cai:tierelor ccntraic, care-i aclamasc cindva pe ei,
pe Menou, cariie din calnea sa qi os din osul siu ? tr)aci am
voi si gisim o clcosebire intrc Menou gi Convenqia thenni-
doriani, a"ceastd deosebile nu ar putea fi alta decir aceea cI
Menotr era mult mai la dreapta, rnai reacgionar decit cei
mai reacqionari dintre thermidorieni. Secqiunile centrale se
stricluiau sI obqini dreptul de a alege tn libertate o Adunare
mai conservatoare declt Convengia, gi generalul h{enou nu
ar fi consimgit niciodati ca pentru asta si tragl in ele.
$i iati ci, in noaptea de 1.2 vend6miaire (4 octornbrie),
gcfii thermidolieni aud din toate pirrgile strigXte voioase : in
toatl capitala circullr cortegii cle manifestanli ; puternice 9i
cntlrziaste cxclamaqii rispindesc gtirea cI Convenlia renungi
la ltrpti, cI nr,r vor fi lupte de stradS, ci decretul este re-
tras gi cir vor fi alegeri iibere. Ca dovadl unici, dar sigurl
29

gi re:rli, se cli f"rptnl c-I insuqi comandantul forgelor armate
dincr-o sec!iune .lcntraii a Parisrrlui (secgiunea Lepeletier), tin
oii"cc.i.re f)clalot, a flcut o vizitl generalului Menou, a tra-
t:lr cu cl, gi acesta a consimgit la un armistigiu cu reaclio-
narii. Trupele intrX in cazirmi. Ora$ul rimlne in mina ris-
culagilor.
Dar bucuria era prematuri. Convengia hotlrise si lupte'
Cliiar tn cnrsnl noplii de 13 venddmiaire, generalul Menotr
fu destituit din ordinul ei qi arestat. Ca qef suprem al tutu-
ror forqelor annate din Paris Convenqia il numi pe .Barras.
unul din principalii autori ai lui 9 thcrmidor. Trcbuia si
sc acgioncic firi intirz.icrc ai chiar in acca noaptc, fiindci
secgiur-rilc risculate, aflind dc clestittrirc:r gi arestarea lLri Me-
nou gi dc hotirirca Convcnliei dc a lupta, incepuscrir sI se
concentreze febril qi firi goviire pe strizile din apropierea
palatului Convcnqiei gi si se pregiteasci de lupti Pentrlr a
dour zi. Aceste secqiuni qi geful lor, Richer de Sdrizy, erau
aproape siguri de victorie, ca qi mulqi dintre rnembrii Con-
vinliei, de altfel. I)rr socotelilc lor erau greqitc
Cottt"mpo.anii il considerau pe Baras ca o colecqie -
a
celor mai jbsnice patimi 9i a tot Jelul de vicii. Era sibarit,
delapidatoi, cel mli corupt dintr.' aventttrieri, -carierist per-
fid gi lipsit de scrupr.rle,- deplqindu-i in venalitate pe toii
thermidorienii (qi nti era ttn lttcru ugor si ocupi in accasti
privingi primtil loc fn grup). in schimlr, nu ere. llg. .Pentnr
icest om-inteligcnt gi pJrspicace', cra clar ciriar elcr l,r irlccpu-
tul lr-ri venddnrl;rirc, cii mifc,rrcl cc sc porrlisc Pr-rtci1 tpropia
Franga de restattrlre:r Botrrbonilor, cccrt c'e, pcrltrLl cl- pcrso-
nal, ar fi insei.nnat un pericol irncclirt. Nobilii tle fclul situ,
trecuqi de partel revolugici, gtiatr foartc binc cc rrr'i apriirsi
,r.rtt"iu regaligtii irnpotriva acestui soi dc rericgrqi ai cla-
sei lor.
Agadar, firl intirziere, in citeva ore, trebuia si dce lr-rpta'
Dar Barras nu era militar. Avea nevoie nulnaidecit de r'ru
gencrai. in aceste momente el iqi aminti, ctt totui <iin intim-
pla.e, de tinlrul solicitator slab, cu hainele c-entt;ii roase,
iare venise la el de mai multe ori in curstrl ultimeior sip-
clmini. Tot ce gtia despre accasti persoanl sc redtrcea la
faptul cd era ur1 general demisionar, cxre se distinsese la
asediul Toulonului gi care, in urma unor anutnite nepliceri,
se gisea in acel timp in capitali, luptlnd cu rnari greutI,qi
materiale. Didu ordin si fie ciutat gi adus la el. Bonaparte
veni. Fu intrebat imediat ciacl ar lua asupra sa sarcina de
30
a inlbuqi i'cbciir-rnca. Sc gindi.int! daci iu.princip^iu,alp1r:
trr acccpta s.i rrpclc itrrcit',cl; Convengiei. dar. indata i;;t
.{'.ti';;;.;,. clc folo.rscl': cc ic-a' Putea trege trccind de. par-
tc;r lr.ri Barras. El ccru citeva minutc peiltrtl a fetlecta.
hccclrf;i. cl.rr cu o c.,Dciilic: ilirneni si nu se atncstcce itr
"fi."r'iiiiit. sr.lc.,,Nu r-oi birgr slbir i^ tcleir d.'cit aturlci
cirrtl totul ra ti sfir'1ic"
-
tpusc cl.
'
Bu,i"r"rtc frr r.,t,,-'ir inrcdiai xjutorul lui Barrrs. Sttrdii'd
5;,'.,"ti", 'if i didu repe dc sca!.r1e ci |ebc.lii crau folrtc trri
ii-i..ilrti.ii .ii" *.t.'pcttrLr Corrvcngie, Dar cl a'ea un. pl'rn
h'"'".iiun" p'ccis, brtrr pe folosire.a firri mili e artilc'iei.
ili^iifiii." iit-td tot.'tl i*sese di,s la bun siirgit, ii spuse ami-
crilui siu Ji-rnor (r,iitorul gcncral 5i duce d'Abrantis) o trazl
din carc reiese ci c;<plica victorra s3 pi'il.r iltcaPacltatei stra-
tsica a rebclilor. ,,D;tci biictii xccf tia nri-ar ti det mte
.o1"ruir, .,,*
"g
*ii fi at'Llncat in acr Co.nvenqia"' ln zori,
Bonxoartc' adusc trtttur"i la pelatul Convenqici'
- Sf,',te* in ziua istorici- dc l3 vendimiairc, z'i care pen-
f rrL Napoleon a avut o lnsemnitate ctr mult mal mal'e dccif
aceea in care s-i1 luat 1'or-rlonul' Rebelii porrrili -.Ia. atac
irirpotriva Convc'qiei. dar furi ir,ttmpin.rqi .dc -artileria lut
Bonapat'te, Masacrul fu ingrozitor, tnai ales in taqa biscrrctt
i"int'-Ro.h, undc sc glscau rezcrvelc lor' Rcbclii avuse-
;;;t'$i-;i'poiiLiiit"..t"sr prrnr 1.,-'!1 Re tunuri i. cursul
t*pfil, dar' pierduseri moinentul' Ei iispurxcrl cr-r focuri
cle'irugci. Citre amiazd, totul se s{irgise' Dupi ce lisarX
f ,r iltr|t; citeva sute de cadavre, rebelii f trgiri in toate
ulir.cctiilc. r:irind rinitii dupi ei gi ascunzindLr-s* prln case.
(lei cale'puturi 9i ai-urI iimp pirisili in gr.lbh ntare Ia-
nlirul. Searl", Bar.ras mulgurr-li
-ci.idnros
tiniruir.ri..ge'eral Ei
;b;i;r.,-; {i. "u*it
.omai dat al forqeior ar*ate din i.terior'
iBarres renuntl la acest titlu tndati drrpi inibugilea rls-
coalei.)-
C"i"tui clesivirgit qi iuqcala cu care accst tiner incruntat
si .,ii.rt se hotirise si tiagi cu tunurilc de-a. dleptu.l in
iuuiii*", in chiar inirna. gia;ului ; qijlgc. neintrebuintet
pinl atunci
- impunea lui Barras 9i celorlalqi de la .condu^
icre. Prin acest mijloc de inlbugire a rnanifestaqiilor d';
stradi, Bonaparte a fost un veritabil prccursor al qarului
Nicolae I, care a recurs la acelagi procedeu, la 14 decem-
l.',r'ie 1825, Cu singura deosebire ci larul, cu ipocrizia sa
ceracteristici, a vo'rbit apoi de oroarea ce o resimiise, de
indclunga sa czitare inainte de a fi rectlrs la o asemeuea
3r

(
(
(
1
I
I
rnisur.*r,.,gi r errit.rr ci'ir co'rirriisc l; accasta clc,:it I.r i'-demr,r.'r'iic pringului Vasilcjl,,ov, car.c invini.i. ..-.-oir*_;genc'ozitare gi iubir-ce se dc or.nrcni, iu tinrp ." n",-,'ro,rri.l
i)r s-.r. gindit iriciodlti. nici si jrrstific.c 5i,,ici ,i
";;,.::;;;:qundyr;1^ irl spiirar.ea . aitcrivi. Itebciii ur=*ii
"i*i---ui,d': -:*.000 ce ormcni- i'arrnagi, irrr Borrapartc llLr cris.,runea
in :icei ri,'onrcnr
'-.ici
dc 6.000'ic oamcrri, li;.i J.'p;;,1,;";,;
mei pr,rqir, .
ceca _
ce lnsemneazi cI toati ,p"r"rrE, iJ ;;;
'fi;
tul.rr -i ; .ri Ic-l cl.rt cuvintul. Cind li ljun, l.r l,iirri, ,r"[U.si irrii;rgi.cu or-icc prc|.. gi cl s-e qiriur i,riorJ;;;i";,-;;;-;
er-ccpqic, cic aceastl. rcgr.rli- ; nu-i pi;..,, ,l , isipeasc; i;;;rosr. irrrinilil clc r*tilc.ie. Da' acolo unde t''ur-iic ii ;r,;;;,;lr.rie Jrrl,-ls, r'ccrrrqct l.t elc cu lar.ghcge. Nici la i: ic,rJi_
ltil.T.ti'r:' cl nu ccouo'rrisi ilhiulclclc: pr.idr.ortrl biscr.icii Saint_
Rt::cli f-.r acopcrit clc o niasl de carne i"ui"g.inix.'"['otala
'eind.ra'c iir. lrrptr e fost o trxsituri crin cere
mai caracteristice ale ltri Nirpoleo'. ,,ln mine ar:i.r. Joi
oarncni : rinul c nr.rnrai inirnli, iar ceiilalt
"u"r.i ."p. Sj
. nu credcli ci.nu arir gi eu o inimi simqiroai*, ., -ii n"*_
nlcnr. sint chia'un oln clestul dc bun. Dar inci di' pr.irn.r
tinereqe *-xln strldr.rit si rcduc la tlcere ;;;*I;;ffi;
carc acrm a a'ruqit dc toc" * a'rirtrrisit el odati, in-
tr-unrri diir rarelc ]ui nrr-lnierrtc cie sincer-itate, unuie ciintr-c
oarnenii clrora le-a acorcJat bunivoirrf;
- itri Lo;is-IG;_
dercr.
. lir oricc caz, accasti coardl
^Lr
a rnai
'ibrat nicioclatl
ori clc cite ori a fost vorbr clc zclrr;'oirc,r
"du.rrr.uiui
;;;;a indrirznir si,-l infrtrnte.
_ J)ata accasta, 13 vcnddmiairc, a jucrr tr' rol deosebit de
important in epopeea napoleonianl.
. Semnificagia istorici a zdrobirii riscoalei din vencl6_
miaire.se poate rezuma astfel : 1) sperangele regaligtilcr i'-tr-o .vicrorie apropi;rtI gi in rciirtoar.ccrca Botirbonilo, air
r_yfl.-ir incX, un cgec,.9i.mai_mare decit acela de la euiberon.
2) Piturile de sus alc b,rghezici orlgenegti se co'vlnser; iIprea mult s-au pripit si puli mina pe purerea de srat direci
prtntr-o acgiune armati. Uitaserl ci in orage gi sate existarr
elemente burgheze ata$ate republicii gi care conrillllau sx se
teami, de o.intlrire prea rapidi 9i fIri. jend. a reacgiunii. Cine
era Richer de Sdrizy, capul riscoalei ? Un regaliit. Nu cste
greu de $dur ce atitudine ar fi putut avea figi de aceasti
-riscoali
giranii proprietari, adicl cea mai mare parte a rnicii
burghezii de la sate, care vedea in restaurarca Bor.rrbonilor
a
rcinvierea reginrului f.'udal ti picrderea loturilor cllnlpir ilte
oii, fondtl dE piminturi coniisiate de la .nobilii emigragi seu
clin ccle sechest?atc de la biserici. 3) In sfirgit, s-a demonstrat
o dati mai mult ci atitudinea liranilor, potrivnici restlura-
qiei, avea o inriurirc adinci asupra armatci, asupra rnlselor
clc-soldari pc carc sc putca conta pe deplin daci ar li fost
vorbe si'r.'lupte impotiiva forlelor iegate-de Bourboni intr-un
fel sau altul,'direci sau indirect, in parte sau iir intregime'
Aceasta este insemnit;1tea istorici-a lui 13 vend6nriaire'
ln ce privegte persoana lui Bonaparte, accasti zi l-a ficut
perrtm ptinta oari .r'rnot.Llt nu numai in ccrcurile militare,
.,,',dc i,r'Darte era cunoscut de cind cu lttarea Toulonului, dar
qi in ccl'clalrc pituri alc socictllii, acolo chiar' r'rrrdc. pini
atunci nici ntt ise pomeuise numele. lncepuse si fie considerat
ca urr foarte bun orgat-tizator, ctr inteligenli'.r'ioaie 9i hotarire
neinfrinti. Oamenii"politici care pusescli rntna pe putere clin
prinrcle zile ale Directoratului (adici din vendimiairc I.795),
gi mai cu seami Barras, care se dovedise repcd-e a fi ccl rnai
infh.rent dintre cei cinci dircctori, priveau cu bunivoirrqi pe
tinirui general. Socoteau atunci ci s-ar putea baza p-e el 9i in
viitor, tn cazul cL s-ar mai ivi necesitatea si sc foloseascl
forga armati impotriva unor tulburiri popr.rlare
Dar Bonaparte visa la altceva. Pe el il atrigea teatrul de
opcragii militirc. Visa acum un corlandamcnt independcnt in
fiuntea unei arrnate a llepublicii Franceze. Raprorlu.i1. b.tt.
cu Barras ficeaur ca aceste visuri si i se pari rnrilt nrai pulin
irealizabile decit inainte de evenimentele din vcnddmiaire,
cind, generai demisionar fn virsti de dou.Izcci gi gase de ani,
riticca pe striz.ile Parisului tn clutarea trnui mijloc de cxis-
tengir. intr-o singuri zi, brusc, totul se schin-rbase. Devenise
cor-nanelant al garnizoanei Paris, favoritul lui Barras
-
pu-
ternicul clirector al republicii
-
candidat la un post indepen-
dent in armita activi.
Ntr mtrlt dupi aceasti subiti esccllsiune, inttlni pe .]osi-
phine de Beauharnais, vicluvrr Lurui conte, gencrai cxecLltat in
perioada terorii, gi se indrlgosti de ea. Jos6phirle cra crl $ase
ani mai lnarc cit el, avcit la activr'rl ci ttn uttn.ilr rcspcctabil
de avcnturi sentintentaie gi nu sinrlea vreo pasiunc arzi.toare
pentru tinirul general pe care-,I culloscllse. Duill toate apa-
iengelc, la ea era vorba tnai degrabi de uu calcr-rl practic :
rlupi evenir-nentelc clirt l3 vcnddmi;rirc, Botlapartc -
r't'jtrnsese
,,ci'ncva" gi ocupa un post important. Pe Napolcoll, lnsi, pa-
siunca accasta iubiti il stipinea ctr totul. Dtrpl clorinla lui,
3 -
Napoleol dt

Capitolul II
:;ii,liol'i:.r se fdcu numaiciecir. Josiphine lusese cindva in r"c-
i;rqii intimc cu Barras qi acc:rsti cis:ltorie deschic{ca gi rnri l;irg
in faEa lui Bonaparte ugile ceior nai pr.rtemici oarneni ai rc-
;:ublicii.
Pllntrc ccl. ?rproape 200.000 clc lucr;iri consacratc iui Na-
polcc;r 5i su-rinrrlrrtc dc catlc cunoscr.rtul bii:liograf Kircliciscn,
li)lc.Llir ii dc citlc alli spccialigti, sc g:i.scltc o bogati litera-
turii. priviircl icgiitirrile lui |.lapolcon cr.r .|osiphine gi cu fe-
meite in gcncral. I)cntru a_purlc Dunct accstci .chestiuli $i sp.t,g
;r n!1 nr:1l rcvc{l i-rsupra ei, r'oi spur}c c:l nici Josdphine, tici
celt dc-a cloua sotrie a lui - l,{ari;r-l-rriz-:r de Austria, nici
rtrfui're RJmlrsat, nici actriq;r ,l{iJe (icorgc, nici contesa {ia-
itn'slia. nici 'r'rco alri ferrcic cu car!' Napolcon a avut legi-
turl, nll l.rr.rrrrai ci nu au -.ivut asupra lui vreo influenql oare-
cars, dar e1e nici nu au incercat lucnri acesta, clci ingelegeau
firsr lui ncirlblinzitX, despotici, iritabili Ei binuitoare. Nu
plrtcir. s-o sufere pe renumita Alrnc de StaCl inainte chiar clc a
se fi mini;rt pentnl orientarer ei politici opoziqionisti. O ura
clin pricina interesuiui (dupi cl, cle prisos la o femcie) pc care
c'a 'r{ aritir politicii, din pricina pretenqiilor ei de erudigic 9i
spirit. Surpr,rrrere absolr.rtir, plec:rrea in faqa voingei sale, eces-
rca erau calitllile fdri de care femeia nn exista pentru Na-
poleon" Apoi, in viata srr prea incircatX, ii lipsea timpurl ca
si se gindc;rsci prca nruk I:r sciltimente qi si se lase mai in-
clclutrg ?n voia avinturikir ininrii.
Apa sc intinrpli qi acunr : la 9 ffarr;e 11796 se clsirtori,
i-rr dupi douri zilc, la I I urartic, i1i lui r'5mrs buu dc la so;ie
si pleci in r:izboi.
Un noir c:tpitol sc cleichidcl tn istori'.'' Etiropci, un capitol
l:lrg si st,rgcr.rs.
CAMPANIADIN
1756-1797
ITAI-IA
r
Chiar in clipa in care izbutise si inibule rebuliunea irc-
narhisti. din 13 vcnddmiai::e gi cigtigase bunlvoinq;r iui Barre,
gi a celorlalgi demnitari, Bonaparte ficea continLre incerciri
si-i convingi de necesitatea prevenirii unor acliuni aie noii
coaliqii ?ndreptate inpotriva Franlei 9i, deci, de necesitatea
pornirii unui rizboi ofensiv tmpotrir.a austriecilor pi a aliagilor
Ior italieni, invadtnd in acest scop nordul ltaliei. I-a clrept
vorbind, aceasti coaligie nu era noui. Era aceeagi care se for-
rnase,ln 1792 gi din care, in 1795, Prtrsia se retrisese semnind,
scparat cu Franqa, pacea de la Basel. Agadar, in acest nomenr,
din ea ficeau parte Austria, Anglia, Rusia, Regatul Sardiniei,
Regatul celor doul Sicilii qi citeva state germane (&iirttr'nr-
Lrerg, Bavaria, Baden etc.). Ca qi inamica sa Europa, Direcro-
ratul credca cX. teatrul principal al viitoarei can-rpanii din pri-
nrivara gi vara lui 1796 va fi, desigur, Germarria de vest qi
dc sud-vest, prin care francezii vor 'inccrca si pitrundi pe
tcritoriul Atrstriei propriu-zise. In vederea acestei campanii,
Dircctoratul pregitca cele mai bune trupe gi cei mai da searrrl
strrtegi ai sii, in frunte cu generalul Moreau. Nici o clreltuial5
nn ,erA prea mare pentru aceastl atmate, Ea fu excepqiona!
dc bine echipatl, cici guvcrnul francez corlta pe aceaiti ar-
nrati mai mult decit pe orice.
ln ce privegte insistengele generalului Bonaparte de a pI-
tnrnde fn nordul Italiei vecine, plecind de la lrontiera frhn-
cczi de sud-, Directorattrl nu erJ prea entuziasmar. TotuEi se
rccunoftea faptul ci aceasti invazie putea fi utili ca o cliver-
sitrrrc,care ar fi pus curtea de la Viena in situaqia de a-,.i
l.iriruiga forqele,. dist-rigindu-i atenqia de la principii*l tearrur
<lc lupti al rizboiului in perspectivi., cel din Gernlania. Sr:
5J

lui deci hotirirea si se pnnl in acgiune citeva zecl de mii de
;;;;r;;i din cei stagio'aii in sudul. Franqei, peutru a spcrix
oe austricci si p. ,rg.i"'s'"tiiti"i, aiiatul lor'-Iir cind fu vorba
i:; fi;";;ir";;;;;;;,1""i-q"r pl',t'u acest teatru secundar de
;;;ti;i;"C;;";; (;i-;; b",,""
^cum .
s-a afirmat muiti
vrerrl€) l-a t:ropus pi Bon"p",tc' CeilalSi directori aprobari
l:.;"'iifi..tJlii'i",tirtit'imeni- clintre generalii mai de seami
*i
'*"i--.i,i.'os,..r,qi
'u
prca urnblau dupi accst post.. Ntrmirea
iui Bonaprrtc in postul cle ,.courllldr't-tt stlprci",.1l. arma,tel
destinate
'sI acliorle;r.e in italia (,,armata clin ltalta") avu.loc
i"-ij f.irr.r itrte I79it, iar la 1t }-tartie nc,ttl coinandant plcci
si-si i;r oostul in Prirnirc''-'nlrtli"i ,,...r1, ccl .lirrlii pc clrre l-r tir'rs..Napoleon,.a
fost intotcleauua imbricat illtr-o rrurcoli deosebit;"r in rstoria
vi"iii rnt.. Este adevirat ci, incepind ciin acest 'an, 1796,
,lumele lui ristrnX in toati Europa 9i nu mai piriseqte.avan-
rr** ltroiiei mondiale. ,,S-a tniins'cam mult voinicul ;lsta,
.-li-pt l sI-l oprim", a- spus bitrinul Suvorov, -
cind cam-
p"t-ti:r-h,ri Napoieon in Itaiia era tn toi. El a. {ost printre
Dflmu care atl vazut norul de furtunl ce se ridica qi ar''ea
Ie^^UrUri"
-,t-t,tlt
ti*p de'supra Europei, ,rbiti*d trisnetele
asupra ei.
'S"rii aici, Bonaparte iqi trecu armata in revist5- 5i in!:lese
numaidecit i" ." g.ttttnlii' cei mai influenqi ai republicii
^fran-
ceze nu pre,r rivn"iscrX la rcest post: armata se afla irrtr-o
;;;;n.*"'starc, ltcit seml*a mai degra6l cu o adu*ituri cle
zdrentirosi. Niciodati, in cadrul t.rvi.iilor intendenlei fran-
cezc, iurtirrile qi dclapidarilc dc tot felul rru atinsesell ase-
,r-r.n'.".
,prgporqii,^ca -in timpul trltimilor ani ai Convenqici
rllermroonene $r rn timpul Directoratului. Este drept ci Pa-
risul nu aloca mare luciu pentru aceasti armati, insi gi ceea
cc se didea era delapidat imediat qi firl 1'eni. Nimeni nu
gtia ctrm triia, cnm se trnbrica gi se hrXnea aceasti armate
de 43.000 de oameni cantonati la Nisa gi in imprejurimile ei.
Abia ajuns aci, Bonaparte primi raportul c5,
-in ajun, un ba-
talion refuzase si se duci in sectorul unde fusese mutat' pe
motivul ci nici LIn om rlu aYea inc[lliminte' ln aceasti a:tmatl
uitati qi pirisiti, pe ltngl starea matetiali rca, se adiuga 9i
lipsa de disciplini. Soldalii nu numai
-cI binuiau, dar 9i v-e-
deau cu ochii lor holiile cu toptanul din pricina cirora sufe-
reau atit de mult.
Napoleon se gisea irt faqa ullor greutiqi foarte m;rri :
-
tre-
buia sii-gi i,nbrace, sit-;i incalge 9i sX-;i disciplincze trupele, 9i
36
I
I
$
I
;l
,}
$:
toate acestea era nevoit si le faci din mers, chiar tn cursul
campaniei, in scurtele rirgazuri dintre lupte. Nu ar fi consirtrgit
s5, amine campania sub nici un rtlotiv. Situaqia sa se putea com-
plica 9i cu fiicgiunile dintre el 9i gefii diferitclor unitili ale
armatei de strb comauda sa, ctlll erau Augereau. Massina sau
S6rurier. Acegtia s-ar fi supus cu dragi inirnl unui comandaut
rnai in vlrsti, sau cu foaia de serviciu mai plini ca, de
exemplu, Moreau, carc comallda armata de pe frontul Ger-
maniei apusene. A recunoagte ca gef ierarhic pe acest general
in virstd de 27 de ani li se pirea pur 9i simplr.r umilitor.
Exista riscul unor ciocniri. In rnediul acesta cazolr se rispiir-
deau, se inventau, se repctall ,si se ristilmlccau tot fcltrl de
zvonlrri. Se zvonea, de pildi, ci in cursr.rl unei discuqii tiioase,
micul Bonaparte spusese, privind de jos ln sus pe lungul
Augereau : ,,Gencrlle, egti exact cu Lul cap mai inalt ca mine,
dai daci egti nepoliticos, voi face si dispari nurnaidecic
aceasti diferenq5.". Dc fapt, chiar de la inceput, Bonaparte
clXduse tuturor qi fieci-ruia si inqeleagX cI nu va tolera in
armata sa nici o voingi potrivnici gi ci va fringe orice ne-
supunere, firi si gini. sean,a de rang sau grad. ,,Aici sint
adesea nevoit si impugc". scria el tn treecit qi firi alte ex-
plicagii, intr-un raport adresat Directoratului la P:rris.
N".rmaidecit lui. misuri drasticc ?r.upotriva hcrlici fi.ri friu.
Soldaqii observari indati acest iucru, ccerr ce contribui Ia
restabilirea disciplinci cu mult nrai r-nuh dccit execr.rqiile. Se
ajunsese insi la o asemenea situalie, incit agtcptarea sfirqitului
ecl-ripirii trupelor ar fi tnser.rrnat de fapt amiiarca c:rmpaniei
din i796. Bonaplrte luL o hotirire, pe care o fornruli .'xieletrr
in prin.r;r sa procl:llttiltie citre arnrzttl. S-au pr.rrtat rrulte dis-
culii contradictorii cu privirc Ia problenra : cind anume a fosr
ea redactat}. ir.r folrla definitivi, ?1la cLlm a intrat in istorie.
Pentru biografii actuali ai lui Napoleon esrc l',rcru neindoios
ci nurnai primele fraze sint auterltice qi cI aproape tot restul
est'e elocingi adiugati ultcrior. Notcz ci., chiar gi in ceea ce
privegte primele fraze, se poate garanr;r mai degrabi pentru
ideea generali, dccit pentru fiecare cuvint irr parte. ,,Soldaqi,
sinteqi goi, riu hritrigi... Vreau si vi duc in cele nrai rodi-
toare liiltltltri din lumc."
Chiar de la inccput, Botraparte fu de plrere ci riz-boiul
trebr.rie si se hriricascl siugr.rr qi ci e llecesar si procedeze tn
rrga fel, ca fiecar:e soldat si fie clircct intereset in viitoarea
invezie ar Italiei de nord. Nu trebuia si se amine expediqia
pini ce arlrata ar fi avut tolte cele trebuincioase ; armata

trctxrie si gtie cI numai de ea depindc ca sI-;i ia cu -forqa de
la inaniic fot ce-i lipsegte, gi chiar mai muit decit atit. Tini-
rul general a r.orbit astfcl armatei sale nunrai dc data aceaita'
Neoolcon e stir.rt intotdeauna si sldeascl, sI intireasci 9i sI
nreuqini f;iniiecui gi autoritatea personalitllii sale in sufletul
soidalilor. Povegtile sentimentaie despre ,,dragostea" lui Na-
polcoir perltrul soldagi, pe care in accesele sale de sinceritate ii
rluoea iarne dc tun,'t.tu au nici o valoarc. El nu iubea soldatul,
da.r.ave;r o rnare griji de buna lui.state. $i gtia.si dea acestei
griji o itscmcrleA lluan{i, incit soldagii o luau drept o- atenlie
[c-car. capul ogtirii o arrita fieclruia dintrc ei, De fapt, nr-r
era vorba dccit dc grija de a avea la tndemini un materiat
?n periecti stare, bun c{e luptl.
In aprilie 1796, lt inceputul primei sale campanii, in ochii
arr-naiei pe care o conducea, Napoleon era un artilerist pri-
ccput, care cu doi ani gi ceva inainre, la Toulon, iEi ficusc
f ruruos datoria, care impu;case pc riscuiagii pornili la
'Ll venddmiaire impotriva Convenqiei, pe sclrrt, un gcnetel
c;lre nu datora decit acestor doui fapte numirea sa la co-
nlanda armatei din sud. $i atita tot. Bonaparte nu ajunsese
tnc;i si-gi stlpineasci soldalii prin farmecul siu personal 9i
Lrrintr-o indiscutabili autoritate. Flotiri, dcci, si ac{ioneze
asupra acestei arrnate aproape descultre Ei fliminde, ficind-o
si intrevadi direct, realist 9i flri volbe dc prisos, bogltriiie
matcriaie carc o a$tcpt;1u in ltalia.
I-a 9 aprilie 1796, el porni cu arlnata sa pcstc Alpi.
Cunoscr.rt autor al unei istorii iu nrai rnulte volurne despre
cempatiile napoleoniene, straieg gi t:rctician competent, cafe
{lrsese mai intti in serviciul lui Napoleon gi trecusc apoi in
serviciul Rr.rsiei, generalul Jornini, elve;ian de originc, noteazi
c5, titeralmente, din primelc zile ale acestrii irrtti comanda-
{r-}ent al s)iu, Bonaparte didu dovadi de o indrizneal:i ce
rnergcl pini la temeritate gi de un totai disprel ai riscuriior
persoualc. ImprcunS. cu statul siu major, ei apuci pe vesrira
,,Cornigl" de-a lungul Alpilor maritimi, crlrc erA drumul cel
mai scurt, dar gi cel mai periculos, afltndu-se mcreu sub focul
narelor engieze ce patrulau chiar pc lingi coestl. Aici se ma-
nifesti 1r.,rttu intiii oarl o trisituri a caractcrului lui N;r-
poleon. Fe de o parte, el nu Ei-a dat niciodatl acel aer de
netnfricare gi temeritrte, a;ia cum ficcatt colltemporanii lii'
maregalii Launes, Murat, Ney, gcneralul Miloradovici 9i, ditr-
tre gefii militari de mai tirziu, Skobelev ; intotdcaunl a fost
de pirere ci, in tirnp de rirzboi, geful armatei nu trebuie sl se
3r3
t,
exounl Dersonal firi o necesitate abstlluti, evidenti. $i
^.i*rt",
p"tttt.t sirnpiul motiv ci.disparigil 1a,..l.rin ea lusisi'
po"t. n"g," confuzie, panicl gi pierderee bXtilici sau chiar a
i:rboiulul. Dar, pe de altl paite, daci situeqia este de asa
naturi incit exemplul personil al gefului este in mod hotir'it
neccsar, acesta nu trebuie sd ezite de a intra in foc.
Maigul pe ,,Cornig5." spre Italia duri de la 5. pini .la
9 aorilie 1796 si se termini cu bine. Cum se vizu in ltalil,
Bonaparte ltri hotirirea. n faia lui acgionau in comtin tlypele
austriece gi piemonteze impiilite in trei grupe, pe
-
ciile ce
duceau in-Piimont gi Genova. Prima lupti cu austriecii' co-
rnandaqi de Argcnteau, avu loc la centru, lingi Montenotte.
Bonaparte igi conccntri forqele illtr-un mare unghi, ingeli pe
generllul-gef austriac Beaulieu, care se gisca mai la sud, pe
drumul Genovei, gi ataci vijelios centrul trupelor austriece.
In citeva ore inamicul fu zdrobit. Dar aceasta nu fnsese decit
o parte din armata austriaci. Bonaparte dldu un foarte scttrt
rdfaz'soldaqilor sii 9i apoi continui inaintarea. La doui zile
dupi prima ciocr,ire avu loc bitilia de la Millesimo, care
insemni pentru piemontezi o infringere totali. IJn mare ntl-
mXr de morqi pe cimpul de lupti, predarea a 5 batalioane
ctr 13 tunuri, restul armatei pusl pe fugl, iati rezultatele
acestei zile pentru aliali. Numaidecit, ca si nu dea inamicului
timp si-gi revini, Bonaparte igi continui inaintxrea.
Istoriografii militari consideri primele bitilii ale lui Eo-
naparte * ,,gase victorii in gase zile"
- ca o n-rare bitilie
neintrerupti. In cursul acestor zile s-a manifestat ur-r prin-
cipiu de bazd, al lui Napoleon : concentrarea rapidi de m.rri
forge la un loc, trecerea de la un obiecriv straregic Ia altul
firi rnanevre cornplicate, zdrobirea pc rind a forqelor inan.rice.
De asemenea s-a manifestat gi o altl aptitudine a lui
-gtiinla de a asocia politica qi strategia inrr-un tot indisolubil:
mergtnd din victorie in victorie, in cursul acestor zile din apri-
lie 1796, Bonapartc nu pierdu nici un molnenr din veciere cI
trebtria _si constringi cit mai repede Piemontul (regatul Sar-
diniei) la o pace separari, penrru ca si. nu mai ai6i in faqi
decit pe austrieci. Dupi noua victorie a francezilor asrlpra
piemontezilor la Mondovi gi dupi predarea accstui orag' gene-
ralul piemontez Colli angaji tratative de pace 9i, la 28 aprilie,
se semni armistiliul. condiliunile acesttri armistigiu erau foarte
grele pentrlr invingi : regeie Piemontului, Victor-Amedeu,
fira lu; Bonaparte doui din cele mai bune fortXreqe 9i rnulte
alte puncte. P*.." definitivl a fost sctxn.rti la 15 ntai 1796

la Paris. Piernonti.rl se angaja, firi nici o rezervd, si nu per-
miti trecerea prin teritoriul s1u a altor trupe decit ccie frar:-
ceze, si nll mai incheie nici o alianqi, ceda Franiei du.:atul
Nis:r qi toati Savoia. ln plus, frontiera franco-piemontezii err
,,rectificatd" cu mult in avantajul Franqei. Piemoirtul se mai
obliga si dea armatei franceze toate proviziile de care aceasta
avea nevole.
Astfel, primul obiectiv fr-rsese atiirs. Mrri rimineau austrie-
cii. Dupi noi victorir, Borraparte ii rcspirrsc spre fluviul Pacl,
ii sili si dea inapoi, l;r risitiit cle {iurviu, qi, dupi ce irecu el
insuqi diucolo, pe cclil:rlt m:rl al fluvir,rlui, contir-rul si-i ur-
mireasc:i. Curgilc italicnc intrascri toiltc in panici. l)ucele dc
Pari-ua, care nici r.ru cra in rizboi cu Fr:trr1a, avu de suferir
printre plirnii. Bonapartc r'lu .sc lIsI. co,rvins cle irfirnraqiilc
acestuia, nu-i reci;noscu neutralitatea qi in.rpuse Parnei o con-
tribuqie de doui nrilioane franci-a-r.rr gi furnizarea a 1.700 cai.
inaintind mereLl, ajunse lingi origelul Lodi, pe unde trebuia
sI treaci riul Adda. Acest punct impcriant era ap[rat de
10.000 de austrieci.
La l0 mai se didu celebra bitilie de la Lodi. Aci, ca 9i
atunci cind a stribltut .,Corniga", Napoleon gdsi din notr cX
e nevoie si-gi rigte viaqa. in toiul unei lupte tngroziroare ditr
apropierea unui i:od, generalul-qef, in fruntea unui batalion
de grenadieri, se arunci drept inainte prin ploaia de gloanlc
cu care austriccii improgcau podul. 20 tunuri ale ausriecilor
mituran litcralnrcirte cu mitraliile totlrl pe pod gi in juml lui.
Grenaclierii, cr.r l3onapartc in fmntc, smulscrl podul c{in mina
inamicului pc carc tl respinscri departc, accsta li.si pe tercn
lrr:roape 2.000 dc morqi gi rinili 9i l5 tunr-rri. Apoi Napoleon
porni irnediat in urmXrirea adversarului in rctragcre gi, iar
15 nrai, intri tn Milan. in ajunul acestei zile (25 flordal) el
scria Directoratului la Paris c5. ,.Lombardia apargine de acnma
inainte Reptrblicii (Franceze)".
In iunie, conform ordinului lui Bonaparte, trupcie fran-
ceze comandate de Murat ocupau Livorno, iar Augereau ocupa
Bolonia. La mijlocul lui iunie, Bonaparte ocup5 personal Mo-
dcna. Veni apoi rindul Toscanei, cu toate cX ducele de Tos-
carra rimisesc neutrlr in rlzboiul franco-austriac. Bonaparte
nLr tince de loc socoteal[ de neutralitatea acestor state italiene.
trirtra in orage gi sate. rechizigiona tot ce-i trebuia pentru ar-
mati, lua d.t.oi'i tot ce i se pirca ci rnerit[ si fie luat, lnce-
pincl cu tuuurile, praful dc pugci ;i pu;tile, qi sftrqind cu ta-
blourile vcchilor maeltri ai Rciragterii.
40
Bonaparlc plir.'ea a-tunci cu muiti indtrlgenli aceJsri pt-
siune a trul>elor saie. in uncie regiurri au avut loc izbucniri-dc
revoltii ii chiar rlscoale. La Pavia, la Lugo, populalia atacl
trnpele francc'ze. La Lugo (aproape de Fer:iara), mulgimea
omort cinci dragoni francezi. ln urma acestlri fapt, oraSul fu
pedepsit ; nrai rnulte sr.rte de persoane furi trecute prin'sabie,
soldaqii furi llsali liberi si jefuiasci, ei nimicirS pe toqi lo'
cuitcrii binuiqi de intenlii dugrnXnoase. Asemenea licgii crude
s-au mai dar gi in alte pirqi. Dupi ce gi-a intXrit artileria tn
mod considerrrbil cu tunurile gi munigiile, luate prin luptl de la
anstrieci, gi cu ccle ridicate dc la statele italiene neutri, Bona-
pa_rte porni nrai clcpartc, irlpotriva cett[ii Manrua, una dintre
cele rnai pute;:nice iin Er-rroira, prin poziEia natura-lX gi forti-
ticaliilc selc.
Abia impresrirase N(anrua ctnd afli cX o armatl austriaci
de 3O.000 cle oameni, sub comanda foiirrc capabiluliri gi talen-
tatului general Wurmser, plecase din 'I'irol vcnind in grabi in
ajutorul asediaqilor. Aceasti veste ridici foai:ie nlult mora.lul
1;t!ttrrc,r cir-t;trrcnilor ilivaziei fra.ncez,e. Mai ir-ttlt <lecit atit, in
timpul accstei primiveri gi a verii arrului 1796, ntai rnuire
.mii
de giira"ni 9i cr"li;eni, cil.re suferiseti cmnt cle pc urma jafurilor
arnri-tci..gcner.rltilui _Iionaparre, se aliiturari clcrului catolic Ai
nobilinrii scr-nifeuda.lc din Italia de nord, dugmani ai insegi
principiilor re volutrici burgirezc, pc cere annaiele fr,rrrceze ie
.iducc;rn cu eic ln trtalia. Ijiemontul trrvins;i cor-uri-ins ia pacc
pntca s;i..se ri.scoaic in spateic lui Napolc'on qi si-i t.ric co-
n-runicaqi.ile cu lrr:rn[a.
.Bonapartc r'-prrtizi 16.000 dc oameni pelltrlr asediul Man-
tuci. Mrri elca 29.OOO dc r.czcrvi li alrcpte irrtiriri din.Fr;inqa.
Triririse irr i'tiiripi'erca Iui vur'iscr pe u'.1 din cci mai buni
gc'ncrali ai.sIi,.pc .VIassina. TtrLmscr, insL, il respinsc. F'u tri-
nris in. glabl Aueer_eau, ui1 rot atir de capabil iluto, al slu,
gcneral_mai vcchi decit cl insLrgi, dar 9i jccsta l! respins de
citre Vurmser. Situagia. devcirea critici pentru fiancczi.
Atunci Napoleon cxecuti acea rranev rd. care, dupi toqi teo-
reticicnii vechi gi noi, ar fi fost dc ajuns ca si-i asigure ,,o
gloric nernuritoare" (expresia Iui Jornini) chiar daci ar fi
dispirurt ucis la acest tnceput al carierei sale.
Tnrmser intri tn Mantua, pe care o despresurase, Ei ju-
bila la gindul victoriei asupra groaznicttlni inamic, cind auzi
ci Napoleoil, cu toate forqele sale, se artlncAse asupra celei-
lalte coloane austriece, care opcra contra comunicagiilor sale
cr.r Milanul 9i ci, ciupl trei li.rpte, o zdrobisc. Bitiliile avu-
4t

seserX. loc Ia Lonato, Salo qi Brescia' Aflind de ;tcestea,
Vurmser iegi cu toate forqele sale din Mantua 9i.- dtrpi cc
zdrobi flani-earda. De ca;e i-o o'puseseri francezii sub co-
rnanda lui Villette ii rcspinse, inir-o seric de inclieriri, qi
alte detagamente franceze, itt sfiryit, la 5 august, se cioctli
lingi Castiglione cu Bonaparte insuqi. Aici suferi. o grea
tnfiingere d'atoriti unei minevre strilucite care adusese iu
spatel6 austriecilor o p&rte din trupele franceze'
' Dupi o scrie de noi ltrpte, flurmscr' cu rimigilcle arlna-
tci sale, ritdci citva tinrp' pe cursr.rl superior al Adigelui 5i
apoi sc inchise in Mantira. Bonaparte reinnoi asediul. De
data accasta in Austria se cchipa, ln grabi mare' o uoui ar-
mati, nu numai pentru a veni in ajutorul Mantuei, ci 9i al
lui $flurmser instrii. Accasti armati era pusi. strb conranda
Iui Alvirrzy, care era (ca qi rWurntser.' ca gi arhid.trcclc Carol
qi Mdlas) .t'nul ditt cei mai buni generali ai Imperiului Austri:rc.
Lisind il.lOO de oameni spre a continua asediul Mantuei, Bo-
naparte porni in intimpinarea lui Alvinzy cu 28.500 de oa-
meni. Aproape ci nu mai avea rezerve
- acestea nu atfllgcau
nici miiar n"umirul de 4.000 oameni. ,,Generalul care in aitr-
nul bltiliei se ingrijegte prea mult de rezerve va fi- negresit
bitut", repeta tot?eatitta $i pe toate tonurile Napoleon, ctl
toate ci era departe, desigur, de a nega tnarea. importanll a
rezervelor intr-un rizboi lung. Armata lui Alvinzy-era cll
nrult mai numeroasi 9i respinse citeva deta$ametlte franceze
intr-o scrie de ciocniri. Bonlparte ordoni eyacllarce Vicenzei
$i a altor citorva pLlncte gi, conccntrind in jurtrl .siu to:lte
tor4ele de care disptrnetr, se pregiti pcrltru lovitura ho-
tiritoare.
La 15 noiembrie 1796 incepu, iar in seara de 17 sc sfirqi
crincena qi singeroasa bitilie di ia Arcole. In siirgit, Alvinzv
se inttlnea cu" Bonaparte. Austriecii eralr mai numerogi 9i
luptau cu deosebiti dtrzenie --- erau acolo regimente de eliti
ale monarhiei habsburgice. Unul din punctele importante era
faimosul pod de la Arcole. De trei ori l-atr luat fratrcezii cu
asalt Ei di trei ori au fost respingi cu mari pierderi. Atunci,
intocmai afa cum ficuse cu ciieva luni nrai inainte ia podrrl
de la Lodi, comandantul-qef Bonaparte se arunc[ el insrigt itr
l,*pii ..t .- drtp.l in mini. Mai mulli soldagi 9i aghiotanli
ii,'rl o-orffi [nga el. Bitdlia duri trei zile, c' n.rici ?u*el"u-
oeri. Aivinzv fu bltut qi rcspins'
'- T.litlp de nrai birre dc o lurrl 9i jtrnri'tate dtrpi Arcolc'
a.lst.iecii s-au pregitit pentru revangi. I)eznotl5rnintttl avtl
42
H
loc in nrijlocui lui ianr.raric 1.797. inr.r-o birtilie singeroasl de
clou;'r zile (11 qi 15 ianuarie), Borraparrc zdrobi la i{ivoli tn-
trcaga annati ausrriaci. DupI cxemplul tinirului gef rnilitar
f.ranccz, irraniicul igi concenirasc gi el de data a."rrsta toat"
torqcl.' 'intr-rrn singur. punct. Pus pe fugl irnpreuni cu ce-i mai
rirn;isesc din amratele sale, Alvinzy nici nu sc mai gtndi la
elibcrarca Nlantuci gi a armatei lui Wurmscr inchisi acolo,
La dou;r sliptinriiri gi jumirarc dupi bitilia de ia Rivoli,
M3i11uir capituli. Bonaparre tratri cu Wurmser invins 9i ,u
ariti fo;rrtc clement.
I)upI luarea Mantuei, Bonaparte se indrepti sprc nord,
arnen.ingind teriroriile creditarc
-ale
Habsbu.gilor. Vc,rit i;grabi pe re:rtrul de opera;iuni italian la inceiurul prirnXverii
anulrii. 1797, ar.hiduce-le Carol fu invins de Bonapirrc i,rtr-,
serie de oper;rgi_uni gi respiirs sprc Brenner, unde
"brlru
in ie-
tragere c'u picrdcri grelc. Vieni cra in panicl, pc care o ris-
pindca chiar currea imperiali. Toatl luirree afti ci la palatui
impcrial bijuteriile-Corbanei erau impachetate ;i dosb
""d."ola irdiposr. Capitala Austriei era amerrintati s;, fie invadari
dc frarrcczi.
- Hannibal ante portas /
- bonaparte in Tirol !
- L1iine va fi la Viena !.- Zvonuriie, discuiiiie,
"*ii"-"iiii*de felul acesra au rimas in ami'tire" iont"n-rpor^"ii"r i"r.au triit acele momenre in vechea gi i:ogata ,ofit*i;
"
H"6i-
burgilor. Dczi'-strul citorva din ."leittaiEun.
"*.,*t.
ausrriece,
i'g.roziroar,ele infringeri suferitc de cci
'rai
capabili si ralen-
teqr gcrcr;li, picrderca-intrcgii Itaiii de nord, cipitala Austriei
drrcct a'rcuirrgati
- iati rezultarerc acestei cmrp.r'ii de rrn
a', inccpuri, lir sfirgit'l h,ri martic 1296, ci*d Napoieon Bona_
par.tc ttiscsc
'unrit
colnlrrda't sr.rprcnr ari ...natei'fr.r'cczc din
Italia. Nr,imele lui rlsuna acum iir to;rti iuropa.
u
, .9up:'r noi infiingeri gi dupi rmragerea generali a arrnatei
arnlducctut Uarol, curte.l Ausrrici inqclcsc p&icolul continuirii
:1*:1._
L- inceputul. lui aprilic L797, generalul Bonaparte
p'ml comrnrcarel 0ficiali ci impiretul Francisc al Auitriei
ly:g:. ri inceapi tratativele d; ;;;;. iln"p*rt", tr.U"ir-llnotAm, a lacur rot cc a depins di cl ca si
'termine
rrzboiu!
cu Austria intr-un momenr atir de favorabil lui : in tfi;;
toar; armata sa fugirea armata arhiducelui Carol, care s"
retrlgea tn grab5, el ficea cunoscut acestuia ci esti sata sI
semneze pacca. Se cunoagte acea scrisoare interesanti, Tn care
I
i.
I
j
{
{

Napoleon, mcnajind amorul propriu al invingilor, scril lui
uarol ci, daci. ar rcugi si incheic p.rcea, ar fi nrai r'i'tr^r
de acest lncru ,,decir de trista glorie a iu.."r.lo, ;ilir;r;.;:
,,Oal9 nu Alr omorit rroi dest'lil l'mc qi nu am fi.cut destul
riu bietei unranitSli ?" scrise el lui Carol.
- Directorilr.l era de acord cu i'cheierea picii. E,zita r-rrmiri
Ia
'umirea
celui care trebuia si concir.rci tiatativele. D;; i;timpul. acesror ezit:iri qi i'ainte ce plc'ipot.,rq,i*rui ai;.k;si fi ajurrs. fn rrrbire lui Bonapart., g.r.,.rai,.,l ?,,,i;,rgi,oi-;r,,-
sese tirrrpul si irrchcie .rruristiqiul diri'Lc.r[.,crr.
Chiar inaintc dc incepcicil rrararivclor cle la l.cobcn.
Bonaparte rcrnri^lse,;i cu lionra. I)ugnr:rn invcr;urr..rt f i ,;;;;rj
picat al -rcvoluqiei frarrcczc, p"p" iiu, at Vtllcl ,.,.1.i* i,,
,rgeueralul vcnddnlirirc"
- dcvcnit conrerrdant sr.lDr.eni c;r
rccompe'sr pcrrru nimicirea piogilor rcgaliqti Ia ri vcncli-
mralre
- o creaturi.a iadului,_ 5i sprijinei Austria prin rorlrc
m.ijloaccle fn lupt.a ei grc;r.- lndati ce "wnrmscr pr.ir. ..iii.'"Martrx imp_re''i. crr garrrizoarra ci de 1r.000 de olrrrcrri si
crteva sutc dc tu'rrri, Napoleorr, cu trupclc carc fr.rscscrl e,i_
qij.atg le ascrliu gi acur'..devcrriscri airp6"it;i", il;,;i; ;-;;-drgre.,inrpotrrva posesiunilor pontificalc.'
F I rupclc papcr f uri
^
pusc pe frrgi chiar le prirrr,r lratllie.
lugcxu aga de tere,
.incir Junot, trinris dc Bonapertc irr rrrrrri-
nrcA. Ior, nu pr.rrr.l si I-e ajurrgi tinrp de dorrj orc. Air.,,.,r. Ji,,
urmI, o^par.tc clin clc fu trcciti priir sabic..t,".i,,J'i,,.:;;i_
vrtatc. l)upi aceasr:r, oril$clc ?rrccprrr.h si sc pr..,,.lca,,,rt,l .l''.ialtul, firi'irnpotrivirc, l,ii Bon"p.-.,;.r,r, ::;r., l: i;;"r"; .; :l:"vrco. r'alolre.: beni, diarrr,rntc. telrl,,i,,li, r.,rsc rie nr.r. i;.;-ca 9.r irr lralra tle rord. oraSclc. rninistiril", co,.,.,,,iii" , cclrij
lor biserici ofereau i'vingrtoi'r-il"i
"
p."J; cnormi. r{omrr era
in..pa'ici. O:rmenii ..-, i*.. 9i i"oti"i'.f.; i;;;;;.I ;"i;;grirnldi l;r Nc.rnole.
.lnspiinrtrrtar, p3p.1 Pius al VI-lcrr trirnisc lui Borr.rr>rrrtc.
pri' cr.rdiual.l ivtrtiei.,,"po,,il ri,'.,, i,,;il;' ;.';' fri.;:;;;,' ;scrisoare
.inrploritoarc prln care cerea. pace. Gencralul Borre_
parte primi aceasti. r.riginrinte .r, .o,rd.r..rr;.;;;i; l;r" tot
oclati didu si se ingeleagi. ci e vorba de o capitulare ;r;lf .
In zina cle 19 februarie 1.797,Ia Tolentino, fu scrnnati p"..-.
Papa ceda o parre fo;rrte importanti. ;;i cea mai bog"il din
teritoriile.sale ;_ el plitea 30 dc milioane fra'ci-aur 9i*lisir irr-
vingitor'lui cele mai frumoase tablouri gi statui din muzcele
sale. Aceste r:rblo'ri gi sculpturi din Roma fu.i .*pedirre ia
Paris, a;a cum sc fircr.rse cr,r cele din lililan, Bolonia, Modena,
44
Parma, Piaccnza, qi, mai druiu, cir celc rlin Vc'cqia. lrsrr.ii.
mrntat pcsic ruisurl, papa pius al Vt_lea acceptase din prinrul
momenr toatc condiliilc. I-a fost, de alrfel, iu *tir -"i usoi
si faci rcesr iuc.r, cu cit no,ropuit" ;i;i;;;;;;'".""i.'i"
consinrqiririntui ILri.
- Pcnt^r c-c Pronflparte
'u f5c, incS cle atrnci ceea ce avea
sa iaca ritrpr'r cilii ir arri ? pentrLi ce r* ocupl el Ronra si nu
alesti pu p.ipl ? A.ccasta sc explicl p.in fniriui^.;;;; l;;aJunul rr.ltiltr.clor clc pace cu Austria, ci o jctiune prea asorli"t3,d g p-ro.i ri sca
.
s J'ridice fi;;l"qi;
-;;;"1
i;-;ir';;fi f
';
::tl"l -,::'rlt"r fr, pnn. eceasrn, s). crccze iu spatelc propriilor
s:llc flrnrrtc o srilrc dc lresigui..r,rti. Apt_ri, se itie.; irr i^"ri
::i::.-r^ ill:'c crnrireni i srri.ju,..ite' .t;'.' f t"t';.i, J"r. . f"l, ;";;irclntrc'iiipt,dc_
'.ictor.ii asupra ill)or arnliltc ,ru,,,..oar. Si foaii.
f:l::r"].. alc lnlperrului Arrstriac, pe arunci dc ten,ur, tinirul
$:i:.t"! petrccu o noapre albX plirnbirrcr.r.r-se pe ,.linaintea cor_
r'lur sau ;r. pu'irrclu_gi,..perrtru prinra oari, o-futrclrere la carepini atuuci rr' se gindiic : ctt
^ti,r.,p
,.a -"i .u..ri ;l ;;;r"rii
It llr_r pcnrru l)rrecrorAt, ,,pentru a.cegti avoca1i.. ?
Mr.rlqi ani trebuiri. si treici q; *utl, ,i"ge sf curgi inainteca Bo'aprrte si vorb.eascl .dc ;..;;;i ,,oipr. a. i,i.ali"il".I).r r, dc'si gu r., risp Lr rr su I sI. dc n ru,i.i- i" i,r;;.';b".;
";;;;':;;cLr totul_ncgativ.'Ci.ci,. in tl9z, iu,iiri;";;i i;;il;i :";;;';"atunci 28 rni - vcdea in pius ;i Vi_f.;"';;;^". fr;,}.|,;i'spximlntat, sti.bir'og. f i ;;;;.;;i;i^a" ir#,'li" ?;"" il';Jiface. orice.. ci.pe geful
.spirituar
a
"rilioa""'a"-^l"X.ri"iiillocuiau chiar in Franga. $i oricine are de gt"d ui-;t ir"p;;puterea asripra acestor milioane e dator sI qini seama de su-
perstiqiile lor. i' adeviratul ingelcs al cuvintelor, l,lapoleon
considera biscric,r ca pe un insrmment comod de poliqie spi-
rituali, care ajuti la conch.rccrea maselor poptrlare.
^Din
punc-
tul sru de vedere, biserica rom:1no-catoliix ar fi fost in'rocl
special potriviri pentru aga ceva, dar, din nenorocire. ea a
prctins i'rotdeauna gi inci nu l'ceta a pretintJe ,,r roi poli-
trc independent ; iar aceasta, mai ales p"rrtr., ci, ea clispune
de o organizaqic desivirgiti ca structuri, supusi unui' g"i
suprcnl, papa.
Cit despre papalitate, ca atare, Bonaparte o considera o
purX garlatanie istorici. pe care au n5scocii-o pe vremu.i
"pir_copii Romei folosind cu abilitate unele irnpreiuriri locale si
istoiice ale. viegii medievale. favorabile lor,
'gi
p" ."r" *acrcditar-o intr-o perioadi istorici de aproape doui nrii J*
"iri
h
fl
ffi
{
*ll
s
*
$
il
$I

E.v. tarle napoleon

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to E.v. tarle napoleon

Similar to E.v. tarle napoleon (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

E.v. tarle napoleon