Documentul analizează influența lui Napoleon asupra istoriei, subliniind impactul său politic și militar în contextul războaielor imperiale. Se discută despre opresiunea socială și economică a statului napoleonian, precum și despre progresele pe care le-a adus în eliminarea vechilor structuri feudale. De asemenea, documentul reflectă asupra modului în care activitatea lui Napoleon a fost percepută în istoriografie, fiind considerat un fenomen complex și controversat.

1. CAD. TARIE
APGLEOFT

2. DIN 1',1-41;,4 iiED'1C'f li:l Rt-iSE
Cartcrr acade r,ricitritttlui E. V. 'lier le, pui';lic;rti
p"entru prin;. c,'lri in anul 1933, a iost rccditetit irt
iepct:ite rintiuri atit in Uniune.r Solictici, cit 9i irr
sr;iinitate. Eclilia de i:r1i arc le bazi textul publi-
c.rt in 19'{i, cu completirile 9i modificirile ficute
ultcrior de citrc autor. Redaciia a socotit posibil si
nu incluelir in aceasti edilie iniic;iul bibliogr':rfic,
cuprins in tirtcle cdilii anteriorre r1r'clriii, intrucit
e5ic ;ll ttilti,: ;llii,uri drP,l;it.
I
':'
i
f.
iI

3. I
I
I
i
IIiX-RODUCERE
Onrul, a clrui biograiie gi a cXrr'ri prersonalitate imi-.1lro-
oun si Ie infdtisez in aceastl carte' rcprczinti unul dintre
iele niai uimitoire fenomene ale istoriei lumii ; ata se si
explici f.aptui c[ despre el s-au scris, se scrir'r Ei se vor nrai
scrre nrulte tomllrr.
NlXcelul mondial. din 1914-L9I8 t trezit din nolr' ac-
centuind qi mai mult, interesul pentru omul recunoscut i:l
unanimitaie dc c:atre specialigri ca cel mai mare gcnitt mi-
litar din istoria universalS. Oameni cu totul lipsili de talcnt
de tipul lui Nivcllc tn- Franla,- Moltke-nc.pgtul 5i Faihcnhayu
i,-r d'.ttoa.tia, Ilennenkampi 5i Ianu;kevici in l{usia, French
;i H.aig tn_Anglia atr flcut pi'in ma-relc lor nunrir ca pinl
$l l11f te margtntlt cttirt siut
-
I r"rd.endolf, Foch sarr Aiexcev
il fi. .otrrid-ira1l strat.'gi geniali;- dar'..to1i accSti qe'pr-rtirr-
ciosi conducltori ai ttnoi' at:mate de nrilioalle de oameni ail
doi'cdit incontestabil, prin tnslqi existcr.l{r lor, ci rizboiul
5i posibilitatea de a dispune de rnari armate sinr tot atit cle
pu1i,r .npabile sI creezc, ptiu cle inscle' corlandanti de oqti
geniali, pe cit de pirgin posibil ar fi,. de^ pildi, ca o caricrl
iltrc.rei'de cc;r nrii burra marttittri dc Cerr.rr.r s.-r nrsci tln
l'hidie-"s sarl un Michelangelo. I)up.vr rizboiul mondial, acest
aclevlr a fost recr,rlroscLlt ca absol,irt ir-rcontestabil, fapt care
in r-nod firesc a stimulat gi mai rnult intcrcsr-rl pcntru cei
ci;iva rnari maegtri ai rizboiului : Har-rnibal, Ccz-ar, Sttvoi:or'
qi, bineingeles, in prirnul rind pentrll ,,ccl tn,ri m:lre dintre
cci mari"
-
Napoleon.
Rlzboaiele, asalturile, campaniilc, invaziile sint nece-
6are, socotea Nirpolcon, pentru a-l inflinge pe inrnric 5i a-i

4. in-rpu.ne astfel voinga ta, pcutlu r-l s.uPrr-ne--,f:.
.il..T:.,:tt-it:i
tcincinic.,,pc vcclc", ttrtnind a croi pc vllioi. rslorla (arlt
inti,'rrc iupi but-tul tiu plac, iirr, daci lucrul accsta nu este
".
i."ti" 'realizabil dintlr'-o cl;rtI, atttnci c9l. p.uqln a-i in-
ilr.nt, istoria. Napolcon nu a urrni'it niciodati victortt
r;;;il; Ji.; ui.totii cari tru aduc rvanrrje politicc. di'ccte'
i)csigut, numai in pcrio,rda naivi a istoriogratiet ld91-
liste si.
"**i .u scantii, a r'.u'iantci ci numitl ,,9co;la croici",
;-;-o'i;,;; ;tiibtri l'i'N:rpolco. roltrl dc crceror al istorici
ir*rt',iitl. a cpocii s.tlc, crelt.r c"at'e i-ar fi imprimri qi, con-
ginutul .. de idci, gi scrlnlIictrli;t gcnci',rli iLr dezr-oliarea
omenlrll,-
I)up)i cc I sLrlli.Lrnlxt .r'cvoltrqil. frr'Lrcczi, N+ni:iOO a
c;uiai si ,stcr|gi oi-icc ,rrlrintirc a ct : ln decembric 1800, a
;;;;;;; i:,':, iiiiti pc iacobi.i rlli p,c'rltru vina de a fi pus
,,iii.riii. i;if..r-rr,rli" (i' sc'rr tiurp iflr.ic cI ci nu a'usescri
iii.i',,,., r.n)csrr,c irl
',cexsti
chcsriuirc), ci c:iclusiv. pcntlu mo-
tivirl ci erru rcptrblicrrri ;i 9i 1tu vuiau si trXdczc pinl la
.;";t;;tr{l;i* t.i'oturi"n"tx d" dragul unci zgomotoasc glorii
ioiin.. itcririt pe crica rcacgiunii politice, Napoleon r- tLcuc
tot ceee cc ii err l.]eccsar' in- prtmul rind.gt nlar h-lult c.l
olicc. rnarii burghczii comerciale 9i radusiitalc; toai' polt-
;;;:"-i;.;"; qi"externi a constrlrit-o astfef incit rnai intii
;;';;;r;;Ti; s'atisficute in i'tregime intereseie acestei clase'
-- il;;;;. .t t i"U,"rat orice idee de libertate, oricit cle
*.gi,
-aI,i '.'iaia de stat 9i- sociail a impcriLriui siu ; i' tot
ii*orl ci.rn:nili lui Napoleon, imenstti imperitr a f-ost cu-
i;;ii;i ;,. ... mai deslvtrgitl ticere'., Vcia sr-i conclirci pu
i"il,
-t;
p"ttrnceasci tuturor. Lucrurilc mergca.u pini acola
iniit. i, currea sa, inalqii dcmnirlri gi gc.c'aiii ntr. sc cisi-
,ur.r, clccir la orciintrl sltr dircct, qi accst"' cisltorii sc dcs-
ficcau tot. it;:l, attlnci cind gisea^tl 94-9 necesar'
'--
iiitlt.i.ie' p.tstiis.tl .FrJ.nta.. In 1814-1815 erau sate tn
care nu sc mal gaseatl birb-iqi peste virsta de 15 ani sa'"i
,it-Zij-r* i,.,rpoirirra spiritr-rlii revoluqior-rar al muncitoriio':
r"iuorti.u ..i tori cruntl dirzenic qi'consecvenll' $i-a dat
;.;;; Jc acc,a.sta;i' cir sinceritetea ce-l caractcriza, a spus
oJrie .; muncitorii
'-au
motive si-l iubeascl pentru cI
,i-o gfuit in n'rizcrie qi-i lasl tot in mizerie"' A uitat sI rnai
,au"i. cI r-rici unul dintre guvernele
-
revoluqiei burgheze
?nlbuqite de cl n-a ajuns la o virtuozitate atlt de mare tn
trnoilarea totali a claiei muncitoare, ca Napoleon, care, pi'in
introclucerea acelei speciale ,,cirlulii cie munci", a lipsit
I
complec pc uruucitoli de orice posibilitate cle a-;i aprirl ctt
d* cit irfierescle impotrivr exploatirii patronale.- - p.iutol P. A' Viazetnshi,
-
contempbran mai virstnic 5i
o.i"1.,.r '"i-lui p.tskin, care a tr;iit toati perioada clomniei lui
iV.poi.on, tprtnc c5,- in tot. tim.ptri Pi'imului Lnpcriu, in
intieasa Eurlopi au domnit impilirea, spaima qi nesiguranqa
rit.i i? miine. Nimeni nu p.ttci $ti ce se va intimpla a doua
zi cu cl sau cu faia sl, r:iilicni nr'i ptrtca fi sigtr| cir..Napolcon
nu orcgltcstc cumva vlco loviturl neaErcptlttii' Alltcrt Van-
dll,'c,liuziastul .rdrnirrtor' ;l ltri Napoleon, vorbe5tc fgi.t'j
.t.ti.^t 5i, cutn s-ar spunc' clcglnt, dcsp''e ,,gratllqclc mobile*
a1; iinperiului infiingat dc eror.rl sIu tavorit. l)ar crtrtorul,
.1.''.lri'"r da scama' clar ce' insettrna o astfel de ,,granigi
itiot ;'ii". ii va crede u$or pe prinqul Viazemski 5i va inqe-
lcqc pentru ce irnpilarca qi- spiima au domnit tn torti ['u-
, up--.'in accste rirnpuri sing.'io;rse.
^Hotarcle.
impuritilr'ri na-
ooi.onir., se dgplaiatr ntr }trrnai itr timpr.rl rlzboaielor 9i
i,ucdiat dupi elc, ci 5i in . scu-rtele rlstimpuri dintre ,riz-
L:oaic. La moincntul priclnic didea un decret, apot aitpea
n..o"aiqion*t la imperitrl siu .lara vizat5' Tratateie nu
,t.r" oltlrtu el nicr cca nrll mlca rmportanlS' .]aftrl. siste-
,,-,atic ii oficial nu se mai sfirgea in girile in care cl avca
oi',,.iit posibilitatea si dispun5.
-Cu
toate ci qi-a conCus qara
din rlzboi in rizboi, Napolcon a llsat }ran.g.a.intr-o situaqie
f in.ruciarl satisficitoare, aproapc lird datoru (iu comparagte
cu situaqia Angliei care, timP de 40. {1 tnt, n-a putut scipa
.1. aatoiiil" .oitr*.trt.'in cpo-ca lu.i Napolcon), i* istoricii
francczi,,patrio1i", pc csre laptril it itrclutogcaza atlt ctc
mult, triti ci acest strlltrcit rczultat sc drtorc$tc- tocmal
n.rfiilit.to, gi nemaipcme'itelor jafur:i la care all fost su-
puse .girile..suir
jrr gatc.
Cttttortt acestcl cirqi nc-au. intrcbat adeser daci rlzboa-
icie lui 1..Japoleon por fi 'umite
rizboaie imperialiste, cunl
i; ;;;;.;t '.u,
"u'itid
in vedere cr imperialismul, in sensul
l'r ;;;; ii inl.l.g."t astrzi,
'--a.
existat 1a inceputul secolului
.i xix-Lr. b.tign., pot qi chiar. t-rcbuie si fie numite aqa,
;;;;t; ci denuriirea^ d"
',,rizboi imperialist" se potrivegte
i, ioiri .*rctitatea cuceririlor lui Nipoleon, date fiind ca-
racterul gi conlinutul lor. De alt{el, V' I' Lenin s-a referit
de multe ori la chestiunea aceasta, iar in perioada vestite:
Ior sale cuvintiri referitoare la pacea de la Brest-Litovsk a
spus: ,,Rizboaiele imperialiste ale lui Napoleon au durat
nrulli ani ; ele au c,,irins o intreagi epoci qi au vidit of
I,
I
I

5. neobisnr,rit de complicati regea de raporturi imperialiste c&re
se inipletcau cu miqciri de eliberare nationali". $;, ca 9i
..',.,r i, fi previzut
'fntrebarea
cititorilor c.Srgii mele'^ el a
tinur si specificc : ,,Prin imperialism inqeleg aici jefuirea
unor liri in general, prin rizboi imperirlist
- rizboi din-
tre tilhari peniru impirqiree unei asemenea- ptdzi." 1-'Pentru
tirile vasale, crrccririle ltri Napoleon att inscmnat inrobire
politici si iaf nestinghcrit, dtrs sub tot felul de pretcxte.
i{r... burghezie frriccz.I trcbuil sI stiPineasci -
economi-
cegte conti-nentttl ctrrttpc.rn subjugat.. Ea ii ajuta.lui Napo-
le6n si-gi pistrczc p,,t.r'". tbsoluil in garr ci.9i in Iuropa.
IatI ce a t'.pt"z-.tttat cleci sistenrul- inrpcritrlui napolconial.
I)ar acestr e nnmai trn aspcct al tablor'rlui prezentat ctre
dominagia lui Napolcotr, gi a nc.opri. aici ar irrsernnir si nu
ingelegem pe deplin inrportanga istoricl a activititii acestlri
om extrrrol'dinar.
A nega f;rptul evidcnt qi irtcontestabil ci teribila subiu-
sare a Eitop.i feudale absolutiste de cXtre Napoleon a avut
6 inscm'ritite isto.ic; pozitivS, progresisti, rtu ar fi nici
iust. si nici demn de un-om dc qtiinql cit de cit scrios.
' bi.t ce au spus Marx gi Engels despre Gern-rania. se po-
trivegte gi altor-giri ale continentului: "Llaci
Napoleon ar
fi rimas'invingitor in Germania, el ar fi inliturat, in con-
formitate .r, drttos".tta sa formulS energicS, cel puqin tr.ei
duzini de suverani irrbiqi. Legislagia 5i administra[ia francczi
ar fi co,nstituit o bazi solidi pentru unitatea gei:manilor qi
ne-ar fi scutit de o umilingi care t durat 33 de ani si cle
tirania Bundestagului... Citeva decrcte napoleoniene ar fi
desfiinqat toa-te vechiturile medievale, toate clicile .;i -dii-
mele, ioate dispenselc gi privilegiilc, intrcagil ccotlotl,ie fetr-
dall gi patriarhall care ne apasi gi acunr prctutindeni fn
numeroasele noastre patrii." 2
Napoleo--n a dat
-feudalismului
lovituri atit de hotirt-
toare, irrcii acesta nu s-a mai putnt ridica niciodatl ; toc-
mai in aceasta consti vaioarea progresistl r cpopcii isto, iie
legate de numele siu.
Ca realitate istoricl, Napoleon este tln fenolren care il11
se va mai putea repeta niclieri gi nicicind, pentru c.l de aci
?nainte, niciieri gi nicicind nu va mai exista tn istoria lunrii
o situagie identici aceleia care a existat in Franqa Ei in Eu-
lopr la sfirgitul secolul"ri al XVIII-ica ;i incepr'itul sccolului
;rl XiX-lca.
Scopul ptincipal ai acestei cirqi este de a da o imaginc
clt mai cliri a'i'iegii 9i activitigii primului implrat f.ran-
i*r. J. x-t pt'czcrrts ca otn, ca figuri istoricl, cu insugiritc,
trlentcle si iizuintele lui. Lectura acestei cdrqi presupunc
clin paltc,r cititoluiui cunoagterea, fie chiar tn iinii generale,
a cpbcii, :r ior'lelor istcrice care au acqionat in aceasti eiroci,
r srrrr.itrt'ii de- clasi spccifice societXqii din Franga postrevo-
Ir-rgionarl ;i din Europa feudali absol'-rtisti.
"
In aceasti EuropS, l{apoleon a arut rolul de a da lovi-
tr-u-i teribilc orinduirii feudale' Cinc nu cunoa$te istoria im-
pcliuir"ri rlapoleonian nu .v? ingelege nimic din toatl istoria
f,ulopci de-l:r 1815 si pinir la 18'18.
Cititolul catc .unoi;tc cit dc cit literatuua despre Na-
lolcon va trebui sI recttnoasci un tapt : cxractciizilria pe
,',u* o fac aici, favorabili sau nefavoiabili, nu coincide cu
nici una dintre cele flcute irnplratului de citre istoriogra-
fi-r brrrehezl. indifcrent daci
-e
uotba de lucriri scrise de
cL-i ce i-arr condarnnat sau de cei ce s-aLl intrecut in iaude
[a adresa iui. Lucrul acesta a fost posibil pentru simplui
nloriv ci am c;utat si studiez cu toat; obiectivitatea aceastl
complcxi 5i giganticl figurX gi am urmirit nu numai (si nu
etit)' motiv.,rii f apteloi sale, cit prczentarea semnificaqiei
lor istorice. Napolcon c un fettonreli al rratnrii, spurtea unul
dintre du;rnanii sIi infocagi,. publicistul austriac Geutz,. pe
care conyrngerea aceasta nu-l lmpiedica si atace cu patime
,,fcnomenul"nattrrii".,,Predestinai implinitor al unor vreri
ascunse"
- ca si mi folosesc de cuvintele spu.se de Puqkin
l"eferitor la tmpiratul francez
- Napoleon m-a interesat
aici tocmai din acest punct de vedere : cum qi-a implinit
el erandiosul siu rol istoric'
tr.t.r de fa15 nu €ste o operi de popularizare, ci rezul-
tratr"rl unor cercet:ri independente, o prezentare concisi a
curncluziilor la care a ajuns autorul prin studierea unor nra-
reriale de arhivl sau pr.rblicate. Aceste materiale, 'dintre care
uuele descoperite de n^otor, nu fost studiate de el cu prilejutr
ir.rtocmirii ielor doui monografii asupra blocusului con-
t"Lirental 9i a lucririi aslrpra siiuagiei presei in timpul lui.Na'
polcon. Li s-au adiugat, firegte, gi unele izvoare ce privesc
ii .1t" laturi aie activitdgii lui Napoleon.
L V. L Lenin, Apere,
2 Marx, Engels, Opere,
E.S.P.L.P., 1955, r,ol. 27, Pag. 34.
vol. 5, Editura Politici, 19i9, pag. 328.
l
'l
i
{,
I
t0
-t

6. Capitolui I
TINEAETEA LUT NA,POLEON BOF{APANTN
I
La" 15 auglist 1769, in orlgeli,il Ajrccio clin insula Cor-
sica, Laetitia Bonaparte, tn virsti de 19 ani, soqia unui nobil
localnic care profesa alrocatura, sirnli pe neagteptate, in timp
ce era tn af ora casei, apropierea dur,erilor f acerii. Aierg,i
rcpede spre casi gi, abia ajtrnsi ln salon, did',i ,nastere unui
copil. Cum in acel lnoment nu se gisea nimeni prin ap;:o-
piere, 'copilui cizu din pintecele mamei pe podea. In felui
acesta, familia lui Carlcl Bonaparte, avocat firl a.vere din
oriigelul corsican Ajaccio, se miri cu tnci un suflet. TatXl
hotlrt si dea fiuiui sIu o educaqie francezd., gi nu corsicani.
$i atunci cind biiatul crescu, ficu demersuri sL fie inscris
bursier intr-unul din agezimintele militare franceze, tntru-
ctt, avind o numeroasi familie, n-avea mijloace sl-gi dea
fiul la invXqlturi pe cont propriu.
Dupi ce aparlinuse mult timp Republicii comerciale a
Genovei, Corsica se risculase lmpotriva acesteia pi, in 1755,
sub conducerea lui Paoli, un proprietar funciar iocalnic, iz-
br,rtise si-i alunge pe genovezi. Fusese, pesemne, o riscoali
a nobilimii mirunte gi a micilor proprietari de pimtnt, sus-
tinuqi tn aceastX irrprejurare de vtnitori, de crescitorii de
viie din munti, de sirlcimea pugineior orage ale insulei, in-
rr-un cuvint, de citre o populagie dornicl si scape de jugul
arlministrativ gi fiscal, de exploatarea neruginati din partea
unei republici de negustori ce-i era cu totul strlini. Riscoala
iusese tncununati de succes gi, lncepind dtn 1755, Corsica
?gi continui existenga ca stat independent sub conducerea
l.ri Paoli. ln aceasti insuli, mai ales tn regiunea de mijloc,
c{iirrr.riau tnci puternice rlmlgiqe ale orinduirii gentilice.
l'crpnlagia era impirtriti ln clanuri, adesea inclegtate in rdz-
l3
-__ F4

7. boaie lungi qi indirjite. l{izbtrnarea singelui
- r'endetta
-
;; in ;r;;c' cinste, 5i ttn r;rreori sc iirttmpla ca ea si se
tcnrrinc ctr mlccluri rrriagc intre clanttri'
""'i"'1zeb,
Republica Genovei vindu regelui.Franqei, I,udo-
oi" *i iv-t!a, ,idteptntile" salc astlpra Corsicii.(drep-turi care
i. f.ti"*
"iai'exiitau) 'i,
in prinrivarr anului 1769, trupelc
ii^"rir" nimiciri dctaqai'rc'ttil ltri Paoli' (Evenimcntul av:r
loc in rnai, cu trei lr,rni tnaintc de natterca h'rr Napoleon')
Corsica f',r'proclalnlti poscsitrnc franccz"r'
-- ni*.t, Jopillria lt,i N,,rpoleon sc.scLrrsc chi:rr in lnii cind,
"u
a" o ir'-i", in instrli Iir,ri crlu inci vii rcgr':tclc dupi q
indcpendingi politici clitr rr.ou .9i pc ncaYtcptntc.. ptcrdtrti., 9r
cind. pc dc al.ti p.u.rc, i]tuli clirrtrc propricte|ii tuncrart 1r
dintic' btrrghcz.ii dc ll o'';,'c i'ccpuseri si se gind.c:tsci'.. ctr
ttril t..ioiitatca si clcvini cu ttitp 9i strflet supugi lolal.i ai
frrrit"i. Carlo Bonapal'tc sc alituri-pj-r'tidtrlui,,francez", fnsl
;ir;i N;t"ieon il rcgreta pe Paoli, apiritorul izgonit el
Corsicii, gi uta pc veneticii francezi.
-- tril'din fragedl copiliiic, Napoleon sc dovcdi a fi un
tempcrarncnt lute gi neiilriStit. ,,Nilrric ntt-nri impnrrea
- igi
**iit.a cl mai tirziu -- er'.lrn pornrt pc gilcc;rvi si bitaic, gi
nu mi temeam de nimeni. Pc unii ii bitcanr, pe eiqii ir-zgi-
,l;-- ,i ,oti se tenreati de mine. Cei mai trr-rlt a sufelic de pc
.**l
"".*'
fratelc meu -|oseph. il bitearl 9i il muEcam' $i
tot el era cel cei'tat, fiinilc5,-pinI si-gi rcvi'i cli' sp'iimI, e'
*n d.t..*- la mama sI mi pling. Pcrficlia lccast:1 imi era
.i" foior, clci altfel, m;1'r1 rnca, i-actitie,.'u *i-lr fi rrcc*t
t"
".a.i.o
manifeitirilc dc b.r-rt;tlit;rte 5i r'-trr-fi petlepsit
ca Dc un bitius cc eranr !"-
b" copil, Iriapole o'n a avlrt o fire irrscibil;i si f i ri as-
timnlr. Mt-" sa il i,rbea, dar creqterca pc caro i-a dat-o
atit'lui, cit gi celorlalli copii a fost destul_de asprl. Cu toate
tl
""
l" lipiea nimic,'familia Bo'aparte ducea totrt5i .-viati
;rJ;t;t. Dupi cit ," p*.., trtil ei'a Lrn o1n bun Ia suflct si
tiprii a. voinqn. Adeviratul cap al familiei ere Laetiti;r
-
f-.'-.i. hotiriil, severi, muncitoare, In mtinile cireil e rl
.J"."fi, copiiloi. Napoieo'. a mogte'ir. de la
'r'-rma
se clrrt-
;;; J. -utt.; qi de ordine riguroasi in treburi'
Situaiia din aceasti insuli izolati de restul lumii' cu popu-
lagia ei de munteni Ei de pldureni destul de silbatici, ne-
sfirgitele ciocniri dintre clanuri, vendetta, dugn lnia .asclrrrsS
c,,
'g.iji, dat apr.igi, impotriva veneticilor francezi' toate
ecestea atl lmpreslonat ptlternic pe mic"rl Napoleon'
l4
In 1779. dupi mali stiruinqc, tatil izbuti si-i duci in
runir p" .*i Jii fii ai sii mai. mari - Jgseph.qi Napolcon
--ii r{-i irtscric la colcgiul din Autun' ln primdvara acc-
lui.ii
"n,-
triipol.on, pe a"tunci in virstl de zcce a'i' fu rnu-
ir, '", f*,"ic'r al st.inlui la gcoala militarl din Brie
'ne,
in c
rXsirittrl Frangei.-*
Ai"i; J ,i*tt" acelaqi copil ursuz gi nesociabil'.Se- su.-
pira repcde 5i linca suplrarea ; nu cluta prietenla nlmanul'
iu o,t.ti cu toatl lunrca flri respcct, neprictenos sall cu ra-
;:'Jh ;i: l;;il.i; priiinititii salc fizicc ii a virstei fragede'
"rr'j""irt
t'igri ai sinc' Colegii au incercat si-1 trchincze
ri
'i;
ria; p""r.r*, rcccnttrlui i:ru corsican, der- ctteva incl-
i"r:ri ourtate cu in'ersullare 9i nu firi succcs (dcar
'u tara
itrl*i,li de micul Bonapartc- i-au convir,s
'cpedc
cI aceste
ciocniri .i', "t*u
firi piimejdii perrtru ci' Invita cxccicnt'
[i ilt;$it" fotti. bine'istoria Gr^eciei 9i a Rornci' il pasio-
nar.r, <ls asemcnea, matematicile 9i geografia' Profesorii aces-
i"i"!"iii ;-ili*;;'d;- p.L"i".ie ,t.t .".".i prea tari in qtiinlele
;; ;;;; t. Ji.at", aqa ci micr-rl Napoieon t5i co.nrpleta cu-
irostintclc prin lccturi particular-e. l'r accasti.penoadil' ca,$l
rnji tii'ziu,-cl citea intotdeauna tolrte mult qt tolrtc repede'
I'atriotismul siu corsican mira 9i indcpirta de cl pe colcgrt
fui' iir"t"ii , p. ,r.*.i, fi,ioc"ii, mai- erau in'ci pe-ntr*. .ei
;;";;i str;in, ,r.t't"iitii, cotropitorii i'sulei natale' Alt-
minteri, cir a'stat la Brienne, nll--a avut alti legituri cu
ir.iri" ,, indcpirtati J"cir r.riror.ilc dc 1a pi'inqi, c"aci .fa-
l'ilir nu *rr." *i-jlo"cc sd-l aduci acasi in timp.'1.'xca'!elor.
t"--iZs+, la lritsta de cincisprezece ani,. sfirsi ctr succcs
cursurile gcolii din Brienne gi tlecu ia Scoala de oitgcit dtn
Paris. A*to eratl concent;ate forqe
-did:rctice
de prinra
;ffi, "ti.
a" aiuns sI amintim 9i- printre. plofcsoli t? 1,"-
miralt renurnitui matematician Monge $i ils.tronomr'tl La-
olace. Napolcon urma cursr'rrile 5i circa ctt pasir'rr.rc' Act avea
ce li de le cine si inveqe' D-ar,. chia.r din prirnul
"1
dt..t-tu:
dii.'il aiittrse o nc,,orocire. Se inscrisesc la $coala d-e. ottlert
;i;i i;t;i; i;-
'ii'ti*i
lunii octombrie 1784, iar in fcbruaric
i/sf it.iti tatil siu de aceeaqi boali carc avea si-l ripuni
;t f," ;-;ti tt;'ri;
- ".r,.",1
la stomac' Familia timinea
*p-"p" firl nici un spriiin. Pe fratele.siu mai mare, Joseph'
ntl se putea collta :
"." 9i in.tpabil, 9i -lene;'
Tinlrtrl elev-ofi-
qcr dc'gaisprezece ani lJi asupri-gi grija mamei, a fraqilor 9i
"
,ororilor. DupI un an de gloali rnilitari la Paris' tl ziua
cle 30 ,octombric tZgS, el inirl in armati cu gradul de sub-
t5
--1

8. locoteneut, fiinci rcpartt'z..L' h un regiment din Valencc' ir-r
suciul tilii."'-Til;;;i ofiqcr o 4ticca grcrt. Trirniiea marnei sale cea mai
-.,""pr*" J;'i- tJJl, opr:i,tdu-;i pr'rtru cl doar atit cit ii
erx necesilr pentrtt c.. it-t,ri modestl hrrtli' N"-li. pe.rmite.a
;l;
'..r
ir-t.i',itii:t diotiacgic. I'i pctreccr tot timpr'rl liber cj-
tind cirgi, pc cxrc i lc imprtrnltrt;i tlrl .111'ltlca'r
ce-$l avea pl'a-
;I1i. i;;'r.i.'.9i cas.i trrrdti loctri;t 1i el' I;^Lrg*'t cic 1t'rr'c.; nr'r
voia qi
'ici
trJ p'tca c1irce o vir(i cit ric cit tnotrtleiri, tttudca
*i*' rlr.l.l"ios iir.rL-,rirc,rt. Citcrr cri ncrsr.!, cu o prtsittlrc nc'nai-
intilniti, urrrplind clictc trrtrcgi -
cLt norc l;i. rczLlnr.tte' ..
Clrtilc di, ist,tric rrrilir.rr'.,, tlt' lrl.ltcill:itici, de gcoilrillic.
,1.,..i;,.i1.: Jc cll.itor.ii il ir-rtsr-cstr.r in nrocl deosebit. Citea,
;;;;;;;.);, titoi"i;.. lu acr:,rsti perioacli ii citi el p-e cla-
r;.;i f ii.t:"titrii ilLrn.tinistc a sccoir-tliti'a-l XVIII-lca - ioltaire'
Itottsscait, d'Al.'nr[rcrt, M.rbl1, I{lvtrrl'
. . I g;..1 si sc st;rbiic;rsch cLr ptccizie motnenttil cind s-li'l
!t'tt Drrntctc scmlte ale aversiunii, ce avea si-i fie atit cle -ct-
.*. .i, ;,ii.l" i.JJ J. ileologii burghezici rcvolr-rqiol.rlc ai.l',rq,'r
a. lt"r"fiil ,J.rr"lr. i,, oiic. crii, sublocorcncntul tn virstl
;; ;;i;p;;.. *i tt.tti muit stuclia, deocatnd'rti, decit critica'
Ertl' ;i aceasta o rrlsituri funclr,mcntalli a.s1",ii'itr"rltri silr.: in
ac"9ti ani de tii-rereqe, cl se aprcpia de oiic; caL'ic"..c:t 5i dc
triJ. p.ttooni noui,'cu dorinqa-arz.l'tc::e, ncstivilitl, de ,.r
asimila cit rn;,i repede gi clr mai depli-n cil. lillti:nti. ceea ce nLl
,rrno,1i., inci, deii, ....t .. ii pttt.j;t hr:rni sp^irirr"il'
Cit.t ttit'prozl" literarl, cft 9i.r'crstrri ; il p''"siorlau
"S,u-
f".i,rl.i. iinli.rtri tyerthei" qi'altc citcv,r operc ale lrii
Goetire ; citea pe Racine, Coi'neille, Molilre, se delcct'r c-u r'rn
volum j" r,..r,r.i ce ficuseri vilvl pe atlil1ci, fiincl atribr.rite
lui Ossian, barcl scogian din Evul Mediu (dup5 cum..sc gtie'
acest volum n-a fost decit o reuqiti mistific:rre literarir)'
DupI acest fel de lectttri, se cufunda din nor-i in tratatc de
maternatici, in lucriri de gtiingi militari, in special de ar-
tilerie.
ln septemb rie 1786, certl un concediu mai lung si plecl
acasl, la Ajaccio, pentr:Ll a plll1e ordine ln situaqia materic'li
a familiei. Tatil lisase la nioart.a sa o mogioarl 5i afaceri
destul de incurcate. Napoleon duse cu energie aceste afaceri
la bun sftrgit gi reficu starea materiali a familiei' Obtinu
prelungirca-concediului pinl la mijlocul-anului 1788' cu toate
.i, p""tit se pare, co'Jeditrl n' era plitit' I)ar rezultr'tele
t6
activitliii saic in rfaccrile pr:ivincl casa 9i moqia familiei conr-
nensari totttl.
"''ir.t"to".t''in F.*,tir. iil iilirie 1738, f''r trimis curin{ dupl
...rlr.'r""t=ti"tir.,itif, l.-Atixonne' Aici nu-gi mai inchirie o
i"-"iirtl"o.ii.uirti, ci locui ln.caz-armi qi continu5' cu setea
i;i il:;it"i';;i;;;,':i;i;"l 't"ottr'
tot ce ii cidea in minr
;i.ffi
';i;;
;;;'';1. Jc brzir ;'.supre. p'o-bler'relor militare' care
ii i;;;;'t;;;;.' i'. 'p..i-i;i"i
''.*ti't'''i
u't xvttt-t'a' odati' fiind
nedeosif CU ,1r.cst pc:triu ult rnOtiv OarCCare' in. inCipe|ea
lnA"'.'-" inclris glsi cr't totttl intinrplitor un vecirt cxemplal'
ffi C;dri'iri'liri;"i"', nu se qtie- ctrrn ajuns acolo. Boua-
;;;,; ;..;'';';;i.l it .iti din. sco'r''sri.in scorrli' dt': tl::11:
cLr c;nclsDrczece anr mri tirziu, la Ecdinqclc in carc se clxborx
Cru''ii'i{"r;";f ."",^";n,'Ip. *siiii 1,'.iqti' franccz-i cu citIri pc
i"",lttt' d;";i;;;t.l.
-ir'*nn"'
Avea o memorie e;{ccptionali'
inri fn rce"asti pclioadi timpurie, s-a Jdcut.sinrlitir capa-
citrtc'e lui dc a deifigrtra o intens) activitrte lntcLccttlelr Ql
;"-;;.il;.;i".].l.tttg. ,,Dacr pare ci sint 0ntotdeauna pre-
ni,;, o"i,.,'i oricc ttfiuii*.' fap-ttl tc-explici prin accca ci'
iiiainte de a Itotiri ccv,r, rcflcct.'2. indelurng. cxut sa prcveo
cc sc Doate intimpla. Nu geniui cstc cel care-rul Insplr;l
b;;; d;;,.;i;;'6; secre t) c,e anlrrle trebuie sl spun qi..s5-
fac in'imprejuriri care altora -li se par nea$''eptate' t p1:L:11
rnea gindire . Lurt", fiIeretl' lucrez in..timpul me.sel' LLtl:-'
rt"a [i"t la teatru ; rni scol noaptea din sornn tot ca stl lu-
;;;;" - avea si t"p.i. el de nenumlrate ori mai tirziu' 1)e-
spre geniul siu vorbea adesea cu o ugoari ironie sau- pcrsi-
ii;;,';il;';;.';;;;-r.."'' ."'i d'.
'it".
ori vctrca vo|b:r dc-
;;;;';;;.t sa' Din't;i$";-i dc daruri cu crrc ii copleiisc
;".;il:";"*i"a''* ;;f'';;i -.'1t t''' uriaqa sa pr-itere de
;nunci,"'--
gi.i, la Auxonnc, se apuci qi .el d.e scris 5i irlto-cmi un
"ri.-;;;i; J" U"tit,i.l i'i;p''; lansrrii bombelor'")' Arti-
i;;i,
-;il;;"-
in mod deii"itiv speciaiitatea sa militari pre-
ferati..'-
p.irrtr" hirtiile lui din aceasti epoci ne-au. rlmas' intre
^ir.L,^'
.ir.""
- -t"ttiq"
Iit.,r,",. studii politico-f ilozof ics- $:?'
ft;;;, *""ii"trl i" .i"^ *iii"iini mai mult sau mai putin li-
brerale. IJneori, repetX de-a dreptul unele idei ale lui Rous-
seau, cu toate' ci,- in general,
""
po"tt fi de loc considerat
." "atp,
al concepgiil6r din-,,Contractt'l social"' In aceastl
p.t;o"i; a viegii ttl*, o trisittrri izbegte pe observltot
: :?l:;
pl"t* ,rrbordonare a pasitrnilor qi dorinlelor feli dc votnqa
I
1
17

9. gi ragiunc. Se lrrineSe {rugal, fugc de lurne gi de fen-rci, re-
nurrEI la distraclii, nrLrnceirr far.l odihnl gi-gi petrece tot
timpul liber in tovlrigia cirlilor. Dar accepti, se nrulqumegte
el, oare, definitiv cll soarta aceasra de ofiger sirac de pro-
vincic, iegit din nobilin-rea corsicani siraci, pe care carnarazii
sli aristocrali qi superiorii sii aristocrali ll vor privi in-
totdeauna dc sus ?
Nu avusese incl timpul si-gi formuleze un rispur-rs clar
la aceasti intrcbarc ;;i, mai pugin inc)i, si-.gi dezvolte planuri
concrete cle viitor, cirr.l sccnl pc cat'c sc pregitea sI evolueze
se clitini iutii, apoi sc indoi qi sc prlbrigi :- izbucnise revo-
luqia f ranccz-5.
ciiera siibatic c'$ ca$rarazii sEi tn curtee lcoiii de la Brlenno
cind aceqti* tl neciieau, imrtindu-i accentul corsican. Stir
aiurn ce'este Franla gi ce este Corsica ; Putea face co'np't-
ra{ie $i inlelegea,
'deiigur,
disproporlia' Dar, nici. chiar in
tz'89,'el no fut"a spela sF.- ocupe fn F-iai-,ia- !cc';l pe clrc
to.nlni acum, cincl iibticnise revoluqia, l-ar fi putut .ocupa'
in i-pt.iutlri favorabile, in Corsica. Dupi dou[ ltrni gi
ir-eri,. 'de la ciderea Bastiliei, Napoleoir iEi ceru concediu
gi pleci acasX.
' 'Printre numeroase alte incerciri literare, Napoleon ter-
mini in 1789 un studiu privind istori;r corsicii 5i trimise lui
Raynal rnanuscrisul. A.fbsr foarte fericit de pirerea mig.u-
Iitoarc pL' care acest scriitor, pe atr'rtrci popular, a avtlt-o de-
,or" oo.r" sa. Insusi subiectul ales arati cit de vitt era in-
tii.rui'lui rrent*t insula natali, chiar inainte de a i se fi ivit
nosibilitatci si inccapi acolo o activitate politicl. Dupi cc
l;u,rr. acasi, Iingi malrlil sa,. el sc dcc.lari part;zan al. lui
Paoli, care io.-ii atunci se
'intorsese
dintr-un exil indelun-
sat. Acesta se ariti foartc rece fali de tinirul locotenent ii,
Jurind, amindoi iqi diduri seama'ci drumtrrile lor erau di-
feritc.'Paoli urmlrea eliberarea complcti a Corsicii de sui:
dominagia francezi, in timp ce Bonaparte ginea seama d.e
faptul ci revolulia- f rancezf deschiCea- drumttri noi dezvol-
tir-ii insulei Ei, poate (iar acesta era lucl'ul ccl nTai impor-
tant), propriei lui cariere.
Oup; b gedere de citeva luni in Corsica, nnde .trtt izbtitise
s5" rea'rizeze nimic, pleci iar la regimentltl sir-l' lutnd- cu sine
gi pe frateie mai mic, Louis, ct slo -mai -ugr'rrezc
astfel pulin
p"',r,.,r-,, sa. Amindoi fraqii se instalarX la Vrlencc. unde rc-
venisc intre timp regimentul. Aici, locotenentul Bonapal te
trebui si intreqini c,.i mica lui soldi 9i pe fratcle siu si sl-l
dea la ;coali. Eratr zile cind toati rnasa de p"rinz se com-
puncr din'ttt-o bucatd de piine goali. t)ar continLra sI mtln-
ceasci aprig gi si citeascl c.t paliut-t. o literaturi foarte va-
riati, iniistTnd in chip deoseblt asupr;I istoriei militare.
In septembrie 179'1, il vedem din nou ln Corsica, unde
reugise si fie trat-ttlerac in interes de ser'iciu. I)e d;rta acelsta
el se indepirti definitiv de Paoli, care lttcra acunl direct
p"ntt., despirgirea insulei de Franga' ceea ce nu corespnndel
in nici Lt77- caz intenliiior lui Nepoieon. Cind se dczliniui
lupta dintre clerul contl:arevoiuqionar' care ii susqinea in ln-
tregirne pe separatistul Ploli, qi reprezentan{ii autoritililor
u.r,"ol.,gionare, Bonirplrte chiar trase asLlpr:r ttnui grtlp de
Z* 19
II
Nclrrr:rl.iralii biogrrrfi ai lui Napolcon, incIinaqi sI irtribuic
cror.rlui lor calitlqi suprf,naturalc de ingelcpciune, daruri pro-
fctice,_ o inspirati, incrcdcre in steaua ,a, loo, sl'descopcie la
acest locotenent de artilerie in virsti de douizeci de ani, din
garnizoana Auxonne, elemente care si demonstreze ci el
presimgea ce o si-i aduc5, revolugia dezlinguitl in 1289.
_" In realitate, -totrll s-a perrecur mulr mai simplu gi mai
firesc. Dati fiind situagia sa sociall, Napoieon ntr'avea clectt
de ctgtigat din victoria burgheziei asupra ortnduirii feudale-
rbsolutistc. in Corsica, chiir in tirnpul clominaliei genove-
ziior, nobilirnea, gi mai cu seaml rnica nobilimc ]ocalj, nu se
lrucurase nicicind de drepturile 9i privilcgiile pc care nobi-
limea flancczi le preguia irit de muir. Micirl proprietar vcnit
din proi'ilcia sa indeplrtati, din aceasti silbaticl insuli ita-
liani nr.r de mr.rk cuceritl de francezi, lru putea in nici un
caz si se a$tepte la o mare gi rapidi clricili militrrl. l)aci
l-a putut arrage ceva ln r.evolugia de la 1289, a fost tocmai
feprul ci. numai aclrm capacitatea personah putea contribui
Xr ascensiunea omului,pjscara soii"li. $i, pentru inccpur,
iocotenenrul dc artilerie Bonaparte nici nu ierea mai mult.
?ncepu sl-gi puni pr-obleme pracrice, Cum ar putca si
tragi-cit mai multe avantaje perlonale din revoluqie ? Care
er fJ iocul cel mai potrivit i Fi.Irp,rns.trile erau : 1j Corsica,
2.,|
,Franqa. Nu trebuie in nici un-caz sI se exagcreze propor-
giile 9i intensirarea patriotismului siu corsiJan la
'accastl
cpoci, ln 1789, locotencnrul Bonaparte nu mai cr,r miiul
bii.r.r rlc zccc ani, micr.rl pui de lrrp'nedomcsticir, care s., {n-

10. risculati care atacase detapamentul tic sirti comanda sa. Pinii
la urmi, incercind sI cucereascl din proprie inigiativl r'rn
fort, didu de binuit gi autoritlqilor. Pleci 0n Franta, unde
trebuia si s'e prezinte imediat la Paris, pentnr a justifica in
fata Ministcrului de Rlzboi purtarea sa cam indoielnici .lirr
Corsica. Ajunse in capitalX pe la sfir'gitul lunii mai 1792 1i
fn rnartor ocular la furtunoascle cvcnimente revoiutionare
din vara aceea,
Avern date plecise din carc sI uc ptitem da seatna care
a fost atitudinea acestlri ofiger ir-r virsti de douizeci si trei
de ani cr"r prilcjul a doul cvcnimcntc importantc din cursul
acestor luni: pltrtrnclcrca rnLrlqirnii iu palatrrl Tuileries, la
20 iunie, gi risturnlrce nronllhici, la 10 august 1792. Ne-
fiind participarrt, ci numri mxrtor 'intimplitor si avind in
amindoul accstc crrzur-i prilcjul si-gi arate deschis atitudinea
- cra intr-ur-r ccrc intim
- cl a putll[ da friu iiber acle".d-
rxtelor h.ri simqii:i gi iuturor inscincteio.t'. Ctrvintelc sint atit
de clare gi dc categorice, incit nu lasi nici o urnbrl de in-
doiali : ,,FIai si ne lulm dupi canaliilc astca"
- spuse el
lui Bourienne, cu care se afla pe stradl in ziu.l. de 20 iunie,
la vederea mulqimii ce se indrepta spre palatul regal. Cind
Ludovic al XVI-lea, pe care aceast; teribili manifestatie ii
?nspiirnintase de rnoarte, apiru la une ciiir ferestrele palatu-
lui, pe 'cap cu boneta rogie frigiani (r.rna din emblenele re-
voluqiei), 9i saluti mulgimea, Napoleon rosti cu dispreq : ,,Cc
lag ! Cr.rm de a l5sat sI intre aceste canalii ! Ar fi tlebuit mX-
turagi cu tunurile vreo 500-600, gi i'estnl ar fi lirat-o la sI-
nitoasa !" Am atenuat epitetul pe carc Napolcon l-a foiosit
la adresa lui Ludovic al XVI-lea. Ccl autentic nr.r poate fi tn
nici un caz tiplrit. I.n ztua de 10 arigust (data asaltului asLrpra
palatului Tuileries gi a detronirii lui Ludovic al XVI-lea),
Napoleon se afla tot In stradl, repeta acest epitec la adi"csa
regelui gi numea muiEimea rlsc',rlatI ,,cea mai murdari sdu-
nittrri".
Desigur, la. 10 august 1,792, atunci cind, amestecat in
mulgimc, privea asalcul palatului Tuiieries, el nu putea si gtie
cI tronul Franqei, de pe care chiar in acel mom,ent era alun-
gat Ludovic al XVI-lea, se golea anume pentru el, Bona-
parte. La fel 9i mulEimile din jur, aclamtnd cu entuziasm
na$terea repubiicii, nu puteau nici ele binui ci ofigeragul
acesta slab gi mlrunt, in uniformi roasi, pierdut i.n mulEime,
avea sI inibuge intr-o zi republica Ei sI devin,X un impilat
autocrat. Este insl interesant de obser.rat acest instinct care,
20
inci de De atunci, il flcea pe Napoleon si vadi irr ot)rtzd
*iiT"Jrf i.f *ri p.,iiuit p.ni..t a potoli. rlscoalele poptilrrc.
'FXcu inci un drum in Corsica, unde a;ttnse toclllar rll
ntonr.iiui-.inrl Paoli, hotlrit si separc.Corsica de Franqa, se
;;;;;;;-t;'tttti"l. c,rglezilor. Trcoind prin multe peripegii
ii prr"..;ii;, Ntpoi.ort,"imprcuni. c.t.toati familia sa' izbuti
;; T;l-li;t'cutii.a ttu'rti cu puiirr timp i'aintc de ocu.parer
;ir*i;'-i'a. .':tt. .ngi.ri' Sintcnr
'irr
iunic 1793' Atoia plccali'
;;r;-'l;;'.t;. J.""#"il cle separatigti, partizani a'i lui Faoli'*"--
i,r..ouri rni gi'ei' de siilcic. Eratr conrplct rtrinaqi .1i
tirih;.ui
'cipiran (n-u dc mulr fuscsc irt;rint.rt in g|ad) tfebr-trn
".*,-
,l i,lrr.1in;, a..arri numeroasi t'anilic co.'rp*sii dirrtr-o
m,rmi si slr,tc copii: fragii 9i sr"rrorilc ltri' Ii ittst'rli ctrrl
t^
Dr.lt.. rntl! la ! o[tloI1, tpoi ir'M:trsili;r' Vi;t'r i sc scLl.igt"l ill
gr.,,iXti qi pr.ivaqi''i I ]Lrnilc rrccc.*r in qir ldLl si-i adrrc.-t
ir.o rp.,:r,.tgi, cind, dcctlati xccxst:-1 viaql s'' i'trcrtrps'-'rrt
modul ccl mai lreigtcPtat. -- --
O-.;t.oail co,rtra.cvolitlioDari izbucnisc iil sucl"rl Fran-
gei. In L793, regali5tii din Toulon izgoniseri sau masacrasert
oe reDrezentantll pute rii revoluqionaie gi chemaseri ln ajr-rtor
ilota 'e.rglezi carc^ patrr'rla in Mediterana apllseall;' Arinatr
revo'lu;ionari asedii Toulonui dinspre uscat.
Asddiui era condts cu lncetineaix 9i firi succes cle.ci';r:c
un oarccare Cartea.ux. Conducerea politici a armatei insir'
riurt" cu reprirnarea rlscoalei regilisle din sud cra incre-
dinirti corsica'ului Salicct'ti, p. it" Bonapr'tc il. c'noqter
gi ci, c.tr. luptasc alituli impotri''r lui Peoii'.Ctr^prilcirll unei
vizite ficut.: compatriotului siu irr tabara de .ling,i Toulon,
ii arltI xccstr.tia calc cie singurul mi!loc prirt c'ilc s-at ti
putr"rt lua Toulonul gi altr'gr ilora-c'rglezi. Sllicetti numi pe
ii"lrit clpita' ca ajrtoi. al"cornlrrdl^ir.r1,,ri artileriei d.in zo'l
asediului.
Airit"l dezlinquir la incepu.'1 lui noie*rbric
'r.r
iz6r.rti
din cauza 1_ri Doni-ret, cJre coman.l;r i^ zir-ra aceea trllpele li
tai", i-potriva pirerii gi dorilqii liri Ilonrpartc, ordonasc
t.tttg...i tocmai in tnomentul dccisir'. Bonaparte e.ra c.on-
vin, ii daci nu se ficea aceasti grosolani gre;enli, biruirrga
ar fi fost de partea {rancezilor. E1 insuqi metsese- in fruntea
coloaneior caic atacatr gi fu"sese rinit. Dupi o tndelungi im-
potrivire gi nenumirate aminiri dilr partea atttoritililor su-
pe.ioare, ,a.. tu prea aveatl tncredere in tinirtrl acesta cli
iotul n...trroscut,
'aflat
intirnplitor in tabirS, Dugommie.r'
nonl comanciant, ii pertr-rise iir cele din urml si-qi puni in

11. aplicri'e planul. Agezr bateriile aga cum dc murt voisc cl si.
dupi o putcnlic:1 cauonadl gi un asalt le care pcrs.r,rel lr.ii
parte, ocrrpi_ rrn punct (Aiguiilette), al cXrui virf domina
rada, gi dcschisc {ocirl asupra flotci cnglezc.
. -Dup; .doul zilc de canonadi indir:jiti, gapte nrii de sol-
daqi republicani asaltarl la l Z dcccrnbr ic
' iortifica,iii.
-
-;.
dupi o iuptl invergunati. furl rcspingi. Dar, i,,
"..rt -l-meut, interveni Bonapartc cu o coloani de rezervi, Si inter-
venqia sa horiri vicroria. ln zir.r,r urrnfuorre,
incgnuii'si fugl
in.masl to{i aceir. }re cerc_ cnglcz-ii consimgrra sa-l ra pe na-
vele lor, Toulonul se.prcdl iirvingltor.ilor, Ar,rrat, r.cpubli-
cani intri in orag. Irlor:r cnglcz.:i-izbuti si riungi in laie.
.,,Nu am cuvinrc ca si-gi descriu meritelc iui iion;rparte",
multe cuno;rinle, multl intcligengi gi foarte *uk ,rrr.ier
sinc crrvinrc carc nu-gi vor da dccit o slabl imasinc, a cali_
tigilor acestui rar ofiier"
- scria ia par.is, c;tr"'Ui"irter"l
de. Rizb-oi. gener.alui Dutii, recomandind cu multl .llirrlnlnrstrului menginerea lui,-Bonaparte, pentru binele repu_
blrc', Intregurl corp de asediu era convins de rolul hotiri'tor
pe c_are-l avusese Bonapar.te gi in amplasarca tunuriior. si in
conducerea abilS a a-sedirilui'pi tiruhii, qi, in sfirqit, i" '*o-
mentul dccisiv ai asaltului,
- Acest asait a avut loc la 17 decembrie 1793. Era prima
bltilie .datl- 9i cigtigati de Napoleon. De tr fZ ar..mb.i"
l793,.cind fu luat Toulonul, pinl la 18 iunie 1815, ziua in
care-lmplratul invins pirisea iimpul acoperit de cadavie d"
Ia W'aterloo, timp de 22 ani (cu intrcruperi) s-a scurs eceasri
lungl gi singeroasi carierl, care a fost itudiati cu aten;ie in
cursul intregii epoci a rlzboaielor europene de eliberare na-
gionali gi a clrei experiengl este gi asti;i merodic analizati.
- Napoleon a dat in viaga sa vreo 60 de bltilii mari 9i
mici (numlr incomparabil mai mar:e declu cel al bitiliilor
lui Alexandru l{acedon, Flannibal, Cezar gi Suvorov luate la
un loc). ln acesre blr;lii s-au infruntrt -rie de oameni mulr
mai mari decir in rd,zboaiele plrrrare de cltre predecesorii
sIi in arta rlzboiului. Dar, ln ciuda rnarelui numir de bi-
tilii uriage, legate de cariera lui Napoleon, care au costar
viaga rnultor oameni, victoria de h fouion a ocupat intot-
'deauna, cu toatX importanla ei relativ modesti, un loc cu
totul deosebit in epopeea napoleonianl. prin ea, atengie fir
atrasi asuprl-i gi Parisul afli prima oarl de el. Comiterul
salr.Irii publice fu cit se poatc de bucuros ci s-a terminar,
22
ln sfirgit,^cu rriditorii de la Toulo' gi cI flota c'glc.zi fusesc
pusi pe fugi.
- .
Aceastl evolugie a evcnimentclor promitee iichidarea ra-
gdi. a contrarevolulici regaliste din ioati regirrnca de sud.-Ibulonul
era considerar o fortlreal; inexpugnabili, asa ci
multora nu Ie venea si creadi cd. a cdzvt, ci a purut ii cu-
ceritl de un necunoscut, un oarecare Bonaparte. Spre no-
rocul invingltorului, in tablra asediarcrilor'se gisemt,*ii
un om muir mai influent decit Salicetti. Acesta iia Augustin
Robespierre, fratele mai mic al lui Maximilian. Asis;;; l;luarea oragului gi descrisese ei insuEi evenimentei. int*""raport trirnis la Paris. Rczultatele' se vizurl nrrmaidecit :
prin decizia din 14 ianuarie 1294, Napolcon Bonaprrt" fri-igradul de gcn_eral de brigadi. Avea, in acel monienr, doui-
zeci gi patru de ani. lnceputul fusese ficut.
III
_ In tirnp,cc. Bonaplr.tc^lua Toulonul, n)ontagrlai.zii dorni_
nau rn mod absolut in. Convengic. Era cpoca influenqci de-
osebit de pute.rnice.a..clubului ii.ot ;" l"'.;;;r;i;';i'il^p;;_vrncre, cpoca infloririi dictaturii rcvolugioriare, ca,.c luoi"vrctonos gr necruqitor impotr.iva dugmanilo. a;nrf"i;-iI-,triditorilor diniuntru,. impotriva- ri;;;;i;l;; r;;i;;;'1"';.:galitti, gir-ondini pi cleiici i.
"" i.p"r*.r;;rr;i"ir"ri,f. - '-
Privind_invertunara lupti internl, Naptleon Bonaparte
nu purca sI nuli de-a seama ci avea dc alcs i"tu" ;;";;[ii;;.care{ putca da totul, gi monarhie, care i_ar tu, ,otut--.;-".ii-ar rerta nrcr cucerirea Toulonului, nici bro$r.rrr .,Suocul a.ia Bcaucaire",, pe carc. tocmai ; ;;ii;.;r."'ii "i,i'"'.5ii"aXl
monsrra oragelor rlsculate din sud' .; ,lirrti, i", .?, firl
T."-'"*.tu.
ln prim{va1a_ urmiroar" ti-L'i;;6;;i'";;ii,';;::nrsaru.penrru
9r4 4 Convengici (gi mai cu ieaml Aueusrin
":'-?,:'3':,.'#;,::0,'ili:,ilt;,"fi
i.:lr""rl:i,.?T:rill.li;.";;acolo, si .gini^Austria sub ,-i"i"g".*^^ C";r;;;l- ,lii,;liipuDlrce eztta. Uarnot era in- perioada aceea advcrsar al aces_
rui plan. .Exercirindu-gi infli,enga pri"-*i;i".i*"^f"i a"_
:i::il, Robespierre, Bonapa.rte d;r.;; rp6r!- fn-r";lir;;;,-rsulul sau de a lua parte la cucerirea ltalici. fdeea aceasta
rlc a se apira impot.io, urr.i- iri"r*rt;i ,irl".- ,"- ,ii"ramrnerea in defensivi ci, dinrpotrivl, eticind direct Euiopa

12. I
contrarevolulionarS., cra pe atunci ceva neobiEnuit pcntru
gnverntil francez; ea ii apirea prea indrlzneaii. Dar pla-
nurile lui Bcnaparte nu aveaLl si se realizeze in 7794, O ca'
tastroti politici cn totul neprevlzutl surveni in rnod brusc,
risturntnd compiet situaqia.
Augustin l{obespierre plecase la Paris sprc x_ _sustin_e p9
lingI fiatele siu qi pc lirigi Comitetul salvlrii publice piairul
expcdigiei in Italia.- Veniic vara gi aceastl chestiune mebuia
rciolvati. Ilonrpartc sc gisca h Nisa. Se intorsese de la Ge-
novA, nncle avu.scsc o nriiiunc sccreti in lcgittrrl cu cxpedigia
**linuitl. $i, dcodlti, clc Il Plris vcni o l'cstc care surprinse
pini gi capit,rl,r, nu utrtrrli indcpirtltir provincic din sud: la
9 thermidor, chiar lu tirnpul urrci gcclingc a Convcnlie i,
I{aximilian Robcspici'rc, f rrtclc s.1u Augi-tstin, Saint-Just,
Couthon qi, puqin
-nrai
tlrzir-r, partiz-i'tnii lor erau arestaqi 5i
c;rccutagi cn togii chiar a dor-ri zi, flrii iudecati, nttmai pe
tcmeiul ci fusescrii cleclaragi in a-fara legii. ftnediat tn toati
Iiranga incepurl si fie arestatc pclsoa.nele apropiate sau nu-
mai blnuite ca fiind aprog'ri:rtc principalilor rnembri ai gr,r-
r-ernultii rirsturnat. Dupi executarea lui Augustin Robes-
picn'c, gcnclrlrrl Bonaparte se a{la in primcjdie. Nu trecttrl
i'tici doul slptimini de la 9 thermidor (27 iulie), 9i el fu
al'csirlt (la 10 august. 1,794) gi dus sub escorti la fortul Antibes,
Lre tlrmul l{editeranci. Fr-r insl cliberat dtrpi o intcnrnigare
de 14 zilc: printre htrtiile lui nu se glsise nimic care sI
iustifice ulnlrilea.' in tirnpul tcrorii thcrmidoriene piciiri mulqi oameni,
mri mult iau mai puEin lcgagi de l{obcspicrre satt de r"obes-
pierrlqti, gi Bonaparte se plltca socoti norocos ci a sclpat
de girilotini. ln orice caz, la ieEirea din itrchisoarc, -el sc
.orrvinse repede cI vremurile se schimbascrl gi cI i sc lntre-
rLlpsese cariera inceputi aiic -dg
{ericit. Oarnenii cei noi ii
ifrrvesu ctr si,sptctunc gi, de altfel, nici uu-l prca cuno$teau.
L.uat'ca Toulonului n-ajuuscsc incl sl-i faci o tnare rcputatic
ruilitarl. .,Bcneparte ? Cine-i acest Bonaparte ? Un{e a
sen'ir ? hlirneni iru gtic." Aga rispunse tat5l tinirului loco-
tellerlr Junot, ciird acesta il anungi ci generalul Bonaparte
vrel si-l ia ca a,ghiotant. Victoria de la Toulon fusese ui-
tatl sau, in orice caz) nu i se mai acorda o insemnitate atit
cle rnare ca in zilelc ce urmaseri eveninentului.
Mai veni inci o neplScere. Pe neagteptate, Comitetul
thermidorian al salvii"ii publicc il tnslrcinl pc Bonaprrte
sI rreargi in Vand.cc;r ilelrtru a reprima pc rebeli, iar cinC
acesta ajufse l:r Pai'is, aiii cI i.tc d;i'-lusc cotlrancl'i trtrsi
lrrisizi ir ir,faiter.ie. I],rr cl eia ar-tilcl.ir;'; r.,i iln ac{inircir sli
;;;;;;J'.i;;i;'il ;;;; ;',;;t; aipr ,'.'n,,o, in ace:rst,i
problerni, o cxplii:aiic iiirtunoasi cu A.ubry, metnbi'u in
bomitctul salviirlii ;i.r:l'ii':c, i;i daclu ciei;risia.
Iu lirccp:.rl'-rl Lr tli r:oi p.'L ic,aclt tlt 3:'t utili rnatcriirle tn
viagl s.r. I)ltrtir!,.,,,;1i', c*rt;rI iu. q'-liL ''-it, 3ccsr..gc11L'ral rn
viritl dc, douii:cci
".i
cinr:i de ani,'firi vrr'-rn nrl.iloc <J: cxis-
tenti, trli h P.rris ln slriicic, gi tristel-c to3l; iai'na eceea
erei .Jin 179'i-l 7?5 qi pii:.iri"'ara' iti:lL'ito:'lrr, i'ci.r r:*li.grea
ii i".i bintui';.i dc foart'cte. Sc plrcr cl t'.-''.r'til lltinea ii uitase'
i" itirsit, i' auqtrst 1295, Itr iu*rir gcncial dc artilerie tn
selviciui
-toitogtifit
a1 {lonite;r-rlui s;!'' irii l'ublice'^ Acest
serviciu
"t"'.ti
fel cle nt;iie sLat-rnajor o:5:l'.izrt clc Clrnot,
care era dr: fa.pt comrrn<!antul suprem al '-ri'trltci' L'a selvi-
ciul topografic, Tir"polcot. rcdaccii,,iirstru;iir-tni" (clirectivc)
L.eiltr'(t ei'i-rrilrl' or:: i:nii,"-, cirr'c ol,!'re irr Jticr-'iont' Itii;i in
iin,pul accsta el nr-L inccti si citeasc5. gi si stutlicze' Yizita'
t-uriio* Grjrdi:r5 Bct:rnic.I- clin P;rr:is, viz.ita Observatorttl, unde
asc,ulta ctr ccl nai vilr iiticl'.-s iecliilc astronornului l-al;inde,
Solda nu eril 1t'i:ire fi aclcsc;r i se intinlpl'i s'"t nu-5i oort:'r
Iace tost elc tttas,t rlc prinz rj.'cit riririrrd t.rmili:r Pc''itot, in
cafe era iubit iuillt. Drr nici o ciipl, irr cti|sul acestor luni
"iit
d. giele, ntt ;i-:r regrctat ttei:irisia' t{ici o ciipi nu.. s-a
ci;rdit
'f "tt"pt"
st.r icitrl r^' i;lia*t*'ir-' ; lli')rtc di' catizr cr
Ir"ntt., accil:,i; ar fi tr'.:"ruit ecllin si facl ccreri
'rnilit'oare'
bi iet:i c;i soarta i1 scoscsc iarS;i diLr ?r"rcurcituri : ajunse
J': fi. din nou folositor regrubiicii' 1i impotriva aceloraqi
dusrn rni cl si la 'f'orrlon.
'Ariul 1795 a fosi trnul din airii irotirrttori, dc cotittrl"I,
in istofia rcvoh,rliei burgircze din Franga. I]urpit.cc riisi;rii'nase
orinol.ri...t feudaiir absdlutistl, ietcltigia birrghczi !ii picr-
cluse la 9 therrnidor cea lnai tlio:rsi at'iui I ci -
ciicta-
turl iacobirri, iar burghczia, ajuns.'r, la-puterc -9i p.ornitl pc
c;rlea rcacqiunii, bijbiia i[I c:lutarc cic torme 9t nrl;Lorcc uor
Dcntru consolidal'ce dominaqici sllc' ln cursul icrnii din
'iig+-1795 si al plimivcrii acestui itn clin urmi,-Conv.enqia
ihermi,-iorianI, clin purlct de vedere politic se orienta hoti-
rit cle h stinga spie dreapta' Spre sfirgitul verii- lui 1794,
clnd dictatura'ir,cobit i abii fusese lichidatx, l'eacliunea bur-
shez.i nu era rrici pe departe atit de puternicl qi atit de
indrirzneaqi ca la sfiigitui toamnei aceluiagi 1n' Ia1{n toamna
Lui 1794, arip:r dreapi,i t Con".tlqiei nu vorbea 1i nu acqiona
25

13. nici pe jumitate a* de.nestingherit 9i firi.jeni ca in pri-
mivara lui 1795. Totodatl, in iarna g1 pnmavara accsrur
ingrozitor an de foarnete, corltrastele sociaie se adinceau tot
mai mult. Suburbiile muncitoregti sufereau aprig de foamere,
mamele se sinucideatr dupi ce
'igi
tncca" copiil sau lc tliau
g?tul, iar burghezia.se pornise pe o viagi de veselie, orgii gi
p_ctrcccri, caracteristicc,,seclinni lor ccntr.1lc", roiului de'i:an-
chcri, spcculangi, jucitori cle btrrsi, mori 5i nrici dclapidatori
ele bani publici, care-gi scoscscri, tritrrrrfhtori, ..p.ri lr s,.r-
prafagi, dupi rrcidc,r'c,r' Iui I{obcspicrre.
. Doui insurccqii, porrritc din subur.biile rrruncitorcsti. si
indrcptatc figig inrpotr-iva Convcrrqici thcrnridorienc,' tcri-
bilele nranifestagii inamrate, carc sc rransformari de doul
ori
-.Ia.12 germinal.(l aprilie) pi 1 prairial (20 mai)
- in
atacuri dircctc irnpotriv-a Convcngici, nu avuri'succcs.'lnspli-
nrintitoarelc cxccugii din prairial, care urmarl dezarmlrii
f orgate a subui'bici Saint-Antoine, puscri. capft pcrlrru muhl
,reme oricirei posibilitlqi de acliune veniti din partca ma-
sclor plebee aie Parisului. $i, bineinqcles, dezldnquirca tcrorii
albe reinvie inevitabil speianqele pierdrite ale ,,vechii., bur-
ghezii monarhiste qi ale nobilimii: r-egaliEtii .i-"d.au ci vc-
nisc Ai vremea lor. Dar igi ficcau greqit socotcala. Atunci
cind reprima singcros mulgimilc plebce Ia Paris gi dezarrnr
suburbiile muncitorcgti, burghczia nu se gindca sL lnlcsnersci
intoarcerea triumfali a prctendentului la tron, conrele de
Provence,. fratele lui I.udovic al XVI-lea ghilorinatul. Aceasta.
ins5, nu lnsemneazi ci burghczia din Fr:nnqr gince .it J. iii
la forma de gtlvernimint republicanl, ci ca-ginea foarte mult
la ceea ce ii diduse revoluqla br.rrghcz-i. Itcgaligtii nu voiau
gi nici nu putealr si ingeleagl ceea cc sc pctrccusc in cursul
anilor .1789.-1795 ; nu voiiu sI. ingeleagi ci feudalismul se
pribugise gi ci nu va mar reinvra niciodati, ci incepea erl
capitalismului, cI revolugia burghezi sipase o pripaitie cie
nerrecrlr intre vechea gi noua perioadi J istoriei Fianqci, ci
ideile lor de lestauragie erau sriSine majoritigii burghcziei dc
la orage gi sate.
La-Londra, la Koblenz, la Mitau, la Hamburg, la Ronra,
pretutindeni unde se strlnseserl emigrangi cu influcnll, se
auzeau neincetat glasuri care cereau pedepsirea flri mili a
acelora care luaserl parte la revolujie. Dupi insurecEia din
prairial 9i dupl sllblticiile terorii albe, in acesre cercuri se
spunea cu satisfaclie cI, din fericire, ,,tilhrrii parizieni" incep
sI se omoare lntre ei gi cI regaligtii trebuie firi intirziere
26
si le sari -ln spate, ca si-i spinztrre pe to1i, atit pc thcrrni-
doncnl, cic_ gr _pc monragnarzii care au rnai supravieguit.
Ideea absurd;i de a inroarce loata isroriei ficea ci toats vi-
surilc lor si fie irealizabile gi condarnna la egec toate acqiu-
nile pe carc lc incepcau.
Oarneni ca Taliien, ca Frdron, ca Bor-rrdon, ca Boissy
d'Anglas,.ca Barras,.care la 9 thermidor au pus capit dicta-
turii iacobine qi au inibugit teribiia insurecqie din i-4 prai-
rial a ,,srrrs-culottc"-ilor din Paris, putear.i fi tnvinuigii dc-
sigu.r, pc brrni drcprate, gi de hogie,- gi dc egoism animaiic,
gi dc cruzime fcroce, gi ci ar fi capabili de orice infamie,
ciar in nici un caz de iagitatc in fala regaligtilor. $i,.atuirci
cln1l .
r-eSLl5tii, foartc grlbigi, organizari cu ajutoi.ul activ
ai lui Villiam Pitt debarcarea unui detagament de emigranqi
in penius-ula Quiberoir (Bretania), gefii
'Convenliei
th"enni-
doricne, firi cea nrai mici ezitare, trimiserir contra lor o
armati in frunte cu generalul Hoche. Iar dupi zdrobirea
complcti a debarcaqrJo.i, T50 prizonieri furX inrpigcaqi pe loc.
Dupi aceasti infringere, -rcgaligtii
nu-gi socotirl
'de
loc
cauza.pierduti. Nu se scurseri, nici doul'luni, gi ei se ridi-
cari din nou, de data aceasta chiar in paris. Evenimentul avu
loc pe la sfir:qitul lui septembrie $i lnceputul lui octombrie
sau,
,dupi. calerrdarul revolugionar, in pii*" jurnitate a lui
Yendemralrc I /yJ.
IatI care era situaqirr : Convengia pregitise o noui consti-
tugie, potrivir cireia, in fruntea'puierii executive trebuiau
sI stea cinci directori, iar purerei leeislativl trebuia sir se
concentreze in doui aduniii : Consili"ul celor cinci sute qi
Consiliul Bltrinilor. Convengia preglrea sI puni in vigo;rie
aceastl _coitsritlrlie gi apoi si se dizolve. Dar, observind ci
starea de spirit monarhisti se intlrea din ce in ce mai mulr
?n plturilc ,,vechii', mari burghezii, gi temlndu-sc ca nu
cumva regaligtii, acgionind ceva mai inteligent 9i mai fin, si
profite de aceasti srare de spirit gi sI pitrundi tn numir
n-rarc in viitorul co'siliu al celor cinci suie, care era elecriv,
grupr-rl co'ducitor al thermidorie'ilor, in irunte cu Barras,
ficu. sX se voteze, in ultimele zile ale Convenliei, o l"g"
speciali care hotira ca doui reimi din consiliul-ceio, cir,,-ci
sutc $i do,i treimi di' consiliul Bitrinilor si fie alese, in
mod ob-ligatoriu, dinrre membrii care ficuse.i part" jtni
atunci din Convengie, gi numai o treirne s; se aleagi ji".fr."
acestere.

14. *-De data accasta, la Paris, r'egaiistii nu crAu cle loc singuri.
Ei -"y se gisean pe primul plin nici la prcgXtirea acgiinii,
nici in ce priveEte ins5gi desTsgurarea acqiuni-i, $i in vlndi-
miairc 1795, rlrcinai acest faiit ficea siri"ratria Convenqici
deosebit cic plirnejdioasi. irnpotriva Ceci'etului arbitrar,' aX
c.irr.ri scop c., idctrt ;;i de un egcisrr-i c..lr.niifl;lt cra acela de a
consolitl,r sripL'enraqia n-rajoritllii Ccnvcngici petlri.Ll o dtrrati
neclctermina-ti. se ridicl o partc clcstLrl dc inrportanti a marii
aristoci'aqii fin:rnciarc burghcze qi vir"fr-rrili: birrglrcz-c alc a;a-
ziselor secqir-rni ,,bogirte", lclicii ccritr'.r1.', rrlc PrrrisLrltri. Biirc-
fnjelcs, ei porniri ltrpta cu scoprrl tlc l sc rlcbrrrrs,r dciiniciv
de acei grup al thcnrriclor-icuilor', clrc nu r.u;ri rcflcctlu st,rrc.l
de sp.i1i1, nrult oricntlt:i sprc cllc,rptrr, a catcgoriilor ccior-
nlai irrrtlritc.lc l;r orayc fi de l:r sarc. in seciitiuilc ccrlri'elc
alc P:rrisului, carc s-au ridicat pc l'!exiteptaie in octoinbrie
1795 inpo.triva Convcngiei, se gisc:iLr gi. regalil-ti autenrici,
recunoscuti, carc visatr leintoarcerca imediatir a Borirborrilor.
ir{u erau rrumetogi, desigur, dar se bucurau vlzind tendii-rta
acestei miqclri ,si sc entuziasmau cind sc gindear.r cc sfirgir
v-a ars;l. ,,1{epubliclnii conservatori" ai burgheziei pariziene,
pentru care pinl gi Convenqia thermicioriani cr,i acum prct
revolulionarl, preglteau calea restatrragici. Aqa c5, tnceptnd
clritr d.e la 7 vend6miaire (29 septembrie), cind sosesc pri-
mele vegti foarte ingr:ijoritoai"e, despre srarcil c1e spirit a
cartierelor ccntralc ale Parisului, Convenqirr se viz-u in fagtr
unui pericol arnenir-rq5tor. lntr-adcvIr, pc cinc sc plrtea c;l
sprijini in accasti notri luptl pentm pLltere ? DLrpi abie
patr:i-r luni de la represiunile din prairial impotrivr l.)rLir.lci-
torilor din subtrrbii, dtipi ce o lunI intreagl a clus singele
iacobiniior rcvoluqionar:i executagi, dupl dezarrnarca cour-
pleti a muncitorilor din stiburbii, efectuatl cu o ltecrlrii-
toare asprime, Convenlia nu mai putea, bincinqeles, si con-
tcze pe sprijinul rctiv al masclor largi.
In accst lnor1.rcl1t, rnuncitorii din Paris vedear-r in comite-
tele Convengiei, gi chiar in Convcnqie, pe ciuqmanii lor cci
mai aprigi. Nu le-ar fi. putr.it trece prin r3ir11e si.lupte pen-
tru menginerea puterii de cltre viitorul Consiliu al celol'
cinci sute format in proporgie de doul treimi din membrii
ecestei Convenjii. $i nici Conventia nu se putea gindi si
ceari ajutorul mulgimii plebee a capitalei, care o ura qi de
care ea se temea. Rlminea at'mata. Dar gi din partca aceastx
lucrurile stltealr prost. E drcpt, oriunde gi oricind, soldalii
triseseri firi si goviie asnpra tridltorilor enrigranqi pe
28
care li urau, asupra bandelor gi detagarnentelor rcgalistc : ln
pXdurilc Normandici, printre duncle Vendeei, pc coastclc
pcninsulci Quibcron. iu Bclgia, la froriticra gerirrlni. Dar,
in primul rtnd, migcai'ca din venddrliaire nu avea -drept
cuvlnt de ordine restauraice Bourbonilor ; ea pi'etindea ci
luptl inrpotriva violi.rii (de citre cleci'etul Convengiei) a
iniugi principiului suveranitStii populare, a principiului li-
bertilii voti.rlui gi alegerii reprezentangilor poporului, iar
in al doilea rind, daci. soldaqii eralr cu adevirrat reptrblicani
de nIde.jde, pe carc abilul cuvint cle ordinc al riscoalei din
venddmiairc
-doar
ii iirqela sau putea sl-i ingele, cu generalii
situaqia se arlta a fi infinit maf rea. Si-l luim, de pildl' pe
generalul Menou, comandantul garnizoanei I'arisului. Acesta
putea face ceea ce rnai ficuse, gi chiar cu slrcces' la 4 prti-
iial : sI infrtngi printr-un atac suburbia muncitoreasc:i
Saint-Antoine, si iirlese oragtil cu trupe, si aresteze gi si
trimiti la ghilotini ciruge piine cu muncitori. Atunci, in
seara ziiei de 4 prairial, dupl victoria asl]pro mr,rncitorilo.,
publictrl elegant, revirsat pc str:izile carticreloi' centralc alc
iapitalei, ovaqionase cu eituziasm tlupele care defilau cr.r
mirzici tn flr.rntc, pc Mcnou Ei statul sitr mljor, fiinclcir in-
tre ei, iirtre cci ce ovalionau gi ccl ovr.qionat, cra o pcrfcctii
comunir.rnc sufleteasci. Aturrci, in seara lui 4 prairial, Menou
se putea simEi reprezentantuL claselor..'bogate,.care cigtigaseri
victoria asupra maselor sirace 6i ostile, conducitorul luptei
celor bine I'rinigi impotriv;t celor flirninz.i. Aceasti situe-
qie ii era cleri, o inielegea gi se compllcea in ea. Dar acum,
irr vendirniairc, in nut'uele cui ar fi tras el in acest pubiit
elcgant al cai:tierelor ccntraic, care-i aclamasc cindva pe ei,
pe Menou, cariie din calnea sa qi os din osul siu ? tr)aci am
voi si gisim o clcosebire intrc Menou gi Convenqia thenni-
doriani, a"ceastd deosebile nu ar putea fi alta decir aceea cI
Menotr era mult mai la dreapta, rnai reacgionar decit cei
mai reacqionari dintre thermidorieni. Secqiunile centrale se
stricluiau sI obqini dreptul de a alege tn libertate o Adunare
mai conservatoare declt Convengia, gi generalul h{enou nu
ar fi consimgit niciodati ca pentru asta si tragl in ele.
$i iati ci, in noaptea de 1.2 vend6miaire (4 octornbrie),
gcfii thermidolieni aud din toate pirrgile strigXte voioase : in
toatl capitala circullr cortegii cle manifestanli ; puternice 9i
cntlrziaste cxclamaqii rispindesc gtirea cI Convenlia renungi
la ltrpti, cI nr,r vor fi lupte de stradS, ci decretul este re-
tras gi cir vor fi alegeri iibere. Ca dovadl unici, dar sigurl
29

15. gi re:rli, se cli f"rptnl c-I insuqi comandantul forgelor armate
dincr-o sec!iune .lcntraii a Parisrrlui (secgiunea Lepeletier), tin
oii"cc.i.re f)clalot, a flcut o vizitl generalului Menou, a tra-
t:lr cu cl, gi acesta a consimgit la un armistigiu cu reaclio-
narii. Trupele intrX in cazirmi. Ora$ul rimlne in mina ris-
culagilor.
Dar bucuria era prematuri. Convengia hotlrise si lupte'
Cliiar tn cnrsnl noplii de 13 venddmiaire, generalul Menotr
fu destituit din ordinul ei qi arestat. Ca qef suprem al tutu-
ror forqelor annate din Paris Convenqia il numi pe .Barras.
unul din principalii autori ai lui 9 thcrmidor. Trcbuia si
sc acgioncic firi intirz.icrc ai chiar in acca noaptc, fiindci
secgiur-rilc risculate, aflind dc clestittrirc:r gi arestarea lLri Me-
nou gi dc hotirirca Convcnliei dc a lupta, incepuscrir sI se
concentreze febril qi firi goviire pe strizile din apropierea
palatului Convcnqiei gi si se pregiteasci de lupti Pentrlr a
dour zi. Aceste secqiuni qi geful lor, Richer de Sdrizy, erau
aproape siguri de victorie, ca qi mulqi dintre rnembrii Con-
vinliei, de altfel. I)rr socotelilc lor erau greqitc
Cottt"mpo.anii il considerau pe Baras ca o colecqie -
a
celor mai jbsnice patimi 9i a tot Jelul de vicii. Era sibarit,
delapidatoi, cel mli corupt dintr.' aventttrieri, -carierist per-
fid gi lipsit de scrupr.rle,- deplqindu-i in venalitate pe toii
thermidorienii (qi nti era ttn lttcru ugor si ocupi in accasti
privingi primtil loc fn grup). in schimlr, nu ere. llg. .Pentnr
icest om-inteligcnt gi pJrspicace', cra clar ciriar elcr l,r irlccpu-
tul lr-ri venddnrl;rirc, cii mifc,rrcl cc sc porrlisc Pr-rtci1 tpropia
Franga de restattrlre:r Botrrbonilor, cccrt c'e, pcrltrLl cl- pcrso-
nal, ar fi insei.nnat un pericol irncclirt. Nobilii tle fclul situ,
trecuqi de partel revolugici, gtiatr foartc binc cc rrr'i apriirsi
,r.rtt"iu regaligtii irnpotriva acestui soi dc rericgrqi ai cla-
sei lor.
Agadar, firl intirziere, in citeva ore, trebuia si dce lr-rpta'
Dar Barras nu era militar. Avea nevoie nulnaidecit de r'ru
gencrai. in aceste momente el iqi aminti, ctt totui <iin intim-
pla.e, de tinlrul solicitator slab, cu hainele c-entt;ii roase,
iare venise la el de mai multe ori in curstrl ultimeior sip-
clmini. Tot ce gtia despre accasti persoanl sc redtrcea la
faptul cd era ur1 general demisionar, cxre se distinsese la
asediul Toulonului gi care, in urma unor anutnite nepliceri,
se gisea in acel timp in capitali, luptlnd cu rnari greutI,qi
materiale. Didu ordin si fie ciutat gi adus la el. Bonaparte
veni. Fu intrebat imediat ciacl ar lua asupra sa sarcina de
30
a inlbuqi i'cbciir-rnca. Sc gindi.int! daci iu.princip^iu,alp1r:
trr acccpta s.i rrpclc itrrcit',cl; Convengiei. dar. indata i;;t
.{'.ti';;;.;,. clc folo.rscl': cc ic-a' Putea trege trccind de. par-
tc;r lr.ri Barras. El ccru citeva minutc peiltrtl a fetlecta.
hccclrf;i. cl.rr cu o c.,Dciilic: ilirneni si nu se atncstcce itr
"fi."r'iiiiit. sr.lc.,,Nu r-oi birgr slbir i^ tcleir d.'cit aturlci
cirrtl totul ra ti sfir'1ic"
-
tpusc cl.
'
Bu,i"r"rtc frr r.,t,,-'ir inrcdiai xjutorul lui Barrrs. Sttrdii'd
5;,'.,"ti", 'if i didu repe dc sca!.r1e ci |ebc.lii crau folrtc trri
ii-i..ilrti.ii .ii" *.t.'pcttrLr Corrvcngie, Dar cl a'ea un. pl'rn
h'"'".iiun" p'ccis, brtrr pe folosire.a firri mili e artilc'iei.
ili^iifiii." iit-td tot.'tl i*sese di,s la bun siirgit, ii spuse ami-
crilui siu Ji-rnor (r,iitorul gcncral 5i duce d'Abrantis) o trazl
din carc reiese ci c;<plica victorra s3 pi'il.r iltcaPacltatei stra-
tsica a rebclilor. ,,D;tci biictii xccf tia nri-ar ti det mte
.o1"ruir, .,,*
"g
*ii fi at'Llncat in acr Co.nvenqia"' ln zori,
Bonxoartc' adusc trtttur"i la pelatul Convenqici'
- Sf,',te* in ziua istorici- dc l3 vendimiairc, z'i care pen-
f rrL Napoleon a avut o lnsemnitate ctr mult mal mal'e dccif
aceea in care s-i1 luat 1'or-rlonul' Rebelii porrrili -.Ia. atac
irirpotriva Convc'qiei. dar furi ir,ttmpin.rqi .dc -artileria lut
Bonapat'te, Masacrul fu ingrozitor, tnai ales in taqa biscrrctt
i"int'-Ro.h, undc sc glscau rezcrvelc lor' Rcbclii avuse-
;;;t'$i-;i'poiiLiiit"..t"sr prrnr 1.,-'!1 Re tunuri i. cursul
t*pfil, dar' pierduseri moinentul' Ei iispurxcrl cr-r focuri
cle'irugci. Citre amiazd, totul se s{irgise' Dupi ce lisarX
f ,r iltr|t; citeva sute de cadavre, rebelii f trgiri in toate
ulir.cctiilc. r:irind rinitii dupi ei gi ascunzindLr-s* prln case.
(lei cale'puturi 9i ai-urI iimp pirisili in gr.lbh ntare Ia-
nlirul. Searl", Bar.ras mulgurr-li
-ci.idnros
tiniruir.ri..ge'eral Ei
;b;i;r.,-; {i. "u*it
.omai dat al forqeior ar*ate din i.terior'
iBarres renuntl la acest titlu tndati drrpi inibugilea rls-
coalei.)-
C"i"tui clesivirgit qi iuqcala cu care accst tiner incruntat
si .,ii.rt se hotirise si tiagi cu tunurilc de-a. dleptu.l in
iuuiii*", in chiar inirna. gia;ului ; qijlgc. neintrebuintet
pinl atunci
- impunea lui Barras 9i celorlalqi de la .condu^
icre. Prin acest mijloc de inlbugire a rnanifestaqiilor d';
stradi, Bonaparte a fost un veritabil prccursor al qarului
Nicolae I, care a recurs la acelagi procedeu, la 14 decem-
l.',r'ie 1825, Cu singura deosebire ci larul, cu ipocrizia sa
ceracteristici, a vo'rbit apoi de oroarea ce o resimiise, de
indclunga sa czitare inainte de a fi rectlrs la o asemeuea
3r

16. (
(
(
1
I
I
rnisur.*r,.,gi r errit.rr ci'ir co'rirriisc l; accasta clc,:it I.r i'-demr,r.'r'iic pringului Vasilcjl,,ov, car.c invini.i. ..-.-oir*_;genc'ozitare gi iubir-ce se dc or.nrcni, iu tinrp ." n",-,'ro,rri.l
i)r s-.r. gindit iriciodlti. nici si jrrstific.c 5i,,ici ,i
";;,.::;;;:qundyr;1^ irl spiirar.ea . aitcrivi. Itebciii ur=*ii
"i*i---ui,d': -:*.000 ce ormcni- i'arrnagi, irrr Borrapartc llLr cris.,runea
in :icei ri,'onrcnr
'-.ici
dc 6.000'ic oamcrri, li;.i J.'p;;,1,;";,;
mei pr,rqir, .
ceca _
ce lnsemneazi cI toati ,p"r"rrE, iJ ;;;
'fi;
tul.rr -i ; .ri Ic-l cl.rt cuvintul. Cind li ljun, l.r l,iirri, ,r"[U.si irrii;rgi.cu or-icc prc|.. gi cl s-e qiriur i,riorJ;;;i";,-;;;-;
er-ccpqic, cic aceastl. rcgr.rli- ; nu-i pi;..,, ,l , isipeasc; i;;;rosr. irrrinilil clc r*tilc.ie. Da' acolo unde t''ur-iic ii ;r,;;;,;lr.rie Jrrl,-ls, r'ccrrrqct l.t elc cu lar.ghcge. Nici la i: ic,rJi_
ltil.T.ti'r:' cl nu ccouo'rrisi ilhiulclclc: pr.idr.ortrl biscr.icii Saint_
Rt::cli f-.r acopcrit clc o niasl de carne i"ui"g.inix.'"['otala
'eind.ra'c iir. lrrptr e fost o trxsituri crin cere
mai caracteristice ale ltri Nirpoleo'. ,,ln mine ar:i.r. Joi
oarncni : rinul c nr.rnrai inirnli, iar ceiilalt
"u"r.i ."p. Sj
. nu credcli ci.nu arir gi eu o inimi simqiroai*, ., -ii n"*_
nlcnr. sint chia'un oln clestul dc bun. Dar inci di' pr.irn.r
tinereqe *-xln strldr.rit si rcduc la tlcere ;;;*I;;ffi;
carc acrm a a'ruqit dc toc" * a'rirtrrisit el odati, in-
tr-unrri diir rarelc ]ui nrr-lnierrtc cie sincer-itate, unuie ciintr-c
oarnenii clrora le-a acorcJat bunivoirrf;
- itri Lo;is-IG;_
dercr.
. lir oricc caz, accasti coardl
^Lr
a rnai
'ibrat nicioclatl
ori clc cite ori a fost vorbr clc zclrr;'oirc,r
"du.rrr.uiui
;;;;a indrirznir si,-l infrtrnte.
_ J)ata accasta, 13 vcnddmiairc, a jucrr tr' rol deosebit de
important in epopeea napoleonianl.
. Semnificagia istorici a zdrobirii riscoalei din vencl6_
miaire.se poate rezuma astfel : 1) sperangele regaligtilcr i'-tr-o .vicrorie apropi;rtI gi in rciirtoar.ccrca Botirbonilo, air
r_yfl.-ir incX, un cgec,.9i.mai_mare decit acela de la euiberon.
2) Piturile de sus alc b,rghezici orlgenegti se co'vlnser; iIprea mult s-au pripit si puli mina pe purerea de srat direci
prtntr-o acgiune armati. Uitaserl ci in orage gi sate existarr
elemente burgheze ata$ate republicii gi care conrillllau sx se
teami, de o.intlrire prea rapidi 9i fIri. jend. a reacgiunii. Cine
era Richer de Sdrizy, capul riscoalei ? Un regaliit. Nu cste
greu de $dur ce atitudine ar fi putut avea figi de aceasti
-riscoali
giranii proprietari, adicl cea mai mare parte a rnicii
burghezii de la sate, care vedea in restaurarca Bor.rrbonilor
a
rcinvierea reginrului f.'udal ti picrderea loturilor cllnlpir ilte
oii, fondtl dE piminturi coniisiate de la .nobilii emigragi seu
clin ccle sechest?atc de la biserici. 3) In sfirgit, s-a demonstrat
o dati mai mult ci atitudinea liranilor, potrivnici restlura-
qiei, avea o inriurirc adinci asupra armatci, asupra rnlselor
clc-soldari pc carc sc putca conta pe deplin daci ar li fost
vorbe si'r.'lupte impotiiva forlelor iegate-de Bourboni intr-un
fel sau altul,'direci sau indirect, in parte sau iir intregime'
Aceasta este insemnit;1tea istorici-a lui 13 vend6nriaire'
ln ce privegte persoana lui Bonaparte, accasti zi l-a ficut
perrtm ptinta oari .r'rnot.Llt nu numai in ccrcurile militare,
.,,',dc i,r'Darte era cunoscut de cind cu lttarea Toulonului, dar
qi in ccl'clalrc pituri alc socictllii, acolo chiar' r'rrrdc. pini
atunci nici ntt ise pomeuise numele. lncepuse si fie considerat
ca urr foarte bun orgat-tizator, ctr inteligenli'.r'ioaie 9i hotarire
neinfrinti. Oamenii"politici care pusescli rntna pe putere clin
prinrcle zile ale Directoratului (adici din vendimiairc I.795),
gi mai cu seami Barras, care se dovedise repcd-e a fi ccl rnai
infh.rent dintre cei cinci dircctori, priveau cu bunivoirrqi pe
tinirui general. Socoteau atunci ci s-ar putea baza p-e el 9i in
viitor, tn cazul cL s-ar mai ivi necesitatea si sc foloseascl
forga armati impotriva unor tulburiri popr.rlare
Dar Bonaparte visa la altceva. Pe el il atrigea teatrul de
opcragii militirc. Visa acum un corlandamcnt independcnt in
fiuntea unei arrnate a llepublicii Franceze. Raprorlu.i1. b.tt.
cu Barras ficeaur ca aceste visuri si i se pari rnrilt nrai pulin
irealizabile decit inainte de evenimentele din vcnddmiaire,
cind, generai demisionar fn virsti de dou.Izcci gi gase de ani,
riticca pe striz.ile Parisului tn clutarea trnui mijloc de cxis-
tengir. intr-o singuri zi, brusc, totul se schin-rbase. Devenise
cor-nanelant al garnizoanei Paris, favoritul lui Barras
-
pu-
ternicul clirector al republicii
-
candidat la un post indepen-
dent in armita activi.
Ntr mtrlt dupi aceasti subiti esccllsiune, inttlni pe .]osi-
phine de Beauharnais, vicluvrr Lurui conte, gencrai cxecLltat in
perioada terorii, gi se indrlgosti de ea. Jos6phirle cra crl $ase
ani mai lnarc cit el, avcit la activr'rl ci ttn uttn.ilr rcspcctabil
de avcnturi sentintentaie gi nu sinrlea vreo pasiunc arzi.toare
pentru tinirul general pe care-,I culloscllse. Duill toate apa-
iengelc, la ea era vorba tnai degrabi de uu calcr-rl practic :
rlupi evenir-nentelc clirt l3 vcnddmi;rirc, Botlapartc -
r't'jtrnsese
,,ci'ncva" gi ocupa un post important. Pe Napolcoll, lnsi, pa-
siunca accasta iubiti il stipinea ctr totul. Dtrpl clorinla lui,
3 -
Napoleol dt

17. Capitolul II
:;ii,liol'i:.r se fdcu numaiciecir. Josiphine lusese cindva in r"c-
i;rqii intimc cu Barras qi acc:rsti cis:ltorie deschic{ca gi rnri l;irg
in faEa lui Bonaparte ugile ceior nai pr.rtemici oarneni ai rc-
;:ublicii.
Pllntrc ccl. ?rproape 200.000 clc lucr;iri consacratc iui Na-
polcc;r 5i su-rinrrlrrtc dc catlc cunoscr.rtul bii:liograf Kircliciscn,
li)lc.Llir ii dc citlc alli spccialigti, sc g:i.scltc o bogati litera-
turii. priviircl icgiitirrile lui |.lapolcon cr.r .|osiphine gi cu fe-
meite in gcncral. I)cntru a_purlc Dunct accstci .chestiuli $i sp.t,g
;r n!1 nr:1l rcvc{l i-rsupra ei, r'oi spur}c c:l nici Josdphine, tici
celt dc-a cloua sotrie a lui - l,{ari;r-l-rriz-:r de Austria, nici
rtrfui're RJmlrsat, nici actriq;r ,l{iJe (icorgc, nici contesa {ia-
itn'slia. nici 'r'rco alri ferrcic cu car!' Napolcon a avut legi-
turl, nll l.rr.rrrrai ci nu au -.ivut asupra lui vreo influenql oare-
cars, dar e1e nici nu au incercat lucnri acesta, clci ingelegeau
firsr lui ncirlblinzitX, despotici, iritabili Ei binuitoare. Nu
plrtcir. s-o sufere pe renumita Alrnc de StaCl inainte chiar clc a
se fi mini;rt pentnl orientarer ei politici opoziqionisti. O ura
clin pricina interesuiui (dupi cl, cle prisos la o femcie) pc care
c'a 'r{ aritir politicii, din pricina pretenqiilor ei de erudigic 9i
spirit. Surpr,rrrere absolr.rtir, plec:rrea in faqa voingei sale, eces-
rca erau calitllile fdri de care femeia nn exista pentru Na-
poleon" Apoi, in viata srr prea incircatX, ii lipsea timpurl ca
si se gindc;rsci prca nruk I:r sciltimente qi si se lase mai in-
clclutrg ?n voia avinturikir ininrii.
Apa sc intinrpli qi acunr : la 9 ffarr;e 11796 se clsirtori,
i-rr dupi douri zilc, la I I urartic, i1i lui r'5mrs buu dc la so;ie
si pleci in r:izboi.
Un noir c:tpitol sc cleichidcl tn istori'.'' Etiropci, un capitol
l:lrg si st,rgcr.rs.
CAMPANIADIN
1756-1797
ITAI-IA
r
Chiar in clipa in care izbutise si inibule rebuliunea irc-
narhisti. din 13 vcnddmiai::e gi cigtigase bunlvoinq;r iui Barre,
gi a celorlalgi demnitari, Bonaparte ficea continLre incerciri
si-i convingi de necesitatea prevenirii unor acliuni aie noii
coaliqii ?ndreptate inpotriva Franlei 9i, deci, de necesitatea
pornirii unui rizboi ofensiv tmpotrir.a austriecilor pi a aliagilor
Ior italieni, invadtnd in acest scop nordul ltaliei. I-a clrept
vorbind, aceasti coaligie nu era noui. Era aceeagi care se for-
rnase,ln 1792 gi din care, in 1795, Prtrsia se retrisese semnind,
scparat cu Franqa, pacea de la Basel. Agadar, in acest nomenr,
din ea ficeau parte Austria, Anglia, Rusia, Regatul Sardiniei,
Regatul celor doul Sicilii qi citeva state germane (&iirttr'nr-
Lrerg, Bavaria, Baden etc.). Ca qi inamica sa Europa, Direcro-
ratul credca cX. teatrul principal al viitoarei can-rpanii din pri-
nrivara gi vara lui 1796 va fi, desigur, Germarria de vest qi
dc sud-vest, prin care francezii vor 'inccrca si pitrundi pe
tcritoriul Atrstriei propriu-zise. In vederea acestei campanii,
Dircctoratul pregitca cele mai bune trupe gi cei mai da searrrl
strrtegi ai sii, in frunte cu generalul Moreau. Nici o clreltuial5
nn ,erA prea mare pentru aceastl atmate, Ea fu excepqiona!
dc bine echipatl, cici guvcrnul francez corlta pe aceaiti ar-
nrati mai mult decit pe orice.
ln ce privegte insistengele generalului Bonaparte de a pI-
tnrnde fn nordul Italiei vecine, plecind de la lrontiera frhn-
cczi de sud-, Directorattrl nu erJ prea entuziasmar. TotuEi se
rccunoftea faptul ci aceasti invazie putea fi utili ca o cliver-
sitrrrc,care ar fi pus curtea de la Viena in situaqia de a-,.i
l.iriruiga forqele,. dist-rigindu-i atenqia de la principii*l tearrur
<lc lupti al rizboiului in perspectivi., cel din Gernlania. Sr:
5J

18. lui deci hotirirea si se pnnl in acgiune citeva zecl de mii de
;;;;r;;i din cei stagio'aii in sudul. Franqei, peutru a spcrix
oe austricci si p. ,rg.i"'s'"tiiti"i, aiiatul lor'-Iir cind fu vorba
i:; fi;";;ir";;;;;;;,1""i-q"r pl',t'u acest teatru secundar de
;;;ti;i;"C;;";; (;i-;; b",,""
^cum .
s-a afirmat muiti
vrerrl€) l-a t:ropus pi Bon"p",tc' CeilalSi directori aprobari
l:.;"'iifi..tJlii'i",tirtit'imeni- clintre generalii mai de seami
*i
'*"i--.i,i.'os,..r,qi
'u
prca urnblau dupi accst post.. Ntrmirea
iui Bonaprrtc in postul cle ,.courllldr't-tt stlprci",.1l. arma,tel
destinate
'sI acliorle;r.e in italia (,,armata clin ltalta") avu.loc
i"-ij f.irr.r itrte I79it, iar la 1t }-tartie nc,ttl coinandant plcci
si-si i;r oostul in Prirnirc''-'nlrtli"i ,,...r1, ccl .lirrlii pc clrre l-r tir'rs..Napoleon,.a
fost intotcleauua imbricat illtr-o rrurcoli deosebit;"r in rstoria
vi"iii rnt.. Este adevirat ci, incepind ciin acest 'an, 1796,
,lumele lui ristrnX in toati Europa 9i nu mai piriseqte.avan-
rr** ltroiiei mondiale. ,,S-a tniins'cam mult voinicul ;lsta,
.-li-pt l sI-l oprim", a- spus bitrinul Suvorov, -
cind cam-
p"t-ti:r-h,ri Napoieon in Itaiia era tn toi. El a. {ost printre
Dflmu care atl vazut norul de furtunl ce se ridica qi ar''ea
Ie^^UrUri"
-,t-t,tlt
ti*p de'supra Europei, ,rbiti*d trisnetele
asupra ei.
'S"rii aici, Bonaparte iqi trecu armata in revist5- 5i in!:lese
numaidecit i" ." g.ttttnlii' cei mai influenqi ai republicii
^fran-
ceze nu pre,r rivn"iscrX la rcest post: armata se afla irrtr-o
;;;;n.*"'starc, ltcit seml*a mai degra6l cu o adu*ituri cle
zdrentirosi. Niciodati, in cadrul t.rvi.iilor intendenlei fran-
cezc, iurtirrile qi dclapidarilc dc tot felul rru atinsesell ase-
,r-r.n'.".
,prgporqii,^ca -in timpul trltimilor ani ai Convenqici
rllermroonene $r rn timpul Directoratului. Este drept ci Pa-
risul nu aloca mare luciu pentru aceasti armati, insi gi ceea
cc se didea era delapidat imediat qi firl 1'eni. Nimeni nu
gtia ctrm triia, cnm se trnbrica gi se hrXnea aceasti armate
de 43.000 de oameni cantonati la Nisa gi in imprejurimile ei.
Abia ajuns aci, Bonaparte primi raportul c5,
-in ajun, un ba-
talion refuzase si se duci in sectorul unde fusese mutat' pe
motivul ci nici LIn om rlu aYea inc[lliminte' ln aceasti a:tmatl
uitati qi pirisiti, pe ltngl starea matetiali rca, se adiuga 9i
lipsa de disciplini. Soldalii nu numai
-cI binuiau, dar 9i v-e-
deau cu ochii lor holiile cu toptanul din pricina cirora sufe-
reau atit de mult.
Napoleon se gisea irt faqa ullor greutiqi foarte m;rri :
-
tre-
buia sii-gi i,nbrace, sit-;i incalge 9i sX-;i disciplincze trupele, 9i
36
I
I
$
I
;l
,}
$:
toate acestea era nevoit si le faci din mers, chiar tn cursul
campaniei, in scurtele rirgazuri dintre lupte. Nu ar fi consirtrgit
s5, amine campania sub nici un rtlotiv. Situaqia sa se putea com-
plica 9i cu fiicgiunile dintre el 9i gefii diferitclor unitili ale
armatei de strb comauda sa, ctlll erau Augereau. Massina sau
S6rurier. Acegtia s-ar fi supus cu dragi inirnl unui comandaut
rnai in vlrsti, sau cu foaia de serviciu mai plini ca, de
exemplu, Moreau, carc comallda armata de pe frontul Ger-
maniei apusene. A recunoagte ca gef ierarhic pe acest general
in virstd de 27 de ani li se pirea pur 9i simplr.r umilitor.
Exista riscul unor ciocniri. In rnediul acesta cazolr se rispiir-
deau, se inventau, se repctall ,si se ristilmlccau tot fcltrl de
zvonlrri. Se zvonea, de pildi, ci in cursr.rl unei discuqii tiioase,
micul Bonaparte spusese, privind de jos ln sus pe lungul
Augereau : ,,Gencrlle, egti exact cu Lul cap mai inalt ca mine,
dai daci egti nepoliticos, voi face si dispari nurnaidecic
aceasti diferenq5.". Dc fapt, chiar de la inceput, Bonaparte
clXduse tuturor qi fieci-ruia si inqeleagX cI nu va tolera in
armata sa nici o voingi potrivnici gi ci va fringe orice ne-
supunere, firi si gini. sean,a de rang sau grad. ,,Aici sint
adesea nevoit si impugc". scria el tn treecit qi firi alte ex-
plicagii, intr-un raport adresat Directoratului la P:rris.
N".rmaidecit lui. misuri drasticc ?r.upotriva hcrlici fi.ri friu.
Soldaqii observari indati acest iucru, ccerr ce contribui Ia
restabilirea disciplinci cu mult nrai r-nuh dccit execr.rqiile. Se
ajunsese insi la o asemenea situalie, incit agtcptarea sfirqitului
ecl-ripirii trupelor ar fi tnser.rrnat de fapt amiiarca c:rmpaniei
din i796. Bonaplrte luL o hotirire, pe care o fornruli .'xieletrr
in prin.r;r sa procl:llttiltie citre arnrzttl. S-au pr.rrtat rrulte dis-
culii contradictorii cu privirc Ia problenra : cind anume a fosr
ea redactat}. ir.r folrla definitivi, ?1la cLlm a intrat in istorie.
Pentru biografii actuali ai lui Napoleon esrc l',rcru neindoios
ci nurnai primele fraze sint auterltice qi cI aproape tot restul
est'e elocingi adiugati ultcrior. Notcz ci., chiar gi in ceea ce
privegte primele fraze, se poate garanr;r mai degrabi pentru
ideea generali, dccit pentru fiecare cuvint irr parte. ,,Soldaqi,
sinteqi goi, riu hritrigi... Vreau si vi duc in cele nrai rodi-
toare liiltltltri din lumc."
Chiar de la inccput, Botraparte fu de plrere ci riz-boiul
trebr.rie si se hriricascl siugr.rr qi ci e llecesar si procedeze tn
rrga fel, ca fiecar:e soldat si fie clircct intereset in viitoarea
invezie ar Italiei de nord. Nu trebuia si se amine expediqia
pini ce arlrata ar fi avut tolte cele trebuincioase ; armata

19. trctxrie si gtie cI numai de ea depindc ca sI-;i ia cu -forqa de
la inaniic fot ce-i lipsegte, gi chiar mai muit decit atit. Tini-
rul general a r.orbit astfcl armatei sale nunrai dc data aceaita'
Neoolcon e stir.rt intotdeauna si sldeascl, sI intireasci 9i sI
nreuqini f;iniiecui gi autoritatea personalitllii sale in sufletul
soidalilor. Povegtile sentimentaie despre ,,dragostea" lui Na-
polcoir perltrul soldagi, pe care in accesele sale de sinceritate ii
rluoea iarne dc tun,'t.tu au nici o valoarc. El nu iubea soldatul,
da.r.ave;r o rnare griji de buna lui.state. $i gtia.si dea acestei
griji o itscmcrleA lluan{i, incit soldagii o luau drept o- atenlie
[c-car. capul ogtirii o arrita fieclruia dintrc ei, De fapt, nr-r
era vorba dccit dc grija de a avea la tndemini un materiat
?n periecti stare, bun c{e luptl.
In aprilie 1796, lt inceputul primei sale campanii, in ochii
arr-naiei pe care o conducea, Napoleon era un artilerist pri-
ccput, care cu doi ani gi ceva inainre, la Toulon, iEi ficusc
f ruruos datoria, care impu;case pc riscuiagii pornili la
'Ll venddmiaire impotriva Convenqiei, pe sclrrt, un gcnetel
c;lre nu datora decit acestor doui fapte numirea sa la co-
nlanda armatei din sud. $i atita tot. Bonaparte nu ajunsese
tnc;i si-gi stlpineasci soldalii prin farmecul siu personal 9i
Lrrintr-o indiscutabili autoritate. Flotiri, dcci, si ac{ioneze
asupra acestei arrnate aproape descultre Ei fliminde, ficind-o
si intrevadi direct, realist 9i flri volbe dc prisos, bogltriiie
matcriaie carc o a$tcpt;1u in ltalia.
I-a 9 aprilie 1796, el porni cu arlnata sa pcstc Alpi.
Cunoscr.rt autor al unei istorii iu nrai rnulte volurne despre
cempatiile napoleoniene, straieg gi t:rctician competent, cafe
{lrsese mai intti in serviciul lui Napoleon gi trecusc apoi in
serviciul Rr.rsiei, generalul Jornini, elve;ian de originc, noteazi
c5, titeralmente, din primelc zile ale acestrii irrtti comanda-
{r-}ent al s)iu, Bonaparte didu dovadi de o indrizneal:i ce
rnergcl pini la temeritate gi de un totai disprel ai riscuriior
persoualc. ImprcunS. cu statul siu major, ei apuci pe vesrira
,,Cornigl" de-a lungul Alpilor maritimi, crlrc erA drumul cel
mai scurt, dar gi cel mai periculos, afltndu-se mcreu sub focul
narelor engieze ce patrulau chiar pc lingi coestl. Aici se ma-
nifesti 1r.,rttu intiii oarl o trisituri a caractcrului lui N;r-
poleon. Fe de o parte, el nu Ei-a dat niciodatl acel aer de
netnfricare gi temeritrte, a;ia cum ficcatt colltemporanii lii'
maregalii Launes, Murat, Ney, gcneralul Miloradovici 9i, ditr-
tre gefii militari de mai tirziu, Skobelev ; intotdcaunl a fost
de pirere ci, in tirnp de rirzboi, geful armatei nu trebuie sl se
3r3
t,
exounl Dersonal firi o necesitate abstlluti, evidenti. $i
^.i*rt",
p"tttt.t sirnpiul motiv ci.disparigil 1a,..l.rin ea lusisi'
po"t. n"g," confuzie, panicl gi pierderee bXtilici sau chiar a
i:rboiulul. Dar, pe de altl paite, daci situeqia este de asa
naturi incit exemplul personil al gefului este in mod hotir'it
neccsar, acesta nu trebuie sd ezite de a intra in foc.
Maigul pe ,,Cornig5." spre Italia duri de la 5. pini .la
9 aorilie 1796 si se termini cu bine. Cum se vizu in ltalil,
Bonaparte ltri hotirirea. n faia lui acgionau in comtin tlypele
austriece gi piemonteze impiilite in trei grupe, pe
-
ciile ce
duceau in-Piimont gi Genova. Prima lupti cu austriecii' co-
rnandaqi de Argcnteau, avu loc la centru, lingi Montenotte.
Bonaparte igi conccntri forqele illtr-un mare unghi, ingeli pe
generllul-gef austriac Beaulieu, care se gisca mai la sud, pe
drumul Genovei, gi ataci vijelios centrul trupelor austriece.
In citeva ore inamicul fu zdrobit. Dar aceasta nu fnsese decit
o parte din armata austriaci. Bonaparte dldu un foarte scttrt
rdfaz'soldaqilor sii 9i apoi continui inaintarea. La doui zile
dupi prima ciocr,ire avu loc bitilia de la Millesimo, care
insemni pentru piemontezi o infringere totali. IJn mare ntl-
mXr de morqi pe cimpul de lupti, predarea a 5 batalioane
ctr 13 tunuri, restul armatei pusl pe fugl, iati rezultatele
acestei zile pentru aliali. Numaidecit, ca si nu dea inamicului
timp si-gi revini, Bonaparte igi continui inaintxrea.
Istoriografii militari consideri primele bitilii ale lui Eo-
naparte * ,,gase victorii in gase zile"
- ca o n-rare bitilie
neintrerupti. In cursul acestor zile s-a manifestat ur-r prin-
cipiu de bazd, al lui Napoleon : concentrarea rapidi de m.rri
forge la un loc, trecerea de la un obiecriv straregic Ia altul
firi rnanevre cornplicate, zdrobirea pc rind a forqelor inan.rice.
De asemenea s-a manifestat gi o altl aptitudine a lui
-gtiinla de a asocia politica qi strategia inrr-un tot indisolubil:
mergtnd din victorie in victorie, in cursul acestor zile din apri-
lie 1796, Bonapartc nu pierdu nici un molnenr din veciere cI
trebtria _si constringi cit mai repede Piemontul (regatul Sar-
diniei) la o pace separari, penrru ca si. nu mai ai6i in faqi
decit pe austrieci. Dupi noua victorie a francezilor asrlpra
piemontezilor la Mondovi gi dupi predarea accstui orag' gene-
ralul piemontez Colli angaji tratative de pace 9i, la 28 aprilie,
se semni armistiliul. condiliunile acesttri armistigiu erau foarte
grele pentrlr invingi : regeie Piemontului, Victor-Amedeu,
fira lu; Bonaparte doui din cele mai bune fortXreqe 9i rnulte
alte puncte. P*.." definitivl a fost sctxn.rti la 15 ntai 1796

20. la Paris. Piernonti.rl se angaja, firi nici o rezervd, si nu per-
miti trecerea prin teritoriul s1u a altor trupe decit ccie frar:-
ceze, si nll mai incheie nici o alianqi, ceda Franiei du.:atul
Nis:r qi toati Savoia. ln plus, frontiera franco-piemontezii err
,,rectificatd" cu mult in avantajul Franqei. Piemoirtul se mai
obliga si dea armatei franceze toate proviziile de care aceasta
avea nevole.
Astfel, primul obiectiv fr-rsese atiirs. Mrri rimineau austrie-
cii. Dupi noi victorir, Borraparte ii rcspirrsc spre fluviul Pacl,
ii sili si dea inapoi, l;r risitiit cle {iurviu, qi, dupi ce irecu el
insuqi diucolo, pe cclil:rlt m:rl al fluvir,rlui, contir-rul si-i ur-
mireasc:i. Curgilc italicnc intrascri toiltc in panici. l)ucele dc
Pari-ua, care nici r.ru cra in rizboi cu Fr:trr1a, avu de suferir
printre plirnii. Bonapartc r'lu .sc lIsI. co,rvins cle irfirnraqiilc
acestuia, nu-i reci;noscu neutralitatea qi in.rpuse Parnei o con-
tribuqie de doui nrilioane franci-a-r.rr gi furnizarea a 1.700 cai.
inaintind mereLl, ajunse lingi origelul Lodi, pe unde trebuia
sI treaci riul Adda. Acest punct impcriant era ap[rat de
10.000 de austrieci.
La l0 mai se didu celebra bitilie de la Lodi. Aci, ca 9i
atunci cind a stribltut .,Corniga", Napoleon gdsi din notr cX
e nevoie si-gi rigte viaqa. in toiul unei lupte tngroziroare ditr
apropierea unui i:od, generalul-qef, in fruntea unui batalion
de grenadieri, se arunci drept inainte prin ploaia de gloanlc
cu care austriccii improgcau podul. 20 tunuri ale ausriecilor
mituran litcralnrcirte cu mitraliile totlrl pe pod gi in juml lui.
Grenaclierii, cr.r l3onapartc in fmntc, smulscrl podul c{in mina
inamicului pc carc tl respinscri departc, accsta li.si pe tercn
lrr:roape 2.000 dc morqi gi rinili 9i l5 tunr-rri. Apoi Napoleon
porni irnediat in urmXrirea adversarului in rctragcre gi, iar
15 nrai, intri tn Milan. in ajunul acestei zile (25 flordal) el
scria Directoratului la Paris c5. ,.Lombardia apargine de acnma
inainte Reptrblicii (Franceze)".
In iunie, conform ordinului lui Bonaparte, trupcie fran-
ceze comandate de Murat ocupau Livorno, iar Augereau ocupa
Bolonia. La mijlocul lui iunie, Bonaparte ocup5 personal Mo-
dcna. Veni apoi rindul Toscanei, cu toate cX ducele de Tos-
carra rimisesc neutrlr in rlzboiul franco-austriac. Bonaparte
nLr tince de loc socoteal[ de neutralitatea acestor state italiene.
trirtra in orage gi sate. rechizigiona tot ce-i trebuia pentru ar-
mati, lua d.t.oi'i tot ce i se pirca ci rnerit[ si fie luat, lnce-
pincl cu tuuurile, praful dc pugci ;i pu;tile, qi sftrqind cu ta-
blourile vcchilor maeltri ai Rciragterii.
40
Bonaparlc plir.'ea a-tunci cu muiti indtrlgenli aceJsri pt-
siune a trul>elor saie. in uncie regiurri au avut loc izbucniri-dc
revoltii ii chiar rlscoale. La Pavia, la Lugo, populalia atacl
trnpele francc'ze. La Lugo (aproape de Fer:iara), mulgimea
omort cinci dragoni francezi. ln urma acestlri fapt, oraSul fu
pedepsit ; nrai rnulte sr.rte de persoane furi trecute prin'sabie,
soldaqii furi llsali liberi si jefuiasci, ei nimicirS pe toqi lo'
cuitcrii binuiqi de intenlii dugrnXnoase. Asemenea licgii crude
s-au mai dar gi in alte pirqi. Dupi ce gi-a intXrit artileria tn
mod considerrrbil cu tunurile gi munigiile, luate prin luptl de la
anstrieci, gi cu ccle ridicate dc la statele italiene neutri, Bona-
pa_rte porni nrai clcpartc, irlpotriva cett[ii Manrua, una dintre
cele rnai pute;:nice iin Er-rroira, prin poziEia natura-lX gi forti-
ticaliilc selc.
Abia impresrirase N(anrua ctnd afli cX o armatl austriaci
de 3O.000 cle oameni, sub comanda foiirrc capabiluliri gi talen-
tatului general Wurmser, plecase din 'I'irol vcnind in grabi in
ajutorul asediaqilor. Aceasti veste ridici foai:ie nlult mora.lul
1;t!ttrrc,r cir-t;trrcnilor ilivaziei fra.ncez,e. Mai ir-ttlt <lecit atit, in
timpul accstei primiveri gi a verii arrului 1796, ntai rnuire
.mii
de giira"ni 9i cr"li;eni, cil.re suferiseti cmnt cle pc urma jafurilor
arnri-tci..gcner.rltilui _Iionaparre, se aliiturari clcrului catolic Ai
nobilinrii scr-nifeuda.lc din Italia de nord, dugmani ai insegi
principiilor re volutrici burgirezc, pc cere annaiele fr,rrrceze ie
.iducc;rn cu eic ln trtalia. Ijiemontul trrvins;i cor-uri-ins ia pacc
pntca s;i..se ri.scoaic in spateic lui Napolc'on qi si-i t.ric co-
n-runicaqi.ile cu lrr:rn[a.
.Bonapartc r'-prrtizi 16.000 dc oameni pelltrlr asediul Man-
tuci. Mrri elca 29.OOO dc r.czcrvi li alrcpte irrtiriri din.Fr;inqa.
Triririse irr i'tiiripi'erca Iui vur'iscr pe u'.1 din cci mai buni
gc'ncrali ai.sIi,.pc .VIassina. TtrLmscr, insL, il respinsc. F'u tri-
nris in. glabl Aueer_eau, ui1 rot atir de capabil iluto, al slu,
gcneral_mai vcchi decit cl insLrgi, dar 9i jccsta l! respins de
citre Vurmser. Situagia. devcirea critici pentru fiancczi.
Atunci Napoleon cxecuti acea rranev rd. care, dupi toqi teo-
reticicnii vechi gi noi, ar fi fost dc ajuns ca si-i asigure ,,o
gloric nernuritoare" (expresia Iui Jornini) chiar daci ar fi
dispirurt ucis la acest tnceput al carierei sale.
Tnrmser intri tn Mantua, pe care o despresurase, Ei ju-
bila la gindul victoriei asupra groaznicttlni inamic, cind auzi
ci Napoleoil, cu toate forqele sale, se artlncAse asupra celei-
lalte coloane austriece, care opcra contra comunicagiilor sale
cr.r Milanul 9i ci, ciupl trei li.rpte, o zdrobisc. Bitiliile avu-
4t

21. seserX. loc Ia Lonato, Salo qi Brescia' Aflind de ;tcestea,
Vurmser iegi cu toate forqele sale din Mantua 9i.- dtrpi cc
zdrobi flani-earda. De ca;e i-o o'puseseri francezii sub co-
rnanda lui Villette ii rcspinse, inir-o seric de inclieriri, qi
alte detagamente franceze, itt sfiryit, la 5 august, se cioctli
lingi Castiglione cu Bonaparte insuqi. Aici suferi. o grea
tnfiingere d'atoriti unei minevre strilucite care adusese iu
spatel6 austriecilor o p&rte din trupele franceze'
' Dupi o scrie de noi ltrpte, flurmscr' cu rimigilcle arlna-
tci sale, ritdci citva tinrp' pe cursr.rl superior al Adigelui 5i
apoi sc inchise in Mantira. Bonaparte reinnoi asediul. De
data accasta in Austria se cchipa, ln grabi mare' o uoui ar-
mati, nu numai pentru a veni in ajutorul Mantuei, ci 9i al
lui $flurmser instrii. Accasti armati era pusi. strb conranda
Iui Alvirrzy, care era (ca qi rWurntser.' ca gi arhid.trcclc Carol
qi Mdlas) .t'nul ditt cei mai buni generali ai Imperiului Austri:rc.
Lisind il.lOO de oameni spre a continua asediul Mantuei, Bo-
naparte porni in intimpinarea lui Alvinzy cu 28.500 de oa-
meni. Aproape ci nu mai avea rezerve
- acestea nu atfllgcau
nici miiar n"umirul de 4.000 oameni. ,,Generalul care in aitr-
nul bltiliei se ingrijegte prea mult de rezerve va fi- negresit
bitut", repeta tot?eatitta $i pe toate tonurile Napoleon, ctl
toate ci era departe, desigur, de a nega tnarea. importanll a
rezervelor intr-un rizboi lung. Armata lui Alvinzy-era cll
nrult mai numeroasi 9i respinse citeva deta$ametlte franceze
intr-o scrie de ciocniri. Bonlparte ordoni eyacllarce Vicenzei
$i a altor citorva pLlncte gi, conccntrind in jurtrl .siu to:lte
tor4ele de care disptrnetr, se pregiti pcrltru lovitura ho-
tiritoare.
La 15 noiembrie 1796 incepu, iar in seara de 17 sc sfirqi
crincena qi singeroasa bitilie di ia Arcole. In siirgit, Alvinzv
se inttlnea cu" Bonaparte. Austriecii eralr mai numerogi 9i
luptau cu deosebiti dtrzenie --- erau acolo regimente de eliti
ale monarhiei habsburgice. Unul din punctele importante era
faimosul pod de la Arcole. De trei ori l-atr luat fratrcezii cu
asalt Ei di trei ori au fost respingi cu mari pierderi. Atunci,
intocmai afa cum ficuse cu ciieva luni nrai inainte ia podrrl
de la Lodi, comandantul-qef Bonaparte se arunc[ el insrigt itr
l,*pii ..t .- drtp.l in mini. Mai mulli soldagi 9i aghiotanli
ii,'rl o-orffi [nga el. Bitdlia duri trei zile, c' n.rici ?u*el"u-
oeri. Aivinzv fu bltut qi rcspins'
'- T.litlp de nrai birre dc o lurrl 9i jtrnri'tate dtrpi Arcolc'
a.lst.iecii s-au pregitit pentru revangi. I)eznotl5rnintttl avtl
42
H
loc in nrijlocui lui ianr.raric 1.797. inr.r-o birtilie singeroasl de
clou;'r zile (11 qi 15 ianuarie), Borraparrc zdrobi la i{ivoli tn-
trcaga annati ausrriaci. DupI cxemplul tinirului gef rnilitar
f.ranccz, irraniicul igi concenirasc gi el de data a."rrsta toat"
torqcl.' 'intr-rrn singur. punct. Pus pe fugl irnpreuni cu ce-i mai
rirn;isesc din amratele sale, Alvinzy nici nu sc mai gtndi la
elibcrarca Nlantuci gi a armatei lui Wurmscr inchisi acolo,
La dou;r sliptinriiri gi jumirarc dupi bitilia de ia Rivoli,
M3i11uir capituli. Bonaparre tratri cu Wurmser invins 9i ,u
ariti fo;rrtc clement.
I)upI luarea Mantuei, Bonaparte se indrepti sprc nord,
arnen.ingind teriroriile creditarc
-ale
Habsbu.gilor. Vc,rit i;grabi pe re:rtrul de opera;iuni italian la inceiurul prirnXverii
anulrii. 1797, ar.hiduce-le Carol fu invins de Bonapirrc i,rtr-,
serie de oper;rgi_uni gi respiirs sprc Brenner, unde
"brlru
in ie-
tragere c'u picrdcri grelc. Vieni cra in panicl, pc care o ris-
pindca chiar currea imperiali. Toatl luirree afti ci la palatui
impcrial bijuteriile-Corbanei erau impachetate ;i dosb
""d."ola irdiposr. Capitala Austriei era amerrintati s;, fie invadari
dc frarrcczi.
- Hannibal ante portas /
- bonaparte in Tirol !
- L1iine va fi la Viena !.- Zvonuriie, discuiiiie,
"*ii"-"iiii*de felul acesra au rimas in ami'tire" iont"n-rpor^"ii"r i"r.au triit acele momenre in vechea gi i:ogata ,ofit*i;
"
H"6i-
burgilor. Dczi'-strul citorva din ."leittaiEun.
"*.,*t.
ausrriece,
i'g.roziroar,ele infringeri suferitc de cci
'rai
capabili si ralen-
teqr gcrcr;li, picrderca-intrcgii Itaiii de nord, cipitala Austriei
drrcct a'rcuirrgati
- iati rezultarerc acestei cmrp.r'ii de rrn
a', inccpuri, lir sfirgit'l h,ri martic 1296, ci*d Napoieon Bona_
par.tc ttiscsc
'unrit
colnlrrda't sr.rprcnr ari ...natei'fr.r'cczc din
Italia. Nr,imele lui rlsuna acum iir to;rti iuropa.
u
, .9up:'r noi infiingeri gi dupi rmragerea generali a arrnatei
arnlducctut Uarol, curte.l Ausrrici inqclcsc p&icolul continuirii
:1*:1._
L- inceputul. lui aprilic L797, generalul Bonaparte
p'ml comrnrcarel 0ficiali ci impiretul Francisc al Auitriei
ly:g:. ri inceapi tratativele d; ;;;;. iln"p*rt", tr.U"ir-llnotAm, a lacur rot cc a depins di cl ca si
'termine
rrzboiu!
cu Austria intr-un momenr atir de favorabil lui : in tfi;;
toar; armata sa fugirea armata arhiducelui Carol, care s"
retrlgea tn grab5, el ficea cunoscut acestuia ci esti sata sI
semneze pacca. Se cunoagte acea scrisoare interesanti, Tn care
I
i.
I
j
{
{

22. Napoleon, mcnajind amorul propriu al invingilor, scril lui
uarol ci, daci. ar rcugi si incheic p.rcea, ar fi nrai r'i'tr^r
de acest lncru ,,decir de trista glorie a iu.."r.lo, ;ilir;r;.;:
,,Oal9 nu Alr omorit rroi dest'lil l'mc qi nu am fi.cut destul
riu bietei unranitSli ?" scrise el lui Carol.
- Directorilr.l era de acord cu i'cheierea picii. E,zita r-rrmiri
Ia
'umirea
celui care trebuia si concir.rci tiatativele. D;; i;timpul. acesror ezit:iri qi i'ainte ce plc'ipot.,rq,i*rui ai;.k;si fi ajurrs. fn rrrbire lui Bonapart., g.r.,.rai,.,l ?,,,i;,rgi,oi-;r,,-
sese tirrrpul si irrchcie .rruristiqiul diri'Lc.r[.,crr.
Chiar inaintc dc incepcicil rrararivclor cle la l.cobcn.
Bonaparte rcrnri^lse,;i cu lionra. I)ugnr:rn invcr;urr..rt f i ,;;;;rj
picat al -rcvoluqiei frarrcczc, p"p" iiu, at Vtllcl ,.,.1.i* i,,
,rgeueralul vcnddnlirirc"
- dcvcnit conrerrdant sr.lDr.eni c;r
rccompe'sr pcrrru nimicirea piogilor rcgaliqti Ia ri vcncli-
mralre
- o creaturi.a iadului,_ 5i sprijinei Austria prin rorlrc
m.ijloaccle fn lupt.a ei grc;r.- lndati ce "wnrmscr pr.ir. ..iii.'"Martrx imp_re''i. crr garrrizoarra ci de 1r.000 de olrrrcrri si
crteva sutc dc tu'rrri, Napoleorr, cu trupclc carc fr.rscscrl e,i_
qij.atg le ascrliu gi acur'..devcrriscri airp6"it;i", il;,;i; ;-;;-drgre.,inrpotrrva posesiunilor pontificalc.'
F I rupclc papcr f uri
^
pusc pe frrgi chiar le prirrr,r lratllie.
lugcxu aga de tere,
.incir Junot, trinris dc Bonapertc irr rrrrrri-
nrcA. Ior, nu pr.rrr.l si I-e ajurrgi tinrp de dorrj orc. Air.,,.,r. Ji,,
urmI, o^par.tc clin clc fu trcciti priir sabic..t,".i,,J'i,,.:;;i_
vrtatc. l)upi aceasr:r, oril$clc ?rrccprrr.h si sc pr..,,.lca,,,rt,l .l''.ialtul, firi'irnpotrivirc, l,ii Bon"p.-.,;.r,r, ::;r., l: i;;"r"; .; :l:"vrco. r'alolre.: beni, diarrr,rntc. telrl,,i,,li, r.,rsc rie nr.r. i;.;-ca 9.r irr lralra tle rord. oraSclc. rninistiril", co,.,.,,,iii" , cclrij
lor biserici ofereau i'vingrtoi'r-il"i
"
p."J; cnormi. r{omrr era
in..pa'ici. O:rmenii ..-, i*.. 9i i"oti"i'.f.; i;;;;;.I ;"i;;grirnldi l;r Nc.rnole.
.lnspiinrtrrtar, p3p.1 Pius al VI-lcrr trirnisc lui Borr.rr>rrrtc.
pri' cr.rdiual.l ivtrtiei.,,"po,,il ri,'.,, i,,;il;' ;.';' fri.;:;;;,' ;scrisoare
.inrploritoarc prln care cerea. pace. Gencralul Borre_
parte primi aceasti. r.riginrinte .r, .o,rd.r..rr;.;;;i; l;r" tot
oclati didu si se ingeleagi. ci e vorba de o capitulare ;r;lf .
In zina cle 19 februarie 1.797,Ia Tolentino, fu scrnnati p"..-.
Papa ceda o parre fo;rrte importanti. ;;i cea mai bog"il din
teritoriile.sale ;_ el plitea 30 dc milioane fra'ci-aur 9i*lisir irr-
vingitor'lui cele mai frumoase tablouri gi statui din muzcele
sale. Aceste r:rblo'ri gi sculpturi din Roma fu.i .*pedirre ia
Paris, a;a cum sc fircr.rse cr,r cele din lililan, Bolonia, Modena,
44
Parma, Piaccnza, qi, mai druiu, cir celc rlin Vc'cqia. lrsrr.ii.
mrntat pcsic ruisurl, papa pius al Vt_lea acceptase din prinrul
momenr toatc condiliilc. I-a fost, de alrfel, iu *tir -"i usoi
si faci rcesr iuc.r, cu cit no,ropuit" ;i;i;;;;;;'".""i.'i"
consinrqiririntui ILri.
- Pcnt^r c-c Pronflparte
'u f5c, incS cle atrnci ceea ce avea
sa iaca ritrpr'r cilii ir arri ? pentrLi ce r* ocupl el Ronra si nu
alesti pu p.ipl ? A.ccasta sc explicl p.in fniriui^.;;;; l;;aJunul rr.ltiltr.clor clc pace cu Austria, ci o jctiune prea asorli"t3,d g p-ro.i ri sca
.
s J'ridice fi;;l"qi;
-;;;"1
i;-;ir';;fi f
';
::tl"l -,::'rlt"r fr, pnn. eceasrn, s). crccze iu spatelc propriilor
s:llc flrnrrtc o srilrc dc lresigui..r,rti. Apt_ri, se itie.; irr i^"ri
::i::.-r^ ill:'c crnrireni i srri.ju,..ite' .t;'.' f t"t';.i, J"r. . f"l, ;";;irclntrc'iiipt,dc_
'.ictor.ii asupra ill)or arnliltc ,ru,,,..oar. Si foaii.
f:l::r"].. alc lnlperrului Arrstriac, pe arunci dc ten,ur, tinirul
$:i:.t"! petrccu o noapre albX plirnbirrcr.r.r-se pe ,.linaintea cor_
r'lur sau ;r. pu'irrclu_gi,..perrtru prinra oari, o-futrclrere la carepini atuuci rr' se gindiic : ctt
^ti,r.,p
,.a -"i .u..ri ;l ;;;r"rii
It llr_r pcnrru l)rrecrorAt, ,,pentru a.cegti avoca1i.. ?
Mr.rlqi ani trebuiri. si treici q; *utl, ,i"ge sf curgi inainteca Bo'aprrte si vorb.eascl .dc ;..;;;i ,,oipr. a. i,i.ali"il".I).r r, dc'si gu r., risp Lr rr su I sI. dc n ru,i.i- i" i,r;;.';b".;
";;;;':;;cLr totul_ncgativ.'Ci.ci,. in tl9z, iu,iiri;";;i i;;il;i :";;;';"atunci 28 rni - vcdea in pius ;i Vi_f.;"';;;^". fr;,}.|,;i'spximlntat, sti.bir'og. f i ;;;;.;;i;i^a" ir#,'li" ?;"" il';Jiface. orice.. ci.pe geful
.spirituar
a
"rilioa""'a"-^l"X.ri"iiillocuiau chiar in Franga. $i oricine are de gt"d ui-;t ir"p;;puterea asripra acestor milioane e dator sI qini seama de su-
perstiqiile lor. i' adeviratul ingelcs al cuvintelor, l,lapoleon
considera biscric,r ca pe un insrmment comod de poliqie spi-
rituali, care ajuti la conch.rccrea maselor poptrlare.
^Din
punc-
tul sru de vedere, biserica rom:1no-catoliix ar fi fost in'rocl
special potriviri pentru aga ceva, dar, din nenorocire. ea a
prctins i'rotdeauna gi inci nu l'ceta a pretintJe ,,r roi poli-
trc independent ; iar aceasta, mai ales p"rrtr., ci, ea clispune
de o organizaqic desivirgiti ca structuri, supusi unui' g"i
suprcnl, papa.
Cit despre papalitate, ca atare, Bonaparte o considera o
purX garlatanie istorici. pe care au n5scocii-o pe vremu.i
"pir_copii Romei folosind cu abilitate unele irnpreiuriri locale si
istoiice ale. viegii medievale. favorabile lor,
'gi
p" ."r" *acrcditar-o intr-o perioadi istorici de aproape doui nrii J*
"iri
h
fl
ffi
{
*ll
s
*
$
il
$I

23. Dar Napolcon rlai l;tia tot atit de l'rirrc ci. $i o;lsenrt'trt'.'l
qarlatanie po;ttc fi o forgi poiitici foartc sciio;rsi.
Umilit,-trcmur?nd de frii5, $i cu cele rnai bLrrle p.lnrinlt':'r
pierdute, pap;'L i:inrinea pentnl monlent teafdr in_.palarul '.'.-
lican,.,l.ri. Nipol.o,r nu iitri tn Iiom:r. Dirpi ce sffigi ctr pra';,r.
se gribi si sc-irrtoarci in uordul Italiei pentrr-r a inclrci.,'t pacc,l
cu Austria invinsil.
Trebuie si spuncltr dc lr inccput, ci r,tit r-Lrnristitirtl 'din
Leoben cit gi pacc:r de lrr Caurpo-Irornrict, crre i-a til'mat, $i'
fn general, torltc tratrtivclc cliplornaticc lru fost conCrisc dc
Bonapartc ciupi bunul lui plrc. [l sllborrr corrtiigiurri t:.'iri sj
qini, serrnra de eltcevrr decit dc propriilc s,llc vcclcri. C-unr er:'l
cu plltinqi afe ccva ? Pcntru ce nirleni rtu sc itrrpot;'ivc,'r I
Aici, mai lnainte de orice, ecgiolla vechca rcgrilir: ..lnr.irlgL-
torii au intotdeauna clreptatc". Tocrrai in acelsti perio;lCl,
1796 gi inceputul ltri 1797, sencralii rcpublicani (cei niri l'runi,
ca Moreau) erau bituqi pc llin de citre airstricci ; ir.r: in tinrp
ce armata Rinului cerea mercli bani qi iar bani perrtru Intre-
qinere, cu toate ci fusese de la inceput perfecr echipatS,
Bonaparte cu hoarda lui zdrenliroasit, nedisciplinati, pe cilre
o transfornrase intr-o armatX. cle'rotati. gi de temut, nu nrinrai
cd nu cerea nimic, ci, dimpotrivi. trimitea la F:rris milioane-
aur, opere de arti, cucerea Ita.lia, nimicea uillt dupS aita
armatele austriece gi coustlingca Ausria si ceari pacc. BSrilia
de la Rivoli, luarea Mantuci, cuccrirce teritoriilor pontiticaie
-
toxte accstc ultimc isprivi ii corrfcrcau, irr nro,l elefinitil',
o antoritate incontcstrbili.
III
Leoben este un orag din Stiria, pror,incic eusrliac.l aflatl
(in aceastd parte a ei) la o depirtare c{e v':eo 25C de liilo-
rnetri dc suburbiile Vienei. Dar. sprc a-qi asigur:r in clrip elc-
finitiv g.i formal tot ceea ce jinduia el in ltalirr, adica tut ceca
ce cucerise 9i tot ceea ce voin si mai supuni puterii saie ln sucl
Ei, in acclagi tinip, spre a constringe pc ausrrieci sl faci jertfe
serioase pe indeplrtatul (de Napoleon) teatnl de opcragii din
vestul Germaniei, ur:rde armatelor franceze nu lc nr.,rgca binc
de loc, rebuia sl dea totugi o mici compens:rl;e Arxstriei. tlrr
toate cI avanglrzile sale se aflau lir l-eoben, cl gti.r ci rtrstria,
adi,rsi la limitclc ribdirii, 5s r';r aplril cu invergun;trc,si c5-
deci, era tinrpul si se oprcesci. De unde sI ia insi ace.if:t:
.16
nricl c,.rrlpcns:r1ic ? Vcnegia I Cc e drcpt, Rcpr.rbiic;r Vcrrclia
fuses: ptciicct lclilri qi fler"rsc totul ca si nu dea vrelllt prc-
ie:(t dc inr,;rzic. tr-):rr in asemelrea in"rprejuri.ri Bouaparte ltul
czita niciocliti I nlscoci nn irretc,*<t gi trimise acolo o divizie,
in irrcala.bil, cl inchrie la l-eobcn un armistiqiu cu Austria
pc brzclc ulnrir,toarc : Ar.rsrria ceda Franqei rnaiuriie Rinului
li toatc pc'scsiunilc ci din Italia ocupate de Napoleon. ln
schintb i -.r irrolnite;r Venetia.
tr)c !ept, Bonaprrrtc hoti.rise si imparti. Venelia : oralui
'-L
pc laguir.i trccc:r iu stipinir"e:r lustriei, iar qinuturile con-
tinint;rle ti'eceaLr,,I{cpublicii Cisalpine", pe care invingitorul
vdi;a. s-o crrcze din nrajoritertea teritoriilor italiene ocupate,
B.iircinqclcs, din accl morlrent, aceast;. noui ,,rcpublici" deve-
ncrt, de frrpt, r.' posesiune francezS. Riminea si se mai indepli-
rlcelsc;i o niici formalitirte : si se aduci la cuno$tin!;r clogelui
5i Scn.rtr"rhri rcnegiei ci statul ior, c;1re de la intemeierc, adici
cle pc la nriilocul secoluiui al V-lca, fusese intotdeauna indc-
petrdent, inccta sI rn;ri existe, fiindci acest lucru era nccesar
sttcccsului corubin:rqiilor diplomatice ale generalului Bonaparte.
Idici chiar proprir.rl si.u guverr, f)irectorertul, nu a fost pus in
curcnt crr plairul acesta privitor la Venelia, decit dupi ce se
?ncepuse e:{eclrti}reA lui. .Nu pot si vi prirncsc. De pe rniinile
dumneavoastrl curg pici.turi dc singc franccz !c
--scria
Bo-
i1;lparte tlogelui, carc ii ccrea indurire. Prin aceste cuvinte e[
$iicea aluzie la omorlrea unui clpitan francez dc citre un
necurloscut in r':rcla portului Lido.
-Dar
aici nu era rrevoic de
prctcxt ; t,orul era clar. Bonaparte ordoni gcnerahrlui Bara-
Bu;r,r-d'pltttters si ocupe Verieiia. ln ilnie"'1797, totui era
sfirqit. Drrp;'r 13 vcacuri de vial:i libcri gi bogati in eveni-
nrertc istolicc, rcpublica corncrci;rli a Veneqiei'inccta si mai
exrStg,
$i astl'el, in- rniinilc lui Bonaparte se glsca aceasri bogati
ptaCi sortitS.-. inrpirgelii ;i socotiti utili pentru incheierea
ulrci pi.ci definitii'e qi cit mai avantaioasc^ cu Austria. Lu-
crurilc se pctrecurL lrr a;a fel, incir, in afarl dc aceasta, cuce-
rirea Vcnegiei ii m:ri ficu lui Bonaparte iuci trn serviciu cu
totul neagtepurt.
lritr-una clin se rile lunii mai ale anului 1797, pe cind se
gisee l;r &{ilau, generalul Bouaparte, comandaniul arrnatei
tr,rlceze, prinri o gtaf,:ti trimisi urgent de cltrc suborclonattrl
siu, generalul Bernadotte, aflat la Triest, care, <lin ordinul
lui Napoleoll, era acum ocupat de francczi, Curierul, vcu'rl
in mare grabi, ii predi acestttia o geanti gi un raport in care
I
i
i't
fi
c
rj
J
$
*
i
$
{
tti

24. se explica de unde provine obiecr'"rI. Se arita ci geanta fusese
descoperit-i-asupra .unui oarecare conte d'Antraifues, regalist
gi agent al Bourbonilor, care, voind sL scape dc frincezi, f"ugisc
din Vencgia la Tricst undc ci.zuse in miinile lui Berirad6ttc
deja intrat in orai;. Geanta continca docurncnte uinritoare.
Pentru a.ingclcgc mai binc toati imporran(a ecesrei neagteptatc
descoperiri, trebuic sX reamintim in citeva cuvinte ."i. i* ,.
petreceau in acest monrcrlt la Paris.
. Acele pituri al9 nrarii burghezii financiarc ,si comerciale
gi. ale aristocrirlici fu'ciarc, carc co'stituirrn un irilcvirat ,,'-re-
diu nutritiv" irl riscoalci din venddrniairc 1295, n-nu foit gi
nici.n-au purur fi.ninlicitc dc tunurilc lui Bonaparrc. Fr.rsescri
nimicite rumai virfurile combative, elementele^ condnci.toare
ale secgiunilor, care in acele zile merseseri mini 1,, -irri lu
regaligtii activi. Dar accasti parre a burgheziei nu incetase,
nici, dlli evenimentele din vcnd6rniaire, rX fi" i,rt.-o opozilie
surdi fagi de Directorat.
* ,Cind,. in primXvara lui_1.796, se descoperi complotul lui
Babeuf ti :Fectrul trnei noi riscoale proleiare, ale unui nor.r
,,prairial*. incepuse iarigi si nelinigteasci cumplit p. propr:i.-
tarii de_ la oraSc ai .sate. rcgali5tii, invinsii din uc,.,cljmilirc,
prirrscri curaj _gi ridicari iarXqi capul. $i, iarnSi sc tu5clrrI,
aga cLrm sc-ir,.sclaseri i. r-are lui t7ri5 la etribero' qi i,r ,lc,rdi-
miaire la Paris. Nici de dara acelsta, regel-igtii ,.,,., qi,.,.^u ,."iii"
de faptul ci, dcgi noii propricr.".ri ic 1iL.,ii,.,t,,ri
'.il;;;,;;;,;-
stltulreil unur plrtcnric rr'girrr polilicrrcsc pcntrur rrpirlrcl pro-
prlcta{ll lor:.dc5r nou;r [rrrrqlrczi., irlbogirliti rle cLrrind cu
prtlcjul punr'rlt irr viuzrric a brtrrLrr.il.rr rr.r1iop.:rlc crl g.ttrr si
accepte rnorurrhia 5i chiar o clictaturi ir.ronlrhicit. tot,-,i.i ,-"i,.,-
torrccrcr Btrri'bor11.r.rLl .cr;r srrsgi'rrtir dccir dc u p.rt. ,.,.i,.,_
semrati a rlarii burglrczii dc la. oragc qi satc, pei.rtrlr cr
''Bourbon ar fi fost intorclc-rr.',r regcle nobilil.; ;i ,r;""i"t,;;_
ghezilor'. pcrrrru ci
^cl
er fi .c,rdt,i .,, ,i'',. f.u.i"ril'",J'si
'p.
cnug_ralrIr, carc ar ir cerur ir,sritu;rca pirrrirrtrrrilor.
Ctr .tonrc accsre,,, rlco.rrccc .ri'tre to.rtc g.,rpi.ii. colrrril-
re'o.[rilr.rrAr'.- rcgeli;tii ereu cei mai binc oriia,-rizrrqi, cei
'raiuni1i, cci rrrai activ a j*taqi cu rrri.jloacc di'' striinitare, clc-
oarccc aveiru alitr-rri clerul, ei furir aceia carc, qi dc acc.rsti
dati, iqi asuurard roiul conclr"rcitor in pregi.tilea migcirii des-
tinate sL ristoamc I)ircctoratul in cursul primLverii qi vcrii
antrltri 1797.,i, tocmai acest lucru a trcbuir si fic ai acurl
c"r.trza insuccesului migcirii Ior. Nu trcbuie si tritS,nr cI, dc
fiecarc dati, alcgcrile parqiale in Consiiiul cclor ciirci strtc
48
dideau preponde-rer.rgX, elementelor de dre:rpta, rercgionirrc,
uneori chiar pe fagi regaliste. Ezitiri se put;au observa pinl
gi irr Directorat, care eri ameningat de conlrarevolugie. garrhd-
lemy 9i Carnot erau impotriva unor misuri hoti.riie. Barthi-
lemy, in secrer, chiar simpatiza in buni misuri. cu noua
miqcare. ce-gi ficea drum.-Ceilalgi trei directori
- Barras,
Rervbell, Larevellilre-Ldpeaux ltau mereu, dar ni
se hotirau si ia vreo mIJurI pentru prevenirea lovitirii ce se
pregitea.
Ut".4q imprejurlrilc carc nclinigtiri nrulr pc Barras gi
pe ceilalli doi colegi ai sii, pugin dispugi si piriscasci firi
Iupti puterea gi poate chiar viaga, gi deci;i si luptc prin toarc
mt;Ioacele, a_ fost accca cI generalul pichcgru, gloriosul cu_
ceritor al Olandei in 1795, se gisea in ta6ira "opoziqiei.
El
f*sese pregedinte- al Consiliului ielor cinci ,.,t.,
"ili.l'g.f "isupremei puteri lcgislative a statului, si cra socotir drcot vii-
torul conducitor al atrcului ce sc pregi.tca inrpotrir,:r ,iriuni-virilor" republica'i
- crlm li se spu'c"a cclor irci di..;l;ri :
Barras, Larevcllilrc-L6peaux qi Reivbell.
^ ,1.fut,l era situaqii in v,rra anuhri 1797. itt timp cc lupt:r
rh ltaha, -Bonepar-re. cra atent Ia ceea ce se petrccci la paris.
LI vcdea ci u'. pcric'l cvid-crrt a'rc'irrq.r rellublic;r. pcrsorrrl,
nu rubea republica gi, curind, a.e.r s-o sugrLu)rc. Nu eicrr irrsi.
rtttcutra sa lase ca accst lucru sa fic ficut prcrr dcvrcrrre gi,
mai ales, si fic ficut in folosr-rl ahc,;ir.a. i,, .t rs,;l ;..1.i ,r;d;i
-11!-.: i.'^ItaJi1, el tpi spusese ci nu
" ro.ri,,l iliiig.^rr.i.l,
Xlclory in loiosul ,,.rccsror er.oceqi... $i nrei puliri iici ar firost cl cllspus si laci accst lucrul in folostrl ,rrct,rrtii Boirrl>oir.
91 ti g" directori,.si pe el il neli'i'rla f^pt.,l .t i;i;;;;;;;rnamlcllor repnblrc.rr se gisea pichegru,
'nul di^tre cei
'rtipopurart generalr. Accst rrurne prrtce sh tlcrutc;c pc soldtti inmonrentul decisir-. S-ar fi p,,iu, .o
".;i,i- ; i .,;;;;;;' ;;Pichegru tocmai. perrru ci a'c.ru i,r.r.J.r.
"T,r'
;;r;.;;;#;rcpubllcanlsmtrlLri siu. ;i,l_a{ f-i irrqelcs incorro sirrt dugi.
Ne putem acum irichipui fl.x'g.euiai. .. o ,lniiii--nona_
parte at'nci cind, de Ia Triest, i s-a.- adus c' arita g.,iix ..ii,-
minoasa geanti. gisiti asupre contelui cl'Antraigue ,
"r.,uiri,;i cind a descopcric dovezile incontestabile ale iridirii lui
Piciregru, tratativcle sccreie ale acestuia cu Fauche-Borcl, agent
:'.1 pringului de Condi, intr-un cuvinr, cind a descoperit nrlr-
turiile directe ale indciuugii lui activitili rriditoare fali de
rcptrblica pe crrrc o scrvca. Nr.rmai o mici neplX,cere a intirziat
triiriicrca imediati a ;lcesror hirtii lui Barras, clirecr Ia Paris.
,r
,{
t:ii
t
I
J
:il
$
i&
,ir
:fi
:'i
l4
d
s
"i
{B
I

25. F vorba"dc faptul cI pe unul dintrc aceste doclrnrcnte (de
alttel,. cel r:rei inrportanr pc'rru culpabiliratca lui pichce,u-.
tuu
,alt .agcnt. al Borirbouilor, Montgaillard, povcsree, ii.,ti.l
altclc, cI il lizitnsc pc Bonaparre Ialarticrul ^gcncral'al
ar_
nratci din Iralia qi cL inccrcai" sr angajeze 9i ci el tr"i"tirl*
u'to;rtc ci rru cra'orba decit de iccstc iin.luri cc'u i*-
scmnarl nimic, cu toate- ci era posibil ce. Montgaillard, sul,
yfeun pretcxt 03rccare 5i cu un numc dc imprurnt* si fi pritut
lt...cc. cu, eclci'ir.'rt,. o. vizitii lui Rorr;rpartc, sccst:r, sprc a lrrl
stal)l.ctc ioc lllprcra in Icglturi crr pichcgrr"r, horir.i ttltuSi cl c
nr;rr blllc.srr drstrug.'r accstc rirrdLrri. Dirdu <lrdin c.r d'Antraisur:;
sir
,trc_ed_rrs
Iri. cl Si. sub arncnirrirtrcJ cr.ccutici, Bunaparic, iiorcollil sa c.opl('z.c.pe Ioc docu'rcrrtlrl, l;isind la o pai.tc rin_
clu'.le cn p.rcirrrr,.gi.apoi si sc*rncze. D'A*traigues fdcu i'datitot cc I
,sL'
cenr qi dtrpi plgin tir-np fu eliberat"(adici fu ficut
,,tugrt dc sr.rb, cscorti"). Docur,entcle furi apoi trimise lui
9:l-.":. Accsr firpr dczlegi miinilc ,,triurnvirilo.l. l.i-",, p,,Lrii_
carr rnsa l'lcdlirt ace[ .i'grozitoi. docu*rc't trinris de i]our-
p:irtc..l;i aduscri mai intlii p.
"pro"p"'Ji"irii "bioliit;il;"5i. ap_oi
.xlrcprxri pc Augereau,.t.i*ir'in-!.;bi ;t. ii;;**;;di' Italia irr ejrriorirl d-'irectorilor. F" iiiex eccasre. oirrri*rntxnr€;1 nri jlo.accior Dircctoratir Iui irr viito*rul nio,rrcnt' critic,
l::,i,p,,^.1..
nrai promise si trimitl : *ilioairc fi;;i:;;.';;;jveurnd drn noi rcchizigii iu Italirr.
La ora 3 dirnirrceEi, 1B frucriclor (4 scptcrrrbric 17g7),
Brrras rlidc.r ordirr si fic ercst;rqi .iii"ici doi Jir..to.i.
suspecli prin atitudinca lor modcrrltL ; Be'th.(lcnrr- fu prins,
dirr Carnot:rvll timp si fugi. lnccpu Arf,stilrc;l in masi a
rcgaligtilor, cpuralia Consiliuliri celor cinci sute gi a Con-
siliului Britrinilor. Dup[ arestlri, suspecgii fur:i trirrri;i firi
judecati in Gu1.;111;1 (de unde puqini ave;ru si se rnai in-
toarci), ziarele blnuite de regalisil f,,rr5. intcrzisc" Arc;tIri
in masi. avuri loc la Paris qi in provincie. Iu zorii zilci ds
18 fructidor, inrense aiiqc reprocluccru drcumenrele, alc ci-
ror originale fusescrii, dupl cum Alrl spusr trimisc li.ri Barras
cle citre Bonaparre. Plchegru, prepdintelc Consiliului cclor
cinci sute, fu arcsr;rr Ei dcporrat ,ri cl tn Gu1'ana, Ace;rsti
lovituri dc stat clin 18 fructidor nu inrinrpiui nici o irnpo-
trivire'. lVlasele plcbee urau regalisrnul gi m:ri mult decit Di-
rectoratnl, gi se bucurau sinccr de lovitsra care fringca pen-
tru mrrlt tinrp clanul vcclrilor parrizani ai dinastici Bourbo-
nilor. Dc dlrta accilsta, insi, ,,scclitrnile Lrogatc" rur irrar ie-
3J
siri in strrrdi. fineau rr,inte teribila lecgic pc .arc lc-o di-
duse gencralnl Bonaparte cri artileria sa fn lunl lui vendd-
;rriaire '!795.
Directcratnl inviirscsc. llepublica era sal.,'ati. Din tablra
sa inilep.{rti,rti, clin Italia, generaltil invingitor felicita cil-
d'.rros L)ircctoratul (pe carc avea si-i c{istrugi cloi ani mai
tirziu) pelltru srlr'trel republicii (pc c,rre t-cfl s-o ninliceasci
clupi iapic nni).
IV
Boiraparte e ra muiqnirrir dc eveninrcntele i.lin l8 fnlc-
ticLor gi p€ntm alte motive. Arr,-ristigiul cu austriccii, incheiar
i';r nrai 1797, a Leoben, riinrinea inci tot arrlristigiu. ln tinrpul
verii, guvemui anstriac incepuse bmsc si cler s..i'nilc de vi-
goare gi aproape si amcninge. Bonaperte cuilogte a folrrc
hine cauza : ca gi toatl Europa monalhisti, Austria ururirca
cu suflctul la gurl jocul evenimentelor de la Paris. ln Italie
se xttcpta de la o zi la alta risrurnarc;1 DircctorarLrhri gi a
republicii, intoarccrca Bourbonilor gi, ln consccinli, lichida-
rca tutlrror cuccririlor francezc. Prin deztiluirca publici a
tradlrii tr'.ii Pichcgru gi zclrobirca rcgaligtilor, i I frrictidor
pirsc capit ilccstor visr-rri.
Generalul Bor-rapartc ccrea acllir-r cu insiste ngi ce pace;:l
sri fic serlirari inrcdiat. Pentrr.r rrararivc, Austrie trir-niie un
eliplcrrirat indcnrinatic : Cobetrzl. D;rr tor nagr.rl igi are nat,
;i..in cursui lungilor gi anevoioasclor cliscuqii, C'obsn21 se
plinsc guvernr.rlui sIu ci rar poate fi intilrrit-l1n ,,oin atir de
pornir pc gicani 5i atit de lipsit de congtiiuli", c:unr cra Bo-
napartc. Cu acest prilej, se manifestarl rnai rni.rir c;r oric?ne{
renrarcabiiele,aptitudini diploma.tice aie lLri Na_poleorl, apri-
tudini crre, dnpi numerogi isroriografi ai cpocii, nu erau cu
ninric nrai prejos de geniul siu rnilitar. O'singurl dari -_
ceL'r ce deocarndati era rrn fapt non
- se lisi-el invins c{e
unul din acele accese de furie, care, rrai tirziu, cincl avea sI
se sinrtl _st5.pin al Europci, il vor cLrprinde atir de des.
-,,Imperiul-dnmncAvoAstri cstc o bitrini dcsfrinati, obignuiti
si l ic r iolnti. dc .
togi... .Uirali ci Franga c inviugiroare, ir:
iunl:re.rvoasrri sirrtcli irrvin;i ; uiraii ci discurlqi aici cu
mine, lnconjirrat de grenadierii mei..." ..._ strigii el ca ,.rn
turbat. $i rlsturni o :nXsugl pe care se gisee un serviciu clc
cafcl de porqelan de o mare valoarc, diruit lui C<ibenzl de
4t 5t

26. cltre impiritcas;l Ecitterina a Rusiei. Scrviciul se prcflcu
in tnndlii. ,,Boiraparte s-a p'Jrtat ca iln neblln"
-
spllllc;l
Cobenzl in legituii cu a.ceastil intimplare. La 17 octortbli;
1797, in origilul Campo-Formio, fu semna-ti pacea ir.rtrc
Republica FrancezL gi Inrperiul Austriei'-Bonaparte
igi atinsese iproape toate obiectivele. as.up:::
cirora insistase,-atit tn legitr"rri cu Italia, uude era ?nvingi-
tor, cit gi in ieg[turi cu Germania, unde alrstriecii lnci r-'tr
fuseseri infrlnqi-de citre generalii friincezi. Vcncqia, ala cLr'11
dorise el, servi drept compensaqic Austrici l)tntrll teritoriile
ceclate pe Rin.
Vcstea picii fu printiti lir Prrris ctt o btlcttric ftrrttlllo:lsar.
Jara agtcpio inviorirca comcrqtrlr-ri gi ind'"rstrici. lJr-rn-relc gc-
riialrilui condLrcltor militar crlr pc torrtc bu.zele. 'Io:rti ltlnrea
igi didce scanra ci rizboitrl, picrdut la Rin Ce citrc ccii,rtrti
generali, fuscsc cigtiglt ir1 Itxlia rrttnr.ri dc Bonap;rrtc ai c5,
pri:r accastrr, f liscsc salt er gi ttinul. in plcsit qi 'i'r discirrstrri,
nu mai colltcnea.Ll laudele oficiale, oficioasc ;ii chiar cel': ctt
totul partidulare in cinstea generalului victorios, care ctlcc-
risc Itiiia, liltr-una clin cuvtntirile sale, Larevellidrc-L6peaux'
unul dintre directorii republicii, exclama : ,,C, pretpuieruice
duh al libertilii ! Numai tu puteai crce... ar1'Irata din Itaiia,
numai tu puteai da na$tere uuui Bonaparte ! Fericiti
Fran;i !"
lntrc timp, Bonaparte ducca la ca"pIt orga,nizrrea noii
,,Republici Cisalpiuc't vasalc, iu carc iritr.I o partc diir t.'ii-
toliile cuccriie d: el (in prirr-rul rir-rd Lombardia). O altl
parte a cuccririlor salc era rrlcliati in mod ncmijlocit Frangei.
t) a trcia parte (curn era cazul cLr ltoma) rimlnca deocam-
dati stib glrvernarea vechilor ei stipini, dar era, dc fapt,
subordonlti Frarrqci. Ilo:raprrte orglnizi in aga fel ,,Rcpu-
blica Cis;rlpini", tnclt, sub aparenga existenqei unei aduulri
consultative formati dirr rcprezentanli ai piturilor tnstirite
alc populalici, to:rti puterea se gi.sea dc fapt in rniinilc
corpirlui cle ocupaqie francez gi a unui comisar trimis de la
Paris. El ipi ariti deschis dispregul perltru frazeologia tra-
diiionali in iegiturl cu eliberarea popoarelor, cu republicilc
surori etc... Nu credea ci ar putea si existc in Italia 1111 l:rlr-
nrir ctt clc nic de oameui insufletiti de acel elltLlziasm pen-
tru libcrt;rte dc ca.re vorbea cl insugi in proclamaliile adre-
satc popuiaqiei lirilor cuceritc'
it-t i-utupa fnsese lansati o versiunc ofici:rlii, dup[ cere
marclc popot italian, scLltur?nd iugtrl vcchilor sr'rpcrstilii 9i
52
oprimiri, se ridicase in masl cu arma-n mini pentru a spri-
jini pe francezii eliberatori.
in realitate insl, iati ce raporta confidenqial Bonapartc,
nu pcntru Franja, ci pentru Directorat : ,,V; inchipuigi ci
ideea de libertate va impinge la fapte mari un popor ami-
rit, superstilios, fricos gi giret... ln armata mea nu am nici
un italian, afard. de vreo mie cinci sute de derbedei adunaii
de pe uliqe gi care se tin numai de hogii gi nu sint buni dc
nirnic..." $i, mai departe, adiuga ci Italia nlr poate fi ginuti
in mini decit cu pricepere gi prin ,,misuri aspre". Ce insem-
nau aceste ,,mIsuri aspre", au ingeles-o gi italicnii din cru-
zimea cu care au fost pedepsili locuitorii oragelor Binasco
gi Pavia gi ai citorva sate in preajr-na cirora fuscseri gisigi
ucigi cigiva francezi.
ln rcate aceste cazuri era pusi in aplicare o politic[ sis-
tematici de la care Napoleon nu s-a abitut ; nici o crurzime
firi scop, dar teroarea generall, neindurltoare, daci e ne-
cesari pentru supunerea girilor cucerite. ln Italia cr.rceriti
distruse orice urml de drepturi feudale, acolo undc exisr;tr,
9i deposedi biscricile gi ministiriie de drept,;l dc a pcrccpe
unele impozite. in cursul acelui an qi jumirate petrecur ir1
aceasti lari (din primivara anlrL.ri 1796 pifi" in toilnrrra
lui 17.97) rer.rgi si. intro-duci .
citeva legi care tindeau si
apropie orgairizarca social-juridici a Italiei nordice de acce;r
pe.care burghezia.gi-o crc'as-e in Franqa. in schimb, jefui tc-
meinic Ai sistcmatic teritoriile italie ne pe unde trecuse, rri-
mise I)irectoratuhii la Paris nrulrc milioane ALrr qi sute ciin-
tre cele mai bune opere de r,rti din uruzeele gi galcriile eie
picturi. italiene.
Nu se uiti nici pe sine,. iiici.pe_generalii sii: li:r intoar-
cere, erau cr"r togii oameni bogaqi. D;rr, c:tploatind ltalil cLi
atita neindurare, el in;elegea Ci oricit ar fi-ei de fr.ico;i (asta
era pirerea lui), italienii (pe cheltuiala lor fusese dusl toati
campania) nll aveaLl nici un n.rotiv si. iubeasci pe francczi
Ei ci. ribdarca risca si aibi o limitI. Ceea ce insemna ci.
amenintarc.r cu teroarea rnilitirrS. rin.rinea mijlocui cel rnai
potrivit pentrlr a-i convinge in sensul dorit dc cl.
Ar fi voit si mei rimirri in qara cuccriti, ins5., dupi
fncheierea plcii de la Campo-Irorurio, Directoratul il chemi
la Paris, crl rnult menajanrcnt, clar cu insistcngi : fnsesc
ntrmit conrandairt suprcm al annatei care unrlrl si pornelscir
impotriva Anglici. Sir-ngisc rnai dc nrult cI clirectorilor in-
cepuse si le fie eluri. cle el. ,,Cu torte ci mi tfuniie, ci uii
JJ

27. invidiazS, o $tiu. Dar nu mi vor face s.l-mi pierd capi"rl. S-au
gr;rbit si mi nume.rsci genertl al armatei impotriva Angliei
irumai ca srl mi scoati din ltalia, unde sint mai. mult suvc-
larr decit generai." Astfel aprecia el aceast'I numire in trnelc
discutii confidenliale.
La 7 dcccmbrie 1797 sosi la Paris gi, la 10' era primit
iir triunrf la palatul Luxernburg cle citre intreg Dircctora-
tul. O iineirsi
-mulqirne
ii agtepta in preajrna palatului. Acla-
rn:'rqii furtuno;rse 9i a.plauze i1 intimpinari la sosire' Dis-
cursurile rostite tle Barras, dircctorul cel mai de vazi, de
ceilalqi membri ai Directoratului, de T'allcyrand
- r'iclcanulo
ven;rlul gi intcligcntul miuistru dc cxternc, a cirui pcrspica-
citate dcp"lgea cu rnult pc cca a colegilor sii - -9i dc aigi
demnitari, laudele.crltuziastc, umlclc mullimii de.afari, toate
acestea erau primitc dc citrc generalul in virstl de 28 de
ani cu un deslvirgit calm aparent, cA ull lucru firesc, ca
ceva ce i se datora gi pentru care nu avea de ce si se mire.
ln inima sa, el n-a prea pus preg niciodati pe cntuziasmul
urulgimilor. ,,Ha ! Poporul tot aga s-er inghesui gi daci m-ar
vedea dus la egafod"
- spuse el dupi aceste ovalii (desigur,
nu in auz.ul tuturor).
Abia ajuns la Paris, incepu si pledeze pe lingi Direc-
torat pentru un nou mare rlzboi ; in calitatea sa de general
care trebuia si acqioneze impotriva Angliei, el considera ci
h{area Minecii, unde flota englezi era mai puternici decit
cea francezl", nu erA locul cel mai potrivit de unde ar fi pu-
tut fi ameningati Anglia. $i propusc cucerirea Egiptului 9i
crearea in Orient a urlor iraze apropiatc pcntrtl alnenintarea
viitoarc a dorninagiei englezc in ltalur.
,,Oare gi-a picrdut minqile )('
-
qs lntrcbarr mulqi in
Europa in vara anului 1798, cintl se aflase de cele ce se
pctrc'ceat1. PinI atunci, noul plan al lui Bonaparte ,si discu-
tiil" "r.,p."
lui din gedinlele Directoratului in primlvara
aceluiali an fusesell qirtute iu cel nrai strict secl'et'
Dar, ccea ce petltru ornul de pe stradl aplrea de de-
pxrte ca o aventurl fantastici' in re,rlitate se lega strim de
inr,rmitc eForturi, vcchi gi bine definite, ale burgirczici fran-
cezc de dinaintc ai de clupi revoiuqic' Pianr'rl lui Bonirpartc
fir acceptat.
Capitolul III
CUCERIIIEA EGIPTULUI $I EXPI'D[TIA
DIN SIRIA
r7g8-1799
I
Campania din Egipt, al doilea mirre rlzboi al lui Bona-
parte, joaci tn cariera sa un rol deosebit. Aceasti incercare
ocupl un loc excepgional gi in istoria cuceririlor coloniale
franceze.
De mult timp burghezia din Marsilia qi din intreg sudul
Frangei intrelinea legituri.foarte intin^se gi extrem de..avan-
tajoase pentnr comergtrl gi industria francezit cu qirile din
Levant, adicl cu coastele peninsulei Baicanice, cu Siria,
Egipt'"rl, cu insulele din Mediterana de rislrit, cu Arhipela-
gul. $i de asemeni, aceste elemente ale burgheziei franceze
ni.ztriau de mult timp gi in mod constant sL intireasci si-
tuatia politici a Frangei pe aceste rneleaguri imbelgugate din
punct de vedere comercial, dar destul de riu adrninistrate
qi in care comergul cerea, perltru siguranga iui, prestiginl unei
forge, la care negu!;torul si poati apela pentm ajutor in
caz de nevoie. Pe Ia sfirgitul secolului al XVIII-lea se in-
rnulgiseri seducitoarele descrieri ale bogigiilor naturale din
Siria 9i Egipt, unde se credea c5. ar fi bine si se intemeiezc
colonii gi factorii. De multi vreme diplomagia francezd se
interesa de aceste liri din Levant, posesiuni alc strltairului
din Constantinopole, teritorii ale Porlii Otomane, culn era
numiti pe atllnci ocirmuirea turci. Dupi cit se pIrea, aceste
giri erau slab pizite de turci. Tot dc multi vreme, sferele
conducito,are tranceze priveau Egipttrl, scildat de apele Mirii
Mediterane gi ale Mirii Rogii, ca pe un punct de pe care
puteau fi ameninqagi concurenjii politici li comcrciali in
India 9i Indonezia. La timpul siu, vestitul filozof Leibniz
prezentase lui Ludovic al XIV-lea un memoriu, in care sfi-
iuia pe regele Franqei si cncereasci Egiptul pentrtl ca, tn

28. Apoi, foarte serics, adiuga ci Europa e prea micl gi ci faptc
cu adevS.rat mari se pot sivirgi nrrmai in Orient.
Aceste intirre dorinle ale lui corespundeau cum nu se
poate mai bine cu cele ce avea cie fiCut a.cum in vederea
viitoarei sa.le cariere politice. Intr-adevir, in acea noapte de
veghe clin ltalia, ctnd se hodrtse si nu-mai culeaei mereu
viciorii pclrtru Directorat, el pornise pe drumul
"
cuceririi
pr-rtcrii suprenle. ,,Eu nu mai mi pot supune"
- declara el
cleschis st:rtr-rlui sir.r rnajor in timpul traiativelor de pace cu
Aiistria. cincl cle la Paris sosea' directive care il
"n.rrn".r.Dar rlst'-''r'rrea Directoratului nu era i'ci posibili in cursul
i:t"li t: prinrir.crii an',rlui 1798. Sirueqia inci nu era coapri.
Daci Bonaparte. pierCuse de_mult capacitatea de a se su-
purre, nu o cpuizasc deocamdati pe aceea cle a agtepta cu
ribCrrrc nr(';IncrrtLri potrivit. Directbratul nri era inti'destul
dc .c-cmpromis, iar el, Bor-raparte, nlr cra inci destul de iubit
gi..idolatri:uar de arma.rX, cir toatc ci se putea bizui pe de-
plirr pe diviziile_ ce le comand:rse in Italia. AEadar, cum
putea si-gi intrelrr-ringcze mai bine tirnpul ce-l mai avea de
xst('pta.t pirra ltiruci, dec-i^r ocupiudu-l cu noi cuceriri, cu noi
gi str.rlticitc;irc r icro::ii_ i^ iar.r. ilraoniior gi a pirainidelor,
decit mcrg.ind. pe
_trmele lui Alexandru Maiedo"' gi a.ne"in.l
gind. posesiunile din India ale Angliei pe care o ura ?
in accasti. chcsrir.rnc, sprijintrl iui Tallel,rand ii era pre-
tios in cel nrei iuair gr-ad-. Estc, desigur, iu"rt. gr.i., ,i ,"
poari r or.b,i de ,,convingcri" la Tallc"yrand. Totriii, pentru
ct' cri c'rd*rti posrbrllrrtea crcirii uuci colo'rii frairccze in
Egipr, inflcritoare, fogati qi folosiroare din punct de vedere
cconornic. i*airte chiar cle a fi gtiut de plairurile lui Bo'a-
partc-, el .ficr"rse la Acadernic o conlunicjre in aceasti pri-
vi'q5. Arisrocrar rreclrr din carieris'r ln serviciri ..pultLr,
T'elley'l'd exprim;r te'di*1ele unei clase d.or.fit i"
-n
;;]resatc,i' comerqLrl cu l,evantul
- clasa comercia'lilor fran-.
cezt. Le rccastrl se mai adiuga in acel moment gi dorinla
de. a dispu'e irr.f,r..'oarcr sa ic Bonlpar,*. i,r- p.J*.ri.a-;:
ruia spiritiil viclerr' el diploirrattrlui
'ghicisc
inlintee tr.rru-
ror cclorlaki pe viitorul stiptn al Franfci ,si pe cel mai zelos
sugnrmitor al iacobinilor.
Dar Talicyrand gi Bonaparte n-au trebuir si se osre-
neasci prea n-rult ca sI obtrini de la dircctori banii, soldagii
gi flot;r cu care avca si se intrcprindi tndepirtata gi pericu-
loasa carupanic. ln primul rind, gi acesta e lucrul cel mai
impoi'tant, datoritir motiyelor economice generale de care a
felul acesta, si compromiti. situalia olandezilor in intregul
Orient. Acrim, la sfir;itul secolului al XVIII-1el, inamicul
principal nu rnai era Olanda, ci Arrglia. DupI toate acsstea
este clar ci conducltorii politicii franceze nu priviri de loc
pe Ilonaparte c,1 pe un iegit din minli atunci cind acesra le
propuse pianul de atac irnpotriva Egiptului, gi nici nu se
nrirari, prea mult atunci cind ministrul de externe, Talley-
raird, nn om atit de rece, de prudent gi de sceptic, suslinu
acest plan in modul cel mai hotirit.
lndati dupi cucerirea Veneqiei, Bonaparte ordonase unuia
dintre generalii din sr.ibordinele salc si. ocupc Insulele Ionice,
inci de pe atunci vorbind dcspre lucrul accsta ca despre
unul din detaliile planului clc cuccrirc a [,giptirlui. E.xisti
date qi mai iircontcstlbilc, carc dovcdcsc ci in tor timpul
primci salc crrnpirrrii <!in Italia, Ilonapartc nu lncctr'rsc sL se
gindeasci h [,gipt. ln august 1797 e scria la Ptrris : ,,Nu
mai e cleprrrte tinrpul cind vonr simli cir, pentrrr a nirnici cu
adevirar Arrglia, trebuie s5. piincm stipinirc pe lgipt". ln
timpul camp;rniei din ltalia, tn clipele libcre, el cirea, ca in-
totde.:.unr-, mult 5i cu sete. Se gtie cI a cerut si i se trimiti
de la. Paris qi a citit cartea lui Volney asupra Egiptului qi
alte clteva cirli cu acelagi subiect. Atribuia o vaioiri imensl
Insrilelor Ionice, pe care tocmai le ocupase. Daci ar trebui
si alcagI, scria el Directoratului, rnai iurind ar renunqa la
Italia pe care abia o cucerise, decit la Insulele lonice. In
acel;'gi timp, cu toate cI nici nu incheiasc incl definitiv pa-
c€ir cr1 Austria, sugera iusistent cncerirca Maltei. Toate aceste
baze insulare in Mediterani ii erau neccsare pelltru organi-
zarea unui viitor altac asupra Egiptului.
- Acum, dupi Carnpo-Formio, cind, cel pulin pentru un
tir.np, Austria era pusi la respecr ,si Anglia rimisese prin-
cipalul adversar, Bonaparte depuse toate eforturile pentru
a convinge Directoratul si-i puni la dispoziiie o annati 5i
o floti cu care si cucereasci Egiptul. Orientul il atrisesc
intotdeauna gi, in aceastl perioadl a vieqii, el era preocupar
clc figura lui Alexandru Macedon mai mult decit de Cezar,
C:rrol cel Mare san oricarc alt erou al istoriei. Ceva mai
tirziu, in tinrp ce stribitea degerturile egiptene, el iEi ex-
prirua faqi de insolitorii sii, jurnirate in glumi, jumitate
in "serios, regretul de a se fi niscut prea tirziu pentru a pu-
tel, dupi pildir lui Alexandru Macedon, care cncerise gi el
Egiptr.rl, sI se proclarmc acolo zeu sau fiu al vrerinui zcn.
56

29. fost vorba gi, mai cu seami, datoriti morivelor politico-
-ifitrr., Directoratul gisea gi el un sens 9i utl folos in
aceasti
-cucerire.
ln al
-doilea rind (dar motivul acesta er.t
mult mai pu[in esen!ial), unii dintre directori. (Barras de
oildi) outeiu'realmenie si vadl anumite avantaje in aceasti
r*p.diti" indeplrtati qi periculoasi, tocmai fiindci era in-
depXrtite si periculoasi...- Bt,ts.a Ei formidabila popularitate
a iui Bonapaite ii nelinigtea de mult. Ci el ,,se dezobi;ntrisc
si se supuni,", o gtiau directorii mai bine ca oricine altul :
nu incheiase Bonaparte pacea de la Campo-Formio a$a cum
voise el, fIrI si gini seama de celc citeva dorinqe exprese
ale Directoratului i Cu prilejul primirii tritrmfale dirr 10 de-
cembrie 1797, el se comportase nu ca utl tinir rirzboinic,
care.primegte cu emolic qi muliumire citrstea ce i-o diruicqtc
putrra, cr ca Lm antic trnpirat ron-lAll, ciruia Scnrrtul ii or-
ganiza servil triumful in urma unui rizboi victorios : fuscsc
rece, aproaPe ursuz, ticut ; privise la to.t ccca cc se pctrecex
ca la ieva tuvenit gi firesc. Intr-nn cuvint, toate acestc apll-
cituri dideau gi ele'de gindit qi nelinigteau. Si plece, aqadar,
in Eeipt I Dacd se va tntoarce, va fi foarte binc... Drci nu,
Barris'9i colegii sli erau dinainte prcgitili si lndurc cu
-re-
semnare aceaiti pierdere. Expedigia fu deci hotirriti. Co-
mandant suprem
-fu
numit generalul Bonaparte. Sintcm in
5 martie 1798.
Comandantul suprem lncepu numaidecit o fcbrili acti-
vitate de pregitire i campanici : exanrinarca uat'elor, selec-
gionarea soldiqilor corpultri expedigionar. Acum sc manifesti
9i mai strilucit decit la inceputul campaniei din Itirlia ace*
iaturl a lui Napoleon, care,- atunci cind organiza cele mii
grele gi mai mirege acgiuni, igi didea seama de ceic m:ri
irici aminunte, fdrl sI se piardX tn ele, vedea in acelaqi timp
gi pidurea, qi'copacii, gi iproape fiecare nod de pe fiecare
copac.-
In timp ce inspecta coastele 9i flota, in timp cc-;i forma
corpul expediqionar gi urmirea cu atenlie oscilaqiile politicii
-ondial"." precum gi- toate gtirile asupra miqcirilor- escadrei
lui Nelson,-care deocatndatl patrula in largul coastelor: Fran-
3ei gi care putea si-l scufunde in cursul traversirii Medite-
ranei, Bonaparte alegea aproape individual pe soldaqii cu
care urma si plece in Egipt, dintre cei care luptaseri sub
comanda sa in Italia. Cunogtea personal trn numir conside-
rabil de soldaqi ; memoria sa neobignuiti punea intotdeer'rna
ln uimire pe cei din jurul sXu. $tia ci nn annmit soicl:lt este
5B
vitcez gi dirz, dar begiv; ci un altul este inteligent Ei se
descurci ugor, dar obosctte repede din cauza unei hernii.
l,lu nnmai pe maregali a gtiut Napoleon si-i alcagi bine, ci
qi pe caporali gi pe soldagii de rind, aturrci cind era nevoie.
Iar pentru expediqia din Egipt, pentrll acesr rizboi sub un
soarc dogorltor, pe o argili de 5C0 gi chiar rrai mult, pentru
rrrargLrrilc cie-a lungr.rl imenselor deperturi de nisip fieibinte,
f;iri apI gi unrbri, ii trebuiau oameni deosebit de rezistenli.
La 19 nai !798, rotul era gata; la Toulon, flota lui Bona-
perte _ridici ancora. Aproape 350 nave mari 9i mici pe carc
sc imblrcase corpul expedilionar (30.000 oanreni cu- artile-
rie) trebuiau si strXbati Mediterana aproapc de Ia un capit
ia celilait gi si evite escadra lui Nelson, care ar fi tras'in
e1c ,si le-ar fi scufundirt.
lntreaga EuropI gtia ci,,undevar se pregite;te o expediqie
pc n)arc. Angiia mai gtia foartc binc ci in roare porturile
franceze clin sud sc desfiEoari o activitate febrili, ci soscsc
f;ir5 intlerupcre trupe, ci in fruntea expediqiei plinuite este
pus
,gcnerah.rl Bonaparte gi. ci^ insigi aceasrir numire arati
toati seriozitrtca problernci. Da.r carc e gintl cxpcdiqici ?
Foartc abil, Iloulp;rrtc rlspindc; zvonuri ci avca iniengia si
treacir Gibralterul, si incouioare Sp,rnia Ei pe urmi si in-
cerce o debarcare in lrlenda. Accsi zvon ajirnse la urechile
lui Nelson gi-l ingell. ln tinip ce amira.lui englcz pinclea pe
Napoleon il apropicre de Gibraltar, flota 'iraniezi
ieqca
din p_ort gi se indrepta de-a dreptul citrc rlsirit, spre Malta.
N{aita a-parginea incl din secolul ai XrI-lca
^Ordinului
Cavaicriior de Malta. Ajuns in faqa insulci, generalul Bona-
pirtc- -ccru qi obginu plcdarea ei, o proclemi poscsiunc a
Itepublicii Francczc qi, dupi cltcr.e zilc dc oprirc, igi con-
tinui drumul spre Egipt. I{alta se afla cam- la jumitatea
drumului gi Napolcon ajunsc acolo ia 10 iunie, iar-la 19 iu-
nie porni mai departe. Impins de un vint prielnic, el atinse
l_a 30_iunie coasrlr egipteani lingl Alcxandria gi ordoni ime-
diat debarcarce. Situaqia era primejdio;rsi : cum sosi la Ale-
x;rndria, afli cir cscadra cnglezi sosise acolo cu 48 ore ina-
i:rtea lui gi se informase despre Bonaparre (despre care ,
firegte, nin-reni nu gtia nimic). IatI ce se intimplase i N.lsor,,
aflind dcspre luarca Maltei de citre fr:rncezi qi dindu-gi
seama ci Bonaparte il picilisc, se indreptase cu toilrc pln-
zelc umflirte spre Egipr, penrru a impiedica debarcarea flotei
franceze, scufundind-o in larg. Dar tocmai graba sa prea
mare gi iugeala flotei britanicc i-au fost in dezavanrai. pre-
59

30. sLrpusese, gi pe buni drept-.rtc,- ci din Malta Bonaparte se va
duce in'Egiirt, Dar aici- fu dcrutat cind afli ci nimeni nu
auzise ,oor6iirdo-s" de ge'eralul francez. N'maidecit Nelso'
porni spre Constantirrolpol, socotind ci francezii' in caz ci
itu erai in Egipt, nd puteau si meargl in alti parte
decit aici.- Aceasti inlinquirc de iutirrrpliri 9i greqeli din partea lui
Nelson salvi flota francezi. Dar amirrlul englcz se ptitcit
intooi." Jintr-.r' mon.'cnt i'tr-altul, aqa ci dcbarcarca se fictr
in cea mai mare grabX. La ? iulic, or:a 1 rror,ptc:r, trupcie sc
giseau pe tirm.
de_ bogat oraq, el repci niscocirile slle desplc eliberrrrea de
sub_ jugul mameluciior gi incepu si instaureze acolo, din i.,ri-
mul moment gi pcntru mult timp, stipiuirca frair,:czi.' Pc
ara-bi ii incredinii de respectul sXu faql de coran 9i religia
mahomedanS, dar le recornandl cea mai deplini iscuitiie,
ameninlind s5. intrebuinqeze misuri aspre in caz de nesu-
punere.
. _
Dupi citeva zile cle gedere la Alexandria, Bonaparte se
tndrcpti spre sud gi se infundi adtnc in degert. Trupele su-
fereau din cauza lipsei de api. ln prada panicii, populaqiile
sa-telor fugeau pirdsind casele, tulburind qi otrivind ftnti-
nile. Marmeltrcii se rerrirgeau incet, hirguind din cind in
cind pe francczi gi dispirind iute pe frumcgii lor cai.
La 2A iulie 1/98, in _arpropierea piran-ridelor, Bonaparte
tntilni in sfirgit grosul forqclbr mamelucc. ,,Soldaii l' Din
viri:',r1 _ec.'sror pilrinride patruzeci de secolc vi privesc",
spuse cl trupelor srle inainte de bitilie. Aceasra avu loc intre
satul Er-irbabeh 9i piramide. Mamelucii suferiri o infringere
totali, plrlsirei o parre din artileria lor
- 40 de tur.'uri
* gi _fugiri spre sud. Citeva mii cle oarneni rimaserl pe
cimpul de bitaie.
_ lndati dupi aceasti victorie, N;rpoleon intri in Cairo,
al doilea din cele dor.i[ mari orage ale Egiptului. lnspiimin-
taqi, locuitorii primiri pe cuceriror in tliere : nu n-.imai ci
nu ar.rziseri vreodati de Bonaparte, dar nici chiar in acel
mom€nt ei nu gtiau cine cste, pentru ce a venit qi irnpotriva
cui iupti.
La Cairo, orag rnai bogat decit Alexandria, Bonaparte
gisi o mare cantitate de provizii alimentare. Armata sc
odihni dupi grelele ei marguri. Desigur, faptul ci populalia
se arXta peste misuri de insplimintatd era snpiritor gi Bo-
naparte lansi chiar un apel special, uadus in lirnba local-
nicilor, prin care ii chena si se linigteasci. Dar cum, in
acelagi timp, satul Alcam de liirgi Cairo era pridat ,si incen-
diat din ordinul siu, ca pedeapsi pentru omorirea citorva
soldali francezi, groaza- arabilor spori. ln astfel de lmpre-
jurdri, Napoleon nu a ezitar niciodati si dea asemenea or-
dine. Aga a procedat in Italia, aga a procedat in Egipt 9i
prettrtindeni unde avea si lupte mai tirziu ; era tor un calcul
al siu: trupele trebuiau si vadi cit de crunt pedepsetrc co-
mandantul lor pe oricine va inclrizni sI ridice nrina asupra
unui soldat francez.
II
Acurtt, cind sc gisc,r in clenrcntttl siLr, ill nri jlocul
.
crc-
dinciogiloi sli soldaii, Ilo''r-parte nr"r
-se mai ternctr .de ninric.
Nu*aid..it armata'sa ponr'i spre Alexandria (dcbarcase itr-
tr-un s.rt de pcscari, Maral-tt,- le ciqiva .liilon-retri clc orag-'
--
Eeiotul. considerat ca un teritoriu al stlitanr-rlui, cra clc
f"piir':ipi"it $i co'dus de cipeteniile unei cavalerii feuclale
Lii. in".n.,ot"', cavaleria mimcluci. Beii ma'rel'ci, ,capii
*..".i cavalerii
-
aristocraqi rnilitaro-fcudali
- stipinea'
cele mai bune piminturi 9i, deqi plXteau tribut 9i recuno$tc'1u
suzeralitatea sultanuiui di1 Colstaltilopol' dcpildcag ip
realitate prea pulin de el'
C." -oi tl".. partc .r popLrlrrqici
- rrr;rbii -- o fornlait
negustorii (priirtre.care ,.t'lii binc situati Ei chirr bog:rgi), rrrc-
scnrsrl. carari1n1erIr, agricr'rltorii. l'{;ri locLrieu ;i copr;i' rirlli-
fig.t. ,.i,ro, vcc6i trib'ii, 'r,ri
r.echi ir-r. qari ilecit aie6ii ; stir-
,a"
"..rror"
cra cit l1ll sc poatc rnai rea. stare dc oameni
oUiOiti. Er;rtt nutnili, in gencr-rI, ,'feh-hi". adici lirani'..D*l
i"i ri,f"i ".o.r
ttuniiii 9i iiranii s:riicigi, cle originr arabi' Ei
"r".t
utg"qi. pilnragi, c-irnil;tri 9i, tr*ii, mici uegtrstori an.r-
bulanli.
C.i toatc cI lara aper{inci1 sultanului, cind Bonap;rrte
.r.ni i-cr olupe, citrt"i tot ti'rtpr.tl si arate ci el nu se afii
t"
--.ltLt"i -..i
,.,lt"rtul Ttirciei, ci, dirr.rpotrivi, i'tre el . li
r"fr"ti .
"
pace clesivtr;iti 9i o mare ptictcnie ; -vc'nisc lici,
.itip"riL,-t{-.titt...t. p.
".ibi
(de copqr
'u
vorbca) 4c- strb
*pfr*r.n'beilor mar',rclLrci, ale ciror birr'rri 9i cruzirni .xi-risrLl
poptrlagi.r. $i cincl, dtrpi citcr':r ore <!c ltrpti, lrri Aicrrrr-
dria gi igi ficu il)tf.1rc:r irr accst r'.rst gi pe at.llcr rl('sttlI
60
61

31. Odati instalat la Cairo, el intreprinse organiz.area
"d:ministraliei. FirX si intrlm in aminunte' care nu-;i au locr-rl
alcr, vom nota numai clteva trlsXturi caracteristice : -ln pri-
mui rind, in fiecare ora$ sau sat puterea trebuia sI fie cen-
ualizatl".in mina gefului garnizoanei franceze; in al doilea
rind, pe lingi acesi gef vJfuncliona un ,,divan* consultativ,
.o*pos din*cetileni-alegi tot de el, dintre locuitorii cei mai
not"bili qi mai bogeqi ; in al treilea rind, religia nrahomc-
dani va
'trebui
sI- se bucure de cel mai desivirEit respect,
iar geamiile qi cierul de inviolabilitatc ; in al pltrulea rind,
pe lingd comaudantul-gef, la Cairo.-vl exist,r dc asclnenea
un mare organ col-tsultativ cornpus cJin rcprcT.cntrllti ntt ntt-
mai ai oragilui Cairo, ci qi ai provirrcici. Va f1 rcglcrrrcntlti
perceperee'c{irilor gi e impoz-itelor ; plat,r clirilor in Irattrri
va fi'astfcl orgrrriztti, fncit [arrt si intrcqirrl, pc chcltuiala
sa, rrmAtil franccz.i. $cf ii loceli itnprctrrri ctt organelc-. lor
consultative avceu cletorir si asigurc o buni orcline poligic-
neasci pentru protccqia comerqultli gi a propricti.gii .
pl.rticu-
larc. Impozitelc asupra pimfnttrrilor, percepute de beii^ nra-
meluci, avea., si fie suprimate. Bunurile beilor nesupugi, fugiqi
spr. r,id, care continuJu rizboiul, trebuiau confiscate in fol:-
zul tczatrlului frarrcez.
Aici, intocmai aga cr-rm fictise in Italia, Bonaparte se
stridui sl lichideze. raportlrrilc feudale, lucru deosebit de
u5".r, trrtrnclt mame lucii opusescrir rez.istenqi armati, Si si
cfStige sprijinul burgheziei arabe qi al arabiior proprietari
de pin.ri"t.iri. Cit privcgtc pe fclahii explrataqi de burghe-
zie arabl, el r.rtr le lui de loc ap[rarcrr'
Toate acestea trcbuiau si consoiidcze bazele dict;rturii
n-rilitare absolute, care era centralizati in miinile s;rlc qi carc:
asigura ordinea br-rrghezX constituiti de el. Si remarcim in
treici.t cI toleranqa religioasi gi respcctul perltru Coran, pc
care Napoleon ii proclama cu atita insisten!;' era -o. inova-
gie atit
-de
extraordiuari inctt, tn primivara anului 1807,
,,preasfirrtul" sinod al Ilusiei dezvoltrr, dupl . ctlnr se $tie'
teza indrizneaii prin care identifica pe Napoleon cu ,,ina-
intemergitorul" lui antichrist, aducind_ ca arg-umente atittl-
dinea l"i in Egipt : protectia acordati mahomedanisnru-
lui etc....
OdatX terminati instaurarea noului regim politic ln lara
proaspit cuceritX, Bonaparte incepu -pregltirile -
pen:ru..9
"oue'.tp.airie.
lii p'opi"t"o si invadeze Siria' I)ar hotlri
*
"u
;" 0., ,in" 9l i" iru*1ii adugi din Franga, ci si-i lasc
62
fn Egipt...Borrap:rrrc r-r-a manifestat niciodatl vreun respect
deosebit f.r1:i rlc genialele cercetiri ale savairlilor conrenr-
po-rani cu el, iqi ciidea insi perfecr dc bine scama ce r.nari
toloase poatc rrducc un savant daci ii clei a'u.lire sarci'i
concrctc .in problcmcle ridicatc de imprejuriri
- milirare,
politicc gi cconomice. Din .ace_sr purlcr dc i'edcre, el se purti
cu rnultl -sirnpatie gi atenqic fagf de sar.anlii pe'care-i'luase
cu sirrc, rrici, in Egipt. Chiar gi- faimosul si.u Lrdin clat ina-
rrrtc.r.. irrcepcrii trnei bntllii cu marnch-rcii : ,,Mirgarii gi sa-
r'.'r'gii, la mijloc !"
'u
ficea altceva dccrt sa aratc Dreocr-
parcl .lui.de a pr.inc iu siguranEi nrai inrii, pe lin*:i aceste
.rnruralc dc o valoare nepreEuiti. in cursul cxpediqiei, gi pc
reprezc'ranlii gtiinlei. i'rperecherea de cuvirit", i'-tt.uiitua
nealteptati' sc datorcgte cxclusiv l;rco*isr.r.rului rrcces:rr co-
tncnzilor n-rilitare. Trc'buie sr aminrim ci expccliiia hri Bona-
pirtc a jucat. un rol considerabil in istoril egiptologici. Cu
e_l au venrt alcl savantl care, s-ar pute;r spllne, cci dintti au
clc'scoperit gtiinqei aceasti st.i"-"chc'garx..-,'ciu-iiir,.ti"i ;t"*;;
III
Ciriar in.ri*te dc inccp'tul c:<pedigici i' Siri;r, Borrapertc
trcbui sI sc-.convi'gi ?ri clteva ,t"a.,.i ll
"."*i-"r;;;;:parte de a fr errtuziasmali- cu toqii de aceasti ,,eliberare de
sub jugd marnelucilor", 'de
care
-
"".t
.* mere' cnceritorui
tt;ruccz. in proclilmagiile salc. Dupi cc pr.rseseri in arrlicare
srstcrnuI lor de rechizilii gi impozite, car-c functrio,.,.r p.rf".r.
rlar. sngru'ra populaqia, irancezii
"r."u-
;;ii;i;;;; il;;dc hran,I. Sc gisiri insi, prca pulini bani. pcnrru *_i obfi"",
lccirrseri la altc rnijloaic.
Generalul Kldber, care fr.iscsc iisat dc Bonap;rrte ca gu_
verniltor gencral al Alexandrici, aresri pc un fost geic al
accstui ora;, foarre bogatul Sidi N,Iohanied El C";ri;; ;;cu toate c5. nu existau nici un fcl de dovezi, il o"orX d.i'alti trrdare. El Cor;rim fu .o*Ju, ia cairo sub escortir.
Aici i se adnse la cunogtilqi ci, dacL vrea si_gi salveze
c3p'1, trebuie si pliteasci 300.000 fra'ci-anr. S;; ;;;r;;:clrea sa
-insi, EI Coraim era fatalist : ,,1)e mi_i dat sl moracunr, rrinric nu rnL poare. s.rlva gi er,
'.,roi
ai ;";-i"";;;;;
lla.str,ii mci ; i:rr de tu mi-c dat 'rl -*or,
atunci, penrru ce
si-i dau ?" llonaparte ordoni, sir i se taic capul,'."r* J fi,

32. m
ai
m
tI
rt
cl
n
d
it
F
u
r
I
!
(
purtat prin toate sttizile oragului cu inscripEia : ,,Aga vor fipedepsisi tosi -triddto;ii ii""1"".;#;.:l
- Lu roate eforrul]1
lanii
-asiurr5i
de peicul execurlr nrrturi grsigi. Dar, dupl. aceasra, cigi'va arabi bogagi diduriror ceea ce li se.lfl li: i, p;i;.1"'rit",.oup; execurarea luiEl coraim, furr aduniqi can., p"* n,r,roarre franci_aur. cu
:f: r". inrboglgi. t"raur,i.l
"j.;*i.i'';"ncez... o"menii mai de.nd erau tratali gi nrai riu, firi n;.; un ?;i^.;;.rr.",1";I_mente. La sfirsitul Iui o.rornUii. i)gs, I.crurilc aiunscripini Ia irrccrciii ,{. ,l*.o^;i;";;i;; l,i'c"iro. ciqiva oanre'idin armata d. o.up"qi."i;.3
il.."fi"Ei o,r_rigi 5i timp dctrei zilc risculatii se apirari i; ;?r;;*" cAnrere alc ora$ului.Rcprcsiunea u.,'il,r.,r'riio"J.-r"'"i"li't. o,r.,urgi,nc de arabi
li l.Fhi_ onrorisi in .hi".-.,;;;,";i';*.;"rci, dupi reprinrare
ilXi Tii,".,,;i:,.1:
zii,ric irrirc iz'il'lo ;.;;;.,;i1,j;'t:
Riscoala din Cairo ar.u risurrct,si prrin satelc clin inr-prcjurirri. Cunr efid .hi,r; ;; ';r;,,,J
ll;,," *d; ;J:":,i::gcrrcralul Borrau.rrrc.ordorii
"J;'.,i."'ir',iu siu Croisier sI seduci Ia, faia lbcutui,- ; il,;;..,i;*r."lirrut 5i si nrasecrczcpe toli birbarii. f;il. gxcyti;:-i;; p."i.,,.,.i si pe copii si_iaduci Ia Cairo' Locuingcl'c rribrrrt,i
-rrcbrr.ir.l
arse. or-trirulfu cxccurat inrocrrrei. irai'tqi
.."pii"ii r.'rr.;
'rirr.igi
dirr rrrrripe ios nrurird. pc drurrr,;ri l"-ifi.,:" orc.lupi accrrsri c.roe_diqiu de pedeipsi nq niii"*pi;;,.i;"i;' dirr
.
c,riro .rp,,rrurinlagan cLr saci in spirlirc.' Di,, ,..1i'-.i(.schrfr s.e r.osrogolir,icapetelc birbelilor c,xccur_rgi clirr triL.,rrr r;rscul,1r.Dupi marrori ocul;rri, p.]p"J"i,"';'i;r, iiuLrri ur.lt tir'psub, reroarea acesror nrisuri' ,iiir.,;...'"
o*_r-llt._
trrnp, _Bonap.rrrc. rrcbria s;i lirri sc.r.lJr cle clouitmprc,lurirr errcrl) de, pcricrrloar. p.rrrri, .'.1. M;;"i,,ji ..r,..;dupi o luni de t". aJt
"r."r;;".fi;;:i' irr rgipr, anrirelrilNelso^ descopcri sc, i,, ;li;$l ;;' ;;. ;; ;.." i;:-. r cczi*r, cil rr. sr.r.(;or adeocarrrdati la Abirkir,.o _arr.case qi o clistrr:sc,sc, corrrPIr,r. lrrcursul iuptei picrise
",ir"1,,i"1r",,.";r;;.';r.,r. trr fclul accr...
lj:l:r"_ carc_ltrpta in Egipt ,;,ni,i** p.,,,r, rrrLrlr rinrp firlrcgatrra cu Fra,grr. irr rLl
'doirca
.i"J, n,,r.r,,.,i
'r,,r.'r.,"rr.rll
rise si
^u acredireze in'ici u. caz.'ri,rcirna rrispircliri creBonaparre cum ci nu ar. lrp;o i-,,:rp;rri"" trorrii oronranegi ci ar
'rmiri doar pcdeprir;" ;;;;l'.ilo. pc,rr.u preju_dicierca unor rlcsurlrori li*.J;"ii'"p.nrr,, i^rpilarc,r era_bilor. O armati" turci fuscsc trirniri i;, Siria. Bon;rpartcporni din Egipr spre Siria in f,rri,"p;",,..a turcilor. Ilolo-
sirea cmzilnii in l,gipt fu socotiti dc el ca cea mai bunl
nrctod.S...peutru esigiriarca spetclui i'tinrpul noii si trnnii
cxpediqii. Mar6ul .sprc Siria'fu ingrozito, i" gr.u, ;"i-;[;drn pncrna hpsci dc api. Unul dupi altul. inccoind cu
-h,l-Arig, oregclc se prcdau .lui Bonapartc. Accsia trecu istmul
).u"1Jlfo'1r asrrprr laffei, al cirei asediu inccpu la 4 mar_
tte 179.9. Orngul nu capituli. Bonaparre didu'ordin sI ie
transrnitir populagiei ci,-daci va lui oragul cu asalr,-"i; ;;tacc
'rci nr prizorier ; toqi loc'itorii vor fi ucigi. Dar Iaffa
tpt ju sc
-predi.
Asaltul avu loc la 6 ma.rtic ai iol.lalii,
dupl cc pitrunscri, in orag, trccuri ,prin sabie litcralnrcitc
ge. goli cei.ce le cXdcau in miini. Cjsclc ti p.i"ljiii.--i"ri
.;eturtc. Puqin -rimp dupi accAste, cind masicrele $i iaiul
erau sprc sfirgit, sc afE cX, vreo 4.OOO de soldaqi ;;r;i ;;rlmniseserl vii, in cea mai mare ,parte arniugi gi
"i6",i.r;,se rnchrsesera c* tot armamentul fntr_un ,loc fntirit din
t91te pnrgile gi ci,, atunci cind ofigerii francczi ,.
"pr"pi*iX;i le cerura caprtula.rea, acegti,l. rXspunscri ci ei ntr- se prc-
(rxu decrr.cu condr[ra sI fic Iisagi vii ; altfcl, sc vor aplrlprna Ja ultrma_picituri dc singe. Ofiqerii francezi lc pro_
rlrrse1i. v^raga- Turci,i r-egi1I din intiritirrilc lor 9i depuseri
rrrnrele. Apoi furi inchigi in nigtc barici. Borraprrte r" irrlIrrrre auzrnd toate accst-el. F.a de pirerc ci nii trcbuia si
li se f,arci ,turcilor o. astfel d. pro,risii,re , ,,C" il ir.-'"."-cu ei ?".- strigi .1. -: ,,Am'eLr cu ce sl'ji hrt;.;; ?;'Ii,;,tygau, nrcr vase, ca.si-i.duci pe mare din Iaffa fn Egipt,
rrrcr,destule trupj disponibile- ,pentru a cscorra pi"n la Ai.lxrndrra san la Cairo, prin degcrturile Siriei.9i. Egiptului, .pcrrccgti 4.000 de soldagi dintrc' cci mai vlrrosl sr ,,-,ar [)rrc
alcii.. Inspiirni+.titoarea hotirire n.i
-
"
folr-'l.,l^ri";;"";.rc1rcde... Trei zile a ezi:at..Dar, i'
"
por." ,i ;;"il p;;";llrn.aparrc ordoni. si fie inrpugcaqi toqi. Cei 4.OOO'J;-;;il
z,,rricri{uri,duqi pc. malul *Xiii g; inrpugcai ;;;1; ;t,rfl;uilUr. ,)t u doresc nrmanui si. trcaci prin ce-am trectrt noi.
e,'i cc am vizr.rr accsr.nrasacru.,
- ,pi,n."
", .f;q.r-ir;,r;;;l
Ilonaparre iqi con_tinui apoi indail inni"t"i."' rp;;-;;;":
tca Acra, sau Saint-Jean d'Acre, cum o nluresc *ni
"drra"lrerrcczii, sau Akka, numele foiosit de turci, Nu era timo
dc lricrdut. Ciuma go'ea din urmL arma t^ frini".i ii,"^Ji'"purret. de vedere igienic, ar fi fosr foarte periculos sl mai
iutirzrc. Ja IaIIa unde rpe strdzi, prin case, pe acoperiguri,
ir I'ceiuri, in gridini, fri,, curgi,
-,putr.r.u.i
iada,rr.i. n.ri-
tlie ,r tc rle locuitorilor ucigi.

33. Asccliul Acrei cluri exacr doul luni 9i se te rilinl fri rh
succcs. Bonaparte nLl avcil artilerie de asciliu' Ap:irare;r ei'rr
;;il;;J;;"J"gi.t"r Sidrei' Smith ; englezii. aprcvizionau cle
pc llrarc cct.lte.t cil erlnc 5i hrani; garltizor-tre tttrcl' ct''r
I"".'.,,:"rr:i. l. Zl rrrri 17(j9, dLrpI circr.r aselturi trcretr5itc,
f;;;;;;il i,ri. ,,evoi1i str riclice aicciiul in cursul cS"tuia picr-
ii;;t t.OOC .1" .t",,,.,ri' Asediagii pierrlr-rseri, ce e drept' 9i
*rii inulr. Arttrrtrr 1r';rrrccz-i sc iutoarsc in Egipt' ..
Trcbuic, sii sclrlrlalr'inr fr.ptLrl cI l{apoLcoil a lttrlblllt l11-
,ora.".*, pi,,l t" s[irgitul'.vic1ii, o sci-nnificllic tlcosebiti,
au o"i"ara.'frrtllist, ,r.,.jsttli itrsrtcccs' (lctetca Acra a rlmas
;; ;;i 1'clep,irtr.t' Pr-rrrct dc
'irriirrt
rris:rritt:ln cc i-e fost
.l* .*-t aiingi. El prcsr-rpunca cir va ritltt'': ntai :.rir'rlt timp
i"
"Esijt'ii
;.J";.t;t; ingine'il,,r. si.i si crtr"c trrr"trtle vcririlor
i;.;;f.i i. ,xp^." a ia',rl'lui clc Sut-2, purrind si sc in-
tocmeascir gi
""
pla.rr pentru- viitoarclc lucrlri'""-Sii*
.l'a scris.'sultanul.ri din l{ysorc ({il 'l:Jl'llll.i:::);carc tocl'tttl iittlllcl lupta inrpotriva crrgleziIor, promilirltllr-t
;i..';";i ;tir. lqi fic*se plan'ri dc iegit"rri..9i aco'dr''ri cu
ijt iit p..ri.i. f)ar, re,zist-etr1a Acrei, zvonurile. neli^iqtitoare
lii pt;"ii. la risc.'1arc.t s.rtclor si'icnc tlTl:9 ii'r spate, inrrc
E1-Aris si Acra,;i. nrri cti seatli, irnposibilitatea clc a irlal
n,.r',qi,t.'fdrI lloi'iDtiriri lungile linii de comunicatrii, toate
".lii.n
ptiseri caplt dorintei lui Bonap:rrte de a-;i instatira
stiDinirea in Siria.
'lntoarccrca ftl ;i nt:Li grca dccit vctrirca;
nrai, se apropia iunie, cind irl accstc locr'rri
era sfirlitul ltii
cilclurile aiung
dc nesufciit. Bonapartc se oplea citc puqin din drurr, nrtmai
obi5rruita-i
,cr"rviin15 cI
strigl: ,,Torti lurrrc,r merge pt: jos !... Cu mine in c:r;r ! Ntr
cluro;.ti ordinLrl ? Afari !"
Pentnr aceasti pLlriare a sa qi pentm altele rserncnca ci,
soldaqii il itibciru 9i mai rnult, iar mai tirziu, La biLrincic,
l;i amintcan rnai cics de ele decit de roare vicroriile gi cucc-
ririlc ltri. Bonapa;:te gtia prc:i bine aceasta gi de aceca, fn
asticl dc imprcjurii'i, n-a ezii:lt nicioCatir. IV{ai tirziu, nimeni
din cci cc-l obse rvascrii dc aproape n-au purrit spuile ce
cr;1 sirortall gi ce erir prernetiitar, tcatri,i, in atitudinea lui.
Poatc. c;, tntocrnai ca la nierii acrori, era qi una qi alta. $i
Napoiron era Lln ffrre actor, ,cu toaie ci, la inceputul ca-
riere.i salc
- lir Toulon, iir Irali;r, in Egipt
- nu-gi arirtase
pc flqi aceasti in:Lrgire dccit la prea pulini, cclor'mai pL-
trrinzitor:i dintrc cci mai apropiaqi l,,ri. Iar pe arunci, priirtre
apropialii lui, sc afiar-r pica pr-r1ini olmeni pitr.r-inzitori.
La 14 iunie 179,), arnrii.rl i'-ii Ec.'nlparte se inapoia la
Cirlro. Era fnsi sorrii cn, ciaci nu intreiga armati, cel pu-
gin comaldeultul ei suprenl sir nu poati.
-'r5rnine
prca niult
in lcc.rsu 1ari, pc cl-rc o cuccrise qi carc i sc sLrpuscse.
lnairrte de a se fi putur rrlcar odihni aici, el primi
vcstea ci la Abukir, acolo trncle cu un all in urmi Nelson
distr:uscse navele franccze, clcbarca o armxti trircL p-entru
a elibera Egiptul de invaz.ia francezilor. l{uma.idccit^ ei se
indrcpti spre nord, sprc delra Niiului, iar la 25 iulie atacX
arnrata turci gi o zdrobi. Apro;rpe togi cei 15.000 dc turci
furl niinicili pe loc. Napolecn oidonaie si nu se ia nici un
prizollier, ci si fic impuqcaqi toqi. ,,Bitilia aceasta a fost
una din cele n.rai fri.tnroasc din cite anr viizut ; diir toati
ariretJ- clel;;rrcatl de inamic nLi :l-r s;rivat nici g11 6111(i
-scria ti:iunrfitor Napcleon.
Prin acr:asti ultin-ri .,,ictoric, cr-lccrir:ile franceze pireau
deplin asisur:ate penrr',r ciqir."r ani. Un nnmir
".inie-natde .turci. sc s;r^lvari pe navele britr.nice. fuIarea sc afla ca gi
nr.r.i inrintc in stlpinirca cnglczilor, d:rr Egiptr.rl rinrinee
nrei siqur c.'. oi'icind tn niiinile lui Bon:rparte.
$i clcodati se pctr:eci.l un cvcninrent cn totr_rl nce$ieptat.
Dintr-ir11 zi:tr cd.zttt intimpliror in r-niinile hii, tc...rc legi-
tririlc cu lir-iropa fiind tiiatc de r.;rai *rr.r1rc Lii.ri, Borrap;rrtc
aflir gtiri uluiro:rrc : Austria, Ang1ia., Rusia gi Reeat,,rl
'Nea-
pcle reincepuseri, in timp ce el cricerea llgiptLrl, rizboiul
irnpotriva liranlci I Suvorov aplruse ln ltiiia, bltuse pe
francezi, dcsfiingase Republica Cisalpini, ina,inta spre Alpi
gi anler:in;e Franga cu inr':rzia. in Franla erLri tilhiirii, tul-
.|,.l
{
I
rlt
atita timp cit ii trcbuia ca si pcdepscrsci' ctt
cri;zime, iatcle sirienc. atullci cind crcclca el de
trebuiesc pedepsite.
Este interes.rnt si inscr.rrnirn ci tn cursul acestui penibil
drum de intoarcere din Siria in Egipt, cotnandautul sr"rprem
impirtlgi cu armata toate greutX!ile' ne pcnnitrindu-;i nici
ui.qi, nici cornandanqilor vreo f;rvoare. Ciuma ficea tot n-rai
mulie victime. Ciumatii erau pirisigi ; nu erau luagi decic
ceilalgi boinavi gi rinili. Napoleon ordoni intrcgii 1t-*1te
sI meargi pe jos, iar caii, ciruqele 9i trisurile sI fie folosite
nnmai p"rniru Loi,ta't i 9i rinili' Dupi ce acest ordin fu dat,
geful giajdurilor sale,
'convins
ci pentru comandantul su-
po.nt it"buie sX. se faci excepqie, il intrebi ce cal si-i pis-
i."2". Bonaparte se infurie, ii lovi cu craYa;a peste f;rgi gi-i
56
5r 67

34. burlri gi. zlpiceali ,completi. Slab, cuprins de spaim;, Di-
rectoratul era urit de cei mai mul1i. ,,Italia pierduti !!i Mi-
zerabilii ! Roadele victoriilor rnele pierdute ! Trcbuie sl
plec !" -. spLrse el cum sfirgi de citit iiarul.
Hotirirea fu luati dintr-o dati. Transmise comanda su-
premi lui Kl6ber : ordonS, si se echipeze numaidectt, gi tn
cel mai mare_ secrer, patru nave ; tmbarci pe ele 5OO d.
gltre$.a!.t! 4g el gi, la 23 august 1799, plecd" spre Franqa,
lisind lui Kl6ber o armati mare, bine
-ap.oviiionati,
un
aparat administrativ 9i fiscal (crear de el fnsugi) .ar. furrr-
giona p-crfecr gt ? populalie redusi la ticcrc, sufusl, inspii-
ri-rintatI, a unci iutinsc qlri cr.rccritc clc cl.
,i
Ca
OPTSFNE?
pitolul IV
ECE BRUMAR
17S9
I
, Bonap.rrtc pir;isisc Egiptul cu iutcngi.r fcriui si rrccliirtiri
de a rasturna l)rrcctoratul gi de a Jua i'rnii'ilc sllc ou-
tcrca supremi. A.cqiunca era tcmcrari. Si ataci ..pubji.r.-r;
,,pur punct rcvoJugiei", care incopusc cu mai bi,i" de 2"."
a.nr rnarnte. p'n.luerea Basririei, si faci toarc accstcr inscnrna
si te. supui u.nui
'ir
intrcg. de primejdii cumplitc,-;irh;;;;;
aveat ta acrrvul tau
^'l'oulouul, 13 vcndiminirc, expedigiile
di* Italia qi..Egipt.
.gi accstc pri,nejdii i',ccpuri .fii^i-il^c'p.a paraslf' coasrer eglprcrrc. Tn timpul cclor 47 zilc. cit
a- ginut drumul spre Franja, a fosr ad.lr." i" *l o"r-i.' o.-ricolul inevitabil il intitniiii.,, fl;;*-;;;l;rt'; i; J.*rI .fi".de groazl, dupi cum relatcazi unii ob!.rua;";i, ,;;;r;r'iil:naparre
_a rlmas calnr- qi a continuat si dea, cri
"n.?ei"-tuiobrgnurtd, toate ordiuclc nccesarc. In dimincagl dc g ;;;";;:bric, navele sale acostau fnrr-u' -i. g"lrl
";;;; i. .""riFrijus pe. coasra de .strd. a Franlei. p&iiri, ;^lr,;[1.*;';'::;petrccur in ristimpr.rl cclor treizcci de zijc, di,;rl;-t';";:brie, data debarc'rii lui Nopoi.o,i p. pl-Ur"ii;";;;;";;
9 noiembrie, data la care el ajunge ,iepi"
"l
Fr;r;;i;-;;;.,i;sL amintim in citeva cuvinte ,^i,
"ri situaqia f;i;i'i" _"_
mentul cind s-a aflat de fntoarcerea .r..ritorului gr;Or.,i"";
. Dupi lovitura de stat din 18 fructidor
"l ff;i;i
^;
(1797) 9i dupi aresrarea lui pichegru, directorul'r.p.ibf;.il
Barras 9i -colegii sX.i puteau, ,-a, pir.o, sL conreze p. for_
gele care-i suslinuserX, tn acea zi : 1.) pe noile pniuri d.
proprietari de la orage 9i de la gari, fmbogngigi^ in urma
scoaterii in vinzare a bun'rilor nalionale gi
.-a
piminturilor
bisericii gi emigraulilor ; aceste pltlri, in
',-,.,ar."
lor majo_

35. ritxte, se _ telneau de .rer.enirea Bo'rbo'ilor, ciar visair o
ordine poliqieneascS. stabili gi o putere ..,rr.nid. forr. , ii o*
rrm;lti, pc nrtsir. soldaqilor striir: lc;.rtL tic f .irri:;ir'e,i ,,',r,,.,_
citoare carc lrrr insrgi ideca unei lcstaur:iri a vcclrii cli;rastii
pi a rronarhici feuclirle.
Dir i' cir.sul cclor doi a^i iliirrrc, l, S i-r,.rcric{o r i7T, si
toAl"a an'lui 172?, sc viz.r.r cri-r. Dirccror.rrul pi...uiuf ,r,ij..
sprijin dc clasir. l,{rrrcrr brrpfrcuic'is; u' .i;.t.,or,--u,r-^,,"-,
carc si rcsrl.bilcrr.s.:ir. cor.rrcrg."il, sii asi3urc.l.,,r,.,ita,=a i,r,lrr-
triei, .carc si eclucii Iir.rrrlci o r').'!cc
'lcro,'irras,i r,i
-.-"si.iif."..
tare i'iuntrtr. Micrr ['trrg;lr,,,zic, brrr.;1h.,zi;r .t. ,,i;1to."!i,-,""i
cu.searni, lrir'Snirrrc;r irrlx,l;ii1i1;j l-r.irr ,:u,rrpIr,rrca- clc il,,^,i,i-turi a'ca. .5i cl.' .rcccrrSi iliirirrl,i. -[rrr rlii:r:r-tr-ir,,l 1-,,ri.-
-fi
;;i-c'tl1e, nlrntilr nu lln Rourlron. MLritcillr.ii ,-lin I)rlri:; _,_[lpI
clez-rrrmarcl ?r r'i,rsi ii {ypi rf,'(),1r-..1 r,iii-.ri.ii
',1.,,1:-,u'iu,:i
lllp_r". !or in prii'.ie! 1,79'5, c),rpi rrrcsrrri...r ii,; g^ir.;,i'i,,
1r/9(3 $t duoJ. cxccirq;;r lLr.i gi cJeporrerr... l_.abrr.,...i;tilr; r in 1797,
<1Lrpr toati politic.r I-rir'.'ctorltulLri, .: ic;rt lri iir i,rr...qilne
spre..apXrarer_ iirteresclor nrarii [11rghcz_ii,
^iai
ilcs ; ,;'.r;;;_
leniiior. gi delapidarc,iilor * nr.,,,iit.rii' accqti;r .".; ;;;;_rru,rrr si sufcrc rle ft;,rnrc, dc iiusi rlc ltr:r:r ii a.,.,,rrro.i..
carc l'lcsrcnrur. p^J .".chizirorii tJe.' nrirfrrr.i s; r. .p..ri*;;i";
fl'1, clc. loc.dispr5i si irpcrc. Di:.ccror.rrril, l,.,.'fli.,:.,ri i,;i;;:t!'l'J cul.,,N.i i'rcrrr tur rcgi.r i'care si:Lvem cc nrinia..
(un.rtgirn oi l'an rntngc), ip,,nc,r,, nrurr(:;;oril' zii-i'"..;ticle la satc ; acc:rsta cr.r,--de f;rpt, si^..;r-rr. t,r,- l.rrri,i,,ii.' ,;;;;cuvi'te erau fo;,,rtc dc:i .liiTiic p-.iir
'subr:rL,;il.
p;;;.,1.,;;;
c5.tre agengii dc poliiie ai Dircitor:atului, qi ele eriu ,.por-
tate gcfi1,:r ingrijoraqi.
I'crirsul a'ilor sii de g'vc.rarc, Directorat.r dovedise
in .-rod i'contcstabil cr
'' eirr in stare si creeze acca tr:1i';ci
ordine burghezi, c:rre si poatX fi definitiv .od;f;r"A ii-pu
depiin aplica.ti. i' ultirnul ti'rp, slibiciuirea Direcroratului
se
'r.rai
manifesta qi in alte pri'in1e. Eutuziasmul
"*txr".iio,di' Lysn dupi cucerirea ltaliei, atit de bc,gatI in ,rrt;;;;
brtrti, se tra'sfor'r]" ln deziluzie qi descurajare aturrci ;tr;,
in lipsa_ lui Bonaparte, Suvorov intril in Iialia gi o srnulse
frarrcezilor (1799). Acceaqi dezil'zie cuprinse 9i alie categorii
ale burghezici franceze cind vXzurX., ii t299, ci Franqci ii e
din_ ce in ce mai greu si lupte impotriva foarte pujernicei
coaliqii europene, ci milioanele-aur, pe care Bonapaite le tri-
misese la Paris din Italia in 1796-1797 erau, ir majoritate,
70
furate dc functiorrlrl .li spcculenqii clrc jcfLri;rri visricri; cuingidui'.la acciuiagi bi;;J;."b'r.-il;." irrfrfrigcrc a fr.u-cezilor de cltre Suvoro.v i"
";r"pi;;; de Novi, nroarreacomandanrului suprenr..franccz j"r[;;; il- ;;;;;'i;;;'ii;defec-qiunca tut,,ror,,"li"qiior;,.- ii"li# ai Franlci, a*.ni,.,t*jrea fronticr elar f r anceze, toate acestea
-T,r;;;;;;;;
t;iilil ":de Director-ar rrasele brrrgiir; a"'ll-"r"s" 9i sate.
. . Dcsprc a',arl sX nu lnai
"orUi-.
niti ;;;";;i; amintirealui Borraprrte, plecat t" E;;p.."iljj"r;i ," plingeau dcschisc5. sufcri Cc foanrc orn Sluza holrcr gencr"i;ri r" ii ", i,..#
1{ reperc cL sint du;i-firi nici'un%i;;"il';J;;;;'il#FirI de vesre, ca un' foc .. n.,o.,,ir"
-;i;;
;;r,r.;;; ;:l:i:X:se i'tcqi irr ranCcce ,,,;9."r.n .-.g"iiril. S.ili-,,.1r"*;;:ii;;]peorgg Cactoudat,
- _Froiri, L" T;i;;;"l+,.riir' "
r;;r:;;.;l;iarigi Bretania si'Nor'anai-.- t"t".ft.rro' ltliiri,^';;;;i;;ttdc'veniserl atir dc irrd_rizncgi
-.1 -rrrig*,
r"irrcori pc srr.rCi :
,,Triiasc;i Sur.orov ! Jo, icirulrii." li;"pri"'";;;;' r5;.*;":;miile ti'eri ce f*seserx."
"."oiqi
r:--$i
'p;i;r.ascl
,locurile natalepentru a scipa de incorporarc.'Viaga ,. ,.,,','p.* .ti,;;i'ir';i;;;urmarc a <lczoreenizliii. gcrrc:.rle' a fina,rtctor, .o"l.rir',i;i ;iindustriei 9i a iicsfirgir.tJ, ...lLlqi;".1;roraon^,", dirr cirrcmarii sp_ccrlangi 9i negustori .u ,iJ;..," ;;;ii;;;i pi"ii,."irmcnsc' Iati de cc' chilr atlrrci ct'd,. i' roArririr
",.'ut,,;
i7.is,Massd'a bitu i' Llrclia, lingl Zi:iiit,, arnrars rusi a iuiKorsakov qi cind ccalal.ri_ arinati ,.ur;l o l.';l'i,.,;;;;r.," ;;:,rcchematr de citre qerul par:cl.-*..rL]1,.,..csc ,u rrr,ri putrrr.rr
fi t mrilt. ajutor Directoratut;; i;-l* i'..'r'.rfriil'';;.i#l;i:Daci, cineva ar vrea si rezurire foarte p. s..,.i ,it,.ilqia
din Frangr la nrijlocul anurt:i 1ztt, r;;'purc:r opri r.r ecc;rstr,r
fornrulx : rrrajoriiltce zdrobito-rr"
'*-
u*,.,i.,,iiu. dl,.,
-,.r".rl,rri"
claselor avrire considerari l)irccror"r.,l, d;,, p"r.i.rf'
'i;;';;
vedere, ca nefolositor gi incapabil. Er;; .n;or'rr,*.*ui;.jicare-l considerau di'nitor. pe'tru rna-sels nea'rlte tJe ra orase
$i sate, nirectorat'l reprczerrra regiurul h;dl";';;;";; ;,".l;speculanqilor' al lLrxuliri qi al irn,r.,uibxrii' .;i";"i;l,ui;,regimul foamei firl nldejde gi al asupriru peirrrlr muncirori.
perltru argali, pentru consuma_rorii siraci. Lr'sfir;ii, Ji,, 0"".:ide vedcrc al soldaqilor, Dire*orat.,l ..* o ,rinl 'd"
";;;;;isuspecqi, care lisau soldaiii de_scul1i 9i fIrI piine gi ;_;;;
nunrai,in.cire_r'a luni, dlduseri inapoi ...o .. Bbnop"rt, ..r..irrse odrn-toari pri^ zeci de bxtrlii victorioase. Tere^ul er;1
pregitit pcnrru dicteturX.
7t

36. La 1,3 octornbrie (21 vend6miaire) 1799, Directoratul
informa Consiliul celor cinci sute
- ,,cu satisfacgie", dupl
Lnqortant^ er.a ceea ce avca sL spuni capitala. Garnizoana
Parisului intimpini _cu entuziasm pe comandantul de ofri
intors-in patrie cu laurii proaspegi'ai cuccririi Egiptului, ai
victoriei asupra mamelucilor gi isupra unei armati
^tu...,
p""
care o..zdrohise cu pugin inainte di plecarea din Egipt. in
cercurile inalte, Bonaparte simgi dintr-o dati un
-
iprijin
puternic. I)in prirnele_ zile- se observi, de asemeni, ci majo-
ritatea covirgitoare a burgheziei, mai ales aceea din rtnduiile
noilor- proprietari, era vidir dugminoasL Directoratului, nu
avea incredere ln capacitatea lui de acliune, nici in politica
iui.internd, gi nici in cea externl, se temea'pe fagd, de rega-
liqti, dar tremura 9i mai mult de spaimX h fagi clocotu'iui
din suburbii, nnde Directoratul tocmai diduse o noui lovi-
turi. maselor de muncitori : in ziua de 13 august, la cercrea
bancherilor, Sieyds lichidase ultima cetXqui6 iicobinl
Uniunca prictenilor libertilii qi egalitllii, iare nunrlre yrinl
la 5.000 dc rnenrbri qi avea-25d mindate in amindoui e.lirnL-
rile. Burghezia gi conducltorii ei se convinseri repede gi fcrm
cI numai Ronaparte era acela care putea si inliture- arnin-
doui primejdiile
- cea de la dreapta-qi cea de la stinga, dar,
mai_ales, cea de la stinga. $i, p" lingi acestea, se doi'edi cu
totul pe nea$teptate ci
-printre
cei cinci direciori nu exista
nici unul care si fie capabil 9i sI aibi posibilitatea sI opunX
o rezistengi serioasi tn cazul cind Bonaparte ar fi hotirlt
o imediatX risturnare. Oameni gterqi ca Gohier, Moulin, Ro-
ger Ducos, nu contau de loc. Fuseserl numili directori tocmai
fiindcl nimeni nu i-ar fi binuir vreodati ci ar purea si
aibi o opinie independentS. sau cI ar tndrizni sI
^deschidi
gura atLulci ctnd lui Sieyds sau lui Barras li s-ar fi pirur
aceesta de prisos.
Deci trebuia sI se ginl seama numai de acegtia doi :
Sieyds gi Barras. SieyAs, care fdcuse larmi la t,r."d,*i ,;;;:l'giei cu faimoasa broguri despre ceea ce tr"btia sn fie
,)starea a treia", fusese gi rlmisese leprezentantut si ia*iogui
ma.rii burghezii franceze; tmpreund.-cu ea triise, cu irriira
strinsl, perioada dictaturii revoluqionare iacobine ; t;p;;;;;cu ea aprobase cu cllduri, la 9 thermidor, risturnar." di.t"_
turii iacobine gi reroarea din prairi al 1795 impotriva ;;r;i;,plebge rxsculate ; tmpreuni cu ea u'nirea consoridarea ordi-
nii burgheze, fiind de pirere ci penrru realizarca n..rroi
lucru, regimul directorial nu era de loc indicat 1"u to"t. l;gi el era unul din cei cinci directori). El privea plin de spe-
II
cum se spurlea in acest
lll
um se spurlea in acest raport
- ci generalurl Bonaparte se
rapoiase in Franq.a qi ci debarcase la Frdjus. Deputagii, in
picioare, salutard. indelung aceasti lntoarceie printr-o n"ifi.-
giti fr:rtuni de aplauze, prin strigite de bucurie gi chiore
entuziaste. $edinla fu intrerupti. lndat5. ce deputaqii ieqili
in stradl rispindirl vestea, capitala, duitala, dupi sptrsele martorilor,rn srraqa rasplnotra vestea, capfiata, dupa spllsele martorllor,
piru dintr-o dati nebunS. de bucurie : ln teatre, in saloane,
pe strlzile centrale se repeta la nesfirgit nu,mele lui Bona-
parte. Una dupl alta ajungeau la Paris gtirile despre prirnirea
nemaiauziti pe care i-o ficca gcneralului populagia din sudul
gi din centrtrl llrii in toate oragcle prin care trecea in drurn
spre Paris. J'dranii iegcau de prin sate. Unul dupi altul ora-
gele trimiteau delegagii spre a-l salura ca pe ccl nrai vrednic
general al republicii. Nici Bonaparte gi nimeni altcineva nu
Ei-ar fi putut inchipui o manifestagie spontani atit de gran-
dioasi qi de bogati in semnificaqii. O particularir.ate -izbi-
toare: la Paris, indatX ce se afli de debarcarea lui Bonaparte,
trupele garnizoairei ieqiri in stradi gi parcurseri oraqirl cu
mr.rzici ln frunte. Nu se poate spune cu preciziune cine a
dat ordin pentru aceasti manifestalie, Dar a fost, oare, dar
vreun ordin, sau rorul s-a perrecut flri nici o dispozigie
anume ?
Ln zisa de 16 octombrie (24 venddmiaire), Bonaparte
ajunse la Palis. Directoratului ii ri,mlneau, din acesr moment,
doar trei siptimini de viaqi. Dar nici Barras, pe care-l
agtepta moartea politici, nici acei dintre directori care
aveau si-l ajute pe Bonaparte la ingroparea regimului direc-
torial nu binuiau in acel moment ci deznodimlntul era aga
de aproape gi ci timpul ptni la instaurarea dictaturii mili-
tare tre,buia misurat nu tn slptXmini, ci in zile gi, dupi
pugini vreme, chiar in ore.
Drumul lui Bonaparte de la Fr6jus la. Paris ard"ta clar cd.
era privit ca un ,,salvator" : numai pri,miri solemne, dis-
cursuri entuziaste, iluminalii, manifestalii, delegagii. ln pro-
vincie, triranii 9i origenii ii ieqeau in intimpinare. Ofigerii 9i
soldagii ili salutau entuziagti comandantul. Toate acestt
fapte, toli ace$ti oameni pe care acum, in drum spre Paris,
ii vedea trecind prin faqa ochilor ca printr-un caleidoscop,
nu-i dideau insi siguranga absoluti intr-un succes imediat.
72 73

37. ranti intoarcerea lui Bonaparte, dar.se ingela profr-urd asripra
persoanei acestuia. ,,Ne trebuie o sabie",
'spunea
el, inchipu-
indu-gi cu naivitate ch. Bonaparte va fi numai ,,o sabie..,'iar
el, Sieyls, constructorul unui nou regim, Vom'vedea indatl
la ce rezultate a dus aceasti sperai4; deploi:abili (pentru
Sieydg.
Cit despre Barras, acesie era cLi rotul akfel de om : avea
un trecut deoscbit,gi o rnentalitate dcosebiti de a lui Sieyls.
Era,-desigur, mai intcligenr.decir acesta, chiar qi numai pen-
tru^fapttrl ci nu cra un politician inchipuit qi piiii detsine
ca Sieyls, carc nu cra pui 9i simplu r.rn cgr:ist,' ci r,;r o,:.,r i,r-
amorat cu _vcncr"egic clc proprria-i pcrsolrri, clacl sc porre
spu,ne .astfcl. lrrclriiz-rrc1, scc1,'rtic, libcrtiir, chcfliu, pliir de
vicii, delicvcnt, contc qi ofigcr inrriutc dc revclulic, i,.,o,-,tag-
nard in tinrpul rcvolLrliei, unul clintrc sforerii plrirr;nenteri
carc urziscri cadrul cxtcrior al evcnirlcntclor dirr 9 tl,ernii-
dor, animatorul principal al rcacqiunii thernriclo;:icnr:. ailtor
responsabil al evenimentclor din 18 fructiclor 1.797, Ba*as
era glsit intotdeauna acolo unde era forga, uncle irutca fi
pXrtag- la putere gi profitor al avantajclor ei matcriale. Dar,
sprc deosebire
-de Talleyrand, de exemplu, el gtia si-gi rigte
pe ,o ,,cli'te" chiar gi capul, ata cllm gi l-a riscat inainte de
9
-tlrerrnidor, ciiid- a arganizat. atacul cont{a lui Robespierre ;
gtia.sl .inl'runte fiqig adversarul, aga cum i'a infruntat pe
regalilti la 13 venddmlaire 1795 sau la 18 fructidor 17r;7.
In tinpul dictaturii lui Robespierre el nu sritlrse ascuns ca
un goerecc ghemuit de frici, aga curn fS.cuse Sieyis, carc,
fntrebat d'rpi 9 tl,ermiclor cc a ficut in timpul teroarei, ris-
punsese : ,,Am rlmas in viaqi". Berras, dimpotrivX, singur
igi tliase de mult retragerea. $tiind prea bine cir il ui-Isc
regaligtii gi iacobinii gi cX aceqtia, daci ar tnvingc, nu i-ar
ierta, se purra cu ei fdri rnil5, Era geta si-l ajute pe Boira-
parte, de vreme ce acesta se lntorsese din Egipt, din nefcri-
cire vitr gi nevitilnat. De aceea, in zilele arzYataarc dinai:rtea
evenimenrelor din brumlr, Barras viziti pe Bonaparte, ii
trimise ln secret soli pentnr tratative, incercind totul ca si-gi
asigure un locgor cit mai sus gi cit mai cilduq in viitonrl
reginr.
Dar, foarte curincl, Napoleon se convinse cL Barr;rs nn
putee fi folcsit. Nu ci n-ar fi putnr fi util ; oameni polirici
inteligenli, fini, indrlzneli, ;ircAi nn se gisealr pre:r mulli qi
incl fntr-un post atit de inalt, gi ar fi fost picat s'r.-i treci
74
cu vederea. Dar Barras _se fdcuse, el insugi, de nesuferit. Era
nu nunrai
-urit,. der gi disprctuit. I:urtui.i',i.rusin**.-;;;;;i
pc fa1d, alaceri dubioasc cu fur'izorii strtului'$i ,i;;h,ii;i;
'csfirgitele-
chcf'ri in ocliii ;;r;i;; pt.n"" cilre su,ferearr
c,runr de foame *-
^toalq aceste a f;cisel; ai, grrr",
-;;.
f.i
1:.,::,"'!* al pltrcfacaiei, al
";A"i"i ri-;;;;,"fiilii 'r";;:
lllulul dlreit.:_rrral.
. Dinrpoir.ivi, Bonaparte tl prinri binc pe SieyAs, chiar de
la incep*t._Acesta
".,io
o reputaqie *ri ri*x.^XpJi,"irri*Ji
ri cl cr,r rlircctor. purcr", tr..li,",d'd" p".t." l"i B;;;o;;;;. .;:''lpiuilriiic t.lprcl'r--u, aspccr de ,,lcgelitatc,.. Ii diclu si'luirirzr, rci rf^ c'rir ii diduse Iiri Barr.as, fii'dcX.,n.ot." iI u^
rrcllir s.r sc tolrscrscr crc cl cit'e tirnp ci'pi lo'itura.l. ut"i.
r ot ll! accsic zrrc nrai veliiri le Bonapirtc doi orrnc'i alc
c:iror nnire aveau si.. se lege d. caoieia sa: Talievra"a ,i1:ouchi..
.Bo'ap,rr.tc il cuiro5tce d;' ;;;i,
";.
i;ii;'";ffi :i
ftra ci-r hoq, i;p,l-q.ir, Iipsit de congtiinq.,t. .lai gi ci e lrr lnr;._f ist
^roxrrc
r*rcrrgcn,r. Bo'epartc nu sc irrtioia ci rellevrlnd
cra ur srerc si vindi pe.oriciuc,. deci sc ivea prilcjul qi
"u."cui ; d:rr pentru ei erj clar -cL,
'in
acel
-moment,
nu pe ei ilputcx. r i;:Jc T'aileyrrnd Dircctoraturui, ci ci, di,",iotri"i-
cra drspus sa-r r.indi. lui .Djrcctoratul (pe care, de atif"t. i_a
.rcr'ir aproepc piiii i* ultinra clipi c''rui;irr*;.-;;r*".r1l arricJ rarcr ii Drocriri
'cnnnrirrte indic;rqii prcfioasc, gri-b.i;rd. astfcl muir lucrurir.. c;;;;.;rut''"i"" i'crcclcre cresivir-qiti in i'teligenqe ;i perspicac;r"r.n
^"..riiii
p"iiriU"r, -* .X
hotirirc.r cr cr!-c T;rilei.i.rnd ii propun." serviciile ;"1"'";;pcntr* Boueprrte de burr xugur. De drta accasta. Tallev-
rr'd rrccce dirccr qi pc latJ'i,, ,l,,iba-iui n"""p"r1..'*""'r
tor astiei procedi gi Foucird. lVlinistru al poiiqiei sub Di_
rectoj:'rt) .rcesta se pregxtea si ljungi rninistru al politiei sub
rioIl.li)itrtc, carc era congtient de o particularitate pi.gio"iX
a.iui :.fostr.rl _iacobin gi orn al ,,t.ro.ili;, .or" ,ror"r. moartea
lui.Luciovic al XVI-lea,
",0""
.oiui J;;i";;; f;r-;;;;il;;;;;:ririi Bourbonilor, c"-ea ce ere.
"_s;r*;il ,"fi;i*;;-;'iT;va trida
'oul stioin in numcle giurboniior. N;p;td i;;iiscrr.iciilc lui Fo'ciri. L* ;iudri I";,;;;'nancla, sr rurnr-zori ii ofcrcau dcschis bani. Banch;r"r a;rt";ti ,"rJ air..:idrti Ia,dispozilie 500.000 fr"ri.i.- V;it*;T-;;fi";";;
deocrnrdltl absolut nirnic impotriva accstui geit _ intr_o
acliunc atit de grea banii puteau fi de folos.
fn cur.snl acesror trei siptlmini gi jumltate de fierbere _
timpul dintre sosirea la paris 9i loviiura de stat _ Bona-

38. parte fu ciutat de rnulte persoane li ficu in priviirga lor
observagii prelioase pentru mai ttrziu. Tururor (cu cxcepii;r
lui Talleyrand) li se p5rea ci acesr srrilucit ostag gi minuitor
de sabie, care la 30 de ani cigtigase atitea bitilii, cucerise
atltea cetXli gi eclipsase pe toli generalii, nu se prea price-
pea in treburilc politice gi civile gi cI ar putea fi condus cr-r
succes. Ptni la dcznodimint, to[i cei care au stat de vorbl
cu Bonaparte, precLun gi cci ce l-au ajutat in aceste zile dina-
intea loviturii cJc sti'rt, gi l-au inchipuit cu torul altfel decit
era in realitatc. l)c fapr, chiar el a ficut tot ce i-a stat in
putinli in accstc sipti'rnrini prinrcjclioasc ca si fie luat dr:epr
altul. Nu i-i'rr fi fost dc folos si-gi aratc ghctrcle clc leu ina-
intc de vrcn're. Mctoda pc cxrc o nrai cxpcriurcntasc
- de a
afiga simplitatc, franchcqi gi sinccritatc, de a pirca oarecum
lipsit de ingeniozitatc, nrirginit chi;rr
- mctoda accAsta a
folosit-o din plin in tot cnrsul primci jumltigi a lui brunar
1799, Si i-a reugit. Viitorii sclavi vcdeau in viitorul stlpirr o
unealti intimplitoare, potriviti, Ei nici nu-gi ascundcau
aceste ginduri. Iar Bonaparte gtia ci acestea erau ultimelc
z-ile in care oamenii mai puteau vorbi cu el de la egal ia
egal gi mai gtia cit e de important ca, deocamdati, si nll tre-
zeasc;" binuieli. Dar, ca intotdeauna, el riminea qi aci cornan-
dantul-gef, acela carc di directivele generale pentnl acliunea
ce urmeazi si inceapi. Se comporti cu atita dibicie in cr.rrsrii
acestor slptlmini de pregdtire, incit nu nnmai armata, ci,
in primele lromente, gi muncitorii din suburbii considerari
evenimentele petrccute ca o lovituri dc stirt dc stinga, sortiti
si salveze republica de primejdia rcgrllist:.. ,,Generalul Ven-
ddr-niairc s-a intors din Egipt ca si. salr',:z-c inci o d;rtI repu-
blica"
- ata se spunea (Ei Bonaparte se striduise si-gi creeze
aceasti legendi atit inainte, cit gi dupi lovitura de stat).
Lovitura de stat, care i-a adus lui Bonapartc puterea neli-
mitatl, e numitl in mod obignuit, pentru prescurtare, lovi-
mra din 18 bmmar (9 noiembrie). In realitate, 18 brunar
a marcat doar tnceputul acgiunii : momentul dccisiv insi a
avut loc a doua zi,la19 brumar, adici la 10 noiembrie 1'799.
Acgiunea a fost foarte mult ugurati nu numai de faptul
ci doi dintre directori
- Siey€s gi Roger Dticos
- erau tn
joc, dar Ei fiindci al treilea director gi al patrulea
- Gohier
9i it4oulin
- i;i pierduseri de tot capul, fiind repede ingelali
de subtilul qi foarte vicleanul Fouch6, care era hotlrit si ci;-
tige, prin iovitura de stat ce se pregitea, portofoliul de
/U
mrnistfu al poliliei. Riminea Barrras. El se rningiia insi cu
speranta cI. nimic nu se rra putea face fd,rd, eI qi.-era hotirtt
si rdnrini la tactica aqteptliii. In Consiliul ceior cinci sute
qi in Con.iliul Birrtnilor, mulgi deputagi influenli presim-
1e_au .conspiralia. Unii gtiau chiar ii despre ce era
^vorba.
Mulgi, insi, negtiind nimic precis, ri-potizan cu ea, creztnd
ci, totul avca sI se rcduci mai .uiind la schimb;iri de
pefsoane.
fiI
Rolurile nu au fosc definitiv distribuite decir in ajunul
evcnimentelor. Acgiunea a inceput in dimineala lui i8-bru-
nrar. lnc5. de la 6 dimineaga, casa lui Bonaparte gi strada
vecini. tncepuseri sL se umple de generali qi
^ofiteri.
l,n ziua
aceea, garnizoan Parisului numXra Z 000 de oameni, pe care
Bonap-arte se putea sprijini fird. rezerve, gi aproape 1500 de
soldaqi
- garda speciali a Directoratului qi a ielor doui
aduqXl! legislative
- Consiliul celor cinci iute i Consiliul
Bitrinilor. Nu exista nici un motiv si se creadi cl garda spe-
ciali s-ar opune- lui Bonaparre ctr armele. $i totugi, incl^de
la inceput era de cea mai mare irnportanli si fie'carntrflat
adeviratul caracter al acAiunii, pentru ca in momentul jeci-
Itv. r-" nu se-dea posibilitate iacobinilor, adici sringii Consi-
liului celor cinci sute, si cheme pe soldagi ,,la salva"rea repu-
blicii". In acesr scop, totul fu orinduit
'fn
aqa fel, incit^ sI
reiasi ci tnsegi corpurile legiuitoare tl cheami pe Bonaparte
la putere. Dupi ce, in dimineaqa acelei zile, aduni in
'furul
siu pe generalii de care era absolut sigur (pe Murat gi Le-
clerc, cisltorili cu surorile sale, pe Macdonald, Bernadotte
9i pe alli cigiva) 9i numerogi ofigeri invitaqi de el, le aduse
la cunogtingi ci venise ziua ca ,,republica si fie salvati..
Generalii 9i ofilerii garantard. ro[i penrru trupele lor. lmore-
jurul casei lui Bonapa,rte se orinduiau acum coloane de sol-
daqi. Bonaparte era in agteptarea decretului pe care amicii
9i agenlii sii il treceau in acel momenr prin Consiliul Bitrt-
nilor reunit ln grabi.
Cum Consiliul Bitrinilor era compus tn mare parte din
reprezentanfi ai burgheziei mari li mijlocii, un oarecare
Cornet
- om devotat al lui Bonaparte
- vorbi de un ,,tn-
grozitor cornplot al terorigtilor", de apropiata nimicire a

39. repuirlicii. dc' rilii ce sralr ga-r;1 si o ciopirgearsct etc. Aci:ste
fraze cegoase 5i risunitoe.e, firi si coricretiz eze ceva, {iii
sL nnmeascl pc cine.,'a, se terminau crr propunerea de a sc
r-ota- irnciiat r.in decrcr, clupii car.e, in pri-ul rind, gedirilcle
Consiiiului Bitrinilor_ ;i ale Consiliului-celor cinci
-sritc
(care
nici nu fiisese consultat) erau murnte ir Saint-Cloud ior.5-
gel
.afiat.la ciqiva kiicmetri de capitali), irr iu al doilca i?ncj,
sc lncredinia generalului Bonaparte, care cra numit .orl,"rr-
dant al tutrij:o.r forqelor aimats ciin Paris qi iinprrejurir.ni, sa_r-
cina de a ilibusi ,,lngrozitori;1 conpiot". Dccrctul fu vliat
tn grabi gi c{c citre acci carc-i cuno$tei1u rostul, gi cL_' c;rtrc
acei pentru care el era o silrprizir. I.ilncni nu in.lrizr.,i s,'r se
opuni. Dccretr"rl fu rrlns,nis' rrumaicl.cit lui Ilor:ap:rrtc.
De ce avc.r Bonlpr"rtc r)cvoic sri niutc le Saiirt-Cloucl ccle
doui aduniri lcgitiitoarc irrainrc clc a lc sugruma ? Aici in-
tervenealr anlintiri gi inrpi'csii dilr rnarii .ani ai_ rcvolulici. li
menoria accstei gcneralii reiirviau clipclc tcribilc de odini-
oarS_, cind muncitorii din. suburbii, rnasclc plcbce riportau
imediat oricirei violenle, cind in fatra amenilqirii cu impri;-
tierea replezent;rnlilor popcniiui rXsunau cuvintele accstora :
,,Ducegi-vi gi spuneqi stipinului vostru cI 'noi sinten aci i.ryi1l
voinla poporuhii gi ci nu vorn iegi decir prin forla baione-
telor", monrcntele cind st5-pinul nlr inclriznise si trimiti.
baionetele si cind baionctele se inrorse:cri inrpotriva Bastilici.
Toqi ?gi affintesu cum poporul pusese crpit unei n.ron:rhii
ce durase un milciriu gi jurrritate ; cur11 gii.onciinii fnsr-,:;grir
zdrobigi ; cul1r, pcntm o ultinrli oar:'r, in pr,lirial 1795, po-
por;-il plimbasc in virfLri sulilci capr.rl unui mcrlJ;ru al Cin-
veniiei thern-ri'-loricne gi-l aritasc cr:lorla1!i rncmbri incrcme-
nili de groaz:r... Cu toate ci Bonrparrc era sigr,tr clc siue,
pentru ceca ce hotirlsc ci si indeplinc;rsci i sc p.=,rc;r_ trtr.rlt
mai puiin inoi:ensiv Pari"'ri1 ciecit n:ica localit;rr.e, u:trle siii-
gnra clldire mai imporrantLi era pal;,tul
- u11.! ciirr re;c,iin-
lele fogtili,r rcgi ai Franlei.
Inceputul aciiunii sc desfiqr.tri, inrocrrai age cum voisc
Bonaparte : ficli';nea lcgalitl"lii er3 respsciati gi, bazat pe
decrcr, el insu;i declari trupelcr ci, inceptncl din acel n-ro-
ment, eic se giseall sub comandalrenflii siu Ei trebriilu si
,,insoqeascl" la Saint-Cloud cele dorrir consiiii.
Conduse rnai inr:ii trupele ia paletui Tuileries, urrde Con-
siiiril Bitrlnilor tocrnai linca ;eclin1i. DLrp;i ce inccrjurl pa-
78
latul, i'trl in sala adruririi. insolir_ de ciqir.;r aghiota'qi. Nici
,,llil.l:.,.1,'c1 t'yOl.i.accst episod, 'N"i"ol.on n-a gtinr si vor-Dcri::';-r
-i'r pLrLrlic (dccit .n'rnai sordaqiror). norr'i .ir.""
'.""-
'intc <lestul cc lip:ite de gir. c"i-pi"r.nEi au 1i'trr rnintc
r1cc.lsti frrz.I :.,.Triui uren^.,-'" r"p"frfLi"l;;il:;";";: Tiil;_t:-,t(',
. pe cg.rlitrtc, pe s,.intc.l"
^prin.ipii
"tl
-r.pr.i*ii_i.i
popr:ir':c... O r-orn A.ca,. va- jur accasta.,, Dar, i,; ;;;i;;'-rrie1lt, rr niai cra
'orba
de cfeitc oratori.". t"-n.*;r;;;;;;si a,.r.ugcasci, pelrrru rnult timp,
"r;"
;i;;il;;i";;ril;";;;;,crrc jircrsc i.irr rol atit de *ii" in Fra,.,qJ,..*,1"i;"^_rl-.
I)upa accca Bouaparrc. iegi in rrri.U. a"*
^flr"f;;i^#;;:
grrcla ti'iipclor ad'se d" Ll,-1"r"-i-rltrrr cu o furtu'i cle
nciai-.ragii. i' acest mome't
""u
io.-a-*ui sce'i nea;teptati.
Un oarecarc Bottot se apropie a, Aorinporte. .Era trimis de
ciire Barras, care se,j,1tia.io"rt"
".liiriq'tif
d; i"p,J;'tr;;
'u fusc.ie che*ar d,: Napole,rn. v;r-inau_i; ;;;;i;,i ;rli"ric* o voce de tuner, :rdresind'-i_se ca unui ;-;;;;;;;;;r";"b;:r('ctoi'itiriili : ,,Cc eii fic..t din Franqa p"."r" cu -_eln llsar_,.r
lnrr-o st;1rc ltrt de sirih.lcitolre ? Am instirtrilt pacca sigilsesc rirzboi ! V-arn.lisat milioarr.le-1i,, ftniio iirr.|i;;.J;a.ciirn decir'rizeric. 9i_-legi pridarnice r rr-o*"-tir";"rl;r;r;qi gi.sesc i'fringeri !
'Unie
uint ."i-ido.cco de i;;,,.;;i ;;citlr'-r gtr', c. catc rnr.impirqir gloria ? Sint rnorti-i:; R;;.;iapoi ci cl
'oia
o rcp'blici iirteineieix p. ,,.s"liiil;, ,;;;l;:lil'q11,1sg civili qi tolcranll politic;;.
---
'
" ,Pjl.ftor..ltril, adici purcrea cxccutivi suprcrrri. a rcpub[cii.
ru trchrcixt tira'ici o grcrrratc, firx si fi fost'evoic .i .in.u"si fie or,orit sau arcsiit. Sieyds qi n"g* Duco, ;;;l;;;,rr:plot. Vizind ci totul *e pierd'i, G;ii;, $i Mo;ii,;;;;;;;armata Ia Sai*t-Cioucl._ Rimi'e" B*r.*r. B;;p;;;;li',r;;il;;in grabi pe" Talicyra'd sprc
"-l ,,.onn:ii !.., ,t ,.,r",n.; J;i:sre pe loc. lnteleeind. ci Bonaparte era hotirit si, se lipseascl
de cl, Barres icrn]ri i*dati .;; ;; i,l ..."", arp; .""a..i"]rase ci vrea si se retragr cu rorul din viaia-pliiri.;-ri'r;.g {.u.1 la o propricr"t"'* ," ,p." ; ;" a;;;"i"'iirirr.lviclii de la q*ri.
-o
cscortL cie dragoniit-t"r"ii ,;"",";il:".i;
sprc noua sa. rcgedinll. Dupi cc inqclase pin;
"ii,n.i
';;"r"*
ces pe toatx. lumea, Barras fu ineerat Ei
"t
i* ti"Jii-i ir-fui?iisccna politicX penfru totdeauna-
Astfel fu lichidat Directoratul. La 1g brumar, seara, ches_
torii ambelor adunrri legiuiroare erau la sainr-cloud. il*'ilsi fie lichidate-9i-"..rt"' dou; aduuri.-in.oniurate de srena-
ctle'1, Irusarrr gi dr;rgouii lui Bonaparte, Consilirl celor"cinci
79

40. sute gi Consiliul BXtrinilor se gXseau in intregime in miinile
sale. Dar el voia s5. conduci lucrurile tn aga fel, inctt cele cioui
aduniri s[ recunoasci ele insele inutilitatea lor, si se cleclare
dizolvate 9i si-i treacl lui puterea. Stin:iinqa aceasta cie a-gi
realiza planul pistrind formele legaiitiqii nu era de loc ceva
propriu firii lui. Dar, de data aceasta, nu ptltea si fie absolut
sigur ce ptni Ia sfirgit nu s-ar produce oarecare ttrlburiri
printre soldagi, confuzie sau nchotirirc, daci s-ar fi vorbit de
la tnceput, pe fa1i, de inlitr.rrarea constituiiei prin violenli.
Trebuii, deci, si se lucrezc cu mijloace paqnice atit timp cit
lucrul acesta putea si grlbeasci gi si ugr.rrczc actriLrr.rca. I)oar
in cazul ,ci pe cale pagnici llu s-ar fi ajturs la scop, atltuci
-dar nnmai atunci !
- s-ar fi rccurs la baioncte. 30.000 dintre
eama,razii de arme ai ltri Bonapilrtc sc girscau ln E,gipt, unde
ocupau aceasti 1ari. Soldalii pc carc ii avea acum lingi el ntt
ficuseri togi campania din Italia. T'rebuia deci si nu uite ci
are de-a face gi cu oameni care nu-l clulogteau personal gi pe
care nici el nu-i cuno$tea inci.
Ordinele de migcare a trupelor intre Paris gi Saint-Cloud
fuseserl date de Bonaparte gi executate dis-de-dimineaid.Pari-
zienii priveatr curiogi trecerea acestor batalioane gi cortegiul
nesfirgit de trlsuri gi pietoni ce se scLlrgea din capitali spre
Saint-Cloud. Despre rnuncitorii din suburbii se raporta ci
lucrau ca de obicei ; din partea lor nr.r se observa nici un semn
de tulburare. Ici, colo, in cartierele centrale risnnau strigdte :
,,Viae Bonaparte !" t, dar, in general, popr"rlatia era mai de-
grabi in a$teptare..Nu toli deputalii crau la Saint-Cloud in
zrva aceea; cea mar mare parte igi aminaserS. plecarea pen'iiru
ziua de 19, pentru care de fapt fusescrir convoc;rgi ;;i in care
trebuia si aibl loc prima gedin1l.
La inceputul ztlei a doua, 9i ultima, a loviturii de stat,
Bonaparte avu unele terncri destul de serioase. Desigur, inci
din seara lui 18 brumar, din cele trei insticulii supremc, doui
fuseseri lichidate : Directoratul nu mai exista, iar Consiliui
Bitrinilor era acum doar un instrument ascultitor, gata si se
dizolve singur. Dar mai riminea in picioare adunarea repre-
zentangilor poporului, adici Consiliul celor cinci sute. $i
aproximativ 200 de scaune ale acestei aduniri erau ocupate
de iacobini, membri ai fostei Uniuni a prietenilor libertilii qi
egalitilii, dizolvatd, de Sieyls. De buni seami, mulli dintre
ei erau gata sd. se vindi pentru un blid de linte, sau si se
supu'I de fricii ; dar erau pri'tre ei gi alt soi de oa'reiri ;
rlmiqile ale..rnarilor furtuni revolulionare, oameni p.rrtru ."i.luarea Ba-stiliei, risturnarea monirhiei, iupt" .oi,tr" traJX-
torilor, ,,libertatea, egalitatea sau nroartei,. nu
"r"u
.rroib.
goale.- Unii dinrre acegtia nu tjneau prea rnult nici la viala
ior, nici la a altora. 4qqlo unde se pb"t", spr.ureau .i, ti.anii
trebuie nimicigi prin ghilotini ; unde^nu se poare
- cu prlm-
nalul lui Brutns.
ln tot cursul zilei dc 18 bnrrner, grupul de stinga (iaco-
binii).sc. sfituiseri. in gedinge secrete."I.{.r qtiau .""re'in.X.
Agcrrqii lui Borrlpertc
- cici accsta iqi lvea spionii lui si in
acest grup
- nu inccteu dc a-i dcri"rtr, afirnrini cX cra vorba
nu de mS.suri col-ltra lor, ci numai de lupti impotriva per.i-
col'lui regalist. Iacobinii ascuhau, credeau gi n' irea .i",i"o",
iar cirrd, i' dinrirrcaga lui 19 brurrrnr, i.rrrI i,, ,.di"iX i,palatui din Saint-Cloucl, crau stipiuili de .lczoricrrr;;.' i;ciqiva dintre ei insi fierbea minia din ce'in ce mai tare.
lrr dimirrc.rqr aceca (i9 brunrar), gencr;rlul Bonapart" u"ni
de la Paris la Saint-Cloud intr-o r;is;ri deschisi, .r.o.t"tl d.
cavaierie. in urmi veneau apropiagii sii. Sosit aci, el afll cX
numerogi cfepu.talj din Consiliul celor cir.rci sute igi manifes-
taseri deschis i'dig'erea le vedcrea Palatirlui i,rctrrjurat dc
atirea _
trupe ; ci crau foartc revoltali dc accasti strirnutare
absurdi.,_neagteptati gi de netnleles a-qedingelor de la paris in
,,satu1" Saint-Cloud (aga numeau ei acest oiigcl) gi ci vorbeau
deschis c5. a_cnm iqi.dau perfcct de bine ,.",oi i.'i"t.n1iii" iui
R.onaparte. I se rnai aduse la cunoptingi ci il
'r.rmesc
cri'rinal,
tiran gi, mai ales, tilhar.. Aceste gtiri tL alanlari. t...u tiup.L.
in revisti gi rimase rnulqulnit.
_
La ora unu dupi-auriazi, in palatul Sair-rt-Clouc{, ccle doui.
Adu'iri igi deschideau gedi.*qeie in sili deosebitc. l. camerele
vecine, Bonaparte gi apropiaqii sii agteptau ca, inainte de a se
dizolva, consiliile si votcze decrctele necesare, prin carc se
i'credinla general'lui Bo'aparte elaborarea unei'oi consri-
tugii. Dar orele rreceau gi nici mXcar Consiliul Bitrinilor nu
se hotira. lncepuse chiar gi aci si se rnanifeste un fel de con-
fuzie gi o_ doringi tinie de impotrivire sfioasi la acqiunea
ilegali ce fusese pusi la cale. Era inceputui unei seri de noiem-
brie. Bonaparte trebuia si se hotirasci pentru o aciiune ime-
diati; altfel, totul risca si, egueze. La ori 4 int"rd, brusc in sala
unde ginea gcdingi Consiliul BXtriniior. In miilocul unei liniiti
de moarte, el rosti un discurs rrlai confuz gi mai incurcat ca
Ir
B180

41. cel din ajun. Voia sI si>ur:I cit cere lioti'rriri rairide, cL ei lc-:r
venit in ajutor ca s5-i salvcze cle primejdii, cI unii tl ,,c:,uic-irr-
niazir amintind de Cezar ,si de Cr"omv,'ell", ci, <ilr.potri-r;i, ci
vrea sI salveze Jibertatea, ci gr-lvemr.ll acliirl nu mai cxisti.
,,Eu nu slnt un intrigant, mi cunoagteli. Daci se va dovecli
ci. sint un perriid, sX. iili cL1 toqii Brurus." in fclui ecesra ei ii
invita si-i irrjurrghic, cllcd, r"a arc:r,..1 l,r- r'i.ria republicii.
Inc.-puri protcirc, r'occl ii iu lc,rpcrir.i. lll oi-ofcrt errrcuinliri.
rean-rinti cI dispunca de forgi :rrmlri 9i icai din sali firl si
fi obginut ccea ce dorca, arlici.lccrctLrl c'rrc sL-i transmiti
lui putcrea. Lr-rcnrrile luau o intorsituri ucirliig,,11. ln curind
aveau_ si mear:gi ;i mei rirrr : trcbuia si dcr crplicaqii in faqa
Consiliulr-ri cclor cinci sutc, urrrlc, prirrtrc irr.cobini, rc putea
gi.si^ m.ult nrai ugor un iutiri',rclr rrl lui IJrr.rtLrs. Ciqiva grcna-
dicri il unnrlu. f)rr crrri.r prcil pLrlini sprc a-l apira le un
evcntual atac clirr pxrtca clcputi'rqiior. ,i lucrul- ace sta era
foarte, forritc posibil. Prirrrrc allii il urura ;i gcrrcraiul Auge-
rearl, carc fusese sub ordinele sale in timpul iuccririi Itaiiei.
ln;rinte de a intr:r. ln sali, chiar tn faqa- ugii, Ilon;rparte se
into;irse brusc spre el gi-i spuse : ,,Augcrea.u, 1i-aduci aminte
de Arcole ?" Ficea aluz-ie la clipcle
-
primejdioase, cind se
avilrtase pc podul de la Arcole, cu un itindard in minI, sub
plorria rnitraliilor ai-rstricce. $i, irrtr-adevir, sitriagia era
illiiucitva asem.lniitoare. Deschise uga gi apirLi in prag. Stri-
g;rte pirtcrnice dc indigriare, de furie qi'miiric il intinrJinari:
,Jos c'-r tiiharul ! Jos cu tiranul ! Afrri dirr lege ! Irnediat si
fie pus in afara legii !" Un grup de dcputeqi se repczir:i asu-
pr.a lui. _Citc.va miini se intindeau sp.e .1 l fu lprrcjt dc g'_lt€'r.
Ciqiva tncerc;rri si-i punl mlna-n git. Un dcputar ii
'irinti
cu toati puterca un prillll1 in umir. NIic, pe atunci incl slatr
(niciodati el nu s-a distins prin forji fizici), nervos, avind
uneori criz.e dc nervi vecine cu epilepsia, Bonaparte era pe
jumitr.te strivit de citre deputalii iritaqi. Cigiva grenadieri
reuqirS. si faci cerc in jurul lui gi si-l scoati afarl din sali
biniqor gifonat. Indignagi, deputalii rrecuri la locr.rrile lor gi
cerurl cu striglte de minie punerca lui Bonaparte in afara
legii.
ln,ziua accea, Consiliul celor cinci sute era prezidat de
citre-fratele L"ri Napoleon, Lucien, care ficea gi el parte din
complot Aceasti imprejurare veni mult 1n ajutorul acqiunii:
revenindu-$i dupl scena groaznicI din sala Consiliului, Bona-
parte hotirt in mod irevocabil imprigtierea deputrrqilor prin
for!.{. Dar, incercit
'rai
i*tii,sl-gi scoa-lX tratele cli* sa-lX,, ccea
cc ii_ reugi firi grcurarc. Ciiri Lti.-.ien B,;nr-Lra.i.rc f,r'lirr;;
lratele sin,.accsr;r ii ceru sx se aclrcsczc trup.io, in calitrtia
sa de pregcdirrre, si.lc aducl_ la cu*ogtinq,i cr viala t.f;i;'i;;s-ar afla.ir i-:rinr,:jdic ai sii lc roage ,,sL .liir..eic ,,Lj;;ir,.,;;;
adu'i.'r" de ,,o mini de turbatri,.. Ultimeie i*doieii _ ciaci
cJc mei existau i* congtiinge soldrrlilor
- c'privirc ra lcc,lii-
tatcr. accrrci
.
a,:1iuni picrirX. i,rr ropotril tolrclor, grcnadic,-ii,
condugr dc Mr:rat, pitrunscri in pas alcrgitor in p1lat.
. , Dr-'pi sprr-sclc rnertorilor oc.'l.rri, i* "ti'rp
cc
'ropotul
de
to.Lrc sc rpr.pir., print.c clcputnqi sc ridicer.r"i v..rci ccririd inruo-
trrvrre pi'I la nrolirrc. ugilc sc dcschiscri I.".r'g. Grcnadic'rii.
cr't arnrclc i:r c''rpririrc, prrrlriscri l' s;rli li,'i'trln,t,iJ-ioi
in pas alcrgltor, insi in diferite direcqii, goliri inciperea
foerte _repcdc. Zgi:rnotul tobelor acopcrca
'toiirl.
Drputatii o
luar5. la f'gi. Urrii f.geau pc u9i i mulli dcschicic;u
'saLr
sprrgcrtr _ferestrele gi sircau in c.rrc.-sccna rLl d''tr,"t
"r"i -ulide trei pinir I:r cinci minute. se dxduse ordi' si
'u
se ucidr
gr s5. nr.r se arcsrezc. Odeti.sclpeqi, pc u;i slu prin fercstrc,
rnenrbrii Consilir-rlui celor cinci'rui. i" tt'iziri t"i""jri"ii- Ji
tru,pg c_ale verle.lu spre palat din toate plrqile. Vocea-de iunet
a lui Murer, carc acoperi pentrrl o iUpl ropotul tobelor,
comanda grenadieriiot I ,,Ij sl-mi dati'afartr' toati l.r-.1
aceasta !" Mulqi dintrc ci _- o qtim din aniintirile lor
- nr.r
au putut si uite toatX via{a rXsunetul acestei voci.
. Bona.parte mai avu o idee, probabil sngerlri de cXtre fra-
tele siu Lucie'. El ordoni soldigilor s:i priiid; p" .ifir- ii"ir"fugari ei si-i a4_gcl la oal;rr. Apoi httnri-.ri 1i"k- ;,r-;i- ;
,,Eedingi a Consiliului cclor cinci sute.. spre a ic orciona- si
vot'eze decietul asrpr.! co's,lat'lui. lnspii'rintaqi, udaqi cre
ploaie, r'ebegigi de frig, ciqiva dcpi.rtagi friri op;rigi
- .,rrii p.
drtrm, aiiii prin han'uri
- qi condugi la palat, u,-,.{. e"ec,",t;r.:i
numaidecit tot ce li se ceru. Apoi furi lisagi sI plece in prce ;
votaseri. gi propria lor dizolvarc'.
Seara, intr-una din siliie slab lunrinate ale pal:rtr-rlui din
Saint-Cloud, Consiliul Bitrinilor vora gi el, firi dezbateri,
tra decret conform clruia puterca ti.ecea in miinile a trei
persoane, numite consuli. Bonaparte, Sieyls 9i Roger Dncos
erau numiqi in acestc funcaiuni. Ilonaparte considera cL tn
acest moment inci nu era nimerit si devinl, formal, stipin
unic. Dar, chiar din acel moment, era liotXrit ca, in fapt,
consulatul siu s5. fie o di*aturi in rcguli. El mai gria prea
B36r

42. bine ci cei.doi colegi ai sj.i nu vot juca nici un rol gi ci singura
ccoscbrrc drntre er este aceca ci mlrginitul Roger Ducos era
di*airrtc convins de accst lucru, in timp ce pro?'ndul Sicv},s
nu-l blnuia inci, drr avea sI-l simtl in'curind.
Franga. era
.la picioarele lui Bonaparte. La orele doui din
noapte,_cei trei consuli depuneau jtrrimintul de credingi faqi
de republicl. Tirzir-r, itr noipte, Boriaparte plrisea SairrtlCto.iJ
perltru a se lntoarce la Piris. Il irisolea- Bourrienne. IJona-
parte.era posonrorit 5i pini lr Peris nu scoase aproapc nici
o vorbX.
Ca.pitolul V
PRIMII PASI DICTATOR,ULUI
1799-1800
I
Din rlomentul in care, la Saint-C1or-rd, ln acea seard. a
lui 19 brumar, Murat raporta lui Napoleon ci totul merge
bine gi ci sala Consilitrlui celor cinci sute este goaii, generalul
Bonaparte deveni pentru o perioadi de 15 ani stipinul absolut
al poporului francez. Faptul ci in primii cinci ani ai acestei
perioade Napoleon se intitula prim-consul, iar ln ultimii zece
ani impirat gi ci la lnceput Franga se nulnea republici, iar
apoi imperiu, nu schimbi, in fond, ctr nimic nici baza de
clas5 a regirnului, nici natura dictaturii militare napolconiene.
r fost o dictaturi instauratl de burghezia contrarer.oluqionari,
de acea burghezie care, dup[ ce, in.goana ei dupi imboglgire,
aduscse Frauga aproapc dc picire gi inlelescsc lucrul acesta,'si-a
pierdut cumpitul gi, ,,pierzindu-gi incrcdcrea trr proprie-i
'ce-
pacitate politicii", a ajuns la concluzia c:i. nurnai prin inibu-
liree democratisnrului revoluliouar, numai sr.rb ocrotirea unei
guverniri alrtoritare, fie ea chiar tiranici, fie chiar qi in mina
teribilului Napoleon, cu condiqia si. fie tarc, de nezdruncinat
- nLrmai sub o astfel dc guvernare societatea burghezi se
poate dezvolta firi piedici qi poate asigr.rra libera circulalie
a capitalului particular.
Bonaparte gi-a insugit aceste principii ale viitorr-rlui stat
qi a folosit toati for[a talentuiui siu in direclia promovXrii
lor. ln primul rind, fnsI, a folosit din plin toate posibilit5lile
ce i-au stat la tndemini ca se se impuni ca stXpin autocrat al
noului stat. Napoleon a desfiinat, a creat gi a modificat insti-
ttrgiile statului, dar sensul Ei qelul lor au rilnas absolut aceleaqi :
ele trebuiau si transforme aparatul de stat intr-o uuealtX care
sI aduci l,r inclcplinirc o unici voingi snpremi.
AI
B5

43. D;rci insl rolrc. accsrc riqi,_rni poiiric-,.rlc ir,i ir:rr.rl..rrr
1,lillt.dr*p1.,[iutir, firraii.srabilirca 9i .u,.,roiiJ,i..,i tl, i.;,i ,i",
1_o_tot,1!",
rnr;lolcclc.intrcbi;iugatc Icnrnr I ati;ige ,lrc;rsli ii;r::icrar clrl cclc nral rrrlc.tc. I'catcgori.r uiror a*ifcl <ic'.,i:l,r,r..r
in"reu gi cliplonrr,qir, eptittidin."'.1. ., .ol,r;",,i-__'"1; j.;,1.i_
tAree m.oui*rtLrlrri piicirric
- ll corirpron.'ir'',.i,.r. * i,r.:rr.,;,
1.r-,rt't'1,, ciin.lcrrercr cic a a5tcpte qi dc I AvcA ribdarc. Cu
lt]t]pir-,,-lll,:,1'.r_llcoir
;'nccprr-l s;i plardI <lin capacitatc:r de a ribd;r,d:rr in DLrrrri lrri ei {lr,rr.ernirii o avca din plin.
,,Mi f;rc cind vulpc,.cind lcrr. Tot ,....itJ ,rur.crnirii stiln a.'sti cind t'cbuic si iii tirra.*,,.ii,r" -* sjlri*cr1 Nairoreor.
Accsr ap.rr.rr .rl .irr.,-,i
'rr(,r.i
(lc ,,., ..,,,1r,.'ii),..,.,
";,Lr*"i
cr'irr'lr sc pritr'.1 lrr:r.i lrirrc rrrrci rr;rrrr,rr-lrii .rlrs.lLrte,
"
f"r, l'ra"idc,I'{epolcrr^ irr .'rrii c,;-';,,i,.,;,;i..;i." ii,,r..,r,,,,tc cirrc s-au sr-rc-
ccCat ir l;rnrrr,r r{i. ri.rirrrl t,,i frf.,ir,,f.ol, r.,i,,I l,r'r.;t,,t.;;;".;.:cr cxccpqia (tt,:irr:rrii ,il'r'r;"';.."'i,; '",;;;,,',i
:t'l;,i''"'.-i'rlil,li;t;accst aparal dnr r.i-au.con.simqit
'ici rlricar ,:-t ,-'oaiti'...'"'"De alrfel. ri,-i numai rcformelc
".it.t.,i,.r;rrr.rrr.,"
ni.*orl"-,,, t,,;
corrsul au sttririt i;rtottrc..'.una (si .o"ri,r"i r.i' .,rr"."r#)"#;J,jz-iasrrrul ideolosilor L.,ur;lhezi ji; F;;;;;" .sr..dc erur.cr; accatiaadmirx dc aseinc,rca .r.i...,
"..r".'."t".ritr cc gara'tcazi ri-ni;tita imbog:iqirc in coi'erg, i; i,r;r;i;; iirrr-un cuvint. sisre_
niAtlzArca, cl.-rrificarea $i rransprrircrca in .__iir^r.""'r;; ;";formar obiectul aceror .i"rrtiq.'jl,r';;rl;i. cxrora marc3 L1,,ir-
S.h-ezig a fr?irt gi a sugr:r:rnat cu atirir stre,i'qi
"r;..i.f"".,,..-riri ale anuhii 1789 ;i:rle aniloi .,.n-lXtoir.
Iicl'-il cor-rstructi' al lui Nlpolcon ca ,,crcAtor". al fornrc-
lor extcr!oarc ale sriprasr*r*rr;'ii sratalc proprii ar*uii";
ecor.romice a burgheziei s-a ml'ifestat u.rai rrlcs'i'
",rii
c;;;;;;:
latului, gi accasta i-a adus o rrriagi pop'l;rritete ,,u ,ru',-;"in
prin-rii.a'i ai guvernirii, ci gi i' ochii accior isrorici b";;ir.;i
de mai tbziu, care reflecri co'cep;iile clasei .,i.torioar..-
- '
Iatr cum, u' ge*eral i' virsti de 30 arri, care pi'x at,nci
nu se i'deletnicise
'iciodati cr akce'a in afari'd. rtrtoi,
c.ceritorul Italici qi Egiptului, nimicind di'tr-o si,rgu.i lovi-
tu_rX. guvcrnul legal al republicii, se vXzn, i,, seari zilei de
.19
brumar, stipin al uneia din cele rnai mari prr.ri ai"
Fur?01,
putcre pe care in acel momenr el nu o .rrrogr." in
f.ond dc loc ai pc care nici nu avuscsc timpul si o cunoascl.
Accasti qari avea un
_miieniu gi jumitate de viaql irr".i.;,
socotind nurnai de la
.Clovis. Revoluqia a nimicit .i,, ,"g"i ;;diin'isc u. rnilc'ir.r ;i jrinritate, rirst'rniircl t"toda-rr ri'"rr"-
B6
iluirea feuciali, gi monarhie ieg,iri de ea. Locul acesteiil l-l
luat republica gi iati cI un nobil corsican, general in scrvicir.rl
acestei republici, rlstoernL la rindul sXu'c6nducerea republi-
cani gi devine stipin autocrat. Avea in fagi munii de
-sfiri-
mlturi ale vechir.rlui legim, grimezi imense de materi.ale noi
date la iveali de revolLriie, foarte multe lucruri lncepute gi
neterminate, fncepr.rre 9i pirisite, incepute gi retrase. Era uir
haos, o fierbcre.
ln ce-.pri,.'c;te situalia externS, primul consul gisea 9i aici
o sir-rc clin cele mai complicate gi mai pline dc prirncldii. ln
tinrp c.e_el..clrc-erea Egiplul, a doua cciliqie eur6peani relua
Fra'1ei Itaiia. Margul h.ri s*vorov nimicise roadeli
'ictoriilorIiri Ilonapargg di1 anii 1796-1797. Este adevirar cI dupX,
trcccrea Alpilor, Suvorov n-a mai avut forqi gi rnijloace suii-
cic:)te sDrc a invad-t Fra'1a, a5a cum pliriuiic : dar coaliria
nu depuscse arnrcle nicidecunr qi era posibil ca, in prirnivara
cc ur:re, inanricul si aptrri dirr nou L1'gren;lele'1irrii. Tcz.;,.urul
erir slcit. Dc ltrni dc zilc, nrai nrulte cirputli de arnratr rLr-si
nrr.i primiscrl banii pcrrrru intreqinere. Oamenii politici expc-
riincntagi atreptall cu curiozitate qi nu firi ironie si vrdl
cunr ve iegi t?nirul corsic_an, care nu ficuse e.i nn cunoscnse
pini atu'ci nimic altceva decit militiria, din accstc .oti;"".irii
atit de complicate, inr:urcilre gi primejdioase.
II
Do'.lpartc ii-lcr:pu pri' a ,orga*iza ,olla pLrtcre, adici
pr'prra-r autocragic. Pri'rele saie intilniri c' veclrii politicicni
dc genul lrir 5lcycs, c:lrc spcrx si ioace roirrl pri'i si si fic
poviir.ritorr.rl gi mentorul tinirului birbet lipsir dc expcricnti,
sint toete comice. Din principii.r, Napolcon ii consideia pe
politicienii de mescrie ai Franlei de atrinci drept niqte flecari
inveterali, care nLl voiau si inleleagl cI timpul lor trecnse.
Ura pe iacobini gi se ternea de ei. Nu-gi mai eniintea de Ro-
bespierre (nici de cel mare, nici de cel mic, cu crrre, dupi cr"im
gtim, intregiiruse bnne relelii personale), dar era clar cI ii gtia
de rnult gi ii aprecia la justa lor vaioare pe accia care il i..rl-
caseri.la plmtnt pe Ii"obespicrre
".i
ii luaseri locr.rl. Speculanqii
thermidorieni, delapidatorii de bani publici 9i gperiarii, toqi
cei care-gi acopcreell afa,cerile 1or murdare cu pavd,za Ll11or
cnr,inte rlsu;rItor-rc qi goale ii fiicceu scirbi.
ot

44. Sieyls, cS.ruia Bonaparte ii incredinqase grija proiectului
noii constitugii, lucra congtiincios la elaborarea de- programe
constitulionale iscusit concepllte gi foarte viclean comblnate,
uitind insl c5, in acel monrenr, burghezia de la gard, gi orage
v.oia o ordine poliqieneasci stabili, voia consolidarca dreptu-
r.ilor sale, a acelor drepturi care in pracrici, se dovediri a fi
libertatc-a comcrgului gi-a industriei. iiranii proprietari voiau
si fie
^siguri
de trlinicia drepturilor'1or asnpra^piminturilor
de curind cigtigate, _In mod ctr totul nea$tcprat pentru autor,
Bonaparte deciari absurde proiectelc lui Sieyls, dXdu directive
condtrcitoare gi introdusc,,arnend;rrlcnte".
La
^o
luni dLrpi lovitura dc srar, noua consritLr[ie era
gata ; in fnlurcl rcpublicii crau atczali trci consnli,
'dintre
care prirrul cra. invcstit cu dcplinc putcri, i;-rr ccilalgi doi
aveau vot consultativ. Consr.rlii numcin Senetul. Acesta, la
rindul -sir, _descrrr.ra pe memb'rii Corpului lcgislativ gi ai tri-
bunatului, dintrc cireva mii de candidaqi alcai de popr.rlaqie.
,Noua consrirul;e, dupi cum se prorniscic dc'la inceput,
trebuia supusi trnci consultlri populare. Dar Iionaparte'dc-
clar5. brusc ci ea va inrra ln vigoire chiar din
"."1',',o-",ri,inainte de plebiscit, Firc;te, pri"rn-consul f,, ,,n.r*itli B;;":
parte.
I.a.4.niv6sc (25 dece-nrbrie 1799) avu loc picbiscitul care
lprobi ,si
'rouA _co'rstitu{ie, gi pe cei trci consuii in frunte cu
Borraparre. Au fost 3.AU,.OO7 voturi penrru 9i 1.562;;;;;;. A
votat gi artnata, Linde votarea s-a fi.cut pe alocuri pe regi-
mente, soldaiii rlspunzind in cor la intrebarea comancianqilir.
In orage gi sate, voturile au fost date sub ochiui atent al atito-
rit5lilor. De altfel, masa {iranilor proprietari, majoritatca
burgheziei de la orage 9i, dupi mirturii contemporane, chiar
o bunl parte a muncitorilor de la ora$e erau in acel momenr
favorabili primului consul, in care vedeau pe omul care, la
13 venddmiaire, salvase republica de primejdia regalisti gi care
era capabil si respingX o eventuali intervenjie, ce tnci ame-
ninla qara din partea Angliei, Austriei gi Rusiei.
'Ioati puterea era concentrati in miinile lui Bonaparte.
lntocmai ca nigte palide umbre, toate instituliile rimase nu
avurl 9i nici nu incercarS. vreodati si aibi vreo influengl cit
de mici. Sieyls era uluit gi se simqea injosit. Dar Bonaparte
ii didu o compensagie bogatl gi-l inlituri pentru totdeauna
de la orice rol activ. Lui ii trebuiau servitori gi exccutangi,
nu consilieri 9i legislatori.
BB
Curind se vizu ci nu-i trebuiau nici critici. Aproape ime-
diat dupi intrarea in vigoare a consritll{iei consulare, Bona-
parte ordoni (la 27 niv6se) suprimarea a 60 de ziare din cele
73 cit"e existau atnnci. Cele 1j rimase furl puse deocamdati
sub sevcra supravc_ghcre a ministrului poligiei. Nu dupi mult,
dintre accste_ 13, furi interzise inci 9, aga cI rnai il-ascri
patru. apolcon nu .purea, in mod organic, si suporte ceva
carc ar fi scrnluat cit de dcpar:te cu libcrtatea presci. Acesti
primi. pagi ard,tau destul de limpede felul cum igi inqelegea'el
autoritatea. I se pirea ci puterei ii fusese datX nurnai de"citre
grenadierii lui in zilele lul brumar '1799.
A nu aveA obligagii
decit fagi de grcnadierii sIi, adicd. fagd" de el insugi, a intenYr.ia
totttl pe dreptul cuceririi, iat5, ,ceea ce deveni nu iri,nai un fel
al lui de- a glndi, ci, dacl se poate spune a$a, insi$i conceptia
sa practici, fn poiitici. ,,Maiile baialioane
'au
intotd."urr"
drcptarc" (Lcs gros bat.aillons ont towjowrs raison)
- ii plncea
lur .Sonaparte si spunX,, La 18-19 brurnar aceste mari'bata-
Iroane cuceriser5, Franga pentru el intocmai ara cLlm, sub co-
manda sa, ele cuceriseri mai inainte Italia gi Egiptul qi, mai
tirziu, aveau si cucereascl aproape intreaga Europi. $i nimeni
nu putea
- el era convins de asta
- si-i cear5, socoteali gi
nici sl-i pretindi si impartd, puterea cu el. Sieyds, spre marea
sa deceplie, a inleles-o repede. Incet, lncet, au inleles-o gi
ceilalqi plrta,gi ai complotului din 18 brumar, iar dupi acegria,
5i aigii.
Goethe spLlnea, pe buni dreptate, ci, pentru Napolcon
pllterea era ceea ce e un instrument muzical pentru un lnare
artist. Cr-rm a reuqit sI puni mina pe acest instrumentr a $i
cintat pe_el. lnainte de roate, Bonaparte igi propuse si puni
capdt rd.zboiuhii civil din vestul Frangei gi, in strinsi legituri
cu aceasta, banditismului care lua proporgii rnari in suJ gi in
nord. Se gribea mult ca pinl in primivari si termine cu toate
chestiunile urgente de felul acesrora, cici atunci trebuia sI
reinceapi rizboiul.
III
_ CItre sfirgitul Direcroratului, bande de tilhari primejduiau
drumurile din sudul gi centrul Franqei, ltrlnd caracterui unei
mari calamitiqi sociaie. Pe marile jrumuri, bancliqii opreau
in plini zi diligengele gi trlsurile, mulguminju-se citeodatl cu

45. jaful, adesea omgrind cllitorii. Aracau f.lri teami sl,.rtele gi,
ca si afle locurile unde er-au ascungi banii, tortura,,r prirrgii
iinindu-i ceasuri intregi le foc, dc utide qi numele lo, de ,,irr-
cilzitori" (,,chau.ffcurs"). Circodari ei etacau gi orageic. Acesrc
bande lucrau s'b egida Bourbcniior ; rrrcti'dcatr ci ri.zbrrnl
trorr.l qi alrarcle cetolice. Lr clc re iflau, chiar in nnmLr
destul de mare) oamcni care s'fcriseri nernijlocir gi p.rroiral
din pricina.revoluqiei. Dtrpi unelc zvonnri'- n."&iti.nt.,
dar vcrosirnilc
- urrii di.-capii eccsror beirrlr irr,'rcdinq:lu o
parte din ccc:l cc jcfui;rLr rij,:n{ii,-rr.rcg:rli;ri. irr oricc cliz,
dczo.rglnizarc.r;i dr';'..r"dirrc,r tlirr p..,liii,l l,r sl'ir.;irtrl I)irccto-
ratrrlur f:rcuscll c.ecst.'ltrutlr.ill)rr),ll)c irrvrrlrrcr,i[rile, l',rptcle lor
ri'rinincl ncpcclcpsitc.
'Prirrrul 'c,,'i.l
lrr>rii.ri tlcci cr. 'tntii cre
toatc, si. terrrrinc cr.t clc. Acc:rstli:rr:qirrnc i,:l lu;rt 5.-l.sc luni, clar
principalcle- ba'rdc friscscrii rrir'ieitcj clrir'rr cliu pri'rel.: I,,,.'i .1.
guvcrnlrii L-ri.
Mlsurile luate erau crudc. Si ru se f;rc.r prizo.icri; [ii'-
digii pringi. trebnia* rici;;i pe loc; cie irsc''cni, t..l,ui*,i 'r,i
ii.
execr.rtagi gi cei ce i-au adipostit, au cun-,p"x"rat obicctc furrrrc
sau au avLrt ln vreun fel legit*ri cu ei
-'acesteil
crau pri'ci-
palelc ciirectivc. Furi. trirniil d_cra;a'rc'rc care se p"irnil fxrr
mili nu numri cu virro'aqii dirciti si complicii ior..i,; .,,
f.nclicrrrrii cic polijic dorcdiqi ,r
'fi'i,,giJiiiorl
.u. rr*,.,i;rii,
slabi srLr inacrirji-
Este i'cr o trlsittiri a crlrilcrcr.lLri 1,i Napr.leo': cra
firl rrrill fagi dc crirrrinrrii. Pcu.r.ru cl, or.icc cuipir cr.".r gi ,r
vinovigie ; nLl culroltctr cir.:unrslr'ln(c i'ite n!rtnt'.: ;i rru r-oirr r-.ici
si aucli de a;a ceva. I{cspingcit
- tl:rcir sc porrc spt:ne r:;tfcl
- buniitatea din principir-r, o corrsi,-lerrl cil i)c o tnisitur;'i clc-;r
dreptul dIunS.toare, inadmisilriii lir un cirlruiror.. Iirltcic s:-li-r
mai mic, Louis, ficut de el ln 1806 rege al C)l.rnrlci, l;irriiiir-
du-se intr-o zi ci e foarie iubit de popor, fu intrcrupr cu
brut:l.litate dc citr:c Napoieon : ,,Dr:rgl fratc, ;rtr.inci cind
despre un rcge se splri.rc c5. estc L-lun, ilrsemneazS- ci clol ,ri,r
lui e rreizbutita" (quand r;n clit tl'u;t riti qu'il est bott.lc r);1nt'
ett tiLlnqLt().
in apriiic 1811, dinrr-un exccs cle zcl, o gazctS, (,,(i.rzct.,e
de Frar-,cc") crezi-t cle cr-rviinqir si I'orbeascir pe 1111 ton nri{rrc,s
gi eirttrzi:r,st despre ,,bun.itatea" impiratului care, de bncr-rric', Lr
nagterea nrogienitorului siu, irnplinisc do.r:in1a unui solicit;rtor
oarecarc. Citind acest arricol, Napclcon sc infririe. gi scrise
indatl ministrr-ilui poliqici : .,I)onrnrilc ciuce de Rovigo, circ a
90
a;storizat oGazette de France' sI pubiice articolul idiot pe
c;r'e-l conline aitizi la aclresa mea ?i' $i ortlorti ca redactc'rtrl
si fie lnl.i-tlrrat nurnaid,ccit, intrurcit ,,oniul accsta face prea
mriite nerozii' (trap de niaiseries).,.Retragcii-i condu,:crea
ziarul'-ii !" Prl'c-se ci rnai curtnd ar fi al-lmis si se sputri cir c
o fiari, dc'cit sir se zr;'oncasci desprc el str"ipiditatea ci ar fi
L-.un. Toate a.estea s-atr manifestat crr tinrpul, der, chier de
la rcp.r'inraica clllntl ;;i tn masX a banciililor, s-a putut 'u'cc{ca
de citrc oricinc cI noril ctrm'.titor, risttirntncl ctlnosctltni Lfo-
risrn, prcfcra crtegoric si pedepscasci zecc rrevir-rcvali, clccit
sI cnrle sau si lasc sir-i -q.ape ilir vinovr.t.
in tin-rp cc cririga I;rrntra dc bandele cle tilhli:i, Boirapartc
iqi indrepta cea urai vie atenqie sprc Vanciec:1.
Aici, ca gi in elte dlqi (pentru o scric intreagi dc motive
economice spccificc acestei provincii gi sudului Norr"r,ardiei
iuvccrni.t cr-i eir) nobiiim';a ;i cicrr"rl re',rgiseri si atragl in
trbira lor o partc din g5-iinime, s)i o organiz-ezc, sI o iuar-
n",eze cu un arnlrment cxccler.it ce lc vene;r din Anglia pe calea
nririi qi, foiosindu-se cle teretrul p5,ch-rros gi rnli:;tinos, si dttcX
r-rn liing rlzboi de partizani impotriva tLlturor guvernelor re-
volLrgici, Fali de vr'lndeeni qi de chartate-i (aqa li se spunea in
graiul simplLl .rcestor risculaqi), Bonaparte iirtrebuir:qi o alti
ta.ctic:i. dccit cea folositi fagi de baLrCcle de tllhari. Chiar in
prcajrr-ia loviturii de stat din 18 brurnar, cltouan-ii ciqtig;rser5
o serie cle victorii asupra trr-rpelor repiiblicane, luaseri oragul
Nantes gi incepuseri si vorbeascl cu glas tare de o apropiatl
l estallrarc a Bourbonilor. Pe de o parte, Bonaparte intdri
armata carc opera impotriva lor ; pe de alti parte, promise
an-mistia acelorrr cire vor clepunc imediat arrrcle, didu si se
inlele:rgl cI cultul catolic nll va fi pcrsccutlt. In sftrgit, voi
si varii. pcrsonal pe Georgcs Caclor-idai, r'cnumitul qef al
cbouan-ilor, ciruia ii promitca * oricare ar fi fost rezultatul
iratativclor
-
o absoluti securitate personali in timpul ge-
derii la Paris qi iibertatea inapoierii.
$i astfcl, accst liran bretcn fanatic, de taiie uriagi, a cirui
foril mnscrilerl a r5-mas legendari, a pctrecllt n-rai multe ore
intrc patru ochi cu uscllivul pe atunci gi scr"rrrdul .Bonaparte.
Foa.te ingrijorali de viala lui Bonaparte, aghiotanqii nuli mai
giseau lol pti" catnerele iuveciuate, clci ii $tiau pe Cadoudal
iapabil de-orice sacrificiu pentrll cauzd 9i cuuoqteau cI el
iniugi sc consicicra, tnci de mult, ca Ei condamnat"'
f.ntrrl ce ttu l-a omorlt atunci pe Bonaparte ? Numai
fiindci in aceI momcrlt era stipinir de iluzia, curind apoi risi-
9l

46. piti, care-.clerurase pc rcgaligri la inceputul carierei lui Bo_
napartc: li sc piruse :rturici-ci tinlrul 9i gloriosul .o-"naont
99.glrt era prcdesrrnat rolului pe care-l jucase tn Anglia, la
1660,
.generalul -Monck, .nj.uii"4 _la.restrura.." Stu"rqilor' f.tron.9.i la nimicirea repubiicii. Bi'ei'qeles, Napolcon iii-i.ir"republica gi, prin natura dc clasi
"
gu""i"erii;;i;;-i;At;;;
tercnul pentru instaurarea mo'arhiei,"i'sr nu se poate conceDe
o greteali. mai absurdi dectt aceea de a crede.;'o iir"."-.i"a lui Napolgol ar fi capabili si ccdcz_c cuiva
- "ri.in"
a, ]it:rt - ., locul intii (gi accasta chilr clirci s_ar facc abstracqie
cte posrbrhrltce dc a o facc).
Cadoudal nu-l sr.rgrnnrl pc Bonaprrrrc, d;rr ie;i ncinrpicat
din cabinctul accstuial prinrtil co,rsLrl'ii piopur.r", i,rri. iri.r.,trn g.rad-dc gcncral in arrneti sprc a l,ipt" nu-ai cu dusnre_
nu drnatarl. Cadoudal rcfuzi accrstl ofcrti si se inapoie in
Vandcea. Un ah qcf dc scanri rrl ,boian-il";; F;;;ri;'i;l;.,i;prrzonrer gi irnpugc.at. zdrobit i'ci din ianuaric 1g0o de t*r-p^ete. guvcnlamentale, acum, dupI intrcvcdcrea cu Bonaoarte.
Cadoudal conri*rri lupta, iar iro ionir.in;'ii ;"";;;i";;;i;asc'ns qi si se m'lgumeasci ,cu atacuri pri* surpri*d.r. iu""-
lrt,va
grupurilor izola.te de soldagi. Iaf succcseje tnrpelor ^rc-
gulate' pron'srrnrle de amnistic, i'dulcirel politicii
-antibisc-
ricegti, precum.gi sperangele -"i ,"r-n-i*ir.,'p. lnl lt;;;il_nii gi partizanii lor qi le prneau ln Bonrrparte
- roilte acestea
slilreau considcrabil forqa dc hrptl 9i cliuul cbou.an,tlor ; Ca-
doudal vedea cu ochii cum i sc irnpulincazi oanrorii. ln V:rn-
deea inamicii regimului crau din cc in cc r.r.rai mult irr espec-
tativi gi sperau sL lmbuneze gi si convingi pc nor.ri qei al
Republicii Franceze si devini favorabil rcgali;itilor. Penrru
moment, lui Bonaparte nici nu-i trebuia r.nai mult : in cnrsul
acestor prime luni, adici in noiembrie gi in decembrie '1799
gi in prima jumitate a anului 1800, el trebuia sI sc ocr.rpc
numai de ce era absolut necesar gi si nu uite nici o clipi riz-
boiul pe care-l pregitea pentru primivarl.
Trecea de la o treabi urgenrS. ita e,ka: de la briganzi la
Vandeea, de la Vand eea la finange, cXci forrnidabila arrnati
pe care o pregitea pentru primivari trebuia hrluiti, echipati,
inarmati, iar tezaurul era gol (gol de bani veritabili, de me-
tal) : administragia Direcrorarului adusese finanlele lirii la
ruinI. Napoleon avea nevoie de un specialisr, gi inci- de nn
specialist bun. Il gisi numaidecit in persoana lui Gaudin, pe
care il flcu rninistru de finanje.
92
.PSiSyr., chiar de la lnceputul guvernirii lui Napoleon s-a
stabilit gi. in domeniul finangelor,"ca gi tn celelalte domenii,
acelagi- principiu :,amindoi
-'dictatorul militar gi executantui
voingei sale,
-Gar"rdin - hotiriri sl dea o imporianqi prepon-
dcrentl nu impozitelor dircctc, ci celor indirccte.
'Impozitul
indirect, crre ccrc, la urma urmelor, un virsimi,nt esai si tle
la cousurrratorul sirac gi de Ia ccl bogat, i se pirea- lui'Bo-
naparte foarte comod prin ca.racterul iiu automat. Accst irn-
p.ozit
^nu
indispune pe contribuabil impotriva perceptorului
gr a^cinnuirii, pentnr. ci la cumplrarea obiecteloi de ionsum,
orrcit dc^ grcu ar fi impuse, nu existX. gi nici nu poxte exista
ruici un fel de pcrccpror.
Burghezia de Ia ora6e gi sate era satisficuti de noua orien_
tare a politicii financiare. Mai era mulgumiti gi d" o ,eii"
intrcagi de alte mrsuri financiare : stabiiirea .olt.oiurui,l"-
glen)crrar.ex- contabilitiqii, o scvcri ,"pr.iiun"-
" ;;irl;i''$i
-,
del:rpidirii firi frtu a banuiui public. 'O.l"pidnioiii
;;;;;rl,de nr'lgi, incit adesea istoricul este ispitir ;iti ;;;;te;;-;;o ,,pitnr5," apertc a burgheziei
unii specula.nti { deiapidatori simqirx foarte curind mi'agrca a noului cirmnitor. Acesta qi'u citva ,i*p t" i".trir""i"pe cunoscnrul furnizor gi jcfuitor'Ouvrard ; pu; ;;b ;;;;;;p"
",ti
cilir-a 9i ordo'i-o stricti, verificai. o .o"iurito.;;;-pcnda plilrle care nu.i sc pireau indeajr.rns de *oti,raie. l,r
cite'a ri'duri intrebuingi aiesr proccdcu : trimitea i"*i".rri
soare pe un financiar de ale cirui escrocherii nu se indoia J1
loc, indiferent dacX cuipabilul.reugise sau nu si faci. si dispari
urmele acestor escrocherii Ei il ginea acolo pini ." or.uir, ,"
hotira si dea drurnril prizii, ln general. insl, delapidXrile de-
sigur rru au fost stirpite.
IV
Napoleon lucri activ .
la or-ganizarea administr..rgiei. El
pistri.
-impi4irea Franqei ln departamente, dar suprimi orice
urmi de adrninistraqi" a.trono*i, locali. Toate funcqiil. eleciive
in orage gi
.sate, chiar gi adunirile alese, displ*r;. O;n
"."imomsnt, ministrul de interne trebuia si numeasci in fiecare
departament ctte un prefect. StXpin gi senior, un mic ,uu.r".,
local, prefectul numei consiliile inunicipale 9i p" pri-"rii lo_gelor gi comunelor (satelor). Acegti iun.qio,rori' ;t;;";J;;"

47. fr,q)i- <Je cl.;i i)itte;iu ii r:evilcirgi de el. Pe llngi. prcfect func.giolt
rrn ,,cor.isiiiu g€ler:-ri", orgt11 ptlr cons:.tltatir', care- dcpindea
in intrcgime I,, *c.,sta gi-a..'ci in mod exclusiv rolul cle a-i
pnne tn*curent cu t-tctoll. departamentului. I"{irtistrul afacc-
rilor interne aver. itr se.rr:re s.r intrcagl viaiir administratir'ar
a lirrii. Comcr1ul, indiisrril, lucririle prrlrlice 1i nrulte- altele
incrr, pe care Napci;<in lc-a trccut mai til'zitl tl'eptat l.r alte
minisiEre, intrarr clc- asctuenea in r.tribr:iiilc ltii"
Justilia suferi gi ca o refonri aclirrcir : pc la raijlocui lr-ii
marlie, Bonaparte seninl incl o lcgc "- legc.'. organizlrii Mi-
nisterului jusiiliei. Transforrnl instarrlr'lc ;i clesi:iiniir ceva tnli
tirziu gi curgiic cu juri : autocrrltisrttul sirtt iltl plttcilr prin
insiqi escnla lui, si sc itrrprcc crr prrrticiprrr',.:^r glesr.rltti rtltirrici
ptrblicc (ir-rtlcpcndrrrtir rlc voirrllt prirrrultri c<lrrstrl) irt rczolv:rrca
proccsclor juclcciitolc;;ti. l'lle rrtr r,.r fost irrs."r strirrintrrtc ditt-
tr-o clati.
Napoleou r-ru se sinchisca niciorlrrti clc plirrciititrl atlto:to-
miei puterii jr"rdccitor:egti s:ru clc. chcstiuni <lc procecltiri atr,tnci
cinci cra vorba de nimicire;r du;nrenilor sli politici. I)rrr", in
proccselc civile gi p:'n:rie, c:1re nL1 avea.u trin-ric comlil.r. cLr poii-
iica, ccrea. sl se iuclece f.i-ri nici tin fcl de considerent politic.
Prirnilor judecitori nurnigi dc el 9i venili in audienli dc pre-
zcntarc, le-a spris : ,,NicioclatL si nr-r ccrceteEi cinri p:rrticl a
apxrlinur cel ce vine in f:r1a voascri perltru drcptate".
Este toarte caracteristic faptul ci tot ceca cc privea clircct
ap[rarc:r cdificiului niorrar]riii rlutocriltc (pc clrc il cree) im-
potriva dtrgrninilrrr intcrni a fost trccut in scama lrnui rninistcr
aparte, de proporgii nrlri, absolut indcpcnclent de Ministcnil
de intcrne, gi sripLrs, cl fi toi'ric cclclrrltr: <1.'partai.nentc inde-
pendentc, nurra-i prirruliri ccnsul. Era JViinistcrLri poliqici, or-
ga"nizer de el, din puoct de vcdcre a-l autoritiigii q;i rrl lcl;uisclor
finir;ciare, atx cunr nn fusese nicioclati sub Director;rr.
ilirdu o atenqic dcosebiri organizirii piefccturii c'lc poliqre
a c:rpita,lei. L)eti subaltcm a-l niinistrului poiiiiei, pr;:cic,:tr,rl
poligici din Par:is t:ca o pozilic c'-r totui clccicbiti dc a,:clor-
lelli demnitari. E,l igi ci5<ica raportLrl clircct plimulLri cons'.il
si, in gencral, chi,rr de la inceput cr;1 clr.r ci, in pcrsoana
preicctului de poliiie al Parisului, Bonaparte voia sir aibl r'rn
ors.,', d. control gi de inforrnaiie, crrre si-l ajute l:l st'prrrve-
ghcr." activitS.tii nrinistrultri poliqiei, investir cu ptrtcri prea
nt;ti'i.
Boriap.;u1g firirnilir lntn-rcltv:r inteillior:at poiilia -sa
poli-
tici gi se str"iclui si aibi 1111 1,i11r1. singr.rr5., ci clo'.ti 5i chiirr trei
g4
1',,,1,ri:, d,ric lrtl !ruinai ci sttprrl', cghcrtr cctlqlirri. ci sc sniutr:ttl
yi r Llr r cic. irr f;'irtttcl L!.inistcrtrlLri poiilici ii irtrsc pc I'oucir.1,
spio;r abii, proiccaior giret, intrigant iscr.rsit
-
intr-un citviut,
l'i,r .,c,poi spccialist. I)ar, totodrrti, Bottrlparte 9ti;r cI Irouch6
cia r:r+:rbil si-l vindi, pentru o sr,tmi ccnvcnabili, llu rrlllltii
1.,e cl,
-drr
chiar gi pc propriul slu tati. Pcrrlrtt a se ptttle itr
iiglu.rirgi clin .rce,rst.i prrrtl, el sc incor-rjttrii cu spioni cic inc;e-
cl<irc, avind o tr-risittne prccisi : si-l spioncz,e chiar pe Fouciri.
$i, pcrrtrri a iriinie pinl gi motlet:tul citd lrouchd, scsiz.ind
aceasti sr-rpraicghcrc, va inccrcir si corttpi pe supravcghetori'
rlei ir-rtlelinu o it. trcia scrie de spioni, a cit'r;r misiune cra sX
Llrmarcasca pe spronri carc-l supr:rvcghcar.t pc Fotrch6.
Napclcon a fost intotdcerina conr,ins cii Fouchd e tare
de cap gi ci nimic nn l-ar putca tulbura. TrccuscrX ani muiii.
N;r'polcorr ajurrscse cle mult tmpirat, i;rr iiouchi strllucea de
dci:oraqii gi fireturi in uniforuia ir:i cle n-'inistri,r ai poligiei,
cincl Napolcou, erlcrv.rt c1e ceva, r'oi si-l iulcpe gi si-i aratc
cI*;i nr-nilrtca de tc,r,tc transfoln-iirile rlrii-ristruL,ri sir.r. ,,Nu
uitaqi ci :rli .ot;-Lt FelltrLr condrrmnarca lni Lr-rclor,ic al XVI-Jca"
- ii spnsc el pe ncagtcptatc.
- ,,Perfect adevlrat ! rirspunse
Ijoricir6, inciininCu-sc adinc in f,rqa impiretul-ri, dupi obiceiul
sir"r. A fost iiltiiuI scrr,iciu pe c!1rc l-anr aci'.rs rnaiest5lii-vr:as-
trc". A fost lrn <J.ieiog foarte scn:nirticrrtir': Fouchd rrrniiltea
impirratului cir :'rilincloi igi dator...u ca-iicra revoiuliei, degi
unn1, ocupind tronrrl rAc;1nt ai iui Ludovic :rl XVI-lea, inibu-
gisc revolulia, itrr celili'rlt tl ajtrtase clin toat.l inima la aceastL
rreirbi. Acurr, ir 1799,Irouchi cra indispcnsabil lui Ronaparte
rocnrrri fiinclciL ii ctrtroqtea bir-re pe togi fo;tii sii cattrarazi, pe
cere i-a trldat qi i-rr r'?ndtrt nor'rlui stipin.
Chiar din prima iirrni a guvcrnirii sa1c, Bouapartc orga-
r.rizl rriecanismrtl statttlni centraiizat, t-l-tfc;tttistit pc care-l con-
ceDrlsc pini in cclc rn,ri mici an.rluurrtc qi pe carc-l contrnd:r
cic la Paris o nriiri de virfuri birocraticc'
Scopr.rl csenlial ai noii ,,constitlllii" era crcarca unci puteri
nclir'rritatc, coircer.itratl tn miinilc primului constil.
Bor.rapartc a spLls intr-o z-i : ,,D;1, da, scrieii in aga fel
incit si fic scurt;i nclimurit". Prin accste cuvinte gi-a expris
principiul siu ger.rer,rl : cind e vorba de irrgridirile constitu-
qion;rle ale putcrii supreme, trebuie si se scrie cit rnai scr.rrt
gi mai obscr.rr. Daci a existat vreodati in lume un despot
organic incapabil de a se acomoda unci lirnit.lri oricit de ti-
nridc, dar rcalc, a putcrii salc. accsta a fost Napoleon.
95

48. Chiar din primele zile ce urmarX loviturii de stat, se risi-
piri ca furnul nidejdile naive pe care le nutriseri inaintc de
18 brumar cei ce-l susqinuseri pe Bonaparte, gi mai ctr seami
Sieyls. Cind acestir prezentS, proiectul, dupi care Bonaparte
trebuie sL joace rr:lul de rcprezentant suprcm al lirii (i"
scnsril prcgedintclui republicii de rnai tirziu), inconjurat dc
celc mai mari onoruri gi bencficiind de vcnituri importante,
proiect insl dupl carc guvcmarea trebuia si fie aciiunea alto_r
persoailc, numai nnnritc cle Bonaparte, dar independente de el,
acesta dcclarS. : ,,Nu voi acccpra niciodatir si joc un rol atit
dc ridicol", gi respinse categoric proiectul lui Sieyds. Acesra
mai incerci sl insistc, si. discute... Dar atunci Fouch6, ministrul
pircrca prin 'discursuri, dar nu putea lua nici o h-otXrirc.
Dupi ce se terminau discugiile, misiunea Tribunatului era
sfirgiti. gi proiectul se trimitea Corpului legiuitor, care, dim-
potrivi, nu avea dreptuil si-l discute, nu avea dreptul si vor-
beasci despre cl, insi avea dreptul si hotirasci. Proiectui,
ratificat in cele din urmi de citre primul consr;1, devenea lege.
Bincinqclcs, accasti absurdi rnagini ,,legislativi" a fost, tn tor
tiurpul clon.rnici lui Napoleon, executoaica oarbi a voinqei lui.
Dc altfel, nlai tirziu, in 1807, Napoieon suprirntl Tribunatul,
cler.cnir absolut inutil. Nu trebuie sI mai adiugim ci toati
activitatca acestor institugii trebuia (gi cra) inconjurati de ce1
mai strict secret de cancclarie. Spre a accelcra procedura, pri-
mul consul putea sI prezinte un proiect de lege direct Sena-
tului, care promulga legea sub nuhele de ,,senatus-consL1lt".
Atit 9i nirnic rnai mult. In felul acesta, tnrreaga putere le-
gislativi reali era conccntrati, ca gi intreaga puiere-executivi,
in rntinile lui Napoleon.
Pinl in primS.vara anului 1800, noul aurocrat igi indepli-
nise cele mai urgente sarcini : crease noua ordine statil:i,
lichidase cLr cea mai mare parre a bandelor de tilhari carc
impinzcar-r qara, luase in grabi. ctteva mlsuri provizorii peltrrlr
imbunitlqirea situaliei in Vandeea, introdnsese tn 1ari. o gu-
vernarc centralizati gi luase cele dintii gi cele mai nccesarc
misuri pentru infrinarca poftei de jaf a speculanqilor. O gi-
gantici relea de spionaj poiiqist, abil conccpliti $i pusi sulr
conclucere;r lui Fouch6, fuscse intinsi cr.rrind asupre intrcgii
qiri.
Joseph Fouchd era
- dacl se poate spl111e astfcl
- un
spion inni.scut. La vechii romani exista aforismtii: ,,oratorul
se facc, poctul se .nagte". Fouchd a fost ,,creatorul" unni sistem
de provociri 9i spionaj poligist, pe care in zadar s-au strircil-rit
mai tirziu sl-l copieze elevi gi imitatori ca napolitanul Dcl-
caretto, rugii Benkendorf 9i Dubelt, ausrriacr.ri Sicdlnicki.
Napoleon dldu friu liber talenteior lui Fouchi 9i, daci agir
culr rnr sptrs, i-a pus in coasti, pentrlr orice cvcntualitatc,
c?qivrr spitrni, a ficur-o numai fiindci ii cunogtea calitiqiic
rrtit dc varia.re 9i firea lui excesiv de multilaterali. Pregitincl
() n()Lri 5i indepirratl campanic penrrLr prirni.var5., ei gtii bine
t:r ti'ebuic sd_-gi asigure rnai inrti spatele frontului din puncr
rl."' r'ctlcrc politic qi ci, din acest punct de vedere, ,,corlstitutia
rrrrulLri VIII" nu tnsemna absolut nimic, in timp cc Ministcnrl
ptrlilici il.rci1 o iurportanli colosali. ln acest scop, Napoleon
inz(':;tr'.r poligia cu mijloace din bclgr-rg, qi se strld'"ii si perfec-
poli1iei, ii fXcu o viziti qi,. foarte amical gi confidcnqial, ii
atrase atelllia astrpra faptului ci Bonaparte avea in mini. toate
forlclc anniltc alc lririi qi ci, din'accst motiv, discuqiile prea
h,rngi cr.r cl nu ar pu.rca ircluce prca rnr-rlt folos cclui ce le pro-
voacl, ci mai cicgr;rbi contrariul. Lui Sicyis, probabil, aigu-
mcnt:rrc.r i sc piru absolut convingitoarc aia cI ticu.
,,Constituqia anr.rlui VIiI al republicii" (aSa fu nun.riti
organizarce de star a Franlci, elaltorati sub' indrumarea lui
Napolcon) corespundea perfcct principiului pe care Bonaparte
gi-l.insugise..Purer.ea- dcplini era conlc,rtraii in miinile pri-
mului consul ; ceilalli doi consuli aveau numai vot consul-
tati..-Bonapartc era nnnrir prin-r-consul pe zece ani. Primul
consul nllmea un Senat conrfus din 80 dc membri, Tot el nu-
mea p.e togi funcgionarii civili gi militari, inccpind cu ninigtrii,
$r toll acettla erau rispunzitori numai in faqa lui. Se mai
creau incX dour institufii, care trcbuiau si reprczinte Drlrerea
Icgislativi: 1) Tribunatul qi 2) Corpul lcgiiritor. Mcrubrii
acestora erau numigi de c5.trc Scrrlt ic'.r llic cuvirrrc tot dc
primul con-sul), dintre citcva mii de c.rrrdideli ..alc;i'. de citrc
alcgitori dupi o procedurl extren cle coriplicati. Evident,
dac5,
-printre aceste cireva mli de candid;rqi aie,pi dc populagie,
s--ar fi glsit 400 de partizani ai guvernr.rlrri, tocmei'la'ei slar
fi ficut ap_el pentru a coinpleta loiurile din iribunat qi Corpr.rl
legiuitor. Cu astfcl de alegeri, firegte ci nr"r n-rai ptitee'fi voiba
de vreo atitudine indepenclenti din partea acestor oameni.
Dar nu era numai attt. ln afari de aceste ir.rstittrqii, a mai fost
creat un Consiliu de stat, ales direct qi in intregime de cXtre
guvernul primului consul. Mecanismul lcgislativ trebuia -sI
funcgioneze dupX cum urmeezi : guvernnl prezcnta Consiliului
de stat un proiect de lege; acesta il studia, 11 punca la punct
qi-l trimitea Tribunatului. Tribnnatul avce drcptr"il si-gi arate
96

49. lioncz-c gi si asigure oameni capabili qi cnergici pcntru admi-
nistragia de curind creat; a Parisului 9i provinciei ; totod:rti
stiinse definitiv, ca intr-o menghinir, cele 13 organe de pres5,
c;lre supravicguiseri suspendi.rii in bloc de citre prinrul consul
a celor 60 de gaz-ctc. ineinte de a plcca la riz-Lroi, Nr.polcon
lisl nrinigtrilor si'ri accast:i nr:rSinii lr aLrtocril!ici orgarrii'-ati Ce
el, ccriirdr.r-lc si asigurc. c.rclinea pe ror rin'rp,.il cit el avca si
iupte in.ipotri ve e,r.rliqici putcrilor clrropcirc.
I)ar, in apt'ilic ISCO, cu o luni inaintc cle i:lccalea lui
Napolcon, Fc,uchJ' <lcrc,rp.rcii qi :rclus,: in f;rirr prinrLrlLri consul
probelc incoirtcstrrl.ilr'c.r l.r l).rris c;r,ist.i o:r.gtlrrturri. lnqlo-rc-
galistii, in lcgitrrri clircct,: crr .l,ri plirrli crnigr':rgi rii c,i.sci de
Bt:urbotr, frrrlii lui l.rrclt,i ic: rrl XVI lc..r, ilhilittin;rr in tirnpul
rcvolLrqici, AccSti;r crrru [.r.rtlovic, cor]tc clr.: l)rovcrrcc, gi C,hrrrics,
contc ci'Artois. ltcg'rligtii nrizrrrr rlesclris pc ,riutor.irl ,:rrglcz-ilor
1i ll rrltor irttcrvcnqiorrii,ti portrir :r l',rrr,..rrrirr.r 1,e l)Llicrc. La
rindul lcr', cnglczii conla,"r' pc rcg,rli5tii 1tr:anccz.i,' c,rre, in
schimbul rcstxLrrlrii Bo'-rrboniloi', crall gr.ti1 i11 oricc cor.iccsii
c'conomicc ;i poliricc' in profitr"rl L.'urghei.iei conrercialc ;i in-
dLlstli;rie .er.rglcze. Acest hrcru cra eiideitt penrrll N:rpolcon
incir din ianr.rarie 18C0, cind, in urnra propinerii lui de a in-
cepe rlegocicri dc pace, regelc Anglici, .
Ceor-gc_ al III-lea,
ri.spr-rnsesc r:rintr-un sfr'rt clircct qi fornrll: restebilircr. Bour-
bonilor pe rrunul I r;rrr;ci.
Primui corrsul sc corrvirsc ricfinitir,ci urrul dirr oltiectir-ele
ccie nrai scrit-rrtsc rrlc ltrl:rtci irrtcruc cla rcprinrrrr:crir fIrX" nrili
a tridirtorilor rcglli;ti;i cii ccl nrli irnport:rnr ol.iicctiv al
ii.rptci externe e re un rizboi clirz inrpotr.iva Anglici. Ilor.rcht!
primi orcline specille pentrlr lupta contr,r rrulliltilor activi :
urniirire;r penrlalrenti, ard:jtarea gi triinitcrce lor irr jLrclccati.
Foarte adesee Napolcon rcpctl aceste cuvintc, c.lrc e r.i;rirlau
uu gind constant al siiu : ,,ExistX. doui pirghii pcrrtm a llmi
pe oarneni: tearnA $i interesul personal". Prirr cuvintul
,,1'intirtt;" el nu inlclcgea rlLilnrli interesul banului in sens
strict, ci i;i setca cle orronrri, amorul proprill, atracfia puterii.
Dar cnm se pntcir acliona asuDLa regaligtilor ? Se porrte ob-
serva clar ci, in cc prive.;te aceast;. categorie cle dugmani ai
s'Ii, Napoleoll s a comportrr cliferit, in difcritele pcri,.rr.de :
apelind cind la tero.1re, cind la mon1ci1la f;rvorurilc,r, a sluj-
belor gi a banultii.
Acum, ln prirtrivara ;1nllhli 1800, cind era gri.bir sI a;'ungi
cit mai curind l;r armata sa activi, el nr"r nrai avlt timp si
LB
f ntrebuinqezc inrpotrir':r trlclitorilor altc mijloecc clccit tc-
ro;1 rca necru l:''torrc,
Rlzboiril inrpotriv;r Angliei
-
celilalt obicctiv inrportant
- nu trcbr-rie dus pe liirgir coastelc ei, falii in faqi ctl plrtcr-
nice-i flotl ci, c..'. gi pii-ri, acum, pe contincnt
- impotriva
aliatilor ei, in prirlul rtncl impotriva Impcri',ilui Austriac.
J)lccirrrl iir canrpeni.', ll 8 nr.ri 1800
-
prime plccele din
Paris dr-rpir lovitura de stat
- Bonaparte iqi da perfect dc bine
scanra ci soirrta dictaturii sale atirna in intregiir-re de rezul-
tatele accstci campanii pe carc o inccpea acnri-r. Sau recucerea
noriLll Italiei cliir nTina eustriccilor, saLr coaligia interven-
lior:igtiior apirea i:rr.1gi 1a hotarcle Irrantei.
*{'
{
l{
,t
#
.J
{;
I
I
1t
l
.l
I
$i
il
t

50. I
De obicei, N:rpolcon nu stuclia din;rintc '.rrniurutrtclc planu-
rilor de campanie. El iqi schila doar ,,obiectivele" esenliale,
scopurile coilcrete priircipale, orclinea cronologicS. (aproxima-
tivd, bineinqeles) a urmiririi acestor scopuri ;i ciile pe care
avea sI meargl. Preocupirile milit;rre nu-l absorbeatr cu totul
decit o dati cu desf5gr.rrarea unei carnpanii, cind, cu fiecare
zi qi, adesea, chiar cu fiecare ori schirnba dispoziqiile date,
iinind seamr atit de lelurile stabilite, cit 9i de situagie, in
special, de infomraqiiie care ii veneau firi incetare asnpra
migcXrilor advcrsaru[r-ri. Avel o reguli pe care o urma intot-
deanna fidel : si nu cousic'lcri pe inanric rlli prost dccit tiire
pinl ce nu l-ai vcrificet in acliur.rc ; sI nu tc agtcpgi clin partea
lui la acte n-iai pugin inteligcntc, dccit lc-iri sivirrsi tu tnsuqi
in acecagi situaqic.
Avea tn fatd" o armxt; ;rtrstriacl plrtcrnici gi forrte bine
echipati. Ea ocnpa irordul ltaliei, din care Suvorov izgonise
in anul precedcnt pe francczi. Dar Srivorov nu mai era acLlrn
cu austriecii gi Napoleon considera lucrul acesta ca foarte
importanr. El gtia c5. de darta aceAsta Rusia nu mai participi
la coalilic, dar incl rllr Avea cnm si gtie ci, chiar in luna
mai a anului 1800, cind cl se va indrepta spre Italia pentru
a distrugc roadclc victoriilor iui Suvorov, acesta va fi coborit
in plmintul mirrrrstirii Alexandr Ncvski clir-r Petersburg. in
fala lui Bonaprrte nu sc mai rflrr Suvorov, ci generalul
M6las, un btin executalrt, stat-majorisf, dintre aceia pe care el
ii bltuse atit de des gi de teribil inainte gi dr,rpii 1800 qi carc
nu tncetau si demonstrez.e cu amiriciune ci Nlpoleon ficel
acest lucru nu dupl toate rcguiile, I)e acord crl prirrcipiile
sale, Napoleon ac{ion;r Ei aci impotriva li-ri M6ias ca qi cunr
100
M6las ar fi fost Napoleon, iar lr{6las se cc'n.}porta ctl adver-
sarul sIu ca $i cum Napoleon ar fi fost Milas'
Austriecii'erao cou&ntrali in direcgia Gcnovei, pe sec-
rorul sudic al teatrului de operaliuni din nordul ltaliei. M6las
nu credea posibil ca Bonafarte si treaci din. Eivclia tocmai
pc dnrrnul ccl mai greu, paiul Sairrt-Bernrrd, gi de lcc-ce lisasc
iccst rcctot irrsuficic'nt ecoperit. Or, tocrnai acesta a losc dn'r-
mul alcs dc primul consul.-Frigr'rl aspru al.inXllimilot inzpe-
zitc, prlpistiile amelitoare la picioare, avalanqele, furtunilc de
z-ip"di, noptile dormite in zdpadS'
- toatc acestea lc-rr'l
.u^nor.ut in alpi, in anul 1800,9i soldaqii lui Bonaparte' 19-a
cunr le cunoscdserl, tot acolo' 9i cei ai lui Suvorov in 1'799,
gi ogtenii lui Hannibal cu doui mii de aui inainte de Suvorov
qi d" no""parte. Dar de data aceasta nu elefaniii' ca pe timpul
iui Hanni6al, ci tunurile, afeturile gi chesoanele crall acclea
cJrc se orivileau in pripistii. ln frttnte mcrgcJt gcncraltrl
l.anncs itr avat-tgarda.-In-ttrma lui' ca un itrrens fir cotirrd
orintrc stinci si povirni$uri, se inqiruil fdrl sfirgit toxti xr-
lnata lui Napolebn. Asiensittnca Alpiior inceptr la 16^nrri.
La 2l mai, Bbnaparte era cu grosul trupelor in pasril Saint-
Bcrnard. lnaintei lui, pe pantele ce coborau spre Italil, tnce-
ptrscrl ciocniri ale avaF,5.rzilor cu slabcle detagamente austriece
.1.
".op.rit"
carc se afliu prcslratc acolo. Arrstriccii ftrri dati
o.rt. i"p si coborirea trupelor francezc frlspre sud lnceptr ctr
I.cpczicitine. Divizic dtrpi divizie, cltrc slir'5ittr1. lui .nrei, .to.rrti
arinata lui Bonaparte irrcepu si iasi din defilcr'rrile Alpilor
sudici gi si se dcsf5goare tn spatele austriecilor.
FirI si piardi nici o clipi, Bonaparte porni clrept. astrpra
orasultri Milan qi la 2 iunic-p[trunsc in capitala Lornbardiei.
Ct,rlind ocupi Pavia, Cremona, Piacetlza, Brescia, mai multe
alte ora$e si tat", respingind pretutindeni pe austrieci, care
,..ru ,. ogt"piaseri de loi ci atacul principal si vini din aceastl
clilectie. At-ut" Iui Mdlas era ocupati cu asedir"rl Genovei,
Dc care o si luase din mina francezilor chiar dr'rpi citevir zile'
t)ar ivirea'lui Bonaparte in Lombardia redusc Ia zero succesnl
austriac la Genova.
M6las se grXbi si vini in inttmpinarea francezilor' care
apiruseri dinipre nord in chip atit de neagteptat. Intre 9l.alele
Alcxandria gi Tortona se intinde o mare cimpie, in mijlocul
circia se afli sltulegul Marengo. lnci la tnccputui iemii.anrr
Iui 1800, pe cir-rd examina in palatul siu din Paris o harti
"'r'xnit"l;ti
a Italiei de nord,
-Bon"p"tt"
spusese generalilor
sii, arii.tincl cu dcgetul chiar accl ptlllct: ,,Aci va trebui sl-i
Capitolul vI
MARE
LEGI
A DICTATUIiII.
ULUI CONSI,JL
NGO. INTAR
SLATIA PB
IRE
IM
1800-1803
ii
I
I
{
I
II
I
I
101

51. zdrobim pe austrieci". lnttlnirea ci.t grosul forgelor inanrice avu
loc exact acolo, la 14 iunie.
Aceasti bitllie a jucat un rol extraordin:rr in poiitica
inte(naliorali in gcneral, si in cariera istorici a lui Napoleon
in spccial. La Paiis qi in intreaga Franqi toati llrmea se fri-
n,inie. Regali;tii a$teptau din zi in zi sftrgiturl lui Napoleon
in pripistiile Alpiloi; sc n.rai aflase ci arnlata austriaci era
foa?te puternici li avca artilcrir, mei tare clecit cea francezi'.
Circulau z-vonnri desprc o ir.trirrcutir c{ebarcere eirglezi in
V:'rirclcca. Capit chou,rtt-i
-
(lrrclotrcl;rl ;i orrrttcrtii sii
- soco-
teatl rcstarlrlrel lJourlrc'rnilrir ce ccva sillut';;i chilr epropiat.
Nu agteptau clecit un scnurll : qtircrr rrrorlii lrri Nrrpolcort sau
a infringcrii ar;natei franccz.c. lrulop;r irrtrcirgi, chiar gi cea
netttri, urnrlrcrr, clc .tscrrreni, cLr etcngirr incordlt;"r, crrolr"rqia
eveninrentclor. Se xltcptx victoi'i:r rLr:;triircii, pcninl cl toqi si
i;r partc la co:rliqia in.rooriva liranqci. Ilourbonii sc prcgiteau
clc drum dirccqi:r Paris...
Napoleon, gcneralii, ofilerii gi soldaqii sli iirlclegc.ru perl
fect importairga jocr-rl'"ri qi posibilitatea picrderii lui : austriecii
eran de data accasta mult rniri nurneroqi ; ei Lreneficiaseii de
un indcluirgat rep.ros in or:l;cie gi satele ittrliene, in timp ce
armata lui Napoleoir sc otrrintca tn marEuri grcle prin pasul
Sa-int-Berirercl ; Napolcon n-rrvc.r dccit 20.000 dc oarneni qi
o parte foaltc neirrscnrnati din artilcria cr.r clrrc trccuse in
hrna nrai prirr rrtarclc Saint-Bcrrrlrcl, cici g',:osul artileriei,
rinras 1:r aseclicr:ce 5i infriirgcrcl dct,r5ltlctrtclor dc acopcrire
din mlrnli nlc austriccilor, sc rfl:r irrcri pc tiritrtr. N{Jlas insi
aveA o am.lat:I dc 3C.000 dc soicl:rqi;i o ttttttrct'orrsi artilerie
(aproape 100 tunuri) bine aprovizionatl cr-r nruniqii. iir afari
de aceasta, Bon:rpartc mai dlduse generalului l)csai-< o parte
din pulina sa artilerie, aga ci lui ii mai rirniscscri abia vreo
15 tunr-rri, fagi de cele 100 ale austriecilor.
Bitilia incepu in ciir-nincirla de 14 ir.rnie 1800, lingi Ma-
rengo, dovcdind inci din primeic ore forqa xrmatei austriece.
Fre"ncczii sc rcpliau dind idversamlui lovitr,ri:i mari, dar sufe-
rind qi ci piercler:i grcle. Citi'e ora 2 dupi aniazir, bitilia
pirca definitiv picrdr.rti. DupI ora 3, I{6las, jubilind, trirnitea
la Viena un curier ca si anunle victoria corlpletii a attstrieci-
lor, pnnerea pc furgl a inviircibilului Bonaparte, trofeele,
prizoniei'ii... La stattil-major francez domnea confuzia. Dar
borl"p^rr. pirca liniqtit gi repeta rnereu cI trebuie si se reziste,
ci bitXlia i',u .ta inci sfirgitI. $i, dupi ora trei, dintr-o dati
gi in mod neagtept;1t, tott1l se schirnbi : clivizia generalului
102
Desaix, care fusese trimisi spre sud ca si taie retragerea ine-
mictrlui de la Genova, se apropie cu toati viteza, in momentr.rl
decisiv, de cimpul de lupti gi lovi pe austrieci.
Austriecii erau atit de convingi de victoria lor dcplini,
lnclt regimente intregi tncepuseri pregitirile pentril odihni 9i
masi. Sub loviturile pro.aqpgqei divizii a lui.D-e.saix, dnpi care
se repezi toati armata lui Napoleon, austriecii suferirl o in-
fringerc totali ; la ora 5 spre ieari erau in plini ftrgi, urmi-
riji clc cavaleria francezi,. Desaix fusese omorit la inceptrtul
atacului qi, seara, dupi aceasti bltllie, care a fost unul din
triumfurile cele rnai prodigioase ale viegii sale, Bonaparre, cu
lacrimile ln ocLi, spunea : l,Ah, ce frtrmoasl ar fi foi aceasri
zi, daci ln seara asta l-ag fi putut imbrigiga pe Dcsaix".
,,Pcntru ce nu mi-e permis gi mie si pling )*...
- suspinase
el cu citeva orc nrai devreme, cind, in plini bitXlie, i se
adusese vestea ci, pugin tnainte, Desaix ciznse mort de pe cel.
De doni ori numai carnarazri cie arme ai iui NapoJeon i-au
vlzut lacriiiri in ochi dupl bitilie. Fentru a doua oari
aceasta avee si se mai tntimple dupl ciqiva ani, cind mare-
galul Lannes, clruia.o ghiulea ii smulsese amindoui picioarele,
mrirca rn bre[elc lur.
In toiul extraordinarei bucurii provocati de prima depeql
fericitX a lui h,{ilas, un al doilea curier sosea li curtea din
Viena gi anlrn{a .catastrofa. Italia era incl .
o dati pi_grduti
pentru austricci qi acurn, dupi cit se plrea, in mocl dcfinitiv.
Teribilul ir:amic se do.,'edi gi de data aceasta cie nc?nvins.
Primele zvonnri despre bitilia generaii din Italia ajun-
serl la urechiic guvcrnuiui din Paris dupX gase zile d,e la eveni-
mente, adici in 20 iunic (1 mcssicloi). Dar vc;rile e;:au la
fnceput neclare. tn oreg se afrcptaLr cu ingrijorar:e $r;ri. Se
rispindi zvcirul ci bitilia ar fi fost pierduti, cI Bonapr.rte
ar fi fost ucis. $i iati ci, deodati, la ora uiru din zi, rlsunari,
una dupl alta, trei lovituri de tun ; un curier sosisc qi aclusese
gtiri oficiale : zdrcbirca completi a armatei austriece, rnii de
prizonieri, mii Ce dtrgmani morli, capturarea unei jumltili din
artlleria inaniici, italia din nou in miinile lui Bou,aparte.
Entuziasmul cra gencral gi, de data aceasta, nu numai ln
cartierele burgheze, ci gi in cartiercle muncitoreEti. in subuibia
Saiirt-Antoinc dc mult nu mai fusese atita insufleiire. l)esigur,
in momentul accla rn'-incitorii nu puteau si pre.;a..!i cI, pini
la trrmI, noul suvcran fi va strivi sub pr-rmnul lui de fier ; cI
va iritrodrice ,,ciriuliile de luunci", prin care vor fi purgi
intr-o totrrli, clcpc;rdenli fagl de pittroiui lor ; cI dor*niir lui
103

52. va lnibugi definitiv revolugia 9i va. fi o perioadi de intirire
sistematici a unei ordini sociale, bazard" pe exploatarea ne-
ingrdditi, consfintiti prin lege, a muncii de cltre capital.
. ln acelagi.?aris, in apropierea Bursei,,a blncilor, in mij-
locul rnulgimii elegante a bulevardelor, bucuria era gi mai
mare, tocrllai pentru ci invingitorul era Bonaparte, acelagi
om care la 18 gi 1.9 brumar inibugise revoluqii, iar acum
cucerise o poz,iqie deosebit de putcmici, precum gi posibilitatea
de a inXbugi, cu mini de ficr, pc de o parte ,pnarhia" si
atentatele contra proprictarilor gi a proprictlgii qi, pe de elti
parte, pericolul restauririi monarhici aristocrat-fcudalc.
Ciliva iacobini, clintre cci nrai invcrgnnali, ticcau poso-
morili. Regaligtii cm rlcprinrrqi. Dar gi turii 9i algii sc
-picr-
dcau .pentru nronrcnt in rrri jlocul crrrrrziasrrrului qcrrcrel dczliin.-
luir in capirail gi in provincic. Afari cle accista, ur-r fcl de
beqie a r-r-rindriei, nn entuziasm de patriotisr-r-r r5.zboinic, un fel
cle febrl pusese dintr-o datl stltpinire chiar gi pe unele spirite
pini. attrnci ponderatc. CuLnce-cntuziasrnului- fu atinsh cu
prilejul sosirii primr-riui consul la Paris. O mr-rllime mare icai
in intin-rpinrrei invingitoruh"ri qi cel mai mic semn de indife-
renti fate de Bonaparte era interprctat ca o dovadl de re-
galism. ,,Aici locuiesc aristocrali ! Pentru ce nu este ilun:rinatl
casa ?"
- striga r"'rullirnea, Ei gcarnuriie casci snspccte slreari
in.qindlri. O. nrrrliirrrc_ frrrl lrirrrrlr :r5tepti tor'rtL zitra in jLirul
paletului Tuilcrics, acl.",rnincl pc Bor.raprrtc. I)ar cl nr-r :rf,Lr:u
ln balcon.
u
. - Qrpi Mar.-.ngo, i3onap.x11e fu preocr.ipat in pr.inrtrl rind
dc oblincrea tinci pici avantajoase iu Ar.rstria. Apoi, voia si
se impace cu Arlglia ;i, in gcneral, cu coaligia europeani. Iar
in al treilea rind, trebuia si adinceasci activitatea iegislarivi.
pe care o lncepnse indati dup5 lovirura de stat diu"brur.nar
gi o intrempsese din cauza cailpaniei din Italia.
Dar mai era o griji care, in toati perioada cit a durar
Consulatul, il sustrXgea merell qi-l abitca de la problemelc esen-
1iale. Era lupta impotriva iacobinilor gi a rcgaliqtilor. Fouch6
credea ci pericolul cel mai serios qi imediat erau regaiigtii.
Dar, inci cle pe atunci, Bonaparte nn mai avca destuli incre-
dere in ministrul siu qi presupunea ci Fouchd, teurindu-se de
restarlrarc, era inclinat si r-ninin-ralizcze pericolul fogtilor sii
104
ami-ci iacobini gi sI nu-i urmXreasci indeaiuns, ca pe unii care
ar fi avut pu{ine ganse de a lua puterea. Dimpotrivi, mai ales
dupl Marengo, primtrl consul fu-de alti pireie declr-ministrul
sir.r, considerind pe iacobini ca dugmini mai primejdiogi.
Napoleon a trebuit si lini cont de inaniicii ,,de srtnga..
- iacobinii, Ei de inamicii ,,de dreapta"
- regaliqtii. ch-iar
din primele z,tle ale dictarurii sale, gi- si se poar"te ctr ficcare
tn mod deosebit.
., !e regaligti i-a tratat inrordeauna conciliant gi lc-a arXtat
dcschis ci c gata si duc[ cu ei tratative de ir-npIcire. ACminis-
traqia consuiari_ a primit in slujbe cu bratrele deschise pe rega-
liqtii notorii, subliniind c5. aceia dintre ci. care se hotirisc"si
serveasci luri Bonaparte, igi cigtigd. toati buni.voinqa lui. Prin
arnnistiiie acorclate rurora dintre emigranli, Bonapaite a aritat
cI e gata s5. ierte gi si uite multe regaligtilor.
Cu totul atrta a fost atitudinea lui filgi de iac,rbini, pc care
i-a urit ;i i-a urmirit cu adevlrat. Cici el n-a- fost niiiodat;l
rcvolugionar, iar temporara apropierc dc fratcle ltri Robespierre
qi dc iacobini a fost pur gi simplu o tactici dc arivist. Despot
din.fire, autocrat din cap ptni-n picioare, tmpineind gnrj itt
rlod congtient, dupl 18 brumar, spie instaur:1r;, ilttr-o'fornri
sau alta., a unei monarhii a marii burghezii, Napoleon nu a
ptitut niciodati pregui pe deplin accle'imensc nreritc pe care
i.rcobinii le-au aiur in^ istoria revoluqiei franccz.e, saivincl-o
cfcctiv tn rnomentul cel mai prinreicjios penrnr ea. Mai ,rrrrlt
ir-rci.,,in perfect acord cu clnsi rnare-burghezi, ale cirrei inte-
rese le suslinca, el Ei-a insugit qi accl n]od dnii:rteral de a
vedca in primul rir.rd ceracrerul reprc'siv qi violent al dicta-
turii iacobine, trecind sr.ib tiiccrc gi- crrrzele care arl ficut-o
inevitabiii,-gi urmirile ci care an s:rlvar Fra'g:r revoli-rlionari.
Iar in 1812, neg-isinC o insulti nrai eravi. pentrtr Roitopcin,
c:'rre incendiase Moscova,- Napoleon l-e nunri! ,,Marat rns,.,
comparind esrfel.qe.o.mrll caie qi-a dat viala p.ntru ,^.r.i
revoluqiei cu fcudalul boiernag nrosco'ir, pentrr'clre salvarea
itusici coincidea cu selvarea iolrigiei qi 'care
rra.ticirrase l"
epirerea petrici cu ,,afi5e" de billi, anrcstecindri-se fiii ,e,",,
si firi rosr ln treburile,lui I!u.t1z,ov spre a.-l a"rr"f" qr,r*lri.
Din punct de vedere politic, lui Napolcon rr convenea ca nou:1
ireneratie si.
-'u asocieze dictatura'iacobini d..it nu*ni--.u
uncle. in.ragir.ri singeroasc, de groazi, qi cu nimic .lt.*".
----
, ..$i^
t?rnfi, cu rninrea sa limpede,' el n-a pllrur ncga cu
rlcsivirtrrrc lnc'itclc isrorice alc ecestci dictetriri. Ti r',i" Dc
irrcobini, dar clesprc dictatur4 iacobini Ji,, rTsL i)d+ ""
105

53. spus odati, fi?X ocol: ,,Convcngia a saivat Franga". Pe
Ludovic al XVI-lea l-a dispreluit din toati ilirna, afa cum
dispreluia intotdeauna orice slibiciune. ,,Spunegi-i acestei fe-
mei ci eu nu sint Ludovic al XVI-lea'(
- 1s spus el cind a
aflat cX Mme de StaEl vorbegte mai mult decit trebuie in
salonul ei. ,
$tia ci, cei mai neincluplecagi gi ncinrpicaqi dugmani ai sii,
degi ascungi, se giseau printre pulinii foqti iacobini care mai
rimXseserl in 'i'iaqi gi, tocrnai de aceea, ii prigonea firri mili.
Aceast[ prigoani irnpotriva iacobinilor, irrceputi tndatS. dupi
18 brumar;;i avind do;rr r.rnelc molrcnte dc acrh'r.rie, nLr s-a
sftrgit dccit o dati cu Inrpcriul.
Arestirrilc clc iacobini sau dc pcrsolnc sllspcctate dc 1eg5.-
turi cu ace$tix .lr.l ;rvrrt loc nrereu atit in capital:i, cit gi ir-r
provincie, rl;rr mai alcs in provincic. Aristocraqia localS rXmasl
in v_iaqir, cnrigra.r:qii amnistiali 9i inapoiali in garl, burghezia
locali bog;,tl gi, la sate, fi,rXnimea nou5,, proprietari de pX-
mi4t -1 toqi aceqtia, cunoscind bine pe fogtii militangi ai
cluburilor iacobine locale gi pe to{i cei ie avuieserl tnslrciniri
sub Robespierre, se rlzbunau aclrm nemilos, cu virf qi
tndesat pe dugmanii lor. La 10 octombrie 1800, cind
poligia -
politicl, dupi active sforgiri provocatoare, izburi
si grlbeascl ,,atcntatul", adicl si iresteze in localul
Operei, .lingl loja primului consul, un grup de parru
oameni inarmegi cu pumnale, furl excclrtati nli nnniai
ace$tia patru, ci se ficuri arestlri de ,,iacobini" in masi, in
toati, Ilranla. Cc,r mai marc partc dintre ei ntr s-au lntors
niciodetl in patrie sau, dacl s-au intors, erau oameni
distr,ugi. U_nii au murir in inchisori (,,sinuciderile" deEi-
nugilor politici erau ia modi tn acele vremuri), altii ia
Cayenne, colonia-tnchisoare f.rancezi din America. Iar
cind, la. o luni dupl acest ,,arenrat", poliqia lui Fouch6
ar_esti _
(la 18 noie,nibrie 1800) pe un
-veritabil
iacobin,
Chevalier, care pregltea un atent;r cu bombe, .tn nou vai
de arestiri gi deportlri trecu peste toarl gara. Se aresta in
dreapta gi in sttnga, cu roare ci cei pringi habar n-aveau
de Chevalier gi de intentriile lui. Mai mult, atunci cind, in
decembrie 1800, avu loc intr-adevir un atentar serioi la
viaga p'rimului consul, cu toate ci ,,maqina infernali"
fusese oper[ exclusi-z regalisti, iar iacobiirii nu avuseseri nici
un amestec in toati accastl chestiune, Napoleon se servi gi
cle acest pritrej pentru a organiza noi pr-igoar1,e cumplite iln-
potriva iacobiniior.
106
Cine vrea sI pitrundi firea lui Napoleon, sX, cunoascl
trisiturile caracteristice ale psihologiei lui, nu trebuie sX. se
lase ingelat de acele dulcege tncerciri, atit de abundente
ln imensa literaturi napoleonianl, de a-l infiqiga ca pe un
,,semirevolnqionar" , QUffi il numeau adesea la incepui duq-
r.r-ranii
nsii,
sau ca pe. un ,,Robespierre cilare" ,_ cung i-au zis
a"poi, in prima jurnitate a secolului al XiX-lea, liuditorii
sii. Aqa ccva el nu a fost niciodati. Despot din fire,
autocr;1t lnniscut, dindu-se dupi irnprejuriri, el a mai
putLlt suporta la. incep.ut, de . nevoie, existenqa citorva ri-
mlqiqe pu,r exterioare aie republicii burgheze. Dar indarl ce
i-a stat in putingS, a mitlrlar tot ce rnai rlmXsese din re-
pubiici qi a cotit brusi spre transforrnarea definitivl a
Franlei intr-o despogie militar5. gi transformarea Europei tn-
tr-un conglomerat de qlri vasale, colonii gi semicolonii ale
Franqei, inrobite acestei despoiii militare. in aceasti monarhie
absoluti nn mai puteau si aibi nici un loc iacobinii gi, mai
ales, ideologia urtti de Napoleon a iacobinismului, cn visurile
ci cle ,,fri1ie republicanl" tnrre state, de egalitate gi libertate.
Engels a ariritt in mod jusi mornentril (,,cisiroria austriacS.")
cind imperir,rl napoieonian a inceput si dobindeescS. vcrtrginos
toate semllelc exterioare ale vechilor monarhii tradiqionale.
Era firesc deci ca notra riranie, ca gi cea veche, si fie la fel de
neirnpicat5 .cu eroica tradiqie iacobinX, ba chiar qi cu vreo
amintire, cit de sfioasi, cit de nodesti, a rcpublicii
burgheze.
Cruda pcdepsirc a iacobinilor, ir:r afarl de orice cadru
,,letal'' gi cr-r totul arbitrarir, cste ul"!a din trisLturile ccle mai
carlcteristicc rlc guvcruirii rrep.rlcrlrricrrc. Ase curn s-il sDus
rnei sus, dupa l8 bnrnrer, I,,ir.'h,1, cojrtr.rr rcdcrilor lLri Na-
poleon, a fosc de pircre ci ln momcntlrl xcela iacobinii nu
erru _aga -de pcriculogi ca regali;tii, cerc dorcau rcintoarcerea
Bourboniior.
Trebuie si spunem ci, in caznl acesra, Irouch6 a dovedit
o pe'spicacirare poliEisti
'rai
r.rare clecit stiptn'l sir'. contele
clc Pror-eucc, pi"crcrrdcntul ll tronul lui Ludovic nl XVI-lca.
qi fratele -si'"r charies irnprer.ini cu g*rp'l cel *ai i'rfi"cni ai
cmigreniilor eran con'ingi, de ci.d cir e'e*ime'tele cli" iA
b*rnrar' ci tocn.rai rer-rgita acestei lovituri de star, ,o.niui itt-
starlrarca dictaturii dovedea ci sosise rnomentul pentru restau-
larea rxonarhiei. Iar daci lucrurile stau aga, oire Franga nu
ar p.cfcr;r" r.echea ci monrrrhie istorici rr,-rtii corsica, o".,r.-
'it
?... I)r.rp5. zccc a'i cle viole'ic, re'olr,rtia f*sese oinoritl
t0v

54. prin lovitura din 1 8-19 brumar. Acum r.nai rinrinea ca r.nlna
carc diduse lovitura mortalX Dircctorrrtu|.ri in noieinbrie 1799,
la Sirint-Cloud, gi nimicise in iunie 1800 armatele ausrriccc
la Marergo, si ageze ln trouul strimogesc al Franlci pe pre;1-
crcgt;nul rcge Ludovic ai XVIII-1ca (pentrLt moment conte
de Provcncc).
Cu nrr,rlt inainte de Marengo, l:r trci ltrni gi ceva dupl 18
brurlar, contele de Provencc (c{in proprie inilir:rtivi sau in-urna.
sfatului {ratelui siu, cu care natura fuscsc extrem de zgirciti
cind 'il lnzestrasc cu irrsugiri intelcctualc) sc adrcsi prirnului
consnl, de la 1'1iteu, uncic-;i avca regcclin(r1, crl o scrisoare cu-
rioasi in carc rLrgll pc Borrrrp:rrtc si'l rcstilL!rcilc clinastiir Bour-
bonilor. DupI carc lucrrr, llo:rrpilrtc LrLrtci ccrc orice, drept
recor.r.rpcnsir pcntrul sinc 5i pcutrul prictcnii siii. Pc dcasupra, ar
mai fi prirnit gi,,bir.rccui'intilrclr gcncregiilor viiroar.c".- Bona-
parte nu rlspunse. Apoi altc scrisori, altc propuncri, altc oferte
furi trimise, cind lui Nrrpoleon, cinC sblici salc, Jos6phine.
ln vara anrilui 1800, dupi iVlarer.rgo, tocuriri atunci cind
intr-adevir se pirer ci Bonapartc prlrea sir dispr-rni dc Frairqa
dupl placul siu, Ltrdovic ii scrise din nou ficindu-i aceeagi
cerere. Atunci, pentrll prima gi ulrima oari, I3on:'rpartc ris-
punse acestui pretendcut : ,,Am primit scrisoarea Durnnea-
voastri; vi mulqumesc pcntrlr lucrurilc arr;rbile pc care rni le
spllne[i. Nu trebuic si dorir-n lnapoicrc,r l)urrtric:rvoastrX. in
Franla; ar trcbui s,"r cilcaqi pcstc o silrii cle nrii de catlavre.
Sacrificali intcrcsLrl Dunruc:rvoastr,"r lirriltii ;i fcricirii Franqei
gi istoria vi va fi recuuosciitoarc."
Dupi ce prirniri acest rispuns cilreiloric ;i sc convinserd,
ci Boi-raparte rlLl este dintre acei pcstc car:c sc proerc donrni, ci
dintre ;rcei carc domnesc peste algii, emigrangii hotlriri asa-
sinarca 1ui.
Aproapc in acelagi tirr-rp, idcca aceasta incolgca gi in
cercurile iacobinilor. Aici illsi, totui se sfirgi cu acea reirgit:i
provocare din partca lui Fouchd, despre c;lre am vorbit. Liiind
informat de cXtre agentii sii despre pregXtire;r atentatullli $i
retrgind si afle cu precizie ci el se va procluce in seara de
10 octombrie, la Operi, Fouch6 aresti pe conspiratori (Cer-
r:lcchi, Ar6na, D6merville, Topino-Lebrun) pe cind accgtia se
apropiau inarmaqi de loja primului consul. Ivlai tirziu s-a sus-
qinrit ci tnsugi Fouchd ii tnarmase. Togi conspiratorii furX exe-
cutati, iar influenla iui Fotrch6 crescLl. Agenlii sii provocatori
desfigurau o activitate neobiqnr.rit de energici, introducindn-se
108
prctutindeni, de la saloanele mondene pini la birturile 9i ha-
nurile cele mai sirace.
In seara de 3 niv6se (24 'Cecembrie 1800), pe cind primdl
consul se ducea ia Operi, o formidabil5. explozie se produse
in apropiere de cupeul lui, tn strada Saint-Nicaise. Cupeul lui
Bonaparte trecuse pe lingi o ,,maginX infernali" numai cu
zece secunde inainte de explozie. Strada se umplu de cadavre
9i riniji. Bonaparte igi continui drumul gi ajunse cu bine la
Opcri, in cuper,rl pe jumitate sflrimat. Intri in loja sa ab-
solut cahn 9i publicul din sali nu afli decit ceva mai tirziu
despre ceea ce se petrecuse. Ancheta tntreprinsi imediat la fa;a
locului nu duse la nici un rezultat ; nimeni nu fusese arestar
la locul atentatului. Bonaparte era convins ci gi de data asta
atentatul fusese organizat 'Ce iacobini gi acuzl pe Fouch6 ci
nn-i supravegheazd. tndeajuns gi ci se ocupi prea mult de re-
galigti. Hotiri si puni caplt opoziEiei de srtnga. Dldu orclin
sI se tntocmeascX, o listi de 130 cle ntrme de gefi iacobini sau
corisideragi ca at^re. Toji accgtia furL arestali gi aproape togi
fLrri trimigi in Guyana gi pe insr.rlele Seychelles, de un-de rar
se n-rai intorcea cineva. 1n provincie, prefecgii lncepuri o
prigoanX silbatici. impotriva acelora care in timpul revolugiei
iqi erXtascrl, pr.in fapte sau vorbe, sirnpatia pentru lupta ho-
tiliti impotriva reacgiunii. Acum rcaclionarii care mai rXmI-
seserS. ln viali profitari de ocazie spre a le pliti polilele.
I)intrc cci clre figr,rrau pe aceasti primi listi intocmiti dc
Fouch6, unii nu fur5. numai exilali, dar gi trimigi la ocni flri
nici o anchetl sau judecatl gi nu li se didu drumul nici atunci
cind adevirul icEi la hrninl. Iar aclevi.rul fusese limurit tot
de Fouchd gi chiar in acelagi tinrp cu trirniterea arestaqilor
in exil gi la ocni. El aflarse cel diritii ci iacobiriii nu fuseseri
amestecali in atentat. Dacir, totuqi, lui accste misuri, o f5cu
pentrul e-l satisface pe Brxraparte, care era foarte pornit im-
potriva lor. Exact dupl doui siptimini de la atentat, in timp
ce teroaret impotriva iacobinilor era ln toi, fur5. arestali, mai
intii trn oarecare Carbon apoi, succcsiv Saint-R6jan, Bourmont
9i aigi cilva zeci de regalitti care locniau la Paris, unii legal,
allii ilegal. Carbon qi S:rint-Rijan recLlnoscurX vina lor directi
in etent;'rt. Totul fuscse organizat exclusiv cle citre regaligti cu
scopul de a-l omori pe Bonaparte gi de a-i resraLlrA pe Botrr-
boni. Faptul nu inrpicdica r.rrenlinererr misurilor luatc impo-
trivl ia.-obinilor, dar se hotiri ca nici regaligtii si nu fie
crulrrti. in chiprrl acesta, Bonaprrte trigea, dintr-un atcntat,
urr tlublu folo5 p6li1l6. Cind, dupi evenirnenre, i se spuse ci
109

55. Fouchd fusese sigur_de nevincvigia iacobinilor proscri;i, Bone-
parte. r5.spunse : ,,Ei, asta-i ! Fouchd... Aga-i el intotdcar.rna !
De altfel, nu,mai are importantrX.. Am siXpat,Ce ei., (de ia-
cobini). Regaligtii care ltiaseri. parte activi la atentar f,ir;
executa{i. Alqii furl exilaqi ca gi-iacobinii.
..'Io.tugi, in ace! rnomeni rninia ltii Bon:rparte fmpo;riva re-
galigtilor nu era atit de puteririci .r.,r-,, ,1". crede, judecind
dupi rifuiala sumerl cu iicobinii. a'osolut striini de afa.*.."
cu-,,maEina infemall". $i iucruriic nu stllr ui.i
"iii ;t;;;vor si le-arate,_ pe baz-it pur irsilrclo*istir, apropiagii lui Na-
poleon. Nu c arlcviret ci in prinrelc s-"rpuirrrirri c...rc urnrl;cri
atentetului, :rc!,srir iyi vlrsrse 1or"r,"r [uri.r a:;upl.a ir.cobinilor si
ci pc:rtnr rcg.riiyti nu-i nrai r;-rrriliscsc. Ir,lel-tolcrin qrir forrtc bine
si.fie -aspru
cind crcrlcl cir c ncccs.'rr, rinri'rind totugi rccc gi
calrn. Rcalitilrc;i csrc cir cl igi pr-rscse iir gind si rupi" de Bouri-
boni acclc elementc rcgalistc,_'alc cii.or"irrtcr.r. ,lo, fi puiut
pe d.gpl.1n impica cu noua ordinc din Franla. Cu alte ..,ii,rt",
regaligtii carc^ rccrinosc iegaiitatca prrrerii liii, a lui Napoleon,
gi i se wpun,flri murmur, vor fi p?imigi cle el cu dragi ir:irni,
gi picatele din trecur le pot fi ieriate. iar cclor .. nr.i vor in-
picare gi continuX, si urmXreasci. restaurarca lJourbouilor si
vechca orinduire, le dcclara rlzboi fdri mili.
Inci tnaintc dc Marr-'ngo, primul consul ordonase iui Fouchd
si intocmeascl listcle cu en-rigrangii clrora li sc putca pennire
intoarcere.r in Flautre. rcestJ iiste continuari sir^ fic irriocmite
chiar gi dupl isprar;a cu ,,nragina infernali" din stra,da Sa,int-
Nica.ise. Dupi prinrelc liste, nurnirtrl cmigranliior s-ar fi ri-
dicar pinl li. tOC.OOO, din care 52.000 sc"gi inapoiaseri con-
form hotiririi din 1 vend6miaire (2e octombrie'1ti0O). DupI
listele ulterioare numirul se dovedi a fi cu o dati gi j';rniitite
ryai mlie decit se prcsrlpusese la inceput. 141.000 de'emigr,an1i,
dtn 145.000 prirnirl dreptul de reintoarcere. Din momelrtril
s_osirii, ei erau puqi sub supravegherea poliliei. RXniaseri firi
drept de reintoarccre numai 3.373 de einigranqi. ln curind,
el
.merse-gi mai departe : ln. mai 1802, prinir-.rn nr,rr.rr'rr-.orr-
sult, .se hot5.ri ca brrce emrgrant care va jr-ir:r creilin1ir noii
ortnduiri de star si aibi dreptul de a se inapcia in firalqa. Un
mare numir de emigranti, care o duceau foarre greu in
strXinltate, se folosiri de aceastd, lege gi se inic,:iici";i in
Franla.
Pentru un timp, atentatele incetarX. Bonaparte se con-
sacrl cu forge indoite treburilor diplomatice. Nicicda.ri, nici
inainte, nici dr.rpir aceastl perioadi, nu a dorir el arit Ce
ll0
nrult o inrpicare imediati cu coalilia. Avea nevoie de acest
Iucru
.pentru_ a punc ordine in finangc, a satisface doringa vie
a r:rajoritlqii pbporului francez irrsetat de pace gi, desigur,
pentru a glsi rS,gazul necesar ca si duci la bun sfirgit rellr-
mele statale inccpute gi si realizeze pe cele plinuite.
NI
^ . 1n donrcnir.rl ciipl,er-naric ca qi in cc1 :r1 poliqiei, Napolcon
igi alesc c.r ajrrtor, iu acclegi sLicLcs, pe ornul'..1 irr"i uril] Dacrr
Fouchd cra un maesrnl netntrecuf in arta pro..'oci.rii gi a
spionajului, pringul Talleyrand se dovedea a ii .t,r virtuos in
arta diqlomaqiei._Exista totr.rgi o deosebire in sitr,i:rqia primului
consul frqi- de fiecare dintre ace$ria : se scrvea Ce Fbuchd gi
de aparaiul sXu poliqicnesc, dar fi dispreiuia, rrr.rniindu-i, De
toqi, .ticilogi. Ncavind irrcrcdcrc in Fouch6, el il supravcghc;r
cr1 ajlrtorlrl unei poliqii proprii, speciale
- clar, desigur] pe
accst reren,.in aceasti competiEie, Napoleon nu pllrea i;-i i^n-
ving[ pe ministrul siu dc polilie. Din acest punct cle vedere,
nici
^un
Napolcon, nici un
-Alcxandru
lVlacedbn n-ar fi putui
si-l. intreaci pe Forichi. Descopcrea dintr-o privire pe alen1ii
pugi cle Bonr.prrrtc pc urnrclc liri. Dcci, in cc privc;i. pJligiu,
N.lpolcon arca ncvoie dc Fouchd gi de talcntclc s;lc speciale,
fiinCci, in acesie chestitrni, el nu se puree colnpara nici micai
pe departe cri rlinistrr-il sir.r, qi ginej cont c{e iceasta. lnsi, in
cc prir''-'gtc erta cliplorrr:rticl, Irl.rpolcon nu nr_inrai c,'r nu sc ilsa
tlc loc in urnra lui Tallcyran.l,.lar fl dcpiqea in anurnirc pri-
vinge. $i cu toate ci accsta er:1 ul1 foarte talcntat rrinistr; de
cxtenls, Napoleon ii didea el insugi ideile conducitoare gi, in
tratativele mai import:rntc, condncea pcrsonal discugiile. ln ast-
fel de irnprcjr-rriri, Taileyrand era doar un consilicr, redacra
notele diplonratice gi el:rbora misurile tactice necesare arin-
gcrii rezultatului urmirit.
Unul ,Cin cele mai mari rezr.rltate diplor-natice oblinute
de Napolcon a fost, indiscutabil, risrumarea completi a-poli-
ticii ruse. El aduse la cunogtinga larului Pavel, cu care Franqa
era oficial tn rizboi, cL dore;te si trimiti imediat tn patrie
pe toti prizonierii rugi luaqi in ioamna anului 1799, clupd in-
fringerea armarei lui I{orsakor'. $i nu cerea nici r-rn schimb de
prizonieri. (De altfel, tn a,cel moment, nu existau aproape de
loc plizonieri francezi in Rusia.) Aceastl qtire tiicinii pe

56. Pavel, care trimise 1a Paris pe gcnerah:l Sprengporterl spre a
incheia acordul in leglturl cu prizonierii.
La jumitatea lui decembrie 1800, Sprengporten sosi la
Paris. Numaidecit Bonaparte ii exprimi cele mai calde senti-
mente de simpatie gi respect pentru qarul Pavel, subliniind
indeosebi generozitatea gi sufletul mare prin care, dupi
pirerea lui, se distingea acesta. In acelagi timp se rnai putu
afla c primtrl consul ordonase nu numai eliberarea tlrturor
prizonierilor rugi (vreo 6.000 oameni), ci ,si echiparea lor
cu uniforme noi, dupl unitXqi, li cu incilqiminte noui
- totul pe socoteala statului lrancez
-
precLlnl gi inapoierea
armelor. Nirneni pini atunci nu rnanifestase o astfel de
curtenic faqi dc cincva cu carc se afla in starc dc rizboi.
Pe lingl accstca, intr-o scrisoarc pcrsonal[ cltre 1ar, primul
consul declara in tcrnlcrli arrricali ci intre Ilusia gi Franqa
pacea ar putea fi incheiati in 24 orc daci Pavel ar trimite
la Paris un plenipotenliar. Toate acestca captivari cu totul
pe Pavel, care, din dugman aprig al Franqci, deveni dintr-o
datl amic al ei gi rispunsc lui Napoleon p,rintr-o scrisotrre
in care se declara dinainte gata de pace gi iqi exprirna dorinia
de a reda Europei, in acord cu prirnul .consnl, ,,linigtea 9i
tihn a".
,,Si;r'eranul dumneavoastrX gi cu n-iine slntcm chemali sI
schimbim faqa pimintuii-ri"
- spllsese Bonaparte fagi de
generalul Sprengporten, trimisul qarului Pavel.
ln urme accstui prinr succcs, Napolcon hotlri si tncheie
cu Rnsia nlr nlrniai pacerl, dar ;i o alianii miiitari. Ideea
acestei alianqe era dictati dc doui cor.rsidcrentc : tndi, absentra
intercseior contradictorii intre cele doui liri; apoi, posibili-
tatea de a ameninla ulterior, cu forqe franco-ruse unite, stipi-
nirea englezi din India, trecind prin sudul Rusiei qi Asia Cen-
trali. Napoleon nu a incetat niciodatl de a se gindi la India,
tncepind de la campania din Egipt pin5. tn ultimii ani ai dom-
niei. Nr-r a arrut niciodati un proiect studiat, nici in acest mo-
ment, nici mai tirziu ; dar ideea aceasta a fost intot,Ccauna
prezenti in mintea sa. In 1798, ea se lega de calea Egiptului;
in 1801
- de prietenia neagteptati cu garul; la inceputul
campaniei din i812
- de Moscova. ln toate 'trei cazurile,
urmirirea acestui scop indepXrtat nu lul nici nricar forma
unui inceput de realizare; dar, dupi cum vom vedea, lucrul
ajunse de data accesta piiri la un fel de recunoagtere militari
inaintati, sau pini ia aparenqa unei astfcl dc rccunoagteri.
112
ln ce-i privegtc pc garul Pavel, 'dezvoltarea r-rcobignuit de
rapidi a legiturilor de prietenie cu Bonaparte lnerg€a alituri
gi in legituri strinsi cu cre$terea unei uri tot atit de neaqtep-
tate lmpotriva Angliei, ieri abia aliata lui, in coalilia contra
Frangei. Napoleon pllnuia
- pentm moment numai in linii
generale
- o combinagie bazatd pe o expedigie a unor trupe
francezc sub comanda sa tn sudul Rusiei. Aici, trupele fran-
ceze s-ar fi unit cu cele ruse gi, sub comanda lui, ar fi mers
prin Asia Centrali spre India. Pavcl nu numai ci inclina sI
atace pe englezi tn India, ci o luase chial inaintea lui Bona-
parte, fdcind primii pagi spre realizarea acestui program. FIat-
manul de cazaci Matvei Ivanovici Platov, inchis de gase luni
de citre Pavel din nu se ftie care pricini in fortircala Petro-
pavlovskaia, fur scos pe rlea$teptate din celula sa gi adus direct
in cabinetul garulr-ri. Aci, firi nici o introducere, fu intrebat
dac5. cnnoagte drumul spre India. Hatrnanul nu inlelese nirnic
din aceastX curioasi intrebare, dar igi 'iidu seama ci ris-
n_unlul ncgativ_l-ar fi dus inapoi.in temnili, ag;1 ci se grlbi
sI rispundi cl-l ctrnoagte. Imediat fu numit cornandant al
unuia din cele patru egaloane ale oastei de la Don, care pri-
mise ordinul si porneascX spre India cu efectivurl aproape com-
plet. in total, luau parte la expedigie 225A0 de oarneni. La
27 f ebrttarie 1801 pirisiri Donttl, dar nu rnerscri prea
departe...
In Europa, lntirirea prieteniei dintre autocratul fratcez
5i impiratul- rus era urmiriti cu nelinigte crescindi' ln cazul
consolidlrii acestei alianle, cele doui puteri ar fi dominat
intregul continent
- aceasta era pdrcrea nu numai a lui
Napoleon gi a lui Pavel, ci gi a tuturor diplomagilor europeni
clin-acea vreme. ln Anglia, domnea o viditi ingrijorare. FirI
indoiali, flota francezd. era mult mai pulin plrternicl decit
cea a Angliei, iar cea rus; firl nici o importanqi. Dar inten-
giile lui Napoleon cu privire la India 9i brusca trimitcre de
trupe ruse$ti in aceastl direclic nelinigteau qi iritau pe pri-
mul ministru al Marii Britanii, Villiam Pitt' in,toate cance-
lariile diplomatice europene $i la cur{ile regale era agteptat'
cu mare nelinigte, inceputul primiverii lui 1801, cind cei
doi puternici aliagi ar fi putut tntreprinde ceva hotXritor.
Dar data de 11 nartie, intiia zi de primivari, aduse cu
totul altceva,
(lind sosi la Paris gtirea ci larr-rl Pavel fusese sugrttmat
in prrlltul 14ihailovski, Bonaparte fu cuprins de furie. Se
g 113

57. ;a:t,, -.._,t:l:ffiff
dirima tot ceea ce obgirtusc in citeva luni cu atita arti. Ei cu
trn at?t dc mai'e succes ln legXturile lui cu Rusia. ,,La faris,
la 3 nir'6se (ziua exploziei majinii infernalc in strada'Saint-Ni-
cais.e * E.T.) le-am sclpat englezilor
- dar la petersburg,
Iovitura le-a reuqit !" strigX el. Pentru Bonaparte era luciu
neindoios ci englezii au fost aceia care au organizat asasi-
narea h.ri Pavel. Alianla cu Rusia fu deci nimlciti tn acea
noapte de martie, cind conjuragii pitrunserl in odaia de
culca-re a qarr.rlui.
Primr,rl constrl trebrri si schimbc brusc qi radical pozigia
bateriilor salc diplonratice. ln acesr domcrriu, Nepolco" giia
si t.nlncvrczc tot aga de repede gi iscusit c:r tri cu b;rtcriilc cie
I rfr I rrr e.
IV
I)in accl nronrcnt, cl i;i propusc rrn a1t clrrinr: nr: preiun-
giree ri.zbciului, ci pxcca cu Anglia. Cir ciespre Atrstria, tra-
t;rtivcle sc clnceiur rrai dc r-nti1t. P:rcca fuscsc scmnati inci de la
9 febrr.raric 1801, la Lundville, de cltre pler-ripotenliarul Co-
bcrrzl. Tratativcle :'Lu fost duse de Joseph Bonaparte, fratele
primului cor.rsril, qi cle ministrul de extcrne T;rileyrand. Dar,
;i unul gi celilalt nu ficcar.r decit sI ir.rdeplincrrsci ordinele lui
Bonapaite, carc in aceasti chcstinne folbsise cu nrulti inde-
minare subita sa prictenie cu qlrui Pavcl. Austria risca si fie
atacatI. gi diirsp-'rs apns, gi dinspre risirit. Irr.r nevoiti s5. cedeze
absolut totul. DupL bitilia de la fuIarcngo qi clupi victoriile
franceze din Alsircia, nncle gencralul lvloreau invinsese pe
austrieci lingi Hohenlinden, era grcu si rnai reziste. Astfel,
Napoleon obqinu 1a Luniviile tot ceca ce voise de 1a austrieci :
pirisirea definitivi. pi in intregime a Belgiei, cedarea Luxern-
br.rrgultri, a tlrturor posesiunilor germane de pe malul sting
al Rinului, recunoagtcree l{cpublicii Batave (Oianda), a Re-
publicii Helvetice (J3lvegia), a Repubiicii Cisalpine qi a
Rcpublicii Ligure (Geuor.a gi Lombardia), care deveneau roare,
de fapt, posesiuni ale Irranqci. Piemonttil riminea ocllpat tn
ir.rtregime de trupele francczc. ,,fetl, acesta cste nenorocitul
triltat pe care am fost ncvoit si-l semnez. Este ingrozitor
;i ca fornii., gi ca con!inl1t", scria cu mihnire Cobenzl intr-o
scrisoare citre gefril siu (Colloredo).
Cobenzl avca r-rrnltl dreptate si fie indignat. $tia ci
Talleyrand retrgise si oblini in timpul tratativelol'
-
pe
ll l
sub mini, desigi-rr
- cadoliri bogate dc la curtea clin Vir:n:r,
firi si fi putut facc nimic in profitul austriecilor, dat fiind
cl. tratatul fuscsc dictirt de la incepr-rt pini la sfirSic clc citre
Napoleon.
Astfel, pentni un tilnp, Austriil er:1 scoasl din lupti. Era
clar cX dupi, groaznicele pierderi suferite, Lnpcriul Austriac
avea si agtepte o ocrlzie potriviti sprc a-gi reface siruatia.
$i, in a;teptarea unoi: timpuri mai bnnc, se resemilase.
I)eci, in momentui morlii larulLri Pavel, dir,tre rorlie
,marile pnteri, nurnai Anglia mai rimisese tn rlzboi cu lrranqa-.
Dar, dupi moartca lamlui, Napoleon, schir-nbindu-gi brusc po-
zi1ia, hotiri si inchcic pace cit mai repede gi cu er:glezii.
Anglia trecea atunci printr-un momerlt grcu. i1i domeniul
pllr econolxic, burghezia comerciali gi industriali. englezir
nu cuno$teau rivali pe contillelitul er.lrclpean. Revoluqia tehnici
gi industriaLi din ultimele deccnii ale secolului ;rl XVIII-lea
asigurase tn mod definitiv Angliei sinraqia de pritere dominantl
pe tirim cconomic
- gi una din cauzele furiei burgheziei fran-
ceze irnpotri'ra politicii vechiului regim era tratatril de coinerl
anglo-francez din 1786, care lnsemna cuceriiea pielei in-
tcrrre francez.e de cl.tre industriile textili qi rnctalirrgici en-
gleze. Toate rr5.surile lLrate dc Conr.enlie gi I)irectorat impo-
triva comeriului englez erau sahltate c'J erltuziasm de indus-
triagri francczi. I)e altfel, tot rizboir"rl dintre Anglia ;i Frania-
din epoca iievolugiei er:r considerat, in fiecare din acestc qd.ri,
ca un rizboi al coniercianlilor gi industriagilor cnglezi impo-
triva comercianlilor gi industriagilor francezi.
In fruntea tLrtlrror acliur:iior politice potrivnice Franqei qi
a tuturor coaliliilor europenc sc gisea Villianr Pitt, prirnul
ministru al ]'farii Britanii. Acestr. vcdca llmurit ce ar fi in-
semnaf, din punct dc vedere al ir-rtereselor economice gi poii-
tice ale jirii sale, cregterea puterii Frantrei pe conrinent. Lle
a.ceea, 7a momentnl potrivit, finanla cu mina largi Prusia,
Austria, Piemontul, Rusia gi apoi iarigi Austria gi Neapole.
Dar nici finanqarea coaliqiilor europene, nici ajutorul activ
cu floti, bani, provizii gi arme acordat contrareyolulionarilor
din Vandeea nu diduscri roadele afteptaie, aga c5., in preajma
arrului 1801, incepuse si-gi facX tot mai mult loc in Anglia
ic'lcea tratativelor gi inielegerii cu noul stipin al Franiei. E
drcp.s {r1 inrl'"rstriagii gi cercr-rrile cornerciale direcr interesate
irr c:rpli.ataica coloniiior franceze 9i olandeze cucerite prin-
tr-r.in lnni; rlz'ooi nll erarl ciruqi dc ptrlin de aceasti pirere.
B1

58. Dar cercurile cornerciale legate de comergu,l european doreau
pacea. Apoi, clasa muncitoare englezd era cuprinsi, la accast[
epoci, de puternice sentimente de revolil provocatc de
exploatare gi de o foamete fdri de sfirgit, iar minia munci-
torilor nu se manifesta nurnai prin sfirimarea maginilor ci,
adeseori, gi printr-o srare de spirit vidit defetisti.
- Pe scurt, dupi ce Bonaparte incheie cu Austria acea pace
foarte avantajoasi, prin care punea mtna pe intinse teritorii
tn Germania gi Italia, dupi ce el, in urmJ morqii lui Pavel,
incheie pace gi cu Aiexairdru f, succesorul lui Pavel, fXcind
fn acelagi_ timp propuneri de pace gi Anglici, sferele conduci-
toare_ engleze, descurajate pcntru t'uotnet-tt cle picrdcrca ni-
dejdilor .tntr--o._infringcre. a Franqei, sc hotlriii si. tnccapi
tratativele. Villienr Pitt dcnrisionasc cLr puqin irrainte de asaii-
narea lui Pavcl. Succesoru sar crau exponcirqi li acclor cercuri
care vedeau paccx posibili. In fiuntea cabinetului era
Addington. .Lordul Hawkesbury, ministrul afaccrilor externe,
dldu sX se inleleagd, ci Anglia era gata si. incheie pace.
Tratativele avurl loc la Amiens gi tot acolo se semnl
- a 26 martie 1802
- tratatul de'pace. Anglia restituia
Frangei gi vasalilor ei (Olanda 9i Spania) toate "coloniile cu-
cerite de la acestea printr-un rizboi ce durase noui ani, afari
de insulele Ce1,isn 9i Trinidad. Malta trebuia restituiti ca-
valerilor de Malta. Se mai angaja si cvacneze toate punctele
ocupate de ea in timpr-rl rizboiLrlui in uririle Adriatici gi
Mediterari. Iiranga trcbr.ria sI cvacucz-c [,giptLri, si-gi retragi
trupele din ltonla, pc c;rrc unnA s-o rcstitiric papei impreuil
cu.celelaire teritorii pontificale. Accstea ..au .or-tililiile princi-
pale. .$i, totugi, rlrl xcesta era lucrul cel mai inrpor:terrt. Oare
numai pcntru atlta, in cursul celor noui ani de rIz.boi, aris-
tocralia englezi guvernanri gi burghezia cheltuiser5. i-r-rilioane
pentru arlnatele l-or gi pentru cele strS.ine gi trimiscscrl flore
rn toate occanelc I
Faptul cel n.r,ri greu de sLlporrat pentru sfcrele conduci-
toare ale_Anglici era aceia ci ele nu reuqiseri si srnulgi din
ghearele. lui_Napolcon nici una din cuceririle sale din Europa.
Bclgi;r gi Oland.r, Italia, malul sting al Rinului 9i Pien-rontul
rimineatr in stlpinirea lui directi qi, din acel moment, toatl
Germania vcstici dcvenea o pradi ugoari pcntru el. Toate
accste _liri cuccrite (sau, pentrll filonlent, incomplet cucerite),
trecind sub dominagia directi sau indircctl a lui Bonepa-rre,
crau acum tot aritea debuger.rri pierdute atir pentru produscle
fabricanlilor englezi, cit'gi pentni rni.rfuriic coloirirle .-n-
116
qleze. CIci, din toatc striduingele- plenipotenqiarilor englczi
i" R-i.nt
'de
a pune bazele unui
-tratit de comerg .cit de
.it auantajos Augiiei, nu se alesese nimic.. Cit despre togata
oiati intcini a Frantci, nici gind nu mei ptttea si fie : ca
iur.r.. cnnctic inchisn exporiului englez inci dirrainte de
Nupol.on si rlminea tot aia 9i mai diparte. Pe lingi toate
".uir.",
diri punct de vedere pur politic,.pur miiitar, secu-
ritatea'Angliei fali de o e-eirtuali agrcsiune.a Franqei nu
putea fi de loc asigurati. ln timpul stipinirii sale asuPra
beleiei si Olandei, Bonaparte spunea ci ,,Anvcrs este un
pirt"ol c.t qeava indreptatt spre inima Angliei".
Pacea de la Amiens nu putea si fie de lurrgi dura-ti :
Anglia nu se simqea inci invinsl. Totr-rqi' cind la Paris -9i in
provlncie vestea semnirii ,acestei -plci se rdspindi, satisfaclia
era deplini. Se pirea ci dugmanul- cel mai de temr"tt, cel mat
6og"t,' cel mai'puternic ai' neindr-rplecat se recunoqtea in-
uin"r ii ratifica. ^prin
semnitura lui, toate cnceririle lui Bo-
,rup".i.. Greul'Ei indelungu.l rzboi contra Europei era ter-
minat printr-o victoric Ceplini pe toate fronturile.
v
ln timpul lui N;lpolcon, nu i-A fost dat Frelulei gi ELrropei
si sc bucure de o pace mai indelungati. Dar cei doi ani
scurgi intre primivaia lr"ri 1801, cind- s-a stabilit pacea cu
Austria. qi ptnn in primivara lui 1803, cind, dupi scurta
pace de'la-Amiens,- a reincepltt rizboiul cu Anglia, furi
pentru Bonaparte ani plini de o activitate neobositl pe ti-
iimul orga,rL;rii ud*ittistragiei 1d'ii 9i al legislagiei. .ln
sfirgit, putu si se apuce de opera legislativl pe care, pini
acum wind-nevrlnd, trebriise si o amine. Se ocllpase de
aceste problemc ai dupi Marengo, dar ele uu pltteau trece
pe primul plan al prlocupirilor sale atita timq cit -
pacea
definitivi cu Austrii 9i cu Anglia incX. nu era incheiati gi
cit legiturile cu 1arul Pavcl ti indreptau gindr"rriJe spre noi
fizboaie grele qi cuceriri indepirtate.
Venise timpul cind putea si-gi pulri, si studieze gi si
rezolve o seami de probleme capitale privind administra-
gia, fiiiangele, economia, legislaqia tivill gi penali. Cind era
vorba de probleme de stat pe carc nu le cunoqtea, e1 pro-
ceda in modul urmitor : prezrda gedinqele Consiliului de
stat, pe carc-1 crease, asculta rapoartele minigtrilor, cerea
t17

59. sI i se inflgigeze cei care lucraserX. la intocmirea acestor ra-
poarte gi ii intreba amXnungit asupra punctelor care i se
pireau neclare.
li plicca nTai mult decit orice sX. discute cu specialigtii
;i sX invele de la ei. ,,Ctnd ajungi intr-un orag necuinoscur
-
il sfXtuia el fntr-un rind pe fiul siu virrcg, EtrgAne de
Beauharnais, rnai tirziu vicerege al Italiei te plictisi
tn el, ci studiazi-l : nu se qtie daci od:rti r-ru va trebui si-l
crlceregti !'( in aceste cuviirte e oglindit Ntpolcon intreg :
acumularea de cuno;tirrqe in vcdcrc'a folosirii lor practice.
O dati lrinri pe cipitauii crrglczi vorbirrclir-lc dcsprc arni-
uunte la infr.rrricrca uu nunr;li l coribiilor frlnccz.c, ci gi a
cclor cnglcz-c, gi clcsprc clcoscbircrr clintrc prrrintclc folosite
de f':ancczi gi cclc folositc clc cnglczi.
Dr"rpL cunr se va vcdc;r r.rrai dcpartc, Nrrpolcon cla o r.nare
atentie problemelor cconomicc (crrrc pc vrenrce aceca crau
probleme ale dezvoltirii ploducgiei c;rpitrlistc), iar problc-
mele de cornei{ gi irrdustrie, de producqie gi desfacere a m[r-
furilor, de tarife gi de vanri, de inchiriere a coribiilor gi
de colnulricagii terestre ii erau atit de familiare dupi doi sau
tre i ani de gnve rnare, tncit irji;nsese si ctinoirscX. tot a.tit de
bine ca gi negr-rstorii lyonezi cauzele urcirii gi coboririi pre-
qurilor a catifcle, .era capabil si princlS. pe vreLur ar-ttre-
prenol', carc constrlria o ;osea in cine gtie ce rnargine a uria-
guh.ri sXu ir-nperiu, ci frrce puuglgii gi cirrc anr-"'t.tc. Era in
misurL si tr:rn;cze, cn lr-rtoritrrtel cr-rvintulLri sin, diferitele
litigii de frontiere dintrc sttrclc Ei prinqii gcrnrrrni gi, tor-
odati, si motiveze deciziunile sale, rcferintlLr-sc lrr istoricul
lirigiului gi al accstor delimitlri.
Napoleon asculta intotde auna pe acci dc l:r carc ar fi
putut culege indicagii folositoare. Dar irotira singur. ,,Nu
acela care a dat un sfar br-rn a cigtigar bltilia,- ci acela
c_are a lirat asupri-5i responsabilitatea c1e a-l urma Ei a or-
donat exccutarea lui"
- spunca el. Printrc mtiltele pireri
pe care le asculti lin cor.nandanr sriprcln, se intirnpli idesea
si fie 9i una bunl, insl ti.ebuie si ;tii si o alefii li si o
foloseqti. intocmai aga stilu h.rcnrrile gi in acrivitatea de re-
formi legislr,tivi ;i de eirndriccrc a politicii intenle. De
ascnlenea, socotca c:i darca lrrrei dis;-roziqii nr-r este decit in-
cepuiLli rinei ircgir.rr.ri. I)e accea, r,e rificarea indeplinirii unui
orciin era penrru el tot ;rtit de importanti in administragia
statr.rlui, ca gi darea lui. in accsr scop, miniEtrii sli crau
oblig:r.ii si inclicc c'.r prccizic pe fLrrrc,qion;1mi carc nr,r ar fi
110
lndeplinir ordinul, s-ar fi ficut vinovat de neglijcngi sru
numii de lncetineali in indeplinirea lui. Sub Napoleon, ser-
viciul de birou era un lucru foarte greu. ,,Trebuia s5. ne
culcim tlrziu gi si tre scul5m devreme", lgi aminteau mai
drziu funcqionarii bitrini care serviserS- pe timpul siu. Dupi
pd"rerea lui, guvernul ar avea interesui si stoarci din oarneni
Leea cc pot ei da. Iar daci in urma acFstlri fapt, omul nu ffrai
triiegte mult, statul nu are ce pierde. Napoleon chiar 9i-a ex-
primat aceasti convingere, atit de caracteristici pentru ei, in
urmitoarele sincere cuvinte : ,,Oarnenii nu treblliesc iSsaqi
si imbitrineasci (ne pas laisser oieilLir le s honames !), in
aceasta consti marea artd. a gurrern5.rii". Este adevS,rat ci
funcgionarilor s5.i le plitea lefuri bune, dar in schirnb storcea
din oameni tot ce se putea stoarce. Lucra el insugi aproape
firi intrerr-r pere zi gi noapte. Citeva .oie de somn ii erau de
ajuns, iar pentru mese pierdea nuirai 15 rninute la prinz gi
mai puqin de 15 minute pentrLl micril dejun, gi nu glsea de
loc ci rebuie sX fie mai indu,lgent cu allii decit cu sine. $i,
lntocmai ar-a curn proceda cu soldagii si ofigerii sli, Napoleoir
li ficea pe frincgionari sX, munceascl pes_te orice limiti,- nu
numai prin amenintarea cu darea in judecati, prin pedep-
sire qi concediere. Bitrinul Tremoque
- unul dintre acei care
sub Napoleon a cunoscut tot amarlll viegii de slujbag ca func-
gionar de birou Ei apoi ca auditor la Consiiiul de stat
- spu-
nea cX acesta stipinea ,,arta de a-i face pe oameni devotagi
datoriei, p.rin.familiaritatea cu .care.gtia, la nevoie,-si tra-
teze pe cei mici ca pe nigte egali", gi aceasti arti ,,ficea si
creascX tn oameni o abnegagie la fel cu aceea pe care el o
nigtea in armata sa. Oamenii se istoveau tn munci intoc-
mai aga cum (alqii) mureau pe ctmpurile de iupti." ln adrni-
nistraqia civili, ca qi tn armatd., oamenii nu se dldeau in
lituri de la nimic pentru o decoralie sau pentru un zimbet
binevoitor al stiptnului.
ln urma plebiscitului organizat in grabS- Cupi semnarea
picii de la Amiens gi a senatus-conslrlt-tiiui clirr 2 arr,gust
1.802, emis ln virtutea acestei ,,hotiriri a poporului", Iiapo-
leon Bonaparte fu proclamat ,,consul pe vialir" al l{epublicii
Franceze. Aceasul n-rIsurl a fost luatli cr.r 3.568.885 votr.rri
pcntrll qi 8.374 votnri contra. Era ciar cil flerrge sc tr;rnsf,:r-
nrlsc ln mclarhie absoluti gi ci, inti-o zi sau alta, prim''rl
cr-rusul ar.ea si. lie proclamat regc sau irnplrat. Iar. Napolccn
voi.r c;r accst viitor tron ai sin, ca 9i actuala lui dictatitri
,,rc1:Lrblicrrnir", si le a;eze pe tenrelia tiainici a ma;:ii br-rr-

60. ghezii de la sate gi orage, a tuturor proprietarilor: negustori,
industriagi, mogieri gi girani. Dreptul de proprietate, pe care
nimic, absolut nimic, nu-l ingrldea, trebuia si fie pus la baza
noii orinduiri pe care o clidea. Pe de o parre era distrusl
definitiv Ei pentru totdeauna orice urmi a vechilor drepturi
feudale ale nobiiimii qi ale marilor seniori asupra pimin-
turilor pe care le stipiniseri ei sau strimogii lor, iaf pe de
altX. parte se intemeia dreptul de proprietate absoluti gi ire-
vocabili ln favoarea posesorilor de pilninturi cumplrarc ln
tirnpul revoluqiei, confiscate de la cmigran[i, de li biserici
gi minlstiri. De acest drept se bucurru tofi acci cirre ln acel
moment le stiplneau.
ln ce privcgte colrcrtul gi industria, sc acorda irroprie-
tarilor dc intreprindcri conTcrciale gi industrialc drcptLrl ab-
solut, neingrXdit, de a incheia angaianrente contraciuale cu
rnuncitorii gi funcgionarii pe bazd" de ,,ingelegere benevoll"
(ceea ce fnseamni. libertarea flri friu penrru capital de a
exploata mnnca), muncirorul fiind astfel deposedit de orice
posibilitate de lupti colectivl impotriva exploatirii. Pe lingi
aceasta, negustorii gi industriagii francezi mai primeau asigu-
rarea c6. guvernul lui Napoleon voia gi era in mlsuri si
elibereze clr slrcces piaga irrterni a Franlei de concurenqa
striini gi chiar sL pun5 o parre a Europei, sau, daci va fi
cu putin!5, tcatl L,uropa, snb exploararei capitalului comer-
cial si inclustrial franccz. Napolcon cra convius ci ordinea
creati gi consoliclati clc cl, prccLulr gi politicl lui internl gi
externi vor sili br"rrghezia comercial;1 gi industriali gi 1irX.-
nimea -proprictari si. ierte absolut orice constringcrc, si re-
nun1e. la orfce prerenlie de participare activX la-vi;rqa poli-
tici, in adnrinisiralic qi legislilie, sf se supunl oricirei forme
d_e autocralic, chiar uneii cuin nici pe iimpul lui Ludovic
rrl XIV-lca'nu fusesc, sX consimti la sacrificii,'sI se lmpace cu
recrutiri pe cxre nici celc mai grcle epoci a,le vccl-riulLri rcgin-r
nn le cirnoscnserI
vT
. Napo.leorr hoti-r?. si, termine cu tot ceea ce-i pricinuia
incir..unele greutiqi in _caler domirragiei noilor rapoittri ca-
pitaliste, in calea consolidirii propriei sale pureri.^Nn numai
ci amnistie. pe enrigranqi 5i le restitui o pa.tc din averile
nevindute, ci organizi. gi irnpicc.rea oficiali i statului francez
120
cu biserica catolici. lndati dtrpi evenimentele din brurnar,
exercitarea cultului catolic deveni liberl. Se admise sirbito-
rirea durninicii. Numerogi preoqi se inapoiari din exil qi
mulli iegiri -din inchisoare. Apoi lncepuri rratative cu papa
asupra condigiilor fn care primul consul ar putea si iecu-
noascl religia catolicl ,,religie a majoritllii pbporului fran-
cez" gi sd, agcze biscrica sub proteclia statului.
-ln-urma
acestor
tratative, se incheie celebrul Concordat, aceastd. ,,minnne de
tnqelepcitrne guvernanentali", dupi iprecierea" istoricilor
burghezi.
De fapt, Concordatul era o renurlla{e la cea mai mare
parte a poziqiilor cuccrire de rcvoluqic de la bisericl in fa-
voarcx-libertigii de gtndire. Rcvolugia flcuse sI dispari orice
posibilijate- de infliienli oficiali i clerului catolic asupra
qop.orului francez. Napolcon deschidea din nou aceastl po-
sibilitate. Perltru ce f[tea el acesr lr.rcru ? Rispunsul
" ilat
gi nu lasi nici o indoi;rli.
Chiar dacl Napoleon nu era un aten ccnvilrs, putea fi
ccnsiderat, in orice .caz, ca un deist cu totul indiferent Ei
destul de nchotirtt. ln viaga sa a vorbit f oate puqin de chei-
!.!uni religioase. Nu Ei-a pus niciodarl nldeidea'ln aceasti
fiinqi supreni a clrei existengS. o presupurl deigtii, nu a mA-
nifesrat niciodati vr€o stare, de spirit mistici, oriclt de vagri.
Lr. .orice caz, pentru Napoleon,-aristocratul' italian, con;le
Chiararnonti, ajuns papi in 1799 sub numele
-de pius
al VII-lea, nu crA nici rirmaEul apostolului petru, nici repre-
zentantLrl h"ri dumnezeu pe plmint, ci u.n bitrin italian-vi-
clcan, gata, desigur, si g6asi- intrigi penrru restaurarca Bour-
bonilor in vederea retr:ocedirii bunurilor bisericegti seches-
tratc in timpul.revoluqiei, dar care se temea de el,'din cauzX
ci intreaga_Italie era ocupati de trupe franceze gi din cauzi
cri, dupi Mercngo, Roma gi papa se^ glseau complet in mii-
nile 1ui.
. Pius al VII-lca ir-eit o frici cunrpliti de Napolcon ii-iprrivca ca pc un asupriror Ei jefuiror^. Napoleon, le rt"dul
sirr, rru crcdca un sirrgur cuvint-din cc ,pun"i pius al VII-lca,
lr-t socotet lntngtut qr. lnincrnos. Aceste pircri, pe care le
,r vr.rrr unnl
-
despre celilait inci inainte d. i"ceper. a trit^.-
rivc'lor', 5i le-eu pistrat ficcare gi dupi rratati;e, pinl la
r)r{).lr'.r (,, 9i, dupi cit se pirre,
'ici.r"r'ui
di' ei
"u
,-" indoit
vrt'trt.l.r.r.r dc j'stegce pirerii s;rle. Dar aici nu per.sonalit:rtea
p.rpri iy11c1'r,s.r...Din punctul cle l-cdere al lui Napol"olr, or.ga-
lllzirlr,l l.r'e ric.ii cntoiice era o forgi dc care nti se putc,r"si
121

61. nu se dni seama, nu numai fiindcl, rXminind in tabXra ina-
micX, aceasti fortri ar fi puttrt s[-i aduci mult rXu, ci, mai
ales, fiindcd. i-ar fi putut aduce rnari foloase trecind in ta-
bira prieteni. ,,Popii slnr, roiugi, rnai buni decit toqi garla-
tanii de teapa lLri Cagliostro sau Kanr sau decir toqi aceqti
nemli fantezigti", spunea Napoleon, ageztndu-l pe aventu-
rierul Cagliosrro ald.niri de filozoful Kant qi ad-iugind cX,
de vremc ce oamcnii sfnt astfel ficrrqi incir vor si crcadi
tn tot felul de minuni, e mai bine si li sc lasc putinqa de a
folosi biscrica Ei inviqirturile ci, clccit si, li se permiti si
filozof.eze prca mult. Vlccinczi pc cincva, ii inociilezi boala
ca si' ntr se imbolnivcrrscir dc cl, arglrmcnt;r Na.Lrolcon. Cu
alte cuvinte, c prcfcr;rbil r;I sc inqclcegi ctr bitrinul 5i vi-
cleanul contc Chiarrmollti, carc-gi zicc Irir-rs al VIl-lea, gi
pe care oamenii, din prostie, il crcd t.cprczcrltilllt al lui dum-
nezeu pe plmtnt ; e preferal.il sI-gi puni iu scrviciul sir-r,
alituri de jandarmeria gi poiiiia lui lrouchi, intr-rnecar;, 9i
nluneroasa polilie a lui Pius al VII-lea, decit si permit:i
inamicilor sii, Bourbonii, sI foloseascX aceastX, irncnsX.-armaui
Ce cilugiri qi de preoli, decft sI impingX. pe supuqii sIi in
braqele insesizabililor fantezigti 9i filozoii, sau dicit si lase
sd se dezvolte ginclirea liberi. I{ai mult, }dap,elgsil Etia foarte
bine ci aceasti ogtire carolici in negru putea fi clt se poate
de folositoare pellrru inibugirea dcfinitiv5. e iclcologiei ilu-
rniniste Ei revc.iulionArc, pc carc cl o ura.ln iulic igOt fu
semnat Concordaturl intrc papi gi Nr.polcon, irrr, la 15 r.piilie
1802, fu prc'mulgati ln lorrne ci clcf initi.,'I lcgca concorda-
tar:r asupra noului sultr.lt tl biscricii cetolicc in Iri;rnq;r. I;rti
care-i erau bazele :
Napcleon recllno$tea catolicisnrul ca ,,rcligic a ni,u:ii
majoritlgi a pcporului f.rancez", Dar nu o recul-iofic;r ca
religie de stat, cum fnsese strb leciriul regim. Se autcrize-
totcdatl libera practici a cultu'lui iir toati qara. ln schimb.
papa se angaja si nu rnai cearl niciodati retroceCuca cltre
biserici a peminturilor ce-i fuseseri coniiscate in tirnpul
revolugiei. Napoleon nulrea, dupl alegerea gi dorintra sa, pe
episcopi gi arhiepiscopi, gi nrrnai cl',rp;i acer.sii nllmirc, aceg-
tia primeau de Ia papi cor:fimraree canoniczl tn r:uig. Tot
a$a, preotii nunriii de episcopri nu i11ti.i,u in funcgiunc dccit
dupX confirrnarea lor de citre guvern. Pastoralele, b''rlele,
brevele, enciclicile, ordoqanqele papii nu erau admise ln
Franga decit clupi o eprobare spcciail a guvernului peritru
122
fiecare caz Ln parte. Acestea erau principiile de bazd ale
Concordatului, Care avea si dlinuiasci peste o suti de ani
dupd. fiuritorul lui. Napoleon nu se lnqelase ln socotelile saie.
La^ pugin timp dupi Concordat (la inceputul Imperiului) cle-
rul catolic introduse in toate qcolile din Franga un catehism
obligaroriu, in care se spunea
- 9i acest text trebuia invXgat
pe clinafarl
- cI 1) ,,Dlrmnezetr l-a ficut pe implratul Na-
poleon uncalta puterii salc qi chipwl sda pe pimtr-rt"... si ci
2) ,pcei care se impotrivesc impiratului Napoleon se tmpotri-
vesc rinduielii stabiJite de insugi dumuezeu qi se fac vrednici
de osinda vegnici, iar sufletul celui ce se impotrivegte se tn-
vrcdriicegte de picirea vegnici gi de iad". Catehismul in
chcstiune propovlduia inci multe alte ,,adeviruri" de acest
soi. Aceasta, la lecgiile de ,,religie". Iar duminicile si in zilele
dc sirbitoare, de pe amronuri se invXla ci ,,duhul-sfint'
hotirise si coboare, vremehric, in fiptura lui Napo'leon) toc-
rnai pentrtr a distruge rXdircinile anarhiei revolulionare 9i
ale necredinqei 9i ci neintreruptele victorii ale primului con-
sul (iar apoi ale impiratului) asupra inamicilor din afari
se explicari printr-o clirecti irrtervenlie strategici a ,,duhului-
sflnt".
Tocmai tn ristimpu'l lunilor dintre sem:narca prelirninari
a Cor.rcordati-rlu,i gi promr"rlgarea legii concordatare, Napo-
leon crei ordinul Legiunii de onoare, care existi pini astizi
in Franqa. Conceput de el inci de la inceputul anului 1801,
acest 'ordin era destinat ca semn de distincqie pentru servicii
rrrilitare sau civile. Ordinul nrma si aibi diferite grade $i s5.
fie acordat nurnai cie citre puterea supremi.
Snb Napolcon s-au pus bazele acelei organizlri a instruc-
liunii pulrlicc, care a rlmas aproape r-reschimbati pini tn
zilele noastre. E, drept ci pe vremea aceea nu existau qcoli
primare, dar in ce privegte inviq5mintul secrindar gi supe-
rior, organizarea lui n-a suferit nici o schimb:rre esentiali
pini in zilelc noastre.
ln frr.rntea invlgimintului se gisea un depa.rtament de-
rrrrmit,,{Jniversitatea" (l'Universiti), iar acest departament
cra corrdus de citre ur Grand-Mattre de I'Universitt
-
(as-
tizi tith.ri acest;1 il poarti ministrul invS.qi.rntnttrlui). ,,Uni-
vL'r'sit;rtcA" conducea gcolile superioare gi qcolile medii (lice-
clc). SLrb Napoleon n-au fost create decit gcoli superioare
spccirrlc, pentru pregltirea tehricienilor, inginerilor, notarilor,
fr.rncqion;rrilor c{e justiqie, funcgionarilor administrativi Ei fi-
nanci;rli ctc. 'I'o;rtc accste,r areau Lln regirn disciplinar foarte

62. aspru, de tip ,militar I examenelc erau foarte severe. Liceele
aveau rostul, mai ales, si instruiascS. pe viitorii ofigeri. Dupi
terrninarea liceului, elevul didea un exanlen suplirneniar
pentru a fi admis in gcoli militare supcrioare speciale ; pen-
tru serviciile de stat ln administraqia civili, era suficienti
absolvirea liceului, nefiind nevoie de studii superioare. Dar
In acest caz, nu se putea beneficia de acelc dreptr-rri la grade
9i avansiri care-i agteptau pe absolvcniii unei gcoli superioare.
Lui Napolcon i-a plicut lntotclc'auua si se laude cq titlul
de protcctor al gtiinqclor. Coplc;err cn favoruri pe matema-
ticieni, chimi;ti, al;trononri, fiz.icicrri qi avca o slibiciune de-
osebiti pcntrLl cgiptologi, pcntrut ci obir;iia cgipto,logiei ca
gtiinqi ero lcgatl clc cxpc'clilirr srr in [,gipt.
Dar cl nu ccrc.r dc la rstiirrgi clccit rczult:rtclc concrcte $i
pre{uia numai rczultatclc pr.rr utilitrrc alc activititii itiinli-
fice. $tiin1a, d,rpX el, trebuia sI contribuic in prinrul rind
la ,,gloria imperiului" (aga a spus-o in scrisoarca citre La-
place, trimisi din Vitebsh tn iulie 1,812). In acesr caz, chiar
gi o gtiinqi abstracti, ca astronomia, putea fi folositoare. in
schimb, istoria nu i-a plicut niciodati gi a privit-o intotdea-
una cu suspicitrne.,.Pe Tacit, de exempiu, nu-i putca surferi,
fiindci ntr vorbea crl respect de fmpiraqii romani. Filozofia,
mai cu sear-ni filozofia iluministi, nu cra pcntrlr el altccva
decit ,,idco,logic" gi o ura din torrt;r ininre. Economirr politicii
o considera ;;arllt,"ruic (in speci:rl tcoriilc fiz.iocralilor); pe
Kant il consider,r tot $ilrlilt.ln. irrvirlrirrrirrtul universitar gi
mediu avea sub el un crrr,rctcr strict rrtilitrrr, prcponclcrcnt
tehnic.
Napoleon gi-a propus ca scop corrlticnt sr.!prcm si dis-
trugd, ln misura posibilitililor, din ridircini, oricc rruriutire
a epocii revoluqionare ce abia iuase sfirgit, gi aci nu cra vor-
ba numai de ,,ideologia" revolulionari pe care o url, ci gi
de orice fapt istoric sau eveniment dir-r anii revoluqici. A in-
tcrzis nu numai si se scrie desprc revolulie, ci chiar sI se
pomeneasci de ea sau de oamcnii ei. Nici Robespierre, nici
Marat, nici Babeuf, nici chiar Mirabear"r nu au existat cindva
pe lume. Cind, in anul 1807, la Academie, un confcrenliar
i amintit cu cele mai curate intenlii ceva dcspre Mirrrbeau,
Napoleon s-a lnfuriat gi a scris rninistrului poiigiei : ,,Nu e
treaba pregedintelui acestei societili de savanli si se octtpe
de Mirabeau". ln presX, cuvlutul ,,rcvoln;ie" era itrterzi.s.
Aga cum am mai spirs, Napoleort a irrccprit chiar din primele
zile ile guvernirif si-qi aducir la iirdcplinire prirrcipiul cX
124
:,pentm condrrcerea presei sint necesare biciul si pintenii.,.
Nu trecuserl decit doui luni gi ceva de le 1g biu"iar,.ind,
prin. decretul .din 27 niv6se, a'suprimat firi nici
"
.",iti."ii"
60 de ziare, lisind in viaqi abii tl. Curind ;;"i ;;J;;';;pe celc- 1.3 la numei 4. Aceste ,,batiste.., .o-'l"l"u
""r.rfi,cnglezii din cauz.a formatului loi extrem'd" ;;i;r;;;;;;i;conlinut:rtit de lipsit de inreres, incit aproape cI nu le citce
nrmcnr.nDc fapt, Na.poleon vroia ca prcsa lui si nu lwpte nici
mac:lr rmpotrlva p.nncrprrlor revolu;ionare, pi aceasta fiindci
el nu dorel,. pyr $r simplu,- ca cititorii si_gi aduci aminte ci
ag.este
.principii au. fost cindva proclamat.. a i"i"irii d"
pildI, introducerea f imperiu a- aielgr ziare germi;; h:";;se ducea
.o lupti i'rensi impotriva ideolcgiei "r.;;i;ii";;;;
i-n care el era li,dat pentru ci a i'ibugit"revoluqia. gt
"i"ii,dcci, ca s'pr.rqii
.sii _si- nu-qi ami^r.ar.e 'rrl.l--i;;;-p;;;;;rii
:l]: 9:,::):l,ll'^"i-It,'i. ei ghidurile sau dcscrierite topogra-
r.rce itp_arutc iltitlntc de. guvcruarca sx, rn care se amrntea
t{c unele c'cni'rcnrc din' cpoca ."uoruti.i, .i* .xiri"r"- ,i
r-idicatc de prin
^tipogra{ii.iu
prilcjul a.r.ior p.r.r,.;i;ii .';
lr sc riicclu. [i1r
'r rna-nulrcle- gcollrc
'u sc mai amintca de
frptrl ci Elr cqie 5i Oienda friscseri ,,.tnJ"";;-..;;l;ii;i. ii:ilcc:rsrl, cr.r toate ci rcpublice a fost nirniciti in blande i"citre Napoieon abia iir anul 180d.
.. l'. anul 1810, L'1. ollrecare Barr'er-Bearvert incrrxz'i
sI scrie.;r{:q1 ,,F;rptclc filozofilor qi alc i-p"trti.r,r;f"r.:.
/utorLll nadaldurs_e ci, cic vrculc cc-i injur.r cum llu sc poatc
rnlr urit pc- revoluqionari gi lingugca pini Ja extaz pc'Na_
p.oleon' treaba va .-'er{rc mai ug&-qi cirtea va vedea'lumina
tiparului. D*1.:-l ingelat t .arr." a'fc,st interzig ii.""firrriX
Iti,llt-u ,;P!',ibilcle a'rintiri pe care le trezegte;.'$ ;i;;;;;r) I rti:l olictala.
,,Iacobinismul canrufla.t,. cra pic.r.rul- pe care Napolcon nu
l-:r, icrtat
'iciodati autorilor. S"inrrel" l.l puteau ii .; ;;;;l
:r('..rllcPrrlrc
: daci., de pildi, ciucva liuda pica *;lr;;.;;;;i.'[ /r'rstr(rc srl' ci'stc:I. lttr caton, attt'ci, pclltru cr Atene gi
It<lrrrrr rrr fosr rcpublici, auto*rl cra suspcct?.t ci ar vrca sI
tau(lc lt lonlrs dc guvcrnimint republicani.
. N,rpol,.rtn a ilnpus un jug grci gi prcsci popoorclor sr.rpuse
dc cl. ( le,r rrr,ri
'iici eluzic i;rTt.tiutr;r.,-r i"tri.i'airre." ,.,,", ,r,i,n"i
intcrz.ic.'r'c;r s,rzcrci srru corrfisc.r."'.i;;ii, ;l'.i1";;i;;;i;;.xuto*rlui. ( l.Lztrl lib'arul'i Plir'a di. Niirrbcrg,' cxfcc,tit .Ji,r
-":11*J
1ui N.rgrr,lcon fiindci nu a voir ,i .iiu-ulg" nnmele
autoruiur urrci l,rrruri carc nu-i piic'se, dovedcgtl la ce sc
125

63. prltcal1 a$tept;1 cciii.orii gi scriitorii din iirile s-uptlsc claci ar
li t'ecut cei mai rnic5. inccrcare si-gi arate durerca pcntru
patria s'.rbjugati.
'
.Dezricli.:ir,.a.ea, prin ce le mai hotlrite -
misuri, a oriclrei
anrintiri a evsnimcutelor gi priircipiilor revolulionare in Franla
5i persccutrrca tot atit clc iprigi a oricir.ri aluzii la idcce dc
eliLcr'.rrc ai autodctcrniitnt'e nrrqiortrl.i irr F.rrropl cuccliti
-i:rti care a fost linia ciliuzito:rrc rr pt>liticii lLri Napolccn in
dcrr.'eiriul presci.
Yu
l.l r-,r,rrtt:ri ti.rtr,r lttrri tltrpii b.itiili.r clc l.r l'l.rrcngil 9i l;r
cite i,:r sIpr,;irriirri rltrpri irrtorrrc('rcil sir- clirr I tllirr, prirrl''rl cousul
dldu o orclonrrrrll (lrr 12 rrrrsrrst 1800) pcntrtr instittrirel unei
corli:;ii insir,:initc cr.t ellborarca uuui proicct clc coclicc Ce iegi
civilc
-
codul civil -_ cai:c trcbtria si dcvinil pi;1trx unghiu-
laiir a irtrcguiiri eclificiu juridic al Franqei 9i a"l teritcnilor
cr-rccritc cic i:.r. i)ci;i cra ','orba de o operi trriagi, cornisia fu
alc.iruit.i nunr.ri din prtrii menibri
-
N;rpoleon nu a suferit
niciodltL comisiilc rrtiri, discr.rrsr.trilc lurrgi, ;^cdiiriele nllmeroasc.
Cci prr r'.r ,.,.1'111lrri ..,r,rtt tri;tc jurigti crrlinenli' tllterior, ccclnl
fu ,,tr,-.iit ,,'-it,tli'l Nr,irolc,rlr", titltr coll[irr.na.t prin decret
tn 1[]5.12;i ctrc rrr.t I [ost tificiril rtbrot;rtt rricior.letl, cu ior.tc cI
astizi i sc mai zic.:;ii ,,Oodtrl civil". I)trp)i iirtc;rqirr li'giuitortt-
lui, codul civil al lui Nep,;lct,rt trcbtti.r s.i corrsfir:ic;rsc-)i -9i.s"1
consoliCeze juricliccgte victori.r brir'.rilr.-'zici its,-rprir oriilc].uirii
fe'-:dalc, si a-"igure inviolabilitatca poL:it,iiir)'. irc cr'ir. proy:rie-
tatc; perricul.iri a.'etr si ic ocupc ln notlr sociotrllc, si' facii
invr:lncirbir prirrcipiLrl prcpliet)i.qii btlrglicze absclritc fagir de
ciicc aiacuri-
- fie ale feudaiilor' ci-re nil sc rcsj''rr)ln:tL1 si
moa-i'i, fie alc proletarilcr, cirre ic;Au sit-gi rtrpii lrrirgr.rrile.
Napoicon cla cclnvins ci revcluqie avtlsese loc ntt pclltill
ci lrranga ar fi iost insetaii de libcrtlte, ci pentru c.i.
','oilt
egriitate. Prin egalitrrte, inlelegea nnrnai-drepturi.civjlc cqale
uiig.rtnt. prin iege, nu gi
'cortdigii
sociai-economicc cle cxis-
,*riil .g"1. p.tttt-.t toqi cethgenii. Air fiirC, el a hoi5.rit .si
a,sig,ure"egaliiatea drepturilc'ij civile in,rnld tclncinit: cr-r ajri-
to.irl c"i.'ii"ti s5u.,,Libei-tatca nu I fost clccit Lr;r pieiext((
(lcr triitert| n'a ltt qiiun pritexte), sptttea el, refci'iri.1u-se la
re."'oluqie. l,i, silgr',-,fi.riiiil
-libcrtatea
pr1itic5.' a coirscli,l:rt 9i
coc{ifi:i:rt ,,egalitate:}" :lfa cttrn o inqclegce ei'
r iu
. _Din pnncr dc vedere al claritigii, al inlinquirii idcilor,
al lcgicii argumentirii in aplrarea inrereselor itatului bur-
ghcz, Codul N;rpolcon poate ci igi meritX sufragiile cu care
a fost ;i cste coplcgit de cltre literatr.rra juridiii burghezi
a lirilor capitalistc. Dlr oricit de nepirtinitor ar fi cineva,
Jru potte negl c.r .icesr- cod de legi era Lln pas inapoi faqi
cle lcgisl.rli.r rs'oltr;ici burgheze din Fr:rnga. Desiguq in ra-
port cu lcgilc care exisr:1u in celelaltc 1)ir:i din Er.rropa, Codul
Napoleon a consritr-rit Lln progres. Nurlai cI el'consacra
aba.ndonarc;r rlnitor cr-rccriri alc rcvolr-rqici.
. P"pi CodLrl.Napolc'on, fcrleia e lipsiti clc drepturi fagd,
d.e b;lrbatul ci, iar in d-reptui succcsor.rl are o situaqie infe-
riolri, dcz;r.r-rnt.rjoasi, fafi de fragi. Lcgilc umane ni. ,.uo-
lrriiei,. ciie. eg.r.liz.ru in dreptuti pe copiii aga-zigi ,,legirimi.,
91i. cei ,,rielcgirinri" erau clesfiingate in- intregime. Er"',erta-
biliti ,,'roe.rca cii'ili" pcntru co'dirn'agii ia rnr-rnci silnici
9i la altc pcclcpsc grele, degi ace;1st;. grca'pcdeapsi. suplimen-
tari fusese_abrogat:i.de revoluqie. Napoleon ajuta la clXdirea
unei socictlgi noi, linind seaml de tot ceea ce cra absolut
ne€es:1r peiltrll cea rnai largi qi r.restingheriti activitatc econo-
nrici a marii Lrr-rrghez.ii gi inl;ituri'd toare rendintele care
exp-r1i111r'rr-t.n5.zr-ringele clen.rocratice :rlc r-nicii burghczii. Ne pu-
te'r intreba :. cAre, in eccasti ampli activitate de elaborare
a legilor civilc,
'!l s-ar
'ranifest:.rt
irici o lircercare de protest,
riici o sforlarc spre.a se. pistra ln noua legislagie.r,-, piog."rri
l;1rg, ca ce.i al rcvolLrgiei ? Da, s-a nr,ririfeitat.'Cind tlodul a
trccut in clisculia ,,organelor legislative", s-au auzit in Tribui
nar citeva obrcc;ir-uri timide. Din accrrsti rlnL-ri opoziqi., l;;,
nu Ale.t si i.tsi ninric.
, Nlpolcon pusc f.oa-rte. ugor capit lcestor obiecgiuni : ex-
cl.use. pe toqi rrrcrrrbrii Tribuu;rtul.i, oprind rrunrei pc cci rnai
ticuli, in rumir de 50, gi stabili torod:rti .* T.ibu,ratul iI
nu poari -avea niciodati mai mult de 50 dc membri. Dr.rpi,
aceastL rcfor'rr, constitrltiol-rali ficutir age, i' rrcacit, tu.r',r-
rile rr.rerseri cle minr-rne,
_ - Dupi ce fu examinar de Consilitrl de stat, Codul
Napoleo' i'ccpn, in
'rartie
1803, si facl obiectul lucrxrilor
CorpuJLri.1cgislariv, _care, nL':i'vind dreptril de e-l discuta, il
voti in 1ini,sre, erticol cu articol. j,i ntartic 1g04, Codul,
semnat de lI;rpolcon, de'eni lsgca f.nCar.ne'ta1i,' rernelia
jr.rrispruderrqci {r;rnccze. Jv{area burghezie francczi obqinrise
ccea ce dorisc; rer-olugia btrrrqhcii ili diduse rodril ei
postllm, clci acum er.r cvidcnr ci in Fr,rnga de dr.rpi 18 bru-
127

64. Capitolul VII
mAr nu mai putea fi vorba in nici un caz d. o ,.,rJiuqi. ir.
continuare. Totugi, nici un istoric n-are dreptul si uite imcn-
sul rol progresist pe care 'l-a avut acest cod ,civil pentru qirile
europene cucerite de Napoleon.
Cu timpul, in Cod furi inciuse gi acele legi prin care
Napoleon infrina clasa rnunciroare gi mai puternic decir
lnainte. Nu numai ci riminea in vigo:rrc legei Le Chapelier
(din 1791) care asimila delictclor penalc cele mai pignice
greve, chiar simpla pirlsirc in gnrp a ,lucmlr.ri, dar se mai
tnfiingau gi acelc,,clrqulii dc mnncir", pc cltrc patronul le
ginea in pistrarel se gi firi dc ,clrrc nir-rncirorii nu pllreerl
fi angajaii in air loc. ln accasti ,,cirqr"rlic dc l.nnnci", patro-
nul insemr-ra aprccicrile sale astrpra muncitorulni gi motivelc
concedierii. Ne puter.r-r ugor irlagina clll11 abr.rzar.r patronii de
aceasti posibilitatc totali dc a lipsi pc n.runcitor de cigtig
9i de piine.
Codul special de comerq, elaborat tor atlurci din ordinul
Iui Napoleon_, .complera codul geireral dc iegi civile printr-urr
intreg ansam.blu de dispozigii, reglementind gi garantind juri-
dic tranzacqiilc comercial"', activitarea bursei li a bin.ilo.,
dreptul cambial gi notarial, in misura in care rveau corrrirr-
ggnqi.. cu operaliile comerciale. ln sfirgit, cu codul penal,
Napoleon fgi temrini principala opcri legislativi. cr.r cai".t.,
general. Pedcapsa cu moeitce sC ntcrrgincl; pcntru uncle
delicte cra rcstabilitir pcclcaps;r corporirli a biciLririi, abolitL
sub revolugie, gi chia.r- stignrltizlrc.r cu [icru1 ro;u.
'Pedepse
extrem de severe erau prcvizutc- pcnrrul toetc. incilciiile
drcptulLri de proprictate. lu conrparaqic cr.r lc.qilc cpocii revo-
luqronere, aceasti legislalie penali erA un iiico'rtcstabil pas
rnapol.
Nici nu se terminase bir-re aceasri uriaqi activit:rte 1e-
gislatir'5, ctnd, in martie 1.803, reincepr-r rlzboiul cu Anglia.
Napoleon trase din nou sabia, pe circ nlt o ra mai
'i[sa
din mini pini la sfirgitul lungil 9i singeroasei lui epopci.
I
P.up3 o s.curti !utrerttp.'t'c,.jntt.lu---Yi-.r.rou rizboi de pro-
porirl grg;llltlcc ; ca ;rvc:t si fie urr rizbo.i g'rc-u' beligerarrlii
isi diclcau ,.;r,n" .l.rii.,f d. .lor. in fala lui Nepolco!, .i"1,:
"ual,
strl-r stlpirrircl s.1 Fr;n1a, cee..lrlal nlei'c pertc (rlrr
it"fi-,"ttl;-l"itrt. orti. li i*titotii din. Ger'rania de ap*s'
ir:l;i: ;;"bi;;;:, ;i;;.,J fu,q" n'-' mei. pulin considerrbile
si dc tcinLrr, atit prl'i tiirncnsiurrile, cit.Ei orin caracterul lor
difcrit. 'fo;rti ri.r1:t ;'-i(;;;i;;"'l i"ti";i si duci.lupt'r cu
coelitiilc ,',,",o, ,tto',""rit'l;-t.lti;ftuaale ecottomiccqtc inrpoiate'
;;;::;;;
"r"u
.ondutcf in accasti lupti, de o outerc econo-
nric.'stc i'aintati' r;r*,1"p;;ti"t'l--iot'itt luntt* capitalistl
i.
"i"".i.
Rizboaicle nepoleonienc n-au iuscrntrar rlulnal tcll-
;i";;' ;;;;J"f rr".ert.t^-ir"t'tr", a" a supune i'tereselor 'sale
"".i,ir"'
r"r;;"r;i
^?;;;"ii.[rol,,,irr" ccononriccEtc irapoi,rtc,
.;,-iu^ *..t"ii timp' aceste nesftrgite r[zboaie au tost o iircele-
rare intre Tranga, ;"
-;;i;i 'intrati pe calea dezvoltirii
i;;;';;;;1; ;;;i,;ii',;: ti nngti", c.rrc .
pisise
,n'ul' ,'L1--l:-
vrente pc accastl calc
'i
oblintrse dcja rezuttatc rllcolllpa-
rabil mai mari.
Aici estc locul si spurlenl citcv'r clvitrtc desprc clractcrul
,lrfro"i.for-n"loi"oni*ne, cAre s-atr deosebit in' mod izbitor'
;il;;;;-t'ini.pnr,"J.- riziloaielt revol.liei Jrarrcezc' RcJe-
rindu-sc la rizboaiele revoluqiei franceze qi rdzboatcle napo-
ieoniene, Lenin a sPus : ,,R[zbg.iul nalional poatc
:it ::
tratrsforme intr-un riz-boi irnperialist Si. invers' I)e exenrptn :
;;b;;td" ii"- p.ti""i"- r,t".ii revoluiii franceze au lnceput
iliiiiiii "oqionnt"
9i au avut a'"it tatucter' Aceste riz-
boaic au fort ,.toiution"i" : aplrarea ntarii revolutiijm-
potrive unei coaligii de nrotlarhii corrtrarevolugtonare' Ltno
INCEPUTU[-
ANGLTET $r
UNUI NOU RAZBO!
lNCOEONAEEA [.UI
TMPOTRIVA
NAPOLEON
1803-1804
g
- Napolcon
t2s

65. Ltsi Napoleorl a creat Imperiul Francez, corropind o serie
de state laqionale mari 9i viabil" din Europa, .o." se for-
nraser:i demult, atunci rlzboaielc naqionale
'franceze
s-aLl
transfonnat irr rlzboaie inrperi;rliste , care au senerat la
rindul lor r zL'taaie de eiibcrare naqionali inrpott:iva irnpe-
ri:rlisnrLrlLri Iui Napolco'" I. Prirr inrperialism, Lenin inqcllgc
ertr. p.rrid:rrc.r dc. liri srriir.,c irr gcncral, ier prin rXzboi iin_
pcrralrsr
- ,.rizboirrl iirrrc tilh,tri pcnrru irnpirgirea prizii,,,
cLrm explici el in olr loc, r,ori-,irrd cLr un alt frilfj tot despre
epocJr ]t ;1pol er:it iirni.
,. lrr lirpr.r .'i tlirz.i ;i rr..inrP.rt rr,i irrrPorrir.r r.ir..rlului i,r
pltiti crclter'. ._ e.rpil,rlisrrrLrl l'r.lrrct.z, brtrqiicz.i.r cnglczl
avc.r cic prlrtcrr s;r o tch'icir iurrltri, co,.,sidc,.abi[" r.r..oi" d.
capitaltrri, c.lo'ii cxplorrrar. i,, rrci.l rc'trbil 1i lcgirturi co-
mcr:cillc loerrc intiusc pc ror globtri. in aceasti lupii, Anglia
:r folosir rrLrlt
-
tir'p gi' cu sLrcccs scr'iciilc qi aj.itu*l rriroi
ntorr,rrhii scrnifcLrd;rlc ccrrnorrricc;re irr.rpoi.rtc,, fuirrni.d pe
;helttri.rie se 1i cu rrrnclc selc prol>rii arr.atclc accstor r'L-
rrirrhii. Ar''ci ci'd williarn piti-fir1 didca
'rilioa'e
Rusiei,
Austrici s:'Lu Prusiei _ca si le impi'gi irnpotriva r:e'olu[iei
fra'ceze sau a lr.ii Napoleo',
"l
p.oJ"da i,ir".n,r"i ;;; ;;;-ccdase, cu parrrrzeci de ani mai inaintc, 9i tatrll ,Xu, f.ifitfi**
l'itt, c;rrc..r_ s'bve'qio.ar pe irokezi gi altc tribeiri i*ciiene din( lanada ;i le-:r ir-rrpins la lupt)i tor contra frai-rcczilor. Deosc-
birea conste. bincinqeles, numai in proporlii gi in mizelc puse
dc data Accilstit pc c.lrrcx rcspcctir.i.
P.entru^ ce p.1cc:r- de la.Anricns, inchci,rii dc Anglia in
nrartie 1S0.2,
^r-r
e fost decit
'r.r
arnristiqiti c.lc un n,, i' p.n-
iru c.i. ocleti. po.tolitl br-rcuria irrcctlrii unr,ri rizboi greu,
ccrcirrilc lergi alc burgheziei c'lilczc ti alc *,.istu.iatiei
l;tlttundrar-' r'izirrL clar ci cle picrciuscrr r'.'rziroiirl, ier Borra-
parte il cigrigase. Acesta nu
^numai
ci interziscse
".."rutmS.rfr"rrilor- engleze pe gigantica piall de sub stiptnircA sa,
dar, avind in mini, Belgia 9i Olanda, pute;1 oricincl si arnei
ninqe direct chiar coastele englezc. Mai mult, Napoleon,
incepind din !802, avea o pozigie care ii permitea, f;iri
nici o piedici, si co'stringi
-pri'
anieningiri directe mrllre
din qirile, socotite inci ,,independcnte.,, sL incheie ,,alian4e..
cu el. In mornentul cind se semna pacea de la
"Amiens,
Napoleon era dc fapr n-rult mai dc temut gi nrai prinrejdios
7 r. L Lenin, Opcre, Id. p.l{.R., 1952, r.ol. 22, prg. 303.
130
chiar: dccit Luciovic al XIV-lea tn apogetrl putcrii sitlc,
fiindci toate anexiunile acestuia in apusul Ge rnranici pc
malurile Rinului erau jocuri de copii faqi de felul cunr e
procedat Napoleon fn aceeaqi garX. Stabilirea unei puternicc
hcgernonii a
-dictatorului
nrilitar francez pe contiuentul er"tro-
pean putea fi preludiul unei invazii a Angliei
Aici trebuieli adiugim ci Napoleon s-a folosit ctt muitl
iirdeminare de scurta pace de li Amiens) spre a inibugi
riscoala negrilor din insula San Domingo, unde, inci in
tinrpul Direitoratului, se instaurase vestitul gef negru Tous-
s:rint Lonrrelture) care recunogtea fonnal dcpendenqa insuiei
de francezi, dar, in reaiitate, gLlverlra indcpcndcnt.
in chesdunea coloniali, Napoleore impirtiiqea lntru totr"rl
purrctnl de vcdere al plantatorilor francezi, care t'tu voiar,t
de loc si se impace cu eiiberarea sclavilor din colonii, decre-
tati dc Convcitria rcvoluqionari. Rcinti'at, dupi pacea de
la Amicns, in posesi;r coloniilor flanceze ocupate de Anglia
(San l)omingo, Antilele iViici, Mascarenele, coesta Guyanei),
Napoleon, fir'a a restabili scl:rvajul acolo unde fusese abolit,
confirmi legiic sclavajuiui acolo unde ele nu putuseri inci
si fic abolite din cauza ocupaliei engleze. Pentrtt inibugirea
risco;rlci lui Toussaint Louverture, Napoleon trimisc o in-
treagi. flotir cu o armati de 10.000 oameni. Toussaint Lou-
vei[ure fu atras prin viclcgug in tablra france'z, unde fu
arestat 1a 7 iLrnie 18C2. Adus in Frania, eroui luptci de
clibererc a negrilor fu inchis din ordinul lui Na"poleon fntr-cr
ccluld a fortului din Jour, fntr-un ginut muntos qi trmecl"
Asprimerr climei, crnzimea regimului captiviti{ii, interzicerea
vizitclor qi a plir-nbirilor, tratanrcntui extrclrl dc sever il
uciseri in zecc luni.
Narpoleon avc;r oerecare planuri in legiti"rri cu organi-
zarc:;r 9i exploatare,a coloniilor. Dirr aceste proiecte de vasti
politicl colonialS furi lisate cleoparte in primS.r.ara anu-
iui 1803, cind relncepu rizboiul cu Anglia. Avind toatc
conrunicagiile maritirne ntrcrupte li fiind astfel iir inrpcsi-
bilitate de a pistra tndepS-rtatele posesiuni de pe riralurile
fluviului Mississippi, el se vizn constrins sI vindi Stetelor
Unite (la 30 a.priiie 1802) partea care mai rir-nisese frilnce-
zilor din Louisiana.
Ace:r majoritate a bLrrgheziei engleze carc in primir,ara
anulni 1803 cerea zgornotos deirunqarea 'picii de la .rmiens
aveil crl obicctir', pr;ntre altele, de aJ impiedica pe Napo-
!F 131

66. lcr''n s5.-$i pistreze vechile colonii f ranccz-e pi si nrai cuce-
reasci altele.
- Dar pacea de la Amiens lncepuse sI se dirirne nu nr.rmai
in Anglia, ci gi la P;rris. Napoleot-r socotise ci, dupi in-
chcierea picii, Anelie va reiruirqa la amestecul in afacerile
E,uropei gi se va iniphca definitiv cu viiroarea lui hegernonie
asuprit colltincuri.lllri. In curind insi afli ci lucrurile l1u sralr
chiar a5a 5i ca Anglia nu inqelcgca sI priveasci. cu bragele
incr-uci5atc l.r ccca cc ficer el in F.riropa.
. inccpuri discugii dipiomatice foerrc complicate. Cele
doul pirqi igi ingelegcair perfect pr"rrrctclc de' vcdere, dar
nici r.ru dorceu, nici riu puieau sI iedez-e ccva. Chiar de la
fi-rceptrtLrl anului 1803, ciiscuqiile incepuscri, srl aibir un ca-
r;rcter carc nn nrai Lisa nici o indoiaii asrlpra apropiatei
rr"rptr.rri. Dcsigur, e xisr;ru ez.iriri atit la Londra, cit qi la
Paris. iVlinigtrii briurnici erau departe de a fi cu rotii
-con-
vingi ci (ara e conrplet pregititi pentru a se avinta dirr nou
i'Ltt-.rtt rizboi primejdios qi, rnai ales, firi aliaqi, Franga
tiind in accl moment tn pace cu toate putcrile. La rtndul
lui, Bonaparre Etia gi cl iri ce urisuri brirghezia comcrciala
din Paris gi Lyon gi fabricangii de articole ?e lur erau asal-
tagi.de.strllucite propuneri comerciale gi de con.renzi prove-
rrind din Anglia.- $tia cit de insuflegir deverrise comergul
franccz in cr.rrsul pri,melor luni clupi pacea dc la Amiens
prtn verrirca in Franqa e 15.000 dc bogali turigti crrglczi.
$tiq. dg ascnlencA cI, chiar 1;i acunr, in tirrip' dc pacc, cl'ivea
posibilitatea si inrerzicil iutrrrrcir urirfirtilor' engleze tn
Frant-a. $i iati pcnrru ce, c{in puncr dc vcclcrc al
-intcrese-
lol fabricarrlilor- f rancezi, rizboiul cu Angli;r nu putea
aduce in eccsr serls nimic nou. E aclcvirirt ii in timp de
rizboi sistenrrrI prohibiliei putea fi inisprit, intcnsificat gi
e-xlills.gi asupra altor qXri, Napoleon igi punea multi nX-
dejdc in xcesr lrrcnr. Totugi, eziia gi cl.
Faimoasa sceni de fr,rrie din tiurpul audienlei arnba-
sadorului cnglez ia Tuilcrics, sceni care evea si impiugi ptni'
I;.r r.rrrni cel-c doui liri in rlzboi, a fost jncati di citre
Napoleon ca un ultirn efort. ca o ultimi. irrcercare cle inti-
rrridrrc,
ln treac;.t, trebuic sX. mai adiugim cer.a despre aceastX
trislturi a caracterului lui Napoleon, care a derutat ad€-
scori atitea persoarle. Firi indoiali cX. aceasti fire mindr5,,
ursuzl, irascibili. care disprequia aproape pe roatl lumea,
era lnclinati spre accese de furie vccinc cu nebunia. Trebuie
t32
si rcnrarciin insi c5, in general, se stdphlea in rriocl dcsi-
virgit. Intr-o conversa[ie cir vestitul actor tragic, Talma, dc
le cnre invSgase multe Ei pe care pentru *.!"rt" il sti,rrl.
el i-.r vorbit despre nefireicul cu iirre actorii incearcl pc
sccni- si exprime sentimente putemice : ,,Talma, d-ta i.ii
citeodati dimineaja la nnine, lJ curre. Aici vezi pri,r1.r. ."r.
gi-al picrdut iubiqii, suverani care Ei-atr pierdut girile, fo6ri
regi- cirrora rizboiul le-a luat inaltele ior titluii, generali
vcstigi care-nidijduiesc si puni mina pe coroane sau care
le .ccrqesc. In .jurul meu- vezi ambilii dezamigite, rivaliriti
indtrjitc; vezi catasrrofc, intristiri as.unr"," dureri .*i.
irurrp. Desigur, toate acestea slnt tragedii ; curtea rrc;1 e
plini de astfel de tragedii 5i eu insumi sint figura cea rrr;ri
tragici - a vremii noaitre. Cu toate acestea, rle vezi osre
ridicind mfinile ? Ne- studiem gesturile ? Afectirn poze ?
Inritim grando_area ?_ Scoatenr qipete ? Nu-i aga ci nu i Noi
vorbinr natural, vorbim ca orice onr insufleqii de un interes
sru. dc o pasiunc. T.ot a-;a.au ficut gi algii' care au ocups:
fnarrrtca nre;r scclla Iunrii 5i au jucar tragedii pe trorr. Ieti
excmple asupra cirora nreriti si- reflectiri,..
, Sc sripinea aproape .
fntotdeauna. IJn singur sentiment
l-a invins adesea
- mlnia. Accesele era., .riolente gi irr-
groz-itolre penrru cei din junrl siu. ln tinrpul acceselor cle
lurie, Napoleon cr;r cu adevirat lngrozitor, chiar pentru cei
1"i .11il gi curajogi. Dar, totodatl] indepeirdc,rt ie
".."r*lrascrbrlit.rtc ?nuiscritX, adevirati, se indmpla uneori si
joac.r', cu
'11
scop bi'e determi'at gi din considerente bii.lc
gindrte, scene de furie artificiali. El cla arunci clovadi de un
atit de mare talenr tearral, de o atit de mare rubdlitai" in
a.. simula, inclt nu,mai cei ce-l cunofrerr.r foarte bi"" p.ii.*u
si-gi dea seama ci e vorba de o com.,die. $i, d" -"1;; ;;;;
se inqelau chiar 9i acegtia.
Chiar de la sosirea sa ca arrbasaelor al Angliei in Franla.lVithworth nu avea nici o speranqi cd" pacea cu Bonaparte
ar putea fi menqinuti. $i aceasta'n.t ,ro-ai fiindci F;;;;;
avea prea multe avantaje dupi pacea de la Amiens. ci ,si
pentru ci, dupi acest tratat,
-primul
consul inccpuse
'sI
o,l_
donc Europei invecirratc ca qi curn ar fi fost deja sub corr-
ducerea lui. ln toatnna aou,lui 1802, de exemplu, el de.laras.
Flveqici c5. doregte si-i dea o noni organiz,are de stat qi ii
rnstalcze acolo .un guvern ,,prieten Franqei... Ili explicasc
dorinqe atrigind elr.cqienilor atcrrqil asupra poziqiei geogrx-
Ircc a larrr lor, agczati intrc Frluta ;i Itnlia vasali, li intiri
I
r33

67. acesie consideragii geografice cu o armati de 30.000 de oa-
meni, trimisi la frontiera Elveliei sub comanda gencralului
Ney. Elvegia cedi flri murrnur gi deveni o 4ari supusi.
Aproape in acelaqi tirnp, Napoleon deciara Piernontul for-
mal 9i definitiv alipit la Franqa. Micii suverani qi prinqi din
vestul Germaniei, ale ciror speranle in sprijinul austriac se
risipiseri dupi pacca de la Lundville, trernurau in fala lui
Napoleon, care, literalfilente, se purta cu ei ca un stipln cu
slugilc sale" in sftrgir, Olanda se afla in intregime in miinile
sale gi era limoede ci ea ntr-gi va scutlrra .jugul.
Anglia nu voia Ei nici ,r1u putca si se tcscnrnczc in faqa
ncestei situaqii. Chiar in cursul prinrci rnari ariclicnle, la
18 februarie 1803, Napolcon juci scena furici $i a anrcnin-
qlirii. Vorbi clcspre forqa s:r 9i dcclari ci, dacl Anglia va
indrizni sh !nccapri rizboiurl, atunci .rccsta l';r fi trr.r rizboi
.,de nimi,:irc". in zad;rr, spulrce cl. Anglie spcrir si. pri-
iueas,ci ajr"rtor de la aliali, Austria ,,nLr r-nai existi" ct mare
putcre. $i acestea er;1ll spuse cu Lrl1 astfel cle ton ,si grau
strigite rostite cn o voce attt de puternici, incir Y/irhworth
ii scria Sefuiui sin, ministrul afacerilor ext€nlej lordul Haw-
kesbury : ,,Mi s-a pirut mai degrabi ci ascult pe un
cipitan de dr;rgoni decit pe geful unuia dintre cele mai
puternice state din Ei;ropa". Napoleon era stepinit de ideea
ci putea sI intimideze Anglia qi, astfel, sX inliturc rizboiul
gi si continue si qini Europa in mina sa. Dar de data
aceasta oqelul coasei sc izbea dc gresic. Burghezia gi aristo-
cra{ia englezi, tn divcrgenql ;rsupra rnultor puncte) erau
totr.rgi de acord in cec21 .cc privc;te dorinla de a nu se per-
rnite dicta.toruL-ri franccz si supuni Europa. Acesta ame-
ninga ci-r mobilizarca unei armate de o jurnitate miiion de
oameni. Ca rlspuns la ameningare, guvernril englez inten-
sifici echiparea flotei sale qi incepu vaste pregitiri militare.
Ltt L3 martie, o norii gi ultimi. sceni fu jLrcati : ,,Deci,
dumneavoastrl dorigi rXzboi... DumneavoastrX vreqi si-l du-
celi inci 15 ani gi mi forgaqi ,la aceast^". Cerea inapoierea
Maltei, pe care englezii o luaseri inainte cie pacea cie la
Amiens gi se angajaserl sX o pirlseasci, dar nu se gribeau
sI o faci, aducind ca pretext faptele lui Bonaparte potriv-
nice plcii. ,,Englezii 'r,or rizboiul
- proclami el sus 9i
tare
- dacl insi ei vor trage primii sabia, eu voi {i ttltin'tal
care o va bXga in teacl. Daci vregi sI vi inannali, rni
lnarmez gi eu. Daci vreqi si vi bateEi, mi voi bate gi eu.
Yeii putea mai ciegrabi si omoriii Franqa dectt s-o intimi-
134
daqi. Vai de cei ce nu respecti tratatele ! Malta slu rlz--
boiul !"
- strigi el furios 9i iegi din sala unde erau intruniSi
ambasadorii gi inaigii demnitari.
I-a incepirtul lui mai 1803, Withworth ,pirlsea Parisul.
lntre Napoleon gi Anglia incepea un rXzboi care nu arrea
sir se termine decit o d;rtl cu doinnia iui.
u
in;;ri;iia se $tia ci rizboiul aver si fie g;:ctr;i prirlej-
ciir;s. Aproapc imediat dup:i dez-ling-iirca acestttia, TZilliam
I'irt lrrl din nou concluccre;r de far:t a guverntiltii britanic,
lc care il plrisise in 18C I, atitnci cii-rci clasele conriuc[-
to.rle errgiczc -. aristocralia $i bur:ghezia
- socot;ser-:l c[ c
posibil gi necesar si inceapi traittive cie pa.ce cu l3otrap:rrte.
A.cttn, ln L803, sulrase iarfui ceasul siu. Ornul carc
luptase tirirp de noni ani irnpotriva revolu{iei frirnceze luii
asirpri-;i rlsptrnderea unui rlzboi incon-rpar;rl:il rnai cuinplit
impotriva lrii Bonaparte. $i totugi, Pitt socotea cI daci,
inti-un fe!, lupta cortra lui Napoleon tr:ebuia sir fie mai
grca decit lupta coirtra. guvernelor rcvolulionare din. trccut)
intr-alt fel, fcest nort rXzboi nll plrtea si provoacc in intc-
riorul qil'ii atita ingrijorare cle ordin poiitic citi provocasc
rizboiul de odiniotrri cLr Franqa revolulionari. I)esigur,
Fl'anga clin 1803 era urult mai intinsS, mttit mai bogati,
dispunee de o arn'rati mult rnai bine organizati gi avea irr
frunte un organiz;rtor cle talent ;i un mare comandant mi-
litar. Dar dispirusc irr schinib Aceil ,,otrAvi revolutionari"
care incepuse si molipsersci in rnod atit de vizibil pini
5i flota maiestilii salc britanice, firi sI mai pomenirn de
p,.rpulatia mrincitoreasci din centrelc indtrstriale gi carboni-
i.,=. fV;tt;*m Pitt igi amintea prea bine de riscoalele matro-
zilor din 1797. Dar acum domuea In Franqa ttn despot,
care ii repriina cu cntzine pe iacobi4i qi ficuse si dispari
orice urmi de libertate politici. Ere intr-adevir aqa, 9i to-
tLrsi, primelc 1B luni ale rizboiului, cind Anglia 9i Franqa
Iui Napoleon se aflau sitrgure fali in fagi, furi luni pline
de ingrijorare.
Btrrghezia comerciali gi indusriali din Angiix' c;1re, dtrpi
culll s-a .mal spt!s, intimpinase cu entuziasili pace;r d9 la
Anric'ns, se convinsc chiar dup[ citeva luni ci in tici un
c.1'z Nrrpolcon nu va incheia vreun tratat conrercial cu
;.4r
i{
I
Ir
il,,l
I
i
I
l
I
I
I
f
t
r35

68. Anglia qi nici rlrx r:a permire ca ir-rirfurile engleze si pi,
tlpnd-n in Franla s;u in qirile europene clependente de el.
Ctt despre aristocragie, aceasta) absolut cot"tgiient, era hotL-
ntci pentru rizboi, cici, firi el, ar fi fost'nevoiti sau si
sltisfaci cererile insistentc cu privirc ia o adinci reformd,
electorali in favoarea burgheziei, sau si rigte o lungi gi pri-
rnc'idioasi h.rptL intcrnii. Acestea sint {;rpic incontesrabiie. ln
pius, specrrul teribil a1 nrigcirii r.nuncir.rrc;ri neliniqtea in
eg;rli mi.suri. rniiliile cclor doLrii clas"'. g;rta si angajeze
eceasti lupti pe I'iagl ;i pc moar[c.
Fitt cra irotirii si faci oricc c;r sL irupietlicc c'lcbrrcarca
franceziior pe coastcic Anslici.
Napoleon ocupl rnai tntii l{rrnovra, irrtinsi poscsiune
gcrmani aparqinincl rcgclui Angiiei, cnrc cr.r ;;i lVtarclc Elec-
tor clc Hanovra. Apoi tliclu oL'r"lirr s;i [ic ,-rcupatc o scric de
punctc clin Jralia r-rrcriclionirl;i, tirrclc uu se :rflrru iuci trupe
{rancezc, Olanda,.i Spania furii obligatc s;i trirnitii flotcle
[or qi trupe tn ajr.rtorul Franqci.'[oirtc'mirfurile cnglezc
aflate pe teritoriile supuse lili Naprrleon furi cottfiscati,. Se
ordoni arestarea tut!1ror engleziloi aflagi in Franla 9i regi-
irerea.lor pinl l;r inchcicrm. pdcii. in sfirgit, N;rpoleon incepu
organlzarea uner rnari tabere la Boulognc, pe- malul M[rii
Ulinecii, in taqa coastei engleze. Aici trebuia si se pregl-
teascX o gigantici armati destinatX ciebarcirii in Angiia.
,,lmi trebuie rrumai trei zile dc ccagi gi r.oi clcvcni stipinul
Londrei, al Parlamenu,rlui qi al Bincii Angliei"
- spunea
el ln ir"rnic 1803, lir o luni clLrpir inccputul rrrzboiului. ln'1803
sc lucrar de zor la orgar_riz;rrca taberci de la Boulogne ;
in 18-04, lucrul se intensifici. T'oatc ;auricrcle gi porturile
maritime f ranceze erau intr-o activiratc fcbril:i.- ,,?rei zile
de ceagl" plrtearl da posibilitare flotei f rrrnceze sj sc stre-
coare neobservari de escadrelc engleze 9i sd clebarcc o armati,
pe .coasta Angliei. De la acesr cap de pod, dupii cc ar fl
iniins toatc picdicilc,,pute;r ejurrgc ptni la Lonclra 5i irrtrr
in capitali. A5rr crcdcrr el, a5.r ginderr urLrlri lumc gi tn
Anglia.
Mai tirziu, rnuiEi englezi, dinrrc cei cirora le-a fost dar
si tr.riasci xceesr;. epoci, spurleau ci, in primele luni de la
iuccperee rizboiului, proiectele de debarcarc ale lui Bonaparte
erau ridiculizate in Augiia. Dar, cltre sfirgitul anului 1g03
5i inccputul anuiui 1804, nirneni nu mai indrXznea sI ridi,
4nglil -
nu .mai trlise asrfel de momenre de ingri jorare
din 1588, cir"rr{ sc alrepta si. soseasci Ini-incibila ai,rlida a
136
Spanici. Vizitind porrurilc qi or;riele dc pe co_1sr.l nor.d-
vcctic',i e .Frenqci, Napolcoir _
gribea lucririic, gi, iir pr,;cl r-
r..r.qiilc salc, zugrd.r.ea, i' cui&i strilucitoarei ,populaqici di,,
cc*trcle comcrciale :1p1'op;ara victorie impotiit'a
"ie.''.,li,icorcLlrent' Gnvcrnul engl*z prin'rea qtiri ingiijori.roare asllpra
proporqiilor grrrrdioas.- elc prcgitirilor lui Napoleon. Trc-
l).rrrri luatc rrrjsuri hotirirorrc. Ornrrl clrc rcir,rise in 179g
s:i scapc de lrrmlrirca flotei engleze, si trar.erieze Medite-
rilna clr o nlare escadri gi o arn-rati, nurneroasi qi si debarce
.rr
^bine
in Egipr dupi ce, in drum, cuccrise tvtnil"
--.i"rrti,:l dc onr putca, intr-adcvir, si frlloscasci ,si cctllrire. atit
rle r.r-rc i^ Mcditeranr qi atir de f'ccvente in lrlarer Miirccii,
r-r^,:lc tin.rpul necesar traversi"rii nu se nlri nllsoari c,_r li;;ii;,
ei mai cr.rrir-rcl cu orele sau cu ziiclc.
Cc era de f.icur ?
L,xistau doui soluEii. Cea dintii - preeritirct i-rrgenti
5i plrnerea pe picio;rre, flri sI se lini r.ian"r de chcliuieli,
.r
-
i,rne_i coaliqii dc puteri ellropenc care sI c;rdir asi.rpra lui
NrpoiL.()n .litrspL'c r;isirir, inliturind :rstfel pr'inrejdia inr.azieil' rr
_ .
'.n A.rrglia. Nrur:rai c5. Austria, invinsi cle Bonaparte, suferise
pil'rdcri grele prin pacea de la Lundviile gi nu-gi revenise
inci. : l'oi,r si iupte, dar nu se plltee hotiri. Prusia goviia,
Itr,rsi;i. stltea 1e inc{oial;i. Discutriile se purtau, i;rr Pirt nu
pierdea_ niciejdea constituirii unei coaligii. gi dac: acesra era
r-rn lni jloc -sigur, avel insi. clefectul cI ic infriptr.ria prea
rncet gi asrlcl puter sX vini prea tirziu. Rlminea o a doua
si'lugie. Williani Pitt qi Hrrwkesbury griau de nrult ci Geor-
gcs Cador"rclal, fitnaiicul qef ai chouan-ilor gi al br:etonilor
risculaqi, r'crrc.r dirr cincl in cind la I-onCr;r r)ciltru lr lua
hgiturir cu Ch;'rrles d'Artois. f ratclc contelui de Prorrcnce.
prcicndentul la tronul lrii Lucl<-'vic. Mrri gtiaLr ci emigranlii
frartcpzi _pregiiteau ceva. ln curincl, guverirul englez r"irsi ie
eflc in iinii mari cc anrlnre prcgitanu acqti rlgaliEti adi-
postigi la I e11d1a. Fiind convingi
-de
infrirrgeic,r ilefioir;"i a
rcbcliunii clin Varrdeea qi de irnposibilitatla rlstr.rrnlrii lui
Eonaprrrtc c11 aJ'iltor111 riscoalelor, er-nigrarqii se hoti,riserL
si-l.omoatc, a.dici si incerce din rrou ceJa ce, din intirnplare,
nu ic rcugise in 1800, cind expiodase maqina infcmali.'
Inaintea lui Pitt se deschidear"r perspective neatteptate.
Gur-crnul englez voia si procedeze in aceasti chesiiune cu
nrulti fineqe. Ideal ar fi ,fost ca li-icrurile si se petreaci
afjt.cum-se petreclrseri tn 1801 ,cu Par.el I, ctre se pregitea
s iur.;tciczc. India. Cu alte cuvirrtc, rrebr.ria si se lr"rireze
137

69. pe cit posibil din uinbri. spre a se pistr::r posibiiit;ttea for-
mali de a exprima ,condoleanle dupi tcate regulile, aq;r dupi
cum se ficuse odinioari, cu ocazia ,,atacr.rluf de apoplexie"
care-l doborise pe gar in odaia sa de dormit, cind ambas:l-
dorul l{usiei, Voronlov, ii informase oficial pe englczi de
acest trist caz medical . Dat, tn 1804, era mtrlt nai grea 5i
mai conrplicati organizarea unni ,,arac de apoplexie" ia
Tuileries, dectr fusese in 1801 la palatul lVtihailovslqi din
Petersl;urg. La curtea lui Napolcon nu se aflau nici ofileri
de gardi porniqi impotriva lui, nici ur1 corlte Palen, nici un
Benr.rigsen qi nici un Platon Zubov, unul din rrutor:ii direcqi
ai ,,atacului de apoplcxic". f;tr, in cc privcgtc disculiile, de
data ace;rstrr clc nn putc;lu fi dusc cu o cloarunl clcgantii qi
distinsi ca Olga Alcxandrovna .Jcrcbqovi, sorA liri Platorr
Zubor', prirr care anrbasadorul englcz dc la Pctcrsbr.rrg,
'Wirhx'orth,,i;i
exprin'rase ingrijorarce pcrltrul sitrit:rrca 1am-
lui Pavel I, ci cu un {iran brcton ncspiLlt, cr1.re nu priccpca
nici aluziile subtile, nici tactica reticcnlelor, gi carc nu pute.l
si ingeleagX cI e vorba numai de ,,rlpirea" primnlui colr-
sul. intr-un cuvint, Cadoudal nu pricepea tocnlai binc cunr
ar fi fost cu putinli sX ,,rXpeasci" din capitala sa pe insu5i
capul statului. Acest qiran care, cu picioarele lui iungi,
incilqate 'in cizme fnalte, vinitorcg,ti, pdqea atit de ncsigur:
pe parcheteie lustruite ciin cabinetele gi anticamcrele dipio-
,magiei londoneze, era, in gencral, striin de lirnbljul e'ieg:'-nt,
plin de nuan[e 9i subtilitigi.'in accste disculii, expresia,,e
ripi pc Bonaprrrte" avca acelarsi inqcles subtil pe care-l at'ea
{.raz-& ,,a propune iarului Pavel si abdice" din con.rorbirile
contelui Palen cu Alexandru in ajunul zilei de 12 mar-
tie 1801 1. ,,Vorba nu te pigubeqte !" Ilupi aceastl foarte
diplomatici zicali ruseasci s-a condus toati viirla sa Wiliianr
Pitt-fitrl, degi nu a cunoscut limba rusi.
Complotul fu urzit gi definitivat la Lonc{n. Cadoridal
trebuia si-l irrlittrre pe priiirui consul, adic5 si-l atace pc
nea$teptate, cu ciqiva oameni fnarmali, fr.r cursul unci:r dir-r
plinrbirile cd.lare la l{aheaison, cind nu eri insogit de ni-
meni, si-l ripeasci gi si-l omoare.
Fanatic in toati pr.rterea cuvinttrlui, Cadoudal igi riscase
de zeci de ori viala in Vandeea, se aflase de nrulte ori in
situaqii de necreznt gi acum se pregitea, firi si ezite sau
t f)i1ta nlor!ii larulr,ri P,rvcl I (n. t.).
138
sii tremure, si-l ornoare pe Bonaparte, irr care l'cdea e.xpre-
sia victorioasi a revoluqiei pe care o ura, vedea pe uzur-
patorul care impiedica pe Luclovic Bourbon, regele legitim,
cle a sc urcil pc troli.
in cnrsul unci nop;i intunecoase din. augtist 1803, Geor-
ges Caclouda,l ;i oarlerrii si.i furi adtr;i pe coasta Normein-
riici cle ui1 'i1s cnglez. Cu toiii plecari- nilmaiclecit spre Paris,
Cuuogte:ru iuLrre multX, ave;1Ll b:rni destui, legi.turi in capi-
trli"r,;rdrcsc sccrcte, refugii sigure. Primul luiru pe care 1l
avcrru de ficut ei'a si intrc in legituri cu ornul care, tndati
clup)i cloborirea lui Boiraparte, urina si punir mirr:r pe purere
ti si pregirca.sc;i intoarce rc;r ilcnrlbonilor pe tronui stri-
{r1ofl lcr.
i{egaligtii se opriseri asupra generair-rlui h4orcau. l.egI-
tiira intre Moreau gi GcctrgCs Cidoudal o fi.cea gencralul
Pichegru, care, dupX 18 fructidor, frisese deportar--in Gu-
v'e11A, e.",ad:lse de acolo gi tr5ia acum clandestin la Paris,
"i'ricldtor prius aslipra faptului, exilat evadat, Pichegru nu
:ri e;i ninric de pierdr,rt. Dar generalul Moreau era rin alt fel
rlc orn ;i situaqia sn' cra deosebitX. Era unul dintrc cei mai
t.rlcntagi genersli ai armatei franccze. Arnbiqios, clar un am-
lriqios nelroririr, el 1l ura de muk timp pe bonaparte, de la
1.8 brunrai, cind acesra se hotirise lJ ceea ce gi cl se gin-
clise, dar ;oviise si indeplineascl. De arunci se afla inir-o
opoziEic rnuti. Unii iacobini 1l consiclerau ca pe ur1 repu-
lrlican convins, Dar regaligtii care il cunogteau personal eiau
siguri ci, din uri impotriva primului consui, vi fi de acord
si le ,clea ajuror.
{.Jra fnrpo,tril-a lLri Bonapilrte era pasiunea doninanti
a lui Moleau, clat' r.rimic nu ingidLria sI se crerdi cX ar fi
voit restanra-rea Bourbonilor, Oricum, faptul ci aflase des-
pre cornplot gi cI nu-l denlullase era suficient sprc a-l
compromite. Pichegru, care qinea leg:iturI neintrerr.rpti cu
agenqii guvernului ellgiez, ii asigura qi pe englezi gi pe rega-
ligti ci l'Iore;lr.r era gata si conlucreze. Dar N{ore:ru refuzi
s). vorbcasci cu Cadoudal .gi declarri fir5. ocol lui Pichegru
c5 este gata sI acfioneze impotriva lui Bonaparte, dar ci
nu ingelege si-i servea.scX pe Bourboni. ln tot cnrsul acestor
ciiscuqii gi consfitriiri poliqia urmiirea gi raporta zilnic pri-
rnului consnl tot ce descoperea.
l.a t5 {ebrilarie 1804, Moreau cr;1 arestat ln casa sa.
C)pt ziie dupi aceasta, intr-o iloapte) Pichegru fu dat 'pe
139

70. minr poligi.:i dc citre cel niai bun prieten al siu (gaz.da sr
clandestrni) pcurr.u o recompensi de 300.000 franci. Inte-
rogatoriile urn-rau unul_ dupil altul. Dar pichegru refuzI sI
vorbeasci. ?'
'umele-lui
Bonaparre se promis]e lui M;;.;,;
iertare;r f liber;rrea dacl recurio;tea ci 'ar fi ev,if t"";i,;:deri cr.r Cadorrdal. Morelu refuzi. pichegru fu glsit strarl-
gulat cu cravata sa in celula inchisorii 3u1re +o'rii; ;;"!"arestare. De atu'ci chiar incepu si circule ivonul ci'n s-ar
fi sinucis, ci ar fi fost asasi'at din orJ;,i"1 p,,t.rii ,fi;;;;.Mai,.rfrz.iu, N-apoleo'.avea si. ,rcg" Iucrul ';;;;;; ;i;;Jcu dlsprcg : ,,Ar-cam gi trilrunale crire l-ar fi coildamnat pe
Ptchegru.gi r.rn pluton tlc soldali crrc l-rrr fi inrptrEcat. E,u
nu llc nicioclarr Irrcrtrri irr'rilc." Totu5i, z.r,ouul a f.st crc-
zut, fiindci nnnrai cu cite
'l zilc in;li,rte tJ. nro"rt.u nlii_
terioasi a lui Pichegru -lllt eve,niment cu totul ,r."fr*prm
zguduise cercurile ina-lte clin Franqa 9i E,ropa i a..t..'t.'Jldnl
ghien din dinastia Bourbonilor fur.r. f;;;fu.*;.
--
De ia arestarea lui .Moreau gi a lui piihegru qi dupi o
serie de alte arestXri fn legituii ..n comploiul,
'Nopot*o"
triia, intr-o furie aproape continul. In toate accstca, pen_
tru cl era cvidenti mina Angliei gi, nu mai pugin clar, rolul
condncitor al Bourbonilor. $tia a.u* ,i englezii il debar_
caseri pe Georges Cadoudal pe pimintul fraicez la sfirgitul
verii 1803, ci acesta venise f" iarn aducincl cu el ba,ri'en_
glezi gi i'st*rcgiuni di' partea l,i Chrrrlcs .l,Arttrir, c;
-
sc
,rfla ascu's l;r. Paris gi cL putea, in ficcare clipI, si comirl
lln atelltat
- el singtir sau imprcuni cu oanienii sli. In
furia sa, Napoleon spJse intr-o zi'ci Bo'rborii ;;;;;:.-;;;;
:,nd .j.:9 c5. el. personal n-a,r putea si, le pliteasci penrru
rncercirrle lor dc a-l asasina. Avea in p..oJro* lui pe Tal_
Ieyrand, care, pentrrr a flata pe Napoleor, gi totodarli ca si
se ri.zbune firi v.reun- risc pe regaligtii car"-l ,r.a.r, ,p.rr* ,
o,Se vede cL Bourbonii socoiesc Jng.t" drr-n"a,roortri *"1
pugin pregios ca al lor,.. La auzul alestor cnvinte, N";ril;rurbi de minie. Acum pronunqi el pentru prin a oo.i ,r,,_
mele ducelui d'Enghien" Furios'1" oui,r-,., Napoleon .o,,,"o.i
in grabi un consiliu. (din carc ficeau parrc Fouchd gi Tal-
leyrand) care hotiri aresrarea ducclui. Dar existau 'doui
dificultiqi : mai lntii, du,cele nu locuia in Frn,r1n, .i i,,
B4.l ; apoi, el nu era in nici un fel amestecat in complo-
tul descoperit. Pentru Napoleon, prima piedicX nu era esen-
r "10
giali ; ei porLlncea clc muk in Gcm.rarria cle vcst gi clc sucl
c;l i' propria-i casi. Nici a doua dificuhate .u avea imoor-
iantrx, dcoarece hotirrise dinaintc 'ca d'celc sl fie j.,dccai rie
** consiliu de rizboi, care .*-;i va complica p..ri *,.iii- *.-
ti'iratee cu aclunarea probcior.-ordinul fu, trarrn",is i-"ai"t.
, , T)ucele cl'Enghien locui:r l;r Ettenhcim, in tsaderi, d;il;['.'rrrrrr;rsci grorzrricrr p'imcjclic cc plrua rsrprr sa. lu noaptca
tlc 14 sprc 15 martic 1804, u' deiagan-,ent ,1" i",ia".nii_;i*;
lrancezi prtru'se pc teritoriLil Badenului, iirtri i'oragul'F-.ttc'heir',
i'rpresi,rri casA, aresti pe duce qi-r dLrse imecliat
in Franqa. &llinigrrii din Baden erau mullumigi, se vede, ci
rrr"r avuri ;i ci aceeagi soartii cu ducele gi nimeui clin auto-
i'ititrile localc i'ru cildu nici Lrr semn de .r,iaqd.
tot tirnpul clt
clLrri operaqia. La 20 martie, ducele fu adLis la paris gi in-
c;lrcerar inredi;rt l.r castelul din Vincc'nes, nnde, in aieeapi
r..c:tri. se irrtruni consiliul de rizboi. Duccle era acuzat ci.
prirnea bani clin Anglia gi ci ltrpta imporrir.a Franqei. La
or'a trei fi.ri un sfert se pronungX condamnarea la moarte.
Ducele ceru nr.rmaidecit si se transmiti, lui Napoleon o scri-
soare a sa. Pre;cdintele consilitrlui de rizboi, Hullin (unul
cli'trc croii luirii Bastiliei), voi qi el si scrie prir'ului co'-
su1 sprc a cere din partea consiliului o comutare a pedepsei,
ti;rr ge'eralul Sar';rry, trimis i' mod special de la Tuileries
spre a urmlri procesul, ti srnulse pana din mini gi zisc :
.,Misiunea dumitale s-a terminat. Itestul mi privegte pe
mine". La ora ti:ci dimiireaga clncele fr-r cL_rs irr Sanqul ce in-
colritrra castelul 5i impugcat.
f)r-rpii. ce citi scrisoarca pe care i-o adrcsase ducele i'ainte
de execugie, Napoieor-r spusc ci, dacl i-ar fi pan enit [;r
rirnp, l-a-r fi graqiat. Toatl ziua aceea fu i'tu'ecar gi abitut
;i ni*reni nu i'clriz'i si-i
'orbeasci.
Mai tirziu t'si, a afir-
nlat ci avusese pcrfectl dreptate si ordonc execntarea du-
ce 1ui, cici a;a cereau interesele st;rri-rlui, gi ci Bourbo'ii
trcbuiau pugi la respecr.
L: sfirgic, cri cireva zile inainte de cxecutarea ducelui
d'Enghicn fusese are-stat gi Cadoudal. La arcsra1.e,1 sil, pe
stradi, el se irnporri'ise cu disperare, ,cisese gi schilodisc
ciqir.a agcnqi ai poiiliei.
_ C;rdoucl:ri ;i oan-rcr-rii sii furi, ghitorinagi. Moreau fu
iri,,trrgat clin Frar.rq:r,
141.

71. tll
Chiar in luna nrarr;c 180"1, dupi iurpr_rgc*rea ducclui
d'linghiel ;i in tinrpul cincl se pregliea procciul t.,; Caaou-
dal, .la -P,iris gi in pror-incie incepu si circule zvoiurl cI
ducelc c1'.Hnghien era omul pe care C;rdor.rdal Ei oamenii sii
'oiau si-i .ch.nc pe iroll dupir inlitur"r.,,, prim.rl,ri .oirriii.
lu cr;r,idei'ir.rr, d;1r zvcnnl tcestil ii fdcii u11 mare scr_
'iciu ILri N.rpolr-or. I'stit'1iilc consiclc'rr,rc cil reprezcrltarlre
ale p.Fo'tiliri, drr cir^c nLl crrir'i'rcr'rlitate eliccva decit
conrplicii. ;i .c-r.ccut,rrii "irrtc'i
prir'ul.i c,.rrrsul (T.iltunaiul,
Corpui lcgisietir', Scrrrrrr-rl), iuccpLrr;i sri'.rl.,l:,.rsci dcschis,
fir5" rc.l, dc
'cccsit;rtcl
tic' rr sl-ii:;i , <Jl.t:i purrrL-ir ,ot.t.iu,r.,
:l' :-.,::.".,:',-t1;l!:,
in 9,ir-c lirriytce ;;i. birrclc'intrcgului pojrqi.
sa atinrc dc. viaqa rr''i siug.r clr', sitr.ralre llr ci.1rL- ou$11-larli
Frirrrlei sri-qi irrtoirriezc rr.i,icftl;lc Ior 11(, Jrent,ti,.. icsi:.c.r
gre unr! linrpcde
,: corsrrl,rttrl p(' r i;rri trcbirir. r r..1;rri:rilrrr"r r
tn nrorritrhre crcdit.rr5.
. ln acesr fc!, ig lrrlull, dupi Mcrovingicni, carc lr_r elour-
nit din scc,ltrl al VJcr pi';i irr secoirrl"al Vill-1,_la. Juoi
Carolirrgi.ri, carc ;rr dor)lnir (l;r secolul al Vll l-l;; ;i;;:l
in secolul al X-lca, dupi C*lrcq,icni, ctr cclc doui ,r,nr',ri
-!al_o-is.
qi Bourboni
- i;r;:e ari cio,-,rnir a. t" ,ii.lii"i"r.."frlr;
al X-lea pini in 1792, cind I-uclovic al XVIjler- (L;;;;i;
capei * c"l era nnr*it i' vrenrcr rcvcilrrgici)
"
fort ,r.i.ol
nat * d'pi.accstc trci ciirrasiii regale urnra si se snic, or:
tronul I;r.rrrgci .,i p;rrr.r rlin.rsti.".
'..ii,r.rsri;r
Bonlprri..
-ni,_
publrcr,
'rscirti J.r 1c riugusr 179J, Llr']r11 sii se iransfonne
iarili in monarhie.
Dar dinarstia Bo'aparrc
'*
plrrea sa iie . cri*asric rr:9alir.
ca celc. prcccde'te. No,l s.ur err;r .rspir.r l.r ritrrrl .t. i,iifi-rat, tithr pe. ,care il primise pct.,t...i i'tii;r oarir C.rLol
--r.e
l
Marc d'pi incoro,rarci s;r, irr'arLrl 800, Drr pi r"r:r ,r',it..,,,lr.
in 1804, Napolcorr.Bonlp.ri.tc il-sprs clcschis ci c] ,.r..r si fir,
asenrene;r lui Carol cel Mare, i'rpdrar r.i -Apus*irri i; .;--.i
preia nro5tenirca accstr.ria. nLr Dc acccr a rcqiioi. I.,.erri..;.-
- "'
Dar gi imperiul f i Carol" ccl Mare ,,i't,,r.i."i.i'tri,r,lut
siu altcer-a decit o fncercare dc rctnviere r.i continu;1re:l
unui alt imperiu, niult mai vast, Impcriul Ronran. I{apo-
leoir voia si fie considerat 5i mogreniror.ui Imperitrlui lionran,
unific;rtor al lSrilor dc civilizagie apuseani. l,t*; tirziu, cl
a reugit si reuneasci sub autoritatca sa directi sa,"r lurr-o
dependerrqS- r,lsali inc'lirccti, ulr conqlomer;1t dc teritorii uru]t
142
nr;ri iirtir.rs dec?t a fcst vreocl;ltii imperir.rt hri Carol ccl l{are.
Iar ir.r 1812, in ajirirr.rl r'izboiuir.ii crL P.Lrsia, imenscle poscsiuni
a.le lui Napoleon erair n.rult lrrai intinsc clccit cele ale Lnpe-
riulLri llomarr (d:rci se tiire se;rmi. numai dc posesiuirile d.irr
Enropa, nr,r 9i c1c cclc ciin r-rordul hfricii si ciin Asia i'{icir).
l'otodat,i., ;rccstc pose sii-lni crau incor.r.rp;rrebil rnai bcgate qi
mai popr.rlate. in plimul m,olreirr insil, ctnd in Enropa se
afli dc plenr,rl iui Iriapoleon cic a relnvi;r imperiul lui Carol
cel Nir,,:c. nrLrlqi fLrrl acei care vizur5. in eccst plril o infu-
inLira.rc irc'buneirsci. 5i o prcvocarc insolentd, arr.rrrc,rti. lumii
civili;r;rte de citre un cuccritor ce pierdilsc oricc mIsurS.
ArnLursadorii tuturor pLitcrilor r:i'rriiie;1u cu atengia tn-
corcl;rti. lncrsul ILri brr,rsc qi firr:tunos inspre nronaihic, deve-
nir atit clc vizibil in Flanga dupi clcscoperirc.a conrploarlui
Iui Georges Cledor.rc{al qi ciupi erccLltaiic;i ciLrcelui <1'Engiricn.
Complotr.rl lui Cacioiidal, inspirat ;i p.-egitii ctre rcgaliSti, pro-
,-iilsc constenrar:r. $i, pe ruisuti cc ap;ii'e:rLr cor-numicatele
asLrpra anchctc'i gi proccs,,riiri, ii"r mijlocul ma.rii bulghez,r.i,
printi:e o;rmcrrii cari curlpir;rseri pe lrcrniii:i pirrrinturile
'ronfiscxtc de ia biscricir gi nJe ia enrigr;lnqi, sc intirea tot mai
mr.rlt dor:inqa c1 pr,rterca qi rcginrul crerte de liapoieon sir
lie consoliclatc, iar ci si se puni bine ia ecl"i"post, impreunS.
cu propriet"ltr.;I ior, irtrpotrir';r tentativcior vechilor stiipini
:li'istocr;rgi. Lir 18 aprilie 1804, Senatul hotlri si se dea pri-
inuli"ri consr-rl, Napoleou Bonapartc, titlul de tmplrat erc-
clitar al franccziior. Formalitatca piebiscitului fu indeplinitl
rrrai trgnr ciriar .lccit in 1799, dupl 18 brumar,
Stuporrrea fuscse totuqi foartc marc, cl,t eoate ci cvcni-
nrcntul e r;r alt.ptrlt inci tiiir t8Cl, ier lnitrrcr burghezie,
ca-re sus!irlix irltrLr tot(i1 poziqirr politici a lui Napolcon,
consiricrir ca absolut ilci.itrbiid. rcnaftere;l ruon:rrhici. Re-
pubiic:urii conr,'inEi nll plltc'.ru. clesigLrr'. sir se impecc c1r
rroua situ;rqie. itcinvi;rLr in irmintire zileic revolr,rqie i, zilelc
visr,irilor cle iibertatc qi cle cgalitatc, cind se atunraserl
I:lesrcmc infiJrciratc impotrir',r tiranilor ?ncoronaqi. Unii erau
<Je pirere ca Nepoleon igi nric;orase cu mr.rlt gloria atr-rnci
cinci mai adir-rgase un titiu rrun-lelui siu, crLe risuna in i.n-
Ircag;r 1r.rn'rc.,.S'i fii Bon'lpirrtc ;i pe i.rrrni sl te faci lnrpi-
r;rt ! Cc degr;rdare !" scria Paui-Lc'ruis Courrier, uir curloscut
piib,licist gi p:rmfletlr, cimi,r i-e fost dat si triiascl acestc
c1ipc. Beethoverr, c:rre, din admiraqie .pentru Napoleon ii
cicc'iicrse ,,Sinrfonia Eroici,", ar-rzind de transformarea ceti-
gcairuiui Bonlprrrtc in lmprlr;rt, gi-a ;te rs dedicaEia. ln mo-
l4:t

72. '!l'i. - rr.:l:,, :-'.].:a:!sli--i,,
{nentul clnd, pentnr intiia oari, muiqimea in aur a dem-
nitarilor, a generalilor, a doanrnelor de la curte in toalete
Itrxoase a aclamat in silile palatului Tr:ileries pe noul im-
pdrat, numai cili'r'a inigiaqi gtiau ci notil stipinitor illl coll-
sidera inci ternrinati ceremonia investirii sale gi ci, nu firi
rost, invocase el figtira iui Carol cel h{are. Napoleon dore;l
ca insugi papa si ia parte la viitoarca lui incoronarc, a:a
cum ficuse cu o mie de ani inairrtc, in anul 800, pentr:u
Caroi ccl Mare. Nunrai ci dc' ciata iceastil, conform hot5.-
ririi lLri, cercrnoni;r trcbuirr sI se desfigoilre cu o modificaru'
dcstnl de esenqiirll r pcnrru incororrrtrctt sa, Cirrol cel N{are
se cluscsc cl insugi ll prp,r, lir liorttrr; N;rpolcori insi linca
ca pal)d tlc ltt ilotn,t si virri lrr cl, lir l)rrris.
Pius al V lI-lc:r ef li cLr teilr)ril gi e ncrvarc de ;rceasri
doringi a inrpir;rtulrri Nirpoleon. Cci clin jurul siu sc strl-
duiau si-l consolcz-c cu exi:urplc tJin istoric. Printre altele.
i se ar.r.rinte:r cxcnrplul pirpci l.con ccl Sfint. f)c rn'.ilt --pe la rrijlocul secoiuiui al V-lca -- in imprcjuriri grelc si
abia stipinindu-qi bitiile inirrii, acesta icqise in intimpinarea
Iui Attila, geful hunilor, care, in cc privegte buna crettere,
politeqea ;i eleganqa manierelor, nlr putea 'dep5;i prea nrtrlt,
desigur, pe noul impirat francez. trn orice caz, de reftiz irn
putea fi vorba. Rom:r sc afla sub ameninqarea tmpelor na-
poleoniene sta[ionate in nordul gi centrul Italiei.
Dupi ce se gindi puqin, papa hotiri si. satisfaci pre-
tengia lui Napolcorr. I)ar o ficu tirguindLr-se qi cerind uniii
si i se acordc citcva bucigi din posesiunile pontificale ocu-
pate de Bonaparte in partea de nord a acestor teritorii.
Dar nici papa Pius ai VII-lea, nici cardinalul Consalvi qi
nici intreg conclavu! cardinalilor nn furi in stare si biruie
pe diplomatul de mina intii, care a fost intotdeauna Na-
poleon. Papa lncercL multe vicleguguri, se piinse amarnic,
apoi iar recurse la r,icletuguri qi iar se plinse, dar toate aces-
tea nu-i aduseri nici un folos Ei pleci la Paris cu nidejdea
-
pe care Napoleon o intrelinea conttient
- de a obline,
poate, acolo ceva, dar nu oblinu nimic. Meriti atenqie du-
plicitatea lui Napoieon in purtarea lui fagi de papl inainte
gi dupi incoronare. Papa ii era de folos pentrn ci rnilioane
de oameni de pe glob gi, tn special, majoritatea francezilor
credeau in el datoriti concepliei religioase. Cu altc cuvinte,
papa trebuia si fie un accesoriu trebuincios punerii in scen5
a incoronirii, mai ales daci era vorba de reinvierea dreptu-
rilor gi pretenliilor lui Carol cel Mare" Dar, pe de alti parte,
144
el il privca pe paph ca pe Lln tan'!an. ca pc ui1 vrijitor, qi
fnc5. trn vrijitor dintre aceia care, in biserici gi fn afari de
biserici, exploatcazi con$tient prostia oamenilor priir tot
felul de descintece 5i vicleguguri. Cu prilejul invitaqiei ce-i
flcuse, promisese cardinalilor ci va iegi intru intimpinarea
lui. $i chiir.r flcu lucrul acesta, dar in costum de vinl.toare,
inconjurar de vtnitori qi de ciini. Xntiinirea avu loc in pi-
durea de Ia Fontainebleau, apro;1pe de Paris, ia ciliv* paqi
de palatul pe care-l locuia pe atunc;. Cortegiul papei sc:
opri. Papa fu invitat si coboare din trisur.l, si traverseze
dmmul gi si ia loc in caleaqca impiratului, care nici uu se
mi5case de la locul slu. La fel fu trlltirr i1.,l tor tilrDill sc-
cierii sale la Paris.
Cc'reinoniir. tncoronlrii gi ungerii liri Fiap,rleou ca in.i-
pirat a avut loc ln ziua de 2 decerrrirrie iE0'1, la catedral,'l
Ir{otre-Dame din Paris. O rlulqinre imc,rrsi priveir girul nt'-
sfirgit de trisuri aurite care dncean de Ia paiat Ia catedralir
curtea toat5, gelleralii, der-nnitarii, pe papa gi pe cirrdinalr"
lrr acea zi ar fi fost pronunqate cnvintele pe care legend,r
istoricX le-a atibuit, iirtre alqii, unui vechi republicair clin-
tre nrilitari, ca rlspr,rns la intrebarea lui Napoleor-r daci
solemnitatea i-a plicut : ,,hdult, maiestate, ce picat, insI,
cd au. lipsir azi cei 300.000 care gi-au dat riaqa pentru a
face imposibile astfel de celemonii". Aceste legendare cuvinte
mai sint puse ln legiturl gi cu semnarea concordatrilui. in
amindotrl c*znrile, ele slnt cu totul caracteristice.
In actul ,central al incoronlrii, Napoleon introduse c
modificare extrem de caracteristici, ctr totul neaqteptatl $i
contrarie protocoluh.ri dinainte stabilit. Cind, in momentrll
solemn, Pius al VII-lea rirJici marea coroani imperiail sprc
a i-o pune pe cap, ata cum, crl zece secole mai tr-rainte, pre-
decesorul slu in scaunul sf. Pctru o pLrsese pe capul hii
Carol cel N{are, Napoleon ii lui coroana din mini qi qi-o
puse singur pe cap. Apoi, tot cl, puse pc capul soqiei sale
Josdphine, ingenuncireatl in fala lui, o coroani n-rai mici.
Acest gest, de a-qi pune singur coroana, aveA un inqeles
simbolic : Napoleon nu voia ca ln timpul ceremouiei si se
acorde ,,biirecuvlntirii" papei o irnportanli prea nrare. Ntr
voia si primeasci coroana din alte miini decit din ale sale
proprii gi, incX mai pugin, din miinile capului unei organi-
zagii bisericegti, de influenla cireia socotise ci e necesar si
gind seanra, dar pe care r1u o iubea 5i nu o respecta.
145

73. - Scrblrilc sc prclungirl citcva zilc le palat, !a Paris si
?n provincic, cu ilumin.rgii, salve de artilerie, clopote, mu-
zici. In zilele acestor neifirgite serbiri, Napoleon'sii"' .X
"noui prirurejdie se ridica in faga imperiului ii,,r. Inci inainte
de incoronarc, ei primise informalii absoh-rt sigure ci, dupi
trereugita complorului lui Cadoudal, V/illiarn
'Fitt lucra cu
o energie indoitl la crearea unei noi coaligii indreptate
impott'iva Frangci gi ci accastd coalitic,
" tr.i, de la in-
csptttul rdzboaiclor rcvolrrgionnrr, crirr:t cli,j,r i,r f;rpt.
Capitolwl VlIl
INFRTHGtrREA CELEI DE.A TEEIA COALIT}I
r805-1806
I
Prin:ra rnare coaligic a p,rteriior curopene, aceea care in-
ccpuse- ostilitdlile inrpotrivi Frlnlcr inci iuaint" d. li",ro-
lcurr, 1. 1792, fusesc fnf rinti gi se destri.mase dcfinitiv' fn
1797, in momentul cind pleniporenliarii ausrrieci ,"*nnri
cu gencralul Bonaparre paci4 de la Campo-Formio. A d";;
goaligie dezlSnluise:rzboiul in timp ce Bb'aparte se af{a i'.Egrpt. Kevenlr in Fran;a, Bonaparte o inviirse gi coalilia se
destrimX.dupi ce Pavei L" ,.^rr"r" din ea, ;", Aurtri"-f.r-
sese nevoiri si semnezc in 180_1 p_acea de la Lundvilie. R.u-,in 1805, p.pr.lu^a treie oarl ir'faqn li,i N"p;i;;;;;; ;il;;;inarnteri pinl in din1i, o mare aoaillie dc
-puteri
europene
cte pnur-rang. Se rgtept:r o noni infrulltare grandioasi de
forge.
In anii 1804*i805, Napoleon_ se gindise la un ,,rXzboi
imperjalist" dus..pe teritoriiil Anglici ;i l.r ,,1;;r;x i;ffi;;gr a [al1c' Anglicr", dar s-a i'tinrplar si duci acest rizbci
11an1t
1805 9i s5-l te''ine nu sub-ziclurile Lo'drei, ci li'grvlenfl, degr cu acclagi adversar.
- Villiarn Pitt incepuse- pregitirea
'oii coaliiii, ctreltuind
firri .econon-rie rnilioaie de'lir"e r.r"tti*-"u.. Aceasti Anslie.
de obicci atit de sigur[ de sine, ;nt,ri" o.i,,,,
"il;;r;
;;;jvaratd" pqnicX. Tabira lui Napoleon de la Boulogne deve_
nise, la slirqitui anului 1804 9i'incepu;l lui leo5,";-r;"ieforfa mt.lrt;tra. O armati imensX, de prima rnini, perfect
echipati, a$repta aici ceala favorabili ii ordinu,l de l,mbar_
;a1e,
ln .Anglia se piinuia o impotrivire in masi, ."o-u i,,
ieiLrl unei nrobilizXri a inrregului popor. Aqadar, Anglia era
nevoiti si-gi purrl toate nidejdil; in .ouiigiu.
10*
147

74. . Austria pi'inrise cu simparrie idtca unui noi.r i-izboi. Pier-
derile pe care ea le suferise in urrna rr;trarului de la Lund-
ville erau atit dc mari, qi Napoleon deyenise dupl aceea
atit de .ilspotic faql de micile state gerrnrau.r dil sud gi di"
vest, irlcit Lrn tlou rlzboi aplre.r pelltru Austria ca
-unica
;ansX. de a 1lu se r.edea transformati intr-o putere de mina
a dou:r. In plus, imprejuririle erari favora6ile, c5ci acum
putea face rizboiLrl cu banii Augliei" Aproape in acelegi timp
cr.r desfi;r.rrrrea unor discLrgii iecrete cu Austria, Wilii*rn
Pitt incepu triltative asemiuitoare qi cu Rusia.
Napoleon gtia ci Anglia conra muk pc ur1 rizboi in
care Austria gi Rr.rsi;r vor iupta pent[u cil pc coutincnt.
f,{ai qtia. _c{e asenrenea, ci Ausrria insigi, i'ufurirt;'r ;i ?nspii-
tnintatir cle cotropireil reritoriilcir gcrur,rrrc rlin u'.ir, r:*ir-
qiti de Nrrpoleon c{r.rpi prrcca clc lrr.l-.unlville, cra nuinai ochi
si trrcchi ia sirqcstiilc crbiuctului [rritrrric. Dc altlc[, incl din
i803 prinrul corrsul didusc clc ?nqclcs ci rizlroiul cu Auglia
nr.r trebuic socorir ctgrigat pinir cind coqi evclrrualii ei aiiaqi
cie pe ccrntincnr sirr"r ,,niimiqii" ei
- les sslariis
- curu ii
lrulnea cl cr-r dispret, nir .or fi fost nimiciql. ,"Daci Anstria
se amestcc5., inseamrri ci Anglia insiEi estc acces cxre ne
iorgeazi si _cr.rcerirn Enropa" l- i-a spus el lui Ti,r11e)'rand,
lndati dupi -urcarea sa pe t.on, qiriii Alexandru i .up-
sese toatc tratativcle angajate de tatil s5u ?n vederca uriei
eliange cr.r Napoleon. Ef era informat mai bine ca oricine
desp_re organizarea ,,atacuiui cle apoplexie" clc care rnnrise
t;tll siu. $i era in misurl si o gtie, iiindcl qi el a.,,r_rsese un
rol csenqial in pregi.tirca lui.
Tini'rrul q;lr nlai ;tia, de asenreneal cit de mr"ilt nobilimea
sa, care exporta in Anglia griu gi rrarerii prime agricole,
era interesatl in prietenia cu aceast; tari. La toate acest;
nrotive. se mli adirrga 'inci unul foarte important. trrceptnd
c!rn primir';rra nrrulr-ri 180-t sc purei spcr.1 ca tr.r co;rliqic' r.or
intra cu sigr.rranqii Anglia, Alrstria, Rigatul Neapole (l;rr se
credea atunci) gi_ Prusia, care er;1 dc a*scmenea {oarte'iirgri-
joratl de acqiunile lui Napoleon la Rin. IIu cra oau. i,rr-
pede cX Rnsia nu putea spe.a un prilej rnai bun penrrll a
intra in rlzboi inlpotriva dicratoruh"ri francez ? In cazuI
acesta, Napoleon n-ar ayea nici rnijloace, gi nici forge ca si
se poat;, rlfui cu atiqia inamici.
Dupi impu$carea duceiui d'Enghien ln tntreag"r Europi
monarhici
- care, de altfel, se pregitea dc rlzhoi iudepcn-
ctrent cle accst cl.enir tncepr-r- o agitaEie in sril mare
143
qi cu efecu impotriva ,,n"lonstrului cot.sican", care vlrsase
singele unui pring din casa de Bourbon. Se hotiri ca si se
exploateze la maximtrm acest incident providenjial. La in-
ceput, marele dtrce de Baden fu sfituit si protesteze irnpo-
triva violirii teritoriului siu cu prilejul arestirii ducelui
d'Enghien. Dar, de fric5, marelc duce rXmase linigtit. Ba,
se gribi, pc cii indirecte, si se infclrmeze daci Napoleon
fusese pe cieplin mulqumit de atitudinea ar.rtoritililor din
Baden cu acel prilej, dacl acestea executaseri cu punctua-
litate tot ccea ce le ceruseri jandarmii {rancezi. Ceilalii
rnonarhi igi exprimau gi ei indignarea numai in cercul fa-
miliei gi cu jumltate de voce. In general, bravnra protes-
tului in aceasti afacere trebuia inevitabil si se manifesteze
in raport direct cu distanqa ce separa frontiera respectivului
monarh de frontierele lui Napoleon. Iati pentru ce tocmai
qarul fu acela care trebuia si arate cea mai mare hotirire.
Alexandru protesti formal, printr-o noti speciali, in nurnele
dreptului intcrnaqional, impotriva vioiSrii teritoriului Baden.
Napoleon ordoni nrinistnrlui siu de externe si trimitl
fairnosul rispuns, pe care Alexandru nu avea s[-l uite tri
si-l icrte torti viata sa, fiindci niciodati Ei ninreni nu-l
insultase atit de grav. Iat5. conlinutul acestui rispuns: du-
cele d'Enghien a fost arestat fiindci a luat parte la un
complot irirpotriva vielii lui Napoleon. Daci impiratul Aie-
xandru, de pildi, ar fi aflat ci asasinii riposatului siu
pirinte, impiratul Pavel, se gisesc pe Lln teritoriu str[in,
gi daci, clr toate acestea) avind .posibiiitarea fizic:a si-i
aresteze, i-"1r aresta efectiv, Napoleon nu ar protesta lm-
potriva acestei violiri a unui teritoriu striin de cXtre Ale-
xandrtr. Nu era cu putirrli o miri publici, mai oficiali 5i
mai clari acuzalie de paricid. Toati Europa gtia c5. con-
jurajii sugrumaseri pe Pavel cu asentimentul lui Alexandru
gi ci, de la suirea sa pe tron, tinirul gar nu iirdriznea si
se atingi nici de Palen, nici de Bennigsen, Zubov qi Talizin,
9i, ln general, de nici unul dintre ei, ctr toate ci toji ace$ria
se aflau nestingherigi :nu pc ,,un teritoriu striin", ci chiar in
Petersburg gi erau prirnili la Palatul de larnl.
IJra personall care-l cuprinse pe Alexandrn penrru omul
care l-a ofensat atit de grav igi gisea ecoul cel mai viu gi in
starea de spirit a nobiiilor qi curtenilor, fapt despre care s-a
vorbit mai sus.
Incercind sI extindi beza de clasi a acqiunilor sale riz-
boinice gi sI atragi simpatia cercurilor liberale, Alexandru,
149

75. care se pregitea sii intre in a treia coaiiiie, lncepu prin a-qi
exprima tn auzul trituror gi prin scrisori dezarnlgirea pen-
tru tendirigele autocralice ale lui Napoleon ;;i regretul pen-
tiu ninricirce Republicii Freucc.zc. Era, clc fapt, o ipocrizic
rdu canufiati. Pe AlexarrcirLl nu i-a interesat nicictnd gi
sub nici o :fiormii soarta Itcpublicii Francezc. I)ar el a se-
sizat cir. subtilitate gi jusr faptul .ci trairsforflarea Franiei
lintr-un irirperiu autociat este un elenicnt ce surpl prestigiul
moral al lui Na.poleon at'it in Franla, cit 9i in Europa, fagl
dc anumite pirqi ale societitrii, faqi cic lcci oameni pentru
c;re rcvolugia ili plstrase farmecul dc r-rltideti, Purctul de
tcdcre liberal la nn trarr despotic, stipin absolut al unui
iniperiu feudal, in cirrc diiriuiir iobiigia, irnputarca cie des-
potism actrresa.ti lui Napolcon
- tocinai de- citre accst lar
- constituic, desigr-rr. uurr clirr cLrriclzit."Lqile {rccstor luni care
au prccccJat prcgltilca defirritiv;'r dc rizlroi a cclei de-a
trcia collilii impotriva lirarrlci.
lVilliam Pitt consinrgi firi nici o goviire sL finangeze
Rr"rsia qi clidu sir se inleleag[ inci dinainte ci c gata si
finlnqcze gi Austria, 9i Prusii, gi Neapolul, gi pe toli aceia
c;lr"e ar voi sX ia armele impotriva lui Napoleon.
Ce fdcea tmpiratul francez in timpul acesta ? El cu-
no$tea. desigur, jocul diplomatic al inamicilor s5l, dar cum
coililia, cll toate sfcrqirile lui Pitt, se injgheba tncet gi cum
tot tiir-rpul pini in toamna anului 1805 lui Napoleon i se
pdrea cd Austria nu era gata de rizboi, nu-i riminea decit"
pe de o parte, si contil:rue pregitirea dcbarcirii in Anglia,
iar, pe dc aitl parte. si actioneze in aga fel, de parcX tn
Europa nn mai era nimeni in afarl dc el. Vroi si. anexeze
Piemontul 5i o fdcu, 'lot astfel procedi qi cu Gcnova gi
Lucca, Vroi si se proclame rege al Italiei Ei si fie ?ircoroirat
la l/Iilan -- incoi'onarea avu loc la 28 mai 1805. Vroi si dea
un anumit nuirrir de mici teritorii germelne ,,alialilor" sXi
gennani, adici v,rsalilor de felul Bavariei
- 9i le cli<iu.
Dupi ptrcea de !a Lun6ville din 1801 qi totala izolarc
a Austriei, priniii germani, care posedau teritorii ln r-estul
Germanici, nu-gi mai vecleau salvarea decit tn Napoleon. Ei
se lmbulzeall care mai de care ia Paris, tn anticamercie pa-
latului qi ale ministerelor, dtnd asigurlri de devot,.unc,lt,
cergind bucigi din teritoriile vecinilor lor, ptrindu-sc unii
pe alqii, qesind intrigi, gudurindu-se pe lingi Napolcon, asal-
t?nd pe Talleyrand cu cereri gi copiegindu-l cn miti, injo-
sindu-se pini la sen'ilism, La inceput (pini la urn-ri faptul
r50
ajunscse ceva obiqnuit) curterrii privc;.-tt uinriqi -pe citc. unul
<iin acegti mici monarhi gernrani, cum pindea.la.spatcle iui
Napoleon in tirnp ce acest,l juca c.{rgi ia Tuileries 9i ctim,
ln ?Istirnpuri, ii prirrdea mtna din zlior 9i -i-o siluta incli-
nil.rdu-se,
-in 'timf
ce inrpiratul nu-i ilcordc nici cee mai
nrici .rtcrrlic
. rr!
Sintem la ir-rceputu I Loi1rr1l1ei ;rntrlui I 8C5. Napolcon. decl''rt:r
an.,iralilot sii ci, pclltru a debarca in Angiia-,
-ii trcbuic nu
trei, ci dou;, ba chjar nnrnai o zi de liniqtc i' Ma'ca liii*ectt,
i ,i ieie furtuni qi firi pericol din partea tlotci britanice.
i"lorooi"
"notin"tpil
c"qor. Cu m'lt inai'tc. N;rpoleo' d1dtisc
;;dil--l*iintutui' Villgreui'e si virr;-r din Mcditcr'uri in
fVi"i." Minecii gi si se allture escadrei de. aici .p€lltru ca s!1
asigrlre, cu forqe unite , trecereir strimtorii qi deblrcerc';i itr
er?ii". $i, pe neagt.pt"i., in
^timp
ce se gisea in tabira de la
nor%nrti.'ci pri-i,
^pto"p.
in acceapi zi, dotrr
't'lti cxtrein
de ir',rpoljta'tc: prirni, ci anrireiul Villcrretr*e 1lu putei'l exc-
..i." il timp ordinul primit ; a dou;r,. cl trtipele fuse. eratr
deiA irr marf sprc a se urri cu celc ALlstrrccc, c,l:lustrlccrl er.l[l
gaia si-l atece pc cl qi pc aliatii sii geirnarri fi ci Llfrlratelc
dusmattc inaintau sPrc aPus.
--'F;;X
tii.i o .t;,". e, i,tir-c c/ipd, Napoleorr lLri o nour lroti-
,i.".
-nl"Jir-Ei
seama .; Vlittir- Pitt ieugise totr"rgi s5. sah'eze
n,*ri- si ci'ntr,rnai era cazul si se gindeasci la o deba-rctrre,
;i"ih;t; "li""ii.ii, fc Daru, intciidc'nttrl .siu gcne.rel' 9i-i
l""riJ,
-rp..
"
fi trarxrnis. coinandanqilor .de corpuri.dt.lt-
*"iX.'iiri"tiiiit" pentru noul rlzboi: nn impotriva Angliei,
ci tmootrita Austrici li Rusiei. Sirrtcrn irr 27 august'
-".i.'riii*ie c..r tal-,iia de la Boulogne, cr o rn'ttci de org,r-
nizare ." d.,ror. 'doi ani, cu toate visurile de a supune ttr-r
iii"t"l. aitt qi greu de at^cat' in insula sa de- peste mare. !
::il;;;;J; iil:, ro"d'a in 15 zilc, va trebui si fir'r la
iiT; i,., irlif"."i t"i noicnrbrie", sp.scsc. ir'plr.rt.l irrci
inainte de primirea gtirilor care areall .s5'-i schrrrrbe brltsc pla-
nittif" i*.diate. Londia era sahrati, dar pe spirrarerr Vienei'
Si dicti ntai nrulte ore in 9ir dispozilii pcrrrru lloLlJ- crrnpairrc'
in tort" dirccqiile plecau rrecorrteuit or4iuc pentrtl ltot rL'c.tl-
i;ri in ncd.rca complctlrii rezer:r,.clor qi.pe'trtr tnisnrt cle
aproviziorrrrc'i. xrl'I'llrtci irr timpttl nrlrqultrt prlll l-rJn(a ll
r5l

76. Bavaria, unde trebuia sI-l intimpine pe inamic, Unul dtrpi
altul, curierii plccau spre Berlin, Madrid, Dresda, Anrsterdam
clucind instrucqiuni diplomatice, ordiue, ameninliri, propu-
neri, momeli. La Paris domnea confuzie gi oarecare ingriio-
r';rre. Napoleon atli cI negttstorii, bursa, industriagii deplin-
X;ear-r, in toapti, pasiunea lui pentru anexiuni gi politica lui
ertcrni care nu qinea seama de nimic. Era ficut rispunzitor
de r.roui rlzboi care arllncase Europa intrcagi impotriva
Frangei. Oricit de prudentd. gi de ncgiilgio;rsi., totugi nemul-
qumlrea exrsta.
lmpirattil nu {iir.i sclrn."r dc toltc xceitca. Citci'a zilc mai
tirzir.r, folosind acel pcrfcct ilprrilt urilitar crcat clc cl, Napo-
leon riclici uriaga tablri clc la Bor"rlosnc, puse pe picior de
inar$ allnata afl;rt:l acolo, o lnt5ri cu noi formagii gi, stribi-
tind toati -b-r:rn1a, sc indrepti spre Bavaria aliatl.
Arrnata lui Napoleon se deplasir cxtraordinal dc rcpede,
ocolind pe la nord poziqiile trupelor attstriccc clc la I)rrnirreo
ai ciror flanc sting era fortlreaqa Ulm.
Daci a treia coaliqie, constituiti tn principiu de citre
membrii ei principali inci de la jumitatea anului 1.804, nu a
intrat in lupti decit dupl un an qi jumitate, ln totrmna anu-
lui 1805, faptul sc explici gi prin accea ci se dlduse cea mai
marc grijX prcgXtirii ei, perrtru a aa/ea, de data iceastil, toate
garrsele de iz-bindi. Armata austriaci cra ecl-rip,rtl gi olgani-
zat| ala cuin 11u fusese niciodati pini atunci. Gerrcralul Nlack
trebuia sI strslinl prim;r ciocnirc cu avangarda lui Napoleon ;
ilT cl se plrllcall spcrilnte dcosebit clc mari. Dc acest prim
contact dcpindeau nrulte iucruri. I);rcii in Austria, in Anglia,
in Rusia, in toatl Europa succcsul lui Mack era privit ca
sigur, faptul se datora nu numai prcgitirii qi stirii excelente
a diviziilor sale, ci qi presi.rpunerii gefilor coalilici ci Napo-
leon nu va ridica diirtr-o dati tabirra cie lrr Botrlogne qi ci
r-lu-gi va trimitc absol"rt toate forqele de aici sprc sud-est qi
ci, chiar daci o va face, 11Lr va fi totugi ln stare sI le aduci
repede qi si le corlcentreze lcolo unde e nevoie.
Mach pitlr.rnse ilr Bavaria, gtiind sigur cir 5i Napoleon
vine direct acolo. Totdeauna
- qi in tirnpul hii Napoleon,
qi inainte, gi dupi el
- neuiralitatea puterilor de mina a doua
nu a existat decit pe hirtie. Marele elector de Bavaria qoviia
qi trlia intr-o spaimi continui, Pr.rtemica coalilie a Austriei
;i a Rusiei in frunte cu Anglia ii ccreau ameninqitor alianga.
Napoleon il ameninqa gi ei cerindu-i alianga. La lnccput, ma-
rele clector incheie o alianli secreti cu coaliti;r, promiqind
152
Aust'iei ajutor nelirnitat pentrrr rizboiul ce incepea. I)ar. citroi
citeva .zih, judecind mii sindros, fugi cu fainifia ;;'$i ;;minigt-rii la rfliirzburg,-spre care,-din-'ordinul rui Napol.o",
se tndrepta o. armxrt fri*cezi comandatl ,1" B;r;;J;r*, ;iaici trecu definitiv de partca l,-ri Napoleon.
Marele elector de (i.irremberg qi marele duce de Bi.tden
evoluari gi ci tor arir dc repede in acelagi sens.
. . ,,String?nd din dingi, ei au ficr.rt si taci penrru un monrent
inima lor. germanx",. spuneau mai ttrziu cu'tristele -""iitt.:i"qcolare din Germa'ia'referindu-se la acest inci.ie.,i. a; ;;-
compensi pentru reziste'qa, c'rajoasi. le exigenqele irir'iior
lor gcrma'e, n-rarii electori de-Bavaria Ei Wilrit'rLe.g ;;i;;i;tde la Napole.on titlul de regi, p. .nr" d.scendenqii'l;;i-;;
purtat.pinr la revol*qia din noicmbric l9ls. lvlarclui duce
dc Raden, la fel ca 5i celor doi pr.oaspeqi regi, i-au fost puse
la dispoziqie) tor ca rccornoensi,' citeva'co',iesiurri t.ritoi;*i"
Fe searna A'strici. Ei rnai ccrurl pe deasr-rpra ceva ba'i, dar
Napoleon refuza.
,l)rum'l prin Bavaria fusese cleschis. vlareqalii primiseri
orclir-re si accelcreze mi$cxrile-9i se i'drepr"rt rpi. o.ir.tl.r-.iit
direcqii diferite, tn merguri forlate
"*t..- a" .npia.. fut,lr.-
galii Bernadotte, Dt'r.r'out, Soult, N")', Lannes,' i4,.,;;i;,
,A.u.Se1e1u_
ci.r corpurilc clc lrnreti dc sub comanda lor qi c,rva-
leria lui Mnrar, dupi ce primiseri, ordinele pr".ir" nl. iirroi-
ratului, le executau
- dtipi expresia unui obscrvaror miiiiar
Flr'rlsrarr-contemporan
- cll precizia unui mccanism de cea_
sornic. ln.rnai puqin de trci slptimini, toati. ?lceasti armati,
- giganticX. pentru . tirnpul acela
-- trccuse aproape flripiercleri _- bolnavi 9i solciaqi rirnaqi in r.rrmi
- de li M,lrea
L{i'ecii la Dunxre. Napoleon a defirrit in cliferitc rindtrri arta
rXzboiultri. Cindva a spr.rs ci aceasta consti in ,.a sti ,l-tl urn"-
rrizeei armatele astfel, incit acestea si se po:rti tmpirqi'p.,j.u
a trii qi. si se. poat5. conceltra penrru a lupte:.. Ivlare5alii
urmau itinerarii diferite, indicate de irnpirat, qi s. aprovilio-
rlau clr uguringi, firi sI produci inghesuieli pe drtimuri. Ei
aplruri, .cu to1ii, la nronre'tul
'oir,
iir irnprejtriir-riile Ulmrrlui,
unde, strlns ca intr-un sac, avea si sucombe Mack impreunX cu
cea mai buni parte a armatei austriece.
. _La 24 septembrie Napolcon plrisi parisul, iar la 26 air-rnsc
la Strasbourg. Trccerea
-Rinului
incepu numaidecit. aici ta
Strasbourg, in plin i'ceput de carnpanie, el dldu o.n-,"t"i ,nlu
organizatea c{efinitivi. E locul si spunem cltc'a cu'i.rc i*
legituri cll accastl oi.grnizare.
r53

77. Oficial, aurata care era fn marg spre Austria se rlunre:1
,nored arrnatk, pentru a o dc-osebi de celel,rlte trupe cle gar-
nizoanS-gi trupe de ocupaqie din locuriie rnai indepirtate cie
teati:ul de rizboi. Marea arnlat:r era ?nrpirgiti in $irpte ccri:ur.-i
puse s'-rb ccmairda ceior mr.i distingi fcnerali, pe c,lre, ci,,;re
incoronarea sa, Napoleon ii inilqrse'll rangr"ri de rrrarc;ali.
La un loc, aceste gapte corpuri numir;ru i86.003 de ornerii.
Fiecare din aceste corpuri avea infantcrie, artilcric $i c;,.-,,,r-
lerie gi toate serviciile lleces,ire nnci Al.n.I.1rc. I.ieer- lui
Napoleon consta in aceea ci. ficcare clirr celc 5ru.;c coi.Dlri
trebuia si fie o armati complctir gi inclcpc,r.lcriri.- Grosr,rl'ii:-
tiieriei gi cavalcrici nu dcpindc,r. dcr rrici uuul clintre r.ilrrtj;s11.1i.
nu flcea partc dirr nici unul. cliir.cclc $-rrpr(, c{)rprlr.i, ci er.r or-
ganiz:rt ca o pxrtc cu totul inclepctrclcnt;: dc iltrrr-eir arni:t;l
gi pus sub cor.ncnclarxcntul clirecr gi nerri jlocir el irrrpriratuiiri.
Ile exenplu, ntarefi,lul Mtirirt, pc carc Nilpolcorl il rtrrr-;tise
qef al intregii cavalerii compusl din ,i4.0C0 clc o,rrrrc;ri. nir c.r-.l
pentrLl el decit nrr aj',itor -ce scrvea la tr;rnsu,itcica ;i c:,..r:r.r-
tarea ordinclor sale. Astfel Napoleon aver- posibilirtrca i.l
trimiti, in lnomentnl ales de el, toati artileria si roati cev;l-
Ieria fn aju,torul unuia din cele gapte corpuri.
In afari de acestc gapte corpuri, in aflri c{e ,rrtilei:ie _ri cle
cavaler;e, nlai exista gi garda imperiaii cor:npirsi. in lllC5.
din 7.000 d.e oan.rcni selccgionagi (ni...i tirziu nriii,irul Ior e
spcr;t, rorbiln insir nurnli de anul 1e05). Crrrda cr.rprirrdca re-
gimente de grcnaclicri qi vinitori ciliili, cloui cscarir-oanc cle
jandarmi cirl5ri, trr.r cscaclron cle nr,rrn.'luci .rduqi tlin Eg,ipt :i.
ln sfirgit, nn ,,batrrlion italiln", clci Nrrp,;leon ni.r cr,r'iu,,''r,ai
implrat al francezilor, ci gi rcge el ltr-,iici cle norc'l ii de
n-rijloc, pe care le cuccrise. Ce c drept, in.rccsr..b.rt.rliorr irr.-
lian" erau mai mulgi francezi decit italic.ni. in girrelr inilrr-
riaii nu intrau decit soldaqi care se distinge.lri in rlo,.l .le.is.-
bit. Ei aveau soldi, erau bine hrinili, era-Lr c:lzeli in aFro-
pierea irnediati a cartierului general imperial, plrrt;1u uni-
forme dcosebit de elegante qi ciciuli inelte de urs. N;lpoiirolr
ii cunogtea pe rnulli persorlal qi era in clrr(lrr cu r-iaqa 1i c,,i
statril lor de serviciu.
Se tngrije a mult de c;rdrele conranchnentului 5i ele.le r
firi ezitare ,,diplomc" de gencr;ll unor oanrelri carc riu ,riiir-
seseri inci vi'rsta dc 40 ani. rlvea gi nralc-gali ficuqi la r,irsr;-l
de 34 ani. in armata lui Napolcon tinerctca la lrriitarea in
grad era urr indiciu pozitiv, nrr. riegariv, cum cr;1, fira exicp-
trie, irr toat,: cclelalte anrate clirr timiru] sirr.
I54
Discipiilia introJusi dc N:rpoleon in amrati cra cu totul
originali. Nu erau permise pcclepselc corpor;rle. 1n caz de
infracqirini grave, consiliul de rizboi pronunla pedeaps;r cn
rnoartea saLr mllnca silnicl ; in cazuri tiloare
- inchisoarea
nrilitarh. ln afari de consiliile de rizboi, funcqiona o institu-
iie cu autoritate deosebit de mare tribunal dc cama-
razi niciieri pronrenit iir legi, dar introclus in tnare,r ermati
prin inculiinlarea trcitir a lui Napoleon" Iati cc sprtu, ln
aceasti. irriYinqi, tinii martori oculari. intr-o courperrie, dc
c.remplu, in cursuil unei li-rptc a fost obseri'ati a.L'tsenia a doi
soldati. Aceltia ap:rr la sfirqitul l'-rptei ti cxplici cle ce au
lipsit. Conr.iirsX ci eu stat ascnnli de fric5" compairia alegc
pe loc trei jr.rdccltu:i (ciintrc sirnpli solcleqi). Aceq:i;r jr"rdeci
pe acrizati, ii condamni la rnoarte qi-i cxecuti inrcdirt. Co-
nraudamentLri Stie totr.il, vcd.c, dar nu sc an-restcci. iici tirl
ofiqer nu trcbuia si i;r. parte l:r fudecati l mai nrult, nu lrc'Lruia
s:i qtir irici dc executic
- cel pu{in in ruoc{ oficial.
Aritocr.rt, proclanrat in-rpir"at e rcclit:rr. uns -.-1 papci qi,
rJin 1810. t'Lrrla prirr ali:rnil cr,t Casa de Ar-rstriir, Nepolcon
e Stiut si inr"ccgini iri spiritul solclaiilor sii itlcea c)l cl qi cir
ci sint, c;l $i irr trccllt, apirritorii patriei ,in'rpotrir''a Bi.tirboni-
Ior, lmpotriy;1 ;rltcrvcntriorri,stilor, ci el, c:r qi rlei lrrainte.
nu-i dccir prirnui soldat al Irrangei. ln realitate, solclalii nu
eran ill ochii lui altccva decit ,,carnc de tLtn", dupir o expre-
sic clestr-rl de des lntrcbr,rinlati de el. Dar soldaqii, crez?nd in
cn qi supi.inindr.l-i-sc orbeqte, fclcseau 1:r adresa 1ui apelative
{;.miliarc, afcctuoasc. 'fcribilul Cczlr, in fa1;r cirui:r trclnura
intre:1ge Iriii:op1 ;i sc tirau tlon;:rhii, cra pelttrLl ei un- soldat'
irrtre
-ei
!t nuiirca,,r .,rnicul crrporrl", ,,tttnsulequl" (le petit
rcnd.u). Cliedcau clc Aserrcrti c:i- ctrvitttclc lLri Nepolccin :
.,Ficcirrc soldat po;trtii in rrlliie lLri bestonul dc t'trare;al", nu
cra,., t'crbc goalc. i5i ai.nilrte;rr.t cii plicere grzldul ctr car.c igi
lncepuset'5 cii'iera miiitari Ei Mur;rt, 5i Bcltratlotte, gi Lefdvre,
qi mulqi algi agtri ai corpuiui de gcnerali impcriali.
Napclcon alrea o inc,eclere desivirgiti ir, ofigcrii 9i soida-
tii s:ri, dar r.tt 9i in toli gcneralii ;;i maregaLi, in orice clz uu
in eg,rli m,1suri. gi ntr firi rcz-erve. in ce piiveqte rolul nrlli-
urn al mrlregalilor, lucrtrrile sliricxtl a$a : Nxoolr.'c)11 se in-
conjulase cie o stiiti intleagi dc rXzboinici str.,lucit irrzcstrali.
A.ceqtia se deosebe.lu intre ei, d;rr aveatt o trisittiri comltul:
at..j.t .u tolii (dcqi lrr ui..'elttri ditcrite) iuqeale gindirii, iiile-
lcgerca prompti a situaqiilor, f;rcitltatca cle a lua hotlriri ra-
p',ic, ,r,i anninit instinct miiitar care ii licea c:rpabili sI g[-
155

78. seasci pe loc mijlocul de a iegi dinrr-o situalie disper:rti, in-
c-iniqlnare acolo unde era necesarS. 9i, fn special, eriu deprinqi
de Napoleon si-i inqeleagi dintr-nn singur cuvint gindurile
pe care le dezvoltau apoi in rnod independent. Talentul de
stratcg al lui Napoleon a ficut din mareqalii sii executanqi
precigi ai voingei sale, firl ca, prin aceasta) inigiativa lor pe
cimpul de bitaie si sufere. $i vitelzui lincier nc$riutor ile
carre
- bunul Lefdvre, $i recele, crudul aristocrat Davout, qi
isctrsitr.rl cavalerist Mtirat, gi cartograftrl-operator Berthier
-cu tolii crau tacticicni dc clitI, crrpabili dc mult5. inigiativi.
Indrlzrregii Ney gi Launcs nu sc lisiru intrccutri in aceasri
privinll nici dc viclcanul 5i chibz.uitul Born:rclottc, l.rici de
metodicr.rl Massirrrr, nici clc h4rrruront, atit dc rcce qi de
stipinir. Bincinqclcs, currrjirl pcrsorritl crrl pcrrtrul toli ccvir
absolut obligatoriir : ei trcbuirrtr s:i clce cxentplrr. in aceastii
privingi ei igi clliscri o br,rvuri nrilitlrr'r cu totul speci-
fici. Odati, s-a fntimpl;1t ca cirrcv:r si lclntirrr vitciia mare-
qalului Lannes, care duscsc de atitea ori regir.nentele sale
de husari la atac. Lannes fiind de faqi a strigat supirar:
n,Flnsarul care nu-i ucis la 30 de ani, ntr e trn husar, ci
o cirpi !" Avea, fn acel morrent, 34 de ani. Doi ani mtri
tirzin cizu pe cimpul de bltaic lovit de o ghitrlea. Lannes
nu era numai ,nn husar vite;rz. ci Ei un comandant ca"pabil"
Iati oamenii pe care qi-i alegea Napoleon gi-i ridica ln posru-
rile cele rnai inaite.
in 1805, cind inccpu rizboiul iinpotriva celei de & trei;1
coaliqii, aproape togi acegtia sc afl:ru in preajna lui. Lipseau
nu,mai Dcsaix, trcis la Nlarengo, gi incX unnl, acela pe care
Napoleon il pusese odinioari aproape mai presus de toli :
Moreau
- atunci surghiunit gi triind in America. In fruntea
unei astfel de armate 9i dispunind de astfel de ajutori, stitea
Napolcon
- acum ln culmea strllucirii talentelor lui.
Corpurile de armati de sub comanda lui Soult qi Lannes.
tmpreunl cu cavaleria lui Murat, trecnrX Dun5rea qi ciztrrX, prin
surprindere in spatele ltii Mack. lnqelegtnd primejdia, o parte
din armata austriaci reuqi si se strecoare spre risirit, ins[
grosul forqelor fu constrlns de Ney si intre in fortireali.
Mack era strinq din toate pirgile. Mai avea tnci posibilitatea
si piriseasci foitireaga, dar era mereu derutat de spioni abili,
trimiqi de Napoleou, tn fruntea cdrora se gisea vestitltl Schul-
meister. Acegtia il sfltuiau si reziste, cici
- afirmau ei
-Napoleon, constrlns de o revolti ce ar fi izbucnit la Faris
impotrir-a lui, avea s5 ridice asediul. Schulmeister informi
156
t.rbirra francezi ci Macli se indoicgte de aceasta $i ilturlci, pe
Ioc fu fabricat, cu aiutorul unei imprirnerii de campanic, un
rreirnirr speciai d,e ziar parizian, in care se vorbea despre o
revolugie lnchipuiti la Paris. Spionul ii aduse lui Mack z,iarul,
Mr'rck il citi 9i se liniqti.
La i5 octombrie, Ney qi l,arrnes ocuparX. prin luptl
inilgimile ce dornini Ulrr.rl. Situaqia lui Mack dcvincr dispe-
rirtir. Napolcon ii trirnise un parlamentar pentrll a-i cere
c;rpitularea qi ll prevenea ci, fn cazul luirii oraguliii cu asalt,
irlr avea s5. cruge pe nimeni. La 20 octombrie L805, armata
lui Mack se prcda firi condigii invingltorului, cu intregul
matcrial de rizboi, cu artileria, drapelele Ei fortXreaqa Ulm.
Napoleon ptrse in libertate pc fuIack gi trimise in Franqa
arrnata capturatS, spre a fi intrcbuing;rt5. la diferire munci.
Pirlin dupl aceasta, el afli ci Mtrrat inase prizonieri inci
8.000 de oameni, clintre accia care rer"rgiseri si fugi dc 1;r Ulm
lnainte de asedicrca cctitii.
Dupi acest ruqinos dezastrn, rizboiul era ca gi picrdut
pentru cea de a treia coalilie. Dar, la. sta_tul-major rus gi aus-
triac, erau prea puqini aceia care si inqeleagi imediat semni-
ficaqia celor pctrccute. Firi si piardi tirnp la Ulm, Nepo-
leon qi m:rrcqalii sii irraintari pe nralul drept al Dunirii, nrer-
ginc{ direct asllpra Vicnei. In acearsti. urmirire, francezii rnai
{5c9rir numer,oEi prizonieri, care, la un loc cu cei luaqi pini
ia Ulm, totaliz.au 29.000 de oameni. Daci adiugim pc cci
3?-000 luagi aci, la Ulm, ajungem la cifra de et.bOO. iru_r,nai
prizo'ieri ('rorqii, grav rxnilii care n-au fosr luagi prizo'ieri.
9i dispirugii nefiind socotiqi).
. ,,Iatd., 200 ttrnnri, 90 drapele, toqi generalii lor sint in
mtna noastri. Nu au scipat- decit is.'oo0 de oarncni di;
aceesti armatl"
- spunea Napoleon soldaiilor sii intr-o
proclarnaqie specirrlii despre rezultarele primelor operagii
militarc.
inaintalea francezilor spre Viena continua lntr-un ritna
rapid. Lingi Diirenstcin, pe mah,rl sting al DunIrii, arrnara
Iui Kutuzof izbuti, totngi, si cadir asupra corpului de rrrnratb,
al lui Mortier (la 11 noiembrie) ;i si-i pricinuiascl o infrin-
gcre scrioasi. La 13 noienrbrie, N;rpoleon intra in capitala
austriitci, prececlat de cavaleria lui Murat gi inconjur.at de
garcla sa. El se irrstali in p;rlatul Schocnbrunn din apropierea
Vicuei. lnainte de a fugi, irnpiratul Francisc adresase lui Na-
poleor.r o propuncre cle armistiqiu, dar arcesta o refr.rzasc.
157

79. Din acel moment, toate speranlele cc;rlilici era-u.puse.L'r
"r*io
;tt fi in qar,'iar priniipala'sperangi a larului er.l fl-
;;;;;;'-P;i;;i"i i" io"tiiie.'Toate aceste spcranle aveau si fie
curind sprilberate.
' IIT
' In octoinbrie 1805, ciriar in acclc z.ilc cirrcl, incercuit 1a
Ulrn, llack se pregitea de capitulare qi, irr cclc din ttrnti, se
predi imprentti cu intrc:rga arltlatl, I;1rul Alexandru I se
gis"a !a lierlin qi inccrcl si-l convingri.pc rcgc'lc Prusiei, Fre-
cieric-Wilhclm ai Ill-lca, si dcclarc rizboi lr-ri Nrpolcou. Fre-
deric-Wilhclrn cra;,i cl tot irtit dc irrgriiourt 5i rrclrotirit c-a
si marii electori geLltratti clin sucl, tle c,rrc,l frist yotL'te llrai stts.
iil ,. t.n',.* in :t.'cl.r;i tinrp gi clc Napoleorr' ;i tlc Alcr;ulclnr'
La inceput garr.tl.crezu de cilviinli^si frci chi;rr o rrltr:'-ic atrte-
nlnlatoare ctl prtYlrc l;1 trcccrea-forgirti a trtrllclor rr"rse prin
teriioriul Prusiei. Da-r cind regele se opr-rsc ;i trccu chi.'ir la
orsarrizarea rezistc'ntei, Ale:'iandru deveni mai blind' Iati insi
.i"iori, tocurai ll tinrp, o /este : Na-polcon dlduse ordin lui
Bernadotte, carc sc indrcpta spre Austria, s[ trelci-.prin
Ansoach. o Dosesiune sudiii a Prusiei. Violareit rrcutralir,lqii
"ru
'".u- un'ia1rt, ,si rcgclc, ofcnsat de indrizircal:'- lrri Napo-
leon, gi negtiirrcl inci nirrric dcs-prc sr'rccisclc r.nrrii rrrlrrlte
-lucruril" r. p"t....,.., irr'"linte clc ciclcrcl [Jlrntrlui
- inceprt
si incline cle partca coaliqici. Disculiilc sc- ternrinar:i printr-o
intelceerc secrbti intlc Irrederic-lWilhcim al III-lca r;i Alcxlrr-
clru. P.ictLrl prevcdea ca Prusia si-;i prezinte pretenl-iile faqi
de Napoleon srrb forn,a ttnui ultimatum. Ctt acest P1ile.j, avu
loc o sceni ridicoli : Frederic-7ilhelm, rcgina Luiza Ei
Alexandru merseri la mausoleul lui Fredcric al Il-lea qi acolo,
in faia mormtutului, iEi jurari prietenie. eterni- Absurditrtc:'r
acester scene sentrmentale, itrcati in spiritul vrcmii, consta in
aceee cX Rusia se bltuse timp de gapte ani cll acest Frederic
al Il-lea, ci acesta ii bituse-pe ruqi, ci ruqii,-la rindul lor,
il bitriseri crunt pe Frederic,
-ii cuceriser[ Bcriinul ;i-l adu-
seserl ptni in pragul sinuciderii. Odati sfirgit acest spectacc!,
si odatri prictenia iuro-g..n,"lri proclenratS. eterrri, A lcs rrrd-rtr
pirisi Berlinul qi porni direct sprc teatrul de opcr;iliuni din
Austria.
Mare era bucuria tn Anglia gi Austria ! ,,Daci Armata
prusi:rn1 rrece Munlii Metaliii gi apare pe cimpul de bitaie,
!58
Nrrpoicon c Lrierdut", scriatr ziarele englczc, r'orbincl inclntlrtc
tlcspre cr)'.c!iont1l1tui jurimint ruso-prusiair de 1a inoriniutul
lLri Irrcdcric ccl N{erc.
N:rirolcorr cra nevoit si gribeasci cu orice pre{ dezno-
tl,rinintul lnainte dc intrarea Prr.rsiei tn coaliqie. Aproape
irrreclirrt clupit iuarea Vieuei, francezii rcugiri si punS rnin;r pe
r.ur ln"1rc pod, sirrgurul pe care austriccii (nu sc.qtie precis cu
cc scop) nr.r-i distruseseri gi carc lega Viena de malul stine
r.l Dundiii, Muite anecdote au circulat cu privire la lurrea
,rccsti.ri pod. Una dintre ele, nu tocmai exact:l qi inviluir.'l in
lcgcndi, este bine cLrlloscL',ti cititorilor clin partea a doua a
romanului ,,Rizboi gi pace". Realita.tca cste urm'itoarea : lVIu-
lat, Lannes, Bertrand gi un colonel de gcnir.r (Doclc), clLrpi ce
.rr.r camuflat cu multi indemtnare un bataiiorr cle grcnadieri
printrc tufe qi bS,liirii, apimri singuri, fi.r5. ;rcopcrirc, in fala
intiriturilor clin prc;rjnra podului ,si declalari :urstriecilor in-
rndrn.rr.rriqi, clrc primiserl consemnui sir arunce podul in acr
1:r apariqi;r f rar.rcezilor, ci fuse sc inchciat annistiliul. Apoi
trecuri F.odul gi cerurd. si vorbersci gericralr:lui piinl
;uerspcrg ; repetari si acestuia minciunrr cLr arnristigiul qi, l;r
ruir seinn,rl conr.cnit, iireinte c;r Aucrspci"g si fi avut tinp s:i
risptrndi, grcn;rdicrii francezi, ie;incl tlin tufiE, se aruncarir
.1-supr!1 atrstrieciior gi a tunririlor afeT-ate pe pod. Cit ai ciipi,
batalionul francez pirse stlpir-rire pe pod. Ar-rstriccii incet'c;rri
s;i reziste, dar fr"rri repcdc respingi.
Numaidcctt, firi sl p'iirrdi timp, iapoleon, pe cere Nl-rrat,
in culrnee fericirii, i1 informase desprc trimitorui everrinieut,
rlidu ordinul cle trcccrc a fh.rviului peste acest pod gi rle atac
impotriva ruqi[or. Acegtia intrau acum intr-o sitiraqie criticX.
Cu gr:osul forqelor sale, Napoleon trecrl I)unXre;r ;i cititi
si taie rugilor retragcrea erlbiti spre irorcl. Comandantul
slrprem al armateior aliate, Kutnzov, vizr.r clar cX singurul
nrijloc de sc,{pare er;r o repliere r;rpid5. dc la Krems spre
Clchan, la sucl cle Olmiitz. El dispuneir cle aproape 45.000
de oaircrri. Napoleon avea ceva mai pr,rqin de 100.000. In
cercurilc arnratei r'-rsc nirneti nlr pLrtrl priccpe istoria cu podul
rlc la Vicirr. Picrderea acestui pod, carc ii acluscse lui Napo-
lcon, firi nici o luptl, stipinirea rnaluh-ii sting al Dunirrii gi
ruEilor picrc{crca iuevitabrl;i a armacei, piree arit de irecrezut,
incit in accsic ccrcuri se vorbea deschis de tridare, cle ingele-
gere secreti intre Napoleon gi austrieci. Dupi grele iupte de
e.riergardi, cu sacrificlrea unitlqilor de acoperire spre a se
da putinqa grosulrii arnrarei si se retragl, cu picrclerel apronpe
t5e

80. a 12.000 de oameni din aproximativ 45.000 cigi avea, I(utu-
zov eviti, totugi, rnginea unei capituliri, se' derprins" J"
Napoleon, care-l hirguia necontenit, gi-qi duse resttriile
".ma-tei istovite la Olmiitz, urrde se giseau cei cloi irrpira;i, Alexan-
dru gi Francisc.
Aceasta era situagia_cind sosiri din Rusia garda 9i intiriri
pentnl armari-'in total, socotind gi pe cei ad'ugi de'I(utt,zo"
la Ohniitz gi irnprejtrrimi, armata'nisl r-rumira acum Z5.OO0
t'le oaurcr.ri. Austriecilor le mai rlmiscseri doar 15.000-18.000
de oameni. Nu trebuie si se uite ci o nrare anrati austriaci
fusesc nimicitl inci inainte de lriarea Vienei gi ci o alta, mai
putcrn;ci gi mai bine echipati, lupta atunci'in regiunea Ve-
r,"egiei impotriva arntatci francezc dc sub comanda" marcgalu-
lui-Massdna, c{rqia Napoleon ii ordonasc si curclc partea ri-
slriteanS. a Italiei dc r.rorcl. Dcci, irr ccl n.rai fcricit.caz, coaligia
avea linf4i Olnrritz carn 90.000 dc oanrcni. I)ar
- Kuturo.t
Q $tia prcir binc
- nunr:irul solciagilor rugi capabili de a fi
dugi irr prinra -linic crl consider:rbil inferior'celui de pe hirtie.
In acestc corrcliliurri ii era tearli de o ciocnire gi, atunci ctncl
Napolcon rrccu pe nea;teptate l)unirea, fu de pirere sd se
continue retragcrca inceputi.. Voia si se indepirteze spre est,
si -agtcptc,_s.i prclungcascl r5.zboiul pini" ce prusienii se vor
fi hotirtt definitiv s5. intcrvinS. impotriva francezilor. Se izbi,
lnsl, de cca mai dtrzi iurporrivire a lanrlui Alexandnr f, clre
voia inccperca imediati a bitlliei generale.
larul nu sc priccpca de loc in ale rizboiului, dar il rodea
setea de glorie. Pentru el, succesul era netndoios: din ziua
iuriminrului in faia. rnorurlnrului lui Frederic, era convins de
apropierea intervenliei prusiene gi ardea de neribdare si lupte.
I se pirea ruginos qi inutil sI fugi de Napoleon, si se ascundi
de el luni de zlle intr-o lari slraci gi muntoasi, clnd avea Ia
dispozigie forqe considerabile Ei garda de curind sositi. Tini-
rul general-aghiotant, prinltrl Piotr Dolgonrkov, favoritul
siu, impirtigea aceastl pirere imprcuni cu aproape toli ofi-
qerii din gardd. Kutuzov qtia bine ci Ei qarul, gi Dolgorukov,
gi toqi ceilalli asemenea lor erau absolut nuli in materie dc
gtiinli militari., chiar daci, in altc privinge, ciliva dintre ei
nu erau oameni pro;ti. $i, degi era convins de catastrofa ce
ameninga armata rusi gi de necesitatea dc a fugi firi intir-
ziere din faqa lui Napoleon pentru a evita bitilia decisir'5,
Kutuzov nu putrl totugi si se opuni fatalei hotiriri u$uratice
a garulni, fiindci toati putereil st5.rca in mina acestuia.
t60
ln tabira austro-rus5, Kutuzov era singurul ;ef de ar-
nrati adevdrat, pe cuvintul clruia se Putea ccnta qi care era
pi ascultat 1. Dai, deqi ghicise iocul lui Napoleon, el se lovea
acum de forqe peste care nu putea trece.
Dupi ce rugii se instalaii in imprejurimile Olmiitz.-ului,
Napoleon, care-ii urmirea, se opri qi el brusc cu cartierul siu
gcneral la Briinn, aproape de Olmiitz. ln acest moment, el nu
J. t.-"a decit de irn singur lucru : ca tlu cttmva ruqii si se
retragi Ei, astfel, si se
-prelungeasci
rizboiul. -
Departe .d.e
Fta"ia 9i gtiind iX Haugwitz se indrepta spre el-cu un ulti-
matum din partea Prusiei, Napoleon dorea cu ardoarc sI de;r
cit mai curtnd bitilia gencreli. Era absolut sigur de victorie.
care, dintr-o dati, ar fi ptrs capit rizboitrlui. In aceste zile,
talentul sXu diplomatic ai aptitudinile sale de actor s-au lri?i-
nifestat in chip striltrcit. Ghicind tot ce se-petrecea la- statui-
major rus, hoi;ri si faci jocul ltri Alexandru colltra lui Ku-
tu"or, care lncerca in zadai si salveze armata rtrsi,, rctrigtnd-o
din acel loc. Agadar, spre a sLlgera adversarultli idcea ci acrtln
era momentul iel mai-potriviicind putea bate ugor gi repede
armata francezd gi spre a-l determin a sd atace cit mai replrde,
el avea sd joace cu
.multi
arti rolul unui om foarlg speriat,
slibit, ce ," t.,-,-,. si dea bXtilia. Planul incepu si. fie pus in
aplicarc. Mai intii ordonl avanposturilor sale si inceapi re-
tr;rscrca ; apol trrmlse pe aghiotantul sitr, SartarY, la qarul
/'ician"liu i" ptop.tn.ti de armistiliu.9i de pace. ln al treilea
rind, ordoni lui Savary si ceari qarului o tntreveder-e perso-
rreli. In sfirgit, ordoni. aceluiagi Savary ca, in caz .de reftrz,
si roage pe'Alexandru si trimiti o persoanX de tncredere,
pcntrlr tratative. La statul-maior rus bucuria. era deplini :
i],,,',',p".t. e epuizat, ti e frici ! Bonaparte e pierdtrt ! Acum,
1;rincipalul este si nu ne scape !
'irr aclcvir, toate aceste demerstlri ale lLri Napoleon i se
l)()trivcaLr atir de ptilin, erau atit de neobiSnuite, atit de urni-
iitr.r,rr., incit pirea ci mindrul implrat, cel mai marc comln-
.l,rnt rrrilitar il lumii, nu s-ar fi hotlrit niciodati la aqa ceva
tl;rcri vrco amari necesitate nu l-ar fi coirstrins. Klttuzov, cu
tt'rrrt'rilc lui, pirea complct dezmirllit ;i ruqinat. Alexandru
rcl'rrzri intrevedcrea cu Napolcon 9i il trinrise pe priniul Dol-
gorrrli.ov. Multi vreme dttpi acee;r a nrai ficut Napoleon haz
.i. ri,r,i,'ul gcllcrill curtcilrr' pe care chiar Ei in presa oficiali
I
I
1
if,
$
l*,4
llt
[;
id
;1
il
I li,rrintion n rr,cr trici o influenli asupra larului (n. aut')'
I I l'rt rrl' 'rn
l ril

81. i
I
I.
i
i'
I
I
l-a. numit.r,freluqnet.. r. D.olgorukov se purtase trufa$ $i searirase neinduolccat 9i plil]{.- i_porr"nqi. ,,Mi se aciresa
llltl.lj:i.l,p'e care voisi-l i.p".r-"r" in Siberia,. _ a spusnrar tirziu Napoleon. despre aceasti frtitn;[,-
"*.,ri,r?;:;.Contin'indu-si'cu r"t""i-'**Ja;i,'lt'ri*uli ingrijoraree siinc'rcitura. In accragi ,i*;; ili;'d
".i ni.io.i"rr rr' treb'ies5, se forteze Drca mult un'i"i il^.;-ttr.rl are o marsine inIunrea eciasta. .hia, ei_fro;; ";.;{,.;iri'iliqilkl}T"liirri
intrevede.ree declarr'd ca nu putca si ccccirrc conditiile puse.
(Dolgo*rkov ii ccr's-e pirisirea llii.i-i;
-i';rr*'lilli"Jlil_
ccriri.) Dar rcfuz'1
{",:rq ;tt;,;;;'il li^'r-i,
"il,.i;,"il;";;
_4".n f^'l"t-bit,
cl a t",i'i, i,;;;;ri"'*";;"i;'a"'l,.iieri""ixgr cr.c tcanr- pc carc o lisase le incepLrt.
Iil unns moorrurrri triLrmfiror
"i rui Dorgorukor., in ta-l;ira aliaqilor jispirrr o.i..
"rii"." i'N.p,.t.on cr:r dczorien_tat, sli.bii, ['.itca in rcrr.agcrc. Sc ]ui hr.,t,iriica si fic at-rcatnumaideclt qi si se ter,lrine cu el.
--'"- ""
La 2 decembrie 1g05, ziua piirnci ani'crsiri a i'coroniriiliri Napotcorr,
.pc colircl;;il il;;i" t,;;i;i;til p.;;;;;i;;:Ia vesr de setul Auste-rritz, ra lio [it"*.t.i
"ora
a" vi.""-''.]desfisuri una din ."1" ni*i gi;;iiod'";i'i;;;r;r;'iilhiidin istoria omenirii qi
"""-iii' .;1. ;;i i;,r.,i;;;;;i;
"e";:;iinapoleoniene.
. Napoleon conduse in pers'a'ii brtilia, cle ra inceprt oinila sfireit- Era.u prczenii
"p;;;; ;;,ii';;;;;i.,i, i,ii.' i,,ii,l=!ll1austrlecltor sr a rugilor sc putLr i!ttrc.cdcil diu prinrclc'ore
atc
tztteL lotu$r, arntatJ rusi nu ar fi fost distrusi irrtr_un
nrod.atrr de.in.qrozitor,,dacl gencralii ci n_ar fi cdzut intr_o
llt^:1p-l:g;liti. dc insdei Napoiuon. bh;.;"J .t -li*rii ;;;sa r'cercc st-r taie drumuriic vic'ei qi arc Druirii, ci si-r i*-conjoare s'r si-l irn_pingi ,p." ntrtl,
"i,.r
rn''ti. Napoico'
reirase inadins flancul-siu sting, Urtri
"rtf.l';;';; il;ii:;accasti pxrrc
.a dispozitivului siu ar fi firi or*..ii". ti"jr'$* atilc;lra in accasti parte, el ii strivi cu grosul'trupc10r
:"1: -. cnre ocu.pascri ir5lgimile pratzen-r.rloi'l du;'.:,'lirnghesrllse sprc linia unor lacuri pe juinltate ingheqate. Regi_
mente intregi se inecarr sau f,ri ,...."r" d" *it."liil" f;;;-ceze. Altclc sc prcdari. Cava.lcria de gardl urd fur*r" nir'i_
clta aproape t.Jari inci in toiul luptei, dupi o tnciicrere
furioasi crr grciradicrii cxliri .rin sn.i" irii Naporcon. irr*.r-
I Flugturetic in. t).
162
galii erau uimigi de vitejia soldagilor ruqi, dar, nu mai puiin,
gi de comportarea absurdi qi de ignoranqa militari, dc
dezorientarea li de incapacitatea generalilor rugi, cu excepqia
lui Kutuzov. In mod deosebit ii surprinse pe francezi ctlm-
portarea comandantului aripei stingi ruse, Buxhevden, care,
avind sub comanda sa 29 batalioane de infanterilti li 22
escadroane de cavalerie, in loc si vini in ajr'rtortrl artnatelor
ruse in deruti, i9i trecu tot timpul bitXliei pc o inillime de
irnportanii cu totul secnndari, imobilizat acolo ore tntregi
de un neinsemnat detagament {rancez. Iar atrtnci cind, in
sftrgit, fnqelese situagia, el incepu sI se retragi aga de tirziu
li attt de neabil, incit mai nrulte mii din oamenii sii furi
aruncaqi spre lacuri gi inecali in unna bornbardirii ghelii de
citre Napoleoll, care observasc manevra. Supravieltritorii fi"rri
luali prizonicri.
Cei doi implrali, Francisc Ei Alex;rndru, fttgiseri de pe
cimpul de bitaie cu mult timp inainte de deznodlmtntul faral.
Suitele lor ii pirisiseri pe drum, fugind care incotro, gi cei
doi monarhi si rizleqiri 9i ei tn curind, duqi dc caii lor in
direciii diferitc.
Scurta zi de iarni era spre amllrfJ. Soarele, care strXlucise
putcrnic toati ziua aceea, asfinlise. Cei doi monarhi igi cititau
icip:rrea gonind prin intuneric. Alexandru trerrrlrra ca de fri-
guri gi plingea, pierzindu-gi stipinirea de sine. A contirruat
si.fugi !i in zilele urmitoare. Rinit, I(utuzov cra si fie flcut
prlzonrcr,
E seari. Totul s-a sfirgit. lnconiurat de o in-ipoz;utt.1 suiti
de maregali, generaii din gardi gi aghiotanqi, Napolcon strit'rate
vasta cirnpie acoperiti cu cadavrc de oameni si de cai, acla-
mat frenetic de soldalii care aleargX de pretutindeni in iirtim-
pinarea lui. Vreo 15.000 morqi, rugi -qi -austrieci, 2C.000 prri-
zonieri, aproape to;rti artileria inamicuiui capnrrati gi, ce e
mai important, nimicirea de fapt a armatei ruso-austi:iece,
pe trei sferturi imprigtiati, imense couvoaie cu provizii qi
muniqii pirisite in miinile francezilor
- iati, in linii mari,
rezultatele acestei victorii. Francezii nu pierduseri nici 9.000
de oameni din 80.000.
A doua zi, in tor,te unitiqile arrnatei franceze fu citit un
ordin de zi al lui Napoleon, care fncepea astfel : ,,Solda1i !
Sint nlullumit de voi : a1i dat in ziua bitiliei de la Auster-
litz tot .."a ce a$teptam de la curajul vostru' V-a1i impodobit
vLrlturii cu o glorie nemuritoare. O armati de 100.000 de
o;urcni conrarrdati de impIraiii Rusiei gi Austriei a fost
I
t1
I
,j
!,
rl
llr 163

82. sfirtecati 5i imprigtiati in rrai pr.rqin c{e patru ore. Cci care
au scipat de sabia voastr:i ar.r fost inecagi-in lacuri.....
. Numaidecir, impirarr.rl Francisc fi.cr-r cunoscut lui Alexan-
dru ci socotette colrtirlLlarea luptei absolur zadarnicl. Alexan-
dru fu de acord. Francisc scrisc invingitorLrlui pentril a-i cere
o tntrevetlcre. pcrsoneli. Napoleorr eicpti qi il primi irr ra-
bire sr dc iinga Austcrlitz.'Prirnirea fu politicoesj. ii ceru
insi..crr, irr. prcelabi[, rimi;i1ele trupelon ruse si pirXs.rlsci
irrediat te ritorir.rl austriac, stabilind pentru acc;1st"1 te.ncne
;i etape precise. Declarir ci. tratatir.cle c{c pacc er,eitu sI fie
duse numai cLl Austtia. Binetnleles, Iiraricisc acccpti filr;.
nlurtntlf.
A treirr co:rligic a pr"rtcriklr curopcnc t1i rririse rrrriu[...
I1'
1' cursr.rl cclci de a dou:r jLrnrirt:iqi ;r lri'ii
''ic'rbric ,.i
iuceputul lui deccrnb_rie 1805, S(illiam pitt aqteptar. {ue.t"
ingrijorat gtirile in legituri cu bitXlia generali. Inspiritor
gi _crcato.r al celei dc, a treia coaiiqii impoiriva lui Napoleon,
5eful ,guvernului. crrglez gtia ci Ariglia ..a
^cr.,n.,
pentrrr mulc
timp la adipostrrl oricirui pericol dc inr.;rzie : la it octornbrie
1805, in bltilia navali. de lingi Trirfeir:.1r, anriralul Ncison
atac;1se gi nimicise flota frarrco-sprrnioli. Nelsor-r fuscse ornorit
cu acest prilej. N;rpoleon ntr lnai ave;r floti. Drrr altccv;r ncli-
niqtca acurn pe. Williain Pitt. El $tia prc;1 bir-re
- ca gi in-
trexga.. br.rrghezie corncrci:rli. 9i industiiali a Angliei
- cri
ir"rcrr-rtile rlLr se ror opri eici, cL Napolcon *.rgi. neabirtut
spre alungercrr defirrifivi a ncgLrstorikrr cnglezi ie pc piciele
acelor.qiri cAre aveall si ajungi, toate, direci sau ir-,di.eit, ,ub
stipinirea r_o. $i, mai mult,-diipunind-de cele mei bogate qiri
cre pe contlncnt, de porturi gi de Santiere navale, Nrrpoleon
area rot ce-i trebuia penrnl a-$i consrmi o noui fiotl ii prn-
tru a recol.tstitui tabira de la Botrlogne.
Catastrofa lui Mack la Ulm, iiitrarea lui Na_polcon in
Viena, hrarea podului de peste Dunire, retragerea aproape in
fugi a llri Klrtuzov gi
'rmi.irea
lui de .irr" n.n
"ra
fra'cezi,
loviri dureros pe Pitt. I)ar sperarrlcle lui retnviari la yestea
ci Prusia- acceptase si intre in coaliqie. I,, ina.p;ri"t" $i;:re'ie, nrrdc'a- in :rpropiere cle Olmiirz, a'ea si se decic{i mArea
problcrni : daci dictatr.*' uaprolconia.t"li, cilrc apirs:r asupra
164
unci -jurlltiqi a continenti.rlui va fi r5.stunrari, silu dacii gi
cealalti jumitate va trece sub jugul acesrei dicraturi.
ln sfirgit, in Anglia sosird, prirnele ziare (olandeze) clr tti-
rea fatali: a treia coaiilie se pribugise firi speranli, in iu-
gine gi in singe, pe cimpiile de la Austcrlitz. Piit fu acuzat in
cercurile parlanei.ltare de iluzji cu consecinqe dezastrnorse.
Opozigia ii cerca si demisioneze qi vorbea in cuvinte t:lri de
ruginea ce cldea fi ilsupra Angliei, de pierderea milicranclor
cle lire steriine inghiqite de coaliqia ce sfirqise atit de jrlriic.
Pitt nu. putu suporta zdrnncinarea nervolsi., cd;,u la pat Ei,
dupi citeva sirptinrini, la 23 ianuarie 1806, muri. S-a spiri
atr.inci ci Austerlitz-ul a omorit pe cel mai tenaQe gi mai ta-
tentat clqman al lui Napolcon. Notrl cabiner prezidat de
Fox hotiri si sc propuni lui Napoleon pacea.
Napoleon era ln apogeul triumfului. Punea condiqii, l,r
picioarele lui se tirar-r qi invingi, 9i neutri. Din nrarea victorie
cigtigati, ei trase, cu o indeminare neobiqnuiti, toate foloasclc
posibile. Sosi in sfirgit la Viena gi Flaugwitz, care se afla de
mult in drum cu ultimatumul lui Frederic-Wilhelm al III-lea.
$i, ceca ce se gribi si faci rnai intii fu si uite obiectul prec..:
al cilltoriei sale. El se prezenti lui Napoleon cu cel rnei
graqios snris, cu pleclciuniie cele nrai adinci, sprc a felicita
cdlduros pe maiestatea-sa pentru infringerea tuturor dugnre"-
nilor. Era grozav de speriat (ca gi regele siu, de altfel, c;rre
a$tepta ingrozit si fie pedepsit pentru iurimintul la mornrirr-
ttrl lui Frederic qi pentru alte acqiuni recerlre- ale saie). .,,Fcli-
cit pe maicstatea-voastri cu prilejul victoriei !" - incclrr.r
Flaugrvitz. ,,Ilortuna a schimbat adresa felicitirilor dumne;r-
voastri"
- il intrcrupsc inrpiratul. Napolcon vorbi ristit
la inceput. Spusc cI inlclcgca toat5. r'iclenia prusienilor, dar
ci ar voi sl ierte gi si uitc totul cu condilia ca Prusia si dc-
vini aliata sa. Clauzele alianlei erau : Prusia si. inapoieze
Bavarici posesiunea ei sudici, Anspach ; Franqei, principarul
Neuchttel gi ClAves, cu oragul (esel. ln schimb, Napoleon
inapoia Prusiei FIanovra, care aparginea regelui Angliei gi
care fusese ocupatl de armatele sale inci din anul 1803. Pru-
sia se aliazi cu Franla, adici declari rlzboi Angliei. Haug-
vritz consimli la toate aceste condigii. Regele siu, Frederic-
Vilhelm, le accepti gi el, cu atit mai muh, cu cit se agteptase
la mai riu. Bavaria aliati primea Tirolul de la Austria qi
Anspach de Ia Prusia, dar trebuia sL cedeze lui Napoieon
bogatul siu teritoriu industrial Berg. ln sfirqit, Austria
ceda ltri Napoleon, ca rege al ltaiiei, toati Venelia, regiunea

83. Vcneliei, Friuli, Istria, Dalmajia. Pe scurr, Austria pierdea, la
un loc, a $asea parte din populagia ei (4 rnilioane din 24), o
$eptime din veniturile ei de stat, precum qi teritorii conside-
rabile, 9i rnai piitea invingitorului 40 milioane de florini-aur.
Pacea fu semnati la Pressburg, in 26 decembrie 1805. Cu
clteva zile mai inainte, o strinsX. aiiantrX defensivl gi ofensivi
ftrsese incheiatl intre Napoleon, Bavaria, Wiirttemberg gi
Baden. Convoaie nesfirgite cu pradi din Austria se in;irau
pe drumurile Italici gi Franqei. Se numirascri 2.000 runltri
capturate in hipti sau ln arsenalc qi rnai nrult dc 100.000 pugti
,s.a. Dar inainte de a pirdsi Austria strivitl, Napoleon mai
incheie o socoteali. Rcgclc Ncapolului, Irerdinarrd, gi sogia
sa Carolina, fiind convingi dupl bitllia de la Trafalgar ci
de data asta Napolcon va fi invins, intrascri. in legiturX cu
Anglia gi Rusia. Accasti dinastic c1c IJoui'boni n.r.politani sim-
qise intotdeaull?1, cu deosebiti durcrc, jurgLrl lLri Napolcon gi-l
ura. lncd, de mult, i'egina Maria-Caroliira, sora ciccapiratei
regine Maria-Antoaneta, nu putea sufcri Franqa qi rnai cu
seami pe Napoieon. in fala reprezeiitantului francez Alquier,
ea declarase ci. regatul Neapolului ve fi biqul de chibrit
ct.re va stlrni marele incendiu. ,,Dar, aveqi in vedere, rna-
jestate, ci chibritul cste acela care arde mai intii, indiferent
de felul clrm se sfirgcgte incendiui"
- i-a rlspuns trimisul
lui Napoleon. 9i acum, drip5 Austerlirz, ,,chibritui" arse
intr-o clipitl. Dinastia Bourbonilor de Neapoie avea sii-gi
pl)iteasci sculnp pul'tarce. ,,S-a sfirgit cu don-lnia Bourbonilor
la Neapoie"
- spuse Napoleon gi d5.du ordin trupelor franceze
sX ocupe numaidecit regatul. Bourbonii fugirl in Sicilia, sub
protecgia flotei britanice gi, pe tronul 1or, Napoleon aqezi in
grabi pe fratele siu Joseph. Apoi, dupi ce rispllti din pliir
cu bani mnl;i, cu decoragii, cu grade (adeseori cite 2*3 d.e-
odati) pe generalii, ofi;erii 9i soldaqii care se distinseseri, pleci
clin Viena spre Paris, a 26 ianuaric 1806. Lingi palatul Tuile-
ries fu intimpinat de o mullime imensi care-gi manifesta bucu-
ria. Curind dupi sosire afli Ei de moarrea du5manului sXu
william Pitt, survenitx cu trei zile tnainte de sosirea sa la
Paris, gi_ de propuncrile de pace ale Angiiei. Acum ptl*" ,X
se "onsidere, ca gi Carol cel Mare, impXiar al Apusufui.
Napoleon crei. in jurul siu o nemaipomenit de strrluciti
viagi de curte, cLl mese somptuoa$e, baluri, banchete. S.rte je
cnrteni servili ii ciutau privirile, il onr:rau ca pe o clivinitate
gi il coplegeau cu lingusiri neruqinare.
166
'$
tr
Iit
r{
#
it
tl
I(
I
{;
,;, I
#
:i
I
I
,l
v
Napoleoll lrlr se a$tepta inci la o adevirati scirimbare a
poiiticii britanice nici dupi moartea lui Pirit. Dar, cind la
putere veni Fox, du;manul politicii extenle a lui Pitt, in
Europa inceptr si se vorbeasci. de o apropiati pace intre
Franfa 9i Anglia. Tratativele incepurd. iirtr-adevir gi Fox
trinrise in acest scop la Paris pe^lorclul 'larmouth. Napoleon
nn-gi pnsese prca mari sperarlle in aceste tratat;ve aga cX, in
fcbmarie 1806, constrinse Prusia si rupi oficial leglturiie cu
Anglia, ciutind astfel s[ o izolezc nu nuruai cle Anglia, dar
gi de }L"rsia, pentru ce dupl a.ceea si-i dca lovitura dccisi'..I.
Chiar de la inccputul primiverii anului 1806, regclc Pru-
siei se convinse de situagia primejdioasi fn care se g.lsea. in
adevir, Napoleon 1l ,,iertase" qi-gi exprirnase chiar doringa
ca Prusia sl-i fie aliat5, pronrilindu-i Hanovra. Dar, ca
rispnns la acestea, Anglia declarase rizboi Prusiei, iar Napo-
leon nn mai restitui Ffanovra gi-gi qir,ca trupele acolo. lntre
timp, Fredcric-Vilhelm al III-lea afli ci Fox, geful guvernului
englez, trimisese pe lordul Yarmouth la Paris ca si inceapi
negocierile de pace qi cli Napoleon ii ddduse acestuia s5. intre-
leagi ci era gata sl inapoieze regelui Angliei }ilanovra, in
schimbul acceptXrii condigiilor sale de pace. Curtea qi guver-
nul Prusiei vdzttrd. cit de mult fuseserl tnqelaqi. Indignarea
se manifesta mai ales in cercurile care incercaseri zadarnic,
in tot cursul anuliri 1805, sl-l convingS. pe Frederic-Vilhelm
si treacir dc partea coaliiie i. Aceste cercuri pretindeau ci,
in felul ir,ccsta, Austcrlitz-ul ar fi plltut fi evitat gi, o dati
cu el, izolarea in cerc sc gisea Prusia acun, cind era faqi in
falei cu Napoleon.
lntre timp, Napoleon lrotlrise si definitiveze gi si con-
solideze dcn-rinagia sa exclusivX asllpra Germaniei de vest
Ei, in parte, asupra celei de miiloc. El creX Confederagia Ri-
nului. Pe la mijloctrl anului 1806, Confederaqia cipXtase forn.ra
definitivi, iar Ia 1,2 iulie toate statele germane, care primiserX
ordin de la Napoleon, semnari un tratat. Confederaqia Rinu-
lui cr.rprindea Bavaria, flijrttembera, Regensburg, Baden, Berg,
Hessa-Darn.rstadt, Nassiru gi tnci alte opt princip;'rte germane.
Ccnfederirlia ,,alcse" pe Napoleon ca protector. In semn de
reclillogtillti pentrll acccpt3rea accstui noLr titlu, Confeder;1ia
se angaja si-i puni la dispoziiie,'i.t':. caz cle rlzboi, 63.CC0 de
solclaqi. IJn mare nurrrii' cle r,ici p:,:ir:cipi indepcnciengi, all:r1i
lnaintc sr-rb snveranitatca ir'lplraiilor clin cas;r cle l{a,bsbnrg,
167

84. vor depinde, de aculn inaintc, 4e statcle Confcderaqiei, tn stipi-
*rrea carora rrcceau posesiti'ile lor. prin acest fapt, ,,sfi'iutrImperiu Roman gerrni'ic" pierdea orice scnr'ifi;;il;] Ci'';;;;;tltlu cra derrumiti sur.cra^itltea irnpirelilor A,striei asupra
Cerrnrniei firimiEetc qi a prinqilo. .i, dL f"pil,"d.p.;ji.[;l_
Accst trtru cxlsta dc xproape o nric de arri. Acurrr.'irr lBOb.
la ccrerea clirecti a lui Napoieon, impIr"r"l
'i-;;;;ir;";;:
nunqi la el.
Accasti noui uzu-rptrc a. Iui Nrrpolcon, noua adiugire
de. tqitolii .la impcriul
-sirn,
.elarnrarir iu.tea qi g,tt'"r,J- ir1;-
sici.,confcdcrtrlia.Rinr.rhri aduccrr cl''riu:-rqirr r."i...i-rr, .rrii"sin'l Li.crrrrenici 5i lmcrrirrla. rlc--.r tlr.ptul irrtcgritetc;r p.r,siei.
Princjdia nrai_crcstcrr 1i .pri' fr;rr,ul'.,i N,rpicoi;;-;.;;;,;;;
aceasti co'fcclcrirgic,,rrrri ficusc-qi urrcle nJmiri ;il;i; r,*rcau ascurrclc irrtc.liilc tlc lilgirc :r tcritorirrl,ii i".'p..iritii
fril'ccz pc sc.1'rA:rrt,r sterc. Lrr l5 rrrrrrtic 1g06, rnerc;rrlul
M'rat cr:1 fic'r r-n:rrc.clucc dc.ClJvcs 5i clc Bcrg (1,, G;ri'n,;i;
de
_vcst) : l;r lO rr;rrric, J,scph Borraperrc .." 'p-.1.,n";
;-;;al NcrpoluIui, iar -rn.rrc5ih.rl
'Bcrthicr'-
print i" Nli,.frt,.i,la 5 iurric, ur llt fratc el lui Napolco,r, ioi,i, B;;;;;;;:';;;
^trnrir
regc al Olarrdci : nrinisrrtrl Tallcl rand _' ;.r.i;;dc Beucve'r, yllresal.rrl Bcr'e-dottc
- p.in.;pc a" p.,ir".".L
in Italia rneridiorrali. $i roti accqtil ,i,, ..nu ,,i.i ..i pr',iiiri
vasali,. ci vice-regi gi guver'atori ge'crali. fo"U-Auiop-'i;i;;:
legea h.rcrul acesta.
. ,.
i"JI9 _timp, .Napoleol se pregitea iar;i5i cle rizboi. ln
illie 1806, dupi.co'stituirea confcdcraqici ni"utr';, ef aectari
Corpurlui iegislativ ci are o armatii dc 450.000 a" o""oi'fr
rnijloacele de intrelinere lleccsare, firi imprumuturi sa' defi-
cite. Apgi lncepu concelltrarcil unei armate cle aproape
200.000 de oanreni pe arr-ri'douir nralurile Ri'ului, t" AU.io,
Lorena qi in statele proaspctci co'federaqii a Ri'urui. circu-
lau zvonuri sir.ristre despre noile a'exiuni pe care re pregirtea.
ln ziua de 6 iulie sosi la Paris diplomatul rus Ubri. irimis
de. Alexandru zub pretextul unor rratitive speciale
"rup.o !oi-fuh"ri Cattaro, clar in realitate, spre a se informa as'pra gonr.lo,
de.pace intre.A*glia gi Franqa. Pri' marleyre foa.t.'dibace,
Talleyrand izbuti si incheie condigiiie prclin-rirrare nl. pi;ii
cu R'sia. Aceasra se iutimpla cam la doui srpti^rini cirpi
sosirea lui ub'i la Paris. Acnn rotul atirna dc iezultatul tra-
tativclor dintre Tallcyrand ,si lordul Yarmoutli, cici de rezul-
tatul acestor trrrtati.c hotirise Alcxandrti sI coucli[ioncte ra-
IUO
4
dficarea. tngclegerii senrnate la Paris cle citre reprcze.tarrtul
sau Ubri.
l)rr p;rcc:'r cu Arrglia 11u era posibili. Intercsclc politicc si
cconomice ale claselor conduciioare englezc ,rr', * p.,r""L
impica in nici un chip cu dictatura lui Napol.on ar,.,rr.i
unei jumitiqi a continentului. Iar, tn cursul tmtrtivelor, Na-
polcon nu numai cI nu arita vreo intenqie dc renunlarc, ci
-olea mereu cu noi pretcnqiuni vorbir"rd dcspre Egipt, Siria...
Ace:rsra era situagia cind in Etrropa sc rispindicl fulgerul
'cstea
morlii
- la 13 septembrie
-
a nrinisirului clc
""i.rrl"britanic, Fox, care, in Auglia, era sirgurul partiz:r' puter.ic
el picii cu Frenqa.
^ in Prusia, parridul carc preconizase o acqiune hotiriti de
inrpotrivirc feqi de corropirea lui Napoleon ridici dintr-o
deti capul : acLln1 era linr-pede cI nici-Angli:,r, nici, desigur,
l{usia nu avcau si mai incheie pacc clr acejta. tnci-dc la'in-
ccptrtul lui.septembric, Frederic-Wilhelm se zbitea intre fr.rrie
;i speinri qi nu qti;r ce si fac5. Dar avu mala:a bucr-rrie si afle
ci qansele formirii unei noi coalilii erau din nou ln crcftcl.e.
Clrilr in ziua morqii lui Fox, inainte de a se afla de deznodi-
rurintul f;rtal al bolii :rcestuia, Frederic-Vilhelm hotirisc si
trimitl trtipc ir1 Saxonia vecini. Peste trei siptirnini se lfli
cI Spa.ni;r _era foartc dispusi si adere la nona coaliqic ce se
prcgitca, daci accasta er avca qanse de victorie. lntre curtea
spaniolS ;i lrrecleric-Vilhelm incepurX. atr,urci tratative secrcte.
. lrr Prusia, nobilimca qi o partc a burgheziei crau ncliniqtite
5i c'rrcrvatc. l{egelc era acrli/.ar de iagitite, iar l{augv"'itz de
triclrrrc. Nobilinrc;r il ura pe Napolcor.r, vizirrd numai in el
pe. ninricitonrl clircct al strivcchilor rrrporturi fcuclale gi rrt
orinduirii iobirgistc-mogicrc;ti. Burghez-iir'cclcr cu'eli'igtc clt
de activ i'trodnce Napoleo. barierr: r,a'rale qi alte ot,rgr.ol*
intrc vasalii sii 9i Prusia, cit cle
'retodic
acqioue:rzi er ir fo-
losrrl excltrsiv al inclustriei franceze qi in tletrimentr.rl tutlrror
celorlalte industrii. ofileri'rea gi ge'eralii ardeau de nerlbclare
si se rizbr'e pcntru ins'ltele;i inEeliciunile ve'ite din partca
lLii Napoleon, pentm disprequl pe care acesta tl manifestl fn
orice imprejurare. ln frurrtea accstui partid de nobili-ofiqeri
se gisea rcgina Luiza' Din Anglia gi din Rusiir
- cu toarc ci
accste qXri se aflau in negocieri sterile cu Napoleon
- vencau
lrcnumiratc incura.iiri gi esiguriiri... Con-,'ingerea cI oricit i
s-ar ceda, Napoleon va irrccpc totu;i rizboiul, il determiiri
pe regc sI faci pasul decisiv. Sc lLri hotirrirca ca N;rpolcon si,
$
f,
I 16S

85. l. r.u*n", si se explice.asupra intenqiilor sale in legiturl cu
l'rusta. lrnparatul nu rlspurrsc.
. Armata prusianl le puse in- nr.igcarc. Cirrtind cirrrecc p.rtrio-
t-rc€, rcgrnrcnrele, unul dupi altul, stri.bitceu B.-rlirrul 5i ittag_
deburg-'l indrcptindu-sc sprc
'cst.-
Rcgirra Luiza le i;$;;-il.r
r_ntrnprnrrc, clevcnrnd ce'trul nrerrifcstagiilor. Rcgclc Irredcric-
Wilhel'r ajunse din urmi armata.".. ," .o"..,rr?o i" MirO;-
burg gi
-ceva mai la vcst. De aici trimise lui Napoleon o noui
noti,prin care cerea retragcrea trnpelor francezi de la frontie-
rcle P"r.siei. Ca rlsp.*ns,-'Napolcon, i^ f*irrca *.,,.l"G-laj.,
trec tr iron rit'r"r. S.rxorr ici r.rn,le st ;tlirtrr t u rru pc pr.trsicrr c.
Capitolul IX
7,D ROBIREA PRUSIEI $I SUPUNER
DEFIT.IITIVA A GEITMANIEI
NA
1806-1807
r
La 8 octombrie 1806, Napok:on ordonX ir: r,aclei:ca S;i-
xr-rniei, aliata Prusici, qi marei an.nati, concentl;rri ?n 1]:r-
r';riir-. inc'i
^dc
pe. tinipul plcii d-e la Pressburg, incepu il.ccL.rc:l
lrontierei in trei coioane. in fruntea coloanei din miiloc sc
g;isea_ Murat cu cavaleria. in unna lui, r.enea Napolion cir
grosul torqelor. Partea cornbatanti a marii
".utat-"
:,iuilira
in :rcel nlollient cain 195.000 de oamcni, adici cer,'a nrai mult
de jumXtate din toate fo4ele ntilitarc aie lui Napoleon, care
e.ra obligat si ginX. vreo Zb.00O de oameni in poiesiunile ita-
liene 9i aproape tor arir in celelalte imense pojesirlri eic sale.
Este adevirat ,c5. acegti 195.OCO de oameni urmau sI fic com-
pleta.gi cu noi recrugi inicns instruili in acel lnornerlt in ta-
t'ercle..ciin spatcle frontului. Frusia'opunea lui Napolcon c
armati cn'a mai pugin nurneroasl :- 125.000-18C.OOO de
oame111.
?entrn a inielege catastrofa extraordinar dc rapidj, ful-
gelitoare gi ireparabili ce se produse in zilele rinirlioare,
cu sigurangi. c5. nu e de ajuns li se gini, seama dc insieni-
ttarr.ra sup.erroritate n'merici a marii armaie frarrccze as'pra
celci prusiene ; nu e de _ajuls si se aminieasc:l exccpgiona-
lele capacitXgi miiit;rre ale lui Napoleon gi nici pleiida de
strllLiciqi gcnerali gi maregaii de care era inconjural. Sc cioc-
neau irci doul conceplii sociai-cconomice, doui orinduii:i de
stat, ciou;, orgairiziri milit:r.re gi doui racrici rnilitaie con-
diqionate de sisteme sociale di,ferite. O orinduire tipic io-
bigist5,, o orinduire feudal-absolurist;1, inapoiati din punct
cle vcderc indristri:rl gi avind o tehnici cu torul pi-inrltivi,
iu{:rr"inte 11n stat care trccLtse printr-o adincl rc.,'oiulie bur-

86. glrezl, distrusese lnliuntnri siu feuclaiismr.rl qi rinduielile io-
bigiste.
Despre organizarea arrnatei lLri Napoleon s-a vorbit. Ar-
r-riata prusiana reflecta ca o oglindl toati stnlctura feudali
a stattrlni. Soldalii erau lirani iobagi, pelltru care locul ver-
gilor mogierului il luaserl teaca de sabie gi crava$a ofiqcrui.ri.
zsupra lor se n;pllstea ploai;t .de palme .gi lovitutile .cie
crzmd., pc care putea si le administreze orice superior, in-
cepind cu sergentul-major. Constrin;i la o supuneie de robi,
ci gti;ru bine ci soarra lor nu purca fi imbunitiqiti, oricir
de bravi s-ar fi dovcclit. Ofiqerul nu cra ofiler dccit fiindclt
era nobil. Unii dintrc tce$ti.r sc ldudau. cu crnzimca tr;t;r-
rnentuL.ri aplicat soldagilor, fiincl convin;i ci in accasra sti
disciplina, I a gradtrl dc gcncrll nLl se putea ajtinge decit
aproape de b.itrinele, ori damrit:l proteclici 9i originii nobilc.
_ Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, arunci ,cind acestc
rinduicli feudale exisrau inci in toate armatelc, nu nurnai
in armata prusiani, Frederic al Il-lea a purur si invingi
qi pe france^zi, gi pe'ausrrieci, 9i pe rugi tn Rlzboiul de gap"te
ani, suferind 9i el din cind tn Cind infrhrgeri groaznice.
-El
ingelegea ci numai printr-o mare cruzime putea constringe
la. lupti pe niqte soldagi asuprigi 9i indirjili. ,,Lucrul cel mai
misterios pentru mine
- spunea el odati unui general din
anturajul siu
- este securitatea noastri in tabiri". De la
rdzboaiele lui Frederic al Il-l,ea trecnseri 40 de ani, dar in
Prusia totul rim5.sese ca fi in trecur. O singuri schimbare :
Frederic al ll-lea nu mai era, 9i in locul lui comanda acum
un om incapabil, ducele de Sraunschweig, gi alqi generali
siraci cu duhul, purtind diverse titluri de noblege.
- Ce s-e intimplase cu conducitorii Prusiei in aceastl pe-
rioadS. fatald, de la sfirEitul verii gi inceputul toamnei
-lui
1806 ? Cum se explici din partea lui Frederic-Wilhelm al
III-lea
- care cu u11 an inainte se temuse si lupte alituri
de. austrieli, englezi 9i rugi i,mpotriva teribilului irnpirat
-indr"azneala de a-l infrr-rnra icum singur ? Este mai mult
indrizneala disperirii, pe care i-o da- convingerea ci nici
o ascultare supusX. nu-l mai putea scipa de atacul lui Na-
poleon. Dar ofigcrii, generalii, toatl
'inalta
nobilinre erau
incintaqi gi se liudau _
ci _vor inviga ei minte pe parvenitul
corsican, pe ucigagul ducelui d'Englricn, pe gcf.il sancrrlogilor.
Pe cine a invins pini acnm Napoleon ? intrebau ci. Pe fri-
cogii cle austrieci, cu arncsteclturi de lcamuri a armatci lor ?
Pe barbarii turci gi pe mamelucii egipteni ? Pe slabii ira-
172
licni ?. Pc rugi, aproepe rot arlt dc barb;rri ca gi tirrcii 5i rna-
rnclucii ? Oarc nu sc va imprigtia ca fumul aceasrl gloric,
atlrnci cind va da piept cll armata creat; de Fr"edcric
al Il-lca ?
, .Cercurile ofilereqti de la curte, gcfii ,militari, generalii,
irralta societate, regina Luriza gi acoligii ei ajunseri lrr culi
me;1 !$urinqei.de gindire, a frntezici 9i a li.udi.rogenici" Nu-i
neiinigte;r de loc f:rptul cI Napoleon aveA l.r dispozitie, pe
Itrrgi. rcstrrselc Frlnqci, .si pc aceica _aie altor ctiorva
'qi'ri
mari qi bog.rtc, cli'r.re celc supuse. O loviturl magistrali hi*
parre:1 ;rritliltci p.rusieuc
- erau ci convingi
- vaJi de ajuns
pcnrll ca..Nepoleon si fie_ d.rt pcste cap,'qi pelrtru .*, i*"-
diat, regaliqtii si se riscoale in lntcriorril-Frangei gi *-t itr-
toarre i' numelc Borrrbonilor. tsitrinul .onl",ido,rt-i;f, ;;-
ccle de Brrruns:hweig
-.acclagi carc, in 1792, ca ill "tiirterverqiei_'rilitare, gribisc, impotril:a voi'1ei' sale.' prin-
tr-u' m;r'ifest irept gi a'-rcni'gitor cidcrea r't-to""thi"i f.ao-
ceze
- a nntrit din totdeauna impotriva francezilor, a tul-
btrritorilor rcvolugio^ari, o uri silbatcci dc r.eclri ;;;.;i;.
fcudal. Dlr cl se rem-ca de ncirrfrintul Napolcon si
"" ""J."cLr ochi burri ernrosfcra dc sirbitoarc si tri,,,.ni ai^ i"r.ii
rcgirrci 5i a .
prirqului Ludovic. Din .pariea lo., i,., Uir.ii.il.
clur tlcr.lr' .;;i di' provi'cie, pa.storii ii asigurau firi rezerve
dc sp.nlrnul acriv ai Domnrllui, carelc, dripi cum se $tia, a
fost inrorderuurr 5i cu tot.l devotrrr .li,.,..,lti.i-H"il;";;rur:
rrrlor., t,rau r5tcptare cu neribc{arc primele veiti de pe tea-
trul de lLrpti.-Nu se;tia c;rre dintrc ccle doui. armati va fitrccut prinr:r fronticra...
cele trci coloa'c alc'. errrrtci .'eporconie'e i'ainta, pri'pidurc.r -Fr:'rucorrici iu. dirc..1irr. Ir.lbci'spr.c
"
ii.t." t,i';p;;i;a'r-ratei^prnsiene,
.crrera voi:rr"r sr-i t:ric comuni.aqiiL.
"r-----
, Lq 9
^octonrbrie,..a
clou,r zi dLrpI pitrrrrrdcrea'ii,i Wnpo_
tcorr .iu S_axonra, alieta Prusiei, evu loc l,r Schleitz prima
cioc'ire. Di' ordinul lui Napolrorr,
"rra,rgiia"
-_ -irar;;;';i
rnareqalul Bemadorte
- t-. ip.opi. a. ,?i g.rp
"f- ".,""rJiprusic_ne, pe care-l ataci. Nu
-a
fost o luptf nrir.. p;,;;i;;ii
insi furi. respin;i gi pierdriri vreo 700 de oarneni (din carc
300 morgi). A doua zi, la 1,0 octombrie, avu loc o lupti
ruai serioasi. Mareqalul Larrncs se apropiase de oragul Sial-
feld, unde se afla printrul Ludovic, geful partidultii rnilitar
de.la curte, cu o armari de 9.000 de oameii. ts;itilia incepu
indati qi sc sfirgi ror cu victoria francczi{or. Dupi o rezis-
teug;i encrgici, prusicrrii o truari la ftrgi, picrz.ind apfoape
173

87. 1.500 de oameni, ryo=r1i_ sau prizonieri. La sfirgitul acestei
Iuptc cXzu 9i prinqul Ludovic, jtripuns de o baioncri.
_ Fugarii de la Saalfcld se alituiari grosuiui forqclor pru-
sicne. staEionate lingi Icrra sub ordinclc"prinruiui li;il,,[i;.
O, alri plrre x .forgclor principele, comandatc de tnsr.r;i Jrr-
cele de Braunschweig, bltu in retrlgcrc ceva mai Ia'nord,
spre Naumburg. Dar nu avca sI aiuigi pirii la
"."rt
or"r-..
Cind la Bcriirr veni gtirca biUli-iioi de la Schleitz'si
Saalfcld- gi a morqii priniului Ludovic, toli se .ut..nrur.r;.
E -strerriu cu'' putllri accstc do'L rclativ neiirse'r'ate bx.-
tilii picrdutc si schirrrbc i1 e$a gred $i arir dc brusc
starcl dc spirit gc'cr';rli. lrrgirrrfr.rca iru rrumai ci disuir*sc.
dar. dcoscbit_ dc rcpcdc, f,icus.' loc z_ipicclii qi spaimci. Siu-
guri. rcgina tr-uiza n-u-gi pierclusc curejul ; inipreuni .u
"ir-tr.rrajul siu, ca exalta nioartea eroici a'prinluiui Ludovic
gi incerca si convingi pe.t91t1 lun-rca c;'bitnlia t;;.,ri;;care era agteptirtl, va restabili dintr-o datl situalia.
*
Napoieon presupuse ci grostil arnratei prusicnc rrvca si
se corlcentreze in regiunea fleirnar, rpr" a-si lrr*" ..r."o...^
cXtr-c..Be rlin, ;i c5. b"itilia .gq*i-iI'".:.- il'lfr; i";';;;?;;;
de Veimar, la t 5 ocromF.i". El trinrise p. *"r"t"i.if
-fj'"-
v.out spre Nltrnrburg. gi. inai {eparre, in spatclc anrietci pru_
siene' Bcrnadottc pri'rise ordiriul si opcrczc jo'cliurrc.i cu
Davonr, dar acesta tll putu executa orjinul. w*poi"on,'-i,"_
a*u11 cu nraregalii Soult,.Ney gi Murat, por,.,i aiupra ferrei.
Ocupi oragul in seara zilci dc 13 octonrbrie gi, de;".;;;;;
munlilor din apropicrc, p,tr urnrLri cu ochitrl-forq'.re .o"ii-
darabrlc ce se rerrige;*l sp':c wcirurr. prinqul Hoher-rlohc
itia ci francezii intriseri in le'a, dar
'u 5cia ca si i.r.ir"-
leon se afla arunci ac.olo lmpreuni cu ciien,a.orp"ri-'J.
arrnati. Flohenlohe opri nrargul_in noaptea de 13 spre f+ oiltombric 9i, spre surpriridercn lui N.rpolco,,, hor-fii-
"i
j.",
Iupta.
- Lrainte de a se ci{pl dc' ziuir, Napoieon iqi trecu armara
in revisti. Spuse soldalilor ci bfunlia ."
",r1"
g
"i6; lo.
va aduce ciderea i'tregii Pr,sii i' ,miinile armatei f.;;.;;
ci el conta pc vitejia lor gi le cxplici in termenii cci rnai
generaii, at:1 cum ficca de obiceif planul siu pentru zina
care incepea.
Se iviri zorile ; sosise ziua de 14 octombrie, in care avea
s5, se decidi destinul Prusiei. Bitllia, care incepu in primele
ceasnri dupi rlsXritul soarclui, fu lungi qi crinceni, dar,
chi:rr de la irrcepur, francezii obginurl un succes ttlt dc mare
t2A
iircit nici un fel de efortr-rri ale dugnranului nu le mai puteau
surulge r.ictoria, La iirceput, prusienii gi saxonii se reri;geau
incet, apirindu-se cu indirjire. Dar, dupi ce cottcerrtri cu
abiiitate ;i arunci tn lupti cele mli bune unirili din arma*
telc lLii Soult, Laures, Angereau, Ney Ei cavaleria lui IVIurat,
Napoieon putu si-gi execute planul rpuflct cu punct, Cind
armatA prusiani. cedi 9i incepu sI fugX, urmh,rirea deveni
pe11irLr ca ull dezastru gi,mai n"rare decir c,el al invinsilor
de le Austerliz. Rimlqite ale armarei lui Hohenlohe iurl
urrrririte c1e cavaieria lui Murat pini la Weimar ;i chiar
in oreg., unde -pierirl in cea miri- mare parte, Car,;alerigtii
l'rance zi, lirfierbintaqi, treceau prin sabie
-
pe totri du5manii
firi si ascr"rlte srrigltele 1or de fndurar,c, flr; s[ faci pri-
z-onieri pc cei ce se precl.ur. Armata prusianl fu distrusi
tn intregirne. Ni,unai..nclnselrlra"le rrnrafrle scXp:rri qi-gi pis-
rrari .infigiga.rca militrri ; .ceilal;i,"furI omorili, lurii pri-
zonlen, sall
- cei rnai mul1i
- clisplrurli.
Hohenlohe izbuti si scape inprcuni cu url grup de fu-
gari .gi incerci. sil ajungX. li Nau-burg, undc s"pera si gi-
seasci neatinsd. partea principali a.a-rm;rter prl1slel1e, srngura
pe cal'e se mai putca conta. ln miilocui acistei armate-co-
mandati de ducele de B_ra^unscim'eig se afia^9i rr-.gelc Fred_e-
ric-,Vilhclin. Dar iata ca rn seara aceea si in cuisul noctii-
a,l1i fugari se ailturari cu torul pe rlca$reprate la grupul' ic-
lor care velleau de la Iena, adui?nd .'.itei unci nii ,i.,roro-
ci,:i ce se abltusc asupra Prusiei. Irrainte de a ajuirge la
Nirumburg, ducele de Braunschweig se ,oprise ltngi Auer--
stedt, la vrco clouitzeci dc kiiometri departe de Ien;r, turde
avllscsc loc o ciocnire cu marcqalul Davo.ut. Abia acurn,
fugarii de la trena puturi s), inlcleagi de unde veneau bu-
buiturile d.e tr,i.n pe care ei le auziseri in timp ce luprau.
F5.rii sI qini scarna de micimea forqelor sale (nu avea ln
lotr"rl decit un corp dc arm?.ri, ci.ci nu primise ajutorul
lui Bernadotte), Davout zdrobise partea principali a arra-
tei prr-rsieire. lnsu,5i ducele de Braunschweig cliuse rinit de
n!<;3rte irr toiul luptei. $i acurn rlmisitelc arrrratci sale se
ar'.rcstccau in fugi cu nricilc grupuri ale primei anlAt.3r acc-
iea ,care sclpaseri cu fuga de la Iena 5i
'Weimar.
Regcle afi5., astfel, prin fugarii de la Iena ci tn aceasri
zi dc '1,4 octombrie aproape lntreaga armate prusiarri,, ni-
miciti in dorii birilii de citre N;rpoleon gi maregalul Da-
.',oLrt, incetase de a mai exista. Nirneni in Europa, nici
chiar cei mai lnver$unali dufmani ai Prusiei, nu se a$reptase
t75

88. la un sfirgit atit de rapid, dupi numai gase zile de la
darea girii de citre Napoleon.
Cind afiari ci totul era picrdut gi ci armata lor nu
exista, fugarii furl cupringi de o panici firi precedent.
, La 27 octombrie 1-806, dupi 19 zile dc rlzboi, la lj zilc
dupi Iena gi Auerstcdr, Napoleon, iirsoqit d" p*tiu *;;.*li
de gre-nadieri ciliri gi dc vinitori di' gar:di i$i fecu intrirca
tri'mfali i' Berlin. Primarul ii predX cheile capitrl;i; ;i;gtndu-l sL cruge. oragul. Napolcon brdonl dcschiclirci ;i"g;
zrnclor gr conrinu;.rce v-ieqii norrnalc. populagia prinri
'pe
inrparat cu teanri, cu srluturi respectuoase Ei dndri dov.iili
dc strpunere complet5.
Odati i'stalat la Berlin, Napoieon sc apuci
'r;ri
i'tiisL distrugi ultimele rq1nEi19 ale' arrnatei p*ri.,r" i,"pr.ll-
tirte .in toate pirqile. Pi'i 'la
r:rmi ,.,., ,-rrii ,L'irese iciitun srrlgur detatement, al generalului Bliicher _ cel mai
crergrc cornanda't prusac. Bliicher izbutise si adune
'rer_r20'000. de soldagi. 9i ofigeri, provenind din regimerrt.l. Jitl
truse gi pusc in deruri, l! si-fugi cu ei spre i'rord, urirlrit
de .maregalii Bernadotre, Soult pi" Murat. nt
";.i"i.rl
i; l;-beck, aproape dc fro'ticra danezi. Ooi Ou".;;;;;;;.r;;;;
d.e graaza lui Napoleon, ii rcfuzl caregoric invoirea'de a
trece pe teritoriul ei. De altfel, nici nqi ,r., s-ar fi saivar,
cici maregalii
-
ar fi trecut irnediar frfntiei" JupX ;i. i;7 noie'mbrie, francezii_inrra' in Liibeck qi nin.^rip"-;;.t_i
detagamentele-lui Blticher. Mlcelul f" .ui.pii;,-;r;; ;.iid6
de prusieni furl trecutri prin sabie sau fa.uti prlon;..i
Bliicher izbutise si se retragi din orag impreu,nL cu 14.000 dc
oameni.. Dar spre searl, ijuns din
'urmi
si i-nrerur"t- J"
trancezi pe cimpia ce se inrinde dincolo de Lijbeck, el ca-
prtuli cu toqi, soldalii, gcueralii 9i ofigerii carc_i mai rimi_
sesere $r pred- irrvrngitorilor toati artilcria gi munigiilc.
Tot in acest tirnp, -
france zii se apropiau de fortXreala
Kiistrin-.pe-Oder. Se bbiqnuiscri.pinl i,rtrlari, g profi* jl
demoralizarea totali, de neinchii"ir, ;; .,rpiinr.16 t";;;";;Prusie dupl bitilia'dc Ia Iena,'incit i" iJq" f"rtI;;fi;;
se prezerlreri nrai mult de patru conlpanii dc infenterie,
rara artrlerie. Comendantul acestui ncinsemrrat dctagtmcnt
ceru-predarea fortireqei-chiar firi si intreprind[, cel' pugin
de
-
formI, .
vrco operaqie de asediere. FoitXreaqa ."pit.il;
indatl, de;i era aplrard. de 4.000 de oameni foatt" bitt.
inarmagi, dc o. artilerie .numeroasl qi avea provizii conside-
rabilc. Accst qir de capituliri nemaiintilnite in istoria mili-
tari a unor cetXli purernice, ce se predau firi cea mai mici
tncercare de rezistenli, se sfirgi prin curioasa istorie a Mag-
dcburgului, istorie pe cxre Nepolcon nu e voir si o creaj'i
in primul mornenr cind i s-a raportat faptul.
1nre-
mal
n
RinrS"giqele armatei prnsieirc fuge,rn intr-o dezordine qi
mai mare. Francezii iEi continuetr urrnirirea, punind min,r
pe mari convoaie de provizii, pc rrcnnrnirate care, cai, ar-
tilerie in perfccti ctrrc
-
pc tot ccce ce fugarii plrlse;ru
in urma ior. Napolcon inrrint,r dircct esuprl Berlinului. iu
drum, el dispuse ocLlplrca clircirtr-rlui Flessr-Cassel, ii declari
dinastia detrorratS. gi ocr"rpi Braurrschrveig, Wcimar gi Erfurt,
Naumburg, Halle, Vittenbcrg. in faga lui, prinlul Hohen-
lohe, ln fmntea a 20.000 de soldali rlazlegi, aproape firi
arlle, demoralizali gi revoltagi impotriva gefilcr, fugca
spre nord.
I-fcctivele acestci armate scideau cu fiecare zi ; Murat cLl
car',r1cria lr.ri o unnirca lrirqriiircl-o. I)iucolo dc Prenziau,
pe clrurnul Stcttinulrii, Hohenlohc fu inrpresurat 5i constrtns
si c:rpitulczc. Cu cileva zile mai intrintc, putcrnica fortii-
reeli Spanclar.r se;rrcclase nrrrcq,rlulr.ri Llrrucs la prirla so-
niaqic, frirl si opuni nici o rczistcnll. Aici se gisiri n-r:rri
cantitirgi dc nrrlrrilii. La citcvr zilc clupi capitularea lui Ho-
henlohc, gerrcral ul 1-r-tssllle, in frul'rtc,r hr.rsarilor si.i, se apro-
pie cle Stcttin, teribila fortlreaqir, irplratl de o artilerie
excelenti qi de o pntcrnicl garnizoanL (mai mult de 6.000 de
oameni), avincl, pe deasupla, pror.izii mari de hreni. Accasti
fortirergi, apirati de o puternici artilerie, firi si tragl
un foc, sc predi, dc la prin-ra sorlaqie, unui geueral de hLr-
sari carc ,nu dispr.ir.rca de nici un tun. O panicl dcznldilduiti
cuprinse dirrtr-o dati pe toqi gencraiii, ofilcrii qi soidaqii din
rlmlgigcie care picrcau ale arnratci prr"isierre. Nici urnri nu
mai rirrisesc din fairr.roasa gi mult liuclata lor disciplilrl.
Soldrrgii prusicni se prcda,,r francczilor cu miile. Pini si ge-
ncralii Ei ofitcrii ditdeau clovadi dc o dcnr,rraliz-rrc atit cie
marc, lucit cliiar irrvingitorilor li se prirca ceva cu totul
neobi;nuit. ()arrcnii c;1re rrumai cu doui slptintini inailrte
sc pregitear-r cu etitrr su;rcr:bi siguranli si sfir;easci cu Ne-
polcon craril acLu-n cJc t-icrecutroscnt.
t76 12 177

89. l4agdeburg er:r o fortircagX. ile prim ordin, foarre irn-
portanti,. singura care llu crpitulasc lnci. ln acest orAf, ltil
rurere gi. bogat ccntru comcrcial, se glseau depozire conside-
iabilc dc provizii, munigii gi o ariilerie foaite numeroasi.
Garnizoana cuprin_dea 2Z.OOO de oameni bine tnarmaqi, sub
coma.nda generaiului Kleist. Dupi capituiarea lui Biiicirer,
acegti .?2.000 de oameni gi forrireaqa'Magdebr.g ."p..r.rl-
teu lltirnul -purlcr unde n.rai rimlicseri ior1. "ot*ite ale
Pnisiei. ln faqa _cerilii lpiru mareqalul Ney.' In graba sa,
sigur de succcs, cl ru-gi diduse osrencala r.rici'nric;rr"si. aducli
cn si'e artileria dc asccliLr. Lnl".-.c nu'rrli trci sau patrll mor-
tic.re .uqoere. La propuncrca lui clc prrcdarc irlediatl, I{leiit
reluzl sir se supunii. Atunci nrtrc;,rlirl Ncy ilccpu sri tragi
cn nrorricrr'lt,pc crrc 1c avir-r. T'irrl
^u
f;lcir qqi.ici rr,., p',tia
si tac.i) nici o rrriciiciirrrr: in oreg. .lJ;ri gi erir.-r a foic de
aj'ns I la 8 noicr:rbric, .Klcis.t .capitLrl:i i'rpicunl: cu intreaga
garrriz.o.r-ui.. irr oi;9, ril,',rc1,ri,.rl |,lcy g.r.ii clri.)ril.rc ruzrt .e ;c
'lrrjlirrl
qr bogrtc srocrri dc nrirfuri cifcri:c. I{lcist csprici
rnai tiiziu cr fusese clcte rini'at sL capituleze cri' pri.irtn
loc,itorilor caie, speriagi_ de foc'l rnoitiereior frun.ii., tt
l.ygas€rX sL nr mai piardi. vleruca gi si predea orayul.
'Ce-
dtnd_ accstci dorinqc, cl c;ipirulase.
Cind. sc prinri vcsrca
'ciderji
Magdeburgului, Napoieon,
Fra.'ga .gi iutreeg.r Europi ingeleseri "dcfiniiiv
.l p.liriu- n"
nrilr cxrsta. J'oati arnrata ci fuscsc cxtcrrn'inatl sAu c;IDtu-
ratl ;. to,ate fortir-eEclc, afari, de Danzig, se aflau n"",ini.
in mirr)lle trlncczrlor,.cu rczerve imense;_capitala 6i aproape
roa.te oraqclc rrecuscri slb stlpinir"" fran."zi, iar'pop;-
l;1lra se arita prcturindcui foerte supusl.
licgcle, rcgiua Luize,.copiii lor'5i curtea (formeti din-
tr-un ni-rrnrr foarte rest'ins- de pcrsoa'e), d.tpi ce rxtiiirtprin multe_alte iocuri, se.rciugiaieri la l4e;d.-ilg;i" F;;:
dcric-flilheirrr picrduse o'ice sieranli Je pace sau aimistiri'.
Napolcon pusc. ccle mai infricogltoare condiqii. Didu ordin
sii se scrie tn ziarele fra'ceze ariicolc pline de ; t;i; .;;
li de zeflernisiri veni'oase la adresa ieginei Luiza, .r,r,,
"r"ficutX rispr-'nzitoare dc dezastrul Prusiei
Aceste iegiri riutlcioase ale tnving5torului nn frrrpiedi-
cari pe Fredcric-lffitrhelm al III-lea de a trimire iui Napo-
leon o scrisoare f oarte respectuoasS, ln ,care ipi exprima
sperenla sI poati afla ci majestatea-sa implratul er;l saris-
ficut de confortul palatului regal din Poisdan 9i ci era
scrvit dup5. doring5. Napoleon ntr rispunse nimic.
178
Niciodati, ?n lunga .sa-carieri victorioasl, Napoleon nu
a oblinut atita succei cit i-a adus toamna anului'rao6.- fr-
tr-o singuri lunI, daci socotim de Ja 8 octombrie
- oriiri*
zi.de rlzboi
- pini la.capitularca Magdeburgului (g ,i";;;;:
Drle), el nrmrclsc trna drn cele patru mari puteri europenc,
de care trebuise si gini se_ama pini atirnci. b; i;r; ;;.;;;victoria sa era mai' conrpleti gi mai strivitoare .; ;;i;t"d:
Deruta ni,pras'lcl a guvirr*rlu! ii a geueralilor prnsici, ie-
fuzul total de a rczista chiar de la pri'rele lovituri primitc,
imedia.ta qi
-absoluta supurere a pop'lagiei $i ; ;;;;;;-;;:roritlgilor civile, toate accsrca lc' vedea' pcritru prima oari
?n
..asemensr -proporlii. in Egipr, manrciucii sc' irnpotrivi_
sera ; ausrriccii se impotriviseri ; italienii dc as.,rrc,rei. Ruqii
lupteseri cu muli curaj gi,- la-Ausrerlitz, ,iri"i.
""irXii-.'r.cornportaseri cu atita tiirzcnic, incit provocascri d,rpl i...alaudele lui Napolcon. Iar ai.i, arrrra'ta carc se
".rariJr;;
;;tradigiilc Irri Fieclcric.al Illi.l, ;;;;;.", cce mai punctuala
administragie, populalia al ciiLri' nivel gencr-l d; ;;i;;nu rimlsese cu nimic in urma restului Eriropei, ,. tra,,ruforj
maseri brusc irrtr-o masi inertl. Toati Egropa'.."
"giJ.,iil-qi
fngrozitl. Cit despre celelalte ,,ur" g.rn ,rne, ele !" e*-bean, ca.re mai de &re,_ si trimitl l.,i"N;;;I.",i,-f"-p"",i-
dam, asiguriri de completl r.tpurr....
-
Fr* absolut firesc ca fn aceste zile de octornbrie $i no_
iembrie
- zile de sncccs extraordinai _ l"
-i"i.;ili"";;rii;,
trluitoarc, pe . crr.e
. le. primea zilnic ta n"iti" fi
-prrr'a"*,
anunqind
_c.'rpitiLliri de fortlrcqc gi dc ultime grupuri mici
de armlta, cop.lc;rt. dc ccrcri dc protcclic gi irrdurire ficutc
car ptoconrrr pirrL l.r pinr?rrt. lingugit dc prinli_clecrori, dc
duci".fi regi cc^-l asigu.iar, .lc c...tiirql qi ,upun.r", .r"
"Lro-Iut lrrcsc. ca, in asrfel de imprejuriri,-Napoleon si se hoti_
r-asii. a da principalului siu idu.rser'- Argtio _ i;"i u;*
4::i:i"l pe. carc, acum,-dupX.- cucerirea Pi-usiii, o vedea po-
sibili. In ziua de 21 _noiembr.ie 1806, la nici doul slptiniini
de la ciderea Magdeburgului, el semna faimosul decret din
Beriin asupra blocusului continental.
Blocrisul continental
pcriului napoleonian, gi
in accca a Americri. El
12*
NI
a ju.cat, un rol imens ln istoria irn-
nu nnmai in istoria Eriropei, dar qi
a fost pivotul luptei economice gi
179

90. - in consccinll * qi. al celei politice, ce s-a desfipurat in
curzul. intrcgii epopei irnperialc.
I'nn ce se car.acterizcazi in chip dcosebir dccrcttrl asLlpra
blocus,lui ? Nu f'sesc interzis, oare, gi ,r,t i.itf"tl. ?;t;
;e_f19e comert cu englczii, 5i dccrctul di,., iO t*,"*
"f """1lur Y (1796)-, de _cxcmpln, r-ru fonnulasc gi el qi nu motivase
cn o cleosebiti claritaie acc:rsri interdicqie ? Iar sub Nn""-
lcon". acest decret ru :.rurnai cii fuscse rcirrr'.,oit qi .oufiittiar,
ci, inccqind de,la. 22 fcbru;rric al aceluiaEi
"r,
f S06, p;iii
oprirea impo'tuh-ri cle qcsirturi clc br.rnrb.rc ql ti.", o.i.".J
"i1r losr pro'e'ic.qa lor, i.rpirrr.tul cclrrfi.irasc o dati rnai
tnnlt preoc.upirilc srr_le rrcr piorccii"isrc, i'clrcptirt" it. .lir..-gia apirirrii irrcrcsclor irdirstrici frl'cczc. p.i".{...Ltiti J.
lir Berlin cli' 21 rr,-ric*rt,ric lri06, Napoleo'
'u ',,u"r"i
.:t
contirrua ;i irrtirce r.orr.poli:z_;rrce pieqci intcrne
"
;*p..iui"i
in folosul industrici fra,rcczc, .i ildea lovituri .;;1; il
cregii ecolonrii engieze, condrrnrnind-o la ,ufo.*r",- t" U""-
cruti. naqionalS, foame. gi
.cirpitulare. De data orrorto, scopul
lur era..sd rzgoneasci Anglia nu numai din Iinpcriul lrrancez,
cr gr _drn intrerga Europi, voia si o anemieze economic si
si-o lipscasci dc to,rtc dcbrr;curilc ci dc pc pictcle
"r.,.oo.,l..Primul .perrgraf al clccretului Irotira,',,Inrui.i. griil"i*
sint clccleratc in strrc de bloc.edi", iar prregraful doi adiuga:
.,Orice corncr[ gi oricc rcl;iqii cu-Insu'lclc
"Britanicc
,int ln-
tcrzise". Mai .dcplrrc, .cr;lu.irrtcrzisc lcgirturilc poStelc gi ait_
tel dc .lcgiruri ; crrglczii trcbuilu si fic arcst.li'pretirtiudeui,
rnirfrlrilc 5i. in gcneral, bunurile lor confiscjtc.
chrar dlc5. ru rm poseda bogatele cornc'tarii docui'en-
tare, pq c.rrc Nlpolcolr nu Ie pr-ecupeqea de loc cind ,era
'orba
c1c bloc'sul co'ti'cntll, ar fi dc aju's si ne gi'dim
la textul dec-retr-rl'i, pcnrrr a-i ingelege
"a.";.,it'"ii-
ff;-.i;-
toric : blocada cconomici. inrpotriva ingllci ,-,., p.r*" d"
^rezrrlt;1rc
substa'giele decit i; molnelltLi in .*r"' f"rop"
iutrc;rgi ar fi trccur sub dominaqia dirccti a lui N;rpoleon
sau sub co'rrol'l siu indircct, dai efectiu. I" .iiui J;;;;;;
ar fi fosr de ajuns ca o singtrria jari, sI nu se supunl gi si
continue ,comcrqul cu Anglia, pentriu ca intregul
-
decret al
blocustrtrui si fie redr.rs Ia zero, adici, pentrtr ca din ace?1sti
qarl rccalcitrantl mirfurile engleze si se rispir-rdeasci ugor gi
repcde (s'-rb mXrci nccnglczc) in toati Europa.
Concluzia era clari. : dacl pcntru r.ictoria asupra Angliei
se cerea o scrupuloasi respcctare a.. blocusr.rlui clin partea
tutllror st:rtclor eltropene, tot atit dc irnpcrioasi des.enea
180
si necesitatea ca intreaga Europi si fie supusi voinqei Iui
Napoleon, ca, in prinrul rfnd, toate coastele europene sii fie
cncerite spre a putea fi puse sub controiul vameqilor gi jal-
dErrnilor fr;rncezi inslrcinagi cu stirpirea conrrabanclc'i. Nu
era nevoig si .ai inteligenta unui om de srat ca Napolc,rn
pentr_u_ a ingelege cit de teribil de greu de suportat ,lr fi
lcst blocusul nu numai pelltru Anglia, ci gi pentru masele
dc consumatori enropeni, pe care acestrl avea si.-i lipsc,rsci.
dc prodr.rseic englcze manufactr.rriere 9i de produseie lor co-
iorriale, de la bunrbac pini 7a zahl.r qi cafea. Napoleon gtia
ciinainte cir de rentirbili, qi, prin Lrnlare] cit de ictivS avea
s.;- devini contrabanda negustorilor englczi, $i cit de mult
rvcau sL se ocupe crl ea negustorii fr:rncezi, atit de obig-
nriqi si vindi englezilor materiile lor prime. Toare acesrea,
ei le prerizr.rse de la inceput gi nu avea decit un singur
rispnns logic : si, continue cucerirea, atir de bine incepiri,
a continentului european, ca si faci astfel posibil5 ieeli
zarea efectivi. a blocusului.
Foarte curind putu s;-$i dea seama ci existi in Europa
o pitlrri a poptrlatriei
- burghezia industriali
- care ar
fi salntat cu bucuric eliininarea concurenlei engleze. Iar:i
pcrrtru ce, indati dupi infringerea Prusiei, arunci cind Sa-
xonia tridl alianqa ci cn aceasta, promilind si se supuni.
dccretr-rlui asupri.l blocusului, iudustriaqii saxorri fLrrI forrtc
satisficugi gi igi menifestari cu muk entuziasm mullumirea
lcr. Dar negustorii, proprietarii funciari, lnarea masi a con-
sumatorilor erau nelinigdqi gi descurajali. Napoleon plltea
deci gti dinainte ci numai teama, fortra pi constringerile ar
fi putut obligl guvernele gi popoarele Iiuropei si accepre
gi si execute cu strictete toate prcscripliile blocusului, ince-
pind de la 21 noiembrie 1806, ziua publicirii decretului cu
privire la blocus ; reconstituirea ,,inrperiului lui Carol cel
I4are", extinderea gi intLrirea lui deveniri. o neccsirate
direct5, logici, a 'metodei economice prin care Napoleorr
voia si invingi Anglia.
Impiratul chemi la Potsdam pe ministrttl de externe
Talleyrand gi-i ordoni si comunice indatir tuturor girilor
vasale sau semivasale decretul siu asupra bloclrstilui.
In acelagi timp, el ordoni nraregalilor sI octrpe in rncd
sistematic ai cit mai integral cu putinli coasteie Mirii Nor-
dului gi ale Balticei. Igi didea perfect scamA de monstrttoz-i-
tatea misurii pe cere o ,luasc. ,,Ne-a costat mult si faccrn
ca interesele particularilor si depindi de certurilc dintre
131

91. rcgi' 5i ca si nc trrroarccnr. dupi arigia-ani crc civilizatric, iepri*cipiilc cc caracrcrizeazi birbariJ'ti,uf,.,iil"; ;;ilfii.,dar a.r fosr co'stri"$i rt-6;,il"'i'"-r.uro, comu, rrccleaSiarmc dc c:rrc cl r. ,..u.gti. i;;p";;iii; norsrra.,. A5a scr.ieNapolco* iur r-ir' mcsaj prin cire inlorme sc,uet'l Impc_
1]ily i ft, "..c2
d cs p rc,t..1 rJtrr.o l., i*,,,
"
f , i co rr ri rrcrr tal. Accstrncs.i, po.lrri rcecrpi dati ca li d.c."rui i^.,g;riil,'):i';r;i;:;_bric i 8O(>".
--- r^ uler lls
-,
Iu:oOr. prirri rl.'crctLrl irr liiriql., ;i supir..,r.e. D'p;i
'i*-.i-crrcil rrrLlslcr, rtrnrc,r^rr*-5i icr:isc i'c;i bilrc in r;r.'si ,i-,i,iiii$i rrurrrireir iirs,:,iir'irrt.i1i-zirct.."'i,,^.;i;.r.,L.;..."rri,lii,.,i,i."i,i_
g.li;r irrlclt,sc ci crrr t,,,f.,, .r..',, i;;ri,;';j" .r.rr.r. r r_1c,rorrrc.El sc lrrt,r.r's,,,,.iirr.rrr.r sl)l.t,.rce.r p111..1.1..ir.i"'i"."turai'""irt.i_
s;rsc t.lc tioui r',.i : in 179.ii ;i i,, r'ff Oi. l;rr..rqi ; i.- pr""i,r.-i"iAlcxerrclrrr I uu irir.rroi .ii'.r,rci,rr .i.iJ ..,. ,-.i,..i,J l"oi"'f"i:uotriva Jui Nr;;ol;,;* si rrr 1"...,..1. l.r srlr czc i)rLr:i;i. cabi_nctul cnglr'z ijr;ri a-rgrii ,diseuiii fi iu A.',rt,{.r;
'J;;"";;i
to.ri rru se re fic*se irici dc, pc
'Lr.r!r;r
gro..r,,i..i 'i;;i,r;;;i',j_
ir A'-istcrlirl ti privcl cu bircrrric riJt,rcro;rs.t rLrrlra i)irrsir:i.care nu se hotirisc. si_intci-vinI t" igc; ;F"";;".il ;;;ii;:;a trci;r. in schi*rb,
^le
petersbu.g, .orui l.l..l"j.pfi,r r:r&;lilpenr.ru o acli.'rirc. in -toJrc
qiriT., si c.lpitrlclc E,,rop'.i,.,.rr;ti
.].1.:
-l'r
Fctcr"liirrg, N.rpolc,oir i,i,r.ii".i nr.rini.iori suioni si
11g('n!r
- Lrn pcrsorrri c--,rrc!n dc clir,ir. : clc lr oi.;rfi,";;";:;i lLrxoasc ciornr*c di* rrinicr ,u"..,'i;'rl ri-.-,1;,.'..,,i
ta.
*rllcoirrcrcirrlc,
_.
rr.cg*stol i, le..lrci, .
i,,,,.]i.1,,.-, i .l; ';;,;;,i, ";r.;:j
Ei c'riuri. P'irr ece;ria rl-r.r cr .i"'ir.i.ri,"r. i;,Jir,l A,,Jiij
5i.Rusir, dc srerc;r de spirir *i prcli,iririi. r"*ir;,",f;";$;:nrisiurrilc dc_nui njrrrcerc i'.' ,rur. pr,,,i:,., t"r, ii,'*r';_";rrri;;.?n ecqiunc.
!).pi cc organiz_.r,
.iii nrod pru., irui;r, l; i;;;li;,ccrrrrul achninisrrativ ni uriaSirlui s;iu ii.,ip,.,,]i,,,";i i;..*";iI.crcze intc's le rc:zol.,'*rcr
'a
do*i p*,!l."il l;,,;;rr",,;rJ',
f rrtii.r, mirsr'rrilc perrr'r! r'c,ilizl'ca ilo.i'r,.'iui..-u;;i,.''..;;.i:'";;
caie tocmai il decrctase, qi e tlou.r, pregatrrea arntatei inr.ederea
'iitoarci
ciccr.iri c'u. tru,,cle i,.rsJgti ;;;"-;;.;;; ;;r-inL i' ajutorul Pi:.r.iri ,rruribunic. i,, .iiiiir,-N;o;i*;,
";.:doni ocuparea vechiic,r oi';1$e r-'ariti're co,r-rcrci,riu, , H",rr-
burg'-Brcme' Ei Liiircck- T'ruperc fr;rrcezc se rirspi'clirr ;[-;lungul coasrelor N{i;.ii NorclLrlui qi B,rlticci,
".r.,pi,rJ- "r*.1*si sarclc.de pe coasii,. .ri"csilnd pc e.,glezi,' ;,;il;;l,.i',rrir:furilc briranicc. e$czind urcr-Lrriri,-k,,ri p;".i,.r. cie su oi-Jlrrl,n.r
fl petrulc.pc:;11.1t prirrrltre:r ci_rutr.rbr-nr-ir:loi. .,,*j.....'pi,.riacutn, Prusia, saxo'i.r gi cclcrrltc srrrte gcrnlanr. lr:cbui;r* si
182
furiizezc ccca ce cr* lrcccsJ' irrtreiinerii marii armatc fr.r;r-
;:::^j_!it":l1ii p_" tcritoriul. Ior. D"-'".,,* i;,;;;;';;;;;j.nrnserrrcc trcburau si m;ri intretini 5i pc vamesii' si- iiri_
:ulil:.j",j*. aeezare .p" .o"rt.i" rrair;l"rrr-JJ;i;l ;.;;'"a l'pra imporriv.r introduccrii dc mirfuri e'grczc. r,r accrasi
rinrp, Nap"o)con prc.grr.; :.i;- ;;;il'in,.*d^r.o polo'ici siatacarc. din ,r;rr a rrm:tclor ,,.,r.,
".*r. i;r--;;;i';rr;,;;,;; irr"._intau sprc grr',nigcle rislritcric
^i.'p*,r;.;.
IV
-,
N_ou,1 cillilp.rllie crl dictati.l;rrtrlui AlcrrrrrdrLr I cic rno-rrve ntult tDJt lt)Dortlntc decit in 1g05. jirri intii, N*pui.*,alncn-i.n{a. dc dat.i ace.sr:r, t"
--oa'
;;;;..'i ;:'i-r.:rrl..'t"r,r",iiqclc. Rusiei : tr.upe).' accsrtrirr .r;,.; ;.:;;; l;' ;i;#"i;"?;li;;de la Berii* sprS est. ln
"l doil..-,",tlia,
-Jrfig;il
ilil;;;;vellcittr lrr'colttc';r
la fogsd:nr pct.lrr.Lr
" ..r. -lul^-Ni;;i;;,;
rc;rabilirca rrrrci Polouii irdeperidcnt.; sr cr.r clar ca inrni-raiui francez_ilor, rcgcle Italiei, prot..to*t C",ri;;.;i;i'fri-nului, nu s-er fi dat inapoi i;'nd*ug" i^ n..rt" ,r.l''r;ri,,ri?nci lr'ul, legat de-polonirr. pen*u iiorio,
"..r, f,.r.*-"r"i;insenru.rt pcricolul dc..l pierclc f_;ru",.'i", Biclorusia si. portc.
terir.r'iilc rcreirricrrc di' drc;ptr N;pr,,t,, i i,; ;i"r;"ii;,.?;;,era clar ci, dLr'pr decrctur
"rup.o
bru..,rrrr,i'."",;lr.rJ,'r"iT-]
poleo' n, s-Ar fi linigtit pini ce, ilrtr_un f.f ,""-'rliril,' ,r,,
ar fi c.'striris lt'sirl si sc al:irr-rr. ,i"i.ro, adcrc'tc 1l acesr
blocus. Iar r'pcrca Icgirurilo, .o,rr.r.l.t. .u a,rst;;;;;;_ni'ga si duci. la corsccinlc d.r"rr.,,o*j" pcntrLl cJcsfaccrca
matcriilor prime agricole ir.rseqti p" piaga Anglici ,i p;;;;,;stabilitatea valutei ruscqri, p* atu,i.i l*i,. i'stabil;i. irrr_u^
cuvfnt, in afail de doringa'de a r.;ztun" ,.,;in.rr t; a*_lr-ide la A'stcrlitz, R'sia avea clest'le ,',*;r,.'porriu;l;;;;
noul rizboi impotriva l'i Napoleo,.,. D. aceea, presitirea
f* foarte sr-rioas', mnh
'rai ,e.ioasi a*i,
"..*'J;.'-;';;icuse in vederea canlpaniei de ia Austcrlitz. c,,- a.r,uirneli'i;te, se triscserl inviqi'rintele c'r,e,itc ,1i,, .;1.;; ,;;:obignuit de rapicli a Prusici ; ili clideau sc,ali.ri-.r. a, fu.q" u4,o;-
sarr'rhii care ave:1 si fic i.f.rur.ltat. Nu se p'rea corlt.r pe u1r
1ir1],?:
r":,j, ,ii" parrea cuiva pentru ci prusia, f* ,iirg;,.,f
anLtlur 1506, ;iprc.ipc cd, nu r-nai e:tist;r c;1 plitcre.
153

92. treb.uit. ca in . polirica sil e-rcrn:r si aplice cn consecvcllqi
tradigiile rcvolutrionare ale Frentci birreircze. Dc f,rot-
"l rittradiqiile rcvohilionare ale Franqei burgi'rcze. D" fapt, .l ,iu
qi-a pus nicicind o astfel clc slrcirri
-gi,
ir-r accsr
-r11omcnt,
nici nu se gindea inci la uimicirea Iinperiului Rus. ln cazui
cic fa'rqI, al.ea nevoie de Polonia numei'perrtrrl e-gi complcta
' Lr Petersburg sc lu:i hotlr?rea si se trimiti contra lui
Napoleon mai tntii 100.000 de oameni cll ce:1 mai rnare
parte a artileriei Ei citeva regimenre de cazaci, Garda urrna
s,1 pirlseascl Petersburgul ceva rnai tirziu.
Narpolcon sc hotiri s-o ia iuainte.r luqilor. Francezii tn-
cepuseri si intrc in Polonia inci din noiembric. Nobilirnea
polonezi gi pulin lrlrmeroasa burghczic de negustori qi me-
seriaqi il primiri clr mArc cnruziasnr, sah.rtind- in el pe rcs-
tar-lratoml ncatirnirii polorrc:z-e, nimiciti prin cele trei trn-
pirliri ale qlrii de la sfirSitul sccoiulLri il XVIIl-lea. I)ar
Napolcon arlr. o irtitLrclinc clcstul cic rczcrvati far;i de idee;r
r-ruei Polouii libcrc'. in rnlrclc sritr joc, polonczii trcbuiau si-i
foloscascl dorrr ca u11 .rvrlnpost orrccarc sarl ca tantpon lntr-o
ciocnirc cr.r l{usiir ;;i Austri;r ?u rirsriritnl Iluropci (ltrusia nici
nu mai intra in calculclc salc). Di-rr, pcntru accasta, ar fi
I'r'irntrl. paragr"af al constitugiei Marelui clucat :',I Varqoviei,
prorrrirtrgat:i de cl, suna: ,,Iobigiir este abolitl Toli'ceti-
qcnii sint egali in faga legii". Dir acestca erau numai fraze
gollc, .clci ,,plugarul libcr" nu-gi putea pirlsi satr"rl decir
rcstituind mogierului plmintr.rl siu. Sub- inriurirca ceri-
genilor libeli
- soldagi ai armarei fr-ancezc
- incepr.rri si
se rn,rnifesrc, pr-inti:e qiranii iobagi ai Foloniei prusiene,
scmnelc unei. migc-Iri impotriva mogiei-ilor. I)ar aceisti miq-
care nli se dezvolti nici rici. ,,Illiber-arc:r" for:mal:i a gira-
nilot nu-i lipsise pe mo;ieri de plrtcre.
Datoritl renrrqterii sper;rntrelor in elil-erlrea Poloniei de
sub stlpinirea Prrrsiei gi, in viitor, de sr.rb aceca a Austriei,
cu perspectiva ,,realipirii" Litr,raniei, Biclonrsici 5i Ucrai-
nei, armata francezl cra primiti in Polonie crr bragc-le dcs-
chise. La Pozn:rn i se fiiu maregalului l)avouc o'primire
triumfali, Prctutindcni in aceastl
.provincie,
chiar qi acolo
rurde trupele franccze nLl pltrunieseri inc)i, autoritiqile
prtrsiene erau inlocuire cu cele poloneze. L.a incepr.rtui mig-
cirii impotriva Prusiei, rolul ionducltor. a fost' jr',.*r do
citre- 'Wybicki,
trnr.rl dintre parricipangii riscoalci iui lios-
ciuszko, revenit din Franla.
ln q:rr.i, rni;carca antiprr"rsiani crettdr nlcrclr. in at-
mat:r. cc ,se_
fornra, predominau la inceput l"iobilii. dal- de
la.siirgitul lui ianr.rai.ie 1802, pe fronr,^pe drumul Dlnzi-
gului, apiruri regirnentele regulate alc,Jegiunii" generalu-
lui Dombrowski,-intors din"Italia. In
-ieb"r"uari"
i802, i"
ilrnllta rcgulati sc pLltcaLl lrurnira pini le ]O.0OO dc oorneni,
irrcadragi ctr fogtii subofitcri gi ofigcri ai ..lcgitrniloi- polo-
r1eze" creare de Bonapar.te in timpul canrprriici din ltalin,
in 1796*1797.
. Darr -ln general vorbind, nlr a existac o mirscarc ar-mati
a intrcgii lili care s:i aibi ca scop aiurorarca' francczilor.
Mareg.elul Lannes scria din Polonia lui Napoleon, aflar
a.ttlnci la Berlin, cI .nu e cazul si se agrepte li mlre lurcru
t'ltt 1..t"" polonezilor, ci acegria erau.'irrclinaqi spre anar-
hre gr ci nu se putee crca nimic temeinic la ei.
Citre sfirgitul lui noiembrie, Napoleon afli dc illrrai-ea
ai':rngIrzilor rusegti in Vargovia. Trimise nr-rmaidecit aco[o
pe Murat ,si Davour. La 28 noicmbric, Mr.rrar irrtra tn
or;rg cu cavalcria sa. Prr.rsienii se retr5seserl irr air.rn de
cc:1l;rlti parte a Vistulei, incencliind podui in urrna 1o,r. lr-a
sfir;it. apiru gi Napoleon iir Potronia. mai int?i h Poznarr gi
apoi in /:rr6ovia. Nobili[or clrc-i prezenrer-:i omagii, el le
beLtate naqionali. Pri' nrijloc'1 rcchiziqiilor clrastice, izb'ti
s5. pornpcze din trari rcsursc dcstul rJc nrari.
Mai ttrziu, -la paccr. clc la Tilsit, Napolcon avea si
tr-anlezc .,_,chestitrnea -
polonezi" prinrr-o noui impirEire a
q5rii, atribtrind legelui Saxonici, notrl siu aliat,'cea mai
nr:u'c parrc a Poloniei pr.usicuc, adic:i aqa-ntrrrritr.rl Mare
clucnr-el Var;ov-iei (jumitatea septentrionai; a poloniei et-
noglahcc, in afari de rcgitrnca Biclostock. cl.rt;r lui Alc_
,'randru). Pentru moment, in situaqi;r nedecisl, crcati. lna-
intc.de-pacea de la Tiisir, Nrpoleon rcugi sI constituic uir
partid francez in rindul rnagnaqilor polonezi. Accqtia se
hor:i'*r foartc grcu, clci .. t.",rraru clc" rcprcsiLrrrilc oc c.rre
ludcle lor, mari _mo5icr.i din Lituania, BielLrusir qi Ucrrina,
ar .fi putut sI le snfere din pattca l{usiei. X,linisrr.ul de
rizboi din guvernul provizoriu al Poloniei, prinqul .fozcf
Foniatowslii, care mai ttrziu avea si primeasci tirlul cle
armata $l
p;rtiile fo
[a orage,
aproviziorra. Pentru primul scop. el folosi'sinr-armata j1 a o aprovrzlo_na. IJentru pnmul scop. el folosi sinr-
p;rtiile foarte intinse ale micii nobilimi 9i aie- burghezici de
care vedeau in Frarnqa pc purrdroarca iiieii de li--' lv
maregal al Frangei, nu se cleclerL numaidecit par{-izall r.I
h-ri Napoleon.
Poiitica intern)i
si insernne un pas
l8:t
ir lLri N;rpoieon in Polorri:r rr fi trcbr.rir
lnaincc pe calea dczr.oitiu'ii ci Lr,-irghczc,
ltl'i

93. d.eclari.cL ti_r'cpt*l
'csta'ririi
polo*iei tr-ebtrie ln.r-i i'tii si
lrc rnt''rar. ''roi si. cheme de Ia Paris pc
'estirul
rader"rsz
Kosciuszlio,. c.roul naqional ai poloniei i"
"ru"ii,-.r,;-iltasc impotrii'rr irr:pJr.gir.ilor sr-icccsirc .rlc t.r,-ii ;;i:l * ,;".,ri,f
lrcarc'ncr. l).rr Koscir.rszko pusc ccneiilii al crr.or'r.oo .r.protcj.r'ca'iit.olrci Iib.-tiii .r I'oloriei criirr. in .o"i,:. i,-,;
Napolcou. pc cJre .l il c,rr:i.lcr,1 lr.! dcs''t. F";;hi. ;r;;d.ccir tratarr*clc crr. P.rtr icrr.rr polo'cz, iirtr.cbi ,-..sp"cr,,,o,
pe .inrpi'at cc trcbuii si-i r.isp'.cli lri K;;;i;rrfrll-lS,f:;
spui ci-i un ])i'ost l* ii r-i'p111rs,-, N,rpolcr.r,r. $i, rrci_.ri;p,iifna
spcr a inrr-o r-.i:co.rli {en.,i..rl.i .r l.irrr.rrri.i i; . ii;.f Ir"rl.;impolrir',r liirsjti ir'.iric, i,.,r1rirrir*l :;c lr,ri:,-i ,; ;'-;;;;ji;;numsr pc prrtci'ilc 1:r.r'prii.
I-upta cu
-rr-r;ii -
in.:c1.trr. N.rpoLun. ic;i ciin Vargovia gi
atacI. pe r:u5r. X-a :6 ,l-cccrnbr.i. lSC6, .lLip,r crter,a rrlcl cloc_
niri, b:irllie sc angaja ia ptrlttrs.li. pe
'.i,il
N.,-.,". iri;.:I";;-
eratr comandate de generl-li.rl ilennigscn. Faql d; *.rrn,Alexairdru se purra cu acel amesrec
"de
antipati.. ll ,.r"-iipc care le av.ea faql de.togi asasinii lni p:rvcl i f."'iori" .ler nu tusescri altccva decir complicii l'i Ia accsr asasiuat).
dar ii didtrsc comand.a din lipsi altu;i mri-il;.-T;ili'"franceze erau comandarc de -"r",.rl.ri Lannes. Blrilie sc
terminl nedecis, dar, ca i'totdeauna i*
"r""r."." or*ril,
ainiu<ior co'.randa_nqii se gribird si a'unge s'verarrilor res-
pectivr vrcro'rA' Lrn-nes r-aporti lui Napolcon ci rriqii fu-
seseri,arunc.]li din Prrltusk-cu pierdcri grcle, iar B.r-rrricr,,n
rrporti garrrlr.ri ci. I bitr.rsc pc N,rpoleon" in
'pcr.soa,r:
f lirrrl
dc fepr rccsta rrir :c efllsc nici rnlcrr. i,., ,...Si.,,rc,," I)ultus_
kului).
l'otugi, in rir'rr ace :,re i brrtilii, f rancc,zii isi cl5-duri1
seama ci aveau si aibr de- a f
""-ce nlr cll pr'ric,ri dei'o*-
lizaqi, ci,cu rrupe' ruse pr-oirspeic, ce hiprair elirz.
- Napoieon iti srabili taber"ele dc ier-ni in Foloni:i rii
aduse intlriri din Franqa. Armarele rlrsd crelr li.i. int.-
rite cu fol'qe noi, veirincl clin guberniiie inrerioare.
ln .
total, Napolcon avca in polonia apr:oxpe 1C5.CC0
oameni, din care 30.000 ca garirizoan" f,, oi.rge li ., t..,p"
de accperire intrc Thom gi Graudcnz, spre a prcvcni o
eve't*ali actirine dinsprc }Xemel, cn rc:'rc-cI Freie;.ic_Wil-
l:eim
'u
rn;ii avca r'rrti aDroape cle lcc. Bennigscir clis-
purlea dc 80.0c0--90.cc3 dc ca',-eiii. Ari-,intloi adveriarii abia
e$tcptau si se intiinea,.r:i.
t a/L)
I-upta a'"'u loc in zii-ra de 8 fcbruaric lg0Z. la Evl.ru.
rrr;ri precis, la Preussisch-Eylau, in prusia Orienrali.'Na-
1;otlcon insu;i comancla armata francezi,
l=]itirlia de la E1'la.u, nna di'tre cc!e r';ri slngeroase alc
lilUuJrli, .gep.igind'in aceasti, pr-ivinqi aproape iort, .el"-
l;r{ce bitllii dc pini arunci ale lui Napoleon, u* t..rrrini
lSri un lezuirtrr dr-cisiv. Bcnnigscn pierd,,r rnii bi,re de o
rreirne din arnlata sa. Fierderi f6artc
'mari
ar,,.r gi Napoleon.
Arrilc.ia rusi a fost, in aceasti bltilic, ,r.,lt ,nai *urr,.rorii
dectt cca f-ra'cez.i .5i '* toqi nr.:rr.c5rlii air pr.rrti, ,l.ni
-i,,
tirr-rp pc ci.rpr.,l ilc l.'riraic. Co'r.pul Cc ernr:rl:i a lui Ausercau
.t ir-rst ap!'oepc in i'ircgi*rc rrinri,-'ir dr f.rcr-rl t'nr,,.ii3r ri,-
si:5ti. Na-polcon se efle cu r-ei,;irnenteie dc inianterie i" ci-
rnirir-ul di'"Ey'hr,r, in cc,trtri lnc)iieririi ;i er.a si. iic cunoii.
clc glr^irrlclclc'r.rscati care ci*lc;r'tn 1'urr"r1 s.ir-r. In fiecar;
chpi -il lo,,'cru iir cap crengi cic .copaci sfirtccagi de ghir.r-
lel,: i;i gloanEe. X*rottlca.una ccnsrtlcia cir co'rmcl*,urrri ,io-
prcl'. -*u trebuic si-;i
'igtc
viagrr clecit in caz cxtrelr. Aici,
1;r Ei,lni1, i'i clidu $eema cL se afla din ilou tntr.-o ,itu"r,.
.uuir:i,',itorl'c acclola dc je l-cdi si potlul dc j: Ai.coi*.
Der, pe cinrl, la Lodi sau ia Ar"coici e'tr-ebuit sil se avi^te
plimr.rl py pcrl sir.c a-gi incuraja grcna.clici.ii crrc ezitar;, l,r
U1 lru a f osr ncvoit
"
cn, prin gcsrul sIr.r, sI irnoicdicc fug.r
infantcli*i si sI o f rcft sJ s;.li r.jbditor,.. ..rru.i intrcl i
sr-rb fociri a'rilc'ici rLlsc. Arir N;rpolco* cir Ei
"',,iiriilisiiLr i;i cl"ideau siiJnia ci.
^,*rai pr:"z.rrg.. i,rrpi.*trtiii
-ir:*
aceca carc
-'ginca"
pc 1c,; i.'fante l'i;r- i' acersti sittialie i*fri-
co,sitoarc. T'intuir pe loc, cl didea ordinc pr.i' puginii eghi'-
tan{l .care trnat arv'l.lsescl.L r-rorocul si i.dmirri -,ii ling:r ci, in
accl lcc_primejdios, in- mijloci-il cirorr-a conrpanii .ii iij..-
terigti. tr4ai rnuite cad.".vr.i d"' ofiger.i 9i soidaqi ,l..arr-i,
picio.rlclc lui. l,uqiir cire p,-rgin. c:omprniilc a";nf*"i"ri.
clrc-1 .iuco'r.,Lrr.iLr f r.rri. de,cim.xtc (lc focul i.u5ilcr.. ri'i.tori,
grcracliui'i di' glrcl:i, c'irasleri ,'enearl ri-i ir.,lor,riar"l.
N,rpolcon continr"ra sl1i. tr.irnsmiri cu slnge r.ece ordinelc,
tn. a;tcptare.a mollieiliului fa.,'oirbil pcnu.u"a
"..,rl.. ilp;-
triva ,pli;rcip;rlelor .l-orqe. r-us.- .inrrc'aqrr sa cai.alr.i*. $i.1.ac{si(ir srlvi 5i111 iqir. Ciuririrt:l clin llt,iri r.ilitrrsc tn i"t;-
nrlc .lr';rnccziior', ia.r. ccnrrul lirptci sc nruti in rkc pi.rnctc
ale rrrrensr:liri rprli'"r in care se clcsfi;ur.;r bitilia,
Ci'd i't'.rnc;:ictri i'vilui cimpul de bltaie, fr,incezii st:
crczuri inving.lto.i, fii*dci Bc'nigsc' se r.errrsese" l* bri-
letinclc salc, Nrrpoicon vori>i dc iictoric, Di-u.. desigur, ei
1E?

94. era.*pri!lrul carc- rr;a cio irr ciudr i',rrrnlrului mar.c al pi.,r-
dcrrloi' olncnegtr, accasti zi sirrgcr'ciasa nu-i adrrscse o
'vic-
tor-rc atJr'r'irati. $rie..cL p.ierdcr-ilc rugiror- ci-rrr nrulr nr,ri
nrarr dccrt 3lc sarc (dcgr cJc rru;rtirrge.*l junritirtc din in-
l,:.p.r, armrri, atc .cun) afirnreLr fr.;uiccziii. D.ir- Napolcol
igr clidea seanrr c.i Be'nigserl a'eil inci o ai-mati d"'t.-.,tgi fo.rrre capabili.dg lypi:;.qi c,a nici .l ,,,l', ,. considerir irr_
vrirs.. Ix, dinrpotrivl, i;;i trinrbige 1i el r ictoria.
. .."1n curs, de prtru lrrni. n_nr.n jzbritit si aitrnecm l.r
Dicr rr!r rezultat cu ru;ii, 1i ,lrrr;rrrcz_cu ;ric ci,rd' i Jm nr,ri
aju'ec.!"
-. .scria (-la'i,ri'cclrrrt. ducc ,1. Vi..,rr", ;;;.;'ii;;gcnerel . r'orbirrd, r'ru e re tlr ltrc i,.relinat sDr.e ocsirnisrrr.
lnd.iti dupi iiyl.ru, ll bu's.r din rh.is sc irrrcgistr.r'o brr.rsr'*
scaclcr:c a cur.sului oblig"lqiilor dc st:rr. Dcpeirc dc Fr.enie"
faq5.-n faqi cu arnlata r-usi, ca.e-i ,l:dusc-o'i.r;ir;; ;;?;ipugi. zclra'in5 dccir aceea pe carc
^rgii
o pri',-rireii ,[l;-"i;
lloleon trebuia si se, pregltcasci p"u,,ir t;;i;.;;;-,1.:
cisivi. Iusucccsul seq_ chiar"nunrai 6 6ltili. ,,"i..:;rli.',"1.
:T d9. la liylatr,^ ar fi put.t si fnscmnc i"l*p,,rtJ'rlj;lil;
lntrcglr .h,uropc inrpotriva ctrccr.itorr.rltri.
v
Veni o iarni rece _gi. cc.qo:-isi. T'rcbtLirr si-;i st:rbilcrrs.:I
cantonamelitcle intr-o Polonic gi o I,rusic oricntaii .o',rrri.r_
ruinatc.. Spitalelc erau pline cr-r cei rlnigi grav la- Eril;:Miasilele zccilo;- de m;i dc clldivre nerngropare sl ln_
tratc irr _pu_trc{eeqic sc inrpriqtiau la nrulqi t it"on.'i,t.i i,i-;ur"t
cinrpului dc lrir ric. TrebLria sL sc rrr*rc depnrrc dc acolo.
Napolcon.. hotiri si aftepte prirnlvara p.,rtr.,
"
."i"_
cepc operaqiilc r'ilitare. controlind merer.i gi i.rspectt,..l
person.al. chi:rr p.rrncrcle cele rnai indepirtate
"1"'"..ri*-;regrul' irrrcrrsc. cl vizitrr spitalcic, srrpravcghca aproviz.ionr-
rilc, cornplcra c' noi recrugi ve,rili di,r Fr:rnq, ,i"itifii.-re-
rite. Trcbuia, dc 2:^en1€rli, sI gini cont de irpruL.i,"rii
crau. aproepc ce.qi^.la.ei acasi, la doi pagi de graniqele lor,
rn.tlmp ce pc e.l il dcspirlca dc Franqe tot intinsul unor
tan, ce c drcpt, invinsc Ai:rpr,.;apc supusc, dirr cere in ascuns
il urau. FJra'a trcbuia adusi dc la
-
m''i depirriri. rcfuitr
conrplet dc arrr.rtc, pop.l:i1ie r)l.rc,1 .l., fo.r,'c ii in.'1r"r.iurui
taberelor f rauceze se pureau .ved,ea, pilcuri de blrbaqi, fe_
mei gi copii, dind tircoale qi cergind."
IBB
Napoleon a refttzat si petreacl iarna tn c,rnfortr.rl vre_
rr^ui orag_ dirr cele ocLlpate
- la pozira', Breslau sau i'
vlcr.rrr palat luxos din Varqovia. Vroia ca, p.ir. .*.-ol*i
s.iir personll. sI-qi irnb.'rr-bitczc soldlqii tn eicasti .""{""_
rric grcr....Ntr nr-arn dcscilqat de l5 zilc in gir... StIm l"_
ItLndaqi in. zipad:i gi in noroi, fIrI vin, flri rachiu, fi.I
piine ; r.re hri'rir-'. cr,r .cartofi gi cr.r carne, exec'tim r.rrarguri
5i contramarqr.rri h-rngi, {irl nici un conforr: ,r" [rat"*. t"
nrod obigntrit, la. baioncti sau sub ploaia dc mitralii ;'ri-niqii sint o.acueti in sinii cleschisc ii distante de 50 leehe...
;rccnr rizboiul din toate puteriic, rloastre gi in toati "*ro-
zlli:r lui"
- i:rti ce scrii impirerr.il, din
-aceste
..,.,tJ,r"-
ilcnte de_ iarni, f rateh.ri slu Joseph, pe care il nr.nnisc rege
rl Ncapolului.
Acestc ltrni cle acahrie for4atl au fost pcrlrl.u Nrpolcon
prilejui unei activitiqi din celc mei febrilc. La ficcare 3-4
zite soselu curicri de la Paris, Ar-nstcrdam, Milano, Nea-
pcrle ;i Berlin cu rapoartcle rnini;trilor, clr informlrile din
pxrrcr rrrrrc5alilor qi ale guvernatorilor, cu dirile de seami,
rle rrr'besrrdorilor. Gl^,cr'ind ca Lln alltocret rnai multc
siatc mari, Napolcon ili rezerva intotdeaurra, in chestiu-
nile cscngirlc, hotirtrca finali. Sc instala cincl intr-o casi
qirineasci, cind intr -un hrnrbar (." la Ostcroclc) gi tn
eccste concliqii citca hirrii oficialc, dicta ordinc Ai rczolu-
tii. il acec:rgi zi, scria urr ordin penrrrl intirirca'sLrprave-
gherii virnrilor, scmna
- dripi ce ii ad.rcea modificiri
-itxtLrtul trirtri insritur pcntiri fcteie de ofigcri, doicnca pc
celilalt fr-ltc el siu, I-or.ris, regelc Olarrdei. 9i cerel r.egclui
Bai arici o nrrri lctivi suprlvcghcrc a Tirolului. Ordona
BourL'oniior clirr Spanir si-intiic;rscii paz-l co;rstclor gi, in
ecelrrqi tinrp. trr rrririncl literatura, sc inftu-ia inrporriva'idei-
lol litcrare ridicole (dr-rpI pircrca sa) a1c rerisici ,,Mer.cnre
tle France" i;i pomncca lui liouchi, mir.ristrul poliqiei, sI
se ocupe imediat de scbimbared corlccp{iilor ace stei re visrc
;i chiar, in trcacit, si-i c:rufe Ll11 nou reclactor care si fic
clc5tcpr. Se irrforrna despre producqia de mltase ciin Lyon
si intreba pcntru ce se permiiea ;rrtistclor dc la un tcatrri de
stlr din Paris sI geasi intrigi intre cle, in paguba actir.'itirqii
institugici. Didea ordin ca Mme de St:rEl si fie exptrlzatl
din Palis pcnrnl liberalismul gindirii ei gi vcr.ifi.* dl.il"
t{c stanri gi rapoarteie Ministertrlui de finantrc, descoperind
{re-ssl i 5i ircx;rctitili. Re'oca $i ,l,rea fLrncqionari lu tt*_
li:1, ltri1 trt.isurr L)clrrl'Ll sr.rpraycgher-cn yigilcnti a prceitirilOr
199

95. I
t
I
I
militare ale Austriei gi ordona inspecqii in oragele gi sate'le
Prusiei.
Napoleon rezolva cu lucidirate, cu precizie 6i firi in-
tlrziere toate aceste chesriuni nenumi.ratC gi attt de diverse.
$i nu numai ci lua hotiriri in diferitele chestitrni pc care
i le comunicau minigtrii, generalii gi ambasadorii, ci puilea
qi el noi problerr-re, ordonind pregltirea rapoarteloi res-
pective. Curierii fugcau ca gindul fn di''ecgia indicati 9i
ordinul se execLlta. Napoleon se oc:Llp:1 de toate acesrea o
dati cu acti.itatea st principali, adici pregitirea diplo-
matici gi militarir a apropiatci canriranii clc prirnrrr.lri.
-
El r:eugi strllucit in cccn cc voisc' si rcaliz-czc inci de Ia
sfirgitul autrlui 1806: si convinsi pc sultanul Sclim al Tui'-
ciei, care dcclarasc riz-boi l{usiei, si trclci la acqiuni mai
energice. ln martie 1807, ii trimiscsc o scrisoarc atit de
abilS (dupi ce mai inainte $tirlse, cu mulri ciii'riicic, si-l
certe gi cu Anglia), incit acesta ltri o atitudine r.n,-rlt mai
cnergici. Astfel fu atrasi o parte a trr,rpeloi' rusc;ti de Ia
Vistula gi Niemen, unde trebuia si se decidl soarta canl-
paniei, spre alte fronturi. IJn timp, dtise tr;rtativc Ai ctr
curtea prusiani, rcfugiati la Kiinigsberg, dar condigiile furi
considerate prea aspre de citre Frcderic-Wilhclin, care,
dupi Eylau, prinscse pugin curaj. Convorbirile furi intre-
rupte din partea regelui, in urnra insistcr-rqclor qarr-rlui Alc-
xandru. Iar in ziua de 26 aprilic, rcgelc lvu o lntrcl'cdere
personall cu Alexandru la Bartcnstcin. in ulnr;r cireia de-
veni cu totul intransigcnt: ecuin punee condiqii pe care
Napoieon nu le-ar fi acceptat nici chiar dupi o irrfrln-
gere grea.
Napoleon nu adnritea cI in chestiuni de rizboi er putea
si fie gi lucruri firi importangl. $tiind ci uneori rcztrltatul
unei lupte poate atirna, in momentul decisiv, de cine gtie
ce astfel de lucrr.tri mlrunte, el cintirea totul, prcvedea
totul. Noi soldagi, noi.piese de artilerie,^munigii -sc. indrep-
tau necontenit spre taberele frenceze gi impiratul lc repar-
riza el insugi diferitelor corpuri de armatl. Publicase din
timp o serie de dispozilii gi incheiase o serie de ingclegeri
pe baza cXrora arma:ta sa era aculn mercu conrpletati cu
gcrmani, italieni gi olandezi.
ln acel moment, Enropa era atit de speriati, incit Na-
poleon ficea absolut tot ce vroia, chiar gi in privinga unor
puteri care nu erau in rizboi nici cu el gi nici ctt altcineva.
Aga, de exemplu, voind si-qi cornpleteze arn-lata in vederea
r90
apropiarci. ciocrriri^ cu t*rpele r.usc$ri, hotlri c; se putca
ccrc sparici 15.000 de oameni, N; ;";i-J.rii,ir,""ifi"i"r*rli mic dr.cpr sa,.r ternci si facl aceast; ;.r.;;:t;;i; ;;tiind in .izboi rp; q.l-$rsi",
"i.i"r., I-r.rngr.) N*maidecitzburL sprc Madrid o hirtie, i" .*.. s'e'at.;gca atentia minis_trului spa..iol, drn Godof, ;r;p;;"i^;;;i;;-;l:i" i;:#",1r,,. oamcnr criu pcntru Spania ,.absolut inutili.., in timp ccpentru el,. Napoleon,
.ci- erau.'"de t;i"r5 ;Ah"r;.",ri."r,ar€urrcirr (alttrI nu erista gi. nici nu putea si existe) oIr'
l:T -dq
coir'ingiror guv.cr'irlui rp",rio[-#r";.i^i;.dod"a.
ud_nrcrll cer.ull tura tr.rmrfl indati _ partc tn pnrsia Oricn-
tali, parte in Germrnia de nor.d. tn'pre.ajma lui mai igO/,Napoleoir l'ea la disp.ozigic opt rr.,r,."'5rli,',;i; ;;;.;;"i.rr", itlc ari:rati nL'nrireu 228.obo d; .;,,;;.'ilr';i";;';: :,::,#:i70.000 de oameni se gisea' i'-' priirir,'-,r;iii;;'l;.::ffi,
pcrrtrrr .
rnonrent, in clmpania de primar,:rra carc cra Dc
,l:ll:::'1. dc a inccpc. o'datr ."-r;i;;;'or;_x*.i;"iJ r,ilbunatillll 5r aprot'izionirile. I.a 26 rnai,'dupi
"" "r"a;.,'clatii' tung. i)anzig.r ;; ;;.;t'"rr.irf,l.i"t?rar.".""ti.:ia* f'sr sisitc crnririti maii de alimcn'te $i ,.;;;.;-;;"-;;;fcl u l.
Deznoci;imlntlrl sc apropia, In hinilc care alr r.iramt bI_t;ili.'i de, la [,viaLr, a.,.,-rita- rusi frrscsc si *" .o,.rrp];;;;;irti'I1r, dar ri'risesc nrulr. i' urnra ..i.i'fr"u.";;'i,;;;"";
l;:l:::..-i.]li?.*' ei aprovizionar.;:
-E;i,;,,,''.f"r;gr,,,'r",;ii
abuzr-rrr gr in armara fraircezi gi, ctr rorte p..d.t..,i;;;"
';,i;:.
Napoleon.. le didea .hoqilor" sp.,.l".if"l-, .p..uitr,rfu,i; ;:trcprcnorilor, financiarilor, gi'furri;roi;i". r.rc-:insriti, rorusiel nLr a rcqrt invingitor in aceastl iupti. ln f,rr'"i..
-ioii
l:.j:i -!.ti_ri'jer.u - se zice
- nttrnci
'.i,r.i
li ,;';o;;;;,,';i"rmparar ci e ,,inr.incibil.,. Arn vorbic pinl acuri
-,1.;";;
greu ti.qile extraordin a rc indur-ate d. ir"".iri "i
"'
ir rr"r?iii'1B07.in accasrl qari r.r.rinat5. Dr;-r;*;.",.uqilor-"' f;;; ;;f
.r;ril. l:.'-Tllllabii rnai rea. S"talti;-,:,,ii.,;i;,;;,., ;; f;#;se rt'tg, $[ nlrlreau pc capcte,
. Alcxanclru I se
-t*rrr.i
cle nir rron Arrsterlitz. Dc
'rulttimp in ccrcu.ile cond.t,cltoa''"' ri ir' .,.,.r.. rirsi ircolti.scidcca. ci c ncccsarrr o incordarc 'n..,
,r''iurri
""'il;r.i;;"H;:
tcria.lc., ci ei a cclor rnoral*.1" f"poi.,;i;i";:;rl'J't"r"ir"il"a Iui ilr
'cdcrca
u*ci ma.i t'.tpr[.-ir,l inr; ."'ur*i.;'ri.i,i;ia alrut accasti idec. Sinodul, clruia conclucitorii i ,. ,i."_s;tscrir irr lesitLrri cr,..problcma inr,,fl.q;i;i popor,,tri," ..;;;;.(si.ib
'r.'o iiiflircnrl di"rf;;; ,;,; ;;';';;.gcrare a propriilor
t9r

96. sale conccpgii
- nu se $tie) la un mijloc care r"rimi pe mulqi"
lntr-o pastorali adresati trlturor creltinilor ortodocai, Si-
nodul ifirma ci N4poleon era lnainternergltor al lui anti-
christ, dugnranul creqtinismtrlui, creatorul sanhedrinului
evreicsc, un renegat car:e cindva s-a lisat de legea cregti-
neascl qi a imbrigigat religia lui Mahomed (aluzie la Egipt
qi Siria) 9i cI inceptrse rizboiul impotriva ltusiei cu scopul
de a distmge biserica ortodoxi.
Acesta el'a conlinutul uluitorului document ce a fost
citit cie pe tonte amvoanele. Dar aceasti ,,pregitire ideo-
Iogici" pentnl lupta inrpotriva artlatei lui antichrist nu
avuscse irci tinrpul si sc desfigoare clurr trebuie, cind sosi
nlomclrtul hotiritor:.
Inci de la inceputul lr-ri mai, la ordinul lui Napoleon,
toate trupclc rispinditc prin orage gi sate furi concentrate
in tabere qi in curind arlnata era gate de lupti. Bennigsen,
care r1u qtia acest lucrtr, voia sI atace la inceputul lui iunic.
f,arul Alerandru, care sosise in mijlocul armatei, il gribea
fntr-trna. lntemeiat pe exagerlrile lui Bennigsen, ctre con-
vinsese pc qxr ci la 8 fcbruarie, in bitilia de ia Ey'lau, Na-
poleon prin'rise o loviruri gravl, gi pe faptul ci iarna se
sfirgise Ei drumtri:ile deveniserl practicabile, accsta era de
pirere ci nu trebuie sI se mai piardi timp.
Ofensiva armatei ruse incepu la 5 iunie. Din ordinul
lui Bennigsen, Bagration cdzu asupra corpului de a.rmati
al lui Nev. cat. oi,tpa pozitia cca inai i'naintati in direc{ia
dispozitivuiui rus, ldr hatmanul de cazaci Platov trecr.r riul
Alie. Ney incepu si se retragi luptind ; avea impotriv.i-i
3O.0OO de oameni, mult mai mulli decit cei cle care dis-
punea el. ln acelagi timp, rugii atacau gi in alte puncte.
-
Napoleon avusese iniengia si atace arnli'tt:l ruslr ia l0
iunie. Dar atacul nea$teptat al inamicului il obligi sir- con-
ceapl numaidecit un alt plan. Merse imedi.rt ia locul luptci
qi aici vlzu cu mirare pe rugi oprindu-se brusc 5i, dintr-o
cauzi necunoscuti, incetind sd-l urmirc:rsci pc Ncr'. Dtlpi
rlrai pugin de doul zile, ei porniri pc rtcrttcPtltc in:rpo.i.
Napoleon concentri repede $ase corPllri cle rrlr.rlti qi glrd:r
ta
^- itt total mai tttult d. 125.00b oet.trcni -_ 5i orclonl'
un contraatac general. Dupi unele aprccicri, Bcnnigscn dis-
punea in acel moment de 85'000 iar, cltrp.r.allii' de- 19-0.0-00
de oamcni apti de luptI. El se oprisc in irnpreiirlirrrilc lo-
calitlqii Heilsberg, pe' o poziqie iortiiicrLt'-r. unde' in ziua
de 1O iunie, se desfiguri o bitllie dc citcvr ore. Avanglrc{.r
t92
fllnccz;i picrdu vreo 8.000 de oarll€I1i, n)orli li rXniti;
arnr.Ita rusi, vreo 10.000. Napoleon trimise doui corpriri
tJe armati pc drumul Iiiinigsbergului. Itezultatul acestei
nrer.!evrc a fost ci Bennigsen s-a retras spre nord-est, inspre
Bartcnstein. ln timpul luptei, el fusese rinit. Bitllia de la
Heilsberg, dupi socoteala lui I3ennigser.r, ar fi trebuit si
reEini un oarecare timp pe Napoleon. I)ar acesta trimise
grosul forieior sale prin Eylar-r spre l{iinigsberg. Binuise cI
liennigscn ar.ea, sL incerce salvarca acestui orag principal al
Pnrsiei Oricntale. $i, in adev.lr, la 14 iunie, orJ trei din,i-
ncx{a, mareiialul Lannes putu observa clrm armata rusI,
carc ocupase in ajr.rn ori.geltrl Friedland, se pregitea si treaci
pe malul apusearl al riului Allc, pentru a merge spre Ki.inigs-
berg. Lannes descl'rise indati focul.
Astfel incepu ur:iaqa bltilie din ziua de 14 iunie 1807,
care avea si punl capit acestui rdzbol Lannes anunqi prin
aghiotangii sii pe Napoleon. lmpiratul trimise numaidecir
intreaga armati la lccul bitiliei, venind 9i el in grabi. Aici
descoperi dezastruoasa gregeal5 a lui Bennigsen, care, gribit
si treaci riul Alle, ingrimldise o impoi:tanri parre i tt.t-
pelor sale intr-o gerpuiturl a riultri. Ney primi misiunea
primejdioasir de a pitrunde ln aceasti masi de trupe ru-
segti. Rugii
- rnai ales cavalcr:ia gdrzii de sub comanda lui
Kologrivov
- se apirari vitejeqte, nimicind o parte din
corpul dc ariratl al ltri Ncy, care inainta intr-o formagie
de atac foarte strinsi. Irrancezii, dupi lupte indirjite gi dupi
ce tiiari podurile de peste Alle, intrarl in Friedland. Bi-
tilia era condusi de citre Napoleon. La un moment dar,
in cursul accstei bltilii, o ghiulea ii z.buri pe deasupra
capului" De frici, .tr, roidrt Jin apropierea lui'se piti. fm-
plratul, mereu in picioare, ii spuse : ,,Dacl 1i-ar fi Tosr des-
tinati, te-ar fi glsit 9i la o suti de piciorr:e sub plmint !"
Cu tot cur.rjnl 1or, trupele mse$ri furi iremediabil pierdutc
din cauza fatalei gregeli a cornandanttilui suprem : pentru
:r scipa de sub focul artileriei franceze, rugii furi nevbigi si
sc erurlce in apa riului. O partc a armatei sclpi cu fuga
dc-a lungul malului apci, alti parre se predi. T)ar prizo-
nicrii erau mnlt mai pugini decit cei inecaEi. Aproape in-
lrcxgrl artilerie.rtrsi cizu in miinile lui Napoleon. Lipsit de
,r rtilcrie gi avind pierderi lngrozitoare
- mai mult de
25.000 dc morqi, rinigi gi prizonieri
- Bennigsen incepu
rrtnlg('rcrl rrpidi spre riul Pregel, urmirit de aproape clc
trrrl:cl.: fr,rnccze. Frrga era singurul rnijloc de a evita nimi-
t 3 l.J,rtr,,lr.In
193

97. cirea total5. lndati dup6 bXtllia de la Friedland, maregalul
Soult pXtrunsc in Kiinigsberg gi puse lntna pe stoctrri foarte
mari de n'runitii, de cereale gi de echiparncnt, pc carc cn-
eIezii. neprcviztnd o catastrofi atic dc apropiati' tocmai
ic cleiclrciscri din coribii. La 19 iunic, cinci zile dupi bI-
tilia de la Friedland) armata lui Napoleon atinse Niemenul.
Itlmigigele trupeior' ruseqti reugiseri .
si treaci fluviul,
Ajungind la Tilsit, Napoleor-r sc afla la fi:onticra Imperiului
Rus,
ln seara de 19 iunie, la avtnposturile unei divizii fran-
ceze de cavalerie de pe nralul Nicmentrlui veni un ofiger
rus din dctagamcntul
-lui
Bagration, purtind un stcag alb.
El ceru si ie transrr-riti nrareSalului Murat o scrisoate a
comandantului suprcm, Bcnnigscn. [,r'a propYngrc-a- de. ar-
rnistitiu. M,.rrat o'transmisc imcdiat impr[1'x1.t1ui. Napolcon
o acceptil Astfel lLri sfirqit singeroasa tnclcAtarc.
VI
Pini in ultima clip6, Alexandru nu considerase cauza s^
oierduti. lnci la 12 iunie, ctnd se primiseri la Tilsit gtirile
i.rpt. bltilia de la Heilsberg, care costase pe ruqi pierderi
ereie si se sfirqise cu retragErea lor, fratele qarului, Kon-
stantin Favlovici. sfituise pe Alexandrtr cu multi insistengi
qi in ternleni foarte tari sl se impace de indati cu Napo-
ieon. ,,Maiestate - strigase I(onstanti!
- daci.- nu vre[i si
incheiati Dace, este mai-bine si dati fieclrui soldat ctte un
pistol inctrc*i si si le ordonafi si se omoare. Vegi obline
acelagi rczultat pe care l-aqi obgine intr-o noul.(9i ultiml l)
bXtilie : aceast; va deschide in rnod inevitabil annatelor
franceze portile imperiului." Dar .
Alexandru se op^use cu
hotirire icesiei plriri. L'a 14 -iunie, -seara'-tocmai-
il..*9-
mentul cind annata sa era inghigiti de apele riului Alle la
Friedland, el pleci din Tilsit ca si imtimp.ine.rezetvele,ce-i
veneeu, iir din dimineala zilei-de 15 iunie, la Tilsit ince'
ouri si soseasci primele'qtiri alc catastrofei: o trcimc din
iardn exterminati lingl Friedland ; trupele -
luptaseri eroic,
ia, el" cideau de oEoseali gi nu mai voiau si se bati ;
tl".tnigt.t igi pierduse capul-gi nu mai gtia ce si facl' Aces-
tor zvonuri li urmari gtiri exacte : armata rusl suterrse
ir Eri"ii""a ttn dezastru aproape tot atit de mare ca qi cel
Ji" rgoi, de la Austerlitz ;
'Napolco.t' in fruntea marii
194
arna.re, p.r1ea.si intrepri'di imediat invazia Rusiei. panica
cuprinse sferele co'duciroare ale
"i-"t"i ;";;:- --
_ Renumitul partizan de mai tirziu, O.nir--Dauidov. care
vazuse armara rmedrar dupl bitllia de la Friedland, scria :
,,1n ziua de 18 iu'ic am
^aju's
iii-gor"*
""i6;
i; ;;;;;;igeneral. Aici era u' furnicai de oam"eni ;.
-;;;;;
;";;;;i.",enqf:zir sucdezi, prusieni, regaligti francezi, i;rili;;;;i';i
Tltl."1l
qr crvrh, pcrsoane. striine gi de armati 9i de servi_
:r^lle.
crvlle,. par.aztr.,..rntrrgangi
-" pc scurt, un adcvlrat
bilcr de arivigti politici 9i miiita'i,
-conqtiengi
." totii J"
rxllmcntul sperangclor gi planurilor lor... Toii triiau o
sparmi atir dc mare dc parci agtcptau sfirqitul
'h.rmii.,i
Bcnnigsen ceru. garului invoirea'si i'cheie ,r,' ai*irti1iu.
De data aceasta, Alexandru cedi.
"* ?yl:-ce
primi prgpunerea rusi, Napoleon
-.dupi cum
am vizut
- consimqi de indatl. Nu niar avea nlcl un sens
si continue rizboiul impotriva Rusiei : o asemenea actiune
::re.a o pregitirc spcciall. prusia era compiet nimicid, iai
K.usra purea acum si.accepte blocusul coniinenral 9i, aidel,
si se integrcze in sistemul poliric condus d" I.i";i;;;:PentrLl rnorlenr' el nici nu voia altceva a. ir at.i*ar".
In zir,ra d,e 22 innie, jarul trimise pe seneralul prinr
I.obanov-Rostovski la Tilsit, unde se i"rrrl;;
"N""5f".,i
dupi bltilia de la Friedland. Impiratul--i;-;;.r;i;'l;";
rnasi, pe carc se gLsea intinsi o harti, qi zise a.liind Vis_
rula : ,,lari lroirricra celo.r doql. inrperii ; de o parte va
dornni su'eranul vostru, de cealaltl p^it",'eu,.. pri' a."rr"
cuvirtc, Nrpolcon ipi arita. intengia'sa de
"
g,.rg; p;;i;
9" p" ha.rta Iumii gi, tototlati, de a impirqi poldnia. Ala
incepu cl discugiilc" cu Lobanov-RostoviLi.'
In . agteptarea intoarccrii lui Lobanov-Rostovski cu url
armistigiu semnar, Alexandru srltea nerniqcac la $avli. in_
tr-o stare sufletea.sci mult mai rea decir' ."" tr;;i;- d.ro;
Austerlitz. In zece zile numai, Napoleon putea fi la Viff;
,,Am pierdur un mare numlr de 6figeri 9i de soldati. f;;igcneralii nogtri, gi tocnrai cei mai buni, si't ,erit; ,lu boi_
navl
- recuno$tea farul.
- Desigur. prusia se va sXsi inrr-o
grea. situagie. Da.r sint imprejurili
-cind
trebuic ii tc gtn-
deyti..mai. intii Ia propria-gi
-viagi
9i sI urmezi o sine;r5
rcgul- : brnele stattrJui." ,,Propria-gi viagl,, (sa propre Zorz-
sery;ati.onl cliin se exprima garul intr-o colrveriatie cu
pnngul
-Kurakin la $avli, trcbuia si_l ducl, dupi j4 ore
numai de la primirea-vegtilor asrpra d.r"rirriui a'" r#riJa-
195

98. lancl, si-gi schimbe brusc polirica, sd .sc hotirrsc{. Pentru
or."'si .ttitr, dacl ar fi fosf ncvoie, sI intrc ai in aliangl cu
ii"ooj.on. Ci prusia, in urma u'ci astfcl de cotituri bruste,
;;"ii;;;, distrusi sau numai cu cltcvn {irime dc teritolilr,
acbasta era o chestiune secundari.'-
b.rrt"oii adunagi la $avli, in jurul qarului, tremurau cl
verga de teama unui atac
-al
avanglrzilor lui Napolcon'
Stir"a acceptirii armistiqiultri 9i a plcii frr primiti de
Ai"I;;;;;u-;i i; ;";raiul siu cir o "*plo{it 9' bucurie'
Nunraidecit, Alexandr',r ordonl sI sc tllnsmtt:r imparattllul
i;;r;;;;;i;L'tii .x dorca mult o stri.si elienqr ,crr.
e.l ei cr
n urnai o aliat"tgi f ranco-rttsi putco d:r lurnii Iericirea $1
;;;;, n*riii.;'arr*isr:iqit,l qi-9i cxpriml clori.rga unci intre-
i'e<lcri pcrsonale cu NaPoleon'
Tartrl nu putca si rirai l,rtinc o cxplictrlic cLr
-Frcdclic-
ilhclrn al IiI-lc:r' care, pinl in ultinre clipi' i5i pLrsese
niclc'idca in prietenul siu.- Alcxendru ii cxpli'''i totul' age
cllnl a fost. liegclc certr qi el ermisiiqitr, aritirrd.trlr lntc.rltta
dc l trinrite lJ carticrLrl gcrlerrl al irnpiratultrl f rltnqet'. Ia
ilfrir,'p"'";nittrr'tt Ha.d",tb.tg,r'ttr bui't .patriot'- Dar-ci'd
Naoolcorr luzi accst nllme' inccpu si strige 9I .
sl bata dtn
oicior asa dc tlrc, incir nimeni nu indrizni si i-t mar repetc'
5- Jla,i a"-i"i"i.t regelui Prusiei ci nu ntai at'ea de agtep-
tat nici o mil5.
In ziua cle 25 iirnie 1807' l;r or;r 2 clupl-atnii-tzi" evu.loc
orit"" intrcvcdcrc intrc cci cloi ttnpil'atri' !'c1tr11 ca AIc-
i.nd.u si nu fic nevoit sI trcaci pe mrlul Ntcnrcnulut
;;;; J" ft*t,."ti, J1 N*pol.on pe rnalul rus, in mijlocul
if""iri,i fu fixat
'urr
ponion cu
-
doui. peviliot'c rnit'ege-
Pc malul francez era alirriati toatX garda .lmpcr.lala : pe ccl
;;;';; ";A; decir o mici suitr a-lui Alexandru'- -'-
ivi;.,o, ocular al acestui evcniment istoric a fosl acelagi
O."it-n""idov, glotiosul plrtizan -rus de mai tirziu' care'
fr-,""*,riit. riti redir mai bine dccit oricare istoric toate
;;;J;'riin.,"qii it.i i"lot ce au luat parte le tntre'ederee
clc la 'I'ilsit.-
,,Era vorba cle intilnirerl cu cel mai mare conducitor
.1" '"lii, om- politic, legiuitor' ?dministrator 5i cuce'itor
calc distnrscsc,.. tcJatc armatclc -bttropct' lnvlnsese ctc ooulr
o.i armata noastri si acurn se af la la frr"rntariile Rusiei,
Era vorba si veclcm pe omul inzestrat cu ptlterea cle a do-
nrina pe togi cei cu care venca in contactr pc ornul cu-
noscr!t pentrll prodigioasl-i pei'spicacitate'..
196
fl
. ...Ne-anr apropiat.in f ugi de nral 5i l-anr vizut pe Naprc-
lcon cilare tleciud inrr-urr sufler printre rindurile u.ihii
glrzi. Ecourilc de runer ale uralelor gi aclamagiilor enruziaste
ce-l insgleau ne as-urziri li p. noi, cei ce ne aflam pe malul
opus. Convoiul gi suita lui se compuncau din ccl putin
patru sure de cIlireqi... Mireqia priv'clistii stirni in aicaiU
clipi incintarea tururor simgrrrilor. 'Ioate privirile se fn-
dreptard. gi rlmaseri aqintite spre malul din Ta1i, la luntrca
ce purta pe ac€sr om prodigios, pc acest conducitor de oSti
cum n-a mai fost de la Alexandru Macedon gi Iuliu Cezir,
pe care ii intrece cu mult prin varietatca talentelor si prin
glorioasa supunere de pop6are civiiizate gi culte." r'
Triind sub regirn de cenzurl, Denis Davidov nu a
putut si ne spuni felul cum nu ntrmai el, dar $i cea m.ri
nlare parte a ofigerilor mgi au privir in acea zi pe Alc-
xandru,.care, dupi expresia lui, iii nscuridea emogia ,,pr"in-
ti-o hnr$te pref icuti". Dar nenumlratc mlrturii de mai
tirziu ne edifici de ajuns in aceastl privingl.
ln cercurile militare ruse, pacea Ze la'Tilsit era con-
siderati ca un evenimenr mtrli mai ruqinos decit infrin-
gelilg de la Austerlitz 9i Friedland. Mai tirziu, tineretul
nobilimii iiberale va avea asupra acestor evenimenre aceeagi
pirere cu cei ce le-au tr5it.
.. Intr-o poezie a lui Pugkin (din 1S23) lui Alexandru I
ii apare vedenia lui Napoleon i
ll gtim agr ia Austerlirz
- prin {apti:
Drujincle din nord gonea-nillete-i drcaptl,
Cind prinr;r olri rusul lugee din faqa morqii.
$i tor e9e il gtinr, cintl Ir'Iilsit tr:ratul
$i-l impunce-nrru pacc 5i huli l.mpiratul
ln fage l.rrului prccumpininulu-;,i sorEii.
_ Abia dupi revolugie acest rexr a purur fi pubiicar in
forma lui autentic5. Vechile cdiqii (,,fritru pace sau hrrlI..)
contineau atenuiri care denaturau idcea poetului.
^
Oricum, paharul infringerii nu a fost pentru Alexandru
atit de amar pe clt se agteptase. Cei doi implrali ajunseri
in acelagi timp pe ponron. Napoleon imbrngigi pe A.lexandm
Ei amindoi intrari inrr-un pavilion, unde incepu imediat
1 Dutis D:t;.:ic!ae, tlpcre, vcl. I, S. Petersburg, X89-1, pag. 305-30g.
t97

99. conversa{ia, car. a durat aproape doui ore. Nici unul din
cci doi imprlragi nu ne-a llsat o rclatare sistematici asupra
celor discutate. Mai ttrziu, insi, citeva fraze {,Jri cunosc;te,
iar spiritul acestei convorbiri s-a reflcctat, desigur, in tra-
tatul dc pacc scrnnat la citeva zile dupl ce ea ivusese loc.
,,Pentru cc ne batem noi ?"
- a intiebar Nrpolcon. ,,Eu
urisc pe engiezi tor arfu dc nruh cit ii uriqi qi dumnca-
voastrl... $i vi voi ajuta in tor ceea ce veti iirtieprinde
impotliva lor" - a spus Alcxandru. ,,ln acest caz, totul
se poatc arlnja gi pacca intrc noi este inchciati"
- ris-
punse Napolcon.
In tot timpul accsta dc o ori ;;i cii'rcizcci dc rniirute, cit
a durat convorbirea dintre cci doi iinplr:rgi, rcgcle Fre-
deric-{/ilheLn .r$repta pe rn:rltrl rusesc al Nii:menului,
sperind si fie gi cl chemar. Napclcon nu consimli si-l pri-
measci decit abia a doua zi gi se purtl f:rqh clc, el cu-cel
mai marc dispreg pcsibil. ln momcntul desplrlirii, Napoleon
inviti la cini nunrai pe !ar. Pe Irrederic-Vilhelm il
-salutl
cloar cu o uqoari inclinare a capului $i-i inroarse spatele. La
26 iunie, ln urma invitagiei ltii Napoleon, Alexandnr se
instali la Tilsit gi intilnirile lor a-,-uri loc, dc atunci, in
f iecare zi. La inceput, Napoleon nu permise nici unuia
dintre rninigtrii si,i si asiste la convorbiri : ,,Eu voi fi se-
crctarul dumneavoastrS, Ei dumneavoastrd. al rneu"
spusese el lui Alexa-ndru. Chiar de la prirncle cuvinte ale
lui Napoleon, situalia Prusici se arira J fi dezastrtroasel. El
propunea pur 9i simplu impirqirea ei : ror ce era la esr
dc Vistula trebuia sI revini qarului gi ce era ia vest de
acest fluviu, implrattrlui francez. Ctr Frederic-[ilhelm nu
voia sI stea de vorbl gi, tn rarele imprejurlri cind tl acl-
mitea ling5 el, ma. muk !l dojenea gi-l oclra dectt discuta
propriu-zis. ,,Josnic rege, josnici nagiune, josnici armati,
qali care a inqelat intreaga lume qi care nu meritd sd existeo
spunea Napoleon lui Alexandru clnd vorbca despre
prietenul qarulu-i, ciruia acesta, odinioarl, la nrorrnintul
lui Frederic al ll-lea, ii jurase, atit de mipcitor-, ir-rbire si
alianqi eternl. Alexandru ii rispundea cu un strris politicos
9i blind gi cerea impiratului francez si nu clistrusl compler
Prusia, cu toate defecrele ei atit de condamnabile.
Curprins de panici, regele Prtisiei er-a horlrir la orice.
rlzboiului
qi pusese
El chemi. in- grabl la Tilsit pe sotia sa, regina l.uiza, o
renrarcabili frirmuseqe. Se gtie cd, ia incepuiul
ctr Prusia, Napoleon o privise ca pe inamica sa
t98
sI fie insultati grosolan l"n ziare, I)ar, ia curtea prusiei, se
spera ci minia cruduiui invingitor putea fi inmuiati piin-
l.-o intrcr-ederc personali Ei- o conversalie confidenqiali
intre cl qi fmnroasa regini. Regina fr-rsese pregititi ca si qtic
ce si ceari ; nu era insi nici o nldcjde sii Je obgini" mare
lucru,. pentru. ci se gtia- ce- pulini influenEl aveau asupra lui
Napoleon chiar qi acele femei de care era atras. Intrevc-
clerea avu loc fnu:-un palat din T'ilsit. Regina trebuia si in-
ccrcc si obqiirL cel pulin rerrocedere.l N4aqdeburgului si a
altor cfrorva teritorii. Napolcon vcni la iniihrire"dir".r.r.
la plimbarea cliare, intr-o uniforml sirrpli de vinicor, cu
crava$a in mini. Regina il inttmpinl impodobitl cu cea
mai sornp.tuoasi toalcii a ei. lntrcicderea se prelungi destr.il
de mult, intre patru ochi. Cind, in sfirqit, Frederic-ftilhelm,
nerna.iputind suporre siruaqia sa dczo'oi.anti fagi d" c.rrr.rrii
carc-l .observau,_ avu cur.ejrrl si intre, regina nu'ajunsese irlcL
Ja nici un rczuhrrr... ,,DacI regele Prusi-ci ar fi iirt.at in ca-
meri ceva mai ttrziu, ag fi cedat Magdebr-irgul,.
- le spnnea
rrrai apoi Napoleon maregalilor sli, g'iumind;,.
Prusici i-au fost lisate ,,Vechea prusie,., porncrania, Bran-
denburg si Silezia. Tor resrul, spre vesr qi spre ert, ii cia luat.
Napcleon. !1nu, .Ot deasnpra, si calce in picioare gi amorirl
propliu al Prusiei, precizind in articolul
-4
al traiatului de
lr Tilsit cI el rctrocedc_azi cele parru provincii dc mai sus,
c5,.adici, nu. $tcrge dcfinitiv Prusia dc pe harta lumii, din
,,stimi fali dc nrajestatca-sa impirrtul Rusici.,. Toate tcri-
roriile _prr.rsienc de' la vesr de Eiba intrau in noul regat al
ifestfaliei, in crrc Napoleon inglobi gi Marele Dtrcat d_e
Ilcssa.qi, puiin dt'p5_ac.,ce, Hanovra. lmplratul didu noul
l'csat fra:clrri siti J
j'r'6mc Borrlpartc. ctr tcrito'iile poloncze
srnulsc Plusici (rcgiuuile Poznirr qi VarSovia) fu injghebar
lvlarelc Ducat al Vargoviei pc carc Napoleon il atribui'rcge-
lui Saxonici, flcut psntru .ir..rnrrtarr1i, ,rr".. d"."- Ir, .riirr*
insistengelor lui Napoleon, Alexandru prirni mica resiunc
Bielostock, fosti poiesiunc prusianl in'polonia. lntre Na-
poleon gi Alexandru mai eri incheiatl o alianqi ofensivi si
dctcnsrvi (pentru momcnr secreti). Prin insuqi acesr fept,
Rusia. se obliga si- accepte qi sI puni in vigoarc dccr"tul iui
Napoleon aslrprr bJocuJului contincntal.
_ Pacea, atit de umilitoare pentru prusia gi pentru toati
Germania, fu semnati la Tilsii, in 8 iulie lBbZ.
_ Serb.lrile gi parizile ginurE, la Tilsit, pini in seara zilei
de I iulie. In rot acest rinrp, cei doi impliagi erau nedesplr-
ls9

100. titi li Napoleon qinea, in toate imprcjurlrile, si sublinieze
simpatia lui pentru inarnicul de pinl ieri gi alirtul de astlzi.
I-a 9 iulie, Napoleon Ei Alexandru trecuri fmpreuui, in re-
visti girzile francezi gi rusi 9i se imbrigigar)i in fala trupelor
9i a muljimii adunate lingi Niernen. Apoi se despirqiri. Ni-
meni in acel morrrent (afar5 cle cei doi suvcrani Ei inaliii
dcmnitari ce-i inconjurau) nu binuia t.riaga schimt'trte pe
care evenimentele celor cttcn'a zilc cle le Tilsit o acl';seseri
in situaqia mondiall
I
Capitolul X
I"A TILSIT LA
t 80T_1809
TVAG[iAiI
.jl
$
,.1
*r
+
q
l
in dlum de l;r Tilsir_ l,r Paris, l'Japoleon stribltu inrreaga
Gcrnranie intirnpinat de clrre rogi-cu o supunere seruiii.
P.irca cir atinscse acum culmea unei puteri pi care nici un
potelltat nn o mai avusese in cursul istoriei. Autocrat al
imen^sultri Imperiu Francez, care cuprindea Belgia, Germa-
nie dc vcst, Picmontul gi Genova ; rege al lraliei; protcctor
(cie fapt xrltocrat) al_unei-en-onlie plrqi din teritor-iile ger-
mnne ale Confeder,lgiei Rinului (cu care se nnise acum si
Siixonia) I stipin al Elvegiei, Napoleon mai comanda, i,r moi
tor atit de autocraric ca gi in propriul slu imperir.r, Olandei
qii regattrlui dc' Neapole, in. car.e erau regi frajii sii Louis pi
[osep]r, intregii Genrrrnii de nriiloc ;i eJelei firgi din Gei-
mania dc norcl pc e,rrc o cl:iclusc frrrtclui siu .iir6nre sub de-
rrtrrnircrr clc rcglt .rl. tVeritf.rlici, unci irnportantc pirgi din
fostele terirorii aosrrisce, pe care [c. luasc Austrici'9i ie ciir-
duse ',-asalului siiu, regcie Bar rlici, prirgii septentrionalc a
regitrnii maritinrc a F.ut'opei. rutdL- rrupclc sale^ocupru Ham-
Lrurg,. Brerrren, LiiLrec[t. D;rnzig, Iirinigsberg, pre.u* gi Po-
loniei, yrld-e o arrrlli; proaspli cr.eati-se gisei sub cornanda
rnaregelcrlui Dal'out qi unde-suver.anul
--regele Sexoniei
-nu era ciciit un i.,rs:rl ,tri serritor al lui Napoleon clre-l nu-
nrisc rc,rlo rnarc duc"',
ln afarii dc acestea, mai aparlinearr lui Napoleon insulele
Xonice. ora;ul Catrato qi o parte din coasta iclriatici a pc-
ninsulei Belcanicr" Iledr.rsI l;r un mic teritoriu, nemaiavind
dreptul decit le o irrnar:i limitatl, 9i striviti de nesfirgitele
contrilruqii ,l;r care ftusese obligati, Prusia trenrura la fie.carc
crivint al luri Napolcon. Atisrriir
'ticea
gi sc sr.rpunea, I{r,rsia

101. era acurn strins aliati cu Impcriul Francez. Singuri Anglia
mai continua l'.rpta.
Indati dupi inapoieres de la T'ilsit, Napoleon, ajutat de
Gaudin, ministrul siu de finantre, gi de Moliien, administrt-
torul tezaurului, ordoni un gir de vaste reforme penrru re-
arganizarea finangc'lor, a irnpoziteior directe gi indirecte etc.
Rezultatrrl a fost ci veniturilc irnperir"rlui (75A-770 nri-
lioane), stoerse flri mii5 de la poporul trancez 9i de la po-
poarele inrobite, puturi si acoperc in intregime chcltuielile,
chiar dacl se socoiea clinaintc qi intrctrincrca'armarei ln timp
de rlzboi. Aceasta cste una din trisitr.rrilc caractcristice alt
finangelor napoleonieirc : Napolcon includea cheltuielile de
rdzboi la capitolul chcltuielilor ,,obi;nuire", nu la cele extra-
ordinare. Creditul statului era atit dc solid, incit Banca
Frangei, instittiiti de Napoleon (Ei care funcgionerzi pinl
astlzi cu acelagi statut), dldea acum penrru depozite 40/0,
nu 10o/o cum mai plitea inci fn 1804 9i tr805. Italia. consi-
derat[ ca regat ,,independent" de Frantra, piitea
'Franqei
36 milioane franci aur pe an. .A.ceastl sumi era diruitX anual,
fn mod generos de c5tre Napoleon-,,regele Itaiiei" h-ii Na-
poleon-impiratul Franqei. In ceea ce privegte cheltuielile
pentru administrarca Italiei, acestea erarl acoperite in mod
exclusiv din pr:opriile-i venituri. Gilvernatorul gIrii, care
^ purta titlul de vice-rege al Italici, era fiul vitreg al lui Na-
groleon, Etrglne de Bcauha.rnais. Se ingelege dc la sine ci ar-
rnata francezl staEionltl in peninsuli era intreEinuti tor de
Italia. Aceleagi ccntribugii Ie aduceau qi tot astfel inrregineari
armata francezl, qi celelalte llri direct sau indirect supr"rse
putcrii lui Napoleon. Storcind, fir6 mil.i aurul din tririle
supuse, prin contribugii gi tot felul de d5ri, Napoleon institui
in Franga baterea regulati de monedi de aur gi aceasti rno-
nedi fu introdusS, in comerq. Astfel. restaurarea finangeior
inceputi de Napole on inci, din rinrptrl Consulatului, fu
teruninat5 in 1802, dupl inapoierca de la Tilsit.
Napoleon voia, totodati, sI ia ,si unele mi.suri care sI
dea un impuls industriei franceze, dal aici lucrul pirea mai
complicat ; misurile plSnuite erau in mod direct 9i indiso-
lubil legate de stricta realizare a blocusului continental.
Curind dupl tnapoierea de la Tilsit, Napoleon fncepu si se
gindeasci la o acgiune politici de mari proporqii, liri de
care, dupi pl.rerea sa" realizarea blocadei impotriva Angliei
nu era de conceput. Numai dupi ce incepu aceastl acliune,
el initie $i o vastS acrivitate in domeniul econonric. Dc
202
aceea, .va trebui sL c'norgtem mai intii inceputul acestci
acEiuni, adici incercai-ea de cucerire a peninsulei ibericc. ii
apoi sr tiecem la analiza urmrrilor blocusrrlui contin.ntri
l;upr.a diferit-elor clasc sociale din imp.rriu gi asupra ansam-
blului p.oliticii rrapolconiene.
Trcbuie si norlm ci in timpul lrrnilor de toamnl alc
anr-rieri 1807 gi in..iarna .anului f8CB, intre implrat, p" J"
o. pai'tL', gi marcgali, rninigtri gi cei mai apropiigi demnitari
ir s.it, pe
._de,
altl parte, .aplruri unele divergcnlc cere se
nranilesrarr cleocemdatr in mod acoperir qi
*eriu
11ccli1re
pentru cei .ce nu apargineau ac!.sto[ ccr.curi.
'C.rrt.,
lui Na-
polcon se ineca in iux, Vcchea gi noua aristocragic, vcclrca
5i noua,nrare burghezic r.ivalizau'in serblr-i, b.n.ir"i" ;ab;:Iu'i srrlluciroal'e ; aurul curgea- in vaiuri ; prinqi strlini, regi
vasah, cale veneau pentru a-gi prezenta ornagiile, intirziiu
in. capitala lumii cheltuind sume fabuloase" f"it""i-r,-f""1
tainebleau, Sainr-Cloud, Malrnaison triiau intr-o r;iir;lo*il
flri sfirgit, in feerii de basm. Niciodatl ,.rb
"*hiuf ,--i;nu a existat o ascmerca strilucire gi o atit de mare mtrlti-e
de crrrteni de ambe sexe incil.cari cle
.b.ili"ni.. D;; 'i;ii
ace;tia gtiau cI.la.palat, intr-un cabinct in care nu aJungcau
zgomotele veseli.ei gcnerale, un om
- stipinul lor' _" sra
adesea aple.ca1. asupr.a hirqii.peninsulei Iberice gi cI, in cu-
rind, mulgi dintre dansatorii ace$ria Iifi grijd"- aveau si se
smulgi, la porur.rca impiratului, din luxul i,-,'."r" i"ot"" ,i
si stca
^iarSgi
sub- plolia de ghiulele gi gloange. gi ioade
acestea tn ce scop /
I'ci de *rult, chiar d*pI bitilia de la Austerlitz. foarte
mrilqi dintre colattoratorii lui Napoleon crau de pirere ci
t.rcbuie,
-
ln sfirgit, sI se opr.eascl, ci Franga
"juorese
l" o
putere firl precedenr, la care doar in vis-r" i.rt." gindi.
Bineingeles, inti:eaga populagie a imperiului i se ,.ri.rrr""
firi_ murrnur; deocamdatl, giranii incl mai suportau ;;":
tirile ; negustorii (cu excepgia celor din oragele de ,orut;j gi,
mai cu seami, industriaqii erau mulgumigi je lirgirea a*ir-
geurilor 9i a posibilitxjilor comerciale. iir desprJ demnitari
qi maregali, care, dupl Tilsit, incepuseri. si fie ingri.ioragi,
ei nu se temeau de o revolujie inrcrni ce *, Ti'u*.-
ningat ortnduirea. Suburbiile rnuncitoregti
- o lrir" "ibine
- erau foarre strlns ginute sub pum""t
"rp"irorri"rr.De altceva le era lor fricl : de dimensiunile extraordinare
ale posesiunilor napoleoniene.
,l
*
*
$
I
t
l
1
$
I
.
dn
tt
Jr
*
$
{

102. Puterea necontrolati qi aJ:soltrr netngrhdrti a irnpirat'"1..i
se intindca asupra unui uritg congnomerat de teritorii rl
poiroare : de la Kdnigsberg Ia Firinci {Ei, de firpt, gi dincorl..,,
de Pirinci) ; de la Vargovia 5i X)airzig tra liu"apole 9i Brindisi I
de Ia Anvers la nord-yest de tsalcani ; de Xa Hamb".rrg ln
instilr Corfu. $i tocmai aceaste putere tncegrea si-i i'ngrijorez,e
pe cei apropiali de Napoleon. O sirnptrS cunoagtere sllper-
ficiaii a istoriei, gi chiar vocea instinctr.rXui, artificial in5-
bugitl, le spunea ci astfel de monarhii mor:.'XirXe si'nt e-x-
trem dc efemere, ci sint ni$te creatii riu n,,.rn'lai {'oal.te l:are,
ci gi foarte fragile ale jocultri unor forle istc,r-icc. Ei rercuno$-
teau (au spus-o nrai tirziu) c5 tot ce inflptuite T.rpotreorr,
de la inceputul carierei salr- si pini X* Tilsit, serninil rI')aii
degrirbi a povcstL' fantastici dccit a r.eatritate istorici. Xdul1i
dintrc ci
- nu nunrai Te.ilcvrrncl
- cor-lsitleratri cI a cotl-
tinua si rlai scr:ie pove$ti ,',"oi pu ribojul{ istorici vr {i de
acur-n tnainte din cc in ce mai greu 5i nr;rii prinreldios,
Napolcon era de o dirnicie nernaiivizuti fati de cola-
boratorii sii apropiagi
- nrilitari qi civili. Dupl pacer de
la Tilsit din-ri maregalului Lanr"les un rnilion cle fr"anci aur,
iar maregalului Ney vreo 300.000 iranci ca rentl anuall per
vir.qi ; maregalului Berthier fi dirui o jurnitete milion aur 9r
405.000 franci renti anual5. Tot atit. de darnic se purtl
qi cu ceilalgi marcgrii, cLr nurner'o;i gcner"ali 9i oiilcri. I4i-
nuii - Gaudin, Nlollicn, Fouch.l. Taltrcyrand
- {uri ;i ei
foartc generos r5splitigi, dlr mei pr-lqira ca m.'u"cgaiii. To1i
ofigerii din garJi ;i clin arnraLs car:e aul luat parte efectivi
la lupti prirnirl recompense : rnnltora Xi se atribuiri pensr.i
bune, rlnigii primiri intreiu in raport cu ceilaiti. De altfcl,
aceastl dlrnicie nu a costat nici o centim: tezaurtrl lrancez r
pe lingi imensele contribuqil pe care qirile i'nlinse erar.l
obligate si le pliteasci Iiranlei invingi.itl*re, l{apolcon nrai
impunea aceloragi giri (adesea chiar gi Lrnor ora$e ;i cor.
Floralii aparte) diri spc'ciale ce ajungea"ur plni la zeci dE
milioane (40 milioane din regat,Lrl Westfaliei ; r.rn {ond fun-
ciar in valoare de 20 milicune a fost aonstituit in Hand-
vra ; 30-35 miiioane din Polonia etc") care erall plse la dis-
pozigia sa personall, flri controtr. Tot ce rSmlnea din acc'ste
sume, dupl ce impirgea.din ele apropiaqilor .sli-inrense re-
corupcnse, cra ?ngrimidir in a.ceXe ,,suhsoluri aie p:elatului
Tuilcries", in care, cl.upi propriile Xtri clivinte, tn 1812 avea
pcrsonal 300 milioane franci (aur). Surneie pentrir fntregi-
ncrea curgii s;rle, iista sa cirili {15 nliljoi'rne)
- to,rte aces-
244
te, crau nirnic in comprralie cu sumele necontro!ate d'e cere
Jisp'nea in.chip cu torul-incependenu de brrgctut rirtuL"i.
vai tlc cei invingi ! -.lr.Izboiul
-trebuie
si se liri'easci sin-
;,.rI" ._; a spus Napoieon. ln .tirnpul prirnului inrperiu, acest
px'rnctplut a tost urmat c!,1 strtctete,
In.felul acesta! Ir{apoleon dispuncr de trn vr:nir cu torut
;pecial, .de. multe milio.ane, pu oir* i{ plfuearr t. fi..rr.-.-,
cu I'cgularitlre, reriroriil, cucer-irc Ai pc c.rre cl il i-p;ri",rtlx cle gencro; r.n-lrtei 1i dca"r"r*itai'ilor s.ii. t*sr accste'coio-
s"ile t'ecompcnse. cu c..1re cr-Jr.r coplcqiqi mrre5alii qi .q.n.irii;:J{ [r'cZCau in cl dorrnqr de a se bucura in liniltc de torte
rcerts b6g;qii qi onoruri. Cici rc,?t; v.iata l"n;; ;;;g;;-f;i'izboaic aprotF; nettltreruptc,
Togi gtiau cil Napoleonn abia inrpoiar cJe la Tilsir, lnce-
pus",.prcgiti.rca. unei armate dcsrinrr, unri e_xprdiiii in poi-
tug;lia..trecind prin Spanie, Cal.e *t, scop"ntr acestei cam-
prnii ?. Forrrr- mr.rlqi, clircd nu chial' rogi. ou* o puteau inge-
le'gc. Aici trebuie s rerenim i;rrisi la'frlocn,sul';;i;;;1,
c.icr. din accst rnolncnt, nici o rL.Ei,-(nc mri imporr;";t-;
lui f.iapoleon nu se lposre c:ipl[ca,' clrrc)i se *itl *ir.i o
ctipr,i blocusul"
tlin mon"lenc ce-gl
"pl-opusese.
s,r slr.il.easc,=r economicegte
Airgli,r pc caler blocrcGi. Napolcor-r a fost r.,c dcplin cdn-
s^rc'i crrt : nu. plltdt_a-, ea incrcder.c nici in dinaitia portug,hezi
IJ,'"rqilnqa, nici i* tsourrbonii din Spar:ia ; ,neu g,utei cnciie ci
rcestc farniiii dotnniroarr ri' putci !'rx'-aclevln si-tri rui".re
pini l;r rrrml in mod sisrcn,.,rric gir-ilr lor, op.rind ;. ;il.;Afcrmieri 5i mo5icli s.r ""'?nd"-r ,.,iiqiczilol. hna mennc,s, lnter-
zici*.1 s.i sc- irrrpo.r.r' tr Spr.i,t ;.i p.r,.ru*llir lrrbiicrr..t" ;"i-
ti,.! rir' p{'o'cnc:1u din Arrglir. f.,',r ,." irlcirt r.it .rcccpt!,:d firiolriecqii dec.etut c{irn Ecrliir, acestc lamilii clomniroer;;";;;
s,t l'5minl ?ntr-asc.ns indulgenrc fef;1 s.l.r
".rn,,.rlr".rrli iitlr corriventir cu rrerrr-rnriir-rrc .riru onijloac., ot" iniliiii.'i
;tccstlri decrct. I:rr ciacr se *lai 6inc searna de lungimea coas-
rrlor .ibcrice, rlc, domirraqi;r- cornplcr.r ;r f ior"i ,ngiii" i^ goi-
frul Biscria, tn Athnric gi- ln NleCircrunI. elc cxiircnga foiti-
rcqei, cngleze Gibrair.rr ohirr l" ;ili;;;l p."ii,"-uj.t'.."
"imcr.blocarl.r rlr{ sc pur,-,r r.crlii,r in fapt
"tit"
n,.*".ir Nrl
polcon nu crr :rlpirrr-rl r{_'solui ai Spanici 5i al portirgaliei.
Clc-stiune:r cle pr.incipiu ere hotlritl de el ln ctrip ire,"voca-
bil : torte coastele eul.opene, de sud, de nord. tle'vest, tre-
Ltrriau si fiepuse.sub sufravegherea clirectl a vimii fr.anceze.
Ll*crrc :r. li rc[*z;rf accs' l'icru t'eburia inlltur;rc din care.

103. Bourbonii de Spania se umileau in fata lui' dar il nrinlcau :
el nu putcau 91 nrcr nu voiau si alungc pe englezi 9i si impic-
dice db fapt conrerlul lor. Tot a9a,Ei cu dinastia Brag.anqa din
Portugalia, care de asemenea se tira la picioarele lui pini la
uitarei totali a oricirei demnitlgi, dar care, cu toate acestca,
inchidea ochii atunci cind era vorba de biocus.
Rimasi firi aliagi dupl pacea de la Tilsit, Anglia hotiri
si continue lupta cu gi mai multi ener$ie. Zvonindu-se cI
Danemarca aderi la blocusui continental, o escadri englcz'I
bombardi Copcnhage la inccputui lui, septembrie -1807.
Afllnd aceatt", Napolcon se infuric ai hotiri si gribeasci
cucerirea Spaniei gi Portugalici. ln octornbric 1802, o armati
de 27.OOO
-dc
oallct'ti, suL't cor.n:rncl,t mareEalltlui Junot, pi-
trLrnsc din ordinul slu in Spani;r, indrtptindu-se sprc Por-
tugalia. DupI ea. urml imediat o alti anlrt; cic 24.000 de
oaileni, sub ordinelc gcncralultti Dupont. in afari dc aceSda
mai erau trirnigi circa 5.000 de cavalcrilti (dragoni, hLisari qi
vtnitori). Prinlul regent al Portugaliei circnrS. intr-ajutor
Anglia. El se temea dc Napoleon, dar nu mai pugin gi.de
englezi, care puteau foarte ugor si distrtrgl de pe m:rre Tisa-
bona, aqa cum abia ficuserl cu Copenhaga. Napoleon lisi
Spania pentru la urmir, cici tennintnd intii cu_Portugalia,
ai fi avut la dispozigie doul baze : una in su4ul Frangei,
alta in Portugalia, 9i, in felul accstn, lucrul ar fi mers mai
ugor gi cu Spania. Napoieor-r nu-gi diidusc nici tnlcar os-
teneala si informczc Spania pc cek: diplomatici despre
trecerea trupelor francezc prin tcrito;:iul ei. Ordonase doar
iui Junot silnunqe I{adridtrl in molnentttl trecerii frontierei.
Madridul prirnisc vr'stea clr supunere.
La curtea lui Napoleon, Cambac6ri's, marelc cancclar ai
Imperiultri, avu curaiul si pi'otesteze respectuos impotriva
acgiunii incepute. Tallcyr:and, dinpotrir'5, aprobi pe irnpi-
nt tdri rezerve. El se retrS-sese din activitatea ctre stat fn
august 1807, dupi pacea de la Tilsit. I)rept pretext.ii ser-
viri observagiile
-lui
Napoleon pentru rnitl 9i gantaj, de care
T'alleyrand se ficuse foarte vinovat. Adevlrata cauzl 3 re-
tragcrii sale cra insi alta ; simgind de departe cI politic;r
mondialS a implratului e catastlofall, el hotlrise si se rc-
tragi cu incetul din rolul activ. Continua, tottrqi, sI rimini
la -urte, tn mare reng gi onoruri. Acum voia si intre iarlgi
in gragiile implratului gi-i aproba toate planurile, dcai inci
de pe. atunci considera ci acliunea din Spania cste foarte
grca gi poate arex urmiri primejdioase.
206
Armata franceei comandati de Junot tnainta, prin teri-
toriul spaniol, direct asupra. portugiliei. trt.iq"i b! a;.,;;_rile proaste gi aproape pustii, fd,rd""provizii, era fLrr;; ;;.;pentru soldagi. Francczii jefuiau pe iirani, iar acestia se
"riz-
9,"n1 cum pureau, masacrind pe cei ce rlmineau in urmil
uupa un marg dc pr'ste gase slptilnini, Junot intri tn l.isr-
lrona la 29 noic'rbrie 1802. cu doui lirc inaiute, familir
rcgali plrisise capitala, fugind. p" o .o.rlri" ;Gl#,Venrsc acum qi rindrrl Spanici.
II
Irti care cra situaqia in Spania : regcl* Carol al lV_lea,
un om slab 5i redus, era cu lotr-rl sub-intlucnta sotiei saie
qi a favoritului accsreia, don Gocloy. Togi trei
""ii"r"-oclugmirie. neimpicati,inrpotriva rnoptitiitor*l"i .,o".tiiti,-n..-
clinand,.ln.care, in ultim-ii ani (1805, 1806, 1B0Z),
"oliiir*uqi. brrrghczia spanioii irsi puscscri mari spcr..rr.,,t*. D"rorea-
nrzarea..,finarr!."loL 9.i e administrrtici, ciczordinea in toire
d.omcnulc potiticii inrcr.ne
.stinjenelu comcr.qr"rl, agricultura
;i industria, altidatl dczvoltati dar acum .;*asi 1"
"i--;.Nobilimea gi burghczia erau unirc in speranta cd dizsraia
lui don Godo;', favoritul vcchii cur1i,' ..'.a lneldui o" ..r1"-
nrgtc.re" a Spxpigi, Era foartc popt,lari icieca ilsltoriei"lui
.Fcrdrrrand cu vreo rudi a lui Nlpolcon : sc credea cI prin-
tr-o ase.rnenea lcgirrrri cu atotputcrn_icul tmpirat, s-ar fi
prrtut obqinc rrn sprijin purernic'din parrcl aicstuia Denrru
uncle relotm.e, s-.lr fi ptirLrr pistr..r independenqa girii gi li-
nigtea in relaqiile extcrnc. I.erclinend .".,.,r. formal mina
trnei nepoate a lui Napoleon, dar fusesc refuzat.
-. lmpi.ratul Frangei ivea altc plenuri: cl voia si detroneze
dinastia..spanio^ll gi sI puni in locurl ei pe unul din fragii sau
nrarcgalii sii. in cutsul iernii qi * p.i-iu"rii anului 1g0g,
noi trupe franceze treceaLl -"i.r pirineii si oitrundeau in
Spania. incl _din nrar.tic, Napoleon reugise ,I .orr."rrtr.r.
aci 100.000 de oameni. Sigui de forqr ia, hotiri sI treaci
la- acqiune. Cu multi abilirate,
"l tr"re foloase din certurile
dintre membrii familiei regale. Murat fu trimis asupra Madri-
dului cu o armati de 80.060 de oameni. De la tncepur, regele
Carol al.IV-lea, rcgina gi don Godoy fugiri din caiitail, ja.,
la. Aranjuez, populagia- revoltati ii op"ri. Godoy fu prins,
l:Icut gi aruncar in inchisoare, ier la i7 martie i808, iegele
207

104. {u obligat si abdice in favoerca lui Fcrdinaucl. $ase ziie rnai
tirziu, la 23 n-rartie, Murat ir-rtra in capitala Spaniei. Dar Na-
polc'on nu voi si recunoascl pe licrdinand gi ceru ca noul
regc, lmpr:euni cu fostul rege gi cu intreaga familie a Bour-
bonilor de Spania si se prezinte la el la Ba1'snns, in Franqa.
E.l igi atribui rolr"rl dc arbitm sLrprerli, carc avea si jtrctrecc
gi si hotirascl definitiv cine are dreptate. La 30 aprilie 1808"
regele Spanici, Cerol al lV-lea, sotia sa, noul rcge Ferdinancl
al Vii-lea gi don Qodoy..r...aflau.la Bayonnr. Dar-Napolec.n
cem ca togi prinlii familiei regale s5 vi*ri ,r,,i. Madridr"rl se
rcvolti. Scopul lui Napoleoll err ecnm clar : intreaga di-
nastie a Bo.irbonilor dc Spania sI {ie atrasi in mod per:fid
la Bayonn.', sh fic dc"-lareti dcc.iz-i"it.{, arestati; apoi, sub
un pretcxt orrccare intrerrg,r Sprnic, sI fie alipiti l:r irranga.
In ziua de 2 mai, la l{adrid izbircr.ri o rlscoeli irnpotriva
trupelor: francr'ze can'e ocupar.l oragirl. LdLrral- o ir-ribugi in
slnge. I)ar accsta nti fu dccit inceputul Eroaznicului foc a}
rizboiului popular din Spania.
Napoleon afli despre accst eveniil.rcnt 1;r Ba-vonne, unde
sosise odati cu familia regall. O sceni fnrtunoasi avu loc
chiar in faga sa gi regele Carol al IV-lea ridici L'''astonul asu-
pra lui Ferdinand. Atunci, dintr-o clati, Napoleon le aduse
la cunogtinl5 voinqa sa ; el cerea lui Carol al lV-lea Ei lui
Ferdinand si abdice 9i sl-i lasc formatr dr.'pttil clc a dispunc
cum va crcde cl dc Spania. Ceea cc se gi ficusc: (larol atr
IV-lea, Ijerdin;rncl, regina
- cu toqii se giseau in miinile jan-
darmilor 5i ale armatei franccze. Napoleon lc rieclari c5. in
grija lui de a le asigura lir,igrea gi {ericirea personali, ie
interzicc inapoierea in Spania 9i ii trimite pe rege qi pe re-
gini la Fontainebleau, iar pe Ferdin:,ncl qi pe ceilalgi principi
ai casci Bourbonilor de Spania, la Valengay, in castehil prin-
gului Talleyran,J. DispoziEiunea fu cxecutati imcdiat. Dupi
ctteva zile de la acest eveniment, la 10 mai 1808, I.{apoleon
ordoni fratclui siu Joseph, regele Neapolelui, s[ se instaleze
la MadrirJ, unde va fi, de aci inainte, regc ai Spaniei. Ian
maregalului l{urat, pe care nu demult il ficuse mare duce
de Cld-,'es qi de Bc,-g, li ordcni si se mute la Neapole, untie
va fi de aci inainte, xege al Neapolelui. trapoleoir era peste
misuri de mi,ilgumit : totul plrca si se fi pctreclrt atit de
neted gi ugor ; Bourbonii de Spania intraseri singuri, cu atita
naivitate, in capcanl ; Penir-rsula lberici ftrsese suptrsl cu
atita uSuringl t
208
$i deodeti, in n'rod absolut nca$teptxt. nu numai pejitrlr
Napoleon, ci chiar pentru toati Er;ropa, care urmirea
ticuti gi inspiimintati noile violenqe ale cuceritorului, in
Spania izbucni un rizboi cumplit, ncirnplcat gi singeros, un
rizboi al giranilor partizani impotriva invadatorilor francezi.
Aici, Napoleon se izbea pentru intiia oari de un inamic
cu totul apai:te, un inamic cu care pini atunci nu ntai avti-
sese de-a face ;i pe care avusese prilejul si-l c'bserve'- cle
altfel pentru putin timp -- doar in Egipt qi in Siria. ln faga
lui se ridicau indirjigi giranii din Asturir ina"rn-raqi cLr cu-
qite, ciobanii in zd.renge din Sierra Morena plrrtind puiti ru-
ginite, megtegugarii-muncitori catalani cu ginjuri gi lungi
pumnale asculite. ,,Zdrenglrogii !" - spullea Napoleon cu
dispreg. Era oare posibil ca el, stipinul Europci, dinaintea
clruia fugiseri arnratele mscgti, austriccc qi prttsicne, cu ar-
tileria 9i cavaleria lor, cu impiragii 9i feidmareqalii lor ; cl,
cxre cu un cuvint numai nimicise statc vechi gi ficuse si
se iveasci altele noi, era cu putinli ca el sI se inspSimintc
in faga acestei ,,golinimi spaniole" ?
Nu gtia (gi nirneni in lume nu o gtia atr.rnci) ci tocmai
ace$ti ,,zdrenqiro;i" eratr cei care incepuseri si sape pri-
pastia in care avea si se prlbugeascl marcle inrperiu na-
poleonian"
Cind, irr 1808, Napoleon cor.rcepuse ,.i iqi pusese in apli-
care planul cu privir:e la Spania, el se gindise pcrnlanent
la nn exemplu istoric, care se pare cI ii irrsufla un mare
optimism. Exact c.r o sLlti dc
-
ani lnaintea lui, unul din
pi'edecesorii sii pe tronul Frangci, regele Ludovic al XIV-lea,
igezase pe tronul Splniei pc un nepot al siu, Filip, intror-rinti
astfel dincolo de Pirinci o rarnuri a dinastiei Bourbonilor.
Filip a fost intencietorul familiei ,,Bourbonilor de Spanie".
Spaniolii rccunoscuseri pe noul rege qi noua dinastie, cu
toate ci jumltate din Europa pomise atunci r.lzboi inrpo-
triva liri Ludovic al XIV-lea sprc a-l alunga pe Filip. Pctrtrtt
ce cl, i.iapoleon, incomparabil mai puterrlic decit Ludovic
al XIV-lc-a, nu ar reuqi intr-o combinagie asemlnitoare ?
Pentru cc n-ar putee el intemeia o noui dinastie
- a farni-
Iiei ,,Bonapartc de Spania" ? Mai ales cI ntt mai trebtria si
Iupte. cu Europa, ata cum trebuise sI facE Ludovic al
XIV-lea : Etrropa era acllm zdrobitl, supttsl, iar Rusia,
aliata sa !
GreEeala lui Napolcon consta in aceea
cle o analogie pur extcrioari. El nu voia
4
ci se lisase arllgit
si ingeleagi dcose-

105. birea radicali dintre rrycatea pe rron a lui Filip, la 1200, si
aceea. a lui Joseph..Bonaparte in 1808. .9i!d,
^in i200, ne-
gustorii 9i armatorii f.rancezi, aventurierii francezi de nearn
nobil salutaserl cu entuziasm intronarea lui Filip de Bour-
bon, ei sperau (aga cum spera gi Ludovic al XIV-lea insusi)
ci, de acunr,- imensul imperiu colonial al Sparriei va deveni
o posesiune, .france.zYa,. Dar se ingelaserl amar.nic : plantatorii
gi.negustorii spanioli s-au opus unanirn pitrunderii capita-
lului francez in colonii. Fiiip ai V-lea a irebuit, .,r r"^g.et,
sI r.efuz-e. compatrioqilor _siii- cgalitatea in drcpturi c*
'spa-
ni.olii. Din puncr de vcdcre cionomic, Spanii nu ajuniese
tributari Franjei ; numai aga Filip Ei Fourbc,nii de Spania
reugiserl sl-gi menjinl tlonul. Acum, insi, sub somprioasa
hlamidi a regelui Spaniei, Joseph Bonapartc nu era cleclt un
sin'rplu locEiitor al lui Napolcon, agcniul accsrr"iia insircinar
cv realizarea blocusului cbntinental in Pcninsula Ibericl gi
cu transfornlarea metodici a Spaniei intr-o qarl care si fie
exploata.ti total gi exclusiv in interesul btrrglieziei franceze.
ln Sprnia doar sc gtia cI incepind chiar d6 la lovitura de
stat din brumar 1799, Napoleoh fusese asaltar cle doleanqele
qi cerelile fabricangilor de pinzeturi gi stofe gi ale altor
-in-
dustliagi din Franga, care concepuseri un progl-am incuviin-
[at in intregime cic' Bonapart" i t; Spania'tr-e"buia si devinl
! niagi- de desfacere rno.nopolizati de produsele fabricangilor
francezi; 2) Spania trcbuii s5, furnizeie lini merinos nuTndi
mannfacturilor francezc (lina rnerinos era pe atunci de o
r-aloare r.rnic.i pcntru caliriqile ci) ; 3) Spania-(in special An-
daluzia) trebuia si culrive verictltilc de bumbai neccsare
irrdustriei textile franceze, vrrietSgi a ciror cumplrare de
la englezi ftrsese interzisi de Napoleon.
Acest plogram era in leglturi directl cu planul unei
interziceri complete a comergului dintre Spania 9i Anglia
- gard, unde spaniolii exportau atunci mari cantitXgi de lini
cu preguri atit de bune gi de unde aduceau mlrfuri atit de
multe gi de ieftine pentru consumul spaniol.
Prin urmare, pentru crescltorii de vite, pentru negus-
torii de lini, pentru fabricangii de stofe gi, in_ general, fen-
tru toti industriagii spanioli, pentru toati llrInimea, ale
clrei interese erau legate intr-un fel sau altul, direct sau
indirect, de producgia linei 9i de fabricarea stofelor, precum
gi pentru acele plrji ale glrii unde existau incl raporturi
feudale 9i, rnai cu seaml, acolo unde aceste rapoi"t.,ii in.u-
210
peau. si slibeascl * perltru toati nobilimea proprietari de
piminturi, legati de $nglia, 9i dc economia coioniili a plan-
tatorilor, supunerea fagi d.c Napoleon insemna ruini iom-
pleti. -ln -afari- de aceasta, legS.tura cu bogatele posesiuni
spanioie din America gi, in gener:al, cu toate celelaite pose-
siuni de peste mlri (cum erar,r Fiiipinele, in partea de rislrit
a Oceanului Indian) devenea imposibili pentru ci Anglia
declara imediat fizboi gi lua toate coloniile d" di"."io'J"
mlri ale acclei puteri europene care intra direct sau indirect
in orbita poiiticii napoleoniene. Toate aceste interese eco-
nornice aie diferitelor clase sociale, incilcate in mod brutal
prin invazia armatei napoleoniene, erau tirtmul pe care s-a
iscat focul migcirii de eliberare nagionali impotriva arorpu-
ternicului cuceritor. Jlranii gi megtcgugarii
-spanioii
riscu-
lagi aveau si se dovedeasci destul de cipabili si susqinl o
luptl ce pirea mai pl'esus de puterile lor. Pentru rnoment
insI, totril plrea si meargi bine. Arestagi, Bourbonii de
Spania plecaserl fiecare la regedingele for;ate din Fontaine-
bleau gi Valengay, unde urmau sI rimini sub supravegherea
poliqiei. Joseph Bonaparte intrl in Madrid ca rege.
E adevirat ci implratul fusese deja informat despre
ctteva mici nepliceri. liranii spanioli, ln gmpuri mici, in-
drlzneau sI se strecoare gi si tragi noaptea asupra bivuacu-
rilor franceze. Cind erau pringi gi dugi la locul de pedeapsl,
sau nu scoteau nici un cuvlnr in fala plutonului de execugie,
sau i9i strigau dispreqtrl ctr glas tare. L,ui Napoleon i se ra-
porti c5, la 2 ma| spre a rcprima riscoala din Madrid,
Murat diduse ordin si se tragi in plin asupra mulEumii. Dar,A1
ln loc, sI se imprSgtie gi si fugi, risculagii se ascundeau prin
case gi continuau sI tragi prin ferestre. Cind francezii pI-
trundeau ln case ca sI prindl pe cei ce rrigeau, spaniolii,
dupi ce-Ei terminau toate gloanjele, continn*n ltrpti cu cu-
gitul, cu pumnul, cu dingii, pinl la istovire. Iai francezii,
dupl astfel de lupte disperate, ii aruncau prin ferestre in
stradi, in virfurile baionetelor camarazilo]. Nenumlrate
manifestagii de cea mai violenti gi fanaticl uri lmpotriva
cuceritorului aveau loc aproape zilnic ; francezii se iztiri de
ele lnci de la prirnii lor pagi pe plmintul Spaniei. Iatd un
caz : un detagament francez intri intr-un sat. Aici, totul este
pustill ; locuitorii fugiseri ln pldure. Intr-o casi, este desco-
peritl o mami, tinirl cu copilul ei gi sint glsire provizii.
14. 2il

106. Ofigerul blnuiegte ci ntr-i lucru curat gi, inainte de a penniie
soldagilor si minince din ele, o intreabi pe femeie daci
nu cumva alimentele stnt otr5,vite, Primind r5spunsul linig-
titor al femeii, el o obligi si guste din ele. Jiranca minincI
firl sI ezite. Nemulqumit numai cu artr, ofiqerul ordoni
sl-i dca qi copilului sI minincc. Mama exccuri ordintrl nu-
maidecit. Atunci ciqiva dintre soldagi incepuri sI minince
gi ei. I)ar nu dupi mult timp, mama) copilul gi soldagii mu-
realr in dureri ingrozitoare, Capcana reuqise.
r.a inceput, asemenea tntimpliri ii mai mirau pe fran-
cezi,.dar, dupi .puqin timp,. ele devenirX ccv_a obignuic si ni-
rnenl nu se rnar mrrrr de nimic in acest rizboi. Pentru mo-
ment, nici Nepoleon nu fu prca ncliniEtit de aceste ciudi,-
genii. lmpiratul inqelese clcstul cle tirzir.r adevlratul caracrer
al acestui rizboi.
Dar, chiar de pe la nrijlocul verii, sc observi ci unele
dintre puterile europene invinse incepuscri sI priveascl cu
mari nidejdi incingerea pirjolului de dincolo de Pirinei. Se
vorbea de rcinarmarca Austriei... ln timp de trci ani ctri
trecuseri. de la Austerlitz, Austria se odihnise ;i i,si revenise.
La cr"rrtea din Viena, in cercurile nobilimii gi ale negusto-
rirnii, cregteau sperantele in posibilitetea de a scipa, in sfir-
;it, de sub cilciiul lui Napoleon. Trebuie si remarclm ci ln
Atrstria, Ungaria, Cehia, ca Ei in Rusia, nobilimea se tcmea
de prelungirea dominagici napolconienc, penrru ci 9ti:r ci
Atrstriei avea si i se irnpuni lntr-un fel sau altr.rl Codr.rl Na-
poleon gi ci, astfel, orlnduirca feudali se va nirui.
In sfirgit, ca si previnl orice surprizi din partea Austriei
in tirnp ce el se striduia sI termine cu ,,rcbelii" spanioli,
Napoleon simgi necesitatea si convingi lumea de triinicir
aliangei franco-mse.
,,Maiestatea-sa impcriali va biga rcpcdc mindle in c,rp
silb:rticei plebe spanielg('
- scriau cu mult respect ziarele
europene. ,,Se pare ci tilharul s-a aruncat, tn sfirgit, singur
cu gitul in cugit"
- $opteau intre ei mtrlgi cititori ai aces-
tor ziare in Prusia, Austria, Olanda, Italia, in oragele hansee-
tice, in regatul lVestfaliei, in statele Confederaqiei Rinului,
dar incl nu indrlzneau sI creadi ci nidejdile lor vor fi im-
plinite. Intr-o asdel de atmosferi se anunll dintr-o dati
ci irnplragii Franqei 9i Rusiei se vof intilni la [,rfurt, chiar
in to;lmna acelui an (1808).
212
IIT
Accas#r nrairifcst.rrco c;irc Llrm.1 si clcr.rronstrcze ti.ria alian-
gei lranco-nrse, fusese de mult proiectatl de Napoleon. Plt:nn evcninleut nsatteptat, carc avr.r loc pe la mijlocul lui
iulie 160E, il hotiri si gr:ibeasci intrev.:derea cu Alexandnr.
Generalul Dupont cucerea sudr.il Spaniei ; pLtrunsese in An-
daluzia, ocupase Cordova gi-gi continua inaintarea. La un
mornellr dat, !n tiinp ce se gisea firl provizii intr-o vasti
cinapie arsl de soare, tnlpele sale furi inconjurate gi atacate
din toate piriile de cltre un mare nurnlr de qirani parti-
zani. Iar li ZO iorlie, L)upont. capitulase imprcuni cu tiupele
sale in apropiere de Baylen. Desigur, accasta incl nu lnsemna
ci Spanir sclpase de francezi, insl imprcsia pe cAre
evcnirnentul o prodr.rse in Europa fu considerabili. Ncirr-
vinsele trupe {ranceze suferiserl o infringere indiscutabili,
degi numai par:liaii. Napoleon, cuprins de furie, trirnise pc
Dupont in faga rinui consiliu de rizboi. Avea o plrere foarte
personali despre ceea ce este sau nu este moral : ,,Cea mai
mare dintre toate imoralitilile (la plu.s grande dcs imntora'
litts) este si te aptrci de un lucru la car:e nLr te pricepi"
-spunea ei. Iar cind un general incapabil preia comancla mili-
tari, atunci aceasti ,,imoralitate" se transformi de-a dreptul
in cea mai gravl crimi. $i Dupont picrdu pentnr totdcauna
orice consideragic dir: par.tcrl Jui.
Nrpolc.on iqi didu imediat seama de marea importanqi
politicl a cetxstrofei de ia Brylen. Deqi sc- preficca cI e linig-
tit gi insista asupra faptului ci picrdcrile dc la Baylen eratr
o nimica toati f.r"qi..de resr.rrselc inrpcriului, totngi, el inge-
legea foartc Lrilrc influcrr[l-t cr. o avuscse accsr cvcninrcnt asu-
pra Austrici, care inceptrsc si se rcinarr.llc7-c clr indoitl ener-
gie. Austria vedea cI, impotrir.a e$rcptlrilor salc, Napoleon
avea si fie obligat din acel nlomcnt si lr,rpte nlr pe unril, ci
pe doul fronturi, qi ci noul front din sudul Spaniei il slibea
mult pe cel de la Dunire. Pentru ca Austria si poatl fi
opriti de pe panta rlzboiului, trebuia sI i se dea a ingelege
ci Alexandru I va invada teritoriile austriece dinspre est,
tn timp ce el, Napoleon, aliatlrl acesttria, se va lndrcpta spre
Viena dinspre vesi. ln acest scop a fost organizati Ia Erftrrt
n-ranifr'staqia de prietenie a celor doi impiragi.
Dripi pacca de la Tilsit, Alexandrtr I trecea printr-o
perioadl grer. Alianta cu Napoleon gi consecinga ei inevi-
tabili - ruptLrra cu Anglia
- lezatr adinc intcrescle eco-
213

107. rornice ale nobilirnii.gi are n-egustorimii, care vedeau in in-fringerea de ta Friedlind ei if t;;;;'il fr-nfrir-""
^"_i;o. n-enorocire, d,ar qi o rugine.
.,_.lncrezitor in promisiunile lui Napoleon, Alexandru nl-
laJdula
s,q oglrnd. cu tirnpul, datoritl alianjei franco_ruse,
o parte dm '.['urcia. In felul acesra, el ar fi iinistit opoziria
c.urtenilor, a gdrzii qi a intregii notili*i. Dr;;-il;"1'.r".'."gi Napoleon nu . tntreprindea" nimic fn acesr ,"rrr. 8". di.,
contri, la Petersb'rg circulau zvonuri a"pl ."..-N-pif"r"incuraja pe turci sf continue ,;rUoirf, i; ;;;; ;il;lipu'tau .arunci impotriva Rusici. La Erfuit,
"roina"i
'o"rt"-
neru ahanqei.lranco-rrrsc nidijrltrieu si_qi vcrilicc mai de
lp.oxpe,:irqiie pe.cerc^ conreu in .iocul diplomlric ;;; ;;trccare. l)e fapt,_ ci. se,inpelau r.cc-ipr.oc qi giiau accst lucru,
ftcfl nu crau incl ebso,lut siguri. Ficcarc avee ncvoic dc cej
lilalt, dar nu se incredeau rinul intr-altul. Ai";;;;;; ;;#_d.era cd,
-Napoleon e
'n om foarte i,.,t"iig."t. A;;:;;'";;;;;
fi.egea. d.iplomatici qi .qiretenia lui Alexairdru. ,,LJn
".i;"t;;;P-tzalll".- fp1nc1 el despre gar. Iati pe.rtr.i'c", la prima
lor intilnire de la Erfurt. (27 septembrie fSOS;,.ri ddi i*-piilli s.e.imbrigigarl cu multi cilduri 9i se siiutar; t" f;;publrculul, rati pentru ce, timp de dorri slptlmini, ctt
'a
durat
_rntrevederee, er se arltari zilnic impreuni la reviste,
lq.pardzi, baluri, serbiri, la teatru, la vinitoarc si in timouf
plrmbi'lor cilare. Esengialul i' toate accste inrbr-itisiri si
sirutlri era publicitatea lor. pcntru Napoleon, ;1" ';i_"; fipterd't tor farmec,l dacr austriccii nu' le-ar
'fi
aflar. De
asemeni
- pentru Aiexandru, daci turcii
"" *. ii- srirrl
Cle ele.
Intre pacea de la Tilsic Ai intrevederea de la Erfurt se
scursese un an. ln acest rlstim-p, garul se convinsese p" a"_
plin cI- promisiunea unui ,,OrientL r,,r.r. si a unni l.O..i-
dent" francez nu fusese decit o momeali. Era clar acum
ci Napoleon nu avea si inglduie !-arului ,l n.up" 6o;;;:tinopolul nici micar si. ocip.c trloldoui ri V"l;ti",;;";;;;ar. ir preterat sI Ie lase in miinile turciloi. pe de alri parte,
Alexandru mai vedea cI, timp.de un an de zile d;;t lr;;;;de la Tilsit, Napoleon
'nu
gi.ir" i;-fu, neccsar sa_sr rc_
traga trupele nrci mlcar din regiunile inapoiate r.egelui pru_
ll.i: 1." ce-l privea pe Napoleor,, p.-ntr.i el era lrnporr"n,
sa evrte un atac austriac inainte de a fi terminat cu rizboiul
{:^_ryIjir*i f".. se aprinsese i"- Sp;i;:--};" ;;;;r-;;;nlexandru trebura sI sc angajeze si porncasci operaqitrni
214
active impotriva Austriei in cazul cX ea s-ar fi hotlrit sI
atace. Llai garul nu vroia nici sl-gi ia, nici sI r.espccte- o
astfel tle obiigagie directi. Pentru acest aju.tor militar,. Na-
polcon ,r^ g i^ i; d.t dinainte Galiiia-Ei chiar unele teritorii
ii.r reg,i.ure-a ca"rpaticit. Mai tirziu, cei mai erninenqi repre'
..nr*uii atit ai scolii slavoiile, cit 9i ai celei nagional-patrio-
tice din istoriogiafia rusi ti vor reproga amarnic lui Alexan-
dru de a nu fi"acceptat propuneriie lui Napoleon 9i de a fi
IXsat sI-i scape un prilei-ce nu avea,si se mai iveasci nici-
odati. Dupi citeva'timide tncerciri de rezistent5, larul cedi
fale de puternicul curent al nobilimii ruse, care vedea in
alianga cu Napoleon, cel ce zdrobise de doui ori armata rusi
it" isos qi tn raoll, nu numai o ry$ine (,la rigoa.re, ..ar fi
putut fi acceptati), ci 5i o ruinl. Suficient de convingitoare
ie dovcdiri ictisoiile anonime ce aminteau tarului de im-
prejuririle morlii lui Pavel I, tatil sl-u, care legase Ei el
prietenie cu Napoleon.
"
$i, cu toate l".tt"t, Alexandru se temee de Napoleon 9i
nu.vroia pgntru. nimic-s-o rupl cu.el- In urma instigaqiilor
Ei invitagiei ce-i adresase implratul- franccz, .care. vroia .
si
tedepscaici Suedia pentru alianta ei cu Anglia, Alcxandru
intr"r" in rlzboi cu aceasti tail inci din februarie 1808'
ln urma acestui rlzboi, intreaga Finlandi, pinl la riul Torne
Alv, fu smulsl Suediei 9i alipiti Rusiei. Dar Alcxandru gtia
ot"" bin. ci nici in felul iccsta nu reuqise si linigtcasci
irr"rur.." qi ingri jorare:r mogicrilor ruqi, -la care intercstil
ouneii cra cu niult d.atupra unor astfel de e-rprnsiuni ale
It"titui insprc uordtrl sterp. ln oricc caz, pentrLl 1ar, ciqti-
garea Finl;rirdci cra un argllmcnt prin care putea convlnge
ie primejdia 9i inutilitatei ruptur:ii cu Napoleon.
L" Eifntt, Talleyrand il trldl pentrLr inttia- oari pe
Nanoleon. inirind in leclturi secretc cu Alexandru 9i sf5-
tuitidu-l iI s" impotrivc"ascl hegcmonici napoleonie-n.. Y*i
tlrziu, el avea si justifice gestuf slu prin dorinqa de a. feri
Frantri de pripastia in caie o tira pasiunea nestipiniti a
lui Napoleon fetttr., putere. IatI linguqitoarea {razil cu care
bitrin;l i'trigint r-" idr.r"t iarului la.tnccputul tratativclor
lor sccrete , l,Suu"t"tt.tl Rusiei e civilizat, dar poporul rus
nu este; s.rlreranrrl Frangei nu e civilizat,-dar popor-trl fran-
.", .rt". Suveranul Ruiiei gi poporul {rancez trebuie si
se alieze."
Despre Talleyrand s-a sptrs ci toati. viaqa- ,,i-a- vlndut
pe cei ie l-au cumpErat". Odinioarl, i-a vindut lui Napoleon
2t5

108. Directoratul. Acum, la Elfurt, il vindca pe Napoleon lui
Alexandru. Mai tirziu, va vinde englezilor pe Alcxarrdru.
Nunrai pc englezi nu i-a vindut ninrinui, pentru ci numai
englezii nu l-au cumpirat niciodatl, cu toate cI li se
oferise in citeva rinduri ti l;r pretul cel nrai conl'enairil. Nu
estc locul si intrim aici prea adinc in nrotivele lui Talley-
rand (care. a primit mai t?rziu bani de la Alexandru,
nr,r insi atit cit sperase)" Pentru ceea ce ne intereseazl e
inrpoutant si rcmarcim dotri fapre : in prinrtrl rind, incl din
1808, Tallcyrand inielesese mai lirnpede ca alqii fenornenele
carc, aga cum am rnai spus, incepuserl sI neiinigteasci, mai
nrrilc sau nrai puqin confuz, pe mulli dintrc nrareglli si dem-
nitari ; in al doilea rind, Alcxandru ingelcsesc ci' impe-
liul lui Napoleon nu era nici atit de solid, nici atit dc invin-
cibil cum se arita. El inccpu prin a se opune insistengelor
lui Napoleon in chcstiuneJ trnci intervenlii ruse impoiriva
Austriei iu cazul unui nou riztrc,i franco-austri;rc. Intr-una
din aceste discuqii, Nirpoleon, inftrriinclu-sc, igi arunci jos
pillria qi incepu sI o calce in picioarc. Ca rlspuns l;r accastX
ieqirc, Alexandru zise r ,,DurnneavoastrX sintcli iute, dar. eu
sirrt incipiqinat... Si discrrtlnr, sI judccir:r ; drrcri nu, plcc,"
.Irormal, alianga continut sI . exis-te, clar Nepoleon nu
nrai pntea conta pe ea. ln Rusir, sfirqitul intreiedcrii era
a$teptat cu multl ingrijolare, Existalr temeri c{l nu culnve
Napoleon sI aresteze pe !ar, agr cum flcuse cu patru luni
tr-rai inainte cu farniliJ rcgalir a Spanici dupi cc o atrlsese
la Bayonne. ,,Nimeni nu se nrri aliclrt* ca niaiest.ltex-voastri
si. sc mai intrf,arcl'., spuscsc deschif
- spre lrlarea ciudl a
lui Alexandru
- un bitr'fir general pr,.rsian, cind qarul sc
inapoie de ia Erfurt. Din punct de iedere al aparenqelor,
totul era salvat, T'ot timpuf cit a durat intrevederea de la
Erfult, regii r.asali gi,alqi monariri din suita lui Napoleon
nti incetaserl si se induioqeze de iubirea dintre .^"i doi
!rnitagi. Dar clupl .plecarca qarultri, Napoleon r.imase posac.
El gtia cI vasalii sii nu credeau in triinicia alirrngei franco-
ruse qi cI nici Austri.r nu creder. T'rcbuie s[ tcrrniirc^ dcci.
cit nili lcpcdc cu putintri. afacerc.r spanioli.
IY
ln Spania Napoicon avea 100.C00 de oameni. NIai furi
tlimiqi in grabi incl 150.000. R.iscoala qirlneasci se tntin-
dea cr.r fiecare luni ce trccert. Cr.rvintul sp:rnio[ ,,guerii[a"
216
(r5zboi mic) nu splurea exact tot ceea ce se petrecea atunci.
I(izboiul acesta, dus impotriva g.lranilor, a tnegtetugarilor,
a ciobanilor gi a conductorilor de catiri, il nelinigtea pe Na-
polcon mai mult decit marilc rizboaie. Dupi umilinga cu
care i se supusese Plusia, rczistcnga crtncenl a spaniolilor
rplrea deosebit de ciudatl, neagteptati. $i, torugi, el nu
blnuia inci pinl unde avea sI se lntindi pirjolul. ,,Revolta
siricimii zdrengiroase" l-ar fi putut dEzmetici intrucitva
pe generah.rl Bonaparte, dar nu putea influenga cit de pugin
pe impiratul Napolcon, invingltorul Europei.
Citre sfirsitul toamnei lui 1808, Napoleon pleci in
Spania firl s.i mai €onteze^.pe ajutorul_lui^ Alexandru gi
aproape convins ci Austria il va ataca. Era infuriat impo-
tl'rva acestor qirani spanioli murdari, analfabeqi gi nesuptrgi.
lntre timp, englezii rcugiseri sI debarce gi sir-i alunge pe
francezi din Lisabona, Portugalia nu mai era o bazi fran-
cezl, ci una englezl. Francczii stiptneatr numai nordul Spe-
niei, pini la Ebru I in celelalte regiuni nu mai erau decit
foarte puqini. Spaniolii aveaLr acunl o almatl care lupta
cll anne englezc. Napoleon o atacl gi, in zitra de 10 noiern-
brie 1803, lingl Br.rrgos, ii pricinui o infringere zdrobitoare.
in zilele urmitoare mai avuri loc cloui bitllii gi se pirea
ci annata spanioli fusesc nimicitl complet. Ll 30 noiem-
brie, Napoleon porni asupra Madridtrlui, care era apirat de
o puternicl garnizoani. Pentru a infringe Spania el adusese
aici (in caclrul armatei sale) ,,legiunea polonezi" pc care o
infiingase ln 1807, dupi cuceriria Poloniei. La ordinul lui,
polonezii mrs.rcrari cur nrultl vitejie pe spanioli, fIrI si se
gindeasci la loltrl luqinos pe care il jucau atunci cind inl-
btrgeau migcalc:r dc clibcrrrre nagionali a accstr.ri popor. Na-
;lolcon le spuscsc c:i sprc :r nrerita restaurarea patrici, polo-
nczii trebrrie sd cigtige intii burnivoinga lui. $i pentru a-gi
lc'iirvia pltri:r lor, ei luptau acum si distrugi patria spanio-
liior. La 4 decemblie 1808, Napoleon intri in Madrid. Ca-
pital;r intimpinl pe cr-rceritor cu o ticere rnormintali. ln
curincl, irnpriratul declara qara intreagi gi capitaia in stare
de r'5zboi 9i instituia curfi martiale. Apoi porni impotriva
engleziioi'. Gcneralul h{oore fu bitut ji omorit in timpul
urmiririi rlrni;igelor armatei salc. Cauza Spaniei pirea acum
din nou pierdutS. f)ar cu cit situlgia populagici rlscuhte
devenerr mai grea, cu arir rezistenqa era mii dirzi.
Oragul Saragossa, asediat de francczi, rezistir mai multe
luni, in cele din urml, nrarc5alul Lanncs pitrurrse in forti-
217

109. ficagiiie exterioare gi, la 27 ianuarie tEtJ9, intrl ln oraq.
Atunci se lntirnpli ceva ce nu se mai vlzuse niciodatl in
vreun asediu. Fiecare casl se transformase intr-o fortlreatl.
A trebuit ca fiecare magazie, ficcare grajd, fiecare pivniii,
fiecare pod .si fie cucerite pe rind. Micelul conrinul. tlmp de
trei siptimini in acest ora$ ce fusese luat, dar nu incetase
si se apere. Soldajii mareEalului Lannes masacrau firi ale-
gere chiar qi pe femci qi copii, dar 9i francezii, ia. cea mai
micl nebigare de seami, eriu omortqi de aceqtia. Furi ma-
sacrati 20"000 de soldagi de garnizoanl gi peste 32.000 de
persoane civile. Pini gi maregalul Lannes, viteazul husrr pe
care inci nul infricogase nimic pc lume, care fnsese in cjle
mai groaznice bitllii napolconienc, omul care nu $ria ce
sint aceia ,,nervi", rimase qi el incremenit la vederea'neilLl-
miratclor cadavrc de birbaqi, femei si copii zlcirrd s;-i-
mezi, in bilqi dc singc, prin case gi in faja casclo.. ,,Cc
rdzbo,il SI fii obligat si omori astfel de viteji, chiar daci
gestul lor e nebunesc ! Va fi o victoric tristl !" - spusese
el citre suitl, in timp ce treceau in grup pe strlzile inecate
fn singe ale oragului morr.
Asediul gi distrugerea Saragossei a cutremurat inrrcaga
Europi - m.ai ales Austria, Prusia qi celc'lalte stare ge.matt-e.
Comparalia. intre aritudinea vitejeasci, a spaniolilor li supu-
nerea de sclavi a germanilor migca, buimicea gi inspira iu-
gine. Dar burghezia lirilor invinse nu purea sX mai- rlminl
mult- timp inactivi in faga hriplregei monarhii napoleoniene.
Trezird, la viagi de citre Napoleon, izblviti de
-orlnduirea
feudall ioblgistl, impinsl pe ialea unei libere dezvoltiri ca-
pitaliste, burghezia Europei aservite era nevoiti sI canre
noi cli pentru a scipa gi ea, la rindul ei, de strlnsoarea eco-
nomicl in care o ginea politica napoleoniani.
Aceste cii erau descoperite pe misuri ce se dezvolta
migcarea de eliberare na;ionali irnpotriva lui Napoleon.
In anii 1808, 1809 9i 1810, aceaste" migcare era incl spdradici,
9ar, in 1813, ea avea si se intindi, ca un uriag incendiu,
fn toate glrile oprimate de guvernarea napoleonianl.
ln 1806 gi lnainte de nimicirea Prusiei, Napoleon ari-
tase cum avea si se comporre fali de cele mai mici incer-
cI-rj de_ rena$rere a spiritului de rezistengi nagionali fn
mijlocul poporului german. Acum, dupl Tilsit, Napoleon
credea cI poate face tot ce vrea nu ntrmai in Bavaria sau
ln statele Confederafiei Rinului, ci gi in Flamburg, Danzig,
218
Leipzig, Ktinigsbcrg, Breslau 9i, in general, in intrcaga Ger-
manle.
Dar el nu ;tia cI, la Berlin, fn cursuriie sale, filozoful
Fichte ficea ne-buloase aitrzii patriotice ; nu $tia c5, tn uni-
r ersititilc gcrmalle sc injghcliau cercuri studengegti in care,
clacl nu tJ p.tt." iirci vorbi dcschis de o-rlscoali impo-
triva asuprit6rului comtln, cre$tea fagi de el o url ascunsi
si adincl. lmpil'ltul francez nlr putea inqelege ci burghe-
zia germani 3in girilc vasalc, degi se buctrra de introdtrce-
i'ca
'bodului Napoleon, de pieirea feudalismului, considera'
rotursi, cI plitegte prea scllrnp toate acestea prin jugul- po-
liric
'ii fininciar fiancez, la
-care
se adluga ,,impozitul de
singe': recrut.i.rile destinate sI completeze marea ar-
,naii frat cezi. Napoleon ntr gtia sau poate nu voia sI ttl-e
toate acestea. Dupi expresia' unui observator, monarhii,
.', ristocragii qi arisiocratcic g..,t'ta',te s-au purtat- 1a
^
grfurt
.:r ni;te
'
lachei srtr jupincse in faqa unui stipin inf uriat
care, din cind in cind, se arlta totugi darnic dacl i se
slruta mina la momentul oportun. Cel mai mare poet
german, Goethe, ii ceruse o audiengl. Ctnd, in sfirgit, Na-
poleon il primi la Erfr.rrt (uitind
- in treacit fie spus
-sI ofere un scaun bitlinului poet) $i binevoi sI se exprime
favorabil despre ,,fletther", Goethe fu incintat. lntr-un
cuvtnt, piturile de sus din Germania, singtrrele cu care
Napoleon avusesc raporturi directe, nu erau nici atunci
inclinate s[ protesteze. Poporul se supunea In tlcere. In
schimb, gtirile din Austria deveneau tot mai nelinigtitoare.
Aici domnea plrcrea ci, de data aceasta, Napoleon va
fi obligat si se lupte ctr o singuri mini. Cealaltl era ocu-
irati : cumplita povari a rizboiului spaniol atlrna greu,
ln Austria se $tia cI Napoleon nll se va retrage sub nici
un motiv din Spania, ci acum nu mai era deci vorba de
un capriciu de despot, ci de cu totul altceva, gi cI el se
tmpotmolise acolo de-a binelea. Iar, pe llngi acestea, mai
gtiau acum gi cauza. Blocusul continental era atunci intl-
rit mereu prin noi decrete suplimentare, prin noi mi-
suri poligienetti 9i noi acfiuni politice ale impiratului
fnncez. Renunlarea la Peninsula Iberici in momentul cind
englezii se g5seau pe pirntntul ei ar fi insemnat renunla-
rea la blocusul colltinental, adici la resortnl principal al
intregii sale politici.
219

110. v
Tridarca, sau numai binuirla tlldil:ii vcnaltrlui Talley-
rand ,si a spionultri Fouchi
- ncesti josnici ticilogi, cum
ii numea Napolcon
- il preocupall, desigur, mai pugin
Cccit prcgltirea rlzboitilui inrpotriva Airstrici. Dupi ce
cint)iri bine lucrurile, in iantraric 1809, el lisl Spania in
grijr marcgrlilor sli (care in absenqr lui igi picrdeau jur'^rl-
tate din valoarea lor militarir) gi la discrciia f rateli.ri s)itr
Joscph, rcgelc Spanici care, cu Ei firri Napolcon, nr.r diduse
niciodati dovadi de vl:eo valoarc. Ajr.rns lr Paris. porunci
miniqtrilor gi dcmnitarilor si se atlur.rc l:r palet. $i aci, la
28 ianuaric 1809, a avut loc cunoscura sccrrii. cind i-a
strigat hri Tallevrarrd : ,,Egti un ltoq 5i r.ur tilhar, ur1 or11
flri obraz ; ai fi in stale si vinzi gi pc propriul d-tale
tati !" 9i gi-i,r terrnirl,rt astfel complinrcrrt;rrea : ,,Ile cc oerc
nu. te-an spinzurat eu d_e- grilajul .pieqci Cerr:ouscl ? Dar
mai e timp pentnr asta. Murdirie in cior:api de uritcse !"
$tia ceva despre trldarea lui Talleyrand (dcmis incl in
1807), dar nu gtia incl totul, cici, altfel, l-ar fi impugcat
nun.r,ridectt. Acuur, insi, n-avea timp sI descurce iqcle in-
trigilor inveteratului gpergar ; rlzboiul ctr Ausuia ii blter
amcningltor la ugl.
Abia inibuqit printr-ru1 pogronl mi'!itar orgenizat, fo-
cul liscoalci populare spaniolc izbucnisc ai sc intindca din
nou in sate gi ora6c. Ctr llcputiJl{i dc pr:ins, ncinfricat,
iegind ca din pimint 9i dispirind tot aga, acest inrnr;c-fan-
tonrl continua sX gintuiasci. astfel in Spani:'l o jum:ltatc
din narea armati : 300.000 de oameni din cele mai bunc
trupc. Iar lnt;:e timp, impiratul pregitea ln gr:abi cea-
laltI jurmltate pentru Lln nou gi greLl rizboi inrpotriva
Austrici. El ordoni in Franqa o recrlltarc anticipa.ti care
ii didu 100.000 de oameni. Pe iingi aceftia, porunci sta-
telor germane supuse si-i puni la dispozigic pentr:u riz-
boi inci 100.000 de recru;i, ceea ce se indeplini firl mur-
mur. Apoi alese pestc l lO.OOO de vechi soldagi pe care
conta In mod deosebit, iar dintre ace$tia trimise 70"C00 in
Italia, trndc de asemellea trebtria si se agtepte ci va fi atecat
de ar.rstrieci.
ln feltrl acesta, Napoleon disprinc:r, spre prin-livrre anu-
lui 1809, de mai bine de 300.000 de soldali, pe care ii
putea arur.)ca impotriva Austriei. Dar gi Atrstria igi adtrna
toate- forgele. Curtea atrstriaci, aristocragia, nobilirnea mij-
'220
tocie, carc afi,fau acesr rizboi, erau unite. Pini gi nobili-
rnea ungarlr dcvenise, in aceasti tmprejurare, credincic.rasi
,,coroanei" : trebuia sI fie apirat gi intlrit dreptul, sfint
pe-nrru ci togi, al ioblgici ; dr-eptril acesta, gebgraficcgte
attt de mutilat 9i politicegte artf de zdruncinit
"de
c;ire
Napoleorr prin celc trc'i rlzboaie (din 1796-1797, 1800 9i
tr805), . in care_ acesra nimicise ar.mata austriacl- gi luase
monaihiei habsbyrgice cele mai bune teritorii. Btrrghezia
industriah, care beneficir cle pe urma blocusului coniinen-
tal, era pe atunci (cu excepEii Cehiei) reiativ nelnsemnati
irr cuprinsul_ monarhiei. Burghezia cornerciall gi toatl masa
consunlrtorilol sufereau din cauza acestui bloctrs, Aga se
face cI rizlroiul provocat de crutea austri;lcX in 1809 cra
rnai popul;rr declt toate celelalte rizboaic cu Napolcoil. ,,O
razi de soire a aplrut, in sflr;it, dinspre Spania !(.
- ss
repeta acunr pe toate tcnul'ilc in Atrscria ti Germani;r..,
Luncrr. intreagl aftepta ctr r-c.spireEia opriti. Napoleon
a$tepta.,pi'cgltit de lupti evind ling.'r el pe cei mai buni
nrarcgali ai sli : Devout, Massina ;i Lanncs. Ei a$tepta ca
Austria si .,atlcc" prima, ciici accsr frpr i-ar fi-adus rrn
argunrcnI in plus fn importrntr rliscuiic-inccptrtir lr f,]rfurt
cu Alexandru ;i neisor'."r, iti irrc;i : mri sperj intr-o inrer-
vengie a Rusiei inrpo:ri,,"a Austriei"
In zir.rr cle 14 aprilie 1809, arhiclticelc Carol, cel mai
Ltun gener;rl austriac, pitrunsc in Bavirria. ,,ln doui luni
dezat'mcz Austi:ia qi apoi. clac;i va fi nevoie,-r,oi facc iarlsi
o, cilltoric in Sparria'' * r spus Napoleon iu nromcntul
precaril ill c-lmpal'rr_."
Dcsigur, nu conr.r prea nrtrlr .;rc cei 1O0.OO0 de ger-
tr;lnr cal'c, r'rLrmcrrc. lor'rrrau o tl.,_,imc e lrrnatci salc. Stia
cc.unitlqi adrninbilc 9i cilitc in lupri l.isnsc in Splnii .,si
cili vetcrani ,pierdea acolo armatir francezir" $i nti .r.r*ii
el gtia acest llrctu. Austriecii hrptau clc data
"c.aut.
cu o
forgi 9i o indrizneall f;iri pr.ecedcnt. lntiia marc biti-
lie avu loc la Abensberg, in-Ilrvu.ia. Ar,rsrriecii fur.i res-
pingi, dupi ce picrtlur')i mai mult de 1i.000 de oarneni.
Dar au lirptat vitejegtc, mulr mri binc declt le Arcole, Itfa-
rengo gi Austerlitz. A clou;r b;itllie
- la Eckmiihl, la 22
aprilie
- ss terrninir cu o noui victorie a lui Napoleon.
Respins, -
aitiducele Carol trebui si treacl inapoi l)unirel,
cu pie,-dcli grelc. DupI ace;rsta. tn trrma unci manevre,
maregah.rl _
Lltrnes lr.r:"r cu asrrlt liegensbrrrgul. In toiul lup-
tei, Napolcon. cAre conclurcea ascclir.rl, tu rlnit lrr utr picior.
22t

111. Dr.rpl ce i se scoase cizma gi-.i se ficu un -
pa.llsament ra-
"'iii'"i "iao";-
te-ii" urcat'din nou pe cal .9i' Pentru ca
i"ri"i"r
-*ta"tit"i si nu fie influenqato interzise si se vor-
ir""i.ii'al-i*i" ir. i"'ii*p c" ittti".'in oragul cuccrit, el
saluta surizind regimentelc care il aclamau' ca sa ascunsa
d";;;J";;:i .t'i"-"1t. Bitiliiie de la -Eckmi:hl. ei Regens;
b;;.g. * .costat .
pe austrieci 50'000 de oanrcni
- Illoiqr'
renltl. Dnzonrerl qt Jitplt"ii. In cinci zile' Napolcon a cig-
tieai'cinci sinseroase bltilii.
"""bo*o'.i"n..rl'J;i ";i;";b -a;
Dun5rc u rmf, ri i: ea ai:giducef i
Carol care ," ,.rrlg.r',- ftftp.1t"" il ajunsc la
-Ebersberg'
il
il?;d';-;i ti-
';;;l;:"-'epqi
gi-ay foc- oraeului i".,"1'"
="'::
de vie si o p"tt" a populagici (atrstrle.clt au prctrns ca ar
ii fi,ti l"*i"i. ditt' populatia' oralului)' "Cilca'r
pe o
ii;*i"oiruri dc carnc
-omcncasci_
fripti" - sPullca gene-
i.i"i s*"tty, duce de Rovigo, dcspre trecci.'l cavalerl('l
;;i;'t;i;t;'ruinele ottE"i"i'r'bersbtrg' Pini qi caii se
-im-
.ror*Ll.r,r in aceasti masl de carnc care acopcl'ca strazlrc
'"i"rrtti. acestea au avut loc la- 3 mai' La 8 mar' tPo-
i."";;;*i, ca Ei in 1805, la Schoenbruln'-.in palatunl im-
"lrrr"t"i
Austriii, Ei la 13 rnai primarul Vrener ir lncre-
taiiii"it.ff"
i"oiiif.i. S" p;r.r ci'rizboiul se apropie grab-
;i;';.*'rfti;.'p;; arhiducele Carol reusi s[-ei trcaci. ar-
*"r"- r.
-*'"iol-rttnJ^ri-O""Xtii
f.rt" .pnd*ile din Vicna,
;;;; ,oof t. incdrdie. Napolcon se hotiri atuncl pentru
5"";.;;ri|;"[ii""ii- J" g'.i' c"- la 5oo
'retri
dc malul
ir"ri"j-iit"i-ri-Ji- ou";tii, incepe.un ban.c
^de
nisip' care
;;;;;; ii"l^ ti insula Lobau' Napolco^ hotiri si trrga pina
;j;';r'6;;.;^ffi J.
",tt
petare.si treaci dirrcolo prin-
;;t;i.b i*t. rott.' i.puri""t"'acum de- lup.te 9i de garnizoa-
o.l. l[t"t" in drum. De pe aceastl insuli urlna aPor sa
*iii"i,-{iia-gr.ur*,1, p*r.'.u" brag ingust al fluviului' care
'i.'titt,.T"bil;; ;"iul sting (de-nord) al Dunirii'
Le, 17 mai avu loc treccrca r" rnit'la Lobau' Ordo-ni
"ool?o"ttt"lt."-""u-i-poa
dc vasc pestc bra.lul ingust din-
tie insull gi malul sting. Trectr.intii-corpul dc armata at
lui Lannes, apoi cel al lui ir{ass6na' cer dot marcqatl ocu-
;;te;"t'saie mici, apropiatc
-. Asperu qi Essli'g' Aici'
"cette
doui corpuri de armati 9i resttrl torgelor cxre le
.rr**n {uri atacate de arhiducele Carol. Sc incinse o biti-
lie crincenl. Dar, ln momentul cind Lannes cu cavaleria
," ,.
"r,rn";
tn .rrmltirea austriecilor care se retrigea-u in
ordirl", podril care lega rnalul drept (vicnez) al Dunlrii cu
222
insula Lobaur se rupse dinrr-o dati gi armeta francezi nlt
mai putu fi aplovizionati cu munigii. Napoleon ordonl lui
Lannes sI se reti:agi numaideclt. Acesta se retrase cu mari
pierderi, .lupttnd. O ghiulea clzu asupra maregalului Lan-
nes, sfirimindu-i Ei aproape rupindu-i de corp amindou5
picioarelc. [,] muri in briicle lui Napoleon, in ochii ci-
ruia se vizurd penrru a doua oari, iacrimi, Francezii se
retraseri inapoi pe insula Lobau. $i, cu toate cI, pentru
a se consola, Napoleon i$i repeta ci pierderile sale-se ri-
dicau abia la 10.OOO de
-oamlni
(in ?ealitare, insl, muk
p_a! qrull), in .timp ce ale inamicului se ridicau plnd la
35.000 (in realitare cam 27.000), infringcree gi rctragerca
erau fapte indiscutabile. Acestea" se pc:r"ecuri in zileli ile
2l qi 22 nai.
-Curtea 9i guvernul ausrriac, care fugiserl din Viena, nu
rnai puteau .
de bucurie gi se pregltcati sI revini in capi-
tali, Dal arhiducelc Carol, ottr r.iior 9i talentat, nu nuriai
ci nu se lSuda cu cigtigarea victorici, ci chiar se supira
de toate aceste exageriri. ln orice caz, aici nu mai era
t'orba de ridicarea asediului cet;tii Acra, nici de bitilia
din 1807 de la Eylau. Acesr cgec al lui Napoleon, al trei-
lea la numir, trrea o importangl mult maf mare ; infrin-
gerea era un fapt mulc mai evidenr. Napoleon gtil ci, in
Germania, maiorul prusian Schill, cu regimentul s5u de
husari, intreprinsese lmpotriva franceziloi ."vn aseminl-
tor cll un rizboi de partizani. lvlai gtia ci 9i giranul tirolez
Andreas Hofer ducea un astfel de fizboi in munlii Tiro-
lului ; ci in Italia nu era de loc linigte ; cI in Spania (cu
toate cI llsase acola cam 300.000 de soldaqi, cea rnai bunl
parte a merii armate), lupta aprigi se reincinsese cu o noui
vigoare.
. $titile despre bltilia de la Essling, despre prinderea gi
inchiderea impiratului in insula Lobau (aga se spunea in
Europa, luindu-se dorinlele drept realititi)
- trebuiau si
faci si creasci curajul luptitorilor, cere rislreau din toate
pirgile.
Napoleou. insi nu-gi pierdu slngele rece gi buna dispozigie.
Se pXrea ci, fn aceste zile grele penrru el, singurul lucru ce-l
intristase cu aclev5rat fusese moartea mare$alului Lannes, gi
nu pierderca unei lupte. El cuno$tea imensele pierderi ale
austriecilor la Essling, gtia cI in prima parre a campaniei,
qrl
223

112. inainte de Viena, ci pierduseri mai bine de 50.000 de sol-
daqi, mult rnai mult dccit francczii.
." Calcula,. tgi intirea qnlat-ar lucra mai departe la planu-
rile rlzboiului.gl in acclagi timp, citea cu atingie r:apoartele
ce-i veneau zilnic din toate colgurile imensului
-s1u
imperiu.
Af'li cu surprizi. ci, dup6 predicilc papei pius al Vil-lea
Si ale cardinalilor, bitliii de Ia Essling ira pedea.osa divini
abittrti asupre irnpilatonrlui univcrsel,
"rr.,pr"
tir,rnului, a
ofcnsatorului gi asupritorului biscricii. Cu toate eriiile sal.',
Ncpoleon lui act de atitudinea reprezcn,rrntului oficial al lui
dumnezeu. In tor crirsnl verii 1909, clitt Anglia ii veneau
mcreu vqti alarn-rante. Se organizase acolo o 1:lpcdilie care
avcs ca scop crcarcx trnei diversiuni f:r nordul Belgici. 40.000
cle
-soldagi gi 30.0C0 de nrarir.r,rri luar"l p:rrte la iceasti ex-
pedigie- indreptsti spre insula Tirlchererr"- Iteugind si clebarce,
englczii cucerirl pcntru scrlrt rimp Vlissingr.rr'; dupl cc inre-
gistrard, pierderi
-grclc,
furi
""noi1i
si ia" c;rlca iitorrsi pe
trrArc.
Napoleon era tnrr-un conrinuu du-te vino lntre castelul
Schoenbrunn din Viena qi insula Lobau. Reugi sI insufle re-
pc.le soldagilor si.i fncrederea ln victorie. Pe-la mijlocul lui
iunic, armata cra odihniti gi primise intiriri ; insula fu exce-
lent fortificatS. Napo)eon era-acum definitiv convins cl arhi-
ducele Carol, ctre nu intreprinsese ninricr in tot acest timp,
nu va fi in stere si atac.' 9i ci data bitiliei decisive' depin-
dca numai de el.
- Dup{ terminarea ;r{estor pregiriri rrilitare urgeirte, evind
c?teva zile de rigaz, prir.rra griji a trui Napoleon a fost sI
se ocupe pulin dc pontiful catolic. Fius al Vltr-lea avea sii
regrete amarnic perspicacitatea qi promptitudinea cu care
dcscifrase rolul voinlei divine in bi.rilia de la Essling. lnci
de la 17 nrai 1809, adici fnaii:te de aceasti bitilie, apiruse
lin decret al lui Napoleorr, prin care Roma gi toate terito-
riile pontificafi: eratr declarate din acel moment alipite la
imperiul Francez. ,,Dat ln cartierul nostru inrperial de la
Viena. Napolcon." Aga sfir;ea decretul prin care erau luate
pontifilor romani acele posesiuni care, dupi un faimos do-
cu{nent ticluit de papi in vremurile mcdievalc, ar fi fost
u,diruite" papei Silvestru I, la incepctul secolutrui al lV.-lea,
de citre inipiratul Constantin.
Acum, dupl apariiia decretului, na 10 iunie francezii ocu-
pari definitiv Ronra. Papii piercleau astfel tot ce stXptniseri
tinrp clc. 15 secole. Pius al VII-lea fu trimis sub pazi Ia Sa-
voni1, pe Iliviera italianS.
Dupi ce pedcpsi pc pap:I, Napoleon fici.r ultimele pre-
gitiri militare. In zilele de 2, 3 ,si 4 iulie aduse in iniLria
l.9bo.t noi.corpuri .d. .a"t"r.u.gi dispuse si se^mai aducl gi
550 piese de artilerie. La 5 iulie ordoni si se tnceapi trece-
rea pe malul sttng. al Dunirii. ln afarl. de armata- de pini
a_curll, completatl intre timp, el mai dispunea qi de coipul
de arnrati al lui Macdonald, adus din Italia. Bitilia inceptr
in aceeagi. zi, -la 5 iulie 1909, dar cu totul altfel decir prerii-
zuse arhiducele Carol gi nici in locul unde accsta s-ar fi putut
.r$tepra, dupi toatc- probalrilitilile. Napoleon a"ee urr prin-
cipiu. fernl.: s[ n-ir faci nimic la care s-ar prrtea a$tepta^ina-
rnicul. Artiieria francczi.lor cuprindea cam 550-560-tunuri ;
aceea a austriecilor ceva mai mult de 500. Anrindoni c'rau
foarte bine aprovizionate cu munilii. Trecerea grosului tru-
pelol.peste_Dunire fusesc efectuari exceplional d'e organizar.
Bitilia a fost extrenr de crinceni qi lJ 5, dar mai
-ales
la
6 iulie, Napoleon a trecur prin momente foarre primejdi-
oase. A stat tot timpul in rnijlocul bitd;liei, iar maregalii i)a-
1'out, lv{acdonald, Massdna 9i generalul Drouot, conrandantnl
artileriei, ;rctionau crr o preciziune rer intilniti in bltilii de
asemenea proporlii. Dupi o canonadi lngrozitoare, ,,coloaira
Macdonald" (26 batalioane dispuse inti-un careu a cirui
laturi atingea 1.000 de nretri) stripunse cu mari pierderi cen-
trul liniei austriece. In urma careului veneau rei,:rvele. Mai
la nord, maregalul Davont, trimis de Napoleon, pitrunse
Iuptind in satul Wagram, situat pe o inXlgime. ln nrma aces-
tui fapt, intreaga armati austriacl a fost zdrobiti. La
6 iulie 1.809, sprc seari, tornl se sfirgise. Austriecii fuseser"l
aruncaqi ina.poi. Nu a fost insi o d,-.banclacld totali. O parte
s-au retras in ordine.
lnfringerea de la ff/agram a fost pentm armatil austriacX
tot atit de ingrozitoare ia gi cea de ia Austeriitz. Numai in
a <.loue zi a bitiliei fuseseri picrduti (rnorti, riniti sru pri-
zc::ieri) aproape 37.000 de oimeni.-Picrderile francezc erau
gi ele foarte -mari. Din punctul acesra de vedere, victoria a
fost scump plititi. Urmirirea armatei lnvinse continui timrr
de aproape o siptimini. Napoleon venea in nrma cavaleriei,
care lichida unirigi austriece rdzlege. In ziua de 1 1 iulie, la
intrarea in. oragul Znaim, i se aduie la cunoEtingi ci printrul
I-iechtenstein, general-aghiotant al impiratului Fiancisc, ii io-
licita o audiengi. Impiratul cerea arnristigiu. Napoleon con-
fi
i
I
I
I
tll
i
t:
fl
I
f5 - No;:oicol

113. I
,J
li
I
l
l
,t
I
I
$
I
simii, dar cu conciiqii foarte grele : roarc reritoriile aLrstriece
pe care in momentul arrnistiqiului se giseau detagamente fran-
ceze oricit de mici, r'or fi indati eyacuare de austrieci gi vor
rirltne ca garanqie in mina francezilor pinl la semllarea
definitivi a plcii. Liechtenstein accepri toate condiqiiie.
Tretitivele inccpurl. lmpiratul Fr;ncisc era gata la orice.
Ere demoraliz-ac gi biestenia pe acci cr.rc timp
-de
un ln 9i
jumltate tl indernnaseri la icest rlzboi, cu
-mulr
mai sin-
geros decit toate rlzboaiele pe care le purrase Austria ince-
pind din secolirl al XVII-lea, de la Rlzboiul de treizeci de
ani, il tortura gindul pedepsei pe care Napoleon o ddduse
papei nu mr.rlt inainte de X/agram. Dar acum, dupl Wagram,
ce avea si faci Alrstrici ?
Prctengiilc lui Napolcon se doi'ediri in curind a fi rnult
mai rnari decit cele de dupi bitilia de la Austerlitz" El ce-
rea si i se cedeze noi teritorii austriece : Carintia, Carniolia,
Istria, oragul gi provincia Triest, considerabile ciuntiri din
posesiunile austriece la vest gi nord-vesr, o parre din Galigia
qi contribuqii de rizboi de 134 milioane florini-aur. Austriecii
irnplorarl, se tocmirX, recurseri la vicleguguri, dar invingi-
mrul rlmase neinduplecat. Consimgi, doar, si reduci contri-
bulia la 85 milioane qi, de asemeni, sI faci citeva mici re-
duceri la teritorii'le pretinse. ln tot timpul rratativelor, el
locuia la Schoenbrunn. Viena gi tntreaga regiune ocupari
aritau o supuncre completi. Nndejdile pe care le aprinsese
bitilia de la Fssling se stinserl acum aiit in Austrii, ctt Ei
tn Germania. ln textul tratatLrlui Napoleon introduse gi in-
terdicqia pentru Austria de a intreline o arrnatl mai mare
"le 150.000 de oameni. Francisc accept6. qi acest lucru.
In ziua de 12 octombrie, Napoleon igi trecea in revisti.
garda in fala palatului Schoenbrunn. De obicei (mai ales tn
zilele de sXrbitoare) un llumeros public lua parte la aceste
ceremonii. Napoleon tiezea pretutindeni o vie curiozitate qi
toati iumea dorea si-l vad5. lmpXratul adrnitea publicul la
trecerile sale in revisti ; in general, Viena ti plicel prin do-
cilitatea ei absoluti.
Trecerea in revistX, se apropia de sfirgit, cind un tinir
bine imbrlcat, cu o petitie tn m?na stingi, reugi si se stre-
coare printre caii suitei gi sI se apropie cie calul trrplratului.
EI fu oprit lnainte de a putea scoate din hain5 un lung pum-
nal bine ascugit.
f)upi trecerea ?n revisti, Napoleon vroi si-l vadi pe
cel arestat. Era studenrul saxon Staps din Naumburg.
-
226
,,Pcutru ce ai vrnt si rni on"lori ?" * ,,Eu crcd ci atit tinrp
cit triicgte_ majcstltea-volstri, patria gi lntreaga lumc nu .r,or
gti cc-i Iibcrtatea gi tihna".-
- ,,Cine te-a
"impins
sI faci
aceastal"
- ,,Nimgpi".
- ,,1n universitXqile roastre vi se
p-redau astfel de idei ?"
- ,,Nu, majestare'i.
- ,Ai vrut sI
fii un Brtitus ?" Pe -cit se pare, srudentul n-a"rispuns la
aceasti tntrebare, cici- rnai tfrziu- Napoleon a rpus 64, pto-
babil, studentul nu Etia cine a fost Brurus.
-^,,Ce-ai
Tace
daci 1i-ag da libertafca ? Ai incerca din nou si mi omori ?..
Staps, tJupi o lungl ticere, rlspnnsc : - ,,I)a, maiestate.,.
Ne1:olcon ticu gi cl, gi plccd fngindr,rrat. lrr acceagi searl
se intruni currea margiald,. Staps ftr irnpugcat a doua zi.
_ La doui zile dupi acesr evenimenr (cu privire la care
Napoleon a interzis si se vorbeascX gi si se icrie in presi),
la 14 octombrie 1809, irnpiratul Francisc I se hotiri, iii
sfirgit, sL semneze ratatul de pace de ia Schoenbrunn, care
ii reducea fntr-o mlsurd. atit- de mare posesiunile gi-inri-
rea foarrc mult poziqia dictatorului Etiripei
O sutl de mii de mo4i, o qari rtrinatl, milioane ile flo-
rini-aur irnpuse drept conrribulie, aproape o treime din cele
mai bune teritorii ale ei gi citeva miiioane de locuitori
pierdnli, o dependengil mai accenruari, fali de tnvingitor,
acesta ftr pregul nereugitei incerciri a Austriei de a scu.
tura jugi.r! napoleonian.
1i

114. Capitolul XI
NAPOLtrON SX I1!IPERIUL lN APOGn UL ttUTUnrr
1.810-181[
Savary, gata si-qi impugte propriul tati la primul senrn al
lui Napoleon, satrapi gi ploconsttli cruzi gi rigizi ca Da-
n'out. Clpabili sI incendieze Parisul daci aceasta li s-ar fi
pirri r.rtil sen'iciului, fragii qi surorile ?mpiratului, plini de
imbiqii gi orgoliu, firi v,rloare, siciitori, oameni pe care el
i-a ficut regi gi regine, care meretl se certau cu cineva, -me-
reu..avcau 3 _si
plingc de e'.ineva gi care nu-i adttceau declt
grijl $r supararl.
Nrpolcotr stia bine ci incir irrr sfirsisc, cu riz,boaiele I nici
r,n fraircez nu- sc indoia de acesr ltrcrtl' Er,r chiar posibil ca
slontele care ti:ebuia si-l ucidi si fi fe'rst deja ttrrnat' Na-
'polcon
ficc;r o distincqic perfectl intre ceea ce {Icea in
Ftenie 9i pcntru Fr;rn1a, adicl in ..r c.hil.' depalt.tmcntc".
dJr suvcran-frxnccz, dc cccr. cc ficc;l ca irrlpSrrrt ;rl Occiden-
t.ului, ca rege al Itaiiei, ce protector al Corrfeder.rtiei Rinului
ctc., etc. C"onsidere tot .. "fdcea
pertru Frerig:r .:a fiind de
nezdruncinat gi de lungl durati. Resttrl avea soarta si se
menlini numai atit cif triia el. Dar. p.'iltrlr contirluitatea-
operei salc 'in Frr-rn1a, avca nevoie de o dinestie. de un
rnbqtcnitor pe cale Jos6phine ntr i-l nl;{iL pttte* ela. Prir-r ur-
nlarc, avcl ncvetic de o llti soqic.
Problema dinastiei se punet qi mai arz-itor lrcr.trl. cind
an-lintirc;l glonte lui care-i rinise la Regensburg ;i accca a
pumn;riului-ascugit al lui Staps arit;rn e1e ce fir subqire atirna
edificiul ridicat de el. Istoricii francezi au scris rrttnlcroase
volunre despre Josdphine, despre viata si avcnturile' ei, cles-
pre clivorg Ji leJinLil ln cnre a cizttt atunci cind itiapoleon
'i-a spns, pc lrca;tcptatc, ca e Iievort sl sc desparta de ea
ca si-;i ii alti s,rfie ; clcsprc z.Luttcitttrtil sufletesc *1 impi-
ratului insugi. Acest cpisod este ir.rt.'rcsant pentrlr descrierea
noastri nurnai in nlisur,r itr cirt e cl fornrcazl un inel din
laniul de evcuinrcnte politice cc {!r.r LrrnrAi biti]iei de h"
Vagranr. De aceea r.om ciulrt si povtstinr pi-' scurt eve-
nimentele.
Daci vreo fc'meie a fu-'st vreodati iubita de lriapoleon
fn mod pasionat 9i exclusiv, aceasta a fost JosJ-phine, in
primii arii ai cisitoriei lor. (Napoleon era cu 6 rni mai mic
decit Jos6phine.) Nici pe contesa W:rlerl'ska
-
ca si nu
mai vorbirn de-alte femei cu care cl a avut legituri mai
mult sau mai pulin durabile
-
Ilu a iubit-o atit. Dar tre-
cuse multi vreme de cind, fiind in campania din Italia
-prin 7796-1V97 * ii trinitea scrisori infldcirate si pline
de pariun-,e. Iar la lnapoierea din ltalia, cind afli ci in
I
tirclati clctpi :;ernn"rrce p.icii cl" I.1 Schoenbntnu. N"po-
leorr plrisi Viena Ei, dupir cireva zile, wt asa- culn fry,t-t.
h intoarccrer din Egipt, dupi Merengo, Austcrtitz si Tilsit,
intri triumf:ri in capital:r sa'
Lnensul siu imperiu se intinsese acum gi mai mult ;
vasalii crcdincioqi prirniri recompense generoase' tr:rdrizneala
celor ncsupugi fu ievcl' pedepsitl. Papa nu rnai poseda nici
un teritoriu. Risculatrii din Tirol fuseseri imprigtiagi. P:rrti-
zanii maiorului Schill fi"rri impugcagi de un consiliu de itz-
boi prusian in utma unui ordin al lui Napoleon.
$tirile din Anglia ..,orbcau dc.ruiui, de bancrtrtc qi si-
nucidcri de trcg'-rsiori gi incltrstriagi, de nernullumiri in rnij .
loctrl poporului. Ceca ce iusctitira c[ blocusui continental tgi
cla roadele agteptate.
Impcriul monciial p[rea sd fic tn apogcul str5lucirii, pu-
tcrii, bogirlici qi gloriei.
Napoleon gtia cI numai prin forqi izbtrtise_sI supunl
Europa 5i ci o ginc supusi numei pritr tearni' Dar Anglia
nu cipitula. Jarul Aleiandru umbla, vidit, cu vicleguguri ;
nr., nrr^urgu. de la el nici un ajutor in rizboiul abia terminat-;
se prcflcuse, doar, cI lupti'cu Austria. Spaniolii erau stri-
vigi gi stirpili tn masi, dar ei. contilluau si se impotriveascl
gi
'luptau
icu* .cu o furie silbatici. Ca q.i mai tnainte, nu-i
unpresrona n1m1c : nici Wagram, .nici iroile victorii ale im-
piia"tului. nici prestigiul iniroit gi crescnt ai invingltorului
mondial.
tn jui:ul lui Napoleon grirvitau m;ercfali- devotlli ca- Ju-
not, ambiqiopi intelil;enii de tipul lui BernaCottc, fini aristo-
cr;rti rr,i,:lirtori tn gJnrrl Iili Telleyrand, simpli e.xecntanli ca
228
i
'n
i
i
ri'
1.
I
lr
!l
i
rd
1{
'0
.ilj '
1t
j
t,i
*s
{1i:
,t
'n
;i
f
I,
,l

115. timpul lipsei sale ee avuses€ nn.'le aventuri, el nu se des-
pirqise de ea gi, degi nu cr"r inflicirarea de la inceput, totugi
o iubea inci. Anii rrecuseri. Jos6phine incepuse sf se teami,
destul de tarc de birbatril ei. Ii interzisese categoric sI faci
intervengii pe lingl el peltru alre pcrscane gi, de cite ori
respingea vreo cerere suslinuti dc ea, nu tLit;r si adluge ;
,,Daci intervine impiriteasa pcntru cl, inscmncazl ci nu-i
nii:'lic cle capul lui". Nu pllrcx sLrfcl-i nici chiar acest fcl
de ar)restec al ferneilor in ;rfaccriie de st;it, srr-r in oiicar.e
aite afaccri.
{agttLl ci Josdphine e tost intotdc;run;r un creier gol, in-
c;pabil si se gindcasci lr aiicgva decit la roctiii, cliimante,
baluri,.;i alrc, rlisrr':rc1ii, nr"r-l supi.ra. Se spunea chiar, in
cetcurile rnondci-rc rlr pe , atunci.
-
cI ptcrsecigiile lui Napo-
le.on impotriva. doamuci rlc Strrijl sc clirorau nu atit .oncip-
tiilor liberaic Ai spiritr.rlui ncconformist al scriito;rrci
- a.eut
lr:cru el l-ar mai fi rrccur cll vedcrca -- cit inteligenlei
gi culturii .ei, calitigi riepotrivite peilrru o femeic, dupX' pX-
rerca sa, qi pe care nu putea in nici url caz sI lc ierte. Din
acest p.unct. de vedere. Josdpliine nu-l putea supiira cu nirric.
Nlr existi indoiali ci csrc
-adevlrat
ceea cc iri mod unanim
spui,
^istoricii_
gi trio.;rirfii in privir!a greur:ltii cu care s-a
ltotirtt Napolcoir l,r ciir
"riul a.esta,
.,,Poiitica nu are inirnX, ci nr.rmai cap"
- a spus cl
Jos6phinei in -nc,iemi-rrie t809, cinC se preg,'rtcau forrnalitX-
tile clivor{ului. Continue totugi si o iubcisci,, gedeau im-
preunl zile intrcgi. in sfir;it, veni 5i ziua de i5'decembrie,
;rcela.s_i an, cild actul Ce clivorq.fu semnat in prezenta
in;rlqilor deimirari ai irnperiului gi ai tntregii familii irnpf-
ri;rle. ln zilele ce urrnri:i desplrqirii, el coitinul sI trirniti
Jost(phinci, le palatu[ . ]vlrirnaison, carc-i fusese diruit gi
rurrde er se rr'trisr-.se, cele rnai drigXstoase scrisori.
Papei i s-a cerut rI confi.,.n:c ciivorqul tn nurnele bisericii
catolice, care. ln_ ascmlneA ciresriirni sc opune gi td,rd.g6.neazi"
foarte mult. in locul lui Pius al VII-lea au trimis ulqii nfro-
barea, tnsi. cu cca rnai rnare . iuEeaii, aproape .u pr'i*a
lrolti ; doar era .i'r:rba cie nn soliciiant foa?te iirflucnt.'
, irrd.rti clupJr dir.org s; inrruni un consiliu solemn cle inelti
denrnit;rri, carc cx.rmrirL proble'r,e gi lrcrXri ca, pentru feri-
cirea imperiul,.ri, .sI roage .pe in,"-jesrerc:r-sa si-gi ii altX so1ie.
Majoritatea era i' mod siirccr ric accrci cu aceasti hotilrirc
a impirar'.r!ui, pcntrrr ci, pc dc o p:rrrc, bun" l,,i.ii*r.
rnrtenali. crl sti'ir:s lcgeri dc so;trr,1 irnpc.iLrIui f;rnrilici Bo-
naparte gi ei doreau prelungirea lui, nu restAlrrarea Bour_
bonilor. Or, numai uagierea rlnui
'iogi-n;tu,
Ji...i ui ;;;-Iui imperial purea. si isigure,_dupi pirerea tor, i,riXrir.a-li
contlnurtateA ,,noii Frange". Pc dc aiti parte, cu totii _
chiar 9i triditorul Tallcyre'd irraintc di crderea iri diz-
gratie.- visar.r o apropiere rnai _strins5 a lui Nipoi;;;d"una di' cele doui ma"ii puteri de pe *tu"ii , A;;;;';;R.usia
- apropiere rru irunrai poiitic5, ci si dirraii;.;."-n"r:
tul ecr'sre lc-ar fi d.ir posibilirarca si. mai rcspire i' r oic
dupi atirea rizboaie ;i ar_fi i'hturar qi primcjtJiil. .rr" *fx-
reAu rnerel!. Unii
- cLr Fouchd in fnrltc
-'voiau t;o No_
;ioleon si sc c).s;ito.easci cLl lrarL-a clucesi. rusi An'a pav-
lo_vira, sora lui Alexrndnr. Allii prcicrlu p. *rl,idu..un
Maria.-I-uiz;r,- fiic.r irlplr;.tului Alstrici. in ..il- il;;;;;
l{1poJ.:n, el inccpu sI sc. o;upc dr' rlcgcrce un.i logoJ,l;i.u,
uluata oripa protlillltnrc;r drvcrqu.lui.
N-avea de ce si. srea prce nruir pe ginduri. ln minre.r
lui luc*rrile erau foarre .ir.r. , al.gi...a" rirma si, o f".,t
desSrl de rcpe-dc, clci logoci;rice nu i*trr;., .iiii"fi m pl.,rtrultc locuri. l' al'crii. de nrrrclc L:lpc"ri' F'r.rrrc.,z, nrai 'cr;rr"r
atunci pe..lume"*umei trei mari puieri despre .;.t ;; ,;;lputea inci. .
vorbi ca arare : A'giia, Rusia' ;i A;;ri;.
'e;
Anglia qra ln fizbai pe viali gi ic nroarte. Rnnrineau n"r;u
5i.Austria. Rusil era-inccntcsrabii mai ptrterrrici d..ir nur-
tria, pe care chia.r el, Napoleorr,. to.rr.,*i
" ,ar"b;r.-
"rii-
ai
rngrozltor pcniru a^patra oari fnff-un rX.stiilp de 13 ani,
Agrdar, trcbuia si inceapi cu R-usia, .e.. avJo doui nieri
tluccsc,. su.rorilc i.-.rului. Alcgerea intl.c cle ,r*-
" "f*rlrr*cic ordrnul trL'i : tot nn !c
'izuse
*ici'd;rt)i. Ek-ateri'a Pav-
lovna fu mlritati la timp gi in for.rre ni;re grabl .o G.o.n
vcn. olde'burg' Ambasador'l fra'ccz Ia peicrsburo r"-i"lsircinat, tn mod neoficial, si ceari larului "rin"
"..1.i ni-
mase : Anna.
- I* deceinbrie i809 gi ia'uarie 1g10, Ia curtea din Feters-
burg domne{i o mare igitaqic'. Alcranir,, L*, i;;;r;;;-;asigura .cu _cele rnei nfgirliroere cuvint. p. C"ui;i;.;;r;ambasadorril Fr.anqei, ci "el
dorea
'esfirgit
;t. n;il;t-;;;;
pe sc.ra sa de'rcnind solia_lui Napoleon, dar ci iucrul nu er;r
posibil din cauzl ci rmparareasa mami, Maria F'eodolon,*"
o gisea,pe
_Anna prea tfniri, nu avea ciecir 16 ,"i "i, ui..
Iar .la Pavlovsli, &{aria Feodorovna, suslinutX. cle o impor-
tantl parte
_a cur.gii,_-se_ opunca din toate' puterile la aceastX
cisitorie. ura ncb:limii
-gi
mai ales a irarilor aristocraqi,
231

116. proprietari funciari, impotriva liii Napoleon, crertc;r c{in an
in .
an. pc mlsuri ce blocustrl conlirreutal devcoc;r tct mai
stfict,
La 2E i;lnuarie 181O, Napolcou intruni l;r palat intr-un
cciusiliu sotremn pl cc! m:ri
-inalii
demnitari ii inrperiului
spr.e r, examina chestiuncrr dir.or.qr.ih.ri $i a unei noi cisi-
torii. O prrte di* ;ri:L'ttia, iu fru'rtc c,_, rriarele c;r*celar Crm-
|l*Sirl;; crr
,regclc Nc;,ipolului, N'Iurat. ;i cu rtinist.,tl po-
hllcl. ljrrl{chi. sc pto.trntari i^ f;rvorrrc;r *rarii duccse Anna
Par'1o*n,r. Ccitrlgi
- in tirvoar.cir lrhitlrrccsci Marie-L.uiz.a-
fiica l'i Fraucisc L Nepolcou, prLs.rrll, plicrisir clc ,rrituj
dinea evezivi a curgii ruse;ti, didu si ic'inqclergl .t"i .li*cli'a
^pc'tru .pringcs;r ar-rstrircri. A.durilrce ',,u ,. *.iuptii
o noutrirc prccrss.
I.a rroLrI zile clupri eccstc discLrlii, dc lt pctc,rsburg sosir.i
t'egti ci, *Al'iL nrarii ducc.sc voi:r si'r rnai r..nrfire cisirtoria
fiicei sale cr.r Nirpolcon, ii.rtrr.rcit oce;ista era prct tiunrI". in
aceeagi zi sc cerurS. informalii dc 1;r l,{etternic-h, arnbasr.iclrrul
Austriei. 1,r Paris, d;rcii impirltul Austriei ar acccpta cirsi-
tori;r fiicei sale I{aril-luizJ cu Napoleon. Fnrn sn se gin-
tjc.rsci nrult (lucrurilc ftrsescrl prer'-rzltc din chiar ,ron.irtul
ccrcrii ficutc la Pcrc.rsbrirg), Mctrcrnich decleri cri Austria
consimqca lrr aceast;i cisltorie, cu toate ci nu tr.usese lo,; si
nici n* putilsc si aibi loc pini arunci nici
' disc'gic oficialr
in acest s*ns. Nurnai<!ecit,- in se;rra de 6 febnrarie, la 'i'ui-
lerries se intrir'i ul1 lloll
'consiliu,
c:lre se deciarl' i' rr,ra-
nirnit;rte Lientru a.ce;rsti cisltoric.
.A ckru;r z.t. la.7 icbrii:rric lBl0, se preg)iti actui de cisX.-
rorie. llcclacrare;l iui iru clirduse multi 6iraie de cap. Fu
scos din. l.i,t-t.5.qi .cop.i,rt inroijmei actul ficut .u piil.;ol
ciEitoriei lui Ludovic al XVl,lca, prc<Jecc.sorul lui Napolcln
p: trgtltul. Franlei, cu o alti arhirl'.iccsi de Austrir. .,-,.,"tr',;a
ldariei-Luiza
-
Mai'i;r-Ailroili'Iei;1.
Actul i'u iransmis inclrri inpiratului Austrici 9i acesta
i[. ratificl pe_loc. Cr-rmunicaree ritificirii ajunse la 'paris
in
zirra de 21 februarie. La 22 februarie, mare;;alul Berthier,
,seful marclui stat-major, pleca spre Austria cu'o inslrciirare
foarte cir-rcla-tl : si. r'eprezinte pc iogr-rcluic, ,r-dici pe Nirpo-
leon, in cursul cereinoniei solemrre J'cununici, care urrna'si
aibi. loc 1a Vicna. Aici, brusca hotirire a lui N;rpoleon fu-
sesc. prirritir cn irucr.rric. I)upi groaznicele infringcri pi picr-
cic,ri din _11r.i! i 809, acerrsri. ci-*sitoric aplrc.r . pro"p. i* o
s:rlvare. Micile ncpliceri gi clc:r:.-cordr.rri
^
cc sc prc,duse rI in
232
accstr'zile de r.;.r.e veseiie. Ia vic^;r furd tre-cute cu vedcrcr.De pildi, 1' toiul.solemnitiiito.---pt.i".r'girtoa-re cisrtoriei,Napolcorr ordond in.,pug.ar." i"i ri,rar."r'?l;?.;., ;ili";;'r:culagilor din Tirol,
3r", i." ,fU,i;,'f;;"." prins. l,xecu1ia aavut loc la M;rntua. 5i victima al-usese tlmp ca, inaintea -sal-
'ci de pupti, ,si srrigc :. ,,T.ii..,r..i- lu;,',i
';,i.,;
i;;;;;;'it,Ji_ci:;c !" Dar bunul
nr:-: lr"".ir., e1lr.n ..r.f iii";*iflr.f{ofcr via1l, irrt.'rzrs.e sr se pro.lrnlc pl'a $r rrumelc, rlcesf*iobscur qira^ dirr 'l'iror, caL.', pri^
'cr'ccsir.r
sa fideritltc sip.rin. parriotisr.ul r,iu d.pi"r.ir,'
"r'
fi
-pi
i"r" r*xrii"';:;:ril1""*g1 lui Napoleon fail J.'i,iir."i"' Austrie.
Cisitoria ar'iducesei M;rri.i._Lrrizi t" "irri:, clc lg rni.cu Napoleo,, irrpirrtul. t,,r.,,r"i.
-.ir;i
i;,';;';,,;;r ';,i;l
,L.remonialului, in' ziur dc r t',;;;,;l;.''tsi-i, i; ;;;J."fi ';1.i
Vicna, tn mijlocul,nei nruIriuri i;;;;r.;-.i_'f"ij'di;;'?;"iii;irnperiali a Austrici.
.i'trc;rp r currr,, corprii .f iiir,,,,,*I, ;:l;,;iirrrii 9i_gcnerrrlii. tV{ireasr.'rrr,_l r'i.,",r.'rricioi;rr.i o., ,iii"."fci so1. gi nu I-n v:izr.rt. *ici t^ li-"],""di:'iil,d;;."ir;I':;ilAm sp's, acest;l socotise cii este de prisos, .iii_, ii-i"r..,"caz excepgi.nal.. cum crl pi.opri;r ,a 'casltori., ; :;'j;;',*,eze penrnr a frcc personrrl i-:hto.ia'la V;"iir.,.'n". ti;;;se acomodi cri ac.si .pr.ocecleii. ra"i.loirr'il_riirii"'ii'"#ducele Carol au indepli*it a,i,il"f"i',,,
-.i",.,-,,,,0r"r.
rot ccremo-nialul pe care trebuii si_l f rci'mir;i;.--iri;.;;;rf,;;ris;;,,.;;
va mira intrucitva qi se va intrcba : curir e posibil ,"- ;;;pcrsoane
.si reprezi'te
'n.
mire absent ? S_aLi ;;i;;r";; ;;;:rcmporanii rec unoscito.ri ai a miinu"l.lor' rr;;;il";' l;;;;i;;;t.Berr'ier fuscsc rrimi, . t" i,;"ni ;";.;._r,rlrc Lre irnpiratulNirp'lcon gi si ccari in crrip ior".'"r
^"ii^"
na",i.l i;;;;;,
-i;;
a"rhid,cele Carol. h.rugimi,r:." qi ;.,oliinqi* p..roJil i;;Napoleon, trebui,r ,I. ,. pr.zi,i;; i; i.i;;i.I, uncle Berthier i_a
tn c red in q a t- o p e Ma.ri a-Liiit;: ;I ;.:" ;;t,i ;; ;l;'e;;i i.i;' J;:irlerc,l rcprczcnri'd e9 N.rpolr,.r*, .,,,, ficusc plni.
-*tu,l.i
I,':r'thicr), a. conchrs-o'in f isr .rtrriri"i'ii';";;;, Ti;;t ".J
i:itir'pnl.serviciului religios.
{''nc.1, ld;;;.i ., ;;;i;"';i";, ;;";;unorurile cuvcnire, rrirua i,rp_i',,i,.lii'
" r."ng.i'- il.G
";;;;
P:Lris. ln drum, dc-r lLrng.u! 1;,.ilo, ..ral.. (fn g"lr".L."i.pilt|i), -'nurcroascl" -nr..,"cii ,i tii.u.; ri' ri,rii; ;i-;;-lr;;i.i.i1,?'ului Iuropci. Napc,lr'i ;"-i;;i;',;;, - ,^ -.'.-'---. --] "
::,",1,
j'l !f i;' Lr,"" r, : l"
".i
"
1, i ; i ;, ;', ; Iii ". Jilff i,l',?,X "..,1icel dor sofl.
Cirs;itorie iui hi.r.ool,.cn f_i.:Lr . inrprusie considerabili inEurc'pr" I)r,sp1-" ca ;c cii;cr.lr.t. .iii r",,ir'c frlr.ii;:"';;i.:;;"r:;
233

117. i
I
{
I
t
I
i
I
i
sfirgit cr' rizboaiele, E,uropa iqi giscgtc echilibrul; o eri de
fericire tncepe"
- spuneatr negustcrii din oragele iranseatice,
convinqi cI Anglia, lipsiti definitiv clin acel nromelrr de aiq-
tortrl Austriei pe conriirenr, avca sI inchcie pacc. ,.peite
cigiva ani, el se va rizboi cu aceea dintrc cele
^doui
prrteri,
care nu-i va acorda numaidecit o logodnici"
- sfuucct
diplomrtii, inci dupi intiia consfituirJ a inalqilor demnitari
frerrcczi.
in sitriaqia de instabiiitate gener ali care domnea atunci
tn lume, era evident ci orice intlrire a aliangei franco-ruse
ameninqa insigi existenla mouarhici ausrricce li cd orice
{propierc austro-franc:ezl dezlcga rnult nriinile lui Napoleon
faqi de Rusia, Ctgiva aristocrafi ausrricci, cum era bitrinul
plint Mettr:rnich, taril anrbesadumlui Austriei la Paris,
piinscseri de Lrr.rcr-rrie la aflarc,r vcqtii dcspre cisXtoria ce se
pregitea. Fiul sln, de pe atunci inci celebrul Clement
Mettcrnich, nu-9i ascundea bucuria. ,,Austria este mlnnlit;",
6e spllnea mereu la palatul imperial din Schocnbrunn.
La Petersburg domnea o vlgi ingrijorare. !,Laria Feodo-
rovna era fericitl ,ci nu fiica ei, ci fiica implratului Austriei
fusese jertfiti_ ,,monstruosului Minotatir".
^Dar,
tn acelaqi
timp, Alexandru I, Rumianqev, Kurakin 9i chiar unii duy
mairi invergunati ai aliangei cu Franga tqi manifestau neli-
$gtea. Ei ereu de pirere ci Austria se angajase in mod
tlefinitiv pe calea politicii napoleoniene gi ci.", pe continent,
Rusia rlminea singuri faqn in faqd cu odiosul- cuceritor al
Europei. Indati dupi cisitorie, Napoleon se ocupX, intens
de apiicilrea sistematicl a politicii sale economice.-
u
Nu e. cu putinti .si ingelege.m in. mod c.lar nici temelia
care sus[inea imperiul napoleonian, 9i nici cat.zele ciderii
Iui, daci nu cunoa$tem politica economici a lui Napr:leon.
Blocusul continental nu a fost decit o parte constitutivi a
legislaliei sale economice. Politica sa econoinicX era ln
deplin acord cu politica sa generali. Transformfndu-se, iir
urma rlzboaielor de cotropire, din inipirat al francezilor iir
implrat al Occidentului pi urmlrind si-gi intindl stipinirea
asupra Egiptului, Siriei gi Indiei, el subordona categoric ai
tn domeniul politicii economice aceste o,noi departamente"
intere selor ,,vechilor departamente", adici Franlei pe care
234
o^ gisisc la 1B brum;1r, atn'ci ci*d de'c*ise autocratul ci.
Ce de'sebire era lnrr.e^,,vech.i1e., li ,,r-r.ilel; ;;il;;;;r-lc uriagului irnpcriu ? Dcosebire" .i" fo*rt. nrare. Napolcon
p'nca irr. mod conitient.qi sistcrnatic ,,vechile" d.p"ttir-,.,rt.
in sltr-l:r!ia dc forqii crplo;t;rtoarc, i.L ,,*oilc., dcpartarncntc
r'|'l sltLielra- dc cxploetrtc. Pcntru xccst mofiv, trcbui,r. si sc
opuni .cu farla ciezvoltlrii ecouomice a gXrilor .;..ri;;.
"- "'
C:hiar drn primul
,an al guvemirii sale, Napoleon a avut
o doctrinr foarte coherenti-, pe-. care a r.spc.tr,t-o fdri cca
*;ri
'rici schimbare,. pini la-sfirgitul domniei i *irie-lrrt*rese .ecollo1nic-e-.,,nagionale" gi existr interese economice ale
restului. omenirii ; _acesrea treb'ie si fie nu numai ;;b;ri;_nate,. ci chiar jertfite_ inrcrcselor nalionalc. D;; .;;-;;;granlfcle accstcl ,,naqiuni" ? Spre uord _ Rclgir : sorc ri,-
srrit
- nici inxcar Ri'ul, ci^vechea granigi 8i.Jr"Tr""l"
5i Germ.enia;-la apus
- L{area nlinJcii ii O.."r"t,^r"i"
sud, Pirineii. I' nriis'ra in carc tindca si-gi lirgeosci.
-hoia-
rele imperiului,.in acccag! misuri .ini .rJ-'";rb;"einterese economice
- tindaa sr restringr i'1elesul cilvinteioi
,,interese naqione.le", sI limiteze g.aniqele- g.ogr*fi."
-"i,
acestei qiri priv.ilegiate,.care ..;, ,,v*eclr.a FrariliH. 5i i".iole u$or de i'qeles:.a'rindo*.L aceste tendi'qc'ale i"i .r*
jl.T:" l:.:l' ^l^..?:::,1'lire,,
cie in con ltiin1a n
"iii .lrurgh;rii io-
fluslrrale $r comefcilrlc drn.hranla, ale crrci interese erau
yia.yra. unghiu.larl a. politicii de
'jefuire
pe care o Ju.ru
-"j
frtri, de celclalte. qiri.^$i prin ,,iniercr. ni6on"i"", fV"""i"*lrrtelegca tocrrrai intcresele rntrii burghezii francczr-, "
-_,
Chiar qi. Bclgia 9i giiriic germane d" p. malul stlns al
Iti'ului, :rdici tcritorii clc
'iult cuccritc,'aiipite iu*p"?"bli
ir:lpcriul ui,si inrpiir-i,itc in, rlr'part,rnrcn-tc, crau,,'l.,.,.,a1if ,r"ir.:,
adica.srmplc cor)curcntc ale burghcz_ici frarrceze, care putcau
si trcbr.riau -si fie infrint-e gi tr-ansfonnor" ln1r-urr'.t,i"i
"i.
rctivitate al capitalului fraircez. Ce si *"i ,pon.*-^;;"".i
dcspre Piemont,-olanda, o-ragele h"*."ii.., prorri.r.iil" iii.i.e
rilpire D'rar tirziu ! Intregul imperiu cucerit cra considerat ca
f rancez atunci cind era
*vorba'de
recrutlii, il;;;.i;;- il;;qirreri.de. trupe etc, Dar era socotir ca strdiin att,rrci .ind in-
tercsele burgheziei fran.ceze cereau inliturarea .on.r..nq.i
nrctalurgigtilor.,. textili.lrilor 9i fabricantrilor clc spirr bclsicni-
ql{Tx'^ri, ohndczi, atit.in y.+r Frariqi, .ii qi'ia-
"i-;U;;;edrct in llra lor ci"rceriti. dc Napolcon.
Ce s.i..mai spLlnern, dc,asemeni, de acele cuceriri, cirora
combr'agrile
'apoleoniene
le lrsaseri ficliunea unci existenge
,i
+

118. Septtrt4t€ de Fr:anqir, curtl etr.1u : ltaiia, undc rege era Nepo-
l:on ; Eivegia, unde el er;r .,mediator" ; Confedereqia Rinului
(Bavaria, Saxoni;r, (iirttei-nberg, BaCeu etc.), unde el er;t
::prot€ctor" ; regatul Vestfn.liei, coi'rgiomerat de state din
Gcrmanie dc rnijloc 5i de nord, irrrdc-l puscsc regc pc frat.'le
sJu Jirdmc ; Polonia, unelu insr.rlrsc pe Js:1;ui- siu, rcgcl,-'
Srrxoni,ei 9tc., etc. ! Toate acesrea trebuiiiu si indeplineasci
rolul de debu;eu s;ru pi:t1I tlc nr;ltcrii pririre pentrtr industri;r
frairerezi. Acelil (are ar fi inccrc.r.t s;i introdlrci pe furig in
Jtalia o inven{ie tehnici folosirolre iriclu:ti:ici fcestei
'1iri
risca pugciria. ,,I{egelc Itllici", }.hpolcon, intcr:zisese clte-
goric acest lncru, in irtinrelc intcrcscior inc'lustria;ilor francezi,
protejagi de, inrp'ri.ratirl fr;tnccz, Nrpoleon. El insugi veghce
cu l_tricteqc ]a."xccntr.rlca intocnrli a poliricii salc. Cuftele
,,Solingen" er;ru prohibite' in lrrlnga, Olanda, Itrrlia ; posta-
vurile saxone erer. intcrz.isu' in Vcsri:alir. Napoleon sripunea
la taxe prohibitive ltaiia si Spania cl si nu cporre n"ritrsea
bruti, pcntrr.i ci trebuia si. asigure nr.rteria piiml ne ce sari
labricanlilor lyonez-i. Perccpca tlre speciale
-asnpra
mlrfu-
rilor care yeneau din llirirt nu pri;r lirile si"rpusC lr"ii nerlij-
locit, ci prin lirile vasale . Ascmenea ordine, prohibigii,
prescripiii gi obscrvalii plecau zilnic cu duiurnul din cabi-
nctul imperial in toate colqurile E,uropei" Aceastl politici
inrbogiqee gi int.irca marc:L burgirczie
-franc,.'zi,
coniofidind
totodatl gi_putcree_iui Napoleol in lrranl.a, I)rti, desigur, ea
ruina, supir:r. apisir burghc:'i.r industriali. gi corncrciali
precum ;i nrasele L:onsunlilto!1rc clin toate regiunile imensului
irnperiu, in afai-i de ,,vechile departlnrcnre'''. Napoleon,
creatorul Imperiului Occiden'iului, rimiscse, din puilct de
vedere al politicii econom;ce, uir suverAn francez strict na-
lional, continuatoml lui Lriclovic al Xtrr-lea gi Ludovic
al XV-lea, infiptuitorul multoi:,'r din ideile iui Colbert. In
nurnele intereselor de clls;i. ale burgheziei. industriale fran-
ceze, el a lirgit neincetat, rinip de ciliva ani la rind, edi-
ficiril colosel al acestei monrrliii mondiale. Dati fiind ini-
bugirea violenti a fo4elor de produclie in 15riie cucerite de
el, este absolut clar cI acest edificiu gigantic trebuia si se
pribugeascX, chiar daci nu ar fi avut loc rlsc,olla poporului
spaniol, incendierea lVloscovei, tridarea lui Martrront ln
preajma Parisului, intirzierea lui Grouchy lr Vaterloo
-lntr-un cnvint, cliiar daci tablor-r1 giganticci lupte politice
gi rnilltare, pe care Napoleor ir clrts-o in tot timpul viegii
236
sa.L., ar _fi fo_st, in ultimii ani ai domniei lui, altul decit aceia
c;1fe A fost in realitate.
f)ar aceasta nu inscnrnea.zi ci. Napoleon a fost nurnai
lr:1 rrccutor strpus al voinqei tnarii burgiiezii, carc l-a adus
i r pirterc ai i-a asigr.rrat dictatur;r. Desi"gur. cl a ficut din
it'ter.sele marii burghczii piatra u'sbiulari a intregii salc
pr:litici interne gi cxtcrrrc, dar. rotoditl, a fiic't efoi'turi si
slipuni. qi
.burghezia voingei sale, s-o oblige si sen easci. statul,
pe care el il inleleges cA Mr ,,scop in iine,,. Iar inrobiiei
econcrrnicX, a Errropci, dcsprc .arc s-a spus mai sus, a fost
t.'rcutri dc_crtre Napolion in primLrl rt'd-in inrcrcs*l statului
I'urghcz. francez, Estc de l;r sinc inqcles ci uncle pituri ale
burghczici nu sc putc;lu irnpicr cu aieastl tendinll'gi dr."*
!rnpotrrv.e ci rrn rf,zboi mur, d,rr rcal, prin incilcarca dispo-
ziliilor firgriditoare pentl.u ei, prin
-c,peraqiuni
ilicite i" ,
acapariri de niiirfuri, ricliclri artificiric aie pregurilor erc.
Aici nu se poate si nu amintim caracterizaie
"*t..-iie..subtili- 9i phtrunzXtoare ficutii de Marx in ,,Sfinta fa-
rriilie" gi flri de care,
"o :rnalizni a cauzelor pribugirii impe-
riului napoleonian ar fi neclari.
,,Ceea ce a cicvcnic prad;r lui Napoleon la 1g brurnar
nu L'rt nti5c.arca" rcr.clluqiorrari irr gcnere..., scrir Marx, ci
l,urgltezia liber,tlh..." r .,,Cc-i clrcpq Napolcon tnlelcgea de
pc atunci esenla. stattr.lui ntotlern; el
-in1eleg"^'
,i brr^
:lccstLli;t o consritr.lie. dezvoltarc;r ncstingheritx- a societilii
btrrgheze. nrilcarce tibcri a irrrcrcsulor pa'rti.rl"r" .r.. ei--i:"
il.t:rrit s;i recurrcr,islr 5i si apcrc acersti bazr. Nlpolcon
'ucr:l un rer.ri:;r .u)rL.Tit t{c visrrri. I)ar in acel;rgi timp cl m:.ri
coirsidcrr ci st,rtrtl r.prg2inlX tpt scop itt sinc"', ier b'urgfiezi;r
,,r1u estc dccit un visrier'ic, ,,..,
"rf. clecit subaltrr,ril ,ir,ctre nu are dr-epru.! de a avea o aoin{d, pr.opric. E) a clti
t{rat1r€a pind-la. nltima ei limiti, tnlocuiid ievolugia pern?d-
nt'ntd ctt rizboiu! 'permdncnt. A sarisf.-rcur pini la s,irurati"
cgoisnrul rraqiunii franccze, dar a ccrut in schimb ca lfac".il.
b,rgheziei, dcsfitlrile, bogigia etc., si fie sacrificate ori de
ctte ori aceste sacrificii erau impuse de scopul politic al cu-
ceririlor. oprimi'd tn mod deipotic liberalismul societiqii
b_,rrgheze
- idealismr-rl poiiric ai practicii ei de fiecar e zi :-,
cl rru cruqa nici interesele ei rniteriale ccle mai eseniiale,
conrergu.l gi industlia, ori de cite ori aceste interese intrau in
!
ri
:iil
t
I
1t
*
l
I
t
ti*
fi+_
L K, tr'larx 9i I'. I:nge{s, O!.cre, vol. 2, E.S.p.L.p., 1958, p:rg. 138.

119. conflict cu propriilc sale intercse politicc. I)isprelul lui falX
de irrtrcpriuzlt-ori; irrdustrirli nu Tlcca decit si cotnpletezc
dispregul lui fagi de idcologi. $i in poiitica interni ei a
luptat impotriva societiqii burghczc, ca impotriva unui ad-
versar al stattrlui intruchipat in pcrsoa,na lni, stat pc cJre
il concepca ca scop in sine absoltrt. Astfel, de piliJi, el a
declarat-in Consiliul de stat ci nu v;r tolera ca nrarii lati-
fundiari si-si cultive sau si uu-gi cultivc domeniile dupiu
bunul lor plac. Acelagi sens l-a avut gi planr.rl sXu de a mo-
nopoliza in rniinilc' starului trdnsl)ortill mirt'wrilor, pelltrri .x
suEordona astfel statului comcrqul. Conrcrcilnlii frtrncezi
au pregltit evenimentul carc i-1 zgucluit pclltru prinl_.r oar5.
putireJ lui Napoleon. Provocind prin niijlorcc rrtificiaie s
-foamete,
spcculanqii parizicui l-au silit pc Napoleou sh
amlne cu iproapc doui luni inccpcrca clnrp;tnici clin Rusia
gi in fclul lcesta l-atr ficut si porucasci la rlzboi intr-ull
anotirnp prea inainfat." 1
Aceasta este, printre nenutniratele referiri alc lui M.tr-g
la Bonaparte, aniliza sociologici qi psihologicl a politicii si
personalitiqii lui Napoleon in acest loc din ,,Sfinta famiiie".
Marx di aici o indicalie remarcabiii istoricului care, anlli-
zind baza de clasl din care a crescut o anumitX politici, nu
treburie si uite in acelagi timp nici personalitigile, pe qo!-
ducitorii de fapt ai acestci pblitici, caractcrul qi plrticulari-
tigile lor individuale. Cind- Marx vorbcate de ,,br'rrghezi.'.
liberali", ajunsi ,,prad|" a lui Napoleon,_ are in -
r'cdcrc
lichidarea de citre-acesta a principiilor politice ale burghc-
ziei liberale, care considera monarhia constituqionali ca. stl't
ideal, insugirea deplini a puterii de stat de c1tre Napole';n-
dictatorul, lichidarea tuturor acelor ,,libertiqi", sub senin l
cirora a
'lnceput
revolulia burghezi din 1789. h{ar:i subli-
niaz:a cil libiralismul burghei intruchipat de constittt,iie
anului 1,79t a fost intii strivit in procesui de lupti rcvolu-
{onarl a dictaturii teroriste a Comitetului salvirii .publice,
iar mai apoi incercarea de a-l reinvia gi intdri sub Directorat
a fost to-t atlt de repede lichidati de lovitura bonapa-rtisti
din 18 brumar. $i intr-un caz gi intr-aitul s-a ficut un lucru
necesar dezvoltirii capitaliste, iar burghezia, ptni una-alta,
a susginut dictatura iacobini, indispensabili nimicirii defi-
nitive a rinduielilor feudaie, gi dictatur;r lui Napoleon, ca
I I{. L[arx;i F. Engels, Opere, vol.2, E,'S.P'L'P', 1958' pp. 138-13?'
o forrrr."r clc .gur.crnirnint c.rirabili
c.rpitalului gi cn cc:r rrrai cap:r.bili
cerire.
irrtircascI dorninatia
duci rizboaie de cu-
sa
sa
Guvcrnind,- de fept, intoc'rai ega curll ccreau interesele
marii burghezii, Nap^olcon nu-i
"r;i" ttupi
"i.i--o-.o"ria"-r,rqie. Spunea Cesprc plutocra.gic ;t-; ,;;." mai rea dintre
::irl:-.=r5il si-gi rcp.:ta d.rt,il d. .f.r""i"rirl,i"f ,
-"f"
,i"i{.r.c asrazr bogiqia este fructul furnri,i qi al jafului""al; f,.,;;dtt ,i-'ol
.ct .de la rapine).
Acqionind in inicrcs'i sratur'i burghcz .fr.rncez in irtrcgul
lll^,ii tinzind sr-ei
.tirgca,;t";;,;;;;"'^r; .dau1a
",;rr;ii;;
!'ecule, drcrarura nlpolconirnll ca 9i_gi sJunga acesre sco-puri, a mers adesca
.irnpotriva nXzr.rinqelor qi nevoilor unorpituri ale societitii burgheze, c;;i";;:;rti dictrturi consi-
.1,:ll"i,:'=*i:iil .i, .,,' i". a"
-U"";-
rir; fund, care eraoblrgxt sa scrvcasci, in, propriile_i interese, r.opu.il"-o"l;r1..
i,:l::^::. Acea p;rrrc a. burgircziei, i,"uii.;.nt ;..;r;ir;;";;_rrrrcc$tc, care clura sii_5! puni Ii adnposi
-br;ll;',*'
"-aiiei:1,.i1lor'ivit impirat;tfi ;iM";';"";."2d., in special. cxrnarrlrea carnpanici din Rusia, intr" Napo-[Jr-'ii
""Uir'r*n.;;
traiicczi s-a iscar o
_rrrl.r" aiirrg.nil,'1".., mengionim, ascos la ivcali o srrva trsuri. ce s_a produs nu numtri in im_pcriul Iui Napolio:r,. ci gi in .corro-ia capitalisti, ce seconstruia sub obliduirga. s?. t"U-a."..,-atunci cind se vor-
l.::::
d::1e ca.uzele ciderii i*p..i"f"i',;p;i;;fi;; ;; ;;;_r.lLucsc rilt;ltc nici accste imprcjirriri
Itl
Dar, lnainte chiar. cle tnccperee uitimr_rlui act al mariitra.gcdii isrorice, atunci ctnd. rcii *""ruruu incl 9i ;;";;-f;faia stipinul'i atorpurernic, '";;;i- ;ir,.l ia' ili;;;.l;accsrui;r se tirau incl irnpiraqii 9i cind, o. f"*".gi"."rr_rinenr, doar zdrenl5rogii' fi.*:i' gi
^'rrr"gtrgug*.i
spaniolico.riiruau si Iupte impotriva lui, ar.ip.a il;;;iri; ,;;il;;;,?ntiie snfler.e a turtr-rnii ce avea si vinl : o criz'. economiclizbric*i. Ace;rsta s-a intimplar in f Sli, gi omul cate sra3t*iici parci i' ccntrirl evi,rii''rtelo.
-,no'di"l*
r"-"^;";;;f'rtclcgc scnsul adcvlr.rt el
"..rr,ri
,.,r"g" n. Criza izbucni i'cir de a do'a {azi,-faza ac,ti * bT;..,rJ;;i
-.;;;;i;
clespre c;1rc rrL-bLlic ,e ,pu,rrir.,'ni;,.*, ;i;;r" crlv'nre.
939

120. ln anii 1810-1811, bl,rcustrl coirtinentrrl cra altccva
decit ceea ce fusese in 1806, in epocrr primului decret prin
care luase fiinli - epoca dec,retului din Berlin. $i nici
creatorul lui nu mai eri chiar acelagi om care-l semnase iu
palatul de la Potsdam, la 21 noiembrie 1806.
^ lncepind din a doua jumltate a annlui 1809, aclici dtrpl
bXtilia de la Wagram gi dupi pacea cle la Schoenbrunn.
spiritul lui Napolion este toi mai puternic stipinit de dou.r
c'onvingeri. Elc lic5rirl pentru int?ia oard itncdiar dLrpi ba-
tllia de la Austerlitz, dcveniri idei clare dupi bitirlia de la
Iena qi dupi ocuparee Berlinului 5i incepuri si-i cletermine
intreaga atitudine dupi bitlliile de la Irricdlrncl qi Tilsit.
Prima convingerc cra urnrltoarcl : ,,iirgcnuucher:eA" An-
glici este posibili nnmai ruinind-o cu aiutonrl blocusuiiti
continer.rtrl. A doua suna : ,,Iiu pot totul"" ;i se completa
in mod logic astfel : ,,prir.r Lrrmare eLl pot si rcalizcz gi blo-
cusul contir,ental, chiar daci, pentru Aceasia, c,r trcbui si
transform intregul continent fntr-un imperiu francez". In-
vingitorul fXcea tot ce voia. ln secolul al V-lea, Attil;r l'-ra
cu forga de nevasti pe fiica vreuntria din nenumdraqii prin-
ligori ai triburilor germanice pe jumltate slibatice. I)ar lui
Napolcon, la prirna cerere, ii fu trimisi Ia P:rris fiica im-
piratului Austriei, o prinlesi din dinastia cea nrai mindri
gi
.rnai orgolioasi de vechimea ei. Mai nrult. .ecest- fapt era
privit ca un ffrare noroc pentru conglomcratul dc firime de
ieritorii, in care transformase l'iapoleon imperiul Habsbur-
gilor.
in faga acestei snpuneri servile a unui fntrcg continent:
doborirea Angliei
- singurul dugrnan rlnrrs
- plrea un
lucru foarte posibil. De alqi inamici nici nu voia si. gtie :
,,Canalii nenorocite", spunea Napoleon despre spanioli,
clrora nu voia si le fac5" orloarea de a-i considera adversari"
Dupi ce-i zCrobise din non, in 1809-1810, igi cla aerul ci
lru este in ltrptl cu ei ; voia sl creadi ci nu ficea altceva
decit sI ordone prinderea qi executarca ior. Dar aceast;
iluzie nu avea si-l consu.leze mult timp : rizboiul de parti-
zani, guerilla, continua. lnsi ;i aici, impiratul dlde:r vina
tot pe englezi, care acLln:l vencAu in ajutorul Spaniei furni-
zinclu-i nu numei arme, ci chiar det:rqan.ienie intregi.
Arrglie, gi numai Anglia, i se punea de-a curmezigul.
Acest dtrel pe viagi ,.i pe moarte nu prrtea si se sfirgeasci
altfel <lccit prin nimicire.l uiluia din cei doi a.dversari. In
zacl;..r insS tnccrcase Napolc'cn si trlusfornre aceasti lupti
210
tntr-un rizboi al intre'gr,rlui continc"nt impotriva Angliei.
Bloci.rsul continental atingea in rnod drlreros
- gi, cn timpul,
din ce in ce mai dureros
- pe de o parte Anglia gi, pe de
alti parte, continentul. Napoleon $tid acest lucru gi, toclnai
de aceea, acum Du nr*i era doar intrucitva nelini,*tit, ctrnr
fusese inainte de T'ilsir, ci de-a dreptul infuriat. $i nu-;i
ascundea furia.
In aceasti perioacl.i nrinia sa era indreptati inainte ric
toate fmpotriva celor care Incilcau pe ascr.lns blocusul con-
tinental. Daci iisim la o parte guvernul risculalilor spa-
nioli, constituit. tn marginea .de sud a peninsulei, ,nu exista
pe continent nimeni care si-l tncalce pe fagl. Rifr.riala c.ra
rapidS. Contrabandigtii erau in-rpuqca;i. n-rirf urile engleze
confiscate erau arse, monarhii inclutrgenqi cLl contraband.r
alungagi de pe tron.
ln anul 1806" Napoieon nunrise ca rege aX Ola;rdei pe
fratele s5.u mai nric, Louis. Noul suver:rn fnleiegee ci ru-
perea completi a Iegiturilor comerciale cu Anglia *meninla
lu ruina totall burghezia comerciali olandezi, agriculttrre
gi navigiliia comuciall. lgi didea bine se*ma ci in Olanda,
aceastl-catestrofl econornici se va prodnce mult n-rai curind
decit in celelalte 1Lri, fiindci, din momentul ln care englezii
ii luaserX toate coloniile (mai precis. dupi trec.'rcr 1ir:ii sub
stipinirea francez:a), Olanda depindea intr-o inseinnati
mliurl de Anglia, attt in ce privc'gte exportLrl dc bluturi
spirtoase, brinieturi, pinzeturi fine, cit gi in ce privegte inr-
portul de mirfuri coloniale. 'foate acestea il sjlc'au pe.Lor,ris
bonaparte si se prefaci a nu vedea cornerlul de corrtrabandi
ce se practica cu englezii pe coastele olantieze.
Dupi citer.a mustriri aspre, l'dapoleon igi detroni fra*
tele, declari regatul Olandci dcsfiinlat ;i (printr-un 'decret
special din 1810) alipirea acestci liri la Imperiul Francez.
Jara fu impirjiti tn departanrente, in care numi prefecli.
Raportindu-i-se cI in oragele hanseatice lJamburg,
Bremen ;i Liibeck
- lupta impotrive contrablndei nu era
destul de severii 9i ci insugi rePr€zentantul siu la Hamburg,
Bourrienne, lua miti, Napoleon il destitui nr.rn'raidecit qi
alipi la Imperiu gi oraqele hanseatice"
-Napoleon
alungi pe micii suverani germani de pe
coastelt mirii nu pentrlr ci acegtia s-ar fi flcut vinovali
de ceva, ci pentru ci nu mai avea increc{erc decit in sine
insuqi, Astfel, deposedi pe duc.rle de Clclenburg 9i-i anexi
I
I
t.:
;":lI
iI
I
iJ
x
I
I+
l6 241

121. I
j
l
lt
I
teritoriui, cu toate ci acest
.fapt n;inLrlgunri profLulcl pe ;aruiAlexandru, inrudit cu duceie.'
Blocusul continental ..avea urmiri foarte grele Asupra
masclor consumaroarc din intreaga Eu;;;t-.r?r."'U ?"iiafarr de. a.ceasra, *rina conrpr.r frrg[.rii";;;;i-i; ti
i'jerrnarorii din oragcle hansceticc qi de"pe ioer; .f"rr"'""liiila (jfcnnaulcl. Lu tolte scverrtatc.l ccnzurii, iir presa t;riiorsubjugerc sc srrecurau. adcsca. prirt;;-;i,;;,;1, ";;;ir t"ii,Tii
Ja accasti situaqie.,.Arricolcic'p"iili..- air";r.;;';#;;;yor rcclamr !ntotdcauna tolrti aienqi" t.I,,, p".r*r gu'ernului
!:.?::"1"
r,
- r.,{a.porta.,"in irrii, fu i''poilEi.i f;- l'S id ;';;;;:[ulut il placc politlca, cltcltc cu iles;r, lrenLrnrirarcle ziari-revlste, arnranahurr 5r calcnderc, ca sir nu nrri r.orlrirn dc bro_qr"rrile, clranrcle 5i romanele iu .*..'"rit".r alr".i^i;;;i"i;-fdgigeze-corrfcrlcralia ltinului l"-r'r"rri..
"rll,.,ir'-r;.;-austnaca drcpt o consecingl a. isrovirii rcciprocc,'nngti*-."
invincibil[ .l.c ruqi ca mogte^iro.i
"i^'
mouarhiei nroirdialc.
Di' punctul rle vcderc al cenzurii,
"..."ii rir,i*fi.'".,r"i;ili:toare cra gi in Oland.e, compler ,:uin"t;'dir,--.",u;_'tiil;;i;;
continental, pcnrru ci aceasii^gar;.tr;;a aproape exclusiv dincomerEul pe mare. Aga cr g.i in clandu i" .bnrr"t;
"."laipicat. ce gi tn Germania de ,rord , ,,"p", mutt prea nrulte
ziate" t
; p,rt"* cirr rnrr-un alt raport -f p"lii"I.
-E ''ll'rLe
Dar dacr rd"fuiala cu ziareie era^penrru Naporeo., foarte
trgoari--. asta nu l-a incurcat nicicind ._ l";.il;;t,'r;;_zarea deplini a blocusului conti'ent"f ii.rr.u ,"rd;;;i ;;lr;bitaie de cap.
, Greutilile il, asaitaLr.din toate.plrgile. Iucepuse sL se vadici cra mult mai gre.u sL gisegti cttcva i".i d"'*ii ;; ;;_;;i-
,."1to1,.rnt, pohfl$tl gi, in gcnere, funcqionari integri de toaic
rcrurllc,$r de roere. gradele, incoruptibili qi zclosi pentru ser_
:J.1ut 9: supraveghcrc de-a lungul coastelor europenc, decit
sa tc rarurc5tr cu cite u* uro'erh irrdulgent, sa.t uit viie-r"n"
nccinstir. Masclc coirsrrrnlroritor plitceu' J.' .;*i. i.' ;;r:"3;douisprczece ori nrai sc.mp d..i't iu"int" ;;^bi;;;i".;";:
nental cafeaua, cacao, piperul gi mirodcnill*, 9i ,te
-frir*;;
aceste mXrfuri, degi in cantitlqi mult mai *i.i a.rir't;;i;;;;Indigo'l 9i bumbacul
- fi;i de care rnanufacruril; ;;opreau -- erau pldtire de cinci qi de zece ori mai ,ro*p J"
1 Arhir.ele Nagionale, Fi 3458,. patis, lc 29 a6ur, 1g10.
r Arhivele lalion;rlc, Irr 345g, ll;rpporr sur les j,.rur;r:ruc holl.rnC;ri:.
242
citre fal:ricailgii francezi, saxoni,.belgieni, cehi, renani, care
gi ei prirneau accste rnirfuri, dar de asemenea in cantitigi mai
mici decit inainte. Unde mergea acest exorbitant ciltig arti-
ficial ? ln primul rind, in buzunarele armatorilor englezi gi
ale contrabandigtilor. In al doilea rind, in buzunarele funcgio-
narilor vamali 9i alc jandarmilor napoleonieni. Atunci cind
se propunea unui picher de supraveghere sau unui funcgionar
vamal si, doarmi. Iinigtit o noapte tn schimbul unei sume
cit solda sau salariul lor pe cinci ani, sau cind se oferea unui
jandarm 500 de franci-aur in stofi fini 9i algi 600 de franci
in zahd,r tos ca si se plimbe vreo trei ore departe de cutare
punct al coastei, ispit;r era, intr-adevdr, prea puternicl.
Napoleon ttia acestc lucruli qi vedci bin6 ci-i ya fi
mai greu si iasi ,invingitor pe accsr front, decit ii fusese la
Austerlitz, Iena sau _lX/agram. Controlorii $i inspectorii per-
manengi sau extraordinari, pe care ii trimitea mereu, eratr
cumpS.ragi repede. Odati destituiii 9i trimigi in faga tribu-
llalclor, inlocuitorii continuau sI faci ceea ce ficuseri cei
fnlocuili 9i condamnagi, avind griji numai si fie mai pru-
denqi. Atunci, implratui se gindi la o mi.sur5. noul. Furi
ordonatc perchezigii generale nu numai ln satele gi oragele
de. coastl, c.i chiar gi departe de coasti,-in centrul Egropcj,
prin magazine, antrepozite gi privilii. Torte mirfurile ,,de
origini. eng_lezi." erau confiscatc, iar proprietarii acestor
mirfuri trebuiau si faci dovada ci nu erau de provenicnll
englezva. Cupringi de panicE, ruinali, deginitorii ?e produie
coloniale, care erau cele mai suspecte tn acest caz, c5.utau sX,
arate cL marfa ere de originc americani. $i, intr-adevir,
arnericanii ficcau acum afeccri cxtraordiilare) acoperind cu
pavilionul lor gi dc-sfitcincl mirfurilc cnglczc adusc pe vasele
americane.
Atunci, prin tarifui prohibitiv de Ia Trianon (1810),
Napoleon fdcu imposibil orice comer! legal cu produsele
coioniale, oricare ar fi fost provenienla lor. Nernaiavind
lncredere nici fn vamegi, nici in poliqigti, nici in jandarmi
qi in niei un fel de tep_rezentant al autoritllii
- marc sarl
mic, 'de Ta guvernatorii generali pini. la paznicii dc noapre
gi girzile cilare
- Napoleon ordonl arderea in public a
tllturor rnirfurilor confiscate. In toati Enropa incepuri si
ard5 focuri. Intunecati gi ticuti - dupi spusele marrorilor
- mulgimea privea curn inunqii de stofe fine, de pinzeturi,
eie crsniinrii. l-.ritoaiele cu zahir, cafea, cac!1o) llcliqele de
24J

122. ce;ri. _
baloturile de burnbac brut gi de fire, lizile cu indigo,
cu p'riper, cu scorlitoarai erau stropite 9i presairate cu rnatclii
inflamabile ;i aprinse in vizul tuturor I. ,,Cezarul a tnne-
bunit"
- scriau ziarele eirgleze, strb impresia zvonurilor
clre circnlau in legiturl cu acestc speciecotre" Napoleon
aiunsese la convingerea cI numei nimicind ;_ in seni pi-o-
priu
- aceste comori de import., putc;1. sil facl din coritra-
['';rnda d" nrirfuri o intreprinclcrc dezlr.,'urr;rjoasi gi riscanti
nrr ni,rrrrai pentru acei care, in noplile 'lntunecoAse, descircau
?u vrcun loc ascuirs. slrb vreo stirrci dc pc coastl. mirfurile
prohibirr, ci gi pentru bogatrii ncgnsrori din Lcipzig, clin
L{:rr.rrblrrf, Str;lsbourg, Prrris, Anr.crs, Arnstcrdrrnr,- Genova,
Miinchen, VarEovie,.N{illn, -[iicst, 'cncqi;r t.rr." ci]rc c!r1]-
pir;ru linittiqi, l;l ei acasii, ilccsrr nljrrfr.rri clc contrlb;uldi,
rrccute dcj:r prin trei-pa.rru iniini.
O anLrmiti palts r bLrnghczici arir dc p* tcritoriiri Im-
periultri Francez cit oi dip. tr5rile vasalc rcuqise sil re:,rlizeze
profituri imense clri,rr in acesre condilii, ege ci c; continua,
tn.geneial, si laude blocusr.rl continentll gi sI aprobe toare
misurile luate de implr;rt inrpotrirra traficului de produse
britatrice. Ivletalurgiptii, ii'r special, erau satisficuqi. I)ar
pririrre industriagii rextiliqti. pe ling5. laude, se a:uzear gi
ptirigel'i : fir5 bumbac nLl sc prlreeu filbrica pinzcruri $i,
f;ir;r indigo, cum si le r,'opsegti ?
Cir despre bLrrghczia comcrciald gi mc;tcgugarii specia-
lizaqi ?n faLrricarea olriecteior de lux, mtrrmurui lor era gi
mai mare, Cu toEi ?fi amiri.-eau cu mel:rncolie de cele citeva
luni din tirnpul picii de la Amicns (1802-i803), ctnd mii
cic bogit:'rpi englezi iirvadirscri Parisul, cumpirind aproape
toate produsr'ie bijutierilor din capitail li aproape toare
catifcleie gi rnitisurile lioneze. Iar r'izboaiele neiirtrerupte
ruinau tot mai muir clientela de pe continerr. $i mai tire
mrlrmu!:;u.r mirsale de cons,-rmatori, fiinicl trebuiau sI pl[-
teasc:i prex $clrmp cafeaua, z-ahlrLrl gi chiar gi stofcle cire,
in iipsa concurcnEei englcze, igi urcau firereu pregul.
Accste a sint imprejurirrile ln care izbucni ciizn cornei:-
ci;rli 9i inciLrstriali din anul X811.
I E ad*'ir-er i'si ci, in curincl, nu nili f,-rr-i r"rs,: rir:cir letrric;ltelc;
pio.luselc coionic-le f ur.i c,.-nfislrrc in fok's.,1 strtr.rir":i. (Il. 7'.)
244
tv
Spre sfirgitul toamnei anului 1810, irccplr si sc observe
o sci.dere a v?nzirii mirfurilor franceze. Acest f erromerr
se intinse repede in tot imperiul gi, mai ales, in ,,vechile
departan'rentet', adicri fn Franla in sensul precis al acestui
cuvint. Industriagii 6i neg'.rstorii se plingcau in mod foarte
respectuos, spunind ci blocusr"il conrinei.)ral ati.nget utr
nunrai buzunarele englezilor, ci incepea sl le atingi qi pe
ale lor ; ci nu mai aveau materii prinre, ci, exploatind
popoarele invinse (petigiorrarii se exprimau fn termerli nrulr
mai blinzi li alcai), rnale start'.r-sa in-rperiali rnicgorase qi
puterea de ctrnpirare a consultraioriior din intreaga. Europl,
iar prin con{iscarca arbitrarit il srocrrrilor de rnirfuri, prin
ilegalitigile firi friLr gi bunul plrc rrl autoritigilor rnilirare
gi vamale (si aici exprcsiile erlu nru]t mai dulci), irnpirettrl
putea distruge posibilitatea credirului normal, fIrI de care
nici industri:r, nici comertrtrl nu rlot exista.
. griZ^ se agrava. cu ficcar,' lunl. ln intrcprindei:ile
Richard-Lenoir, de exemplu, unde inainte de criz-ll din
1811 lucrau 3.600 torcitori, 8.822 qesltori: ;;i 400 vopsitori
- ln total mai mult de 12.000 Lrerso"lne
- ar fi rln.ras in
acest an abia a cincea p:rrte din accst numir. d:rcl N.rpo-
leon ntr ar fi ordonat sI se dea hclustrilsului o subventie
extraordinari de 1.500.000 frarrci aur. Dar faliinerrtelc urmau
repede, uneie dupi altele. ln nrartie 1811 Napoleon ordoni
si se c{ea 1.000.000 franci aur fabricanlilor din Anriens si
cumplri dintr-o clatl la Rouen, Saint-Quentin qi Gancl ilihr-
f'uri in valaare de 2.0C0.000 fr:rnci. A.Iari strbvcnqii f uri
alocate $i pentru Lyon. Toate ecestea nu erarl insi decfr ,l
picXturi ile api intr-nn ocean.
Printrc documentele pe care aurorul acestc'i cirqi ie-a
glsit in Arhivele Negionale alc Frantrci gi care caracterizeezh
enorma dezvoltare ir accstci crize, cele rnai impresionante
sint acelc.a care stirbilesc bilantrul general. I.{inistrul de irr-
terne comunica lui Napoleon. la 19 apritrie 1811 : ,,$fun-
citorii din ce;l mai i'nare parte a nrcseriilor se pling ci n-au
de lucru. Se afirrr'L ci r.rn nrare nnmlr de muncitori erni-
greazi neincetar." tr-a Rouen gomajul era atir de mare 6i
ruina industriagilor: era atit de evidenti, Incit Napoleon fu
oblig,at si aloce 15 milioanc frenci pentnl a r:usline ruAnu-
facnrrile nfl;rte in agonie"
+
215

123. Demnitarii prindeau curaj. Gnvematoru.l B5ncii Frangei
raporta direct inrplratului, la 7 rnai 1811, cI girile supuse
erau ruinate gi ci, inainte de a fi fost cuceritc, ele im-
portau mult mai mnlte mlrf r-rri franceze decit acum,
dupi supunerea lor ; ci rneseriagii parizicni, specializaqi tn
confecgionarea obiecteior de lux, c,rrru infometaqi, ci con-
snmul se restrinsese mult attt inirr"rntrul, cit si ?n af.ara.
qirii... lmpiratul acorda subvcnqii, clai nu slSbea biocada.
T'oate mirfuriie engleze
- qi trcccar.r dlcpt engleze toate
produsele coloniale continuau si l'ic confiscate ca gi
mai inainte. ln 1811, tirgLrl dc varir clin Be:rucairc fLr pur
gi sirnplu distrus p-rintr-o ncxltcptat:i dcscinderc a poliliei,
care confiscl ,,o stradi intrclgl" cle srocuri de z:rhIr, de
mirodcnii, cle incligo erc.
ln afari de ncnurniiratele rnilioanc clltc ca in.rprumuturi
qi subven.qii fabricanqilor, Napoieon. rlli ficu, tn 1811, 9i
comenzi imense pe seama tezaurului. [,] ordonl si se faci
a"chizilii masive de stofe de lini pentrll arm.atl, mitisuri
gi catifele lyoneze pentru palate. Tuturor cur[ilor europene
de sub puterea lui le porunci sl-qi faci cumplrlturile la
Lyon, ajungind la rezi-rltatul ca, in industria mitlsii, unde
tn iunie nu lucrau decir 5.630 de rizboaie, si lucreze 8,COC
in noiembrie 1811. Iarna fu grea. O nutl agitatie se ma-
nifesta atit in suburbiile Parisului, cit qi tn cclelalte cerltre
industriale. Spionii .
poliqiei nu rcugeau sI afie totul, nici
agen;ii provocatr:ri sI vorbcascl mai de aproape cu
populaqia din suburbii. ln orice caz) situaqia populaliei
rnuncitoare tn cr.rrsr.rl acestei ierni era departe de a fi aga
de buni, cum vor incerca s-o descrie unii contemporani
sau istorici de mai tirziu. Napoleon spunea adesea ci sin-
gura revolulie care p,oate fi primejdioas[ este ,,revolugia
stomacurilor goale". Ministrul Chaptal scria : ,,Napoleon
imi spunca rnereu ci se teme de revoltele populare, clnd
slnt provocate de lipsa de lucru" 1. Alti dati, Napoleon a
spus : ,,Cind munciror'.rl nu are de l'.rcru... poaie si se
r5scoale ; rn:a tem de aceste risc,oale pornice pentrrr ptine ;
ln-aq tenre mai pulin dc o bltilie irnp,rtriva rinei armate
cle 20C.000 de oameni" ?.
Dal la acaiuni mari din partea rnaselor cle mtincitori nu
s-a ajuns nici in capitali, nici in pr.oviircie, cu toate ci
I ,,Mes souvenirs sur NapolCon", 1893, p. 283.
2 lbicitnt, p. 285.
246
semnele de nemuiqumire, nerib dare, dezolar.e, adesea chiar
disperare erau constatete atit de poligigti, cit qi de ob-
servatori partictrlari.
DacI din criza economici din 1811 se desprindea vreo
concluzie, Napoleon se grlbise s-o foloseasci intr-un mod
foarte precis.
-Atit timp cit blocusul continental nu va fi
infrint
-Anglia, judeca
-el,
attt timp cit mirile nu vor fi
fost deschise pentru {rancez.i, atit timp cit nu sc va fi pus
capit acestui nesfirqit rdzboi, situagia comerlului gi iit-
dustriei franceze avea sI rlmini nestabili qi sub amenin-
garea crizelor. Prin Llrmare, blocusul trebu.ia dus pinl la
capdt. $i daci pentru aceasta luarea Moscovei devenea ne-
cesari, Moscova trebuia luat[.
Napoieon retinuse bine ci mitlsarii lyonezi explicaseri,
ln parie, criza prin brusca reduccre a cornenzilor rLlse$ti.
Aceisti reducere era provocatl de un nou tarif vamal,
semnat in 1810 de garul Alexandru, tarif care sllpunea la taxe
ridicate mlrfurile de ltrx, cum eraLI nitisurile, catifelele,
vinuriie scLlr-rlpe etc., aclici tot ce sc importa in Rusia din
Flranla.
Napoleon notl $i acest fapt la contul lui Alexandrlu, cont
care, de la intrevederea din-Erfurt, cregtea mereu. In anul
1811, era ferm convins ci acest cont va fi lichidat gi putea
fi lichidat numai la Moscova.
Cum a apreciat Napoleon aceste tngriiordtoare simptome
ale situagiei economice anormale a imperiului ?
Criza mocnise mult timp 9i de mult timp implratul o
urmilrea cum se apropie. PinI acum se mai lovise.de situaqii
grele in finangcle itaiului, mai trecuse printr-un tnceput de
.infla1ie", mai fusese nevoit si punl tn circulaqie bani de
hirtie firi acoperire tn aur, se mai lovise, in sfirgit, de ma-
Einagiile marilor financiari, care lntindeau curse tezaurulrti
prin tot felul de lmpruinuturi dubioase 9i obligagii cdmd"td"'
regti. Aga se intimplase 9i in primii ani ai guvernlrii sale,
in 1,799-1800; toi aga gi ln 1805, 9i la inceputul lui 1806.
Dar intotdeauna reugise si puni cap5t acestor greuti{i. Fie
ci aducea din rizboi milioane aur drept contribugii ; fie cI,
sub diferite prctexte, punea impozite grele asupra populaqiei
qirilor invinse, in afari de contribuqiile pe care trebuiau sX
le verse guvernele acestor qiri ; fie ci, in sftrgit, punea pe
financiari si dea inapoi o mare parte din sumele pe care
ace$tia reuqiseri si le stoarc5. Aga s-a inttmplat, de pildi,
in 1806, cind, abia firtors de l;r Aristcrlitz, ceruse o dare de
2.47

124. seami asupra situaliei financiar.e qi obserr.asc cir cunoscutul
rnilionlr Ouvrard impreirnh cu algi financiirri r:rpaci, unili cu
toiii- in. spatcle firmei ,,Negtrstorii asoci;rqi", pricinuiau t"r^u-
rului pierderi imense prin riifcrirc m:lnopcre qi proccdee fo:rrte
ingenioase-9i pline de viclenie iur.idici. Napoicon dSdu clis-
pozilii s."r fie chernali la el, la palat, Ouvrarci gi rcprezentanqii
firmei ,,Ncgustorii
'asocingi"
gi, fiui prea ,r-,i,lte'ocoluri, ie
ordoni si restituie rot ccea ce icf uiscrf, !'n rLlrimtrl tiiro.
Ouvrard incerci. si-l tngelc, propuninclu-i noi combinagii
,,intcrcs.illttc PclttrLl tezaur", pe c.lrc, cl,tsigtu.irrriesf.ltea-slr ig
va aproba. f);rr nreicst:ltca-sil nu lc lscunsc ci cce ma_i in-
teresautd. cornbinaqie peutru tozJur r.r f i tntcmniq:rrea lor
la castclul Vi^ccrrrcs, pi'I l.r rducerc.r i. f;rqir l:itunilului
pcnal.,,Negustorii_ asocirli" .rcorclar.-r to;rtir lrtenqiir ecestci
pircri a implrarrrlui qi, clnioscincl birrc fir-el ccIui cu,care
stlteau de vorbl, conve'ir;i cli argumc^tlil cr.:r alrs<tlirt co'-
vingltc-,r. Se grabiri si restituic tezturului SZ *ilioar*
tranci-a.ur, firi ca la aceastii operaqie, atit de dureroasi
pellttu ci, si ntrri ccari r.rco forrir"rliretc contllrill sau iuri-
dici.,,Am ptrs_o duzinii dc pungagi si dea inapoi cc-*u l'u,.af
- scria Napoleon, in legitiiri t'.r acest f apt,'intr.-o sc.isoare
citrc frarele,
*u Joseph, pc arunci rege il Neapolului, r.irri
tr fzrrl regc at Spanlel.
trrrancul era tare, Tcz,luml rvea a.Lrr desttii, Sistcrnul ex-
ploatirii econorrrice gi fininc'irrrc a girilor inglobate in irnpe-
riu slrr rrurrrei vrsale, irr folosLrl,,vcchilor'clcprrtamcrric,..
a,Cicr,,.in inqclcsul cxacr rl cLri inrului, in [olosr.ii Frangci, se
dovcdisc' just, dr.rpi cit se pare, timp cie mulqi ani la'rind.
.. . $i, dcodlrd, un piriit sirristr-u se'produse in uriegul ctli-
Ircrr.r : expcrienla anuliri 1811 i-a arltat lr_ri Nlpoleon cu
cit cl'e nrai greu si lupte impotriva unei crize economice
geuer;r l.'- decir .inrporriva ^
dific'ltrgilor fi';rnciare vremelnice ;
c' cic c'e rnai ugo.r si inlirturc dezordi'ea i' tezaur, decti
si clesuopere ;i, mai ales, si inii.rur.e defectele diutr-un iutreg
sistc'r eco'onric, din org;r*izarca
'ielii economice a u'ui im"-
i:ciiLr gigentic. in acest ciornc'iu. nici c,orrribugiile, nici tnfi-
gci:ca
'rii'ii
in gitul u'or fina'ciari neci'sri6, ,iiri o ."ia""r
perfccti,
'ici u. control sever gi nici perfecqi,,r-,.o
"pu."tuluibirocratic crcnt dc Napoleon nu puteiu fi de vreun ajlltor.
Criza clin iBl1 cr;r, mai ales (i'si cle loc excl'siv) o crizi de
clesfa.ccre a a,cclor mi.rfuri care formarr principalul obiect al
conrerqulLri ;i irrdustrici cc inrboglqeau Frrurla. Cui si mai fie
virrcl-.rte renumitele jur.:.,lru.ri l,rcrr-tc tn a.rciierel* tr'rariziene ?
') ir!
Cui si fie .r'indute rlobilcle de preg, la care lucrau aproape trei
sferturi dirr populagia suburbiei Saint-Antoine ? Dai obiectele
prelioase dc piele r:rri, dc pe urma ciror:r trliar-r suburbia
S;rint-Marceau gi marele cartier muncitoresc iVlouffetard ? D;rr
minunatele giteli pentru femei gi costumele birbitcgti, cn a
ciror confecqionare gi vinzare se iirdeietniceau nenui.,'riratele
ateliere dc crnitorie din capitala lumii ? Cum se prlteau me!r-
line riclicate prclurile mrltiisurilor 9i ale catifelelor de Lyon,
aie stofelor superioare de Scdair, ale lingeriei fine de t.ilt.:, d;
Anricns, de Roubaix, ale dantelelor cle Valenciennes ?
Toate aceste articole frenceze de lux nu erau dcstinate
nurniri^piclii inteme, ci lumii lrtqegi. Iar aceasti lume apirea
acnm foa.rte micgorati : Anglia lipsca ; America de Nord si
dc Sud, dc ascmenca ; lipscau qi bogalii plantatori din Antiie
gi lVlasc;rrene. In general, Iipseau togi cumpiritorii
- foarte
bogaqi gi numcrogi
- care locuiau in qlrile de dincolo de ,,ape
sIrati", fiindci ,,apa sirati" era in stipinirea exclusivi a cir-
glezilor. Dar nici ln ce privegte piaga continentului situaEia nu
era mai strilucit5. Jirile cucerite de Napoleon erau complcr
ruinate. firile invinse (chiar daci r1u erau in mod nemijlocit
cucerite) fuseseri. constiinse si adere la blocustrl continental,
ceea ce ficuse si scadi puterea de cumplrare a monedci lor.
Din momentul in care rnoqierii din Rusia nu-gi rnai ptrteau
plas,r in Anglia produsele lor agricole, aurul englez, crl care
aceqria i;i ficeau cumpXrX,turilc lor la Paris, displiru, iar rtrbla,
dupi pacea de la Tilsir, scizu ptni la 26 copeici. Aceleagi
grelltiti le lntimpinau gi polonezii, 9i atrstriecii, 9i aristocralia
italianl ln sratele din vestul, din sudul, din centrui gi. in cele
din urmi, din nordul Germaniei, acesr proces de slricire ir
clasei mogierilor feudali se produse de asemeui, Ei nu numai
ca urmare a blocus'lui conti'ental, ci Ei din pricir:la zdr'nci-
nlrii sau, in multe plrqi, a clesfiinqlrii ir:b5gici.
$i nu era vorba numai cle scipitarea clasei feudalo-iobI-
giste clin Europa. Noua burghezie, aplruti o clati cu fnceputr,l
dezr.oltirii capitalismului inclustrial, lqi urma calea eio .r"gt"u,
se intirca gi prindea forqe_ in lirile cucerite de Napol.on ji iri
toatl Europa, care depindca, complet sau numai pe jumiiate,
de el. Nici un artificiu nu putea si inibuse dezvoltarea inciusi
triali a vestului .,si a urrei plrqi din ccntrul Germanici, a
!to9n1i-ei
(crin se numea pe atunci parree cehi a Aristriei), a
Belgici, a unci pirli din Silezia, adici a celor mai inclustriale

125. regiuni din Europa. in afari de contrabairda englezi, foarte
intinsX, accasti concurenli, a industriei curopene inlltura chiar
gi unele mirfuri franceze care nu aveln nimic de-a face cu
articolele de lux. Dar, penrru lesirurile de lini gi pinzeturile
de calitate obignuiti, pentru metalurgie, pelltru desfacerea ar-
ticolelor de consriin curent, riinlnca, inti-o rnlsuri mai mare
sau_ mai micX, piaqa interioarS. a ,,vcchilor departanrente",
uncle frnpiratul francez nu admitert pe elqi supuqi ai slli : nici
pe belgicni, nici pe gerniani, nici pc ur,rt,isaiii i'calieni ;i, in
genere, pe niirreni. Totugi, clriar gi a,ir:i, o irr.rpori:rnti ramurl
a pro4ricliei, in nrod deosebir: qi dr: nrult tinrp protejatl de
N:rpoleon, suferea nu numai (9i ntr rtir) ilc ricir"iccree clebtr-
qeelor, cit mai cu seami de colos;rla urcilrc a prcgurilor ri-rate*
11e! prirre. Accasta cra industri:r bunrb,rcului.
'In
urrle prolli-
birii procitrseior cc,lonirrlc, brlnrbrcr.rl ajunsesc si costc ,tf.oape
cit greutatc;r lui in ;.rur. ]zi;ucni o aprigii criz.i :r matcriilor
prime, care constrinse ir.r 181 I pc {abricanli si-qi restrtngl
nrult produclia. In faga acestei crize, a ameninqirii cregtcrii
qomajului $i foarnetei in cartierele munciroregri din paris,
Lyon, Rouen precum qi a ruinirii departamenrelor viticole
din sud, Napoieon didu un pas tnapoi : el slibi puqin l,.lo-
cusul continental. Furi acordare licenge (fn numii lin-ritat),
certificate nominale care permiteau ,introducerea ln Franga a
unor ,,mirfuri interzise", p€ntrrl o sumi determinati, cu con-
digia ca persoana respecriv;. si vindi peste granigi mX.rfuri
francez.e pentru aceeagi sumi. Licengele-costau foaite scul1lp,
din caurza abuzurilor organelor poligienegti care ie elibera,t,
dar, cu toate acestea, treceau drept foarte avantajoase pentru
cei ce le achiziqionau.
Aceasti concesie arati, pind. fn ce grad ingrijorase pe Na-
poleon criza din 1810-1811. Licenqele franceze, desigur, nu
aduceau englezilor mari beneficii, dar ele fnsemnau o catego-
rici abatere de la principiu. Ca mijloc de lupti tropotriva
crizei, licenqele nu pureau contribui decit intr-o mici misuri
la lirgirea des'facerii mlrfurilor. Exigengele hri Napoleon, in
ce privegte curtea Ei demnitarii sli, avuri din acest pllnct de
vedere_ o importanji gi mai micl : el ordonase ca, la curte,
toati lumea si se imbrace cit mai luxos gi mai elegant .o pr-
tin1l, sL schimbe cir mai des toaletele etc. Acesre- prescriplii
ale impiratuilui nu puteau asigura o desfacere din plin
'a
imensei.prodtrcqii de articole de ltrx, cu toare cX gi pini ta tstt
250
r i:,"ga l;r crlrrcs lui N;poleon fusese extraordinar de bogati gi
ci, clupi accste prescripgii ale impiratului, toqi consideiau ci
pcntru f-$1 -,,1ine rangul" trebuie si zvirle banii pe fereastrl,
cumplrind bijuterii de Paris gi niitisuri de Lyon, si orsani-
z-eze osplEuri cu sure de irwitaqi gi valuri de gampanie qi"alte
rinuri scllmpe, sir-qi schimbe mobilcle cumpiriind altele, mai
clcgante.gi .niai sgLlqpe-, si se inipodobeasci'cr"r dantelirii pre-
trraase, ei g.i servitorii 1or, sI-qi ioniande cupcuri luxoase'etc.
Nepoleon i'suqi fiicu, i'1811, o serie de rnari cornenzi indtis-
tli.r5ilor lsi rlrcqre.$ugnrilor din Paris gi l_yon pentru palatele 9i
cclrllcllle statUlur.
" Acum,.in 1811, ca gi mai lnainte, in 1806, in timpul acelei
incomparabil mai scurre gi mai putin acute'crize ie
""ur.r"loc.in comerq gi industrie,'Napoleon s-a ginur d"
"."i*ii
pii"-
cipiu al slu : ,,Scopul meu nu cst" si, prl'in bo"..,,t*' ,r!gul-
torilor, cXci, pentru eceasta nu mi-ar ajlnge finanqele stat.iiui,
ci si ?mpiedic inchiderea oriclrei manufacruri',. Iar cind mi-
nistrul de interne acorda fonduri de susginere, trebuia sI le
justifice, dupi cererea lui Napoleon, astfel : ,,Am ajutat cu
un imprumut critare manufacturi cu atigi muncitori, fiindci
era ameninlati cu incetarea lucrului".
In preajrna iernii 18i1-1812, criza i:rcepuse si slibeascl
in mod treprat. Dar Napoleon inlelegea cI nici una din cau-
zele crizei din i811 nu fusese i.l5rurati, cd, avea si co'tinue
111 stxre latenti. El mai gtia gi era co'vins ci tocmai rizlioiul
cu Anglia, combinat cu blocusul conrinenral, impiedeca o im-
bunirtXqire radicali a economiei imperiului. Nu se putea pune
capit blocr,rsului contineirtal inainte ca Anglia sL fi depus
armele. Mai mult ca oricind, Napoleon considera ac.t- .i o
victorie ra-pidl, asupra Angliei ar fi rnijlocul principal penrru
consolidarea imperiului s5.u ini,Lrntru gi in afar5. $i, rnai mult
ca oricind, el era convins cH. englezii reugiserl sd facd, o largl
spirturl in blocusul continental ; ci garul Alexandru
"rn
,rn
r"icle,rn c...re il ingela, cX mirfurile cngleze se infiltrau din
Rusia ?n Europa prin imensa frontierS, occidentali, prin pru-
sia, Polonia, Austria, prin mii de pori gi deschizituri : cX
r.oate aceste fapte reduceau la zero blocusul continental. adici
ii distrugeau unica nidejde de ,,a lngenunchia Anglial.. Era
informat Ei prevenit din toate plrgile dc pXtrunderea conrra-
Lranclci engleze. nu numai ln Europa subjugati, ci gi in Franga,
adici in ,,vechile departamente" ale imensului siu irnperiu,
251

126. gi de- faptui ci _aceasti contrabandi se srrecura prin ,,coasta
nordici" a continentului 1.
Privirea lui, neincetat agintiti sprc Lor:dra, se abitea me-
reu, fn tot cursul viegii sale, cind aiupra Alpiior, cind asupra
Vierrci,- Berlinului 9i lvh-dridului, 9i din rrou,'fn riigazul dintre
rlzboaiele contineutale, se intorcea perscvcrerrt alsupr.r Lon-
drei ; de data. aceastr, privirea lui se-indrepti, de la Londra,
spre cea rnai irrdeplrtati dintre capitalele crlropene.
,rCoasta nordici" era sub, stS.pinirea vicle;rnului bizantin,
{arul Rusiei... Si. renunge la lupt,r inrpotriva Angiiei, la vic-
toria care acunl era _aproepe, l:r .iistrlugcrea fo.gci ci econo-
mice sau si-i infigi lui Alexurdru nrini in piepi gi sI-l con-
strtngi sl-9i aminteasci- de obliga.qiilc dc lj T;ls;i ? Aga se
punea problema pentrrr Napolcori inc[ c]in 181C.
Inci din acest an, 1810, el cerLrse si.-i fic adr-rse c.trti cu
informaqii asupra Rusiei, asupre istorie'i gi prrticularir,igilor ei.
Daci ne refcrim ia anunrite vorbc ale imp.rratuiui si la
foarte puginele date protenind din anturriul iiu, N.rpcleon
incepuse, inci din toemna anului 1810, sL se obigntiiasci cu
gindtrl ci numai la Moscova pntea si dea o lovituri hotiri-
toare,. nimicitoere, Angliei, acest inamic tenace, inacccsibil,
9ar-e i! asalta-gi pe care nu-l puruse invinge nici la Cairo, nici
Ia Milan, nici la Viena, nici la Berlin, nic"i Ia liladrid. Cir fie-
care luni, se convingea qi mai mult de accsr lncnr.
I{area armatX la l4oscova ar fi insemnA! suDunereA raru-
lui Alexandrn, realizarea efectivl,
'u iluzorie,'a blocusul*i
continental gi, prin urmare, victoria aslrpra Ansliei. sfirsitul
rLzboaielor, sfirgitul crizelor gi al gomajuiui, intirirea interni
gi externi a imperiului slu mondial. Criza din 1811 orientX
definitiv.gindirea lu-i Napoleon in aceastI, direqie. Mai rirziu,
l_a Vitebsk, i! cursul maigului spre Moscova, contele Daru i-a
dcclarat deschis ci atit armaia
-cit
gi muigi din anturaiul im-
piratuhii nu ingelegeau rostul acestei lupte Ei ci nu
-rnerita
si fie dus
-acest
greu rlzboi cu Rusia spre a impiedica pe
englezi si faci comer! cu teritoriile garului. Dar pintru Ni-
poleon asemenea r;gionamente erau inacceptabile. El considera
ii singurtrl mijloc pentru a asigura triirrlcie existenlci marii
monarhii intemeiatl de el era numai inibugirea sistenatici a
economiei engleze. Totodat[, el vedea l5rnurit ci alianga cu
Rusia se surpa nu numai din cauza neinlelegerilor asupra Po-
l Arhivele Nalionaie AN M3i8, Nr. 62. Raportul r-ninistrului afa-
cerilor intcrne din 7 nrai 1&10.
1-^.'
loniei, nu numai.dir:r cluza.nelinigtii gi cner,r,irii p€ cflre ocu.
parea
,unor pir1i. din Pru.sia gi cotropirea unor ieritorii din
nordul Uermenlel lc.produccaq asupra larului, ci, mai eles,
din ca'zi ci Rusie iqi. punc,r- foarte ,r"ii ,p.r'u"i" ;;"rii;;;in Ang.lia,..dupl cum'9i'Anglia igi punea ,p.."ng.i* ;; "ii;;;in Rusia. Si cum Anglil nr.ip'tea ii lovit; i";oJ Ji.-;;,';ihotiri si iovc;rsci iri Rusia.'
La orizontul lumii incepu s.'r se ridice spectrlrl siirgeros
al lrnr.ri nou gi mlre rizbor.

127. Capitolul XII
RACUII,USIA
1811*1812
se inapoiase entu?ia-smar d9 {qn9l9qn. Spcranski nu se atingea
ciculi de pugin de.instituqia iobdgiei. Dimpotrivi,
"i;t;;;idemonsrreze ci iob5gia nu _era d"e loc sclivaj- N;-;"-;ri"s;";
nici de biserica ortodoxi ; dirnporrivl, nu llsa iX-i ,."*'riidtm prilcj. pcnrl-u a-i facc ncsfir5itc compliment". N;;,""ici nu voia sI limitezc cit Ce puiin. autociagia, ci, dimpotri"l,ycdca iii absulrrtisnrul tarist principela piiglil" i, ,.firi-.iolce pl5'uiir. Iar reforinelc accsrca ..iu ,rrJnitE ;;ui ;t ;r"rrr:
forme. g5.i'roasa desp.oqie se'riorientall a R*siei, -..-rr;-i"i;
cler-cniti, fcuda familici. Hoisrein-Gotrorp lrruipuio".;; ;;;melui stinsei famiiii. boicregti a Romarrbvit"ij 't"rr-r; ;;;,curopcan moclern. Ele trebuiar.r s-o inzestrcz" .u o admi;is;;;_
tic bi'e pusr la pxnct, cii u' sisrem de iegalitar" toi*^ii,;
-.tt
rrir coutrol orglnizar e5irpra finrnqclor si edministr"ii.i. .,r.'11 corp dc furrcqionirri i'struiqi gi cipabiii ; trcbuiau ,i ;;;;hrrme pe gUvcrnatori din satrepi in prcfccqi. lntr-un cuvint.
lipe*nslii voie sI triL:rsplr'tcze in husia'i..t""qi-^it;;;;ii
care, c'lupi el, ficuscrd. din Franla prima l*rl di" lu-.. A;prL)gram,
,cA atare, nu contrazicea de loc ideile, sentimentele
qr ciolinlele qarului";.de aceea, Alexandru gi_a iusginut favo_
nitul mii mulgi ani ia rind. insi si Alexendru. si Sucranski
uttescri.sL inrrcbe ;i -pc stipin. Ariitocragia dc singe si pXtura
noDillmu- mr;iocrr, af latri sub influenga celci diniii,-adulme-
crr.i.de dcplrte dusni;rrul, cu toati *nr." *oa.oti.i ;ab;;;;_lt,r Intelr{ri pc care o -crborl:e. Ei inqelcgcau instinctiv cL
spcranstil r ora sr tra*sf orrne statul fe.dal absolutist intr-u'rtat burghez absolutist. 9i sI cteeze for** i""r*p"ii*l. .,ordi'ea feuci;rli a Rr-rsici 9i cu modui de viage i"ii"if iip"lirr.xin care conclucerca o
"o.u
nobilimea.-
-'
^ Nobilii se ridicarir togi ca unul impotriva lui Speranski.
1,* ochii
^
lor, _
activit;r.tca
'rcforrratoare
a nlirrisiruliri nu era
ootr rntlmplttor,
.
cr .
orgonic iegati tle ataqarrrcrrtul pentru
ir.ila.!e. lrarrco-rrrsi, de simp;li;r pcrtru dictetorLrl rnilitar al
tr;rn{cr.gr. al Errropci, gi nu intiinplitor, ci organic, in minrea
rot nobrlir ru;r, asociau p-e aceJt biiat de popt _ care intro_
f l:9"?. cxruncncle peniru funcgionari ;i voii jir inlfuurc pe no_
!-lr dlrl aparetul de srer, ca si-l dce pc ml:ra raznocinfilor, a
qirco'nicilor gi ne.gustoriior
- cu c*ceritorul francez, oi .iruiltlocus conrlncnral ruina nobiiimca rusi qi la picioarelc clruia
sr umiiiseri la Erfurr qarul qi favoriiu! ,;.,,
^iJo-o
i""i"i-li:lor. ia Hoarda hanilor'txt"oi. a.."rt"
"r""ii,riJJ;,'ri';';il-ziiici curtc'ilor pi nobilimii i" p;r;;;lr*g qi Moscooa, in J'iilscs-1stz, fiirid tor atir d" .nt"goii.*Pti; p;i;i;;;''p"iiii.ii
NUPTU
I
Dr,rpi, intrcr,cderer dc la Ilrfurt, Alcxrinclrr.r sc in;rpoi;'ise
Ia Pc'tersburg cu intenlia de a susqinc alianle fr,rnco-rusi qi
de a ntr iegi din linia politicii lui Napoleon, cel pulin in
viitorul apropiat. Atunci cind se va scrie in mod gtiinqific qi
ami.nungit istoria social-economicl gi politici a Rusiei de la
inceputul secolului al XIX-lea, viitoruf cercetitor va consAcia
prolrabii multi atenlie gi va rezerva" nenumirare pagini accs-
tor ani extrem de interesangi, care s-au scrlrs lntre lntrevederea
de la llriurt gi ir-rvazia napolconi:rni din 1812. in cursnl aces-
tor pairu ani s-a dcsfigLrr;rt cl lr-rptir conrplicat.i, a nr.ror forqe
gi tendinqe sociale vrr:,jrnage, care !1Lr cletcrrninat legit:rtca isto-
ricii a aparriqici qi pribugirii personaiit)iii cirre a fosi Speranski.
Se parc ci problcma introducerii unor reforme in admi-
nistrarea Inrperiuirii Rus fusese pusi sub prcsitrnca unor corl-
dilii istorice al,e timpr.rlui. $oiurile caie contribuiseri la
recunoa;terea necesitigii acestor refofiIe erau destule: Auster*
litz, Friedland, Tilsit, Dar, pc de alti parie, groazniccie
infringeri suferite dc l(usia in ccle doul riiboaie dusc inipo-
triva lui Napolcon in 1805-1807 se sflrqiserd"
- oricc s-ar
spune despre ,,rnginea de la Tiisit"
- printr-o aliangi relativ
avantajoasl, cu cuceritorul raondial gi apoi, in scurt tinr,o, prin
cigtigarea intinstrlui teriroriu al Finlandei. Cu alte cuvinte,
garul nu vedea motive pentrll infiptuirea unor reforme
adtnci, radicale, nici micar ca acelea care deveniseri necesare
in Prusia dupi dezastrul de la lena. In aceste condigii, pre-
zenqa lui Speranski la curte era cum nu sc poate rnai bine
vcnitl. Inteligent, abil, prudent, provenit din rindtrril e t^zno-
cinlilor, el ficuse parte din suita qarului la Erf-.,rrt, dc unde
l
!
asr

128. et
'inrcrLre, cit ;i i' pri'i'qa celei extcrnq pe care o duceau garul
gi ministrul slu.
Aceasti imi:rejurarc lipscir alianqa franco-rusi ile triinicia
necesari. In saloanele ;rriirocragiei din Rusia, ,-ulg"r"n Fi*landei de Ia suedia era reprobati tocmai fiindci .t"*;"r."iitt
.q dalot.t doringci lLri Napbleon. Ei nu ar fi voit sl prir,.,c"sil
r;ici Galigia, daci faptul acesra ar fi ccrut ca odioiul Bor.ra-
pertc .sI fic ajurat impotriva Austriei, irr 1g09. Faii .le
(-aulairrco.rt, ernbesadorul Frarrqci, au.iu ,u togii o atiiudi'c
cft se _poate de rcce gi, cu cit larul ari,ta acestuia mai multi
cordialitate qi cildtrri, cu atit cercurile aristocratice din ,,'otrl;,
Fctersburg 9i vecl.rca Moscovi il inconjurau de ostilitaie.
Der, sprc sfirgitul anului 1810, Alcxandrn incetase de a
se nrai gp.ut"_ accsrui curc.nr victorios. In prirrul rind, promi-
siunilc lui Napolctr' tlc Ia f ilsit, cu pr:iuir" Ia cxtirrdcrc.r
rrrthrcngci nrsc;ti sprc ri.sirit, irr Turcia, rinriscser;i'orbc
lcrale, ceea cc dezamlgise pe Alexandru. In al doilcir rind,
)rtrapoleon nu-qi retriscie incl rrupele din prusia. I)ar. mai
cu se,ami, cl ficca un joc neingcles-cu polonczii gi nu reir,.inqa
!a ideca resraurlrii Pbloniei, cL'ea ce emeninga integritatea
f rontierci.rusegti gi ficea si se nasci teama pierderii Liiue'iei.j;r. al trcilea rind, nemullumirca ;i protestcle lui Napoleon irr
p'rivinla ncrespect;.rii riguroase a b-locusului continental lua-
seri formc foarte umilitoare. ln al patrulea rincl, ancxiunile
de.state intregi ficute dintr-un condci de citre N:rpoleon, in
anii t8t0 gi 1811, nelinigteau qi supirau pc Alexandru. prrt"r""
nem}suratl a acestuia rcprezcnta prin ca insigi o amenintrare
permanerlti. impotriva vasalilor lui gi, dupi pacea de la Tilsit,
Alexandru, era_.privit
- o gtia bine
--ca-ur-r
simplu vasal.
S-- fXceau ilonii cu privirc la micilc daruri Dc care imuLretul
ie didusc qrrului. I'i t 8OZ, Napolcon ii ,,oferise" Biclo'stokul,
c.1re aparqiltea Prtrsiei, iar in 1809
- o mici regiune austriaci
le frontiera rlsiriteani a Galiqiei. Sc spunea ci aceasti. com-
foftar-e fail de,Alexandru semlua cu aceee a vechilor qari
fagi de siugile lor credincioase de Ia curre, arunci cind' le
dideau acestora drept recompcnsl trn oarecare numlr de
,"suflete".
- Cu prilejul neizbutirii cisitoriei lui Napoleon cu marea
eluccs.r Anne Pavloviia, se vorbise pentru intih oar5 in Europa
e{csprc
-o apropiati cearri intre Cci doi implraqi, iar despre
clsltoril lui Nlpoleon cu fiica impiratului- Austriei, ca des-
pre o inlocuire i :rlien;ei franco-ruie printr-o alianqX franco-
austriac.i.
liristi indicii precise ci, lnccpind din ianuarie 1811, cirrd
a aflat de noui tarif vamal ruscsc, Napoleon a l11ceput lltt
rlr,rmai si discute deschis despre rizboiul cu Rusia, ci si gi
studieze in rnod serios aceasii probleml. Tariful vamal ln
c,hcstiune ridica mult taxa de import pentru vinurile, miti-
sririie, catifelele qi celelalte ariicole de lux irnportate tn
lltrsia, adici tocnrai pentru mirfurile care constituiau eseu-
qialul exportului francez tn Rusia. Napoleon protestl. I se
r[spnnse-ci starea proasti a finangelor rusegti ficea necesare
aceite misuri. Tariful fu dcci merl{inut. Protesteie ttrmari
unele dupi altele, provocatc de pitrunderea, lntr-adev1r prel
trgoari, a produselor coloniale in Rusia pe bordul aga-zisclor
corlbii neutre, care erau, in realitate, coribii engleze' Napo-
leon era convins ci rugii peruriteau pe ascttt-ls iutrarea mirfu-
rilor englcze gi ci, din Rusia, ele se rispindeau cu trEurinql
in Gerniania, Austria gi Polonia, anuiind de fapt blocusr,rl
contillental.
Alexandru considcra qi cl rizboiul ca inevitabil, ciuta
aliali, ducca tratative cu BcrnaCottc, fostul maregal al lui
Nrrpolcon, devenit pring mogtcnitor al Suedici ;i du;rr-ran al
accsttria. Ln ziua de 15 august 1B 1 1, la recepqia solernni a
corpului diplornatic, r'enit si felicite pe Napoleon cu prilejul
oncinrrrsticii sale, accsta se opri in faqa prinlului Kurakin,
rrrrbeslclonrl Rr.rsici. adresindr-r-i cuvinte de minie qi amcuin-
1rtrc. Acuzir pe garul Alexandru cX nu estc credincios alianiei
qi cir acqioneazX. cu rea voingi. ,,Cc nldijduie;te suverannl
dunrrrcrrvoastri ?" intrebi Napoleon arncnirrqitor. Apoi
l)r()pusc lrri I(rrrakirr scnllarca imcdiati a unui acord, care
trcbuirr s:i facii sri rlisp.rri toxtc ncinfelegerile idintre Rusia gi
lrrrpcriul Friurccz. Irrtirrrirht pi tulburrt, Kurakin dcciari ci
nr.r .rvca llnputenricili si feci u11 Ascnrcl.rcr act.,,Nu aveqi
irnprllsr'11i1-iri ?
-
strigi Napolcou.
- Ccreqi-ic !... Eu nu
vrcrru rizboi, ntr vrcan si restaurcz Polonia, dal dr.rn.ittea-
voastri dorigi si alipiqi la Rusia ducatr.rl Vargovici qi Dan-
z.ig-u1... Attta timp cit intenqiiie secrete ale curqii dttmnea-
voastri, nu se vor fi clarificat, nu voi inceta si miresc anlata
rrrcl din Germania." Nu vroi sii audi justificirile gi explica-
liile lui Kurakin, care respinse toate accste acuzalii, gi continui
s:r rcpete, sub diferite fome, acelaEi gind al siu.
ln urma acestei scene, nimeni in Europ.t r1u se mai indoia
ci rlzboiul nu mai poate fi evitat.
i
IaI
dei
viitc
amI
ince
prol
tor
del
tor
$i t(
rrca
nist
digi
recl
litz
rnll
tril
spu
ava
c?9t
Iarl
'adi
IN
zen
YCI
cin
,
e'sa
Napoleon transforml, in nTod treptat,
vlsrrlizlti irrtr-o inrcnsi tabirX in lcdcrca
l7 fJ,rIrrlr:on
lntreaga Germanie
vlrtoarcl camPanrr.
257
I 2s6

129. ' ln acclagi timp, el hotiri si constrlrrgX la o aliarrli mjlitari
Austria gi Prusia, singurele puteri contincntale consiierate
incl ir-rdepen,Cente, cu toate cd poiiticcgte Prrisia era cie fapt
cu tot'.rl robiti de politica lui l'{apoleon. Ace;rsti aiianti niili-
tari trebuia sii 1,-,receadI direct atactti iririrotri.,'a R.usiei.
II
Anii jugului na"polconial-r apSsr.u fo.rrt.': grcu asr"rpirr- Pru-
sici. Totriqi, chiar gi indatl dupi T'ilsit, fir 1t307-1808, r.ru
dou"urise o panici atit dc rrAre, cllm se inrirnpli cltrpi. Wagram
Ei dupS cisitoria lui Napoleon. in primii :rni, srib influcnlrr
lui Stein q,i a ,,particlului rcforrlci", iobigia fuscsc, daci nu
compiet lichidati in Prusi'r, irr oricc caz, serios atinsii in
aprcape toatc telireliilc ci jLrriclicc. in plus, fuscscri iirtroLluse
Ei alte citeva reformc.
Dar infliciratul patriot Stein se ciltuzi:1smi1sc prca pe faii
de riscoala spanioliicr gi, prir-r rlceasia, ati'isese etcntia potri';iei
napoieoniene. Interceptindu-se o scrisoare a sa, din care i se
pllteau vellea clar: sentimentele, Napoicon ordoni regclui Frc-
dctic-Wilhe lm al III-lea si-l expr"rlzeze nun,aiclectt din Prusia.
in semrr de uiarc zcI, regele nu numai ci. cxectitl inclati
ordinui, dar confisci ;i bunurile ornului de stat dizgr4iat,
Reforurele nu fr-rri plrisitc insi, ci continuari intr-un
ritm mai lcnt. Schrirnhorst, nrinistrul dc rlzboi, G;reisena,; gi
subalternii lor iui:ren, pe cit crl posibil, la rcorganizai:ea ar-
rnatei. N;rpolcon impnsese Prusici sil nu fntreqinl o armati
nrai mare dc 42.000 cle oamcni , dar, prin cliferite n.risuri
abile, guvcrnul Pr'"rsici reugise, chem?nd sub arine pe temlen
scnrt, si instrriiascX o inare masi de oameni. Ascfel, tn timp
ce execrlta cu servilitate voinqa lui iapoleon, ln rimp ce se
supunea) se nmilea 5i se iingr,iqea, Prusia se pregitea pe ascuns
pelltru un viitor indepirtart gi nu picrdea nidejrlea iegirii din
situalia imposiliil5 ;i disper;rti in ca,re o arunca-(e dczastrul
din 1806 9i pncc,r <le la Tilsit din 1807.
hr 1E09, t.lLrpir izbucnirca rlzboiului clintre Narpoleon gi
Austria, evu loc, pe riscul indi-"'idual, o tncerca,re spasmoclici.
qi clisoeratii de a elibera Prusia ; maiorul Schill, cu o p;1rte a
resir.nentului cie husari de sub comanda sa, incepuse un rXzboi
dc' partizani. invins, el fu omorit, iar camarrzii sl-i
-
jr"rde-
caii din ordinul lui Napoleon de cltre un consiliu de rirzboi
prusian 9i impuqcagi. Regele igi iegisc din fire de f rici. .9i
258
minic impotrir"a lui Schiil. Napoleon tns.i se mulqumi perrnr
n:o,'!ent cu accste cxccuqii Ei ctr asigurir.iie plinc dc unrilir:;Ir
elc lcgelui. Dar, dupi noul deza-siru sr.rfcilit dc Ausrria ia
""li'agram,_dupi pacea de la Schoenbrunn gi dupi cXsitoria
lLii Naproleon cu Maria-I.uiza, ciisplrurir uiltimcle speranle
in salvarea Prusiei. Se plrea ci Austria inrr.ase defiiiiti'". in
orbii; po-liticii napoleoniene. De uncle mai putca veni vreun
r"jutor-'i_ Lr.ce se
-mei putce spera ? In cearia care incepea
intre Napolcol li liusia ? D:rr aceastd. ceerr.l syslJra pr.*
incc'c. gi apoi, dripd Austerlitz ;i lrricdland, nu se ma1 punsau
nlclcjdi fn putcrea Il-'isici, ca altidati,
l,a incepiitr.ii aniiiui 1810 circrilaseri zvonuri sinistre :
Napoleon ar fi intenqionar ca, fd,ri rizboi, printr-un sinplu
clccrct, si desfiinEeze Prusi;r. fie irrp:irgind-o intre Impeiiul
lrranccz, regatLrl Vestfaliei al lui Jir6irre llonapar:te 5i
Saxonia, r'asali a inrp}.ratului francez, fic iz-qonind pc Hc-
henzoilerni, pentru a-i inl,rcui clr vJ:euna din
-nrri.ie
sale s;ru
cu vrelln marcqal. Ctnd la 9 iulie i810, prirlrr-un siinirlu
.lccr.r, Nrpolcorr aucxase Olande, inrpiriiri.l-c in noui dc-
lrrlrtrllncilte noi ale Lnperiului Fr:rnccz ; ch,d, folosind un
1,r,rccrlci.r tot atir de sirnplu, el alipi 1a Franla oraqcle l-Ianr-
Iurg, llrc:nrc;r, l-i.ibcclr^, ducatele Lir';elibr,rg, Oldenb'.rrg,
lirilrir-Srlnr, Alcnberg gi muite alte teritor"ii : ctnd toaiii
rrccesti co;1sti noiclici a Germaniei, din OlenCa pinir irr
llolstcir-., fu ccupatl, qi rnaregalul l)avout, drept urricir corr-
s,rl;rrc 1-rc:nt rLr cci an,-'xaqi, le-e deciarat in proclam atria, ofi-
t i.rlri r:ri ,,lrrrle 1;crrclcrfr'r durnnetvoasiri, era doar imaginarir"
- - rei;clc l)rrriiei firt:cpu s:i--li arqtcpte ultinra orii a domniei.
Irr.l,'1rcurlcn111 .rr L,r'il ;i r'rr ,,irrrqirri,ri", 5i el mai gti.a, pe
..1.:,tsirPrt, cc('ir crc l'1rrIolcorr rlcclrrrlsc catcgr.rric la Tilsic:
riae.i llrLrsilr nu clispiiru:;r rjei'irritiv cle Ile ]raria Europri,
1't1:tLrl se datorrr rirti;iai anrli:ilirirr;ii sair: f .rr,.i rL: [rrul ]tusici.
Irrr .ri'llnr, in 181C- 13 i 1, rcl;rgirle ciintlr: cci cioi impirar;i
sc li:,:;ir.itileau tnir-rina gi in nici uil c:tz nu mai putea fi
r',r'i-'.1 de,,amabilit51i". Ltr sfir;itul anului 1810, fdr)i ca
tiire,,,:r. si gtie pentrlr care rrlotive, in pli.ri plce, Napolcrn
nu 1,rcgc'tr"se sI alunge pc dtrcele de Oideaburg din poscsir.r-
rri.ic srlc qi sii le a.lipeascl In-.'perir.rlui Franccz, gi aceasta,, cr,r
t(i:rtc ci fiul gi mogtenitonrl clucelui cra clsltcrit cu Eii;rtc-
rin;r Pavlovrra) sora qarr.ririi Alcxandnr.
irr 1810-1811, Frtisia i;i a;repia sftrsitul. Se te!-'rea
nir n,.rmrii rcgele lrredcric-Vilhelirr ai lltr-iea, care nu excelase
nicioil.',i 11, plin criraj ; airlLllirS pinl gi asocialiile liberal
rl
tl
t
{
l.i
d
,{
-l
{r
]t
l,4
I
I
l'l
:1
it
il
t
'i
t
x
li
I
f:t
^t
t7, 259

130. $
f
t
*
pltriotice, aceste asociagii, in generel Tugendbund-ului,
care exprirnau nizninqele unei pi.rgi a tinerei
-burghezii
ger-
mrne : scururarea jugultri str.iin 5i fiurirca unei Germinii
noi,.,,liberc". 'fugcndbund-ul rru era singura asociagic clan-
destind de pe viemea aceca, dar era cea riai -arcaui; dintre
toate. Aceastl asocialic,incepuse sX" raci tnci din 1810, iar
in 1811 ;i la.inceputul lui-1812, igi pierduse gi mai mult
curajul. Situalia pirea din cale-afaii
-de
disperat5. Minis-
trtil Flardcnberg, care fr-rsesc odinioari pentru rezistentl si
care, din acest motiy, la cererea lui Napolcon, fLrsese lnde-
pirtat de. la curtea Prusiei, se dczisc public de- idcile sale gi
intr-o scrisoare citre Saint-Marsan, ainbasadorul Franlei, ii
adtue Ia cr.rnogtinli schirnbarea toiali a convingerilor'i"t..
,,Salvarea noasrri nu atimi dccit de Napoleoi,,
- scria
Hardenberg gencralului Scharnliorst. Iar in mai 1g10, el
;rdresi ambasadorului Franlci nrmitoarea ccrere umilito"." ,
,,Rog pe maiestatea-sa inrperiall si bincvoiasci a aprecia
pirtea pe care o pot hla in treburi. Aceasta va da re,g.lri o
probi substangiali de increderea 9i gralia implratuluii*
Napoleon se indriri ;i permise lui Frederic-Wilhehn si-l
irumeasci pe Hardenbcrg canbelar al statului. ln ziua cle
7 iunie, dupi doui zile de la numirea sa, noul cancelar al
Prusiei scria lui Napoleon : ,,Adinc convins ci prusia nu
1:oate si .renascl gi si-gi asigr,rrc integritatea gi {'ericirea vii-
toare decit respecttnd cinstir sisrcnrr"rl rnaicstiqii-vo.rsrre, sire...
voi considera ca ce;1 mni rnarc gloric a rnea de a merita apro-
barca. gi inalta,increde.re a rnaicsiiqii-..'oastre imperiale. Rimin,
cn cel mai adinc respccr, sire, ccl mai urnil Ei- supus servitoi
al. maiestiqii-voastre_-imperiale. IJaron votr }iardeuberg, can-
celar de stat al regclui Prusiei."
Contribuiia era plititi corecr, blocr-rsul continental e ra
aplicat cu princtualitite, rcgcle rremura qi se umilea, Flarden-
berg se lingr"rgea 9! se injosca, 9i totugi, implratul nu-gi retri-
gea trupele din fortirelele prusiene, qi nici nu dldba vreo
promisiune linigtitoare. I)upi cele spuse mai sus, nu e de loc
surprinzi.tor cL atunci cind Napoleon, care pregltea rizboiul
inrpotriva Rusiei, ceru-pe neagieptate ;i ui ilutot militar
activ, Prusia rispunse favorabil gi la aceastS. cererq degi dupX
serioase ezititri, Este ?nsi drept ci Napoleon puse capit din-
tr-o loviturS, Ei acestor ezitd.ri. La 14 noiembrie 1811'el chclu
maregalulni Davout urmdtoarea instrucqiune : la primul sem-
{tal, si intre in Prusia cu roatI. artT:.ata irancezd, gi'si o ocupe.
ln ziua de 24 februarie 1812, ia Paris se sernni ur.
".oi.l,
260
conform cXruia Prusia se angaja si ia parte alituri ile
Napoleon la orice eventuai rd,zboi.
Imediat dupi aceea, Napoleon se adresi gi Austriei.
Nici aici el nu avu de infrur-rtat greutigi deosebite. De
cind cu bitllia de la Wagram qi cu pacel de la Schoen-
brunn, .guvernul anstriac se simgea ptir gi simplu terorizat,
iar de la cisitoria lui Napoleon cu Maria-Luizi,I4cttcrnich
gi alqi conducitori ai Austriei erau dc plrerc ci o integrare
a Austriei tn politica napoleonian1" ar fi profitabili, ci s-ar
putea spera chiar s5. se capete de la invingd.tor ccva corxpen-
sagii in schirnbul provinciilor pierdute. Napoleon putei srl
atace Alstria dinspre vest gi dinspre nord
- din Bavariar
si din Saxonia, dinspre sud
- din provinciilc ilirice Camio-
lia gi Carintia gi din regatul ltaliei. El mai putea veni qi
clinsprc nord-est prin Polonia (din Galilia). Impcriul 9i va-
salii s5i lnconjurau gi ameninqau Austria din toate pirlilc.
Frica de o invazie gi speranga ln bun5.r.oir.i{a atotprircrnicLi-
Iui sitr ginere ficeau din impXratul Francisc un serviror ascul-
tirtor al lui Napoleon, aga curn era gi infricoqattrl lirederic-
Villrelnr el III-lca. In accati din urml ani, Napolcon nu mri
euz.crt dc Ie Viena decir celc mai josnice lingugiri. Cind, in
l8ll, inrpiriteasa Maria-Luiza nXscu pc mojieiritorul inipe-
riului napolconian, la Vicna fu publicati o gravuri curioa1l,
carc indr.riogi intreaga curtc. In aceasti gravuii, rnaica dornnu-
Iui, cr"r trlslturilc Mariei-Luiz.a) era ieprezentatl ginind in
braqc pc copilul Isus, cu chipul ,,regelni^ Romei" nou nlscur,
irrr sus in nori, insu5i Donruul Sabaot, cu fizionomia lui Na-
1>olcrlrr. lntr-urr cuvfirt, nu au existat plirtitudirri qi irrcpgii le
c:rrc sii nu sc f i rccurs pclltrrr a arlta stipinului dc l;r' Paris
trrnilirrl:i clc scl,rv, ltlrrlrrqic rcligiorrsi qi cntuziasrl istcr.ic.
Instinctul gi raliurrca spulrcilu cclor carc poseclau o nrai
vrlsti culturi gi un rnai nrirrc sinrq politic. ca, de cxempin,
Mctternich, ci. impcriui lui Napoleon nu putea si fie de
lungi durati. Dar, pe dc alri parte, in anii 1810-1812, chiar
9i cclc n-rai scepticc mingi incepuri si consic{ere ca o imposibi-
litate absolut;I un rizboi imediat gi victorios impotriva lui
Napoleon.
Cu coloniile ci gi cu stipinirea rniriior, Angiia continua
si reziste. Dar qtirile ce veneAu de acolo vorbeau tot mai des
cle falirlente, de ruiniri, de gomaj, de revoluqia ce bate la
rugi, cu alte cuvinte, dc un inceput de strarrgr,ri;rre a Anglici
cu ajutorul blocusului continental. 1n Spania, la apirritria
cletx$amcrltelctr franccze, plstorii zdrenjlrogi s-au ascnns prin
261

131. defileurile munfilor, prin plduri, qi continuau si lupte. Dar
Austria nu voia gi nici nu plrtea si duci un astfcl de rizboi.
Rusia ? Ea era in mod vizibil mai slabi decit Napoleon ;
bXtutl ln mod ruginos la Austerlitz, unde lncercase zadarnic
si ajLrte Austria, ea tridase Prusia la Tilsit. Oricare ar fi fost
turrnirile, ca trel.triia cleci, pcr-itrr,r mol1lili"!t, sir meargir alituri
cle Napoleon. $i ci:rel acest;1, in iebrtrarie 113i2, dupii ce intre
timp rrbligase Pnrsia sii semncze Lln tratat de r.iianqii impc,triva
Rusiei, cer'; acela;i h.rcru Anstriei, Vicne fri cie acord cu do-
rinqa impiratului francez, fl,ri ezitiri qi firri s;i r-liscute prea
mulc asr;pra lsc6rmpenselor viitoare.
Tratatul franco-ar'.stria"c fu scr1ll.i;rt le I):rris ln ziua de
1,[ niurrric 1812. Ausrria sc :rnii:,ja si pLrni la tlispoziqia lui
Napolcon 3C.000 d': sc;lcl,,'-gi. N:'Ipo1c,,)n qiliiurril sii ia liusiei
hlolcloi'a gi ielrlrirr, ocLilirltc pe etuur,:i rit trripcic rii-qe;ti. Se
niai ciiclear-r ALrstrici g.rr.urgii f,-'rtrLl pi)(rs;;r Oeiilici s:t-u ake
cornperxrEii teritori.rlc c.rrcspunz:itoiirc ciI vrilttlrr'.
Accsie doui,,:rli:rn!e"
-
cu PrLrsia gi cu Ar-lstria -- erau
necesire 1ui Napoler;n nLl :r,r;1t pelrtrL] completaree n-rlrii
armate, clt ca mauevri pentrn a cletermina ciispersarea forle-
lor rusegti spre nord ;i sud cie clrumr.rl direct Kovno-Vilna-
Vitebsk-srnolensk-l,,Ioscov.r, pe care avca si se desfdqoare
inaintarea sa. llrnsi;r se;rr:rg;rjase sl punl la ciispozilia lui
Napoleon peiltru viitorul riz,boi 20.C00 cie solcirrii, iar Aus-
tria 30.000. Pe deasr.rpra (,:a lichicierc a n;tci pirli din nigte
vechi clatorii intturirrtc, clc ctrc rrri niiii izbr.rte:r si scape)'
Prr-isia trebuir'r si 1i',;'c:ec lrmltci tratrcczr: 2O ntilior"nc kilo-
grame clc scclrir,4C ililioanc liilograirc grir-1, peste 40 mii de
boi qi 70 milioanc sticlc' cu blLrturi slrirtoxse.
La inccputLrl piimlve::ii, pri:gltirea diplomaticS. a r5-zboiu-
lui era teminatir. Exi:tl nrlr:turii ci proasta recciti. din ;rnul
1811 tnfometase anr"riritc pirli ale lir;rnqei cStre sfirqitul iernii
acestui an gi in primlvara a.nului 1812. Pr:in unele sate avuri
loc tr,rlburiri gi se egtepta sl se riclice qi alte sate ; existX
indicii care arlti cl aceste fapte au tntirziat cu o luni gi ju-
rnhtirte-doui declangarea c;rmpaniei de citre Napoleon. Aca-
p:rrIrile de griLr gi specrila fiCcau si creasci nelini,qrea gi fier-
lrere:r la sare. Ace,",sr:. stare de tulburare contrib'.ii de asemeni
la ir-irirzierca camp;rniei. I,{arx aminteqte de ecest fenomen ln
.,Sfinta fan-riiic" gi tr"rge concluzia jrist5 cI intenncdiarii, prin
specula lor, au f:r.roi'izat nereugita carilpei'riei din l{usia gi
intiia zdrLrncinare :l Imeriului Francez. Trcbuic si mei remltr-
clm cL recrr.rtdrile, c;rre ln ultimii gase ani (dLrpi bitllia de
262
la Austcrlitz) s-au Hesfigurat foarte anevoios, de clatar accasta
(in lSll si li inceputul anului 1812) s-ari soidat crt nn tru''rlr
dcc,scbit d. ,,',"." de nesupugi. Oanienii fugeau in pXciuri, se
ascundeau, aSteptau si tlreacir timpui' I-ip:r"rrile .economicc
datoriti nesfirgitelor rizbaaie 9i prestaqii in bali (mai cu
seami din cauzt iirternrinabilului rS,zboi spaniol) incepuri sI
nemnllumeasci masele q)lrlnegti gi acest luciu se-cxprima prin
nun-rirul crescind al nesupugilor, Chiar gi qirXnin-rea propric-
tarl cle plrrrinturi irrcepuse si-5i nrarrifesie ncnli.ll!Llnrircr Ei sl
sc plingi dc nesfirsitelc itrrotdr-i, cr.rc lipsc,rr-r pe proplict'rr dc
niinl de lucru ieftini.
Napoleon fu nevoit si organizez.e cletafamciite mobile
spccinlc, carc vitieu prin pidlrri pe lrcsLrpugi ;;i-i edLrcc;tr -cu
ftti:1a 1a unitiqi. 1n rinrrrr lrrlsrrrilor rcpresive, recr'utl-rile din
1r''eijma rlzboiului din 18i2 diduri tottigi trr gcne::al nirml-
rul de oar.neni pe care se scorltase.
Citre sfirqitul primiverii lui 1812, pregltirile diplomatice
qi militare erau ln- linii mari terminate, fiind precizate cltiar
;i unele amlnuntc. 'fcati Europa vastli era dccili gi gata
s;"r nrcargi tn:potriva I?.usiei. Napolcon hoti.ri si dcznreurlrreze
Spani;r:- t" igtt smulse din tcritoriiie fratelui sXr.r Joseph
llonapartc, pe care tot el il numise regc al Spairiei, bogata
Cataloirie, cia niai rnare provincie industriali a 1[rii, o anexi
la Irranqa Ei o impirii tn patru departamente. AceastX auexi-
,.,n., cai. imbog5ila mrilt
-comerlril
francez, fusesc justificati
(:r un rlct de p-depsire a spaniolilor pentnr ,,rebelinttea" lcr.
'insli
,,rcbcliurrcrr" coutinua $i in noile de1:artamente cetalotre,
1i ?n rcstrrl Sprrrici, clc ascu:eni ocupati dc trtrpcle fr.ltrcczc,
tlcli norrrinrrl cr,t consirlcraui ca ir.rclepcrrdc'nt5, avind fn
1'rr-rrtc 1;r.: rriiclc .]oscplr []onrri;rirtc. in Spania rimlsescrX
rrrrlc;;rrLii Sr,uit, i{:rrrrorrt qi Siuchi r clr nirlir{'roasc t!:upe *
sulicicntc, du;ia Nepolcon, 1:rc,r,';rt1 1 1ivir1,ii-,:,.c Lttl atac al ett-
gir'z-ilcr, carc Iriptau in peninsulr'r sub ccri,tiln,ir 1,"ri Vellington,
sr r'. etacurilL' trupelor de partizar-ri, ,,gucriilits", carc con!i-
nt,au de patru ani lupta lor lnvergtiratl.
ln spatc ii nrei sta inci Angli.a. I)ar nici din aceast5- parte
un pericol irnec'liat nti pirea probabil : pe lingl starea internl
critici a qlrii pe ltngi ruina ecotiolrrici provocatX dc L',loctl-
sui contincntr-,i, pe ltngi goma.iul 9i larga migcarc a nuncitori-
ior impotriva miginiior (care a dus chiar la distrugerea lor pe
tct ?ntinsul unor rcgiuni industriale)
-
pe lingi toate accstea'
clatoriti unei politici al'rile a lui Napoleon, cere diduse anu-
rnitc priviicl;ii- comerciale 5i permiscrsc o si:rie dc cxcepgii dc
it
it
i,l

132. la legiuirile sale comerciale in favoarea arnericanilor, impi-
ratul francez contribui gi el la izbucnirea unui rlzboi intre
Statele Unitc gi Anglia.
Rizboiul acesta a fast declarat de cXtre pregedintele State-
lor Unite la 15 iunie 1.812, exact cu noui zile inainte de data
l.a clJe Napoleon a plgit pe teritoriul Rusiei. prin acesr rdzboi,
Anglia s-a lizut considerabil slibiti in lupta ei tmpotrivi
Irnperinlui Francez.
Sp_atele .frontului era asigurat, drumul se deschidea liber..
Napoleon dispunea acum dJforqe militare de citeva ori mai
mari decit acelea de care dispusese in rizboaiele precedente,
iar in fali avea un inamic pe care il rnai bltuse in'mai multe
rinduri.
. Diplomajii prcvedeau o catastrofl. Dar in rnarea lor majo-
ritate, .tncepind cu ,cei mai inteligengi, curn era Metternich,
cei.mai circumspecgi, cnm era Hardcnberg, cu adversarii cei
mai invergunagi ai lui Napoleon, cum eraloseph de Maistrc,
socoteau ci aceastl catastrofi avea si fie fatali-tocmai Rusiei,
asupra cd"rei,a plana acum un pericol attt de mare, cum nu *ai
cunoscuse altul din timpul invaziei tXtarilor.
Arma-ta necesarX acestei campanii numira tnci de pe
atunci jumitate milion de oameni, ln afari de cei 50.000. ire
care urma si-i dea Austria gi prusia. Din aceqti 5OO.0O0 ile
soldaqi, mai mult de 200.000.trebuiau sI fie pugi la dispozilie
dc cdtre _c-eilalqi vasali
- Italia, Iliria, rcgaiul Vrestfalil;,
Bavaria,-'Wijrttcrnbcrg, Baden, Saxonia,
-toaie
celelalte state
ale confedcraqiei Rinuiiri, Marcle Dncar'el varsoviei (iri total.
tn. armata lui _Napoleon serveau 90.000 de poiorrezi;. nelgra,
O.Janda, o.r?$ele hinseatice nu se nnmirau frintre vasali,"ele
fiind considerare ca f5cind parte din Imperiul Francez.
---_
ln legiturii -
cu roate a&tt" socoteli, g.rr.rnlul
- -b^uur",
flrede indriazni si .sugereze cu destuli ,Fiuld, dacd" n-ar fi
mai nimerir si se abginide la rizboiul cu Rusia, dar Napoieo.,
ii rispunse : ,,inci rrei ani gi voi fi stipinul lumii !., ^
NI
: In ziua de 9 mai .l}lP? la ora 6 dimineaga, iusogit de
ilgpiriteasa . Maria-Luiza, Napoleon pirisi .iri.t,ii--3"inr-
Cloud (de ltngX, Paris) p"trtrr.t a ajuige din- urmi ;;;;^armatd", care. acum mlrgiluia pe drumur'i diferite, pri" tXriie
germane, indreptindu-se spre i)olonia 9i concentri;d;:;; 'rr.p:
264
tat pe Vistula qi Niemen. 1r', ,;.," de 1'6 mai, el ajunse .la
il;.ri; i;;"ii; .i". ,.gel" Saxo'iei, care. inci..in,
"t.'1, il-Ltl:
in intirnpinare. Aici se reuniserL rcgll $r martl ducl ar statelor
;;i;;;;ru-" tulut" pe stipinul lor.suprem' lntre alqi mo-
;;;hi: "';';ii;; e.olo^ Frederic-Wilhelm al III-lea, regele
i;rrrili.-li irnpdratul Francisc al Austriei,. cu^impirXteasa.
ii;;;i"ti- ti-it. timp de 15 zt1e la Dresda, inconjurat de
,.riiiii ,ii uasali. ln
^prezenga
1ui, toli .aceltia (tntre care 9i
socrul siu, impiratul Austriei)- stiteau in ptctoare, cu-caput
descooerit. in iimp cc el, Napoleon, sta cu celebra sa.pit-rte-
bi;;;;;;'.;;. Atitudinei lui'fasi de tosi aceetia era,.in gene-
ral, binevoitbare. Ceea ce insemneazd' cd' .ii .ttdgea dragasto.s
a"'"t..tti (aceste mingiicri imperiale ficindu-le o ncspusi
bucnrie), ii
'techina
in gluml qi, adescori, pe cei rnai mcrltuo$l
ii fXi.i o. unrir. Citcodati le ficca 9i aspre mrlstri_ri. publice,
dar la Dresda h,rcrul acesta s-.a ilrtilnplat mai
^rar.
Lingugtrrlc
aiunseseri. de data accasta atit de departe qi intrccuscri at'it
de mult orice misuri 9i orice.margine,.incit cincva a crlls
i.r.ttit, in toiul acestor solemnitili, un fel de ipotezi asuPra
naturii divine a cuceritorului mondial. Pentru Napoleon, toate
aceste personaje
- lncoronate sau nur germane seu neger-
*tn" j- care ii formau suita aici la Dresda,
'u
erau decit
nigte sclavi sau slugi care ii griau grozav de frici. ln sinceri-
tatealot no * .r*rut niciodati, Dar purtarea lor tn aceste lnr-
preiuriri le trida convingerea tn victoria sa asupra Rusiei'
' b. altfel, in acel mon,ent, aceastd' convingere stipinea
intreaga Europi gi Americi, lumea palatelor' a marilor in-
dustriigi 9i a micilor negustori de tejghea' Numai englezii
continuau si agtepte s[ vie Ei timpul lor, iar qiranii spanioli
9i siricimea o*g.lot spaniole continuau si lupte ,cu inverqu-
nare, neurind si gtie de nimic
- nici de armata celor 600'000,
nici de Cezarul irnn""r. Dugi la stilpul de execugie, cu mii-
nile legate la spate, ace$tia scuipau in abtaz pe ofigerii impe-
riali. Numai Anglia gi Spania, deci, nu erau reprezentate la
strllucitele solemnitigi de la Dresda, la recepiii gi parlzi, la
aceast; curioasl expoziqie a micimii omeneqti' a slugirniciei
gi a fricii.
lncrederea generali in victoria lui Napoleon pXrea
-si
fie
bine interreiatl-. lmpotriva Rusiei Porneau nenumiratele re-
ginrente ale unei *i."t" excelertt otganizate, condusi de o
lep-*t.oi., al cirei geniu militar fusese a;ez t mai presus declt

133. gcriilr ]ut Alc.;.ilr,lri-r Maceci.,::r, .i'i;,lr:ibai, Ci.:?:;ii, gi care cl;,ti-
gese, pinri iii 131J, inai mul:c victorii, n:ari gi niici, clccir tr;.ii
acc;ti eroi ai istoi'iei. ,,Alranqa" lui cLt Austria qi Pms!a,
dorninaqia sa asupra Eriropei rnlreau nurriS.rul solCaqilor
sXi gi ii a:igurau spatelc frontuiui. F.usia opunerr lui l"Ja-
polcon c arm:..ti de trci ori mai micl, com:rnriat5 dc
generali pe carc el 9i rr-rareselii sii ii bltuseri pinX. ar.,-rirci in
clteva rindiiri. lJapolcon socorcs ci in afrr"'r de pr.inlui Ilagra-
tion, niEii nu rr::r.i rr-r nici un alt gellcril crpatori. Acccaii
pirere clcspre gcle rrrlii rLr;;i rlourncir ?n urocl unairiur 5i in
restul Europei.
In accst nlon-i('r)t) Nr-ipr,lcou irrsr.rqi crccicl rrcliuritit ln
victoria sa. Trcl-.rii,r irrsi si icrrr-ri'cirrrr ci irr ciirsul aur.riui
1812, aprccicriic sllc in ace:rstir nrivinli s-au schinrbat sil-l1i-
tor. La Snrolcnsli :e cxprir.na cu totul altfcl dcc?r ccv3- mai
tirziu, cinci, diu lilemlin, privea fliclrilc ce invS.luiau
Moscova. Pirerea sa se schirntrri qi mai mult in timpul retra-
gerii marii arinaie. Dar, ia lnccputrl crrl-lprrri,'i, in'.ic I),"-.sct-e
gi trecerea Niemenului, gindLrl ii era sti"uinit de visul sir.r
drag -- Orientul, cncerirea Indiei, pianuri pirisi';e inci din
20 niai 1799, cind ordonase arma-tei sale si ridice rscdiul
cetiqii Acra qi s[ se inapoiczc din Siri;r in Egipt.
,,Aicxandru Macedon a ajuirs la Ga-nge, plccincl c{iirtr-r-rn
pullc[ tot ata de inciepirtr.t cLinl e ],4o:;cc',.a... Plesupunc:;i cir
Moscova e cuceriti, ci Rusia c la pirr,rint, ci larul a ficur
pace sau cI a pierit tn urmr unui conrplot oirecare organizat
Ia curte, qi spuneli dac5-. in acest caz) n-ar fi posibil ca armata
trancez 9i trupele auxiiiare sir ajung.i lir Gange. $i e de a.iuns
ce spada francezi" si atingl Gangele, pentru ca si se dirime
acest edificiu de mlrcgie niei'cantili" (adicX Aneiia).
Astfel ii vorbi irnpiratul ir,ri Nar:bonnc, unul din apro-
pialii sLi, cu care nnecri era destul dc sincer. Accastl nilrt'"rrie
;:'cate fi crezut, dacX trccem de la menrorii Ia clocumtnic
indiscutabile. Rareori acti./itaiea diplomaticir a lui Napcleon
in Turcia, Persi:r 9i Egipt a fost atit de febrili ca in cursul
anilor 781.1*1812' Tocmai in aceasti periord5, corisulul
€,rancez Nersia colinda in n-risir"rne oficia!1 Siria 9i l'.giptui, cu
ordinul secret de a face rcclrnoagierile necesarc unci viitorre
cxpedigii fra'c.cez,e in aceste liniituri. La momentui oportun,
o mi;care auxilia.rl trebuia sX se declan;eze din Siria gi Egipt
irrspre Inciia, pcntm a colrtiur.rl mar;ul tntrcrr,rpt in L799 in
266
fale ceiillii Acrr,. Estc intere sant sl inai relrtarciir.r cI, sub
Lnisc:r. ,;rcr uit-iire in;erclri de salvare a p5.cii, l{apoleon tri-
nrisc:c dr ]a Dr:csr,"r 1;, Yilria, ce si trateze cr.r ALexandru, pe
ace1,",si contc Narironue, c5-ruia ii impirtigise irrtcngiile sale
xsupra ';nei expeiliqii tl trnclia dr-ipi presupusa r.ictcrie asupra
R.*siei (,,cle la l4orcova la Gatrge"). De altiel, Narbonnc
cLlilogte:-r trrine instiucliunile prirnite de a reqine pe rtrgi in cit
mai lurrgi Ei sterile discu;ii, spre a preveni un eventual atac atr
1or as'.ri-r;:,r Var;oviei. Bineinqclcs, misiur-r.ea lui Narbonnc n-a
d"rt (qi i:ici n-ar fi putut sI dea) vrc',rn rezultat. -l*{apoleon se
l-rotirise in mod irevocabil pcntru rlzboi. O armati de
4C0.OCO de oameni inainta in Prusia Orienta.li spre l.(ienren
5i a5tepta doar ordinul ca si pltrundi in -tl.usia.
L)e l;r Dresda, Napoleon sc dr"rsc la Poznan, r.rnilc rimase
ctier,,r" zrle. Nobilinrea poloncz.i il prirni dc clata aceesta crl
un eni,.r:'.iasm Ei rrai rlare dcclt in 1807. Aceasta fiindcl, in
primr.rl rind, pc;ionczii pr-rteau ecr.ir.n intr-adevir si nndij-
duiasci lntr-o resr:-lLlrare a Ilolorriei in vechile-i hotare sau,
cel pr-rEin, ln smulgerel l-itr,raniei gi Bielorusiei de la Rusia. tn
ll <ioiicl rind, p.roblerna tnzcstrlrii qlranilor cu piminturi
nu-i mai irry;rijor:a de loc. Chestir-rnea sittralici glraniior polo-
nczi r.in sc ir::ii pll11ct. [,i fr,iscscri ,,eliberaii" in 1802, filX
pi.mirrt. De ascn:eni nu se mai punel nici problcrna eliberirii
liranilor din Lituania Ei Bielorusia. Cu aite cuvinte, entu-
z-i:rsrrrul nobiiiior potrorrcz-i pentru ltlapolcon se p'Litcil m;rnifesta
{irL rczc'r'r'c
hrcrebcl"rtor, irr-,.sci[,i], cop1e,"i1 Ce grijile rLzboiiilui, mun-
cinrl Cjn zori;;i 1-'ritri no,r1;t:.ce tiizir-t, irirpiratul i1L.i erA tocrnai
mirlqr-rn-rit de nobilinrclr irolottcz.i.,, carc ntl fti.cca alcev;r dccit
s;r se impopotonczc, si-gi rrr.'.irjc:,r.e pirirl, sl se pudreze gi si-i
tatl ltii intenninabile clcclarirlii cle fidelitate qi adoralie,
,.liomniior, ag prefera sI v;1 vLl in cizme, in pinteni gi ctl
siil-rii, a;a crinl erau inri:rtalii dumnettvoastri, cind a$teptau
pe ti.,tlri san cazaci ; tririm l'remuri iu care trcbuie si fim
iirr,i'rr.ra1i pinil-n dinli qi sX trinem mlna pc minerul spaclei"
-sprrse el notal''ilitl{ilor care il intimpin;rserI in frunte cu
epi.rcsp.s] dc Poznau, Gorzewski, la 28 mei 1812' Dar ace$tie
se grlbiri sI ia acest discurs al implratului drept un cuvinu
cle i;rlLrt. Doar N:rpoleon nu strilucise niciodati prin bunele
ruir',nicLc, mai alcs in can-rpanie.
2.fr7

134. De le Poznan, implratul plcci la Thorn si, de aci. Ia
Danztg, unde rinrasc parru zile, llsind sI treaci'tnaintea'lui
alte nenumiratc trupe. De la Danzig, *.rse la K8;i;;6.;;:
ft"_:iff jl l 1: (dg ta 1.2 la 12 lunie), l"-x.-;;i";;;;in problemele conduccrii armatei qi ale orxanrzarn aoroyrzto-
l_{$i. Le 20 iunie, sc afla la-Gumbinen,li Z2 in Lit'uania, ia
Vilko^vigki,.unde semni proclamalia sa cire armati l
-.^ l,lo,ld1i.! Incepe al doilea riazboi tn polonia ; primul s-a
stirgrt la Friedland gi T'ilsit. La Tilsit Rusra a rrirar Drretenre
vegnici. Franqei qi. rizboi Anglici. Astizi iyi calci jurimintul.
-ha nu vrea si. dea _nici o explicagic ar,ipra aceitei stranii
purtiri, pini ctnd vulrr.rrii fr.'rnctzi ut vor irece Itinui iu"Fi;
listnd.pc
,alialii nogtri la discrcgia ci., Ilusia e tiriti p.'un
drum fatal; soarra ei trcb'ie sI se i'rplincascl. Oare ne'crede
ea degcnerrli ? Oare nu mai sintem nbi soldagii d. ia Auit.r-
htz ? Ea ne punc intrc dezonoare gi rizboi ; alegerea noastrL
njr.poate qovii. lnaintc tleci, si treccm Niemen"ul, si ducem
rlzboiul. pe.reriroriul ei. Al doilea rizboi din polonia va fi,
ca Ei primul, victorios pentru armele f.ranceze, Dar oacea oe
care o vom fncheia va fi temeinicl gi va pune capit'funesiei
influenle pe care, de 50 de ani, Rusia o *i" nr.rpo Europei,..
Proclamagia lui Napoleon a fost considerati ca o dlcla-
ragie oficialX de rizboi.
Doui zile mai tirziu, in noaptea de 23 spre 24 innie lg12
(12 iunie dupi stilul vechi), Napoleon ordoni trccerea Nie-
menr'rlui. Trei sute de polo'ezi din rcgi,',rc.tul 13 trecuri cei
dintii pe celilalt mal. ln aceeagi zi l; in zilele urmltoare,
to_ati vechea gardi, toati tinira gardi, apoi cavaleria lui
Yyo.t, maregalii cu corpurile lor de armari irecuri unii dupi
algii intr-un gir neintrerupt pe malul risiritean al Niemenu-
lui. Dupi ce, fn dimin.agi zil"i de 24 iunie, citeva pichete de
cazaci se pierdtrri ln zare, francezii nu mai vizuri pe nimcni
pe tot intinsul nesfirgit de dincolo de Niemen. ,,in faqa ochilor
nogtri se intindea stepa arimie, cu vegeta.gic siricicioasi gi
plduri indepXrtate la orizont"
- ili a,r-,iirtegte unul dintie
acei ce luaserX parte la campanie, iar priveligtea ii piru inci
de atunci ,,prevestitoare de iitr".
Napoleon, tnsi, nu vedea niciieri semne rele. Ca rotdea-
una ln timp de rdzboi, el era mai vioi gi mai bine dispus.
I-ncepea
_cel mai grandios dintre rizboaieie sale gi, iudectnC
dtrpi felul cum se pregitise, era gi el congtient'de accasta.
268
l-*t fj p_rrtut. intimpla sI fie ultimwl sdta ri.zboi european ,iprtmul rdzboi asiatic. Mai-era_posibil, de asemeni, sn fie obli_
gat
.si se
.opreascd, la Smolensk- gi si'amine continuarea cam-
panrel (adrci Moscova gi Petcrsburgul) pentru anul unnXtor.
Previzuse amindoul rceste ipoter.", dJrpr" G;"t; ;i ili;ii vorbisc lui Narbonre, despre oprirea fa S,r.,oleirik'r";ti;;
nraregalilor.
n lnconjurau de nraregali gi de o imensl suiti, precedat de
intreaga sl cavalcrie, inainti drcpt sprc Vilna ldin si intirn_
prne vrec rcztstent;r,

135. Ca
T}J1'A,NHA X.Eil
t j'"_!! Y:lIt _ ---_
l.ro;rox,EON !si RUsIA
1812
aghiotanr B;rlagciv, pe care Alexairdru ii trirnisese la Napolcon
1rit.rt.u pi'irna;i.rltima oari cu propuneri de pace: ,,1'r.fon'C,
cc [.rc .rco]o cu tolii ? ln tinrp ce Phull propune, Armfcld con-
rr'.rz-icc, IScnnigsen cxaitrinctzi, Berclay, .
asuprt ciruia cade
c)iccutarea, nll gtlc ce conch,rzii si tragi, iar tin.ipul trece flri
c:r ci si intrcprinCi ce,ta !"
Accst pasaj din relatirile 1:ri Balaqov asttpra intrevederii
cu Napolcorr cute demn de toatl incredere.r) peiltru ci gi alte
mirtr-riii ii confirmi. Dar, in generai, raportul lui Balagor',
n-riiristnrl rrrs al poiiqici, pe ca.rc lrrul Alcrandrtt l-a trimis la
Napoicon cu priirtrtieti de pecc dupi ce a aflat cl francezli
treCusei:L i{iemerrul, raport pr.rblicai dttpi i-uanrtscris in volu-
rlul XIV r'rl lucririi lui Thiers ,,Istoria Cousttlatulr.ri gi a Im-
periuh,ri" gi reprodris aproepe cuvint cu cttr,'int dupi textul lui
Thiers intr-o-vestiti scenl de inalti realizare artistici din
,,I{lzboi gi Pace", trebuic prirnit cu mare pruJenqi, indeosebi
pasaiele in clre Balaqov ar fi ficut in fal,r lui Napoleon al:uzie
l-a Spania gi i-ar fi arnintit de Pcltava. Ministrul rus al poliliei
nr,r i strilicit niciodati prin prca mare probitatc 9i c rnai rnult
ciecit probabil ci el a adlugii mri tirziu aceste eroice aluzii'
IstoriCii trebr.rie sir qinl intotC,eai-rn:r scxma de estfel de lucruri.
Flcrsriett a cLrnsacrat o lntreag5. lircrare, ,,Der Treppenwitz.
dcr Geschichtc" 1 acestui soi de apocrife, cuvinte gi declaralii
spiritri,-r-le de rezonanl5 ,,istorici", ce n-au fost, in realitate,
rriei,:ind rostite gi care'nu-s aitceva clecit inchipnirea celor ce ar
nrrri f i trebuit spr-rse in faia unui interlocutor qi, la crrre,_ cel ce
prciirrr-lc cl ie-a? fi pr:onunqat in rcalitate, nu s-A gtndit de fapt
ilecit Jirpi cousumjrea discr-i1iei, in timp ce ,,cobora scara". ln
orice caz, cind dLrpi patru ziie de la trecerea Nierneirului intri
in Vilna fz"tri si intirryine vreo rc:zistenli, fiind pri;nit aici cu
cele mai nrari onoruri qi nilrtLrrii de fidelitate clin partea aris-
tocraliei poloneze, Napoleon, collftierlt cle sr-rpcriorittlea. zdro'
bitoai'e J forgelor salc, rispunse lui Ba.lagev printr-un refvz
total. Mai mult, este foarte probabii ca ;i tonul rispunsului sI
fi fost, intr-adevir, ridicat 9i jignitor.
Napoleon rlmase la Vilna timp de 18 zile gi isroricii mi-
litari au considerat rnai tlrziu aceasti inttrziere ca o gregeali
fatall De fapt, Napoleon afteprese aici, ca 9i la Dresda, noi
trupe care continuau si vini firl intrerupere. Din cei 685.000
oameni de care dispunea pentrLl campania din RL:sia, 235.000
1 ,,Spiritul sclrii istorici" (n. t,).
I
Clird in..:i.:ircr.r oll.iie .lirrt.r'o: r',c.iiii'gitelc s;rlc rirzboaie, Na-
poleon se interesa il:iiire ilc toate Ce: 1) cc)i1r.lilclantLll arriate-
lor inamice gi 2) orgr:riz:rlfea comandamei-rtr-rl'"ri inamic in ge-
neral. E tare comandantul suprem ? Are el independenlii ab-
soli-riI in acqi,"inile sale ? Aceste cliestiuni de primi importantri
in';ei:esau pc imp5rat in cel nrai inalt grad. S-ar pirelr cI in
cazul de fa1X. Napoieon igi putea da rispunsurile cele nrai
mullumit.rarc la ace:te doud intreblri. Rugii nu aveau decit
un singur iler:rcral aclcvirat, bun, pe Bagration, dar accstuie i
se incredinlau l-lun-iiri roluri de mina a cloua. Bennigsen era
mult infcrior lui Bagi:rtion, ,,nn incaprbil"
-
cum sp-Lrnea
Napoleon. Bltut Ia lrricrllar:.i, cr:", toruti un om hotlrit si te-
nace, care i9i clovedise ferrt:itatea iru atunci clnd sugrunle.se pe
layul Pavcl I, ci atunci cfird le:,'-iriase dirz stngcroasei ziie de
la E,vlau. Dar nici el nu juca Cecit roluri secunr.larc. I(utuzov ?
Napoleon, care il invinsese la Austerlitz, nu-l disprelurr., ci il
privea ca. pe un conducdtor giret li prudent. f)ar ilurueov nu
a;ca acrilr nlcl Lln rol in conliucc"ea armatei. Coman',1;rntui
suprelx c'ra larclay de Tolly, ministrul de rlzboi. Nu avea
ciestuie clci'irg;i',,: L'lentru a-l aprecia, dar era inclin;rt ri crer.ii
cl. nu trebuitr pr-;s deasupra nivelului obiqnilit r.i gi,n,-'r'irlilor
nrgi, nivcl cc,nsiclerat clc el ca foarte scizrit ln ri-,ljoriiri.i cA-
zurilor:. tri.'1si;'.iir:iil lir. a c:loua clicstiune putea fi qi rrrai oj:rirrnist.
Nu existe ln arinal:', nisi r:ici r"in fel de adevirati ccnr'iucerc
unic5, ii'lr oiganizarea co;narr,Jarnentului er;l rxai plc;os cle
orir:e critici. $i nici 1ru putea si fie altfel. 'fa"rui Alc;iandru
sc afia in rr-iijlocul armirtei 9i se amestcca in toa.tc riispcziliile
lui Barclay. l'dapc,leon gtia bine acest lllcru inci cle cin.l iiiainta
spre Vilna. O spuscsc cir toati ironia chiar la Vilna gener;rlului-
2V0
271

136. i
i
I
i
i
Ii
!
I
trebr-riau si riminl pentru moment in lrranla qi in Germania
vasaii, peste graniln fiind indreptali nnmai 420.000 de oameni.
$i chiar ace$ti 420.000 veneau gi trecean Nienrentrl treptat.
lnci de pe cind se afla la Vilna, lui Napoleon i se aduse Ia
cuno$tinqi cea dintti gi foarte serioasi grcutate : o mulgirne de
cai piereau din lipsl cle hrani. Alt ir.rconvenicnt : in Lituania
gi Biclorursia, polonezii nu-i puneau la dispozilie suficientc
forqe militare. Astfel, el inccpu sX-gi dea sealra aici, la Vilna,
mult nTai mult decit la trccerca graniqei ;i incomparabil mai
mult decit la Dresda, ';{e particularitiqile qi grcutigile camp:t-
niei incepute. Faptr"rl acesta influcnli nunraidccit politica sa :
sprc marea dezamigire a poloncz.iior, cl nu alipi Littrania la
Polonia (prin Lituarrirr sc ingclcgcir pc atultci Litutrnie gi Bielo-
rusia), ci ii crci o acL.ninistralic proviz.oric dcoscbiti. Ceca ce
lnsemna ci nu voi;r sit. ir.rtrcprincli trimic c:lrc.1r fi pr"itut pc
atunci sI impiedicc implcarca ci-r Aicxanclru. Astfcl, din acel
moment a inceput si se manifesrc o dtialitatc in vcclcriie gi in
planurile sale cu privire la sfirgitul carrpaniei. Pe cit se pere,
el admitea ci rizboiul se va sftrgi printr-o cornpleti sLrpulrere
a qarului Aiexandru gi printr-o transform,rre a Rusiei intr-o
vasali ascultitoare, folositoare pentru continualca luptei im-
potriva Angliei in Europa gi, poate, gi in Asir. Dirr, in misura
in care evenimentelc se desfiguran, lnclina rnai n-rr.rlt sir vldi
acest rizboi transforn.rtncl'.r-se intr-un ,,rizboi politic"
- ala
cum a spus-o pulin n-rai tirziu
- intr-un ,,rizboi Cc cabinctc",
dupi cxpresia secolului al XViil-lea, rur fcl dc cliscuqii diplo-
maticc duse cu ,,zinginit de arrne", dupi carc plrqile ajung,
tn sftrgit, la un acord general oarecare. Desigur, greqeala sa
ftrndamentali a provei.rit din faptul ci ni.r cuno$tca de fel, qi
nici nu putea inqelege poporul ms. Nu r.mnrai el, d:rr efcctiv
nimeni altcineva dir-r Europa nu a prcvlzut pir-rl la ce inilginrc
se poate ridica eroismul accstui popor, atunci cincl in cluzi
este aplrarea patriei de o invazie neruqinati ;i cr.r nimic pro-
vocati. Nimcni nn a previzut ci liranii lugi vor prefcra s5.
transforme inima girii lor tntr-un cir.np pr,istiu gi pirjolit, dar
de supus nu sc vor suprlnc cotropitonrltii pentru nimic in
lume. Napoleon a aflat toate acestca prea tirziu.
Pe misuri ce iegeau la ir-cali greutltile crcscincle ale cam-
paniei intreprinsc, tn mintea ltri fgi ficea loc un nou fel de a
vedca lncrurile, diferit de cel in care le privise la inceput. Ma-
rele comandant $tia ci, degi el dispunea dc 420.000 de oameni,
iar rtrgii nu dispuneatr nici de 225.000, totuqi unitlgile sale
erau departe de a fi toate de aceeagi valoare, $tia cX'nu-gi
2V2
ptitea puite nidejdea ,Cccit in truipelc franceze (rnarca anllxti.
nurrrlra in total 355.000 de oanrcni, proveniii din Inrperiul
Irranccz, dar accgtia crau departe dc a fi toli francezi cle singe)
gi nici tn accstea toate : nu se puteall compara tinerii recrrl{i
cu vechii lui soldaqi, clligi iir canrpaniile lui anterioarc. Ctt
despre westfalieni, saxoni, bavarczi, gennlni din oragele han-
seatice qi de pe maluriie Rinului, italieni, belgieni, olandczi,
firl si mai vorbirn de ,,aliaqii" fIrX voic
- austriicii gi pnl'
sienii
- pe cilre el ii adusesc, in scoptrri nccunoscrlte lor, la
moarie in Rusia, 5i printre care, mulgi nu-i urau citugi de pugin
pe rugi, ci pe Napoleon, nrl cxista nici un c1ubiu asupr:1 vitejiei
cu care aveau si lupte. Cunoscind bine istoria nilitari, Na-
poleon ntr uita cu citi lip''5; 6. tragcre dc inimi se b).tuserir
acele triburi flri numir supLrsc de vcchii rcgi persani gi trimisc
de Xcrxcs impotriva grecilor. De la polonezi, el nidijduia
ceva mai mult, cici ace$tir igi apirau proprirr cauzi. Dar gi
aici, dupi cum am spus, el s-a aftcptat ia un ajutor miri marc
(sub aspcctul pur numeric).
Napoleon curlo$tea dezorientarca de la statrll-nlaior rlrs.
La Vilna, aflase cI primul plan de rezistcrlti pe I)r'ina, ln
tabira fortificatl de la Drissa, fusesc pirlisit, intrucit Barclay
se tenrclr de o imprr:surare gi o capittrlare sigr-rri. Arrnata nrsi
se retrigca in cloul coloanc spre interiorul qlrii. Coloana lui
Barclay bitea rcpede in retragcre spre Vitebsk; coloana lui
Bagration, m;ri incet, spre Minsk. Napolcon, cu forqcle prin-
cipaie, porni in nrmirirea iui Barclay. Dar acesta igi iuqi rnar-
gul gi ordoni lui Osterman-Tolstoi, comandantul arierglrzii
salc, si opreasci, pe cit posibil, inaintarca francczilor. Lup-
tele de la Ostrovno, din 25 qi 26 iulie, reuqiri si-i intirzie, aga
cI, atunci cind Napoleon intra in Vitebsk, Barclay igi unna
gribit retrageres spre Smolensk. In accst tir.up, Davout mer-
gea dinspre Vilna asupra Minsliului cu misiunea :le a tiia re-
tragerea lui Bagration gi de a-i distruge anrata inainte ca el
si poati opere joncgiunca cll Barciay. Dar, din fericirc pentru
Bagration, regele (icstfalici, Jir6me Bontparte, fratele lui
Napoleon, un incrpabil din pr.rnct dc r.cdcre militar, ca qi din
celelalte puncte de vcdere, urmirindu-l pe Bagration pe dru-
mul Grodno-Minsk, nu reugise sI execntc nici untrl din ordi-
nele priniite, intlrziase gi, atunci ctnd, tn ziua de 23 iulie, la
sud de Moghilev, corpul ,Ce armatii al lui Davout se ciocni cu
Bagration, accsta respinse cu mnlt succes un qir de atacuri gi,
schimbind direclia spre Snrolcnsli, igi urmi retragerea aproape
fdri si fic stinjcnit de iulinic.
tl I r73

137. Aflind despre lupta de la Moghiin' qi desprc treccrca Ni-
prului ia Novii Bihov de cltre armata lui Bagration, Barclay
hotiri si se uneascX cu el ia Sniolensk 9i porni inti:-acolo prin
Rudnia. Napoleon flcuise toate pregitirile in vcderea unei mari
bltnlii la Vitebsk, uncle credea cX-l va niilici pe Barclay. $i,
deodatl., in ziua de 28 iulie, ajunginJ la pozigiile trupelor sale,
constati cI arrnata rusi plecase mai departe, spre est. Acest
fapt i-a produs o mare dicepgie. LJn nou Austerlitz lingl Vi-
tebsk ar ii pus capit rlzboiului gi ar fi constrins pe Alexandru
si incheie pace, socotea el. Soldagii crar.r istovigi din cauza
clldurii toride gi a margurilor grele. Argiqa cra attt de mare,
incit cei care luaseri partc la can.rpenil din Egipt qi Siria ii
consolau pe ceilalqi, spuniudu-le ci acolo fuscse gi mai caid.
Lipseau furajele. Uncle cscadroane pierduseri, de la plccarca
din Vilna, jum.itate din caii lor. Se iviri in curind gi semne
dc descomprlnerc. Jlfirl lua proporlii ncobi;nuite.
u
Napoleon fr-i nevoit si inainteze tot m;ri c'lcparte ln ur-
mirirea lui Barclay gi a lui Bagra"tion, care se indreptau pe
cXi diferite spre Smolensk. Trebtri s[ trin-riti doui corpuri spre
Dvina, in dirccgia Petersburg, la extrema aripii sttngi (adici
de nord) a arnratei ce inainta spre Smolensk, unde acliona
corpul de arma-tl al lui Vittgcnstein. l'4ai trebrii si rr,rpi citeva
divizii gi si le trimiti spre stid, la aripa drcaptii, spre a res-
pinge trupele rusefti, care, rimase disponibile tn nrma nea;tep-
tater incheieri a plcii cu tulcii, se apropiau in mare grabi spre
noui teatru de rizboi. Cu toate acestca, pentru apropiata bi-
tilie de la Smolensh, trttpele franceze erau mult mai numeroase
decit cele rusefti. Dupi ciocnirea de la Krasnoe (Ia 14 august)
cu diviza lui Neverovski (care oprise cu o admirabili fcrmitate
lln atac. al unor forge superioare conduse de Ney gi Murat,
pierz?ncl o trcime din efcctiv), Napoleon se apropie de oragul
Smolensk. Generaiul Raievski primi din partea lui Bagration
nrisiunea si relini pe francezi. Corpul siu de armate se lupti
cr1 atita indirjire, incit marcaalul Ney era cit pe-aci si fie prins.
Bagration insistta si nn se pirlseasci Smoienskui firX o mare
bitiiie. I)ar lucrurile nu ajunserl pini la o ,,mare bitilie".
Grosul fr:rqelor rusegti se apropiase la inceput de Smolensk,
insir pe urmi incepu si se retragl spre est. Cu toate cI socotea
lucrul ca inr.rtil, Barclay' hotiri totugi si nu cedeze oragul firi
274
luqtX. ln ziua de 16 augrisr, ia ora 6 diniineaga, liapolcarr
ordoni bombardan:cntu! gencr.al gi aihcul asupra oraguiui. Se
incinserl lupte cr'incene clre durari ptni la gise seara. I-rran-
cczii ocupaserX suburbiile, ,Car nu gi celtrril. Corpul de armati
ai lui Dohturov, care apira oraEul impreunl iu divizia lui
Kc'novnigin- gi
^a
prinlului dc Wi.irtrenrbcrg rcz.israri cu arira
bravtir5. gi trdirjire, incit uimirl pe franceii. Seara, Napoleon
chernl pe Davout gi fi oriloul'catcg.t;ric sl ocirpe
" dorl"
zi oragul, cu orice prcq. Se intirisc in e I spci,ruta c[ b)fuiiiia de
la^Smole-nsh ia care participa, chipurile, intr:eaga. iirmarl nlsi
(aflase .le joncgiunei Barclay-Bagration), .r" ii ar.* bitiiie
irotlritoare pe care o evitaserlS pind acurn ru5ii, lisindr_r-i firX
lupte teritorii uriagc ciir.r imperiul lor. ln ziua'cle 1Z arigust bi-
tllia reincepr.r.
-Rugii se irnpctriveau croic. Nici rugiminqile
nici amcnintlrile nu erau in stare sI induplece pe soldali'sL
plrXseasci iitriile , ei n',1 voiau sI execur'c or..ii,.,ele itr' ,,.-
tragere 1,
O zi singeroasi luasc sfirgir. Vcni noaptea. Cunlorm orcji-
nului lui Napolcon, bombartiamcntul orJ,:ului contintra. Dc-
ociatl se avzirl., -unelc dupi altele, explozii ingro;zitoare ce
cutrernurari pXmintul, in timp ce fliciiile inviliiau tot mai
rrult. ora$ul. Rugii aruncan in aer depozirele Ce puibere gi in-
cendiau Smolenskul : Barclay orc{onase .et.ageiea. ln 'zorii
zilei,.pa_trulele f.ranceze aduierir informalia ci oragul a fost
pirisitde.trupe gi, atunci,,Davout intri in Smolensh firX lupti.
Strizile erau ticsite cle cadavre de oarneni gi de cai,^ iar
vaietele gi gemetele miilor de riniqi lisali in voia soartei-um-
pleau oragul, care, pe alocuri, continLla-inci si ardi. insotit
cle suita sa, Napoleon stribitea cdlare, la pls, Sniolcnsliul,
privea la ceea ce se petrecea tmprejunrl siu, da ordine pentru
s:ingerea incendiilor, pentru ridicarea cadavrelor (care tnce-
peau sI se descompun5) gi a rinililor care qipa.u de durere,
pentnl evaiuarea proviziilor gXsite. hllartorii spun cI era
1;.itr.urccat gi nu adresa un cuvint celor din suita sa. Intrlnd
r.1'.rpi aceastS, prerrrnblare iir casa ce-i fuse se prcg5titi in
1::abi, impiratul igi aruncl sabia pe masi 9i spr.rse : ,,Cam-
pairia din 181,2 s.a sfirgit". Totugi fu nevoir sX pS.riseasci
1'lurul clc a se opri la Smolensk, de a-gi intiri spatele fron-
ttrlui in Polonia,, Lituania gi Bielorusia, de a aduce tntiriri
I I)cspre eroica apirare a
vazi,r iri Nlpcrleon in l{usia",
lBr
rugilor, am scris un stuiliu special (,,In-
lvfoscova, 1938). (E. T.)

138. c{in Europa gi de a amina pentru primXvara anului 1813
inaintarea spre Moscova gi Petersburg, tntr-un cuvlnt, fu ne-
voit sI renunte la planul impirqirii in doui a campaniei.
Rugii ii scipaserX gi de data aceasta. El nu Etia ce greutX.ti,
mereu tot mai mari, intimpinaBarclay dupl fiecare nou orclin
de retragere. Nu gtia ci comandantul suprem al armatelor ru-
sefti era tnvinuit de tridare,dupl cum nu ayea cunottinfi nici
de zlpiceala 5i panica ce dotnneau la curtea larului. Nu vedea
acuffr dectt un
-singur
lucru : nu va avea loc nici o bitXlie
general5, va trebui si fnainteze mereu spre rlsirit, spre Mos-
iova. $i, cu cit pitrundea mai adinc sprc risirit, ctr attt
devenea mai greu de incheiat rizboiul printr-o pace, printr-un
simplu acord diplolnatic. Aici, la Smolcnsk, Napoleon_nlr_se
mai gtndea la o-victorie zdrobitoare asupra Rusiei. Multe lu-
cruri-ii apireau acum sub alti luminl decit ctr trci luni inainte,
la trccerea Niemenului.
La rnijloc nu era nulnai faptul ci artnata sa se irnpuqinase
la jumltate ca urmare a necesitlqii de a asigura cu garnizoane
o uriagi linie de cornunicalii gi depozitele, ca.urmare a btd.'
liilor
- mici, parliale, dar singeroase 9i inCirjite
- ca ur-
mare a cildurilor, oboselii qi bolilor. Napoleon mai descoperi
ci soldagii ruqi nu llrptau mai rlu dectt la Eylau- Generalii
rugi, fIrI a mai vorbi de Bagration, se dovedeau a fi mult mai
plrtin incapabili decit fusese el inclinat si creadi in timp ce
dircuta, lJ Vilna, cu Balagov. ln general, Napoleon gtia si
aprecieze foarte just capacitilile oamenilor,, iar cele- militare
indeosebi. Nu putea decl sI lru recunoasci de exemplu faptul
ci Raievski, Dohturov, Tucikov, Konovniqin, Neverovski' Pla-
tov executaserl operaliuni foarte grele, intr-un mod cum nu
le-ar fi fost ruqine si le execute celor mai buni maregali ai sii.
ln sfirgit, caracterul general pe care il lua rizboiul incepuse si
nelinigteasci mai de mult pe impirat gi anturajul siu.
In retragerea ei metodici, armata ru.si lXsa ln urml un
teritoriu pustiit. La Smolensk s-a ficut tncercarea incendierii
nrl a unor sate, cl a trnui intreg orafr a unui mare centru ad-
ministrativ qi comercial. Faptul acesta era o 'dovadi ci. rugii
erau hotirili sI duci impotiiva cuceritorului o lupti neimpi-
cati. ln aceasti situalie, Napoleon iqi amintea de rXzboaiele
Drecedente, ctnd impiratul Austriei, fugind din Viena, ordo-
n"r"
"utotitrililor
din orag si exccute lbsolut toate ordinele
fra,ncezilor, iar regele Prdsiei, dupi ce fugise din Berlin, ii
adresase o scrisoare personalS, prin care igi exprima speranla
ci palatul din Potsdim va fi pe placul majestliii-sale impe-
276
riale. Dar aici, liranii igi pirisesc agezd.rile, dau foc izbelor
lor 9i igi ard proviziile ; un intreg orat esre dat pradi flicl-
rilor gi, dupi toate aparenqele, atlt poporul, cit gi ministrul
,de rizboi Barclay, pringul Bagration gi garul Alexandru, care
sti in spatele lor gi ciruia li sint subordonali, privesc rizboiul
ce se desfigoard" ca un rizboi pe viajX gi pe moarte... ln zilele
cit a stat la Smolensk, Napoleon a fosr vi.zut stind ccasuri
intregi tlcut gi prins de ginduri. El nu pomi dintr-o ciati
toatd, armata staqionati la Smolensk, ci trimise pe Murat cu
corpurile de cavalerie in urmXrirea lui Barclay, care luase
acum comandamentul intregii arlnare rusegti (ddpi joncgiune,
Bagration intrase in subordinele lui) gi se retrigea pe drurnul
Moscovei. Apoi porniri marcgalii Ney 9i Davout. ln zilcle de
18 9i 19 august, lingi. Valutina Gorl qi Lubin avuri loc iuptc
fn urma cd.rora, din cauza incapacitigii lui Junor, care ri.-
ticise drumul intr-o mi$care asupra flancului arrnatei lui Bar-
clay, aceasta reugi si se desprindi^ spre esr).pierzind 7.000 de
oameni
- mai pugin, totugi, .Cecit francezii.
_ In noaptea de 23 spre 24 august, Napoleon pirlsi Smo-
lenskul impreuni 9u gardl sa gi ie indrepti spre-Dorogobuj.
Dar Barclay igi ridicase tabd.ra de aici gi porniie mai deparrc,
spre rislrit. Din cauza terenului nefavorabil, Barclay continui
retragerea spre Viazma, Gjatsk, larevo-Zaimigce, firi si mai
intreprindi nici micar acgiuni de ariergardi. Napoleon il r.rr-
mirea de aproape, cu toati armata plecati de la Smolensk,
pe un drum complet pustiit de trupele rusegti.
La. fiece popas cit de mic al rugilor, el incepea iar sL
spere in angajarea unei b[tilii generalc... Aga a fost la Do-
rogobuj, la Yiazna, la Gjatsh. ,,Mir.ristrr-rl (Barclay) igi con-
duce oaspetele drept la Moscova", se scria cu riutate de la
statul-major al lui Bagration la Petersburg.
Spaima
- o spaiml de neinvins care sporea din zi in zi
- punea treptat stipinire asLlpra unor pirgi ,Cin piturile sri-
perioare ale societiqii ruse. Oare totul sI fie pierdut ? Oare
va fi predati Rusia astfel, firX nici o irnpotrivire ? Pentru cc
n-a fost dusi pini la captrt bXtilia de la Smolensk ? Pentru
ce au fugit ? Nu cumva neamtul Barclay trldeazd.?
lnsugi Alexandru I ficea tot ce putea ca sI sape autori-
tatea lui Barclay. Astfel, el transmise personal gi cu o vizibilS,
aprobare generalului Robert Iililson, comisarul gnvernului en-
glez, aceste ctrvinte adresate de harmanul Platov lui Barclay,
dupi evaci"rarea Smolenskului : ,,Vedeqi, am numai pelerina

139. pe rnine. N-arn si mai port nicicdati unifonrrl ruseascir,
fiindci lucrul accsta a del'enit dezonorant." 1
'farul Alexancl.ru triia cele mai chinuitoare zilc din .,.i1!a
sa. Ci-rrtea lui cra cr-rpriusi cle panici, dezorientr,rca creg'.ci-1.
Printre tirgoveli gi glrani, pe searla Earuh-ri gi a lur Napolcon
sc yorbeau fel Ce fel dc lucr'-rri. I)espre Napoleon nirnlni nu
rnai Stia ce si creacJi.. ii'r 18C7, pini in lunr. ii-inic, cl fusesc
proclanrat de pe totte arnvoanele ca inainte-rrrergitorul anti-
ch::istr.rlui, iar in discLriiile intre oar.ueni
- insugi anri-
chii.str"rl qi distrugitorul credinqei creStine. Din itinie al ace-
luiagi an, antlchristul devenise dintr-o dat;i, 1:5rir cea nrai mic5.
tranzigie sau cxpiicalie, prictenul gi lliatLrl qan-rlrri. Acum cra
din nou antichristul gi -uccrisc jr.rrnatetc din ltusirr aproape
firrl hipt5. Picr:r.lerc:r Snrolcnsliulr.ri intristasc rrrult q:rla. .Taiut
gi cu fratcle s5.u Konstirutin l-rru scl..s clin s:irite p.c acest om
aprig"
- se spunca in popor, iu prinrclc h"rni elc riz-boiului.
I):rr ce alllrlrle voi;1 ,,acest oin aprig" era o euigrni, Fapt
c c5. chiar din primele zile, in inimJ popcrr:1ui rus se aprinseii
ura, obida, seiea de rlzbunare li .io.i,rir nestiviliti dc a-i
pliti curn se cuvjne cotropitorului gi jefuiroruiui. Tcatc aceste
sinrgiminte, care crefrcau din zi in zi, au d:rt naqtere acelei te-
rrbile inrpotriviri a intregului popor, care :i a"dtis pieirea marii
armate a ctrcer:itorului. Prinre nobili, tenrcriie erati mult rnai
precizate, rnai adinci gi rnai conltieure clectr il rindurile po-
porului,,de jos". in ochii lor, victoria lui l.lapolco,r,.,., 1ir.-
zentA nrlmai pericolr,rl unei prciungiri gi inlsi>riri a blocus'.rlui
contirrertal, d:rr ar-'e*iii1a si zcimncine chirlr te*reliile iobigiei,
de;i Napoleoil nlr nr.ln'rai ci n-a iucercar sii desfiinlez-e iobXgia
in regiunile ocltpare, clrrr a iniibugit firi mili, cu lLjutorul ar-
melor, orice inccTcare a lir;rnilor Ce a scipa priir forqe proprii
cle jugul rno;ierilor. Cri toate acesicrl, iclcea cedirii irftoscovei
firrl iuptl pirea atit 1ar',ilui, cit 9i nobilirnii ceva cu totul
irnposibil ; c1e altfel, nici soidagii nll prct inleiegean scopul
retragerii. I)upi ce a el,racuar Gjarskr.rl gi a ajuns la farevo-
Zaiiiriqcc (la 29 augLlst), tir frr.rnte,r armal:ci rusersli fu numit
un ak comandairt suprcm. Aleilandru i-a scos de ia cornanCil
pe llarclai', inlocuindu-l cu Kr,rtr-rzor., pc cxre nu-l putea suferi
dc rnLilti yrcmc. d;rr alt gcnerill mai potrivit r1u s-a gIsit. Ba-
gration le
.in:pira gi niai puqirri iirci"cdrrre ;i, pc c.leasupra, el
avea, ca gi tr)arclal', nuine striin.
I{uiuzov era coirvius, bineinqelc:i, cI Barciay avea dreixate :
daci exista ceva care-l putea.dr.rce pe Nap'oleon la fnfrin-
gere, acest ceva era dcplrtarca foait.J marc clc b.rzi si jnrpo-
sibilitatea clc a ducc riz!:oiul timp de ani dc zilc, sau clii,..r
r:umai luni de z|Le; la cireva rnii de irilometri departe Ce
Franqa, intr-o gari intiusX, cu pimilitltri pustii, sdreci si vrii-
megi,.fdri provizii, lntr-o clinri ..' .a.e nLr cri obigriuir. $i
mai gtia liutuzov.a-ltceva: cu tot nulncle sirr. cura.t r.isesc, nu
i se va permite nici h,ri si cedez-e l{oscova firL o bitllie ge-
nci'al5, ala cum nu i s-a pcrmis nici lui Barcley. Ce si o"di-
nioari la Austerlitz, el lui hotirirca unei bltilii, de inutili-
t;1tea cireia era adlnc convins. De prisos din puncr cle veclere
strategic, ea era absoh.rt neccsari din pu,r.t de vedere rnoral
qi politic. Penrru Napoleon, inlocuirea^lui Barclay (fusese in-
format indati de spibni).a constirLiir un indiciu li'rugii s-au
hotirtt. iir sfirqir, si dee beralir. gcnerali.
. 11 dinrirrc.rql z.ilci dc 4 sepreirbrie, Nepolcorr a dat orCiir
lui Mtrrat qi Ncy si inaintczc dc Ia Gjatsk le Gr'rrlneto.
Armata r_usi igi incetinise rerragerea gi se- oprisc. Ariergarda
ci sc sprijiirea pc citeva forti{icilii ; puncrul-ccl rnai iniiutar
hrpf" fra.ncezii cai e sc apropiau era i, reduti riiiicati de rugi
llngi satul $evardino. Ajrins irnprcuni cu garda in statul Grid-
nevo, Napoleon exam.inli cinrpii ce sc intinclea in fala sa gi in
care se oprise, in sfirgit, arlnata rusi. Fu infomrat ci nu-
nleroasc ,fcrqe. ocrrpau redrita de lingii. $evardino. In zare,
dincolo -de riulcqul I(oiocca, pe jumltite iecar, se veCea prin
luneti dispoz.ilirul arilarci ruseiti. ln scara aceieiagi zile, is-
coadelc i:apcrtalr la carticrul gcncral imperial cI armata r-,rsi
se oprise acoio cle doul z-iie, ci ocupr,rc pcziiii gi ci, lingi
satul din zare, s-aL! constnlir de ascircni- inrirrituri. La iii-
trcbarea criln se nunrcgte acest s;lt) iscoaclelc au rispuns :
,,Bororl,ina" ,
1 V)'ilson, Narrativc of ei-cnts cluring tlic invasion of Ilussi;r. London,
1860, p, I 15.
zr)
ITT
Bitiii;r de ia Borociino a reqinut de atttea ori atcngia isto.
ricilor, a specialigtilor militari, a marilor arri$ri ai cuv'?ntului
gi ai penelului. Destinui imperiului napoleonian s-a schimbat
nu pe cimpia de la- Boroclino, ci in tol cursui campaniei din
li.usia. Borodino a fost nulnai un acr ai tragedici, ni tragcdia

140. lntreag5. $i nici chiar intrerga campanie clin Rusia n-a fost
incd ifirgitul, ci nunrai inceputul unui sfir;it, deocamdati
foarte indepirtat.
Dar imiginalia contemporanilor gi a posteritllii a fost
rnerell atrasd de priveligtea cimpului de bitaie de la Borodino,
cu miile lui dc cidavre, pe carc luni de-a rlndul nu le-a strins
nimeni.
Se apropia acea clipi pe care Napoleon nu tncetase .s-o
a$tepte si s-b doreascl tnci de cind se afla la Dresda, apoi la
Nicinen, Vilna, Vitebsk, Smolensk, Yiazma, Gjatsh. In mo-
mentul ctnd ajtrnse in acest loc, in care avea si se desfigoare
unul din cele mai tngrozitoare miceluri din cite cunoscuse ptni
atunci istoria omenirii, el avea sub ordinele sale directe un
efectiv de forge de trei ori gi jumitate (aproximativ) mai mic
dectt in clipa pitrunderii in Rusia.
Bolile, greutitilc campaniei, ciczcrtirilc, jaful, necesitatea
fntiririi ipitelui irontului 9i a indcpirtatelor flancuri, pe de
o parte si,re nord, in direqiile Riga gi Petersburg,. gi pe- de
alti parte, spre snd, impotriva armatei care venea. dinspre ho-
tarcle Turciei,. ca 9i .nciesitatea asigurXrii tot mai serioase cu
garnrzo^ne a rmenser linii de comuhicalii de la Nieme-n pin{
l,r Sevardino
- to;rte acestea reduseserl mult efectivul marii
.rn,"t.. Napoleon dispunea, in momeutul ivirii sale in fala
redutei de li $cverdino, de 135.OOO de oameni 9i 587 tunuri.
'frupele rusegtinumlrau 103.OO0 de soldali din armata regulati
ti 640 piese de artileric, 7.000 de cazaci gi aproape 1.0.000
de baionctc din nriliqia populari. Artileria rusl era calitativ
tot atit de bunX ca qi cei a franceztlor, dar o tntrecea ca nu-
mIr. Din cauza marilor pierderi de cai, Napoleon nu a putut
si-qi aciuci pe drumul Moscovei toati artileria sa de la Mo-
ghilev, Vitebsk gi Smolensk.
Cartierul general al lui Napoleon, in timpul bitiliei de la
Borodino, se afla tn satul Valuevo.
Sigur de victorie, dupi primel e rezuhate lmpiratul igi tntiri
li mai mult aceasti certitudine. La 5 septembrie el ordonX
atacul redutei $cvardino. Murat respinse o parte a cavaleriei
rtrse. Dupi o pregltire de artiierie, generaft.rl Compans asalti
reduta cu cinci regirnente de infanterie 9i o cuceri dupi o
crlncenl lupti la baioneti. Seara tirziu, francezii poYesteau
uirnigi ci a-tunci cind atacangii pXtrunseri tn reduti, tunarii
rugi nu fugirl, deqi avuseseri posibilitatea, ci continuart-si
lupte cu indtrlire,- rnurind stripungi de baionete. 7.orii zilei
urrnitoare tl !;sire pe Napoleon cilare. Toati zitra aceea
280
nu avca si descalecc aproape_ de loc. Sc temea ca rugii, sta_
qionegi la ciliva kilometri de $evardino, si
'u ,. ,..r."u; d.,oi
cridcrea acestei redute. Dar temerile sale erau ,"d*r"i8" r-fit-
ttrzov rinriscse pe pozigii. lmpiratul se tcmea etit de mult,
dc o .noui.. rcrragerc a rugilor. fdrd" o bitllie gcncrali, fucit,
irtullci cind Davour propuse lmpresurare" .u To.t" -"ri ?i"
clireclia utiqa) a flaniului sring il armatei rur.gii,'"t i.rpi,lr"
acest plan,. de.teaml ca tru cumlra Kutuzov, prinzind .t. i;;;sI se sperie gi sI se retrag5.
De cind luase la Smolensk hotlrtrea definitivl sL nu lun-
gc;rsci rlzboiul pc doi ani, ci si sfirqeascl totul intr-rn ,i"nu.
an, obiecrivuL principal .gi imcdiat al lui Napoleon era"si
ajLrngi le. Moscova gi,
.de acolo, sI propuni, jarului p;r;;.'l'otuqi, oricir de mulr dorea si cucerelasci Morio..o,
"; ;;;s-o capere flri lupti ; ave^ nevoie si dea cu orice prlf UXtliiu
gcncrali Ia por.qile oregului, in care si distrugi
^r*"ta
rusi, si
'icidecurn
sI,se 1i'i pe urmele lui Kutuzov,?".;. ;;;;;;i"11;;
trece prin minte sir se retragi -dincolo de Moscova, ,pi" V1"_
dimir,s.au Rcazan, sau gi irai dcparte. futrro"';i'B;r;6
insl ghiciscrl,clorirrgaJui Napolcon gi, pcntru acest motiv, rJ_
tuzlu rncreu bitiiia.-Barclay, care dupl Jarevo_Zaimiscq era
obligat-si se suptr'i flri murrnur ordiicloi i;,i K;;;";:-it.""acunr. Krrtuzov ticca de ascnreni. El nu pntca sr ia asuor;-ri
irnc's:r rispu^dcre. n.retragcrii firi.luptn si a tfux.ii-riforcJ-
ver rn vola soartcl, detl $tra ci, ficind a1a, ar salva armata.
A .dorr;r zi dupi l.erca redutei $cvardino (la 6 seotembrie).
Nepoleon nu didu nici o bitilic. Soldarii irr; Ul"ii .X .JJ
odihneasci- l{agiile furi mlrite. Stabili
'pinn in
"*".ri.plarru.rile,de acgir'e perltru _ziua u'nitoaie, preciz;
"rai*i"rndrvrduale penrru nrarcgali. qi gcrrcrali,
- iare se qineau
g.rimadi dupi cl .fn ^inspccgiilc
pc i.rrc le'flcea, gi,-t"'accst
tinrp,..cu togii, .de la irupirai l,r ioldat, priveau
""iircei"t
,pre
p-oz-iqiile
.ruse$ri ; se. remeau ca nu cuniya Kuruzoy ,t ;iJ;".[)ar acolo
'u sc rniEca nimic; trupcle rusegti ,l*i""i" t"loc. Napolcorl cra ricit. Dar, in aceasti zi piin; j" gii;i i"clidu nici cel mai mic semn de obosealX.
. lndatl. dupi- ciderea nopEii soldagii se culcari., ci.ci se
Itia .ci a d-oua zi lupra auca-sh reinceapi din zori. b" ."r;lcnsrunea fizici g.i psihicl dirr timpul iilei, Napoleon nu se
odrhnr aproape de loc. Incerca-si-gi ascundi nelinigtea, dar
rlc d.ata aceesra _nu prea reu$ea. ln cursul discuqiiior cu aghio-
trrrlrr s-r,. acegtia observar5, ci el nu-i ascultL leqea riereu
tJrr corr gi sc uita si vadi daci focurile mai ardeau'in tabira

141. rug-ilcir. At.rcul inccpr.l o darii cn risiritul soarehii. co'forrn
ordinel,r impiratului, Eugi.rrc Ce Bcatrhar'ais, vicc-reccl;
Ifaiiei, sc arunci cr-r un corp rlc arrnatX impotiivi satului
"Bo-
rodino, pe flanctrl sting. La cenrrrl) inrpotriva ,,fort.rrilo,
Bagratio.", lingi satui.scmionovsko", ,,. irun.ari turul clupl
alttl .cu corpurile lor de armarL Dar,:onr, Iiley gi l4urat. Bll
b.uitul neintrerLli)t, asurzitor,.al tu'rir-iio,i di*' arnincloui plr-
lile intrccuse cu nrillt chiei- qi cece cc-;i :rtiirrt.,;iii c,stesii carc
luascl'i parte I; bltiliilc dc h [,ylritr ;i y,rrp,:..rm.
In cursul acestei lungi ;i c.ridc zil., ..j.i septcnrbric, Na-
polcorr a triit, dLrpi spusclc rnarrorii,rr', thrtil si,ir.i tlc'si:ii.it
foartc deoscliite . I)irrrirrr'.11e, cirrtl s',i re Ic rrlri.r s., r i. li,.i la
orizont, inrplretLrl strig;rse vcscl: ,,Irrti soerclc cle Ia Aris-
terlitz.!". Brur.r dispoziqic 1inusc 1.l?nii lrr er"r.rirrz:1. Se pi.rea
ci'uqii i*ceprrscrl si fie sco;;i rrcpr:lr qi consrir'r cliu poiiEiile
lor...IJar g-i.fn. acestc. ore alc primului arac putcnlic al fr.an-
cezior., gtiri destul de lngrijoritoare, A!.ncst"."t" .u vcgti de
victorie, lncepuri sI soseasli la cartierul general, de'unrJe
NapgJeon urmlrea bXtdlia. Astfel, chiar in" prirnele ceasuri
ale dinrineiii i se raporrS. currr rrnul din cci'iai buui ofircri
a.i .sIi, generalul Plausorr_'e, conra*dantLrl regi'ren:ul*i cie
linie 106, intrase in satul Boro-dino gi scosese" de acolo fevinitorii rugi, iar acegria exterminarI o parre a regimentulii,
u.ciseri.pe Plausonne gi pe rnuiti_ clintrc ofigcrii sii. E clrcpt
cI intSrirurilc trirrrisc vcrrii-'r.i i.r riririr qi' jJ,-rro.iino fLrs,_,sc
ocnpat. Dar inrprcjuririle n-,or1ii lui
-Pl:iusonne
arr'rtau ci
rugii se b.i.tc;rr.r ln zir.ra acccr cLl iiivcrgunare. Un aghiotanc
anun!;i _a_poi .ci. atactrl maregaluh-ri l)avour se clesfi"gr.rra cu
succes. Un altul insl aduse gtirea cil cea mai buni.'divizie
a lui Davout
- divizia generalului Cornpans
- {uscsc prinsL
fntr-un foc l'iolent ; Cr:mpans fusese ri-iiit, ofiqcrii sii,'rlini qi
sau morli. Arunclndrse repcdc in ajutorul lui Contl:ans,
Davo-.rt atacase bateriile rusegti, care t.igea,.r asup.ir;1 ac.siuia,
gi le capturase.
-lntocmai ca gi la $everdiio, tuilaiii ru;i muri-
seri strlpungi de baionete lingi tunurile ior, cu care rriseseri
pini in ultimul momenr. Cilui lui l)a,vorit fuiscse sfirtecat
d.e o gh'.]rlea, iar_rnareqahil insugi se al.cscsc cn o contnzie gi
cizr.rse de pe cal firi simqire.
-
Dar--Napo]eo,n 1u aprlcase inci si afle totul gi si dea
loi ordine, cind afli cX Ney pirimnsese cu trei ,l;','izii in
forturile a.pirate de grenadierii
-ltri
Bagrarion gi ci, degi se
men!il1ea in aceste forturi, tot'-rgi ru;ii continuau sX. atace
furios. Un alt :rghiotant aduse vesica cI clivizia lui Neve-
282
i'rrr cki res.pi'sesc pc Ncy. I)uqin nrri tirziu accsta restabilise
srtu.t(r:1, drr priniul Ilagratic,n ccrntinua lupta indiriiti in
accsr scctor. Gcneralul itezou cucerise un'l iintre."i. nr"i
;rrporrante fort'ri, dar tuscse scos di'
"t
.u pi..a"ri t""ri.'r]-,
i.rrura unui aiac i,r,crtunar la ba"ioneti. ln'cele Ji" ,iirJ,dLrpi alt-e pierderi t-r.rari, }.,{r.,rat luase din nou acesr fort.
I-ui Napcleo'._i se r:rDorra cu irsisteng; gi di,r-dif"rite
prir.!cte..ci pierdcrile rr-oscEti erau mult ,up.iiou.. ;"i"; l;;cczc, ci rr.ilii n' se 1:rcdru ;i picr pirri le
'itim'l om fn .""ri"_
,l-tecrrrilc p.cntru rcsrabilirc"r.situeqiei. pentru a putea des_
ti.lfrrrr acgrnnrlc dc clvalerie, frarrcczii erau obligaqi sL
cr"rcercasci, cu efortnri srpr;1ome11egti, micilc iniigimi
"6i 'acci-
cientc dc. tercni c;r_rc ti.iari carn p.i"'mijlol-i;;;;;i'.i.;"d"
hatile. .)r :rceste clbstacolc rraturalc ii costau folrte ,.u-'o o"
irltlrcczr. (_u picrdcri colosal de nrc-ri, corpul d" arrnufi,'al
]Lri.Raicvski .ii.i,,r" lovituri atit dc gielc lri Murat si Nev.
i;icit r.cc5ria i,r.piuseri aici toaie
-;,ri,iril.';.";;;;"
J;;;;1;drspnflc. l(ipa de la, Semionovskoe, cu irnprcjurimilc^ ei, trc_
cr'rsc rn nrar
'rultc
ri'dirri dintr-o rnfni inir-alta. l* ccll dirr
rurm5, maregalii trimiseri pe aghiotanlii lor l; N;"i;;;;si cea'ri intiriri. Ei garanrau iictoria'nu,r.,,ri ." .Jrnaitiu io
:if* ui satri Sen.rion&skoe r; fi" l..o"t.-;;"i.';;;;t#;;lnal curtital.
N,rpolco* trinrisc nrrrirai o di'izie, rc[uzi'rrri-r.,un aiu-
Lo, llii import.rnr.- El 'ctlc.r.
ci Muir.r si X.u' ;; T;rr.ii;.
t(-u$rr, luptJLr
,
prer l trrios. ,si n-ltr f i pXrrisit cirnpul ac Liltai"
.lf a dc rcpe<le cr;!u crcilcr.u tnlrcrs3.l1i, aga cI
'NapoJcon
sc
ter-rrca s)i l-rr,r-gi corrsnrne rezcrvele inai'tc dL *or".,iiriia*iri".Dar.a,:esr nlorrenr decisiv i*tirzia. in tinipul ,il.i ;i;;;;;_
'cr.rlrrlri
N1[orand Irase cu esarr o t";;ri;";;'"r,;i..i"'" i";lLaicvshi.intrc Borodi'o .9i Semio,rorlrl.oJ, d;;, i;--i;; ;;iiit:rc ia baioneti al rugiior, fur.r. ,.rpi's. i{u;ii
""iir*r"rl-picrJcli cnornre, iar Morand cizusc pc .!nrpul cic bitric. Sti_
I...] -.1 *rlii iuaserri iirepoi accesri pozigic'i;ip;;r;;;,i fi IrriIrii Na,polcor xproxpe. in acchgi ,i;i;'; -lri iri;; ,"8;-;.on rrccJ crortur drspcrarc pcrltru a rclua di' nriinilc- lui&{urat qi Ney' trei foit'ri, etit de gr.u'.ir...i; ;;';;;$ri;.
, l^.:o.t.o L''itiiie c-rirceni. cu Balra,tion pcntru fortLirile
.1,,' .lx Semro[ovskoe... ht curs dc citeva c)rc, acestea trecuri(t,-' lr'Iar nr'lre ori di'tr-o inini, intr_aita.
'
I.iuiai- i,., ;;*r.s.t:t,r.r bubriiar-r ma.i n-iuit de ZO0 tun*ri _ +OO
"aur"
Jirr'or_
rlinul ltri N.apolcon gi .nrai birrc ,l..i :Cd a;,, pxrfe:l rt,siior. Si
l r,rrrcr'zrr' 5i rugii sc inciie r;ru rcco'rcrrir iir ri,nrc ;;;t, i;

142. corp fi, in acest tinrp, mitraliile continuau si cadi pe.ste toqi,
firl alegere,
t^Xci eri gre-u si se observe la rrmp srtLla[la.
- Pini la sfirgitul vielii lor, mareqalii care tri.iser). aceasti
zi, vorbirl cu admiralie de felul ctim luptaseri soldagii rLr,si
in _preajnra forrurilor de la Semionovskoe. Nici franlirii ,*se ldsaserl nrai prcjos. In timp ce grerradierii franccii i;";i;firi si.tragi, cu baioneta la lrmi, sub ploaia dc nritralii, i.r
asaltul intiriturilor_, Bagration le sirigase : ,,BrAvo I br;i; i;;
$i, citeva minute dupi-aceasta, prinq",.rl Bagiation
- .ei *"ibun general. al rugilor, dupi plrcrea lui i('.,1.,ol"on :".t;;
ranlt. mortal ; cu marc greutate, sr.rb ploeie dc glo"rn1e, fu
scos tn agonie de pe cfmp"ul de lupti.
Era miezul zilei. Buna dispozilic a lui Napolcon pierisc.
Cauza lnsi nu era rd"ceala, ai'.rpra circia u..,l.,ii ir;o;i.i
-;;
insistat attt de mult. Maregaiii
'Murat
9i Ney ii c"r.oe- ai"
n-ou gi cu insistenqi intiriri 9i, in sfirgit,'ii cciuri sarda. Dar
el nu putea trimite garda. $i nu numai fiindci i rsu .r-spusese atunci
- nu voia si o rigte la mii de kilonretri'deplr-
tare, de Franga, dar gi din alt motiy : cavaleria rusi. curj.i,r-
zind qi unitllile de caztci comlndati de citre Uvariv si
Platov,. didu prin sr-rrprinderc, in scop de diversiunc, un atat
impotrrva convoaielor gi a unei divizii carc irr dinrineaqa
aceea luasc parte la cucerirea satului Borodino. Cavaleria
rusi fusese pusi pe fugi, dar incercarea aceasta arlta ci nu
e posibil si se bage in lupti toad garda : se crease sentimen-
tul ci-pozigiile armatelor francezc-nu sfnt asigurate in adin-
cime. La ora trei dup5.-arniazi, Napoleon ordloni si fie din
nou ataceti pozigia lui Raievslii. Dupi repetttc asalturi
crincene, reduta fu luati inci o dati. $tirile primite din toate
pirgile ii dideau imp5ratului posibilitatea
-si-qi
dea seama
mai bine decit maregalii sii de pierderile ingrozitoare suferite.
O dati cu apropierea serii, Napoleon afli gtiri impor-
tante : Bagration era rinit mortal ; amtndoi Tucikovii
-morli ; corpul de armati al lui Raievski aproape complet
nimicit ; rugii se retrlgeau, in sfirgit, din satul Semionovskoe,
dar se retrigeau apirindu-se furios. Se apropie de Semio-
novskoe. Absolur toqi acei care au trecur pe llngi el sau au
vorbit cu el in aceste momente spurl ci, pui gi simplu, nu l-au
recunoscut. Era tntunecat, tlcut, se uita la grl,mezile de ca-
davre gi nu rispundea nici la chestiunile cele mai urgente, la
care numai el putea rlspunde. Pentru intiia oari se observa
la el un fel de apatie sumbrl gi, parci, nehotirire.
284
_ Rugii se rctrigeau fncer, ln ordine. Se inserase de-a bine-
lea atunci_ctnd aproape 300 tunuri f.ra,nceze aduse in grabi
incepuri. si. tragi asupra lor. Dar efectul a$teptat ,ru av.iloc ;
s.oldajii cideau, dar ng fugeau. ,,Daci mai
-vor,
atunci mai
datri-le"
- zise Napoleon, ordonind intensificare" tii"iri.
l{uqii -conti'uall rerrag.ere.a fd,r5 .si, oprcasci nici ei ti.rul. ln
curind intunericul invilui cele doui fabere.
ln noaptea aceea),lui Kutuzov i se prezentari. prirnele
rapoa^rtc asupra picrdcrilor sufcrite. Jumitate din arrnata
rrrsi tusese exterrninatr in aceastr zi de 7 septembrie. Atunci
se liotlrt el categoric si salveze cealaltd jumltate, ..jt"JMoscova fd,ri alt5 lupti. Deli dczamd.git,.el'proclarni totugi
victoria. Moralmente era, indiscutabil, 6 vlctone.
Iar in lumina evenimentelor ce au urmat, se poate afirma
ci qi din punc de vedere srraregic, Borodino a ftsr ;"i ;;i;o victorie a rugilor decit a fraiceizilor,
Cind qi Napoleon afl5 in noaptea ce a urmat bitXliei ci
47 .dintre .generalii -sIi fusescri. uiigi sau rinigi grav, ci mai
mtrlte zeci de mii de .soldaqi francezi zd"ceau moili siu rinigi
pe cimpul de lupti, cind se convinse personal ci nici una din
marile sale bitilii nu fusese atit de crinceni gi singeroasl ca
cea .de la Borodino,_ arunci
- cu toate ci acesi fapi nu-l im-
piedicase. nici pe el si.. proclame totugi victoria I el, .ar"
cncerise in viaga sa .rtirea victorii adevirate. incontesiabile.
nu putLr, desigur, s[ nu ingeleagi ci daci bntniiile de la Lodi,
Rivoli sau bitilia din apropierea piramidelor, sau nimicirea
arm.atei turce$ri la Abukir, sau bitiliile de la Marengo, Aus-
terlitz, .Iena,. Friedland, (Iagram pot fi numite
"victorii,
pe+trJl bltllia- de 13 Borodind acest'cuvlnt nu e potrivit 9i
grebgle gisit altul. Se agtepta ca acum Kuruzov sI
'mai
dea o
bitilie chiar lingi Moscova. Dar Kutuzov rimase de dara
aceasta neclintit in hotirirea sa. La doul zile dupi Boro_
dino,. Napoleon, care. ny t!i4. de consiliul a" ta fiiii-i"t.l"I.
,gt5i,"jtp1 o serie de indicii sigure, cd. Moscova ;; ]i';;;:ctata tara lupta.
Murat cu cavaleria sa urmirea de aproape pe Kuturzov
in retragere. In ziua de 9 septembrie Napoledtt intra il M;-
jaislr ;. in ziua urmitoare piingul EugAne, vice-regcle Italiei,
intri in Ruza ; iar in dimineiga ins6ritj de 13 iept"-Urie,
Napoleon gi suita sa admirari de pe coama colinei poklon-
naia priveligtea splendidd, a Moscovei. Imensul oras ce se
intindea .in faga ochilor impiratului sclipind in soare era
locul undc putca, in sfir;it, 5;-9i lase trupeL si se odihneasci
285

143. i
I
I
;;i.sI se _rr.l:.cli ;i irr c:r.e :eL:lr'3 r.ll1 rtrijlcc de a-1 constringc pc
Alc-ra.ndru:,J', i:rilr,:ic |tLcr,.. 14inur::rirr pr.i'.-cli;te gi peipi'c-
riv;-r picii indepiirtarl c'-rr'incl groazr:iielc aminiiri de la
Boiodino.
IV
in tclt cr.rrsril z-iici dc i4 septcnrl>ric rirrr;rta rusi st rcurs'e
r:eintrcrupt pi:in l.4oscovir, iegi;rd pc clrunrirrilc ce c'lrrecru spre
Itiazan qi Kolon:nir. Cei irlcria h.ii Mur.er o irnniir"::.1 pxs cu
pras. J4iloraricvici, crruiirlrciilirrul avarrl;irrz-ii, obginuse cie la
irccst:l prornisirinc:r cri ve irigitlui ti-rriiclor rusdfri si trc;Lci in
liiri;,tc prin orlq. Sci.r:t, ar:icrgar'lrr ru:;li rlc suLr cornanc{l 1ui
iiaievski sc opri lirrgii sr.tul Vilz-ovlirr, i,r grr:;c vcrste dc ba-
riera Kolonin;r.
. in accst timp, cavaleria frar.rcezi strabitu orlgr.rl prin
Arbat gi posturiie ci inaiirtlte :itinserir satui Karaciarovo.
-
in ziua de t6 septembrie armata lui Kutuzor', dupi ce
strlbitu h{oscova gi iegi pe drurnul Riaz.anr.rlui, ajunse scara
Iing5. satr.rl ltiiial.lovaia, undc rirnsse n(raptea. A doutr zi,
eiupi ce operi neobscrvat o intoarcere spre dreapta, merse
in sustii riului Pahre gi ocnpi, in ziuir dc 19 seprembrie, o
pozi;ie de pe malul st?ng al acc:;tr-ri ritr. lingi sattil Krasnaia
Pahra, agezat pc i'ccl''inl clrurrr al Kalugiii. (.lirr-alcria rusi
tlic singurui druur carc lcga pc Napolcon de Srnolensk.
Ajuns tn fitge b;rricrci l)orogriirrilovsliaia, Napol.con auzi
pc cci din garcizi goptiuclr,r-;:i lucrtiri strairii : aproilpe t.:ti lo-
cuitorii piriisiserri oraqul ; h{oscor'a cr:r pustie. Nici o depr,rii-
gie nu-i intimpina ca si-i incredingeze cheile oraguiui, aga
crlrrl se a;tcpta. $oa.ptele sc confirrnari.
ln ziua cl.c 15 septerltiric, Napolcon iltri in Krerriin.
Inci din ajtrn, sclra tirzitt, izbLrcniiii prinic,ie incendii. Llar
elc nu put'.rri cia nici rllcar o icl-ci' aproxirnativl c{espre pro-
poriiilc ade viraic ;i scnrniticaiia cvcirirr-ienccior c;tre aveau
si vinX.
ln dimineaga zilci de 16 septcmbrie, incendiilc se lnmr*rl-
giri. Dar, la lumina zilei, ele n'.i atraserl prea rnult atenlia.
lnsii in noaptea de 1.6 spre 1.7 septeinbric se porni un vint
f.rarre putemic, care linu flri si sllberrsci n-rai mulc de o z,i
gi o noapte. O mare cle fliiclri cr-rprinse centrlrl aproape de
I{ ren',lin, cxrticrcle Zar-noskvoiccie gi Soiianli a. Focr.irile izb'"rc-
286
nciu aproape concolxiterlt il1 puncte foartc deplftate unele
cle alte le.
Cind i s-a raportat despre prinele iriccudii, Napoleon nu
riiilu o atentie dcosebiti faptului. Dar, dr-rpi mirrturiile con-
tclLri de Sliguicr, doctorului ]{itivier gi ale r"ltcr rnarrori! irl
,:liiriiircaga zilei de 17 septembric, fn timp ce vtzita Itrernlinul,
r,i,.zinctr prin ferestrele palatului oceanui clezl.iiltrr,rit cle fl:aclri,
irii r/rratul sc ficu paiid ;i, t5cnt, pi ivi indch-ing dezastrnl.
Apoi spLrsc: ,,Ce spectacol inspiirniir""htor ! Iii in;i9i... Cc
h,rtS.rirc reobignuiti. !_-Ce oameni ! Sciqi l"- lntre tirrp, fccul
arinresc ai o parte a Kremlinului ; turnul T'roiqkeil incepr-tse
r,ii ard5.. -Frin unele porqi nu se mai putca trrcc, fiindcr:i. r,'intll
i;rclrepta fliicXrile sprc clc. l'4areqalii insisrau ca impdratr-il si
pli:ce firX inttrziere afarl din oraq, la palatul din Petrovskoc.
Naproleon nu consir.ngi nurnaidecit, ceea ce era si-l coste viata.
(,incl, in sfir;it. icAi <iin ltrenilin imprcuni cr.r sriire, scintciie
cicieau .pestc el gi peste cei clin juml siu. Furnnl le ingreuia
rcsrrir;rqia. ..Mer:gc;rm pe un oimint d,e foc, sub un cer de foc,
inrr.: ziduri dc foc l"
- spunea mai tirziu ciireva ulin preajma
inrphrat rili,ri.
Firioiui contiurri gi in zitia c1e 18, clar spre searl inccprr
si slibcasci. Vinrul se rnai linigti;i incep'-r ii plorii. Incci-
diilc c<intinr,rer;i qi in zilcle utmi"rroare, insi lu^cu furia ca-
ti'-:;trofall clir i5-17 septernbric, c?nd fliclrile rnistuiscrir o
r: i,r |c pi"lrtc I MoicoVci.
Napoleon ilil se.fndoie c?tLr;i cle piilin asr.rpi.a cauzelor
acestr:i calta:itro{c trbsolt,t ne.1ltc.i)t;..'rc : ri.itii cjicluscri foc
r,rr"llului ca sX nu c;rdi in rnlinile cucelitc,ruirLi. Firutul ci
I osirlpciir e1-acuase toate p{ri.l-!ocle ;i rcall urilrr.jelc ri" sti,r-
irerc a inccniliilor, izbuc;iir-c.ir focurilor ?n acelagi titru in
_
r.rncte ciiferite, miir'risirile
'.r;ri
murkor inqi arestaqi s'tr
b5*uiala c;-r au cl:rt foc or.aguhii,
'rlrtririe
r,r'or soklali ,r_..
rrr fi r.Izr.rt oarneni cu tor{e in : iiini .- toatc acestea confir-
r.nari_ convingcrea inrpiratului. sc irtic c'r rna.i tlrziu, llostopcin
s-r lSuila'i c ar ii lri:rt parrc i;r lnct:ndieica },loscovei, apoi
;i uegat, iar a niSrttirisit, fiiinclu-se cr1 patriotismul siu nesti-
r ilit, pentm ca, pin,i. Ja urmi, si. nege (chiar printr-o bro9ur5.
sperci;rli). Da.c fiind caracterul acesrci 1"ccrIri, t1u ne interc-
s.-'iiz;. cauzele reale ale arderii Nfoscovei (despre care s-au
cnris tot felul de pi.reri gi bXnLrieii), ci excltrsiv urnX,rile in-
cc'ur.liuirii asLlrrra stxrii de spirit a lui Iriapoleon;;i asuor;r cles-
fir;Lrrirrii ulterioare a evurr'rnentelor.
287 /
/

144. Dup.l mirturii unanime, Napoleon a trit 9i la -palatul din
Petrovikoe, qi la Kremlin, unde a revenit dupi ce fu,ria incen-
diului trecuse, zile de cea mai adincl ingrijorare. Adesea avea
accese de furie gi, atunci, vai de cei ce se aflau lingX el ; alte-
ori se cufunda ore intregi tntr-o ticere de moarte. Energia
insl nu-l pirisea. De la Moscova, el corltillua sd administreze
imensul siu imperitr. Semna decrete, .ordine,. uumiri, ryut{rjr
recompense, revociri de funclionari gi demnitari, Ca de obi-
cei, ciuta si pitrundi adinc in toate domeniile de activitate,
si se ocupe de fapte esenliale, precllm gi de lucruri de a doua
sau chiai de a treia irnportangd. Vom aminti aici, doar ca o
cnriozitate, ci tocmai in aceste zile a semnat el acel aminun-
git statut, dupi care diinuiegte gi se corlduc-e in chip invaria-
6il pttre astd.2i cea dintii sceni a teatrului francez-(,,Comedia
Fraircezi"), statnt carc Ei azi itrci poartl nnmele de ,,decretul
de la Moscova".
Dar, o griji principali ii chinttia fird. rdgaz mintea. Ce
trebuia'te iaie mai departe ? Arderca Moscivei nu lipsise
pe Napoleon de toate rezervele oragului ; rnai rXrliseseri
magazine neatinse. Dar era imposibil si se adttcl furaje din-
4lt4..Soldalii .se lineau .de jafuri..gi dispXreau
-firX
unnl.
Disciplina scidea vS,ztnd cu ochii' Desigur, riminerea in
timpul iernii la Moscova era posibili qi, ciliva mareg.ali gi
genirali erau de accastI plrere.-Dar instinctul sigur al iryp4-
iatului ii spurrea cI marclc siu irnpcriu tltl cra chiar atit dc
solid 9i ,,alia1ii" sii atit de credinciogi ilrcit si-i perntiti si
rimini mai inult timp departe de Europa, ingropat in ztr-
pezile Rusiei. SI continue urmirirca lui Kuttrzov, care im-
preuni clr armata sa nu mai da semne de via$ ? Q*{ Kutu-
iov pnt"a si se rctragi pini in Siberia, gi
-chiar mai departe.
Caii itr mai mureau cu miile, ci cu zecile de mii. Imensa linie
de cornunicagie era foarte slab apirati, cu tot uumirul mare
de detaqamentc rispindite de-a lungul drurnului. Faptul
acest.r micaora mult forla marii arrnate. Dar, mai ales, arde-
rea Moscovei, care nu fusese decit trltirnul dintr-un lung gir de
incendii cLr care, de la Niernen pini la Smolensk 9i de la
Smolcnsk pini la Borodino, oragele gi satele rusegti irntimpi-
naseri pe cuceritorul pus pe urmirirea armatelor lui Barclay
gi Bagration ; exodul enigmatic, de neinleles al populaiiei
vechii capitale ; amintirea bitilici de la Borodino, cea mai
inirico;dtoare din cite diduse Napoleon (aqa cum avea sL
recunoasci chiar el la sfirgitul vielii)
- toate aceste faPte
2BB
arirtiru lirmurit ci in;rmicul era hotirit si duci un rizboi pc
viaqi gi pe moarte.
Nu exista decit o singurai iegire
- si dea de inleles lui
Alcxandru cI consimte la pacea cea mai indulgent5, cea mai
ugoar5 9i mai onorabill. Tot ce mai putea nldnjdui el acum
era o pace c1r pozd. de invingitor, cit se gisea incl la
Moscova, gi retragerea cu bine a armatci. Era gata si se
mulgumeasci numai cu cuvintul gi promisiunile trarului" si-i
faci gi concesii. De o supunerc sau vasalitate a lui Alcxandru
nu rnai putea fi nici vorbI. Dar in ce fel putea el acum sir
aclucl la cunogtinla qarului gtndul siu ? Dupi rispunsul
jignitor pe care-l diduse la Vilna qarului, prin intermcdiui
gcneralului Balagov, nu mai erau posibile raporturile perso-
naie intre ei. Napoleon ficu trci incerclri pcrltru a arita
jarului inteuliile sale pagrricc.
Trimise sI fie cl-rcmat la ei generalul-maior Tutoln"rin,
ilircctortii Agezimintului pentru copiii pirisili, care tocmai
ccrrlse comandamentului flancez protecaie pentru AgezXmir-rt
gi pcntm copiii rXmagi in Moscor;a. lmpXratul ii vorbi inde-
iung gi cu o-vie pornire de monstruozitatea actului incendierii
Moicovei, de crima barbari a lui Rostopcin. Ii mai spuse ci
el, Napoleoll, nlr ar fi ficut nici un riu oragului gi populalici
pagnice. Apoi, autoriztnd pe_'Tutolmin (la ruglmintea accs'-
tuia) si trimiti impirltesei Maria un raport asLlpra sitnaqrci
Agezimintului, Napoleon adiugi pe nea$teptate.: ,,Vi rog
si scrieli tn acelaqi tirnp gi impiratului Alcxandru, pe carc
il respect ca gi iniinte, ie'eu doresc plce1"' In acccagi zi de
l8 septembrie, Napoleon a ordonat sX fie lisat si treaci prin
port.riil. franceze
-.de
pazi un func,giorar. al AqezXmintului
pcntru copiii pirXsigi, prin care Tutolmin gi-a trimis raportul.- Risptns nu primi. Dar, fdri si mai a$tepte si treaci
timpul
-necesar
pentru primirea rispunsului, el lncerci un al
.loiiea demers. iJn bogit boier, Ialiovlev, tatXl lui Alexandr
I vanovici F{erzen, contrar voingei sale 9i inci rnai intimpll-
tor decit Tutolmin rimisese la Moscova qi se pusese sub
protec[ia francezilor. Despre el i se raportl . maregalului
Mortier care il cunosclrse la Paris gi care la rindul siu raportii
Iui Napoleon. Impdratul porunci ca Iakovlev sI fie adus la
cl. ln volumul ,,Amintiri gi cugetiri", Flerzen redi con-
vorbirea tatllui siu cu Napoleon : ,,Napoleon l-a ficut de
tlouL parirle pe Rostopcin pentru ci diduse foc Moscovei, a
crrlificat incendiul drept un act de vandalism, a declarat, ca
irrtotdeatrna, ci irtitregte o nestrimutati dragoste de p.ace, cd
:"-
I
..f l
,l
I
l9 -- Nd.i)ol3on

145. duce rizboi impotriva Angliei gi nu a Rusiei, s_a liudat cip'sesc o gardi la A5cz-irninrui pcnrru .opiii piriri;i;i i;
,C:r^.l:gl"
Uspc'ski si s-e. pii's a; Ai;."ri.tri,, ?;,:*'il,.i'..,;aarofrta antrlraI.rrul rrelcricit al rnaicstirqii-slle, senrimenrelc
pasr)rcc dc care cste. stiiptrrir el (Nepolcon) rinrin rr..,inor_
crr[e ltri AIexandru".
. $.i in ..o,,ri,.,r"i.,.. , ,,trJapul.o, ,r:*pr"rqin,pe gir-rduri, a.poi
'il i'trebi : --
-zi
iuati'oblie",;r'J"
a.preda garul'i o rciiso".. ? in acest ."r,-.,oi'Jra.""?'r:; ,.
:llP^..::.^"u
pernris pcnrru duirnear.orrstri ;;i pentru roi;-..i
111.
u,l insolcsc. . 3A1.
primi propunere,r rirliicstllii-roasrre,
oltt^j,,]-9
cu |lcptrirnIi s.i r;'.rr che:r.e5 c.i 9 r'pi 1,.1(,ir (lricc la
rncepllnrrc.". apoicon scrisc q.rr.LrlLri Alc,i,rrr,lr. o .criroarc
c. proprrre'i clc p.rcc 5i o i'creilrrrli ltii l.rli,rr l,.r, ..r.,_.i ;:;;cLr I'urtl'r (lc unr,.lr('-ci vl t'ecc tot ir,,rilriltri c.r e.r :.i .r.jrrngL
in.nrijniic 1:rrLrlui. in rrccst d.r.,r.iul.,ii, .',r,r. ... cel m.r_i con_
cili.trrt jujt,..c^ 5isc5rc ulr r.irrd ctrrit,s ii crrrctcrisric : ..[)ucace5t l'ilzbor rirrPsl;11.r mlicsiiiii-'o.rrirc firi crulrrhrric...
Lrri Nrpoleoir i-sc prircr, pc cit sc rctJc ci, dupi ror cc se
trtrl'p.llrsc, riu cl cr.e ccl cc trczca du;rrritrie, ci'trurnli el ar
a.iea d;:ept'l si rc:si,r_,Li xfa .e'a I Xici t"'".."ii1--rll_"r.n' prinri rispr-'is. iri.cu atirnci :1 ti:cie fi ulrini" i;.;;;";.;;a pfopLrne p;1cc;1.
I' zi'a cle '{ octourl-rrie trirlise i' tabirra lui li'ttizov. in
snrLrl Trir,rino, .
pc ..r.rr.clrizul L;u;isr;;;"'i"ri,lr'-.,,.,i,;r;i;;
,t:.li^..t;
irr, I{rrsie pirri^ la irrccprrrrrl r.:i;rhoirrltri. L,, i,r.:,.,t;;,
olse t,a ric.r ed,:JSti, iuslir.rin,rrc,;t.;ler.,rirrlui C.ttrl.ril'r,.,,:,rrr,
duce dc vicc'za, orcricce:.o'lil l,,i r..,,"1;riu, r.r :r-rirb;rsr.,ili. Dar
acest,t siit.ise ..ti irrsirrt,:rl;r l,..N..rl_-,,1i.t,,r :.i i:,.r irti..,ur.,rclI
it.ce16;1..,',, ci..i c,r .r. fi
^,-,i..,'.lr
,,,1i't1,,
',,..,r;g,;,.,;,;.r'i;
;:,.;' .;
$i:-..t,
arnrata
nfr.rnccr-i. inr;-r1;,,.pp11 .. 1;r,pii:, ,r;.r, cLrpr licea
1r)totce;l*li' ci,id r s;e .pl.ircar o :.-Li'g.iarrrti-rl-e i1iig111gix15 ; de
altfel, tlc
^,r,rilr
ri,r1., ,r,, ,,,.,i ,,, i li;r_.;;;.,, s. iic ror"-r.i,..:is.
Ls.urlsioll Lrrcerci :i cl s."r s,: ,ri.:i.,ltri..,,.rsci, i;ivocirrcl accir,rsi
ergLur)cnrc; ftr irrrr..,;-rrpt 5i p:.i,iri crtjirrul'gl;,:..,-, ,,ti;,i ;;:1-
DUle pacca; lrunl.-lr oDo:1rc..r si fie srilr.ati, Vi vegi ciLrce
ntin.raide,cir ln rabirra ru;;i1c.,....
Sosi.ca iui Lar-iristo* ia ;1.,-11ri ircrstr_rrile ruse pro'cci, ia
crrricrul gcrr.cral aI lui i{'trr.r, ,r'*.Liri".*i" i,u.i.'i,;i. A;",;;
'oi3
sa se duci ia a'a'postLiri, c:;1 si aibir o coi.rv.rbile cu
Lar-rriston. Dar se doveji .; i" ,telui-^r;u nreicr se al-lau
l-llriori r,;i .'rr.rh rnai irrfi.-rcir.ri .lc.-it J i,,,;;;i ;i ;, ';:.,;:l;
Ilral tr.re llgll't' drrr canzr picrrlcrii Ifos,:or...i. pii,rr.e xccrrix.
cttam pc vrisorr, ageut.l or'icial irr g'vc''rrlri eirgiez pe ri'rrgi
290
arrrrat;t rusi ; contele de Vintzengcrode fugic ciin Confccle-
raqia R.inuiui, ducele dc rViirttemberg, ducelc de Oidenburg
gi mulqi algi striini, care nu pierdeau din ociri pe Kutuzov".
Bennigsen, _care il Lrra pe Kutuzov gi care, odini-oari, r?1por-
tasc larului ci. prcdar:ea lvloscovei f5r5" o iroui bitilie nu
l'tisese necesari, ficea cor cu ei. in numcle poporului rus gi al
;'.rmatei rLrsc -- reprezentat; in cazul de- fiji, prin perso-
najele sus-n,-rn-,ite -i lffilson declari iui Kuruiov'in teimeni
foarte tari, cd armatd nu-l z.ttt mai asculta, dacd. el indrdz-
neSte sd. se ducd la avanpostuii pentru ca sd varbeascd, intre
p{i:t!u.ocbi cw. Lawristan. Kuruzov r,scuhl deciaralia qi igi
schimbi hotirirea. Prirni la statul siu mirjor pe Lauriston,
refuzi sL discute cu ei astrpra plcii sau armistiiiului 9i pro-
mise ci va aduce la cuno;tinqa ?aruli:i propun"ril" lui Napo-
leon. Alexandru nu rispunsc. nici de ciati aceasta. Lui Na-
poleon-ii.mai rimisese un alt rnijloc: si provoace in Rusia
o revoluqie lIrineasci.. Dar nu se hotXrl. Era gi de neconcepur
ca accla carc inlbuqea cu armele orice incercare de riscoaii
yi ciriar .cel mai mic semn de ncsripuno.c a llranilor faiX dc
mo;ieri in Lituania, si sc transformc dinrr-o'dati in elibera-
torr.il qirinimii ruse.
. O curnplit?i nelinigte cupriiisese virfr.rr.ile nobilimii dupl
itrarea Moscovei de citre Nipoicon, Lui Alexenclru i se adu-
cca la cunol;tin1i ci nu numai pi:intrc tirani se vorhea de
clibcrare^, c5. gi soldalii ar povcsfi ir-rtrc .i .l .l iirsugi er li
circ;nat in secr-et pe Napoleon sX vini. in Rusia gi si-i clibc-
rc7.Lr pc llraui, peiltru ci, dupi. cum se pare, qarul lnsugi se
tclnc.c{c rirogicri. La Petersburg circula zvonul ci Nap,rlcon
crrr fiul Ecatcrinci a II-a gi cI vcnca ca si-;i ia cle la Allexan-
clrtr coroena I{usici cc i sc cllvnrca dc clrcilt qi airoi sX elibe-
lc:.e pe girani (un oarccru-e $cblrii<in fLrscs,: cliiir triinis tn
jndecetS, din aceesrii. cauzi.). Ca fn ItJi2 tv, r1'ur loc nunle-
rct;rso revolte qirinegti lmpotriva mc$ieiilc,i gi ci trncle din
accste re-,'olte atr fost pe alccuri scl-iorrsc -_ c, ltir:n pe bazi de
cloclnreirte.
Citva tirnp, cu ,ezrt5,n, l-a preocnpat ;i pe Napolcon
ac-casti problemi. El.puse sn fie cS.utate prin'arhiveie din
l,'fosccva docurnente iri lc.gXturi cu lrugaciov (dar francezii
nu ai'uri. timp si le gi.seascS.). Persoane <Jin
'anturajul
lui
preg.itiri chiar unele proiecte cie proclamaqii cXtre qir;rni.
I.rapoleon. insugi scrise iui Euglne de Beauharnais cL provo-
c_,r.';,.a rrnci.riscoalc-q5.ri.negti ir fi cit se poate de opoituni.
Dr,.-rrnna Atibert-Chalmel', o franluzoai;i, proprieiar[ de
i9r 2Sl

146. magazin din Moscova, fu intrebatl si ca dc ci.tre fmpirrat ce
p-irere .avga. despre eliberarea glranilor. Totodati,' in ris-
timpuri, el inceta si mai vorbeasci despre aceasta gi se in-
teresa de problema titarilor gi a cazacilor.
. tolyli el_ordoni si i se faci un rapofi, asupra istoriei
migcirii lui.Pugaciov.- Aceste prcocupiri in legiturl cu pu-
gaciov arate ce el vcdca intr-un chii foarte riafist urmirile
p.osibile..ale ungi hotirite intervenlii
-din
parte-i in problema
eliberirii qiranilor. DacL nobilii rugi erau'cupringi de o frici
spontani, ,,instinctivi" lar gtndul unci victo?ii j lui Napo-
leon, aceasta se datora nu atit blocusului continental, cit
zdruncinirii irrstituqici- iobigiei, carc ar fi purLrr ur*n
acestei victorii. Zdruncinrrr:ea acclsta putca si se'intirnpie fie
aga curn ficuscrl Stcin ;i I{rrrdcrrbcrg irr Prusie (dupi zclrobi
rel acestcia- le lcna). eclici srrb f..,rrnia unor rcformi ,,dc sris.,
dupl incheierea pi.cii
- ceea cc ei cle asemeni rru'put"ou
a.ccepta cu nici un pr_e{
- fie sub forma unei gra,lidioase
rXscoale, ca aceea a lui Pugacis,,,, sub forrna une'i ri,scoale
qirlnegti generale, provocati de cltre l.apoleon ?n cursul
rizboiului, .pentnl sciriturarea pc cale directi,-revoluliclnari, a
roiJlel ieudale.
Dar Napoleon nici nu se gtudi rrlcer si incerce realiza-
reil acestui plalr. Pcntrtr irnp,iretul rioii Europc burghezc, o
rcvoluqic llii:incascl er.,r cc,'i iurr.cccptabil, chiir ."lrcf lccasti
lcvolulic errlu un t11ij!oc dc lupti ir,rpoirive urrci riron;rrhii
f.ludalc-abs<rl'tiste 5i chi:'ll- th.ci,'i' ..,,1 ,.r,u,rr.,.'r, c;1 crA ,rice
sa gansi de victoric.
T9I
"S1, . irLl treacS-r, se gtndi el, in timp ce se afla in
Kremlin, 9i la o riscoalS. ln Ucraina 9i la posibilitatea unei
migciri printre tltari. Toltc accste planuri'furX de asemeni
pirisite. Irapnr! ci gi fn Franla de astizi istoriografi;r con-
tcrnporanl laudi pc N:.'-poleon pelrrnr tiria spiritrilui siu
corserr.ator iu niijlocui pirjolului i{c lrr Moscot,,l
-.rt"
crl totul
cafacteristic.
IatI cum se e-rprir.n:i Ec{ouar:d I)riault, autorul e opt rnari
tomuri.recent apirirtc,lsirpr;r politicii cxrcrnc a lui Napoleon :
,,S-a gindit sir l5scoale titarii c{in Kazan ; a ordonat s6 se
caute..date asupra.riscoalei cazacilor lui Pugaciov ; a ayut
congtiinga existenlei Ucrainei... S-a gindit 9i li Mazeppa... Si
dezlinguie o revolugie in Rusia ar fi fosr un lucru .tiult p.."
serios ! Napoleon s-a oprir cu reami in faq.r teribilei taiire a
stepei... El nu pornca revoluqii, ci le liniqtea ; clorea ordinea ;
nimeni gi nicicind nn a posedat in gradul slu simgul, instinctul
252
pr.rtcrii impcriale ; avea o repulsie. aproape {izicl fali dc.nrig.-
i;ril. populare... A rimas numai in-rpirat,_fird comprornisuri,
f;r; iijosiri." 1 Cu tot patriotismtri- slu francez, istoricul l;i
laudi iu deosebiti clldurl eroul pentrtr cI in 1812 acesta a
prcferat orice nenorociri, numai si nu facl apel la revoltl[ic,
dupi cum subliniazi insistent gi sentenlios,ln 1927, acest zelos
ad-iratot burghez de dreapti al lui-Napoleon, cizut dc la
1,937-1,938 tnioace
- in tieecit fie spus
- in ccl mai negru
reactionarism.
O lupti aprigi s-a dat tn congtiinqa lui Napolcou.ln acea
zi de ociombiie,-cind, instalat ia palatul din Petrovskoe, n-a
plltut mult tirnp si se hotirasci si seul'reze sari lltl decrctul
p"ntru eliberar6a qlranilor iobagi' Pentru ttnS'rul general de
25 de ani, care pe vremuri stlpusese Toulonul contrarevoliiqio-
nar, pentru prietenul lui Augustin llobcspierre, pentrtt parti-
zatr.rf l.ti Miximilian Robespierrc gi chiar, mai tirzir-r, pclltl'Li
autorul Codului Napoleon nu putea si existe ezita.te as.!ip.{a
chestiunii daci trebuie sau nu sI-i lasc pe lirani in miiniic
cutirrli sau cutirLli mogier de teapa fioroasei Saltikova' Iria-
polcon gtia foarte bine ci iobigia din ltusia semina mai mult
cu scl,rvia negrilor decit cu iobigia din oricare -dintrc tririle
fcuclrlc-absol,-rtiste din Europa, pe care el le zdrobise. Puhoir"rl
dc spioni pe care-i intrelinea iri Rusia ii trimiteau infomralii
fo,rric var'-i:rte gi foarte iompiete in accasti privinli. Der ei
r.ru nrri era de mult ttn geneiai revolttlion:rr. in sllile palir'tu-
Iui tlirr Pctrovskoe, obsei'vat pc furig dc citre aghiotangii de
sclviciu, sc plin.rba ginditor inaiestatca-sa Napolcon I, prin
grrrli;r lrri tlunrttczcu lnrpirrat alltocrat al Franqei, -
rege al
Ir,rlit'i, sr,r ,('riur sr.rl)rcni 1i stipirt de fapt irl continentului er-rro-
1-rc:rrr, girrc,rc rrl irrrp:ir:rtLrltri Austriei, ortttti atotp_rttcrnic, care
iri,r,is"tc l,r rnr,,rrtc, r'tr'(rrrcils(' irr inchisori sau exilase pe mulii
rlirr acci cc fuscsct'ir orlirriorrrl, cr qi el, pricteni ai lui Ar,rgtlstin
qi Maxirnilian Robcspicrt'c i;i avttscscrd ctrrajtrl si rin,inl cre-
clinciogi convingerilor lor.
Daci decretul de eliberare a qir;'rnilor ar fi fost semnat
clc Napoleon gi aplicat tn toate gtrberniile ocupate de armatele
franceie, el ar fi pus in migcare milioane de lirani gi, ajun-
gind la urechile soldalilor, ar fi distrus disciplina anratelor
qarului alcituite in intregime din qirani iobagi, condugi cu
biciul. Acest decret ar fi ilus la o r5scoali aserninitoare celei
r E. Driault, La cLute cle 1' Empire, 27-28, Puis, 1927.
I
I
I
t,
I
I
r!
I
JI
iEi
$
2!?

147. a,lui Pugacioy. Acer-sra era pirerea unor persoane clin iurul lui
Napolcon.. Nu.ere Rrisia'qara in cerci ;;bj;;;';;:;;de a.r ir.'rte dc r-c'irca iui Napolcon, izbrcnise u' srandios
rizboi qirlnesc, u' rizboi ."r.
"',lui"i';;l;;i,;;;
_ il';il"i_nange de fnfri'geri gi victorii, cu c'ceriri ,1. ,iari ;;;"ii"rn mo*enr c{et riscuhqii dispirscscri dc o
"rrir"ii.iup;;";;cclci ap.-rrlinincl .
tnrp.sl6r qeriitc)
- fi' r-; p*i",rsi,
"ii.rt;i5
m,1i..n]rltc luni i'' 5ir. pe reritui;i tnt;,"., 'zgudrird
t;;rr.*;icclrfrcru.al rnrpcr.itrlui rus ? Dcsprc risco.'.ra* gar,irreasci Jin
bermAllla, N;rpoleon nll pllre.r si afle decit clin doci.rmente
vr'cht' clc trer .sccolc. D. ar aci, in llusia, oanrctri nu prea bi_
trini ii prrc.ru spLlrc din- arrrirrririrc Io. pcrso'.rrc r.rcipre rxs-
coatJ ttu l,rlg;tcio,.. lar dtrp.i ;recrsrj r.rscolli, c.rrrclitia victii
cc roDrlg a lrrrluulur rrrs nr.r sc schirrrlr.rsc cituSi dc l u[in. Celor
de re:rpe Seltiliovei,.crre igi
".u,r."
iob"gii ir"-t;i".i;-"o;"iii rr.'a'i alcic Iz'rail.v 5i r(.r'rc"l.i, .r".",r!;r;r"'i;r- J; r;;:tur.l ,si cu hare*urile. I'.Rusia nrai exiscau tiig,-t"i".-"i1"
pe vrcniea Ec:rterinci,
.edevIr._-ite tirguri de sciavi, unde se
puteru cunrpir:r oaincni cu ridicata
"i,., c,, bucata, .uoiii J"o-
seblr ce pinrrqr. Ascmcuce tir.guri sc ;rflar"r in nord. ti Ni;ni_
Novgorod, qr in sucl, la Krcnrcnciug. Singr.rra deoscbire a, firost ca, dc dJra accasta,.,rirscoele.tirirrc.iscj. s_ar fi sprijinitpe arnrata fr'ancez-a, st;bjliti in ininre qinr.
}gu- sc ;tie cu prccizic cit de ,r-,r.ilt ,. ter-r.rea nobilimea
rusi,.in 1812, dc o riscoali girineascr. Am r,izut ." ,uorruii
circul,rir pc:rrtrrrci prirr s;rrc, cc :cirrtci 1i;rrc;u ici Si colo : citoc rcprrr*cro.rsi se srnr[c3 stipi^ircr i* faga ILrrtJnii ." un.,"-
'i*1a ^si
se dezlri.rrquic in. gari. Sg iri", i" asernerri, d. tX....arnorm!nr.lla cr carc mulqi'rce irrtinrpiu.-Lse pe Alexandru. palid
c? moa-f iea' ci'd acesta
'enise
la c,ateclrala K..t"nri.i-L;;i;;dupi aflarea qtirilor t{cspre pi..d.tii" J.l" s..;ai;;ii ;,rJ."*ifraucezilor in Nloscor i.
^
ce I-a relinr-rt ar.l.]ci pe Naporeo' ? pc'tru cc
'u s-a hotr-.t lnacar sli irrcercc si atrlgi dc p;rrtc;r s"r nrilioa'ele de
iobagi ? Nu-i
'evoie .si 'e biten, ,'ii
-.:nf.rt
."-;-ffi.;problema. Ne-a lirlurit-o-el i,.,s.rgi nrai ri.r';u, .i"i; ;JL;;ci.nu vcisc sd ,,dczllnir.ric stihia rdscoalei poput"r",,. l; ,iu
vorsc sa crccze o sirua.qic, in c,rre uu ar mai Ti iuut,,.,u.irr"isi incheic pxcca. Cu aiie-cuvi'tc, impira'tJ";.i";;;;;rui ,J,
9u.g.h..tg,-r.. snl)tca to-tusi mult mai :rproapc cle stipfnul
"."rr*ir"uslr to.baglstc, scmti cudalc, a I{oniairo vilor, dccir dc srihie
riscoelci tirirncsti. Cri prinitrl, cl putea ,; i;,,,,gi-
"f;r"i;";frrgclcgcrc,' dacl
''u
"u*"iJl"ir, ;;;;il
'rrr-un
v'ror aprq-
291
piat. }i:ipcrientra de la Tjlsit ii dovedea accst fapt. Dar cu cea
ilc lrr urnri, ntr voia nici micar si incea.pi sd tratcze. DacI in
vara gi la inceputtil toamnei anului 1789, revolujionarii bur-
glrczi se temuseri de o migcare qirlneasci in Franqa gi privi-
-"cri cu groazd. perspectiva unei cxtinderi a ei, atunci de ce sI
ne rnirXm de faptul ci impiratul burghez nn a fost dispus, tn
1E12, si aduci ln sceni nurbra lui Pugaciov ?
v
Respingind ideea de a dezlingui o migcare girX.ncascl ln
Rusia gi renuntrind in acelagi timp gi la planul de a petrece
iarna la Moscova, Napoleon trebuia si hotlrasci imediat ce
ar.ea de ficut, tncotro si apuce de la Moscova. Era clar ci garul
Alexandru nu consimlea si inceapd. nici un fel de tratative. Ei
nn rXspunsese la nici una din propunerile transmise prin Tutol-
min, Iakovlev gi Lauriston.
Si porneascl asupra Petcrsburgului ? Era prima dintre
soluliile la care s-a gtndit. I)upI c5derea Moscovei, la Pe-
tersbtrrg domnca panica ; rnulli incepuseri si impacheteze qi
sI plriseasci oragul. Cea rnai gribiti qi mai speriatl era Maria
Feodorovna, rnama qarultri Alexandru gi dugmani jurati a lui
Napoleon. Ea voia ca pacea si fie incheiatX ctt mai repccie cn
putinli. De aceeagi pirere cra gi l{.onstantin, fratele ganrlui.
Cuprins de frici, Ai'akceev dorca de asemenea foarte mult
pacea. Un marg al lui Napoleon asupra Petersburgului ar fi
mirit, desigur, aceasti panici. Dar ac;iunea nu putea si
aibi loc. E drept ci oamenii se odihniseri qi i;i reflcuserl
forqele la Moscova.. Caii, 1ns5, eran atit de pugini, incit unii
maregali eratr de pirere si se plriseasci o parte din tunuri.
Ftn Ei oviz nu se g5sea de loc la Moscova, iar aprovizionarea
cu furaje in localitllile complet dcvastate din imprejurirni se
lovea de fmpotrivirea dirzd" a liranilor. Pe lingl acestea,
moralul armatei nlr mai permitea intreprinclerea unei noi
campanii departe, spre nord. lln atac nea;tcptat al trupelor
rusegti fmpotriva cavaleriei lui llIurat, care ocupa o poziEie
de obsen'are pe riul Cernignia, in faqa satului Tarutino, unde
se gisea Kutuzov, obiigi pe Napoleon si se hotlrasci rnai
repede. Atacul, care avusese loc in ziua de 18 octombrie, se
transformase in bitilie gi se terminase prin respingerea lui
Mr-rrat ciincolo de satul Spas-I(uplia. Degi nu fusese decit o
ciocnire de importangl sccunciarl, aceasta dovcdea ci, dupl

148. Borodino, Kirtuzov fgi intXrise armata Ei cX se puteau asreDra
noi,atacuri din partea
la. l! ,."Iit"t", iiieU" il'ilt#;;il;
!,e {aouse rrnpojllv,a.vornlei Iui Kutuzov. Bennigsen era foarre
srparar pe el irindci
'u voise si_i puni la diSozigie fo4;i;necesare.
ln sfir;it, ..Napoleon se hotirl. Flotirirea sa nu era ne_
agtcptatl gi pirca.cit se poate de fireasci, di" *or,.."i--..^-"
rreDrrrt sa fc*rnie ra_un rnarE asrpra petcrsbr.rrgLrl'i. Maresalul
rvlorrrer avea si rirnini. la Moscor,,r cu o garniioani. dc 1O:OO0
de. o_ameni, iar el cu t-ot resiul
"r-"i"i nrr"a sL porneasci asuora
Iui.Ku.tuzov
.pe r.cchiul dr.,n.,
"i t<"i,';sli. X";ffir'fi;".;
I::lt ]$l
conrpleraseri trnrota, dar gi cl prirrrisc iritrc timp unelc
rlltatrri'r, astiel ca acnln :1vca 100.000 de oamc'i, pri.t?e care
2,2.2aP de solda.li gi.ofiqcri..dc cliti cli' g,ira" ;.fJri"i;:'i; ;i;;dc 19 octornbric, tlin ordinul Iui N:rp"olco,l, iit,.,,e.;;:,;;;;francczl, in afari clc. c'rpul d"
"rn,"ii .i"i,,i'U".li.;,;#:ifuIoscova pe vcchiuI clrur:i al I(elugiri.
un gir.rcsfir''it de
-rrlsuri gi de ilrtrqc cle tot fcrul. incircatc
:Y
pfou,*l $] g.u pr+.cl.a. provcniri din jcfuirca or.aqului, urma
armeta. -rJrscrprrno slrbi-sc pini. i*tr-atita, irrcit maiegalur Da-vout renun{ase dc a"mai irnpug-ca pe soldagii ."*, ,"ii,iii*ii"prcrcxrc
,gi cu tor l:elr.rl de^ sribteif.gii, i,i.li.", ;:1;";;i;^;;oDtccte ctc valoare cxpturxtc in orag, in tirnp ce artileria nu
avca Ja
_dispoziEic. r",ri
'un,.L*u[i.i.,,,i .tc i"l.- n.,"";;":#;parasca Moscove, iusoliti dc acesr cour.oi ncsfi'rsir, i,.rfitisa o
cotoxna cxrraordirrlr dc lungi. Ieti o
'bscrv;r1ic'_
J., ltt"U
-. ficutl dc martori oct,lJri. f_i.ipl o i,,rr"i*l ,i-a" -i.lneirrtrerrp,t, sprc.scarr acc,l,:iaqi r.;t[ r].c rl ".l1"nrir.';##iqr convornI inarntind pc clrumrrl !arg al Kalueii, p".".. our"ou
il:oo^.-1
,'t"r circ olit trrsuri
"l,ili;; ,;;;'l:;;;"r,,:r'.5;;ilctln ori1g.
Ochiul dc militar ll lui Napoleon v;izu <Jintr_o privire
pcricoiui i)c-. ('.lrc il rcprezcnta pentru armatr acest convoi
I,llg tl rurti gr:c,rarcr cle a_l apira frnpotriva ,,,ro,
"r".uril.-Tii t: rlex$rcprerc ric cavnlcrici in;rnricc. Or. iru^ ,;;;;decrdc si der pc.loc ordi'ur rlcccsar, cu toate ci in prirnul
monrerr cra hotirir s-o-f:rci. Arnrara sa sufcrise ;;ri;."';;i;;_
'riri. lnlelcgir-rd ciar, clupri 1q.r. ..1. trlit., ;iilili;;;i;;
:1* :g
gisea qi pre^r'irzind p.osibilitatea unor zile'g..le,
"a
,r.,
sc nlar.nrcrrnce ari[,prin disciplinl, cir prin sinrqirl
"uro.o"_scrvi.rii ilr fale pcricoiirlui .o,.,",ri' in qara iiramici. b".I ;;.;;;i_grul personal nl. lui.Na_polcon rru slibise in ochii .,..hilo,
soloa{l rrilrcczr, i.r schrnr[r, soldalii rp.rrlirri'rl p'p',rrclor sub_
296
*l
:.t
nY
f,
s
il
t'
T
,
il
jugatc putcarl da destule exemple rele, cici pe ei nu-i lcga dc
Nlpoleon nici un sentiment.
Astfel, prima gi cea mai puternici irnpresie asLlpra impira-
tului fu produsl de aceste coloane nesfirgite de trupe gi ciruge.
E posibil ca 9i mai puternici sI fi fost convingerea ci disci-
plina era in scidere. $i, in mod brusc, el igi schimbi plantrl
(:11 care, in urmi cu citeva ore, pirisise Moscova.
Hot5ri si nu-l mai atace pe Kutuzov. IJn nou Borodino,
chi;rr terminat printr-o victorie, nu ar fi schimbat nimic din
ccea ce in acel moment ii apdrea lui ca esengial
- plrisirea
Moscovei. El prevedea gi se temea de impresia pe care aceasti
rctragere avea s-o prodrici in Eur':pa. Dupi ce se hotiri sI
cvite orice bitilie cu Ktrtuzov, trecu nurnaideclt la executarea
noului siu plan : o marlerrri de lntoarcere spre dreapta de la
vcchiul drurn al Kalug5i, ocolirea dispozitivului armatei msegti,
ie5irea la drurriul sp.:re Borovsk, traversarea regiunilor din sud-
vestul guberniei I(altrga, care fuscseri cruqate de rizboi, nrergui
sp,re Smolensk. ln acel moment nu renunqase inci la conti-
uuarea rdzboiului. Ajungind in pace prin Maloiaroslave; gi
I(.rluga la Srnolcnsk, ar fi putut rimtne iarna aici san la Vilna,
sxu ar mai fi putut lntreprinde gi altceva. Dar, primul lucru
cc avea de ficut acum era retragerea completi din Moscova.
I)in satul Troiqkoe, in ziua de 20 octombrie, Napoleon trans-
trise mareqah.rlui Mortier urmitorul ordin : si se uncasci nu-
maidecit cu rcstul armatei gi, inaintc de plrXsirea oragtilui, si
rrurlce in aer I(remlintrl.
Acest ordin de distrugcre nu fu execritat decit ln parte.
ln lnvllmigerla plccirii neagteptate, l{ortier nu avusese tirnpul
sI se octrpe tn lnod destul de serios de aceasti chestiune. ,,In
viala nea l1ll a111 ficut niciodati ccva inutil", spusese odinioari
Napoleon in legiturl cr.r calornniile ci cl ar fi ordonlt sugru-
rlrArea lui Pichcgru in inchisoare. Totugi, ordinul pentru arun-
c,rrea in acr a Krcmlinului a fost un act nu nurrrai barbar, ci
.:i absolut inutil. Era, flri indoialS, rispunsnl implrattrlui la
rcspingerea ceior trci proprrneri dc pace ficute lui Alexandru.
Conformindu-se ordinului lui Napoleon, rrmata trecll nu-
rtridecit pe noul drum al Kaltrg5.i.ii,_1l i] octonrbrici cea mai
nrare parte a ei ajunse in Borovsk. Nhioilroslaveq fu ocupat
rlc unitili ale diviziei gencrah.rlui Dclzoirs. Ghicind planul lui
N;rpoleon, Kutuzov bari noul drum al Kelugii. in zorii zilei
dc 24 octombrie, generalul Dohturov gi, in nrma lui, Itaievski
rrtircari oragul I{aloiaroslavc!, ocrlpxt in ajun de Delzons.
Arrr?ndoui pirjile renqiscri si stringi treptat noi forge, aga

149. cir sc cezlirrqrri o l;itilic siugcrolsi crr:c qi'* ioari ziur. or,rr'lt.cc*. de opr o.ri cli'ti:-o nil*i i'tr-attr.. S.ai",-"1 ;i;,,:;.''i;nriirile frar:cczilor. picrderile crar"r grele d" ;;il.]; ;;rr;. A;:niata fra'cezi picrdu,
^urnai
morgil s.ooo-ac oan*ii'6rii"rtu complcr ars. lnccnd.iul inccpusc inci in cursul zilci, asa ti
l)t,.9 .o"^totoigl - Iu$r t1 francezi picrit in fl5c5:.i pe
strr,zl. O mulgime de rinigi au ars de vii.
A doue zi dis-d.'-dirnineagi, Napolcon, trsoqir de o nrrci
siritl, iesi din sat'l Corodnia' pe'trLi ; "b;.;;;;"rliil. '.,;iiIor. O fornrllie dc cazaci cu iuliqctc in cunrplnirc apinr oc
nc*$rcpterc 5i sc rcpczi spr" grupul frerccz. M;;-iii lvii,;;
$r lJessrercs, gcircrelul.
B"pp ii alli ctqivir ofigcri ficurL cerc
ln Jur'r rrnparrtrriur.Sr inccprrr;"r si sc aperc. Imctliat irtcl.vcui
cavaicrla ugoari polonczS. gi vitrirorii di6 g.rrtla, l.clr;irid ,isalvcze pc rnrpiret iirnprcunrr cu rot grupu! rui. 'for 'tinroul
clt e dirrat acesc iricident, Irlapolc'on rru tri-a pierdirt siirisul.
pa; *inrejdia nrorgii sau' a cai.rtivitalii fiir..r.'"iii";.';;.,;;;;
i'cit s'rccrltatea acestlri.suris pere de necrezrt. Totuyi, ,,,ris,.',i
acesia fuscse rcnarcat de citie toli ..i ."." .rnu ai-'f^tl
-ri.
in ziua incidentului piccum 9i.,o,,li tirni i;;i;;p;"r;;;, :ifornri obiectul unor'.iiscuqii iatnitot;""-ito.n-'oi i,.,
";;ri-;;;suriscse, impiiratul. ln .
scrra
"..I.i.q;
,;li N"p"i;";';r$;!doctorulur-yvarr, mcdicul gi,rzii, sl_i prcpare- o fioll cu o
:lr*l,violcntI pcnrm cazil cincl ,-"r. ulri l;iri i"-p;i"r.jd;l(ic a Ir lacut pnzollrcr.
QypX gg. obscrvl.. poziqiilc, cl intruni la Gorodnia un
consiliu militar. Bitiiia de'Ia ]{aloioiorl",r.q ardta cl, dicii{apolcon nu dorce un l.ror.r lloroclirro, it aor."u
-r,r;i'
,i";;frirl .n nou Bor.urlirro r,.r fi ;,"puriU;i ;; ;;;Ib"rl";l"f i;I(aluga.
.. Intregul consiiiu avll o opinie unaniml, la care fn cele
din urml se :r.iiturX 9i Napollon. T'rebuia ,; ,. ,.rrurrt"--i"
ideea.'nei bitllii. generale, aga cX
'n mai rlmtnea
"r""iif",nap'leoniene decit sL se i'dr_epte spre Srr"l.;;a--;i;;;;
drum'l cornpler clc.i,asrar al Smolenskului $i ; ,r;;;;i;;mai repede cu putinql pentru ca nu cumva i.upele ,t.rr'Eri ,;ocupe Mojaiskul, lisat fifi, ap]'rare, qi astfel ,; t. t"i" i.rr*lgerea. Dupi ce ascult5 pc maregalii gi generalii sni, NapJc;on
cleclari ci igi am?*I hori,,rirea ti .; tii i se pare prcierabil
s:i.d.1a o. bltilie generali. qi si iizbarl la Kaluga. D;;;;;;;prinriti la 26 octonilrrie cum ci rugii au rcspi,ri .ouol.riu lrlPoniatorvshi la l{cdin puse caplt acesror
"iiteri.
298
il
I
I(uiuzov ins5, nu clorea gi uici u'-r cir.rt:r si ajungi l;r o
bItIlic.
Din ziut- bltiliei dc la Maloiaroslaveg, el se hotitise
clcfiriiti'r si-l lase pe Nlapoieou si se retragi, firi s5--l lorgeze
cu mijloace encrgice. Cind germanii qi englezii, stabilili prin
vointra larului la stati-rl-major al lui Kutuzov cu scopui- de
a--1 ipiona, incepuri s1-1 siciie pestc rn'lsur1 pe bitrtnul
feldmlregal prin necor-ttenite reproquri de lipsi de cnergie,
acesta igi scoase deodatl ghearele qi le clidu si inleleagir ci
i;i di fo;rrte binc seama de jocul 1or qi clc cirr-rz-.r marii lor
tenrcr:i dc o tcrnrin:Ire ,,prcnrtittri" a rizbci'.r1Lii intrc Riisia
;;i Napoleon.
vr
Nacoleon orcloni rctrargcrea sprc Smolcrisii, crrre inctpu
la 27 octombrie, urr.niircl clie:,l Borovsk-Vcrcia-Mojaisk-Dor:o-
gobr,r j-Srlolen.k. A;:mata inainta intr-o coloani foarte
intinsi. De datir aceasta, din ordinul lui Napolcol, satele,
cltr;nele, conicele erau incendiate de-a hingul intreguiui
drurn. Dar, incepind de la N{ojaisk, nr,r raai riminea prea
nrare lucru de incendiat din cauza marilor dcvastiri ce avlr-
seserL loc in faza dinainte de Borodino a r.lzboiului. Oraqul
l'{ojaisk era nunrai cenu;I. I)in ordinul ltri Napoleon, cimpul
cie bltaie clc l:r Borodino, in c:rre z-Iceau inci Ei plltrczeau. cu
niiile cadrr,re de ruli gi francezi, fu trecut cit mai repcde.
Oribila [Lri privcliqtc cpisa qi mai greu asupra soldalilor
rcum, cincl ci siullcau crr rlzboiul cra pierdut.
in ziua cle 30 octorrbric, ciircl liaoolcon se apropiase de
Gjatsl<, inccpuri primcle gcruri, cr.r tot,-r1 nca;;tepra.te peqtrLl
timpul a.cesta. Dr-rpi infomragiilc prirnite inainte c{e invazie,
in accasti irarte a Rusiei gerul sc lisase, in 1811, spre sfirgi-
tul luri decembrie, Dar iari-ra anr.rlLri 1812 venise m;ri cievreme
ca de obicei 5i se arita excepgioual de grea. Kutuzor. r-rrmXrea
clc aproape inamicul in rertregcre. Cazacii, prin atacurile
1or, st?njeneau mult trupe'Le Iranccze. inainte de Viazma,
ee.,'aleria regulati a rugilor ii a.iaci pe francezi. I)ar l(utuzov
c,i'ita in mod vizibil o marc bitilie, cu toare cX, era
inclemnat din toate pirlile si o dea. Pentru ei, lucrul princi-
p:rl era scoaterea luri Napoleon de pc pinriutul lLLisiei. Dar
l)cutrli .ag.eirtul englcz Vilson. Ei. pcntrti toati ntLrlr,iurea cle
ccrnrani gi en-rigranqi francezi, ie;irea lui Na.polcorr din l{usia
259

150. l=u
era sfirgitul,, ci nun-rai inc.epntul unei acr,iuni. pentru eirmporranr era si, scape definitiv de Napoleon,' i;;^'i;;r;iacesra nu se purea intimpla dccir prin infri,rcl;* ,"i"fl- "ri,ruarea rn
.ceprrvltate sau pri' moartca accltuia. ntri.t' _credcru cr
- .huropa rlnriuea,^ ca gi piui atLlnc;, ,tipjnit:,p_inl la Nienrcrr dc -rmparatul franccz. O. ali"'^".:."r;;:'il;;Kuruzov nu nrai ccdi. pe ,ner*; ..1.*r;r. .r.lli;;,'.1;i'.iigi partizarrii rLr;i
- Figner, s.it""irl.'Da'idor-
-
r.xrrnr'
convoaie intrcgi dc cirr]tc. 5i
"rn,"t"-i.,ix.rlJt.n,, ,.';5;;;catastrofal dc rcoc,le.. Ci'tl niunsc l" Or,"gr'f_l;i; 6',r;;;;:brie, ce nur rnai
"i'." d..it
-s01600"l";,;,",,i,.;ii';*L,;,,'il;;.
_ Ce,de_obicci, Nrpolc(rir s.pol.ril io.i" gr.urililc ruar.s.lrri
cautlrd sa inrireas;i,.crrr,r jul sol.lelilor. pri, cscrrrpl, l' ;i,;.Mergce orc. irrrcgi riittrri
'
a. ";.
-'rpr;li"i,
irr rrirstorr- rr-irr
l?Tctr gr r'so..rc. vorbi'du-lc. Nu qria iirci d;rci
""',,.1.b..,isi icrnczc ir Sr'ole'sl, ,.r'.,, i,, g.,i;r:ll'.1-;J ;;';;;,T,,; ;;imult timp_ acolo. Dar cun,'"j.,,.,L l" O"i"g"frr;i; ;;;';;.;'tiaduse de la paris o.vesrc ro'*it.-.iiiali, 'l"r."f
i;;l,r;si plriscasci definiti' planr.rl .,".i ;.r"X.i in S,";1";;h
.. Lr Par:is, urr bi.tr.in rcpublicarr. j.,i.,rii,f "vr"i.i."'r.,,s;,.r,i
si scepc din prqciria i' c,irc ,.
"fl*-i;;i,ir';. ;;;t'r:;:1,.,';:se_ prczcntasc Ia o conrparrie, urrCe, dupa cc anunt;lsc ciNapoleorr er fi 'r.rir i,i Rrria, iiilil
""'rrlr";.;;;;i'il,,';ltului, prin- carc sc proclama'*p"Uf ;.". Apoi arcsresc Dc
Savary, ministrul poiiqi.i, $i rl;ir;-;.-,r,;,,;!*,r -al"i;lUJ;.
Alarma duresc doui. orc. lvtal.t iur.!; ;ri;;;:';;,,u, r,, i^,1unui consiliu clc rizboi 5i i'rpuqc*, i,.,.rp'...rrro cu unsprezece
oanreni, care nu aveau alti vinX decit acee;1 de a fi ..;;;;in decretul mi'ci'os. Tot pla'ul acestci inc..crri--M"r.i"ui-i
lntocmise singur in timp ..
"
,tnt in inchisoare.
Cu toatl absurditatea lui, episodul acesta inrpresionX,
adinc pe Napoleon. Simgi ci pr.r'*i"-i"i to p"r;,
";;-;;;;;_sari. Tot aci, la Dorogobuj, apoi qi ia S-olensk, u;; ;'j;-sese la 9 noie'rbrie, el afli cX Ciciagor,,, care venea clinsore
sud cu armata din Turcia, inainta sfre'riul B.;;;i;;:^^I;;;
afll qi despre
_grelele pierderi, p" .or" cazacii t. pro,ro.*r*;
trupelor de sub comanda viceregului EugAne a. d."utl"lnuir.
In. sfirqit, afll 9i vesrea ocupiril Vitcbsfului d. *.;;;'l;iI7ittgenstein. A mai rXmine la Smolensk era acum imposi_
bil : Berezina trebuia trecuri inainte ca ruqii ,i fi +r^,acolo. Altfel, Napoleon gi rlmigiqele annatelo, ,al" era.,
ameninlaEi cu captivitatea.
300
. Gerul se lnlsprea
'din
zi in zi. Chiar la plecarea din Srno-
lcnsk oamenii erau atit de sllbiqi incit, atunci cind cldeau,
nu se mai.puteau_rid.ica_gi mureau de frig, Drumul era presi-
rat cu cadavre. De la Moscova nu fuseieri luate hain'e cil-
duroase, ccea ce a insemnat o gregeali fatald, Din ,^ui.^
numirului tot mai mare de cai iare mureau, a fost lXsatX
pe
.pr1ry cea mai mare parre a clrLrgelor qi ihiar o parre a
artileriei. Escadroane tniregi erau nevoire sL meargi 'p"
ior.
Cazacii gi partizanii atacau cu indrXzneali, mereu cres-
cindri ariergirzile gi pe cei ce. rimineau in urmi. La pirisirea
Moscovei, armtta lui Napoleon numlra cam 10d.000 de
oameni; la iegirea din Smoiensk, ln ziua de 14 noiernbrie. nu
mai avea decit 36.000 dc oameni capabili de lupti qi ctie"a
mii carc abia se mai lineau de convoi. Napoleon flcu aici
ceea ce ezitase si facX. la plecarea din l{oscova: el orclonl
arderea trturor carelor gi tilsurilor spre a se plltea .1u.. ,"ai
cleparte tunnrile. in zitia de 1.6 noiembrie. i?ne; Kr"r"o".
rugii atacari corpul de armati al lui Eugi'ne dc Beauharuais,
pricinuindu-i pierdcri mari. Bitllia reincepr.r a doua z,i. Fran-
c.ezii furi respin_;i, pierzind in doui zile' 14.000 dc o;rmeni,
din care 5.C00 de rnorli qi rinili, i;rr restul se pred,-rri. I)ar
luptelc de ltngi Krasnoe nu- se sfirqiri num;ri cu atit. n.rpr J"
restul armatei, dupi ce suferise pierderi grele
- ii rXnrise-
ser5, numai 3.000 cle oarrreni din 2.000
--N"y fu ingrimidit
cu. slatele spre Nipru .de citre aproape intieaga annati a
hri Kutuzov. In timpul nopqii, trecu fiuviul mji la norcl de
i(rasnoe. Deoarece gheaqa cere acoperea apa era lnci subqire,
o mare parte a armatei saie se fneci. Ney ajunsc la OrEa
numai cu citeva sute dc oanreni.
,, $"poi"o.n depunea eforturi m;rri ca si, mcntrini discipiina
$l _sa orgenlz.cze aproviziorrarcr rrrnfltci, dtr nu se ingriiea
ind.cajuns de lomunicr.giilc srle in dircclie Minsk.'La
Dubrovka el afiS cI unitigile poloneze, cirora 1a .inceputulcamp,a'ici le diduse rnsarclnarea sa pazcasci lVloghilevul si
L'Iinskul, nu-gi impliniserir misiunea. Generalut O#,bro"-ki,
care primise ordinul si_ mc.rrgi tslrpr.r Borisovului, nu diduse
.r1cl rln ajirtor generalului Bronil<o*'siri si Minshul fuscse ocu-
pirt la 16 noicmbrie de citre Ciciagov. Rugii gisiseri aici
lrari rezerve de provizii, adr"rnate clc'citre ducele de Bassano
(Maret) din ordinul lui Napoleon ,.i pe care acesta .orrt* ,r-rolt.
Se
-
produse un - dezgheq. Situalia devenea disperati.
-cuirrd dinspre nord, de*la-Dvina, ilittgenstein se apropia
tle' ilcrezina, pesrc crrrc rirma sL trieaci Niapoleorr. U*..gatii

151. Victor { Oudinot nu-l purcau opri. Dinspre s,.rd, spre ioca-
ljtatea Borisov, situatl pe Berezina, vencA Ciciaeov. C)rasul
fu ocupat -la 22 noiembrie, dupi ce fusese alr'r,ig;rr djn 'el
Donrbrov,rski.
Cind afli acestea, Napoleon se ficu oalid. Detagamenrele
lui Platov gi Ermolov
-
-avangarda
lui kutuzov
-' ,.
"ftnunumai la doui, daci nu .chiar Ia o singurX etapi dc tnrg_.ele
f.rtnceze, care cr.l' astfcl amcningatc cu
'cercrrrca
$r c:rDr-
tularea. Imecliat, Napoleon dldu ordin si fie cjutar' r.,,,
"1,loc unde s-ar putca face poduri.
La Borisov exista un pod fix. De accca, cincl se afl,r la
sta.tul-rnajor imperial. de pierderea acestlri loc de trec.re,
chiar.gi cei rnai tari igi pierduri curajul. Napoicon igi reveni
nurnaidecit. In urma. unui raport al-gcneraiului Corbineau,
el hotiri trcccrea rlului pe la Studianka, la nord de Borisr:v,
unde .ulanii polonezi desioperiseri, un vad. In aceasti parte,
Berezina nu are nici 25 metri lirgimc, dar malurilc ci si"i
acoperite. de nimol pe o mare intindere qi, din accasri caLlzd,
era nevoie si fie construit un pod de trei ori mai luirg decii
lirgimea tfql"j. Printr-o manevri abili, Napoleo,-, i,rgell p.
Ciciagov. El flcu si se creacll ci are intenqia sI treacl rir.il
pe la Borisov. La 23 noiembrie, r:raregalui t)tidinot bit.; 9i
rcspinse sprc ot'a$ pc coritclc Paieu, colrrancl;rrt,,rl aver:,lIrzii
lui Ciciagor', epoi_irrnririndu-i pc Pr-lcir, il sili p3 Ci.'i:igor.
si plrlseasci IJorisovul. Dar Crciagov rilrr;rsc
'aprr)ilire"'de
gla$ i.l a$teprxrea lui Vit'cgcnsteiri, carc r.enea dinspre ili;rd.
Napcleon, carc nu voia gi-irici nu pu"rca sd rrcacir'riul ;rrin
acest.loc, reugi, printr-o intreagi serie cle malle:rc, s)-l i.ac5
pe Ciciagor- si cread.r ci-l v:r rte.e pe ia Borisov sr:in nrai iir
jos de ora-q. I)ar, inc5. e{in zorir i'ilei de 25 noienibrie, }'dapo-
lecn se afla la Studianka. Polic,iriei.ii francezi" Iiiciind' tn
ap5 pini la briir, printre sloiuri, stabiliri rcpecie.dor-r.-r pr--iluri
de vase gi, chiar _
i;r dtrpi-arniaze acelerali' z.iie, cc,:pul de
armat;, al maregalului Cr-rdinot incepu trecetea riului.'Trece-
rea avu loc in zilele dc 26 si 27 noiembrie. Ruqii incerca-ri
ti ?.tnqg pe malul drcpt ai riului trupele trecute, dar cuira-
slerii.,din gardi contriatacari $i-l iespinseri pe generalul
Ciapliq. {ittgcnstein sosi cu inrirziere li locul lupte"i, Cicia-
g_ov fus..se inrselat de mlrevrele lui i.iapoleo:-r ,.i astfel rcsiir-
rile armatei franceze scirparS. de caprivitr,te. Isioricul rnijitar
gtrs, gcneralul Apuhtin, spune : ,,Este greLr sX a.cuzlm pe
Vittgenstcin gi Ciciagov, nororii nulrtiqi rniliiare, cL nu ar
I'i avr"rt curajul si se angajcze in iuptl cu l.{apoleon".
3A2
. Trecerea se ficea in bunl ordine gi era aproape terminati
cind., urmi.riqi de cazaci, vreo 14.00b d" ,illali ;t;;;i-i;
urmi. *iviliri spre pod'ri in dczordine gi p:rnici, ncescuitind
dc nlcr o cornanda. Ultrma unitate _regulati a nrarcgalu[ui
Victor,_ care inci nu trecuse riul, trebui sL respi'g; ;.;;;;tgrimadi omeneasci. cu paturile de puqti. Aflind' d" t^ ,ii^A
despre trecerea francezilor pe la Sttidianka, I{uruzo" i"qtii"gn
irurnaidecit pe .Ciciagov. Inrre tirnp, unul din poduri,'p"ri"
care tl:ecea artilcria,- se rLlpse. lteparat, el sc rr.rpse din nou.
Deci Cici.rqov .lr fi ajuns la timp,
.cat:rsrrofa
ar fi fost
totali. Dar. Ciciagov
- fie involuntar, fie intcnqionat
-nn a;'i,rnse la timp 6i Napoleon trecu pe malul
'drept
cu
armata ce o mai av_ee. O rnare pxrte dintre codagi,- circa
10.000 de oameni din l4.O0O pc carc corpul cle ,rrinatl al
maregalului Victor r.ru-i lisase si ajungl pe'pod, rlmaseri pe
m;rlul sting gi furi trecugi prin sabie sau
'
pringi de citre
cezaci., lndati dupi trccere,' Napoleon o.donase'incendierea
podurilor. Daci nu se didea
"..it
ordir-,, s-ar fi pr-rtut salva
qi
.togi lcc5ti ostaqi rinrrrgi irr trr.rni. Din piurcr
'
dc veCcre
nrilit"rr, irrsi, .lLrcrul cel mai important era ca rr.r;ii si nu
poati trcce rir.rl, aqa ci pierderea celor 10.000 de'codaqi ce
nu rnai avnseseri cind si treacl pe pod nr_r-l impicdici pe
Napoleon s5. ia acerrsti rr-r:isirri. be'altfel, el considera
'ca
necesari nnnrai pe soldr',.qii afl;rqi in rlnduri. Cci r.Inragi pen-
trlr un mctiv o;rrccare afirrl diir rinduri -. boali, miini'sau
picior.re clegerate
- _pier.lc:ru valoilrea de luptitori qi nu-l
nr.lr rntL.rcsJ pre; mu_lt ce se itrtii-nplir cu ei. Ei nu se ingrijea
.ic bolur.''i 5i r.irriqi decit etrrr-rci cind ai:casti grijir. nu nju.."
r.rco p..r3Lil.i cel,rr v.rlizi. ir.r cazul <.le fa1i, inicrxiicLce podu-
rilor fiind o'eccs.itatc,-r'rlcrtir, cl se l'rotirlise farir rrici o czi-
tlre s5. o aduci la indeplinire.
.. $i Nrpo-lcon, gi mare;alii sd.i, qi nun-reroqi ist,rrici niilitari,
rir'trecut qi corrtcnrp'lorani atr cor.rsiderat ri cci-rs;idcrir trccerea
Ilcre.zinei clrepc o rerr.rxrc.rbili acqii-rne nrilitarx .ap.lco'iirnr.
Alqii i'Id ln e,r nrr s'.rcces d;1tora; in spccial gre;cliior 9i dez-
o.ie'ririi lLri Ciciasov.;;i rWittscnstc.in, zipicciii p.u.,oc"te d.
l.t!". c-ar-c. pcstc r"'rprl,lLri i(titirzov. t'irriiscsc t{c i.r p,:rcrsburg
ccneralilor rin piarr 11c i'cercuirc a arnratelu,. Ir...,.,i"r.; ;,i;;consider;rt de liuttrzo' ca rrl;s,,rrd. i'a'nl Lgg4, lrt,rr;cui
n,ilitar rus Harlier,'ici a publicrt nn studin special
'-
,,8...:',irr.r" -* s.lcrlr;r pirri iitizi rc,r.iarcabil. Dr','p" .l, K,il;;;.,
. rcr rr r oia sI c.ccLi^tc pl:r'ul lui rlexa,:drti ;i clin aceasti
(irrz: i.1 ficr,rt i' :rqa ie,l, incit si
'n ajirngii i,r iir.,^,p l; B;;;_
3(r3

152. zina, degi ar fi putut si ajungil Studierea atenti a tuturor
documentelor, atit cele ce provin de la Ciciagov, Ermolov
gi Denis Davidov, cum gi cele ce provin de la insugi Kutuzov,
m-au determinat si recunosc ci este greu si se rlstoarne
pirerea lui Harkevici. Ca Ei Apuhtin, Harkevici crede ci
teama inspirati de Napoleon ii paralizase tn asemenea mi-
suri pe Ciciagov gi Tittgenstein, incit ace$tia nu ficeau
ceea ce ar fi trebuit si faci. Cit despre acliunile lui Napo-
leon, Flarkevici le considera ca absolut conforme cu scopul
urmirit.
De bine, de rXu, rimlgiqele armatci francez.e erau acum
salvate gi se indreptau spre Vilna. Dar dczghelnl momenra.n,
din cauza ciruia fnsesc nccesar sI se construiasci poduri
peste Berezina, ficu loc in curind unui ger n5.prasnic. Tem-
peratura scizu succesiv la -I5, -20, -26, -28 gradc
Riaumur. Aproape firi intrerupere oamcnii cideau pe drum
cu zecile Ei surtele. Morgii, muribunzii sau cei sleili de putere
erau doar feriqi ca sI nu fie cilcaqi de cXtre cei in mers qi
margul continua. Aceasta a fost faza cea mai infrico$ltoare
a catastrofalei retrageri. Niciodati ptni atunci nu mai intim-
pinaseri francezii geruri atit de aspre. Kutuzov urmirea de
aproape armata francezd.. $i armata lui suferea ingrozitor de
frig, cn toate ci era incomparabil mai bine echipatl pentru
iarn5 decit cea francczl. ln aceasti privingi este de ajuns
si amintim ci, in momcntui cind Ktrtuzov plecase de la
Tarutir-ro spre Maloiaroslaveg, 9i de aci pe urmele lui Napo-
leon, armata so, reficuti gi completati dupH Borodir-ro,
numira mai bine de 97.000 de oameni, iar cind ajunse la
Vilna pe la mijlocul lui decernbrie, nu mai ntrmira decit vreo
27.500 de oameni. Mai pierduse 425 tunuri din 662, cite
avea atunci cind plrisise Tarutino, a$a ce acum nu-i rnai
rimiseserl decit vreo 200. Atit de catastrofale au fost con-
diliile nesfirgitelor marguri din cursul excepqional de aprigei
ierni a anului 1812.
Trebuie si mai adXugim aici ci Napoleon se ternea serios
numai de atacurile armatei principale a lui Kutuzov. Desigur,
cazacii complicatr gi ei foarte mult situalia armatei f.ranceze
tn retragere, atacind convoaiele, hirguind arerglrzile, dar,
bineinqeles, ei nu puteau angaja b;tllii cu unitiqilc franceze.
In luptele de ltngi Krasnoe, rolul lor
- degi mare
- a fost
numai un rol auxiliar, Ei nu principal. Ctt despre partizani,
aceftia erau qi mai pulin temuqi de francezi decit cazacii.
DetaSamentcic lor erau puline la nurlrlr, fiind coudnse de
304
Davldov, Figner, I)orohov, Seslavir.i, Vadbolski, I(udaEev 5i
algi doi-trei. Francezii nu-i recuno$tcarl ca armari regulati gi
de aceea aproape ci nici nn luau prizonieri ciin rfndurile lor,
impuqcindu-i pe loc. Dar nici pa.rtizanii nu prea luari prizo-
nieri, ci preferau sX.i exten'nine pe cci pringi. Figncr mai cu
seaml era vestit pentru neinduplecarea sa. I)etagamentele
lor erau formate din voluntari, precLlr)1 qi din ofileri Ei din
soldagi, reglementar elibcragi din nnitili. in n-renoriile lor,
francezii nu vorbesc .rp(oape de loc dcspre partizani, dar
vorbesc foarte mult despre cazaci qi recunosc in mocl unanin-r
pierderile mari pricinuite arrnatei in reiragere dc citre sprin-
tena cavalerie cLziceascX care ataca fulgcritor gi apoi displ-
rea lntr-o ciipiti. Partizanii atacalr ntrmai unitilile total
dez-org,anizate, pentrrl a le da lovitr-rrl di-. graqie.
Iati un tablou dupi naturi, zugrir,it de cclebrul conran-
dant de partizani, Denis Davidov : ,,Lr sfirEit, se apropie gi
vechea gardi, in mijlocul cireia se gisea insugi N:rpoleon...
Ne aruncarim pe cai gi iegiriln iari5i la marginea drumului.
Y"azind ceata noastri zgomotcasi, soldaqii inamici duseri
miinile la trigace qi iqi continuari rnindri drumul, firi si
iuleasci pasul. Zadarnic am incercat noi si mpern mlcar
unul din rindurile lor cornpacte ; cle, parci ar fi fost de
granit, dispreluiau sforqiriic noastre qi rS.mincau llcetinse.
Nu voi uita niciodati mersul r-resilit 9i in{iligarca de tenrut
a acestor luptitori atit de inccrcali in faqa morlii. Cu clciu-
lilc lor inalte din blani de urs, tn unifonlele lor albastrr.r-
inchis, strlnse ln centiroane albe, cu panagele 9i epolelii lor
ro;ii, semlnan cu niqte maci in mijlocul unr.ri ctmp de zi-
padi... Toate atarcurile noastrc asiatice nll avesll nici un efect
asupra acestor compacte rinduri europcilc... Coloanele tre-
ceau unele dupi altele, respingindu-ne cu foctrri de pugcX,
rizind de zadarnicele opintiri ale cillreqilor nogtri. In ziua
aceea noi am prins un general, nlureroase furgoane gi
aproape 70A de prizonieri ; dar Napoleon cu garda sa au
trecnt printre cazacli noqtri ca o corabie cu o sutl de tunuri
printre blrci de pescari".
Mai trebuie spus cI, Ln ziua aceea, partizarrii se uniserl
cu cazacii gi aga se explici cum ajunseseri si faci, 700 de pri-
zonieri. ln schimb, erau foarte bune iscoade gi aduceau pre-
qioase informalii lui Kutuzov qi generalilor sIi. Aici este locul
si spunem ceva despre rizboitrl popular, care a avut loc tn
Rtrsia in tir-irpul invaziei napoleonicne din 1812.{

153. In Rusia, ,.rizboiul popular" s-a manifestat in forme
irrtrucitve diferite de cele pe c^re le-a luat accst fel de ri"zboi
in Spania, cu toate ci, din punct de vedere al dirzeniei cu
cale .! fost dus, el i-a amintit lui Napoleon de poporul
spaniol.
lncliriirea poporrilui tmpotriva cotropitorilor cLegtea cu
fiecare luni. Chiar de la inceputul rizboitrlui, poporul v5,ztt
1Im,-rrit ci 11'-rsi;r ftrsese cotropiti de Lln duquan crud gi
viclean, cirre devasta !tra qi iefuia populali:r. Sentimentul
durerii pentl'Ll pzltria chinuitl, setea de rizbunare pentru
orasele clistruse $i satele incendiate, pentrll clcr','istarca gi pri-
d:-:,re:r Moscovei, peiltru toa.te groz-il'iile inr';r:zici' dorinla de
a salva Rusia 1i dc a-l pcdcpsi pe ncrttginattrl qi crr-rdul cuce-
ritor
- toate ecestc scrrtinreitte ett cr.tpritrs pulin cite puqin
ir.rtreg poporul. Jiranii forurau n.rici grupr-rri care prindeau 9i
ott.rooli firl rnili pe francczii rinlagi it'r ttrml. Atunci ctnd
soldaqii frar-rcezi verle:ll.t sI rcchizitioneze grit"re ;i fin, aproape
?ntotdeauna 11r:-iirii se opLrrieall cu ."-rtncle. Iar daci deta-
sarlentnl d.rSuran cra prca t.1"re pentru forlelc 1or, clideau
foc la grirre gi 1a fin qi se ascr,tndeau in piduri. Faptul acesta
ilspiinrinta ct:l lnai rnult p: inamic.
in Rusia iir;rnii aicituiau riueori cletatretnente ;i atacau
unitigi clugir"rane scp'r-rlte, mai ales ln cursr.rl retragerii Arma-
tcior'napolecirierrc. "fotti;i ntr s-au intin.rptlet cazuri ca tn
Spania, undc liranii, frrri si aiLr,i spriiirtul rtttci armate. rcgu-
lrte, inc..rcui;r,-r singuri rr:ginrctrtc ilitrcgi gi le r:onstrlngeau
si se predea. tn Jlusirr, lirrurii intiau bucrrroqi in detaia{ren-
telc de paftizani orgr"nizate, lc aiutau cu tct ce puteau,- le
dirdeau iIliuzc, trupclor msc$ti le ad.r,rccau pro.,'izii ;i infor-
matiile nccesare.
Dar accisti duringi aprigit a p'opomh-ri de a-gi salva
patril. s-a "tuanife'str.r niai presns de tor'te prin ';iteiia cll
ca.te au'tlirprat sold.rqii ruEi la Sn-roleusk, 1{rasnoe, Borodino,
},1.'.lci.rrosl.r'. c[ ]i irr atitcr alte ltrprc ;i rnici inciicriri. Frrn-
cezii gi-au dat sea.ma cI dacl aici, in- R.usia, nu-, se- dttcea
i,-r,potri.,a ior un rXzi--'oi popular le fcl cu cel din Spania,
aceasta se clatora rnai ales f.rpt'.rlui ci in Spairi2l armata regu-
lati fusese cu tctul distrusi de c5.tre Napcleon qi luni intregi
nu mai ayusese cine sI lupte, in afer5. dr: lXranii voluntari.
in. T{usia, 1ns5, arnrata reculati ln a lncctat nici o clipi si
existe, iar ura poporului tmpotriva cotropitorr"rlui ;i cioringa
de a-l ah.urge din qari s-au putut nranrfesta cel rnai c.igrnizat
ln rindurile armatei legul;rtc. E,xisti clocLrmerltc din care se
3C6
vccle ci, i;r i 812, trir:rrii din gubernia Tambov juceu dc
l;r:ct:ric, attirrci cincl erar,r chcrnatri la arme. $i doa.r.se $t;e
cX trr vrcmuii norinale, recrLltarca ara aot ridarati ca cea
mai grea dintre poveri.
$i acegti oamcni, care jucau de trucurie cind plecau in
afniatS, iilptau gi mureau in biitilii slngeroa.se ca riigtc rde-
r/arJ il eroJ.
Acest fenomen. care la inceput a fost nr-rnrit cie clffe con-
ten-iporani ,.acqiuni alc detagamenteior cle trarti::;ini.,r :'ar
rnai tirziu ,,rirzboi popular", a aplrr.rt dupl reti:agerea frrrn-
cez-ilor din l {cscova, d.npi bltllia de linr;i 1vf aloiar,:sla.,,eq,
dupi vcnirca geniriior- qi adincir:ca proceirilui cl,: dezorg*i
nizttre in rinclurilc arma-tei napolconiene, trnnirrit;-r p;rs cu
iras de Kutuz.ov. Partizanii lligncr, D..rvidov, Scslavin, I(ri-
dalcv, Vadbolski Ei allii erau ofiqeri ai arniatei rcgulate, c,are
primiseri invoirea gi misiunea si formc.ze cete de vtnlrori
(din soldali ai armat-ei regulate gi ciin voluntari), cu care sir
hirquiascd armatcle franceze tn
'retragere
p.iu atacu.i neas-
teptate_ aslipra convoaielor, unitiqilor riirnase in urmi gi, in
general, a_sup.ra tuturor punctelor unde accste mici ,,partide.,
(numir:ind citeva sute cle oameni) pureau sii aciioneze cu
speranli tn succes. A"ccste detaganienie de p;",rtizani eratr f<x-
rnate din soldaqi, cazaci, niili;ii chcrnaii chiar in cursul rlz-
i;oiri lui, qiraiii-voL-iirtari.
Ilespre acestca toaie vorb€sc anrinunlit in cartea njeA
.,Invazia lui lJapolccn ili Rtisia".
. Ilrini trcccree Belczinei, armara lui Napolcon se impu-
tr."i. ;i lnai mr.rh, llr nrin:ai ciirr cauza gcrulilor teribiie, ci qi
Cin carrza pierdcrri divizici lui Partho'-rrrcan. ciieia' el i;
ciiiduse misir-rnea si liminS in aprcpiere dc jjorisov spre A
c'leiuta pe Ciciagov. Atacati dc Iir-rtu::zor., r.lu;rL dor_ii zile
eie lupti gi rJupi ce plcrduse apicapc jLrmiirrte clin efectivul
de. q.ClO clc oarneni, acer.stX. ciivizie fusese hcercuiti Ei capi-
ti-r I asc.
. l.a..Vil:la, r[nriqiqelc arrnatci frrnceze sc aflau in ni:agul
saivi-,:ii. Ajunserl in prealiur, oragului intr-o srare dc tt,li,r-
rlirpuit, istovite cie frig 4i cbosealii. Ctteva unitili i;i pisr;:a-
...r.i. totngi, -p-uterea dc l'.rpti : nu departe ,,-le Vilna, Nc",. $i
l. laison Ce;chisci:X. un -;iolent foc dc artilerie impotriva r-ir6i-
L-,f cxre ii asaltau gi urr-liirirea siibi pentni citeva zile.
i-)u:)i intrarea l: oi:rf, se prcduserX dezcrdilri qi clriar o
i i-.,cnir:e intre solcl;rqii diferiteicr iinit5qi, care ci.utau a.liirosc
:,i irrrirS. gi care {ncei:r.iserX irneciiar sI jefuiasci dc.oozitele gi
30?

154. magazinelc. lntre iO qi 12 clecernbrie, trmata francezl merse
rpr'a Kou.to, urmiriti de cazaci, pe care ea mai era tn stare
si-i rcspi[gI. ]l"rtuzov cu grosul forqeior era la citeva etape
d,- Vilna. iiimesitele armatii lui Napoleon trecuri Niemenul
pe gheali, firi sI se mai opreasci la l(ovno. Groaznica
i,:nipanie clin lLusia era sfir$itX. Din 420.000 de oameni care
trecuscri frontiera in iunie i812 qi la care tlebuie adiugagi
qi cei 150.000 venili treptat.din Europa dup.X-aceasti d*ti,
nll mil remasesera rn luna decembrie a aceluiaqi an decit
rnici grLrpuri care trecearl rizleq Niemenul. Din toate aceste
rlrnirrslqe-s-a putut orgariiza 'mai tirziu, clupi ce au aiuns
lrr PrLisia qi llolonia, o niici armate de 30.000 de oameni,
compusi in majoritate din unitltile care tn. aceste Ease luni
rlmiscserX. pe llancuri qi nu aiunseseri pini la Moscova.
Restul crau morli sau prizonieri. I)rr, dupl cele mai opti-
miste socotcli, numirul ce lor rirna$i prizonieri nu trecea
de 100.000, a;a ci cea rrrai mare parte picrise in bltilii 5i
miri cu scami din cauza f1ig,,rlui, foamei, oboselii qi bolilor
ilin cursul retrlgerii.
In ziua de 6 decembrie 1812, cu o siptXmlni inainte de a
ajunge dincolo dc hotarele ltusiei, Napoleon, insolit dc Cau-
l;rincourt, Duroc, Lobau qi ofigerul pol.onez tilTonsovricz,
pirisi trupele in oriqelul Smorgon, dupi ce m;ri inainte
trecuse comancla ltri Murat.
Inainte de plccrre, el a avttt o exirlicirtrie cLt mare5alii
sli. Aceqtia incercirscrl si protestcze in mod respeciuos, dar
Napolcon le-a ciccl.rrat ci el cor',siclcri AcLll-it arm:rta ln
afara pcricoiului de a fi capturat:i, pcricol care platirse
asuprra ei inaintc de trccerea r?ului Berczina, qi ci, dupi
pirerea sa, nraieqalii o vor condLice cu bine qi flri el pind.
ln Pmsia aiiatl, adici. pin5. la Nicr:nen. Prczenga sa era nece-
sarl la P,rris, fiinc{ci nimeni altul decit cl nu ar fi fost capa-
bil si organizczc, printr-o rccrutric extraordinari, o noui
arurati clc cel pulin 300.0C0 de caurcui cu care sX. se poati
inrpotrivi in primlvari eventualiior inamici. I se argllnten-
tasc cii plcctrrce lui din mijloctrl irn.uatei inci in retragere gi
care trecuse L'rrir.r aritca grozlvii ar clttce la ciefirritiva ei dez^
agregire, intrr.rcit ceee ce o inai intlrea era irnmai pre-
zentra lui.
ii'r cursr.rl acestci explicelii, Napolcon pistrase un calm
clcsiviriit. Nu piirisca arlnatA cle frica vreunui pericol, viala
s;1 nu rnai era acum an'rcuingati Ei, de altfel, infruntase chiar
lingi ei :r:itca priincjdii reale gi directe firi si clipeasci
303
micar .- o ;tiaLl prea bine. Rlmi.sese caln gi arr,luci cincl lc
vorbi de.acesr ingrozitor r&boi pornit de el pi pierdut qi in
care prerise rnarea armatd' Faptul era desigur intristitor, dar
nu el fusese atit de vini, cit ghinionul qi ilima, care ristur-
nase toate socotelile... Totodati lnsi recunoscu de buni voic
p..Srege1ile. sale : rlmiuerca prea indelungati Ia Moscova, de
pildi. -$i, in tot timpul cit a durat a..orii disculie, in aiitu-
dinea lui nlr s-a manifestat nici o umbrl de retiierili sau de
indispozilie. A .cerut categoric maregalilor sI pXstieze deo-
camdati. cel mai srricr secrer asupra pleclrii lui.' Desigur, c'ra
important. si se previni demoralizarea totali a trof.i pen-
tru cele citeva zile de marq cite ti mai rimiscseri.
^
pini la
Niemen. Q"r, Si mai important era ca treccrea prin Gernia-
nia si se faci lnainte de a se fi aflat aici adevirul despre
pierderea marii armate gi despre cilitoria implrattilui fdri
gardd.
Pr "tl
singur lucru nu sc tndoiau mare;alii
- ci impi-
ratul se ducea si creeze o noui armat[ gi cI o ta ...o ire-
a,pd.rat, cd avea si faci foarte repede accsr lncru qi ci va con-
duce aceasti viitoare arnat;. gi pe ei dc nenunirate ori inci.
sub focul tunurilor.
_ 4poi il petrecuri 9i il privirl cum se a;eza in sanie lingX.
Caulaincourt. Pleca ror atir de caLn curn avea si porne"rsci
dupl patru luni din Franga, in fruntea noilor sale corpuri
de- armati, pentru a readuce la ascultare Europa ri.sculati.
Printre maregalii aflaqi lingi el in acest -om.t-rt erau irnii
care luaserl .parte la toate 11ellurnd.ratee bltnlii ale lui Napo-
leon
-. de.la prima campanie din Italia pini la sfirjit"l
campaniei din Rusia
- gi toqi acegtia erau'de aco.d cI .,.r
vd.zuser}- ceva mai ingrozitor decii bXtelia de la Borocl;no.
Nimeni nu prevedea in acel moment ,,bitilia a" i" L.ipr;g;.
sania ce se pierdea prin viscol in aceasti seari de a...t"[?i"
ducea un om hotirlt si nu cedeze firl cea mai disperati
lupti nici o paknl de p5rnint in Europa cuccriti J..t.-'-
--'-'

155. Capitolul XIV
IiIDIC.A.F,EA EUItOPEI V
LUr NAPOLn()N Sr ,,BaT
INCAFUTUL PRABU$TRII
181:i
oare
'uirri cu rugii
-ve mai avee e.l sr se baii ? Europ;r
'rrse va rrscuia oarc qi ca ? care gari r.
""-iiai.J'*"i"irriiHy^oTll."^,lui
?, Va putea .t o",:"-r_o- f;pi.;;; :;i"'.;il'?-rre- lunl rr va llra crearea unei noi armate ?
In drum se oori I" v"rjo"i"^'; ;h.,"t la cl pe ab;rrcle
Pradr, ambasadorul ,t.' p;-ii;;; ;;s;i; Saxorriei ; il uinri sipe acesta cu seninfuate.r sa. rii piaat i_; ;;;r' i{;;i;";cuvintele rimase celebre , ,,0.- i"
-,rfrfl- "i"'"
,il]:5i';;
" d".ij ln. pls, gi posteritar"f"_"., a".fr^-'r;'lrj;;:.'D;;adiugl indatl ci va reveni in cu,.in.l p. V;r*f"' ." ;;.";;;de ICjO.OOO dc oarneni g.i cI, alrrnci, ,,rt,tii vor pliti scumD
succesul, care nu Ii se datora lor, ii ir"iiii;i;.. Ci;;;, ."";r:,,!
;i insucccsc fn viali ! ,,8, aJcr,.ir"i,-n;",1"i ;"
"
i;;;.;;r;r;:ll)enea ulsucccsc. dar gi- clc au trcbuit sI fic proporqio,rai.
ganseJor mele ; de altfcl, t" ;;.l;;-r;are se vor aranja clinnou."
--. 1lu,nr^I"
?aris, Ia 18 decernbric, Napolcon tgi didu searna
r)l.lmardecit de marea.dcscurajare dc care cra cuprinsl pgpu_
lagia' circ'lau de mult z_vonuri ri"irrr".
-c;;ilt;ii.
r,i",""r"
t'.:, :-q
r i r." impX rat u lu i, rl. f .irrr"i'j- i"i, f ; i*
"ir';;i"' f
"i',.*
;.;Dirretul nr. 29. in care Napoleon vorbea destul d. d.u.lri,drrspre canrpani.r di" Ruria';i-;;r;; "rff.rir"J"-i."b;li;i';
s'te de mii de familii ingreuia nruri *t,rioril.J'g.*.Jt;]""' "
-,,,..91]jl. .din
prirrrclc ziLq im.piratuJ prinri p.'n,inipiri, Co,.,_
silrul (ie srai $i Scnerul. Vorbi cu aspriu:c si'disprct'dc zlni-ceala de care autoritrlite diiJuse,.J A;;;;t'.i,^'liil!;"i
"r!"_trrrii gencralului Mr.lci fn o.ton-,bi;. ri..r" ."r"-r".ii."il?.pu'iarea lor. I)ar lu'cci.. repede
"r.rpr"-.nnrp*i.i al" fi.,ri" ;nu le ficu cinsrea de a le cla explicaqii -oi'a_i,*n;i;..--"'- '
Inalgii demnitari gi curtenii'.orrii.rio., aceea$i lingusire.
aceeagi serviiitate ca,9i in trecut. Cu zel'l ,I";l';;i'il;;
!*.iqi{:, pregedintele Senatului, ..rr', .* ,,ca simbol al con-
tinuitlgii guvern'rii..
- o ..r.',"ronie ,!e 1";";;;;;; ; ;;tenitorului tronului, in vfrsti dc ntinr:;i 1ri1 an qi jurnitate.
L.a aceasti propunere, Senarul, in pl.,,r,i ,lu, i,i.,, t1;t il;:ciuni adinci in faga tronului pe carc aecica inrpir"rut. t, ,lil-punsul.slu, Napoleo' aduse vorb;,1 de rXz_boiril ; R;;;,';vlzu clar cn aceasti ocazie ci. el hrlnea incl ;i,r"i", a*''.".r"
pxrea si se fi lecr-lit fn rno*crrr.rl ci'cr o'.{"n"r. nrri.q"rrl,,i
Morrier si arurice ln aer Kremlintil _ ih"rzia cI i.'ci ;; ;;tfi posibill o pace cr,r qarul Alcnlndnr, terminirrcl ;"."f i_
ASALN IMPOTRIVA
ALIA NATIUNTLOB..
,,I!TARELUI IMPEBIU"
T
. Tinrp-t cle dousprczecc ztle qi nop;i, Napoleon srrlbitu
in goani (intii in sanie apoi in triiriri) Poionia, Gerrnania
qi Franla 5i ajunse in dimineaga zilei de 18 decembrie 1812
la peletul Tuileries. lnielegind primejdia acestor zile critice
(nu se indoia de loc de adeviratele sentimente ale germ;.ni-
loi), el plstrase pretutindeni un str:ict incognito. Cauiain-
c()Llrt, care il insogise, vorbegte de calmul absolut pe c:1re-l
pistrase in c'.rrsul acestei c,ilitorii, de .,.iqolrea, energia Ei
hotirirea ltri dc a conrinua lupta. lrrrplreiul cliscur"re-in ei,
printre altele, gi clesprc can.rpania pe cr;irc tolnai o termi-
nase. ,,Anr grc;ic, clar un in scoptrriic '.rnrrirr-itc sau in oiror-
tunitatea politici a accsrui rizboi, ci in nrijlo,rcele cu care
i-am dus. Trebuia si nll oprcsc la Vitcbsli. Alexandru ar fi
fost acum la picioarcle ;rele". Toirr.ri tutrlror accstor disc,.rgii
cu Caulaincolrri era acel;r al unui n-iare tllcstru cle gah, de
pildi. care, in ristirlpul dintre doriir parrid c, igr al'alizrtzl"
gre;clile ficute in prima, pe carc a pirrcir.rt-o, qi' care trcbuie
si se osteneasci sI o ciqtige pe 11 cloua. Nici cca mai micl
siingire perltru groz-i.,'ir celor pctrecute, nici cea mai siabl
con;tiingi a covirSitoarei respons;rbilitS.ii personaie, nici cel
puqin o trrrnTr din accr sir.irpll ini{isooziqic atit de frecvenr
obscrr-ati.la el in cursul anilor 1810;i 1811, arunci cind
cra in culmca pr.rterii qi a sr-rccr.sujni nin-ric din toate
accstca nn se obser.za in cliscr-rgiiie sale. Rirzboiul er;1 atir de
mult elemcntul si.u incit, arnnci cincl il pregltea sau il
prlrta, el da intotdeaunir impresia r:ntii r,rnr triind din piin
;i respirind din tot plS.rninul. $i, din ciip;r cind s-a a$czar
lu srrr.rie lingi Cr.uiaincourt, Nepoleon fr-r preoci-rpat nr.imai
dc viitorul rizboi, de pregitirca 1r.ri diplornaticl 9i tchnici.
310
311

156. ,,Rizboiul pe care il duc este un rtrzboi politic. L-anr
intreprins firi'dulrninie gi am voit sI scutesc Rusia de riul
pe care singuri. 9i l-a fiiut. Al fi putut si inarmez inrpo-
triva ei o [a.te din propria-i populalie, proclamtnd elibera-
rea geranilor,.. f|n mare numdr de sate mi-au cerut-o, da, eu
am refwzat sd, iau o tnd.swrd. care ar fi condamnat mii de
f amilii Id ntoarte". Peste capetele senatorilor sli, Napoleon
ie adresa cu aceste ctrvinte mogierilor ruEi gi, mai ales, ,,pri-
mului dintre mogieri"-
- larul (cum i-a definit mai tirziu
pe garii rugi Niiolae Pavlovici, fratele lui Alexandru I).
Cerea tn acest fel recLrrogtinla qarr,rlui qi moEierilor pentru
faptul de a nu fi ridicat qirlnirnca , la- o noui riscoali ca
adeea a lui Pugtrciov, ca qi cum .lr fi fost ctnclva hotirtt si
recurgi la un istfel de miiloc. Toate acesto audicnle dqlt
demnltarilor gi instituqiilor suprerne, toati accasti. comedie
cle minciuni sirvile diritr-o paite, cie minciuni servite gribit
gi prezumlios ca rlspttns de cealalti parte
- adici de la
ini.ilimea tronuiui imperial
- nu erau altceva decit o
pun.te in sceni cu scopul de a abate atenlia Frantrei gi-a
Europei. Dc,ui lucruri socotea impiratul de prima urgenle :
mai intti, constituirerr nnei armate, apoi, asigurarea air.rto-
mlui sau-cel puqin a iretrtralitilii Austriei 9i, in rnlsura posi-
bilului, a Prusiei.
Prima problcn'i fr"r rcpcdc rczoi.,'rti. Trlcir de pe cind
se afla in Rusia, Napolcon orclolirse lucorpor;rrel anticipsti
a contingcnnrlui 1813. ;i ecum, tn prinivara anului 1813,
lrlstrucqra acestur coltulgent era aproape terminati. Numirul
recrutiior, adunaqi cu gren, era de 140'000. ln 1812, Napo-
leou cliduse ordin si se formeze ,,cohorte ale girzii na{io-
nale", care acLlm furi integrate tn armati (chipurile, dtrpl
propria lor clorinqi, dcqi fuseserl formate uttmai in scopul
rnenqinerii ordinii interioare a imperiuiui) ; in felul accsta,
cfcctivul arn-ratei sporea cu inci 1OO.0OO de oameni. In iunie
1812 el mai llsase aproape 235.0A0 de oameni tn Franqa 9i
tu Gernrania vasall. Acum ar fi putut conta 9i pe ace$tia.
In sfirgit, nrai erau ctteva mii (s-a constatat mai tirziu ci
fuscseri vreo 30.C00) dintre cei care se saivaseri, totuqi, din
I{r.rsia, clatoriti faptului cI corpurile de armati lisate la
nord, in direclia Riga-Petersburg, qi la sud, tn direcqia
Groclno, suferiserl cn mrilt mai ptrqin dectt cele care plrtici-
paserS. la Borodino gi care, apoi, executaserii timp de ilcr'ri
ltrni retagerea de l:r lvloscova ptni la Nierneir.
3t2
Implratul spera deci sI poati dispune in primivara
a'ului 1813 de o armati nu'de too.riob-.J" ;;"r;;i;".i d;400.000-450.000.,81 prevedea cI aceste socoteli ,_ol ,utJ"s[ fie pr.ea optimiste,^totugi
"., ,, i"lod";'f;";r;'J;1,;;va.avea la.dispoziqie o arnrari. foari" .arc. Mu,ririile. arii_
tcrua, materra.lul de gcniu gi, in gerreral, toatX, paric" _"*riali trebuiau de uigengi' pr"g;iit",--1"f1-..ii,";o,"ffi;;.
P:_1j,ll':l!l fi."l ,.i,a'r. o.'',[" d; p.;bt;;;i. ..i,i[i,ii"iiinstfurrll armater.
Dac5, aga cum ficnse $i_in toamna lui 1g12 cu scrisorile
1la1smis_e
prin Tutolmin, lakovlev qi ia.rriston; q*"i-;;i;;ro scamA rrrcl e.c.m,. r' prinrivera lui 1813, cuvintele p.,rci_
ficc din discursul lui Napolco,, i,i frr"'S"^Jjr,;l"i;'il':.iri;[
Napoleon era fcrm.co'vins cl-i va i,,'tit"i p"'r";i i; nffii;ii-i va zdrobi dcfirririv. gtia ci ;".n"
"..."'fi ;;;;";; ;i#:1pe Kutuzov, clr .toAre ci nu birrui"
"d.,llr"i.t."rrr""rrii'"i.prerclc'lor sr.rfcritc de.
^r5i
: Kuruzov picrduse t" f*i
-t""i
49 ry1ry .a. la Taruti*o'ta Nieme"
-Jou;'-i.;i;-,i";i;';i
100.000 de oameni qi peste doui treimi .li;;rrii;;i;r"]'b,#p;irerca
.11!, apglqon; s-rarca jelr:ici
"
Jr;";;;il";;l; R;i;pr rindure'le iobigiste de acolo nu ar fi permis l,ri r<utuitvcomplctarca
.rap.rdd a ermatei cu oa'rc'i buni de lupti si
rrtecerca artilcrici. Fi'i sr mai repctc grc5cnla unci invazii.p."1.1,r_1,1-l;tc_ntc f;i1.;. griji p.
'.ugi
p.'V;i"it" i rri;.,"." iis;r-r zdrobcascl acolc.
Dar torodati se mai pr.rnea de la sine si o alti probleml
a:'c'i'glto;rre : r-or-fi_orre rngii singur:i I i" a.l.*fr"ri""'i^;T;
iiener.ah.rl prusia' york, pns i,,b oiaiii"i" ;;*"i;i,l ir;;;:cionald (Plusia era ,,aiiata.. lui Napoleon;, tr"*r"--a" o"rL_ruqilor-.E drepr cI rcgele Fredcric-X/ilhehn, ;;;;;r;""f;;se gribise sl-l dezrrprobe. Dar Napoleo,, gtia .X ,.g"1.
-r"
gisca in acel mo'rcnt intr-o *r.,o.lr.u situaqie i";r,
-e;
;r-rr ji rrecur de partca lor, ruqii l-ar fi d"r;;;;r,-;,,pr;;;I-ar tr putur rlsrurne ;i propriii lui supuli. Mai giia ci, dace
ilrmata .si pitr*'de i' prusia,
".."it"-
.,ra irrcerca d ;;sigrr sI sc.rrure jugul napoleonian. Ar fi fox
"b;;;i',i
';;
sc aftcpte la aga. ccva.
I(utuzov era irnpotrir.a conrinnlrii rizboiului. Nu numai
r)('rr'' ci el nn vedea nici o justificare ca Rusia si-qi verse
',irrgcle penrnl eliberarca prusiei-gi a girilo, g..,".*., .i'li
Ir''ntm cl el prevedea greutigi foarte mari ir, .azul' *rui. rou rizboi cu Napoleon, dati, fiind epuizarea ln ."r" ,, uiiu
gr3

157. armata rris;, gi aga redtrsi n'unrcriceqtc' l)ar larul . ctJa de
neinduplecaf. El pi..o de la ideea ci, daci s-ar da lui Napo-
leon tiinp si-si ievinl, ar urma ca Europa si rimini mai
departe in puterea lui, iar ameninlarca de la Niemen
peimanenti^gi inevitabili. Aqadar, .dacl armata rusI,. c-are
f" *i.t -ot-,lnt trecuse deia' froritiercle Prtisiei, ar fi fost
t"t;riix, i.gele FreCeric-Wiihelm ar fi fost obligat s[ ia 9i
el armele impotriva lmpXratului -franccz.
Lui Na-pbleon nu-i mai pllccrl acticr nici -
purtarea
aurtti.i. So.tul sitt, tnrplrattii Frr'cisc, 9i Mcttc'ric6,
devenir principalul conducitor al poliucii anstricce, iucheta-
;.tt; f,usia'un ,,arrnisti1iu". (Ca ,,alieti" a lui Napoleon,
Airitti" se afla, din tgtz,'in starc dc riz'boi -cu
Rusia') Era
iird;i;
-ie,
feie si lini i."*" d.e legrturile de rudenier lm-
;t;;il Ruttti.i .otttid.t" situatria prezcnti a ginerelui siu
;;-;;;t-b;; n."gt.pt*t al dcstinultii, ce urr prilci fai'orabil
;;";;; "lib.r"r"n
'Austriei de sub jugtrl apisltor care o ln-
;t;i'$; dupi Vagram si dupi pacea dc.la Schocribrunn'
----
il tiitt" "ii'.
gt.l", Napcleon i9i- aminti ci, in 1809,
d.rol .. ocupase Rtma, el inutase sub pazi buni pc papa
de'la Roma
^la
Savona qi ci, in 1812, tnaintg de 1 plcca in
n"ri". didusc ordin si iie adus la -rontainebleau. In aceastx
t-o;;it;;i;, garda papei se considera ca o escorti de
;;;;t; qi pa[ttrl iniperial dc -lr-. Forrtainel'lcar! nu ca o
inchisoaie,
-ci ca o gizduirc ofcriti <lc maicstatcl-sa unul
o"ro. de ieami. Papa" nu inccta, frisI, sI protcstczc atit im-
o"t"i". deposedirii'sale de oragul Roma (dat de cltre Na-
ioleon fiuiui slu, ,,regele Romei"), ctt gi impotriva- capti-
"it;gii
sale. ln ziua de 19 ianuarie 1813, Napoleon ficu pe
nea$teptate o vizitl prizonierr.rlui sIu. Avea nevoie si ci;-
tige, intr-un fel oarecare, ceI pugin br.rnivoinga catoliciior.
Oe la 1809 acegtia lnurinurau tntr-ascuns fmpotriva lui Na-
poleon. Dar din amabilitigilc ce au fost schimbate intre ei,
nu rezulti nimic concret.
Papa Pius al VII-lea ftr constrins si semneze un nou
"orr"oidut,
dar Roma utri fu inapoiatl' In termenii sii
generaii, noul concordat cra repetarca aceluia din 1802.
" Metoda concesiilor nu-i reugea implratului. Nu-i pllcea
gi nici nu gtia si faci concesii' lncerclrile sale pe lingi papi
iuari sfirgit cind afli de unele sfaturi duqmlnoase pe care
acesta le primise dc la cardinalui di Pietro. Cardinah.rl fu
arestat numaidccit gi cxpulza.t din Fontainebleau.
814
, !,' prilejrrl iccsrei inccrciri de ilrrplcare rrercusiti. Na_
il"^,:lrr
a scxp:rt o f r.azi ctL r.otirl cel.acteristici : ,,SI l.rI*l(olril perrfr"l o bucari. cle vreme... Numrrul *."rin ,-i;;;l.rrirc,ir_.i^ u rni. gi va i*yi nurnai J,,pi ,rr^,.., inea vie torietlc pc [,lbl s;u Vistula,..'
DupI cum vonr vcdea,. ln rot cursul antilui 1g13 gi rnaiti'zir,r,..N.rpolcon a flcut. i" ,g" ].1;^;; roare rratativele cu
111ruicii
sii" si. c.$reze ; -.1 ,pera nr...u"'t,rr._; ;;;;;;;;ri;lorocul iJ f;rvorize clc i-o;rrre rnu[t tirnp. ttriuit in co";;;;;i;
:,, int'cr-gr., sa r iqi,. c, acqiunile ...r,.rrrii"r,.:"'#";T;lLrscsc crpabil s,1 lc ir'.dcp!irrcasci cle la Iu.,..* Toulo,iJri.lrili9i' 5i pirr.'r lr c..r,rsiirtri'ce u'rri i."p.ri,,
-,#ili-r,""1.
ci'tri for.qe lc cond'scsc i' rSrz di;cdl; ;."i{i;;; :r-.rz-boirrl din i B l2 :rpirc.r, .t"ruqil .fi*. ., <_, sirrguri patlrre,rgri pc r.ur imcrrs Jond tle r iciorii-
,,..ji:,r,^1. ^"]'. t.. purrctul de a se clespirgi de Napoleon.j(cgcic cclea ca trupele fr,rnceze sI fie re[rase miiar dinciteva prncre. Mai.icrea qi sr.rma J" i+.ooo.ooo J"-?r"rLi,pc care Franqa ii darora pentru inti.cqinerea armatei fran_cc"e' Dar eccsrc cercri .r-r
-fr-rri
satisficute. Aneli"-"u oir;""xlmite. cuccrir.ea Sprrrici. de cltre f;;;;;;i'ri, j""";*;itd;r;
Corpr.rlr.ri legislativ, in ziua i;-14 i;;;;;"''i813, i,iloJli;clcclarS in mod direct cI : ,,Dinairia'Tr.n..ri domnesre si
va dotitni il..lp"ni"". in- martie, M;;;;;i.h ;;i":i'".Jjnoasci. condiqiilc ln car-e Napoieon
"i'rorrrir.,rti-1. ;"r;;"sc*crrli. .l)a' ru prinri. uici'un .rrp,,"r" .ir..t'r," ;.5;'.;rirctod.i pc care o'inrrcbtri'grsc ,si i;qt l"'';;p"";"
"";;ltJ'icto'ic pe Vistula sru. Nicrr.,r.'
". f-'lrxri',5ili'h".;;;$;cliscurs al siu din 14 febr,;arie, N";;i; garanti gi integri-
tatea imperiului. El mai asigurl ci^ ducatui rr".i"rii";'lii*plstra forma anter:ioarl. Atunci Metter'ich, ..;"
"; ;;.;;incl
.s5_rr-rpi relaqiile cu Napoleon, spllse lri Clrto, ,";;;;_clorul _F'a'qci Ia zie_na,.ci d.claragiil" implrarului-f;irrposibili pacea cll ll.r.rsi;r, Anslia pi prr.rrra.
.. Ari:la Londra, clin partca lui Crrtl.r"agh, cit gi la Ka_
lisz, din par-rea lui .Afu:<antiru, trimigii ,[*r.i"i'-pd"ri.;ir()ciafi..rispuns: daci
-Napoleon nu se hotlrigte ;;--i;;;t .ircesii, nnmai rlzboiul .," put., dccicle. 1,.l ..iJ Ji" ;r_Ar ,'qc'le Prusiei se alitr.rri in mocr oficiar i,",;i"i ii"r""r..iJ.rli:rnqi cu gartrl. Ca. rispr.rns l,
"..rt.r, Napoleon d..;;t,, noLri t'ecrlltare. S.axonia. Brrvaria, Wijrttemberg, B;l;;,.rr;riueau slrpuse mai departe.
315

158. II
ln ziua cle 15 aprilie 1813' N;rpoleon, care igi concen-
trasc intreaga arrnitl la Erfr'rrr, porni astlprl rtrqilor..gi
oi.usicnilor. ipl-or.izio'area gi 1*zcsrrarca armatci cratt dtn
i;1"^;;i-iru""i t" curstl primelor 1u'i ale.anului .1813, in
tirnp cc ili petrecce zilclc pcntr-tl a crtl fr.olgaillza noua
arrnatl, cl consacr'1 o partc dt|r ttmpttl,nopillor-puncrll l.n
ordi'e a finangelor' Actrrn armxta ntt dttcc;r llps:r de nlmlc
si p"t.o pliti iotul -cu bani gheaql.; im.portant era si nn
rurneze $r sa nu rndispuni popuiaqia .girilor geriliailc, care
sc mai ior-tsiderau it'ti':. ,,lliaic", adici i se rnai supr-t-
neau lnci.
I)ispr.iiie A aculll dc o an.nrttl de 2OO'O0O de oameni'
p.ri".i'ft.g;r;.e qi g.rt:r dc ltrprl ; aproaPe toi, atitea re.-
iervc erau in acest lllomctlt strittsc satl pc cxlc cle a rI
formate. Kutuzov murise chiar in;rintc dc inc^epercl caln-
or"i.i, aga ci rugii 9i prusienii l1u aYeau, clc fapt,. un.. co-
il;;;;n;';rpr.-.' Chiai de la..inceput' ltrptcle. sc-.soldat'i ctr
succese penrru Napoleon. llugii furi respingi din 1il/cisscnt.els.
Apcti, li I Si 2 mai, in ltrptclc cc avttri loc Ir feisscnicls
ii'iu,t.n, Napol.o,.t cigtigl. o
-victorie
co:rrplctl' La Vcis-
;;.f.it. i; timp ce t"
"il"'
trr frLrntca girzii' lingi irnpSrat'
fu omorit dc o ghiulea' carc ii -s{iltcc'rsc .picptul, mrrc5alul
Bessiircs.,,l{oart"ca sc apropic dc noi", zise N.lpoieoll Prl-
;ilJ ;;i-;;ul, pc ca,'* ici din j-u'' il.in[i5L''au jlti;.o mar]ta
sDrc a fi dus'in afara cimpului de ltrpti' Bitlha de la
iijtt.u a fost foarte dirzi 9i singerorsi' Nrpoleon galopr
J" l, .tr', flanc la altul, conducind personal acaitrnilc' Alt:
*undru Ei cu Frederic-wilhelm se aflau in a,propierea ctmpr-ihri
A; il;;,
-Jr,
,t., luau parte la ea' Ilugii 9i prusienii .furi
.*pitii qi pierdurX aproape 20'000 .de
oarneni' Pierderile
francezilor n, "rn.,
cu mult mai mici' DupX ctteva zile'
Napoleon se afla deja la Dresda'
'Oitp; aceasti victorie a francezilor, Metternich incercl
sI ajungl la o pace intre impirat 9i aliaqi 9i si ageze..alianqa
frrrr.o-iurtriacl pe urmitoaiele baze z rcnun{area din par-
a.t
-
f"i Nrpot.o" t" ducatul Vargoviei, la pt'otectoratul
;;;p;; -oir"a"tr9iei Rinului, la oragele hanscatice 9i la
iilrir. n.rt.rl, adicl tot imperiul cu Belgia, intreaga Italie'
Olanda, regatul Westfaliei al lui J6r6me Bonaparte aveau
sn-i rl,nini lui ca gi pini
"tu-'
Dar Napoleon reiszi"
1tr)
,,Mijloc.ire a voastri lnarmatl nu-mi trcbuie _ e spus cl
trirnisului curqii din Viena, generalul uon Bi,b,rr. _'D;";_
ncavoastrl vregi si pescuigi in apl tulbure. Irlrr poti cistie.r
provinc.ii (noi) nuniai ficind risip; dc ,p;. J*'iJr"A;ii;i:
llg..p"tl prin a-mi ccrc IIiria Ei veqi .o,.rii,.,ua cu Vencria.
,MrJanul,-'l'o.scana gi,
^pini Il nrnrl, tor va trcbui ,i ,.re ,iz-Dolm. rvlar b'rc s-o taccm acunr. Iar dacr vrcgi de la rninc
plmint, va treb'i si virsagi singe.,. pr.ef.ro'-r;-.;;il;
lupta.decit sL cedeze_ce'a. Li uariburg s; ;;;;;.ri";;i9:c':1rc imporriva lui Napoleon. El trimiie pe Dav'our s,i oi_
rlt'ps.erscd, oragele..hanscitice pe'tru lupta I", l"io"iri; ;;_tr[lcr gr a vamegilor francezi, carc lc ruinau comcrtul orin
;ri:lrcarea prea strictr- a blocusului continc'tel. orcli'ul' lui
Napoleo!, era dq a fi erccutaqi cigiv;r ;i;;;; ;;j;,ii ;;:natului din Hambur& tefii migcirii'""tif.rn..r;; ;t;i;;'
"fi_1cri, si fie arcstali io.O dintr.c'cctlqenii ..; .ri'i"iii,."ti-iicunoscult pcnrru osrrlrtatca lor inrpotriva Franqci 9i si ii
sc confiscc torte evcrile.
Dupi ce. didu accste ordinc, N:rpoleon pleci din Drescla
cu_garda_ qi aju'sc din ur.'ri arrirrra, .i." in*;,r,;;;;;.isirrt, cltrc Barrtzcr, pc riul Spree. Armlra lrri sc corn_
punca din coi'prrrilc Ii.ri Nc1,, I,i;rmont, OLrcli,ru ii n.,.-
tlarrcl. Aliatrrr creu cornendaqi de Wittgenstcin, Blr.clay dc
Tolly,- Miloradovici gi Bliiclier. g:itllix'clc la Bout..,r' t,r-
ccpu. la 20 nrri qi se tcr.minl in scrra zilci dc :t. Nepoicon
l umlsesc. g" N.y si invliuiasci flarrcul clrcp.c al inrmicului.
uar ne.qrnind selma de sfaturile lui Jomini, gel:ul siu de.,tar:-nrajor, Ncy nu putu si eiu'gX lrr." tirnp'il .inrp;J J;
Iupta. Alrallr sc retr.aseri in ordine.
, !ypr^ fusesc
^ap.r'oirpe
tor _atit de singeroasi, c;r gi cea cle
lx Llitzen. Amint'loui p.irqile pie rdtiseri lmprcr"url vreo
30.000 de oar'e'i
- ruo4i ri rr'iti. victoria rr*xrur" irr;iid.c partce.lui Napoleon. Avca intenqia .r, .,.*l.in<'i-;,;';;isr prllslcllr' sx mce.gi crrrccr;rsrrprir Bcrlinului. Alierii sc
l'ctr;gcau luptfnd si inrpicdicind Lrrr'irirca. In ,rrr,l, di iirrrar, la G.'r'litz.,,.N.rpolcon cizr.r a,upr-n lricrgirzilor Ior gi
rr: r'csprrlsc' Ltatiha era pe ternri^atc ,ii i'enricirl sc rcrrisci.
S.'.r'e,_f)uroc.sc apr.opie-de Napolcon'5i iorbi .u
"1,
,poT *Lrrdcplrti gi-i spusc trist lui Catrlaincourr: ,,pricrcirc, il.l'r591'y1 pc_ irnplrat ? DupI ce a cunoscut infringerea, iali_i
.rt'um iar. invingXtor. $i ar fi momenrul si profiie de lecgia
''enorocului. Dar el e neschirnbat. Mercu inietat de rrzboi...
iirlte acestea nu pot si sfirge;rsci ctr bine...
:l1v

159. Ace.rst.:r fu uitinra clipl e irrarc;al"rlui', O gliiulen'-'ti;
ri"i^i;;;-;t't- .opo. lingi
'crre
Ecde;r Napolcorr' ricoli qt il
riirri mortal. Ivlai avu ptrtercf, sa sptrna,.irnpiratului tt ii
clorca victorie gi sI inchclc paccx. .,.1cilo' prlctelle
-
II
;#;t; N-ptrJ"" _ in c"ri1d nc vom revcdea' po?'tc"'
"'"tftl."tt.""iui Duroc, !rrlttl dinti-c p''rlinii t:lmcn'i pe care
t_;i;;;;iii'i"u." ei-'*u." in.r..dci.c i' ci. il rniscrse Flt
ll;lii."'# ;;.;";;.J:''i;';-'';; r;i"''"' schijcle ericrgrrzii
i'T--,'fu-tvi-'11 il lttl [: ir "fJi:,]'i,,*ilf';:ri'
H::1::
incl nrult tllnp r11 i
,r*pttl;-ain-'tsl' , ci s-a exPus nleretr prirnejdici. uu :^i:i
cc el'a l'rtal Ilnpol't;nt, fl"r'i sI fi fost.nc'oic' Nu tnat tt:::::
;.i;i.;;i,i* ".t-'""t
o 'rstfcl
de rr:itr-rdi'e' c3'rc contrezlcea
;;];;";;";;i" rti .""..fi;(-' t'up" loctilrii comandantului
;;;;;=,'i in' timp.ri luptc'i" i'c'ii cei dirr iu'-irl l'i aveau acum
;;i;il;:t"i,#l'^i,;t iqr cirit;r mol'ice' da' ascundca acest
Iucru. in aproxi)c ,";;i;t't-l urrliririi ruSiior 5i prusicnilor'
cal'c susiincetl tlll in" t';otti", .cl n-'crsc nlcrell irr aver'gardi'
;;;; ;;"fi^i.;;, "i.i
.." mai micr nevoie de pr"ezenqa sa per-
r"t*fa t"
-;;;t;
io.-."t. era cel rnai prinicjdios'
-"'-;l;otL.i.r-Xlia
cl. 1" B*trtren $i dur'i citeva ztle de,utnt-
,;.*""""iir!ii;t,"pt -Eit1-tiigttt'l'" aic"ptarL oferta cle rnij-
lcci',:e a Austrir:i 'i^;it;;; i'itpit-il ie Metternich -'9i
""*";tuil.ti^i"'
i,r.i..ittl* iit;i*''i"-',.in z-iua dc 4 iunie 1813'
)Jat', crr ,-o"r. .il 't"lti"'t"''i olt't't'r li'ri lv{ettcrnic}r de a
trir-,' iLc r .rlr .r' i'irr.!ni; i." ]l''*g,i p*rt't' inccpcree trrtt:t":l::
r,ili ,';r;;i rric.; N:ri.;clc,,,' nu irrterrliorrau*:i
'1"i9" li li:"t^
Dai,r nici ilrlirrtc dc J-i'iizcn 5i F'uitr.u:r l'Japoteon Ilu' votsc
lr-l..tt;*t,i 1,, .'r.o- co;rceiie,' cu atlt nlai .pt';irr ar 1t con-
;i;';i;;;;'';;i,'d,'pl ..i"1 ilou'i Yictorii' Aliaqii qtiru pree binc
i"r,:.',1
';.:,.;;;
til circ.;. ,lcrirndrri a- scinnai I'i'fllstitrul' a
frcut-o nutnai fii";;; B;';i;;-;; toitv decla"'" fi:i-.i^t:
.-;; ":-
Jirpl lnfringi:rile incgrclt.e'.
trmsta avea nevole
cie intrc-nrrr., A. t.l.li'e li tl" inLiriri T)irr oertca sa' Nr-
polcon coirsiniqi f"'.t*i"it'l"-'iu-'nt"toE; git"td dc a lduce cit
fii*;;p.d;';;;p; ;;;;;;;;; ;i i;-"' dTs.r'uge .conrprct.-pe
aliati. Dar xceiLirr" a fost o grclcela i"itlx' iici annittiqiul
a folosic nttirai ,.t u.t"'litot 'sr-'i' qi .tr de':crrlrinat Air:irir' sI
i;.Xr.rr.x
^i"i;1
;i
'
J.
-
-.Ji-.o1
'
si s.r se aliture alialilor.
- Curios .rr* t"orJ tx
-"fi"iii
nu inqclcscscri ni::iic din
ac.aiti grcqe rli fitalir a lui t{apolccn:. tl' to-']l't^
^:l :1""':l
;rri .J,'pir acce;I, gencnlii lor (.ltit'LLr5ii 5i ctusictrrt' cit 5t
;;;i,r;i.,;i.
-*rgi.n'i"r* ""f
Sutditi, B*:irrdottc) a{irnrarr ci
3iB
i,rlosiseri crr dibicic chiar de la inccput arrnistigiul gi sc
I'rrcu'lseri n"trrlt de accsra. Avem rn:,ir,,,.;* ;,ialr.'rirUii;
""
I.cote'ent-colonelulr-ri vladimir Iva'ovici Lo.ou.*i.rn.--,r"
.rP''piat obscr'ator el sririi de spir.it de la ca,iri;,.;i;^;;,,;_
tclor aliate; acesta afir'ri cI ,,in ..,.,..,"t"1. ,li;;; h-pr;;,ir 1ii'ile germare,. pret'ti'deni unde ," o-o.t,.,rt. 'U,"fr"^
g;rl
rr.r,rrr.i icest ar.mistigiu era deplins cir cea ,"ri ,r.*
";;;;-..rrc". $r Leweustcr.rr c.rclarrri cu indreptititi ironie: ..O-
rrtr'lcpclunc orncncasci !" Aceste inserrrrrlri gcrnlanc al"
"lui
I rriwcrrsicrn
./,,1)cr-rkwiirdigkciten cines I_ir llinclcrs.,) rcpre_
Tulti ulrul drn cclc_ nrei preiiolse pi ncplrtinitoare docu_
nrr'irrc asuL.'re. istorici arrului lElj. in'lcg,jturi cu carc,
.i)r'rlricitt sAr.l rncontrrrnt, au rtri;r1it.,.tit frnrrcczii, ctt gi pru_
stctru, ruqrr, ar_rstriecii gi sLredczii in nicmoriile lor.
Arrnistitjul a fost incliei:,rt. Dar l.,rapol.r,n ,.,ii-.rudee in
1,'r,rselc
'rrei
p.ici, ala cr1r.) o
'edca
cl,
'iar
"
,-.i;i.i^i;';";;ru avea cle gincl si senrneze.
Totul sau nimic ! -. cu aceasri loz_inci a incepur gi a
'lus .Nrpoleorr.. nr;rr:c'r sA lupti in i St:. Nici p'e ;niul"l, 1.,
.l-irna, _dupL
ce picrdr.rse tonrl,.ptni qi libertatea
'ro
p..ro_
rr,it:r, lmuat'atrrl r:u a ar5tat nici cea mai mici pirere de
r :ir,r pentr* a-ceasti gregeali. pc.'trir el, accasti .o,rdrir; ,r',i losr .iciodatl o gregeali. ,.I)acI eu r.lu
"$
fi i;;;;;,^;i
l.l:llil,rl ^r1cu
nepor'.-. spunca cl ironic -. *
"t,
fi ;,"ir;rrit()ilrcL'in'ins qi r; tii do'r'it mai cleparte". A mai re'erritr r crtcra ri'di-r rr 3sr-lpr.l acestr-ri gtnd atunci ci^d a vorbitrir':;pl'c deosebir-ea cli'ire .l 9i c.ifilfi ,r"".ilri, .*.lEi *Ji-I ( rt r,.ic trOnrlrile.
l)upi .
ororilc carnpa.niei din Rusia, care a adus inrr_o
i' 'i ,i^. clescu'rjr'c.apr.oilpe toatl populrqi, r,:.,r1"i, p;,;rJ
j,' ';]r="]lPrlat pc N;polcon cu o suprincr.c c{)!t.lplcri. El al.
r r rcqasit $r :rctun aceasti sllpunere, elacI, rlupl strilucita, .'r,rp.rrrie dirr or.imir.::;rr.,,.,,.,1',,i igli,' , .,. fi intors acasl,.,, lrrri'scle salc poscsirrni r-iinrr..c r'r:lcte. r.cnuntincl ia in_rLl,r:'i.r.r.r. inrrtil.r'lli,.il 1.,,11._.r,.,i.,X'*"r..r;ii.f^i''l.ir.-d.,lrili
'.rr 5or.iei qi Confeder.;rgil ltinuh,i,' .rr" ,-,., .rru conduse cle
:.1
,,.,;':il1l,ri prin vasali, qi nicl ,u fi".a,., parte din im_
l',,
,,, ,,,
'..:"l.1.^
tl.r-_,
"l ltra-
cI xccsie ccncesii, aceistd renungareIr rtrtr,r de a dcsivirgi edificarea u'ui imperiu _r;Ji;f-";lr i,.,.^*'1r victoria econcmicd li p"i;,i.,; a Angliei. Ar fi
1,,,l':illlpliirite scopL.rrile..cs.,.,qinl!
"f.-f"pr.i'l;l;'.;;.;:'rl :r
'rLlrisi'ra
t.ancezi a. fi rlim;rs neptrtincicase de a com_
'|.' r(r.rcr'elrril c''grcz5: c.izr din IgtI ar.fi ;rjr.ins'n
319

160. 1,1 l
r:i
dr
rl
ll
t(
p
I
(
(
I
fenomcn cronic; de ascnreni gomajul ; ,,r.evolu1i. burtilo. I
goale", clre nu sc renre-de. gloantre, si-ar fi'f;cur .'uiu a"J"t"ii i
in ccntrele muncitoregti, i"' capitalt ;i f, pi"";"Ii" l;;1i: i
Napoleo', ar fi devcnit inutil' burgh..i.i,
"t-
;;;;i 'r;f '# I
secretul..vostru,_ eu grjy c-e dorigi, in fond, cr-r to1ii.... Voi,
austriecii, jinduiqi Italia intreagi ; prietcnu vosrn rusl ,or
Polonia; .prusienii.- Saxonia; englezii
- Oianda 9i n.t-
gia... $i, daci astlzi cedez, rniine o il-mt cereqr roate accsrc
g5r!. D.11, ca si ajungeli la aceastir, preglrigi-vI sI mobili-
z-agi milioane de.oamcni, sI ..,,!15;1gi rfngeie inri rlultor ge-
neragii gi si venigi sL tratagi ll po,rlclJ L4ontmartrc-.rlui'!..
Metternich rlspunsc cI nu i ic ccrea .rgrl ccva, cii pacca
propusi era onorabili gi glorioasl. Atunci Napoleon aduse
ergumentul cI cea mai mici concesic l-ar urniii. ._Suverauii
dumneavoastri, niscuqi pe tron, r1l-1 por inqclcgc scnrinrc,n-
tele.care. mI stlpinesc pe minc. Ei ; intorc b;tugi in ca-
pitalele - lor,_ gi le este indifcrent. I)ar eu siut u,i soldar,
mie imi trebuie onoare gi gloric ; ci.r lru pot sI mi intorc
injosir in mijlocul poporului meu ; eu irebuie si rlmin
nrare, glorios, adrlirat !"
La acest argumerlt, Mettemich r:i,spnnse ci dacl cste
;:ga, rlzboiul nu se va termina nicioclatl, iar Europa. ca si
ltranga, sint obositc ;i .r,oiesc prcca : ,,Am vizrrt
"din"*ui;regimcntele. maiestlqii-voasrre ;. soldagii sint nigte copii.
Agi fictrt citeva recruriri airticipatc gi aqi chemar'sub a.irre
o generatie abia form-at-5. DypI ce aceasrl gerrcraqic .r,a fi
fosr nimicitl de actualul rizboi, 'egi continua oare cu alte
r'€crutiri anticipate ? Vegi cherna sr.rb arrne altc generagii,
;i mai tincrc ?"
Nqpoleon- se ficu palid de minie
- aminre$re Met-
tcrnich
-
qi-li trinti plliria pe jos. ,,Dumncavoastri nu
sintegi militar, domnule. Dumneavoastrl nu ave[i, ca mine,
irrimi de soldat ; nu v_-a1i dus viaga in taberele militare j
nu a[i fost invigat si disprcguigi propria viaqi, ca gi viagi
.rltora, atunci cind e nevoie... Ce stnt pentru mine 200.000
olc oamcni ?" ...Era intr-una din accle crize de furie, cind
vor:bea cu cel mai mare cinism, ci,r.rtind si-gi ofenscze ad-
vcrsarril. ,,$i apoi, francezii, al ciror singe il apiraqi aici,
rru all a se plingc mtric de mine. Am pierdut, e adcvirat,
.,00.000 de oameni in Rusia ; printre ei se aflau 9i 100.000 de
s'ltl:rqi f.rancezi, dintre cei mai buni ; pe acegtia ii regrer...
,1.r, ii regret mult de tot... Cir despre ceilaltri
- erau italieni,
;','lonezi qi mai ales gernrani." $i insoli ultimele cuvinte cu
rn rlcsr de dispre1.,,Se poate
- r5spunse Mettcrnich
- dar
;";'il; ;i',ig,,'r" r#; ;::.i'"#;-'ili'Jti.il"'Tilriii Li.Pentru ce ar mai ti . suporrar burgir"rio
-f;;;;;
;;idf?1.ri despotisnrul Jui nemaia'zit i I*, ; ;;;r,;;;;alttel decir despotic, el nu vroia gi, organic, nici ilu ;;r.,Iati, dar, ce-l flcca pc Napoleon'i., t"o.niri T"
"..r,!"rii"cind Metternich se ltr.{dr-ria si-l convingi sr renu,rg.- i.Flamb'rg, Breme^ 9i Liibeck
- el s;- triinJati acoio ;;'b;:vour cu^. a,spre. porunci dc cxccuqii gi confisciri d.
'avcri
,
rata_ce. il rmprngcx sI se gindcasci nu lr pace si inaooicre
Ia I'Alrs, cr la o noui cxpedilic sprc Visiula si Nir_.n ,
iatl nrotivelc,pc'rr.tr crre-traiati,.Jl* d. i;"p.r';r^;;";,f;;clecit o comedie. I se vorbea de ceclarea H:rrr.rli,'l"o,,l,,i ir;uecrf, e cornectle. I se vorbea de ceclarea Harnburgului, iar
el se. giudca la Nienrcn. I se propurrce
-sX'
re,ru,rt" ja li;.i".i3r cl nu-9i rcchcrna. din Turcia, p.rsii. Siri--ii'Al;p;";;;1i
$r spiollIl, pe care it trrtntscsc acolo fn:rirrtc do.",r.^",.i" Ji-)_r splonu, pe care lr trimrsese acolo inainte de canrpanii din
ltusia. Agadar, l' accsr co'flict d" i"i.i.r. ,,rr-ri .",*iGmai^puteau decide, gi nu subtilitiqile rliplomatice.
rur rapolcon asrlpra. coairgrei, gi nici victoria accsteia asuor
Iul Napo.lcon, ciici, in accsr rlin *rmi caz s_ar fi aiuns lihcgenronlc a qlrului Rtrsici. Metrcrnich dorea, agidar, si
1oi"1,si ri lir;;;;il",, c; t,cbui" si ir*itilt,,il"[jl,,"u
lresda la 28 iunic 1813, cl se preze.tl irnp;raiui.,i; ;;;;;;afla acolo.
Ir.lrrrie sI convenili, sire, cL nu este
r.r I se rvili unui german."
1l ,. i.J,rlro)con
un argument pe care
a2r

161. Este clar cl dupl asentenea clcclar"agii, discuqia nu mai
putcl duce la n ici
-un
rczultat' I{rrpolcon rise dispt'eluitor
i" fo.t,', rnilit;rri a Austriei' Ilr cirid Ivletternich ii celu
si-i pcimitd o mcciirgie diplomatici in condiliile propuse'
Napolcon stligi : ,,Ah ! Va s.i zici persistagi. Dumneavoastri
'r'cri s,-r-r','.ri r"iictrti lcgi ! Ah, Mctlernich ! -_ continr"ri el
infr.i.i;,t
-
t1rr'',,.qi--[ cir v-a plitir Anglia- ca si vi faci
si jtrcaqi accsi rol-impotriva t193 ? Ei. bine' fie llzboi ! Dar
[a ievedere, rle vom veclea la Viena !"
Dupi cc Mcttclnich se inclini 9i ieqi de la implrat, ma-
rcs:rlrrl
'Bcrtliier, clrc dorca mr'rlt plcca 9i considcrr condi-
iiiic p''opusc in totul acccpr,ibilC 9i cnorabile, il intrebl
.lc r.zr.,li,rtul intre r cdcrii. ,.Jur - rispttnsc Mcttclrricil
-
ci suvcranul ciutnneavoastr-i- ;i-l picrdut min1ile."
ln tin"rpr.ri acestei sccne, l'lapoicon mai declarase ci a
ficr,rt un gcst de nirinin-ric ;i condcscendengir fall de Aus-
rrir, clsiiorindu-sc cu Maria-Luiza, -qi ci a fosc o grcaeali
din Drrtca sJ. Tcatc accstcl nli-l impicdicari si acccpte
rurcdirqi.r Atrstrici, clrr fir-i a sc obligr.la nimic in nrod ofi-
"lri.
in timp ce,-rispr.rnzincl invitaqiii lui. Metternich, Pleni-
potentiarii i{usici, Prtrsiei 9i Austriei se tntt'uneau la Praga
i'r juiul l"i 12 iirlic -
1813, 9i vremea trecea in r1'aiative
inf .ir.t.ro.t", at'nlat;1 frar"rcezi' se pregltea, p'imea-. intiriri'
D.rr ncitrlr sitlrllil politicl gcrlcrrrli inccplr vidit si se
zdrrrncirle. O scric dc 5tiri, soaitc irrtre timp, vesteau insuc-
"cre
li infringcri ale fr,rncczilo-r in Spania. Engle4i .9i g"ltl-
lelc soaniolc Trnpi'ser:ir armarele franceze inspre Pirinei. BI-
thlil ^de la Vittct'ia sc terminase printr-o biruingl com-
pi.il
"
lorduiui Yiellington, com;udinnrl suprem al armatei
er, glczc.
$tiind dinainte ci tratativcle dc la Pi-agr nu rveau si
duci la nici un r.ezultar (fiinclci nici ntr dorea ace-st liicru),
i,J;;;i;; tergiversa. Plenip.otenjiarii l{tisiei, Prusiei 9i i.nluqi
ili"[to*i.h ,c" ,imqea., ,miiiqi de :rceste nc-sfirgite..amtniri'-li-.ii.p,r.,
la praga i'ci de la 12 iulie, iar francezii nu tnai
,or.r.r ii i,tgteuia,, in fel 9i chip tratativcle'""'
D. ;trf.i C,upi intrer'.i1"."f lui Mctternich.cu Napoleon,
".l,i.l" Ai,itii.i lur.: sfirqit. Metter'ic6 declarase in mod
;i;;;a i'i Narbonrlc, rcprezentanttrl Frarrqei' cI' d;rci treta-
tir.clc de h Pr.:igr r1u vor inccire inair,tc c{c c.s.prrlrcl afmts-
titi,rl.'ri. adici pln.l l;r i0 august, Austria va adera la coaliqie"
' f..r. ,..ri. i.,tr.r'ecleri nu dtlserl la nimic' Napoleon
ordotrase dinainte coirtcltri Narbonne : 1) si amine cit mai
322
'rrrrlt
cliscuqiile ; 2) daci clc
-
il .-.p totugi, sI ir* faci nici
ll. ili..ii'rii:,_ri .'::l."rr principiul dipionraric cxprir:rat prin
l()r'rnril.l Irtrni : f iecare si rirnini cu ce stlpiircrr_e.
I.l.rrbonn.e, Carrl.linco-urr, Fouchi, Saua.y,.- Bcrthier.
.:ploapc rotr nrxre$alu_ indcmnau pc impirat si irrcheic paj
.'r:r. D;lr totul cra zadarnic. Savary, rninisrrul o"tlri.l. i;!",.ir Nr.polcon ducc dc Rovigo, iii pc.'ise ,li ',;;;i,rI -;i
p.Porul erfl .ctc'rrrilt dc arirea rizboaic ;i c,i s-ar-'fi
-p,.,rri
..i, qi?l la sfirgit, sI se in-fur.ie c.hiar gi impotrive,-,";;rir;i.;i
siu ir-rbit. Ca n''arc, nrinistrul poliqiei p.ioi o.,li" ;I ;;;;
;i .,si nll se mai urrcstcce in ti.c,bur.il.
^p"
cire nrl l. ;;_
noaqte".
Ira. 10 august armistiqiLrl cxpirl, iai- le 11 augrrst Mer_
te.rnich _anunqi ci Austr-ir clcclai.r rizboi ir",i N;;j;;;.-'---
La Londra $ in. trbir:1. .r-r-rsc-prr,rsianl cnt,.ti,rsmnl nu
avca
- 'r-argi'i. Foriclc coaliqiei inr.cce,ru irclir.rl cLl nrtrit
forqelc lui Napoleon.
TII .
. (,arnpania din l Bl .} sc apr.opia dc clezrro,,l,iilint. jrr Rusie.
irr .
Prusia, in Ar.rstr-irr rccrriti,.ilc ,* ti,..*ii l-,.,t. S."ra';;;i;
noi rczerre. Toate forgele er-a'mobilizate. () a;,t,rr;i ;;i;:.{nglia ili dcsfrcca larg baie'ilc pungii _5i nu cr.a r..i,:.;r-i-."
,rurul cic care avea .
rie'oie .orliti*l dirpi cunr ii., ri,r"r"
;,.girciti nici cu inti.rirea a'.atei_ i'i Weiliugi"r, trr'Spr"i-.
Ctr l'czcr''c c* tot.
-
collilil disl;urrcl ,.,-,n., il; ,ir;;;850.000 dc oameni. Nepoleon a;c-x xproape 5S0.00b G;;,-,u re,z.crvelc).
Fcldnrar:ca"rlr-tl austrilc schr'arzcnbcr-g fuscsc nurrrir co-
nrandani suprem. al tu.tru-or for.qclor. coalizate. Xrprf"*nr se tcrnea de cl citugi dc pr"rgir. Rr.rgii nu ,-.*i *;;,ri;i
tc
,Ji'rLrzov.,
nici pe Brgr.atiorr, ilr. pc ccil.rlf i g.r.,.i;li ,_.',ii
;.ror.rlir nu-r p.r'cturx nicl ecr!nr, duPi lg l2. nl.ri nrr.rit ciccir
rililrnIc. -1pfcclcr-l.lc salc lsr-rpr':t citor.r.:i dirrtr"t,gcncr-alr! c.rrc
lrrrrscr-I
.parre la bitiliile dc ia S'rolcnsi< ,si B;r;,1;;;; .;.;tlt'stul dc frumoase, dar in ge'eral, co*sidera ;";$i";,i ;;;:l,rl
'rarelui
stat-major r.rs i* foar-te sclzut. Spunea ci .b_
'.rltrr torte acaiunile cornandame't'ltri nlsesc i" ,;,rrJ
'r.-
r,.rqc'ii din Moscova, de piidl, au fost absurclc .;;;;,';..r.ri po-are. Era fer'r convins. gi n-a incctar s_o -iirrl.'pi,riir rlir';it'i zilclor- sale, cI insncccstrl car'paniei di; R;ri-';;,l.rr,rr'.r i'rensitlgii spaqiuh-ri, iernii prca' greie, iri.,iJi.r;i
t.',J

162. iv{oscovci gi proprici iui grcscii de,l fi ocup:rt Moscova,.gi
i" . li I ri,-, * .
p''-."..'";1, ii'll,p-
:":1": ^9it
d:i_q':..*:1.'::l:t:
srretcgii qi tac'ticicnii ruqi, strslinea.cl xce$tla nlcl nu au $tlut
nri.cat si protrtc .,t .1"'pttiin'de..imprcjJririle attt de favo-
il[:t. to'.'i';^rJa"iiir"fi, i'it', ii pieguia acum 9i mai.mult
:#i; i;'iaoi'-.li'di iliil''',. ii .p"n" nrai prcsus decit p;
toti ccilelti sol.l,r1i ri artnatclor lnemtcc'
Nici clin partcs
^
p'1.'tit'tilot }i, a .atrstliccilor nu vcdca
N.ili;"";;";;^;;';.;' iit '1"
ctt. dc.tcmut tn ale rizbo-
i;i:i:'D;; ,ri, .x, l;^'i;;-; sfaturilor lui Bernadotte (fost
Hl.:ri;i fi,t'Nrptf."n. i"u""i. in 18r3, i^ calitatc.de prins
l;:r;ili;.',i s"[ai.i. in,rnricul sI.). Alcxa'dru r imprcunx
." i"",rli.irii .rl-ti .ii.n.l.r.rl in aiutor- pc ccrreralul Moi'eau,
;;1.","*"i';;;"H;;*r-i-a" cit'" NapJlcon in 1804' in
.n'!ra acuzatici cle
"'fi"iitit+"i'i'
tt''' to-plot' ?",ilttl:'
il'lo."tu trlise in Amcrica-' l)trqman .ncimpacent
at ntt 1)1;
;;j;;;l ...rt" "ju.ttc
in tabira.qarului.tocmei in
'rorrrcntul
5ila:'il";;:;;i; ;i"''";qit"i ii"t"ti"lor dc la Prrga' o?l':"!'jl.,
;iii;';; ;;i;;p.;J' ',N" "'"""ti..scctorul
undc se afli Nr-
;;i;;;, "t"c"qi'nu*"i^p"
marcs:rii"
- fu.prirnul sfet al lui
Kd"#il.
-T;;t;i",i,p.'n'*-,:i^^i"9::ilf,
iif t':"1".#l;tntimplate, Moreau nu se slm(ca tocr
situatie, cu toate ci- incerca si-qi linigteascir ctrg-ettrl'. spu-
"jiil;:rfi .-i
"u
f.,p.t impbt.iva Ti,rntci. ci impotriv;r tlcspo-
l;i;i""i: A;;..1.'i
-ilur
p.intul Rcprrirr a fost nrarto'tri unci
,..i1 l*.ti,-titoarc' Mott"t
-intilni
un .
prizorricr f ranccz
-
ii'i"r'xitlt"ttii", --iil"ttl i" vorbi cr'r el' Acesta il re-
:li"#;';""i.iq'tt"t f"'1tt'' c'rrc acu.r"r ii aiuta pe d'grnanii
il'r"i.i. h.ir:gi,ldu:t": t" cilir a pa5i tnapoi' soldrrul ii
strigi: .,,friiasc:a ..p"Lfi.^ !.,-.irr fostui gencial al rcpublicil
."fit,i'f
".'".lca
r..tti'' un triditor ctl carc nu voia sI stca
a. l.tll-Alexandt''t il inconiurese pe Moreau cu cea mel
male atcnlr. 5, ,t"'.ri lt t-oLl ii-i a"i rolrrl principal' Dupi
el, numai Morclu ttt.itptbil si se cotnp'rrc cu Napoleon ira
rrta nrilitlr.i ; ttarl d. acc.rtr. .p,'.r*nf". lui Morcau in te-
[;; ;ii;; ;; ii ;;; *-l^" ii.'d<';all i'- nriilocul
'arnratci
i;:;';;;;, d"or,..t pitt; ttunti.Moreau se bttcur:rsc dc
'cprr-
,.iiiJ"'t ii un gei',eral republican-sinccr' pe rtcd'cpt rnrcs-
;;;;; l; ,fr..r"r"i:.Joudai ei surghiunit dc Napolcon' Da.r
r".",*1" larului nu
"tt
buni, cici pentru soldalii francez'i'
in acel morlent, cuvinrele : Franqa, impiratul, ,p;rtria .se
contopcaLl intr-o singuri noliune' opusl acelcla de ln'rmlc'
i"ru.i"."rio"irt, ,.j"lirt 9i cniigr'rnt' Din momeutul sosirii
32{
gale in tabira inamicl, aurorirarea nrorali a generr-
Iului Morc'ru irrcer.rse.si mai .*irt.'p"ntr"'*rartTi r;; 'il:-
polcon, Alexandru voia ca in locul fr; b.nrr...;il,;; ii;numit Moreau Ia comanda ,upr"rr.,i- a tuturor arnratelor
aliatc,
.dar,accsra.p.rop.unea ., irrul sI fie .";",;;;;-;;:prr'm, tar_ et
- qetul lur dc stat_major gi, de fapt, conranclant
supre{; Lucrurile, .insi,-s-au pcrrecur
-.r.,
tot,.il rt,f"t.----"'
"
rnrlla marc bilrilre dupi reincepcree cantpaniei avu loc
la. Dresda, i! zi'a de.21' augusr fsli qi ,"'."rrr-,i,-,;'..,'tJ
victorie strllucitl a ltri ry"i,.t...r. Ad;gii ;i;;;ffi';,;25.000 de oameni
-^rnorgi,'riniqi ,r., t;i;o;i;d"i; il;_poleo. vreo 10.000. o p"-.i9
"'
;;ir;;.i liiri---r" ?";;;J'1,_,
ordine, dar ctteva .orpuri d"
"rrr"i;-l"seserl
puse-;;--i.G;
qi urmirite
^de
aproape de cavaleri i
-ttancezl.
O artilerie
Iy:1:f"i:i,fuscse pusi in acdune dc amindort-pi;ill;';;
bttilra se dcslignras_e in brrb'itul ncfnccttt a t.2(i0 i. ,r-i_
l^ll,l,I" toiul.luptci, dtrpi ce aripa srirrgi a aliaqilor. fuscic
conrplct. nrmrcrti, Napoleou, care se-gisea la cerltru gi luase
p.ersonal conducerea iirul.i- artilcriei,'otscrvi pc
"ri."
i"ii-qinre Ron'ikga.,
in tabi-re in:rmic'- iin-iruo ai ."fir"r;. i,i_
orcprr numardccit tr^rr uneia di'b.rtcr-iilc sale ?ntr-acolo.
ln mijlocul grupul*i r"
"i1"., frr"f
"nl.-r-",i;;"ti"g;"";;i;i
Moreau, carc era la prima lui acqiunc in calitate d"'.on*
:l*: :1ry-,.aI trupetor..aljalc_. b gt ;ri...' ;;; j;r,;";:;_
rnctc rrase dur ordinul _
lui Napoleon asupre erupului_ iirupsc :rmindoui picioarclc. El nruri dirpl .ii;; ;i[:-i;";,r;:ocrc tabere sc rispindi apoi legcnd:r cI ghiulcaua frrall )ui
Morcau fusese trasi de insugi Napoleo'-car:e-l recnnoscuse
pe ,,tri_ditor" de depa_rte, p.i' lunetl. i., ori." ;;;; t;l;il:gerea aliaqilor la Drcsd. .ri _.omplctl, iar pr.J.i."'t"i- I,i;-rean, cel mai brin srrateg al lor, .r" i,rci ; t;;i;",-, ;;;"pentm ei.
. Zdrobigi l:r Drcsda, aliagii se rr.rriseau pe mai nrulre
drumuri .
spre Mun gii l4etalici. tJrn.,;,.i,iiu_;, i"rr"iri,i fvirr_
'lont, vrctor' Murat, Sainr-cvr' ;i gcrrcrllul vandairinrc nrri
{ic'rl in zilele urm*oare inc.i iit!'a inii de t;;;;;i":r,u;i, pnrsic.ni
_qi austriecj. par, i"
""i"t"l ;;t;i;ii;"V"r_t!;rmnre inainti prca nr'h gi sc rupse dc grosrrl aua,ls".dei.
Irr zrua de 29 5i 30
_augusr..jntr-o lupti"din apropi"crc de
Kulm,.el fu bitLrt, ra.nlt. $r ficur pr,roni",l-inr;;;#i:.,";
parte din detagamcntul sid.
. Faptul accsra mai dldrr pr"rqin curlj aliaqilor, carc_gi pier-
duscri capul dtrpi blrllia 'ds la Dr;r;;. 'Si
;. ;;,.:;ri"-ii

163. 1
i
II
s; nLr se inchcie pacc cu Nrpoleon dirpi infringcri
- rcesta
a fosc unul clin'sf:rturile pe care !e-a dat h'{ot'cau ali;rtilor
inainte de a muri in mr>d- atit c{e neaftcptxt. Aliaqii tcdear-t
ci, daci gerriul rnilitar al lui Napoleolt er,r mereLr acclagi"
solclagii siii insX se schimbaseri. Adolesccnqii clc- 18 qi t9 ani
nLr pLrteelr tnlocui invincibilele legiuni dc fier. cu carq
h.rptise in Egipt qi Siria, cll care cltcerise .Ettropa, qi nici
chiar trtrpcle-cr.r care .rjrtnsese la Moscova gi alc clror oasc
le presil'asc pc toate cimpuriic de b:iLaie' Napolcon qtia
5i el acest luCru. $i m'li vedea acum inair.rtea sr. o greutxte.
Reguila sa principi.li, r-imasi clasicl ,si trcci'rti dc ettrnci in
tolte manualelc dc srrltcgic .5i dc trctich, spur)c:1 cll scclctLll
altci nrilirarc consti iir e'fac.'astfel irrcit si fii nrai t.r-i'c dc-
cit ldversrnrl in nromcntul gi locttl neccs:rr, $i, aci.rin cinr{
totul etirna dc aceasti canrpatrie clin Saxorria, ei insr-igi.cilca
acersti i'cgr.rl5. Undc era in accst tiinp Davout, unul din
cci n'rai but-ri n''atcaali ai sii, imprcr'uri cti Lln importal-rt de-
t.l$.11)rcnt ? lmpusca pc ncgustolii din FIlrir[yvg' Untle se
rfl;u irrrport:i'itelc deragarnJntc de infantcric. de artilc;-ie, {r
cavalcric clre i-:rt' fi piins atit de bine in apropiata bitliie
dccisivl ? Erau la Danzig, in Geru'rania de nord, in sudul 9i
centrr-rl ltalici, in Spanii. Rechemarea Lx ar {i insernnat
ciistrugerea intinsi"ilui imperiu, carc se 11.)e11!inea numai prin
fo.g,r'uc"stor g;1r1'rizoanc. Ne,iechetnlrca lot' dr.rcea h ace-l4i
lezr.rltat : distiugcrea inipcriului prin inftingeree,ncvitabili
e lui Napoleon- cle c)iti-e aliagi car.e,. acul11l,. dupi moarte3
iui lVloi'eiu, dcqi iipsiqi de gcncrali buni, ciisp.trnca-u- totugi
de o armatl *pt:o"pe dc doui ori mai marc clecit a lui'
Contraclicqii adinci qi de nerezoh'at ii asaltatt din toate
pirgile. Drumul sprc Berlin cievenea g-rcu' Bcrnadotte cu
irrrr*t" suedezi gi-Bi.ilow cu o palte din annata prusiani
rcspinseri diviziiie franccze, in care erau incadraqi ntrmeroEi
ba.,larezi, saxoui qi algi vasali de-ai iui, AceStia clc'.'cneau,
cr.r fiecar"e zi, mai pulin siguri. Dezertau c'-r sutele gi refuzau
sI luptc impotrivi altor germati d"^ dragul lui
-Napoicon
f 1 a unor scopllrr uecunoictrte 1or. In z-ii-ra dc 23 ar-rgtist"
l.r C lossbcct'en, nrxrcgxltrl Otrclinor f u respirrs in tirnp .cc
irrlinte spre Bcrlin. Macdonald strferi o tnfr-ingcrc pc,r'i.ul
iiatzbach, in drum spre Silezie. In z-itta de 4 septembrie.
h{ulat ataci pe Bliichir gi-l puse pe fugi, ciar nu reugi sI-i
ciistrugi corpul cle arrnati. Ney fu bitut irr ziua cle 6 sep-
tenrb,ic la i)ennewitz. De acum inainte li;rpoleon ntl mai
putea conta pe soldagii germani din arliratl sl : Ne1- ftts"'se
3?6
:ll'i:^r.1*r-.-=r::]:^gi
nunrai din cauzi ci saxonii din corpul
*1y, d" rrmatl f u.geau fn masl flri vrcrru rncltiv ,par.,_,r. i,_,
]nar er' nrulqrrnrit.nici de mare;ali. ,.Gc'eralii qi ofit*r;i mciLtnr oDosrfr de rtzbot. !r _nu rnai dispun de acea nrobilirate.
Llr,c rl frcca capabrh odinio.rr-i dc ltitca faptc mari" _ scrir
3r la u septcmbrie lg13 lui Clarke, ministml sIu de rizboi.
ordonindu-i si i'tlreasci 9i sI rp.".,';riot-t.t" rJ.,:l.i.r. lIJregiunea renanf.
Sfir$itul lui septembrie ve'i firi cvcnirncnrc lroriritosr.:.
Dar,atit Napoleon cit gi eliagii uo;r,, si dca
" fr:ir,:i;. *.-reralt r''alntc de v.eniree ier*ii. ftr Ccrrnl:rir. r,,riqcarce ie
1l-rb-e1are.
nagionall lua. proporgii. nplrur.rl d.r;r,;;;;;;; ;;partrzar.rr'.organrzatc din Yolu*tari dc crtrc asociafir'rirsc.lld-
trund 5i de clrre akc asociaqii patr.iotice. Tinira' 6*;f,;;i;studentimea din prusia, di'' Sixoni.r, *-r"i"^"d;,;;.:il';;i;iRinului,,vestfaiia, crAlr aclr* arrasc crc ii;;;
"r;b.';.i,-ii'c;;-rnanrer de sub jugtrl cuccritorului.
Napoleon se prc.gitea intens,pelltm car:rpania de roaurni.
t)ar era convrns drnerntc cI, dc data asta, chiar dlcj icsc
i'vingitor, rlzboiul^nu..se
"l ritrgi
-i*Jii.,-.;ri
;;;;partc era gi el hotirit si nu faci nici o corcesie. irr o".1.
"rlta-parre
- lncru de crre iarlgi cra convins _ irici j;.r;;.
cu i'rensele lor: rezerve, ,r., ,-", fi J; bli"ti, ;";r-';i;;lrlomentan ar fi suferit o i'fri'gcre. A5adar.
"i
'.t r"",: .ir"-
'naic:r,sub Jrapcl a incl 2go.ood d" ti,r".i,'d;"' .r*-iio.ooii
1;a1r
cfu1 contingcntul 1815, adicd, adolesccnqi. Itrezicc.., li,irvl€tternrch se atreverea : cei care intrau acur-' irr cazir'iinu efalr dccit nigte copilandri.
_^it:: ji"_pririrelc zilc ale lui octombrie,.arinmele duq_
tnanc Incepuri manevre complicate, cll mlcr crocnlrl, at:tcllrr
gi retrageri. In aceste. zile funesrc perlrm el, activitat." I,.,i
.,apoleon a fost ri^riroare.: .o"dui*, .o,rr.oin,--l,ii.;;'i;;
fiecare zi noi capcane qi
"oi
gir.tlic.;;i i. l;tr:l- '
,. i1r ,lTrpnl acesta, ru;ii- pltmnscrir in regerul Westfalir:i.
]-.^.,"d: JJrCnre i3on,ip.rr.rc lugi. Rrrr .r.;;,l, iuprJ
"ii.,ri*-.'-r'ru"_r)olcoll' trecrlrcl ce.p.''r_crr co.rligici. Nrrpolcoii er,r ncrloit si dce
r'rt rl.ti rcpcclc o bitilic gcrrcrali qi ii invirrgl. Age spunca,
,l;r nu este posibil .,:a cl ij' nL, fi i,rqclc. teribila ,.,rrnifi."ri".r iaprut.r ca aialtl sii i'ccpirscri sd_l tr:i,iczc firi si 'sr,
'nai^gindeasci la rezrllt"r.',l lr:fuiiiio, .l .,.nrr.u.
ln zjuir dc l6 cictourbr.ic 1gt; inccpr,. r:c eimpia dc IiugLI..iplig, cc;r rnri rnrrc dirr'e Uii:i;;i.'rp"lr";i,i"p.f._r;;;X';
..bitilia naqiii'ilor"
- d,'pr .,;ii';;^,;,,;.,fir-o
"t,",,r.i
gc'na'ii.
J:I

164. Timp dc trei zilc
-
'16, 18 qi t9 octombrie
- lrlap'oleon
looih i',toutriva coalitici rtr5iior', austriecilor, prr-rsicnilor 9i
su,:.leziloi. ln afari de'frartcezi, cl mai avea in arlnata sa po-
iumczi, saxoni, olandezi' italieni, belgieni, germani din Confe-
deralie Rinuliii. La tnccputul bltih-ei avea 155.000 de oameni ;
eliatii. 220.000. La clderea nopqii, adversarii rXmiseseri pe
poziiii ; bltilia fusese rredecisi.'DupI aceastl -primi zi de
lupti, picrderilc lui Napolcon atingeatt cifra de 30-000 de
oerncni-; ale aliagilor, aproxirnativ 40.00C'
lrr agteptarea dimir-rcqii, amindoi advcrsarii aduseseri ?n-
tdriri. Dar, pe cind armatit lui Napoleon primi pentru-a doua
zi a bitiliei o tntirire de numai iS.Ooo cle oameni, aliagii se
intiriri cu o iutre;rgi annati de 110.000 de oameni, care
r.enea dinsprc nord sub comand;r lui Bcrnadotte gi Beuingsen"
l)is-de-dimineaji Napoleon, ir-rsogit de Murat, inspecti
cimpul de bitaie din ajun. Mttrat ficu observagia ci -de la
Borirdino nu mai vizrrse atttea cadavre. ln aceasti dimineagi
a zilci de 17 octombrie, Nilpoleorl :1vlr de gind si sc retrrrgi,
dar, pirrl ia unni hotiri si rlnrinS" El trirnisc sI fie adus
ior faqa sa ger:rcralul attstriac Merweldt, ficllt prizonier in ajun,
si aclirse rlorba dcsprc o pacc cr.r Arrstria. Accsta sprrse ci
Acrstria $i ecunr doiea pacee 5i ci, daci Napolcon al fi dc
acord, ,,ipre fcricire;r lumii qi a Fran1ei", pacea s-ar incheia
rrumaidecit."
Ziua de 17 octombrie fu folositl irr intrcgime pentrtr ridi-
carca riniqilor gi prcgitirca ltrptci tlc a dor'ra z.i. Drrpi lungi
ezitXri, Napoleon hotirt rcplierea sprc riul Saale. I)ar nu avu
timpul s5-9i realizeze intenlia : in zorij zilci cle 18 octom-
L'rrie sc iircinse o uoui bltilic. $i rlai inttlt ca iu ajuu, raportul
clc t'orge era irr favoirrear aliirlilor. Cu toatc ci picrcluseli in
priina zi a bitiliei aproape '10.000 cle oatlctri, tn ttrma pu-
rcrrriceior inuiriri primitc in zitra de '1,7 qi in noaptea spre
.LB
octombrie, arrnitclc aliaiilc'r crau totu;i xpioapc cle doui
ori mai numeroase c{ccit aic iui Napolcon' }}htllie fu qi rnai
ingrozitoare <iccit cca ciin ziua dc i6. In toiul t''itlliei, toatii
.r-**ta saxoni, care iupta forlat in rindurilc h-ri Napoleol,
trecr.l dintr.o datl de pertea aliagilor ,si, intorcind tttuurile,
incepu si tragi irnpotriva francczilor., alituri de ca.re .1upta99
l-'ini' attrnci. Dot hi^polco' co'ri.tri lrpta cr"r er.rcrgic i'doiti,
iiri ,l qini seama cic sitriaqia se despcrati'
La ciderea serii, lupta incepr'r sir sllbeasci 9i armatele
rlmaserl inci o dati pe poz.iqie ;-nirnic clccisiv nu interYenise"
D:il dcznodimintut vcni-irr noaLrtca de 18 spre 1"9' Dupi ce
1ao
sufclise noi gi-mari piercleri gi dupi tr"iclarea saxoniior, Na-
poleon nr.r rnai putei rezista"-Flotirt deci si se retragi, Rc-
r{egcrea tncepu in timpul nopEii gi continui in tot .rrri.rl zilei
'-tc
L9 octombrie. ln crirsul retiagcrii din Leipzig gi dincolo de
rrcst or;1g, trebui si lupte inrr-una : aliaqii if irrrnXreau de
:1pioape. Luptele furl deosebit de sinqeroase din cauza lm-
Lrulzelilor de trupe care se produceu p-c strizi, prin suburbii
:i_ ia treccrca. podulilor. Peritru a tdii drumul- urmlritorilor,
Nepoleon.,ordonase_ distrngerea podurilor. Dar geniqtii au fn-
rlcpliuit din gre;eali ordiirul tnai clevreme deci"t tiebuia, li-sincl pe .rnalu.i inarnic al Elster.ului 28.000 soldali (printie ei
ii pc polonezi). Maregaiul Poniatowski, comandantuf corpului
c{c annati polonez, se ineci pe ctnd, rXnit fiind, fnceria si
treaci riul cilare. Urrnirirea-inceti repede. Napoleon con-
tinr.ri retragerea spre Rin.
Pierderile totale alc frilncezilor in aceasti, bitllie se ridicau
lr ccl pr.rqin 65.000 de -oameni ; pierderile aliagilor la OO.OOO.
luitc zilc tuci dupi sfirgitul bitllici, ctmpiil,r din iurul ora-
rrrlui. Lcipzig risurrau dc strigitele'riniqilor, iar'cadavrele
i.rrrlplcAu aerul cu clulroarca lor. Sc simqcr lips."r de oameni
pclltrli curxqireir cfinpultri de birtaie gi de pc.so*al meciical
pcntru ingrijirca murilaqilor qi rinililoi.
IV
I)e la Lcipzig, N;rpoleon sc tndrepti spre frontierelc Fran-
(ci, aclici sprc vechea linie
- linia Rinuliri
- cirre despirgea
Franqa de statele gerllAnc) inainte de inceputr,rl cuceririior
rrapoleoiriene. Accst momerlt 1i evenimcntele de la inceputul
,rriulni 181.-l au sen'it timp indelungat ca teme pictorilor fran-
cczi. Irigura centrali a atcntiei lor era Napolec,n. Meissonier
i1 prins gerrial, cu pcnelul, starea sufleteascl a irnpiratului.
Marglluind ciiare ltngi grenadierii sii, cl privcgte mohor?t
sprc ceva ce este ascuns privirilor acestora. Sintcrn in acel
,'lir';it de octombrie gi inceput de noiembrie 18i.3, adici intre
stirgitr.rl campaniei din Saronia qi inceputul celei dirr Franga,
cind in conltiin{a acestui om se didea o colosali gi chinuitoare
lLrpti
-
o lupti ce se putea citi pe chipu-i aspru qi in privi-
ritc mohorite, dar pe care nu o mirturisea nici unui orn din
s'.iitl ce-l urma printre lindr.rrile rXrite ale grcnadierilor cildri
,.lin vcchca gardd"

165. Pcntnr iirtiirr c;rrii, Napoieon treirui si iniclcegl cL nrarele
inrpcrirr se pribulee, ci sc f irimiqa acel peirrig'conglomerat
de_gin fr popoare pe care) ani de-a rindul, se srr;idurse si-l
stidezc p'i' foc g'i
-s:rbie
i''cr-nn impcriu. Murat, marcgaltil sir.l.
comandantul cavaleriei -sale, eroul atitor bir:iiii, pe iarc el il
ficuse,regc al Neapoluiui, igi ia acum rlnras bui. .ple;rci la
Neapole, $i Napoleorl $rie ci cl picac{ pr'r.rrrlr rr-l tridr qi ci.
itr scc.rct, el trecusc dcja d,e part;a coelilici pcnrru.i-;i p,irtr.a
tro'ul. Fratclc siu .Joscph, pe care el
'il
isczes. rr. iro"r'rl
Spaniei, era acum ntirn.,,t .lin Peninr.rt,l it .i:;.:i'J";r;;-;;:
glezi gi de_ citre -risculagii s,oauioli. .fir6nrc, ccli.lalt irrte ai
siu, rege al V/estfaliei, plccaie din Cissel. Da.,or.,r *.i asedjat
la Earnb.urg de- citre ri.rgi gi pnrsicni. Siipinirca irancczilor
in Olanda se cliti'a. Arrglia,
-ltusie,
ALrstii,.'-, prusia lrL! ror
avea
-odihni.
pini cc rlu .or vcdce Fr;rnq,r iir vecl-rilc ci hci-
tare. r4arele i'rperi* cre,.r dc Napolco' i,'i trri;l ultirnele zile.
cra cvidcnt in pragul urrci dcsrrimlri torrlc.
Ivlai dispuncr dc vrco 1OO.OO0 de solclagi, clintrc carc 4C.OCJ
complct inarrnali, iar rcstnl abia trebr.ri;ru irrar*rnri si irr-
^cadra1i..
Mai^ ;rtca. garrrizoanc le Drnzig, Hamburg'gi'altclc
,mprattl.rte i nci in citcva rcgiuni crcdincioasc din E,uropa
- in total 150.000-180.000 il.e oameni. Tinerii din coirtin-
genprJl
^1
815., incorporatri fn i813, crarn insrruigi 5i ei ln mare
graba rl1 tabcrc n]llltilrc.
Napoleon nn dcpnnca fr-rci arrncle. Sc ginclca ia noill
stadiu al luptei 5i nu-rsi intrcrupea ti,cerca- sur-nbri decir
pentrll a da mareqalilor noi ordine. Hot;irt si dea drum,.il
p3p_.t
_rl se inapoieze la ltonra. Regele Spaniei, Fcrdinand
aI VtrI-lea, pe care de cirrci aui il finc;r prizoni.,r, frr iis;rr
9i cl si se intoarci in qari.
A trebuit sI piari. 125.000 cle oa,nreni din ;rmindor.rl-
taberele in m.Lcelul dc la Leipzig, a trebuir, nu.i cu scam).,
si se p.roducX acea retragere
-le
la Leipzig penrru ca Napc-
Ieon si rccurroasci, tn ifirgir, ci nu ua' pi,t." si indrcp.,.,
dintr-o singurS. lovitu.I toare celc intinrplatc ; e ii nn :l
putea si.gteargi. BoroCino, incendiul Mcscovci, pieirca i:rarii
armate in zipezrle Rusiei, desprinderea prirsiei, Austriei,
Saxonici, Bavarici gi rcgatuiui Westfaliei ; cL nu ye pure.1
lichida Lcipzigul 9i rizboitil poporului spaniol, ci nu v;,
ajunge s5. azvirle pe Vellington ctr englczii sii ln mare.
ln lunile iunie, iulie, august al ingrozitoruiui an 1Bi3.
Napoleon putea lnci si se mai risteascX. la Metternich si
sl-i bat[ din picior, intrebltc{u-l cigi bani e luirt clc la cn-
330
,;l.'zi ; putea inci sX insuke pe impiratul Austriei, si pro_
"1)"1ce. Ausrria,_ si irnpiedice tratatir,.l. d. pace, si i" inli*i.rr*urai la gindul de^a ceda Iiiria in ,"a'r", ;;"4;"^h;;:.u,iticc tn rrord ; nili putea ,l .ontilr.," arderea ;t;ir;i"i;.
,],:q1..1"
coll^rrscarc, irnpu5carea scrratorilor din Harnburg _i,rrr'-.lr!l cir."'int,.cl p'tea..inci sX sc poarrc ca 5i cum in iStZ
Ji'.1r -cilrt in'rngator di',R.usia gi acum, in 1813, nu ar fiiost l'orlxl decir dc. a. pedepsi prusia risculatl. Iio, o.urr,
ctupi blti,lia cie la Leipzig, iu timp ce,- urmlrit de nenurni-
i'rtele .regime.te i'amilr,"i. np.opi"-i. .,r.iirii.-h;;;;";1"
frrangei,..el trebuia si-qi schimbl tiJ ao.st fJ a; -r,rar*
".plen.politic. Acurn sc punea prolrl.i,i"'i,ir"i irr#i ?;'r:;;i";pioblcma apirlrii plmintului ci.
In cursul acestei retragcri sprc Rin, annata lui Napoleon
.r rrebuit si-;i croiasci clr*um cL armelc t"'*li"i,'o;t;rT;;;:rrSarnentele bavarcze qi austriece, incepinJ ;hi;; i;' i;"d;_
:lll (39 octombrie). Iar ctnd, la 2.'
"oi".n[ril,
-f*olr"irl
"r.'unse ta Marnz, cl nu -nrai avea clecir 40.OOO dc soldafi in,t.rrc dc^ a lupta. Ccilalgi cu care mai venise oi"; "i.i'
i",:-;ru dccir *ipte ccte flrl arnre, istovitc, bolnavc, p;;,i;;;;se putea collta.
95tre mijiocu.l lui noiembrie, Napoleon era la paris. Cam_p-arria din 1813 era sfirgitl." l" .oiirrJ-arru" ,l i";r;;j-;;;.{in.1814. Franga igi puiu d" ,."rno
"crim
cI .rtor-"'o.o"rl
crnci s'tc dc mii de
'ameni
pierdugi in 1g1,2 li se ednueau
rttc surc <{e mii, rccmtaii qi .*'t.r*;,i"i't,iisi:.'
uv !rs4'54q
Dar rizboiul de'enea tot mai .ii,r."r. gi tu'ul bubuia
rcunr la hor,rrele Franjei. ,o crizi ..;;;;1.i, t"
-i;i
;.;;;
'-li* pri^ra junitate. a an'lu-i 1811, izblrcrli;;"d"';;;. D;, ;;rtrtr aceastil nu mai putea fi vorba de a atenua gomajul prin
,lLrsidil cli^ partce statului .5i ^nu
mai c-xisrau ;i.i ;;;J;;;;r c[ si poatl inceta curind. ln accst an,1gl3, in tinpi"i;rp.s1.rr ducea campania din Germania, poliiia pu;i;";iincepuse sI noteze fn^ rapoartele ei un l.rr"-rrr..r, d; ;;;^;;,"orbise
- :e e drepr, cu ..zerve
- gi i" 1g11: i"rr".iiorii
;rrotestau gr rosteau,,cuvinte subversive...
SugrumatX, ln c5tugelc--.de fier ale despotismului militar,
inuncirorimea din suburbiile capitalei, care nu se -ai ma_
riicstase
in pod organizat de mai bi"e de
-"prror"r.i.'"ri
.iirr germinal gi prairial 1795)2 lncepuse
".u*
,i murmure,
:),'nrisurX cc mizeria gi gomajul creqtcau. Dar, cu rooi,
"i"rj:r,1. acum,, fn .1
813, in carticrele muncitor"gii lu..o.it"
-nu
.r1'.rnser5 pinl la riscoale care si aminteasci cit de cit de
331

166. g,errnirlal gi prairial 1795 ; nu. tncrseri nici n-rXcilr pini ll
ilari demonslralii de stradl. $i aceasta nu nttmai pentru c5,
sub Fouchi incX, spionajr.rl ftrsese adus,la culmile perfecliu-
nii gi era n ettliittri de citre sttccesontl siu Savary., dricele
de Ro"igo ; ,to ,tu-oi fiindci poiiqia dispunea. de cadre
foarte ,r,irr-,.toas., iar patrulele ciliri striblteau zi 9i noapte
strizile oragului, in special suburbiile Saint-Aritoine, .Sai.nt-
Marceau, strada Mouifetard gi cartierul Temple ; rrici pen-
tru cI masele muncitoregti nu ar fi avtlt motive si poarte
cele mai amar€, cele mai indirjite resentimeirte lrnpotriva
cirmuirii. Aceste motive existau. Napolcon fllscse atltort!l
,,cirguliilor de mttnci", sistem care ptiscsc pe lnuncitor il-r si-
tuatia de totirli depcnclcltii, sub dcplina ptrtcrc .1 pJtroilr-
lui i in fiecare au,-el ccri'tc noi tribtrttrri clc sirrge ; h irr--
ceput ii luase pe cei in floarea vlrstei, apoi pc :ldolescenli,
qi-i ingropase cu sutele de mii prin depirtatelc cimpur.! fe
iupti,
"pe-intinsul
cirora s-au desfigurat miccir'rri nrondiale"
Aiela iare-i lipsise pe muncitori de oricc posibiiitate de.a se
lplra inrpotriva exploatXrii.patror-rale utt avea nici un dre;'rt
Ia slnlpa!ra maselor nltlllcltorcgtt.
Acum insl, clnd intoclllai ca in primii ani ai revoluqiei,
inamicul se apropia din nou de irotarele qXrii, ameninlind-tr
cu invazia, qi-cind aceasti invazie avea si readuci dominalia
aristocratiei si sL relntroneze pe Bourboni, muncitorii eratr
ijczorienfaii ii nedumeriqi. Imaginea tiranului cu chipul pi-
tlt de singe, a ambigiosului firi friu se $terse dintr-o datI.
In sceni apXruse iarlgi gunoiul regalist, toli acegti erni-
granti trXditor:i, care veneau pitiqi in furgoanele inamicilor
Franiei aducind cu ei visuri de restaurarc a ordinei feudale
gi hula impotriva tuturor realiz[rilor revolugici.
Ce puteau face muncitorii ? Si se riscoale in spatele liri
Napoleon ,si si ugureze subjugarea Franlci de citre inamicii
ei I S; alute la. restaurarea Bourboniior ?
Masa muncitorilor nu se rXsculi in aceasti perioadl (sfir-
gltul lui 1813 9i inceputul lui 1814), cu toate ci nicicind
in cursul domniei napoleoniene nu suferise atit cit suferea
acuma.
Starea de spirit a burghezici era lnsX diferitl ln majo-
ritate, industriaqii erau inci inclinali s5-l susgini pe Napc*
leon. Ei qtiau mai bine decit oricine ce dorea qi agtepta An-
r{lia gi ci nu va fi ugor si se lupte impotriva concttrcnqei
engleze nici pe piaga externi, nici pe piaqa interni, in cazul
irf ringcrii lui Napoleon. Marea burghezie come rcillS, fi-
i3,
nanciarii, bursa se plingeau dc nrult de inrposibilirarea de a
se. purcr trii 9i activa tn nrijtocul nesfirsiielor .:iUoaie- ,i
sub o donrnie in care arbitrarul dcvenise- sistcm. piata ex_
terni, lncepuse.de mult si se resrrlngi in mocl ;;;;;;;i. i;,acun. se resrrtnse nu mai pugin cirastrofal 9i iea i;;;#.
Llani existau, dar_ e_rau ,,ascungi., ; acest fenomen forer" ob-
sel'vAt de rnartori foarte.difeiiii.' Marii bancheii pi-ia"*.x
cicfinitiv nld.ejdea ci sub dom'ia lui Nupoi"tn ".f;G;i.l;
ltr putca cindva lua- sfirgir, iar dupl catastrofa di,r Rusia a
rnarii armate gi, mai cu ieinrl, dupi eguarea tratatir...lor--cl.
u1c.i !c la,Praga 9i
^dupn
bitilia de la'Lepzig, gindul inevi-
labrlei,pribugiri. a. impX.ratului nu pcrmiie;r"nici mic,.rr si
'rsezr
la o restabrlrre cit de cit trainici a crcditiilui, la afa_
ceri. comcrciale., la mari comenzi gi achizitii. N.i;t a"r*,.:miriciunea, dcscurajarea gi revolta prr"r.ii rri;fff;^;.rccasti (foartc impoitanti) parre a burghcziei. f"'r" ma---
p;rrta crl ,pagr rcpezi dc Napolcon.
^
La sete, Napolcon mai putea gisi sprijin. Cu toare ne-
rrltrcnlptele recruteri. cu toat5. risipa dc oarneni gi matcrialc
mre pustiise sarele Frangei, masa lAranilor proprietari (afiri
rlc cei.din.Vandeea) r" i"*ea de scl,imbXiil; iliiri;;;;-;;;;;te-ar tr aclus o invazie strlinil pentrtr cea mai *arl parte
cli'tre ei, Bourbonii insem'au resraurarea r"tuaai;r,,'"tul-'-
cu stipinirea- seniorilor, cu lipsa de libertatc i" .ir..rlaiia bu-
'urilor- fnnciare, cr pierdcica pimtrrrurilo, bir.ri;;;;i,
-;
;t a p-minrurrlor ce aparginuser:i ernigrangilor gi fuseseri
co'fiscate de revolugie gi curnpirar" f,,
tiot.rri
de citre bur-
ghezic.gi
.glrani fn timpui revolugiei. De teami g
".,-ti
pio.Jl
r{rcptul dc stlpinirc absoluti a'loturilor dc plmiur'- do-
i.indit cu arira trudai
-
gXrlnimea era gata ii suporte rnai
tlcparte toate consecinqele-politicii extcnrc dc cuceriri gi jaf,
dusi de impirat. Peniru lirani, Napoleorr ei:a r"nai
"glr'd*sllportat_ dectt vechea ordine fcudali, pe care o aducea., cu
ci tsourbonii.
. In_ sfirgit, mai cra grupul puqin nnmeros, dlr influent"
r.l vechii gi loii aristocrigii. Veihea aristocraqic, chiar 9i ace"r
p;u'te care il slujea pe Napoleon, era dcsigur mai aproapc
.[c Bourboni decit de el. Noua arisro.rafi., formaiX din
rr;rregalii, congii, ducii, baronii flcugi de Napoleon gi co-
r ?rqigi cu _
alrr gi favoruri, er:r gi ea, de asemeni, departc de
l. lusqine-in mod unanim pe impirat. Toqi acegti;r eLau pur g-r
.irnplu_obosiqi de viatra pi care au fost'consiringi s-o^duci..
[:r.rr"i clornici sI profite
-de
marile lor bogiEii, i;a cnrlr sc
dIJJ

167. 'cuviirc unor adcvira!i aristocrali ; si dLrci o viali dc ono-
ruri qi confort, trccind in domeniul unor amintiri pliciitc
faptcle lor rizboinice de odinioari. ,,Nu vregi si vi nrai
batcgi, vrcli si vi. plinrbagi pe strLzile Parisului"
- a sp$s
enervai Napoleon, in 1813, unuia din generalii sii...tn-
tr-adcvir, sirc, m-arn plimbat atit de pugin in viag;r me:r pc
strlzile Parisului l((
- 11 rlspuns ac€sta cLl amirlcir-rnc.
Viala de tabiri in mijlocul u1lor cortinue primejdii, sr.rb fo-
cul glr;antrclor du;manc, gi mai ales nelncetaiui joc cri rroir-
tea ii obosise gi epuizase intr-atittt, incir pini gi cei mai vi-
teji ;i ciirji * cr Mtcdonald, Ney, Angereru, S6bastiani gi
Victoi', pini qi cei mai dei'ota1i
- ca Savlry gi Caulirincourt
iucel>catr si plece rrrechc;1 la ah"rziile gi insinLrarile lui I'ailey-
rand gi Fouch6, care, de nrult gi in tirini, pregirtcau ribditori
qi prudcnqi trid;uea.
Aceasta cra siturrlia, Accast!1 c'ra st:lrca cle spirir iir
Fratga, atunci cind toarrrira, dupi cc pierciusc la Lcipzig r-r
can,panie atit de striltrcit inccputS. in p;:imivara lui 18i3,
Napoleon se inapoie ia Paris gi incepu sil. organizez.c forlele
cu crre trebuia si. lrrtirrrpiuc invazi;'r popo,rrelor Enropci asu-
pra Franlei.
v
,,Hai si lxergcr.n sL-l batern pe bunicul Fraucisc"
spLlnea,micul rege al ltornei, repetind cu serioz.itarea ullrii
clpil de trei ani cuvinrele invifate de la tatil siu. carc-l
adora. Napoleon rldea nestivilit iind ll atzearepctind acesre
cuvinte, a cd,ror semnifica-gie nu o inqelegea. Dar in r:'risur-..t
tn care arraatele aliate se apropiau dc Rin, bunicul Frar-rcisc
inccrca o mare gi mereu ciescindi ezitare.' $i nn nunrai c!,
ci gi indrumXtorul qi inspiratorul siu, minisirr-ri Mcttemicl'r,
era c-.rprins de acest sentimellt.
_ , Designr, nrl era vorba de legiturile dc familic dinire
Napoleon gi impi,ratul Francisc. Nu era vorba de faptul
ci Napoleon era cisi.torir cu fiica impXratulrii Ausirier
gi. cd. mogtenitorul tronuh.ri lui Napoleon era deci nepotui
direct al lui Francisc I. Aitele erai catrzcle care conitritr-
geau diplomaqia austriacii sI nu priveasci de loc clr arii;1
simpiitate rezulratui dorir al rizboiului, aga cLrm il prive;ru,
de pildi, englezii, larul Alexandru I sal Frederic-iViihel'.nr
al III-lca, regele Prusieri. Pentrri Anglia, Napoleon er:r inrl-
33.1
nricul cel .rai rcirrrprcar 9i ccl nrai prinrcidios di. cigi avu-
orsc in tor cursul istoriei ei de un mileniu gi iumitaie. Cu
Nrpolcon, nu. putca si fie pacc intrc ccle doui tiri. p.,,t.u
.tlc-tndru, e[ era un,ofensator personill gi, in afari de
iceasta) singurul i,onarh ce putea- si restauieze polonia ia
primtrl prilej favorabii. Apoij qarnl
'n se i'doia d" i;; ;;i.lapolqg.n, deci, riminea pe tton, ar fi glsit ori.inJ poribili
rrii militerc qi diplonrxricc pcrrr,r
" J" lovit'ri plt.r"i."
ad i-ersirrilor rll.
..
Aceleqi motiv il condi.rcea gi pe regele prusiei, clar iirtr-o
*rhs'ri n.rr.rlt mai mare. Fredcrii-wiilicln at ui-tea rrr.r.,plitern s,pune, constrins pritr forgI, in martic 1g13, si ac_
qioireze- inrpotriva lui Napoleo' ;
'diu
rnomenrrr tul.ii o..ii"ih.otarin
,li pil,l le bitilia de l.r I cipzig fusese stipinit tot
:rr1prI de-o t.ci cic rnolrrc. ti fic.se lui Alcxandnr acle-
f irrlrc s-ce'c, mai ales d'pi infringerile a" n ititr.",-'B;;;_
ztn 5.i I)resda.-,,.Iari-mi, -sint
iar ia Vistulai"-_-rr'p*"""f
cr-r
.
disperare' Nici chiai victoria de la Leipzie
"u
'r.urir"
si.-l_linigteascL cum trebuie. F.ica aceas*;;;-ft";;I.;;;"';
iric;i aproape.superstigioasi, cr;.1 caracteristicl pentiu vremea
ecceA.. Nu-i de mirare deci ci 9i dupi irrf.tng"r.a ;; i;
5cilz1s, dupL pierderea xproapc a tururor .u;;;;ilo;,; ;
I:.nll epurzati gi^care incepuse si. murmure irnpotriva sa,
N;rpoleon. ursprra inci teami in ascmenea misuri, inclt re_
S,-'lc L'rusrer nu DureA, si se. gind-easci fdr5, grotzd" Ia faptul
;.r. d'pi sfirsitui rizboiultri !i n,,ou-oiJr^rii "li*iii"r,-'1"."str. rinrini vecinul unui astfci d;-;;.''-'
,-.,.,pp.t" deoscbire de Anglia, de Alexandru qi de Frederic-
f ilhelm, c;1re considcr.u ii i".; nr"p"i.o" ,Xr"i"";;;;,si'ngerosii ani 18.12 ei 1Bt3
"o, ii i;;;-;; i"li,i i""tiii, [;;ir".;-! r1* avea nici
'nul
din toate accstc n-lotive. Metternich nu
clorea de loc ca Rusia sl .;",inl-- fi.i .ontrnp;"4;;; i;,
occide'r. El voia ca Napoleo,, ,,i ,l1"t"X-t"-g.i;p",^-a"i
.r.'prirlejdios pcnti:u Atrsrria qi foerre rrepli,cut p.,.,,rr', i{"rir"
rr cillrrarc de aliat posibil el Austrici.
&letternich gi Francisc I hotiriri, deci, si incei.cc din
irotl o iuqclcgere cu Napolcon. Iati penrru ce Metternich,
carc Avca pcsibilit:rtea sL exercite o foarte puternici, pre_
irline asuprA aliagilor, ameninqlndu-i cu retragerea din cjali_qrr. reu$i si convingi. pe aliaqi si propuni din rrou lui Na_
r.roleon.. pacca pc baza urmito".*lo. conditiuni : inrpiratul
.'ntrn1i. h roarc cuceririle sale (deja pi;re;;"j ii iri.i*rer',rzbcir.ri ; i sc l;.Lsi Frangei- ;;:;1;ir.i; (.ii' t'""ri"
-;i.i

168. nrodificlri) de dupi pacca de la I-urr6vilie din 1801. Illonarhii
aliali se aflau la Franlifurt. Mctternich inviti pe dipl^omatul
Irancez Saint-Aignan, care rlmi.sesc la Frankfurt, 9i,. iu pre-
zenla lordului Aberdcen, reprezentantul Angliei, a lui Nes-
selrode, reprezentantul Rusiei, care declarase ci vorbcye
gi in numeie lui Hardenberg, cancelarul Prusiei, se ceru di-
piomatului napoleonian si se duci la Napoleon 9i si-i trans-
nriti oferta de p.rcc ;r alialilor.
tr)a:ea de la
-Lun6r'ille
din 1801 fusese rezultrtul unui
rSzboi victc-rios. I-ar fi rlmas, deci, lui Napoleon o qari
mare, pe carc o crease in 1801, dupi victoriile francezilor
Xa lfarengo ,si I-{ohenlinden. Era o nea$tcptati gansi de sa]-
vare. $i tocmai acum, clnd dupi catastrofele din 1812 gi
X813 se afla pe marginea pripastiei, in faga unci ameuitl-
qlri irnediate de invadare J Franlei, Napoleon urma si rI-
nrini stipinul unei puteri de prim rang.
Saint-Aignan ajunie la Paris- cu propuncrile de pace ale
aliaqilor in ziua de 14 noicmbrie 1813.
Napoleon nu voi si rXspundi ntrmaidecit. Era absor-
bit de-cea mai febrili activitate: noi recrutiri, pregitirea
unui nou rizboi. Trebui, totttgi, sI consimti fXri convingerc
la inceperea convorbirilor. Dar, in acelagi timp, contitltti cl-t
gi n,ai-multl energie si puni pe picior de rlzboi o noui
armati.
,,Atteptali - sptlrlca el vorbind de unul siugrir, in tirnp
ce se plimba neincctat fncolo qi incoace prin cabinetul siu
-agteptali irunrai ptrlin 9i o.si vedeqi ci nici zu,. nici sqldaiii
r11er lrlr ne-am Llrta! rleseria. Arr fost invin$i ?ntre Elba ii
Riir... invinqi prin trldare. Dar intre Rin qi Paris ntl vor nrei
fi triditori..."
Aceste cnvinte circulau atit in Franla' cit 9i in Er.rropa.
Nimeni din cei ce-l cunogteau pe Napoleon ntr credee
fn succesul propunerilor de pace ale aliaqilor. Zilnic, noi for-
rnaqii ereu ir..ot" i'n revisti de cltre impirat 5i indrcptate
spre est, spru" Rin. Sfirgitul m:rrii tragedii sc aprooia.
Capitolul XV
& Az
A
BOIUL DIN F,R,ANTA gr pRrI,[A
EI}ICARE A I,UI NAT!OI,EO}T
1814
I
1814. ca gi_ in 1813, irr Itrpta s;r imporr-iva Europci,
N.rpolcon nu se bizuia Cecir pc' fori;r ,rrnrelor. Dar 'irr-
telegea ci acum,. dupi fnfrinserca .lci ia Lcipzig, gi cind
Franqa se gisca in pragul .invaziei inar.rrice, tru ,-tiii era cLl
putinli si se poarte ca in iulic qi iugusr 1913, cind el
mpscse c'ongtient gi premedirlr tratativele de ia praga. In
propunerilc de atunci i se li.sa nu nunrli Franla, ci gi" toate
cuceririle sale, cu cxccpgia Iliriei, a oragelor hariseatice qi a
citon.a puflcre din Gcrmania ; igi plstra toete clr.eprurilL si
titlurile, afari de accla dc protectot al Confederaqiei Rintr-
lui. Intrcrupsese.atunci tr:rtitivele fiindci nldijduia si sfir-
5c'asci dintr-o singurl lovituli cu coalilie inamici.
, Acunr propunerilc er:rn, desigur, mai aspre. Dar Napo-
xcon. gtra. ci. liriurmea gi urtincitorii, burghezit corllerciali
gr
-trnancrard. ;r toari runeroasA pituri sociall a birocra-
qiei- creati de el qi
- ceea ce era ioa.t" irnportant * chiar
virfurile armatei in f.r'te c, maregalii, intr:un cu'ilrt toate
clasele sociale, tot- poporul cu exceplia
''or cazu_ri izolate,
era obosit de rXzboi gi insetat de pace. De aceea, firl si
rcspingi condigiilc rransnrisc prin Sainr-Aisnau,
'tirnp
dc
doui luni (socotind dc,la 15 noienrbrir,, cind"ii fuscscri pre-
zentate propunerile),.Napoleon se preficu ci gi cl vrea pa-
tca, d?r, prin difcritc mijioacc, tcrgiuersa. Nidaiduia. 'pc
huui dreptare, cX. aliagii
'or viola p"ropriilc lor .onJ;iii ilastfel, respolrsabilitatea rcinceperii rirboiului nu
"n.'"
*i
cldi,-asupra sa. Mai vedea ci-nici una din puterile udu.r*,
in afari de- Austria, r1u ar fi dorit prelungi.ea donrniei ltri
5i cI, Angiia mai ales, nu s-ar fi coisidera"t mulgurnitl atir
tirrp cit Anv.ers-ul . rlminea in miinile lui Napoleoo. Or,
,-lupi condiqiile ce-i fnseserX rrimise dc la Frankfurt, nr'i

169. llLlnrai Anvers-ul, ci 5i inile;rga Eelgic ar ti crrniirtr-r;rt si f:rcir
parte clin Inrpcriul Franccz. $ria clc ascucnc;r ci., cu cir ar
fi tergivcrsat rrrai rrnit, cu attt ar fi avr-rt ilai 1r1lr1te liursc
ca ministrul afacerilor exterlre al Angliei, lordril anrt1.1sr.,gh,
si rcnunle 1a condiqiiie s"cceptate 1;r Frarriifr"rrr de citre i'c,
preze lltilntLll Anglici, Abe rclecn, sr"rb prcsiLurc;l lui &'Ict-
ternicir.
I)ar, in atteptar.r, trcbuia sl-i facl pc acefria si cre;rdi
cir el, Napoleon, cie datx aceastA rlli sc opLlile cle loc trara-
tivelor de .p;rce .$i ci, dacir ordonase noi .recrLlr5ri, o ficea
pcl1tr!1 a-5i susqine intengiile pagnice. ,,Nimic 11Ll se opune
ciin partc:r n.rea la rcstabilirea plcii
- auziri scnatorii in
cliscursr"ri tronr"rlui din X9 dccembric 1813
- cu cuirosc 5i
impirtigesc toatc sentimentcle francezilor ; qi spun ale {ran-
cczilor, fiindci gtiu cI nici unutr dintre ei nu ar voi pacea
cLr prelr.rl ono;lrei. Cu rcgret, deci, ccr ;'lcllrll acestlli popor
gencros noi sacrificii ; d;ri' cle sint clictatc de ceie mai nobile
qi mai scLrlxpe intercse aie sale. Am fosr nevoit sI fac noi
iucorporiri in armati ; o naqiunc nlr poare sI trareze trr
siguranl:a decit desfiguriirdu-9i roare forgele." Era limpede
ci. nu se gtndeir. lir pace. ,,Pentru ca r1u cumva gener;rgiile
viitorre sI spuni despre noi : ei au sacrificat cele mai mari
interese ale lirrii ; ci au recunosclrc lcgile, pe care englezii in
dectirs de patru scci-,le s-au strirduit zrid;trnic si le impuni
F r:lnqei."
Aga se sfirgca accst cliscurs a1 tronr.rlui, in chip de ris-
pr.rns la, propurrerilc cle p;rce prirnite cr.r o lunl qi mai bine
,In urllla.
in clccc'urbrie 1813 fusescri chernaqi 110.OOO de recmqi.
Sc pregi.tea o nor.ri. recrLltare. Napolcon trimisese pe scna-
tori in cele patru colqtrri alc Franqci cu misir.rnea de a in-
sufie energic .ar-rtorititilor iocale in organiz;rrca recrutiri[or
5i a perceperii impoziteloi ordiuare gi cxtr;rordinare pentr$
rnife{il]ei'cr ariTlstel.
in ianr.rarie 1814 sc ail; cI armatele inamice trecuseri
Rintri gi cotropiser5 rlsacia Ei Franche-Comt6 ; ci, in sud,
Vellington rrecuse Pirineii vcnind din Sprrnia gi pitrunsese
iir Iiranqa,..
,,Nu mi-e frici s-o rccunosc
- spl.lscse Napoleon sena-
tnrilor trimigi in provinci ii.r, p.""' multe rdz-
boaie, am fiurit planuri gigantice, am voir si asigur Franqei
sripinirea lumii. M-am iirgelat, aceste planuri nu erau pro-
polqionalc cu forqa numeric.i a populagiei noastre. Ar fi
t?o
trcbuir- si cheru tot poporul sub ar"n:e ; dar, recunosc, prc.l-
grcsul viegii sociale, iridulcirca nrorr.,,urilor nu pcrniii s:
trarrsformi o intre;rgi nalill,rc in sold;rqi." Daci nu s-rr fi
tlezv."r.qar in_ cr.rrsul donrlrici lui Napoleorr si, vorbeascl, sc-
natorii ar fi putut rispunds iiirplrirului ci e prca nrodcsl.
cI de .
fapt a^ transfoi'mrr intrCng;l rr aqiunc i'n soldaqi, cri
excepgia bltrinilor, femeilor gi copiilor. ,,Eu, cel ca,j.- arn
gregit, err trebuie si sufir - continul irnpiratul
- nu
Franqa. Ea nu a grcqir cu nimic, ea rni-a daf cu nrlrinjmie
singele ei, ca nu mi-a rcfr,rzat rrici un sacrificiu...., Cir pri-
veg-tc.propriul sitr sacrificiu, el il vcdca doar in i'rptuI ci
incheia pacea- gi ci ,,renunga la cea nai mare ambiq.ie ce a
existat vreodati'. ,,Pentru fericirea poportrlui lrleLr. voi
sacrifica visuri de mirire cc nu s-ar-pirrea inrplini-decir
prin eforturi, pe.care nu vrealr si le nrai ccr."
Ii.areori a vorbir Napoleon atir de sincer ca in aceasti
ocazic. Dar el avea foertc puqiiri incrcdcre in seiratori. ii
privca ca- pe nigte actuali sclarii $i viitori trlditori. De trl-
darea lui Tallc'yrand nu sc nrai
'indoia.
Incir rlupi Lciozie.
in noicnrbrie 1813, curind dupl ce sc rclnrorsco l* f*rii,
Ia una din marilc recep[ii, Napoleon se opri in faqa fostuhri
siu nrinistru. qi-i strigi : -,,Ce.
iauqi cltrrnnCata aici i Bagi de
scaml, nu cigtigi nimic luptind irnporriva putcrii ro.i". lgi
declar ci daci-se intirnpll sI nrI^imllolnivesc- scrics, vei
rnuri inaintee nea."
Nu a ordonat fnsl finpugcarea lui, a$a cunl se remrrse
bitr:inul diplomat._Iar in
-iairuarie
181r,,' ii propuse chiar
si-l.insogeasci pe Caul;rincorri.t, care pl.ca pcntru' tratative,
qi ridici pumnul amcninqLtoL- cincl Tailev."trd r"efuz..i.
Nici in Fouchi nr! a/ca tncreder-c. i)"r p" arunci ince-
tasc si aibi tncredere qi in nraregali. Credea numai in sol-
daqi; gi_nu in tinerii recruqi, smulgi de Ia f,ir:riliilc lor in
ultimii doi a.ni, -ci in bitrinele Iui citane. l)i:gi nu r.nai ri-
nrlseseri, mulqi din ace;tia (oase)c celor mai rr.rulqi ptrtrezea,.r
lingl Ron-ra, lingI h{adrid, in apropicr-e de Ierrxaii'-,1, f,rtre
h'foscora gi
-Berczina, in imprejur-imilc l-eipzigului), sosisc
,j:"pllsl-i cheme in grabl pe cei rlmaqi, s; vinX din'Spania,
clin Olanda, din trtalii.-El rloia htpre, iru tratative .i.'pace.
Acum, insl, dupi doui_luni de tcr"giversiri gi dLrpi p.li-
t rundelea lor in Franqa, aliatii, conr,irisi de oboserla tIrii.
rl.. dezcrtlriie pc scarL intinsi din r.indurile noiloi. contin-
qcnte chernate- sub arlre, €rau hotiriqi s"i prcrpunl ir_ri Na-
poleon hotarele Fra-n1ei Cin tr290, adicd f;ri' B.lgir, fIrI
339

170. Olrncl;r, {iri Savoi.r ;i tiiS acca por{ilrne cle pc malul sting
al Rinr.rlui, alipiti in timpul rizboaiclor diir cpoca revolu-
lici; nrai pLr!ii1, deci, decit oferiscli in noiembrie 1813. Toli
creu de acorcl pcntrlr aceasti, pace, chiar qi lordul Castle-
reagh, venit iir persoani la cartierul general al aliaqilor.
Congresul picii se intruni ia Chiitilion. Bincinqeles, ei
ilLl nvu nici rrn rcztrltat.
,,Sint atit de irnprcsionat de infarnul pr"oiecc de tratat
de pace cc-mi trirnigi, incit mi simt dezonorat de simph-rl
iapf cI el ne-a fost propus
- scria N:rpoleon lui Caulain-
court, reprezentlnttrl siu la congrcsul clc la Chitillon, carc
il anungase cI aceasta era ultima speranq:l de a-gi pistra tro-
nul imperial gi cle ?.r prcvcni restaurare;r BourLror"rilot cu a.iu-
torul Jrmatelor alieti.
- lmi vorbcati lnereLt dc Bourboni.
Prefcl sir r-icl pc Bourboni in lrranga in condigiilc (unei pici)
rezon;'rbile, dccir si xccept infarnclc propuneri - -c-e
rri-ai
trimis !"
l{izboiul qi numai rizboiul avea si mai hotirascl totul
aclrm. Dupi egecul slu, congresr.rl de la ChAtilion se dizolvi'
Aceasta insi se petrecea chiar in toiul luptei disper:rte a lu"r
Napoleon impotriva ptrterilor coalizlte.
ln noaptea de 24 spre 25 ianuarie, Napoleon trebuia si
plcce penirLr a se duie in mijlocttl armatei. in-rpiritersa
lrl;rria-Luiza fu numitl regenti a imperiului. ln cazul mor[ii
inrpira.tr,rlui, pe tronul Franqei urmi sir se urce nurnaidecit
fir-r'l slu in vilsti de 3 ani
-
regcic Romei
- sr"rb regenqe
m;rmei, Napoleon iubea aceasti micl fiptull ata cunt nll
iubise niciodat; pe nimeni in viaqi. Cei ce-l cunoqteau nici
nr-r blnuiau ci ai fi capabii si se lcge de cino'a intr-o mi-
suri attc dc mare. Baronul Meneval, unul din secretarii pcr-
sonali ai irnpiratului, spune ci oricit ar fi fosc de ocupat
- scria la masi sau citea lingd cXmin
- copilul ntt pleca
dc, pe genunchii lui, nu plrlsea cabinetul -gi-i cc_rea mereLl
s.i se .ioace cu el de-a soldaqii. Era singura fiinii de la curte
clre ntl se temea de Napoleon qi care se simlea in cabinetr-rl
trt:ilui sin ca un stlpin. In tot cltrsui zilci dc 24 iantraric,
Nlpoleon a rimas in-cabinctul slu, rezolvind diferiteie ches-
tlun1 urgcnte, care trebuiau aranjate inaiirtc de a plcca in
eccsc rliboi hotiritor, la aceastl infricogitoarc intilnirc cLt
tntreaga EuropI riclicatl impotrivi-i. Copilul. cu clltrqul
h.ii de-lemn. se afla ca intotdeauna lingl tatil siu qi, penrru
c,i se plictisise pesemne s5-l vadi rnereu ocllpet cr"r hirtii,.a
inc"pt,t si-l tragl clc poalele h,rinei. lnrpireiuI l-;r hirt in
:t{0
brage qi a fnceput sd-l ai"unce in sus qi sI-l prindil Micul
rege al Romei era in ctrlmea bucurici qi nu inceta dc a-qi
siruta tatil. Seara, copilul a fost dus la culcare. La ora trei
dimineaqa, bona cle serviciu din noaptea aceea a vlzut cum
ir, dormitorul copilului Napoleon a intrat tiptiL (,d 1t,rs
de lou1t" ) qi, firi si qtie c5. era viz-ut, s-a oprit ltngl fiul siu
cufund.lt intr-un soniir aCinc, l-a privit indch"rng, ncrrri;cat,
qi a iegit. In rrrirrutul ulnrltor, cl se rfla in trlsuri, in drtrrrr
spre arnata sa. Dc atunci ntr gi-a mai viznt niciodati fiul.
n
Instruirr-a rccru{;lor nrl era incl terminatl. Rccrutirile
continuilr"r. Napotreon gi m:rregalii si.i nu aveau decit vreo
,17.000. d-e soldagi gara de lupt5. Alicaii averu 230.000 de
oAl1rcnr, rar un nrimir aproapc egal era in drum pentm a
1e veni in ajutor. Aproape ro!i rraregrlii erau descuraiigi,
cl'uar gi Ne1'. N.ttr-t:ri imp5ratul er:a plin de curaj, vioi gi
c.ltita si Ie comunice qi lor curajul slti. ,,Era plin de energie
;i pire;r intincrit" spun rnartorii.-Chial
a doua zi dupi sosirea la Vitry, in ziua de 26 ia-
nuarie, Napoleon conceutrind toate forqele mareEalilor,
rcspinse trtrbcle lui Bliicher din Saint-Dizier. De aici, fir:.[
s; piardl o .lipl din ochi corpul de armati ai lui Bliicher,
iqi irunca forqelc as',rpra acestttia gi asupra corptrlui de ar-
mari rus ll lui Osten-Sacken. I-a Brienne, in ziua de 31 ia-
nuarie, dtrpi o luptl indirjiti, ctqtigi o noui victorie. F:-rp-
tul acesta lidici mult moralul scizut al trtipelor sale.
lndati dr.rpi infringerer sa, Bliicher merse in grabi spre
Bar-sur-Aube, unde erau concentrate irrincipaiele forge ale
lui Sch*'arzenberg. Aliagii dispttneau, ir-rtr:e Chaumont gi
Bar-strr-Aube, de 122.A00 de oanteni.
ln acest moment Napoleon rltl a/ea decit vreo 30.000
de oanreni. Totugi, el hotiri sI nu se retragi, ci sI accel:rte
Iupta. Bitilia incepu in zorii zilei de 1 februarie lingl La
Rothidre qi duri pinl la ora 10. DupI aceasti bitilie, firX
si fie urrnirit, Napoleon trecu ritrl Aube gi ajunse in zitra de
3 februarie, la Troyes.
BItIlia de la La Rothilre llsase francezilor imprcsia ui'rci
victorii aproape cigtigate, atit de mare fllsesc succesttl cu
c;rre s€ a.p;ra.se Napolcon fmpotriva unor forge cam. de. patr.tr
siru clncl on rnal nutneroase dccit ale sale. Totugi, sitttaqia
,gT

171. r'Smirrea deosebit de prime.jdioasS. Lnpiratul p'rrinree intiriri
pugine care soseall prea incet. Ne1., Mactlonald, Berthier gi
ir{armont erau de pirele ci singunil mijloc de a se srlva
tronul impcrial cra pacea. $i, atunci cind congresul de la
ChAtillon nu didu rcztiltate, ei fur:i ctrplin;i de dcscurajare.
Cu cit primcjdia crcgtca, cll attt Napolc'on clevenea rnai
ener"gic. inci clin 1812, mar:ersalii oirservascri la el o oarecarc
oboseaii qi slibire a geniului siu militar. Acum insi, in
februarie gi martie 1814, nu-9i mai putcau crede ochilor:
in faqa lor era iailgi generaiul Bouapartc, t?nirui erou din
Irelia gi [,gipt;prrci nici r1u sc scur.scscrl cle aiunci 15 ani
de domnic, dc nesfirgite tirzboaic slngcroase, cle administrare
autocrati a irlensului impeliu gi a [,r"rropei vasalizate, El
srrsqinea nlorilllll in rrc5alilor gi al soidaqilor ;i-i linigtea pe
miniqtrii rlmagi la Paris, ln ziua de 10 fc,brr.rar-ie, clupi citer.a
nrarguri forqltc, Napoicon atacl corpul dc rrmati al lui
Olsuficv, srxlioilxt ltngi Charnpaubert, qi-l discmse in tntre-
giine. Mai mult de 1.500 de rugi furi omoi'iqi qi aploape
3.OOO furi ficugi prizonieri, printre care gi Olsuficv. Cci-
lalgi fugiri. Seara, Napoleon spuse maregalilor : ,,D:rcI urline
sirrt tot arit dc norocos ca gi astlzi, in t5 zilc il duc pe ina-
mic pcste li.in, iar cle la Rin la Vistula nu e decit un pas".
A dotra zi merse de la Champaubert la h{ontmirail, unde
se aflau rugii 9i prusienii. Bitllia de la lvioutmirail avu loc
la 11 fcbrr,rarie qi sc sfirqi cu o uottl gi striluciti victorie
a lui Napoleon. Inamicul pierdu apt'oape 8.000 de oameni
din 20.000, iar Napoleon mai pufin de 1.000. Aliaiii piri-
sirX in grabX cimpul de bitliie. Napoleon polni imediat spre
ChAtear.r-Thierry, unde se aflau aproape 18.000 de prusieni
qi vreo 10.000 rugi. ,,Mi-am gisit cizmele cu ca'':e am ficut
crmpania din ltaliir"
- a exclamat el, amintindu-gi de {ul-
gcr5toai'ele sale victorii din anul 1796.
Criticii militari consideri campania din 1814 ca pe una
din ccle nrai lemarcabile ale epopeii napoleonieue; sub ra-
portul artei stt'ategice a impiratului.
Bitllia din ziua de 12 februarie de la ChAteau-Thierry fu
uir noLr triurnf al lui Napoleon. DacI nu ar fi avut loc o
mrnevri greqitl pi o inttrziere a maregalului Macdonald,
forqele alieqilor care luptau la ChAteau-Thierry ar fi fosc in
lntregime nin,icite. In ziua de 13 februarie, Bliicher bitu gi
rcspinse pe mare;alul Marmont. Dar in ziua urmltoare, Na-
poleon rlcnindu-i in ajutor fnfrinse clin nor-r pe Bliicher la
Vauchamps. Acesta pierdu aproape 9.000 de oatnen'r. I-ui
31?
Nepoleon li. soscirtr .i'tirriii, iar ;rliagii suferiseri o serie de
i;rf ringe'i. Sirueqia. irnpir.arrlui r-Inri',r.,r, totr.r;i,
",
ii;.i-:,1i"
i.rr.za supcr-i.r'itigii utirircricc r irrauric*ir,i. t;; ;..;;' ;i;-roru nexgtepiatc, c;rr-c urlnalr zilnic ufra dupS elta, clerutari
pi'5 inir-at;r;l pc aiir,gi, irrclt conra'ria'rul itipi:ern" sclirvai:-
;,cirbc'g, rrinrisc pe aghiorurul sIr.r l,r ca,.ricr.ui hii Naoolco,r
c* o cer.'c tiu a'nristiliLr. ccic do*i hirtlii dc Lr Morrnrns
;i Viilener-rvc' cilic sc sfir;iserii dc r-*errrc*i .u .,i.torin fi*n-
ceziloi-, co'sirinscsr:ri pe alilgi la ilcest demers ileasreDtat
-cdr-crc;t al-trristiqitrltii. N.tpol,:cu r.ellrz.i 6 ipti.rr..-de..'o"rro-
nalS co*tclrii f.r-rr, t'il'isrrl l.i scirr*rrrzc^berq. El ae.ccpti
scrisoarca, clar amina r.ispunsr.ri.
,,Am f;icirr vrco i0-40 nrii dc pr.iz-onieri, am luit 2.000
iunuri, -Lrn
rrrArc-' nunr.lr dc gcncr;li'i
- scria' .l l"i C*,tl*iirl
coLrrr, ficiiidu-i c*noscrr totociat.i ci e gatl g ir.tr.;. rrr-
crl, urrrrrai c.r I:r-arig: sI-qi plst'cz.c..1'r'orriicr.clc ci irarur..rie,,
(I{in, Alpi, Pirinci). Ar.rnistiqiul ciil.refrlzar.
i^ zir.ia dc 18 fcbrr-rrrr:ie, lirigl Lilo,rer-cau:.,-vu ioc o noui
b.Itllie. .Alialii furi_ respin;ii,
.
pie*rd*rl i.000 oime,;i
--,i;;;l;gi riniqi, 9i 4.0C0 de px-izonieri.
,^^Slr:,; 1yg1 lbsr;:r,r.torii
gi nrenroriali;;tii inarnici, Napo_
Ieon -sc iur rt'cusc pc si'c iir ecc,rsti c'xpirrlic. carc oli-ea
tortrSr idri sper'.rn.gi. l)ar cl rvra pret psqiiri solcltgi, iari ma-
rcgalir vretor' 5r .Atrgci'cilu ('l'1Lr cornplct cpLrizaqi gi flcuser.I
o seric de g'cgcli. Din eccrstl ceuzil N.rpolcori
"u
r rrui,i:i-gi cxplo,rtez-e din plin .rrc:r,srcptatele ii itrilucitere ,;.""ri;.
ii
'rtrstr:a
mi'ios gi nei.IbdIto.'p. ,oni..9ali, ii ,iim'i;.";e;
;:r'gumcn_t.sirac ir-ni ;rdr_rci, Augeicar.r ! Eu am a;.t..rr-A0.000
de ina'rici cr"r batalioair. co*p"sc di' recrugi .tri" iitirrri.rii
l)rcI cei S.rizcci dc ani tc apasi, pirisegtc-1i .o,t-r.nd*,r.,*i.,lli.
..lm1,I;'arul n* roil si ingclc:tgir de loc ci rrtr toqi subortio_
nagii si'i erau Napolconi"
- rp,,,.,c. nrri rir.ziu i" lrnii,rr;r;i"
:ale- dcsprc acL'ste til)lptrri unul ciin gencr:aiii sii.
. Schwa'zeul>erg iirirun; rrr.r co,isiii* nrilir.ri-. Cer.,"r uircr..,a
impiratului Alcxr'dru, a reecl:ri pr'-rsici. a impirattrlrri
"'.striei gi se lux hotirtrea." rii se.prop''ir crin norl i;i il;:polcon arnristiliul. cu aceasti misi*nc f.r i"riii,ia;"ii;i;-renstein, until din cci mai de vazL prinqi dom";r"ri a;n
ustria. Era clar ci alialii sint serios irrgrijoreqi si .; mutti
,lii-,trc ei'or si punL cairir "rf.rc*'ii cir i":ri.u.ind..trlrt ii
irrlntr-un corl-lpl'omls.
I)c dlta lcc.rst:r, Naprelssr- pr.inri pc u.inrisLrl rorligici.
I ii.lrtcn.tein
'e'rbi
pc L,ri to,r fo,rr.t,: inipiciuitor gi-t .rrig,rrI
3'{3

172. pe N.rpoicon ci alialii ctroreau ctr adevlrat pacea gi cX nu
ivcau intcngia sl-i readuc.r pc Boulboni pc tronul Franqei.
lntrevederea nu avu totuqi nici un rezultat. ln apogeul strl-
lucitelor sale succese, dupi ce distrusese in mai muite bitilii
rproape jumitate din armatele aliagilor (80.000 din 200.000,
aga credea el atunci), Napolcon conta pe perfecgiunea artei
sale, prin care invingea merelr un inamic foarte puternic.
De mr.rlr timp qi ln mod activ, Talleyrand gi ceilalgi ln-
trelineau leglturi secrete cu aliatii gi pregiteau intoarcerea
Bourboniloi:. Aliagii pistrau multe rezerve faqi cle ace$tir
c{in urmi, gi chiar cei mai neimplcaqi inamici ai iui Napo-
leon, cum era garr.rl Alexandru, s-ar fi mtilqurnit cu incoro-
narea micutrui rege el Romci, atunci in virsti de trei ani,
ntrmai ca Napoleon slrcnunqc singur la tlon. Acurn insl nu
rnai vorbcau nici micar de abdicarca impiratultri. Un bi-
trin aristocrxc frarlcez, baronul dc Gouhaux, originar din
Troycs, prezentase gamlui Alexandru tr o pctilie, in care
cerea sI se rlea ajutor Bourbonilor. Jarul rispunse cI aliagii
nu au hotlrit inci nimic in privinga inlocuirii clinastiei Bo-
naparte cu accea a Bourbonilor gi sfinri pe petilionali (Gou-
haux nu era singur) sI nu mai facl demersuri atir de pri-
mejdiolse. Citeva zile mai tirziu, Napoleon intrind in
Troycs, Gouhnux fei arestat, judecac de curtea rnargi:rli Ei
impugcat.
Jarul Alexandru gi-a rnanifestat m:ri tirziu chiirr mirarea
ci niciieri in satelc francezc qiranii nn-,si arltascri doringa
cle a scipa de Napoleon. Ba, tocmai dimpotrivi, in mungii
Vosgi, iri Lorena, la sud, in mun;ii Jura, ei tncepuseri si,
atace micilc grupuri rizleqe ale coloar"relor aliate qi si-gi ma-
nifeste vizibil ura lol impotriva armatei striiine invada-
ro:rre. Cauzele trebuiesc vizllte mai intii tn jafurile comise
de armatele inamicului gi, apoi, ln teama de a vedca pe aliati
aducind ,,in furgoanele lor" pe Bourboni gi vcchiul regirn
scnioral, dinainte de revoluqie. Napoleon ingelese rcp?de
acest lucru. ,,Trebuie si luptlm cu irotirtrea din 179.1"
-scria el maregalilor sii.
Dar, cu toate infringerilc suferite, aliagii inci nu-gi pier-
drrseri curajul. Prea multe interese erau in joc. Acesr gir
de uimitoare qi strilucite victorii ale lui Napoleon, pe care
ei il crezuseri acum pornit pe panta infringerilor, ii tngri-
iora gi-i ficea sI se intrebe ce ar prltea si se intimple dici
accst oln, pe care de mult il considcrau in trnrnimitate ca
ccl rnai firare comandant de ogti din istorie, ar rimine pe
ll4 I
[r'or1, s-ar odihni qi gi-ar ref:rce forgeie ; cine l-ar mai putea
iuvinge dupi un an sau doi ?
La inceputul lunii martie, Napoleon dispunea de 75.000
c1e oameni. Dintrc ace$tia, el trirnise 40.000 impotriva lui
Schvrarzenberg clrc sc rctrlgca, ial cu ceilaltri 35.000 porni
pe urmele lui Biiicher care trecu printr-o rnare primcjdie tn
riurpul acestei urmiriri gi sclpi de la picire numai datoriti
urnei glegeli a colnandairtuh.ri din Soissons, care predase
oragul.
Dar clupi ce scipl cle captivitate, Bliicher nu evitl bi-
tilia ; tn ziua de 7 marrtie, Napoleon il ajtrnse in apropiere
dc Craonne qi-i b5tu. Avind pierderi grcle, Bliicher fugi
spre Laon. Acolo, Napoleon a incercat zadarnic si-l scoati
clin poziqii (la 9 qi L0 martie). Bliicher nu fnsese nimicit, aga
cum voise Napoleon, dar fusese ficut inofensiv pentru un
tirnp. In timpui acesta, insi, maregalii Oudinot gi Macdo-
nald, clrora Napoleon le diduse 40.000 de oarreni Ei le or-
donasc si nu-l piardi din vedere pe Schwarzenberg, fuseseri
respingi in imprejurimile localitiqii Provence.
ln ziua de 9 martie, la Chaumont reprezentanEii puterilor
aliate incheiari intre ei un non acord prin care se angajatr :
1) si cearl lui Napolcon revenirea la hotarele Franlei dinainte
cle 1.792, eliberarea completi a Olandei, Italiei, Spaniei, El-
veqiei gi tllturor statelor germane. Ei se mai obligau, de ase-
n-rcni, si nu depuni amele, pini clnd rlu vor obline acest
lr,rcru ; 2) Rusia, Austria qi Prusia se augajau sI dea fiecare
ctte 150.000 dc soldaqi pcntru a se ajuuge scopul, iar Marea
Brit:rnie sc obliga si dca aliagilor, incepind de la accasti
cl;rti, un subsidiu anual dc 5.000.000 lire stcrline pentru sus-
ginerea acestui rizboi.
Aliaqii nn mai gtiau nici rnicar aproxitnativ undc gi cind
-or putea ajunge si infrtngi disperata rez-istenli a lui Na-
polcon, care nu voia cle loc si atrdi de frontierele ce i se
propunearl.
lntre tirnp maregalii sufercau irrfringeri una dupi alta..fti
sud, Vellingion cu arnlata englezi trecuse Pirineii gi se tn-
clrepta asupra ora;ului Bordeatrx, dupi ce respiusese pe Soult
si Suchet. Schrvarzenberg exploata sricceselc saie irnpotriva lui
Orrdinot gi Macdonald.
Firi si se odihneascl., {rari si lase armatci sale o clipi de
rirgaz dupl bitilia de la Laon, Napoleon ataci ur detagament
tic- 15.00b de oameni
- rugi gi prusieni
- care intrase tn
liicirns gi cra comai-rdat de sencralttl rus contelc cle Sainr-Prir

173. - enrijarint fllncez din timpul revoluliei. Bltllirr. :rvu lcrc Ia
Rcims (la t: mrrtic) qi se sftrgi cu infring*rea t,rtali a det;-
gamenttilui ruso-prusian, ctt. cxiermin;,rca aproepe a jurnitate
din eiectiv qi cu moartea lui Saint-llrix.
Llar toate aceste noi victorii ntl lrttte;ru schiilba rlir'ri-,.
atit timp c?t aiietlii rirnins;,n hotirili sir nu ccclcze in nici
una din- condigiiie lor, iar Napolcon tot irtii; cle hot:'irit si
rcfuze a le acccpta: prefel,r si piardi totnl, cliiar qi trottt,l,
decit sI accepte imperiul in vechile ir"ri hottric.
Atunci cind, la congrcsul de la Chitiilon, din oldinul lui
|iapolcon, Ceulaincourt decierase rcplczcrlt:1r1!ilor Angliei,
Ituiiei, Prusici 5i Austrici ci impir.rtrrl r('spirrgL: .ic,tirliti,'
propuirerile lor gi cere ca imperiul si cttprirtdi, c't 1i r.n.ri itrr-
inti m,rlul sting al Rinuh,ri, oragclc Coloni;r qi i'4iiinz, Aurets
si Flandra, Savoia ii Nisa, trirt;ltivclc fuscscrri irltrertlpte.
' La l7 rrrartie, gartrl Alc'xeltdrrr prirrri pc c,rntclc tlc Yi-
trolles, ,rgcntttl Boirrbonilor gi enrisarul lui T;rlle';'r.rtrd. Vitrolies
.eugise sf ',,inir de la Paris, i[ treaci priir liniilc lui Napolcon
si avanpostr"rrilc rrrscq;ti si si aiungi la aliati. El aducc.r Stirc;t
cI, dupi pireril lui T,rllcyrand, alialii trcbuiau si se giibeasci'
si'meirgi asupra Parisulni, ttilde eran agteptaii, 5i sl nu aierge
pe orm.i. lui NIF-olcon. lndati dupi sosirea lor s-ar fi putut
proclalnra dctronal'ea ltri Napolecn
-gi
rest;rurare;r Bor"irbonilor
in p.rro"n" lui Ludovic al XVttt-lex, ctll1l irncequse sii- se.inti-
t,rlize, cu anticiptqic, cor.rtcle de Provcnce, fratelc lui Ludovic
al XVI-lc:r, cel ghilotinat in timpr'rl rcvol"l[ici.
Spre marea surprindere a lui Vitrollc-s.. qarr'rl .ii ac{use
la cuirogtinli ci periisti si vrea detroua.rea lui Napoleou-, clitr
ci aliaiii nu au i sc ocupa de succcsittne gi ci cl, Ale-xi:indrtr I.
consideri ci nici chiar
-republica
ntl ar fi o soltrlic re;1.
Vitrolles nrr itrdriznea si-qi creacii auzrilui. ,,Uudc s-a aiui.ls,
o, doamne tc(
-
glsl1pX. agentLrl Bourbonilor in rcdtlrci xces-
tei intrcvederi.
Dupi toatc probabilitiqile , cor.rst.;ttlrc:'L ci rlzboir-rl in-
."p.n ii ia c,aract^crul unei apirrS.ri a Franlei postlc''-olr:giou"rre
?nipotliva cotropitorilor striini, care dorcau rcstiilli:Are:1 r'echii
ortird_uiri in irrinte cu Boutboirii, prod,scsc o p'ter'ici im-
presie asupra qarr.rlui. $i fii'rdci i;i .cir se,,rnr;r' ci acest f;rpt
intlrea poziqia lui Nrpoleoil, c;Ire inci rri'ri er;r inYingitor
gi inci irai cm periculos, el inccrc,r sI puni Franqa,."si llai
il., ,,poporul cie'jos" (la t'ilc 1;optilacc) nu in f:''qa dilemei :
i.t*poi.oi.l s.rtr IJoirr.borri;. .i iri t.r1e clrlenrci : N.rl'olcon 'rLr
repirblica. Era o tr,ctici. abili,.ar. ti''t putt'.r i^si i:,'tr'..' irr c;rpril
:l,tc
'',r.iirt a1 curteanului, icgitinristiilri qi cnrigi.r*tr.rlltri vitrolles.
i),: aici rr,ilrire,r sil (ic ;1-'cd." r.puLli."r.,isnrr,[-r,:*"."r'roii-
i ; ;rit ds .r..iocraru I rirs. A !crairclru'a fost i;;;;,i.;J;" ;;;;i"_,-i B''rb'rrii inrprcuni cu rogi Virrolles_ii l;; h;b;;",;_;r;;;
fcjj)r.c,sr;rca dc spirit r'r. Frantrci. T'otugi, cl ]rii act de sfatutr
ll' r:rilc'. r'3!rcr, r'c'ii prirr virrolles o dati cu un bilctcl rre_
:.,rnoi.r qi pliu dc r-o,tc. eregeli dc ortografi". nir.i,ra"_r;'.oorit
;..(Y_il.:]i.-: .p,lr:* fi 'areitat
i,r drr.inr i" ;""i".,"i1' ,;;;;-ir'orTrclll 1r rutor.ul irotci si _fic clcscopcrit, cu ao"r. or.r.ii[uLi^'' {rrrn.irica si scrisul,
ffgflcuti
j't:rii.ir""i"ri*ril''p-
lier;rrrJrir
, 5i^ pe c.'illlti aliaqi :..r .reargh riurr_.aidccir asLlDra
l'rris'(llul. i.1s1r')d chrilf in rrrmi ri pc fllrrcLrri lrmetr lui Na_
F".,lc'u irrci rcirri irrsi. T'rdrto,' p11,i dc'pr'dcn1.i, Tail*,rand:rLr
.lr fi risc.rt <i,rcrr n-er fi .,,,,,,..,.,r f";;;" b;;.' .^o].,ir#"':;
ncsig;u'anqa care clo''nca la p.ris, li, ;;;ii;r.i;"; l;";ffiri:
-in ziua de 20 n-rartie a avur loc bit:Ua a" f" a*ir-.r".-Aubc intre apoleo_n, care avca atunci aproape 30.000 dc
yl'l:'li, , $i nliali .(Schivrr.zcrrbcrg), .,,r. ,i...r,, lr in..oui
19
uo? rlc o,rrrrc_rri qi la sfirqitul i-,irilici _ 90.000. C,, to"iJ-.X-: ;1p^otcon. clr pir
.cc .cspi'sese pc irr n *r ic iu rnai,.'ruti.
-oiiii.t*.
r .corrsidcr? i'vrngiror, judcc?nd dup5 rczult"r., bltliii i.ej{lurc pril'rtJ, totLlir,
.ca rrcderisi ; irnpiratul rlu Dutusc urmS.ri
i)c )crlwalTc'rbcrs sr t'ccil i'lpoi riul Aubc. ar.uncind in aer
t,ltfill. ln I'p'fa' .te ia Afi;:;;-Auil., w"potcorr pierdu
-:.uoo cic_ oarneni, iar_alialii aproxpc 9.000. b", .1".-a;t;
':rrcAsta, cl
'u rerigise si
'imiceasci
arnratele ;,r","i.".
-"
Aliagii se remeau
1le rln ri_zboi popular, cle o ridicare tn;rr.rs5. a5ir cLrlr se intimplesc i,r pciio,rcl.r croicri rr ;;;i;r;;
', -',::::::.-:i"li Xll"t" fuicsc srl'iti clc i,,,..."',,r;" il;;;ii,";i.1. rcsrJU r;trca Borrr.bonilor...
, . Aiexar:c{ru, Frederic-Wilhelm, Francisc, Schv.arzenbers si
lctrc'^ich rru ar fi losr etit de i*grijor.1ti,f
".i ;; ii';;;;3.,iiJ.)n'ersitia _
clintre Napolco' 9i gci"ialul' SAU"lri""i
-i;'^;;;;;
t.';irlliei de la Arcis-st,i--Auire.',,E"; !;*,-j.n.."i", ." ;;i;;r-
l:::=rll ,T le
irrtirnpld ?"
- .,Cred .:'ni";"rr.i.;-;;;;;;;;;,t,rra inciorali, rcsnrse pc care noi nu lc crinoagtem"._,,Nr;:
' rri pc accler pc care ic r.czi, r,inric aliccv
.1-' cJ
'rr se gilldc$te nrrlcstete;-r'olstrr Ia ricicarca i'trcgii
r:1iil'i 1*
- ,,Hime'e ! F{irnere i'rprumutate clin
"*intiriler.'spr.1
_c'cnirncurclc cti n Speqia- 9i din ii,"p;i-r;;r;i;i'i;;;:
-zc. Nu c c' puti'Ei si-ridici'naqiunca 'i,,tr-o q";t-i;-;;;;
i,,".'olutie a dist^rs pe nobili qi prcoEi gi tn care cu insumi arn
!rlsIills t'evo{utra l"
3{7

174. Napoleon prir,ea.. jult situagi-.r. El, care nin-ricise cu per-
scvercntl oricc nranifestare, cir de mic5, de spirir rcvoldtio-
nar, orice amintire a revoluqiei, acun1,' cind
^lupta
dispeiat
pentrLr a apira Parisul, nrl rnai prirea
- chiai daci ar fi
voit
- si chenrc in ajutor revohltia, pc carc o inlbusise si
o cilcrsc in piciolre cu atit succcs timp de ani de zile.'
Aceasti conversatie cu Sibastiani ivea loc exact la tr.ei
zile d'pi convo-rbirea dintre Vitrolles gi garul Alexa'd,:ri.
Napoleon considera hirnerici posibilitatia
'unei
ridiciri in
masi pentru un rXzboi populai ia fel cu acela din 1792"
care sflrqise cu proclarnartJ republicii. pu'i'd tnainte icreea
restatirlrii republicii,.Ale:;arr.1ir, duSnr,rn,l sXu rrcimpi.cat,
urmirea tocmai sl-l Iipscescl pc Napolcorr de orice sprijin
ln sinnl poporului francez..
IN
Duui bitllie de la Arcis-sur-Aube, Napoieon hotiri si
cadi i; spetele inamicului gi sI-i rupi comuni.c.aliile cu
Rinul. Dar'aliagii se deciseseri definitiv si meargi direct asu-
pra Parisului.
'scrisori
ale impirltesei Maria-Luiza .qi ale
i'ri"irltului poliqiei Savary citr6 Napoleon, cizute intimpl[-
tor in nriinilc caz.rcilor, cortvinscscri pe tar ci la Paris st.r-
rea de spirit era dc r$a tratnri, incit nu ptttea sI fic vor[''e de
o i.iirtJnta populeri, gi ci sosirca aliaqilor in capitali ar.fi
.l"ci, indail i"zultat.ri iizboiului qi ar fi dus la detronarea lui
Napolcon.
'Aceasti hotlrirc definitivi fuscsc Iuati de aiiagi sr'rb in-
fluenqa lui Pozzo di Borgo, corsjca-n dc. originc, vechi dugnran
de mbarte al lui Napoleon 9i, deci, prieten 9i apropiat al lui
Alexandru. Dupi bitilia de la Ar:cis-sur-Aube, cind se afli
stirea cI Napolcon urrrrircqte distrugerea spateltri arnratci
"li"t",
Pozzo di Botgo declari : ,,Scopul rizboiului cste Pa-
risul.'Attt timp cit"vi gindili si diqi bitilii, .aveqi. toate
ii"r.l" sn fili bituqi, fiindci Napole-on le va da lntotdeauna
-"i bin" decit dLrmneavoastri
^gi
fiindci armata sa, -chiar
nen-rulqumitl, dar suslinuti de serltimentul onoarei, va .lupt:t
pini ia ultimul om, atita timp cit el se afli allturi de ea'
bii.ii de zdruncin atl. ar fi puterea sa militard', ea este tnci
mare, chiar foarte tuare, mii mare declt a dumneavoastrl'
Dar ptrterea sa politic& este distrusi' Timpurile. s-au schim-
bat. bespotismui rnilitar a fost primit ca o binefAcere a
348
doua. zi dupX revoluEie, dar acum el esre comprornis in falr
opiniei publice... Trebuie deci si cirutim si, ter.minim riz-
boiul pe cale politici, nu pe c;rlc nrilitari.,. Atingcqi p.r-
risul cu dcgetul, numai cu degetul, qi colosul va fi risrurna:.
In felul acesra- vegi fi reugirli-i fr?ngegi sebil, pe crre n,.r
i-o putegi smulge din miini". Pozzo
-di Bo.go- ira convirl,
cL qara uitase cu totul de Bourboui qi o sprrse aliaqilor, car.-
o gtiau prea bine 9i fir5. el. Togi erau de acord'ci dupi
detron.rrea lui Napolcon, Bourbonii vor fi ,,acccptabili,.. Aic-
xandru nu mai glsca neccsar si vorbeasci de republici. 11
vedea
-ci sc purea pune capi.t dornniei lui Napolcon flri
si nrai rcl ini ilsupn accstii te nrc rrcpllcutc. Hotiri deci
* rigte : .
folo.sind
-
fmprejLrrare;r ci Nipoleon era departc
{]ua.se poziiie in spatele lor tocmai pentiu a-i indepirrta de
Paris), ei -vor merge direct asr.rpra capitalei, gi, ajutali cie
tridarea dinir.rntru, vor pune rntn;r pis ca inainte ca' tm-
pir';rtul sl-i poati vcni in ajutor.
_ _ Drun.rril capitalei era apirar de rraregalii Marmont gi
Mortie_r, gcncr;rlii Pacthod gi Arnev. in toral, aceSri;-r dispri-
neau de 25.000 de oanleni- Napoieon cu forgelc'principale
se afia dep;rrte in spatelc inamicului. Birilia cic' i,r Fdre-
Champenoise din 25 martie s-a incheiar cr.r o victorie a alia-
gilor impotriva mareg:rlilor lui Napoleon, francczii fiind res-
pingi spre Paris. O armati aliati de 100.000 cle oarneni se
apropia cle clpitali.
ln ziua de 29 martie, irnpirire:rsa Marirr-Luiza impre-
rrll- cu micul rege al Rornci, ir'trrgtcnito.ul tronr-rir,ri, pleci la
Blois.
- Pentru apirarca Parisr-rlui, francezii aycau aproape 40.000
de_ oameni. In capirarli domnca panica, iar trupele- erau de-
primate. farul Alexandrtr nu dorca o rrlrsare
-de
slnge sub
zidurile Parisului gi, in general, juca rolul tnvingitorului
mlrinimos. ,,Parisul, lipsit de apiritori gi de marele si.u
qef, nu poate rezista ; sint profund convins ds 46s;r51a('
-spuse el lui M. Orlov, clir-rdu-i autorizalia si opreascl bi-
t;ilia indatl ce ar fi apirut nidejdea unei pagnice capituliri
r capitalei. Lupta crlnccr-ri durl cito.a ore. Alialii pierdur;i
9.000 de oameni dintre care 6.000 ruqi. Dar, sub influen;a
iui Talleyrand gi apisat de frica infringerii, Marmont capi-
tirli in ziua de 30 martie, la ora 5 seara.
Napoleon a aflat de aceasti migcare nea;teptati a al!a-
lilor spre Peris in toiul iuptelor pc crre le da intre Sainr-

175. l)izicr si Bar-sur-A'-ibe. ,,Iali o admir'rbiiI nrigc'rre {* ;:rh !
fri.l"ir]il ';;';; ii crezrrt i)c v.rctr11 sc'rcr'rl r'l eli'r1il.or c'r-
oabil s-o faci !'j
-
sptlsc l'lapoleon cind. r :e it:lLlillJ JnPiLir'
i"
-r;t'-
;;" ,t ,-'t.rii.. li'r
"tt"
tu''.'plirrre rrt 5c ''culci'
i;r
,--,ji,,,'rl riird, sccci,rlisttil irr slrrtcgic'
' P1.,,,'i,lourr,iicc;it sp'trc Paris cLl toi11i iflllat'! s;l'
i"-t i" l',rt',ta'i,,ci:ieau, in i-lonptt- c.ie 3C rnariic alii d':s-
pr.-ir;;li; ;;;t ;i d.;pt; c;rpitularcr or'ri'..rltti' i*tir'plar:i
cu citcla ttrc ittai:rIc.--
E.;,' ."-intot.l.ouna, ;ilin clc cnerg.ic 5i 'lc hut'rrill' Llrr,
.lupi efllrea accsici vclri, riltllse t'icirt titrtl'r.tic trtl sl':ii
dc'or,1, Apoi ficu cililu:crrr lui crtLr'i.rirrL()ul't f l gcrlcf;tirl'rr
;;t*"';;ii"i; ;,; .l ,,u'.'l sritr pl'r'' (l'rirlrirr".'tr't i'ctrt:ir s5'
;;;; io p".i, qi si pr'"pri"ii l'''i-Alt':<'ritilrtt l.1i ali'rliloL
orcca irt c.-trrrlitiilc pLi:e clc ei I'r Clritillorr' lrr- ttlttp tlc trct
iil"
",i.
.ir,li.l' ;'''.i irrtre ihris qi I
'rrt'ri'cblcrtr - '1;:t
ir.L"i-- si- proc.,leze s'Lr rlilcr"ite prcr,::itc (liruleint:ourt ._
;t|,o|1.' i" l',, S"i,',t-I)izici, cLr c;Irc Nr'1t.'leo'r.opr'r-rsc irr s':-
tclc alieqilr.lr, ttrntrtt-t si 5j5115cir- 1i s:i rt':i)rll$i pc Irlittrlic
.lin clpitalS.-"'C-.",Iil;ou.t
i,.,c..ci" sh srgcrezc iclec'a tr'ei ofcrte rcalc
.1" ;;;;"-i;-.""aiii1i. cle la Cliitillon ;i '-.i
o viclcirie *ri1-
,r.ri'. ,,Nu, ntr !
-
r"irpr',,,r. i'l'lpolcorr' --
^il ,
cic 'ritrrrs^ 1!
frotul ci lnl a'tlt llll IllonlL'llr dc czit'rrc' 5'rblr I J slirtt
toiul. l,rcctegi si r;rI tot trnriliqi !"
Caulaincoi"rrt se ci'-tsc l.runraidecit lr Paris' iar N"rpoli:on
se consacr)i cU totrrl Pr,,'giiti iii l-elrriic_ e l'':it.iiici i:i evc.r. s:l
aibi ioc iu trci sr,r pt;rtti' z ile . (l,rur':.lcr;r ci cra ioarte lnr-
oorrr,t, ce lliltii si irtr irrrr.'lrlirrtii l:' ;rcc';t: ciici I zii''' irici
;";t;;;t; pofir;,--i cc ar fi fost dc rriltLrri r;1 ,drtrircitrc pe
..1^'"*1--rt,it i ;i sl-i facri si rreilcl clc p.rrter lor-. itr rce'tt
scop irtscclrlsu cl acc.rst)- conrcclir'Cc trluPtrrrcr-t.dc p'icc rrl
.o,i,liqiil" rcrpi'sc .lispr-c1*iror c' dori.i s:tl)tinrlrtt irr.tt:tic..
Dol- pcricolril ,,r,,.r.',.i prrie.r fi inliiur;rt. Il,')nrl'irii .ilirti
f"r#ri il"riii l. f).rris tlc carr,-'rsitrl;$ti cu.r:r.ttiicsi;iiii dc
bucurie. I{ajoritetc:r zcirobitoarc a popr-ri"rgtcr rlllrllc'l 3pa-
ii."- J ,upuri. f'uate accstc,r ;'rltar-t ci Parisul vi! acccpta
guvcrnul cc-i va fi irlrPris-o-'
Suu.rorrii aliali lansari o proclar-uatrie i' care se cleclara
ci ei ntr vor disiutl cu Napolecn 9i ci vor recLlnoeite gu-
,.r""f
-ii
forrn: d. ,r"r p" ."t. ;i lc r e l.)c,1c ttliir"lucl
fraircezi. Convorbirilc lLii Caiil'rirrcottrt- ctt a.lt:1itt' ci;ct' trtt
fur.,ao diice le vrcurt r.ezi.rltat. frrr'l AIc:;l'tlrtt ir dccl;trasc
'1qrt
,r,,.'tuii1 in ntod dl-ecr ci Franga nu--l ntai. voia pc ryap!-
Iton fi ci cr;r obositir dc i:1. Schwarzenberg 1l anrlntl cu anr:r-
r,re iLrnc. ci Napoleon zguduise lumea timp de 18 ani la rind
,r r',i rrirnciri, niciodr.ti"r, nu vlt evee liuigle atita timp cir cl
r .r '.-iurirre putcnric. I sc propusrr" ,.r-,.re., pace, fIrL^ si i sc
rL'.rr-:i si rcllLlnle 9i la imperiu, dar el nu voise sL consimti
l,r nici o concesic. Acum era prea tirziu. Schwarzenbers fns5
rrLr ;ti;1 ci nici chi;rr in acel mcncnt Nrpolco,r nt., i*d"r*
lrrc.i gi ci. proprirrerilc ficute prin Caul;ri"iorr.t erau nnmai
()
,cLlrsi pelltru.a clltiga, cele trci zilc cire ii rrebuilu ca si-gi
,r,.lircit armata la Font;rineblear,r.
[.] inapoierea sa 1;r Fontaine]:lc;rLr, Caullir.rcourt vizu
rrrrnifonrl tablou: trrrpelc sc con.cntr-;iu in preaimrl c:lrtic-
r Lrlui, implratultri, .iar :rcesta .spei;l .;1 i'ir zida de 5 lprilic
,r rriL.i I.r .dispozigic 70.000 de soldaqi cu c3re sI porrrcasci
,rripril Parisr-rlui.
.irr dimineagrr de 4 aprilic, N":.poleon trecu trupclc in
r,'i'ist;i, di.rpii carc 1e spusc : ,,Solciali .- .in;rrlicul nc-a irrtre-
..ur cLl
.rrei- erape ,si a ocupat Parisul. T'rebuic sl-l alunglnr
,1.' acolo. Fr;rncezi nedemni, emigrangi pc cxre oclinijari
rroi anr avut sh.biciunce de a-i icrta, au ficut ceuzi cornur.ri.
r Lr irrirr.nicnl ;i gi-au pns cocirrde albe. Nernt:rnicii ! Ei tgi
rrrr prinri plata pcntrr.r acest rrou atentat. Si jurlm sL invin-
rl('rlr srlu si murim Ei si rizbunim insnlta adusi patriei gi
rlnrclor noastic !"
- ,,Jur5m !"
- ii rlspunserl io1i. Dar
,irici, dr-rpi revisri,. intr;i-in pal;1tui de la Fbntainebieau, gXsi
', .rlri strre cle.spirit. i{rreqalii rirn;rseri. togi in picioarJ in
I Li.r sa. trigti 1i tlcuqi : rrici unul nu iirCriz.nee ii tnccapL
l.r.rri prez-enqi Ouclinot, Ne)', Maccion:rld, Ilertirier gi cluieic
,1.' Elss:rrro.
lrJ,rpoleon ii inviri si sc c-rplice. Atr-rnci ei spuserX cI
',Lr
inai nidrijdLriau <1c loc intr-o r.ictolic, cil toi Parisu'!,
t,rr.r cleoscbire cle coir'i'qeri, rremuri. clc fricir la gi'dul unui
r t,Lc al inpLr;rtuh-ri inrpotriva .rli.rqilor ."r. a-.i intrat in
.,r'.r,i., pentrlr ci acest atac .a ltrscurna rrinticirc;r popr,rlirqiei
i ,iistrugcrc:r c:rpit.rlci. c.i .rliagii r or i:ricudir P.rriiul'p.ntr,,
r i,izirunl Tr'[oscoi a tri cri vr"r fi grcu si fic pusi soldegii sl
i..rpte
.printre ririnele P;"rrisului. ,,Plccagi de alci
-
le spuse
).,.rp':lcori
- :11n si vi che m si vi
'spun
hotirire,r nr-e a".
t t1,.ri ltrrg;i el_pc C;rulaincourr, Bertiricr gi pe ducele de Bas-
'r,,', 1i s.,plir-.sc cu uri,ric Cc czir;irilc qi ienrcrilc celorlalli,
lips,r cic dcvotanrcnr fxtr"r c{e cl. Apoi, dupi cirevr nrinute,
,r,lirsc 1;r cLllrofrill!a marc;aliior cri rci*riigi L t.on i,r itoiotui
351

176. Di;
Ni
pa
il1
pi'
fiu!ui siu, micul rege a! .Romei, -sub regenla lvtariei_Luiza.Dacr aliaqii sinr de"aco;g ;' i;'.{j;. ;'r.. pe baza acesrorcondilii, rizboiui e rermina-r li Caula]ncourt va fi trimista Paris cu acesre oropuneri p';";-;;;;ilr_. i"arl.l.#aceasti declaragie
"i.t, *ri ;i;'; 'dl.un.,.n,,
pe care il
; i,1i :' i'; ;::.iir,.i il n ;ffi,:'{:i:i.iil .t y
: #i *trldici in crlea restabitir;i
-rii.ii'i; ^i;;;;'":
r,npir"iri" rtrrpiIcon, credincios iurrrr,in,rl*i ;;;;'alJt""r!"., esre gara si ab_
ilFi{:,ii:},:.;,;i;i'lir*:rir' #;i-l.,;lffi rillii
i,Xi',lill
de drepturilc
'cg'"1ci-i"'p;r;ir.i ei tte-legite im-
La despirgire, alialii ii cerurl lui Caulaincourt si in-
siste..pe lingi impirat, ca acesra. si abdice firi si puni
corrd.i1ii..I se. promitea-pistra-rea titlului gi i se da in stipinire
tlcplirri insula.Elba din Medirerani. Mii insistrrj 9i pentru
scnlnarea imediati a actului de abdicare. Atit aliaiii^cir si
rcgaliStii impreuni. cu pringul Talleyrand, ."r. ".u- tr".ur.
pc. feqi. de.parrea lorf se temeau de un rdzbai civil gi de
nrasa soidaqilor,,care se adeveri a fi rimas, ca gi mai iniinte,
irr totul credincioasX. lui Napoleon. Abdicarea
'oficiali
putea
sri prcvini pericolul unci tulburlri. In irnprc jurarea drtI,
htrtill-i.." Senatului nu arrea nici o vaioare -otoh. Senatorii
erau privigi ca.nigte slugi ale lui Napoleon care gi-au tridat
lr iulcali stLptnul gi au intrat i;r ilujba unui nou stipin.
,,Accst mizerabil Senat
- strigase maresalul Ney iirtr-o ion-
v,rrbire cu lanrl Alexandru I a fosr-fntotdeiune sata si
sc snpnni voir4ei omului pe care astlzi il nunreqte"tirlr.r !
(ju cc drept ridici Senatul glasul in acest monlent ? A tlcut
irturlci cind ar fi trebuir si vorbeascl. Cum igi perrnite si
vorbeasci acum, cind totul ii comandi. si. taci ?'.
'
Nrimai cuvintul lui Napoleon putea pune capit acestei
pcnibile nesigurange, si desfaci de
-vechiuj
iuri'rnrinr pe sol-
rlaqi, ofiqeri, generali gi funcqionari. Astfel gindcau si fro,r-
cezii de tcare convingerilc politice gi aliagii.
IV
ln seara zilei de 5 aplilie, Caulaincourt, Ney Ei Mac_
rhr'xld revenirr la Fontainebleau. Dupr ce asculti"*"rr"i"r
t,r,rvorbirilor dc la Paris cu Alexandru $i ;; ;;ii"l;i;ii#:
l)rccLrm. Ei sfatul de a se supune inevitabilului, I.i;o;l;,;;
:,;'use ci- incl mai arc trupe Ei ci soldaqii ii sini'.;.;i;i;;i:
,,1)c- altfel, vom vedea !,Ije miine t.. Apo! .h".; lt"gt;i;( .rtrlaincourt. ,,Ah,,Caul;rincourt. o"-*i;, oarrrcnii t.: _ .'*_
r'l,rrni el in aceasti lungl conversagie nocturnL. ,,Mnr.Suiii
',r.,i ar rogi si -se ia dupi Marmorit, ei vorbesc"e;-;i;,;
rrr.lignare, dar. sint foarre nrihniqi ci le-a luar-o i;"; ;;r'.rlea onorurilor. Ar vrea gi ei si cigtige
- i"rl,
.'..'"
tlrcpt, firi -si _s_e
dezonareze'_ aceleagi dripturi 6 i;;;";ll,urbonilor". vorbi inci mult de Marnroni, .".. iL tr;i"r.irr aceasti clipi hotirttoate- ,,Nenorocitul,' .l ;u--$ti. ;:l
'ritc'ap.ti; numele lui va fi infierat. Eu nu mi mai
'ei"d.r"
la nrine, crede-mi, .drumul meu este sfirgit sau ,F-.";;;
P1
ct
d
d
c
s
f
t
1
. M;rrc5elii prinriri cu. c.rldurl hotirrirea.impiratului. DupIcrtlrc.l docuincrrtului, N.rpolcon lui-ln'nrrna pana, dar, ina-inte clc a-1. senrna, ;..
";rl J;;"i;'t; "rp,,r.,
,,Daci roturian'r.. nrcrgc iar .irnpotrir.r' lor ? Ii iorir- ;e,;ti !,:'6; .;.tjgal' uiceau,
'ici u'ul,.nu_l ,urtrinu.-'fV"p"t.o;' ,.;;; l;;;:
lllnt'l pe-carc-1. i'credinfl .ur;.-i';;id;;i compusr din Cau-tarncourr, Ncy ei Macdon.rld pr"ri"'?1";'d;;' i;'i;;rir.r.
L4u-
In acesr timp la prris
.se e.;l;.;; o mulqime de eve-nimcrirc. Tallcvrand inrru,.,isJ i;;;l';"" parte dintre sena-tori, pc acei de care er.r sigur, qi'i; ,;i; g votezc ristunareadinastiei Bouaoarre
,$i ;."h;;r." "iio,irrro'iror.
ceva maimult : Marmori rrxdi'p."- N;;;ld ,i"rrrrur. cu corpul s5ude arrrrari inspre V".r"li., ,;',r..,.,'ai ol.r.,, lui Tallevrand
it",1,,,;:,' j,i'"iXl ti i prov izori u " pe .ur. r.'"li"' ir'i"r*iiT'il ll
. ^La_i'cepur,
larul Alexa'clru sta la i'cloiali. Atit el c?t5r irnpiratul Austriei__rru ar fi forf-i,Jpotri"""r"iril"p.'r.""a lui ,,Napolcorr al lr tca
-.in
;;;;r;"i".trci ani. Dar regr-
I:ii ,t'r .intur.aiul mone.hilor ;i;;;l ir",rra, asupra rcspin-gerir proprrrerii lui Naporcon. Aliatii
",i'
,n..r*, si mai ezirecind aLr iflat de tr;dai."-lui' tvi;;;#'
- ^ _A.,,lnl,
drrpi
_
aceasti defccgiune ir,
-'forq.l"
princip.rle ilecarc drspur:ee Naooleon: ur.l_
"t". "rupr"
F".;ri,f"i''I;;.";;inrposibil. Aliatii iotl.iil,-'a.i;, "rl-
"5'
primersci, propunc_
rilc lui Napolco,r ei si pu'i-iit*f il ji;;;;trh 8"";"rr#;_lor. ,,Cluta1i si convi"s;ii ;"^;;;r;"i;.;;;;r;;;", ;;necesitatea de a se s.lJpllne soartei.. _ spuse Alexandru tui
9,.i:.1"T":::rt
Ia despiitire. ,,i"'"" fa." iot cc va fi cu nu_rrnfa pcnrnr onoarea_.lui" _ adiugl cl. $1, t".l
"'ar*j'iinumi pe l.{apoleon ,,un mare om...
352
?3 - Nrpoleot

177. sfirgit. De altfel, ce gust ag rnai a'n'ea si doinnesc peste inimi
obosite de mine 9i gi';bitc si se dea altora ? Mi gindesc ia
Franta... Ah, daci aiegti imbecili nu m-ar fi tridat' in patru
ore i-:rq fi restabilit miregia. Cici, credc-rnl, aliaqii pistrind
pozitie' lor actrLeli, avind Parisul in spate gi pe mine in
iatl,'rr li fost picrdugi. DacI, pcrttri"t a sclp;r dc acertsti
prirncjdic, ar fi incercat si iasi din Paris, rltt s-ar {t-,4i f i
intorr' in el... Ncnorocitul acesta clc Marinont, a impicd-icat
acest frtimos deznodil.nint.'. Firi indoir'iti, an fi avut posi-
bilitatea si continulm rizboiul gi si nc r'rclicim iarigi' Fri-
mesc iitiri din toate plrqile ci lirenii din 1-orcua, din Cham-
pagu., clin Bourgogne nimicesc grupuri rirzlcqe dc soldali
ina*nrici... Vtir vciri Bor"irbonii, ;i dlrnir-rez-cll $rie cc va mai
umra dr-rpi ei.., Bourbouii insemrteazS. pr;16s-, in afari, dlr
riz.boi in interior. Vei vcdel cc sc va alcgc clin {'rri irrtr-un
an de z1e 1.,, Pcntrli mometlt iusir nn c ucvoic de miue, e
ncvoie dc altceva. Nun-rele mei.r, chipul mei.t, s;tl-ria lrca, tot-te
inspirl tc;Iin;I. Trcbuie sI mi prccllr-t. Am si-i chcm pe rna-
r.gili qi vei vcdea t,ttcnria lor cirrd vor fi scogi din^in9r-rrcX;
tuii qi- autorizaqi si faci gi ei ce a ficut Marntont, firi si-gi
plteze lnsi onoarer'
^ ln accast; noapts, Napoleon ii dezr'5lui lui Caulain-
coul't ccet cc gindiie, desigur, de m'.rlt timp. Ere copleqitor
in acele clipc ial'tloul unei oboseli cumplite, de tlecrezut, pe
c!1re a lisal-o aceasti domnie stngeloasi, accst lleilltrerlipt
si ncsfirsit drns al lnortii, acestc hcc.ttombe dc cadl're' accst
Lolocai'rst de geucraqii intregi sacrificatc ittrui scop, vidit
irnposibil de atins.
^
,,Anl r'oit si asigur Flrangei stlpinirea lumii"
-
mir-
turisea deschis Napoieon in 1814' Ntr ,stia- atunci -ci, tn-
tr-un viitor indeplrtat, avea si sc constituie -o intreagi
qcoali de istorici frattcezi care sc vor stridrri si demonstreze
iX, toati viaqa sa, Napoleon, firi .si atace pe .nimeni, n-a
ficut dccit sl se apcre si .i, it't foud, atunci cind a intrat ln
Viena, Milano, Madrid, Berliir, Moscova, Naqoleon nu a
ficut
'aitceva
clccit si apere ,,frontierele naturale ale Fmn-
tci". ..Apira" Rirrul pc iiut l{oscova. Nlpoleon persorral nu
ii-". fi tcr'r.,is o
"t,ri"
explicatie' El era mult mai sinccr.
' El nir qtia nici dc acele socoteii precisc pe- care de curind
lc-a ficut, pe baza tutttror documentelor oficiale qi neofi-
cialc clin
'"ihi"",
ccrcetirolul conremporan Albert l,4eynier.
Dupi aceste socoteli, nun,S-rul cctlqenilor francezi mor[i sau
clispirutri in bltiliile 5i can-rpaniile din timpul stipirtirii na-
irrrlr'tr,icrrc ,r r rrL.dc
.dc un ;rriliou (47 Looa de urorti. oficiriirr r,'gistr.ili .rru:rci, 1i 5 J0.COO a. A;rp:i.,,li ;;;r;'"r;tr;;;,;;i.nrrjL.rnIelcs. ji] ecest.nunrir rru intrri acei gr;rv riuili 5i mri_
rrleli, nrcrgi m;ri tirziu in spitale ,jir, .aura'rinilor.gi acestc cifre ale lui
-Meynicr
:ii pl".i. i,rtr.gr.,l in.,-
1-e riu
'apoleo^ia',
ci
'r.rnrai ,,ricchca F.airq;.,, ,r,*iri
-;;;.i;i:.
'l''p;rr.rincrrrc", edici ni.'i chier inti".ig* gari a5; r-.rrir.r il *i-
,'lto^ ryloo.'corr, cind a.lu.rt prrcrc. il ,i;i;;;'l:; i8"'lr;;;.l/99. (fiirrdci ur-r intri i,'t .octte.rli B.igi.r, Iric''ro,ir,.,r ,i' ;il;
11r-cci
i;i din. tirnpul rcvoluqici gi alc lui fli.,ir"t.",,1"r,,i;'a;*l
rlru de io'rtrlrt dt strrt),.ci _irumai Franla-cuprinsi intre lro_
r.rr:eic dinaintca revol'1iei. !i,,iri ;;;;;' rlrlJo;i;i; l,.ir":."rricne nu sint luate in-co',siccra.., .i iruni*i;;;i;r';i;;;.i"iepoleon le-a prrtat.inccpincl .1i,, 184-0'. eJ;i;;' ;;"i;;;,lrr irrrr"r in socurc,rii rrici bilenful prinrci cJrirprllljj clin Ir,rli,i
17e.6.-17.97), nici_cel al cuc*irii'Egipruiiii, ;i;i ;i '"i'
;;_
Icrrrlrcr clill 5rrlJ. l'cltc ci nici NapoieLr) r)U.rVc,r.l., irnclc
l.i ;ri: cu precizie ci dintr-o populai;. de Ze ,rr;t;oa;-_^^;;i"r'cilc qi" copiii l.r u' loc
-'.ir ,-t.','ni,,iru ,,....1.,ir. ,{cp"rtrli rr,r)rc", fLrscscra. extc-rmirrrii pri,, r5zboal.i; ;:;i;-,,;it;;;,1,rlr' rrlr miiiorr dc birbeii i,i flo"..i i i.ri.i ; ar, .i
'r:1r".".
,l,'.,igur, -.etclc dcspcpLriarc di:r prici'e ;;;;;i.ii;;, ;'.',;; .;;;.r/usg 5r cinrpir'rie .nerrLrmiirrrcior salc bitilii. Urrc.-rrji cSutr..r lrnrSrcrsci pc altii
,__cl ucrsonel sc
-rrclirriitcr ir."; lr;;;tlr' rcu'ilstx
- lritirrd cL. soitl,rgii fLrruiz;r1r ,..rnrerci s,llc dc
' 'itie li"rile vasalc sau. ,,llir'.ic"
- togi
".*5tr
g.rno"i,"'rrl.i-
ric'i. iialicrri. bclgicri, oh'dcri. pofo,..,ri, ;fl,:i.,..i' *r..'__,ul r_re3u pjcrLlcr.l urtrlt rrrei rrrari dccit frane .,.rii.
, I)ar^ pierdc'c;r a t.ci sa. paii:Lr rniiioan. d. strri'i cc r'lLrpt-r.; i,1 rnnJt.l rr.tpt-,.lct-llii.rrri cl'.r o slebj. co,lr,rt.,.. o.l';ri,.,, iL'rlr;r'!aica .nui niiiioir. tle acicr.*..rii t',-^ ,..., ,;..."ii i!",'r,.*
'rc 'rilioanelc
de i'amic1 1rrg.lil .
di,prir,gi ,".i ,rr.i,;f ,if ;,^"i"
.r. cr:1;;l el nu s-e gindir niciccjriii.)
I' cursul ac:stci lrr'gi nopr,i ,ii r cqhc, p,,linrbirtlrr-sc cle-a
I.r:rg.Lil
.;i Jc-a latr"rl
-splerrtliticl'r. s;li'nlc 1,",-*oruil,,i'ri";."'-
',r,rrir'"rlui_
paiat dc l.r.- Iro'tai*cl,ie;ru, fici'a--ii'ir;r,irri,i'r"
i.iie lui Cariiei'court, N;-Lpolco' a ajul,s l" o ,,ir;nr*';;":ii,r:;-
- aceea ci el obcsisc.
,Ii;ri;ia. ci lrrr .,
".1"
.."pXiiit ;;;;;ii;;:S-r,r fi p'iut ca Bouilrorii si'u ric dori'gr qi s;r,u se poati
ir*nliuc nr'.r1t tirnlr pc tron-
- toiLrSi, pclrirli nlcmcnt, nu
r.ri c-r';r ner.oie dc e!, ci clc:rlrci*cvar. i,i a.crr,- z-ilc de
"0.:i;*,'i a fost i'lormrrt ci. ne;;irsrorii parizicr-,i gi mar:ea t,".gL;i;,
chirl claci n11 ari p;ri,,.rir pc rr.liaqi cu accli."$i.,rtiri*r*
2J.
,rcc

178. rxceptioual cu care i-au prirnit nobilii rcgalilti, spun totufi
ou fiil ci ri.zbo;ricic i-atr istovit 5i ruinat'
"- iii-iro"ptea aceet nu dormi aproape de loc' ln- dimirreal':r
zilei ttrmnioare, 6 aprilie 181'{, ihemi pe rnare;ali.gi le dr-
riar; , ,,Domniior, linigtili-vi. Nici. armata, nici voi nu vegi
"rrii ";tto
singe. Eu consimt si abdic. Ag-fi.voit, atlt pentru
"oi
.it gi periru familia mea, si _
asigur
^fiului
meu succesir-
n." ,toirlui. Cred ci ace;rsti icgire ar fi fost pentru voi ;i
nrai avantrrjoasi decit pcnrru nrirrc, clci a1i fi putut continua
si trliti sulr o cirr.nuire corespunzirtoare orlguul) sentlmell-
i.tor si' intcrcselor volstre... $i- lucrul era posibil, dar o tri-
dare josnici v-a lipsit -de o situalie pe. care speram tX.I-q
"rieu..
DacI rrtr cri defccliitnca corpttlui 6 clc armati (al lui
irie".*nnt), ern fi rctr|it eccst lucrti 5i, chiar mai mult,- arn
ii l."iii 'ri .idi.I't iarigi Franlr' Dar- s-a inttmplat altfc!'
Er ;t supun dcstiirttltti'meu, strpuneqi-vi. ti "-oi
destirrului
vostrLr. Rcicmnaqi-vI si triiqi sub Bourboni 9i si-i serviqi cu
crcdinti... Ati dorit lini;tc, o veti avca. Dlr,-vai ! Dea dorn-
tJ *: nri ingele prcsimqircl. Noi rru 1m. jost o gclreralie
i;;,'; Denttu'linisic. Pacca, pe c;rre o dorili atit, vi va sc-
ccra din p;rturile voflstrc dc puf mai repcde 9i in numir mei
n'rrrrc dccit ar fi flcut-o rizboiul $i taberelc"'" -
A;;i lul in mini o foaie de htrtie 9i citi maregalilor ceea
.* i'rl'ti"*r; : ,,irttrnctt pr'rtcrilc el.iaig
-au^
proclamat ti.i.*.:
piretnl Napoleon cstc silrgura prccltca in calea rcstablllru
;;;ii- t; Euiop*, tmpir;rtui'Napolcorr, crcdi'cios jurirnintr"r-
iui siu, decl:rri ci renr'tnqi, pentrr'r..el $1 pentru.urmx;lr rut'
la tronul Franlei gi la tronul Italiei, .pentru cI nu existi
ri..rifi.i" personal,'chiar 9i cel al viegii, pe care si nu fie
gata a-l face in intercsul Frangei"-' Se agezl la o masi -
gi
,.*ne. Maregalii erau emolionagi. li sirutau. miinile, coplc-
ii.r.lo-l cu ling'girile obignuite.care. tl i'conjurau.in tim.p't
do*niei. Caulaincourt, tnsolit de doi mare,sali, se duse lndati
cn documentul la Paris.-"'
ar"-""aru gi aiiagii agteptau deznodirnintul cu multi nc'-
liri;;- Cind avuri, i., tiitgit, in.mini actul de abdicare' ti
o-r,*inr" o ncspttsi bucurie. farul Alcxanclru didu din norr
"ri*.1.i
.l i,lr.rl" Elba va fi dati numaideclt in dcplini
;rfii;; i* x,,p"r."n ei ci fitrl siu, .'"s:19 To*ei, sl i1
pi.[t.asa ]Iaria-tr-triza vor ptimi posesittni ilrrtepcudrute rn
i t,rlie.
T<.rttrl sc sfirlisc,
358
v
In a_cest mon)erlr ji vcni in rrrirrrc cccJ ce clesigur ii nraivenise de multc ori jn timprrl canrpaniei din 1gi?. atir dcstriluciti din ou'cr de vcdcic rrr"r.l;.,'i"r"o"riri*i""1:i;ri:;
de sorri de izbindx dit...;;;; ;;;;;;:'ffi;i i r";;;Ji;,;#i;:;,lnci din 1s13. rnaretalij;-;;;";;lii,' ofig.r,,,
^intlcaga.suiti
sichiar soldalii di,r C3ld?. rem;rc.rscri cum lnparatul se cx_punea firi motiv. -pt
.iui ,il; ;l;i; i.,., re" cum o riscasc_
Ia p_odul..de Ia Arcolc .ti "t7.ii,';;.1; ,i,rriti.ul di' Evlau in1807, ?dicd. nu atunci. ci"d .ra
"e;;ili;;?ti.^Ji.l1ii'Jde ordin .militar, .i "Ur"i,ii
i;r;^'n.i"',,n folos.
Arnlnrrm imorciurerea din 1gl3 cind, dupy morrrce lui
!.
uro., implratril sc. a$ezase pe un tnlnchi de ,rrborc si citvrrrmp ramasese ncmigcat _ ginti vie sub pto.i" J.'-r.hi;..1In 1814,
"..rt"
g.rt,i.i ,tr*,.,ii'^a.;.;i;.;;ii d.;. ,i #rJ;;
'u sc mai indoia de. semnificagi" ioi.-Airi.1 j" :#;;j;:in tinrpul bitiliei d" la ar.;r-_-iirla"ir^", l;-;;;"?". zo*',#;i:rie, sc indreptrsc
-..ir;t;i i;;i ';i;"",
sDre ,nsccror de undc soldagii se
'retri,scr..I
.hio. i"
"ra;"ili"r;'"1fiindci mcnsi'crea porisi.i
-;;;';;;";ib'ii;,-';t"d
;;;r;i;ilixelnrans se- rcpczise glt op.."rll,t".*r.luiul S6bestiarri ilrelrnu, spunindu-i ceea ce toii gtiau d;;i;i;; JIJi_il'N;vezi cd. o face dinadins ? V;€;; 'ri-Jftiq."r.; cu viaga !.. Daryi nritraliile, 9i ghiulelel" il ;;;1."
"
iapoleon.a privit. intotdeau'a sinuciderea ca o ma'i-l.csrare de slibiciune qi de lalit"t.-; J."
"...", la Arcis_sur_
Aub,e qi in numeroar.li. i;;;j;;;'.i u'r.-en;toare din 1813
ei 18.14, a ciurar * ," uutt't"!'.i;-;;r;;.r"i,-i"ri"J'n olrltca,^lncerca si mascheze r;"u.i.1"."o."""--
, .gi totupi, in ziua. a" ff apiiil"'tAt+, le cinci zile duolabdicare, arunci cind la p"r",i,i' a-;"';;;,;i;Ji;";'i;."-*lprcgi.tirile Dcnrru nlecarea in inzuia
-El[;;^ffipuiil,"T;;
cc iei tui .i,na, fun d" il C;;;r;;;;;, -d;';;;;^'"*i,Jrl
:llir1p. nedesplrgit in acesre zile, se ;;il; f;-";;;;";;;.,isi.lr.r $r, ..ga cum s-a descoperit mai tirziu, dint._uf n...;;; ;;canrp;rnie de care nu se.'despirq;; ;i.i;hJr'""^l;; ;"ii;H ;;corrqinca_o solir(ic dc opium.'N;;mi;rirrr cX in 1g12. duolbltilia de Ia Mrloi"rori"u.i, .t"i
"."'rl"f;" fi.", p;#:i;Napoleon ordo'ase docto.uiui y.rar, ,i-i d"" p.";;-;;i;;c'entualirate o otravi puternici. Atunci
"
p,fii;
-J
;i;i;cu opium pe care u-" ,ior-o din necesarul slu ,i*p a.-rian 9i jumitate.

179. Acum, la Fotltlinebleau, Napoleon a scos fiola 9i a in-
slritit tot contintrtui ei'
"' -iir..pug
ci.rreri groaznice. Presimlind nenorocirea, C*r-
1*i'.';;;;;-'i;tt-i-.iii-.,i'"cra undc t. af6 Napoleorr.' crezi*d
;;;; "otbu
de o imbolnivire bruscl, r'roi si chcme .rne-
fiJi";";"-;;' ;ii" pe atunci la palat''Napoleon ii ordoni'
supirrt! sI nu cheme pc ninieni. Dar spasnrcle erau atit dc
i'i[i.tir., i'tiit Cet'lainccur'; alergl totuti ii-l a^{us.c- pe n1e;
dic. Acesta era chiar doctorul Yvan, care it deduse lur
ili;;"l;;; "pir.rniul
dtrpi bitilia de^ la Maloiaroslav.eq' Jx-
;i;A-h;i" p'" ,,-,ari, Vva,, pri.cpu indati ce s-c intirnplase'
N.i;"i;;;; iit."p, ," t" ptinge ,a ott"''n" era siabi sau c6.i9i
"l.Ia",'i.
o"i-ti* Ei ccru'i,trfrerios doctortrltri si-i dca imediet
;';;;;;;t. nt",ii.ut fLrgi di' odeic' spr'rrri'd ci rriciodati nu
va comite a doua oari o astfel de crimi'"
"'
ij.tt*if" t" pi.i"tgitl .1i".r" ore, fiindcl N;poleon tefuza
si ia un antidol. El certt categoric- sIlu se dca in vllcag.cele
inttmpl;rtc. ,,Cc grcu este si mori ! Ce usor era sa lrorl pe
.T"r"":,i .i" ijiii"ij-Ati, d. ." n-am fost''cis la Arcis-sur-
X;t'"'i"
"ilri
.i ,i-i i."p. tn timpul ingrozitcareior convul-
siuni."--Orr"t"
nr.r-rsi ficuse efectul mortal 9i, de.arunci' Napo-
leou nu a mai irtcercat niciodatl si se siirucidi 9t nict ntt a
vorbit vreodati de tncercarea ficuti.-^pt.sitiiilc
.lc plc.ate sc epropiru trePtat dc sfirqit',Con-
fonn irigelegerii cu aliaqii, putea lua cu el in rnsula blba un
batalion din gard5.-"-l; io ;piiii" tsi+, toate pregitirile erau terminate' Tri-
,urit"*."r"-r'..t
"i"t
s['duci pe N"apoleon cu mica lui suit5.gi
o" .o*irarii putcrilor' intXt.inaqi s[-l insoqeasci pini in
i,lrula Elba, ayieptau la scara palarului'"-"
N-;;i;;n- igi' .*ptimase dorinqa de..a-;i..lua rlmas bun
cle la darda sa.
'Gard^a
il agtepta acum aliniati in marea curte
;-";i";;;i;i Fontaineble uu,' niit' de cunoscutx' acum vizitatori-
i"i;;;;; a; ;;;; t;arti numele istoric de ,,curtea bu-
nului-rXmas" (La cowr des adieax). -_.
in frunte era aliniati vechea gardi impreuni cu ofilerii
qi gencrahi ; in spate tinira gardi..Ll 19a1iti.a
irnpirratulur,
iollaqii pt.r"nte.i annelc ; siegarul irrclind drapclul vechu
girzi la picioarele lui'
-
,,Soldaqi, vechii mei camarazi de armc, aidturi de care am
,r-,ers intotdeauna pe drumul ouoarei, astizi sintem nevoili si
ne despir;im. A1 fi puttrt rltntlre tnai departc tn mijlocui vos-
35B
tr*,-clr-r i' accst clz ar fi trebuit si. c.'ti'r-ri.'r o l'pti teribii,i.
.rr i'i trcbLrir, porrc,.si adiugin, u,, ,lrboi i;;;r;;i;';;i;;l;;irrPorrr'a rnil,icr.rl.i strii', gi
'u
r.'-am putr"rt dccide si co'-ri':rri..'.,sfisi.r.tr'.rpul F6nlei..Iirofitagi dc p'";;;
";;-;;',.,;;ri;,:fr trlr tcncr(r. Si nu mi plirrgcqi. Anr o rnisiLrnc dc iirdcplinit
|i,pcirtm ea sint dispus l;l tt"xi.r.: vreau sa povesi(rsc Llrrna-
';rtor_iaptclc mlrcgc pe c.xrc le-rrrr si'irgit i:rrpr.rrrri. r; r,l-cll
..r rr strjng. pc to(l Ja plcptul meu; da(i_mi voic si sirrit ccl
l'utlir clt'aprlLll accsta care r:r rcprezinti pe toqi.....
. " niai putn -vo1bi. Vocca
-i
se inei. Stii,rse la piept qi
.ilrrti 1:c ,T.,C"..gi drepcltrl, ur;i rim.rs brru girzii g; 'r. l,r.l,'l c(rl)cL:. lris_rir.ilc porniri irr strigltc rrcsfirq-itc dc ,,Tr-iiascirrnprrartrl l" .Mrrlti dirrrrc soldaqi p.lirrgc,trr ce'copiii.
.^ ':cc;r-nrai 'rlreaqi epopee e.oici"a istoriei'n.,on,lirrr" s-a
'lirlrt : . Napolco,r ;i-a lirat rimas bun dc la gardr, 5r.i _
irrer.r zrrrcic crrglczc, r'orbiird dc accesr,i zi.
, ln. icrlitate,. lnsi, acc;rsti cpopcc csrc .r clur.rr cloLrjzcci
, r. .ljll $r qxl.e .irrcepr.rse la Torrlon tn dcceirrbric lZgj nu se
r,,inunr.sc deliuitiv in aprilie 1814, ltr Fontr"incbleau.
, . L,ri, Napoleon. ii .era dat si. niai uinrea,sci lurncA, pe care
' lr"rr c-1, l' cn's dc clouizeci cle ;rni, o crez-cbi;nr"rise srr'se mai
rrliyg jg gg1';r,.

180. I
Inainte de a por.esti cveninrcntul ccl rrtai extraordiuar din
viata lui Napol6on, trcbuic si mengionlm cclc ce tlrm€azA'
Iirdiscutabil. i'-t'tcdiat d.pi sosirea in irrstrle Elba, Napolcon
"u "u.t
,rici utt pla'. El^corrsidcra viaga sa politici tcrminati
Si a'ea iutc'1ia, lga cn'.r"t promiscse, sX-gi scric istoria dom'tct.
[;;;;;";",'i.t putin, iri.'prcsia pi .ni. el o..ficu inlrimele
sasc luni d" sedcr" iti insuli. Era linigtit 9i indifcrent. Drrpi cc
li.lt ltu dcpertlmcrrtcic di^ sud, u'dc rcgaligtii il intimpina-
scri in,nodul ccl mai ostil qi trndc, in unclc mornentc, ii_fusese
"m"uint"rl
chiar via1a, Napolcoir ajunsc irr i'sula Elba la
r mai igt4. Sc afla acum irrtr-o irrstrl5 sirrgureticl, ctl o pai-
nici populaqie striinX, carc il primise cu cel mai adirrc rcspect
oe noul ci sttveran.
'- ln pri*5vera atrului 1811, exact cu trei ani inainte de
clebarca'rca se irr Elba, Napolcon prirnise la Tuileries pc gcne-
ralul bavarez r$/redc. Cind acesta iucercase in mod respectuos
si-l sfituiasci pe impirat si rcnulle la
-invadarea.
Rusiei, pe
crrc atutrci o picgltci aproape pc fali, Nepoleon tl intrerupse
brusc, spunindrt-i : ,,P6stc lrei ani, voi fi stipinul ltrmii"'
Acum, dupi trei ani de l:r aceastl intrevedere,
',marele
imperiu" nu mai exista ; Napolcon dornuea peste o insulX de
z2i kilornetri pitrali, avind pc ea trei mici orlgele 9i citeva
mii de locuitori.
Dcstinul il adusese in apropierea girii s,rle natale. Insula
Elba este agezati la o depirtare de vrco 50 kilornetri de Corsica'
Pini in aprilie 1814, Elba aparqinuse ducatului dc Toscana,
une diu posesiunile italiene I'asale lui Napoleon, Dupi pribu-
".iree
imperiului, insttla fu dati in deplina sa stirpinirc'
3{i0
, .Nap.oleort.uizita teritoriul instrlei, primea pe tocuitorii ei,
tl.idc;r
.dispozigii,. i;i
^oririduia.
virga, s:ar pir"ir, p;;;;-;d,tirrrp. Di' ctnd in cind familia ve'ea si p"t..*i' ;ft;; ;il;li rg.'r. el i vcncau rnama sa, Laetitia, li ,or"in, pri;r; p";ii;
{l.rgbcsc. i1 vizitlsc,,fe ase.rrre_ni,- gi' ior,rtera Vi;;;6 ;;;;;Nilpoleo' lcgasc o prietcnic iutimi irr timp'l gederii sale i.l.),rlorria (lS0Z) 9i care l-a i*bir toati
"iaia.
Iif;;;_t;;;;ilrui ci'u'r'uiri, i'ins'li,.: tatil ei, imprraiur Austrici, n,.ii-'"
penrris aceasta. gi, d.q.altfcl, nici ea nu i c;utat pi",,
"r,iflrj_sii.rdi.sog'I.- Biografii francczi ai lui Napoleon co"dirn"l-al=
t'lrrcer rndrf.cren{a Mariei-Luiza gi trideica fali de sotul ci.
tcc$tla insa rilta ci in 1810,-ciud Napoleon o cerrse in cisr-
torie pe Maria*Luizrr,.'ici. cl gi nimeni oltci""ua-;;'; ;;;,cr.rriozitatea si. o l'trcbc gi pe'ca daci e a"
"."ra.-h;
{ i;ejuns si amintim de sc'soarea pe care
""
o
"dt"iot"
r"'i*,,i:.ic 1810,_de la Offcn, unei prieten" i"ii-. , .O" io-ai".rirfIui Napoieon,
-dcschid de fieiare dati "Gazet"'a" Er""t i,.iJi,
cu gindul sI aflu
'unrelc
noii lui sogii 9i -irru.iseic ;t;;;tenrintre mi nelinigtc'rc. Imi incredinqcz soarta providcntci
<lr'rrrc... Dar da-ci soarte nentiloasi mi_o va c"re, sint eaia
s,-r jerrfcsc fcricirca pcrsonali in numclc ,r",ului.;-Arii"f ?*i_
rcrr, 'i* 1810, viitoarea logod'ici gi soqic a impirltLrlui cirl-toria ce o ameni';a. Pribigirea-imperi'h.ri ,;61"r;il;-" i.r,pentru ea un fel de eliberare din prizonierat.
Nici prima,sa sogie nu veni si-i vadi in insuli. Jos6phine,pc carc.cl o rnbisc cu.pasiune inainte- de a sc .lcspirqi i,, ea,
nurrisc irr pnlatul lly ti Malmaison din apropic..l il".i*f"i,i* zruA de 29 mai 1814, la nnmai citeva srp-tiniini .lt,pi sosirea
Iui i^ Elba, La afiarea-acesrei 'oegti. Napo'I"o,, ,l,ri*rl"r;;;;;
mohorit tirnp de citeva zile.
Astfel, primele luni de gedere in Elba se scurscri, lini;tite gi
nronotonc. Nu_impXrtigea niminui nimic din ccca ce ,"]p"r."*
ccl in mi'tea lui. Riminea ore intregi cufur-rdat intr-o adincd
mcditalic. Dupi cit se pare, incepind abia din toamna anu_
lui 1814 gi, mai ales, din noiembrie gi decembrie, in."pr, ,i rle.sculte cn ate'gie ceea ce i se raporta despre evcnime'tele cli^
|rair!-a gi despre-Cong_resul de la Vena, care igi incepnse gedin-
qcle. I'formatorii .u lipseau. $tirile,
""r.
.,r.r"",., di,, itaii,, _
punctul..:l
.Tli apropiat de Elba (oragul piombino) se afli,
h
'umai
12 kilometri, 9i direct din Fianga, arltau ci dourbonii
5i cei drr anrllrajlrl lor se purtau cu muli mai m'rrri
""rxLr"irri]'iqi stupiditatr: decit s-er fi purut atrepra cineva. T"ll.v.rnJ,.lei
Capito!,ul )irr'l
CALE,,O SUTA
1815
DE Z IL
361

181. rnai intcligenr ilintre toii cei ce-l tridascrir. gi contribuiser:i.la
restxurare; Bourbonilor'din 1814, a spus despre acegtia, chi;ir
de la primii lor pagi : ,,Ei n-au uital nirnic ;i n-au. invig.ai
nimic"i lntr-o cdnvorbiie cu Caulaincotrrt, Alexandrtr I ili
exp^rinrr-se aceelgi.plrere, spunind : ,,Bottt:bonii nu s-atr corijat
sr stnt lricorrglDlll
' Lrrdovic ."rl XVIII-lea, bitrinul monirrir podagros, er.r !1i1
om prttdent, dar fratele siu, contele d'Artois, haita. {e. eni-
*r",rii rev.-rrlti in !;.rI o clzitl ctt Bourbouii, copiii h-ri Charles
I'Atioit - ducele d'Angoul6n,e gi dtrcclc dc Berry-
-
se
purtarl astfcl clc parr-; r;-ar fi fosr nicic?rrd o revolLrgie 5i
Itiapoleorl. Ei coniintleilu cu ntulri buniir,oirrgi sri Uite 5i sir
ierte plcete lc I;renqci ctl condiqil, ltrttilai, ca !.lr;1. si. se
pocXi;scfi gi si se inio,.'-rci ll vecllca o'lr-r'ic ;i ia vcchiie rin.-
iuieli. Cu toati rr-rireinirce lor, ei se c'->nvil"ts,':ri curind ci
ciistrugerca instiruiiiloi n:rpolcon,e uL. crir (). inrposibilitate abso-
lut;. $i tcat,- ,r."st" insrttr'tgrr ranrascra.tilviolabile : 9i prefeclii
in p-trtvincie, gi organizarea ministerelor,. qi poliqia, 9i birzele
sisten"'-r-ilui fiscai, qi eodul Nurpolerru' 9i justiqia
-
11111-1111 cnvil.tt
intregul cdificiu' napolec''niin, chiar ;;i ,
ordinul Leg.iunii de
Onoa"re gi intrcegzr sfrttctttri.a aparattrltri birocrirtic gi.organi-
zareLr ?ri7ic.r.cl) a ulllversitirlilor, i lcolilor sLrpcrioarc ai meclii,
concorciattrl cti pap:r ; adici rimasc. aparatul de stat napc-
leoni;rn, n,,rlru-i aI ir.,t, in locui trnili inrpi.rei alltocr.it, sc allrr
acliln Llil ic{i,,cottr'.ittl1iorr.rl".
Regclc fi's.'r"
"blig,ii
sir cie,r o con:;titr-i.l;c. Alc-l"rirdru I,
mai alis, insistase ar,.,pi'.t ,rccstrri ptlllct. cotlvins ci f;rri consii-
rugie Bo..trbonii n,_r s-er fi putut rn-cnqiDc. A.ceastI coitstirulie itii
acorcla drcptu,ri electorale decir unui mic mr"'rnunchi dc or,meiii
foartc bogiqi (o suti cle nrii d:n 28-29 milio:rne de loc''ritori)'
Adepiii r:cst;.'-bilirii totale a vechii ordini,,,ttitt'aregaliqtii",
turbau de filr:ic'din pricine a.cestei constittllii. De ce nzttrpato-
rul a giivenr;rt atiqii a.tri cu pttleli dictatori:rle, iar regcle iegi-
tim de clrept divin trcbuie si-gi liniteze etribuliiie i Ei ru"ri
aveau gi mrrlt" alte mcrri,r-e de nerntrlgurrire. incc;lind chiar diil
primeie zie alt: rcstxllratici, ei lllt atl incc:tli sl ccarl resti-
iuiree piminttirilor- lor confiscr'te in timpul rcvoluqiei 9i I'in-
dute 1i iicitrlie pubiir:I 1Xr:rnil'.rr 9i bitrgirczici. llinei'Eeles,
ninrcni nu in.jr).2-nea sl satisfr,cd acelst:i ccrerc" tr)er cilir"r
nuniai vsrbele acestea nciiniSteag gi tuibtir..-r.r aclilc girXnimel.
Crt t,rttil Ce partea nobiiiioi'^emigr;lrrqi' reveiliii in 1ari,
clc::til inceprisc si preilic;: cl':1,'; ir!-11r$il ci pc iiilliiii c'lciirl;i:cri
,1,-.
.plnilnturi confiscate
i.i y+. ajunge mlnia divini qi-i vor.ii1;e ciinii ca pc Izabel din bibiie. '
, ,Nobilii intorgi in Eari sc purrau foarte aroganr. T;iraniiL'rrngrnrrl dc_ci nu gi.seau nici o drcptate in faqitribunareroi.( u.rc'ii rnai intcligenqi din preajrna'rui rrJ."il.
"f
xViJr-i*
lrrc.' clisperatr I;t ceca. ce se pctf_ccca in sate gi ia lteslbuita
;'l:-Til"-l sprrrtelor prin zvonurile dcsprc luaiea p.-rrninturi_
i,)f, tJ.lr xcettlS nu alvcAu lici o otrtcre^
, ,91r--d.tore.burglrezic, tndati dupi ciderea irnpcriului, ma_
.ll.t-,"t_.1
ct a slmtlr o u$i.t{.r.rc : reniqtcau spcrangeie lir vrcmuriirrr. rr-zboarc, i* r'crriuri dc comcrq prospcr fdri rccrr"rtrri (in
,l]l;llii arri ai.i'rpc: irrlui, di' lipsi' J;;;;";i;i;;;ir;;;i'#iir.rL'er rr
'r:Il .p,tcilr.r arrgai.r irlocuitori p.,-,ir' fili lor). sc
: ).rrcc(ic:r stir;rt.i.rr domrriei arbitr;rrului, aiit de
'cfasr
o"rrru,rr'rr!-'' ir anlr r81i--^t8r4 pirri;i m..rca r,rirghczic iuciultriariincctasc si nrai vactrir in imperiu L"Jai" necesar:a a prosperi_
tilii saL:"
_D"r abia trccuri cireva fi.rni dc ia prl"bu5irca irrrpcriultri
:i cic la ridicarca biocu-*ului co'tiricnral'ii piii-r" l'fii:i;l'.irgheziei corncrciaic Ai irrdustrial" i"..p.";'.1 i" pff,igi', f"rrrccput, guvernul Bourbonilor nu inclrfznce rrici si se ein_
'lc:rsca le un rlz.boi.r.anral impotriva cnglcziloi, ."." .o,i*i-i'uiseri atit de muk la-cider"" iui Nupoi;n. u""r. .rt.i*;
"i.L,u.gheziei, gi anume inr"l..tu*iii,-p?,i.,iru.; p. B";t;;i ;
;]:::.-"t: -sjrrr.patie,
pe.,care l"-ar' .pisirat-o rrn i,i.rp r"i."U" -"irrng ; accstra er..u hberi_profcsionigtii, ar.ocaqii,^nredicii. zii_,i5tii c.tc. pc ling.i d.rpotiilui a" iil, h r"i N';;"i;;;,'ffi;i-iLifra toxrrc modcrali, acordati de Ludovic al^XUII_lc;;-iisc piruse o L'inefacere extraordina.;. -i"gt.n
"rrurui
rior"ioi,
c.irqilor, l-rrogurilor, lucru de care nu putea nici micar si fie
r orba sub Napoleon. Dar aceasri, lumi cultd, fr*"ite ."'iii"_r;r'tLrra iluminis*ului gi curentul liber-cugetxtor ar secolului
;Ll XVIII-lea,'fu in r.titn.l profund .o"tr"ri*,i d- i;";;i;-;i;:iicali la curtea Bo'rbonilor] in administrafie 9i i^
"i"t"
;.;i"ii.'l'ot ceca ce amintea cit dc putrin cle spiritul
"otroiri* "opersecurar pretutindeni, Fanaticii ,r_ou"oo friu mai ales in
;".rovincie, unde noii funcjionari erau numigi .,n.orl ar,fX
"tor:rrea pi recomandarea bisericii.
. Astfel, din lunl in luni, Bourbonii gi oamenii lor.igi z,drun_
L:inau rot mai mulr situaqia, Neavinj f.rr.r." si resraureze
r cchiul r.egirn, si distrugi iegislagia ci'il'l datJ d;;i;;i;;;rir gxpslee'"t, neputinci,:;i ix ."
"uujx
micar de edificiul

182. napolconiatl, ei provocau Si glrirrirnca, 9i brrrghezia, prin cu-
;;rili; l;;,
'prin
articole,
'prin
agitaqia furibundi Pc carc o
;;;iil;t;i;,' fri' atitudinea'lor arogantl' Ameni'qirile. 9i. pro-
;;;il;'-ilt'rub-inu.t tlltreaga sittiagie politici' Populalia de
la sate era deosebit de turburatl.-"' -iviui
.i" o imprejurare de mare importangi' {.Proap.e in-
,r."e;--;tX a toldagilot 9i o mare parfe. di'trc.ofigcri ii pri-
""",i
p"-go"rboni ca pc un ritr nccesar, impus din afarl 9i pe
care r'rebuie si-l supo4i ln t5cere gi cu ribdare. ctr tinrpul,
rn"ile gi mutilirile iigrozitoare, rizboaiele'esfirqite, groziviile
,"tr"g.tii din Rusia iicepeau si se pierdi_i' *mbrele trecutullri
si. tn-curind, uitarea ,"
",it.rn.,
peste elc' Vechii soldali i;i amin-
i"* u..,- ie rizboinicul care ii condusese la victorii neinai-
".rri,.
li ii acoperise de glorie perlr*,velcuri. ln oc6ii lor, el
"u
.t" t.r*oi eioul ilustrtr, ,tta..l" co'd'citor de ogti 9i stlpi'i-
iorul .trr"i jumitili a lumii, ci Ei leatul lor, micul caporal care
ii .tt"*n p. ,rurrr", ii ciupea de urechi gi ii trigea de mustSli
tn semn de bunivoinli. Li se plruse intotdeauna ci el ir rttbea
tot a$a cum il iubeau 9i ei. lmpiratul gtiuse si intreqini 9i si
intireasci cu mult sLlcces aceasti iltlzie.-_
i;;t"; cle spirit a ofigerilor fagi de Bourboni era mai
pugin ostili d..it ..a a soldagilor. Cel puqin unii dintre ei eratt'
i"'-ta indiscutabil, grozav de obosiii de rdzboi 9i jinduiau
JupX o viaqi linigtiti. Dar Bourbonii, din punct de vedere
poiiri., nu aveau nici o tncredere in corpul ofiqeresc' Pe lingi
^".""rr", neavind nevoie de cadre atit de numeroase' ei puse-
,".; di,lt.-o datx in retragere un mare numir de ofigeri' pli-
tindu-le jumitate din pensie. Cei rilnaEi in actir'-itate e1a.u
ftini a" ur5 9i dispreq f&d de tinerii ofiqeri proveni(i din nobi-
iimea regalirti, care- adesea le eratr impuqi ca,qefi'..Drapelul
;lb,-;" .ire Bourbonii inlocuiseri drapelul tricolor din timpul
,"rrol.tqi"i gi al lui Napoleon, era, de asemeni, o cauzd de iritalie
prirtt" t"faali qi ofileri. Pentru. solda.lii napoleonieni, drapelul
llb .r" senrnul'trddltorilor emigranqi, pe care ei ii tnttlniseri
gi blr.rr...l dc atitea ori ln treiut, atunci cind trebtriseri si
,"rpl,rgl atacul intervenqionigtilor. far acum, sub acelagi drapel
ott-,,
^..i"il
triditori contrarevoluqionari se lntorseseri 9i se
insiel,.re.i ctt ajutorul baionetelor rtrse, austriece 9i prtrsiene'
gi, clupi cttnl spun gtirile primite de la sate' votr si ia inapoi
llranilor pimintul...
364
. ,,{.Jrrdc cstc, ci'd se.va fntoarce ?.. iati. intrel.rrrrea pe caresr-o prrlcar c.rzdrmilc Ai satcle, iu.ainte .o
"n
,; fi" ;;;.i;;;;.ic cclclalte pitrrri ale populagi.i.
--
.Iapolco.n. $rla. roare aceste lucruri. prin ltalia, clin ziarc.
1]ft avea, gtlrr gt clespre ceea ce se petrccea la Congrcsnl cle h/lclrA. ,Jscrva c.m suve-rAnii gi diplomaqii sc strld"uiau si im_
parti, gi nu izbnteau de,loc. .,i;"'o 1"og,iiiii. ;;-;;;;1;r;cl ; vedea cum cuceririle ,i1", ui"utr"'".u* F;-il;i;r;;;lircomia gi isc-au ccrruriint.. aliaii. V;; cI Anelia si Austriacr.ru loti ri r. i mporri va E u siei ti prr riA J. ;;;;l:,1;;_' S;;;i;f r e
'o10^rcr.
l)esprc rnitatca dc acEiunc a p'tcrilor curoDenc-
i:11":
rt).IUI+, puscserl capit irnpcriului njpolcoirirrn, n,i **iputea Ir vorba...
. lrr deccmbrie i814, in tirnpul unei plinrbiri prin aoro_picrca. palatului siu de la pori.iF"ir", i ;;iil;"i,,i';;:';;i'sulci Elba), Napolcon se opri d"odai;'in'i"f. ;il;i;r*iii.,'icarc ticca de sa'ti'eli. Era-'n.r din sordegii'rr"t"irui.,rri Ji,,vechea gardi, care-I. insogise i" iilit-;.,-
""roiir"qi"--ii]lrr...:li,*.=. 1,, {ctci bitrini,,gi-e.t,.it aicii;l ,,N,,, Si.", ;;;i;i
1u
ma ct_rstrcz prc.a myl1... Napoleon ii puse <iiscret'in minio rnoncdil cte aur gr se indepirti, goptindu:i : ,,Asta n_o si maiclurezc nrult".
. Nu qtirn dacl aceasti $oapti sau altcle asenrinitoarc. care
i-o'nrai fiscipat, or fi ajlns tn u...liii" .ui;;:'i;il";;;rfc.i Nlctrcnrich, Ludov ic i-l xvilI_le; $i ;[i,;;,;i'l;r-I;,,1;;isr ar..tAra r' crrind ingrijor-arca ci Napolcon sc aflir aDroaDc
tlc i irnru ri lc
.Fran sci.^ Si vorbi de ira";i.;;; i" i'
"
iih"fi"i"jr-tcp.rrtc. El i'spira frici chiar qi a'a surghi,,"ii .ii_ ;;; ileccasti mici i's'li. circulau zvonuri ci s"e inte,.,grorr"n*-rrr-
rnircrea unor asasini in preajma.lui. $i, cu cit il""rfr""ii'iiromenii lor se purtau mai-stupid in Fra,iqa, cu atir .."1*ln_grijorarea suvcranilor gi diplonragilor clc la Viena. roroa"i:?,si, di'Elba incepuri si, ioseascl gtiri foarte linigtitoarc, ce
conrrazicean zvon'rile alarmanre. lmpirarul,,pr.;p;-;-rr;;
ll:t ,lll.i
pirlsea ap:rrtArlcnrele sele.
^Er"
.,.,1*, ,;'iG;;;.:(iL'llnltlv c* soarta gi vorbea foarte bi'c'oitor cu car,pbell,
rlprczentxntul englcz, crruia ii spunea ci nu-l mai inie.esa
r1c acunl incolo nimic altceva decit mica sa insuli...
ln seara zilei de,Z.niarric- f gl5, la paletul impcrial din
rierra avea loc un bal dat .1" ,u.t"n iusr.iaci in onoarea
:ll::.:",ll:i,u1,* l"pr"Tentarrlilor puterilor europene intrunilin --trto. l)coLlrrri. i' lnijl.cui pctrecerii, in'itolii obser'ari t

183. mare ziplcceli inrprejurtri inrplra'.ului Francisc ; ctirteni
paiizi. ir-,ip;rinrintaqi
^co6or';tu
in grebi sclrile, -c;t- 5i..cttnr .s-;r
ii afl,',t dc izbucnirea utttti inccnditr. Cit ai clipi dur gchl q
stire de necrczut se raspirrdi pritl toxtc sllilc palattrltri, -lictnd
ioati lumca adunati aiii si piriseasci ind.:ti in panici belitl"'
un curier adurcsc ;tirce ci Napoieorr plccrsc cln l-lb,T, deDill-
."r"-ir- Fr*iri- ll ,. indr.pt" fi..I
"-.t",
pe d*r.r'rtrl ccl r-r-i:i
scurr, spre Faris.
il{a'.ra sa. L,aeriria. fe.reie i'teligentd, trroririti ,si cur;rjcasi,
Fre care Napoleon o pre-grria mai l'ult'decir pe';"ii' ;Sihlri
.iembri.ai f'amiiici, se afla i' acesr ;it"p r"-p;;"iiri il"iii'iivorbi el mai intii de horirirea luati.. ,,Ifu F;';t lrr*'tiiceasrd insLrli 9i si-rni siir;esc cariera inrr-Lln repaos neclemn
de nrrnc
- ii spuse el. Amr...ta mi vrea. Totrir mi fa." si
"reJci."r r-rzind*-mi,ra
'a
zbrir.r. spi-c nrirrc. s* poarc. f,'rr.r indoiali"
.r ,urilnesc rr' otigcn crediucios Bourbo'iloi, cerc -.1 opri elarrui
trupclor gr,-.in cazul accsta, cu'r'oi fi n-,orc in cit.-va or.c. IJn
rstfel de sfirlit este_ rnai bun clecit gedcr-e- t"--*rrt: irl"ii.".'f:.rr.vrc.ru, dar, si piec qi sl-mi inceic inci o a.,i,roi.."f--b.;r:cr cle ast.r,'ra'r5. ?" Laetitia fu attt de impresionati cle o""ori;
'eagteptatl
intrebare, incit nu putr.r rlipu"d; ;;;;;;;;I;;
,,L;rs:.-i-mi si iiu rln inornent,,.'l^ri.,X, qi apoi iti ,:ri..rrr*^...ir'r..: I)rpi o lungi ticere, zise : ,,I-li., i", ii,ii". ;;_;";i.;nrr.lza-Ir soarte. Poate n-ai si r,,ugcgti ,si vci fi ,ipus. D,,.
"upoqi. rirni'e aici, o
_X.ud :" dui"..re.'Sa' sperXin ;f ;;;;r;.;
::::_J:;:
pllil il athea,luptc, rc ,,a p.,ii 5i :rcunr.., Ap"i i;i1;nDr:rgltJ cu putere trnl,
lncdiar dSpi aceasti .o'rorbirc, Naporeon isi chemii se-
r:{-ratrl care iI urmllerl in insuli, pc Fer.trand, l)rouor"9i
Canrlrronne. Ber.tronci
.
qi Cr,,nrbro*"' prrrrrr.a vestea cu en-
rr'rziasm. Drouot mrnifestir oarecare fui;iAi ."' pri"ir"'T-s'ccesul final, dar
Sapoleon. ii spuse .i "" i"*"ii.",
"iilsi continr"ie r{2boii.rl,. ,-rici sI g,tr",-r,rr"
"rtor.r.i., .t;;;;sl-i ,frci pe francczi .u., pop6, lib;;. Acesrer
",r"-ij"ii"conducetoarc ale noului program politic, cu carc Naoo_
i :on incepca_ rcgiunca. r" 9i pi.ri.,'a"* i"-ir;;;.;;":'i_irealizezc,.il folosea cel puEin din juna-d" ;J;;;';;;;;;."" '
$i indati le dldu ordiire si
';rirtr,,.{i"ril.--N"'pfr."
,X
circercascl Frunqa cu- armele, ii numai
'ri ap.r.i ;;l* ;;
5etr11cc
pe girrn, s.i-gi.dcclarc scopui"ile gi si recl:rm; ;;;;J-r-courfa
^rn.prestl.grul
propr.iului siu nume ii era atir de
tr'lrare, rncit r se pirea- ci qara trebuia si_i cadi la oicioarc
'Jin pi'rmrl rnomel.rt, flri luptl, fIrI u' gest dc ;-";;r;;;;,{lr.in
,trr;'.nare,
Iipsa dc for.Ee 'r."irr"
", ;.i; ,1'f;" .*'"tf-
;srac.ol. )i, Pentru ca nu- curnya si tie arestat qi exte_rrninat
lra1r1te ca sosirea sa sI fi deve'it cu'oscurl Ei iu*i"i" ."
-",,
acler.Irat soldar sl-l fi vizur, Napoleon di;p;;"; I
"-
zi'iu-imeni, adicl un numir prea suficient pentru paza sa per_
sonali in primul mo-"rrt. Aceastl arup; ,"
"o*prrrr.r'din600 grcrrad_ieri qi vinltori pedeEtri din vcchea grraJii Ji"l-reo 100 de cavirlerigti. Adause, pe iingL,"grlr, qi ;. ;;i
II
Citre inceputLrl lui fcbruaric 1815, N.rpclcoD inctpilse si
se giite{casci scrios Ll (.} rclr)toJrcerc iir ltrrr;1.r;i i.r" o rcst.ltlrifc
a imrrcriirlui. Niciodrt"r' lltl a sptls s111vr (Lifll a JJ-tills l'r r'cc;tst'l
hctliirc. ilstc ctr putirrqL ca, pc le sfir;itiil .rtitiltti 1814_.9t. in
"ltt- t.t*. a,ruli,i 18i5, si ii
";unt
si, sc cou'ittg"r dclirritiv
it;; ;;;tt garrl;r, ci qi i'tre-rg,r a'nrati ii era i'cl crcdiri-
.io"rl si i".
"fituti
dc rriere'alii iarc in eprilic 1El4 i'sistescr'.r
..-,
"
,'.]..ra, si abdice, cristatt alii rnrre'ali ce D'rvotrt'..gcjlu-
,-fi ."-i,.-t,rrans, ofileri in retragerc sa.-in activitate piini rJe
;&i;; li ;; .t.i p.,tttu Bourlini ei irxufleqili de. aceleali
sentlntente ca gr itlarea masi a soldalilor..se mai convinscse ca
,r*iil' i;"r.c ,-'arc;alii care odiriioari jind.r-rier-r. dupi li'i9tc,
"UoJ;ri
clc liz-boaic si gatl sl slrrjc;rscir Botrllrorrilor, ci"1tl ilctrrrl
;;;;i-J-'*nuit,t',ii1i'.lc Ltr.lo' ic rl XVItI-ica' dc fr''rtclc ii
J"-".pltli siri. r.d,ri itia ;i ii'ei-i bi'e seam:r de sta-re.r de spirit
;; i;:;;.-,.;iiJ. ingtilut.lrca crcltcit ctr f.icc''irc t1' I l'.'fsr';r'ratie
;; .;t:' ; p.in',it-o" ., aut d.rriil si grrbc:rsci ltrrrc'r horriririi'
'- P"- le 'nrijlcc,rl lLri fe bruaric aft'scse prilcjuJ sIi
,stca tlc
rorbl cu trn tindr ftrncgionar carc servise;i pc rirrrpirl f:lu
__
F6;;" Je chaboulon' Venise i' i's'li di' p"-i:tca itri lr'iarc:t'
do."'d" Bassano, fost ministru de erterne 11 lLii N:rpoicol.
carc-l insSrciir;rse sI irrfonlcze antinurrtrit pc inrpirr:rt de crc;,'
r"r"* n.rrr,,.trlumirii generale, de infamiile noi;ililor emigrlnli
lntorgi pe mo;tiile 1or, dc faptul cI -api'cape
intrc'aga arrnitii'
,ri.i
""'"oia
si a'-r'JX-de l,'dovic al XVIII-iea 9i rie ceilalSi
g;urboui ;i-l consielera pe ei
-
Napoleoll
- c;i s"t'ci:annl ei
logiiirt:l. ltapcrtul era fol'rt" temeinic' De eltfctr Nrpoleon gtir'
JJrt.,i. i.,,cit,ri chiar si inainte dc vcnirc;l cnrisanrltri clucelui
nle Bassar-io. ciici,]x, dtrpi .rcf ilsti iirtrer,'cdcre c1 sc l-rotir i
dcfinitiv.
3e6
.t{} I

184. vreo 3OO soldagi din Regimentul 35, trimigi aici. de mult
tirirp de citre insuqi Napoleon Pentru paza lnsulel' A$adar'
lu.r cu cl cam 1.100 soldali. Avea 9i citeva mlcl vase' tocrxral
;;';il ;;;;t; a-l transporta pc coastcle F*'qei'
-' 1""i"'oresitirile au fbst flCute in cel mai tnare seci'ct.
c"i'i=i- eI""?"ii^ pti*ise,'i ordiT ca totul sI fie gata ptnl
i-"'26 f.bt;*;;i.. i"'aiipl-amiaze, -eccstei
zile, in oragul Po.rto-
E.rraio cei 1.100 soliagi complet inarmagi
-furd
trimili pc
ncagtcptrtc in port gi imbarcar;i pe vase' Nu lt se sptrscse
nrmrc despr" *o.rn.ri gi dcstinaiia acestei imbrrclri'.Dcsigur'
t#;-.i-l;;J"t"t"t; inainte de'aceasti imbarcare desprc ce
Ll'" 'rtifr" ii, de aceer, cind Napolcon rprru in. port' irrs'i1it
de cci trci'gcnerali 9i.de cigiva ofigcri din vccltea gardil' cr
il saiutarl cu aclamagii entuziastc',.-- -i*.ii,i"
Borrrp*ri. igi l.t;, plingind, rirnas bun de la
fiul ei"
Soldatii, ofiqerii, gencralii qi Napoleon. i;i octrperi..locu-
rile oc bricuri $i, la ora 7 scata, mica llotlii se iilctreptf, sPre
nord o. un vint favorabil.
""^Pt'ili^^
""ti.ti
tt ionstituiau fregatele de rizboi rc*
s"l;'""J;tJ qi-f*";.2", ""t.
patruiai firi rigaz i'. apele
i;;;i.i.'"ii;-*J-"it"" arcr pentr'"r ofrce evenr*alitate, ca si
tnpt"".gf..t" p" N"p"i.ott t" un rloment dat' -un vas de
iil-t oi f"rr,',ccz ar...,'rtit dc ,,proapc' fncit.u* ofiqer de pc
vasschitnbl,cuajr.lt'l''ulpilrrici,citcv'r-cuvitrtcctrcrtptrrnul
b,li"ul.ri pc carc se afla Napolcon' ,,Cum sc sitntc irnpirra-
;;i?"
--j intrel-,i ofiqcrul i- ,_,Foa.tc bine !" -- risptrnse
.loirr,t.rl. lirtilnirea nr.,
"utt
aite urmlri - soldaqii erau
;fi;T. ;J.!,-i" p" tasul regalist n^u sc putu observa ni-
mic. intimplerca fericitl flcu si nu intilneasci nlcl un vas
;;i.;:'i;it*;i;;;; ;pio"p" t'"i zile ei trei nopqi, din
caizla cd' vintul din spate slabise'
In ziua de I martie 1815, ora 3 dupi-amiazi' nica flo-
tili acosti in Golful Juan, lingi 9a.pu1 Antibcs' Impiratul
;[.;t;; pr,tt*
-$i
.ita."l numaidectt debarcarea' Grioi'
..r;i a. la
'vami, .lt'. il recunoscuserl, i$i scoliscrl piiiriile
*i il talutati ctr entuz.iasm. Canlbronne fu trinrts im.p-reurra
l.,^.t"qi""l.fJ.gi pl"rru provizii -la Cannes. Proviz-iile so-
titX
""*"ia"cit.
Apoi, dupi ce hsl pe coasti^ cele patru
;;;";i ;;;te de la Potto-f"tt"jo, Napoleon se tndrepti cu
d"i"9r*"rr..rl siu spre nord, prin provincia Dauphin6' Ho-
,;titl tX urmeze drumtrl munqilor' Concomitent ordoni sd
r* lp;..tt"I la Grasse proclamagiile salc citre poporul 9i
368
armata francezd,. Cannes gi Crasse nu opuseri nici o rezis-
ten-gl .6i se aflau acunr in stlpinirea lui. Apoi, firi sI mai
intirzic, lnainti spre Grenoble prin satul Seinon, prin Dignc
5i Gep.
Comandantul trupeior din Grenoble, principalul orag al
departamenttrlui, era hotirit si. reziste. Dar soldaqii detla-
rar5, cu voce tare ci ei nu vor lu.pta nici fntr-un caz impo-
triva implratului. Burghezie oragr-rlui piree ingrijorati Ei de-
;:orientati. O parte din nobilinrc asalrl e.ttolititilc, rugin-
du-le sI reziste. Ccalalti parte fugise care lncotr.o.
ln ziua de 7 martie ajuns,:ri la Grenoble, trinrise in grabi
impotriva_ tmplratului, doui regimente gi jumitate d"e in-
farterie de linie gi un regirneni de hr.rsiri,- irrsoqiji de ar-
tilerie.
Napoleon se apropia de orag. Era mornentul cel rnri
critic. De lupti nu purea, desigur, sI fie vorba. Trupele re-
galiste puceau sIJ disrrugi, pc el gi pe soldagii sii,'firi sl
piardl un singur om, ci-i Napolcon-nu ave.l nici'un turr.
_ In diminea.ga zilei de Z martie, Napoleon ajunse in satul
I-a Mr-rre. In- faga iui se vedeau de depirte trupc a,gezate de-a
curmeziqul drumului in ordine de bitaic ; aveau misiunea sI
arunce ?.n qer pod-ul de lingi Pingaux. Napoicon privi mult
timp prin luneti la detagamentul-trimis impotriva sa. Apoi
ordoni s.oldagilor sli si puni anna su[r brrqul srtr.rg,'cLr
qeava indreptatl spre pim-tnt, gi comandi : ,,Inainte !.i'pri-
ruul,care inaintl spre {evile pugtilor tntinse ale batalionului
regalist din.frunte, aliniat impotriva lui, era Napolcon.
Comandantul batalionului igi privea soldagii. Se lntoarsc
.p"i spre adiutantul comandantului garnizoanei $i, ari-
tind spre oamenii sii, zise.: ,,Ce vregi si fac ? Sint palizi
ca moartea gi tremuri la gindul de a'trage in acest om..."
Apoi ordoni soldaqilor retiagerea, dar ace.'gtia nu mai avurL
timp. .Napoleon dlduse ordin la 50 de cavaleriqri sI le ba-
reze.drumul ,,Prieteni, nu trageqi; e impir"t.il !" strigari
c.avale.rigtii. Batalionul se opri. Atunci Napoleon se apr6pie
cic soldaqi. Acc5tia rlmascri incrcmenigi, cu pugtile intinsc
qi ochii
^
ginti la onrul care venea spre ei cu
^
pagi hotiriqi,
singur, imbricat in redingotl gri gi-c.r
".r.ror..rta-i
pillrie-
bicorn pe cap. ,,Soldagi Jin rJgime.rtul cinci 1..
-
^r.
"rrrlin mijlocul turei ticcri mormintale.
- ,,MI cunoa$reli ?.( --
,,Da, da, da- !" strigar-i soidaqii din rinduri. Apoi igi jescheie
redingota qi-gi descoperi pieptul : ,,Daci printre voi existX
vreu'ul care vrea si-gi ,cidi impiratul,.sd lragX, !,, Nici unul

185. clintrc mrrtorii ocular.i l1-a putut trita vleoclati s-trigit.ele
;;.;;;i,;;" dc br.rcr-rrie .., .ir" soldagii, rupind rindurile,
sc rcpeziri lr Napolcon. Se ingrirniclcau in jur.ul lut'^ it
sirutiu rniinile, g-nunchii 9i plinge:ru de bttcurte ca in-
tr-un acccs de nebunie colectivi. Cu mare greutate au
DLrtLrt fi linistiti, incolonagi 9i duqi spre Grenoble'
' i o*i. trup.l" trimise' pelltru apitatea oragului Gre -
"obi"
tt ecuri'pe rind' regiment -
dupi rcgirncnt, de, partea
iui N:lpolcon.- Cctlorrclul Labddoylre, conrlndenrul unur
,"ii*.^i .... ," afia h Grenoble incl de la 7 martie, nu
.Ji rl mai agtepte; el iqi edtrni rc-gimentul tn.piala prin-
.iortl " ot*sitL,li, strigi'in frge f ronttr!iti soldatilor ili
,,f.iitt.l
"i',i;i;tl.'i i"- qi porni crr tot 'cginrcnttrl
i* .in-
;1;;i;.;;" i.ii Napoleon.
'Colo'elul flcuse accasta inainte
;; ; fi aflat clespre cele inttr'plate in satul La 1{r'rre' Na-
irr"r"'i;t; i" 'Gt-.,'o6I" i.,soqit de regime^tcic ti:ecute de
irrr,., sa si <1.'orrt.tlfinl. cic qil'ani inarmaq't cr'l {urci 5i
;;$;i-',-.fti. lvlcscri.rqii:cxrcte$i locali ii ai*trri sii i'rtrc
in ora$.
a; excepqia citorva, carc fugiscri din oraf' rcprezen-
trntii-
"iriotitililo.
qi sefii tuturo. institr'rqiilor ,se Prezen--
tarl cu togii inrpirattrltri. La aceste ar-tdrenqe, cl repeta ca
era hotlrit dcfinitiv si dca poporului libertatea 9i pacea'
Ociinioari, spllnca el, iubise intr'-adcvir prca ,rnttlt ."mi'
ri.." ll ..,...iril"", clar acr-un voia si duci alti politici'
Sublinie c5, ln ceca ce pri'regte trcctrtul, trebuie si i. se
;;; f;pr.tl ci a fost ,,iipitit si faci din Franqa stiplna
i.r"*.or'poporr"lor". lnii mai caracteristici este afirmaqia
repetatS,'c; mtilti insistenqi, ci -el ve-nise pentru a. scipa
o." tXrrni dc erncnirrgarca rcstabilirii dc cltrc Bourlioni a
ir.fii;i f*a,,rlc qi clc retroccdarca pimi*turilor citre nobi-
iil-
"*igt""qi.
Apoi declari cu hotlrtre cI vrca sI revi-
zniascl org'anizai*a drtl de el insugi statului 9i si trans-
i;;;" im!eriul intr-o monarhie constituqionalr, l*tr-o
na.rA."r; monarhie cu o conducere reprczentativS' -ln fe'
lul acesta recunoftea deschis cI Corpul legislativ de sub
i*p.ti,t frisese orice, in afarl de, o
-adeviratl
instituqie re-
prizentativl. P.omise iertarea deplinl a tuturor acelora
ior"
"o,
trece cle partee sa 9i afirmi ci, in clipa abdiclrii'
chiar el ti sflttrise pe cei din antu"raiul sitr sI serveasci pe
Bourboni gi ii deziegase de jurimintul f;rqi de el' Napo-
370
leon. ,,Dar Bourbonii au arXtat" ci nu sint ,,compatibili
cLr nolta Frangi".
. Appi ordoni qi rcginrcntelor din irnprejurimi sI se pre-
zinte ln -
oraE gi le trecu- in revistl. Avea- acr.rrn gasc ,-egi-
rrente gi dispunea gi de o importantl arrilerie- cu ca"r.e
porni d.e la Grenoble drept spre
-Lyon.
Furi trimigi inainte
2.000 de oarneni cu 30 tunirri. Napoleon, cu resrul trr.r-
pclor, mai rlmase p zi ll Grenoblc,-apoi pleci qi cl, dupi
ce trimise o serie de ordine gi instrucqiuni. lre dium il in-
timpjnau delegagii de glrani de prin toate satele. Sc simjea
iarigi suveranul F-ranEei. Purea icurt.t, dacl era ner.oic, si
primeascl lupta cu trupeie rcgelui. Dar, ca gi pini acLrrn,
cra ferm convins cI nu va fi ncvoie nici irtaclr d. r"l,i
glonte : nu existau in Franga, Ei nici nu aLl existat ciririva.,
tnrpe regale, ci existau numai trupeic iui, arrratcle iinpe-
riale, pe care doar o intimplare nenorociti le constrinseser
s,i rIrninS. timp de 11 luni sub srindardul al'b, strlin.
Mari mulgirni de qlrani, .cuprinzincl citc 3-4.000 de
oamcr.ri * spun martorii
- li urmau ingrim;rc{indti-se spre
cl pe tot parcursul, conducindu-l din srrt"ln slc qi llsindtr-l
in seama altor mulgimi, aducindu-i pror,izii qi
'oferindu-i
tot felul de servicii. Mulgimile se scliir-rrban, insi nurnirr-rl
lor nu scldea. Napoleon insuqi, clr toati increderca ce o
a_vea in stealla sa, nu-qi inchipuise agr ceva. Nu se rlai in-
doia acum de loc cL in citevi zile va fi la P:rris. Cici cc-l
nrai putea opri ? Inchiderea porqilor or,r5elor. ? Der si le
Gre-noble regaligtii, inainte de a fugi, an incercrr si le in-
chid5. ,,Nu am avr.rt decit si bai cr.r tabachcr,l rnea in
poarti, penrru ca ea si, se deschidi.(
- 5psr11g;r Nanolcon.-fottrgi,
vorbind astfel, ei exagera asnpra cioi:tului ,j., , .r'',
;rvus€se. de fapt nici o nevoie-si bati^ cr.r tat,achcr"a, pciltrlr
rnotivrrl cI poarta s-a dcsclris lar.g, dc irrcl.rr;-r cc s-a'eDro-
pi.rt de ca. Preccdat qi trrnrlt dc
"rcgirrrcutc
fi.rrrlos i,rcolo-
ir:rte, Napoleon lnainta tr-ir.rrnfiror spi.e L1 on, dinc{ in drum
t>;'dine, trimigind qtafcte. rrr-inrincl .jpol.ie, niiniind r.roi co-
r-r:andanti pi noi dcrnnitai.i.
IN
In seara zjlei de 5 marrie, Luclovic al XVIII-lea aflase
ii:trin tciceraf'l cu scmnaliziri c{in vreri.rca aceea) q,;r.rt J.
rcdi'ezut a clcbarclrii fi"ri Napolcon. i* lcel
'ronierlr
p;-
j.r .

186. risul nu qtia incl nirnic. I{egele otdoni ca -
teic-grama si
fie tinuti in secre[. Abia in ziua de 7 martie ziarele p'u-
turi r"lata evenimentul. Impresia fu extraordinari. Ni-
meni, ln primul moment, nu-gi putea da seama cum cle
rcusiie Naboteon si stribati nesttnjenit acea parte a Mcdi-
tcranei ptittt." ccle doul f lote care Pizeau instrla ElLta.
Apoi, tot atit dc incxplicabil era gi- faptul ci, .a9a cunr
u,'.r, neinlrmat gi insogit nr'trnai de ciliva oameni, nu- tu-
,"r"
"..rt*t
indatn dupi debarcare. Guvernul era ferm
convins cI lichidarea icestui incident neplicut nu va in-
tirzia : tilharul de Bonapartc tnnebunise probabil, cici un
em crl rnintea intrcegl nlr s-ar fi hotirit niciodati la o
astfel de acgiune.
ln acest timp insi, la Paris pgligia obse-rva un- simptoul
nelinigtitor : reiolulionrrii, iacbbinii, ateii, -togi cpigonii
marii'revolufii, de mult timp luagi la oclii, iqi manifcst'ru
bucuria p"tttt.t cele intimplite, pentru inapoierea tiranu-
lui care ia inceputul c,rrierei sale sugrumase.revolulia ;i cor-
tinuase tndelung si persecute pe togi partizanii ei' La Pa-
ris nu ," .uttoigt." inci notrf platforml politici cu.. care
vcnea Napolcon'; nu se aflasc nimic dcsprc discursurile de
la Grenodle gi despre ,,libcrtatea" pe. care o promitea.
Totugi, itt acest prim moment,- in-- capitali se .obscrva
si o dciorientare mii alcs in rindurile burghezici avutc'
i)onlr",.^ mai ales tearla de noi rizboaie si dc o noui ruini
a negotutui. Liberalii constituqionaliqti vedeau in even-
ir'ri"'i'i.,oric a lui Napoleon rctntolt'ccrca la despotism.l
militar gi sfirgitul acelei forme dc participare la guvernare,
pe c:1re ei sperau si o realizeze sub Bourboni'
Regaligtii erau in prada unei panici. totale, mai ales no-
L'tilii emigrangi, aceia care rcveniseri tn 1814, o datl cr't
Bourbonil. Ei igi pierduserl complet capul 9i tremurau de
frici si nu gi-l piardi de-a binelea, in sens fizic' Ce ve
face oare cu ei clpciunul corsican ? Umbra insingerati a
cir-rcelui d'Enghien se ridica in faqa Bourbonilor 9i 'd
curqii lor.
itegcie refttza, totugi, pentrll molnent' sI creadi tntr-o
p.imcjilie serioasi. $tirile ultinlc anun!:llr ci Napoleo-n tna-
irlr"ori prin mungi .spre Grenoble' Evcnimcntelc din La
hltrre inci nu el'au cunoscr-rte, dar sc atia ci trupelc slnt
nesigure. DcocamdatS, maregalii 9i genelalii se qincau
-
tari ;
ofigerii poate qi nt1 areall si treac[ nici ci de pattea irnpi-
-i ri
ratului, dar soldaqii din garnizoana parisurui nici. nricar
nu-gi ascundeau bucuria.
Se lul hotirirea si se opuni lui Napoleon omul care"
{yll el, cra poate.cel mai'popular l" ;;;;;;;,-'";.;;i;i
."r. {.c..rta. pirca si fie in^mod sincer ;it;;.'Br;1.il-
'rlor. -h'l irsisrasc mai mult decit toqi ceilalti, tn 1g14. ocrr-
tru abdica'e. Pe de. altr_ parre, fnsuq; ru-rl,it.""'ii^ ,i;5"r.bastonul dc. nrarct'1,
-titlul. dc' duce, pe'ccl ;;
-;;;';i
ccca cc era $1. mar dc cinste in ochii soldeqilor, il nu,nise ,,rji_tcaz intre viteji". DacI un astfcl de ont acccpri si pi.cirr
comanda, poate ci soldagii I-ar unna chiar gi inlpoiri,,,,o
lui Napoleon.
.. N:y_-fu chemat la rege. Era, hotlrit, imporriva actiu_
nii.lui Napoleon, de_la _ca*rc n,, ,"
"'t.pi" i"iti-i" ;";;,:;_crrr pentrrr. .hranga. Spadasin cu stnge fierbintc, soldat iute
Ja minre, rntluengat de lingugirile mcschinc ale rceclui si
crrrtll, el excla.nri,. gar-antind de soldagii sXi : ,,il voi aduc.,
rntr-o cugcd de fier !" Dar, inainte chiar de' plccarea lui
Ney, sosirl gtiri ingrozitoare pentru no".borii.-- t;";i;rreceau fIrI .luptI de partca lui^ Napolcon. U;"i; d;;;';i:telc, prov,'crrle, oragcle cidcau Ia picioarclc l*i flri nri_
car o umbrl de rezistenEi ; se p.tr".""., i.,.i".i-a"
-,-!_
crezvt.
. I-yon, al doilea orag al Franf-ei prin bogigie, numlrul
locuitorilor 1i importan[a sa politii;, tr.lrJi.'
-p5i;;;;"';
orlce pre[. Contelc d'A.rtois, fratele regelui gi cci mai urit
dintre Bourboni, Ju trimis acolo cu ;ri;; ';p;;;ril'a"""
irrsufla muncitorilor lyonezi sentimenrc d"' .t""li"-."ipentru Bourboni. I-a Lyon mai sosi gi maregalul M;;;;l;.pe care Bourbonii contau tor a$a d" -.,1i ." $i ;;-Ni;;:Acesta dldu ordin si se baricadeze podurile, sI'ru'"r".,,i.
irr grabl gi alte lucriri de apd.rare,- proiecti o t."..r" i'r-evisti a trupelor c"arora avea sr. le fie prezentat contele
d'Arrois, fratele regelui.
. Ctnd totul fu gata pentru aceasti ceremonie, un gene_
ral se ap-ropie de Macdonald gi-i spuse cI
", fi ,o"i "fr.r_
dent ca fratele regelui si plece cit mai curlnd i.,t.-.rn'loc
mai sigur. Macdonald aduni pentru revisti cele trci re_
gimente- din garnizoani 9i Einu in faga lor ,.r, dir..r.,
".,ro_cind primejdia unui nou rlizboi impotriva i"r..p;i- i.-;;_zul succesului lui N-apoleon. La urmi propuse ca trimisul
regelui
- conrele d'Artois
- si fie acl"irr*t .; ,rrd;;i

187. de ,,Tr5iascl regele !" iIr scmn dc crcdin;i f;rtrI de familia
tsotiibonilot. Itispuirsul fr-r o ticerc adinci'
Cuprins dc pinicit, contcle d'Artois fugi de la trecerea
i'r rcvirti qi plrlsi in cea mai mare grabi Ly-onul' Macdo-
nald r:irnase iittgnt pentru a conduce lucririle de- apirare'
3-oiJrdi lucrau lottii- 9i firi tragere de inimi' .Un genist
," "oionic
dc lirrrcsal
'qi
ii spusc pc tln ton de rePro$ :
,,Dumncrnoastri ati face lnai bine si ne dtrceqi la suve-
ilar.rl ,.ort.u, itrrphr-atul Napoieon". Maregalul
'u
rispu'se
nimic,- -
,,t'.;i"t"i irnpiratul ! Jos nobilimea !" - Aceste stri-
gite' al" qira'iloi, care inieptrse.ri si piitru'di i' sr"rburbia
ia Guilloiilrc, anun!ar':"r oralului apropierea avangirzii im-
oeri:rlc.
' lnir-adevir, husarii gi ctrirasicrii lui N;tpoicon .intrau
^..r*
in orrg. Macdottaid
"n
trupclc sale le ieqi inainte
." i"r."1i" de a lupta. Dar, indati ce. r'cgimcntele .sale
(in
frnntea
'c-arora
se iflau dragonii) zdrir"a pe cui'rsicri, ele
i" "r'.rn."ti
inainte, strigtnd : ,,Triiasci impdratul !". lrrtr-o
Llipi .rrp.lc maregalului se amestecari cu celc ale lui Na-
ooT"o". Ca tI nu'fie ficut prizonier de citre propriii s[i
!oLa"qi, Macdonald intoarse Caiul 9i pirisi in galop oraqul'
La' o jtrmitate cle ori . dupl aceasti s-ceiri, Napoleon,
insotic de' suita sa, intrl in oragul care i se predi ca ,si
torte cel.l"lte, firi si fi fost nevoie si sc tragi nici un
slonte. Sintcm in 10 martie. Trectrseri noui ziie de la data
Iind imp;,:atul dcbarcase in Golful Juan.
ln ziua urmitoare (11 martie), primi parada diviziei,
care fusese trimisi aici, la Lyon, 9i completati de citre gu-
..,'".n.,1 rcgal spre a lupta impotriva sa. ,,Toate podurilc,
cheiurile li ttiXril" erau pline de lume-: -birbaqi, bltrini,
femei,
"opii" - po/estc$te Fleury de Chaboulon, care fi-
cca partJ din suita irnpiratului. Lumea se biga p?nI sub
caii 'suitei ,,ca sl-l vadi, sd-l audi, si-l priveasci ryqi dq
aDroaDe. si'se etinei de hainele lui. Era un adevlrat delir !"
Ore int.egi atr rliunat asurzitor striglte .de ,,Triiascl im-
niiatul !"
"Desi
era atit de increzut' totu$i la aceste nemai-
ii"rrt" prirniri triumfale
- dupi chiar afirmaiia lui - nu
s-a afteptat.
Repetl in faga autoritllilor din Lyon ceea ce spusese
de mal mtrlte ori pini atunci: va da i5rii libertate inittn-
tru gi pace tn afarI. Venise pentru a plstra 9i intiri prin-
cipiile lnarii revoluqii. ln4elegea ci timpurile s-au schim-
bat ; de acum inainte se ve rnuigumi numai cu Fr:rnga q-i
nu se va ma-i gindi la cuceriri. Aici, h Lyon, cl semni de-
claragia de dizolvrre a Camerei Pairiior gi a Camerei De-
ptrtagilor', adici a aceior instiruqii care funcgionau dupi
constitugia dati de Boui-boni. Anuli, de asemeni, toate r.-u-
rnirile flcute de Bourboni in rnagistr:arurir gi numi noi ju-
clecltori. Cea mai marc pirre a prefccgilor.furi mt'rrqinuEi.
Acegtia erarl, cr1 citeva excepgii llnrrrir_i, tor prefecqii lui, pe
care Bourbonii nu -se pur'-rscr:i hotlrt si-i iel,inrbc.
Tot -aici, la Lyon, ci rcstabiii oficial impcr:iul, detroni
pe Bourboni gi abi'ogi-consritugir clari cle ci, apc''i isi ui-mI
drumul spre Paris in flirnt.-.r r 15.000 cle oanrcni. ,,Vnlru-
rii nrei voi'zbura din ciopotr..igi in clopotirili pir_.rr in tur-
nul de la Notre-D;1111s"
- slruse ci, r,:pc':i1r-l o lcice clil'tr-o
proclamaqic aclrcsatl solcieliior inciatL
-cir-rpri
debrrrr:rre.
lnainta, ca gi pini eici, fir.i .;J inr'im;:inc vrco ;-cz-istenti.
Stribitu in trir,rnrf or.ricIe Micon, sr,rle c]intrc Lyon 1;i
MAcon, cele dintre MAcou pi Chalon-sr.rr-Sadrrc. 1)ar. inainre
c1e a ajunge l;r Chalon, tretluja sir ailri o iirtilrrirc horj.rilo;re
cu mare,.alul Ney. Napoleon ii cuirogtc;r, il iribe :r pellrrll
inima lui, dirr nu ptiilea nici un pre! pe ,,niiutea" iui. il vri-
zuse in lupte, ,si-l arrintel lingi rcdr-rtele de la Semionovsiioe
iu ziua blt.iliei de l;r lJrrociir.ro. l{r-r uitase nit:ioclatX cc:-L ficrir
Ney in calitate <ie corlar.rdant al ariergirrzii rnarii arrrete ir.r
timpul rerragcrii din l{usia. In niomentul cinC. pirisincl oi.a".r,rl
MAcon, fu informat cI Ney cu armata sa.ii bara drurriui
]a Lons-lc-Sannier, Napolcon l1u se m:ri terncl dc blti-
lia care ar fi trebtrir sI aibi loc. Cu 15.OO0 soldaqi sivir-
6ise el lucruri mult n.rai mari in viaga sa. Dar: nr.r voia
virsare de singe. ?entru el era dc mare importanqii si pr.inI
mina pe puterc firl sI faci nici o victiuri : ar fi fosi cea
mai convingltoare deinonstr:aqie politicl in favoarca sa.
h{aregalul Ney ajunscsc la I-ons-lc-S:run jer in ziul cle
l, rnartie. Avea cu el patrr.r r-egimcnte ,si agtcp.rt:1 int5riri.
!n acest l'uoirent, era co'vins de !egitirnitate;r acqir-iilii sale.
l' 1814 i se aritase ci sali,arca Fr;r'qei cia abciicai.ea i^r-
plratr,rlui. Abdicinc!, Na.polr:on autorizase el insr.i;i pe ma-
regr'.li sI rln-rinl, ln sei:viciul Borlrbonilo-. Acurn el viola
i"ntr-elegerea cr-r puteiile clrropene : plrlsisc insula lllba si
voia sI ocuLle dir-r nou tronul, fap.,g t.rr.r. ducca in n-rod
inevitabil la un rizboi cu Europa. Ney juc{ecr foa;.te sin-
ccr atnnc-i c,'i'ncl crcdca clt c dt.i:pc si Ir-rpte irnpotril a lui
1a<

188. Napoleor"r. $tia cI tortl nldejdea lui l.udovic al XVUI-les
.r" i,'t el qi cI avea o incredere tolali in fidelitatea lui'
Dar iati ci soldatii rlmineatr ticuti qi posomorigi cind
el, geful lor iubit, iuccica sI le vorbeasci.li aduni pe splCagi
gi pc oiigeri gi le liuu un discurs in care le reaminti cum
scro'is" pe impirat toat: 'ia!;l sa, firi si se crule'.Dar acttm,
declarl'el, rcstxurarea imperiultri ar atrage lemaivizute ne-
norociri p.r-ttt.t Franqa qi, in primul rind, rizboiul cu Eurcpa,
carc nu va accepta sub nici un motiY si se impace 9! N?-
Doleorr. Cinc nu roirr sI lupte putca si sc retragi chiar -in
.lio-,
"."."
din trupclc salc. El va mergc inainte cu ceil,rlgi'
Soidaqii li ofiterii ii ti.sp.tt',setir cu ticcre?. Ney se inapoie
supirat gi ingrijorat la carticrul s5u gcneral.
''in ,'roapterr de 13 spre 14 martic, mare;'.rlul. fu trezit clin
somn pcnt;tl a i se taporta cir unitililc dc artilcrie trecuserd
irnprettni cu escorta lor (un escadrotl de cavalerie) de. plrtea
luii'Napoleo'. i' zorii ziiei gi in timp'l.dimi.cqii ve'iri me-
res stiri noi : oraSe care alrtngau autoritilile rcgaliste ,si se
"littit"u
lui Napoicotr, iuaint:rrcx accsttiix sprc Lons-lt-.S3t:
;;i;;. P; ctrrd sc'afle in acexsti situaqic. i'coniurat de soldaii
c:rle nu-i rnai vorbcau $i nu-i mai rispuudeau la intrebiri,
a" rffi.; care ii evitau'privirea, in-prada celor mai ctude
i;d;i"ti, Ney primi din fartca- lui Napoleon un mesai a4}s
i* ."rti".ul tlu dt citre un ofiler de ordonanli cllare' ,,Te
i;;i ;rirni tot a;a ctlm te-am piimit a doua zi dripi bitilia
de linsl Moscova' Napoleou"
--citi cl'-'-
iifioi"lile ,rra.e9al.,iui luari sfirqit' Didu cot'anda'qilor
d. Gil;" otJitt'* adune trupele, apoi apXru in fala fron-
tr.rlui,"trase sabia 9i strigi puternic : ,,So-lda1i, cauza.Bottrbo-
|.iio,
"rt"
pierduti p"n1tu rotdeauna. Di'astia legitimir_. pe
.^r" ti-" af"s-o Frat4a se va sui acum iarigi pe tron' F'ste
ifl.orl,i impirett,lui, suveranul nostrlr, si domneasci de acum
i;;i"* p"rr" ftut,-to:rsa noastrl t{ri'i' Striglte de ,,Triiasc1
i*oXi*tut !.. si .,Triiasci nraregel.rl Ncy !" ii ecopcrir5. wocca.
Cifir"
"tit"ri
rcgaliqti dispirurS. rrtrmliclecit' -Ncy-nu i-a.re-
ti,.'.'ii,
-Un,iL
Jitt
'"i i'i frinsc setria si adrcsi lui Ney cu-vinte
if* t"piol. ,,$i dupi' dunrrreavoastri, cc s-ar fi putnt face ?
Pot zu si opresc vaiuriic mirii cu trceste donh miini ?"
-
rispttuse acest;1.
Este extrem de irrtcrcsant ci, trecirrd atit cle brusc de
psrtea lui Napoleou, maregalul Ney .lncepu numaidecl'c sX
.n...,r. precis lca tntotdcauna) ordinul lmpiratului in lcgi-
rur::1 cu apr.opiatele rniSciri de rrr.rpc aflate 1,r Lons-le-Sauuicr,
376
N"rpoleon trirnisese dirr rimp acest ordir, inainte de a fi afrat
'.ic;prc -trecerea lui Ney de'partea rr" ili,l?'^i"rri.;;r;il';;,nareqaltil nu v:1 ridica-*.rn"i" i.npotiiu" lui.
- -'
$tirile desprc intrarea rui Napoleo"'[r, rvo,r, despre inain-rlrer spre nord si despre trccerca lri NeJ.;;-;;;;;'iri'";rii-.-.;ri la Paris apronpe i,., ac"la5i;l;;;.
- ''
luga I Acesta a fost primul gind_ la curte. Fuga, fd.rd, o
clipi- d-e ezirare, i' faga pcricoluiui de nroarre, i;"f;t;;;,;i,lr'ri dc la Vinccnnes.
'i' .*"puir"rea cadavrul duccluicl'.t rr glricn. Zi,pl,ccala.g.t
-dc *r*ti p"ir. 1,,. il;;i ilil;;:.cgcle se op-use plecarrr. h,l vedea in fugi dczonoarea si oier-
dc.ea rro'ului. Dar. cc era dc ficuit'!1" ;ir;;;"",#"i;tscriozitarc .rnri.ror.l pla' stratcgi. , ."g.t" ;;"4;;,J;.ii';i.r,:.rti femilia. rcgali, inaltul cler'vor i,ii ai"-'"iii'ilinj#i;sc vor^opri la bariera $r. voj, artepta pe uzurpator care era
.rcrm iir d.r"*.spre paris. Vizind p"'-ou"ri.,ul i"siti;r-;;p.rrut alD, nrirrdru dc drcptul siu, tlindu_i in pcrsoairi, firi
"rl
rremurc, d*r'rul capitalci,
'zuipatorul
avca si se rusinczc
rn nrod srgur de pu_rtarea sa gi va lua drumul intoercerii. N_a
r';inras nici o nerozie care sL nu fi fost propusi i'
"..ri"
,ir"clc. panici de citre capetele acestea
"ri,
i"'p-ufi;r-i;;;;;chiar gi ln vremuri linigtite.
Presa parizia'i gtrvername.talx sau apropiati de sfererc
corrducitoare rrecu de. la curajul exrrem i" ,i"r.urnj"r;;1;;r;ra.i cornpletl ei la spaima p" .ir"_ nici ri-o ;"i ;;i;;';r;;rd".,trtudi'ea ei in cursul acestor zile este ."r".t"rirott i; ;;;-sccvcnqa stricti. a epitetelor folosite la adrcsa i;l-N;;"i;,pc rrrisuri cc accsra inainta de la sud spre nord. p.i*;-;i;; ;
..]lo'strul corsicar a dcbarcat in Golfui fr,"i.,;.-A do;; ;;i;;,.,Ciipcir"rnul iuainteazi spre .Grassc". A"ireia' $ri;,;Ii;;;:l':'rtorul a iutrat in Grcnoblc.,. A patra Stirc': ..8'n;;;;;".1 oc,upat lyo.u[*. A cilrcca gtirc :
',,N.rpolcon
;; ;;;;;i;rlc Fonrai'ebleau". A gasca ;tire :
"
,,fui"j"ri"i."-r,.
-'i;;;:
r iatrd. este agteptati astizi in pirisul #., ;.Ji;;itr;. t"Ii;.rccastr gam5,literari gi-a gisit loc i' acelcagi ziare, rub o.."-api
t'cdecqie, in dccurs de nuf,rai citeva zile.
$fai riminea o singuri sperangl, slabi, dar gi aceea se stinse
r',rpccle. La Paris s" g-tia ci Napolco"
"u
t.io'-"i.i-r"-f.i^'1"
'*Jrsuri de sieura.gi, cx, in rimpul intririi sale triurnfale i'1.1'on, de exenrpl', mcrsese cilare lnaintca sriitei gi a n.rnatei,
l:: paS, in mijloc'l nr'lqimii imense care-l inco^;rr" a;" ,""r"
p"irqilc qi-l aclanra. O l.viruri de pr.rm.al ar fi fost d.
"iur*rL)!i.!tru si1lr'arca cJinastici Eourbonilor. M;"rrtorii ,iru,. ci 5i la
377

189. belgiani.
'"'T'Jorr" zi, la 20 martie' ora 9 sc-rrrt' Napoleo.n igi
;.,#.i"i" ."'pii"ll, inconirirrt dc^srit.r qi crrvaieriir sa.
""^O"i*.;;''"*i{t-. il altcpta i' jLrrtrl palatului Ei
Paris ,,.rgert1ii secrcqi se alnestcceu irr nruhinrc.in ciiit'ire'r
i,r"i':li.i".iF*q"f; fasasi,iul'lr.ri Hcnric al III-lc.r i' 15S9)
cr se-r putle 111 .,r,u'p,'*n"ltrl'"..Sc prcmitea dcschis viirrrr'-
i"i
"t"ti" "
mar" ri,pf"ti 9i sc afirnre cI. eccestl .f1qti^ tlt l"tl
.:.ct lcsitim si ntt prrtea fi pus sub rt-rmerti"e1..)ustl!lcr'^ttttt:'t1:
Napoicot.t fuscsc dcclarat dt';man.al ontenlrrt $t pus M ilr'rr'r
i*il"a. .itrc Co,',g,est'l de'la Vicnr" I);rr tirrpul era Fi:L'rl
r'.-*t,ls" .i to ,.'gisi nici un Jacques Cl6ment'
""'i;;;";;.i., a. rg spre 20 mirtie, N.rpolcorr sosi cr_r;r_v.rrr-
s",;; ; l;-Ft"tt".r,i!;;.-1" ;i;" d' ri, l'r 1i seere' r:lielc
iipt..*l .u f trnrilia sa ftigiri din Paris spre frolrttcrir
Ir',rrrtr in l9 zile, de la,Malea Mediterani pinl la Faris, aiun-,r.,,c cli.estia BoLrrbonil", $a;,;;;:;;;.r0, pc rro*.I)r:.r el stia mai
,, J, ;;;,, i;, t i
",,'J'
i J.,'l:.'i,. ",: : l, ; ;:",0 ii,x?T;,
.i,
:i
t
t f,: [1zgirdiriti de" apariqia sa, area s;'faci ;"rrl A "il; "";;;i;
pcnrru a-l impicdica sil,,i ,,Juir! l"ilsi'iorgele,
IV
, I-a i'ccp_utr-rl noii lui dornnii, Napoi;:o* ;-rrornirc:.r i.
'lo.cl,.lcmn si dea Franqci pacea .si libeiraiea, recn'oscind pri'r.J.s.ra,.siuccr gi dcschis,'ci prirria ,* d;;;1. ,,"'_ar*i. fi"i..jl.i rrici liberratca, nici pacca, 1,,;;.';;;-;;." l_;;;;;;i"a.^"'._:ii.*rira.tc. ori Ei la Gri.noblc,'qi t" r-i]o,,,li t. p:;ir."fi"; dr;_
l,]::.1,luiNnpolcorl pcntru pncc ;;i libci.ratc suna pcnrru Eu_:irpa $r rrauga.ca gi curri cirrc'r ar fi vorbit ,.l. ,,ao;;;;;;;-u.ic,,ehe;iqX caldi".
Diruir cu inteliqenli,prorlig;ioasi 5i repidi) carc cinrirea
; : ; : lff f
.,,
:",:': I" tq l. "il .
t
".r". b;b
-r*
;;;'b iI'" ;;,' il: i ;,,li,i:;,'urn3l in crrevt zrlc .Ei firi lupti si rccuccreascL troirull:'rn1ci, aceista rru se intimpt"r"
.din
cauzl cX irp.,li; ;i';;rr fost scdusi dc oroporfiile t!tr.*:il'qi i" ,.,,*i";I"l'ru.?i Ji
1.,,.! "l le promitci n""il"irii"F.&;;." p:rcea $r _ celplrlrr) pentru lnoment -:nu se.gindiseri ,i o ,opX.'Alto #.leei ca.rze pcntru .""r. r*n1" l:'l;;;r;r. spatclc. Napolcon:ii:r foarte binc cX. iutr-o..io"ri" i,rr.,"""rl misuri, succesut..iu se datora orornisiurilo, fe1"*'iur;"l,ri,ll-
"iid";?i;:{,irolrei majoritili a nalnrnlr.
.,Oameni dezintcrcsati nr-alr aclus le paris. Subofiqerii 5isoldaqii au ficut totul.. o"ro.., ;;;;i ;;-", poporului si ar_rrrrlei"
- a repetar el de clteva ori i" ,."." J"?;;;;;i; hi;:
:i:ttffiffidupi
sosirea sa ta tu;ter;es-_* nr;.rur;r.5r"-Fi;;
. ,,'firanii strigau :. Triiasci impiratul ! .Jos nobilirnea t
,{i1::,prl l-Ei s-au Ei'ut dupX. *i.," di" o."$'in or;;-;i;;i;jrrl mal
..puteau mefge mai departe, algii veneau sx le iu'locul.'; si mi escorreze, 9i aga a foir pini la paris. Dr; ;;;;";;;','niri.cei din. D.aupl-,ind, dupi accqtia _- ..i ai^ fy"", i.r"';, orczi
- cei din Bourgogne inri'qinuri
^l"i;i-;
l;;'la""i-r "rgii conspirarori, cei
iirg q;-
^tr
pr"giri; pe toli aceqri prie-L'ni' au fost Bourbo'ii iir'igi". ar.flrl
^t"trr." '^J"oii."I'i,
f ,1cc;r
chi;"li'
in palatul'Itrileries',"
tliJi,'rr#'J."l.p"rte, vuietul..strigirrelor cle b*cLrric ale
nruti,oii'nlnunrLr;rtc i.-"1..g" dupi tri-iur,r si dtrpi caii sLtitci
." inconiurr tristtra lil;;tT;-; ";at in pi*qt p;i!atrrl'-ri 5i
;ir;:";;.;;,-.i. i" transformrrr intr-o larrni as'-trzito;re ;t
;;i;i.;;''*r,' .."l"lre-'n.t,iii'.'"'t, i-ttttr' crre a$tcpt'1 .l:. p:'l'rt'
ffi#;i't,i f ,., ifl
"
pir.r.. A t'.rn.i, cu pctr I
^im
plrettr lu i .li ."i::ti
i"*"1"i"ii din toaie pirlile de nrase,rresfirqite' rttl r)'1! ptrr'tir'r
i1't;|i;;J;.:-'in..r.lfii''fr'zilor. cil;rrc ,de
:t crci drti't ri-
;";;;;' ,"dnr,ti... .,ornrcrrii strigrtt' plinsc'nr' . sc .rcpczu'ttr
fi;;;;-i
-;i
,p.. t,l,u'I. nu t'toi"tr. si'a'cttltc de ninric"
-
;;;;.;;^ ;;i iirz.i' .'nutittigtii .care. insoliseri. trxs"rra i'"91lt
ili"i. irrr"tt;n)ca
- drrpi c*m Ccscri* msrlor. - dndit navillJI
ncbnni sprc imp5.r'r','Iii-tpltii de suiti'" dcschise crrpcrrl ;i-l
;;;;. ti,:;t; ff';;]",,'etii^n'^'firqite spic p'rlat' apoi pc scir'r
pti'i.ip*l:. pirrir .la cteiLrl iirtii'
Nici dupl n,.,otiiif t"le celc mei mIrelc'
':iti 9l'o::::1":,
p"ttiil.
-..i.'
mai
^strdlu-citc,
dupi .cuT:rilile cclc mlt mail sl
rnai bogate, nu tu"lt--ti ptintit in Pirris ce in sc;rrr- de 23
mrrtie 1B I 5. Urr t.tli
-ttg*iisl
.
spune a rrrei tirzitr cir ecc;stI''
primire a fort o adcvS.ratd idolatrtzarc'
""'I;i"; .. *"rqi,*"'-iii-ro"";"si, d'p5. rnnlre srirui.{-e, sI
"i.i;:;;;
p*i",i'f t;'r'r"u"it9l rim'rse
'sirrgnr
in vccliiul s'iii
cabinct (clin cerc,r;,;;i-;;'r.t dc orr niri'inaintc fuqisc I.il-
rJovic al XVIII-ler), ti tt ;; apuci de treburile care-l '"rs:ritlit
din toate Plr:1ilc.-'^^'s--
r-piinise l.rcrnl ccl m.li cle necrezur. Iri'rr';"i si trirgi ur-r
g,tr.,r"i ;J';;;;;, fi"ti- rup':, clezrri.ntt' Nipoieon str'r'J:I'tusc
373

190. primele zile dupi inapoierea sa la Tuileries clespre mar;ul
iiu triumfal spre Paris.--"Dar
Ei tiranii, cel puqin in parte,-p-ut9?u fi ugor satisfii-
.rrti. P"rrtrt ei. i{apoleon era simbolul distrugerii totale a
ie,.iJ.",littnului ;
'el le asigura proprietatea asupra pimintului'
f Jopt, ei mai voiau tnli ceroa : si se puni. capXt rizboaie-
lo. si iecrutirilor. De aceea ascultaserl cu multX aten[ie atu*ci
cincl' Napoleon vorbise despre viitoarea sa politici, de ptrce'
Totugi, aceastd. problemi a-plcii nu era cea dintii in ceea ce
priueSie importanla. Mai importaLTte era-alti problemi : Na-
irol.o" irrleiegea cl, dtrpi .tnrp..zec" luni de monarhie coirsti-
iuqio'rall a li,,url''o,riloi qi dupi o oarecare libertatc a prcsei,
Liugh.tia de la oraqe
"qi.pt"
dc la el chiar 9i numai ttn mi-
nin'r" dc libertlqi. Trcbuia deci si ilustrezc cit mar repcde
progr:amul p. iat. il anunlase. in timpul-mar;ului siu sprc
itn.ir fl.i"d pe generalul revoluqionar. ,,Eu am vetlit ca s5
"*lf ft""i" i" ""-ig."ttqi" - spusese el la Grenoble'.,,Vai de
ri.ri.ii ri riot ltii ,oi"
^u
voit ii aduci pe francezi tn robie'
Am sd-i sptnzur de felinare" - a declarat apoi le Lyon'
Prirni
'o intreagi serie de scrisori din partea unor vechr
iacobini scipaqi prin provincie de pcrsecu{iilc din timpul ;ri-
nrci lui domnii.'Acum acegtia il aclamau ca- pe ex.ponentul
acti"itiqii revoluqionare impotriva Bourbonilor, ciiugiriior,
""it;tii"f 9i preolilor. La Toulou.sc, bustul. lui Napoleon fu
plimbat p" it.iti o zi intreagi in- cintecul Marsiliezei si in
rtiiget. d. t ,,Aristocragii in virful suli1elor". Din provirci:
o.n?"u ccreri cltrc maiesalul Davout (pe care Napoleon il
iubea ti tl numise ministru dc rizboi indati .dupi inapoierea
s:r), peutru a-l rtrga pe impirat si instituie din nou tcro'l!'ca
aii izcl. $i Napoieon cuno;tea pcrfcc^t acexsti stare de spirit'
f,i ,ro"pr"" de )O martie, dup5.- .ce fusese dus tn triumf la
""t^t. !t mdrturisi contelui Mol6 : ,,Am gXsit pretutindcni
l..."ii uri impotriva popilor si a nobililor ca la inceputul
revolugiei".
Dar, dupi cum in anul 1812' la I(rernlin, nu avrisese cu'
t"iJ-te-li ia ca aliat revoluqia- lirincasci rusi'.tot..ala' i1
iCis, i"'Ttileries, el se temu de aj*torul rXscoalei lirineqti
ii-ot i.ro"."i revoluqionare. Nu chemase nici atunci in_aiutorul
ieu .tt
-rrl"gaciov",
nu chemi nici acum Lln ,,Marat"' $i faptul
"..rt"
;; ;;" intimplitor' Clasa sociali care iegise i'viirgi-
toarc in epoca revoluqiei 9i al clrui rcprezcntant qi suslinitor
principal f.rsese Napoleon
- marea burghezie francez-I
- era
,inguru clasl ale clrei nizuinle se giscatt aproape de inlele-
880
gerca lui. Pcnrru accasti clasi ern cl gata si lupte qi de la er
cerca el sprijin. Aga cunr, in 1812, se-'simtise niai ar:roaoe d*
inrnricul siu Alexandru I decit de qrrinimea rusi,'rot astfel
in 1815, in lupta cu invazia duEmaii, a,.furoi,i;h;;;lr;
ajuto_r revoluqia. ,,Eu nu .ure-au
i; fiu-regele riscoalelor flrl-nc;ti"
- -spunea Napoleon lui Bcniarnin Constent, ."pr.r,ln-
t.ultul tlprc.al spcrauqelor burghczc din accl tirnp. imp5.ratut
il .clrcnrase la palat indati dtrpi inapoierea sa tocmai pellrru
.r-l t:orrsrrlta in privi'1a reformilor liberale care ar rl r"tlrr;.ui
burghczia,- ar fi dovedit convertirea sa la liberalisrn gi tot-
odatd ar fi linigtit pe iacobini, care tnceprscri si scoati iar
c{ipi.l L
Este i'tercsa't cle nre'qionat ci Napoleo' era perfect con-
,rticnt. qi arunci, ca gi mai tirziu, dc fapiul ci numai un val rc_
rol.uEronar il putea ajuta in acel nlorent gi nicidecum inflori_
t,.rrile.consrituqionale de facturl liberali moderatI.,Siri.*"f
rtcu de apiirare nu valora .imic, fii'dci miiloacele ;; ;r..;.lisproporgiorlatc pcricolului. Ar fi trcbuit ri ;"u d. l,i-.Iirii.cvoluqia.. pcnrru. a putea folosi toatc posibilitiqile pe c,rre ce
iv crecazi. Ar fi trebuit sI- aprind din nou toate'plsiunilc,
pcntrul a profita dc orbirea lor. Firi accasta, ,ro *"i put.",r,
.-rl'a Fran{a" -- spuuea el mai tirziu, evociud evcnirnentelc
cir' 1815, Iar vestitul istoric militar Jomini esre, in aceasti
prrivinqi, in totul dc acord cu. impiraiul. RerrrrnqinJ .hi;" ;ii'rnrai la incercarca de a rei'vii anul 1793 ri p"t.t"i."i"
fctr'1e ale revolugiei pe care chiar el i le recunostea.'Naooleon
d;'rclu ordin ca sI fie ciutar qi adus la palat, d" oiiun.i" ,_*,
fi ascn's' reoreticianul liberal 9i publicistul Benjamin -.;r;ril"
Acesta se ascu'dea pentru moiivul ci, inainte'cu o zi i" t"rr-
rcr irrrpir-atului in Paris, calificase in presi, accastl i'apoicrc
cu _expresia de calarnitate publici qi aieminas" p" X"pot"r-
cn Neron.
Ben jamin Constant. se prczcntir trcmurirrd in faqa lui ,,Nc-
ron" gi virzu cn br,rc'rie'ir'umai cI'u era imptrgcat,.i'i,"
prop*rea elaborarea i'rediati a n'ei co'stituqii'"'r,"ir..ior"i
Irrancez.
ln .ziua de 6 aprilie avusese loc intrevederea dintre Con-
sl;1nt $r impirat, iar la 23, constitr-rqia era gata. Ea fusese foarte
L'iza-r botezatr ,,Acr adilional la cot-tstituliile Imperititui". t,u
flclul accsra, Napoleon voia si stabilerrsci filiaqia ..1o, d"u;
clomuii ale salc. Benjarnin Constant luase, pur gi simplu,
Charta, at'lici constitulia acordati de Luclovic of kVltt-t.u
in 1814 qi o ficuse puqin mai libcrali. Censul electoral era
38t

191. considerabil coborit perltrLr alegitori $i pentru persoanele eli-
gibile. Totugi, pentru a deveni cineva deputat, trebuia sI fie
Ei acum destui de bogat. Libertatea presci era ceva mai bine
asigurati decit sub Bourboni. Cenznra preliminari, era dcsfiin-
1ati. Delictele de prcsi aveau si fie pedepsite numai de tribu-
nale. In afarr"r de Canrera l)eputalilor eligibili (cu 300 nrem-
bri), se mai ir-istituia inci una, Camer;r Pairilor, care ave;r sit
fie ercditari gi nurniti de impirat. Legilc trebuiar-r sir fie
e-<aminate de cele doui Camere qi pronir.rlgate de impS-rat.
Napoleon acccpti accst proiect, Ei uou;r col'rstitll{ie fu
publicati la 23 aprllie. El nu fXcu prea multX opoziqie operei
liberalc a lui Benjamin Constant. Voia nunrai ca alcgerilc 5i
convocarea camci'clc'rr si fie anrinatc pind dr-rpi re ::olvarea
chestiunii rlzboiului. $i, in cazul unei victorii, ar mai fi
vizut el ce cra dc' ficut cu cleputaqii, cll prcsA. qi cu Benj;rnrin
Constant insuqi. Ac.easti corrstitr.rqic avc,r rol_ul si liLri,steasci
pcnrLr moment spiritclc. I)ar burgirezil liberali ilver pret- prr-
qini. incredere in libcralismul impiratului, qi dc acec,r, il rugi
si convoace Carnerelc cit nrai dcgrabi cu pLrtin[i. Diipi ciceva
obiecliuni el fixi data cle 26 :mai pcnrru festivitatea in cadrul
cireia trrma sir fie an';n1at rezultatul plebiscir:r-rlui la c;;.re im-
piratul supusese noua sa constitulic, si se inrparti c{rapciclc
girzii naqionale r;i si se deschidi Camerele.
Plebiscitul didu 1.552.45A votnri pentrlr coir:;titu!ic ii
4.800 contra. Ccrcmonia incrcclintirii drapclcior, crrrc a r.vtit
loc de fapt la 1 iunic ,si nu le 26 n-ta.r, a fost solerrurl ;i ir:art:
migcitoare. Tot ia 1 iunic sc deschise qi nou:r Caureri aieirsa,
nurniti ca gi inaintc : Corp legislativ.
llcprezentangii poporuh"ri nu ginuri gedinqe Ceci'c o sip-
tlmini gi jurnlra.te. I)ai: atita a fost de ajuns pe ntru ca
Napoleon sI fie nemulgun-'it qi si-;i arate mir-ria faii de ci.
Era absolut incapabil si se acor.nodcze cu vreo limitare e
puterii sale, cu cel mai mic semn de activitate indepenclcnti
a ci;iva. Camcra alesese ca pregeCinte pe Larrjuinais. libcral
moderat, fost girondin, pclltrLr care Napolcoll nu prea evc:l
simpatie. Faptul nu pr"rtL'e fi interpretar ca o acgitir-re cie
opoliqie
- L,anjtrinais prcfcra catcgoric pe Napoleon Bcui-
bonilcr
- clar atit a fost dc ajuns peurr-u ca impiir:ltul si
sc supcre gi si spuni cr"r priiejul primii.ii unei foeite sLrpl.1sc
gi respectuoase adrese din p;rrtea Corrului lcgislatir' : ",SI
nu imitim pilda Bizanqului cnre, impresr_rrar ciin toatc pirr-
lle cle barbari, a ajuns cle risul pcster:itlgii penrrli ci, sc linca
dc ciiscuEii absrr.1crc iir monrcnrul clntl be rbcccle splrge i
10,)
porgile cctigii"... Era o altrzie la coaligia
tlLrtr)e sc indleptau tocmai atunci din
lrr'"rnqci.
europeanS, ale cirei
toate pirgile asuprr
irr ziua dc 1l iunic primi_ arlrcsa din pai.tea r.cprezenrenti_
l,'r popor.ului, irrr in^zir,,r de r2 pi".x i'i-nri;i.Iu.i"irlrr"ill
f,i,, :;:i'X";L"i oii ;'i,,f :: o gigantici r''{tti;
"
i;;;;;i'';
Plecind,. apol..on gria ci lasi in urmi oameni foarte
puiln srgu'. _r'r"u e.a vorba atit de liberalii din camera care
s,: intruuise la I I iirnie, cil de omul pc carc ii f;.uic'iartri
r'i'ist'u. al. poliqiei la' i'apoicr.c,r ai" i"r"t" EIL;.- p;ri;
rir.urite dc inrrarca lui Napoleon in paris,
Joseph l:ouch6
r.ci.r,sise..sI provoace
.ura Bourbonilor gi propri" ,j a;rg*ii"",ceasti
'ane'ri abili a avut ca ,:ezultat nlmirca ;; ;i_
1.li-rl"
i*:diar dup,I sosirea. irnpilatului l; p;;i;. rrf"p.f""" Lxro)tca intrcg trlc.tul iui Fouchi in mrrerie de i'trisi.r)rr$i'I.rr qr.tridr'i. D.rr, rnai intii, i' va'deca ru cra linisie,
i;r I ouchf cunotrca mai binc ca oricine insurecgiile dirr
.Icr'xsti provincie-gi se pricepea ca nirueni altul ,;'t"-.o*_
lrta...
Apor, Nrpolcon mai avea in vedere cearta lui cu Bour_
L)or]r1,. ljlr, l:ltocrllal efx cum- proccdlsc 5i in prima sa donr_
.i,', cl, i1 1irlq ce {olosca telcntul j. pJiiiirr'ti-'J.";"i"p."
ocirtor tl lui I'orrchl', il supr.rv"glrca dc ap.oap.'gi in iroa
cLr totul secrer. inslicinar6a
"..""rt'
i*re,.,i ti,i i f."r." a"
t'tabou,lon, acelagi- carc flcuse i"-r..r.i ;Lr;;{--tr-ilr.i;I lLrr. I'le'ry dc chabor.rlo^ dcscopc.isc a'umitc masinatiuni
'ru'crc drnrrc Fouchd 5i Mcttcrniih. $i, Cegi Fouchd rclgise
'r iasi di' incur.clturd, totugi Napolcor, (accasra o i";i-*;i;i'r mai) i'chcie con'u,orbirea'.u
"i ,p"rf,iJ J.r.nl, ,',,O'.r""i:
..'iata^egri un triditor, Fouchd I Ar'treb'i ;t a;; .;ltd-rl1ii spinz'rar." -La accsie cuvi'rr, ;1"i;rr.,l; ;; ;;; il;;l;;:'; rta. se^'ire a irnpiratului il obiqnuise oarecum clr asemcnca
r.'-.rtr, rispunse inclinindu-se pini Ia pinrint: ,,Eu nl', im-
l)rrti$csc accasti plrcre I maicstitii_r-oastre,..
. Ihr ce plrtea sI faci ? Deci ,:cu5ca si irrl.inel pc aliati.("r'rcra purea fi imblinziti, Fo'chd f;.ut inof.nrl;. 'D";J;;
r.d1rgea, atunci ptigini importangl arrea cine
", fi i"n o.*t*r,rt iinperiul : deputagii libcr-ali sau minigtrii tridltori.
. Napoleon se bizuia pc Davout, pe care_l investise cu
,i1.,3ty.ltt dc guvernator-general al'parisului * "ri";r*" a"'.rzDoi, gr pe veclriul gi conr.insul republican Carnot. Odi-:Lioari, Carnor refuzas" cu. incipigi"";;; serveasci p. a"u_
i)otul care sugrumase r.evolugia,'dar in 1g15, consid"rind p"
383

192. marii c<.,ndtrcrtori A"' ;|,i'l;';ffi il":i:',,i"'lliJr#:.'r:i
liiffilitn"J,..f:*::. 'riiitare' f i"e"
'i"""gl
ei- i*.op"
l-g1*,1"i drept cel mai mare riu, el i9i oferise serviciile irn_Paratttlut. ' -- 'Y'
,r
. - Degi in 1815 erau mai lnfometate decit in p.ir.irrrr"
",ro_
tur 1814, suburbiile muncitor"$";;?.,ror. rlscula in sna_tele slu, dupi cum ?!, se- ,;ri.rl"r"rl ,,ici in 1g14, qi nicirnai inaiure, in 1gl:. Napote'o,, ,r""rig"J'0.
-asta, pent*r ac,i_lagi motiv carc il fi;ys9 p" crrnoi-#r otere acurn servi_ciilc sale, iar- rre irco,birri
- si primeasci cu bucurie $tircadebarcirii salc^in coti,,i'3u..n: $i;';"1T rnuncitorii, si Crr_
::r,_$i
iacolrinii in prov.irici", u"d""., iii-el, in accl monrenr.nu pc inrpil-atul carc igi
"p;." tioni;i il;;r;i;
,""ri.,ii;
m^orerh prctcndcnr, .3 n. r"d,i-".;;;;lr. Frangci posrr.c'olr_
l,:1ffi iq.;';,'"5*}ig
i'ffi "'iffiH ",i'
rj)L
rf 3^,1f .
{ls"t'.x, r, oi.,iri,
-."r'
;;i- ;";i;i' ffi;;
tualirate, 65.000 de oameni). ln ajunul campaniei, Napoleon
purea conta in mod imediat de'128.000 A; ;;;;i';i;.;
111-"r.r*urt,
adicl pe efectivele_ girzii, .i".i-;;;;;i'd; ;mara fr _rczervele de cavalerie. Mai exista o armiti extraor_
dinari de 200.000 de.oameni (s;;.[
"i-rir"-U-.iJjl ;il^;;;;jumrtate nu avea echipamenr jio tr.i*i-nu avea arme. Daciaccasti campanie s-ar fi prelungit, Napoleon ar mai fi out"t.rorosind acrrvltetea organizatorici h ministrului siu de i;zboiI)avout, si mai adunJ cu eforturi
"rirr-il;t iio:iioJoide soldagi. Dar, cbiar in -cazul unoi iii*" "i"iorii-rru-ru]Napoleon, campar.rja s-a.r fi prelungit ,r-"gr"'ir , ;;;i';;;i.;ii:
1ys-r19cn,.pruslenu, rugii-puseserl indatl in linia de E;taie
700.000 de oameni gi.piri; la _sfirgitul "..ii-p"r.J" ;;;;inci 300.000, firi si mai vorbi-'-d" i"*rirlf.-p;#;;;penrru toamna cc urma. Aliagii contau pe mai'mult je
1.000.000 de oameni.
,
Coalifia hotirisc, in mod irevocabil, si sfirqeasci cu Na_
poreon.,uupa spalma gr descurajarca din primul moment-
gu'c.rnelL' pute'lor r€prezentate Ia Congresul de Ia Viena
manrlcsrlrr o energie neobignuiti. Toite iuc"rcriile
-
rul
Napoleon.de a incepe.tratative ,"frrri. cu vreuna din ele
furi respinse. Fu d-eclarat in *fr?; J" l"g;'-;6;;; ";;
omenirii".
, E
9" ajuns sI amintim cI, iisind chiar la o parre statele
dc a doua rmportan_(i, d-rrpi Watcrloo nlvilis"..i I F;;il;230.000 austrieci, 250.000
-ruqi,
310.000 prusrenr sr 100.000
engrezr. Alcittilrca accsi.or afmare avusese loc in mare grabi.
imcdiaS
dupi aflarca etirii debarcirii i;i N;;Lilil"r;ffirranqel.
- In afari de ura impotriva cotropitoi:nlui 9i a cuceritoru_
lui, in aiari de spaima- in faga temritului .o",ii.lr* ;;";;.vc$nrc rnvrngetor, ceea ce nelinigtea de data ,"..rt, p.Alexandru,_pe Francisc,_ pe Fr."dcric_Vilhelm, p. lvt"tt"rr,i.i.
pc..lorciul, Castiereagh (cire tocmai i, ;;;i ;i.;;;';;"f;':gruorar de. stai'ea de,.spirit a nurncirorilor gi d"- t.rr."t.r"rcfornrisrc bu'gheze din qara sr)
- ..." ." ,i.u.ir,."^"i,'.r"-
rrle cor:ducltoarc rcacqionare alc furopci nr"i .o"u qi *".i"noi apucrt'ri. ,,liberale". a_lc lui Napdl"on. grr*r,,r iori"cu care igi inflgura cr.pul Marat ..a'-ai-t"*;;;;;';;;;:
ryngli Europei, chiar decit coroana de aun i-p;.li"f"i.Or, in 1815, tocmai acesr itrcru li se plrca lor : cI N;;i;;;se prcgitea si ,,rcin'ie pe Marat* p.,rtr,, Iupta sa.-t;;il:tate, Napoleon nr nr.rmai cI n' cri hotirtt,'ci * a"**'""1
v
Acesr rlzboi
-,ultirriul rdzboi al lui Napolcon _ a fostintotdeauna obi".tul--unor' iir*rl "'"iXi,rr"
9i a hr'nit innrod copios nn numai ritcratura gui"fiii*, ci gi beretristica.
*g:,"1ry l"rreaga literaturi
""rb.;;-l:;pre o serie de intim-piarr tatale, care ar fi ripit l"i N"poi.t" ui.ioli"-."'i;;_puse si-i suridi.
pin punctul de vedcre al analizei gtiinqifice, realiste. acvenimentelor. aceastl
"h;r;i";;'-"-inri_ptx.ilor nu poareavea dcctr un interes d;';;ili; _riii"i;."o";:'.ili; td"r*:
f iri si mai ciutim * ,p.ofu"Jil;i,I .r,ucam, am acccDra
llll.._"-?i:: iil.
teza
-{up
i. c a re an u m e' t" ti_ p i;.i^ ;;f
"
; i.i;'I"_;;
l:#i,itil'?ili""i-t#Jilii*i;tEifi lr:.;i1i"y;i::ntImperiul s-ar fi ",;urli.'i;i#;"il;;;a de_abia inceouie
iX?'l'f'L;""ffi
"'i"
::' P, h","ru mtffi 'ti' ;'""'?H:
trt;'Ljt'hX?3
"['"'i:::, !3 car-e
{isr7
1,,,,*,i
-
i,,'i;;;;"'J:;#; "fi :,;?ff,;:,Ji"1# y# xl384 2d * lidFoleon
385

193. mai mult sI faci lucrul acest a' ,Dar a$a se credea la Viena'
i;'i;;e;;,-i"-ii"iti" ei la Petersburg' ceea ce fdcea si creasci
d;;;;it,'ti "t"
d" neimpicat, impotriva cuceritorului'*-'L--Liiiea'sa,
Napoleon fu intimpinat de armati cu un
."rJi"t*- ""itaotdi"it.
Spionii e-nglezi erau uluigi 9i rapor-
;;;"hi--V;iii"gro", coma'ndantttl
"armarei
engleze' ci ado-
"rr."
f"i'N.p"T"""' atingea m.arginile..nebuniei' Aceste mir-
;;i tt"r-.o'niit*"." qi"de dtclaratiile altor agenq!---s11.aini
i"r" oUt.t""u ,r"r.* de spirit din Franqa' Dar nici Welling-
i.r. "i.i
spionii sii rru observaseri un fap.t ce nu existase
oi.ri atnnci tn armata napoleoniani : suspictunea .$r ^neincre-
. ilcrea soldatilor faql de generali gi mare5ali. Soldaqtt igr amrn-
;;;'.;;jft" .tijtt mircaalii pe inrpirat in l8l4' ln i'rcrc-
;;;"-j;;^*'Ui-itla d" i'{"pol"on,^ci er fi voit ca el sr
"r"..a"t.
.t ,,ttlalii"tii" aqa -
cum ..Proccdase la timpr'rl ei
"i;;;;il' .; ;;;Jii'iu'p..qi. Ghilotina pcntru trrditorii
in uniformi dJgeneral ! Dar Napoleon nu vota lucrul accsta'
*"r"tlfii si gericralii rimineau- la. locurile lor.;
^ci
nu se
o"i* ttoairi
"pentru tcroarca revoluqionari .nici in spatele
lrontului gi niii pe front' ctr toate ci,.a;a.dupi cum chrar
el a lisat sl-i scapc, aceasta r--ar tr dublat torlere' , , .t
prezenla lui Napolcon r.idici mulr rnoralul soldatllor :
.i ,;-i";;;finqari ci generalii 9i maregalii sint atent supfa-
.r.nt
""ti
si cX nu treb"uie sI se teami de vreo trida-re neaE-
;.;;;;?i; ;;;" u..r,ot*, deei pe tur-ii di.trc ei ii binuiau'
'"t i;;i;rlrti- "."iti
p. ti*pui .dc bitaic ru fost e-n-glezii
ri or"ti""ii.--Autt.i".ii Ltau.gi^ei in marq sprc Rin' YlTtt'
i"""".i; iG;;or"i"i, carc rcufrse sa ramrnr pe tron in 1'814
^qi
cliuia congrcsul de la vicna ii rccunoscuse deocamdata rn
mod tacit
*acest
titlu, trecuse pe nea$teptate' indati .dupi
irri*t".."" tmplratului (in martie .1815) de partea.lui 9i
;;;i;;rr" rezbii austriecilor. Fusese insl bitut chiar inainte
""'iV-p"t*n
si fi intrat ln acqirne tmpotriva.coaliliei..l*r'
o;r"a"i nu mai putea deci conta) acum, ln iunie' nici pe
;;;;"t diversiune pargiali, care ar {i putut
-reline
o^ Parte
"-ir**r"i
austriecel Dar austriecii erau inci departe'..!n pri-
;;i";i;i trebuiau respinsi englezii 9i prusienii. flellington
;;;;;- englezi ," *ilt.la Biuxelles in Belgia ; Bliicher cu
ot"ti.tii pe S"ambre 9i Meuse,. intre Charleroi 9i Lilge'
'^-i.6;["n tncepu campania.pitrunzind tn Belgia in ziua
d" f+'i,rrri". El se angaji cu iugeali i' spagiul care separa
i. V.ifi"gron de Blii=cirer qi-l ataci pe acesra din urrni.
386
Francezii ocupari charleroi 9i trecurl, Iuptind, riul sarrrbre.
rrar manevra tur Napoleon se incetinise putin pe flancul
drept : ggneralul lou?_mont, regalist J; -;[-;;ri; il;;;jr"l .d9. soldagr, tugrse Ia prusieni. DupI aceasti intimoiare-
sotdaqu,deveniri gi mai -binuitori fa{d, de comandanti'. Cu
roate ca veclea in acest incident un semn bun, Bliich'er re_
fuzi si p_rimeasci pe. generalul trlditoi si trirnir", .t i;;,
^;
r sc spuni, ci il consideri un ,,excremerlr de ctineJf rntti.t .isc exprimase inci mai energicj. ctna
"l; a.--ii;d;;;;'^i;iRourmonr, vandeean li. regali-ist, Napoleon spuse :
"Attii;rimine intotdeauna albi',.
In ziua de 15 iunie, Ney primi ordin de la Napoleon
si ocupe satul Quatre-B,ras, pe drumul cc ducea l.
-n"i.
n"r-
sprc.a rmobr[za pe englez-i. Dar, acgionind incet, el intirzic.
ln zlua de 16 runre avu loc ]a Ligny o mare bitllie intrc
Napoleon 9i Bliicher. victoria ."rr.ii i"i Nrpoi."r.-p*ri."iipierdurl pestc 20.OOO de oamcrri 9i francerii ,;i.r 11:bO6:
vrctorra nu-l sarrsficy pc Napolcon. Daci nu ar fi cxistar
grcqeala l1i fey, cerc iniilziase 9i plimbar. fl.; ,;rr'b;,.*iicre armara rnrre euatrc_IJras. gi Ligny, ar fi fost distrusl
compret rntreaga armati prusianl. Aga insi Bliichcr era bi-tur gi respins. (intr-o_ direcqie necunoicuti); i;;-;;^ ;;;bi.
h. rt* .d.9 17.,. Nap.oleon igi lisi armara si se oclih_
ncasci. Criticii militari.ii rcprogeazi lui Napoieon .t";;;_dut astfel zadarric o. zi_preiioalr si
"
J* ,'rg"r'i"; niuiir..
1i.-91^leglupczc trupelc. pe li m.ijlot"l zil.i,-|iap"i;;r-;;;;;;
36.000 dc oameni din intregul'arrnatei Ei ti ir"r"'i"b';;:nrrnda nrarcgalului Grouchy iarc prinri tii;..i[rr." ;.;;-tinue urmlrirea lui Bli.icher. o pirtc
" ;;;i;;.i;i*;rrr.;;
pe cnglezi care, in ajun, incercrr.ri ,I paralize'e- pe i;;;;;;;la Quatre-Bras. Dar o ploaie cre vari 'torengiari
desfundase
drumurile gi urmiri'-ea fu intrerupti. Cu
'grosul
f;;;;1";
Napolcon se uni cu Ney 9i se indrciti spre nlrd, in di;*fi;Brnxelles. vellington ocupasc .., i,rt.."g" armati englizd
pazigia pe platoul Mont Saint-Jean, spre sud de ,r.tri-'lf"l
tcrloo, la 22 kilometri depirtare de
^Bruxeiles.
se rr".5rr*
si se tntirealci p9 acest platou penrru ci pldurea **";;la nord de flaterloo, ii iiia ,"ti.rg"."" spie Bruxelles] n-tenjia lui era, deci, sl-l a$tepre p" N"pol.o,, p. ;.;; ;;-ziqie foarte putcrnici.gi si. ic mengirri p"-., .,., ori." pi"q,
pinl ce Bliichc.r i-ar fi vcnit in ajutor, cu forgele ,rt" ."'gru':
pate gi intirite.
25r

194. La cartierul general englez, spionii rap-ol'tau unul .dupl
altul ci. tn ciudi drumuril-or deifundate
-din
cauza ploilor,
Napoleon inainta fdri rigez spre platoul Mont Saint-Jean.
M*titret"a acestei pozirii pini li venirea lui Bli'icher insetnnr
Dentiu flellineton-victorii ; pierdcrer ei insemna nirnicirca
^armatei englez-e. Aga se punei problema pentru. Vellington
pe la iumiiatea zilei de tz iunie, ctnd gcneralul Gneisenau,
ief"l de stat-maior al lui Bliicher, il lnttiinti ci indati ce-gi
va reface trupei", Bli,icher ii va veni in aiutor cu ce.l' mai
mare grabi
Spie seara aceleiaqi zile, Napolcon se epropirse de platoul
Mon^t Saint-Jean. Din dcpirtarc, prin celqi, sc zircrr arnlate
cnglezl.
Atacul conrinua esupra aripii stingi a englezilor. Trecusc
o ori gi.jumitatc de la-incepulul lupiei, cind Napol.on ob-
scrvi dintr-o datl lingi..ehapclle-Srint-Lamber^t, depa.ie
insprc nord-csr, corrturirilc imperfccte ale unor
'trude
in
nrar'g..- E,l crezu rrrai intii ci eri Grouchy, ciruia i., iursul
riopgii gi in diminexla aceea ii trimisese mereu ordine sn
vini in grabi la locul luprci. Dar nu
"." Crou.hu,
"i
-ntii:
cher, care scipase de urmlrire gi, reugind prin diferite ma_
nevrc abile si ingele pe maregalul francezl venca acum in
grabi nrarc ,in ajrrtorul lui Wellington. Cind cunoscu ade-
virul, Napoleon nn se nclinigti totulqi : era convins cL Grou-
chy se afla in spatele generalului piusian si ci. odati aiunsi
amindoi pe cimpul de bitaic, forqelc s-ar fi echilibrar intr.r-
citv?, cu toate ci intiririle pc care lc aducca Bliicher lui
S7ellington- erau mai mari decit cele pe care l" aJ".""
Grouchy impiratului. $i apoi, daci inainte de sosirea lui
Bliicher gi a lui Grouchy re'gea si dea o lovituri nimicitoare
cnglezilor, venind qi Grouchy, bitilia ar fi fost definiiiv
crgtrgata"
- .. Napoleon trimise. o. parte din cavalcrie impotriva lui
liliicher gi didu ordin lui Ncy sI continuc atriul la arioa
1tfng1 .qi -la ccntrul pozigiilor cnglcze, carc, dc l" i,r."puil-.i
trltiliei gi pini acum zuport-as" .llte,ra loviiuri ingrozitoare.
Aici atacau in forme_qic- strinsl de luptl p"tr., frioirii &i,
corpul de armati al lui Erlon. pe tot frohtul se irrcinse o
bitilie crinceni. Englczii fntimpir.rari cu foc acert" coloanc
tompacte. In nrai mtrlte rinduri .'i contraatacari.. Uncle duoi
,rltele, diviziilc francezc_ inrra' in lupri gi snfercau pic..li.i
inspiirnintiroare. Cavaleria scoqian:i' pitrunse in ri"arrrit"
rliviziilor fr-anceze gi trecu prin
'sabie
b p*rt" dirr cfcctivcle
lor. Obscrvind aceasti inviimigeali qi infringerca diviziilor,
Napoieon vcni in galop .pe inilqirnca de lin[i fcrnra Bcllc-
llliance,_ arunci in lupti citeva mii de cuiriiieri ai genera-
Iului. Milhau gi astfel scogienii, dupi ce pierdurl ui regi-
rlrcnt rntrcg, lura resplngt.
Acest atac d,ezorganiztse aproape in intregime corpul
Iui Erlon. Aripa.stir,gi a arr,ratei engleze nu iutu fi dad
pcste cap. 4a.t-n.r, Napolcon igi scirimbl planui, indreprin-
rlu-E.i atac_ul principal is,rp.a ccnrrului qi aiipei dr.pt. i *,r-
glczilor. La ora 3 gi jtimltare, ferme La' Haie-Sainte fu
sr'ulsi inamicului de crire divizia din flancul scing al corprl-
lui lui Erlon. Dar acest corp de armati nu mai
"*rr..
fo'rfn
si-l exploateze snccesiil" Napoleon trimise atunci lui Ney
VI
ln dimineal a zilei de 18 iunie 1815, se.giseau fali il .fltl
Napoleon cu'72.OOO dc oameni .9i Wellington cu 70'000'
A"ii"aoi advcrsarii agreprau intiriri gi avcau toate motivele
ri'i*
"ri.o,".
Napoleon il agtept" pc Grouchy' care avea c-el
mult 33.000 de oameni, iar lVellington i5i punca sPcratlta in
Blii.h"., ciruia ii mai rlmisese-rl .dupi infringere:r dc !;r
li;;; *ororpt 80.000 de oameni, din care nu putea aduce
.le".ii
"r"o
4b.ooo-50.000 buni dc luptl.*'-i;.i-l-
sfir'qitul nopgii,^Napolcor.r.-ocupasc poziliiie dar
,',u oui"" si inccapi atacul in zbrii ziiei din cruza ploii care
J.rfL"J"t" plnriritul a;r de riu, .incit ii era .foarte gteu
si desfisoarc cli.aleria. La inspeclta chu acca dlmlneala, cl
i; il;1;; de primiret ce i se ficuse : cra o izbucnire cle
""r"ri"t"t "i'ttittic,
cum llu mai vizuse de la Austerlitz"
A;;i ,;...t. i" revisti a armatci' uliime din
'iaga
lui'
;-ii;"; asupra sr qi asupra celor de frgir o imprcsic de
neuitat."-"ir-
ttt".put' cartierul general al inlpil'rtului^se giser^le
ferma Du Caillou. Pc la orr 11 iumi-tatc' pamlntul parln-f"rrlra Du baiilou. Pc la brr 1t jum5-tatc, pimintul plrin-
du-i-se dcsrul de uscat, Napolco"n 9IdY.
scmnalul y-ql:t:
i;"p* ;;tptt.
'ri"si "-*"glezilor f" t',el-:: ,l:"^]'i:l"i:
lil"ti; *"';ri qi-ti"*t ifq.p".sub conducerea lui N9r' ln
-..f.ii timp, un atac mai slab, in scop^ demonsttativ, ftr dat
i;;;;'i"riiipii d'..pt. a. engiezilor, ltngi ca11el1l
I-9$"1:
din'84 tunuri qi atacul i
i;-""Iri"r ;iipii dt.pt. a engiezilor,
-lingi
castclul Hougou-
i"J*l',jia" il""n..rii se loviri de o rciistengi energici dc
pe pozigii intirite.

195. patruzcci de escadroane din cavaleria lui Milhau 9i a lui
i-.i.b".e-Desnouettes cu misiunea de a lovi in aripa dreapti
a cnclezilor, intre castelul Hougoumont gi La Haie-Sainte'
Caste"lul fu in cele din urmi luat. Englezii cideau cu sutelc,
drr
"" se retrigeau de pe pozigiile lor.principale'
- ,
In timpul acestui renumit atac, cavalerra' tranceza tusese
l""tl-rrb focul artilcriei li al infanteriei cngleze. Dar ccilalgi
ostagi nu-gi pierduserl. cumpitr'rl' La-un.moment dat, 'flel-
lineion ciezu ci totul era bierdut. Iar la statul siu major
n,r'trn-"i ci se credea, dar.^se gi vorbea despre acest. lucru'
Si".ur sufleteasci a coinandantului englez se vizu din ris-
;;;;"tl pto"ol", dc raportul dcsprc .imposibilitatea. meirlinerii
l"o.- pir".tc de citre truPelc
'engleze.
,.In cazul acestansi
moari toqi pe loc ; eu nLl am de undc sa le mar trrmlt rn-
;;i.i. Chiiar' dacl,'ar trebui si morri toli' pini la ultimul
orn. noi trebuic si nc mcnqinein pe pozigii pini- va sost
Bliichcr"
- astfel rlspunse Wellington [a rapoartele ingrr-
jorate ale generalilor iii gi atuttci in foc ultimelc sale re-
zetve,---
N"pol"on tnsl nu mai agtepta rezetvele de infanterie ;
"l
;,'.rti;t i" t"pil incd" 37
"tt-"d.oo,t"
de cavalerie ale lui
ii.ii;;;;t". t"liput. si, se inserez:e. ln.cele din urmi trimise
;il; i;t;tiiva'englezilor,- conducind-o. el insuqi la atac'
b"t i" "i.rt
,.,o*"it, la flancul drept al armatei ftanceze
;-;";iti ;r;ig;l" qi impuqcituri desc :^R-lticher', cu 30'000.de
,"tiril, ,"rir""p. Jir"p,.il de bitaie. Garda continua atacurile,
cici i(aooleon .r" cbnvins ci Grouchy trebuia si soseasci
i; "r-;
lui Blijcher ! ln curind insl, se rispindi panica-:
cavalcria prusiani ataca garda prinsi .?ntre dotrl tocurt'
giii;h"t irlsugi se a.rrrr."r"" ..t iestul forqelor sale asupra
fermei La Bblle-Alliance, de unde abia plecase -
Napole.on
impreuni cu garda. Prin aceasti manevri, generalul pruslan
voia sI taie ritragerea impiratului. Se fictr ora 8 seara qt
"t,
i"g a.tt"H i"-ini. La rindul siu, Y/ellington, dupi
.. i"ft""t"se toati ziua atacurile ingrozitoare ale ftance'
;il";; ;;;;;;e la ofetrsi't i generali. $i
"Grouchv
1o.t nu .p3i
vrn"*. Impiratul l-a agtepiat zadarnic pinl in ultima clipl'
Totul ie sfirgise nc,tttt. Garda, agezti in careu, se retri-
gea incet printre rindurile stririse ale inamicului, apirlndu-se
iu ciispetare. Napoleon, cilare, mergea la pas in mijlocul
unui bataliott de grenadieri din gardi care-l proteja. Rezis-
tenta indirjitl. a vechii girzi linea in loc pe invingitori.
,,Vitejilor francezi, preclali-v; !" - strigit colonelul englez
3S0
H,"lk..t3, lpr.opiindu-se de careul complet fnconiurat. Dar
soldatu garzu, sub co-m_anda generalului Cambronne. Dre_
T..-"p -ogrea $r .nu sllbea.u rezistenla. La propunerile de
ll:9"{" ate englezilor, Cambronne- rispunse cir injurii 9i dis_
preg.-ln celelalte sectoare, trupele franceze, mai ales la'plan_
-cenoir,
unde luptau r"i"trrele 1"o.fuf b"
'".*"ix"'ri 'f
"iLobau), rezrstau. In cele din urmi insi, atacate de truocle
proaspete al^e armatei prusiene, ele se
'r;spinJ;r;
1; ;;;;pi4ile, ciutind sI scap-e cu fuga. Abia a d;"; ;i, ;i-
";;;;In parte'. au reu$rt sr se regrupeze. prusienii trrmlrirr toatr
noaptea rnamrcul pe o mxre distangi.
YII
25.000 de franc^ti, 22.AOO.de englczi 9i aliaji ai or zya_
::1-"Jl ;impul de brtaie rrniqi sau"morgl. O"J'-i"i.f;;";"armatcl trancezc, care-gj pierduse aproape to"ti
"rtf,".i".surele oe mrl dc austneci care
.se.
apropialr de hotarele Fran_
qci, perspectiva apropiatei aparigii
"-
rui. i. m i"".r"ii,i"lr"acesrea raceau srtuaqra lui Napoleon disperatl. D; acest
l:r.r.u tt! dldea seama.implratuf acum, ;,iJ';#; .f-";jtlc la !ilaterloo undc luaie sfirgit rins"rorir-i'.r.i..;. ^iilr"
Crouchy.tridase atunci cind, intirziiriJ, p.ilin"ir" oi.ra-.r."armatei
-f.ranceze,
sau fusesc numai o int'i-pirr" .i,irl"ir"rlrumul ? In momentul ataculrri cavaleriei impotriva enele_
zilor, Ney se purtase oare ca un erou a;tuil'i;i-rrri3.rrsau ca un nesocorit .(pirerea lui Madelin) ? Era o^r" iil
Fi"S :T agrepre miezul"zlei, r".t rr"b.,ir-o;'i.Ji"g"];';r".Ji
lnci, drn- zori pentru a sfirgi cu englezii inainte dc'sosirca lui
lJlrcher i... 'I oatc acest_e chcsriu'i gi multc altele in legi-
turi cu bitllia de la Vaterloo au pi..*"prt ii"rp-a.'.-rirX
rlc ani gi. mai bine pe istorici,
"rr^
p."o.irpat (9i'
";
;
-;;_
srunc !) $l -pe conrenrporanii accstei brtrlii. Trebuic si no-
tim, totugi, cI in prim-ele nlomcnte, Napoleon
"u-r_r-"rii"tde loc_.preocupar^de-ele. Tot timpul cit a durat cilitoria
de.Ia
,warerloo pinl Ia paris, el a rimas ginditor qi linigtit.
uhrpul sau nu era Acu.ln. a$? d9 mohortt, cum fuiese dlpibitllia de,la, Leipzig, degi, dc data ,...iir, p.";;-;i ;;i"iera rremcdrabll prerdut.
- Este foarte interesanti pd.rerea pe care a exprimat_o el
la.o. sip.timini dupl Waterloo d"sp?" ,*sul
"r"i"r- "t-*"rjrei bltilii : ,,Nu iirrpotriva mea f"ac
"i .#mi"t,';i t;;;_
39t

196. triva revoluliei. M-au consrderat totdeauna un reprezentant
al ei, omul revoluliei.'
ln aceastX pXrere, Napoleon se intilnegte cu toate genc-
raliile de ginditori liberi din Europn, apropiate in timp
de el, dar de care era, totugi, atit de departe ln toate cele-
lalte opinii. Este de aiuns sI amintim cmolia pe care Her-
zen o incerca mereu in fala unui tablou ce reprezenta intil-
nirea qi felicitirile dintre rtr0ellington qi Bliicher, noaptea, pe
cimpul de bitaie de la Watcrloo : .,Napoleon a stirnit cele-
lllte popoare, scrie Flerzcn, pinl la furia silbatici a ripostei,
iar acestea au inceput si lupte cu clisperare pentru propria
lor sclavie gi pentru stdpinii lor. De data aceasta dcspotis-
mul feudal a invins despotismul militar... Nu pot si trcc
cu indiferenqi prin faga gravr,rrii care reprezinti pe lVel-
lington qi Blticher tn momentul victoriei de la Vaterloo,
O privesc i'ndelung de cite ori trcc prin f;r.1a ei 9i de fie-
cale dati simt in adincul pieptului o senzaqie de frig
9i groazi". ,,W'ellington 9i Biiicher se saluti cu bucurie.
Curn si nu fie rnulgurniqi ? In momentul :'rcela ei au intors
istoria din drumul larg pentru a o infundr in noroiul din
care o jumitate dc secol nu va fi de ajuns ca sI fie scoasl...
Se face ziui... Europa doarme tncl gi nu $tie cI destinul ei
a fost schimbat." Totrr;i, Herzen a,r:uzi de aceastil pe Nr-
polcon insrrgi. Cici .'l csrc accl.r crrc a ,,stirnit" minia po-
porrel,.'r europcrlc prin rnlsui'ilc salc ai'bitrare ;;i plin dispre-
qul :;ir-.r pcnffu intcrcsclc ii .L'nrlitxr{jlr lor. 1);rr aitlpril dces-
tei laturi a problcmci" Nepolcon nu :r spus niciodetir nirnic ;
nici nu l-3 prcoctrpat vrcodatl. li era insir linrpede, dupi
cum rczulti din cr"rl'intele sllc, ci la W:rterloo aristocralia
feud,rll atrsolutisti, pe c:al'e el o zdrobise de atitea ori, i;i
luasc intr'-o anumit;i nrisr-rli rcvanga gi ci in ziua clc i8 iu-
nie 1815, o riatii cu vechca garcli, biituse' in rctragere 9i
firanta postrcvoluqion;iti.
Este interesant cI, indrrti dupl Yiaterloo, Nlpoleon r
incepi-rt sh vorbeasci clcspre grrndioasa sa epopce 9i desprc
recentele evenimente care-i puseserl capit nu ca un peiso-
naj central al ei, ci ca Llll martor indepirtat.
Sufelise c' bruscl ,.i radicali transformare. Venise elc ls
I(/oterloo la Paris nu ca sI lupte pentru trou, ci penti:Ll' .t
abandone toate pozigiile. $i aceilsta nu penrrlt cI l-ar fi
pirisit excepgionala energie, ci pentrn ci, probabil, ingelesese
,si simgise cu toatl fiinga sl c.I
- bine sau riu
- igi lmpli-
rrise misiunea gi rolul slu era sfirqit. Cind cu 15 iuni rnai
:r93
tnainte, i! mornentul ser'r'irii prirnului acr de abdicare ra
Fontaineblea.u, ridicase [rr.rs-c capt,l fi spusese marcsalilor :
",DacI totugi am mergc iar. impoiriu" lor'i ii-"";;;;;i.;
- el cl'eclca ca rolur.siu i'cr llu era sfirgit. Aceeasi incre-
f.:S Ir sine si in misiu'ca * o
"uur.r.-"i',Ii#si-;t't'h;;;tnarnte,.in pa,rtle 1815, cind intrcprinsc ...a
"" "i_*i nu
rnqraznlse rnca tn lstorra lumii-
Acum insl totul se- srinse dinrr_o dati gi penrr.u totdea_
1na. Dupi 'Waterloo.,
Napolcon ,,-" ,,rri
"i";;;;.;;
j"
o.lsperarc-ca acclea drn 1-l aprilic lgl4, cind a luat otravi.
Dar picrduse tot irltcresul 9i i_oati p11..,."" J. ; ,;;i";;i;;;:Agrepta a.cum ca evenimcntclc sl_i dccid;;;r;;;'fiil".t*sI nu mai ia parte la prcAitirca lor.
Ajungind _la Paris-in"ziua de 2l iunic, lntrtr'i indatipe minigtri. Cqnoq p{opr_se sI se cearl Cr"r.i.loi-;;;l;:mar-ca dicraturii lui.Napolco'. l)e'our f;-J; ;t;.;.J';-T.declars,pur gi simplu, iesiunca i""rriJ- si"ri;""di;;i""'b;:
11e19.-ru1noleon
refuzl."ln acclagi timp sc intruni pi-Cr,r"."gr,
.ra propunersa lur Lalay.cttc, reapirut acum pc scctra isto_
riei, se declara inamovibiii.
Mai tirtiu, Napoleon e spus ci atlrnase numai de un
:uur3rt^at sau
-gerJtJ-u.
ca m.lscle populare sI nricelircasci
roara utmera. Mulgr deputagi care au trlit acclc zilc au con_
tlrmat aceste cuvinte.. Dar, pcntru accasta ar fi trcbuit siopunl pe ,,Mar.ar" lui Lafayirre, sI opunl .nuf iziJ"iiUr_
laulor care vorxu sd. reinvie anul 1Zg9 ; si opunl burehc_
ziei masele nlclge, car.e cu un sfe* J.1"*.-i;;il;';;il;_serl Frnnte clc Europa. monarfiisti. Napolcon ;;-';:; ;;,hotiri la, accst pa. tiici i'airtc,
"iri JJ,p;-V;,"rjou]
t*'""
ln zrlcl.c de 21, 22 si 23 iLrnie di' srrbrrrl.iilc rr*r'ciro-
'egtr
vcnrri intr-una gtiri deosebit dc curio;lsc : sc ,rdurrau
ma'i.mulgirni,.car.e. se- pronunfeu .c' glas rar.c ri ;-;;;;,;;rrnpot'va abdrca'r impiratului pi ccrcrru conti,uarcl.-lup-
,"i f11"r: ippotriva, irwazie_i du;-a"" i" ,"
"proprr.
^^
rr-r
^tot
tlmpul z.rlcr- dc 21, aproape toatl no;ptca sore
tz. $r in -tot trmpul zilci de 22 iunie, suburbiile Saint_A,r_
torne $i S.arnt-M;rrc,'rlu gi cartierul Temple furl strlbltute
cie cortegii care defilau 9i strigau ; ,,Tiliascl i".p;."t"ii;
,,lnrplratul seLl *oartea !,,--- ,,J6s triiltorii t"
- ,,'N., .,0r"*
abclicarc 1"
- ,,InrpXratul 9i ApXrarea !"
- ,,Jos b"*"r, iii
D*' Napoleon nr nrai voia nici si lupte, ,rici'"ri d;;;;;;.
" La Paris, financiarii, mernbrii Camerei d. .o*"ii, [r._
cherii alarmagi se intruneau in consfltuiri. nuisa 'il;;;

197. Drintr-o panici indescriptibill. Napoleon Putea sl-gi dea
i""*" acurn ci burghezia-il pirisea definitiv, ci nu mai avea
;;;i.-;; ;1, ci if considera periculos pentru ea' clasa pe
carc se sprntnlse rn tot timpul domniei il trldase ; Napo-
leon renunqi d"fittitiv si mai continue lupta'
ln ziua de 22 iunie renunll Pcntru a doua oarr la tron
i" f;l;;i *icului rege al Romei, cale, inci din primlvara
""ri"i-ilir+,
se afla.i, -*" sa la Viena, lingl bunicul siu,
imolratul Francisc. A doua domnie, care durasc 100 de
lffi-r" tffgise. De data aceasta, tnsi^Napoleon nu mai avea
;i;i;-r;;;ti; .e Pot.til" vor"sacrifica
-pe
Bourboni in fa-
voarea fiului siu.'-"O--ntri-e
irncnsl se adunase imprejurul palatului Elyli-e'
unde triseie Napoleon dupi inapoicree dc la lVaterloo'
"Ng
".-.-
,[ai"^r"i!" ',Trliascl
impiratul !" -- strigatr. togi'
h,ilif.;;r;iile 1u"., o'astfel de amploarc, inctt burghezia din
;;;;i;;;1"';;r,trale ale capitalei incepuse sr se alarmcze se-
;i";^;i-;; rir"pt, la o exilozie revolugionari' $i inci ce-re-
volrrti. ! U;i care er fi putut proclama dictator. pe Na-
;;i;;;. Asa gindeau Ei de i;a cevi se.te,meau chiar 9.i o1tt1,9nl
i., calm,
'ca-cei
de la bursi' Dar,,indati ce sc rtsPlnctlra
"ri*"i"'r".r,.rii
J.rpr" abdicarea impiraru.lui, rentele sta-
^tului ficurl un salt considerabil ; burghezta acccPta mtltt
"iri-"i.,
p"rspectina intrlrii tnrpclor englezc,^austriece, prtr-
ri*. ii ,.tt. in ora|, dccit atlestecul politic in desflgurarea
cvenimentelor al subtrrbiilor rnuncitoreqtlt cal'e volau.. sx
,.iiri"^1""-ri.i.-f" *t" aceleiaqi ,zile - 22 iunie
- afltnd
.X tt"pol.ou sc rctrXsese la Malrrrrison 9i ci abdiclrca sa
"i"
i.",to.tbili, mulgimile incepurl .treptat si se impraqtre'
Participerca ,,nu*iaor. grupuri dc muncitori la lnanifcs-
,"til|';;;';;;"i .;;iro'' tTlt'p''ectrm .qi starea lor^de .spirit
sc'cxplici, in parte, 9i prin faptul ci intotclcalll'la ln tlmpul
""rji"n.-'rr;f ;;;"itfi" *',ntitoxrc. pcrmancn-t5' .in capi-
;;ir"rJ';;i'""Jt.'.t'n',utic zcci de nrii t{c n'runcitori (zidari'
i"*""c,
-'.r;;i;ti,
Idc'tuqi, r'opsitori' salahori etc') :'enigi
Ji"--oro"i""ie p.r,tr., a lucra li constrr.Lcqii gi pavaje. Ei ve-
I"""t'a-i"--*i"'in .rpirlll -pcntru nrr.rnci sezonierc q.i erau
,irrf. *-i ]rgrti a" i,iaq, d" la q-arI .
decit .muncitorii peri-
;il;;.
'i;; ;;;; ii ."a" pe Bou'boni indoit : ca muucitor:i
;;;'tt;"i, Nrpol"o,, fiiid pentru ei o garangieci vor scipa
de Bourboni. Aceastl mrsi muncitoare nu vota sa se rm-
;;.;; ideea abdicirii lui Napoleon. pe strlzi, ciqiva inli
ti"" r-utu.;;,-b'"ili-.' "t
fi ,,aristocraqi" regaliqti' fiincici
3S4
ref.uzaseri si strige cu muigimea : ,,Nu vrem abdicarea !.,-
r'incaserr o bitaie sori cn moarrea de la rnanifesranti. Mulj
jinqile acesrea luau parre cu schimbul la manife*riii
"r.".astfel continuau flri intrerupere. ,,Niciodat; popor'"j.
-"r.i
popor care plitegte gi lupti cu arma ln minl, ,,.,
" ".lrrtmai multi -dragoste pentiu lmplrar.,
- scrie
"" -"rr"i "ievenimenrelor carc avuseseri loc nu numai inainre. ci si
dupl abdicare, la 23, 2+ 9i 25 iunie, arunci
"tnJ
Lii a'e
oarneni refuzatr sL se impace cu faptul-implinit.
tn ziua de 28 iunie Napoleon piresi ialar"l Malmaison
gi se indrepti spre. coasra Atlanticului. Luase h;;f.d;
-J
;imbarce pe- una din fregatele ancorate in portul no.tr.fo.t
pentru a pTeca in Ameriia. Din ordinul ministrulri ;;;i;;ifuseseri
ltrg J" dispozigia.impiratului, i" ;;;;;";il;;;;trcgate. Cind impdratul sosi la Rochefort _ la 3 iulie, ora g
drminea.la
- fregatele erau gata de drum, dar nu pui.ru-rX
rasi in larg_: o escadri englezd,b,loca portoi. Napoi.o" il;";;si agtepte. De a]tfel,..el iruu9i a tiriginit pl"."rr".-C;;;;;fi;
romantici din deceniile al treilea 9i
"al
pairui.;-;i.;;i;i;i
trecut a emis chiar o reorie ci ,,gloriei imp;rattrlui
";r_i
;;ilipsea decit martiriul",. ci. legendi
""p"t"o,ii""t ;;'";T 6;;nici completi 9i nici atit dc mireaqi daci in ;.;;;"-;;;;i;ir1-ar rl rama.s pentru tot.deauna aceasti imagine a trnui nou
Prometeu prins cu lanluri. de srinci ti ci Nipot"r" l;-;Jco.nqtienr
'-a dorir alt- epilog epopeii'sale. El t"
"-a"r
iri.i:odat;. o explicaqie _satisficitoar; ;.;;i;.i ;"1;-i";J; ;ti;.I s-a propus si. plece n^u pe fregatd, ci pe un *i. ,n"r. insccrer, dar el a refuzat. h g.^s ,-i ofi"i-d!;;;;; t;;ir;:tului 9i o mulqime de mii dc oamcni *urif.ii" f.''fi;;;;-ore.intregl,^ sub .ferestrele sale, strigind :,,Trliasci i;"1;tul !",In sfirgit, in,ziua.de-g iulie, el se imbar* p. uni aincere doua tregate ale sale gi pirisi portul. FrcgatJ se onri la
ta'nul,lnsuler Aix, la nord-vest de Rochefort.'b" n.i nu-_"ipuru pleca perrru ci escadra englezd barase toat" i"gitii.-ffi0cean.,.
, .Cobori pc uscat. Iru rccrurr.lscr.rt numaidccir. Matcloti- sol_
ctafr, pescarr, toeti. poprileqie d.in inrprcjuri,ni alcrjart',Jicorabie. Soldaqii di' gainizoe'i. it .,,g"il-Jx_i ,;;;^fi';;"il;:EJ
]:..t":i:lecu
dorinq;r, spre {narea lor bucurie. apoi i,.,rp".tl
rortrrlcal'le rnsulei, construite odinioarx din ordiiul siu.
- 91".d se intoarse pe bordril fregatei i r" o.rur" ir-.uffii.,qxci de Ia Paris s-a transrnis .,r, oidin fr"g*t.loi ;t-;;-;;:seasci porrul decit dacr escadra englezl nu se afla in u..inl-
395

198. tate. Dar escadra englezi se afla la iegirea din port, gata de
lupti...' Lui pc loc hotirirea. LingI el se gXs-eau ducele de Rovigo
(Savarv), gcneralul Montholou, maregalul Bertrand, Las Caseso
lfit"ri'di""nrarea armati care ii erau devotagi fanatic. Trinrisc
p.'S"u"ry si pc Las Cases si parlamenteze cu escadra englezi
iare patrule in jur pelltrtr a se gti daci -se
permite trecerea
fregaielor franceze carc duceau pe Napoleon tn America gi
dac"i nu cumra s-a prirnit vrenn ordin fn aceasti priviirSi"
pii*ifi pe bordul navei ,,Beller-ophou'- de citre cipitanul
Maitland, ei se lovir[ de trn refuz politicog, dar categoric.
,,Ce garantii existi
- splrse Maitland
- cl impirarul Napo-
ilon "nu se va intoarce'iarisi daci aiunge in America 9i nu
va obliga 'din nou Anglia qi'fntrcaga'Etrropi la noi sacrificii
materiile gi singeroase ?" S.tvary risprtt-ttc, c;i era- o clifcreilqi
enorm.i. fnire prima abdicare, din 1814, Ei cca de acum; cd
Napolcon tenunta actlrn absolut dc bunivoie la tron, cu toate
ci ar mai fi pirtut si-l rtrenqinii qi si coirtinuc rlzboirrl 9i clrrpi
Taterloo, cf, irnpiratirl se retrigea definitiv qi pentru tot*
deauna din viaqi politicir. ,,l)aci este ala' pentrtl ce. Ilu .se
adreseazi el Angliei qi nu catrti azil la. s3 J(c
- -intrcbi
Maitland. Discuqiile continuari, dar trimigii lui Napoleon nu
pururi obline nici o prornisiune, nici. rnicar asupra chestiunii
principale, aceea. de i lti daci Anglia va considera pe fm-
oirat ca Drlzonlcr sittl tlu.
' Inapoiati le bord, ei aduserl la cunogtinli mateloiilor si
ofiterilbr de pe cele douii vasc franceze ci imp[rirtul risca si
.adi tu mini englezilor. $tirea produse o emolie foarte vie.
Ponde, cipitanul ieleilalte fregate, declari generalului lvlontho-
lon : ,,M--am sfltuit, tocmai, cu ofilerii Ei echipaiul. Vorbesc
deci fn numele mcu Ei ln numele tuf,uror". Apoi isi expusc
plannl : fregata sa, .,M6duse", va ataca tn cursul nopqii vas'rrl
,,Bellerophon" qi va angaja o lupti. Englezii vor fi reiirruli
in felul acesta timp de doui ore. Pini in cele din urrni, ,,Md-
duse", avea si fie pierduti, dar, in timpul acesta' ,,Saale",
pe bordul clreia 3"^gij*a
Napoleon' va Ave:l tot timpul si se
strccoarc sr sa r:!sa ,n letg. Celclaltc nave alc esc;iCrei cnglezc,
;;;;; el, sint dcparte de ,,Bellerophon", irr cele din apro-
oi.r. rint'prea tnici ca sX, poati opri o fregati cum e,oSaale"'
i4atelolii si ofiterii de pe ,,Mdduse" dec,laraseri c"i sfnt geia
si-qi dea viaga pentnr salvarea tmpiratultri.
'Napoleon,
cireia i se aduse la cunogtinii aceasti propu-
n"r", ti sprise lui Montholon ci nu accepti a('est sacrificiu;
890 ,
cX el nu- mai c lmpirar gi nu estc perniis si se sacrifice o
lregatl francezi cu tot echipajul ei pentru salvarea unui
simplu prrtic-ular. El p5rIsi -
fregata ,,Saate" gi se instali in
insula Aix. Aci s-au gXsir iie aiemenea cigivi ofigeri tineri,
care gi-au. exprimar hotirirea de a-l imbarca pe furi6 pe un
vas rnic ai a-l scoate in larg.
I)ar impiretul tgi hotlriG soarta. Las Cascs se tluse iarlsi
pe
-,,Bellcrophon" 9i irrfonni pe Maitland de hotXrtrea lui de
a-gi incredinla Angliei soarra. FXrI si ia vreun ansaiame,rt-
Maitland afirmir rrunrai cI tmpiratul va fi pri*it"d'e,rr,r liconvenabil.
ln ziua de 15 iulic.lSt5 -Napoleon se imbarci pe bricul
,,Epervier", c-arc trcbuia si-l duci la vazul .ril"!,. po.i^
uniforma sa favoriti dc. vinirtor de gardi si pXtlii"-t i.oir.
Pe bordul bricului merinarii
"rau
aiiniagi.'Clpiia,*i-;tJ;
raportul. Echipajul srrigi : ,.Tr5iascl implratul t',, ..f*rui"i;se- apropie- de,.Bellerophon". Cipitanui Maitland' p"rinri
-o.
Napoleon la capitul de jos al scXrii, cu ur1 ,"ioi Jai... fr*
punte_se glsea aliniat.intreg g.chipajul vasului de rlzboi englez,
iar Maitland prezent[ staiul sXu major.
., Nurnaidccit apoi, impiratul se rerras€ lu cea mai bunl
dtntre _cabinele vasului, carc fuscse pregititi din vrcme diu
orclinul cipitanului.
. Anglia aveA acum in ,m?n[ pc cel mai puternic, mai tenacc
gi rnei tecnur advers;rr ce-l a.t'usese tn cursul istorici ei,

199. Capitolwl:XVll lunii celei nrai calde este de aproxirnativ 24o, iar a lunii celei
nrai reci de - 181/zo. Tenrperatura medie-anuall este de
21o Celsius. Astizi se mai *!;esq acolo retativ puqine piduri
intinse I dar, cu un secol mJi inainte, acestea erau inci nume-
roase. Apa de blur este excelenti. Ploile sint abundente. Vege-
taia
- -bogati ; ierburi gi cringuri dese prin care miqu"ni
vinatul. Insula se fntinde-p" o i.tptafagd,'de tZZ kilometri
pltragi. Stincile ei cle bazalt verde-inchis se ridicX brusc din
apele oceanului.
Cind i se spuse ci va fi dus in insula Sf. Elena. Napolcon
protesd. declarind ci englezii nu aveau dreptul ia-l ir^t"."
ca prizo_nier de_ rizboi. Di pe .,,Bellerophorr., el rrecu pe fre-
gata ,,Northumberland" cari, fn ziua de 15 octombrie tStS,
dupi o.cilitorie de .2 luni qi jurnitate, il aduse pe il;e*;.;icaptiv in insr"rla unde avea si-qi sfir5eascl zilele.'
, Numai. puline persoane
-tl lnsotreau, clci guvernul englez
rcfuzase si arrtorizeze pe cei mai mulli dintre acei .or" .roi"r.,
si-l unneze. Erau cu el rnaregalul Berirand cu soqL, g""ro1ui
conte de Montholon cu sotia, generalul Gourgaud qi'L"as Casei
cu.fiul. Mai-erau, de aserneni,"valetul siu M-archant;i .[i;;al-ii servirori .(corsicanul Santini Si altii). La inceput i sc
diduse o.locuingi neconfortebill, dar mai pe urml i se puse
Ia dispoziqic o casd. nrarc, fn parrea din insuli numitl Long_
wood.
. Pf-gi ln luna aprilie 1816, comandamentul insulei fusese
incredinqar a.'rniralului Cockburn. De la aceasrX, dati si pini
la moartea lui Napoleon, glrvernatorul insulei ; f;; Hre;;r;
[.owe. Acest I o-we (spirit obtuz Ei mX,rginit, ,,om al datoriei..,
circumspect 9i fricos, care se temea gi de u,mbra lui, dar mai
ales de prizonierul siu) coplegir de responsabilitaiea sa, sc
temea me-reu ci Napoleon va fugi iariqi. Conform instrucqiu-
nilor ce fuseserl date guvernatorului, Napoleon dispunea de
libertatea de a merge unde voia (cdlare sau pe jos), de a
primi pe cine voia, sau dc a nu primi. Chiar de la ln-
ceplrt, el ariti ostilitare neimpicarl lui Lowe. ln general,
reftaa
-sI-l primeascl, nu rlspundea invitagiilor lui'-pentru
motivul ci erau adresate ,,generalului Bonaparte" (Anglia
fnsese tn d"zboi cu Nap,oleon inci din 1803, cind nu eia iiicn
tmpXrat).
In insuli se mai aflau gi reprezenrangi ai Frangei, Austriei,
Rusiei. Napoleon primea citeodati li pe diferigi cXlitori
englezi sau de alte naqionalitili, care, in Crum s,pre Indii san
sF.
1815-1821
E LE N
I
La tnceputul secolului al XVI-lca, unul dintre- primii cill'-
t.,.i .,ortueitezi carc au explorat, dupd Vasco de Gema, partea
;;-;; u-o."a,rrri,ri Atlantic,
'descoperi
la l5tlz" latitudinc
*ai"a" o mici insuli pustie. Descoperirea aYu ioc in ziua dc-
zt iii 1501, ziua cind biserica catolici prdznuia a'mintirea
sfintei Elena,'de unde qi numele dat insulei. .Insula apartinuse
citva timp (ln secolul al XVII-lea) olandezilor, de la q!.q o
ripiri englezii in anul 1673- Compania englezl a Indiilor
de nrt org"anizase acolo o escali pentiu coribiile ei care plecatt
din Anglia spre India 9i inaPoi.
lt i""atti insuli hotirt guvernul englez si trirnitL -pe
Naptl"ott tndati cc afli de prezenqa lui pe bordul lui ,,Belle-
roJho,n". Punctul cel mai apropiai al coastei Africei se aflS
iu'rprt"p. 2.000 de kilornetri 'de insulS, iar distanqa .pini in
Ausiia era de aproximativ 2 qi jumitate
- 3 luni de drum
(soJotit petltru c'oribiile cu ptnze de pe acea vreme). Aceasti
Lozitie eeograficl a insulei Sf. Elena i determinat in cea ntai
i""t" *Xr.ri; hotirirea cabinetului englez. Dupl cele ,,100 de
zile" Napoleon pirea qi mai de temut-decit tnainte de acest
ultim episod al epopeii sale' O noui debarca-re. i1 Iranqa ar
fi putui duce la o noui restaurare a Imperiului 9i la Lln nou
rizboi europeen.
Agczarea geografic[ a insulei Sf. Elena tn mijlocul ocea*
nului- gatanti imposibilitatea unei relntoarceri.
po]zia romanticl qi istoriografia patriotic1" francezd au
',,o.b;i-,rr"i--irzin despre accaiti insul1 ca despre r1n l.oc
t;Ji"t "t*
a. oette englezi pelltru a gribi moartea prifonie-
ilffi^l;;. ;;;;l;;.;' Tnsi,'r,u este idevirat' clima insulei
ii.tflirl .r* ioor,.-slnitoasi. Tcmperatura medie iu cursul
398

200. Africa, sau din lndii ii din Africa sprt' Iluropa, sc abitcau
oe aceasti insuli.
' ln .lanrestown, singurul orlsel al insulei Sf. Elena; Ueparte
de Longwood, se afla cantonat un detaqament militar trinris
aici penlru pazi. Este interesant de notat ci ofilerii. qi soldatii
acestei garnizoane aritau lui Napoleon, dugmanul de moartc
al Angliei, nu numai respect, ci' adeseori, chiar gi sentimente
de sinrpatie. Soldalii ii trimiteau flori 9i se rugau de cei din
jurul lui Napoleon s5-i lase ca o favoare, s5-l priveasci pe
ir.unr. -Chiai gi cu mulgi ani mai. tirziu,. vorbind .despre^pri-
zonierul din cauza ciruia fuseseri nevoiqi si triiasci ciiiva
ani tntr-o insuli pustie, ofilerii tqi exprimau simpltia pentru el.
Desigur, acesie fapte au sfirgit prin a atrage ater4ia comi-
sarilor ptrterilor, afliti in insuli pentrti strpr:t!-egherea Iui
Napoleon. ,,Ceea ce te uime$te indeosebi
- declara contelc
Balmen, reprezentantul Jui Alexarrdru I *-cstc influenp pe
care acest prizonier, lipsit de tron gi inconiurat de gardicni,
o exerciti asupra tufuror acelora care se apropie de -el'...
Francezii se embgioneazdla vederea lui Ei considcri ca o feri-
cire si-l serveasii... Englezii se apropie 'de el cu un fel de
veneraqie. Chiar gi acei care-l pizesc ii cauti privirea, rlvnesc
dupi un singur cuvint al lui. Nimeni nu iudrXzne;te sI-l tra-
teze pe picior de egalitate."
Tiebuie si mai spunen-r cI pritin numcroasa sa cttrte care l-a
Lrrmat tn insula Sf. Elena qi care triiir thrgi cl la Longwood
continua certnrile gi intrigilc intocmai a$a cum {ice;'r odinioari
la Tuileries, fn Paris. Las Cases, Gourgaud, Montholon, Ber-
trand, cu togii il adorau pe Napoleon, declarau ci-l consideri
ca r1r1 zeu 9i .t".t gelogi unii pe al1ii. Gourgaud nrerse, pinX
acolo incit provoci pe Montholon la dtrel, qi numai int-er-
vengia minioasi a impiratului putn pune capit certci. Trei
ani mai tirziu, obosit de ldoraqia gi de caracterul insuportabil
al lui Gourgaud, Napoleon pretexti, ceva 9i-1 trimise in
Europa. ln t8tg, fu nevoit si, se desparti 9i de Las Cascs'
ciruia Hudson Lowe ii ficea viala imposibili" Las Cases no-
tase convorbirile sale cu Napoleon, mttlte dintre aceste in-
semniri fiindu-i de-a dreptul dictate de cite Napoleon 9i,
din toate memoriile care se referi la insula Sf. Elena, aceste
note constituie, desigur, documeutttl cel mai interesant' Dupi
ce Las Cases a fost nevoit si plece, Napoleon nu a mai avttt
un secretar atit de potrivit 9i de cult; din accast; cauzi,
sintem rault mai pugin informali asuPra ultimilor lui ani'
-
400,
'u
Dar nici siciielile rnirunte alc lui Hudson Lowe, incapabilc
de fapt si-l umileasci. in mod serios (cu atit rnii *rrit, .u
cit el:ru-l primea pe gu.v€rnator), nici. clima insule_i, modgrati
qi sinitoasi, nici condigiile materiale de viagi (de loc mai rele
ca alc guvernatonrltri) nu au fqst cauza acelei tristeli adinci,
de care nu a vor it niciodati c,u cei din anturajril siu, dar
pe care au observat-o cu tolii. Cel mai probabil este ci Nap'o-
leon suferea din cauza lipsei de ocupalie. Citea mult, se
plimba pe jos, cilare, dicta lui Las Cases. Dar si fie redris la
o astfel de existenli dupi o viaq5, tntreagi de rnunci neintrc-
rupti, dupX programe zilnice de lucru de la 15 pini la t8 ore,
era insuportabil.
Igi ascundea adevirata stirre suflefeasci $i ficea efornrri
si pari ci-i place sI vorbeasci gi si rtdi. Adeseori reugea
si se sustragi tristelii. lqi suporta situagia cu sroicism.
lnc5 in cursul lungii cil5torii spre insula Sf. Elena pe
bordul fregatei ,,Northumberland", Napoleon incepuse si
dicteze lui Las Cases memoriile sale. El a continuat s-o faci
gi la Sf. Elena pini la plecarea secrerarului siu. Convorbirile
cu Las Cases, cu Montholon, cu Gourgaud, ,,scrisorile de la
Cap", dictate ;i revizute de el, qi pe care din insircinarea
(dar firi semnltura) sa le-a publicar mai tirziu Las Cases
-toate aceste izvoare nu redau adevirul istoric obiectiv asuDra
faptelor dcsprc c-+rc c vorba in ele, ci imagince pe cert, Napo-
leon dorea s-o aibi posteritatee asupra lor.
Din toate aceste insemniri ale convorbirilor cu Napoleon,
*trin toate- rnemoriilc, cele care meriti, oarecarc increderel (adicn
mai precis, cele ale lui Las Cascs, Montholon si Goursaud. circi
Antomarchi gi O'Meara nu meriti nici un crcdit) r" Jo, ,"o","
multe lucruri pentru istoria aga-numitei ,,legende' naooleo_
niene', der prea pugin-matcrial pregios Ei convingitor, care si
poat.{ serl'i la caracterizarea lni Napoleon sau la-scrier.u uu.i
istorii a domnici lui. ,,Legcnda nepoleoniani", care
" ;u."i
mai tfrziu uir rol istoric atir de activ, a inceput,X,""iih.i-
peze cu rnult inainte clc Victor Hugo 9i Fleine, Goethe 9i
Zedlitz, tnainte de Pugkin gi Lerrnontor', Balzac si Bdranser.
Mickiewicz gi Towianski, cu mulr tnainte de legiunile de poeti.
publicigti, istorici gi oameni politici, ale ciror gindire, ienji-
melte gi, mai ales, imaginagie s-au lisat profirnd gi pentru
nnult timp impresionate de figura uriagi a aceluia care, dupi
blt[iia de la Iena, a apirur lui Hegel ca personificaie a ,,spi-
20 '&],

201. ritulrri universal", motor al istoriei ,umanititii. AceastS, legendii
a inceput si se creeze chiar in insula Sf. Elena.
Dar lucrarea de faSd, este consacrat* in mod exclusiv lui
Napoleon gi nicidecum istoriei,,legendei napoleoniene".
Astfel, materialul care se referl la gederea lui Napoleon
in insula Sf. Elena nu ne oterd, prea mare lucru. ,,Zeuli' pro-
nunta cuvinte infailibile gi credinciogii fnregistrau. Adoriqia,
dragostea, veneraqia religioasi nu sint de narurl sd. favorizeze
analiza critici. Cu persoanele dimprejurul siu, Napoleon nu
vorbea pentru ei desigur, ci pentru posteritate,'pentru istorie.
Poate ci atunci el era ferm convins ,ci dinastia sa avea si
mai 'domneascS. in Franga. Nu o gtim. Dar el vorbea ca gi
cum ar fi avut in vedere acesr fapt. Odati a gi spus deschis
c5. fiul siu se va urca pe tron.
Ceea ce prezinti insl interesul in mod deosebir slnt nu-
meroasele observagii scrise sau dictate ,cu privire la rdzboaiele
sale,. la arta militari a altor mari comandanti qi, tn general,
la chestiuni militare. ln fiecare cuvinr in legituri ir u."ri
domeniu se simre maesrrul de mtna intii, adevlratul cunos-
citor, omul indrigostit de acesr obiect de studiu. ,,Ce arri
curioasi.este gi rizboiul ! .Pu am luptat in 60 de b;tXlii 9i v;
?sigu{ ci nu am iny-itat din ele nimic pe care si nu-l fi qtiut
in prima mea bitilie'<
- a spus el odat6. Dintre marii'co-
mandanli el punea in prima linie pe Turenne si Cond6. Firi
indoiali, pe sine se considera ca cel mai mare din toati istoria
lu.mii, cu toate ci nu gi-a exprimot niciodati in cuvinte ore-
cise acesr gind. Vorbea cu deosebitX mindrie despre Austeriitz,
Borodino gi til7agram,
-
despre prima campanie (cea italiani,
dintre 1796-1797) qi despre penultima, cea din 1814."Consi-
dera zdrobirea armatei austriece la Wagram ca unul dintre
cele mai mari succese strategice ale sale. Daci Turenne sau
Condi ar fi fosr la Wagram, ar fi vlzut si ei dintr-o dati
clreia situaliei, aEa cum a rrizut-o qi Napoleon, ,,dar Cezar
sau Hannitral nu ar [.i vizut-o"
- adiuga el. ,,DacI lingl
mine s-ar fi gn.sit Tnrenne ca si mI ajute in rlzboaie, aq ?i
astlzi suveranul lumii intregi"
- afirma el. DupI el, armata
cea mai buni este aceea fn care fiecare ofiter ltie ce are de
ficut in iinprejuriri determinatc
Odati igi exprimase regretul ci nu fusese omorit la Boro-
dino sau la Kremlin. tJneori, vorbind .despre aceasta, nu
spunea Borodino, ci Dresda san, de preferinqi, Sflaterloo.
Evoca cu multl mlndrie cele ,,100 de zile" qi vorbea de ,,dra-
&2
gostea poporului"-manifestati pentru pcrsoana sa cu priiejul
debarclrii in Golful Juan gi dupi 'Waierloo.
Nu tnceta si regrete c6, a pdrd,sir Egiptul pe care-l cuce-
rise 9i .ci se inapoiase din Siria dupi ridiiarea asediului ceti(ii
Acra, in 1799.,Ar fi trebuit, zicei el, si rimini in Orient, iI
cucerea^sci Arabia, India, si devini tmpirat al Orientului, nu
al Occidentului. ,,Daci, ag fi putut si'iau Acra, ag fi pornit
spre India. Cine stipinegte Egiptul, stiptneqte 9i Indii" -repeta el (si remarclm ci, ln acesre afirmagii, eL se intilnegte
cu cele ,mai noi concepgii strategice). Cit despre stXpinirea
englezd, i? India, era convins cd"-dacd" ar fi ajuns acoll cu o
armate.
^chiar
pugin numeroasi, i-ar fi alungat pe englezi.
E.voca foarte adesea 'Waterloo qi spunea ci,'daci nu ar fi
fost contingenqele imprevizibile,-daci ar fi'avut elituri- pe
Bessidr_es, T,annes, morgi i1 rlzboaiclc prcccderrtc, dacl Murat
ar fi fost lingi cl, rezultatul bitiliei ^ar
fi fost' altul. li era
dcosebit de grcu sI suportc. gindul ci aceasri ultiml bltllie
a sa rusese cr$tlgata clc englezt.
- -Recunogtea acum cL prinra sa greqcali a fost invazia Spa-
niei.(,,ulcerul spaniol"), iar a douafgi inai fatald, campania ii,r
Rusia, gi vorbea-- degi cu multl condescendenqi fagi de sine
:; de o.,,neingelegere" care l-ar fi arras in expeditia asupra
Moscovci. Totugi nu ngga nicidecum propria responsabilitate.
Considera ci atunci ciird, ajuns la breida, in'1812, aflasc
ci .Bernadotte, devenit prinE mogtenitor al Suediei, nu voia
s5-l_ajute imqotriva Rusiei 9i ci-sultanul Turciei f;""" p"."
cu Rusia, ar fi trebuir si, renunge la invazie. Odati ajuns la
Moscova, ar fi trebuit si nu se opreasci acolo, ci si'urmi-
reasc5,. pe Kutt?ov. gi si nimiceascl armata rusi. ,,Acest funest
r"azboi cu Rusia, irr care am fost atras dintr-o--netnqelegere,
accasti lnspiimtntxtoarc asprime a element.lot
"*turi;'.ut"mi-au mi,cina,t o intreagi. armatl apoi, lumea t"ti."g; .rr.s-a ridicat irnpotriva mei !" Nu csre'o ininu'e oare (continrra
el) faptul c.i el, impirerr.rl, a mai putur ri ,, i-po*i;;;;;;
atit dc mult tirnp gi.si facI, i,r aiest rizboi impotriva lunrii
intregr,.ca-balanqa victoriei si se aplece nu o singurX dati de
partca ltri ?
Tot gregeali considera Napoleon qi faptul ci la Tilsit a
renunlar la prima sa intenqie, aceea de a gterge Prusia ca stat
independent de pe harta lumii. DupI cum recunogtea acum,
el voise in 1809 si nimiceasci qi Austria, dar l-a impiedicat
insuccesul de la Essling, a$a ci, dupi flagram, cu toate cI
pierduse mult, Austria continua si existe.
26r 4&l

202. A revenit in mai multe rinduri la chestiunea execuliei
ducclui d'Enehien, dar nu a manifestat nici un rcgret. Didea
de ingeles cl] daci ar mai fi in situagia de atunci, ar proceda
la fel. Este interesant ci infricogltorul micel european care a
durat 20 de ani gi in centrul ciruia se aflase 9i (dupi- pro-
pria-i convingere)' jucase rolul hotiritor, nu i-a aplrut de lo.c
in ac"ste amiirtiri ca ceya intristitor, apisitor sau de naturi
sd-i intunece mlcar o clipi con$tiinta. Da, e drept, a cirutat
si cucereasci mult, dar, ln general, a fost stXpinit de o pa-
siune : ,,a iubit prea mult rizboiul".
Napoleon tiirea mult la Betsy Balcomb, fetiga unui antre-
prenor'englez stabilit irt insuli. Voia si o invcgc si vorbeasci
ii*b" f."n.ezd. Fetita il vizita des qi-i spunea tot fclul de
copilirii. lntr-o zi, pe cind se afla la cl imprcuni cu o qrie-
teni a ei, Leggy, ei il intrebi dacl era adevirat ci minca
oarneni (amirid6ul fetigele auziscri acest lucru pe cind se
aflau in Anglia). Rizind, irnpiratul le asiguri -ci -intr-adcvir
el minca oameni qi ci intotdeauna se hrlnise tn felul acesta.
Fu inveselit de faptul ci Leggy luase cuvintele pe c^qe le
auzise de la cei miri in trrlelesul propriu ; setrsul lor figurat
ii ajunsese la urechi cu mtrlt inainte dc a fi ctllroscut Pe ryi-
.u1i Bal.omb 9i pe prietena ei, dar nu-i provocase nimig alt-
ceva decit o dispreguitoare stringere din umeri.
Dupi despirlirce de Jos6phine, dupl rnoartea ltri Lirtrnes
la Essling gi a lui Duroc lir Goerlitz. rnai ritniscse pc lume
o singuri fiinql pe cate a iubit-o Napolcon ir, viaql lui : era
micuf slu fiu caie, incepind dirr 1814, triia cu lnama sa im-
piriteas;r Maria-Luiz.r,
-
lir curte& bunicului siu. impiratul
!'rancisc al Austriei. ln 1816, in primele luni ale qederii sale
in insula Sf. Eiena, Napoleon tgi cxprimase credinta cX fiul
slu va domni, clci in Franla nu se mai putea nimeni tlen-
line firi ,,sprijir-rtrl lnaselor". Trebtria deci si se instituiasc[ o
iepublicl satr o morrarhie ,,populari". Iar dinastia popularX
rtu putea fi decit rceea A familiei Bonapartc, cate fusEse aleasi
prin voinga poporului.-
Si cu aceeaqi aparenti itrconsccveugl, care in 1815 nu l-a
lisai sl se purri iri fruntca unei largi migcXri popula e tmpo-
triva Bourbonilor, nobililor gi clericilor, el a continuat 9i in
insula Sf. Elena si aprobe atitudinea sa de arunci' -
Inconsecventa este nulnai aparentX, fiindci se datoreazf,,
unci inexacte inlelcgcri a faptclor : monarhia lui Napoleon
nu era ,,populari", ci burghezi. El visa de asenrcnei pentru
fiul sIu un stat care sI sc sprijine pe voinla gi interesele bur-
404
,l:.'ii.i, nu pc voinie gi intcrcscle maselor largi ale plebei mun-
iit.'"r". ,,G-mi datoreazd. ei ? I-am glsit qi-i las slraci !' -a lisat ll sn-i scape aurnci cind, dupi Vaterloo, mulgimea
muncitorilor din construcqii inconjurase palatttl si cerea ca
impiratul si nu abdicc.
Cu aceea,si ocazie, la Paris, apoi in insula Sf. Elena, Nlno-
leon repetase aceluiagi conte Montholon cI, daci ar fi voit si
profite-de ura revontrugionari, trmpotriva nob'iiilor si a c'lericilor,
De care o gaslse ln Franta in 1815, la venirca din insula
h,lb",
",
fi futtit eiungc la'Paris insoqir dc ,,doiii- rniliolnc de
Eirarii". Dir nu voia'-si se pttni-in -fruntea ,,gloatei", cici,
dup5. ctrrn spunca clo ,,numei gindul la a$a ceva il revolta".
^Estc
du'ci clar cl el rimisese la aceler'rli corlcep[ii pe carc
le-am rcleva.t cle mai mtrlte ori pin6 acum. Dar, in ultimii
ani ai exilului (in 1S19), sub influenqa gtirilor prinitc din
Europa prin ziaie sau cllitori, despre agita(iile revolutrionarc
in Germariia, despre tuiburirile studenlc'iti,. dcsqrg curentele
de cliberarc din Germarria etc., inpiratul ili schirnbi brusc
atitudinee si ficri Iui hlorrthohtn dcclaralii cliametral oPusc'
,,i"rp.tiul nrcu er fi trcbrrir si-l intcmeiez pe spriiinrrl iecobi-
"ilot".
Fiindci revolttlia iacobirrl era vulcatrul graqie-ciruia
r" p.rt"r u5or distrugc put€rel Prusiei. Credea cI' indati cc
;;";i;;i; al i'; i"ni"i i,i Prusir, aceasti 1ar.l ar fi aju's sub
doroirralia sa, gi, o dati ctr c'a, lntreaga E-uropi. (,,Prin forla
armelo.' mele
'qi
a iacobinismului".) T'rebuie notat lnsi .ci
rt-rii .ma
"oit
." dc o viitoa." s"..t posibill revolugie, gin-
direa lui nr.r depiqea ,,iacobinismul" mic-bttrgh.ez .qi nu prc-
supunea o ristuinare s.ociali. Agadar, cll timpul, el a ilceput
si'vacii in rcvolulia i;lcobini un aliat pc care l-a respins pc
nedrept.
rlx
Accasti trltinri lungi ctrrrr orbirc cu ,
{ontholon asupra
rcvolurici si iacobinis#tlii'l l'-""iiot L* lO n:artie 1819 li o
l;;r"';I;'i;,'".'iil;[' ;;;;" ]c-a avut cu cci din suitr se'
'""$i.ii.i;;p;;^;i'i; L"*io*ioedi incep sr fic' rere' vegi
tt *ilfl'Til'l*u.r,
pc carc Hu<tson Lo.we il indepxrtase, 5i
nici Gourgaucl, pe .utt iti"gl i'tpet"tttl 1l convinsesc si piccc'
;;'r" ;;;i ;fla,, acuttt lingl Napoleon' Un timp oarecarc a
stat l?ngi ol do.ttrui i;ifid;t b'Meara' cere indepliner Ei
405

203. rolui de spiort al guvernatorului. Printre putinii oameni
rimagi fn jurul si,u mai era gi doctor,ul Antomarchi, trimis din
Europa din partea familiei, medic ignorant (si rnemorialist
rnincinos) pe care Napoleon, tn cele din urmi, nici nu mai
voia si-l vadi in ochi. Bertrand, Montholon gi clgiva servi-
tori
- iati persoanele care l-au vXzut cel ,mai mult pe Napo-
leon in ultimii doi ani ai vietii lui.
Inceptnd din 1819, era din ce ln ce mai des bolnav. ln
1820 boala se agravi, iar la inceputul lui 1821, medicul englez
Arnott, admis de Napoleon, gdsi siuuatia desrul de serioasi.
Erau totugi gi mari rlstimpuri c?nd starea lui se tmbundtdgea
gi atunci ficea plimbiri. Spre sftrEirul anului 1820, oboseala
se ficu vizibill. incepea o [razd,, se lntrerupea Ei cidea fntr-o
meditaqie adtnci. Devenisc taciturn, in timp ce insemnlrile
dictate gi ,memoriile despre domnia sa comunicate inainte de
aceastr. perioadi celor ,doui persoane .de incredere
- lui Las
Cases, ptni _tn 1818, gi contelui Montholon, in parte tot pini
la aceasti dati 9i tn parte de la 1818 la 1,810 inclusiv-
-ocupd doui enorme in-folio petltru cele scrise de Las Cases
(tn ultimele edilii) 9i 'opt tomuri (edigia 1842) pentru cele
scrise de Montholon. $i, aoeasra, firi si mai socotirn cele doui
tomuri de memorii, consacrate de Montholon numai timpului
gederii irnpiratului in insula Sf. Elena.
De la sfirgitul anului 1820, incepu si iasl rar, numai in
trisuri. Cilare nu mai mergea de mu,lt.
ln rnartie L821,, g,roaznicele dureri interne incepuri si, se
lepetc din ce ln ce mai des. Napoleon ghicise de mult, pro-
babil, ci era vorba dc nn cancer
- boali ereditari in familia
lui
- de care murisc li tatll siu, Carlo Bonaparte, clnd
avea- virsta dc numai 40 de ani.
in legXturi cu boala care l-a doborit pe Napoleon, trebuie
si insemnim gi pirerile care au fost exprimate in citeva
rtnduri in ultimii 15-20 ani prin revisrele de specialitate
franceze pi germane, clupl care Napoleon nu ar fi murit de
cancer, ci de o anurrriti. boali specific tropicall pe care ar fi
contractat-o incl din tinereqe in timpul campaniei din Egipt
gi Siria gi carc s-al fi dczvoltat aci, la tropice.
ln ziua dc 5 aprilic, doctorul Arnott anunli pe maregalul
Bertrar-rd gi pe contele lVlontholon czl starea bolnavului' era
extrem de serioasi. Cind durerilc slibeau intrucirva, Napo-
leon fncerca si inveseleasci pe cei din iur. fdcind glume pe
socoteala bolii sale : ,,Cancerul este Waterloo care a pitruns
iniuntrn,"
406
ln ziua de 13 aprilie el dictd conrelui Montholon un res-
tament, pe care-l recopie Ei semni cu mtna sa ln ziua de 15.
ln textul ac,estui document se gisesc, lntre altele, rlndurile
sipate pe marmora din Catedrala Palatului Invalizilor de la
Paris unde se afli, de la 1840, sarcofagu,l cu rlmigiqele irn-
piratului : ,,Doresc ca cenuga mea si sJodihneasci pL malrr
rile Se^nei, in mijlocul poporului francez, pe care l-arn iubit
arir". In acesr restament el calificl rdrept trlditori pe Mar-
mont, Augereau, Talleyrand qi Lafayette, care au ajutat de
doui ori pe inamicii Franqei si ctqtige victoria. Pe Augereau,
probabil, din cauza violentei certe care a avur-o cu el in
aprilie 1814 ; pe Lafayette pentru o,pozilia sa din CamerI, tn
iunie 1815. Istoria, chiar qi prin cei mai calzi parrizani ai im-
piratului, nu a sallclionat rnai tirzir,r aceste dor.rl condamnlri
seyere. Pentrtr Marmont li Talleyrand, insi, epitetul a fost
confirinat. Cea mai mare parte din celelalte puncte ale testa-
mentului privesc sumc de bani desrinate diferitelor persoane :
lui Bertrand
- o jumitate milion, servitortrlui Marchand
-400.000 franci, citc 100.000 franci fieclruia din servitorii
rimagi cu el in inzul5, ror atfr lui Las Cases $i multor altor
generali 9i demnitari rimagi ln Franga, dar cunoscuti de Napo-
leon insugi pentru credinla lor etc. Cea mai ,mare parte a
averii sale ln valoare totali de 200 milioane franci aur a fosr
IisatI : o jumS.tatc
- ,,ofiqerilor gi soldaqilor", care au luprat
sub drapclul lui, ccalalti jumltate localitigilor din Franqa iare
au suferit de pe urma invaziilor din 1814 gi 1815. Un paragraf
este consacrat cnglezilor gi lui Hudson Lowe. ,,Mor tnainte
de vreme asasinat de oligarhia englezS. qi de c5liul niimit de
ea. Poporul engiez llLr va intirzia si rni rdzbune." El reco-
rnandi fiului siu si nu acqionezc niciodati impotriva Frangei
gi sL nu uitc deviza : ,,Torul pcntrll poporul francez".
. Atit in timpul cit a dictat accst rcsranlent, ctr gi in timpul
cit l-a copiat, Napoleon a fost absolut calm. Dupi 3 ;ile,
dicti lui Montholon o scrisoare pc care nc€sto trebuia s-o pre-
dea guvernatorului, indati dr.rpi rnoartea sa. Aici cerea engle-
zilor repatrierea suitei sale 9i a servitorilor.
In ziua de 2I aprilie, la ora 4 dirnineala, chemi pe Mont-
holon gi in-cepu si-i dicteze nn proiecr de reorganiz are a gi"rzii
nagionale in Franqa, penrru a fi folositi cit mai ra(io;l irl
api"rarea teritoritrltri lmpotriva unei invazii inamice.
In ziua ,de 2 mai, doctorii Arnot, Short Ei Michels vesrir;,
anturajului apropierca morqii impiratului. Durerile ajunseseri
atit de violente, inctr, in noapre;l de 5 mai, lntr-nn semidelir,
407

204. Napoleon se repezi din patul slu asupra rui Monthoron. fl
strTse
11.
b,rage cu o fbrgi.extraordinari $i cizu cu el'pc
podea.-Fiind arezat din nou in pat, nu_si mii rcc;pitI .urrJr-
trnia -$l rdmase mai multe ore irr ncmigcare, firi si e.r*i.cu ochii deschigi. De_altfel, chiar iii ti,"pri..ioi-*-il*rJ:zltoare accese de suferingl, aproape ci nu a fost auzii'sigepr{. Se _zvtrcolea numai. 1., .irn"ra *uriburoaul,ri;r;;
strir4i membrii suitei 9i servirorii, t-ii ltngl p"t,
"itii-L "3.rnrparatul mrgca doar buzele, dar ninric inteligibil r)u se prtca
lejpnnde. In ziua,aceea un uragan dezlinluise apelc oceanu-
Ittt' scosesc din ridicini arborii, mirurlse case dc'pe i'suii gi
zguduise conacul de la Longwood.
_Hudson !g*g si. cu ofiqe"rii garnizoanei engleze. care veni_
::t..^in
grabi indati ce auz-iseri de agonia impirarului, a$tep_
tru in camerele
'ecine.
uitimele cuvi'te ce au putut fi a'ziie
dc cei ce- se aflau lingl parul siu a' fust , ,.Fian;t.:. il#:.:avangardi..."
^.
ln ziua de 5 mai 1821, ia ora 6 seara. Napolu,on igi didu
sfirgirul.
Pltngind, bitrtnul servitor ilIarchancl aduse r.echea manta
qg cl{e.o purrase lmpiratul tn ziua bitlliei de la Marengo,
din 14 iunie 1.800, qi-i acoperi rrupul. Veniil
"p"i
g*re"i":
tontl cu otlterlr. 5r sc inclinari rcspectuos. Bertrand qi Mont_
holon permiserl acunr sI intre _5i comisarii puterilor aliate,
care. pini atu'ci -nu fuseseri admili
'ici o iirg.ii; O"H-ti
locuinqa impiratului.
, La procesiunea funebri, cere I avut loc dupH. 4 zile, aa
luer parre, pe lhgi..suitl 9i'scrvitori, i,ii.."ga g*i"ir.*",'trti
matelogii ;i. ofigerii de mrrinl, toti funitionarii civiii cu
gllvernatorul i' fr'rrtc ai aproapc toatr populalia i:nsulei. lii
clipa coboririi sicriului t' niormint, rrsi.rnari r"1". J" i",*ri-,
englezii dideau uitimul onor militar i"aphr:rtuirii *orr,
---'
INCIIETNRE
I
De numele lui Napoleon I sc leagi fenomenul istc,ric,
nq*i! ,,bonapartism". Clasicii marxisnrui-ui *au oprii d"nlultd
on gi cu mare atenlie asupra acestui fenomen, pirerile lor
armonizindu-se gi complctlndu-se desivirgir inire ele. Cincl
r'orbesc de bonapartism, ei au ln vedere aiit epoca lui Napo-
lcon I, cit gi pe cea a lui Napoleon al III-lea, dar il consicleii
pe_drept cuvinr pe cel dintii ca infemeietor-al acestui ,iste*
politic. Numai cI, in timp ce Napoleon I, tinztnd il ."ii-
solideze dicriltura rnarii burghezii,' s-a lupiar nu n^umai cu
iacobinii, ci (mai ales la inceputui domniei sale) 9i io i.g":
ligtii, care urmircau restaurarea monarhiei s"-ifoudale- a
,,vechiului regim"
- Napoleon al III-lea 9i-a inten,eiai inl-
pcriul to.cmai cu scopul de a fi o armi a burgheziei (a rnarii
burghezii, cu prccidere) impotriva ciasei muncitoare si a
curentelor democraticc din sinul micii burghezii.
Pentm a aborda, in lirnitcle temei noastie, problema bona-
partismului din epoca l'i Napoleon I, trcbuie. si limurirn i'tii
r.olul_pe carc- acesta_ l-a jucat in destinul rcl,oluqici burgheze
din Franqa de la sfirpitul secolului al XVIII-lca.
Istoriografia burghezi, atit cca veche, cit qi cea contem-
poranS, afirmi ci Napolcon a dcslvirgit revolugia.
. Desigur, lucrurile nu stAs aga. Napoleon a luar si a folosit
de -la revolugie mt ceeA cc aceasra a fdcut pentru dlzvoltarea.
acdvitdgii econornice a marii burghezii franceze gi a pus capit
f-u1tg_nii revolulionare. Prin urmire, el a fost efectiv cel ce a
lichidat r.e1o_lugiq, pi nicidecum cel tare a ,,desivlrgit-o... Dic-
^tatura
lui Napoleo+
- cu care e luat sfirgit ,""liogi"'--
"Ir)semnat, inainte de toate, victoria elementelor marii bur_
ghezii asupra proletariatului megtegugirer., *r,ipi"-'*uirio,

205. micii burghczii sirace, asupra acelei forg-e Ple!1c,. c-y1.iuc^ase
un rol reiolulionar atit de'mare fntre anii l789.si 1794, pini
l"- g-1h.t*idor. Tirinimea posesoare de pimlnt, -ale cirei
interese le apdra irlapoleon impotriva lncercXrilor de restau-
i^r" u orinduirii feudale, suslinea in totul dictatura lui.
Napoleon, prigonitorul iacobinilor, rnonarhul autocrat'
."t.
"
io"iiot-"."t"publicilc vecine Fiantei in regatc o! 19.-a
impirtit fratilor, cumnalilor $i mareialilor sIi, aceast; indis-
.",'^UiiX figur; iitoricl nu are nimic comun cu titlul de desi-
;i;;i;;;
"i"i.uoluti.i.
Faptul acesta nLr poatc fi ncgat dccit
tn^'."^t- un.i iJi*tirXri' false a lui Napoleon' Lichidarca
democraqiei gi instaurarea celei mai nelimitate dictaturi pcr-
;;;';i;^ t;;- t;p.ti ";i;;rrrii
intereselor claselor avute ei. al
i"ri"rr;iii dl"li*ti.i?rupr" i,',t."gii Europc
- ieti spccific'l
activititii lui Napoleon Bonapartc, spectttc cc ntl poate rl
""""t-a'".ti-t.""iiii"a
la adevinr'l'istoric, in numcle .conti-
'J .. . A v . '! I
lluarlr $1 rnrarlrll ,,regcndei nrpolconicrrc" carc a adr.ls in tie-
.*
^"irl"';;;-i";;;i'p."rtu ci s. adttta intcn,lionat tnaselor
putiir consticnte 5i oov;iclnice. Incepind -mai ales cu al 4-lel
i"J.rir-"T ,..otuiui'rr..ur, accasri. iegendi a servit ncincctat,
i;-;Gl;t analizi, trumei reacqiunii sociale qi politice'
^ -
Ar fi absurd, desigur, sI nu se recunoascd narcA torta-$l
dir;;;ir;"-;iui."*loi lui Napcleon, precum Ei dimensiunile
"*ceptionale
ale acestci uriage figuri istoricc'
-'-dili*r"i a..st"i cirti va glli in ea, intrc altcle,.citeva
aor".i"ri cit se poate Je potitiu. ale lui Marx qi E'ngcls'
pri-
;il;;';; pirJl,'g."iut militar al l.ui. Napolcon ei. influenla
.r."iirif"r""i.'"iup." Europei feudale. -Cei ce se intereseazi
d" u.""ttl problernl pot glsi 9i.mai mnlte asemenea apreclerl
"iii"Jliri"'ir"atic
ope?ele"complete ale .lui Marx. gi Engels'
iiir"r"i-.j-"."S1i" r"*"ri cu o desivirgitd imparliali,tate,atit
iolul prosresist pe carc l-a itrcat irr mod obiectiv Napolcotr
i;';;t"';;%-.";iii, cit qi pc ncc'la dc lntemcietor al bonapar--
';;t;;l;;-
r; ;rl;ono'r,-- iuii a irr ibugit i'ceputurile de libertl1i
politice din Franqa.
'"'M;;;i E;;;it au supravieguit Celui de al doilea Impcriu'
dar ei ,t-", fi ilr", ,t.rroi", desigur, nici de aceasti experienli
.*ax ;;t.; a inq.l.g" precis-tn ce rnisuri bonapartismul'
;;i;; de polidcn i"nt*r"n 9i extcrni, poate fi tn conditiile
"ntJ"itii
capitaliste in rapidi dezvoltare, in secolul al
ilx-lru, nwiai. reacqionar gi t. pottt menqine namai prin
"i"f""O'feri
limitl, prin ingelarealistematici a maselor 9i, in
imprejtrriri favorabile, prin aventuri r[zboinice'
410
n
1n domeniul politicii externe, tencliLrlcle irrrpcrialiste de
cuce.riri, dictate ,de interesele marii burghezii franceze, l-au
impins pe Napoleon impotriva Europei'iemifeudale, in d.r-
complrnere, care nu putea s;. se apere cu succes de primele
lovituri ale acestui mare comandant militar, cum s-a iovedit
el chiar de la cei dintii pagi. TotodatS, subjugarea popoarelor
cucerite a ridicat valul_migci.rii de eliberare"nagionall, dupi
cu{lr .tn Anglia, loviturile dare economiei acestei'giri de ciire
poiitica lui Napoleon au dus la intirirea si intensiiicarea stirii
de spirit revoluqionare a clasei muncitoare engleze.
Teoria gi,practica militarl a lui Napoleor. au jucat un rol
considerabil in dS.rimarea fcudalisnrului 9i a absolutismului in
9uropa -iobigisti. _Aceasri teorie qi practici au fosc generare
de revolugia bu-rghezir ce a creai acele posibilitigi, pe care
Napoleon le-a folosjt cu n-ri.iestrie. Cici nu el, ci revolugi;r
este aceea care a fi.cur posibile qi inevirabile miqcirile de
masL, tactica ce folose;rc forinaqiilc in ordine dcsfiqureti
ir-r unirc cu coloane strinsc, armate de dimensiuni grandic,ase,
congtiinfa soldatului, noi principii de recrutare. Dar nurnai
Napoleon este acela carc ir eriiat in chip geni;rl cLrm puteau
fi folosit-e gi ce rezultate sc pureau obqine prin toate ui"rt.u ;
iar Engels, carc a studiat piofund clinpaniile lui, a afirmac
ci el a fost prirnul care i1 aritat cum irebuie inlelese, inter-
pretate gi asimilate in mod congtient toare aceste schimbiri. in
domenitrl militar, Napoleon s-a dovedit atunci incomparabil,
rnult mai mare decit in oricarc alt domeniu ai activitirlii sale"
Dupi phrercir lui Engcls, el a depiqit cu mult atit pe toli
predecesorii sli, cir ;i pc generalii contemporani, care au
ciutat sI inveqe dc ltr el ti si-l imitc ?n {rceasti arri exrrenr
de grea_ : ,,...Mcrirul istoric al lui Napolcon cstc cI el a gisit
singurul rnod just dc folosirc tactici gi strategici a uriagclor
mase tnarmate, a cXror aparilic a devenit posibild. nirmai
datoriti revolugiei, gi a dus xccasre strategie qi tacticl la un
nselnenca grad de-pcrfccliune, incit, priviqi in ansamblu, genc-
ralii contempora.i nu
'umai
ci nu ii.t fn srare si-l tnireaci,
dar, 1n cele mai strilLrcite gi mai reugite operaqii
"1"
ior, ,*
tncearcS. decit si-l inritc." I
Considerind ci Nepoleon a perfcctiouat rizboiul. Eneels
spunc ci cci doi ,,pivogi" ai luilint:',,folosiree in propo"rgii
t K. Iylarx 5i .F. l-zgcli, Operc, vol. 7, Editura politicl, 195!,
pag. '528.
411

206. e-le mas[ a mijloacelor ofensive.
- for-tl yi"r 9zu li guri de
foc
- gi mobiiitatea acestor mijloace ofensive". I
Iudecat chiar si dupi campaniilc pierdute, Napoleon ri-
,n?r,! o.nt* Eneels .ttt
^-are
comandant militar. ,,Doui dintre
..,t" niai ,.*"r.Ibil. exemple de operalii ofe'sive 9i de atacuri
iir".1"'f"m"i," itt ."-paniile striir defensive rre si't oferite
il;;;t *;;i; A;.ti campanii remarcabile ale lui Napoleo' :
;;;;;; i;" rgtt, care s-a incheiat cu exilarea. p-e. insula
L'iil ;l ca;pania din 1815, care s-a tncheiat cu infrtngerea
J.-i" Wut.tloo qi cu predare-a Parisului. In aceste <toui cam-
ni"ii ti."t ii,*ir", utt comandant de ogti carc acqiona exclusiv
ffi;;,; ;;;;"i"" ili;i salc invadatc i-i atacar pc advcrsari.in
,o"t" ounctele si'ori de citc ori se ivca tru prilcl favorabtl.;
fiind iotdca'na'iu ansanrblu rnult nrai slab decit advcrsarul,
;i;$;il; i"-ii.in." dati si fie mai pttter'ic decit el,.Ei de
oUi..i i.s." irrvingitor in punctul tlcs pc'ntrtt etttc'" 2 Aceste
Corn ."titp"nii aJ'fost pieid'tc dc Napolcorr dirr motive ,-'cu
i""i i"a*.udenre" de'planul qi exectitaree lor gi,.
'rai..eles,
;;;'.;;;;';t"t"-; supcrioritiii a forlelor E'uropei co.alizate
;"" ..i.o"tibilitltii p.ttttu o iinguri rraliune' slciti dc riz-
fioai.i" prtt"t" tilrp de un sfert dc secol, dc a rezista ataculur
tr*ii^i;;&i,
-.ui"'t"
unise impotri'a ci".3 Vorbind despre
Atrsterlitz,
"[,ngcls spu'e ci ,,bitdlia--de la A'stcrlitz e]ste pc
iltrri-aCr*"'.ottrid"tutX "i
,t
^
dintre cele mai strilucite
;i;;.ii aie hti Napoleott qi ca. cee mai pntcrnici t''vad[ a
inconrrrarabiltrlrri slu geniu militar ; cici, cLl toatc cI prtucr-
;;l; ;;;-" iiir.i"g.iii aliaqilor o constituic, fir:i ind.iali,
Ii.i"lii" lor, totugi iccl co,tp d'oeil (pctspicacitttca) cu ca{e
.r dcscopcrit gtfa lor, ribdarca ctl ci'lrc a a$tcptat ca. elr sa lle
J"li-]"'."p1'i, hotliitet cr care a dar lovitura ninricitoare
rt* n'toi oi.ro, cle orice elogiti Ei demnc de toati admiralia'
;.;;,;;li;t'.;t;-o'ntitt.tn. a"stritegiei, care nu va fi tiitati
;ltita timp ci"t vor fi rizboaie." a
,,g,*tte tn Ettrope mnlgi generali btrni
- sPu.ne;t N*q?-
leon'- dar ei vor sd privc:rscf *ai multe lucruri deodat5' Etr
""''"tiu*l- i..it un tingut lucru: mlsele (inamice),.9i catrt
,i Ii "inti."sc."
A fost, dc ascnrcni, incgalebil in exploatarea
Ingel.s, Opcre, vol' 7, Editura Politici, 1960,
Engcl.r, Opere, vol. XI, partea a II-a' pag' 553'
vieto:iei, tn afta.-de a ?lesivfrgi infringerea adverearului prin
urmirirea mai dep-arte a .acestuia. Isioricul o,iiit"r prurl"n,
contele York von flartenburg, autorul unui cunoscui studiu
tn doui volume despre Napoienon-co*andaniul jt&i.;;;;;
ci ordinul dar de Napoleon maregalului Souh in' ii"[- ii3 decernbrie 1805 (a doua zi dupr'brtilia de ia a"ri"rtiol
congine ,,in cuvintc pugine, toatl gtiinga urmlririi, expusi de
cea mai inaiti autoritate in materie". Era un *".rtru ,r"io-
trecut ai vremii sale in arta de a gine in mini si de a-rna"e-,
yra, tu numai in perioada de prcgitire a luprei, ci gi pe ctmpul
de, betalc, ntxse urlage de trupc, punindu-lc sI cxecute rnigciri
lulgeritoarc ai cu rotul ncprcvizure.
Toji istoricii-srrategi care au scris despre Napoleon studii
speciale sau cAre vorbssc despre el numai fn ffeac;r ,t"t d"
acord asupra idcii fundamcntalc ci Napoleon. inteleeind si
folosind in chip gcniel noile 9i extraordihar*I"'poribilii;ti iii
clorneniul rlzboiului creatc ai
'mogtenite
de la rc'volutria fian-
cez:i, a. derenit cel mai mare teoretician al metodelor post-
revoltrgion;rre de conducl.re ;1 rizboiului. Rizboiul in care se
foiosesc mari nnse de oameni gi numeroase rezerye, pe care
rlyTal forga unui n^rare _srat burghez era capabili tl '1"
d.",
rlzboiul in c,rrc se intrcbuinlcazi' cu cficacitate imenscle miil
loace rnateriale 5i umane ale spatelui frontului
- roare acest;a
dttetzd" in inrreaga lor amploare din epoca lui Napoleon.
Azlaselc' compacte alc marii armAre. condusi dc el, s-au dovedit,
dupi expresia lui, mai tari ca advcrsarul ,,la momentul dai
gi tn locul necesar".
Napoleon cunoqtea harta Ei Etia ca nirneni altul s-o folo-
seascS. Depigea in aceasta pe geful slu de stat-maior, savan-
t-ul c.rrtograf mrrcgalul Bcrthicr, gi pc toli ceilalgi rnari-coman-
danli de armatl carc au f.icur r.ilvl iuainte de el in istorie.
Dar in acliunile lui nu a fost niciodati prizonierul lrirgii. ln-
datH--ce o stringea gi pleca pc cirlrpul de manevri, cind igi
insuflegea trupele cu cuvintirile sale, cind incepea sI dea or-
dirre qi sir puri ln migcare masivele sale coloane, el riminea si
aici tot la locul s[u, adicl primul, Ei nu putea fi concurai.
Ordinele qi scrisorile'sale ciitie maregali, unele maximc alc sale
au ptnl in zilele noastrc valoare de tratate fundamentale in
chestiu-ni cu privire la fortircle, artilerie, organizarea spatclui
frontului, migclri dc flancuri, migclri de inviluire, inrr-un cu-
vtnt, cu privire la cele mai variate probleme ale rizboiutui,
Trcbuie sL subliniern firprul cI, in afari de Atexandru
Macedon, poate, nici un rllr mirre comandant militar nu s-.1
1 l{. ,;11;r:u $i }'.
Pa3.521.
z K. hlarx ti F,
ed. rusi.
t lbiden.
412
c lbidem, pag. 565.
, ll3

207. aflat atit de mult timp in condigiuni .aqa de favorabile ca
Napoleon, care nu numai ci a intrunit in persoana sa auton-
[atea monarhului absolut cs aceea a comandantultll _suPrem'
.i- -"i ttt"fi-a;;i, "tii, "
domnit peste lirile cele mai bogate
:it^il;ii:-C"""i--" i"p,at mult timp, la tnccput.in calitate
.i. it-"tan"i tupt"ti, supu.s ordinelor. senarului care-i da
ilto;;i;ii'tt
^pti"it{i"
cu.eritilor pe care le avea de. fd.cut, iar
ir"irlri*ii
"n'i
ai vietii, a dus un rizboi dirz. qi.indelungat
ffi;';;ir; ut-"i"ttt unui-partid lnaqic.ln rizboaiele p-e care
i"-i ourr"r. Cezar nu a dispus niciodati-de toate forqc.le sta-
i"f"i'r"^.,"i, ;i;, ; fost niciodati stipi'ul absolut al aces-
;i;: i#;tbli l"f*i "r
io'r,andant_militar supr.rs senatului
r"ti.ii ii intrisant al unci republici de legustori' Turcnne qt
e;; ?.oi"J?".t de capriciile curqii franceze' Sttvorov :t
#ffit ;;I"il;ti d.-ni"i"tina a II:a,--care nu-l. simpatiza'
;#il.;;;^r.rt"ii, .u pavel I 9i dc Hoffl<ricgsrat-ul1 austriac.
Llffir*Ali"n^t;;;i "iil:ti'
-al
su"di.i,'Frcdcric al Ii-lca
;i"ifit;i-;;'fo,,-i; "a"";.
monarh-i absoltrqi' d.ar rezervele
i" ""-.ti ii -iilo"."l" materiale ale tirilor mici 9i sirace
;;.t;;--;t;"lt^ ^ri
domnit erau foartc restrfnse'
""T;" .J"""'L-i"oli;6,; il Napolcon, ntlm.ai prirnele salc
faptc de armc Ei ctrceriri"^(Touloir,.Italra, qgtlt-"1' :f:?1::1
din Siria) au .Ivllt loc intr-un timp citrd cra suborclonat
i"ri *""6rr'ceruia .i, a.-"iir.t, nu i s€ supuuea nici atunci,
#:i'?";i;; dl;'-;.;i' ;e;';;;;f i in'uEi stipirrul absolut
ni Fi"ni.; gi al tutr'rror qir.ilor dircct. satt rttdtrcct supusc el'
Unele dintr.
"..r,."'"-,"u,
ai" punct dc.vedere cconomic' liri
;;'i;"il"^;"-;;;;i;ti F'"nq" insiEi, olanda' Gerrnanir
;;#.'ij";r 1li[;';;;; N"poi'-on.." dom'it t]rnp..d.9 15' ar1
.;;;;"t'"frt"l"t,"[^'1in-'p'tt Iuliu Cezar' de pildi' -duoi
li.#i"-ii.'ri;;;i;i "" "
t''epi'it Rome.dectt vrco 5 ani' din
.;;;;ilii;"i "ii
r"r,
".uprii
cu rxzboiul irltern ce firimile
fortell statului.'"^'I;r:;;;ai, p"nrru jocul geniului siu militar, Napoleon
" dit;;t'i" ibftirt"'d.'fotl" *"t"tiale, dc miiloacc' .{e -tiqn
si de'oosibilitlti, de care nici unul dintre. prcdcccsoru sal .rn
;;-Jilir"rn ni i avrr partc. Dar. este indiscutabtl ca qt gentul
,i., a fost mult rnai puternic decit al. tuturor acestora'
"-"
il
^f"hf
.x"
"ii*it"l
de a se exprima, Napoleon compara
complexul calititilor unui bun comandant cu un patrat a carul
ililrt-ii't"ltiir"" sint intotdeaun a lgale z- bazr rcpr einti c a i'rc--
;Ji,'it?;t;;;"t", *i";tt ei hotdrirea, iar indlqimea reprezintd
--; c"*-llterul aulic de rizboi (n. t')'
:'t4
inteligenga gi celelalte calitlgi intelectuale. Cind caracterul este
mai putemic dec,it inteligenqa, comandantul se infliclr eazd si
merge hai departe_ decit trebuie. Cind inteligenga depigegtc
caracterul, atunci, dimp-otrivX,_ el nu va avea destull birbeiie
ca si-gi realizeze planul. Deplina conducere unici era conii-
derati de Napoleon ca absolut necesarl, daci o armati, nu
urmXregtc cumva in mod intenqionat si fie invinsl. ,,Estc mai
de folos un singur comandanr suprem slab, dccit doi coman-
dangi buni." $i daci lSsIm deoparte asediul qi cucerirea Tou-
lonului in 1793, in nici unul din celelalte idzboaie ale sale
el nu a avut ln coasti pe cineva investit cu drepturi egale
cu ale sale, gi cu atit mai pugin pe ,cineva superior'ierarhii.
Si examinim numai cireva particularitili.
Napoleon a risturnar cledinqa larg risptnditi dupi Suvo-
rov ci lupte la baioneti decide bntniia (cu toatc ci'suvorov
?nsugi nu q -neg4 de loc importanqa artilcriei). ,,AsrIzi, biti-
liile se decid prin^guri de foc, nn prin luprc.otp la corp" *
declari categoric impiratul intr-o-lucrare a sa isupra fortifi-
cagiilor 4e campanie. Continuind, in desfiqutarea ptirnelor sale
campanii, si Joloseascd, tactica armatelor revoluiiei franceze,
el arunca inainte ,,linii" rnobile de trigXtori, care pregiteau,
susgi'ute de artilerie, lovitura principali, curlgind i"l"*,, p"n_
tru coloanele de asalt. Supraveghea ll insuqi .; ;r,i ;r.'rrri"
pi repcta i'sistenr rnare.salilor si-i qi viccregelui Italiei, e"gt""
de Beauharnais, ca soldagii si fie inviq?li'iru ,rr*"i ;t;;;i,cj sI q!
_ocheasci cu roati precizia posibil;. p" a"
"trl
p".?"]
{upi. Napoleon, niciodati trigitoiii irrf,,rrt"ritii
""'-ti=U"i.lisagi. prea mult tiryR firi sprijinul artileriei, .X.i, J"ci
".ti_lc'a rnamicl i'tri in^acqiu^c impotriva lor, ci pot si_gi piardi
repede.curaj*l gi si fic
'irrriciqi.
Iar artileria t*bni"' .in.."ltra.ti cit rnai .energic cu putinli, fiindci nurnai o
".iiu* n *_
sivi ,a. fo-cul'i ci poate avca l' efect
'.rai
scrios. t,, t ;ixillt"
napoleoniene, artileria a jvcat n' rol i,ne's gi,
"d;;.;;';[i;;decisiv. La Friedland, de'exemplu, cele'10 de'i.,"uri i;;;;;calibru ale l'i S6narmo't, ."r"
"u
susqinut .o.p"i a"-^;;;;al lui Victor, au. produs clrier dc Ia inceputul l,rpr;i ;;;;[;;zd,pdceald. in rindurile lrrnarei rusc, obligi*d-o si i,r.."oi
retragerea dezastruoasi p.ir oragul Friedlaud qi p.stc .t.,i aii"
Trebuie si rnai noti.m cX, inceplnd din antri ig0Z, Napo-
leon adopta di' ce in ce mai des o nou|, tactici,,ro'i dirpo_
zidve de lupt5,_ac9ionind-cu forrnaliuni pr"" -"riu. Ei pri"
urmare prea vulnerabile, lucru pe care nu-l ficuse in-pr-ima
jumitate a carierei sale : e[ nu a recurs ,la aceastr r"i.ri.t
415

208. exagerati a maselor luptitoare atita tinrp clt lnci nu se riri-
seril rtndurile vechilor soldagi ai armatelor revolnqionare
gi ale veteranilor din- Egipt, M11ens9 9i Austerlitz.
' Pirerea curenti' dupi-care Napoleon nu da importanl'l
fortiretelor inamice, esie inexacti. El i'nr,"rta! este adcrir;t"
p" -"i"s"fii li generalii sli ci ceca ce dccid.' rezultatul unui
,erUoi nL
"rtl
,firarea fort[relelor adversarului. ci distrugerea
i;;"I;;-i"i "ii si a trupelor sale in c-nrnpenie' Dar ;i in
;;"l,tt problemi, cind avea de ficut fa(i trnei situagii. cu
il*i il"i"i"r. piitt caracterul ci, el da dor';rdi de o supleqe
si o inteligenti deosebitd.
'- -ct"d:
fi rios. isi didu seama ci luarea Ulmuliri insernna
"i"ri.lt.o
piin.ip"t.tor forle ale armatei atlstriece, el indrepti
;;;;;-;i;.i;iilc'qi lovittrra pri'cipali inrpot'r'a accstei for-
tirege.
f-portarrga secundari .pe cilrc.o ;rtribuia. cetitilor era .r1r-
marea logici a pirerii sale atit dr- carsctcrlstlce asupre inr-
rirtir.ei , l.O .a-p"nie trebuie inceputi numai dupi ce totul
;-i;;;f";tit-minulios, dar, od:rti
^inccputh,
Iig!,'l;" tl :: {:11."
lupta pini la extrem spre a pistra in mina lnltlatlva ll'ctrunll
--'
C-urni ca zi de lupti de la Eylatro 8 feb'uarie 180/, fusese
t.r-]iiie';-;;;;; iui N"pol"oi1 ca- si armata rttsii, sufc'rise
li"rilri"
"itr
'J"-
eitt", incit' unele'regimente tl'.i:es.'rii re d'urse la
fi"'tiiiilr, i"r'-"lioiu nu lc rnai ii*is.r. :rici nric.rr etltr.
ilo"otao urmitoarc, retras ln cortul sitl, Nr;lolcc'rr. rccLln,Or(rc4,
;;"J-;ri;
"i.rii
vagi intr-o scrisorr.' cirrc p.:ictc*tr1 sa-rt
tiu.o..'Dar, la ivirea zorilor palidt' 'lll- rrcclcl zli;' ic i;1rn;:
;-;;;;,;,i'.;-B.ttnigten s-a retras' li inci s-a retras muit'
A.;;;-i;tcamni cf inigieti't'a rimiscse d.' r.t'.tto Iui N;-
polcon. Cu alte cuvintc, in ajunul icclct zrlc cl ltlsesc rrlvln-
fi;;;:"S;;;;";; ;t riit p'.o bine c'l ru5ii c'rau deTlar:e de
I fi fori invingi, cl incepu indati sl vorbcasci despre ljyls:l ci
.l;;;-;-oirt&i. a sa.'Benrrigscn nrl .rrusese nici destuli sti-
;il|; i" ;i" ;; ;i.i' t.n
".
itat"" ig.i pi erdusc .cu
mp5 t-ttl, sc
.repl
i rse
i"i'?irifi si
".i
ii"utrcse iniliati'r-a din mina ltti Nrpo.lcon, c.u
;;;##;;; ii;;;; ;,ei cada'rc de ruei pe cinrprr! dc brraic
;;;;J;"e ;u chiar trei cadavre cle francezi'
"'-irii#i"a-itt conducerea genera-li a rdzbciuir'ti, in .a!ege''ra
locului' gi momcnrnlui bxtlliei, fn primele opcratii tactice
tin"int. de l'pt;, in incepr,rtul ac(iunii trebuie s5 r5mlni in
"rii"ile
.ornlndontlllui suprem al armatei. Totuqi, atunci cind
didea mareqalilor sii aceie ordine care 9i astlzi stirnesc prin
claritatea lor admiragia specialiqtilor, niciodatl Nap':leon nu
lt6.
le-a ingridit posibilititile dr: cxecLltare i-rrin inciica;iuni <ie
aminunt, aga cunt erau inclirlaqi sir faci pc r'i-'lllril;1.tt1
comairdanqii suprcili dc qco;rl:i vecllc: austric;i, prusieni,
cr,glezi Ei
-
in rnr-rlt mai t.t.tici tlislil-:i
- rtr5i.
El da ordin maregalilor si caut,i s:I r:llizczl i,r a:tunri:Ii
1, ac(iurne, intr-ritr atrumit sector qi ie arit:t sc':pul srii-rtL'gic t':-
ncr:ri pe carc-1 urmirea. Cit despre rro11,-rl ili c;-lt'i ct-tt;1rc rtt.1-
i c;al avea si inde plineasci ordin ul. ect;rst,r cra o circsiir:.r*
<l-. priccpcre pcrsor.rall. in cr,rrsui l,itilii:i" ldapolcon :fntiir.'.r
nrcferi ccntrul, creicir,rl an-natci. in ti:t:,--. ci-ii itlplincl'tt nti-
siirnile, mareg.rlii erer-t iu legitrrr:i- ttiirtt:l',:t'itpt:t, cu el. i1 ir-,-
fi,ri.r'r:tit de nrersui opcraiiilor, ii c,.:icair irrLi liri. ii 1r;'-'.rt' i.i
cririrlrt cLl irL'conicnitclc schintbiri alc sitU'rii.i'
Lrr vrco cjnci 1r-rrri clupi bitilia de i;r Ar.r.stcrlitz. ficirrii
clitica raportr-rlui 1ui Kutr-rzov cltrc Alcl;rtrrlrli :tsitprtt ace:rei
bitilii,. N;rpo1cc.n sc'ria ci gigantica amteti fr';tnccz.ti cre 'in
accst tirrrp tot:]l:-t dc strilrs coudtrsi 1i tate sii c.ectlic oiricil
or:din al ii.r- ...t,',., un L,atalion scpxrlrt estc cotrcltis dc conran-
clentril sir.r.
A fost fo."-rtc grer"t pcntrll contctllilor';111i li pellirLl postcri-
t-rte si irricleegi
'ctllrl
pLltllse Napolcon sir-qi pirstrez-e ritlul
sii.r c,:r.rdr-rcltor atit dc activ, firiL si inirbLigc iniliativa per-
scnrrlir a r.rri'rre5alilor ;i a princip;rlilor sii gcnereli- Bineitrqe-
lc.s, este vorba dc o iniliativS parli;rli. dc o iniliirtivl cic cxc-
cLltarc, subordonati ir-r intreginte autoritiqii supre tle ;i ini-
lia.tivei atotcr.rpriuzito.rrc a irrrpiretr-ilui gi care, in defir-ritiv,
ii obigni.ria si reuuuqe, in absenqa inrpira.tr'tlui, la l-rotiriri in-
dcpendcntc, :1tunci. cirrcl r:iscttl_ era. prc:l ularc. Si apoi, piiirtrc
er ereu irlrlliIL ctll';l c()nrancl;rrtqi cLt artcvir.rt nlari' cic;'tlin
indcper.rdenqi : L)rrvoLrt, Mrrssinrr 5i, in p:irtc, Arlgcrcrr-i... Cei-
laigi"nu erau iu t"najoritrrtc clccit excetrt,rrrqi clc r.rlin;r ir-rtii, tl'-
lcntegi, iar indepcndcnga lor cr;t, toctttrti (le .1c..';1. rcl;,tivi:;t
condiqionati. Napoleon a rccllltosctlt cit rrrlirt'ircilttlc:rccst ltla['r:,
aturrci cind r.rr,r gi-a putut rcqinc cxcl,rr-ttrqia : ,,1)lr cu nLt
pLrteern siL fiu cie faqi, peste tot ir-r fiecc ciipl:"
in 1814. in l'.rpicle' din fala P;rrisiilLri, iui liepole o:r ii
lipseau nLr r.l,rr.r.rAi cci 300.000 dc solda{i dc c1ita, diutre carc
o perte iqi l:isas':r1 oascic inci irr 1838" irrr altl o;lrtc se prcqi-
te:r si gi lc iase il Splrtirr, t.ttt ttltnriti tit1pcl. franccze carc coil-
tinuau inci si ocupc clteva or:rgc dirr Gci:i.urrlri:r,si r-tticic rc-
giuni din Itali:l ; rcsir-nqca ircut 5i lipsa iui lii;-tssil'ra. c;rre-qi
epr"riza dr',rt?tr timp ;i in zrrdar forlclc ?ii i:rir-rnritrabi1r"rL rlzboi
sp:rriol ; ii iips:-r ;L Davout cai:c er.r ;lirrii;rt l:l H:unLtlrrg, 9i
27 -
Napcit.rfl &17

209. il
'i
I
Nlurat c!:r€ nu mai venea de la Neapole. Tn ora fatali cei nr,ri
buni soldali ai sii gi ajutoarelr cele rnai incercatc nu se
aflau lingi ei : ii rizleqise prin diferiteie colluri ale imensului
sIu impeiir-r ! Desigur, nw numai acedsta, dar 5i aceasla, a f ost
una din cauzele inf ringerilor din I 814 5i i 8 I 5'
Napoleon s-a simqit invincibil stipinitor alrtocrat al Eq'
ropei numai atita timp cit maregalii sii ,:iau. lingi^^el, i;rr
-i..u armat; uu fusese inci, pentru o pclioadi nesfirgit tl.'
lungi, rupti in doul pirgi, din care una pierca luptind in
depirtata Spanie.'
Alegerei deszivirqiti a unor executan(i de nrina intii qi-e
dovedii valoarea mai ales cu prilcjul pnnerii in practici a
noilor migciri adinci de ir-rvXIr-rire, al ciror tcoretician, pc
baza sturdierii rizboaielor n:rpoleotrictr.'. :l dcvcnit Jonrini.
Napoleon a fost acela care a irrl'ttat ci ir.r"ilr-rirea armatei
rnamice nu are sens decit: irr primr"rl rirrcl, cind se iritrnge in
spatele inamicului gi i se taic cortrttnic.tqiiic, qi in al doilea
rlnd, cind mipcarea'de invih-rire duce [a o luptd la care iata'
parte coloanele ce opereazd incercuirca.
' Von Biilow, alt teoretician al epocii l'rapoleonicne, era de
pirere ci in n-rigcirile de inviluire este suficicntl atreninqarc-a
ioraunicagiilo.. ba., bazindu-se pe insiSi opere militari a lrri
Napolcon,.lomini punea eccenttrl pc ltrpt.r ctr care trebui;r
neap;rat si"se sftrqeasci o ir.rviluire rcuSiti li r'rtili..Napoleon
era de plrere ci in cazul unei miqciri de invS"luire, daci ce I ce
o face nr,r se gribe5te, risci sii sttfcrc o colltremanevri sau un
atac al inamiiului. Mareqalii carc crcscLrscri in bitiliile na-
poleoniene cxccutau accstc opcraqii dc incercttirc adesea cr; o
miiestrie gi o pron-rptiturdine ideale, gi aproape totdeauna clr
succes deplin.
Dacir inamicul se inchidea cr-r principalelc sale forlc ln
"reo
cetate sau tabiri fortificati, Napok:on il :rsedia qi, in cazr-rl
ci refuza si se predea, dczlinlttia asaltul' Ll ascnrenel impre-
juriri, daci asaltul ii xs{r-rcea victoria, N;rpolcon se arite
ncinduritor. 1n 1806, cind Bliicher inccrca;e si se apere pe
strizile Liibeckr-rlui, dupl victoria fr;rrrcczilor oraqui fu in
intrcgime iefLrit gi multri'locuitori rrasacr;rqi. De altfel' lceaste
..a o'.r.ch. tradilie' Ascmenea exernplc de neciuqare sint nr''tlte
in rlzboaiele napoleoniene. ir.r iulic 1/99 d.'bercasc in E*ipt
gi se inchisese in cetatca Abr-rkir o artlrati turci cJc 12'C0O de
oameni perfcct lnarnrali. in curind, pe iingi:tce9ti:r, nrei
sosiri inii 3.000. E,ra un obstacol de tenrr-rt 5i tttt r'lare'pericol
pettru Egiptui abia cucerit. I'urcii constrtlir; in gr;rbi ior-
418
tificaqii cxcelente. Dc asccli.
'u
puree fi vorba, clci inamicur
cra alLlrar pc marc dc,.crrgiczi. N.rp.rlcorr sc hotjri pcurnl
atacul fro'tal, asalt'l dire.ii, c, orice preg. Ordin'l d; ,;;;;era.pcntru ziue de 25 iulie, ur.r 2 tliinirr'caqa. Lannc, siiVf i.,r.ii
cu detagame.telc lor an.pirrrirs cei di'tii i" f"ri.r.^ii.'D;;;;
ei vc'ee gi grgs'1 forgel.r. irrreasa armati turci fu' n,e...tiJ
rrta"
"Aceasta
batilic era Lr1'r?1 dintre cele r-r-rai spre.didc pe car"
le-am viz't. Di' intrcaga ,ar'rati cJcbarcati, ;,,
"
,;ip;; ;;;u' singrir oln((
- co'rlr.rica_ Napoleo' clupi clo'i ;ii;, ;.,b
rmprcsla ircr pro.rspiri a.'rs.rlrulrri. I)ar:rsrfel de atacr,ri iro,.,-
tale cosrau scump gi pe.francezi, de aceea Napoleon se hotira.
pentru elc nurnai .itunci cind nu :rrrca alti solirqie,
Deqi aprecia rnult .
vitejia, dibicia ;i i;" spccifici in
L prd,. nr.rnifcstarc p-e pl.rn,i rid ir i.iual, N epolcon
-
erJ ;;^;; .;;ca nlcr chr.r
'r$tc
cilircqi irrtlrizrrcqi (curn crau rnerrrclucii s,.tu
cazacii) nu .
putea.Lt,..in f.rmagii derfigi,rate, si rezistc r-,rasclc.,r
comp.acte
^gi
disciplinate ale ,'ei arinate ..,rop.rr.- A;;i;;;totLr$i ci in ciocnirile dintre g^rpr.rri r"nici, astfel ;. ;it.;iexcelengi p.ureau avea superioiit"t.,., Ei i,ii.-"a."r;;';,;".,.i:
Dar .Napoleon a repeta! rncreu adwirul .;, pi'l l; ,ft;;l;;masele de oamer.ri decid totul. Arta unui .o*lni"", -ilii"irezidS, f':.a.9ti _si recr'tcze, si i,.,a.-.ze ,i ,t i;;r;i;i;;;;repede mari batalioa'e, si ci""t" armatc nrarir,. ; ; $;i;
"t,;
momentril loviturii decisive, si aplri cu toati
"r'',"io
!a l,tcrri
voit,; a qti,
,atunci cfrrd irrccpe o bdtilic, sd ttu crttlc rnr"rilc
batalloane, deci accasta e rrcces.Jr pcntru I o ci5tig_r; a,ti cl,
odati adunate aceste forqe nrasivc, si nu evite ii ii ir., l"ri,.,"
niciodati bitilia, ci sd caute dez.nodini'tul deciri,, ..i ;;irapid in mor.rc'tul apariliei pri'rclor g",rr.
^1.- "i.r".i.i ;'l[sfirqit
- hc.rl cci ,ri,ri grc'
- a ;ti ii giseasci i,, ai;;,r;tivtrl advcrserulLri l't,,".ti,1 rlupl-.r. ..,ir,,ie" rr.|..,,,i. i;,J;;;.;lovltt,rx decisir I. N.rp,'lcorr l)urr(,.1 .,r irrlirrrpl.tic,r qi rrorocrrl
joaci Ei elc _'' rol rc'rl in riz.boi, tler ci faptcle ;,,'";;.,:,;;;
'rari depirrd.. d.' c,rlitigiic. prc.s.'ale :rlc .ut-r.rinJ,""tiiiti i,-'J"
clorrul, rrrrtir, rlc 5ri irr1.r, tlt' .pricrpci'cr- Iiri t.le rr rc!.iorr.r rrrc-
todlc. dt' l.icrrit;rtc.r tlr' rr curr:Lirrrr, Je irri crrtivit.rtc, ,l.: prczcnie
de spirit. ,,Nn ge'iul csie accla ca.c, i,l clttare ,"',, ;J;;;-i;-
prejr-rrare r.rcagtcpt;rti pentrll aiiii, i*ri dezvrl,ie i^ chip tainic
ceca ce ar-n dc splls sall dc ficut, ci r"rgiunca ;i juclecata.. __ a
spi.rs cindva
_Napolcon. Alc:;anclrr.r M.".ceclon, Cezar, Hanniiral,
Gustav-Adolf nu au ajuns rleii fiindci i-a ajurat-rro.o..rl, linorocr-rl i-a ajutet fiindci erau m:rri qi gtiau si-l foloseascx.
Aga spUnea Napoleon sprc sfirgitui vieEii sale.
2V*
419

210. Cu '-cate ceie citeva grcgeli intimplitoare gi citeva semne
dc r-'boseali, dupi plrerea unaniml a strategilor qi a tacticieni-
lor care i-au siudiat istoria, geniul militar ai lui Napoleon,
care consta in arta de a foiosi toate miiloacele pentrll a-$i
rca',ita scopuriie, nu slibise de loc in 1813-1814 in rapor-t cu
cci nrai br.rni ani din caricr;r s:r. Chiar ii in 1815, atr.rrtci ciir.{
avca la drspozigie mr,r1i r.nai pLrIine fc.r{e .lecit irramicui. ailtirci
ctnd situalia politici cle'r.cnisc clisperati gi cincl N;rpolco:r
insutri sr-rfcrea cle o inclch-ruq:rti depresiunc i'izici, el cot.rccpr.t
r:n plan sturtcgic pclrtru ninricirce trcpt.lti a :rrtl;rtclor iua-
n:lc*, plal.r tot atit de rcnrarcabil ce 5i xcelit cxrc. in 1796, in
l--rlnrl se c:rnrpar:ic din 1trrlir, ii reLrEisc rtit cle aciruirabil. I*r
sti'.rlr.rcitul i: rccput tlc erccLttlr.' ;t,tccsttti p,l,rrt (inf ringcrc:r ili.li
Sii-ichcr ie Lign.,') ;i corrtintt.rre.r ecqitrrrii (ir:rtiiie clc 1;r ';t-
tt"r'lc,o, undc nr-rur;t.i feptul cxcepqionrrl 5i i:rtinrplitor ir1 so';irii
Irii tsliichlr 1rr tinrir e srrlvrri pc Wclliirvton tlc rnr clcz-:rstrr.t iile-
r i:-rcil)
- tcatc acestca ,.lovcdcsc c,-r irtc.rrtrp:rrabrlul ttttestrL!
;,.i :r.it.ri rrrilitare rlmisesc accl:r1i.
T'o:,.rii, in tinrpul acestor clin r"irrni biitiiii, inccpusr.' sir-i
lipri.'rsci cc,:r carc, dupi cl, pentru un comandant militar cs';e
llcrui ccl r.nai irnport?1nt, mai import;rnt chiar decit geniLrl
ir.:rii : iru mai avca incredere lir succesttl final, simlea ci
tiirp',rl siu trccuse. ,,Nu mai aveam acee ir-rcredere in n,itre
iir:urni. pe care o avusesem la inceput"
-
sptlnea el lui Ltr
Cascs. vorbind dcspre Watcrloo.
Ccea cc i-a pricinuit eccrlst:r picrclcrc a incrcc{crii tr"t
prc,priiic forqc au fost grc;elilc slivirSitc, citre crau iLr prirnul
rind greqcii dc natr-rri politici. Grandioasele, irealizabilele ;:,1;r-
irirri politicc dc cucerirc a h-rnrii ;rtt dcten.nit.trt dez.lstruoaselc
a.rr.trr"i ale lui Napolcon cle lrt propriilc-i legi sttttcgicc'
S:r !uirr-r ir.r considcr:rrc doar tehnic,r cuccririi : cLllll pLltr.:l.tl
s,1 sr fi.np:rce ocupalia nrilitari a inrenstih,ri inrperir.r cllrcire;n
p,: cerc-l cuccrisc, cu ocLrpercr ittror t,-'ritoLii ruscati;i p,rz;r
c'iriior cle cornr,rnicaqic spre liloscove ? Dc trt.rde avc,ru si fi.:
liret.., iri accste condilii, forqclc ncccs;1rc pclttrLl bitirliilc r"ir-
ini'LioAre, pcntm cucerirc;r Rusiei ? in ce inod pute'i cl ltrill;,
Lriopria-i rcgr-rli : a fi intctdcarttrr t.t-iai t;rre decilt inainicr.il iri
locul gi morncntul voit ? Cr.rrn putca rcLl$i, iii sfirSit, sL in.,'ing,i"
siir:,,rlt;n in bitiliiic dc lingri NIac{rid qi in bl-it;i1iii,-- dint:c
Sr:nrliensli qi h{oscova ?
in rc,rliz;rrea granclioesclcr s;rlc xcqirur i nrilit;rre, Nrtpoicoir.
ci.:-ir:t siL nu sc all:rtri c-le 1,r rin principir.r ai s:iu de i:azi i tt:-za
ri;;riro;r-si a colnLlilicJrqiil':r. Ti;crnei uliir rc3;tst.i !;r.1zl ru $i
r 11
si;ii;ii atit cb niriit rriiioacele srlc in cursul campani_'i ilia
Rusia, irrci cu rlult inaintc cle retr:!f;erc. Diir 420.000 11; ,.::i-
meni pe, care-i avnsese le Nierncn ir.r iunic 1812 qi cll i.r.1.r
trecusc frontiera, nurnai 363.000 au contilluat inaintare; i:i
adincr"rl l{usiei. Ceilalli trebr-iiau si protejeze flancurile t.ic r:r,i..1
,ri de sr-rd aie drun.rnlui urmat dc amata de inr.azic. La Vitcb:I.
rrjurrscse nu clt 363.000 dc oan-reni, ci cu 229.A00, ier. c;
Smolensk s-e aplopi;rt cr1 185.000. Dupi bitilia cic l:r 5;ro-
1cnsk, lisind o garnizoand iu :rccst ori1,(, s-a ;rpropiar dc Gj,..t:i.:
cu 1-i6.0C0 dc o:u.neni; pc cimpia de l.r Borociino ajrinsesc c;i
i l5.CCO, i;Lr in Moscov:r au inrrat cLr cl 95.OOO clc oer:rc:u.
1)eii, nr-r irunrr-i picrdcrile in lLrptc, L-.olilc, clirrl a,u inghil,:
it:ricJ arntati. ci gi colosala liitic dc cont'-tnir:;rqic. l)c c.:i
220.C00 clc oanrerri, De care Napolcon nici m:ic:rr nu i-a rJu;
pini la Nicnren, ci a trebr.rit si-i irrpi:i;tie in iircnsiil ..r.":
urperlLr clrropcAlr, ctinr 9i dc ceilalgi pcste 2C0.OOO c.ric l.,r ,.'.-,,,
in Spar-ri:r, nici nr,r n.rai porr-icnim,
lJar totodati sint mou.rcrltc, spr11le.l cl lr.ri Las Cascs, cil-i,-i
trcbuie si dirr foc tuturor corS,biilor, si coirccntrlim io:r.t.'
fortele .pclrtru lovitur.r dccirivrl 1i si-l ninricim pc inamic priil-
tr-o victorie zdrobitoa.re. irr accsr scop sc iritimpli s,i iic
lleceser chiar 5i riscul uner remporxrc slibiri a liniilor clc cornir-
rricaqie. ,,Pe cind luptam in ccntrul Moravici, in crirsr.rl c,-rin-
paniei din 1805, Prusia.cra gara si mi atace, iar rcti:eg*r:c-1
in Germania er;r ir.irposibili. Dar rrnr ir.rvins l;r Austcrlitj. iri
18C5... anr r':iznr ci Austria fricr-rsc to;r,tc pregitirile si sc
arurlcc asLlpr.t comr-inic:rqiilor melc Ai ci Splnia cr;r gat:r si.
iilvadezc Frllrlrr prin Pirinci. Dar ar-r'r ir.rvins la Ien;r."-$i r-,r:r.i
primejdio:rsc incri au fost imprejuririie in tirnpul r.i-z-boi,.rir,ii
din i809. ,,Dtr an'r invins lrr flrrgrarr." Napolcon spunc.r ,--i,
oricc ri.zboi trebLric .sr'r lic ,,nrctodic", rrdicL aclinc giirciit, r:rici
rrumai ag:r ;rre Eansc clc izbinrlri. I;.1 ;r rcspins c.1trf,c,.ic pircrr.r
dupi carc invaziilc iLri (iinghis-l lrrir qi 'i'rrnrcrlen er.ii i,::;:
acqiLrni spolttillre ;i tlczor.lorrrltc: ,,Accstc rizLroaie cle cilc;,
rire
- :1 spus cl coirtclui Mor.rtholon fost clirsc d'.r1.,:.
rcgi:li, iir irocl frrrrclarncrrtat ; pl.rrrurile (1ui Ginghis-FIan'li
trail.'rlarr) alr corcspr.lns forqelor gi mijloacclor cc ave.rn lr
inc{ernini;i ni,rr-nai aga se cxplici rcuEira 1or". Trebuie sli rr-
:r.ierciim, in aceasti privingi, cir istoricii orir:rrtaiiqti cle chr;-..i
N"rpoleon confirmi in totr.rl plrerc;r h"ri .lcspre cr.rceriril;
rlongolilor:.
I)e m;ri rnulte ori gi in diferite priicjr-rri, Nepotrcon 3 sirlis
ci toatil arra rnilit;rri consti in :r gti si cilnccntrczi" in li,":ul
,l )I

211. nrcesrtr qi la rnomentul necesar, forie urai rnar:i decit are ad-
r.'€isr-rrr-ii in acel ioc Ai moment. Odati, cind Gohier, membru
al Directoratnlni, vorbind desprc rizboii.rl din 1796_1797,
i-a spus : ,,Adesca cu forle mai mici dumireavoastri.atri bitut
lun inarlic rnai puternic", Napoleon il ncgat, spr.rnind cI el
lrlr f.{cuse decit si se aiLurce cr: iugeall fulgcritoare asupra
forlclcr rizlele irle inarlicului gi sir Ie bati pc rind, 9i
'cX,
astfel, in ficcarc din accste atacuri luatc in partc, el a fost
in acel moment superior inamicuiui, cLl toate ci in total, nu-
mirul soidaqiior inarricului era mai mere dccit numlrurl total
al soidalilor lui.
Napoleon s-a preocupat mult de ,,nror;rlu1" armatci sale.
Menqinr-rse suprimarca pedepseior corpor,rle clecretati de rc-
volugie gi se mira intotdeaur.ra, arunci cind vorbca cu e11glezi,
cum mai pllteaLl adr.i-rite biciul in armilti.
,,Ce sc mai pc,atc aftcpt:1 de la nigtc oamcni care au fost
dezonoragi ? Cr,rm n-rai poate ri.minc scnsibil la onoare Lln ol11
care a fost bitut in faqa camarazilor sii... in locul biciuiui,
cll am condus prin folosirc;r scntinentului onoarei... Dupi
bitilie, lmi adrrnam soldagii qi ofilerii gi intrebam cine stnt
acei ce s-au distins mai nTult."
ii aval.rsa pe cei care sc distingeau qi qtiau si scrie gi si ci-
teasci, iar pe cei ce nu gtiau carte ii pr-rnea si invele de z.or
(,,cite 5 ore pe zi"), apoi ii fice;r subofileri qi, mai tirzitt,
ofigeri. Napolcon orclona firi mili irnpngcarca penfru greqeii
grave, dar in gcncral, sc bizuia mult rrrai rlult pe nretoda re-
compensclor, dccit pc accen a pcclcpsclor. $tia si rlspllteasci
- cn bani, gracle, decoreqii, onornri publice
- cu o iarghelc
nemaivlzuti. .,Crcdc'1i oarc ci prin silogisr-nc ii puteti fele pe
oameni si se batl ?
- exclami el la 14 fior.(ai 1801, in qe-
dinqa Consiliului c1e star, arrrr.rci cind se discuta institr-riiea dr-
dinului Lcgiunii de Onoare. Silogisrncle nu-s bune dccit pentru
savant, in cabincrul sLr-r. Soldatul sc bate pentrLt glorie, ciis-
tincgii,..reconpense. Arrlatclc rcpublicii :rr.r fi.cut eiitea fepte
mari fiindci cralr colnpusc din feciori dc lirani gi dc fermieri,
;i. nr-i^ clirr ncrccnari ; fiindc5 ofiicrii 1or eran orri-neni ,roi, nu
ciin sinui nobilimii, ;i cratr ambilicgi."
Astfcl, Napolcon gi-a cre:rt in mod coilgtient, metodic gi cu
un -.triilucit sllcces, clin rr:aterialirl prcgritit de revolulie, o ar-
lxxtl foartc pr-rtei'nici gi activi, carc in riiina iscusitiilui maestru
avce si. sivirgc'ascl ispl[yi flri sea.mii-r in istoria militari.
Una din calitiiile salc o aprccia el insr:gi ca f iind ce;r
mai inrportantl gi de neinlocuit : voiil{a de fier, tiria de spi-
422
rjt li rln- ctrraj deosebir cc nu se confundl cu accla care te
.icfcrrrr'i si te arurrci irtr-rrr *rurrcirt critic cu ;;";,i i;rnln.i pe^podul de lr Arcole, ,", i:" ri*; ,i;; ;:; ,,rritr,rliJri"c sub foc.l tun.riroi' rusc;ri irr cirniririri J""r. i.r.i";,, :i';:rlcter'riuL si iei..lsu1'rr.l-ti pc .." *i-'i.i,;fr;il,'.."' ;;;l ;ri;rlnrtre responslbiliriti
-. :tcuet .l Iorarirji. i,ri,;,.',,,,ro,:.",i i;iLrirrlii rlr esrc a*l,r .'.ri'.' i-., .u,i..1iui fi*,,,-,i ,"il'- grr;r'r.-
ir:l: ::::r,1i, ci accta c,rrc ei-; ti,;; ;;;,p.n-$i ,r;;;;.;;"execLltarll ll-il.
Dupi
^pircr.e.l
triturcrr .rrrtoritililor" irr rrretciic, N.rpolcon
era ror atir dc ru.irc i:r erre ci5rigirl;; lrir,itiiior'_';..,' ;;[!:;;;i
- pe cit er:r de
'rare
." ,t."i.g,
"di.l'ir. "ii" .ig,;g;i;i
^;;;j
boaiclor., qi, ca^,-liplor'lt. irr ert.r li.',iil.^i,"ouuc irrtcrrnr r.oirrtr
sa lnernrcrrrr rilvrns' ci.r'uia, odati ce-i fuscscri definiriv f;i;;l;cura jul ;i c.rpecirat..r
.dc irnpotri, ire. ii a;.," ,r*i"i;l';'.;;"il dorca cl. Acestc trci cnlitiqi'i;;;;;,,,' i,; fil;(;'i;;',,,,'1;,''j'.:rro'ios. Cind bitilia ge,re r.ali .r" li;iig"rl, U.,*i ;;-;;r:i;ria sir cra trirnis ir url',rrirc.r;,i",";."Tri gi p",,,r,,-,r;;.i;;lui defi'itivi. odati impliniti ;i ;;;;;;i""risiune a Irii Mr,,ntpenrrlr rra'sforrnarea cigtigirii.'bitiliei iri.-.lrrt;;;";;;ilt.,:trui. urmi.rirea i'amicuIrl i..uii;" ..ui;r.r"r;
-ii-i.r,-'r;"-li'"i,.
masa verde",. pril fornruliri gi ccrcri diplo_ntr.".
"
De obicei, ci'd i'ccpca
'u' rizlroli-N"pol.o,l cirura capr;nrr-rrrl ;rric f.lccritor qi una s;1u do;i f"ri*l'*,_;i;;";;sr-qi dol.roere inanr'icu.i ,i ; i';;;;;;r,]g;'r; ceari pace.
, . *,.""r1* il deter'ri'i pe Clausewi; u;t-,l.fi;;;":.;-;'eroda
lur Nnpoleo' dc a conduce rizboi'l .a ,,,, f.r.,o,,r_,., ."''r",.,i
'ou
iir istorie, ci1 o apropi.r. ,- .xrtoiiiiui ,,a" p.;l;;ti;;r;;';;absoluti". I'.1 sc'i. , ......i" t" u;;;;;;;".''r" i,r..o,rr Dcrr* o
ti.l::, -"i"i
p(.rr,rr.Lr c.'.r1.-rlr;i r. r,iz-briul
" d.rl",,;i- i..,,.irl ;;;
li:ll: " rnrregirltrr
.polror. Narur,r lLii s_:r mociificar i" intie_f,:ltc s.1u, rrr:ri prccis, r.izboi,rl s_.r lpr.pi:rt,'1r1.,lt d.
^J,.,i;.i;"L:i_ffl}.,fi: dc pcrlccliLl'rq,l rl .rl.r,,lriti..E,rcrgi.r.,i,ra*'..,:ii
razboruiur ;l crescrlr r.'ult -ir u'-ira i*nrulqirii 'lnijiox;J;;:';
trdrgirii..perspectivci sr-rcccseror p"ri[;r.'-i;'"' p.".r,ri."i .l.i't.ia .niinlilor. Scop.l ins*5i. a1 o"peraqiilo,:'i'ir;i"..'""i.";,ii",";il
r'!rlcrrc,1 rir.rrrrre uirrr ; 1r1rrir.c;l lcr -.i i11;gpcrca rrlt.rtir ain, l-r,,
l ;'*.,t.t*,; P"::li]il. {5,ci1,
atir',ci ci' d ;
"rl"i.i' f
';;;-
;;;;;tr';iisro'ir." : Totr_r;i, aceast:i profu"di'
"pr;i;;;'; ii ; iLi,lll.';;.j
1 Adici, Ia ir.iccput' penrru frr,ncezi, in
vengioniytilor, apoi penrru popoareie c,!re se
polccn.
: Claaset,itz, Desirre rizboi, Voenghiz,
anii luptci inrpotrir,a inter-
.rirf r.ru inrporri ,;r l:.ri --a-
1935, pag.545.
4Zi

212. asr,pra nrcrodci nap.oieoniene de conducerc a rrziroir-rh"ri, ficutl
i' .lcgit,rii cir stLrdierea problemei,,dimensiur.rilor. obiectivelor
politice ale rizboiului ;i- ale efortuh-ri", treb,ic rl fi. coni-
plctatl cu indiceqia . ci Napoleon.
'el
insugi, .l.oiJ."
dora catcgorii ch_ r;izLroaie (ofcnsive 5i defensive); {ire st le
delir-'itcze irr r-nod pre-r'is, ;rce.]sra depi'zind a. .i.".i.rui-."-
t.rrLri ser.r cirirrrri r,i:zi'roi cJncrct, coudiliorr:rt dc sitrrati;r poii-
ti;.i ii dc i'.'L''rr ir] ..i,' l.':.1r.. !rr corricurtriile s.ri,-,
"rupru
lli.i.i-
rii gcncrai'lui tr{ognrr, pirblicati i' 1g1(r. Napolcori n.,in t
,.Oiicc rizboi ofcrisii' rstc Lll.m rizboi cic ir.,azic, oricc rXzboi
:1.-'iric cord's estc Lln riizboi r.rctcdic. ltiz.ir.riirl .l.f.t.rriri ,.o
riclucie. o_fcrrsir, r',, intocn.r;ri dupi cr,rnr rici r.;rz-i--oi,"ri cfrnsil.
rru cxclr.tdc dcfrirsi.,'.r, cLl tc.ite c;i sc,._r1tir1 :;irc,:ste trecitia:;t
frorriicrci ,,i irr r .rzi.r 1.ri.ii irr.iririii,...
Aruncincl o scurti pi ir,il'c asrprrl crrrrprr.iiilcr ce ior ;i.iai
ri':ari conclr-rcltori d'.. o5ti, Napolcn'r .u,,ri.icr, .,i,..rt* J.
prisos sir sc vorbc:r-sci dcsp.e aga-ziscle .sisrcnre ,-,1. ,iit.i-,r.,i-
iitarc". Ct-i toatc sccsie!'r, ca qi toli marii conrlricitori cre,-.,..,ti,
trnriirca qi ci si z.drabettscd ;i sd nimiceasci 1te irtamic.
Pircrea lui Clauscrvrt'2, pc care am citat-o aici, cste i.r'i_
late'all Jorniri, bu'ioar.i-, riu cxprimi niciicri ...." *r.-;n"-
tor. Aici trebr-iie si.ar.'irrtiin ci E'gels, degi aprccia mariie
cllitiqi .ale_opcrclor lui clrirscwitz, iotuSi pentru studiul sru
..iirprl ltri Napoieorr il prcicr;r pc Jo'rini. Ilri ce scria Enscls
lui.foscph Vtidcmcvcr (le 1: apriiic 1853): .,i.r rrL.ure.r.,r,i,..i.
.|crrini cstc roru,ri ccl rrei buu istoric rl ior (,rl cernpaniil'r
napclicorie'c
-
1-.7-..j, irr tirrp cc Cla'sc*-iiz,;rccst rrr.,iiu
lnrrlscut. cil tol1.c c,i;,rc citcr';r iLrcr,i.ri excelentc, nu pra" i,u.i
tr'rlaca".
I
,Ifi
' l.Iapolct). s-e pLrrt;it f;ir:i. r,ii:i ;i-i r-irrila pe acri ,,i;rcobini."
carc r.oirru ca bincfac-:rilc cr:ccririir:rr r.e'oliliiri s:i se re.c.s.
5i asupra nrasclor plcbee.
Apirarca pro.prictriiii, a oricirrii fel dc pro;:iict;te, priir-
re care gi p.ropriet:rtt-l firnci;rri.p;rrcelari, adici mica 9i' ,nl-
ru!rta proprietate qiranc,rscir, atit c.lc nrr-rlt extinsi si_rb'rcvo.
lr-riie, ajunsese u1']:i din tcileliilc politicii lui ir.rternc, cu tilere
cI.. a5e cunr.ipLurc iv{erx irr.,sfinta farr-rilic.,, c1 ciuta si
stiborconczc irr,--rr'r,'lc dii.'ritclor cercuri elc bLrreliczici i'tc-
:-.::il j::lcriLiirii s;lir. Caiegoriile de ,,,.,epro;ri-ietari',
- dc
I Ii. llatx;i f. Ir;3s1,, Oirere, rc.l. XX', p.r.;. 15i, cii. ru:.'r.
4t4
pildi muncitorii din Paris, mttucitorii din Ltgl:,{lt *-:tfl^o
din Rouct
- erau pentru el un element de neltut$te'. dar Na-
;i;;;; a"ttul a! i"teligent pentru- a r1u socoti drept. si;r-
ffi;i^;iil"J'i"' -pxt"i.--l*poitiua lor nunrai patr:lele, ri
3ilti.t.i*.'iandarmeiia $i reteaua de spionai .creati de^bcuche'
ideali tn'ieea ce privegte abilitatea 5i eficacttatea el' 5-a stra-
;;;'l;;;rd;au'a'si ilnn piept vaiurilor eomafului care.' irr
1811. dc exempltt, aruncasc in stradi nllt de muncrtorr
ii"l*ir"i. e..rrie iituagie a folosit-o de asemeni pentru a
;;;;iTi;; uitt
-[ioiutui-
.b"tin."tnl, cit $i crincena ex.ploatarc
ii monopolizare economicd a (irilor cuccrite in numele desta-
:;;ii";r-;J;;ii"i rrn"..ri- i' nun,
"1.
i cf rinirii nr a terii lor prinr e
necesire industriei franceze.
""-P;i;i;;ff" -*"ti""-
"le
politicii ccononrice napolco*iciie
au fost dorinla de a da industrici fratrcezc .
suprenlalra pe
ni"b ,i vointa rerace, indiscutabil legati de prirna dortnla, de
"
fnlitut" Anglia dc pe toate pielele europelle' t .
Dar in domeniul raporturilor dintre.muncrtorl $l expioam-
tori l.T"ttf.on
^u
nu*ii ci a nrenginut in intregime 9i a intrc-
dus'ln legislaqia sa sistematizx'e' leg* Le Chapelter
- le$.e
;";t;i";,;,;rijo. --i"te interzicsa"ptni 9i o vagi a3tr9:t!'r1
r "n.;
srcvc, ci a fictrt gi un pas inainte pe c-alea aplsartt si
-""i""tltii ntr.in.itotului,'infiiniind,,cirqulia de nrunci"'
'^"ci;;'.i"';-; t';;ilpilt, i"te, ci nici-chiar in cele mai ffi-
ti".-t.i"t.n," t"iii*ii.jtii nu t-iu risculat lmp-o-triva. i*lllt
;l;iii?'tl,;;; .'.' f"i" ci in anii tsr6, 7817,1818,.1819, 1820'
iiiti,',;ibi;;"i.1" n.'rn^thici rcstaurate a Bourbonilor au con-
a;;i;-;-ni.'t.u lrr rrrtrltc lturi tlc inchisoare, attt la Paris clt
gi-in pruuin.ic, rttttltcittlri care strigoseri ,,sttbversiv" : ,,Triiasci
lmpiirrrttrl !" ?
Anr ciiutat in cartca dc fati sI clau nn ritsputts accstci
"h.rtiuni.
Explicalia faptelor esre rrrmitoarca : muncitorii in-
gelcgcau instinctir ci ordinea burghezi postrevolulionari, rc-
fr.r"nt"ti prin Napoleon, era totugi mai avantajoasi pentrtt
"i .l".it toi *u..g*iul aristocrat-feudal pe care-l aduceau
furgoanele ln urma armatelor aliate'----Fop"iufi"
munciroreasci stabill din subtrrbiile Saint-An-
to;.,e ii Sairrt-tvtnt..au, din cartierele. Temple^li Mo*ffetard
"u "ir"rri"ci
zilele eroice ale revoluliei. Dar in tirnpul celor
,,ioo J. zile.., chiar gi cei mai sincer aragali tradiliilor revo-
iil;r;;.;deau in llapoleon pe cel mai mic din cele doui
;;i;,;;i;"i m"i" fintd, ln ochii'lor, restaurarea fcudalismrilui'
t,
ie
le
i.
;p
L
)
I
p
28 - Napoleon 425

213. '
,Q",.I. in Franga, in lupta impotriva pericolului restauririi
-ecnrulur regtm, Napo-leon rcprezenta era cea noni _ era in-
dusrrrala,
,era progresisti din punct de vedere
".orro-i" -1l"j::r'r9.nt ci gi cuceririle lui au avur un rol revolugionar,
de drstrugere a bazelor Europci feudale.
Marx gi.Eng-eis au subliniar intotdeeuna impulsul nro_
gresrst_dar de .Napolcon. ,,Napoleon a lichida, Sfiri"t i*_penu^ t(oman gr a redus numirul statelor mici din Germania-
tormind state mari. [,] a adus codur siu de leei in trrile cucel
rite, un cod infinit su.perior_ tutoro, i"Jrrit"r".*i";ili";;;"rccuno$tea
.in principi'. egalitarea.. t D;pt E;;;i;;'N6;i;;
3y a f9.st ingeles. nici dclitrc llranii ger*anf-;li[J;;Durrgcr{l genranr. pc carc-i suplra scumpetea cafelei, a zahd"-
rulul, a tutunulur etc.,. cr,r toatc cr tot blocusul continental
a. tosr cauza carc a dat nagtere propriei lor industrii:-..i;
plus, ei ru erau oameni i.n itarc ;t f't.l."# ;il;;ii; #:r.efc. ale lui Napoleon.. Ei il blcstemau p*ntri .i r. r"" ."oiii
Sl u ducea in rezboalclc- puse la calc cu banii aristocratiei
gi ai,burghcziei d.in Anglia, si. ro.ot"ao ir.pipii"i.;";;i;iclasele. dc e-nglezi carc erau i'tr-adevir vino-vate de aceste
rizboaie..." I
^. ;,ryap,glgon e. aplicar.tn alte ldri regimtrl terorii _ care
r$r rndeplrnlsc mrslunca in Franqa
._ sub lormd de rdzboi, Si
acest .,regi'r al tero'ro er;1 rlnperros neccs;rr il C;;;;i;:"';Intr-un articol impotriva ti'i n^t"rlir iaiii r+'T.ll*ri.1849)., citim : .,Dar firir , violcnlI, firl cruzirn. ., ;;;i^;rmpui ccve in isroric. 9i daci Alcxandru, Cezar qi Nipoleon
ar fi posedar accx ernotivitntc la crre f"."
".u,r,,
;p;i;;rl.*vismul in interesul cliengilor lui dec.izuli, .. ,-", rilrt.r'Jt,,"1i
de istorie !" a
,, Mat* 9i Engels giscau chiar (tn legituri cu incapacitatea
de carc au dat dovadi de ambele plrgi conducitorii rizboiu-
Iui-di' Orienr, din 1853 pinl in i8ss) g hotirirea ;-;;;"
l-c.{.l.ona Napoleou
"ra ,,-ai umal1i.,, jecit acliunif. i".op*_
bililor epigoni.
_,,Pe drept cuvlnt se poatc spune ci Napoleon cel mare.
"calaul> atitor milioane dc oape-nlr cu felul iui curajos, hoi;irit li nimiciror de a duce rlzboiul, ;;t;" *"a.i-E ?*-"i.
t K, Marx Si F, Engels, Opere, .r.ol. 2, E.S.p.L,p., 195g, ptg, 597.2 lbiilen,
3 Ibicletn,
a lbidem, vol. 6, Editura politici, 1959, pag. 310.
in comparajie cu goviielnicii "blrbaqi de srato ile la condu-
cerea acestui rdzboi cu Rusia..." 1
. Firi a cduta si, micgoreze rolul revoluqionar al cucerir:ilor
napoleoniene in Europa, Engels nu inchide ochii nici cit de
pujin- asupra fapmlui ci, spre sfirgitul domniei, Napoleon se
transforma tot mai mult in monarh de ,,drept
-
divin"...
,,...Faptul ci Napoleon s-a unit cu vechile dinasiii antirevo-
lulionare prin cisitoria sa ctr fiica impiratului Austriei, ci
tn loc-si distrugi orice vestigiu al vechii Europe