Recommended
More Related Content
What's hot
What's hot (20)
More from Robin Cruise Jr.
More from Robin Cruise Jr. (20)
Truica, Ion - Arta compozitiei
- 1. ION TFIL'ICA ^Gli!.-TA, (G(OIlfiP(OZ.l-rl Er t / t, r, rr (l*.,r,ino
- 2. I CARTEA APARE CU SPRIJINUL MrNrsrERULUr CULTURI gr GULTELOR DtN ROMANTA ISBN 973-8216-84-2 JlIljtttltttttilill|[ilruil
- 3. ARGTIMENT Acordind compozi{iei rolul principal in procesul de initiere a viitorilor artigti, am incercat sd ordonez materialul pentru a avea claritate metodologicd in abordarea temei. Stdpinirea de cdtre student a limbajului formelor plastice, a relaliilor care se nasc intre ele, este hotdritoare pentru inlelegerea semnificaliei fiecdrei imagini. Am renuntat la metodele gi procedurile traditionale de organizare compozilionald a suprafelei, socotind cd, in anii superiori de studiu, tindrul poate pdtrunde gi adinci geometria secretd a operelor de artd 9i pe o altd cale. Acest manual didactic nu este decit o introducere in arta compoziliei, socotind cd ,,iscusinta nu poate exista fdrd artd, la fel cum arta rdmine ascunsd fdrd exercitiu". (Drlrer)
- 4. '(rlnOel toun tctu undns es nu oreo 'nuolea1e 'ro1gldr-u11uJ rnluoc un nc) fufgll f yUOl 'ft_vu]ltv fctut_f yof c f yuol :pls,xap'crilpreEocrnf ;a*aa-?a?hu-#ffi3dffi,3*""","r,orpurz,reuv 'ratuol e oJepJoqe ep potll nou un 'pctldo Plle o oJe 'etJlotuoe6 ed ;'r'izeq;euorirzodruoc ualsts un leJnlcnJls ne oJsJ rc ?clloJoel eeteo6u nrlued ro;rSelureul ppnel puJcnpe 'oJeJcnl eluozoJd 'gtlaloold ?lle etnltlsuoc rol eriecgtuues rS eqrnierluoc rS eqlnc ,o1,'r'j"'i"t"U .5 "o aLr"roJ seurlsoP nes tnlruqtltqca 'nunrsuel alel5eu pp 13 'eleuorirzodr.uoc aloluauala ajlul aLJA.Jalu 8.,8! .,OlLflrq6un lnlsale eise eliuele pleol op uuec .g 'Plecruo^ rs p;eluozrro op pie; ro;ecrlqo ee.reurpul gdnp 'aunrsuol plle pqle ps eur6eur, "rb""g "c oce} 'Jolocllqo llJPutlcuJ eoJecgtpoL! il-rc glep o 'aur6eurr uJ luntsuel eeJeqrutqcs .t 'peuleulse erirzodr-uoc op eJoqtl orrrol Jolle pJnlple os oJec 'eoonJc 'ellseeJoJ 'epeod :luls pctJlours oJeztue6lo ep elue.rnC oloutof .olectyo4 ts e;eluozrJo eJlu] cseu as erec elrrielor urp pllnzor elerq'1iqce e;rrirzodtuo5 g 'rrurbeulr e elezrueOlo op poru ]le un e| p6rlqo r5 eriecr;ruues ec sndo ;n10d plurzerder eleciyen olllull .z 'teielerdns e oJetutue op olelrlepour purlrd o olso pculorurse nes pcrJlorurs rol eoJerrJllJ Jel 'nlpnls uleltu.lod ep;nlcund plutzeldel oleluoztJo lutl nc erirzoduro3 j1, 'ctlstltls oJeltun rrirzodruoc el 3np oJes ,aruJoJ ep ;1|1tuej uJ olarrJJoJ etcose rs edn.ro e op eolelrcedec u1 'eiurrls uJ plsuoc p;euorirzodro" prnljnrlr'"p eolelrun 'roloctlqo ectueutp ep pieJ ppullq teuJ 'EltrJlec teu pcil.Ileutp o;riuroeur ecrureurp ?zeoztVal os oqJnc ep eleundeldns nes 6o1erp uu6 '6n1u1uec erlSp.rdrul o nes leduluec erirzoduroc ?unpe eJec 'oloqjnceJluoc rS e;eq.rnc ne sues lle Inlol nc 'aleclUo^ rS eJeluozuo ollutl nc ce] l-eJec ed ;nrqOun rS eelelueuo;erice.rrp Pdnp eriecr;ruues PctJtpotu 161 egecrlqo 'lnlle eleleluozuo 'suos un gur.rdxo'ololecryon 'enoc PcUlur!os leie;eldns eeleztueOlo el ornqtJluoc orec luoulolo eJecet] pc 1n[S purU 'cselnlPcle o SJdc joieu.rol eriect;ruuos oJeole^ u1 pund ps plnec erirzoduro3 t ;'- nes aunrsuo] eorc e nrlued 'pcrlse;d Errnlcnrls o eundu.rr e ,lnuriuoc ,. ",i::?;t;';f'JJ oceJ os eut6eut uJ Jolol]lJo} elnlp6el 'ro; eriecrltuulos pulr?r.urn ,ourJoJ e4urp ",i"ge, ep e1e6el oclulotllol eiurl5ounc plrsecou 'nlieds un nrsa.rdxe bzrue6.ro e op eUV un olso erirzodruoc '1e1ene6 ep ecr;elO u1 lS ' leluotuepun] luotuolo rcop 'olenzt^ Joloile Intueuop ul . '* P tc e A 't t,ll poou uaqraH ,,' lnlnldecuoc'eowbeutt tet'nunficetlsqe pzeapag eje111 pisndutl pu11d1cs!p'o ,"it*tt e1,wrr" u1 ,e1cedset e ap elieflpo ulp lncspu e-s rcfirzodutoc eUV', r :t titzod ruoc viruvruod ru I 'l
- 5. deplasarea ei in comPozilie. DIALOG DE FORME asemdndtoare sau de forme contrastante in care este impusd o anumitd formd. - inrnrpArnuNorRlLE DE FoRME plastice. B. Stabilirea centrului vizual al imaginii, urmare a focalizdrii liniilor de forld cdtre un anumit loc din lucrare, care este centrul de interes al compozifiei. Centrul vizual este diferit de la o lucrare la alta gi el atrage atenfia privitorului asupra figurii sau gestului, care dd semnificafie imaginii. O lucrare complexd poate sd aibd mai multe centre de interes vizual, plastic, ierarhizate dupd semnificalia pe care o urmdregte creatorul. A. Relafia intre forme Poate fi: - MONOLOGUL FORMEI - singurdtatea formei de anumitd parte a imaginii ii de o semnificalie singulard, imagine. Situarea formei Tntr-o care se schimbd o datd cu de TEXTUnA ltiure receptarea artisticd C. Facturarea formelor Structura plasticd condi[ioneazd efectul artistic prin diferenle de lemn, structurd textild, de sfoard, frunze, site metalice etc.). Structura formelor orienteazd, direclioneazd 9i sensibilizeazd in sensul dorit de creator. D. Orientarea formelor in imagine Aceastd orientare condilioneazd semnificalia dupd pozifia pe care formele o au in imagine, finind cont de agezarea lor in apropierea parlii din dreapta sau stinga imaginii, de partea de sus sau de jos a compoziliei. E. Proporlia formelor in imagine lmportanla unei forme se impune-prin mdsura dimensiunilor, prin proporlia sa in compozifie. Forma poate domina imaginea in raport de 9110 sau sd fie o formd insignifiantd Tn spaliu in raportul de 1/10. F. Densitatea formelor in imagine O intrebare la care trebuie sd rdspundd fiecare creator atunci cind structureazd o imagine se leagd de aglomerarea sau rarefierea formelor in imagine, de felul in care dom]nd plinul s-au golul de sentimentul care trebuie declangat prin mullimea formelor, sau prin singurdtatea 9i izolarea lor in spaliu. G. Factura Plasticd a imaginii Elementele constitutrve pot sd fie: mate, lucioase, transparente, tratate pointilist sau riglate etc. H. Presiunea exercitati de forma dominanti Aceasta poate sd vind de sus. de jos, de la stinga sau de la dreapta, sau oblic din colfurile imaginii. l. Statica gi dinamica formelor Caracterul elementelor care structureazd imaginea 9i felul in care sint orientate, organizate, sugereazd dinamismul sau stabilitatea imaginii.
- 7. II. ORIZONTALA, ELEMENT FUNDAMENTAL AL STRUCTURILOR GOMPOZITIONALE ECHI LIBRATE ,,Eu consider cd orizontul artei rdmine nemdrginit..." Corneliu Baba intinderea nesfTrgitd a cimpiei, echilibrul sufletesc, linigtea gi pacea. cer gi pdmint. Ritmarea, prin micaorarea perspectivd a orizontalelor, accentueazd senzalia de adincime a imaginii. Se stabilegte un prim dialog intre formele apropiate gi cele depdrtate fafa de privitor. Proporlionarea iscusitd a acestor elemente accenlueazd senzafia de spa{ialitate. Creatorul poate sd stabileascd 9i o ierarhizare, dupd importanla pe care o acordd personajelor Tn imagine gi locul in care le situeazd. De multe ori acest efect este accentuat prin prezenfa traverselor de la liniile ferate sau de la o scard - de sirmele desfdgurate in rinduri echidistante, care devin, prin efect perspectiv, mai dese pe mdsurd ce se apropie de liniile de orizont. Acelagi sentiment de ordine gi rigoare ne este dat de treptele unei scdri monumentale vdzutd frontal. Este de-ajuns sd amintim un exemplu clasic de scriere cinematograficd in celebra ,,Scard din Odesa" a lui Eisenstein. Aceastd ,,riglare" orizontald a treptelor dd imaginii stabilitate de monolit, permite cineastului sd desfdgoare acliunea dramaticd, reprimarea singeroasd a unei demonstralii a marinarilor de cdtre armata laristd, pe acest traseu de orizontale. Formele statice, incremenite, de scdri sint animate de mullimea care cautd sd scape, urmdritd de rindurile de soldali inarmali care coboard treptele ca un mecanism ucigag implacabil. Formele orizontale le regdsim in multe gravuri cu caracter sacru realizate de Rembrandt. Ele ordoneazd imaginea gi ne conduc cdtre locul unde se desfdgoard acliunea principald. ln arhitecturd gi in pictura monumentald desfdgurdrile orizontale se numesc registre. Aga intilnrm: compozilii in doud, trei, patru cinci etc. registre care etajeazd naraliunea plasticd gi ne propune o citire pe orizontald a intimplarilor asemenea unei istorisiri in imagini. Arta nrocemi a fdcut saltul de la compozilia narativd la compozifia liberd de forme plastice nonfrguratve, care impresioneazd prin noile sale structuri gi noul mod de organizare a imaginii. Este interesant de constatat cd gi grafrca de gevalet contemporand ne propune compozi{ii in mai multe registre, povestiri in genul benzilor desenate, lucrdri care ies din tiparele clasice de organizare a suprafe[ei. ln arhitecturd, compozitii cu forme orizontale intilnim la fafadele blocurilor cu dominante orizontale. Maiestria arhitectului se leagd de felul inspirat in care realizeazd alternanla sau repetilia registrelor orizontale, de modul in care reugegte sd integreze in forma dominantd elemente secundare (ferestrele), dar mai ales in arta cu care plaseazd lipsitd de forme accidentale, declangeazdin privitor Omul se simte ca o fdpturd singulard situatd intre
- 9. rc(elu* Er urrg161nc- AX OI-A}3DT$TAL- (*=e1*ae .'-..r ,/^:J C2 e.:zc'NTiAt€- L! 1,, -. -f-=-*=:|Eil.:;;.*= opi-<'6117*;a CA AA D€- Jln€-fpr€- COMPOZITII SIMETRICE PE ORIZONTALE 10
- 10. II 'ulPtuudut o-l ps u.llrop e.lec od eliscUluuas oouroap a.,rerenl ul qdnco l-erec ad lncol oO .plep eieleldns ad psnduroc plecrilen o pur.leasu1 eun8eur{ uJ alecr}.ren reun eiue="rd-,,fu1 leyl '|n|o6 eJqlllqca eelnd e ru1ued aun{sLre} purxerrr o pqle E}s ornqoJl elecrlerd "1"1L"1.r"1" rq ';nl6eu pultuop lnqle loap '|nur1d pur.uop lnloO ereJ ul 'plecrilon nc eiirzoOtuoc op ;eur6lro uolsts un rs undo.rd eu oJec !JnouoruoleI e;elrunu_ese luis 'clo Ll,'gll 'gl, 'vl, ap lnroda uJ 'plsluozuo pcr.u ernlel nc rqOunlde.rp un ,plecuo^ plueuruop nc e;rrirzodrrroc luelsuoo poLu u1 a15eso;o1 Elleluotro-ruoJxa eile ? ,pltn ps otnqoJl nN .-'oles rriplr;euos.red lnuures,tnlnuo e plueutulop eauntsuoulp purrl ee ,Elctlolsa 'pcllo lpleJou es eoleltlectuon e.rdsep ,,qron pueosled o el ulJeJoJ eu puJc tcunle :crJolelolu rsuos un r$ oJe'plecruo4 erurl -, 'ostcep olectyoA 1u1s pde op alelolsec 'ounlzlnolol op.ro;r.rn1sod elunuJnl 'olecrilon ec undur os uJnl oluncolg .oruJol loun le lueuluop Inluol.,llole olso puJc eoleltlectilo^ pzeouorseldur eu ,lelJue6'u| 'olecluo^ ulp ollnlgcle rollnpre6 e;rcdr6 pzeeJoScrr-u ei pc *'ius lunc e$e lot,pnllcedsled u1 pletd es unc uliruls 11 rS e.repen ep gnlqOun urpqrrlrr.los pc oU 'leluoJl urnud r1 pc et; 'le;eso6 eeutDleut ed cttult.t rielrsul lldgs nep o oleltlectua^ op glnce e'i"iuei b- '" -- 'pjnleu urp oloruro} erieJel ul pund ps er15 oJec sounJl op oreoleerc plnldpl eln6uts olse lo pc 1n1de1 ur.rd rS 11c 'e;e.rnlsod^ eles rJnlels eolelrlecruen ur.rd ',,oJeo1lpu16 erlsell o" ]eJoplsuoc olso lnuo rS eles rolnuri plirolep oleod .ecrlqo ur1ep olo luJ op oJolpe Erclu leur eoc el pc 1nt16 pullJ '!o ee1e1r;t6e.r1 uud tS 11c rer-r.r.ro; eelelunO u'jO lJle 'olelllecluo^ ep n;duexe.lolp6urnuoc leu loc otnltlsuoc elllsoJf 'twlitput "rO. p1Jl" 'ErlecluoA Jol elonlls utld 'elec 'tt5oledtqc tS nucsug os oruJo1 ep elltuel ,Se"j"" ul - 'ez6og ooC el tctpleroq urrros ec ';e;nOurs turulllul p ere-c ed rep ,nis"up1g "1ii1",1,q ,n1 tS ncseutut3 rn; rbelp op llle'lo;tdo;d eolelrlecrilen eqrieuorserdur'uroluJs eJnleu purnud 'electils^ olse olenzt^ Joleue eltJnlcnJls uJ pJlut oJec leluouepunJ lueuolo un ezltuof oeloctN ,,'e4uaulpn4utds - lnlsllJe 'eluaupyaleu eualeu alSauldp;s puezy{' v]v3tJ.u3n'ilt
- 11. Deci verticala situatd in centrul imaginii inspird o simetrie perfectd prin impdrlirea imaginii in doud pdrli egale gi trebuie evitita in artele vizuale, cu exceplia lucrdrilor cu caracter sacru sau ceremonial. Deplasind verticala spre stlnga, intrdm in zona imaginii unde intilnim semnifica[ii feminine, degative, malefice. .m.m O asemenea plasare a verticalei delimiteazd imaginea in doud zone" in stinga - trecut 9i Tn dreapta - viitor, linind seama de sensul nostru de citire de la stinga la dreapta. Semnificalia verticalei se schimbd o datd cu deplasarea imaginii ei spre partea dreaptd a imaginii. pe mdsurd ce verticala se ingroagd, ea devine din linie, formd verticald, iar dicd forma depiigegte raportul 211 atunci forma incepe sd se apropie de pdtrat gi senzalia de verticalitate dispare. '- - - '. For*" iatrata este de fapt elementul de cumpdnd intre dreptunghiul orientat vertical 9i cel orientat orizontal. ' Ea ne amintegte de celebrul ,,Pdtrat negru pe fond alb", al lui Kazimir Malevici, autorul suprematismului in picturS' Verticala constituie un element esenlial Tn limbajul artelor vizuale 9i pentru noi ea este o coloani a cerului sau o asociem cu Coloana fird sfirgit brdncugiand - semn al continuei indlldri spre cerj H^ t2
- 13. q * I'ii. L .,!- l' t',1"i(;1r"', ' ./ . ,q. ^.L -2, , .^1.-I_. -l- / Da c€Pt€ !-R- .!'i: RITMURI DE VERTICALE CU DIFERITE GROSIMI gr {'i ilr 'i:}, l:i liii fi-5 ii ; ilj;i Eiiiliili, Wd{r :-''__-, ffi l4
- 15. Agteptam o reacfie vie, polemicd din partea teologilor ortodocgi, dar ea intizie. Numai frumuselea proporliilor unei cruci, fduritd din verticald gi orizontald, ii mdregte expresivitatea gi ?i accentueazd simbolismul. ln dorinfa de a pune in valoare sensul sacru al crucii am experimentat in numeroaseexercilii ,,crucea de lumind", o cruce cu verticala gi orizontala cu goluri egale, dispuse ritmic, asemenea unor ferestre prin care lumina trece nestinjenitd. Aceastd modalitate de expresie plasticd urmdregte sd sugereze sensul major al cregtinismului, aspirafia spre lumind, spre cer gi spre divinitate. Crucea actorului Silviu Stdnculescu este prima de acest fel pe care am proiectalo gi realizat-o in lemn de stejar 9i este montatd in cimitirul ,,$erban Vodd" din Bucuregti. Un imens disc de bronz traforat in formd de cruce, imaginat de regretatul artist Paul Neagu, innobileazd Bulevardul Aviatorilor, semn cd un gind luminos nu este singular. O altd modalitate de apropiere de cer prin treptele sacre de lumind este imaginatd de autor in discul solar. Acum, la inceput de mileniu, crucea de lumind devine un simbol clar, elevat, sacru. 3. POARTA ,,A existat timp de pesfe un mileniu o civilizalie romdneascd a lemnului manifestatd in toate domeniile vielii". C.l. Giurescu ,,A doLta intilnire a orizontalei cu verticala este poarta, locul de trecere dintre doud stdri, dintre doud lumi, dintre cunoscut gi necunoscut, dintre lumind giintuneric, dintre bogd,tie gi sdrdcie". T. Bruckhardt Aceastd formd de trecere ne invitd in lumea misterului, a tainicului, a necunoscutului, iar sensul sdu simbolic este trecerea de la profan la sacru. De la po(ile cele mai simple, realizate din doi stilpi verticali gi o birnd orizontald din lemn, complexitatea compozifiei sporegte o datd cu numdrul de elbmente din care este construitd, ajungind pind la porlile complexe, bogat ornamentate, din arta populard gi culmineazd cu arcele de triumf. Frumusetea unei porli consti Tn ,,mdsurd a tuturor lucn,nlor". portile au echilibratd prin perfecttunea prooortiilor, arcelor de triumf. ,,Poarta sdrutului" de C. Brdncugl este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care te impresioneazd prin perfec[iunea proporliilor gi prin austeritatea decorativd. Semnul sdrutului integrat in stilpii masivi atinge desdvirgirea, iar friza care se desfdgoard pe lintoul orizontal este de mare discrelie. De obicei, arcele de triumf, coplegitoare prin propo(ii, sint impovdrate cu basoreliefuri decorative sau figurativ-narative care simbolizeazd sau ilustreazd un eveniment istoric, amintind de o mare izbindd. in artele vizuale poarta este o formd importantd, semnificativd, evocatoare. armonia propo(iilor, raportate mereu la om, ca fie o alcdtuire discreta gi neostentativ5, fie una sau una monumentald, coplegitoare, ca in cazul l6
- 17. -l I Jtahlr lt ,Ja<tr+ i ?eAfaf,a. (sr -v si RJT/V. 18
- 19. Marcel Chirnoagd a realizat un ciclu de patru gravuri in acvaforte avind ca temd ,,Mitul labirintului". Original compuse, esenfializate, desenate expresionist, aceste gravuri impresioneazd prin noutatea gi fo(a viziunii plastice. Tema labirintului o gdsim insinuatd gi in alte gravuri de acelagi autor. Aga este lucrarea inspiratd din ,,Divina comedie" de Dante Alighieri, in care oamenii agezali in sarcofage se trezesc la viafd. lnlelegem cd tema labirintului este una din obsesiile lui Marcel ChirnoagS. Toate temele mitologice pot sd devind o sursd fertila de inspiralie pentru desenatori cu condilia ca ei sa in[eleagd cd trdiesc in mileniul trei gi rostul gravurilor nu este sd ilustreze un text, ci sd descopere in el ecouri contemporane. 20
- 21. B'.4.4?d6'-vl*{@i>,$.qirlFa;s4 UBr-ICA ?r<9Ltt >€NTA j --- - 3 <p-, pr ^-J b - j,- i'F- v Er:ai c' AL€. B-c;'Ral r -l?!-cALE 22
- 23. J,i-sl+a 0!Una=!q ]*-- ----I .t<jTAA Lr r<-J .r>€- apljee r--F,' a FLt C€. Aic-eJ{ D eN"rC .56,^/,1! r r:i cl:r-r e' : . Succ€,sL{L r l<-€UsJI-A I yqt-(>r<1 A r /Af/'i /a >€r s Fnz tr . rcfl st uNc ,y.f t<c T/€NgluNc M,el?l€ t-ghl 5t(^N,e /ylcA L .l i /,. /",', t,',.1 l,l / ,4 /, ,/, tiil, //t/i//t ,/, /t)lr r 1|,,t/tlt/,|, t,/.!"lhl i P l f(r -qr o , s-ia .iTE !" __L t +r.'-,.,-_1.*{ 24
- 25. VII. EFECTUL UNGHIURILOR ,,Accentua,ti cu vigoare fiecdrei parli a corpului, picioarelor." orientarea pe care o dali capului, umerilor, bazinului, Auguste Rodin Partea cea mai profundd a relaliilor verticalei cu orizontala gi oblicele, o constituie aga-numitul efect al unghiurilor. Atunci cind o verticald se intTlnegte cu o oblicd ascendentd sau descendentd, in unghi ascufit, se nagte o stare de tensiune, de incordare, de forld, gata sd explodeze gi sd declangeze o energie. Aceastd stare dovedegte existenfa unei for{e capabile sd se declangeze in orice moment. incordarea pe care o exprimd formele unei stdri de nelinigte. Nu gtim ce urmeazd destinderea, care inseamnd pace. Un exemplu edificator pentru acest gen de sculpturd statuard in care membrele personajului asemenea unui arc incordat. Etapa urmdtoare de relafii este datd de o verticald perpendiculard pe o orizontald care nagte starea de echilibru, de stabilitate, de linigte. Pentru a ilustra aceastd relalie, sd ne gindim la sculptura statuard din Egiptul antic: portretele de faraoni, scribul etc., dar gi la sculptura statuard a lui Gheorghe Anghel:,,Theodor Pallady",,,Cdrturarul",,,Maternitdlile" etc. Volumele organizate dupa aceste relalii ne dau senzafia de stabilitate absolutd, de echilibru perfect al formelor. Ajungem la ultimul fel de relalii intre verticale gi o oblicd descendentd. Observdm cd are loc o destindere, o linigtire totald a formelor. Bdtalia s-a terminat, urmeazd pacea, inlelegerea, cooperarea. Totul se duce pe ,,apa simbetei", deci pe aga sfirgitului, pe o cale fdrd oprire. Sd ne gindim la ,,parabola orlcilo/'de Bruegel, unde cele cinci personaje, cu cinci grade de infirmitate vizuald, alunecd pe drumul sfirgitului. Totul coboardfdrd putinfa de a fi oprit. Toate aceste modalitdti de relalii plastice fac parte din limbajul plastic fundamental atunci cind sint aplicate judicios, imprimd caracter gi semnificafie temelor abordate. care sd se alcdtuiesc o compozifie da nagtere intimple: echilibrul armistiliului sau relafii este ,,Ginditorul" lui Rodin, sint strinse in unghiuri ascufite, 26
- 27. eF€cIslt' uButPtr Selsi 4rY,' Oz..- oL. r'r-€.r{/iun c.- . ?plrixae.ee. ' D€7€=r- _tOe, ) --'a . .F RerArt €- : ,J€ / C.pNE&fr5NT pivG'€NT SC.MNlFlCAtlq: X . AIRAcfe -+ Y'i<€sPlNc€R€- -& itr^fr lTl i rL-, (4@ / - Gl*u la<qe o,A.tr_ I E' _F-l ,. tui u c-* ( - Lt]t.' I rJ^;*s"-." t>- a".*t7/ ( a-{ t' > L=<-' -..=_=< UA A -l,. SCl]ittB AIR.€A S Er' NIFICAT'IEI ex I greNT6 -LF r( Er{r--E l5lt: At Pe2Nl-RL OAn LL tN ai-- -,- c,/ { r<,1<_t { qJ .:rariu u i 28
- 29. r? F ,[*1 rLt 7 [fr JU M d e'il [, 't, 1 F' lfi l r-- [-l r; tl 4.r] tnParq 1€Jq$((ltrtL<593* 30
- 31. Trei schimbdri de pozifie in urma acliunii unei forle Echilibru instabil Miqcare 1 rezultatd'. pendulare Miqcare 2 ln concluzie toate triunghiurile cu virful in jos sugereazd instabilitatea formelor in imagine. lnl | ! | i .V " I {Gt .J pentru toate :nt I it '/t,i 1 rt I l I '{l !t tl lt .l rl 1 />t I // I I / / r 1 | .1 ,/ {,, I ! ttz/ I t--- l--f Aceastd concluzie este valabild in imagine. formele cu un singur punct de sprijin 32
- 33. 'iAstfel intelegem cum contrastele de forme pot trece din zona decorativului pldcut, ilustrativ, in zona tragicului tenebros. Arta lui Goya este un strdlucit exemplu. ' Dupd naufragiul vaporului care-l purta in cdldtorie, Gulliver se trezegte. ,,Cind md degteptai, se fdcuse ziud, incercai sd md ridic, dar in zadar. Md culcasem pe spate $i m- am trezit cu picioarele gi miinile prinse de pdmint de o parte gi de alta, gi cu pletele capului, tot aga. Am simlit chiar mai multe legdturi, foarte subfiri, care imi inlanluiau trupul. Nu md puteam uita decit in sus; soarele incepuse sd ardd cu putere gi lurnina lui prea mare imi lua ochii. Am auzit un zgomot neinteles in jurul meu, dar in pozilia in care md aflam, nu puteam sd vdd nimic altceva decit cerul. Curind am simtit ceva migcindu-se pe piciorul meu sting, inaintindu-mi incet pe piept pind aproape de bdrbie. Mare-mi fu mirarea cind am zdrit figura omeneascd a unei fdpturi, nu mai mare de-o gchioapd, finTnd un arc Ai o sdgeatd in miini. in acelagi timp simt pe mine forfotind vreo alli patruzeci de omulefi din acegtia". Prin aceastd descriere, scriitorul ne pune in temd cu toate elementele povestirii: cdldtoria, furtuna, naufragiul gi pdtrunderea in !inutul liliputanilor, al piticu!ilor, al omulelilor care intrd in dialog cu uriagul Gulliver. Atit in acest episod, cit gi in urmdtorul, scriitorul ne precizeazd locul acliunii gi face o descriere amdnunfita a propo(iilor celor care participa la intimplarile din naraliune. Comparaliile inspirate ne ajutd sd intelegem dimensiunea protagonigtilor acestor istorisiri. Jonathan Swift descrie amdnun[it intilnirea lui Gulliver cu uriagii. ,,incercam sd gdsesc vreo spdrturd in gard, cind zdrii un bdgtinag, in lanul vecin, de aceeagi talie ca 9i cel pe care-l descoperisem la ldrm urmdrind galupa noastrS. Mi se pdru de indl{imea unei clopotnife obignuite, gi fdcea, dupd socoteala mea, nigte pagi de vreo cinci stinjeni lungime. Cuprins de mare spaimd, am alergat inapoi gi m-am ascuns in griu, am avut insd vreme sd-l zdresc pe uriag, care se apropiase de o spdrturd a gardului, prin care privea incolo gi*ncoace, strigind totodatd cu o voce de tunet". Compozilional problema se leagd de arta de a ritma gi organiza micile personaje pe direclii oblice pentru a sugera nelinigtea care le stdpinegte. Un efect contrar se obfine lasind oamenii ce elemente dominante Tn imagine gi micgorind casele, natura, obiectele. Spectacolul lui Silviu Purcdrete cu ,,O scrisoare pierdutd" de l.L. Caragiale, montat la Teatrul Mic, constituie un strdlucit exemplu. Decorul oragului, imaginat de Maria Miu, este tratat ca o machetd alcdtuita din cdsufe miniaturale, pe care eroii, stdpinii oragului, le domind cu autoritate. Contrastul formelor creeazd o impresie elocventd despre politicienii care controleazd viata electorald a unui ordgel de provincie. 'Diferenla de scard, de mdrime, om/ obiecte, devine pentru privitor o imagine simbolicd de negters, ea stabilind relalia eroilor in societate. Aceastd structurd scenograficd este evocatoare pentru orice grafician care igi pune problema semnificaflei fonrnelor in inragine. Un sentiment straniu, nelinigtitor, il trdiegti gi atunci cind privegti un film in care un om cdldtoregte in corpul uman, in care venele, arterele gi celulele devin gigantice fa{a de omuleful insignifiant, rdtdcitor. Contrastul este o modalitate expresivd pentru a stabili propor{ia dimensiunii elementelor care intrd in acliune. lerarhizarea mdrimii personajelor ne ajutd sd intelegem relatiile care se stabilesc Tn imagine. 34
- 35. XI. ORIENTAREA FORMELOR IN COMPOZITIE 1. CASETAREA IMAGINII Reugita unei compozifii se leagd de felul in care agezdm, organizdm gi ordondm formele in vederea transmiterii unui mesaj. Analizind semnificalia fiecdrei zone principale in care amplasdm centrul de interes al imaginii, constatdm cd fiecare sector din compozitie are o semnificalie precisd gi ajutd la receptarea lucrdrii in direclia doritd de creator. lmpa(im suprafala imaginii Tn 9 parli egale 9i cdutdm semnificalia fiecdrei zone in parte. 1ler3 tr r---t--- tl 1 r j r 6 t-- gt T rBit Zona 5 este plasatd in axul de simetrie al imaginii cu un echilibru perfect in imagine, totugi simfim cd aceastd formd are tendinfa sd coboare, sd alunece spre partea inferioardaimaginii. / ! Zona 2, situatd simetric centrat, la limita superioard a pdtratului, este o formd care sugereazd o semnificalie sacrd, aeriand gi o posibild intrare recentd in imagine. lntreaga compozi{ie este perfect echilibratd. Pe acelagi ax vertical, Tn partea inferioard a imaginii, forma are stabilitate, agezare, linigte, fixitate, sugerind pdmintul. j ' Pdtratul '1, situat in partea superioard a primului ax vertical al imaginii, sugereazd o recentd intrare in imagine de sus (cddere), sau o posibila intrare din partea stingd a imaginii. Este o formd compozitionald la inceput de drum. folositd mai mult in filmul de animalie gi de fictiune ca element de inceput al unei scene din film, cu posibilitafi de deplasare pe orizontald (zbor). de cidere pe o direclie oblicd descendentd sau pe axul vertical al imaginii. ln aceasta situafie, capacitatea alegerii traiectoriei de cddere dd semnificafie cdderii in cadru. Pdtratul 4 este o zond echivocd, alcdtuitd de creatori. Ea poate fi utilizatd ca element de dialog cu alte pdtrate apropiate (2 gi 8 sau 3 gi g) dinamizind imaginea mai rapid in primul caz, sau mai lent in cel de-al doilea. Pdtratul 7 este o formd la inceput de drum pe orizontald, sau la sfirgit de drum pe verticald, dar ea poate si sugereze o posibild traiectorie ascendentd prin pdtratele 5 gi 3. 36
- 37. Lucrurile igi cautd, igi definesc mereu forma. Fiecare foima se eChilibreazdin imagine fie singular, fie in dialog cu altd imagine sau in relafie cu mai multe. Chiar monologul formei in imagine inseamnd prima modalitate compozilionald. De felul in bare este fiiata forma Tn imagine, ea intrd in relafie tensionatd cu suprafala. Modalitalile frecvent intilnite in compozilie ne arald cd fie forma domind imaginea, fie este dominatd de spaliul inconjurdtor. Creatorul igi propune sd elibereze compozilia realizind o lucrare expresivd, in care tensiunile vectoriale se echilibreazd' Dialogul formelor este modalitatea cea mai des folositd. perminent trebuie sd existe o relalie in care o formd sd fie dominantd. Existd 9i exemple strdlucite de egalitali expresive, dar cu o configura[ie diferitd a formelor care au gi unele elemente care le diferenfiazd' Modalitatea complexd de organizare a imaginii este compozilia cu ,mai multe personaje sau forme, dispuse pe mii multe planuri, cu orientdri diferite, cu diferenle de densitate a imaginii datoritd diferenfelor de facturare a formelor. Orchestrarea unei asemenea lucrdri ^complexe este examenul de maturitate artisticd pe care trebuie sd-l dea fiecare artist. in asemenea compozilii el poate sd spund mai muli, intr-o modalitate mai complexd, 9i oblinind maximum de expresivitate, sd emolioneze atit amatorii de artd cit 9i pe critici. 38
- 38. 6t 'toritzoduoc JolceJec rS gi.ro1 eap gs eleod loJun;o6 e gntseldxo 'EtcttultJ 'pseorn6r.r earczrueoJo Jer ,cl1ouoq ,JoleeJc luo1lrola un u oleod autoeut uJ rollropttlcsop Incot uercilero un nrluod jlieculurues ep ur;d ou ps ornqorl 1oo erecer; pc ure6e;eiu1 'oc'rn{c op oloiolg nr e ec,.tlelor! e.rnlcrd pur^rrd 'pleleJ ornqoJl nu ee rs erecrunuroc op psues o glulzerdoJ eJoprqcsop o 'rn;nlolrnud llpulo op eop PS erec 'ltiecgtuutes loun e ourJo] uud rr.rp.re6ns le col un our^op "'ilroJ,.iioj ':r-'i- Pnou PruroJ oreceu nc rs elrlarq?z ngs ecedo 'elueredsu":iili::Tt;luffg;ffiluruos 'eJcolpoLlj eiuelsrxe loun eaunlse.rd rs eerespde pzeonluocce eJec 'pleluozrJo Erlueuruop nc nes 'rec erds 'lLllil?uJ erds g.rrdse ereJ elecrpen otuJoJ nc eJlsoJo] r.uo^V ap ezer erur]rn epurulpd erec uud ,ereosrqcul ep ecrnrlsoro] e; puld rs ernqerl i: t? glurzard ou eJec 'oreurrou rrirodojd nc e4seoJo] er ,1r lnueld ,1 "c"ried es oc lol ornrp^zop ou oJec 'auJJoue alaJlsoJol er op ieu16eul u1 C;10qur1s roJ un ro] ne oloJlsoJor 'tn1n6oJe1p esue6 - pslqcsop eSn :giueiedr o - psrqcsoperlug esn terecrunuroc eltqtsodur pzealaons psrqcul esn r]lojlp suas ore rSn reun " ",i,=oi";;;=i;;""*'" 'ee*rlilnur pleol oreq?ls eleod erec uud ;o6 un "1r" "n""};e rs pleu.rou eroprqcsop o o]le 'nor6 nc ruerncerls ou erec ed p1sn6u1 "r"p,qrr"[ o "1r" "u1-1 e ru1ued reiurpa.rc e *ElltuJ,ls eoc eueod" uud r.,epun.r1pd ps rou ti"ff li:ril uedocsep nrieds un olso eerrn'rd urplderpul :1"1", eros n,i"o#lL:tf :";l:tJtfli;'":ffiiY::r"r: Ernou o orlPc oJoplqcsop o olso gieleldns plseoce uj e1Senr "s "r"" yo'6 "r"""'3 .eur6etur u1 lereons rnlnrieds e oJeuerco op luor.,uolo un e3 ruErJcnl le lop 1nueld ruproprsuoS ilJoltulJop luJS oltJoptqcsop ,puerrjn eJecs (rursEutJ,tsn,tovouv) :lNlCvl,lll N! 31|U=|O|HCSIO 'ilX 'rupurudxe ps lutJop oc eoec nllued e1 elepodeg'roltJaptr.,lcsep eri.rodo.r6 PS 'Olel gunds elelunl ep eiua ollnru t e Pluoltt oJec uJ' otl 'eout 'eieletd oc 'Pleu eurOeur octJtr.lC ep or6lorg erreor ru!^ un eauaA apun ap ,'t';;:;;:f:t i:;i::l es euJer ercc fiunw ap juel un eds ,eyedep guld earcqp4s eenwd 'ptou etds ppnlls erryearal el ee,,
- 39. XIII. PRESIUNEA FORMELOR DOMINANTE ,,... tensiunea care este intre,tinutd de conflictul dintre ideea urmdritd qi tabloul ce se afirmd. Cred cd tocmai aceastd tensiune da viala tabloului." Georges Braque Mai pulin discutatd, mai pulin analizatd, presiunea formelor dominante asupra formelor minore este demnd de interes. Forla opresive, pericolul nu mai este prezent prin fapturi concrete sau alcdtuiri monstruoase, ci de o ,,cortind neagrd", care, fie cd se lasd peste personajele din imagine, fie cd le preseazd din partea stingd a imaginii, fie din dreapta compozifiei, ea devine un element strivitor in imagine. Aceeagi formd poate si coboare gi oblic, ca o ghilotinii cu tdigul orientat ascendent sau descendent. Aceste elemente strivitoare, malefice devin un simbol al fo(elor intunericului, care apasd realitatea asemenea destinului, fdra putin!5 de replica gi de impotrivire. Alternanla formei abstracte, dominante, cu formele umane de micd dimensiune, creeazd un contrast violent, care accentueazd tragismul situaliei. Relalia acestor forme abstracte cu formele umane duce la o infruntare nelinigtitoare, deoarece efectul lor este asemenea cu cel al asteroizilor care pdtrund in atmosferd gi strivesc totul in cale. Arta graficianului constd in gdsirea celei mai bune propor{ii, atit pentru elementul agresiv, cit gi pentru oamenii care alcdtuiesc grupul din imagine. Dupd dezastrul de la Hiroshima 9i Nagasaki, asemenea teme apocaliptice au devenit tot mai frecvente in artele vizuale gi mai ales in graficd. Ele prezintd cogmarul pe care-l trdiegte omenirea dupd dezastrul atomic. Noile structuri compozilionale ale imaginii sugereazd uin drum al pierzaniei, al cogmarului contemporan gi au devenit obsesive pentru creatori. 40
- 41. XIV. DRAMATURGIA UMBREI ,,Umbra este puntea pe care lumina ne-o ddruiegte sd trecem cindva pesfe ea in ultima noapte." Lucian Blaga Un element de contrast de maximd eficacitate dramaticd este umbra. Fie ca este vorba de umbra proprie, pe care fiecare formd o evidenliazd atunci cind este luminatd de o sursd de lumind, fie cd urmdrim umbra purtatd, adica aruncatd de o formd pe altd formd, acest element plastic da for!5 gi expresivitate imaginii. Grafica (mai ales linogravura gi xilogravura) folosegte umbra ca element de contrast violent, care dd energie lucrdrilor. Dupd locul unde e situatd sursa de lumind, forma poate sd aibd pe linga umbrd proprie, umbrd purtatd, de mici dimensiuni, de dimensiuni normale sau o umbrd giganticd. Umbra accentueazd tragismul imaginii, dd compozifiei o notd nelinigtitoare. Sistemul convenlional de luminare a imaginii (cu lumind de la o singurd sursd) a primit o loviturd de la Giorgio de Chirico care, in picturile sale metafizice, utilizeazd doud, trei surse de lumind, accentuind factura stranie a lucrurilor. Suprarealismul a impins mai departe problemele umbrei, tratatd ca un element aleatoriu, ea urmdrind mai mult gindul creatorului gi nu o raportare strictd la realitate. Demne de luat in seamd sint lucrdrile cu umbra intreruptd, de diverse crdpdturi, cu umbra frintd, dupd planurile oblice pe care le agazd, sau cu umbre intersectate, datorate mai multor surse de iluminat, Un exemplu impresionant de folosire a umbrei intilnim in filmul lui F.F. Copola ,,Portocala mecanicd, unde umbra giganticd pe care o aruncd personajele devine ea insagi un element dramatic, functional, in acfiune. Felul in care lumindm un portret, un chip uman, de jos, de sus, de la stinga sau de la dreapta, ajutd la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei. Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriage, stranii, care acce ntuea zd dr amatism u L in desen, umbra este folositd in mod frecvent la Corneliu Baba pentru a sublinia caracteru I personajelor. ln gravurile lui H. Daumier ?ntilnim exemple strdlucite de integrare a umbrei in compozilie. Pentru fiecare grafician umbra face parte din arsenalul de modalitali de expresie cu ajutorul cdreia se pot obline, prin studii gi numeroase incercdri, rezultate imprevizibile. 42
- 43. XV. NARATIUNEA ETAJATA Compozilia imaginii in doud sau mai multe REGISTRE (benzi orizontale, dreptunghiulare'de formd alungita) pune probleme noi in ordonarea imaginii' ln acest caz, este vorba de realizarea unei naraliuni Tn imagini, in care sd se inleleagd cu claritate despre ce este vorba 9i ce se intTmpld in suita de lucrdri. ' Avind experienla benzilor desenate, graficienii au trecut 9i la alcdtuirea acestui tip de compozifie complexd, in care eroii trebuie sd-gi pdstreze identitatea de la o imagine la alta, atit tipologic cit gi vestimentar. Genul acesta de compozilie cere o srApiNlRE A FORMELOR FIGURATIVE' ANATOMICE, pentru expresia realistd a eroilor. Dar nu numai atit, fiind vorba de acliuni, este strict necesar sd se realizeze COMPOZITII DINAMICE, pline de viafd, foarte diferite ca structurd de la o imagine la alta, pentru a menline mereu treazd atenlia privitorului. Aceastd prezentJre CASETATA, SECVENTIALA a acliunii, in mai multe imagini, obliga la o coniinuitate a unor linii dominante, care trec de la un desen la altul 9i care leagd acliunea in mod fericit. C6mpoziliile etajate, in registre, pot sd aibd continuitate f5rd sd mai fie segmentate, asemenea unui decupaj regizoral pentru desenele animate. Asemenea structuri plastice narative se adreseazdmai ales copiilor, dar, de multe ori, ele pot sd comunice gi oamenilor maturi multe lucruri numai prin imagine' Uneori intilnim in aceste compozilii orizontale 9i acliuni paralele care se suprapun, fiecare avind o anumitd valoare, deci iniensitate de gri sau de culoare, pentru a putea fi urmdritd gi inleleasd. Se iniimpla ca liniile orizontale care ordoneazd casetarea desenului sd intrerupd gi, in unele locuri, sd se realizeze comunicarea 9i pe verticald intre registre. Faimecul acestui gen de lucrdri constd in unitatea stilisticd a elementelor componente, ajutate de textul explicativ. parcurgind cu privirea o asemenea compozilie avem sentimentul cd partitura muziiald, in care fiecare personaj are valoarea unei note muzicale' gco ald a fanteziei gi manierismului, benzile desenate continud sd fie pentru cei mici. chiar acum in epoca jocurilor electronice. descifrdm o o atracfie 44
- 45. XVI. CONTRASTUL - ESENTA COMPOZITIEI ,,in fond contrastele stau la baza operei mele. lmpresionigtii au epuizat melodicul... Eu am folosit contrastul la maxi mum." Fernand Leger De o importan{a fard egal in domeniul artelor, compozilia este incercarea cea mai grea pentru un artist. Prin bogalia de cunogtinle profesionale, tehnice, estetice gi filosofice pe care le cere, ea este o problema dificila pentru fiecare creator. Compozilia este ,,modalitatea specificd de structurare a elementelor unei opere de artA, astfel incit sd formeze un ansamblu omogen, echilibrat, capabil sd transmitd privitorului ideea gi emolia artistului". (Liviu Ldzdrescu) Pentru realizarea unei compozilii, elementele din naturd sint selectate, prelucrate, transformate in semne plastice, proporlionate gi puse in relafie unele cu altele. Se urmdregte crearea unei unitali coerente, in care formele igi pdstreazd individualitatea, dar se formeazd un ansamblu unitar, legat prin tensiunea intre elementele care-l alcdtuiesc. Echilibrul este principalul ordonator care std la baza compozifiei. Suprafafa desenului se organizeazd utilizind elementele esen[iale ale limbajului plastic: punctul, linia, forma, valoarea, culoarea, ritmul. Structura compozilionald aleasd trebuie sd pund in valoare tema gi ideea de bazd. Folosirea compoziliei statice sau dinamice, dense sau rarefiate, pe un plan sau pe mai multe planuri, depinde de op{iunea fiecdrui creator. Prin contrast inlelegem ,,opozifia intre doud sau mai multe elemente plastice asociate, care creeazd un ansamblu expresiv". (Liviu Ldzdrescu) Contrastul cromatic evidenliazd ,,distanfarea, diferenlierea genereazd tensiuni mai mult sau mai pulin active, Tn timp ce analogia, asimilarea, nivelarea le reduce". De multe ori intilnim in artele vizuale ,,contraste de linii gi forme, de mdrimi gi structuri, de texturd, de umbrd gi lumind, de valoare, de culoare, de cald gi rece, de puritatea etc." Legea fundamentald a crealiei artistice, contrastul de culoare are dupd Johannes Itten gapte modalitali de existentd. Pentru grafician forma cea mai importantd este contrastul de clar-obscur, dintre deschis gi inchis. ceea ce corespunde luminii gi umbrei. Este prezent ir orice imagine, coloratd sau nu, intrucit fiecdrei culori ii corespunde o treaptd va or"ca s tuatd intre alb gi negru, polii definitorii ai contrastului. Expresivitatea acestui contrast c'este c datd cu distanla valoricd a petelor care construiesc o imagine. Existd un contrast 0e c,ar-ooscur de tip acromatic, prezent intr-un mare numdr de opere, alcdtuite pe baza aiDur- iegruilu 9i griurilor intermediare (desene, tuguri, gravuri) gi altul de tip cromatic (in cane cu oa"ea ocupd un loc secundar). Pentru un grafician oontrastul de clar-obscur acromatic este esen{ial. Cu cit un artist reugegte sd gdseasci un echivalent plastic pentru lumea reald gi imaginard in raporturi alb-negru. cu atit in[elege mai in profunzime specificul acestei profesiuni. 46
- 47. xvil. GEoMETRTA $r CARACTERUL tMAGtNil ,frtistul are nu numai dreptul, dar gi obligalia de folosi formele in maniera pe care o crede necesard". Kandinsky Fiecare imagine graficd are o construclie ascunsd, disimulatd sau evidentd, de forme geometrice 9i de direcfii ordonatoare, care dau stabilitate compoziliei. Dar o asemenea ordonare de forme, fdcutd cu rigoare gi seriozitate, poate fi ineficientd artistic, dacd elementele care intrd in alcdtuirea ei nu au originalitate plasticd pregnantd gi nu impun o viziune personald asupra temei abordate. Pericolul manierismului gi al pastigdrii lucrdrilor altor creatori sau al autopastigarii ii pindegte pe cei care nu au curajul, puterea, talentul gi tenacitatea sd-gi caute un drum propriu- ln artd reugegte sd se impund cei care prin muncd gi studiu sistematic descoperd o potecd personald, adicd o modalitate proprie de expresie plastica, unicd in arta desenului gi a gravurii. Construirea unui drum personal se bazeazd pe studiul temeinic al inaintagilor, dar gi pe o deschidere cdtre modalitalile contemporane de expresie plasticd. Sinteza acestor elemente, filtrate prin personalitatea fiecdrui artist, ajutd la nagterea unei forme originale de expresie graficd. 'Stilul este pecetea personalitalii creatorilor de exceplie, semnul heraldic de neconfundat care-i singularize azd in arta contem porand. ,,Stilul e omul", adicd artistul cu toate calitSlile gi defectele sale, cu entuziasmul gi tristelea, cu deciziile gi indoielile pe care le pune in fiecare lucrare. Originalitatea desenului, deci a ductului, unicitatea formelor folosite, singularitatea modalitalilor de organizare compozilionald a suprafefei, dublate de o culturd esteticd gi filosoficd, toate la un loc impun un stil gi o personalitate Tn graficd. 48
- 49. lPL(?P AqTA-qJAA Cw J*. Ee e,tt$ v-1,-- 4ltlrtlArC -o (J"1, *(*7) o +) nr -lo.n"* vr ! t e'Ltro+.i--'.,'. {ort-;-:-' e,.t €;lr-rt -."J- altor'jaa ffii { ri,r ----*#rr*=*.a. {!i i: l! .6*:a.. -,) fff,;! {c.t' o, 't7 'q- . coPAg vtcL€NTAt Farei€N<! A€{GSA- ' o. 1:cenge.Y-l=l.: AG'R..e-(AR€ta, Fonl'leLo r< 50
- 51. xvllr. GIGANTIC 9l MINIATURAL Pentru prima oard, dupa cite secole...! nu transmis decit cintecul inepuizabil al tenebrelor. ascultd urcind in el pentru a fi Dacd Bosch introdusese pe oameni in universul sdu infernal, Goya introduce infernul in universul omenesc. (A. Malraux) Din aceste neguri ale sufletului lui Goya se ivesc,,Colosul", ,,Colosul care doarme" gi ,,Saturn devorindu-gi fiii". Colosul este o fdpturd care impresioneazd prin dimensiuni 9i prin energia care poate in orice clipd sd explodeze. Privit de aproape, din profil, luminat de lund pe o po(iune din spate, din obraz gi din nas, el are o energie gata in orice clipd sd se pund in migcare. Monstru al nopfii, el e capabil de orice acfiune. Este o prezenld nelinigtitoare, memorabild' Fdrd alte figuri care s5-i fixeze scara de proporfie, el ne apare ca un individ gigantic proiectat pe cer. O viziune gen GULIVER intilnim in ,,Colosul adormit", asaltat de o mulfime de omuleli care-i escaladeazdfigura cu scdri, ii pdtrund in nas, in ochi gi in gur5, asemenea unor gingdnii pe un stirv. - Frgura Colosului este calmd, neutrd, impasibila la ce i se intimpld. Doar orientarea descendentd a capului este o sugestie clard a sfTrgitului apropiat al uriagului. Tratat intr-un expresionism demential, ,,Saturn devorindu-gi fiii" este poate una din cele mai monstruoase imagini din istoria picturii. Exacerbarea expreiiei figurii, a gesturilor, stilizdrile aleatorii anatomice, imping imaginea picturalS in zona paroxismului' - poate lingd genunchiul monstrului o siluetd minusculd de femeie priveqte in pdminl agteptind resemnatd sfTrqitul. intelegem astfel cum contrastele de forme pot trece din zona decorativului pldcut, ilustrativ. in zona tragiculur tenebros. Arta lui Goya este un strdlucit exemplu. Dupd naufragiul vaporului care-l purla in cdldtorie, Guliver se trezeqte: ,,Cind md degteptai, se fdcuse ziud, incercai si md rid c. dar in zadar. Md culcasem pe spate 9i m- am trezit cu picioarele gi miinile prinse de pamint de o parte gi de alta, 9i cu pletele capului tot aga, Am simtit chiar mai multe legdturi, foarte subliri, care imi inldnfuiau trupul. Nu md putearn uita decit in sus: soarele incepea sd ardd cu putere gi lumina lui prea mare imi lua ochii. Am auzit un zgomot neinleles in jurul meu, dar, in pozifia in care md aflam, nu puteam sd vdd nimic altceva decit cerul. Curind am simlit ceva migcindu-se pe piciorul meu sting, inaintindu-mi incet pe piept, pind aproape de bdrbie. mar 52
- 55. Dar, comentariile de pind acum au vizal doar sugetarea bidimensionald prin trasee egale, monotone , fdrd schimbdri de duct pe parcursul liniei. Cu totut alt aspect are imaginea atunci cind igi propune sd sugereze 9i a treia dimensiune, adicd sa spafializeze formele. Aici intervin elementele de perspectivd care se adund, adicd fug'catre un punct, doud, trei sau mai multe puncte de fugd, dupd felul in care este folositd aceastd modalitate de expresie clasicd. Utilizatd in secolul XX mai ales de suprarealigti, perspectiva continud sd-gi pdstreze nealteratd forla de expresie atunci cind este aplicatd cu artd formelor din imagine. Aga cum o intilnim in lucrdri de picturd gi graficd, micgorarea formelor din naturd in spaliu este concretizald plastic prin drumuri cu plopi, stilpi de telegraf, prin volume geomeirice identice, sau prrn construclii de arhitecturd. Ele devin repere spaliale, Sorneaze spaliul gi ne sugereazd distanla la care este situatd fiecare formd in imagine. Gravurile iui Durer au de multe ori in planul doi ample construclii cu arcade orientate in acelagi fel, incit prin repetilia arcelor gi bollilor in adincimea imaginii sugereazd propo(ia dimensiunilor construcliei in raport cu omul. O altd formd de arhitecturd folositd cu succes de Mircia Dumitrescu este scara' ln gravurile sale scdrile urcd gi coboard nelinigtitor pe trasee perspective frontale sau oblice, i'n armonie cu cdpriorii podului, orientafi gi ei tot perspectiv. Spaliul imaginat de el devine dramatic, rdscolitor, accentuat gi de silueta celui care atirnd de o grindd. in ciclul de gravuri ,,Mitul Minotaurului", Marcel Chirnoagd sugereazd adincimea spaliului cu ajutoruiformelor labirintului, care se perlungegte spre linia de orizont. Este o modalitate inspiratd de a da amploare labirintului, sau lumii vdzute ca labirint. Hokusai in xilogravurile sale folosegte cu succes elementele de arhitecturd, utilizind o spafializare tu forme tratate axonometric, care elaleazd imaginea in spaliu menlinind o piopo(ie egald a oamenilor gi a formelor de arhitecturd in primul plan al imaginii. Adincimea'imaginii o ob[ine prin micaordri perspective 9i cromatice, armonioase, sensibile care spafi alizeazd i mag i nea. Uneori int1nim in desene perspectiva in zbor de pasdre, o privire de sus in jos a realitdlii in care formele de arhitecturd se micaoreazd, se adund pe mdsurd ce se apropie de pdmint. Ca un ecou al acestei priviri a naturii, existd 9i aga numita perspectivd a broaqtei, o privire a formelor de jos in sus, de la suprafata pdmintului. Acestea se micgoreazd pe mdsurd ce se indepdrteazd de pdmint. O alta modalitate de expr-esie este perspectiva in ochi de pegte, in care refeaua perspectivd este alcatuita din linii curbe, care parcd urmdresc suprafala unui elipsoid 9i se adund la capetele lui. Procedeul este utilizat mai ales in imaginea fotograficd 9i cinematograficd, atunci cind se urmdresc deformdri grotegti ale personajelor. O perspectivd uitatd este ,,perspectiva inversd", sacrd, intilnita in arta religioasd, in icoana bizantinS, in care formele cresc, se amplificd pe mdsurd ce se depdrteazd de 50
- 57. scrie xx. SGRISUL 9l IMAGINEA ,,Pdgi-voi pe calea care duce Ia cef' ,,Du-te, afundd-te in pustie" Text ritual babilonian ,,<Scrisul gi imaginea>>, adicd a gi a reprezenta, au aceeaqi rdddcind". (Paul Klee) Tocmai aceastd rdddcind face ca in amindoud sd intilnim aceeagi aspiralie spre cursivitate, spre eleganld gi desdvirgire' parte constitutivd a scrierii arabe, caligrama permite integrarea numelor profelilor gi sultanilor Tn formd de pard, de copac sau de animal. lmpresionant in scrierea arabd este echilibrul Tntre formele dominante care definesc figuri principale gi scriitura minord din interiorul desenelor care definegte semnificalia fiecdrei forme. Klee a fost interesat de scrierea ideogramicd extrem-orientald, (...) el constatd echivalarea picturii cu caligrafia in concepfia chinezd, ambele fiind considerate ca indeletniciri spirituale, gi nu limple munci manuale, simple tehnici. (Yvonne Hasan). ,,in concepliile chinere, esenla caligrafiei nu constd in calitatea de acuratele 9i de uniformitate a scrierii, care ar putea duce la inchistare, ci in ceea ce trebuie exprimat in realizarea cTt mai perfeclionatd posibil, cu o economie riguroasd a mijloacelor. (...) Cu cit sintem mai indeminatici in scrisul de mind, cu atit mai sensibile sint semnele. (Paul Klee) Expresivitatea caligrafiei chineze se bazeazd pe ductul cursiv cu o grosime variabild, care permite fiecdrui caligraf sd interpreteze in mod personal fiecare semn. ldeogramele - semne ale unor nofiuni - nu mai pdstreazd decit accidental vagi referiri la obiectele inifial reprezentate. EIe continud sd exprime spiritul de sintezd care s(e la baza alcdtuirii lor gi pe care caligraful trebuie sd gtie sd-l perpetueze. El obline aceasta prin gestul rapid, perfect controlat, devenit spontan, pe baza unui exercifiu indelungat de concentrare 9i disciplind riguroasd. LL chinezi este impresionantd disciplina miinii, rod al unui exerciliu neintrerupt de minuire a pensulei gi a tugului, care prin numeroase gi rSbdatoare incercdri 9i tatondri, ajunge la maximum de expresivitate, adici la desdvirgire' Fiecare semn este o aventurd a gestului pentru cei care il realizeazd. lnlduntrul semnului nici o trdsdturd nu este ldentica cu cealaltd, iar ansamblul lui are o asimetrie armonioasd. prins de elanul migcdrii, caligraful alterneazd plinurile cu golurile, tugele groase cu cele subtiri, trdsdturile energice cu ductul uniform, transformind pagina Tntr-o compozilie plind de via{d imaginatd de un ritm propriu". (Yvonne Hasan) Studiind cu atenlie caligrafia chinezd, inlelegem cd fiecare semn este in sine o compozitie perfectd, care se armonizeazd cu celelalte semne alcdtuind un ansamblu armonios. Neini[iatul in caligrafia chinezd sesizeazd gi este incintat de splendoarea imaginii, nu gi de con[inutul sdu, rdminind pe prima treaptd de inlelegere.
- 58. 6S ?orloquls tS plenztn piuelsqns Jol toile lep ne ro 'ossrley! rJueH 15 0ssecrd olqed el l3a, 3Lr, 'orld uenl r5 "";y 1n"6 el luepr^f 'ouJepoLr el.e ?igj leqLr-ilqcs e oJec '€nz 10ce1ceds un pleluorJo eJnllucs ulp lncP] ne tS tetle,0 e: ?alosnu.rnrl g6eeleiuJ ps rS 'ueuorzrn rlgrye Joun pltJolep 'gcseozoJ] os ?s tnc3: .t ^t2 ruodoJno illeluoptcco ,xx Inloces uJ ,ntzJll 'Pctlstue eelelllrqlsues rS e1ue0 'olt aD aleloiluoc lelol terieerc .rouedns lou olso Inlellnzou 'rrurOeutr eltnusooeu ?lu?lsqns S ceuutel pp oJec'luerlSuocqns op eeyed ur.rd purunl "1 "r"J 15 lorluo3 qrs 3D 9c?3s iluliL! eut;dtcstp'e;enlse6 oJeoleoJc l.rrniup;zep Inluotuotu ul 'eul6eurr u1 enise.rdxa op ]lqasoep e;tqtzlneldtut oluoplcce neecnpo.td 'Jol InoseJ] uJ ocoJeoep ,e1ce;redurr elelnsued nesoJolut ll pc pruJue eJec 'oJry uenf rn; eiielep"p glu"uorseldur ols:l l 'pJeotutpo op zoutr.lc rn;n;el6r;ec eeuouose ee ul eledsrp rs eeuroerur nc elsedoluoc os le Pc lzorc Ers leluel nsi rtcut 'rrE)rcnl rerpcou L'in"""" ul grurxer11 orprl o e6ur1e uropor.u;n;er6r1ec pulc,raile |e lo'leonr'|n,pb1. ep eqro^ olsf 'rr.rod riol ur.rd pltdse.r ts eledsueil eluJLl oJeo uJ ouoz no nes 'e]le e1 n.r6eu op olelrsuolur o el op elrlqns lJocaJl nc Joloul'rJos e oleseJl ellqtsues ur.rd 'ltqetJeA lnlnlcnp e ple.rrdsur eeiesnu'n4 ulld elec eleluolrou/ollxo tS elelueuo.ro;rr;er6r;ec ;nlurds ,j "ln"pl 'rpr"n1 nc XX rnlnlocos eue lripOoqrug ne p;en1se6 er;e.r6r1ec blerpnepe"sunle- . "i." ^.1 e1,,iprnu,y11' ' (eey lned) .,,relels Inuosop esei es unc ese 'p;eo6 elygq ed ?peouul os olorolcerec rs "io"Jrp "r]olg, Lr ep rode 'eou11s e; eldeerp el op 'sns u1 sol Jp rode;so[ u1 sns op purlld ". "1n.r"6,, 'pctlstpe prurol u1 cllelOr;ec uuros ore3ou pr.urolsueJl csoJrJ 15 p.rn110nurzop nc plncpJ erplq ed relnsued erielncri3 'PUe out^op rs pzee;rqouuJ es InsrJCS pc uriurs 'eiesnuruJ ournop utrtes eJeceu pulc rcunlv 'ttuntice;.led e plueueuled eoJelnpc uJ'cllslue rn;npu16 e pierrdsur err6unlerd'o "" u,p oceJ e rs re;nsued oloulel epun.rlpd e nrlued rolppqgr'rSle6unlepug nrjlciexo un ernqorf 'loJrecpipnul ttletirut lnunrp ed e;ocelsqo ur^ep ige)brlec rorpcer] esndur e;r.ro6rg 'noq ep dec 'ecereos ep ppeoc 'edsorn op losroc " .u"rJr='n".l ;3;rTjr5t:8,ff::?: pulJoc 'pntlse6ns gtuJoJ Flseoce u1 lede elelrno ernqoJl elec e;r;eSer6"e1 olrJrJolou "',;ernsg1u1 uooerp 'roson arnlnu 'e1se1n;d erec gppqaj nJ o'pjc;uo6e.rp op ppeoc nc 6r;.r1c '1rinc 'eeprl.uo op ezunJ!,opec eJec,enoJ ,puJuJJ]e Ce ...,, :e;ernlcrd ouues e15tu eJ oJlJeJel 1de} ep ?oel ps ered ezeurqc rer;eror1"r "g"u*". ?zeowJo1os oJec utp Qzeq ap Jololuauola e pcuoJelou eoJrtunuop ,e1e1r;erceds ap rirgc olrqce^ ul
- 59. XXI. PUTEREA GOLULUI lN CALtcRAFtA $t PICTURA CHTNEZA ,,Omul (chinez) trdiegte intr-o veritabild simbiozd cu plan-tele, cu arborii mari gi cu mun,tii, care se apropie de el. in acelagi timp, caligraful, in concordanld cu dorinla de abstractizare, este stdpinit de o forld de o intensitate extraordinard, pentru cd artistul este impregnat de ritmut gi de pulsalia naturii." ,,Parte integrantd a picturii, in sensul larg al cuvintului, caligrafia este prin similitudinea metodelor situatd pe un loc notabil pe care-l au textele integrate in tablouri: noi utilizdm acest ultim cuvint, degi confine un adevdr relativ, pentru cd nimic nu seamdnd mai putin cu o fild de papirus sau cu o bucatd de mdtase. (...) Arta a pensulei, caligrafia este in sfrrgit gi peste tot, prin analogie cu obiectele reproduse, traseu de simboluri gi de semne, de idei 9i de imagini reduse la citeva linii, care preced tendinla de a rezuma motivele picturale: bambugi, orhidee, verdeafa arborilor, frunze gi !epi". (Pierre Jaquillard gi Ung Nolee) in abordarea compozitiei, atitudinea fald de plinuri gi goluri diferen{iazd net atitudinea occidentald care cautd conexiunea formelor, de cea orientalS in care se pun in evidentd intervalele dintre ele. Artigtii chinezi ne invald cd spatierea care nu se limiteazd la copierea intimplatoare gi accidentald a intervalelor din realitate, spiritul nu ar putea fi receptat, iar dacd spafierea ar fi prea regulat orinduitd, structura compozitiei s-ar matematiza gi ar muri. Prin izolare ei inteleg cd raportul dintre forme trebuie realizat mai curind mental decit v zual. in nrod normal. nici o perspectivd orizontald nu stabilegte o relalie fizicd intre formele vtzuale. trnrtu te ir s gu'ante pe pdmint de fo(a gravitafiei, s-ar putea spune cd mai curind nigte forme lnnaterale oa'eau si pluteascd pe un fundal viu. ,,ldeograma este singura artd abstractd in care forma gi confinutul se unesc Ai se completeazd reciproc; fiecare ideogramd are o semnificalie bine definit5, o sonoritate unicd, o expresie independentd de frumusetea lor simbolicd, aceste semne confin un adevdr ezoteric. iniliatic, la care rigoarea nu este mai prejos decit in algebrd 9i in geometrie". (F. Maraini) Relafia dintre ritmurile conturului gi migcarea gi tensiunea intervalelor este problema cea mai descumpdnitoare din compozitie, pentru cd ea combind abstractia ritmicd gi ritmul de relatie, Fiecare contur are o funcfie dubld - definegte motivul, pe de o
- 61. Majoritatea ideilor iau nagtere printr-o concentrare care creeazd o stare de vid 9i de linigte. folosirea penelului este necesar ca fiecare pensulalie sd conlind atit realitatea picturaid cit gi vidul, deoarece, vid fiind, ideea se insuflelegte spiritual, insuflelirea spirituald inlalurri nigt. bariere, lipsa obstruc{iilor permite implinirea spirituald, care la nivelul ei conduce la treafia divind. (...) Misterul siildgluiegte in forme 9i in ceva deasupra acestora". (George RowleY) Artistul incepe cu realitatea picturald, sugerind apoi prin vid realitatea spiritului de dincolo de formd, cu o cursivitate gi o dezinvolturd ce duce la indescriptibila unitate a creafiei spirituale. picturile chineze sugereazd fluxul 9i relativitatea intre vdzulgi nevdzut, simbolizind oarecum modul in care opereazd spiritul dao' 62
- 62. €9 'olo uJ rerunu nu rs rnlnluorJo raile olaure] ul rierirurou el op il601o noraul pulldol$e 'oJttrlnilnuolne tS olelrlercr;.rodns ep noreul Iilputd ',,tnlnluorJO air!od el" rrIElJl oJes tou n.rlued glnlpipnul op ls erielrpew op Atloul un elsecB 16 e1s3 'lnlnlosqe e6urle e nllued ple.rrdsur rS eceuel ecunu ozolqnp PS otnqoJl aJec eoJepqpJ nJluod eleolrnp;rd else es eountsoJuo3 ',,lutnnc ep euri lo^ Pl.u Pcep Ppe^ PS outtll ltc ]lnu ap Ule rpJl Jo^ arec tac ed 6ol lJ 'nrn U eA 'otutl o nes 1c_und un tS letqc 'oceJ ton oc lol lue 0 r, eale ron pulc Jet 'leunurru nrpets un el ln6rsep ebunfe lon lue op 001 el'JolunJcnl eure] epurulgd ro^ rue ep 06 elJet iesel6o.rd "jeun PcuJ ocel leu lon lue op 08 op elsJl^ e1 'ereurn uud '.rolalcosut e tS lo;r1Sed e tolr.rgspd e '.to;tcedoc e 'JolunqJet e 'Jololeu.ltue e rJnleu teleJpnope eJnlcnJls uJncoJeo seleiuj r" 'ue op e/ el elqv Pueos uJ lenl o|} PS PltJoul etqe 'rue ap 0/ e| puld leeJc ule ec 'Jep :euosop allnur ep lluUul Llosecllqnd tue op 0g oJlgC 'rolrJrucnl etuJo; euosop e ep eelru;od lnAe uie tue eseS ap elsJl el oCI" :eertsrlnpsep e6ul1e e ru1ued pleqpJls ol ps Erzeo[r1Jn erec ed rs srncred e-el oiec ed eledelo arnlp^zep eu {esn)oH ,iie;n ;;b"r1uj "1"rnp ed pleoSplsop os aJec 'eJeuorice;red ep seco.rd lueluocou un eo eue purnrJd ' I n I n ui I lq ns e;e1de.r1 es eiuelsrx a u! ezeeztlolu I s oJec - {esnlog - zeuodel Joleuosop rS ronet6 tnlnltnuoseeu ;n;duexo csosolol 'pJeotJolut rS pleouelxo eJnleu nc tnlnlstpe 1n6o;erp pcseesrlnpsop ps eleod rerurl e 'erernOr;suerl el puld ,psuolur earpJl- 'ulplctd l-oJec ed ;nlesred uJ'tunleu eoJrpJ] ulrd 'r-urdo] ou ps 'zaurqJ rnlnloprd eeuouose 'pul.rrdse 'ln]le au ?s otnqeJl ErJnleu ep ueldo.rde eu tou eJes uJ lnloj eur6eulr uJ pltJotu l-erec ed ;nco; tn;n;o6 uPpJoce ps lS eieleldns r-r-rrpu16el ps 'rruedoJno ,tou nrlued else lueyodurt op lJc ua6eleiul 'ozoutt,lc tunlcrd elrrdrcur.rd pultunzoJ 'ErlstnoJ uI pulcoJl 'ttstue rreru reu roc el rS riugs 'rie;o.rd el llcop elsespo os nu pseeleiul leJ]se eeunticel-re6 e-eper ps lS euts ul eiuelsrxe ppur.rd.rns ps csesnel r3 rS pcrlsrye erieerc erlug erielar ereOns 1od e.rec ruolciJ ';n;rqrzrneldur 'oep nc eountunuoc 'Etctlsil"u 6ur1e o BJnllonutzae 'V 'leluezeldeJ I n lnntloul Inrp^ope ep ericunl uJ nps urp JoltJnJcnl ioJnlnl eJnleu ;nleued urp 6lnc olunJcnl 'logse ,rS ,1u1lupd ed ep lS lec eerrpulO nc opunJlpd elec 1n.ro1crd o ut^tp ,leunuty .t 'oleltctptJon ep elrsdr; ,epede ,uueJls luls oceJ ol eJec ed e;tlnlcn; l1e1ueze.rdel tnlnnrlot! InJpnape nc ppJocuoc nu oJec r6lel pninluoc pzeelctd lnlsFv 'eleltzoniltn elds lenpr^rput ln1sn6 uud lezllelceJeo '1rnuSrqoe51 :7 preorJelxo eeresriplul epoJ eleod rs ereultuepul plpdec 1n.ro1crd pulc ,]uolodruo3 .lunleu e 'tnlnutlqns eele6utle n.rlued e1der1 nlled osoltqels lzoutLlC rur-rEns Suds 3-tvrN:iluo 3-l3rd3ul .ilxx
- 63. XXIII. UNITATEA STILISTICA A COMPOZITIEI Chiar dacd pe Picasso nu l-a interesat continuitatea stilisticd, observdm cd in timpul fiecdrei perioade de crea{ie, lucrdrile lui au aceeagi facturd, acelagi univers de forme, orientat coerent in direclia structurald propusd. Dar cind vorbim in mod curent de unitate stilisticd, ne gindim la cele doud elemente componente: universul de forme gi lumea ideilor pe care le exprimd. Atunci cind o lucrare are un stil realist, iar artistul intervine cu elemente expresioniste sau cubiste, unitatea lucrdrii se stricd, expresivitatea ei scade gi o datd cu ea interesul privitorului. O asemenea lucrare o numim eclecticd, deci lipsita de stil, Existd la mulfi artigti pasiunea colajului, dorinfa de a stringe in aceeagi suprafa{d sau in acelagi spaliu, forme disparate, cdutind sd gocheze, sd atragd atenfia cu tot dinadinsul , fdrd sd le integreze in imagine. Pecetea stilisticd o imprimd mai ales unitatea, universului de forme, felul in care este organizatd compozilional suprafafa sau sugerat spalial. ln gravurile lui DUrer impresioneazd complexitatea compoziliei desfdguratd pe mai multe planuri, cu perspective renascentiste, firesc integrate in imagine, cu personaje fie nude, cu o anatomie perfect stapinita sau cu o vestimentafie care le fixeazd in spectacolul epocii. Majoritatea gravurilor cu o mare densitate de forme, puse in animalele gi vegetalia, arhitectura gi peisajul formeazd un tot propor!ionat. Chiar dacd nu toate personajele au expresivitatea cerutd de pe care-l trdiesc, ele rdmin doar prezenle corecte, neutre in imagine. in dorinla sa de a adinci expresivitatea imaginii, DUrer simte nevoia sd inventeze un alfabet al sdu, sd stabileascd un canon de propo(ii pentru formele anatomice, care ne ajutd, aldturi de stilul desenului, sd recunoagtem, fdrd ezitdri, o lucrare realizatd de el. DUrer imagineazd ornamente grafice de o inventitate gi o rigoare care vizeazd perfecliu nea, absolutul. Toate aceste elemente adunate alcdtuiesc ceea ce noi numim stilul DUrer. Tot un stil inconfundabil are arta graficd a lui Goya. Indiferent cd este vorba de desene sau de gravuri, intilnim o noud modalitate de a organiza su prafata pri n contraste gocante, evocatoa re, neobignu ite. La Goya, fiecare individ are un caracter precis conturat, care ne dezvdluie intreaga biografie a personajului. Existd in opera sa elemente expresioniste care dau forla gi accentueazd sensul imaginii, in care tragicul gi grotescul trdiesc in dialog. Artistul simte realitatea, evenimentele istorice gi le gdsegte echivalent metaforic. lmaginile sale devin obsedante gi te urmdresc mereu dupd ce le-ai privit. Majoritatea compoziliilor lui Goya se bazeazd pe un dialog de forme violent contrastante. Realitatea transformatd patrunde in imagine gi se impune cu autoritate. Goya trdiegte evenimentele gi se spovedegte artistic. relafie cu oamenii, armonios, frumos momentul dramatic 64
- 64. s9 'PUe ul PleuosJod Pcolod o nes otnJPJ?c o 'r.!nJp un elnpc r6-e nllued 'epedel leu1 11c olln o-s olnqaJl elec ed lstpe tnlPceg BaJlsoz urnop alez1reue ecrOololue e;rur$eurl 'Ptutxe[rJ eleltntseldxa e; e6unle auutol op InsJenrun Jer 'Erseole euel pdnp leuorirzoduroc rS crls';'1s Pzeouopro os rolsturoj eau.tnl pc ueoa;eiul retur; eorunl ul otJolplpc plseoce uto 'reurbeur lnoznu csaipOoqurl eu oJec tut6euut 'euneoplol nllued 'ErutloJ ed pzeextl eu ossectd 'ro eoJotJcsap nu tS erec5tul u1 riglrleal teun eoreJe6ns pulueosu1 pue plseoce ec e6e;eiu1 lnrolr4trd 'aut6eut uJ clleqlPs erniuplzep os eruJol rS erurl 'rusrnrlducsop op olelosJoculeN crleuleJp Oolelp ]sace 'utuenoJ p.rg1 ,Jeued op unlpspJ] e^olJc ulp PzeoxtJ lo ttuUul ole olelulne ugcSrru uud 'etJnJ no plunJ1uJ os orec alouJo; pdrp o rcru nuosop nu oles olouosop 'e;nsued nc n.r6eu snl ut ;pirol n" e1"r.n] 'toptJoc e eleoeleiuJ ep ltcnlpJls n;duexe un olso ,,soJoJol { oJol,,cuelo nps lnlcrc 'ossestd olqed Inctuecln^ 'lnnrzo;dxe 'lncrOreue pue os 'oleulop riplr;rqrsues rolsoce le sndo gnjoo e1 'plenod o ut^ap rri;e n.rlued orec 'octLuopece elrricel oltn ps plnfe I p^teu eue el InsJncau roun etunulu ut 'il.rrculpe pzeereons otrrnuol ,eue;d eia;e.rdns "o ";f:'iiJ5;t*t"""' 'plerlsor-,lcro rS p1rpu16 Ounlepul'pleuryeJ also ectleuorc oaly el 'PJeOUOIUt eS ealeltleoJ lrqrsues;edrq pulilrusue.rl eriecr;ruues op lecrpsul else crrte.r6 lnoseJl ,oeu q .eounl pleo] ep Plnzp^e.l rs plnzp^ oleltleoJ o ops^ nu 'pzeojlsnlt nu ,e16e1senod nu 1e el etutl 'lnsues ezele6ns l-PS lc 'Palellleal eapal ps ornqorl nu Inuosop pc lndecud tue rS erieuel seleiul ule 'uo e^olJc op pleurlcul.rosn ,PleluoztJo" alull o nc uesop un lnzp^ ruB oc pdnc e prenod e6ee.r1u1 eunse ;Sg ge e1 e soy Ined 'pluoJooc oJtpul6 o nc 'rrurOeur tnlnsuos e rS rriplrnrseldxe erurl 'ouJJoJ op sJentun nou un pundur ps lrSne.r rS unuroc urp plr6er oleltltqtsuos o nc terunN pluept^o elolelou pu1tr16eu rS pcrlopceue rS usrntleJlsnll euoz u1 eledo eileu1 rS-ps lr6ne.r ne tnl sloruJn ed sleu PUeJOlqns nes u1 puin5e eeleluoler-u'tnlnotlstpe ne orec toc oJlutp lulind
- 65. xxrv. LAUDA mltul ,,Cu gind luminat, cdutdm mereu in formd frumuse{ea sufletului nostru." Oricit de indrdznete, de inspirate, de vizionare sint ideile unui creator, ele devin operd de artd numai datoritd mdiestriei miinilor sale minunate. EDUCAREA MilNll. Este un proces de perfeclionare farii sfTrgit, care ascunde un efort continuu de sensibilizare a miinii pentru a o face capabilS sd concrelizeze in chip desdvirgit tot ceea ce artistul igi imagineazd. Prima treaptd este exerciliul zilnic timp de mai multe ore, fdcut consecvent fard intrerupere. Dacd pentru un violonist sau un pianist exerci{iile de digitalie sint obligatorii, ca formd de incdlzire, gi pentru un adevdrat plastician incdlzirea inainte de lucru este beneficd. Traian Brddean este unul dintre marii artigti care obignuiegte s5-9i incdlzeascd mina inainte de a incepe o lucrare. Timp de o jumdtate de ord el lasd mina sd zburde Tn voie pe hirtie, fdrd o intenlie precisd, fdrd sd caute sd transforme traseele grafice, rezultate din plimbarea penilei pe hirtie, in lucrdri propriu-zise de desen. Acest joc, aparent gratuit, il ajutd pe artist sa-gi intre in mind, adicd sd atingd nivelul normalitdtii sale artistice. incdlzitd, mina devine ascultdtoare, supusd gi rdspunde foarte bine la toate comenzile primite. O viziune originald asupra miinii intilnim la Paul Val6ry. ,,Cum sd gdsegti o formuld pentru acest aparat care, rind pe rind, lovegte gi binecuvinteazd, primegte 9i ddruiegte, depune jurdmint, bate mdsura, citegte in cazul celui orb, vorbegte in cazul celui mut, se intinde cdtre prieten, se impotrivegte adversarului, gi se face ciocan, clegte, alfabet... in mod succesiv instrumentald 9i simbolicd, oratoricd, calculatoare, agent universal..." Munca trudnicd, indirjitd, inspiratd, lasd urme in podul palmei, care sint amintirile anilor nogtri scurgi, care au modelat mina gi in care putem citi truda dupd asprimea gi bdtdturile din miinile sculptorilor, in permanent dialog cu lemnul gi cu piatra. "Miinile au inscrise aptitudinile in conturul lor gi in desenul din palme: miini delicate, experte in domeniul analizei, degetele lungite gi mobile ale celor depringi sd gindeascd, miini profetice parcurse de fluizi, miini spirituale a cdror pasivitate in sine are gra{ie gi stil, miini tandre. (...) Mina inseamnd acliune, ea APUCA, ea CREEAZA, iar uneori s-ar spune ca GiNOE$TE", mdrturisegte Henri Focillon. Profesorul meu - eminentul pictor-pedagog Catul Bogdan - imi spunea cd mina are MEMORIE. Toate exercitirle noastre dupd nud duc la memorizarea formelor anatomice dar gi observafiile noastre zilnice se stocheazdin memoria vizuald, gi mai departe prin schife, in memoria mTinii. Artistul devine purtdtorul unei averi secrete singulare, 9i nimeni nu bdnuiegte asta. 66