![I'III]FATA
"titnlelc utt, ftit:ttt progrese spectautloasr; cd.tr.t: s{irgitut setr,ltiti,
rrl [
'Y-k:a, r:oncrr:ti:.a.rc irt, tr,escoperireu rucr[.oact[ottrt1ii,, tr. cryillrtei
si irt trt:rtt'r:tt i.rtlt't':ti.i, fi,:iri ttutdrt,rtr:.
l)rrr rrr'r'ti.slri t't,t,rtfrtlir'irr sliittlir tl,t,:;i rr li,,sl 1tr.,,ft,ttl,i p?t?lt.lt it:ttti,,ltr'rtti,, ltrrltt"rr' ..;t ,',ltrt17rt111tt rt tt .:tt!i.slr'lt.tt.l i.tt, t,,itql,i,t,tC , tkli.fttti
t'ti"ritf tttt tt t)rt.trrttt, tt trt,t'tt ttrrt,t ttttr)t,i r,r,t.sti. lqtti. i^s.ti. t..ti a,
tlrtttrt.itt'tr.rtlttlt (t .ttolultti ttl .''lt,rt, r.ttt.r.,/ tttlu. lt.ttttst.ttttlttli,t:t 0lo_
ttttt tl, t'r)ttt.l|lt f'ttl:','t. t u ttt,ttltttt(. :iltltr.t.tttil,.t , l,t.t. t ttl,t s.tt11tttl11S1,i,
Itt r'r'rlt:rt, tt ttt'rti ttt,ulrt)r r)('t',oun(, rritr rr,i,fi,t rtt, r,,t.tir i trr, 1ti, .1r,b .r-i ttttri,:
Itirtti.r'lt', rr ,r'trl.i..-.rtl.:;i, r,i.srtl tttilt,ttrtt.trl rtrtr.t,trit.ii"..ir,,,:irt.qt,rctt,..!t.ut,i_
IrrliIi It'r'r'.srtt' .:i. rltirtt' tt .'t,:rt !tt.ului tr,r.srrtr ,sttltrr., 111.y,, t:t.r,ttt.t,tt et,!ui
ttt{rt ftttitt(trrr tlttrtr.r'ttirt (tl (ttnt)(tsrt,tri, rl.r,ttr.t,ttitrl. r.ttt.t,!t.it.i.i si urir.i.,
..irril. .sltrtlirrlttr ro.s.tn,tt.. l
llst,t'i.rt.t.t,rr,.ytutl rl,t,r:tuttt.tt,tt!. tnotlttl, ct-trn. a l,6st priitilty cet.t(!(.r.t..:(t,
rtlsnLi1;;1i tl'r: di/lt'iti or,ut'tt:rti ile ;ti,inrri, cttltu,rd.si trirt i.rt, lterioatl,*, 4.r:
irttr'1trr,t. O apreri.t:re pet'lirrctLtti esIe ceg, flltrttti tle sauet?,tu.[ .str,ic:tir;
l. l. lilulon,rttpopt enti,entti persona]itate u sti/rttai cosntice;rLt,ie-
l.r't't: t'rt,r'rtt'rirtt t:t.i.: ^.sriinla ntotlernd, n., s. m,ai ponra *zttr1t1nrr ttt i,-
I'o,rtr,rrlirr r)(' t (r'0 o r-tbttne tn r:ondiyir, tcrestrt:. Ternu.r,a, t:usnicti,,, ,rn,r-
r;lti,s ptsiltilirrtrt'rt ytd,trunderii a.ltar'!elot.til: miist.trr.tt i* spaiiu! t,ir-
ttUnlerL:slrtr, inlt,t l)lencl,ar si Stc t:orTsuri.lr: cercst.i.
l Blagonlirvriv,
zitlor qi riontlrrrilor,
r'-rlrlot'alt,a spaI i r r I r r i
.)..,{1.99i,
t 975),_ inSiner'. profesor urrivlrsitrr,.,,, riuri_. Illrlltlt{: OI Ir'1.r'r.ll1.jl11t. si Pnp"1.;1;11,,1ili sOt-icIi,, t.rivirr.!'r)sil)t(].]()
Recommended
Recommended
More Related Content
Similar to Florin Zaganescu - Cosmonautul un supraom
Similar to Florin Zaganescu - Cosmonautul un supraom (20)
More from Robin Cruise Jr.
More from Robin Cruise Jr. (20)
Florin Zaganescu - Cosmonautul un supraom
- 1. | $'i "J
- 2. I'III]FATA "titnlelc utt, ftit:ttt progrese spectautloasr; cd.tr.t: s{irgitut setr,ltiti, rrl [ 'Y-k:a, r:oncrr:ti:.a.rc irt, tr,escoperireu rucr[.oact[ottrt1ii,, tr. cryillrtei si irt trt:rtt'r:tt i.rtlt't':ti.i, fi,:iri ttutdrt,rtr:. l)rrr rrr'r'ti.slri t't,t,rtfrtlir'irr sliittlir tl,t,:;i rr li,,sl 1tr.,,ft,ttl,i p?t?lt.lt it:ttti,,ltr'rtti,, ltrrltt"rr' ..;t ,',ltrt17rt111tt rt tt .:tt!i.slr'lt.tt.l i.tt, t,,itql,i,t,tC , tkli.fttti t'ti"ritf tttt tt t)rt.trrttt, tt trt,t'tt ttrrt,t ttttr)t,i r,r,t.sti. lqtti. i^s.ti. t..ti a, tlrtttrt.itt'tr.rtlttlt (t .ttolultti ttl .''lt,rt, r.ttt.r.,/ tttlu. lt.ttttst.ttttlttli,t:t 0lo_ ttttt tl, t'r)ttt.l|lt f'ttl:','t. t u ttt,ttltttt(. :iltltr.t.tttil,.t , l,t.t. t ttl,t s.tt11tttl11S1,i, Itt r'r'rlt:rt, tt ttt'rti ttt,ulrt)r r)('t',oun(, rritr rr,i,fi,t rtt, r,,t.tir i trr, 1ti, .1r,b .r-i ttttri,: Itirtti.r'lt', rr ,r'trl.i..-.rtl.:;i, r,i.srtl tttilt,ttrtt.trl rtrtr.t,trit.ii"..ir,,,:irt.qt,rctt,..!t.ut,i_ IrrliIi It'r'r'.srtt' .:i. rltirtt' tt .'t,:rt !tt.ului tr,r.srrtr ,sttltrr., 111.y,, t:t.r,ttt.t,tt et,!ui ttt{rt ftttitt(trrr tlttrtr.r'ttirt (tl (ttnt)(tsrt,tri, rl.r,ttr.t,ttitrl. r.ttt.t,!t.it.i.i si urir.i., ..irril. .sltrtlirrlttr ro.s.tn,tt.. l llst,t'i.rt.t.t,rr,.ytutl rl,t,r:tuttt.tt,tt!. tnotlttl, ct-trn. a l,6st priitilty cet.t(!(.r.t..:(t, rtlsnLi1;;1i tl'r: di/lt'iti or,ut'tt:rti ile ;ti,inrri, cttltu,rd.si trirt i.rt, lterioatl,*, 4.r: irttr'1trr,t. O apreri.t:re pet'lirrctLtti esIe ceg, flltrttti tle sauet?,tu.[ .str,ic:tir; l. l. lilulon,rttpopt enti,entti persona]itate u sti/rttai cosntice;rLt,ie- l.r't't: t'rt,r'rtt'rirtt t:t.i.: ^.sriinla ntotlernd, n., s. m,ai ponra *zttr1t1nrr ttt i,- I'o,rtr,rrlirr r)(' t (r'0 o r-tbttne tn r:ondiyir, tcrestrt:. Ternu.r,a, t:usnicti,,, ,rn,r- r;lti,s ptsiltilirrtrt'rt ytd,trunderii a.ltar'!elot.til: miist.trr.tt i* spaiiu! t,ir- ttUnlerL:slrtr, inlt,t l)lencl,ar si Stc t:orTsuri.lr: cercst.i. l Blagonlirvriv, zitlor qi riontlrrrilor, r'-rlrlot'alt,a spaI i r r I r r i .)..,{1.99i, t 975),_ inSiner'. profesor urrivlrsitrr,.,,, riuri_. Illrlltlt{: OI Ir'1.r'r.ll1.jl11t. si Pnp"1.;1;11,,1ili sOt-icIi,, t.rivirr.!'r)sil)t(].
- 3. Fi:,iu atomicti, fi:.i,r:a. ttagn.r:lo.s[t:rrti pd.m[nirllui,, f.i.:,ir:u, plnsmei si tt Soarclui, racliut i,ilc (:orl)tLi^(:tr/u.ra, r.,|ntu,l solnr, inf'l tt,rtllq nr:tigi_ t{ilii soorelwi ttsrt'pra ltrott'srrtr [.erc.sLre ;i altcre, ial;i r]t.:.sr:iptinde aj u! ale d,e to.snt,tnttltticir,,. posihititdyite d,e in,estigalie recl*se si ca urmqr e pol,unrul inffi* de informalii t t, pLLs pe nu-t,rti oarnenr, de spirit in situatia sd pttnd lo i,ndoialii reari:.area unor progrcse preconiz.a,te i.n ccrcetqrea cosntirrt.. tlnotole Francel conrcnti,ncl r:elebrul t,orl(tn ul lui .lr,les Vr:rne ,,1)e ln Ptirnint lct Lunti, .spunea: ,,Briietii pre.a naivi i,si inclipnir:, dintl' crezare d-kti' verne, cri se tnerge cu obtiznrtn Lunti;i cti ttn or- ganis't poate sti se .sustragil., fdrd urnfiri, regiror gra,itayiei. Aceste cttrir:aturi tLe nobil'ei ;t'iin{e a spa{iiLor ceresti, are anricei, ;i ,enera- bilei. n:;tronomii, si,nt lipsite tJe adevriruo ;i ,t, frumusele,,. {,oydu,L l{etvin (WiLLiunz Thornson)z .spuneo, la ri,nd,u_i: ,,lyuam wici ceu mai micti pi,ctit*rd d,e tncrede-re trt nat,igalia *eriand, altfel rletit f,n balort,. ltn rlonteniuL aerctspatiar, ginrlirea o,teneascii & parcars tn tirup si spati* etape grele, la care s-au gtnd,it oumen,ii cle r:f,nd, a,u pdrdsit pesterile tntunecoctse;i au priuit r:erur arba.stru, ra care att contribuit zct:i tle genera{ii, ctirora si-aLt creclicut i,ntreaga tor viald oamenii c,, ntinti pdtrunzd,toare si voinyd d,eosebitii. {'a realiziirile acestui clorngniu si-au ad,u,s conr,ributia, clirect sau ind.irrct, toate popoarele. pottorul rontdn rt fost pre:cnt ,,, ,:,oroyrr_ tcrt'lri, demni!,ate qi spirit de sacrificiu,, c* reaLi,zdrii,c de genitt .si co,- tribaliile sale, tncorporate public i,n,.fenomenal aerospati,rt.l,,, prin Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coand,d, Conrad llaas, Herntann Oberth, George Bothezat, Alerand,ru 1iurcu,, Nicola.e Vai_ d,eunu,, Ion Stroescu s[ E[ie Carafoli. Entuziasmu] cu care Doporu.l ntst,tt primeste si sugereazd, m(,i[e reaLizd,ri ;tiin{ifice ;i'tehni,,e , mni ctles tn aviatic, cd.tre care qre i,ncriniiri crproape fire;ti - adeud- r Fr'arrcF, Anatole (,1944- rg2r+), scriitor frar1c.z, raureat al pr..r'irrrrriNoir' ! lierrlr.u liter.ulrrrtr - 191l. Krlu;,jir.*ro', W. (1824-1907), fizician englez, a creat scara tu.rrroruut'icf, 6 ,rtlii .r'rtt ttri. t'r'Jtt'r';.itrrii rtr:t:rr, constenld a romdniror care artttri crt It'ltrttr'tr rt.r'tttrttrrrtt'ii I'rt.t, 1ttr,L. d,in patrimoniul intan.gibil, cd se bu_ t'rrIii rl.r'tt t1,1,11y,11,y'1,, 1tr,1tttlrtt.ty. care cliyccyioneazd,,i,n ultimii ittstuntd r)t't't't'(l('t'tlt'. l,t'.:'t'trtrii .trtrt i,ncercare rearci, erperien{it reu;itri sau rr1trt11,1,,,,,,,, , r.rt11ly1l1111i,, .snirttuald sctu ntctcria)d _ ,oor, aieste ev,:_ ttrttt,ttrr' trt r'ttrt,rirri.t ltlatforma succesului tn etape tn care telm[ca 5t l( lutt,lttt'ttt t.r.t,ulc re om au realizat riisundtoaiele prime ,9uccese, !'t.t!t' r ,('t 1t'rttLis Ttrimur.ui pdmi,ntean ajuns pe rund, NeiL Anzstrong, si .t.r'ltt rtu, : ,,Urt Ttes mic pentru om, un salt gigantic'pej:nt:ru.iuirn;,r,,. .'ll,dturi de marii pionieri ai epocii cosmice _ R.H. God,clarcl, ll. Il,srt,tttt,lt-Pelteric si K.E.f,iolkousltt, un mare nryit ti rec,in,e 1ui lltrtrutnnottertl1. Ndscut re zs iunie rEg4, ra sibiu, a urmat rir:eur lu' siglisoa,a;i apoi r:ursurile universitnre ta ctui;i t* strd[ndtate. l)ttltti r:r', in, trg2t, nrint,r nroiect - bazat ne carcure n.umerice ena.cte ' ttl, tt.tttti, :,lttr .sttrr: Ltt,r-r, rrt,.r:r,ttrrl. r:a. lttcrare tle d,,ctarat. r:tt, care in.lt,.rt(irtrrrt sil si. i.rrr.lrt,ir, ,rt,r,l,iil,,, 1.,,'.r;, ;;,;;;;r; ;;";;;;;;"i";a;;a d,in llt'itlIlltr'r',:', oltlrrlr st' 1tt,';itrrit, irt r!):Jir, (:s, ,(:(test(i. tezd, ra erarttettur tlr' lii't'rr(ii lrr, lltti.r,r't'si,rttt.t,rt rl,i.rr (,'l.rtj, ut,orr.l,i.rul.u-i-,tc tittut ile pr-,.,fes,r tlt I'i:t'r'ri- Itr r,ttttt,t,r (tt.'t rri(t.si arr,"ii rtTtare , t,r naitura".,'[if,r,r;,,;"., rl'in, -Miin,clu:rl, certe& ,,Die lralrctc zu cle'n planetenrciunren,. f)et,enitd, t:r'l,ebr'(t, ltu:rarca lui lI. obertlt co,{ine o d,escriere d,etatiatd a tutr$or :.ltu.'ttrilttr rttrltclt,i, l)t.(,t.u,L.,ri ,[cctel" nr,,rro org;;:,:r",";;;,,;.';r, in_ I,rxl'rtt'r:r'r'tr t'irri,i, sttr,t, cr, u. firmtt,rnt ccr. ltotru. ctape ale cucerit"ii spa- littlui. t'u.t)ti.c, tt.ttttttl,, rl.t, ,^ttt,r.i.ulrsli .,,.,,14,, 7,olru lr:c ale l,ltt'Ol'", ttr.,, ..,I. Lu nir.lul sti,irttr:i. .si ul tehnicii cle ,t:i (lgZJ n.a.) este posi- bild. constructia un,or rna;ini care se pot urca mai sus rJec{t finri rtncle rr.j tt rt::e altrtosfcra lereslri. - 2' Prin perfeclionriri continue, aceste nlasini Ttot ar.iugc etstfer dt' rilt:t,, irrtit - aband,ottole in 'paliul ,nr,,ri, _'nLr t,or' ?idr,r'r" PtYr,irtt, r'i ,rtr fi i.n stare sci ptirdsea'scri sfera d,e atraclie ,r-*'r;:;rri;. . 3. Acr.'str rrtagini pot fi construite astfel inctt cu, ele sd poatti:ltttrn Ei. oamrlti (1n.,tbabil, frird perictitarea s:dndtdlii Ior). 4. In urtttttr'ir. contrilii, ccottontica, rcnstrurt ia unor oscrlcnce maqini poare rh:r'r'ni rentabiLd- Aceste tmytrejurdri se pot ivi tn dteva tlecenii. Y mur{r
- 4. Aceste afirmatii l,e ftil:ea H. ObertlL tn nerioacla i,n utrrr a fun.clirt- nut ca profesor de rnatemuticd. ;i fizicd. la Liceul ,,,Sl.efitrt, Ludw,ig Rotlt' din Med,iag. Lucrarea sa, ca de altfet i,ntreaga sa operd. care i-a utl,,s o celc- britate rnonclialei, a fost rearizatii g0o/o tn tarct de ori.gi,ne, Romdnio, *nde s-a ndscut, a trriit, a stud,iat si a rucrat pi,ncy la ()trsta cle 44 de ani, asa cunt, el tnsu,si recunoast). Pentru, activitatea'a stiin{ificd,, H. obcrtrL a fost di,stins crr nutne- rosse titltr'ri, ntedalii. ;i premii ;tiin{ifice, ilc ctitre unic,crsi,ttir.i si or- gani:a1ii, stiinlifice din i,ntreaga rume. In anu,r rg7z, i'c,c,iem,ia R's.. Romdnia a organizat tn onoareu sa o sesiu.ne jubitiarci. LIni,- versitat.eq.. d,in Clu,j-Napoca i-a confcrit tittut d,e ,,boctor Honori,y Ce.use,", iar i,n, anul 1g74, prin d,ecret prezid,enyial i"s-o ocoriit ord,i- nul' .'illeritttL ;tiin.lific crasu 1". pentru contribupit d,eosebite tn gti- inlu si teltnica naoigayiei .spatiale, bianaal, se conferd med,alia si pretttittl,,Herrnann Oberth,,. ll'ernher von Braunt, fttsrur siiu creu, unur t],in cei mai rcpu.rari 'asanti i,n problemele cosmice - arhitectur zboruriror cosmice -spunea tn anul 1964: ,,H. Oberth a fost primul care, tn legdtttrd cu irleea u'nui zbor cosmic rear, a ruat rigra d,e carcur ;i a ehLtorat con- cepte;i. planuri d,e construc(ie calculate numeric... cn o claritate profdi'ed, H. oberth a d,escris toate erementere esenliale are raclrc.t.- lor n'oastre mari, care trec d,eseori clrept cuceriri ale ultimilor uni.,. 'lt'c.st {apt cstc rcnfirm.at si d,c apracierile unor scriitori; astfet : in Itrsareu Omul qi spaliul de Arthur C. Clarke (New york, nOAl s, ttrutd: .,Este curios faptut cd romd.nul llermann oberth ca si K.E. !'iol.kouski Ei, R.H.God.darcl si-au ctstigat eristen{a ca profr,sori,,. 'tlttturea tn rtnd,ul celor 4 ,,stere pd.mi,ntesti," care au d,escJtis drr.- tttrr.l spre CosnLos esLe suslinulri tlc reolizdr'ilc rrcunoscult rrle uces- tuiu- H. oberth a purtat coresponclenld. cu K.E.f iorkovski. Iatcl ce-i'scria pri,ntre altele acestuia, i,n IgZg: ,,ELt, se tnlelege, stnt ulti_ rnul care' ar pune tu indoiald prioritatea si aportul .chi.mneauor.rsh,r.i i'n ytroblema raclrctelor si regret cd, nu, am auzit tlespre ilp. rnat tna- I Werrrher vou Br.arrn (19,12-Ig7I),.savant american de origrnc f,prman,i,stabiliL in J9t5 in S.U.A.9i dcverril, c,,iIgcan amor.rcan rn 1955. ot) tttlr,rlt, l9;!i.... )'rr l'i. ltrttltrrlti,l, httcresant de cunoscut cd eu am, reu- stl sii tortsl.t'rt.ir'.st: trrr ttr..lrt' (tt. ajutaj cu benzind. d,e careo stnt nruhtt- ttr,i.l, rl,itt. ltttrlr' ltrtttr'lllr' tl,c rcd,ere. l)irtii itr ltrr' ,r'rtr stt iitl,uniu ile a constrtti o racrrctd folositoare nu ,r tltrs lrt t'('ulrttrt'tl.i rr, t:rr.u.za greutittrilor tnttmpinate. In prezent d,eci,, ,lt rtrtrrtl :;ltt't' ('t'tt('r(u'r:rt spagiului cu aparate reactive poati fi ileschis,t. Irr itt,lr, tr'tr,tt rr.rx:i olte scrisori, II. Oberth spwne&: ,,D0. ayi aprins rt llrrr'trrir l)r (ur( iltr, o Qotn ldsa sd se stingti, ptnd. ce visul cel ntui i,n_ tl,ri ..trt,l trl, otrtcn,irii nu ea fi indeptinit,. Irt, lr.n,a iurtie 1972, ant aaut fericita ocuzie d,e a d,iscula cu, H" ()lt.rtlt l,u sesianea jubiliard organizatii d,e Academic R.s. Romdnia in, rtrtrtrtr(e, su. Am, ascultat fapte ;i i,nt'i,mprdri trdite si creute ile acest ,,trr' fr' trti-nu' rinzas impresiiLe puternice rlespre un inorc savant care tl,tr,pd, r:e a dat - trrupre*nii cu altrii, binetnleles _ ont,]ui .,cale Ii,ltcrd. spre. stal,rf' nu. a.re asti,m,pftr nicf, la pensie. A e'orbit ilespre cre- rrrtrt. irL tl,trt'rti.il,c ri,i,lotrrc ft. utt,ot, ogli.nzt uriase, cu ojutorui cdroru rrt rtrtttrr I'i. lrrtttsfitrrtr.rrlti t,ttu',qi,tr. sol,urd i,n, energie etcctiicd. qi cw aju- Iot'trl trrr'sltr(t st' '(tr rtrt,rt'rr rotti. ylr,lru.ri,rt Dolare, crtr putea fi itp,mi- tttrlr' liiri irt.l.r'r',qi., r'rtr' l'i I.rtttrslitrrtt,rtlt: lt',ntt.l.uri,l,r: polare tn grridini, i,n- I'lttri.l.ourc clc. cucerirea spatiului, i,n afara rezultatelor care si..nt ertraord,inare prtn inadit Ei nieelul atins, a antrenat practic toate, ramurile gtiinlei .si telt.n,ilii', a ,'olicitat contributii din toate rlorneniile gi a d,at posibi- lilrtlr' .t1tit'i.t ttltt,i unton i^d. sc rcgenercze, sii se frtrtifice si sd. se dez- rollr' 11f i.1117' un. fl)n.etrrL i,n,ktns dc inteti,gr:nlii. l*nel'i,r:i.i,l.c trl,u,st: sliintci si tehnicii, cunoasterii generale, otnlt- lui i'n tr'Ltimd, instartlti, sf,nt numeroase si eunoscute, ele justificd tncd . du.tri afirmayia generalti cd, cercetarea stiinlificd nu rd.mtne ilatoare - ' tttrttcr[,ol c,orbind, - si crj ea tsi trnparte generos rezultatele cd.rre srtt:i,t'!rtlr', i,n,tt'-um ruod loial, impuntnd prin acest mod,, noi stirnuli penl,ru. tlr':.r,oltarea, sa netntreruptd si acceleratti,. Dorest: si fTc in continuare unele succtnte aprecieri asupra lu_ crd.rii de frilri pc care o consid,er tncri un ,,episod,,, ;i tot inedit al .,serialului" po c(tt.e de ci,;iva ani buni, ni-l prezintd conf. d,r. ing. W, lallnrr',o]
- 5. lilorin zitgdnescu, seriar, i,n care se incrud, - pe ttngd urt, t,rrttnt irn- presianant d,e informatrii clestut ile greu d,e strininit in ttr:t,sr. rl,tmeniu erplo:i,t, - si nrtrneroase r.:onsideratii persona,le pertincn,l.t, ltr. (:o,re substriu in totalilote. _ Prima aprecicre se ,e{erti ta faptur r:ri d,isc*tia generatd cre titrur luct'drii este astfel conelu,sii inci,t cititoruL iu ,.ottt.ut.t ireptat cu proble_ ntel.e inedite a"k aosmosurtu, pen,tru cd. i se tr,ci ttosihilitatea id faciiapel la cunostintele pe (:arc le are d,espre orn cq fiin,Lri,,crr:lttsip te_ restrii" ; A rlona e'preciere este generatri de optimismur robust si r,.fina- ntc.ntnl ctl care sint prezentate, comentate si interpretate cont,plerele fenrtnzene pe care trebuie sti re cunoascd si sti re stdpi,neascd oanzenii cctre uctitteazd. in spaliwl cctsmic: A treia a.Ttreciere prcacd dc ra r:onstcttarect cri autortt.r se snrijind ne un tnare rolum d,e cunosl.in{e clin d,ontenii r:onere Ttrtfesiuniiisutle", ;i ur:est fapt conferd. au.tertricitate si crertibititate consi.d,erulii:J.or per- sonale pe care le face. d'onsider cd nu esle cazul sii. ld,rgesc nr.cti ntu,lt prezentarea lur:rd.- rii lntrucit cititoru,l dornic cle cuniastere pocLtr: gdr; t, lectura ci ntsilte rd.spunsuri la tntrebciri t)c care'tncd iu ;i ti_a pu.s. - Apt"cciez cci aoariyia lucrtirii, in Ecritttra Albatro.i, se r,nst.r.ia pe deplin tn Directivele congrestttui ttl xIIl-lea ol particlultti (.ornu- nist Rontd,n cu pri,ire ra clezvo{,tarcu economico-soci,rd, a Rornd,,iei in tincinalu'I 1986-1990 ;i orienttiriLe de pcrsrtectivii. pinri i,n anur 2000, tn care se aratd, cd, ,,cercetarea stiinr;fici rorndn'easc(t ()a par- ticip'r in rnoil strs{inttt lo eforrtrrira intcrnrti ionolr penrrtr sr trdii,... si f,n rlomeniul spalial,, N IiCUNOSCUTUL COSMOS, A']-iT DE AMPLU STUDIAT| (Buletin de informalii N-{SA) 'l'ernzobarocarnera,, o i,ncdpere complet etan;d,, cu u.n volunr, d,e pinti la zeci de metri cubi qi avi,nd costuri cle ard,inttl rriLioanelor de dolari, tn, interiorul cdreia presittneo si tertpera,l.ttrtr, nediului,, cu o densi,tate reglatti, pot oar'ia in. li.nt,i.tr fottrl.c l,urgi, utn fortt r],ortn.tei erperim,entatorulwi. E{r .rllr'r'.s/r, l)('ttlt'u. si,ttr,ttltrrttr. utnd,i,l i,i.l,or care d,omne.st itz rr!trutsli'rrt. irtrrILii si, i.n. ('o.sttt,rts, i,n, st:opu.l, st:adierii t'ottr,lttl'l.attr,r,rtlttlrt.i ttrgun.i.:^ntthtr t,i.i, stl, al apnratelor tltsLi.rr.tt!,e sti rrjun,gd. pc rnu,{istrtrl,el.e -*po,{iulni... O ase*ten.eo, instaLalir: a, fost folositd perltru tr(rtarea de ,,bdtri,nepe'o a, cit'cu 5000 volume dattnd, din secolul, cl XIX-lea:'prin vid,nre ele au fost ,,curdtate" d,e 400 I d,e apd, acidutatti ( proreni,td, din umidita.tea atmosfericd si din, procesul rl,e lhhri.cttli,c i,n, rrernea, ti,pdririi l,or ! ), au fost -apoi .,sprilate,, (u un !u:, .sJtcr:itrl., nr:ttLral,i,zant, fit',nd, t'estituite intacte bibliotecii (.;ongrt'srtl.u i Sl utr,ltr lJnitc... General-maior dr. ing. ,STItI,,AN ISpAS I rild!
- 6. inci din anLiciribate, oamenii ndzuiau si .qe inalle i, viiz6luh,zbu|ind a$emenea n-dsxriror., .x.i ri ."JLau cd atm'sfera se i'tindefdr.r tirnite, cftre 'soare ql';;ilil;';;r" pe care re 'edea. strd-h"trld ge gr.1. Astfel, in, le^g.en-tla a;rp.; Dedal si fiul sdu lcar, searatir cd arhitectul Deda1, fiintl inctris'impreunir cu fiul sdu in rabi_rintul din insula creta de "umitor"i-rege lIinos, spr.c a-r imniecricasd *rai facd asemenea construclir mi"irnare.'$; ';J;;; uir'l'"g.,, uincercat sd se salveze pe calea nr""f"i. i" acest scop, ingeniosul ar_ [ll I r onstruiesl,c, penlru ci si penLrr liui srru, ai]pi ttin Donc rle li:1.:.,-pc car.e .le_a lipit cu coartL. APropiintlu-se ,prea rnulf a" l_'"1:'.:,ccara sc lopesLe din cauza,-ild'uril, ia. i-piuaontrl l.n.(ja{le st se lneac0 in mitt,ca numiia tle a.tunci ,)marcft i.ar.i;r'ir,...."l'ot o dovadd ci anticii aprer.iau o..arrt ae.ial "n iiin.i i;,.,: ri_mite,_este qi lucrarea o po'vesre ucleviira,id, in care scriitorur satiricrgrcr Lucian din samosaia. (-i2b-rB0 . ".y i*"g,nuure"'Jo,iior*..o in Lund a navei cdldtorului bdiscu .u ,r-..n a unei f urtuni. careu..ridicaL cu murc lortu.nava tui O,lis;; $i ;1,,;;i_o'rr 7,r;rrJr.prrn aer: .,... eram asl,fel suspendali intre'cer si pdminb, ,r.rJu n,', :lil,Ill,] ;apLc zilc si snlrtr,'nopli': in ,.ca cln_,.r .pta nrD oIc6,p1..,1, {} rnLtn(tcro 6o pJmint., r.rt o inqulu rulrrnda si s.lrrrlu,.il,rirlr,. l)rr1ruce am acostat, am obrervat c[ era cuitivs.ti ql ,t..i1,,,,,,ir,,_,, a.sinici un locuitor nu se.vcdea o1.,,r,,i...;'3:riitorlul-sr1;,,, ,,iri;;',1'#qi-a intitulat mrn'scrisrrt o ptiiiii a,treirirard, a avrt Jrreveclereasi rncnrionpzn in nr.ehia ciriii: ... ;.;*i;'i;,:.;ri";,,;",1,"ro-, ni.rviizute, nici incereaLe de nimeni.'1.;. tu.t.u rui Lu.ian clin s:rno-sata a f.st reediLatd in rimba greacr Ju "r"c nrr,"i".'i#.,ii"art"n_nomul Johannes I(ppler O5?1_1630) $,_a a_sumat sarcina s_rr traducd in latind. poite sub infruent-a'tui t,,r,,i.lr-ra ,.rir'ii,,pr."iu"r'area 'le enricipat,ie gtiiniifica i*liii,ti"r,,i iso,i";urr,"tii,ir;i* i,anul 1631, la un in rlupd inceti;";-;i;".;,u!ri a savantului. ,,sr,ro- 72 DE FAPT, Ti{ CE CONSTA ATN4OSFERA TERIISTNA I... ttotnrrl ttl'irnta irrl,r'.o sclisorrlc rlin 1629 cd, clesi nu estc convins ci zlrrrrrrl sltle l,ur)ir vi Ii lrosillil pentmom, deoarece Luna nu, are tttttr,o,:fi'r17 sirrrili,r.ir r.rr ;L'lirr,rci, totusi,,... in ziua cind vom fi alun- git!i 11c pc l';rrrrirrl, r.rrll,cir mea vA fi un ghitt pentru peregrinii rr.j rrrrli ;rc l,rrrrrr..'". '/,lx)yvl prin Cosmos se pare id a paiionat, in r,r,r',lrrl rrl /l I lrrrr,. $i p_e , oamenii bisericii: in 1638, episcopul 'rr,'l.z l"r';rrr, ir: ( l,rlrvirr publicd omu.l i,n Lunii sau ciudata -cdliitorie tt tt't rl,t t!'r'rrlrri .s'1tun.ioL Domingo Gonzoles, in care eroul folosegte l i;urri r';rlr,irs{rit I'1ir,rt,e USOard, traSI de... 1n Cird de ]ebede! Alt r,1risr,r,1r r,rrslrz, rr.j unge, in 1G55, la a treia edilie a lucrdrii de anti- .i1rr1l,i.rr l)_cx'.opcrirea, oarnenrlor pe l-unii, in ca.re se ajunge pe astrul rr.lrtii f.losind o ciru!5 foarts ugoarii si comodd...-singurul lucru l)(, {'if'Lr automl, John Wilkins, il uiti, este motorul acestui vehicul rlcslirtat zltrrului prin cer, c[t,re Selenal *** .lrrr,,, l.r.ir lcr.csl,r'ii r.r,1rr.r'z,irr{,ii rrrr inr.cli$ gazos al Pdmintului, .ir,r'(':('rl.lrlrrs.lrzrr irrrlrl.rrrrir .u irrcsl,{r in spal,iu, partea sa inferi- rilr',r l,rrli, i;rirr,l r'l'r,r,liv lrr r.olrr.l,ir plrtrrcl,ci. l)c rcinarcab cii masa ir.lrrrl::lllr,i csl,r, ir. rrrilioltrrir lrlrr.l,rr rlirr r,ci i lrlilrtcl,ci, tintdrincl to- trr;i i,il rrrili,inc rlo rni liirr,rlc rlc t,orrc! Si cind ne gindim ci peste 1l0i)i,,li', rrrcsL urias invclis !{azo-q, ale cirrui iimite'inferioa.re iting srrlrltrl'alir ltlrincLci noaslre, iar clele superioare clepdsesc 2 000- ii 000 krl, sc uii.qcste in plimii 30 km de la sol. Densitatea atmos- I.r'.i l.r.sl.c lir nivclrrl mririi cst,e de 1,23 kg/m3 sau de circa 101e lrrrll irrrrlr,/crrr3,ponl,r'rrcaltal t.il,rrtlineadel000kmsdscaddlanumai ll)i'lrrrr'li,,r1l1'7,'"'r, i;rr lilI l-r00 hnr alLilutline sii fie de circa t0rb ,r'i rriri lrrir';r rl.rril, lrL rril'cltrl mirrii. imprir!irea atmosferei in dife- 'il.c z,rrrr s. p,i1[,c I'rtcc irr raporl, de mai multe criterii, luind in lrinsiclera.r'e tempcral,ur,a, natura miqcdrii particuleior ce o com- l)lln, ronizarea gazelor componente, compozilia chimici ebc., rr,r'iIsta avind, evident, un ca,racLer conventiona.l. l)r'irr a.tmosferl inaltti .*e inlciege zona incepind de la altitudi- r{'ir rl1'1irO km, sludiatA in prezeirt ru ajutorul rac}rebelor astro- l'izir','si rr satelililor artificiali; aceasti zond este cea mai impor- 'Larrlii lrr,rrl'rr a ciitei cunoaqtere s-au inbreprins studii sistema,iice, in slrcliirl irr perioada anilor inainte de lansarea in Cosmos a primi- 1or cosrrr,rrrrrli, dar c&re au continuat, deoarece zborul omului in al.rrupirrlr';L l)rimintului rdmine una dintre ceie mai importante activitti!i itst,r.onaritice ale umanitilii slirqitului de mileniu... To- 1tt r,
- 7. tuqi, nu.se poate abandona cunoaqterea atmosferei lu al{it.*rrli'i si mai mici, macar si penlru faptul cd la revenirea rlin rr,,,,i,,,,,ir.,.rii rnsLalat in .abina spatiala, tiaverseazd, cu viLeze .otuii, ,,, i,,,tur.,,. cea mai dens5. a atmosferei, unde au loc citeva fenomerr.,iil'i,.,il. pe care. Lrebrrie sa le depageasca: decelerarii si incAlzili rr,rrr(,r.trri, r, ale cabinei, intrerupered legdturii radio cu .i,lrl etr. t Luind in consiclerare variaJ,ia temperaburii c, altitudineii se pot, disti'ge urmhtoarele zone: troposfera, pinri la irrirlti'rea cle 10. km, in care temperatura scade cu-cite 6,50'la fiecar.e nrie ,,ne rne- tn; stratosicl'a, ca'e se extinde cam pind ia 50 km, si Lrrr tral.e ]a inceput tempera,turtr se men!,ine coistanLeez3 I() '*r,,,,i ..r'cste ugor, ajungind aproap.e de 270 K la limita snperioara,'111 *1recial ca urmare tr absolb!,iei de cdbre ozon a radialiei ultraviirlerre sulare (stratul c'noscut sub denumirea de ozonosier[, in care {,{}nuen- tralia. niaximd este cam la 35 km);urmea.zd mezosfera, unrne tem- peratura i'cepe sd scadd, ajungind, la 90 krn, la nrimai tg5 Ii. Aici este stratul nrrmit mezopauzd, tJe ra care ternper.at ur.a ;l'repe si c-reasc[, r'egiunea fiind in gencra,l denumitd bermosfelir sr ertiir- zindu-se la peste._1100 km, ajungind chia.r la b00 krn alt,it,*ctri*e, unde temperaturile medjului pot atinge chir.rr t 000 Ii I Ar:easta se exp_lica astfel: d€.torita mic;-ortirii aensitelii o tjati cu rt"{}.cterea altitudinii, ciocnirile dinbre componenlii atmosferei cler-in t,ot, mai rare (dacI la nivelul mdrii libeiul pa.rcurs mediu este tlc {j,6 x 10'8m' el dcvine 100 kmlaaltirudinea de 500 km si ,.ir', ir rjr!,rrl l;s11 Ia indl'9imea de t 000 kml Zona aLmosferei inalte, in care parbir.ulele se deplascaz-;r rrrnr;ri sub infiuenla atrac!,iei.terestre, descliind, in rapori cle viteza ior", elipse, parabole sa. hiperbole,.ca niqte sateli,ti microscopir:i (l), p.oart[ denumire,a de exosferd si incepe, teoretic, de la 500 km al- titudine, unde liberul parcurs -mecliu este comparabil ra *-rH.in* chiar cu altitudinea respectivd! Temperatura in exosfer..{ c:repren depinzind _determinant -de activitatea solarri qi gennragnol' ..,1 preiym qi de perioada de zi ori noapte. Astfe), in'.azirl .-ririrnului activitd[,ii so]are temperatura este -qi noa.ptea de 600 li, putind ajunge ziua, ;i in cazul maximului activitdtii soltrr,c, l;r'pe,"te t 000 K! Mai mult, i' cazul unor activibdli solare inLense, er(ep- !,ionale, care determind qi perturba!,ii geomagnebice, tempera.tnra poate depdqi 2 000-2 500 K; in ce priveste srosimea e.xosfer.ei, lcgasta clepinde de temperaturd, ca si compozilia acesteia: Iu t 000 km !i 690 K predomind atomii tkr lridrbgen, in t,imp t,. ia aceeasi altitudine, dar la t 100 K se girscqte mii murt heliu, ,,xi- 74 ,'tnuI fiind pred,n'rintrnb in cazul men!,inerii altitudinii, dar la o l,rturlreraLurd de 2 000 K!1 sturliui frintirii sabeli!ilor artificiali in aimosfera terestrd a pus in eviilenlir vt'rria!ii ale densit[lii si temperaturii exosferei, in rapirnt rle actiYit,rit,ca solard. Efecbul acestei activitdti sc poate .irserya tirmdrintl oscilal,ia de 27 de zile a densitl!ii gi temperi.turii .rr'-.ferei rlatclriL[ rol,aliei sinodice a Soarelui, prin care regiu- rrrl. aciive ale soarelui (emi,t,.{toare de radia!,ii )l qi urrravioleie), 'r'i'i* 1a meridianul solar central. Reaclia atmosferei inalte la rnodifiriirile flururilor respective de radialii ale soarelui nu este rl_elrrr instantanee, ci se produce in medie dupd circa 30 cle ore. l-arialia iliurni a densit[lii prezintd maximul']a orele 14,4 si mi- ri.n"lul la 2,4 dimineata, in iimp ce temperatura arc maximul la iti,5 9i rninimul la 4,5 dimineala! Pozi[,ia in latitudine a locurilor ln temperatura cea mai inaltd si cea mai coboritd - in cursul i'a'iatiei riiurne - se schimbd cu'anotimpui! Se poate nbterrr" *i (i f ilriatic ir compoziliei chimice, car:e s-a dovedii ci. nu depinde nrrriliri rlr' r'rrrial'iir t,t mpcraLurii; la fcl, nu sint inci elutiidate , ;11171'11' r,.r'irrli.i s.rrrirrrrrr;rl. ir .onrllozitiei. in schimb, varialia ;rrri,l irrrlr l;rl.ilrrrlirr. rr .,rrrprrzilirri irl,rirrsferci inalte a fost pusi in r.r'ir.lr,rrlrr , rr..tr.i rrl,,r'rrl 'rtrr' .s1rrr.l,r,,rrt.rrl,t,a rlc masir iunplasatc pe li1r.'l;,1'1r' q..f iz,irrc, l)r'()(runr si' lirl'sirrcl strr,cliIii rrrlifi,.ialil astf'el, Iu,lirni cr{,r: tlc cilctr {0 ori rrriri abunrlent, iarria clecit vara... i)c-qigur, problema este foarLe complicati, dar de ea t,rebuie I intiL scama atunci cind se calculeazd {raiectoriile prin abmosfera inaltri a navelor cosmice-satelit cu echipaj la borcl, creoarece are irrrpli.nlii privind._durata de via.td a aCestor aparate spaliale qi, rriri rtlcs, _rorccliile ce trebuie efectuate, automat sau man,.al, Itl,tnrli r,itirl urmeazi a se realiza cuplaje cu sta{,ii automate stiin- til'it,e (sau.cu echipaj), dar care se afld de mult timpin spa!iu (ca- zul sta!iilor orbitale qtiin!ifice ,,Saliut". Foarte iiteresante sint, rnai recent, modelele matematice de atmosferd inaltd, la care ('1)ncurdL institute specializate, dotate cu calculatoare electronice rlin r,ele mai puternice. () zon[ foarte interesantb a atmosferei inalte o constituie i,rrrsl'.r'rr. regiune in care predomind atomii si moleculele ionizate t lrlvjll.rrL, nu ne referim Ia temperaturi.glg LT putea fi mdsurate scolind, rle excrrrp.lr, rrn lcrmometru din... nava cosmicd,( l),-ci estc vorba de tempera- Irrri ,'xosri'ri' , ,.., orespunztr.toare. unor densitdli d'e parLicule cu energii lrialle, 1,:'oprii slnrluri lor r"specIivc a]e ionosfere.i. -in ca-lital,e de mdrime" caracLe- _r'istic[_st.ff ii iorrosferice, temperahrra indic{ viteza medie p{traticd a particu- lelor d[n ar:t'l tlomcniu al spaliului periterestru. 15
- 8. sub^ influenla radia!,iei ultraviolete solare; limita inferioard a io- nosferei este situatd Ia artitudinea unde apare o concentratie s.- li:l:',1, ji,l":,. ,1r partir.ule e'tcctrizate (ioni 9i ele, uronij. in'i,,np,,r zler' rlmrtA rnlenoard a ronosl'erei coboar.a,la 50-60 km, iftr rr,,it1,_ tea ajunge ^[ e0-pS km, i.n timp ce llmita *rrpuriou*f. atingc gxo1fe11 (t ?00 km qi peste) si, p'in'extensie, poad ii consicleratir ta tB 000-20 000 km. caracteristic ionosferei este numdrut /[ de electroni pe crns, gare {11S! valori maxime (2x1,0s-Sxt06) intr-o fa,rae JunrinsA intre 250 qi 400 knr. in func(ie de acesr, maxim se defineste'innn- sfe.a infe.ioa.r qi cea superioard; cea inferioard este aiiizata l,r mar mulle sl'i'.turi. s1 ratul D, sirual inLre 50 qi 85 km, cupr.i nclp molecule ionizate de oxigen (Of) ;i oxitl de urot lNOF),'Er,aiul ,ie ionizare estc scuzut qi Toarie-va.i^bil, iar i[ "it.-.rlrfin, irrt.. 2 000 qi 5 000. Reflectate de ionosferd,'radioundele -"J'ii .i-r..rrt,, sint. puternic absorbite de acest strat care, pentru 'ndele l'ngijoacd rol de strat reflectant. stratul .8, sil,uat'intre 90 qi izo r.-,prezintd unprim maxim pentru 1[ (3x105), precum si citeva ma- rime. se,'undare (pind la :l06 elecironi/cms;';'er este "onilit"lt i,, prrncrpal din_molecule ionizate de oxigen (Of), qi oxigen atomic ionizat (o-). Deasupra se situeazd stratil r, cuprinzirrd'dorrd'srrb- sbraLurr, f , qi-F', (cel cu.l[ maxim), care este compus in prinr.ipal din molecutre si atomi ionizati de oxigon ca si din "lnte,.ui.'ionirnr. 9:^n?ot (Nf)-'in.pri-a pu.te " io""?i.r*i -;p*i";;;;ar'r" eOO t" 109 kT, predomind atolnrj ionizali de oxigen, dar apar qi ioni de he.liu, d.e.azot.si protoni. Dincolo'de 1200'k^, pr"d6-i'e n.nLn nrr, helrul ronrzat reprezentind doar r-2% din'numlrul Lolal rle ioni. DensilaLea eJpctroni.A scacre .treptaL cri arl itudinea, a.iungir,r ca in bimp cp la-t 000 km este de t0b,'la 20000 km sa fie'tle ri.niai t0 electroni/cms ! o aitd mdrime caracteristicd stdrii ionosferei este ternn,ra- tuta, r'are indicd vi[eza medie pdtraLich a partir.ulckrr rljrr suirr iul peritcrestru. InleracIiunea dintre un vehicul spalial ri nti*-o'r]o- re.fja],d.rece depinde' de viteza vehicururui qi he'""..gio fiur-ui,adica,de vit.ezele pa.rt,iculelor. componente. ca si in celcialrd regiuni ale atmoslerei inalte, si in ionosierd compozilir ar-r.srei ronu' d"- pinde- de. activitatea solard si de cea geomagneticti; in cup"lnsut ionosfere-i partieulele ionizateieler.trizal"e sc doplascaza pe iraie,._ torii in fqrmd.despirald in lungul liniilor de ,,i-p *ugn'Ltic, exe- .utjnd nris,'riri de precesie (rotat ii in .iurul unci'are Tare rJes,.r.ie srrprafala laterald a unui con). ca urmh"e a a.estei precesii, iono- sfera se prezintS. magnetic ca un mecliu a.nizotrop qi birefringnnt 16 pcnbru ioni qi clcot,r'orri, oirre se deplaseaza in sensur.i opuse. Iono- sl'cra.c<rnrplicii prorrcsul <lc propagare a untle]or raclio, pr.ovocincl lrolirriziiri, rcl'Lrxii rlublc, fluctualii etc. Degi "utrnr..,id'ctin 1g7g -188{) ;i strrtlirrl,ri rli. 1925 cu ajutorul uncleror ra.dio, ionosfera .slrr rlin.o irr.. rrrLi bine cunoscuid de-abia de lalansdriie,ie rat*- liIi rrrl,il'i.irrli rri l)rirrrintului. Datele ob,t,inute au fost de maximir rrrrlr.r'1,:rrrlrr l).nl,ru. stabiiirea exactd a propagirii radiounclelor, Ir.r .rl.r'irrl lrr rr,rrrrrrrica.tiile la distanle mari qi joirte rnari, eventuai ,lrirrr'.r,rr.srrl,.li(ii si navele cosmice si staliile interplanetare. ca rrprrnrl,c rlo sl,urliere a ionosferei, se ilenliotreare ionoin",i.l., ron- rl.l. pe'tru de.terminarea concentra!,iiior de electroni (numite qi sonrle Langmuir), spectrometrele de, masd, sondele d; piasmh, .i,1pr.'l1sls.9tg:^in general, o ionosondd montatd pe un satelit cle rr.r'r'cb,'iri gtiin!ifice privind caracteristicile ionosferei cupr.in6|e uly .rniIator tu impulsuri de inaltd frecvenld, un receptor, un indica- I',r itl fluxurilor de electroni, dispozitive de sincronizare si tle eta- loniiro, un general,or dc comantld,'surse dc energie etc. IJIN (JNI].lJ INCIII'I', I)]]CI, COSMOSUL? l)irr cele de mai inainte s-a vdzut cit de ampld si diversificatd cst,c manbautr gazoasd care inconjoard, ca un briu tot mai rarefiat i' lniillime, planeta noastrd. De iapt, pentru omul obisnuit atmo- sl'.r'rr.sl,rr'.prczentati de sediul vinturilor si al norilor. al nloilor 1i ll rrr'Irrril.r', ruinLcrc.inrlu-l aproape de loc r.ese petrece ia ina.ite iiltiLudini, unde se riilicr ae.onaveie cu reaclie.'Din contrd, pe pii'lul accslora il proocupa doar acea parte a atmosferei car.e se inLrndp pind Ia allitudini tle cel mulb35 km, pind unde are si tabcle rlc rlirte ale atmosfer,ei a,sa-numite standard; de acolo mai'clenarte rrl rrrr mli este intereeat, avioanele zburind cel mult la asenienea irll,ilrrrlini, gi nu toate, ci doar cele experimentalel , .l)rrrrri .f],llt.l .ei c.r'e orgr.nizeazd-expedilii pe mun!,i deosebit de irrrrlt,i (llirnal;rya, do oxcmplu), cle o cleosebit* insemndta.te este cun.irsl'.r'.it ;rl,mogfer.'ci pin5 la altitudini de g000-9000 m, in 1r:mb.P. l'izi.i.nii si mcieorologii care a.nalizeazd fizica i..tmosferei in rltn ii pr',,or'1r1r,.i fr.ncmenele cd se clesfdsoard la indllimi cle 30_ 200,km. l)r, lr,lr1, pint,ar,1lp un sfert de secol, se aprecia cii st.a- tui'rle gazrrit"r' ;LLnrrrsfcrice nu ar depdqi 800-l 000 iim aititudine: 17
- 9. a trebuit sdse intre in era racheteror si a sabeli,tilor arLil'i.i.ripen- tru a. p[trunde numeroasele taine ale'atmosferei, ale ctirci ,rrariftesuperioare au fost mult deplasate in inallime.' '-- -""-' h' . $i totuqi, de unde.incep-e cosmosulr Din punct de verrcrc al dreptului int-ernalionai aeronautic, suveranit'atea,r""i,ri,,t se €{cr{'tla, evident des1p11. teriLoriului staLului respecl iv, pinr.r la indllimea de 150 kmr; mai mult, regremenr,,i.itc i,-ti'rgl"i.i" st"-telo {rp11e acordA sLatrt,ur de aq1 r"onaub oricirui piloL de'avion e-xperimental care a de,p.{Eit in zbor verificat prir*l1ro.ute, altitu-,linpa rie 90 km! Dpcj Neil Armsbrong si "eilaili 1,;iL1l ,ln'tn" lrnrn aeriand Edwards a_ forleror aeriene'-iritur" ;-;.;i";, ,nr. ,"antrenau pe avinnul hipcrsonic2 X_ [5 pcntru a cunoaqfe 'caliLitile primu.lui planor "osmic, .,erau... deja asLronauli inainte """Gil;;i;sau (ilenn si se fi avintat pe orbite de satelit artificial al lferreil... Atmosfera inaltd cuprinde fenomene din cele ma.i divlrse si multe_dintre 9ie, |01 cum s-a putub vetlea, sint preii;"ii;;;;";: cute de marele public; piJotii cirnosc o serie de seirete'alc icesteia qi, m1i ales, cum se ,,apdri.., de cei care vor si_i ,,smulgiii, secretele fdrx a fi inarmrli cu -uno;tinlele qtiin!,ifrce gl miltou-..i" ilnni."necesare. l se poate aprecia ci spaliul cosmic, sau cosmosul cum se mai numeqte, incepe_ cle acolo de unde se sflrqeste atmosfera inaltdl t)esrgur, o intrebare logicd qi lm fi indritui,ti qi chiar incrcmnali oareclun- sd rdspundem afirmativ la eal dar,-dacd am inccrca sd ddm o definil;ie cosmosului, ar trebui ie fa.e* "rmeloir.o nri.- ma!ie: se inIelege prin cosmos acel spa[iu carc se intinde din..to de lrmrtele aLmosferei teresLrc si care este carar.berizat, prin Iipsa atmosferei (a'91 crn se cunoagte din aeronautici), existeila.-raaie.- liilor emise de soare qi provenite din aclincimile universului, existenla- a numeroas_e cimpuri de for!,e electrice, -ugr,.ii*, g.o_ vitalionale etc. or, din aceastd clefinilie, desigur inc?mprctir, re- zultd c5. unele din proprietdlile cosmosul"i r. i?riil"i--ri"in i"t.rl- orul atmosferei inalte -a Terrei, unde s-a men!,ionat existen,ta .diferitelor.radia.tii, a plasmelor din particule ionizate, a Jiierite- lor cimp.uri de for,te, a vidului destui de inaintat etc. Astfel incit, incd inainte de a ieqi din limitele accep_tate astlzi pentru granila atmosferei inalte, omul-astronaut are deja de facui fala 'puri"o- lelor proprii zborului cosmic ! t E"trte tendi'la unor organismc statale tle a incerca coborirea acosl.ei limite la 100 km. 2 cu vileze de 5 ori superioare cerei de propagare a sunetului pcnr.r o anumilS. altitudine de zbbr. 18 Dacii p[Lrunrlurii [,oL mai adinci in oceanui aeria.n i-au fos1, ,le,li,'tLte vieIile ;ri,rricril,r' aeronauticii, fie ei piro,t,i ori construc- Lolt de aeronavr., r,;rrneni d9 ma19 curaj qi inalii competenti pr.o_ fcsionald, totuqi lri,rricrii zborurilor cosmice au fost mult niai de rLdmirat. Cauzai' ( L.r';Lrrul aerian, atmosfera, Darea tottrsi ntai accesibilS. omulrri, ora oarecum mai apropiata, ca mecliu iir rare ,rnul s-a ndscul, si s,tr tlezvoltat genera!,ie dupd gencra!,ie; in schimb Prolunzimile cOsnrosului, ceea ce este ,dincolo""de granileie atl,- os- Icrei, trebuie sii f i liror.ocat Lotdeauna, chia,r celor'-maiindr[zneti, un sentiment rlc teamd, teama fa.ta de necunoscut, un clomeniu l)p care nimerri rru l-a patruns, jn eare ,lesigur domnesc pcricolc din cele mai necunoscute... Oa.re ce o fi simjit cosmonautul Leo- nov atunci cind a iegit in afara pere[ilor protectori ai cabinei navei ,,Vostok", ,,pdqind"'in nea.nt? b"- u" ialionat .onrtr.,.to,l;i caU- nclor cosmice care i-au purtat pe orbitd pe Gagarin si pe Glennn precum si pe urma.sii lor la comenzile astrbnavei6r, atunii cinel au proiectat un vehicul care trebuia sI ajute pe un pdmintean si zbotrre in ,,necunoscut" qi sa revind teaidr de acoloil?... Visrl ornrrlrri <]c tr zb'ra s-a impletit in ultimii zeci cre ani cu r.l rl. rr irl,i.grr lr.,lrrrrzirnilc cosmoiului, de a cunoaste ,,Necunos- r'ttltt.l", slrrrIiilrr urrrlt rlorrrrtcsr, vitlrrl qi radialiile ionizante, lncle irr,r'clrnrl'iilrr (lrozil,ivc;i rrourrl,ivrr) ,lcpriscsc 1,ot ce a incercat l,reo- rliql,il v;'1;11rr lrii lnirrl,ciLrr 1rc scoirrl,it plrrrrcLoi nat,nle, uncle ,,pindesc,, .irnpuri d9 l_orlc necunr.rscute sau g,luri negre cu efecte"'mortale, unde particule meteoritice, cdldtorind cu s,lte de mii cle krn pe ord, pot provooa av_arierea. sau cliiar: clistrugerea celei mai sofisi,i- cale si probejate cabine cosmice... . $i totu;i, pentru_ac_e_st md.re! {,ei au trdit qi lucrat intreaga }or virtlir, I(onstantin Tiolkovski qi Hermann oberth, Robert-Gocl- dard .qi Ari Sternfeld, Alexandru Ciurcu gi Robert Esnault- Pelterie, Hermann Gans*'indt gi Georgc Bothezat, Ivan l,{escerski * E"ugfl. Siinger,. Frit'drich I'ander'si Theoclore 11on Ka,r.nran, .sughei K"l"i*_qi Wernher von, Braun, N{ax Valier qi Uih;ii fi- 1,,n''nuor', Rolf trngel qi Fra.nk Ma,lina, Ceorge pendray qi Louis l)irrrrblanc, Luigi crocco si Alexandre Annanoj, walter:"Flohmann si .lolrirnnes Winkler, Nikolai Rinin qi Nicolae Vaiileanu... Alrroirpc. toli savanlii menlionali anterior s-au preocupat, eu mall ill,crr[,ic, de caracteristicile atmosferei inalte,'de m6aui de zbor ir irl'ir.rr atmosferei, de proprietdlile si caracteristicile co".mo- sului u1r'rrpirrl, ryi a_lg celui indepdrtat. De'fapt, cele doud no{,iuni nu sint tkrsr l,rrl rle bine precizate, nici in actualele tratate privind astronaul,i.ir, .lc nefiind elucidate (se apreciazd cd plin co.*mosul ,rlronrrr ,'."-,..F-i"_-G 19
- 10. arrroliat trebuie.avur in veclere domeniul din spaJ,iu unde se rnai r'ranifesla atraclia gravila.!ionala a Terrei, sufir-ienl]a l,nrrLru a fi Irrali irr (.onsideraI ie atunci cind se calculeazd lraicr"tor'iilr,vllrir.u_ 1g1ep. .rpa{iale orbiiale sau planetare). . Cunoagterea Cosmosului, pdtrunclerea omului tot mai adinc i' profunzimile acestuia, au fost lelurile celor care au militat pentru zborul omului in afara atmosferei terestre. ,,... pimi"t"l-n'u esre unicul -qerliu al_r'ie!ii- in sistemur nostru metasalacti. .ii.te *.rtu a" milioa.e de ga.larii, iar fiecare galaxie poa.te fi forma.tit ain miliarae si .sute de miliarde de .s1s1s. Chiar qi in Galaxia "ourtr{ "*. ",r-lrrinde aprorimaliv 150 miliarde de steln, pnt exisLa,'.rL. J" nrii rle planele.pe care sd-existe viaJ,d...,, Cu aceite profetice cuvinle se 'incheie ediJ'ia din 1961 a cunoscul,ei lucrdri viala tn univcri, ela.- !o.1!l cie savan!,ii sovietici A.I. Oparin qi V.G.'Fesenkov, oameni d.e qtiin!{ care au contribuit deterrninant ia analiza pe baze ;tiin!i-fice a fenomenului care constituie raliunea existenle,'i astronauticii: posibilitatea vielii qi a activitdlii omului in Cosmoil... DECOMPRESIUNEA, UN PERICOL CUNOSCUT DE... 3OO DE ANI I se poate spune cd primul pericol este intilnit de omul in tlrum spre mariie indllimi, incd de la ridicarea sa la modesta altitudine de... citeva mii de mel,ri! Organismul uman cste cleja a.meninlat de-a-noxie, cle cind omul se,rc{ pe un munte mai inait tle 3 000- { 00.0.m_qi, gqa cum a aritat instuCiile sale rir. pa.ul Rert,,,rritrl de altit.udine" este pror.'ocat de scdderea presiunii par[,ie.lo a oxi- genului din aer, ceea ce antreneazd, la rinrlul ei, diminua'ca canti- t,5{ii.,5i a pre-siunii acestui gaz.vital itsinge... Se sLie cii, clesi pr.- porfiile gCzelor componente 4il ogl (78"/o'azot, 2l'o/o orixou';i'{ o/o gaze r;ue) rdmin aceleasi in a.ltitudine, totusi pe misurti ce aceasta creqte, a-erul devine tot mai rerefiat;in ce priveste p'esiunea, baro- rnetricS, dacd este de 760 mm coi. Hg la. nivelul mirrii, ea. va scddea la 5g?; la inulJimea de 5 500 m, Ipoi ajunge la numei un slmb la 10.40(i T,t::pl't,iv la l/10 la tG km,rlLiturline: jnr.eplnd rlo la inallimea de 30 000 m presiunea baromebricd se m[ioarir in... micronetri! Deci, deqi teoretic atmosfera terestrd se intinc'lc llind 20 lri 'l i)00-4000 lirrr, P.sr,. g0o/o din imensul volum al invelis'l'i girzos. rrl ,,nrirrrrrrrll,r,i lrlrrrrcl,c albastre,, (cum au denumit cdlftorii lr.,slitii'i p.litrrllrr 'l'r,r'r,ir, rll lt1 1111;,'r-.Ca predOminant albaStrd Vd.zUtd rlirr. slrrrIirr) r,.rr, r',rrrrr,rrlr,;rr,ii irrt,r-un strat sub!,ire de numai... :il) liilt I lr,rlr,,ir .rr,i,r. rlr, rrllIr,l .rr si pil.lii (iare se antreneazI la l,;U' itlilr,t.{r lrr,trl |il r,til,rr|r,lt, zl,,,,,r,rli r,r,i,,,t,r'l striilosfefice _ cd 111;1,s1;rli;r 'llr lrr', llrlr,lrr', rrrrporilril;r irrrrclrirrrl rlc la a"ltituclinea rll l r "ll ll ) rrr, rrr,lr' 1rllr,;11111';r lrrr16rrrr'r''i, ,, ,i rrrrrrrilrrri gaz;s a.tmo- r,.lr,r rr'.r,rrlr.,.r,r,irlir i'r {.('l ;r llrrzttlrri rlirr rrlvrrolrrl,, 1,,,1,,,,,,,,i,,0, desigur, rlili.rrllrrIill rlr, r'{,sl)ir,rrirr irprrr. rrrrrll ur,ri ,lci-r,sr1., ,.ooi,.,i]tirj lu rrllilrr,lirri rrrrrll, nrri rnir:i, r,r,rirlrrtirrrl irr lirltI lrr pierrlercu lunoqtin_ l.i si .lLirrr lir tlrr..sul irnPnrrl.ri[,,]'i ctre nu qi-i nuig".ot *ijloacerr.li.l ir:iiil. rl. r'cspira-Lie. " observarea suportirr;i t""8^*rioio, afe- '.rrl,c lipsci rle. acr Ia diferili subiec.ti a evidenliat ,eristenla diferite i rnora lia!,ti de ceilalli, faptul c[ oamenii care s_au nlscut (usi lo_ .uicsr:) in zonele montane iint mai rezistenJ,i aecit Lei-reria-l;ii'r" !,':'.111. si fap[ul ci se poate cigtiga 'n grad tot mai ridicat ,re-aaap- l;Llrililrt,c prin antrenaq.lt sp'ecii.l. Ar.easta este si par.r"i antre- rr,r'il.r' rlc cliferite discipline'sportive, care au putul sx aprecieze ('()il{r'ol cficienla unor asemenea antrenamente atunci cintl iru avut rl. 1r'.giitil, ioturi ale sportivilor destina.ti sd su,t,in[ .nr"plo"nt, ilrr rcsiuni sibuate la altiiudine. Primul care a descris simptomele ,,bolii de inilt,ime,, a fost .irlugiirul iezuit Jos6 d'Acosta-care, la iinele secolului "l- rit_iuorlcdii,* a.este rind'ri cdldtoriei interesante, dar qi per.icuk)ase, pe rrrrrrl riirr .cle mai irralr,e virluri ale mun{ilo. p.r,rroii - pnri"u"u, ,'...,,rrr l',r'il, prins rl. rrst,r.I cle rrure'i, dc singcrdri si vomismente, irr.il, irlr {rr'oz'{; .i-rrri voi da suflebul. Am'-ajuns ,.i-,io. ,e'pia.,i "cirrs. rr. '-.rr'ii. sirrr, siqur cd dacd acel rdu ar fi durat, aq fi murit ''rr si!rrr:rrrl u..." l rrLr.n 7 500 qi .8 000 m orile sp316lsm norni-rl,,.hiar s.r an[renat pentru ascensiuni ]a altitudini ridicate, suferii cle pier- ri.r.,'i cunoqtinlei, apoi urmeazii decesul, ra scuri i"ie.""i." p..i- ',rlrrl lslo cu aLit mai mrre ,,u cjL..bnala tle altitu,..l innl, aq,arc I,nr,, r'1'r'rr 1r'r'g,rlire nnlerioard; mri mulr clLiar, prim"le simprJmp Iiinul rl. r'rrl'r,r'i.. ,Si aici primul care a ficut o descriere a fosi tor, un cd- lill,,r' r'r'lrrllrrr: esre vorba de aeronautul si constructorul de clirija- bikr (lrrsl,rrr'l'issan'.lier_ (1843-t8gg), singurul supravieluitor al tragi.r'i r,xrrrrlil,ii din 1875, efectuatd inti-un baron-strato,stat im- preunti .r ru',s{,ierii croc6-spinelli qi sivel, ambii morLi in u'r,na ancixici.'l'iss;rrrrlicr iqi aminteqte despre brusca stare ie euforie, 'rrNLAn- 21
- 11. de fericire interioard, care l-a cuprins deodatd, inainte tle in starea de inconqtienld. ,,E,foria de altitudine" a fost p^uportl!1-de mai mul!,i Pil,,{i i* perioada avialiei eroice a anilor Lg[}_LgL4, care descriair stirrr,;t cle autoincredere si veselie deosehiti nc-i nrrnni-.lpr fxni-,1,. i {'i.cle autoincredere. gi veselie deosebit.{ ce-i cuprindea, fdcintiu-l {'ie sd execute figuri acrobatice din cele mai pbriculoase si sr"e, rlclice din cele mai periculoase si gr"eu rle l'i rlozal qi urmdrit continuu, ar putea prol,oca rt,ului asupra c{ruia se efectu+.az,a expe'rien!,ele *r x l)e!'irnentul chi:r.r moarteit l'es1iect,ive... imaginat,-fie sd piardd chiar controlul apu.ibcln" p, "nr*% pilr,_ tau. untrl din prirrrele sbudii sistemaLice'privinrr comporLarea'l,si- hicd a pilo!,ilor supuqi in barocamerd, la hiferite stadii de derom, pre,siune, a fosb efrctuat in timpul celui de-al doilea riizboi mirrlalisl, la baza aeriand Farnborough a forlelor aeriene regale bribani.c, rlr; inedicul militar R. Nlaycock; acesta a descris fen'onrenele carr.e ir-r- soleeu coborirea presiunii in barocamerd asupra pilo!,ilor testa.ti p_e1,tru rezisten!a lor la fenomenele ce inso!,eau l,rdui de altitutline,,. tlnii ma.nifesta' o exuberan!,5 neobignuit[ si, evident, fdrd rarot,iv, allii manifestau st{ri tle violenJ,a, izbucnind brusc in inver:tive cu-s.ag fdrd adresd, qi aqa mai departe, to.ti sfirqind intr-o st.are de sldhiciune generald gi progresivd, imposibilitatea de a mai rilt;{inn si, imediat dupd a.cea,sta, o stare bruscd de inconstientd. Fvident, in perioada de preg[tire a primelor zboruri s{,n,atr}_ sferice qi, in specia.l,.a celor cosmice, a fosi pusd la punct si o t,eb.- nich avansatd privind urmdrirea fenomenelor din sofiiti,-;atele te'mobarocamere moderne. Organismul pilo,tilor supusi treptat testelor de decompresiune, cu sau fdrd'simularea ienomenelor termice ce inso!,esc-zborurile in atmosfera inaltd sau in spa{iul cosmic, g[zduieqte numerosi captatori qi senzori ai functii]i'r r,i- tale, care sint inscrise sub formd de diagrame, pe ecrane cat,orlir,e, sau a.pa.r sub forma. zecilor de mii de vilori numericc. inreEirtr.e[e pe diteri le Lipur.i de memorii, evidenliind medicilor "e se "petr.e,,c secund,i. cu secundd in termobarocamerh. Asemenea tehnici au pergril simularea condi!,iilor care apar pind la altitudini-rer,nrtl tle 240 km ( !), -clegi esential pentru organismul uman este pr,.rpril ,'uPrins intr-e 3 000 _qi 5 500 m, unde apar primele tulburiri, iir spe- cial la nivelul cerebral, acolo unde se a.fld celule care au ".otievital[ de oxigen qi care anun{,d imediat lipsa acestui ,.gaz al I'ietii,, atit de necesar penbru componentele sistemului nervos central... Diminuarea progresivd a capacil,d{,ilor intelectualc, a capaci-t,i{ilor de perceplie, incapa.cibatea de a mai distinge cukrrile, scddereir acuit{lii vizuale, dificult[li de ra]iona.ment, deforme.rea scrierii si chiar erori fa!,d de cea mai elementerd gr4maticd sau aritrneticir, evidenliazd aparilia qi instalarea acestei grave maladij, ia.r <lir,.ir 22 , +lit penl.rr..1ril,rt ii tle avioane cu reacf,ie clestinate -qti er.oiueze la.altttuilrnt lrrlir';ql,c, cit qi penbru cei din navele cosmice este 4eo_ scbit de imn.r(,i'1, sir se iunoasc-d simptomati"a ,,botii-a" "uttit,.- rline", dar qi,rniri irnportant este de a st'i rezerva de timp util pen_ l'rr a puLea. luir rnrtsrrri rle proLec!,ie, a.,.el asa_nr,nir ..i i-" oi ,.orr_ stiinlni ubitizalritr"'. Asl fnr,'in ca.zui unni ,i", ;;;.i;;;i"'t,ru*r* o ,;ihil:i {.osmi(.o, st}rc c-pmplu daboritir pu.fri.rii^[ur"iil,,.'u."rt";o tl{' rirlre un mrr.rumeLeoril , cAldLorii cosmici nu iul ia disnozilierlr','11 1.1''1 Limp lr';rrle scurL penLru a-;i salva r:i.i1i"... bl*i;;;i';;;;:sla.c.lo lomPlet ins.uficic.nL, dpoa.rcie penIru a imbraca.-greuaielp o."slg11o de s.n[4nilpi sparia,ri se r-er mr.i mulr,e minutc ,.nia].-n.nt.u irsl.ronari!,ii bine antreiaf,i la sol. Ce este au fe""i,-pur,ir., ,t'r-,., r"lr'1ro1-,. lraccdii ca ncg.oa in lgln gi-au piertlut via,ta i.nipn;uf nu*i.,sr)rir'. .,,S.i.2 11" (iunie rgTr)-? s_-au propu.s mai -.ilii-ro1r1ii, 'rrr".l'' r'r'ivirr,l.r,1'g;111i7;qrar1 slpucirl'rL'1a a,'perelirt,r ca.binei *1ruiru.tn, ;r llr,l irr, it .r'i.r, lrr.r,lirr,;rl* sri lio ilutomil ;i lnsl;;i;;;;"i'n"clrisa. li:]1,.,1:l:ll:,:tlll,..illl, i'r ,,,qr',i, i,i,,rv, rlrr rlrr1,1;111111,i,n,r,,e ri "nt,irr.i'rpa-Ir;rr,'. lrr'|r'i*'{, llr,'rllr'rr i,l r,,.lti1r;Ljului s..,irr,.lrir[r,,.pr^,nlru a_qi pulea irnhnrir,ir in 2-3 minute scaiandrul sdu spa!ial..l' - * v' r' i n a.fara efectelor mai sus menlionate, reducerea presiunii lliirrirnetrice procluce incd un periculos }enomen fizic: aeroembo_ lirr: spre deosebire de oxigen'l in exces ca.re poate fi fixa.t ao oiia"rrl* ri,.rbon (pi el in exces in cazul presiunilor prea ""a.ru"J, arot.,t csLc tin gaz neutru qi, ca urmare, se rra degaja sub form['de bule, pror,'ocind grave tulburdri ale cdilor circulaiorii. Ace.qt fenornen rlevine evident inc[ de la altitudini de circa g 000 m, primele ,t.raii I'iirrri efectuate asupra sa din anul 1940. t't't'$llrr'rr r.c71r1,y1'l rlc l,irnlt rrl,il dqtoriti unui antre_ l;r s,l. S rr l)r.ollrH;i rrl,ilizilr.ul urr,lr,,srci,i din mate_ ornul in^drum spre marile altitudini est,e, incepind cle la indi_ lirrr.rr de 19000 m, pindit de un pericol qi mai'*ur*, cleoarece 1 r.i,s i r r r r *r barometricJ;; ;;;'a"" ";# ;d {t tr# :,ol. IIg, li-.ltirlrrLr.irr..p s[ fiarbd spontan de la temperut"* J"...';;.i;";";; ;111y:lrirrr., tompera.tura normall a corpului uman! S* p"ir.."f enonr.., r,,,,,,i..pt"r ;.;;;;t;;rg".tt"..p,TrTTi' r,?lof ",J'["0#..- ,r"*^ uruSure rulvljrllu D.1 l_liil,Jja sl sa pro_ voace $rirgrn'.ir inveliqurui corpurui uman... Nu se cunoaqte clecit un caz' rrrlir il ,nui pilot american ca,re a pdtruns in cahina baro- 'rKr5- 23
- 12. camerei doar cu masca de oxigen, dorind sd erperimenl,czr, pini ia. ce altitudine poate "jrisia... i1 nerioada pregdtiriizborului omuiui pe Lund, rnedic'l Ii. i,,rrrucrrd, p.uHilLu.rr zJJorulllr omulul pe J,und, rnedic'l Ii. i,,rr Be.ftft 6;n statb]e" Unite publict-i i" .it""r, articore rezrrtir,.r. ::.fli1T.-"1:l"J ."f:.J-".te . cu aj u burul u";*niurcuj i;i;;;;;;;r..r, lJ:j,:.Tj o :_l;??..:::l?9." J' vid inain Lar, .ur"." qi-.r, ..iu"ii,l o,1,a ;:llli:l.. : j,:11..t.,_r":ldri .f un clionale ir""".,i r,,i; il ; #;"; ili;: Hl'l:j"1" ::::' :'li 1:'_i:lT("i o.goni,n,,i,i,;-,;; " r,1" i.,ln,Lr,, ;- mar"ea bruscri (,,explozivi,,). ATtrN'I'I I']iRICOL METBORITIC... Deoarece inl,re 20000 qi 35000 m esteconcenl'.L i'veris*r rr* I.zr,n,al I'er.rei (,,zrn,,sIera, ca.re consLiluie nrotecii. ftt1,, tje'ia,li;r_ Ila ultratoleli l Sr ra.reiui), dinr-olo de 35 000 m lrebui'e der i iu;rte precauf ii noi 1... ^ S: cunosc proprietdlile toxice ele ozonului, ciar r,lr ds.sple _aceasta. este vorba: ?:!a. 1.um vaporii ile apti constituie rin ]el rle barierd in celea. ra,cliatiei infra.roEii sola,re, tot astfel str.ar,l tio.z.'i llll'lrll'']l-l crlFrils inrre trlrituriinile care consrituie iimireie supe- l'roal'u sr rnlerrna-r; ale ozonosferei, pa.rricipa a.crir- ra prop'ierntire filbrante ale atmosferei,_reprezentind cea mai eficace ,tlrriii ln fnp ladialiei,ltraviolete solar'e, care a.rtfer ar fi de P"J;;;"ooli u,rai rntensd decit la nivelur mdrii! ca urma.re, a.tit pilotii a" u"iuano supersonice, cit, mai ales, cei din navele 'cosmice, l,rebuie dotali cu costume qi cdpti specia.l construite ,p.u ;;;;jiri orlo*ta necesard proteclie la radialia solard... Est,e interesant faptul cd fenomenul de absorblie al rarliatiei ultraviolnln de rAlre stralul tle ozon (ce,re, de fapL, jepAse*t.',ii li_ tud.inca- tle 35 km, exr inzindu-se pina 'ra 55 km ty, a'tost'gi "i-,1u.,."-pcril ru mull inainic de a sc vorbi de a.vioanc sul,ersoni,:e sau, miti ales, de li_lnte si nave cosmice satelib: el a fosb lrus in evi,ie*trn in anul 1880, prin dcscoperirea benz,ilor lui Ha.rliev, "uprinsn i,n specfrul solar intre lungimile de undd corespunzdtoare ra 0,2r .*i 0,32 micrometri. in ozonosferd temperaturi prezintd un rna-xim local- (circo. 0oC), corespunzdtoare concentraliei maxime a ozonu_ lui (deci pe la altitudinea de 35 km), cere determind i'cilzirea, me- diuiui. Formarea. ozonul'i in atmosiera inalta consriruie un nr,oces rever:sibil, ca,re poate fi influenlat, in special prin lrolua.uo oronr_ lui de. c&tre produ.<ele de arclere ale moboarelor cu reac,tie, de erupliile solr.re, de exploziile nucleare qi, deqi ar pdrea de nein[,e_ les, de frerinul cu care sint umplute majoriiatea sprayurilor clrc se conEum5 in r:antit[,ti excepllional de ma.ri in prezent pe T.r,r,ai 24 Irr. 1984 s-rrrr irrplirriL 120 de ani de cincl astronomui A.s. I{er- r.'rhel, folosinrl rrrr llirr,rrlu prevdzut crr prisme, a observa,t spectlui rrlmei lumin{)ls(} ir rrnui micrometeorit,-atit de si,rd.lucitoarie incit i s a. acordt|, rrrrtqrril,udinea zero! Au trebuit sd. breacd 33 de ani 1n'n.l,.r'u a se irrll,tlrroe studiul meteorilor prin intermsdiql ..rpecbro- sr';r.frei qi apoi irurli. [5 de ani pentru oblinerea primelor: spectro- ErB.me irr irrl'r'r,.r'osu ! ceea .. p.p'lar se cunoaqte sub denumirea de stea cizit,otire, e:rt,e- r-ie fitpl un meteor, fenomen luminos vdzut pe cer sub Inrma unei urnre st,rAluciloare, ldsatd de trecerea rrrpidd prin etmosfera irralb5, lrr rrltitudini cuprinse intre B0 qi 125 [m, a'unei parbicule nat:tt,.oritice (sau micrometeoritice), provenind din plofunzimile {l{}s*r.lsului. Fenomenul poate fi iporadic sau colertiv, ireea ce trroir.r'{,;i rlrrr11111jps1l' rlc ctrrcn{, sru roi meteoric; in acesl, ultim caz, l.r'rr.ir'r'l',r'iilc r,.rrrp,rr.rrl,.l,r, lrrrr, sii oonvearge, drrtoritI unui efect ilr, lrlr'::lrlllivir, irrlr rrrr prrrrrl, 111'11rrmit tediant, de coordonate ir "'r,rr. rl*l.i (rirql rr'rncl,*i) irr tllrrpt,rrl ciireia csbe silua.t pe cer 'i''rlrr'( trlrrl r',ri. lrr rcrrlil,irl,rr, Pi{r.r,itirrlclly lrornllonente ale i'oiului rilr'lr,r.rIili,, so ,1,,',',,*,riLz,ii pc orbit,o prlr,tr[clc si t0L pe qsemenea traiec- l'r'ii i*1r'ii si irr trl;mosfera terestr[ inalbr, viteza lor aparenti fiind ,,[rf irlrri.a din compunerea vitez.i f". pr'orbitd cu aceea a Terrei (i*t,r'rurit Pdmintul evoluea.z[ pe orbita circumsolard cu 30 hm/s, iir.r^ la nivelul Pdmintului viteza pa.raboJic{ fa.td de soare a meteo- 'ru!rri cste de 1+2 km/s, rezultd c6 viteza micrometeoritilor la pa- l'u*rtielea in atmosfera teresbrd esLe cuprinsd intr:e L2;i72 kmlil). {l:r mai str{lucitori meteori sint in general inso1,ili cle o clirri lun'rinoas[ pe cerul, nocturn, ce prezinti uneori chiar scinteieri, i'a.re trtoRte fi urm[rit[ timp de cibeva secuncle sau de minute. Obi str"va!iile prin racle.r furnizeaz[ concomiteni viteza si altituclinea rl*lrlrnului urmirit. Dupd strdlucirea produsd cle urma unui me- l.rlr' l)(i bolta cereasc{ se poate determlna ene,:gia cineLicd a aces- lrrr. ir rnomentrrl intrdrii in atmosfera ter:estid, pr:esupunind cd r, ;r.nrrrrrilii fractiune din aceasta se transforrn[ iri ratlii.,tie lumi- Il( )itsit. (l*rr,s.irrrl vi Leza meteorului, din erpresia energiei cinetice se Pr',r1. rlr,,lur'r' r.il usu|inIa masa AcesLuia care, penlru t,e.t rnai ill&re lrirr'|0 ir rnicromet,eoritilor este de numai cileva miligrame:in arena.;i {irrrp, tlcrrsitetea acestor particule este de ordin-ui a 0,3 ryrroryEif, ,q
- 13. f rt'fl13, ia.r diametrcle lur sinb,.Ll^pl.in5e illLre 0, I si 100 ll)ir.r,r,11,1,11,1.-[-raiet ttrr'ia fl€rc'riror in arrorf'".,i terestra ," ,ict.i.^ina Iirr p'i*fotogralieri simuitane cie cftre a""e rir.qii;*;r;;;;'ii;'.r,11,,r,,,.,,r 'adioec'ul'i semnaleror urui .0.a"* .o"" *-,t" untle centinr.r,r,i.rrr:e se reflecb[ at'r'rci ci'cl intilnesc urma 'nui meteor. EficirlrrtrLmetoclei radar rezrltd din fa-ptul .l l"i.-,,., interval d. .irr..i"i.,J; l.:lr,"t^ de-ter.te,!i.1,rirr mprorle optico "ir"a. 10 000 Jc*.*t-o,,,,, i^lrmp ce pl rrr nlelotla ra.dpr, apr:oxima.tir-. . Z .l l;..;",'-""I)esigur, energi;,. e.r.esIor.', ";p;;;;i;, lni"." ,i 'r:,,,i,].'rnie i, e:refoa.rin ri,lico.b,{, rlatnritd vite;(.JJr"'i"r' *p,,..;abiioi ,," j"r.,.ii,.ul,, ,i*rntctorneieorir cu dia.met.ul de 6 mm este capabirl la u,rr]r.,,l.r,reo plac,i rlc alrrminiu r.v.ind grosli.".. .f" 100 mmt'l;;rn;.';' rni, r,,r_meteorili sint extr:em cl.e rari, .ut."i"i. demonstrincl cr o na'd ccrs-rnicii r:u rliamet.rr cre-1,5 -, ;;;;-;;;ioruu p" n ".rriti'iio.eti..,irIa.p.ltitrrr.linr'-.,1c 100^km, *.L frof..t iiil..tn" rle q se cio.ni ,1,. 1111 n1pr.l,n11cf e'orit rle l_2 mnr n,l"ta 1a... 100 do ani'l fl",,i,'.,,,f,,,1,,.f" :]1."^i:':' ca.e adnc pe 1'erra rit''i" i"iie'n-oou'q"i'io ooii,,'i.l'inn,ruu,."crismrcl (!ll l]r pa.r i.. fi ccle mr.i periculoa.se, u.l" irrtil,rirrdJ_-rJ'ii,o.t*r"ir.r',-rr s.;rlnlitii si narcle cospjl.p "rr o"hil,aj io. no,i,t.;i: 't'JJ,'i,,'".1.,,,.* ernz.iuni; ^^looritir e,, e1pp,,i 1p.1 ;1 in ,'pol.i..l ,.rp., 'Il-i'",.iir,,t",. ftl.);r-r'p.Irrrii orrli,.p si r..'nuntourit.,r',,r.'t;nain.sllatia.le,mi..nmerc{,ritil jsi fa'' 'lin .in,r in , intr simliLa " 1'."r""ia ol.r"" ,iJ ;;-itj;i,;:;i;;:drrur. emilirr,Rre a.re ,snrcrirurui ' .E*1,tor"i-iri.-'"riligi",i,, [,,srelelar.i.r'irle alun,.i ,,ind n(.esla. o a"ui'-n111bitia.,, in lrrrril r11.,i, r;travc's.zc I'oiul ar.ra.rirlclnr.! J,a fel, sai.antii'sovieli, i'au ,,,",,,,,t.,t, ctiint.eruperea b..sci, [a finele t.,r.rio.to-brie 19bg, a iegiit,u'iir1d.lo, c'u ste.lia a.utomata-,,t,""u .j,:--icare a. fotografia.b fat,a irr,i_ziirili.de pe Pdmint e. S.t""u;j,'o-.ol".i, cu traversa.rea de r[t.r.e i!ltl!.-ti.'y1 r.'bor. spa.{is.l o" "nirrt,ri ^.i*.ori. J "ri;;l;;;*.. .qr"_ il"ill:,t"j:::1].:lj^ll- tegdturii ra.dio cu o navi cosmicd cu echiira.jrir, r)r)_f'(r, eltp evr(lerlt cd ar pu.tee avea urmiri din cele mai gner-1,{), tnai ;,,lcs tlrr,.ar l,,,,ul Prr,rlucerii lui, ,ii,, p,,"n,.'f 'a'.'"",f "r"'*f ,l ,,,"._ ll,rlei, 1avei, se gaseste,. in al,ropie*a u,,',,i aslru r.u ,.imtr 1i,r,Ia_ i:,'11L.1 ,,tn1,1'l.ln:rl;,.. Eristri si o i,11yp;,ipnIi in,r,.est scnl,,,,]i,l.ntin ('a.zut lrnet sLa.lrr a.ulomale;i nu a.l unni na.ve cu er_lfipaj: sl.rlia..IIariner. lj'' r 4,.p, ta. l4-15'iulie ig65 . ira.nsmis nrimclc ftrto_ s'a.lii elr, sr,lrrlui mr.rIian, lrra.ts d. ta ,;,e',fnl,l;i;, j'('g'';jO'il",i de planeba, a fr-qt clistrusri t. ro aulu-nrie igoi'"t.irr.r"".lrol nintilnit, un roi cle meteorili rnici, aa" ani,ra l;;;;;i";;,i.in'r;0"r,,de 1i'10 000-240 000 kmiora I Bste qi' mai ingriiorator fapt,ut cir;r,r'esL imp.r.tRnr ',i .nrcreurir-. nu a. put"t ii J?rJ.i..i i" i,l_,,i,,1,ir,unn irstrunon)i sustinirrtl ,.hiar ca mit.ronretco,,i 1ii ,iin sfaii,,l ,,,_ 26 terpnanetar (avinrl rlirncnsiuni cuprinse intre 0,5 si 200 microrne- Lri) s-ar deplastr Lol,usi cu vibeze mici, astfel incil le-ar trebui, pentnr-l a parcurge 1000 km, cam... o lund! Derri p"oSuSiliLtrtetr ca un asemenea acciclent sd se repele este foarhe micd, in nici un caz nu poate fi subesbima.td Ei neglijat peri- colul ineteoribic. I)r'iniripalele roinri meteorice sint bine cunoscute, Fimintul inlilninrlu-le in migca.rea sa periodicti mereu in a"celeasi zone, iar mlximul lor de a.ctivitate situindu-se intr-o a.numiti perioarlii de timp bine precizat[. Altfel, cur:en,t,ii meteorici poa.rta ch'ian rtenumirea consNelaliei, stelei sau chiar a cometei in rlrelttul limeia e-rte pla.sat astronomic radiantul lor. Stilr.liul curerrlilor meteorici, inceput de pe timpul cunoscutu- lrri itstronom G. S,:hiaparelli (1835-1910), carc a clescoperit leg[- lru'd tlintre roiul meteoric al perseidelor qi comela 1862-IItr, a lornl,irrnrilt, mereu, astfel incil, se cuno:jc perfect traiectoriile, nrari- tnul ril itcl,ivil,tl,c, viLcza, radiantul qi chiar rrumiLrul de meleori 1r'' rrrrilrr.l .rr rl* I'irnlr, l)(lnt.rrr llumeroase roiuri mebeorice. Silr,e r'r,rrlilr, lr,r,rrirlrrlr,, rrsociir,l,c rrorrtcl,0i 'l'empe1, au marimul de ai.ti- r ri,ri,' l;r, l{i rr,,r.rrrlrlir', irrrlrlir,ir .ilr,it 10 000 rnel,e.r,i la fieca.re ord, lr,r'lri rrlr'1. r'r',lrrirrrl ,'rr , r'il,r'zir rlc 72 l<rr/s l lrri rlcsc, giacobi- tttrlr'lr', it:ioltitlt, r'otrtr,lli (iiirrrolrirri Zirrrrlr', I'6r.rrrpirzii rtrr 16i in ctre rurrrrrrlrrl rn.ir,r'orrrrt,coli(ilol lrrrrrirro5i, rlct,cct,a.Li Prin mijloace ra- rliu', ;r it,j uns sii rlopir;otrsc[.20 000 p[rticelel ribezI rle peste 6{) krn/s. lrrsedir urm[torele rttiuri meteorice: aquarideie, pcrseidele, ,,r'i,nirlele, leonidele; cele mai multe roiuri meLeorice au vibeze .rr1rnn.:e inbre 30 si /r0 km/s: virginidele, quadrantidele, cetidele, rrlitl,i,leie, tquridele (draconidele), geminidele qi ursidele. Cer- r:.{iir"ile s-au ertins si a.supra naturii micrometeori!i}or: ca.re for- rncil,rrl curenlii mobeor,ici;asLfel, ei au natura pietroasri sa.u feroasa, lrr all,itudinile cuprinse intre 100 ,si 120 km, cei ferosi fiincl de reguld nriri ntirreroqi gi cu viLeze cle eyoluLie mai mari. llin observaliile spectrale s-a putut slabiti cii meteoritii ferosi, lrr.r'r' ,'r'olueazii cu 60 km/s la. a.ltitudinea de {20 km, ating o t.em- l){'r'irirrJlii rle inca.ndescen!,d abia. cincl sosesc la altiluclinea de t0{-,1 Iirrr, rnrrlc iLjung la peste 2 500"C! in schimb mebeorilii pietrogi 1r0r"oirr irl iilg aceeaqi temperaturd de incanclescenld, evOluincl la alLil,rlrlirrur rlc 100 km, doar prin simpla traversurc a acestei zone cu Il-r krrr/sl lt'cnomenul este reprodus, in cazul micromelertrililor pietro;l t,,rrrPlt)!i, atunci cind aceqtia ating r.iteza cle 30 trrm/s. DesiEr,rr', ir..sl,. sl,udii extrem de interesante pentru sbabilirea na- t4
- 14. iyll ii comportHrii mi'ometeori{,ilor din roiurile metcrr.icc sirto.e ,nal1trA a alrage aben(ia. asupra pericolului meleorilic ,.o I 1,,,,_ zinra L()smosul pentru navelc pi lolate. , - t;omponentd ,,dulri", bogtLl,d in mezoni rniu de energie ritlicatd, care pot ajunge chiar pirrir la suprafata l-errei (qi chiaisd -strdbatA un.slrat- de apA gros rlr, I kml) si r,r componenbtr .,moale',, ntult mar pu!rn pdl,rrrnzrrloirr.e, formaLa din mezoni pl, car.e se dpzirrle- greazd_repede irr crranl,c de energie gamma. X,{ai departe, procesul de evolulie al acest,or cuante implicd formarea perechii erect*on- pozitrol, ^care cons{,iLuie componenta electromagnetica a ar:estei radialii. Sub n.l,irrrrea radia!,i-ei cosmice primar6 se formeaz{ si componenta nuclconicd a radia.tiei secundare; aceasta este com- pus[ din, proloni si neubroni cu energii mari. Radia{,ia cosrnica de. energie retlusti apare in special cind sint eruplii cromosferice solare; acesl,ea sint fenomene grandioase, de t,ip explozir., care se produc.in z.oncle active ale cromosferei, strat,ul de la suprafaLa itstrului zilei, trvind o grosime de circa t0 000 km qi car:e, in'tirnpul cclipselor l,otale de Soar,e se poate vedea ca.rn ceric roqu... 1'empe- 'rl'rrrtr in aceasbir regiunc incepe de la 4 500'ia granila cu fotos- I'.r'ir si -p.iLt,ri.lrt,ingc tril,.vir zrrr:i rle mii de grtrdc Ia pa.tea super'i- ,rrlrr. l')r'.rr1r(,iilrr solrrlc sc rrr:rrril'csl,ii ptin cre,sterea bruscI a..tidlu- .irir rrrrr,i rrri.i.1ror,irrrri rlirr ,,r,,rrn,rsl'crit-r, timp de cel mult o orA, pr.o- v'r j11,1 lrrrir ii irrllrr,'rc rlt turrlc liulio si ,,ilze X, precurn si puter.ilice Iirrrrrri rl. r'rrrlirrl ii (l,r'oLorri, elecLrorii), inclirsiv acceleratea unr,r. prrlli.rrlc lrr vilcz,c rclal,iviste (din aceste moLivc nici rru e-ristir inc{ o l,coli.c rrrrit,irrii pcntnr erup,tiile solare). in ce priveste ratiiatia r,osrnicir rlc mare enelgie, existd suficienie dat,e cum .[ "a ar, pr],,- vcrri oa urmare a erploziilor stelelor. ajunse in stacliul rle super- rror.c .(stare. eJplgz^ivd, in care steaua e,rplocleazd chiar, ajungind lrr sl,r'riluciri de 100 de milioane de ori mli mari clecit cea"iniliald (1) ii expulzeaz/a in Cosmos majoritatea rnateriei sale r.enrst,itu_ l.i-v.) ;in Galaxie se cunos. trei cazuri de supernove: cea cli'irn'l 1054, din actua-la nebuloasd a crabului, supernova. astrcin.nuiui 'f 'y.ho.Brahe (L546 - t60t), in anul l.bi2,'in constelatia cassi'- p.rrc;r Ei supernoya lui Johannes Kepler, in 1604, in crrnstela,t,ia ( )lrlrirrc'ri (in alte galaxii au fost observate peste 1300 cle super- rr.vr,, rrlmit,indu-se, cd, intr-o galaxie, o supernovd apare oriat[ lrr irO ' il00 de_ ani). Prol,onii rezultali din &plozia .rnei tt"le r,r- l)oilr('vl' lrot _ajunge la accelera!,ii corespunzdtoare unor energii dc {02r rrV! l)ate inr.i neelucidate pa.r sd ateste ci acea ci)rrrp(i- nenl,ii .lrlrl,orricri a rarlia{iei.cosmice primare ar avea origine extra- galat:t,it'ii, rrrrii astrofizicieni enunlind qi ideea cd pot'a.par.e ase- menea litrliirlii Prin rotar.ia... puls'arilorl Pulsa.rii, misterioa.se ohi- ecte. cercsl,i rrrrri[,ritoare de radiounde sub form[ de impulsur,i pe- riodice firir.l. sr,rrrte, apreciate ca fiind rdmdqi!e ale srlre,.nr,--eior SIiXTNNN PE FUNDUL UNUI OCEAI DE RADIATII Dacd in vechime se credea c[ etmosfera qi cerul albastru se inLind pind Ja sleJelp stralur.iloare, dupd memorabil.r. erpeniantA efer'tuara rtc J. perier, [a sfa.turire iui nro.ir" Fur, *f^il'oiirl" rcozl,cind a constatat (1649), urc,indu_se cu aparatele sale in virfui I,llrun_ lelui Puv tle D6me t-'i presiunea atmosfericd scade .u artiturri'ea." l'mea ;iiinlifice a cdzut in cealaltd extremd, sus!,inintl icreeii vi-dulLri totai care domneste in spa{,iul inlerplanetar. - "' fell .C,,sgosul, pdstreazd inCd'',.,-eroaie taine, astdzi se clr_ l:1.!. brne.l'aptul t.a cl esl.e-dcl)arfc de a ii virl: p.Str.o11r,61ii ;,1i :j^rl:i]"t;'L qr lolografi;,1nori [orrna!i din r,.tomi rle hitlrogr.n. itglo_ llot-ttl-tle pulbere "cosmicd, radia-tii erectromaEnetice rie rriIt,r,iIo tulrgrmi.rle und[, f]'xuri cle partic'le elene'-iare mai nlrrlt 'rirnai puIin s.rcle, ale .Ar.r l raiectorii tlepintl .un.ro,,ti,,i ,1,,'',];',,,],,,_ r'ile. magneli(.e cat,p .prr.rvl11 dc la cliferiie ,.nrpu,.i "ercsti... Uirrll.e toli aceqbi... locata.ri- ai cosrnosurui, relin a.6*rrii"uiroiia inoilo {iile ionizente, deoarere ele_sint in .mod 'pa.ii."i., irri,"rfi,o.n 1,**_ :11,11,1"":*r,l]. Apreciem cd este aici nelesar sd se'prezinte citeva noltunl lundarnpnlale penlru intelegerea fenompnelor. . Pr'irr radiaIie. r.osmicA se in(eleg? ar.e& ra.dialie corl,Lrsr.,,l;rrir ft eieclt'o1nr'grrelrr-i. do energie ridi.ata, provenind fie rriir r,r., liilrl- zimilo C'snrtrsului - ra-diat ia. cosrni,.a 'prl.o.i _ ," i;,,' ,1,,,,1,uu prin. interac!,iune a primeia ., .o-pon!"iii iL-uJr","i i"o.not** (radialie cosmicd ser,nda-rd). Radialia cosmicd p.i-u.e c'rntlne parLit'rrle eleclrizaie .(proloni, nuclee 'de heliu ";' .i,i *ir.'.lemr.nf e ugoarc)_avind energii de la tOe la 1020 ev, ele ti;n,t ae o cieo--ebite insemndtate in cercetarea asrrofizici si pentru zb.rurile cos^ric,r inlerplanetare. RadiaIia cosmicd secundard, detectatd in tcrestre, , ia nagtere la impactul radialiilor palticulele componente ale atmoslereij ea qo ao interiorul atrnosl'rl"ei cosmice primaro r.u este compusd rlirr r, 29
- 15. ::l:?:lil.",-.lr'-:"ll: _.-giounde prin.Rga-numir,ul ,,me,.rtrrisnr_far.,,z,urlpte rasDUnzatoare de a{.este emisii venind lreriodic pc o rlirr,,_-lip r.;itrn sislenlu; nnsLru snlar... Radialiile ionizante iEi au numele tic ra faptur cd la tr:aversa-rea ma'teriei' ele smurg .electronii ctin .invelilul uto-il"; rovi[,i,protlucind a-stfer ioni piizitivi qi negativi; p"il;..JT.r,i-.,. "r"prorluc, efecte distrugitoa.. nrrrp.4o."f"fof,j",r.girrir*Lm.'"i1. C"rrnilaln rle masura frecvent folo'sita este rtrl ulr (Rarlia.tion Ab_ ',"'llt'l -D1sasa.-.Doza tle rarliatio ut ror.niLii, ll..r.' ,;;;-0,,"rr. l^r,rr rnpntgen.r st r-a.re crprimi doza tizicd efecliv rrbs,ir.bita tle l*u]l."""o. rarliarii. cei care ru'eazI in domeniul *.di;i;ii *i Ho-r()qrpr.spar rare sint inreresali in r,er.eraren. in primur rind. a noci_r-ita{ii ra'iiatiilor ionizanlo, .oea "" a.pi'n,f " i; 'il;;'niisira ,f e nat*ra acestora. ca urmare, s-a contenit sd se calculeze a"r,,tit*- ]::. :1: ^:l:rgie pe raro o. radialie este susuepr,ibild s_o pinr,ta to llii:','tn,r'"n Iesltt^ur.ttor vlr, lar aceasta in ;rrim.ul rincl penLnr a se srabrrr ir'rza rre c|icaciLate bioloEi.d rerativd (EBR) nurite.i to.-torul cle calitate, care permite detalierea. pu.i."r.,r"i'"o*aioilr.irogi.. Cunos.indu-se rloza'.absorbila (ra.tl) si '.oi ,u, i.""tif#r_ "f;ca,'ilare (pBRy,. Tlroprr uner anumirc radiaIii, in ii;ii"s;"roatee-prrrn:r electur biorogi,'ar radiatici prinLr-o nouA unitate trti mi-suri, este vorba rle rem, rte la ini!,iaiele cuvinter;.-Ji;-ii;l; ."-gl.t:1 ,, Ro".ntgen Equivalent N{an,' (echivalentul in ratliatii Xpentru om). Ac!iunea exercitatI cle radia{ii asupra organism'lui umaneste foarte variabill, dupd cum eri, ,orlr'u in p;in;i;ai cle o dozd unicii ,qau de o dozi reieplionatd i. ;;i';;ti;1,r$.,1"u"' an o iradiere totali a corpul'i,'ori de utra locatr... spre i ii*"*iorit",s-a,arirnis pentru personalul care lucreazd in zo'ne a*narra-"orrr_ ritnr ..I, ltunll unor acemeneft radia[ii, cd rloza tolerati este cle r.r^,1 m,lt 5 rem/an. Recep{ionar.o .,n.id,ze unice de zs "em ai."i.ur.,apalat'l cirsulsler si sistemul nervos centrar; o clozd de r00 rem liro'oxr-.;i ,afectiuni^mrrlr mai gravo, cu reminiscente si oboseara rlen5p511 rle mari,200 rem dcteimin;r leziuni inLerne,lure, iar cloza 1:"lln^ll: ,se upreciazd cd.este fatal[, efectul- leiai l,"ii"a sd apara cntar la doze mai mit.i. , Pent11.a.aprec.ia .o:9 grtg.p.ericolul de radiajii Ia care se expun astronaulii, trebuie ardtat c{'la altitutlinile curent" ""a" erot.,,- ,'t,zir rrrivclc cosmicc cu echipaj uman (220 - 350 km), pericolul' 1,r'ir.r.iPirl cste reprezenlat de ridialia cosmicd primarfj ia aceste rrr;rllirrri, in morl curent, cu.ajutorul rachetelor cl'e sondaj qi a sate_ lilil.r' de observa!,ii qtiin,tific'e, s-a stabilit c6, fluxur de particule irrr'ir..ate care sosesc cu energii ridicate tlin profunzimiie cosmo- :rrlrri conlin tn principal protoni (gJTo), pariicule alfa (6,31d) qi l'rrr'li.rrlc grele (circa 0,7o/o) (.are, deqi p,,iin", sint foarLe '1,oii.u_ l,ri*,r'; 1lssigl., 1.qa cum.s-a ardtat, ri,Olatia cosmicE primard cle- ;rrrrr1. {s latitudine, perioada de zi sau noapte etc. in aceste con- rlilii, un cosmonaut care evolueaz[ pe orbiia timp de rrn an (qi rrrrr vdzut cd sint cosmonau!,i care au cumulat sau au qi depelit ,t(i{) rlc zile petrecute pe orbitir), se expune la iloze de ta'50 ra tbo 'r'rrr, la;rl c.ar:e demonstreazd periculbzitatea zborurilor spaiiale r:i r,rl .irrninerca in orbitri peste un an trebuie privita cu jestul[ rrcrinz.il,rrl,t, rliurir nu chiar iu rezerve din cele mai mari! l).sigrrr', [.pl,ul cir in apr.opier.ea.'l'errei, acolo unde cimp,l mag- rr.li. l,r'r'.sllrr ,,rlor,rr'ncirzii" majoribatea componentei duie a ra- rlrirIrr,i r'{rrnrir'r, qrrirr;rn', lrtr,i,',,1,,, este mult redUS, a fdcUt CA aS_ Irrrrrirrrtrr lr','lrrirrrl lrr,nr,lrirr,.joirsc sri primeascd. doze de radiatii riuu irir r. ilrllr'1, irr lrlirrrrrl sirrr z,lr111 rll'll zile pe orbitd, valeri [ii- liltr.Lr ;r r'r'r llrtrlrr;rl rloirr'0,75 l'rrrrr; llr l'11, ,,rr irsazia misiu.ii.,Ge- r.lirri". rlilll;11111rii llolrn;rrr 1i l,6vgll irrr sri1rri1l1r, ,[,3 rem (1310'ore ilfr rrrirr rlt 7,I.r1;1. olcctiv pe orbitd). llvirl.rrl,, zborurile spaliale mai depdrtate ile pdmint, cum ar l'i rrrrl. spre Lund, au pus si alte problbme, mult mai greie si anu_ rrrl lrirver.sarea centurilor de radiatii care in,.onjoard plancta noas_ Ir';r,,r'ornpqse din parbicule electrizate captate ele ciirpul rnagne_ I r. t,r'r'r'stru. Descoperite in anul l95B de cdtre astrofizicianul"Ja- rrr.s V.n Allen, pe baza datelor furnizate de aparatura montat5 1rc sateli{ii artificiali ,,Explorer" t qi 4, ca unul dintre cele mai deo- s.liil,e rezultate ale astronauticii aplicate, ele sint formate clin cr .r'rrlrrrti interioard si doud centuri exterioare (ultima descoperit.[ irr irrrrrl 1963, amplasatd la peste t0 raze tere.qt,re qi formaid clin r,lr,r'lloni r,u energii mici). I)rrl,;r {l'rn se cunoaqte, particulele electrizate clin raclia!ia .t,srrri.rr ;rlirrrar[ se deplaseazd in cimpul magnetic terestru sub itr,lirrrril. l,r'lclor electromagnetice, urmind traiectorii spirale irrt,r'c r,rri rlri Irrli magnetici terestri; clistr:ibu!ia. lor depincle si cle ciorrnirilrl r:rr rLll,c particule, ceea ce deter:mind, in final, intrareir;i iesilea <lirr ..rrlrrra respectivd. Centura de raclialii inlerioaril este I L'ill_.: 1.0., J/kg : i00 e{s/c : 6,24 x r0? MeV/g. ^ ,.u,. r,r,unanu sugereazi a se lolosi pcntrrr delcrminar6a at:tiunii ;i^,jl.Ttii:l T,,,-*-r"; o dozli e{.hivatentd mIsur.atJ in remi 9i datd deaorcr absorhrte (razi) ;i [aclorrrl de calilale. 30 biolog icc prorl usul 3X
- 16. formalti rlin prolorri rlc rnare energie (10 -200 MeV), crare evo- lueazA la alt,ilrrrlirrilr,,'upr.inse i'tre t 000 qi 6 000 Lm; centura. ext,erioilrii, sil,rrirt,ir in1.re l5 000 ^qi 25 000 km, cuprinrlc clccbroni de ennrgii rrrirri: t -200 kev. in timp ce centura inter,ioarti este relati' slirbilir, .,adtipostind" in special protonii energiri prorro- ca!.i tlr' . rlczirrtegrarea neubronilor produqi' prin interac!iunea clin- {rc 'rrriirrLiile cosmice si particulelc ntmoilerei terestre, centura crterirarir are o densitate variabili in timp, dependenti in prin- cipal ile fenomenele solar:e. . lrreciincl c[ in tlrum spre astrul noptii t:crr t,rrrir interioari lroatc. fi tlaversatii, in circa L4-rb minubc, orgrrrrisnrrrl uman r-a primi o dozd de i:adia!,ii echivalentri cu circa 1,5 rem. f)esigur, cenlura exterioarl va fi dep[qiti in circa doui. ore, astfel iicit dcza 1ir-rate dep5gi dublul celei mai sus amintite, dar sd nu uitdm cii,electronij .care ,,populeazd aceast{ centur[ sint la energii mai reduse, astfel incit irrvelisul cabinei spa{iaie poat,e constituio pro- 1ec].ie satisfiicdtoare. De aici rezulti cd la tlaversrtrca ccnLurilor.ia.n ''.llen un om poate receptiona cel mult 3,5 rem, astfel incit un r-oiaj 1're T,unii nu ar implica depiqirea a zece rem, aceasta avind, in r"edere si radiatia absorbibd cie la razeie cosmice primare !... in orir,e caz, datele recept,ionate clup[ efecluarea misirinilor spa- {,iale din progra.mul ,.Apollo" au confirmat c-,[ rru este cazul sir se conrplir:e lucrurile, obiigind echipajele navelor spaliale s6-qi ia rstartul pe la poli, spre a evita centurile de radia!ii... Specialirstii apreciazir, in final, cd secur,itateir ,,oamenilor spa- '[iului''' nu este com.promisd dac{ se acumuleazi o cloz5. de cel muit Lir rem: ltentru voiaiuri inberplanetare lungi sau pentru cazul aparil,iei unor pericole cle radialii complet, imprevizibile, se apre- ciaz[ r:{ o i]oz[ cumulat{ de cel mult 50 rern reprezinti aqa-nu- mila doz{ de risc justificatd pentru astronauli, aceste cazuri ur- mind n -qe soluliona jn clinici specializabe de pe sol, dupI linaliza- rea zbriruhri respecl,iv, f5.r5. ca sd rXminit urme pcriculoase. in r'azu} acLrmuldrii a 100 rem, se apreciazI c5. s-a atins doza criticd, ceea iie revine la intreruperea experienlei, incetarea menlinerii er:hipajului pe orbitd, l,erminarea zborului spatial el,c., toate cu o urgen!ii marim posibild. Nu trebuie omis nici pericolul reprezentat de erup!,iile solare, rlin care, deqi conlin in principal protoni aucelera!,i la vitezc foarte mari, nu lipsesc parbiculele alfa qi destule nuclee grele. Existd at l'ci Iclrrli rlc c,,rrIl,ii s,lrL'c cale trebuie ayute jrt r.-eclere r.ind se ;iil)r'r(riilziri pt.trir,olrr.l l){rnlt.(r (.iosmonaultii in zbor cosmic; erupl,iiie tlin ltlima cal,cg.r'i. rlrrl.irzii citeva ot,e, au intensitir!i relat,iv 'sla- be, clal encrgiir Ir.,l.rrilrrr. lioale al,inge fU miiiarde ile eV. rceste erLrptii sirrl rrrri rrrr{,, rr;r ta 4-5 ani, clar. citeodatli ertrem de inl.rsr'. (lrr .rr.r'r'ii rrrrri 'crlrrse (tils eV) pentru pro{,oni, clar cu irlru'ilii l.lrrtir rlr,rrr' (ll /r erupiiiian), errip!iiJc db putele medie ;.irrl rrrrri .rrrrr.r',rir:r. irr lrcrioirda de activibtr{,e int,eirsir a Soareiui, {l.lr.rrr;ri lr,,,,.rr,rrlr: sirrl, rrr.ripliile din categor.ia a 3-a, anlial pe"qte z(i{ r', (ru olrrr'1,rr ,1. r,r'rlirrul rrriliuanelor dc et. Cum se aminbea-si lir inclilrlul rt(.r'slur ;r:rlrrglitl', nu nurnai cii nu exist:i o teorie a orllp- {iil,r',rrrliirr', rlrr. r'1. sirrt 1i Ioartc g'reu de prcvirzul, ceca 0e irrrpliiir lnr risrt foirt'lrr llrtt.(,. .Sclr.'iciikr $,'rtt'r'lui", r'rtr,lletojt sontlit, obscrvatoar,ele a.strofi- r i,,' r'l'.. 1in irr lrlr.rrrirrnrrlri rrsirrrl zilei sub observatie, ast,fcl incit r, , rrIlir' $()larii r)sl,o rrl)r'()irl)r Lobtleaurin anun!,at[ cu t- i] zile ;rrl'r r,'r' irr.citcr'ri tlcc.st,ciir; rr,lirrrrilc ,,ilproape tobdcaun.a,, reple- zrrl., r, ri.'|r'irrlul dc incert,il,rrrlirrr, irrr:[ s;;ig,l6nt, cleoarece dirL pa- l1'11 r rrrl'l.ri r,ll;rlr, rlrritr llei silL srrsiziL{,g inairtLe tle prOcluc.erea lor! Alr.,r t,r r'rlc rlriu unil rlin cauzelc r.;rr.r I'itrr ca orice zbor spa!,ial sI I'i. r',, r 1i.r'ir'rrl.s rrrrirtrr din acest, lrrrrrr,t, qlc vedere, deoarece in crrzrrl ',rrr'il,r' (rlrr;rlii .re pob nbsorlli rlozc sril;erioar:e celor ietale si ilrllrrr' ,1.'r'dirrrrl rrriilor sarr chiar al zecilor de rnii de rcrnl... ir, ",i,LlLrl ..Zll,r'rrl co'sniLi", susLinut in rcvisba ,,st,iinfri si 'fch- 'i, ,1", , r,rlIl()iriltl,rrl Dumil,r.u l)r,nnaliu ar.aLit: .....1n zona cenl,ralti :r I'.lrrrii Vttn ,lli:n valoirrea ckrzei cchiyalenl,e cste extr:aordinar ,l, r,r r,' si cii fii,',r inrposibil{ trercr.ea narci cosn}ice pilotate prin '' r,u,r Lur ctriln irroLecl,or spccial. 1"t:-n'crsarea de ,qcLrr.ti. cl1r:atii , ,'rrlLrl'ii tle rrrr'l ittt.ii a Piltmintuiui se trin'rit,e nurnai dacti traict- l,,r r,, zllotr-llui navr:i r;rtsnrir:0 uu tr.ece itr,in zrtna ci cciitlalti si ,l ' ,,' lripajril - iri momcntni inter.sect,iirii ccnturii - se allii r,,i !rrr {.on-}par.LirnenL co'R mai bine pi:oLejat. lu acest, caz tl.za ,,1,,, 1,rt,i... esLe dc ciliva razi in total,,. ,,j, 1,,)il{,e fi ltrolejal, or,ganisnlril lrman de cleclelc r:adia!ii- l,,r ' It, ', rrr,, irr afara pcrei,il.r caJ.ri'ei cosr-nii,e, om.l r-* p*rla rrlirrri.rrl lrirtial, corrl'eo!ional r'1in sfratur:i clc llateriai carc tru ur , rlrrr',', , , o contli!it-., folosirea si,rrrc{,$r.iln| conloc!ionate diii ru lirtlc ir r i..c pr:eflomin'i elcnierrte c6 llt-irttiir gtornic tpic; t1e ' rr)ll{}it sr, l,,l,scsc cri;ti.u r-iz,are atu,i{e: rlirr acrrasttt nu e"sl,c t 4- 'D{)i}
- 17. o solu!'ie pcnt.u zbor.rire lndelun-gate. De reEuli, fiec;are ';rvtilpalialii arc un .comparLiment mai fiine prol,eiaL (tl,i e-rcrrirrll rrr,,_ (r,rlur rlc rcvcnrrc pe sor), confec!ionaf din- materialc iri,.r.z.intl elemen[c cu numdr atomic rnic, astfer incit va]oarea croz.r,i r,, su- prafala corpului uman sd reprezinte circa 1r0,*i i" za al'",J.'.."oce revine tn ,tesuturile vii ]a-o varoare meaie d;t;ilDi or.. .q..u,aspccb al probiemei incrude si forosirea unor meilicamente aricc- vaLe, a unor produse chimice-absorbitoare cle radia!iil n uno'" iirl,re sau chiar ecrane de protei_rlic. 1 11,1 lill I I (;li,lI IL,I'{IAI A//,'I II(: MAI,, COA4PLTCAT| I ttsi rt,sl rol'i,,i.ri,rnr'i, crtnsi.d,erau, ptn.d ntt. de t,rrtll ' ii trrt. ltol erisLo. sf.ele aytnrJ rtnsele ile 1tr',:lr' l't0 tl,r' rtri, nti, tnttri Clecf,t cea tt Soareltti, trrltt r'ri lrr ,si.nt,1to:.iorttrl d,i.rt 1982 sl Satietdtii t!tnt't tt't4u' rlr' rr.tlrrtlotrt.ir, ( BOUlder, CglOrArIO ), tt lt ttlttnu t lt l','ltl't'1,: .:i !t. ('onti gtt cotngnit.at . ti ttt ttt I'ttlt'tt;, t I'rryrtttlttlrt. t'.ri..slii. , Stf u ftUi,ntl "t,! .,t ,1, .i l)l)ll ,lt' ttt'i. sttltt't'iourii. Soarelu,i ! Steatta t't t ttu ri, r'trlrrlrt.:,ttlti tttt. ttttirt,inrl lt. til6 i, PQrc tt tlt'lt't'nt.t nr' i,ttti..:u.rcu unei ptirli, tt.prac.iubile ,lrrt rrt'lttrlrtrti-(t nLotli,onatti, plasatti tn, illarele Nor rtl lrti ,lu.gcllan, r:onstiLttittrl, cea rnuL ntustt.'ti regi,unc ,'i t(,tlti ru lr,idrogen, ioni:at rlin grupul locul ,ll y,ttltr:rii. SpertruL htn'tinii pi:ibile cnri.se ,/, ll.. li.)G a, cere seantd.nti faorte. nt"u,lt r:tt, ce/. o,l ,rr,,'i .slt,lr' linerc si ar:tice de tipuL I4talf-Rayet ttrtrltrtrii, sr; inli,nd,c tntre 3 700 si 6 700 It, ,,',',i, ,',, 7tr-Lrc sti tl,enu)nstrc:e cti i,esper:tita ste{t ar trtltrti sti posede o tcmperaturti foarte ntare {65 0A0 I{) 'i rt razit dc B0 iLe ori m,oi mare cleci,t ,t'tr (t roarel,ui; i,n si,stcmul solflr a ustfel cle gigantii ,il ot'upft t.ot spatiul din interiorul orltitei l,l,rrt,'tt'i llenus ! De;i grauitatia pultru o o.sen?,cnetr '.lt rt r'.lt, t,rtorm,ci, totu,;i se apreciazti cti, l* ostfel de rlrrtr, rt.:itrtti, 0 stea a.r trebni sd fie attt de irr.slrrl'tlri irrri.t sci nu-qi poatd {ine tntreagct ttasd -.rtrlrrttrrtir'' lo ttn loc...,i totuEi, stcauft ll 136 a ar lrrl,tri .:,t rriltri, o ,,aiah,i" de aproape un m,ilion de ant ! (,,Sk:- and '1'eie.scope", {984)
- 18. l);rc;i Nir:olius fl(!pei.nit (tr47,1- t5lr3) ir ).,q(-:()s(. pirrlintrrl ,iin n{rriqcarea_la care-l osiildi-(e scolasl.ica olericilr rneclier-alir, rl,r,.iL Girirrlano llruno {tir1r,3 -- 1ti00) a riispindit, jiicca ci universirl r:'.rle nemil'girilt, cii nici nrijlar Soarclc iiu cstLc ccrrl,rrrl fti,0qtilio. el fiircl doa.r o slca din cenllril -qistemului pluncLirr, irl(i s:Lr.;rrrli rlc nlare voJoare, p:'irrlrc r:ar.c Gelilei, I(cpler-si apoi Ncx,{.o}), Au ;:lu- rliat, si cle-sroperil, legile niisirririi corpu.ilor-si, in plinciprr.i, ilre..- lor cer'esli, ftirii de c&re ]*l ar li puiub e.riita zironrritre cosrni,,,,.." Priraul savanl, din 1rr:r'ioada llenaster:ii cai.e il sf.uriiiit rlis.ri- lca corpurilor., stal-iilind .no!iunile cle ,,sus,, si ..jos,,, precum si'iri- leleg'erea schiinbiir'ii poziliei r:orpurilor uncic f irtrr tlir rrli.r.'(r'r'i- rlcril jusLii in cazul frrrmei nlecanii,'e a inirscirrii), tr I'osl, (irLlilco urL- lilei (1564- 1642). ili a si-udiai cirierea corpuiilo', .a . r',r.rrrii :rr., ciald de migcare a corliur'ilor ciLl,rr: cenl,r'ul- plairct,ci, rlctrrrcirirl rro itici no[iu-nilc cle..sus" si.,jos", ciriar ldri sil cunoaseii c.:ruza n]iir]j- fc,s1.;1ii grerrl,d1,ii, a acelei {or.li: de grar.il,a!ie. hste celcbr[ e_rp*- i'icnttr. efer;tual,ii de Grrlilci, "ar.e s-a fciosit de crinoscutul 1,rirn inclinirt, din ora-qrii llisa, orrisul siiu nabal: clc la inrillimea dc ri, nr a ircesl,uj turn, Gaiilei in 1ar-rstr.t trei corpuri difcril,e ca. nriili rr,r, .i gr'eul,irl.e. demonsl-r'iud cii toale corpurile, incli{ercnj, rlc grcutirtt,it ltrr, cad lir lcl, cu, ctrceaEi vitr::it. Sarianl,ul ibaiitin ir 1rr,cr,iziLl, noliu- f.i_lc rio vitczx ,1i tlc rlrc:clcra!,ie, demonsl,r.intl cir rrn i,rrrjr in ciiilc'r,cr liberir iqi n'iirrcqic unil'orrrr vii,eza cu ar:ceasi r,lrrir,i La.Li in f icc.irre ur;.i lnta.rlp tirnlrll'i,t irri t,irlilriii rnr-i ne nrcriiul ilr.,.l ii,li,s,,r,pr,r,il 1l'incipirrl reiatil-l{irlii ni1trir.ii; aiit, sbarea dc rr:illus, cil, _qi r.r,l rle- lnisIitt'e lct-.tilinic t-i rirri Iorrrrii tiu irrf]r.rerrtctrzii q-t11111;1 fcit,,,r,i,, lrelor ('i1]'0 sel pcLrec jrr inllr'irti,ul t,r,sIcrLir-rrliri ntoJtil',r,,r ,,,,, 1, ,,, r'€tllausi 'lcesb -[ucrrr ft ilrsi r:r.itlcnt lrcirl,r'u lriiiLc zborulilc cr,i,rr'r i, r'. pc_rtr'l"iit,it in julul l-li'rti -qirlr rJlr(] rrlic iinlc aslrorautit,c, 1,r, 1,,r,i, iiilrleL: t'ilrl nilr.r:it-' {:rir-rpli1.1g r-j.(}iu(rnzirt ,,u. t i[.,:;tir rrcslltinrli,,l,i] Ji) AGI{ESIVITATE, ., g"-U RIL{ )R... l,,u,r r'unoirsl,trlr)rI lcqilor de rniqcare tr Astrc]or in iurui Soare- lrri. r.lrr.lr,r':tl,c rlc li51,,a,r''o-ul german Jolrinncs Iiefrler (Ib7 j._ lri,i{)) 1rr. 1,r'r,i,rrrlr1 cit a itrelucrai la Prltga obses,al,iile e|'ectga1,e irrrrlr ilr' ,li, ,lc rr,rri t1e asl,ronomul da.nez 'I'ycho Braire (1F46 _ lr,ll) ;r rr1,r';r. rrris.ilrii planetei }farle, ia.ritryi nu rr. fi fost tiosibilr., l",r rr rl,, : ;r:rl,irrlr', ril s-ar Ii pu.Lub fir.ci: calcqlelc lraiecboriiior s|ll,e L,r,,,, l r , ;r'. so pare cir ar fi contr:ibuii si compiltriolul nostni rri ii'rr.rt r, r;rrrrl Lieorge Bot,hezat, (.l883-i940), corr,st,r,uclr-rr a,mgtor ,i, ' Ir, (,1)llt,(', primul Lrar,c il. srrslinrrt ri t,czit rlc rlorrlcirtll, cu srtbicitt .ri |,,rirrrl i,; ( 1909). It.ri rlcsttpurit.e 1ir.in sl,r'iirlrurirr si grrrrirrl lrri Iicplr:r, lcgile rnis, ' ,' rr 1rl;rttt'ltrlttt' tttt lrtLttrlt.tt tltI t'rislrrrrrs lrr lltirrrritiiltr.oil jritrehar,., r,l.r rtorrrc lr1 r'il1lzit ('ir0 rlrerrtirrc iules{.r) ;tsrrc irr jril.ul Soarclui ,,'r ,1, ,r' :rl rrrisrrii LluiiL in julrri'lblrei. Arrcirsrii rrtirzll rrvca si-r fir,' 'l', ,,,1r.r'il;r rlr. rrr*r'.1. sfr-iLnl. englez Isaac Nervlriri (.1 (i4i) ,Lj2i), , :,'i' ir lrrrrrrl.;rr, irr lii57, 6 rlrtt,i'i rrrr t.iptirirea iucyjir.ii t,t:lclrt: l)/ti- 1",'l,lt,,r, rt,tlrrr,rlr'; ltt'rtt tl)rt ,rrlltt'ttutl,ictt (Priircipiito llt{,crlabicc_" .,1,, lrl,,.,,lrr.r rr:rlrrr';rlr'), l,'r,r';t rrlr.iurliei-univcrsale. Cel citrc a llusl,.i ,1,, r,, ,l rt,r , rr l,,,rl,rriz) r:irlculului infiniLezimrtl, alc rilrca,iicii ' I'r r, , r|r ,r' rr,rirlrr ;r.,'lirrrrii si reacliunii, legea fundarncnLa,lij it ,i,rr:r,rrrr rr r.lr.), ;r. r'lrliliLL_pre-cesiA cclfinoc!iilor,, i1 lnArccior si lt, rili,, .rr il r 'rilr'lr,lor', ;1 rl ut'cubeulrti si a introdus tiolittnetl tlc |orpus- , rtl lrtrrrrrro;r, lsir.rlr) cu,lgn,-61-otabiiit rlxiomele tnisoIrii: laeau i"r.- !rr.r, lr,,'.r rrrirsrrlor, si prlrrcipiul actiunii ;i reac{iurrii. Este rnerilui lrrr ,.s [,.rr cir a inleles gi a sbabilit trir arit greutaiea corpru,i]or. ,1,. l;r sulrlrrlulir T'ertei, cib qi, de exemplu, al,ra;lia pe care o ere._ , rr r l'.rrrrirrir.rl ,i,,supri srtLeliLului sir rr Lurra, sinL tot,Ie t]c iL,.r,,;isi rr',1r.;r, liirrrI datorate acclciaqi ca.rrze, gravitri{ia sau atr.actirt uni- ,,r' ,rl;,. (l,rrrl,,r,rrr acnsLr.i _1egi, rlou,i curpur.i Sc altflg ,.rr rr [,,rIii l,r',,1,,'r'l iorr;rl;i r.u llrorjUcul m;tsr'lOr Inr si irrver.s 1rr,o[or.Iiorlrlri ,.1 t',rlr';r,lrrl distrrn!ei dintle ele (ini,crtinc si ,, cnnsfant,[ a atraciiei ,rr'{'r'iiirlc, crJc ur.c valoa.rea de i1,6732 X t0-r1 Nmz/kgz). Ile rrici r, irlt;r, r,;i.rrrL corP are Lrn cirup gravita[,ional ciu,ia. ii iint proprii , ,' , ,,1.r';rli. a greui,il!ii , avind clircctio. inr.lreptat,ii c,irtre ceuirul r, .1', , tr ului r-oril, itlclurn si ur-r ir{}tr,nt,ial Er,avil;al,ional, cale " l,,r ',l,,rr;r r rr iu.rul nrccanic n€.esar pent'' I creptrisa uriitirterr ,1,' r,,,r ,, ,l, lrr, rii:rl,tLn{,A acglui corp r-irl,ie infiitit,. ii-crvton Alrea sir ,l, rrr,,r: tr.zr, r'rr lcrlla rut l(epler s,e dcduc din ieqen. at,ra.ct,ici uni_ r,,r:r;r,lc lrrrrrtrrl;i lrl tlouii rorpuli, irl r:iizul nos,Lr'1l lif Soal.e ,si la pla_ rrll;r l';ulirrl -. (,r.r rr..j rrl,)r'ril rr0irilnicii ccreqti, ca.re sc bazcazil pe legilc nlii sus rrrr rrl,irirrlr.l{', ir, l){rl.ut fi calculiil,c 1r'aiectoriile si o'itcrElc ncce.qarc d,
- 19. ctilirtoriilor spll iitlr': irsLlel, pcnt.r'u stuclielea milciilii rrrrrri srr.li.lil. ,,r'litit'ial sc plrql,',',,rtSidera ca sislem rle t'eicrinlrl un sisl,,rrr rlc (,ricntare lix, crr originea in centrui asbruirii in jur.trl ctilLliil sr,rl'r,r- tueazir miqcarea ori:itahi; in cazul con{rrel, al T'etrei, lierrlr,rr rt transforma un corp in satelit ar,t,if icirrl pc o or.ltit,ti circular,ir, Ire- itrtie sit se imprime acestui corp o {tir1,plp1"11',' ttingenlialti pina la rrlinur.rcrr primei viLeze cosmice (7,91 l<rn/s) lir',rttru cazul tcoretic :Ll ,tlLitrtti irrii II= 0. in r,11'or'l 1ln ;1r'n;1:.1,r vilr,z,, ,.ir,, rrltrii se portle lrilcul.a. si perioada sit'leralti cle revolufie rr srLLcli{rrlrri irr jurul pla- rictci (t h 24 min 25.q in caztrl'l'errei). Depiisinrlrr-sc vil,czir cii'cu- iuri stahilitir peritru plancla respeolivii, niiscarea sat,clit,trlrri lLr,ti- I'ir:ia"l r.a al-ea loc pc o orbitri clipticri gi ulter:ior, pentru o vi lezd tir-- 1.,41 ori mai mare clecit cea circuki.rir, tr.aiecrtoria devine o ltrirabolir. Pent,ru .qatelitul carc evolueazii in planui ecuatorial al rustlului se defines'r,c perioada dc rcvolu!ic sirtodit:ir, ca timp scurs intre doud treceri consecubive trle tlcc-ql,uiu Iii zcriit,ul trnrri ollsr,r- r-a1,or amplasat pe ecua.bor. in cazrrl unui salelit rle rIt,it,rrrline 'n;ro (caz teoretio) al Pdmintului, sc oblinc djn calcul perioada rltr rer-olul,ie sinodicii de o ori-i 29 minute si 1rt .qecunclc, cr,'irlcnt iri cazul migc[rii clirecte (lansarea satelitului si aib.i sensul rnis- ranii de rot,a!,ie a Terrei), energia neccsarii corespunzind in acest caz nulnai cliferen{ei clintrc viteza cle sateliztrrc li cea tanqenl,iaiit la supra{aItr astru]r,ri (car:e in cazul ecuatorului pirmirrt,csc c-r[.s tlc 465 m/s). Cind viteza rrnghiul;rr[ .inodici a unui siLbelit albificial cst,c riLrli,.se oh!,ine un silbelit artificial .sl,trl,ionar: in otrzul 'l'eruei, un iistfrrl t'ie sal,elit, sc ob!,ine aclucinclu-l la nlt.itudirlea 35 810 km, rrrrr-le Ar etoluil cu vileza dc 3,08 krn/s, apiirincl iir unui obser- r-ator aflat la vcrl.icala punctului cle plasare pe tra.iectotie a res- l)1r{,l,ivrilui saLelit,. Iivitlcnt, dacir un sateiit alLificial est,c irrscris pc orhi lir lu o anumitiL all,itudine (cerinIir st,r'ingenlti penl,rrr Ioalc astlele rru aLmoslef ir rare pot frina qi chiar clisl,ruge arrcst,c corpur:i), vilcza circular:ii csLc inferioar;. ca vaioare celei calculate perrtrtr r azul srtelilulti tle altit,uriine zero. iri cirzul PiminLului, cind yaloarea vitezei ini!,iale de lansare s{' iillr{)l)ic de 11,206 km/s, apoceul orbibei se rlepirt,erazi foarle rnLrll, ajtrngind la 2i2400 km pent,rLr tt,0lt limls, in vecinit.al,ea l,rrrrii pentru 11,085 km/s, lir 500 000 km pent,rLr. {1,108 kr-n/,. fi irL 1,8 rnilioanc krl penbru LL,204 km/s. Ilirc[ riteza dep,iyr;te ll.?06 kn-r/s (clenumitti qi viteztl parabolicir sau cea de-a rLrtra r-itezir cosmi(-rir), sa{,eliLul arl,ificial respectiv se va inscric pc o eo.)() Ir'aiectorie circumso]arri. Atingerea unui anunit apocentr.r'r &l a('cstei orbite dopintlc rle coridiliile de lansa.e; asi,fel, sta..tiilc rtulomate,,[,tn)il t" si.,Pioneer /r", lansat,e in anul 1g59 cii desl_i- na[,irt l llr)iI, ir.u sril'r-rr]tlt astrul n,r1tLii, deveninrl a.1toi prirnele lrlirrrcl,c rrr,l,ililiirlr'; i1 (,iiz.1l pr.jmei, orbita (1l,6ljg,i.10? krn) liirrrl Irlrlcrrs;r irr r,ir,r.;r ,4irO zilc l,erlc.sl,rel r'irr,l irr r.rllr.r, , ,r lrrr,r.r-ti;r. Ir.lrrrsl'rrirlir vcltirtrrjrrlui sptrlial in rrlrl;rlr':r ,Ji' Iirrrlr l tlr. 1rr,l|rrr.l.rlr1;11., ,.,, r'ilczlt in-otitntaffCe (tie ltlrr;lll t trllr'ltl.r tr( ,r rl,' l;r. rrr,rrrrlrrl rrl lirrrslilii sr.lclil,rrlui rlr.l.iiit,iil), tr)(l;lir'ir'.ir. l)ir.r'il,rr('l.il,r. rlr'rrris,,;,.r,. iri rrnrri s;rl.lil, rLltilit,ial sa.ir iil llllor niv() ( osnrir'r' srrl,r'lil trr lllrilrir.i llt llor.rl, l)c lirrrtttlsrrlorliilaJ, intlllitit lrn..('()rrijur)i lcliLl,ii. rorirrs ,lc ,,,rr1b1si,iIili- 'l'11rrsi, irr srropul asigur,iirii cor.rsurnurilor. minime, rnotli ficirile t r.r.ic,: li,- rili lrebuie efectuate priri a.c'gionarea motoal,elor. de corect.ic {tln- u.rrlial la lr';rio,'t',r'ie) irr vnr.inir lale:t per.ir.cnlr'rrlui, rrrrtic r.irlz,r srll,clil ului a-rl ilicia.l (navoi ''srnit,t,) e*1,e rna-xim:r i aln ir.L,elcasi l'irl,irrni s-il tlcrrrorrsiral, r,ii folosi',eir ,,i'biLelor circulare cu tr.llitudini trtitli .trsl,tt t,otttltlcl, rrrtclorlornicii in citzul satelililcr artiliciali ai'li'r'r'r'i. .r'r'sl;r .sl. irrr,ii rrrrrrl rlirr rnoLivele pcnLru ra-re nlaiorilatea rr;. r'l,r' ,',rrrri, r' srl.lil, (,,sirlirrL", ,,Skylabt', nar-cbn spaliill etc.) ;rrr lrir;1, s;rl.lizir{. lir. irrirllirrri sub /r50-b00 hm, rnot,ivul'principai l)r'{)v{ruin(l rlc lir clit,iqr,erl osnl,.rilor de r,adia!ii. *** A i. i , ;rc l)irnri nt, ornul s-a obiqnuit cti t itat,e corpurile ati o i1r'r'rrl;rll si lii i('0irsti1 esLc rrrr plirrcipiu irrrtbacabil; ba mai mult, s rr rlcl irril, gl.rrl;1l,crr trir lrillir t,u citrc un corp aiirit, in repaus in cirnprrl srirvi.l,rrl i,rrrl l,closl,r.rr a.c!ioneazd asujr.u sprijinuliri r.,are -ce op-unc circlerii liltcre. a lespcclirrului colp.-Greutatca corpului este tlatd de produsul dintr^c masa corpului si acceleralia gre'iI!,ii, rrrlitt,ii curelt cu liLcltr. g. InLr:ucil, in condi!ii obirynuiie oira.na c,or- ;,rrlrri cste o mtirin-re constanLti, iar g vtrriald cu alfitudinea qi cu l;rlilrrrlirrca, grcutatea variazti gi eri-irr mod oorospunzirlor.. spre c,r.rnIlrr, lu] colp aflat intr-un liit care sc rlei.rlaseazr veltictrl cu accclrlrrlirr (2, 1,il actiona asupra podelei cu o l'(,rtd proporlionaiir ru ilrirj;r , ,'r'Prrlrri. arrrlrlilir.atii pr.irr srrrrra algelr|ir.i'r ilirrlre I ;i ,i. In,'uzrrl ,'rr,l,'r'ii liJre'r',r Jiflului (, g), in irrrerio'ul lifrs;1i .o crceazd irsiL-rrrrrrrita stare de intpontlerabilitate, c,aye apare si lil corliul aflat in mis.rr.. iiberr pe orbitii (satelit arbiiir:ial elc.). QO
- 20. .t,cclcra.l,ia qlculir!,ii, nrrnri l,a uneori qi accelelal,irr q'in.i1rLl ici (intpropriu), rlclrirrrlc nu numiii cle fortra cle aLracLic ir rrsllrrllri {.in,,:azul rrost,nr,.[)irnrintul), dar si cle forta ccntrifugir tlc i111r1'1,i1., virriinrt ctr irlt;it.udinea qi lal,itudinea, curtr mentiolar-tr ,r,,l.r,ir,r. ., ''clnntl i:r ,11"n111;ilii lernslrp tg , , 9,B0riU,n 1ir'.2 I,r nivr,lrrl rrr,,r.ii si ia ial,itrrdinca tle 1r5') este irrlcsca lrrrrt,ii cii, itrlit,ril,e clc trrisi.rrti lrcniru i.,cceieratii. Se qt.itt cii in cazul rrnei rni;r.iili rrrril'r,r.nrrt rlrt i,rarrrlatic r-il,eza singurir ilu poa.le alrea vr(f lut cIccf rtsrrlrlir cor'1rrrr,iiot,, mili ales itsupra rtr:ganisrnn[rri umart; nrr ii{iesl,a csttr clrzrrl irr iirol.czii r-tLri- aici.vitezei , r'c.rltcctiv a altiLritiei alcoleltrliiLir, (liozilii.r siru negative) silll {r schimbirr"ilor ciirerr!iei rlc tieplasar,e u rrrobilrrlui, ilc{):il,ea riin urinti fi:urirrd sir altari frirle cen1,,r,i luge ineriialc. lle rrili trchuie rnr:n{itina,ti distincIia tl ini,r't: a.t,cclcrilliile linea.re;i t r'lt-' r'irrliale ,qau trnghiularc. -luncti t,irrrl ,trganismul umi.ir] cste sripus la accelera!ii,quflerioarc lrt rrn g (4,g), tril,irl sc l)ct,r,c(,(l i.ir si r:tttn gr0triatea ir.ccst,uia s-ar arnltliiita iri pr,opor,lirr r.olcsprrrizii- 'I oilre nnmimirri tlc g-uli!... Pe rlc a"lfii parLe, trebuie ariitiit, cI acrelcra!iilc (ln cilrr] c{)r'cs- lrrrncl for!e proporl,ionale cu masa corlrtrlui si grrodusul alesteiir pr'in nurnitrul t1e g-uri) nu aclioneazti dilrc,t, t.Liar. asultra lrnor lrrritc[.t], ci ac!irlrrca lor se Lrarrsmite t'le la lt-]{}lr}{rrilir la rlriccrriii, anl t'e ntnrl pre-sirur i internc irregaie, r'upirrrl clli.ilihi'trl oJrisnrril itl ot'ganclor int,et'ne .oi 1lrlr.rtr-,ittti dclorrriiLIii rrpeori l'ttrlt'l,tr 1"1'11f i'... Desigrri', ar:celcmrt,ii lc .qin t luiltr obir*iniit, (ca .qi tlerelcliLl, iiie) irr r-iat,tt cle zi cu zi;1e siml im 1iL ruioc oprirc mi.i ltrrrslii it irrrl,o- lt'hiculului in calc lre aflinn, rlal dai:ri ilcosla sc loveqt,c crr ltl0 liirLlolti tir: un olrrLl-coi riEirl, iitunc'i rrurnr-rni] dc g-rlri poate urlril lrr... 700 I llin lot,tirrrruna |i[,,iii ;,ri lnst rri'inrii cirre au fr"tcrrL cunos- llrrli cri iigrer.civit:rtea g-ur:ilor'. in erelci{irrl ilrole-qir:i lor apirrinLtr as1'rri:n{ra silirafii in ntorl cur",rrrl. astlti incii rtrerjicirrn aer()riur1,i{:ii ii trn;riizitl. itceAslii lrrohlenir Pr 1rurg. ciirrliritl srilui,i i lii, nrri irlci. irrr,l.r;tlt' dr ir prrti,rt,irt nrgttllismill. de iL-l anltr-iiii irt trt.rr[ (fr)l'r]sr)11r1- zi1.or slrle a srrporla ilrreste irrrcelr,r'l'iii (dr,rl'le'r rrlii) clu'r apal' la r;rlol'i nriili si, er irlerrl,, in tinrpi lclr-rtir-r'i:rhriri... Specirililtii rru't' aciii-eazii in tltinrertir.ti 1rr:egiLtili i tsl,ronautillr' Itr grritiit bL:neliciir pe lnlg tle crrnr.,siin!,olc in arc()sl, (1(]lrleniu. :ruliizi- iii,riate r'le rriler:ii ior rl in acronautiri. .-stl.r:1. rlir 1a incePril t1, 1]1r- v] , rsf 6.p ri cfectcle' protlrr-*e de aCcelcrai,ii ttsutilrl. or'gilrririrnelor' ulrt irir() rir.irinrl rle inbrrrisitate:r qi rie tlrn'ata flceslolA: t'lali 2-39 1rrl, l'i srrlror"La{i mai muIte nti nrrLe {iil'i. irlconvonii:rrt,o chiar de orglrtir 'rir' nt'irttli'ntt11 e in rrotl -*pecial, in -"chinib chiar urr organistn l','rir'lr, 40 rrrr{r'enrll nu 1t<ialc srrpril'llr l,irlp tie doud zecirni cle secundd o acce- lrri'abie tlc...42!(! ) l'irlri rrlnriili exLr.em cle ciure... $i totuqi aceast,a & lo,1, Ii()l'[o'rrrrrrrlrr rlirr 'l 1)ii4, a colonelu]ui-meclic John St,app care, lansal, trrr un lrlrr rlc lirchete pe ltn monoltri la sol pind ia 1 ()lolirrr/,rrii, :r l,t,t, I'r'irrrLl, in incredibila disi,an!f,cle 30m, r;ealizltd f ,,'r'l'rlrrrrrrl;r rlr: ;r rrrpi,r,l a /+29, cltiar daci a trebuit sd pldteasclit ir, (,i.rl;i :rr,,rrlrrr';r (1rrrsl, tlc altfei, in shtjba qtiinlei) cu doud coaste t'rr1rlr".1 ;rll,' rlilir:rrlllili... l;rr';r irrrl.irrlrr, r,r.rlirnismui are limitele sale, iar e-ceasta i-qi l)ililo iil)rprorrl.rr irr sprrr;iirl jn cazul posibilitH,bilor cle a suporta cres- Lclcil nunrlruhri rlc g ur,i in unitatera de tirnp; de aici o llol;iunc r'"t{.r'r-rn de inrpolt,ariLi: nu numai acccleratiiie sint, pericuioa.se, ci si l'rri'fele c'le inert,ie coi,espunzitoarc, sau suprusart:itt,rlc curn -qint trrrrrri{e acerslea in limhajul medicinii aerospatialc. ,cpste iiul)1.a- sli'oiiii acLioneazir in sens opus acceleratiilor lespect.ive. fiinri ,rlasilical,e irr. 1,r,ei gr'1lpe, folosind sistemul dc rcfetinlti tr"iaxiai: ;r) l.rrgil,irrlirl.'1., l'r) latrl'alo si c) transrrer$ale. Suprasarcinile longi- lrrrlirrrrlr'(:iu'r's(.r'r'.ilri irr lrrngrrl trrci nrariacorpirl.ui.insr:nsul ma- lrl,,r' rrrrr,,i:l lrrl,' I 11q1,,rrirrr,, src I rlrrlrrc prin iulbur"irri cir-culal,orii :,rr r. lrrrr,l ,.irrrl ,'lc rr,:lrorrr.lrzri irr slrtsttl tlc la ca.p spre lr-rr:ntl.llele rrl{'r'r'r:nr'.:']r'l)r'r',1u,:r'lrn lll rlc ll,l rrlrtlc cillc rtcr,sIcrt si ciilr,e abtlo- ltt.r.lr. lir I'rl 11;,q .qi o rlrrrrirlrinr' ;r 1'r','sirrrrii ilr ltr.l,cr,r,lo olu,c iliqd ol,eerul. l)iIol'rrl cslc irIiisl[, c(]rlt,r'iI srlauriului, .qimLo o senzatie-' de nrar.e grcr,rl,alc, clellltrsarcn organelor interne provocincl clu,:e/i interionl,e: lriel'a j'e!,ii se lasd spre- in jos, marilarirrl cobciarii, veclereii c]evine rlin r;c irr co L'lrili celoir.si) ,,'ii[ul negr.u" si a-poi pierderea cunos[,inl,ei" 'ttt r,'tti,',1 ,'tt ittr,r'lr,'r',' ,l(, ln 5t'... ln ,,azrrl srrprasurcinilor, lciii,nitrrl irr r'r.rl.r (i().1,r';ri') rle la scarrnirl pilotirlui c;"tl,rrr c;rful ,.rcesiliilrr I.){,e* sirrrr.ir s;rngrrirrii rrrci pcri orrlris cirtro regiunilr-: de deasupra inirnii si irr sp..iirl lrL rr'.icr'; rlc lrceas[,d. dat,ii durerile sinl mai'1.rulernice, iar ,,vtilul ros!" sc insl,alcaz6. incepind de la 39, ptecr:dinci'cu {oalte scurt, tirrp pierderea cunosbinfei... . l)esigur,, cunosclndu-se 'biie aoest,e urmdri alc supr.asarcinilor l.rrlil'rrdinalo, precum ,si faptul c[ pozitia lriiotului r:slc aici foarte r rrr 1r,r'1,;1r1 {,i, .q-a tncer.cal rnodificarea acesteia, dar o ser,ie tle iu - r;, ilrV'rri.rrl.r,, inclusiv in cazul cat,apultdr.ii. au anulat, ider::1. Er.i- rllrrl,,;rrr.rrsl,a in cazul pilotului de avion;in ceea ce prir.este piJotul- &sLronrrrl,. rrru:st,a are avantajul de a-qi putea organiza por.ilia de start ri'iz,rrt rriii, deci culcat, suporl,ind astfel cel mai uqor r:iecteie .ace"s!o1 ircrrllr:r,irLii_(la polnire ln misiuno), precum qi decelera!,iiie, la fel tle lr'rrt,:r1." rie la reintoarcer,ea pe sol. -{ceasLi pozilie a cor- pului astroruruIrrlui permite ca, in locul acceleralijlor longituclinale v 4tr