Documentul analizează contribuțiile lui Aldous Huxley la literatura și influențele sale intelectuale în contextul social și cultural al perioadei sale. Autorul subliniază complexitatea temelor abordate de Huxley și stilul său narativ caracterizat prin ironie și observații profunde despre natura umană. Huxley este modelat de influențe diversificate și îmbină o abordare științifică cu o înțelegere literară profundă.

1. 1r,
.a'l
t'.
;!
EDtTtiRA $Tlli.lTlFlcA $l ENclcLoPEDlcA.

2. UN UMANIST PARADOXAL
],ritttrr'str,:itrrii l,rit,rit,',i (tl)t'tti!.it.t1 o tltit)t;ctdlc tuti'"crsttli in
I'L:rioatla cr,priitsi ittLre ce!c tlctd tizl,attic nanCiilie,,'Tltlous ITuxi.ey
alnre prcbabil ca 1,e rso:t,tlit(ttt(1 cer i?t1; 5(Iifiiodre Si naltikteralii, itr-
)::ttitui itil nlrmdi cu ult iast 5i silti! ecbipdtnent intelecttta!, dar ;i ctr
o z,ie ti neset'atii cu.riozitate laln tla as1:ectele Prcte;ce, com?lexe t; ilu
ttrrtrrat'i citrtlate ale rerilitigii. it't ltoiitla scl.inbiril.or substanyialc petre-
cu.te in conaingerile Ini lduntrice, mai. ales in u'ltima perioadd de creapic,
t,:rc l-atr, itnTins nu. o datii lt ittterpretiri excesite satt incansectente ale
lenontenelor lutnii actuale, locttl lti IIu:.:!ey itt litcratura ertglez,,"t, pritt
(('er (:e a atlus fecu,tttl Si itutoitor, (este ut1;c Si ca certitudine asi.gu'rat,,
tct sii folositt dprtt;crc,t uttui:ptrit atit de sef,-er Litnl a fost T, S. Eliot.
Prm obirSi,t sa t'arniliald, cdl; pt;it educ4ie, lire Si afinitdpi, Huxley
s-,t allat de la htepwt dlTgren.tt itt nttrea concePl;e ttnntilsti, rdliotllh
;i encicioL,t:!icd, kt care omul urrnAl esle si transmiti, odatd, ctt sutlt.7
(utlortinlelor sale, Si et'iti;.'alengele uttei ittteliganpe menite sd descopert
itrcdite tntpliniri in relagiile cu. sencttii lui. In dccastd privi;tyi, at'orismu'l
Iui Pope: oStutl!ul cdre cana;ile cel ntai bine unnititipii estc ittsusi
onut!,, t'ol.osit de FIaxle3t sub o t'orntE presctl.rtLlt;i cd titllil uttuin dirt
prinrcle lui eseuri, ogl;ntleSte spiritul in cLu'c dlr lost concepute maiori-
tatta cirgilor sale sernttilitalilc. Oarttlct'isticd ittsi in orientarea cultu-
rali a scriitont!rLi ertglcz tt fost latu.ra Stiingit'ici a {ndirii sale, inle-
icasd nu ca o acutnulLtre statistici de cunott;nle, ci ca o 'iLiziune awten'
tici despre ltt,tne, ca un et'ort de a pitrunde in intimitatea lcrtonienelor,
iil structara lor li.untrici, Intr-ade'"dr, Ilaxley s-a allat printre prtpittii
scriitori ai timpulu't nostru. cate au intait importanga coairSitoare a cuI-
trtrii Stiingifice, de''"'enind, ca Si Prou.st sau Brocb, f; podte in ntai mare

3. ndsurd decit ei, posesorul unor nopitini de StiinSd. teoretic;i pe rlcplin
asimilate, putind sd le vaiorilice ca o autoritate d,e,ecorttes'tdt. Ddcd
addugdnz la forntapia s,:r culturald, sprijinitd, in printul ritul, pe apro-
t'untlarea clasicilor si romanticilor englezi, si o dimensi,tte ntetritcratrc'atfi,
*ntle inclinared spre simbolistii fra,cezi, aftd rendsceltt;rti itari,tri s;
pict,ra spaniold apare euiclenti, realizd,ti't lormu]a,ttui tutia,isrn ropr;,r-
zd.tor, sau, cam l-a colcepat insusi Iluxley, inregral, ciiruia nu_i lt IiTsi
nici,ota de scepticisnt, de ironie'caitsticd, sau cr:iar de apetit rttcilcric.
l'irtuoz al ideilor, fdrd, sit negliieze laptele experiengei, tirirul ,tbsol_
ie,t aI Colegiulai Balliol din oxt'orcr se rnanit'esti in ani.i de crrpi pri-
mul rdzboi monclial cd an exponent ar acerei erite intelecttdc b)itar;rr,
tttnostutd. sub epitetul de highbror, T, aclalttindu_se c* grerrtd,tc lLt ritt,ul
unei societdgi t'rdmintate, tninatii de itrcertitu.crini, confrtmtdti c;r Jit'ici!c
Si comp'lexe probleme de ordii-t social, politic Si ecoizomic, dftt ctrnT tlpirc,l
viasa.,publicd. din Attgli"r itt perioada inzediat urmdtoare l,icii ,lc la
v ersa!!les.
. . Irtc.ii dc la inceputul creay,:ei sale, l:luxle1, ,;-d (out cntrrL ,trcttyi,t,
i.ndeosebi, spre o sittguri categorie sor.;uli, orrr)r, a irtelccttr,alilor itt tnij-
iocal cirora tr;ii.t, (rdt)ri)titt,lrr-i itt:,i s,lt r,,rtt lalt!t 1tri, o.ri,rr,,l
microscopului siu. Ii,,rrit, Lr(rtc)t(,t ,tttti cttrrttto!.g. ()bscrtaior trct,t-
sat si intparpial, cxplor,ttor ,tl tuttoastcrii, ciltn se cortsidcr,t el ittsrrsi,
tr.umea aceasta a aparcnSclor, nistuitd. de febra aanitiipii, de ptttimi sub,li_
mate Si de ambiyii riu disimalate, il atrdgea cd un spectdcol conuengiotnl
gi absurd' wn lel cle carna'-al de mdsti i, ca.re t'iinserc untane isi picrJ
itzstt'sirile adevdrare srb degbizarea tnoderor si a ietisarilor ciaili)aski.
Dacd restrittgcrea unghiulai de inoestigapie sociald a lost utt rtrt
volilntar din partea autorului rornanulu,i contrlpuncr, spre a oblittc trr
plus de aatenticitate in zugrd:,'irea personajelor
-
af-7 crm au entis 7i-
rerea unii exegepi
-
sau ditnpotri'i:d, a reprezentat u.n inpas cle trc,t1ic,
expresia t,zei limitdri
-
dapd ctrrr. du susfi,ut alpii
-
rdmine o tl:rsri-
ane cleschisd., controaersatd.. Reprosal aclresat scriitorului englez rlc a li
wglijat u.inanitatea comani in faroarea unor indivizi inclinipi ,p* u,,,.,.
liza sentimentelor complicate, adesea ntorbitle, ldpturi solisticate, trt,irl ,
personalitate fduritd. de intelect si ,u creatd de spontaneitcttc.t roiliii
e aieSii, iSi are, t'drd iirtloiald, partea lui de atlead,r, deSi argrmentul 1,r,,trt
li inaocat aidoma f; itnpotr;",)a altor sectoare din literat,ra si artd. co)t-
temporand in care procesul de intelectualizd,re apd,re tot tnai dcccrtt4ttt.
Dar lipsa de aarietate pe planul registrului social poate t'i recu.perari
'prin colitatea si adincitnea obserz,asiei, cdci ceea ce intereseazi itr crc,qi,r
1 Termen care desenrneazi o atitudine de superioritate intelectueri,
cu tendinle estetizante qi o nurnlX de snobism.
6
I{
l,tt,tri, aldturi de ext;nderea unghialai vizttal, este mai ales acaitatca
si l,rospe;imea Pri',:irii.
l'oirilsdliesincetcuelinsusi,intelectaalulHaxleys-astrd-duit
,,i r.rl,ritra ,o 1:idditotr, la modul .realist, grotesc sau lantezist, propriul sdu
y,ttr1, s,tti,i, (t;d cu,m aoasese prileial sd-l cunoascd in rtenami'rate intpre'
1,,,,,,i, ,1,r, ,rai ales Ia Garsington, localitate situatd' ntt' departe cle Ox-
l,,r,l, tr.ttlt ilt somptttottsd afezare 4 mecenatulai Philip Morreli iji dn'
,ltt,rt.r itttiltirc, iltii din anii rdzboiultti, cei mai di'oerSi reprezeittattli
,tt ,rtt, i st tttt.ltt ttr,litiigii engleze' Dac/t aceastd ltrioritate acorda,tE itt-
t,l,,rt,lrrr t'l,t ,rlr',t:'t,tr tt sirit'ire a t'onclului alectia 1i irapional aI omu-
ltt,. 't: t t Itttt f '" rrtt,l"t, rlt !'il'li, tnarele sda prieten D'H' Laorence' du'
,,,,,! 1,, ,, ,l'. t tlt. rr' 1"tt'.rrl'tttt'tt'( lctttru indiaid, ca Si pentra soc;etdLc'
"')t ttttt t " 'rlr'' 1't"l l'ttt't I't t'rrt llrtr?'1' a elttdat-o cu buzd-stiittsd' lt
ittt, 1'ttlttl t,tttt tt t ttlr t t"ltttlt',r/, /'r' rL rr'i'(tti iils;l (lstt'prd ei odatd' cw
1,t,1,1,,.,,,,t t,,rtt'tttttltrt ( rrrrll.ll)rlll(1. ( tr',I t' tri(i
'ILtt't
]('; itlselnilitate pett
tttjI 1,,. r,rtirrtrrl I tt,!ltrt l!t(t,nt. tttut t(()tlttrilc tttccatiCi.i SOCiale, eXis-
I.ul,t ,r tttt t rtll'!, t, l'tf ilc itttl"'tt,l''ral'ilt tlitilrc lunea triiti Si ce't
t I ti,t!"t il,l,,t.
(;itt,l itt 19)a ii apar primele proze sclnte din calegerea itttitulatd
Lirrrl,,,, 1/l-i:1c .y atca la, actiaul sia trei rolwne tJe versari, care, dincoLa
,1, |)rz(nltr trnor 4ccente litice personale, inv-ederau irtlluenpa sintboliStilor
Itrtt,tti. D,t vocayia prot'andd a sctiitoralai britanic,tscttl;td lui laci'
,lit,ttc si ironic, ca si temeinica stdpinite a miiloacelor d'e expresie l-au
itrrlctrnrttt sit pd.rdseascd penbu an rdstimp mai indelungat afia t,ersurilor
,si s,.l sc lctlice in lntregime prozei, dind aiagd comediei intelectuale a
trr ittiilii titttl,tilrr,i sirt. Dacd genul scart, cttrt ar li nuaela Surisul Gio-
crr.tlci, rirrc rt r-izut lumina ti.parului in 1922, fiind mai tirziu dramati'
zrttit de .tutor f; apoi transpusd pe ecfdn, dLestd. iilcoTTtestabiie calitdgi de
o!,scrr:ator in notarea detaliilor psibologice ale personaielor, ca si iscu'
sit{a tle a introdace elemente tle surprizii in dest'dsararea acginttii, itt
scl:imb, romanele Galben de crom, Dans groresc ;i Frunze veStede' apa-
rttte sr.cces;a in perioada 1921-192t, denotd o exigengd superiotd in
atnploarea 5i tratarea temelor.
Criticttl Allrrt Tbibattdct obignaia si atragd 4tenlid asilPt4 primti
(irli d Ititrti .ttttor' cttr.' rtlirrtt't tl, r:ortline in gerlnen toate calitdpile de
,t,ti;i tirzi*,Llc srriitrtrtlrti. I)rsi itt cttzu'I lui Iluxley Galben de crom t,'l
cotrstitrrit rut ttstlcL ,lc tcst inlailibil, totuSi, gesdttt'ra itrig;;' scbigarea per-
sotr,rjelor satr tarelc clecorului preligttteazd it't tnulte privin7e maniera tipici
a acestui prozdtor de a concepe licyiunea, de a pune ht scend Si a crea
itttcresfasitcleatzmediudeintelectuali'lnlocuindac[;aneddintomanul
clasiccuointtigdsimplilicati,lragtnentard,aprodPepointillisti'care

4. eicpr;m;' de lttpt, redcl;ile tlin;re personaje, afinitdpile, ca si idiosircraziilc
Ior, aatorul rornanrlni Frr.rnze vegtede neglijeazd psihografia nzinu.pi.asi
Si discursi.t'd din ficSiunea de odinioari in laa'oarea unui tlialog ,rio, ,po-
mos, 1iitt,:!e wnor si de ironie leroce, cu. i,tenyia;-iditd ca eroii ir.si
exteriorizeze astfel personalit,ttea Ior discontinud. Daci. exceptdnt tebnica
naratii"i atit de controt'e/satd a lui r,aorence Sterne, procetleul pirect
neobisnrit pe atutci cititorului en'olez, cbiar t:u,!tit'rt,t, ,ieprins cu
^ilec;t
cotT;trircl;e; coerente si echilibrate d LLt./.Ltctel"elor tlin rotnaitele lui I.ieltling,
Dickens, Eliot, Meredith saa rrartll', ut'rde existenpere protdgon;ftilor, ilt-
trachipate in tipuri bine indit,iduali?.dte, se inclestaa itttr-o clrami itttcnri
si pateticii din ntijlocul cdreia liecare iesea transforindt) exaltLlt sdu
e puizat.
Nu lird dreptdte, *itici si istoriogroli au. r,tizut it-r creayia rai Il,ttxley
tliit actastd perioadd pe un nou 'fhomas Lo:Le peacock, reluind ctupn uit
secoL, ctt. mijloace e"-iclent mai ambitriottse, formula romanului ,at;r;c, c,,
dialoguri subt:le, excitantc Si irtzprev-izibile ca o incruciSare cle florctc,
spre a dezbate pe plan at'ectit, Si ideatic problematica timpului nostru.
IireSte, iitflu.cnpc nci Si c:ttnplexe,,rrgitul tle la Bcrgsott la I,rcul, dc Lr,
Pauloa ltt I:'instei,, dc la Attatdc r:r,,ttc lt ()iLb st, pir,ttr,ltUo,
1,!tfi l,t
carentele )ntnitoare Si aiattgtrrlistt: it,itt itt picttrr,i Si I(,tt.rtt.,,i,tu, licrtt
aparisia ht cdr;ile lil Ilaxl,:1,ltritt itttcrnttJitrl. liahtgului s.tu pritt t!uziilc
eroilor siii, dintlu-le acel iz onnist'icttt, tittit' si stnrt, rrTric lrigirbrow, c,rre
f,, collstitait sarpriza prinrclor ol)ere huxlryane.
' $i totuSi, in ciutLt noutdgii lor, tonul dcestor romdne ar fi putut f;
recttnoscut chiar si de furechile anglo-saxone atlt de tradipionaliste, intrucit
terenr'l t'usese pregiitit pe indelete de creagiile anterioare ale lui ly/iltle,
Butler, chesterton sd.u G. B. sba-^. sub direrse traaesti.ari, it't primere
cirgi ale l,i Iluxley intihin o buni parte tlin intelcctutlitatca brittttiti
t/e dupi primal fi,zboi mondial, estcli t.ntplexali, srrli srttr.irtcrtttli s,rrr
cosmopoliSi, epicarieni nepisdtori, caboLirti dtci sdil bigopi, ltt,tci rttlt:;tst
tle borLar),snul grandorii, paraz.iti sociali incert rd si-si rcurrtiztzt irut-
tilitatea, ingenue saa ipocritc iilt'ldcirdte, todtd dcedsti tipologic t,trc
sub numele de Denis Stone, Gumbril, Myra Viaeasb, Lyppiatt, Mrs.
Alcluinkle, Calam3,, Mary Tbriplozu sau Cardan, spre a ntenpionLr ti1ii,,r,
neroio din namerodsa gnlerie ce se perindi prin t'apa cititorului, isi
trdiesc dra,mele insipide, groterti s:tu. imaginare pe t'undalal unui decor
neutru, dar nu lipsit uneori de sdaoare si pitore.sc, ca in cazu,l lteisa-
;ului italian din Frunze vegtede. Ochiul critic, lipsit de intlulgengii, al
autorului urmdreSte ca atenlie piruetele personajelor, neferinda-se de
tligresiu,i, di.secindu-le netebnele cu, ironie superioari, ca si scbimburile
de o'1ala|r, aceastd trdsdturi de unire intre anit^ersal aparenpelor si lume,t
lor interioard. Prin conu*orbiri spiritaale s"ta atitad;ni reticente, ticuri
{)
., tt.,,!c, at'irnaSii naiae saa sentenl;odse, cont'esiuni in,olw-ttare, Huxle y
tr,1',:tnlc r.'iaga prolundd,.atttenticd, saa falsi a eroilor sdi prin latura
i',' t ;(rioLtri, desprinzind elentenur.I esenl;al de cel anecdotic, haz,ardul
,i' ,;, , t:rt,te, simburele ldwttric de coaja care il inveleSte.
l) Lt o ttctlt"t etapd de creagie a.Lea sd. marcheze in aiaga lui tluxley
rr', ./ ,lc It ronanele spiritu.ale Si satirice la opere de anuergurd, de
.,,t:. .,rtt si,rlitttire tt realitipii sotiale Si psihologice din timpul siu.
tl,' , l, l,t,ttiliarilrtr tu pri-Lire la etolupia scriitorului in aceSti ani nu
t .,,1,, ,.l,.trt,ttt, itr,.,litt. (]i mai tnulgi insistd asapra con-o,ersdfie; lu;
. t. . tt, ,1.,, I,t1'rttl ttrr ,onstittrit o ttoutdte, cdci deu-enise un, lucru
' I ,, , i t, , ,1,,t , t, tut,r :trrlttrliti, sii-l auzi contenthtl "povestirile
,1,', , ,,,r, rl,,rr r. ',rir I rr,,lr,lr., t i,,tttt.!.lt l,ostu.nle ale lui BeetboL,en scLu
' ":,1 ,l L,,1,. ,, r trll,trtt,t ,1,. llrrttitri s,til |cstigiile artei preco_
, ,l,ti,, ' t,t ,t,,tt.i lt,tt,!, ,,ttr, ,r:',t)ttill lri,tlo,< Juliat LIuxley,
l! ,,', , tt,ltt,, ,,, 1,, 1r,,,t, i,t ,,,rtri,ltt,p( f,tt, ,r gii-ii o cxplicdlie
,t,,t, i l, ,t , l',,,t1 t))t f,, ),, ttt. ttr , t,tl,r t )tttt)tltltti ctt,.qltz, t.u tonsecinle
.t,rt ,,t, lr'tntl.,tul,t,t t)lt(.)t.t ,tlt.. li 1,rrig,t,Jt titttl Ltu, lost Cre.lte dntplele
t,'',,.t,t t,)rrt,rl)rnr(r ;i ()rb irrin (irz:r, licpiunea de anticipayie O, min_
,1,.r l,r,rrc. rt'rii, prtttr,ttt Si nujoritatca culegerilor de eseuri, Studii carac_
r, r, r ( i. ,lLrzie.{ :rocrurni, N{Islinul, Teme qi varialiuni, Scopuri 9i mij_
1,r.1r1.117,77,771'tr! ir ansantblul lor o noud, atitudine lagd de aiaSi.
I l, rttr!rt.l LcL mai in:ennat care a produs aceastd, scbimbare in exis-
r, ,r;.i l'ti llutlry il constitrie apropierea tot mai dditd de scriitorul
l),t' ,,i I J, rl'trt Litiirclrce. IIu.xley c,,ttosctrse pe datorul epopeii naratir.,e
',.r l,(:( ( rr lrerrc lrr',i ditt 191i la Garsington, lucrase alituri de el in
r',1,,' 1:,t r, r irlr'i Arhcnacu.nt clin Lonclra, dpiva ani mai tirzia, dar nu-
,,i,r: i,r,t,lrrt juntitate a detenittlu.i al treilea se creeazi o ade.-drati
,ttr,'.,ii'rtt sl,irit.tnli intre tci tloi scriitori. DeSi complet deosebipi. ur.tul de
,,lrt,i,,r tr?nlctL.nrcrte) tr)reocupAr;, contingeri t'ilozot'ice, gu.sutri Iiterare
't,t ,i,;/ili)tl(
-
y|il.;td:t-se at'irnta ti" cced. ce ii apropirt erau tot.ntai i:on-
tt,r'ttit
-
IIuxlel, era t'ascinat de personalitatea cor.irSitoare Si neobis-
tttt.t!,; ,r l)ri(tt til.r.la; siu, tlc exube rdnf.t liticii, spontatrcitatca Si spiritul
rtt, 'i,ttrit dl d.(str.i gcniu. rel.rel, ttlrsurtl Si i.ndpilitttt pitit lr.t bizarerie ,
,l,tr,ititrtttic, sitttcr. lipsit,lc sot'isittc. ILSit ditt Vr,tpor, din inlenwl
(tr;,it,tilrtr tttitrirrt, ,rutoLliLl,tr I, 1,,'ltt,t;, rlc ltizic, tlar irnpratlent Si nepii.
.ttt,t ttt,:r* itt,trri, l,u,rtnrt:c late dpir;itorul intransigent aI naturii
trttt,rrr itt'l'rt! t i i,,t i 1,111
yj7,,'j stxlrtl.c, .t Concepl;ilor pu,ritane Si a oricdror
1,,,,;,r ,lt tirttir tar<: ar irgridi libera dezaoltare a i.ndiaidului, expri.
tttir,!ti:t itrtr-o l)rozii densi, su.bstangiald, plinir de imagini Si cle sim-
l'rit:t). 'l'ransl)its
in person.tjul Marle Rampion din contrapuncr, cn expo-
tttri tl coi'tcepfi;lor iragionale, Lawrence este integrat in planul creal;e;
rtrrtrttctti ilntl cirpii conl;rutt si echilibru, contrabalansincl astfel sec-
N
i
It
{

5. toral intelectual, adicd dproape totalitatea personaielor romanulu.i. Rareori
un scriitor a adus altui scriitor contemPordn u17 asemened omagia de
admiragie Si sinzpatie.
In acelaSi titnp, aiziturea lui Haxley despre realitatea psihologicd,
prccam Si concepyia sa ca privire Ia esteticd romanului aaeau sd lie
adinc inriarite de apariSia in acei ani a citort,a opere care const;tu';e
momente in?portante in istoria litenturii. Mai intii, pablicarea ciclului
proastian In cXutarea timpului pierdut, document reveldtor despre lon-
dul naturii umane Si acliunea devastd.todre a du'ratei asapra persotnje-
Ior, care a aL)at d.aral sd prouodce o ade'"trati reaolusie in tehnica
tnrativd, Si sd dea naStere unei dn2ple dezbdteri )n legdturd ca fluxul me-
moriei Si ntitu.I personalitdgii. Eseul huxleyan Personalitatea Ei disconti-
nr:itatea spiritului, scris in perioada respectivi, itz ciutla rezervclor 1i
obiecAiilor forntulate impotriva lui Proust, denotd o lungd pi proltoTd;
nteditagie dsapra operei scriitorului t'rancez, O anumitd. inlluengd a c"'-ut
de asemenea Si romanul lui larnes /olce Ul1'sse, o alegctrie a Odiseei
trdrtspu.sd )n cheie psibanaliticd, cd.rte pe atunci interzisii in lunca at4lo-
saxotfi din c(l,uza cdr(tcteralui ci Iiccttsios, tlar tipiritit Ia Paris prin sub-
scripgie publicd. Soluyiile prol)usc tlc scriitrtrrtl irltttlcz in lcgituri ctt
rezolaarea pe pldit estet;c a problenrci anLtlogiilor Iiterarc s,tu a timltului,
dar mai ales a monologalui intcrior, deschideau cii noi artei turlttixe .
Din acest panct de aetlere, o contribalie na ntai pulin insentneti re'-'itrc
Si operei lui Andrt Gjde Falsificatorii de moaede, unde pozipia crea-
torului laSd de personajele sale e abordafi pr;ntl-o optici deosebit de
originalii, rupind ca rutina romanului clasic.
Existi, fdtd indoiald, unele apropieri intre dcedsfi ttlt;mi cdrte f;
Contrapunct, ca gi carioase interferenpe ca Iumea lui Proust. S-tzr pute,t
stabili prioritdpi Si limite de influenSii, rh.pi t'unt s-dr 1)ttt(d torl,i de
coinciclenle, de similitadini de personaic sau. ic atulogii pc planu.L licpiuttii.
Fdrd sd intrdm in conxentdr;; aproltuldta dc crrgczi lircrari, c ttcittdoios
cii rornanul contrapunct, cdrc cxpr;rti concellitt tutci Iitcr,tLrrri sirnla-
nice, adicd a operei nmdti'Je bazate 1re o pluralitatc tlc tctrrc si da
planuri, cernind pr;t? sitd viziurtii artistice un mdre nurnir cle cxctrrltlare
trn'tane, pstredzA o notA proprie, inteligentd, ironicd, tipic hux!t3'"tnit'
deoenird pentra publicul cultit,at din Earopa unal din cele mai citite
rorndne din ultimele pdtra decen;;,
Ce concluzie ca cdrActer general se desprinde din dialogul anga)at
intre Pbilip Qr.tarles gi Marh Rampiort, dacd ar li sd redacem Contre-
punct /4 o rdstA dezbatere metaloricd intre interNepii lui Huxlcy Si
Lazorence din roman, sau, altt'el spus, intre reprezentanli; ra1ionalisntului
si antiintelectualbmului ? In ciada craclei lumini pe cdre acest docanent
10
t,tltut o aru,ncd. asapra anei bune pdrgi din societtltea londonezd intr-un
t1t.t/t(trt istoric aI evolupiei sale, mesaiul autorului rd.m)ne tonic Si nw
1,"rirttitt, tlilicator Si na distractiv, cdci Haxley descbide o t'ereastrd
'1,,t ,'iitttr, tritintl necesitatea ca omul sZ, se reintoarcd Ia sursele rod-
,',,, ,tl,'r'it1ii pentru a se relace cu adevdrat in toatd integritatea lui.
lt,:t ,,sril l,t1:i Jc orice formu,le moralizatcare c(lre dr escd,motd adevdrul
't, 1tt , ,rrttrn rtl tru. sr sli:Ste sd schigeze prin glasal personajclor sale o
,,,r,tl;l,r 1,1,,,,'lit t tortf)ort.lmentului, ualabild in linii ntari pentru in-
tr,,rr.r firt,,.r,f ' ,1,. ,tt,tlir t striitorului pind. la plecarea sa in Anerica.
' ' ,, 'r, ttt, t, ,,,, . t lti ,rlt,rt,t ict:it Om
-
Spttne erOUl SdU RampiOn.
,1,,'1,'n.,.t,i (,ntul ( o crellturd. care inainteazd atent,
t,l,tr ,1, 1 tt,,l, tt1 t. iu t, I',1,1',r,, 1," o rt)drtl:t itttittsit, ctt, intelactai, con-
:t ,tl,r :! r1':ttttrl Lr uit t,tl,,t ,rl l,tl,ut,ittului, i,tr ld celiildlt cu tot ce
.tr,'tutttUl)1|1. l,ttttil :t Dtit.,tt, itt rl, rtt,t tt ii lrcfnile Sd-Si pdS-
Itt.t .,1'1,1,',1 Lrt ttrt',,rnttl lrr,trr ,tl,r,,ltt l,r t,ur il L,Lt ltil.ea cunoa;te
trr,,l.11 1 , t ,!tlt,,n,u r,t,. ,rl,s.ltrtul l,(tl(.ttlili tcbilibra, Absolutul per-
1,,t,i ttl,tti;it.tlt, ttt,t tt Jin ltrrrttt Lle vctlere intelectu.al co)tstituie o
t t,nl ),ttli( 1ir' itr ttrntt'tti, tot p.ffd(lox.>
.l,,,,tsi ittltlcltt'iu.ne se tlesprinde Si din culegerea de eseu.ri, cu
rtrltrl ,tl,,trtttt ultitrtr, Fi ceea ce vrei, dar exprinlnd irt realitate o ne-
1,,'ro.tit,i trtc Llc cumpinire Si integrare. Cdci la aechiul adagiu socratic,
" y'(')0r otrrt.rtirv>> r, .tatoral adaugd, ca o condipie indispensabild a
irrtl'l,ttitii lii,tlci ,rtane, armonia cliaersitipii cdilor de ctuTodttere. <(Jni-
t.ttt,t t n ttil,tr,i lritt sttl)t;mdred u-reuneia din pirgile dirtersitdgii
-
con-
,l,t'lt Iltt/,'t,..li .trr (rnlt o fugl are neuoie de toate ttocile, chiar Si in
l,,t:.,ttnl t t))1tt,!lu.tl't aI r-ieSii, l;ecdre tn;cd ntelodie separati joact-t an
t,,l j,t,li'l'rtt:.a!,i1, iar gama se inchicle ca plenitudinea din ont.,
l),rc,r itt tltctiiul 192A-1930 elementele de criticiz socialrl tlin uea-
1i,t l,:tr.lt.1,,uti se axedzii pe comedia intelectualilor
-
luind expresia in
,,,t'.rt,t lr,!o:it tle l',tltr1, cind det'ineStc pe Domnul Teste ctr, pe u), <mon-
'rru il ntitologiei intelectuale,
-
in atii armitori acest aspett clev-ine
tt)t nti; c;,iJtttt itt, alegerea Si traturea tcnclor aborrlate de scriitoru.l englez,
I ntr il(i itr, sult ltrcsitutc,r ci,,rttintcntthtr politice rclrezentdte Ve atunci
,lr 1'tri,,,lrrl itrtitttttt Si trt[,tst al ntiScirilor ctr cdracter lascist, Huxley
,lr, utt tr,t 1t',1j r otrstirttt ,lr rtsl,ottsrtbilitatea ce-i incumbd scriitoralui 2n
l,l.trn,tJirtr cott;tiittlti sLntcnilor siii, opera Iiterard tlobindind dstlel un
t,'l ttnlirct t itr ttliuttttt sociald, Exprinilntl atasr'ttnentu.I sd.a sincer lagd
,1,'iJcc,t tle libertate, cle respect al omalui Si aI gindirii ttmane neingrddite
,l: niLi un t'el de opreli.sti, cd f; nedez?n;npitele lui convingeri pac;l;ste,
1
"(.unoxlte-re pe tine insuli> (lb. gr.).
$
I
11

6. LIu,xle1, scrie prietenalui sdu I.lY/.1'1. Sulliuan: *Sint conpirts ci ontetti-
rcd, cLiitii s,"z-gi ldureascd. o concePlie bine det'initd Si cuprinzdtoare &su'
1:ra lunii Si consider ci opera me(7 1ta adu.ce o anrtm;td contribusie
iit ncest sens,,
Din nefericire r"tiziunea sumbrd Si pesimistd din antiu.topia satiricd
(), mindrl lume noui
-
in ciuda previziunii si demascirii attor Pi'.l(:t;c;
ti..Lziste
-
na jutit'ici dsetnelted tottrittgeri. (bictr Si broSura ltacit'isti
intitulatd Ce misuri ai si iei ?, publicaLi in 1935, cu todte itttenPiile
liudtLile aie
'tutortrlui,
na d stlntit in rinrluri!c cititorilor europen; tutt;-
lasciSti clectul scontat. Abia la sflr;ituL tiegii, )n romanwl sdu de anti-
ti.papie Instla,
-
o paral:ol;i ingeniottsd. dsn.pra "oiitoru.lui onenirii cn t,e-
rita!,)le accente cie criticri socialii
-
Iluxt.ey aa regdsi acea';iziutrc ste-
leosLap;ce Si. sitttetizatoare spTe cdre t;wlca in al patral,ea dcceniw a!
se colului,
IntinenSa unui ttou rdzboi, pe cdre Hilcle)t I-a preu'dzut ir: toati
grozi-aia Iui, i-a sugerat culegeree de eseuri pe teme de t'ilozot'ie sociali
itttitttlati. Scopuri Ei mijloace, in carc au.toru.! iSi lrolutle si ticzb,tti
re Jorma norald a contu.nitiTii tn)tLurc. (:onlticitt Lii o LrJcnt(tt.tt strc'ir-i tttt,
poate t'i ol)ert1 u.nor ituliuizi izoltli, IlrrxlrJt i-(totntt)kl,i ittliittiarc,t it.nei
grupiri u.nir,,ersalc, .7 tur; L$o(id1ii lc o,ttrrctti Jc l,u.ttii;- c,ittlii t t: ur
urma si-Si cor;sdcre tiaga nobilti ltitirt.tti ,r. ptrl<'t liotfirii cottsLiiitlri tno-
ra!e a tttnanitdpii. AliiLuri de principii intcrcsntttc (til)l dr Ji a,:c!,:a aIe
plani.ficirii sociale, ale solidaritisii untane uelinitdtc s.tu,tlc tlctnocr,zpici
totale, apraape anarbice, dupi modeLul qualeerilor, dutorul isi lace ciu-
date iluzii cu priaire Ia Iegile care se at'ld la baza dezpoltirii socict;r;;.
Voiiil si pari detaSat pttfi, Ia ccmpletl. independenpd sp;r;tad!i, FluxleSt
se sittr.eaz,-r ht realitate pe poz;r!(t idealist-ret'orntisti a filoz,olie: per'
sonaliste.
Dcci scopurile 1)ropuse de autor il ottorctz], prin latiditatcr,trgt!'
mentdrii., ctt t; pr;n respectal fagi de ont Si increderea in valorilc su-
preme, tn schimb mijloacele dc rezolL'ttre ale aicisitwdinilor socialc s)nt
deJicitare, ittconsistente, adesea utopice, nercz;stind la o criticd de t'otd.
Cartea trebaie priaitd ca o mdrturie a ndzuinpelor au.torului spre ut,
liman de pace, de dezvoltare armonioasd a t'ipturii umAne, o exprcsie
a uocaliei sale amaniste Si nicidecum c4 o tentat;vd. de pretinse solupii
pract;ce. oLutnea noastrd
-
alirmd Huxley
-
se alld pe wt fdgas gresit
Si aratd ca t; cu)n ar fi cu, nepatingd, sd fie salaatd din starea ei actuald...
TotuSi, e neindoios, plecind de Ia fapte de observapie cwrentd, cd in
incercarea de a o smulge, fie in totalitate, t'ie in parte, din dezordinea
actuald, riscdm s-o planificdm intr-utz sens infernal Si pind la slirsit s-c
nitnicim in intregime. Existd, remed.ii care sint mai rele tlecit bolile.,
72
l|,ir ol)etct ntajord int'dp,tui.td de II*xley in anii celui de-al patrulea
,1,,r,,1 tl se.olillu; nostru este romanul Orb prin Gna, aI cirtt'i ti.tlu
rtt"t,tl,t,:t, crtrtrs din poemal Sansort al lui Milton,'trea sd insennte des-
1 tttt,l' t ,r tttnulrri din st'era egocentrisnttlui Si a robiei ittstinctelor, ,i
,,r'.r',ri./ ltri itt z.onele calme, netulburate, ferite tle curenpi, ale littiStii
,l ,t ..,l tr, roi. Oartea, care constituie ana din operele sale cele mai el,t-
t',1,,t,, t ,, itrtcri',trc i;ttlriztrcaSd. tle a tratrpune rnecanismttl gindirii
,,t,t,irtl t,,,tt,rtrtrltti nr()lt,'t). ][ai intii prin jocul datelor ca"enddr;st;ce,
'u l,', ,,tr,' llr,lr l',r,kt rrri, lapt cdre a cleratat la ,t,remea respect;rtl
t ' .,,'t, t,t,,,t tt I,r,trtli,rri.',t1i (t, intenl;;le aatorului, cici romaiwl se
,t t t,t t ,1.r,1 rrt .t,t,,ti, i ,rltt tii,t, Si ntr, irt clwrata iyet,ersibilii 't
,.t. tl, 1",,t ,'!t,,u,n.'r tt'tr,'lt'r J( l.t lrczent Ia trecut Si cle l;t
r, , ,,t 1., :'t,'t ,tt,tlttt|, t ut.t rrti!, ,!tt,t l,rttltri( d reprezentirii tnentale,
.r 11,.,:,!t,. ,1, ,'.,',,.r1,t. ' ttitt,ltt ,,. ,t'tl,.l ittl,inltrirta st/:cnratit'i, Iogicd
,l,rt ,trr'1,' ),tl r ,t tlt!t t r,,,r1'1, , ,! tntt u tlt , trt'it r. l:,rplrl,' lt -.i,4i sc in-
r'.," I r ., t,t,tt,ttt'. itt rrt,,,t,t,.t,trrl 1,,i11,1,,i1,,Ll,ttit,it.rlii itttclectua!e a,
Irt t,utt,l,'t. .ltrr,,nrl ,ttt,tlt:r.,r,,r tittr,rliilt sul, utt tutgbi critic, tliseci sen-
ttrit,tt,, ,,,rnrrtti,,t i,lri r,ut r;tittr,rz,i in atclttsi timp cu drame eroilor,
,;;,',ltli,.t titrtrrtl si ttJntS,t ttLDdlitili;, t'drit sii ditninueze ins& nici tut
trtt,u.t lt , j i ,tt.:tdtrJ tlbloului s.ur ttcu;tdted riziunii.
,ll, ',tjrrl c,irpii, tratntnis shnbolic lnin paralelisnutl a dcud tlestine,
l,t l',tt Si o lttncie, este intrucbipdt de f,-oinld aprigi a protagoniS-
rlt rL rtu rctutitla la ceea ce collstita;e ltreyul existenpei
- t'ranchc-
,utt(trti.;tdl(it, o anuinitd. sete tle absolut
-
drtugi ca neputitli
,t 1 t,rr, I,rrii t trn)ul de a sorbi fnd Ia t'und cup"t, aCesea atnctri,
,t l,t'i tit r Irtr rrlttricn[e de riaS|. Dar ret'uzul oricirui conpronis cit e!
.rrl,r'.',, , ,iut,nt,t rdl;anii de a triii pe pdrcwsal dublei eaoln;ii a celor
,1,,t1,, 1'1y511,1,,;e ii ta transforma pe amindoi fdrd incetare Si, tiilpi de
ytt.,'rttl irrtpt'tLtos al eaenintentelor, se Lor regdsi in altimele lile ale
',t1,i ttz,tgi, tt.niliyi, dar nespus cle imbogd;iyi sat'leterte, atingincl in
,t,ca lirt:Ste a adincurilor clupd care da tinj;t intotdeawta.
ti in ttici o altd operd buxleya7l;77tu ds;stdn't la o atit de
dtSi treptatii, transmu,tdre de z.talori ca in aceaste c.Irte, c;ci,
lt)i,(t(t t'ir1ii Iti .'1nthottl, Bcauis Si a Helenei Ledv'ige, are
rlt'tlt'rrr,tsr,tr( i;l)o(r;z;ci Si irnplitit tle repucliere d ann; lilm;
,,rrr rtoii tttt Si nr,Li prtt lace nici u,n feI de iluzii, atunc; cirr'J
,,t isi ,lr:i.tlrrit t/,iprr.rile ei contfa(l;ctarii, echivoce saa resp;ngA-
| "'t
I l)rivire retrospectiv; (1b. engl.).
13

7. Odatd cu strA.mutdied, in California, in existenSa lui Altlous Hwxle3,
se pettec arutmite metdmolf oze cdre aveda sd-I conducd pe nesimpite Id
o interpretare misticd a t-tiegii, Pare ciadat, aproape ne""erosimil, ca
acest oxt'orclian hrdnit ca studii laice, addpindtt-se Ia sursele cele maj
autentice ale ragionalkmulai Si personalismulai occidental, imbibat de
Stiinla Si de morala lamii profane a intelectului Si a acpiuttii prdct;ce,
sd-Si intoarcZ privirea interioard spre t'orme cle meditaSie Si grasie sacrd.
I'drd sd urmdrim in detalia tnean,lrcle sf;ritaale ale scriitorrtlui
englez in aceasti perioadd, trebuie subliniat totusi cd, Huxley nil f;-a
irtsusit o noai viziune de r:iag| printr-un sintplu et'ort teoretic, ci mai
degrabd urmind o cale existenr;dl;i. Intr-adeud,r, Iegdtara stabilitd. cu
cdlagdrul hindus Su^arni Prabbatatranrla, care f dcea parte din Ordlnul
Rantakrishna ti intemeidse Ia Hollyu,ood an centra pentra studiul gi
pract:ca t'ilozofiei aedice, a fost botdritoare pentra'"'iitorul autor cl.
Filozofiei eterne. Erd pentru el o incercare de a ptrunde in cxper;enft
rnisticd a Orientulai, I.t eare se asoc;drA Si prietenii sdi nedespd,rjiSi,
Gerald, IIeard Si Cbristopber Isheru,ood, stu.dio;; ai practicilor dscet;ce
hinduse, lard sA nai anitilint le ,grupul ,lt rc,,zr,li itnlirti iti lrunte cu
Krisbnamarti.
Dar aceastd experienlii core slun(lcd odre stn/.1'tur;i proltnde a lui
Haxley ? Ar fi grea de negat cti evatinrntcle trogicc alc atlolescenSei
scriitornlui
-
nzodrted Prcmdtar| a nutnei sulc, sittuciJerca u.ttui frate
mni mare sau orbirea temporard cle dpro.lpe cloi ani, care d ttrmdt dilpi
o gravd inlecSie ocalard, izolindu-l intr-un straniu anioers interior
-
n-aa ldsat urme adinci, poate de neSters, in sensibilitatea atit de ascu-
giti a autoralui eseulai Porqile percepliei.
[)in notele publicate de prietenul siu rontntcicrul cttglcz Ohristopher
Ishera^oocl, strdtnatat la rindul siu. in 5.11.,4., rcirse litnpcLlc cutn Iluxley
insusi concepea propria sa cotxLertire, ca Si criz,t de tonstiittlii cere a
precedat-o. oAm ajuns la toate dcestea
-
spanea el itt 1942
- fe o
cale oarecum ciudatd, ca o reductio ad absurdum 1. Cdci lu,nrca perceperli
lacrwrilor e nesdt;sf AcAtoare, Na-gi e de nici an t'olos sd cwtoSti glt,stal
t'ragilor numai din cirSi, Ca cit reflectez mai serios la sfera artei, cu
atit nxai mult imi dau seama cd, deSi drt;rti; n trebu.i sd stabiieasc.i
un anumit contdct ca realitatea spiritaald, ei o fac intr-un fel ca totil.I
incon1tient. Frumusepea rdmine prizonierd inlduntrul spaSiilor albe dintre
rindurile unui poem, printre notele de muzicd, in golurile existente intre
'.,rl,tril( sculpturale, Aceastd inzestrdre sau talent reprezintd o ent;tdtc
l:1,ttt,t Jr cottstiinlE. AryiStii aruncd o plas| $; reutesc sd prirtdd ceua'
,1",! , ..,t r c obpin e dproape ldrd insemndtate,.. Dar anii simt neto;d sd'
t,,,r,,r ,litttrtlo tlt astt'eI de aparenye, Ei tor sd' aibd o cttnoastere nemii'
l',,;i.i ,t,,,l,irnilor dintre impletiturile reSelei.,. FireSte, na e ca pat;nfi
. , ', nu)tlt l,t ,t ,tsttttcttcd ttiizuinSd,,
1,,,., i,t,l,,t'l'r t,i ttrtntcntele de tensiane emoriondld Si de restriste
,, ,,, 1,1.tr ,!,tt :,,r1,r t,tiitorritti. in topi acett; an;, lie in timpul rizbo'
,,,1.. ,,,,,1 ,;t,l: t,'lt :rtitr litt Lu.ropa satt din alte pdrli na-i nzai
,..t. ,,, t , ,;..r ttt,ri tirtit, in penibila agonie a scampei lui
i , j,,,,t. ''r",. lt, ,rttttt,i ritt,l llicirile i-aa mistuit pind Lt
, ',,1, ,.,.t ,1,,, t',, l,t,'1,.. ,lt tttrr'.itt'lrr i o,l,t,i ct ntatutscrisele ti ca;e'
t .'. l',1,,,. r',i.,1.r,,r,., ,,1 "t'1,,, rl, ,rtt't Si ,t ,trrtittirilor personale
t,lt,,t 't ,,t ,l' ' ',,.',1 itttr'
",,, ,,1, (tlt ttl.. l(tt1()t(i itrctrt,iri, deSi ttu
1r, t,l ,, ,,1 1,'.t itr I rrrt t 1"rtl, l,tl'tt ttt)tr,I t, ritlrtttlui ttrylcZ tla a-|i
l.tt t ) ,,t,,lt ,t,)t.it!t'rtt tl!'l,tt tlarit,ttr, l,rttizit: Si uLltuiruri tangibile,
itt,lt, l ritt,ltt 1' /',.' ttrti rr1ttriL1111' l,iuttrit-c, spre obscttritatea ming)ie-
t,',ttr ,t l,tt rtt,rltt i t,t,Si, l,uilr', pscurlorcligioase.
l)t ,r))t.t:,:,tt Jt o c:ilurii itttele ctaalistd. care i se pdrea cd rdmine
[.r :tt1,t,t],rl,t l,t,tl,lottdor t,iepii prolunde, Ilaxley cdfiA relng;tt in tnecli'
t,rl,t ,tttitti 1,,tcnt s,urcrit, cbintesengd a cosmologiei gi teologiei orien'
t tlt , , ,u ,' ( utotrlt. Iiiregavad-Gita . Atras de aceastd expres;e a filozo-
l', t . r,lt, t, irt tarc inttieSte o carte prot'eticd, aidoma psalntilor lai
lt,r. ,,1 ,,rrr , r. trntii lti tsaid dh Vechiu,l Testament, 17uxle7, scrie prelasa
I t tt,t,!t,,t.',t ltrtt.trir in lirnba englezd.
I l,,rrrrL s,iu tlc ali deJini o altd atitudine sp;r;taald pe baza noi[or
' 1.,;(ult' int,'riotre s-d trddus pe tdrim literar prirt elaborarea lucrdrii
I rl,,zrrli;r cternS. Depl autorul analizeazd, concepte ,; expane doctrine,
l,lr^ittltt-sc de o imensd;i incontestabild etadigie, cdrted na conai,tge'
,l.ttttriri laptuiui cA diunge Ia an ttag sincretistn religios, la un lel de
t.t tntr(tist)t t; con-ergenfd. misticd, in care s-af cotltopi toate tradigiile
tttlot,iL c itt cotttttna adorare a at'tei lorge transcendentale unice' Mai
,,,,,1t, ,ittl 'ceched inlelepciune indiand cdtttA sA tepudieze principial de
,,,ttrt,r,licSit, iar taoismal sd acrediteze principiu.I de armonie a forgelor
,rtttitttitc, intreaga logicd a lui Aristotel Si Descartes e complet r1stur-
tt.Lt,t, i,()tin(! in conllict cu intreaga dezuoltare t'ilozolicd si Stiin7it'icd
(ttt()l)t dlli.
I't pl61 literar, toatd lcedstA per;o*dd se exteriorizeazi pentra
Ilrrtltl, l)r;ntr-o operd inegald, insuficient realizatd. Pagi.ni de prozd
14
1 Reducere la absurd (lb. lat.).
l5

8. romanesca, de eseu,ri :au biograt'ii, av)zd netdgdduite tnerite artistice, turit
ar 'fi acelea din romanele Dupi mai mulre veri pi Timpul trebuie sr se
opreasci, ditt eseurile Teme gi varialiuni saz porgile percepliei
-
u.nd,e
in prima pdrte e descrisd cu rigoare stiirtificd experienpa cu alciloidul
nesca!ina
-
alterneazd cbiar in cuprinsul acelorasi lucrd.ri cu tt::te Si
concluzii nebuloase, saa tr.neori cil. argurt:nte nec()ni);ngdtoare, c:t irt
cdrted int;tulari A doua cilitorie in mindra lune noui.
Ultima lui licgiune, Insula, scris,i in anii dnd era conttient c:! tu-
mora lingualii de care sulerea nu-l ,td crtrld maltd areme, pir,i,seSte
tcnul satiric si ironia acerbi d.e altddati, ca si tligresiile de ordin neta-
f;zic, in t'avoarca uttei prot'esii de cradinyi it-tcrezdtoare in destinu! onte-
nirii, cu todte ci lucrarea nil rerte;te sd ep-ite intotdedutld tot'tul predi-
catr.tr. Oricu.m, chiar Si iit,lti.ma pdrte a opere; sdle, pri, Iuciiirte,r
deloc dezmittsitd a wzor fapte de viagii sau. iclei generoase, I!ti.xla1t
rimine un ciirtu.rar intpenitent, pentra cdre inteligenla n,t. padte fi e;ca-
nozrA sdtt cludati ctt ttici an cbip, ctt todtc ti Iitnitele ei it "tt,tr
ittStrste, nesatist'icito,rtc itt 1,y617r,r1 (.tnto.tt!oi; totalc t rtalitisii.
oNantai cinrl moartea incalreazi uiLtld jlttr-rm ultitn chenar, lror_
tretu! poate t'i cu ade"-,drat agAft in l)uetc>r spu,ea ditd.-a scriitr.;rtil
Henry James. Dacd in intensa majoritdte d cazrrrilor butarJa iinine
t'alabild, existd. Si imprejuriri dnd e necesard o anumitd perspecti,uj, un
rigaz, spre a puted tlesprinde concluzii delinitorii cu pririre Ia nreyitr.t!
uttei opere literare. Tinpa! prea scurt, db;d u,t, tlccett.'rr. Si iuntitate, r.a,e
s-a scilrs cle Ia moartea lui Aldous IIuxlcl,, ToltrtiLilc iscatc ln iuru!
atitudinii drtistblui, acaz,4t de apostazi.e, tle trirlurc a inteltt.ru.lui Si ra-
Siunti, precusn Si negarea globalii, t'iird salicient discerniinint, tt Iuiyirilor
scrise in a doua etLt.pe d aiepii sale, aa aL-at un. anumit ecou ;i ,t;tpr.t
primei perioade din creapia scriitorului. Din aceastd cauzd. ut't scbem,ttisnt
neju.stit'icat a luat adesea locul acelei aprecieri lucitle Si nepAriln;todrc
care ar ingddai situ.aree acestil.i dutor irttr-o aertiabild, ierarhie d.1,io-
rilor.
Fdrd, sE intpiirti.Sint sub nici o t'ornd pirarea lai Christopher Is!:er-
uood, care susli?'te cA ptrtea cea mai taloroasd a operei bu::lej'ette ar fi
t'ost scrisd in America, socot;m cE o reconsiderare criticd a ultimci
perioade, subliniindu-i-se desigar limitele, dr scod,te mai bine in eviJ.enSi
nota dominantd ditz actit'itaLea scriitoru.Iui, Cdci in ciuda dprop;er;i s.zle '
tb
,!t tttistiti si de '"izionat'i, ca purtitori ai unor ipotetice adeviiruri nesti-
,t,', Iltxlcl, trt erd utt teist, na reclrnorte.t nici utt t'eI de har supra'
rtrru,l 5i ntai. VuSin incd nu era tt'n credincios, disprepuind orice lel dt
,r,1,'t,rtr t,,rl,i, cle idolatrie stltt de sabsL;tut rcl;8;os. Dintpotrir''d, uma'
, .tturt s,irr st.lt;( era cbina:t de anwnite ternei inspirate t'ie de idee,t
.1,r,,,t)i ,trtili,ialr ,t unitigii fenomenelor, cuttt ar t'i Iizic si psibic,
"t t,,tl 1) '1,ittrtr,tl. L'itnttric Si. exterior, t'ie de t'aptul cd. ontenirea s-ar
r,,!.,r ,lt.ttrrL.r' l,1tt r'll()zic demogralicit sau' pritt violenpd. Pasitt'nea
.,r,,,.it, 1,,1,, ,t,,, It t.u. lltrr.!c.1, t7 pus-o t altimele sale scrieri, tra-
,,,1 r ,, .,. !. t, ';,. 1,r,, 'li,t rl, oricit de excesiv ar putea sd par7
, ,,,, ,t t..,tt,!t , ( ,irlrlc lui $tiin1i, libertate qi pacc
,. ,1
"r, , ,1,r,,r" ,, ',,,',,1'r lrrrrt' noui, sint ti.pice din acest pttttct
1 .,,,, t,', t, t ,1, u,,r,, 'tuil,t , iro,t)( ;i lrutttttscle, cu persfectild
,r,, l',1,.,,t tttt,rlr ,r ttnt,rtttt,tlri tltl,,tit,L igttorat$ai, cup;ditAili sdtL Pdtimi;
,l tttr rt,,. ltt ,utttrrtit,' l,riiinl( t lost urt t-iziottar, un dnt;c;1td.tcr, utt
I' Ll, 1",,lcr lai,. .l)u7i r'zrz Visul lui d'Alembert pr Suplimentul l,r
t.rl.rr,ri.r lrri l',,rrr;l.rinville Je Ditierot
-
rentarcd criticul Isai,tb Berlit't
-
,t,ti , il,,r,r't,t ,lc'coycririle biologice Si fiziologice ale secolelor X1X gi XX,
;; , t1'tittr,ttr srrlt lortna wtor specula;ii indrizneSe uttele tlintre progresele
,,.,ri,,t, ,! t ,lortrt;tiul $t;inlclor naturii, tot dstt'el Aldotts Huxlel, cu d(e.r
t ,l tltr,rt,' '1,t,
ial.i lasi de contt.r.rarile vitoru,lui Pe cdre o posetli atte-
,, .l,ttttlr intdyiudti-.'e, se situeazi la limita extremd. a actualelor lrun-
!.ttn,tlr rrurotsterii de sine, scratind zdrile de dincolo. El a fost mcsa-
r,tu/l d t(ctt ce '"a insennta ca sigur.tnpi unul din ntarile progrese ale
',
' t, trltri ttostru, Si ale celor armitaare
-
credlid turei noi Stiit4e Ttsiho-
t i' '- -- crrtittitul tlestopeririior Llittr-un domenia pe cdre in nontentul
,lr ],tyii. din lipsa uitu.i ternten ntai bun, il numint aI relaSiilor psiboso-
,,t,rt,,sr;tiat,e, dontenir.r in care stu,diile recente despre mituri Si. ritualuri,
,l,,t,rc ritldcittile psihologice ale cotnportdrii sociale si indiaiduale, despre
, l,t1ii!a d:ntre bazcle t'iziologice Si cele logice ale lingaisticii, cd f; desprc
It,;ttt,.tittle de psihologie paranornttli, terapie psihicd 5i altele asernd'
r! itt,,r).. iw reprezintd. declt primele Si cele nai rudimentare inteputuri,,
l'tt aspect controiersdt in cadrul operei hu.xleyene se releri la prio-
1 tttit'tt (c trebu.:e acordatd crealiei intaginati';e saa celei eseistice. Pro-
i.t;t;t,i sltittottsd, pentru, ci nici u,it scriitor demn de acest ,anme nil
,t !,,1,r,t (lc(it acea lormd de expresie care rdspande Ia u.n moment dat
,, t,:ttytlrtr sd!e creatodr., necesitdgii lui ldantrice. Prin itttroducerea ideilo,
I
{
5
i
17

9. in ro,nan, artd naraila| a scriitornlui englez capAtA o fizionomie spe-
ciald, o dimensiune proprie, lncit prezenpa unui univers concepta&I in
text sugereazd, ilazia estompdrii genurilor, tleSi in realitate na e L-otb,t
clecit de o ecbitalengd, Iiterard. E cunoscut Japtul cd liecare gen, saa
mai degrabd, fiecare clomeniu literar iSi poate asimila nodalitdgile celor-
Ialte lornte de expresie, trdnspan:ndu.-le in registral lui propriu. Ce
reprezint;i odre tndred, epopee proastiand, spre d recarge Ia un exenzplu
pregndnt, dacd na echitalentul romanesc al imbindrii u.nor elemente de
t'icSime ca pagini memorialistice Si considerapii de esteticd ? La rindul
ei, naragiunea hu.xleya1l; pr.tcticA in cel nai inalt gracl echivalengele
literare
-
o t;picd ilas.trare t'iind. romanul Orb prin Gazr
- 5i nu
namai literare, ci Si filozolice, artistice, gtiingit'ice, etc. Dar in creapi+
imaginatiud, Huxley nu. ginderte ce filozot', ci se supane in mod scrapu-
Ios realitdgii sensibile. ConStiinga sa intelectuald notedzA reacliile iit.fime
ale ntediulai, ca ;i percepered. nlmnldtA a detaliului saa modilicdrile
imprez,izibile at'e perscnajelor Si acgiunii. Pe de altd parte, calitatea.
stilului s1u, care foloseSte o Iimbii plastici, supl|, aderenti la obiect,
ldrd ontatnente sdu retorit)t fatil, f,rce tlitt ttt'tst. striitor un tndestra al
prozei engleze.
Mu.lgi apreciazi insi pe I I tr.xlc1, ntd; dl(s (tt esaist. Intr-adeu-r1r, ese-
urile lui cele mai rcarite Llenoti o drtLi rrli)tdti, htetlit Si ingeniozitate
in optica prezentiitii problene!or
-
intlcoscbi.t teilttlor tlin domeniu!
pictr.rrii Si ntazicii
-
ca il subtile Si aariate analogii, t'olosintl tot tolt
liresc, Iipsit cle pedanterie, apropiinclu-se odrecum de contunicarea nemij-
Iocitd. S-ar putea at'irma, ca dtdre, spre a clepdsi controtersd iscttti, cd
opera scriitorului britanic reprez;nte in ansamblul ei o pasionantd rnaie-
tuL;c;i, o inaestigayie a posibilidgilor utndile crcdtoLrre, i,tr intr-un sens Si
mai general o .reitdbild metalord gnoscologici.
Dar dincolo de inldptuirile sale itt tl,trrrcttirr.l licliuttii s,ut, eseului,
Aldous Haxley t'a rdmine in menoria oanrcttilor t,t utt ttnratist pdrd-
cloxal, an scriitor md.cinat de proftutde aspiragii contradictorii, sintbolul
unei lumi bdrguite de dileme, plind de r.icisitu.dini Si de contraste izbitoare.
Cdrtilral cu orientare eclecticd,, t't-a acceptdt ca inpelepciunea umanitip;i
sd. t'ie incbisd in scbemele ra;ionalismului, cdruia i-a reproSat igiditatea
Si inelicienga; ginditor abtiat cle ca,Toaftere, a pus in cumpdttd aaloare,t,
intelectului, dar n-a renanlat Ia inteligenpd cd ;nstrument de inaestigagie;
sceptic, conv;ns de relativitatea ualorilor, n-a resp;tts nici un ntonlent
judecarea noralii a actelor omeneSti Si nici necesitatea st;nullto(zre d
idealurilor; eut;st senzual, a dispreguit formele instinctuale ale ztiegit,
considerindu-Ie an fel cle noapte aiscerald in care indi"^idul se zbdte
18
,,t tttiticul Iona in pintecal t'abulosului cetdceu, $i totusi, irt lu'ngul 5i
itrrrtrtocbeatu.I sEa itinerar sp;/;taal, Huxlqt a lrttreprins o explordre
, trrajoasi Si leald asupra lui ittsusi, ca ;; dsapra semenilor sii, creind o
t'1,(1' ('dr(, dezbdtind unele d;n probletnele esenpiale ale ttagicei sale
,1,,,,i, ittliti ldrd incetare liinpa unatfi sd se realizeze
-
depdsinda-se.
MIRCEA PADURELEANU
t
I

10. CRONOLOGIE
i ,'I i, ' ,i "' r, r, ' ,r I Lr t ',,,1 rl rrirrli, irt r|rtlit:rtttl Stti|e1,
l, ,r,l,l l,',1,., l,l'', It,,,'.tt,l,.rl trcilc.L lirr rll lLri Leonerd
IlL .lcr, J,r(,1e ,1 ,. tk lnrlr.t clirr.i l.r llnivcrsit:rLce din St. Andrelrs
.1i ,lrri, l(rr .rl rc';stci (,orirl:ill )lagctzitts. Frin a;cendente paterni',
,ltl,rrrs crr nepot direct al marel'ti ltxtLlri.list Tholas Henrl
I Iuxicl', ier prin cea n.rxternXJ strillepot al poetului 9i criricului
litcrlr trlattherv Arnold.
i'ta )
-
Unleazi ico3Ix elementari la Hillside, in apropiere de God-
alming, sub condrtceree institutorultti Cidie,r' Itobinson, irrpreuni
cu fratele sXu mijlociu, Trev, gi vlrul lui, Ge i'r'es, constittlind
impreuni un trio nedespirlit.
tt'C7
-
Apare, in ca.lrul Ecolii, in trxgedia Ncguyitorttl d.itt l'enepia
de Shakespeare, in rclul 1ui.rrLto:.rio, nranifestind o reeli capa-
t itatc interpretaiivS.
-
1n revista literrri 1oca15, scoasX de tinirul Len is Gielgud
(fratele faimosului actor John Gielgud), Aldous publici primtrl
siu poem, intitulat Sea Horses (Telegarii. ndrii), pe cere qi-l
ilustreez: singur.
IgCS
-
Nloare nr:rlne sa. fapt care-i produce un profund traunatis:r
psihic.
-- ln.rpreuni cu tatil 9i fralii sXi, firce o cilXtorie pe continent,
riminind citva tirnp la Argentiire, lingi Chamo:rix, nu departe
de Mont-Blanc. La inapoierea in Anglia intrX in Colegiul de lr
Lton pentru continuarea studiilor.
191a
-
Contracteazi o infeclie ocularl de origine streptococic; care-i
provoaci o cecitate temporari bilateralS, iar dupi I'i:rdecare
21

11. :il,T; J.'
"
"
".ilI1T'
ff " "il'T
":;ilT J, *:'T*; jJ";, j:
J'o;ani igi asimileazi studiile prin sistemul Braille cu un curaj $i
o tenacitate surprinzitoare,
1913
-
Intri la Colegiul Balliol din Oxford, unde se impune de la
inceput ca gef de promolie prin calitllile lui intelectuale.
1914
-
incepe primul rizboi mondial. Infirmitatea ocularx il face
inapt de obligaqiile cu caracter militar, fapt care-i produce anu_
mite complexe. Sinuciderea fratelui siu mijlociu Trev, in urma
trnei deceplii sentimentale, ii miregte gi mai mult restrigtea su_
fleteascS.
I91t
-
FrecventeazS cu intermitenle romenticul conac de la Garsing_
ton, nu departe de Oxford, aparlinind familiei Morrell, unde
cunoalre personalitXgi ca Maynard Keynes, Lytton Strachey, Ber_
trand Russell, T. S. Eliot, D. H. Lawrence cu solia sa Frieda,
Katherine Mansfield, Middleton N{urry, Leonard 9i Virginia Woolf,
Vatessa Bell, Duncan ()re^t gi mulli al1ii. Ambicntul va servi
drept fundal primului siu ronlln (Gall,ctt tlc cront), precum si
unora din prozele sele scurte.
1916
-
Apare pimra culegere de pt.rczii, inritullti Tl;<: Burtting V/heel
(rodId tn Itacdrt),
1917
-
Lucreazx citva timp ca voruntar in birourile var office-uiui
(Mi'isterui de Rizboi) spre a-9i aduce modesta rui contribulie
la efortul nagional din perioadr primei conflagralii mondiale.
Spre sfirgitul aceluiagi an intri i. invilin:int 9i pre<Ji le Colegiul
din Eton.
1918
-
Publici o noui culegere de ver.sLrri 'l'/:e Dclcat ol yottb
(i nf ringere a tinereli i).
1919
-
Se cisitore,te din dragoste cu Xleria Ny.s, o belgienci pe
care o cunoscuse in anii rlzboiului Ia Garsingron.
1920
- Naqterea fiului siu, Matthew,
-
scriitorul se stabileqte la Londra, ficind pubricistici Ei critici
de arti, indeosebi in coloanele revistei Tbe Atbenaeurn, condusi
de criticul Middleton Murry.
- Public5 prima culegere de nuvele, Linrbo, 9i poemul mitolo_
glc Leda.
!921
-
Apare primul siu rorr^a:D, Crome yellou; (Galben de crom).
22
te2 )
-
Apare a doua culegere de nuvele, Mortal Coils (l n"'telisuri
Pi eri toare).
t')) t -- Publici al doilea roman, Arttic Hay (Dans grotesc) 9i prima
r rrlcgere de eseuri, On the Margin (Matginalia)'
l').tI - Inlrcprinde incursiuni pe continent, mai ales in ltalia' care
r'.r rcrvi drept cadru unora dintre r"raraliuni' Apare volumul de
rrrrvclc tirtlc Mexi.can (Mica rnexicand) qi o primi piesi de
lr..rr r rr, / I,t I )jstot'crJ, (Descoperirea),
/' 'r l'rltl l'.r t,)nlilrti Tbose Barten Leau-es (Frunze oeStede), notele
,1, ,.rl,rt,'r rlllrtttg tbc Road (Pe drum) 9i o antologie din versuri
f,r',l,lrl, rrrlttttl,tt t .rl':ttttl Itocttts (Poezii alase)'
1 , .r11,r ,, "tr
irr',.i pricrcrric < tt st riitrtrtrl l )' I I' Lawrence'
l"'r, Irrlr,g,rrrrrl,',,, 1111'rtit' irr ]rrrrrl lrrrrrii'
f'rrl,lr, .r r,,lrrrrrrrl ,1,' rrttlt'lr /li, ,, ,tr 'l'l'trr Otatcs (Dottd satt
tt,t tt,tl,l ,r 'tLrl,,l,,11t t /,',t1', N,i,' ,trt,l ()ltl (llscuri rtoi Si uechi)'
I't't ' A1,.,," , tttcl',crc.t tlc cr.:ttri I'ro7ct Srutlies (Studii caracteristice)'
/'/-',s Alr,rrc rt,nmuul I'oint-Cou'nter Point (Contrdpunct), care io
.( rr rt:i vrcnrc ve fi tradus in majoritatea limbilor de pe glob,
prct'unr ;i conscmnarea impresiilor sale din cllitoria irr jurul
Itrrrrii sub tit1u1 /esring Pilate (Pilat glutnind)'
Ie)9
-
Publici volurnul de eseuri Do u;hat yoa will (Fd ceea ce vre;)
9i prefela la studiul lui J' H' Burns '4 Vision ot' Education (O
LoDccPl;e de sPre educagie).
19.)O
-
Asisti la ultimele morlente ale scriitorului D' H' Lawrence'
decedat la Vence' in sudul Franlei'
-
Apar : volumul de poezii The Cicadas (Greierii)' culegerea de
uvele Briet' Candles (Pilpiiri de lumindri), eseti Vulgarity in
Literature lValgaritatea in literaturd) 9i piesa de teatru Tbis
'lVay
to Paradise (Calea spre tai)'
1931
-
Publici volumul de eseuri Masic at Nigbt (Muzicd nocturnd)
qi piesa de teatru The ltlorld of Ligbt (Lumea lamittii)'
t912
-
Apar romanul Bratte New Vorld (O, mindrd lunte noud) li
volumul de eseuri Texts and Prctexts (Texte Si pretexte)'
-
Scrie prefala la corespondenla lui Lawrence, publicati sub
ingrijirea sa : The Letters ol D. H ' Las;tence (scisorile lui
D. H. Larorence)'
-
Apare antologia alcltuiti de autor sub titlul Rotunda'
23

12. 1933
-
intreprinde impreuni cu sofia sa o lung; croazier: in insuiele
1934 din Nlarea Caraibilor, starele din America Centrali gi N{exic, unde
ia contact cu vestigiile artei aztece, cristelizindu-gi apoi reflecgiile
in lucrarea Be1'ond the Mexic Bt1,(Dincolo de golt'ul Mexlc).
1936
-
Publici ronanul LJ,eless iit Gaza (Orb pt;n Gdza) ;;i volur-iru1
de es:uri The Olile Tree (Mdslinul).
1937
-
Intreprinde o ciiltorie in Stltele Unite ale Americii. Aper :
volunrul de eseuri Entls antl Mcots (Scopuri Si mijloace) gi anto-
logia intitulati Stories, lissal's ancl Poens (Ficpiune, eseuri Si
poeme).
-
Scric prefa;e h ir:crarce An Encl'clop'teCi:t of Pacilbm (O
enciclopedie a ptciJtsmului).
1938
-
Emigreazi impreuni cr-r femilia in California (S.U.A.), ste-
bilinCu-se la Santa N{onica, din motive de slnitate; iqi creeazi
ulr cerc fidel de prieteni, printre care slvanrul Linus pauling,
actorii Charlie Chaplin, Grete Garbo, Paulette Goddard, astro-
nomul Edivin I Iubble, conrpozitorul Igor Strervinski, scriirorii
Anita Loos ;i (Jlrristophcr Ishcrwourl, cirr,rr.r li :e .rliruri filozofui
Bertrand Russci in lirnIul yiT jlgl,rr sllc in S.t l..., ti eliii.
1939
- PLrblici primul romrrn scris in Anrerit l, tlltcr Ilarty a Sit,;nnter
(Duoi mai nmlte r,cri), fic;iune s.rtiricii cLr rcndinle mistice, ex-
presie a schimblrii atitudinii scriitorulLri dupi conr;rcrul ctL 1ec-
zoful indian Krishnamurti qi filozolul califomiar-r cu orientare
trenscendenrali Gerald Heard.
- Scrie scenariul pentru filmul Pride anC prejadice (,llin,lrie
Si prejudecatd), dupi romanul scriitoarei Jene Ausrcn.
1941
-
Apare biografia pirinrelui Joscpir, consilicrLrl cerdinalului Ri-
chelicu, sub tirlul Grey Ilntinutt't (llnitrcrtS,t (.tjl,ttie).
1912
- Se stabile;te in.rprcuni cu [.rnrilil ?n locrrlirerca Llano, la
marginea degertului N{ojave, a cinri prczcnlir cxercit; un fel de
fascinagie asupra scriitorului; revine insir Ir Los Angcles in urrna
contract;rii unei alergii ciudate, declanqati de o planti a pusriului.
1943
- PublicX lucrarea The Art of Seeing (Arta de a aedea), expre-
sie a suferingelor sxle personale.
t914
-
Apare romanul Time Must Hd1,e d Stop (Tirnpul trebaie sA
se opreascd).
1945
-
Apare volumul The Perewial philosopby (Filozofia eternA.).
1947
-
Publici eseul .lclence, Liberty and peace ($tiinSA, Ubertate Si
24
7',r. r), r rrrc rellectl preocupirile social-politice ale scriitorulLri'
S,, r rc pre{a1r L1 treducerea textelor filozofice indier-re B'b'rg';-
.,1,1 ( iit,t.
t') t', I'rrl,li,.i ficliunea utopici Ap, and Essence (trL'tintusa Si
, L, rrl,, ), r, r'izittne tngici a lumii in tinrpul unui ipotetic rizboi
tlIjil(
lr' rr,rtizc,tz.i cunoscut:t sx nuvel; Tbe Giocond,r, Sni!e (Su-
,i.t,l (,,,',,,,t,1ti) pc car; o scriscsl cu tLn sfert de s:c'11 mei
ril rrttl,
t 1 1',' , rl( i',cre.l dc crettri Tberrcs and l'ariatiotts (Tene 9i
"
r! t I
t " l"'1,1,, , I'r ,11r.rli r Iitt'r'tr,t ,
| ,,r,,1; ,t 1 I ), rrt,,tt t ,litt I ,'u'ltrtt)
'trr,l ',r/ l,'r' " ll, rl",,l
,1, ' '. , , ,,i,r t,1, trtt tl
l ,' t ',, rrl,rl, { ,l', rr, llr'r , tt lr.tlrt, irr,,1ic,lttl lllcs(;llilli.f' sub stLpr.f-
r,1 I' r, , rrr, ,ll ttlttt r,ur.r(lr.lrr I lrtrtrltlrrcl' Osr.tlond.
t') ' t I'rri,l,,.r lr, r.ucir /r. I)oors ol Perceptiort (Porpiie percepl;ei)'
,,',,r,c,lc,tric inrprcsiilc resimlite dupi ingeraree drogului mes-
,.rlirr.r.
l'/ Nl,,rlc N{aria Huxley, in urma generaliz;rii unui cancer
rrrrrr. I)icrclcrea soliei a insemnat pentru scriitor, dupl propria
cxprc;c, o veritabiLi (anrput.lre> psihicX.
in .recllli an publici un scLlrt roman, The Genit's anc!
(iorllcs.s (()tniul Si zeiSa).
l't(, - - l{ccis5torit cu Laura Archera, Huxley vtziree'zi Braziiia, In'
rli,r qi citeva iiri europene, revizind locuri 9i prieteni dragi.
' Oper:r sa se coinpleteazi in acest an cu eseurile Hea.-en an'J
tlcll (Cu Si iad) si Adonis antl the Alphabet (Adonis Si alt'abetu!)'
t')7 ' Vcde lunrina tiparuiui o noui antologie : Collected Short Sto'
rics (Antologie de prozd sctrrfi).
l')') -- Publici o continuare h romanul satiric-utopic apirut in 1932,
-.Lrb titlLrl Brate New IVorld Revisitetl (A doua cdldtorie in
nindra lume noud).
l')61 .-- intr-un violent incendiu izbucnit la Los Angeles, case scrii-
lorukri e mistuitl de f15ciri, pierind astfel prelioase manuscrise
:;i note inedite, obiecte de arti Ei amintiri xdunate de-e lungul
uilei vieti intregi.
rr r.tr.r, lcr rst,tric Thc De-iis oi
',r c"'rrl lr','rc, lltt .'lrtiiirer: 'fizo
| !,, l', t, tt,,r, ,,, it,,t trl : Jrtult sttdii
ml-
SA
the
25

13. -
Apar primele simptome a1e unui cancer al limbii, falI de
care Huxley nu se arati prea alarmat, supunindu-se tratamentu-
lui cu mult stoicism.
1962
-
E nr.rrnit profesor consultant la Universitatea din Berkeley,
California.
-
Apare ultima 1ui carte, Islattd (lnsula), elaborati in menierl
de "science-fiction,.
-
Participi la programul Acaderniei mondiale de gtiinle din Stock-
holm in legituri cu posibilitilile de dezvoltare aie o;nului.
1963
-
Cu puiin inainte de moarte tetmini studiile Literature tnd
Science (Literaturd Si ;tiitrfi) { Sbakespeare and Religion (Shakes-
pecre Si religia),
-
In urma extinderii cancerului lingual, se stinge, din viall ll
22 noiembrie (ziua in care a fost asasinat pre;edirrtele S.U.A',
John Kennedl').
1965
-
Ap,rre in N{area Britanie volumul memorial Alelous Huxley
1E9,1-1963 sub ingrijirca fratelui siu mai mare, sav:lntu1 biolog
-Jtilian I Iux1e1', volttt.t.t in cerc sint acltrnltc ilProrpc treizeci de
mirturii ale unor pcrsonelitili din toati lunrea, care au cunoscut
pe scriitor, sru alc unor priclcni apropirli, menite si cinsteasci
memcril scriitorului dispinrt. ln :rcccrr;i lucrarc vede lumine ti-
paruhri qi ultin-rul cscu a1 lui HLrxley , Sbakespcare gi religia, un
discutabil dar nu mai pulin simbolic testitme nt spiritual.
-
In semn de omagiu, compozitorul Igor Strawinski scrie parri-
tr.ra l'ariaSiuiti in memoria lai Aldous Haxley, care este executati
de orchestra filarmonici din Londra sub bagheta dirijorului Robett
Craft, vechi prieten al scriitorului.
NOTA ASUPRA EDITIEI
1, r,,',r r ,,r ,r,,, r,'l,r rr rrrtr,l,,l r, ,t,lt,.t tttttttt't,t.rrc ;i tlilicilC obSta-
,,,1,. r,, rr rl, ,rlrr! r , ,r,,1 ,,1', r.r rnlr .,r rirlrrr o v.rrt.t yi divCrsificati,
, ,rrr r' , t/rl , u .r, c, r .r lrr Al.l,trrr l lrrxlcy, t:rrc fotllizeazi peste 11 000
,1, lrl, r'1,.,1r1,', irr',urri'r(l l().ttc l()[r]lclc dc expresie literari, firi si
,'rrr.rrrrirrrrrrr,lc irrrcrr',rt Itti cttrcspondcnli de aproape 10000 de scrisori.
I t, .r, , r'.r, ,r ,,uilcr.r lrrirr nuurai 300 dc pagini de text tilmicit, cit ne-e
,,l, rrr r.rlrrrrr,r, ;rrrs.rrrrblrrl trnei opere, c:rre cu toate inegalitxlile ei cu-
l',',,,1c in..i srrliticntc xspccte demne de preluat critic, e o incercare ce
|',111' 1,.111.1 rrrr nuinili temerari, dlr chiar subiectivisti gi arbitrari.
l,rr.r s.i rrrirrirnrrlizim riscul unei astfel de tentative, dorim si preci-
/,ru ,.r irr .rl,.itrrircrr acestui volum s-a tinut seallna de doui elemente
(.u,r, r(ri.,rirc ,rPcrci lui Huxley, l'{ai intii s-a acordat o mai mare impor-
r.rrr1.r prirrci perioade a activitilii scriitorului pini la str.imutarea se
r^ S.lT.A., :rdici in ajunul celui de al doilea rizboi mondial, etapX care
'illctrii, arit in ficliune, cit gi in eseu, acea tendinlS de investigare a
,',,',rlrri qi e societlgii, apreciati in genere drept partee cea mai valoroasi
.r rrc.r(ici huxleyene. Din a doua perioadi s-lu ales unele texte cum ar
li I'iot'rrrfirr pirintelui Joseph, ueminenla cenugie" a cardinalului Riche-
l,, rr document elocvent al mutaliilor sociale, etice gi psihologice din
r, [rc.l rcspectivi
-
ca gi paginile care dezbat anumite probleme semni-
l,,.lllvc l)crltru timpul nostru, cum ar fi studiul intitulat Literatard, Si
Al doilea element luat in consideralie in elaborarea antologiei de
{.r1.i, rr l'ost prezen!a laturii reflexive, ideatice, intelectuale, precumpini-
r,'.rrc irr opera scriitorului britanic, ceea ce ne-a indemnat si acordim o
1,,,rrtlclc teva mai insemnati lucririlor eseistice, firi si prejudiciem insi
rrr, i rclcl:rlrc titluri a1e crealiei huxleyene.
27

14. Economia lucr5rii, in limitele spaliului pe care il ave'rnr l.i ii,po-
zigie pentm fiecare forrni der manifestare xrtisticd, ca 1i peric.rlrrl unei
fragnenriri excesive a materialului tradus, nu ne-au inglduit si pre-
zentim decit r.rn extras cu cir.racter ilustrativ d,n oper;r dr;rmltici a
scriitoruiui englez.
In aieri de pr.rtee introduciivi a volurnului, indispens,rbilii iuiele-
gerii generale a vielii qi operei lui Aldous Huxle1', s-rru elrituit 1i un
nun.rir de note esplicative centrate pe lucrSrile din care s-au lictrt
extragerile.Lntologice, dindu-se lstlel posibilitatea unor ccrcuri 1ar'':,i de
cititori s5, srabileasci u:1 contact mai airalitic cit opcr.r. ,rfertlri scr;it')r,
ROMANE
Frunze vegtede
lr, ,r.rrrrl l'rrttze te;tccLe (Those BL.rtcil Le d--es) a fost scris de
I t,l r. I lrr'. lr',, in 19t25, fiind a treia sa lucrare de ficliune dt:pi G't/iten
,l ,,,,,tr '.t J),ut:; gr()tcsc, publiclte in enii anteriori.
I rrrr()rrl inlciege cu ugurinli ci titlul e simbolic, referinCu-se 1a
,,, (r{rrrl l.rlril, friabil, pugin consis:ent:,1 personajelor cir;ii. In cadrul
,,1, !, r lrlil( tir:. l;runze aeitede constituie, ca atare, prin tem5, mod
,1, rr.rr.uc;i:,ril, o punte de trecere intre primele nxraliuni citate 5i
't,uit,tl,rnttl, (.lrc v:1 aplrea trei ani n.rai tirziu. Spre deosebire insi de
r,,.rr('((lclilllc roll.litne a1e autorului, aici intervine note exoiici, intrucit
,rtrr'.rr;.r lcr.itrrrl a cirlii se desfSgoari in ambientul italian, sLrrprinzltor
,1,'rcri,li,: t;r pcis:r.j naturxl, vestigii artistice, o.!n.leni gi n.ioravuri, Nu firi
,lr( l,r.rtc s :r ;rlirnrtt ci Huxley a sesizat specificul Italiei aidoma lui
',t, rrLllr,rl s.ru V;rliry Larbaud.
( .'rtinrr sc ridici lSsindu-ne si intrezlrim n-rodestul ori.sel Vezza,
. trr.rl l.r c,rnfluenla a douX torente ce coboari din Alpii Apuani, vXrsin-
,l,r,c irr l'lccliterlr.ra. Deasupra acestei ticute a;ezIri, se inalgi vechiui
,.r'.tcl .rl istoricci [amilii Malaspina, displrutl sub colbul vremii, devenit
r, r u I'r,'Iricr..Ltca Lilianei AIdw-inklc, o cn$lezoaic: bogatl, vIduvl,
',r,,1,,r 1r cli()(cntrici, a circi LrnicI prco('up:r.re este aceea de a se incon-
p,rr.r ,L o,rs1,c1i 1.11-i11,11i, , rt prc, Itlc;c Iitcrlgi. Alituri de NIrs. Aldryinkle
I r,,,rr ,rrrrr,,rirr1.i .rtit ,rr l,rrrrili.rrii erllitrioanei, cum ar fi ingenua, d:tr
nr ', rr lrrrlirr ,nli,i,,ir.rr.r Ircnc, nepoata bogatei castelane, cu l{ary
I l,r rl'!,,u, ,, r,,rrr.trr, cr.i rclativ tinir5, introvertiti, pasionati de psih-
,rn.rliz.r, trr (.rrrrl.rn, r-rn ciudat tip de parazit intelectualizat, prieten al
, .r ,r'i, i .r yi cu invitalii Francis Chelifer, Richard Calamy, lord Floven-
rlrrr, r ru unchiul acestuia, N{r. Fa1x, spre a cita figuriie cele mai im-
l)()r l,Ut1C,
29

15. Romanul e lipsit de o intrigi propriu-zisi, de un subiect inchegat,
cu desfSgurare precipitati, ci, asemenea riurilor domoale de gesuri, firul
apei face nenumirate meandre, revirsindu-se intr-o puzderie de firigoare
secundare. $i totuli, naraliunea se urmiregte cu interes, fiind suqinuti
de verva inepuizabill a autorului, care-gi conduce creaturile nu spre un
deznodimint inexistent, ci pe acel figag capabil si ne faci si percepem
profunda incompatibilitate a caracterelor omeneqti. Cici veritabila temj
a cXriii o constituie varietatea reacliilor reciproce intre personaje, acel
joc de suveicl prin care bietele victime din preajma d-nei Ald*'inkle se
apropie ;i se indepirteazl sub ochiul vigilent dar amuzat al autorului.
In ciuda minuliozitSlii ii zigzagirii dialogului, cartea nu are ninric
laborios sau sec, nu suferl de ariditate intelectual5, ci, dimpotrivS, e
spumoasi, ironici, excitantS.
Prima parte, intitulati O seard in casa d-nei Alduinkle, eminteqte
in linii mari de Crinal rosu., ronanul lui Anatole France, sau mai de-
grabl de salonul Verdurin din ciclul lui Proust fz cdutarea timprilui
pierdut. fn microcosmul vielii de castel asistim astfel la perindarea
eroilor, cunoscindu-i pe rind, ca intr-o galerie de tablouri, iar apoi in
ansamblul caleidoscopic al releliilor reciproce. LJnele portrete nu sint
lipsite de grotesc, ca, ds pildii, accla al proprietarei vechii construclii
rnedievale. .Doamna Aldr.inkle
-
scrie autorul
-
era una din acele
frumuseli clasice care par plimidire din lrrgmentcle a douX tipuri
diverse de femeie, fiind largi in uneri qi de aspect junonic, dar cu
gitul sublire qi capul mic qi infantil iegind din trunchiul ei voluminos,
Momentul maximei 1or splendori c intre douizeci 9i opt qi treizeci qi
cinci de ani, cind corpul a ajuns Ia deplina lui maturitate, iar gitul,
capul minuscul, trislturile inc5. tinere pai inci acelea ale uaei adolescente.
Ceea ce face frurnuselea lor mai provocxnt.i, mai seducXtoare e tocmai
ciudata nepotrivire a acestui aspect hibrid.> Sru atitudinea adopratl de
I{ary Thriplow atunci cind i[ cunoagte pe C:rler.r'ry : "De cind lncepuse
sX-qi joace noul ro1, totul se desfi;urasc bine ; vedea cit se poate de
limpede cI tinirul apreciase acel antestec de ingenuitate morall Ei de
preficitorie minta15, de abilitate gi de puritate. $i acum nu mai erc
in stare s5-qi inchipuie pentru care motiv gindise mai inainte si se
arate altfel decit simpli qi n.rturali. La urma urmei, acela eri adevS-
ratui ei caracter... sau cel pulin ceea ce hotirise ea cI trebuie si-i fic
cu adevirat caracterulo.
Partea a dora, Fragtnente din autobiografia lui Francis Cbeliier,
constituie un fel de completare, de aparenti digresie, care inglduie insi
autorului si stabileasci distanlele, si exprime idei 9i aprecieri de ordin
general sau legate de personajele cirlii prin intermediul acestui incorijibil
taisonneur. Unele pagini amintesc de Shaw prin umorul 1or amar. Iati,
30
,1, , r, rrr1,lrr. ,'r',ttclrisrttulo pe care protagonistul il recomandl sI fie citit
lr I'rr,,rr, r irrtl i sc perc cuiva c5 timpul nu trece prea repede:
..1 | rc rc st,ru si lucrez aici ?
l( I'crrtru ca agenlii de bursi s5-qi poatl schimba maqinile lor
l(,rr.r., rrr Arrnstlrng-Siddeleys, si-gi cumpere ultimele aparate de ascult,lt
,lr ,, rrrrlc ii .,.i :1i pctreec5 duminica 1a Brighton.
I I rc tc continuu atunci si iucrez aici ?
l( Irr l)crinla cX pot gi eu intr-o zi si-mi petrec duminica ia
lir r1 lrl,rrr
I r ,. ,nscrrmnS. progresul ?
ll l'r,,iircsul inseamni agenli de bursi, plus agenii de bur$ si
,l'rr,,,,tt .r1',,'rr1i de bursi.
| (..rrc e scopul reformatorilor socirli ?
l( - - ScoprLl reformatorilor sociali e si creeze un stat in care indi'
r r,lrrl s.i sc [rLrcurc dc cea mei mare libertate qi de cel mai bun trai
, rr prrtin!i.
T - (-e vor face cetijenii acestui stat cu libertatea gi bunistarea lor ?
l{ -- Vor face probabil ceea c€ fac astXzi cu aslfel de privilegii
.rlicrrlii de bursi, exempli grntial, petrecind duminica 1a Brighton, rler-
yiirrrl r'u automobilul cit pot mai mult gi mergind 1a teatru.
I
-
In ce condilii pot si-mi fXuresc o vialX satisficltoare ?
It
-
Cu condigia si nu gindegti.
I
-
Ce funclie indeplinesc ziarele, cinematografele, rnotocicieteie,
r.r.lio-receptoarele, orchestrele de jazz etc. ?
R
-
Te impiedici sI gindeqti, nimicindu-1i timpul ; sint cele mei
Iurernice instrumente ale fericirii umane.
I
-
Ce picat era considerat de Budha drept cel mai grav dintre
picatele muritoare ?
R
-
Incongtienla, prostia,
t
- $i ce s-ar intimpla dacl a9 deveni conitient dintr-odati, daci
,ry incepe deodati sI gindesc ?
R
-
Fotoliui tiu rotitor ar deveni un vagonet de carusel, du;u-
rneaua biroului f-ar fugi de sub picioare gi te-ai glsi suspendat deasupra
rrrrui abis.t
In aceeagi parte a cirjii se afli qi deliciosul episod cu Barbara
Vaters, care ilustreazi incompatibilitatea dintre dragostea ideali 9i cea
liz-ici, reluind astfel o veche temi favoriti a autorului, tratrti Ei in
elrc lucrlri ale sale,
1 De exemplu (ib. lat.).
31

16. ln partea a treia, Iubirile paralele, consriruind, de fapt, miez.ul cirlii,
sint analizate cu fervoare Ei subtilitate aspectele atit de felurire ale
intermitelrlelor inimii. Eroii se cauti sau se evit5, dupii afinitiqi qi
idiosincrazii, constituind cupluri, cum ar fi Irene-Hovenden, Chelifer --
Aldwinkle, trIary Thriplow-Calamy, Cardan-Grace E1ver, rlcesr ultin
personaj fiind o descoperire intimplXtoare a 1ui Cardar in cursul unor
peripelii. Autorul acordi o arenlie precumpinitoare analizei senrimentului
de iubire, care reprezinti pentru el o atitudine totali, gi nu fragmen-
tari sau preferenliali. CXci dragostea accept; fiinja umani cu propriile
ei calitili qi defecte, intr-un fel de realitate integralS, nedisociirrd bucuric
de tristele, binele de riu, pliceree de suferinli, frumuselerr de vulgari-
tate sau tandrelee de egoism.
Penultima parre, intitulati Cdldtoria, din care sinr exrrr,se qi capi-
toiele antologiei de fa15, poarti cititorul prin variatele peisaje din
Umbria qi imprejurimile Rorrei. Nu e vorba de fugare trisituri ile
penel, avind un rol pur decorativ. DimpotrivS, peisajele oglindesc sririle
de suflet ale personajelor, care se reglsesc ai se integreazi in ele.
7n Concluzii , tirlul ulrinrei pirli a lucririi, rsistirn lrr un i'in.rl cu
totul nee;teptat. Alari de clsitori.r dirrrrc Ircue gi Ilovenden gi tragicul
accident al d-rei Elver, surpriz.r nc-o rezervi Richrrd Oulirm1.. Acest
personaj, adeseori purt;toml de cuvirt al eutor.l.i, i1i schinbl in
'roclsurprinzitor atitudinea de epicurian detirgat gi chiar cinic, cu care allr
fost ispiti;i s5-l ccnfundim, angajindu-se pe calea ingusrl qi diiicili a
ascezei, in ciutarea unei necunoscute hiini interioare. Idee deliberatr sa,r
sinrpli coinciden!5, cartea prefigureazi parcl prin acest ulti'-r epi.;oil
atitudinea de mai t.rziu a scriitorului.
In pofida meritelor indiscutab;le ale aurorului de a prezenta leo-
lalri tipuri qi caractere desrul de nuanrere, de a acumula idei 9i impresii,
de a face si intervini elementul exoric, alimentlnd textul cu ror ceex,
ce ii oferi realitarea, experienla ,ci cultura, suslinind interesul printr-o
intrigi ce se decristalizeazi pe misura dezviruirii cxrrcerelor, cIrlii ii
lipseqte totr:gi un cenrru de greutate, o perspe*ivi. S-ar plrea ci l{Lrxley
a ezitat permanent si acorde prioritate unuia dintre cei doi protagonirir.;
ai sii, Calamv 9i Chelifer, care il reprezinti ln fala ciritorului, deoarece
cind congliinla prirnului, cind a celui de al doilea devine pivotul intre-
gului ronan. De asemenea, sfirgitul apare oarecum surprinzltor, dac5
nu arbitrar, nefiind suficient de motivat de manifestirile anterioare ale
iui Richard Calamy. Dar titlul c5rlii se justificl pini la slirgit : per_
sonajele se destrami parci sub ochii nogtri, se devitalizeezi, desprinzin-
du-se unul cite unul din pomul vielii, ca veEtedele frunze de toamnl.
32
Partea a lV-a
Cdldtoria
Cap. I
I )t lr.rrte de magina sa, lordul Hovenden devenea cu totul
.rlr 'nr decit cel care $edea intins, cu aparenq; neplsXtoare,
'r.rp,ri;r
volanului unui Vauxhall Velox. O jumXtate de ori
l)('rrc('ur; in vintul vijelios iscat de viteza automobilului il
r,,rrrr[orrna dintr-un tinXr timid gi neincrezitor intr-un erou
( u singe rece, indrlznef nu numai in privinga drumului, dar
1i irr cele ale viegii. Suflarea aprig; ii spulbera neincrederea ;
vitczr il imblta, scogindu-l din obignuita iui sfialS. Toate
lictoriile le obginuse la volan. ln magin5
- cu optsprezece
Itrui in urmi, cind nu devenise incl major
- se incumetase
sii cear5 tutorelui sXu s5-i mireascl alocagia gi condusese din
cc in ce mai repede pinX cind, ingrozir, tutorele consimtise.
'I
ot in magini cutezase sI-i ..spuni doamnei , Terebinth, cu
iraptesprezece ani mai in virsti decit el, mam; a paff!1 copii
qi indrlgostitX de sotul e.i, ..{ .Il cea mai frumoasi femeie
pe care o vXzuse vreodat; ; ii zbierase declaragia in. tim-p ce
goneau cu $aptezeci gi cinci pe orX pe Marea $osea din l*Iord.
La gaizeci. la gaizeci gi cinci, la gaptezeci, curajul nu-i fusese
inci la inSlgimea isprivii, dar la $aptezeci 5i cinci atinsese
culmea qi i-a spus-o. Dar cind ea i-a ris in fa15 spunindu-i cX
e un blieqel obraznic, el nu s-a simqit nicidecum rutinat, ci
a ris qi el, a apXsat inci pulin pe accelerator qi, cind indica-
torul de vitezit a atins optzeci, i-a strigat prin zgomotul vin-
tului gi al motorului : "Dar te iubesc>. Din nefericire, ins5,
cllStoria a luat sfirgit curind dupX aceea; toate cllitoriile
sfirgesc mai curind sau mai tirziu. Cazul Terebinth n-a avut
urmiri. "Ah ! suspina lordul F{ovenden cu p;rere de rXu,
clacX gi-ai putea petrece toat; viaga intr-un Velox !" Dar gi
rnaqina avea dezavantajele ei. Erau prilejuri cind eul eroic,
imbXtat de vitezS, il vira pe timoratul pedestru in groaznice
buclucuri. Aqa se intimplase bunSoar5 cind, gonind cu qaizeci
pe or;, f5glduise u$uratic unuia din amicii sii, politician cu
idei avansate, c; va lua cuvintul la o adunare. La viteza
33

17. aceea, persFecri-a nu_numai ci nu_i p;rea alarmantl, ci de_a
dreptul atr-gatoare. Dar ce chinuri a indurat cind a coborit
drn-ma;rna, la capitul cllStoriei ! Ce nemaipomenit de infri_
cotatoare rr aparea o asemenea acliune ! Cit de amarnic se
blestema. penrru nebunia d9 a f! acceptar invitaqia I PinX la
urma a fost constrins si telegrafieze ci doctorul ii orescrisese
categoric. si plece in sudul Frangei. A fugit, ."
""
;;;.;b;i;.
In zrua aceea Veloxul provocl asuJ.a sa efectul obis_
nrrit. Ta Yezza, cind a pornit, .." nu-ii i;*;a;i"i.-ri ,;;;_nere- Consimqea docil li toate dispozigiile date 9i i."oLi"la tlecare crncl mrnure de cilre doamna Aldwinkle, oricit de
contradicrorii qi inrposibile ar fi fost. N_a avut ;"r;i;i ;ip.ropuna ca Irene sI urce in maEina lui; inrr_adevXr, ntr'daro_
1;p,
a.U;J;,r;tii sale, ci dintr-un p"i ."plli" final al doamnei
rrrowlnl(le, rnalnte de plecare, s_a trezit cX Irene sade lins5
el cind au dcmarat din-faqa porqilor p;i;tuii,i.'l;r;;;, il:;domnul, Falx, singur, incnniurai d.'.,r"iir..; aces1si.1, f".a"jtlovenden ?i prornisese, indatoritor, cI nrr r.or deplsi dou5_
zecr lr crncr de kilometri pc orI. Supuqcnia pcdestrl nici nu
putea rnerge mai departe.
. IncXrcari din greu. limuzina doanrnei Aldn.inkle oorni
pl'lma. l)omni5oara Elver, ca.re solicirase far.oarea si stea in
taqa.. se atla lingX,to{er...pc chipul ei radia o cxpresie de
T]i:li. perlectd 6i absolutl. De cite ori ma$ina trecea pe iingi
:il-.]3 9"",1" *nleiinea qoselei, ea scorea un suner
"siujit
J.srrena $r tlutura batista. Spre norocul ei, nu era congtientX de
sentinientele de
.dezgust 5i indign"r.-p.'i".. purrarca .; ; l.stlrnea soterului, rur englez extrem de cir.ilizrt, dornic si
pistreze faima-tXrii salel ca qi a irnpecabil";- lui'-;,;r;. f"lfiinqa aceasta flutura ba.tista qi lipa ,1. t;..i :_;;'ii'";fl;;intr,-un po$l.alion.. Dornrriioara'llluir [it.ca semne cu batista
pjla_ si vacilor qi ceilor ; gipa chiar qi la pisici 9i la puii de
galna.
in interiorul limuzinei ,.edeau doamna Aldwinkle, doamna
9f:l{:f th:ljf:r si domnul cardan. catamy ti;;,,";i$;;;r.hnplon' hotarisera ca nu aveau timp sI rneargi la Rorna
5i,rimiseser5 Ia palat, firl nici o obiectie cli" p;;;a A";;;,;.i
Aldq'inkle. Peisaiul luneca placid prin fala feiestrelor. Dom-
nul Cardan ;i doamna Chilifer vorbeau despre j"Jra ;;;-.digionaie.
_ -
intrc rimp, la vreo cireva sute de metri mai inapoi. lor_
clul Hovenden tr5gea pe nXri cu dezgust aerul prXfoi.
34
( c nesr.rferit de incet conduce bXtrinul Ernest l, se
.,r lr t",.r insolitoarei sale. 1
N{rituta Lilian nu-i di voie si treacX de treizeci ph
,,',r. .'rDlir',t Jrene.
I l,,r'crrclcrr pufni batjocoritor :
. 'l'rcizeci I $i trebuie sX inghigim noi praful lor infect
t,,t tlr rrntttl ?
Arn ptitea rimine pugin mai in urmX, suger5 Irene-
s.ru i-am putea depX5i ?
Iline, dai... tput. It.n. cu indoiali. Nu cred ci se
|,r*r(' .,r biata mituga Lilian si inghitX praful nostru.
Nu l-ar inghili multi vreme, daci bitrinul E,rnest
rr .rrc voic clccit cu treizeci pe ori.
In itccst ci17
-
corisinrli Irene, ctt sentimentul cX da-
tor i.r t'i l.r1,i rlc rrr,itrrlrr Lilirrn cra irnpliniti
-
in acest caz..'
1.,,r rlrrl I l,rvcrttlcrr :rccclclii. .$oseriua era largS' planl 9i
rlrc.rlrtii. Nrr e rl nici o circulalie. In citeva clipe -doam!a
Al<lwinkle i9i inghigise scurta 9i inevitabila porgie de praf ;
.rt'r'rrl cra lirnpede din nou. Departe, pe $osealla albX, un nor
( .il c sc rlllcfora cu rapiditate efa tot ce se mai putea vedea
rlirr Vcloxul lordului l{ovenden.
-
Slar'5 Domnului
-
spuse lordul Flovenden cu glasul
irrvcselit
-
acum putem merge ctt o vitezi rezonabilS t Zim'
I'c:r larg, sardonic, ca un tinXr gigant in extaz.
Irene se sirrrqea invioratX din pricina vitezei. Sub masca
rlc rlitase gri cu ferestrele bulbucate ale ochelarilor de pro-
rcclie, buza scurti superioari descoperea intr-un suris voios
rlinqii rnici qi albi.
-
E minunat, spuse ea.
-
M; bucur cX i;i place, spuse Flovenden. E spiendid'
Dar o bltaie pe umXr ii aminti ci se mai afla cineva in
rrrr'rlini afar5 de Irene qi de eI insugi. Domnul Falx era de-
1,,rrte de a gisi situaqia splendidS. Fluturati de vint, barba
lrri rrlbl tremura si filfiia ca o vietate in zbucium de moarte-
lrrrliritul ochelarilor de protecqie, ochii lui negri erau chi-
rruigi cle teamX.
-
Nu rrergi prea repede ? strigi el, aplecindu-se in fa9[
sl)re a se face auzit.
1 f)in transcrierea pe care autorul a dat-o cuvirtelor rostite
,ricst persona] re:ese ci lordul Hovenden era peltic.
35,

18. - Deloc, rispunse Hovenden strigind gi el. Vitezi nor-
mali. Nici o primejdie.
Eul sXu pedestru de toate zilele n-ar fi cutezat niciodatj
si faci ceva impotriva dorinqelor venerarului siu maestru.
Dar tinlrului gigant care qedea la volanul Veloxului nu-i
p5sa cie nimeni. F5cea ce voia.
Trecuri prin murdarele imprejurimi ale locaiit5qii Via-
reggio, traversari imb5lsirnatele piduri de pini cu umbrele
lor solemne de un verde-intuneclt. Izoiate^pe oaiistea io1-
ierboasi intre ziduri crenelate, biserica albI,^ turnul alb cu
arcade intr-un rniraculos echilibru pe pragul clderii, clidirea
albi qi rotundi a baptisteriului piieau cX mediteazi in sin-
gurltate. la.glo,riile sti5vechi
- dominalia Pisei, arta ;i gin-
direa. pisanS,.la taincie religiei, la destinul impenerrabiT 5i
divinitatea misterioasX, 1a nimicnicia gi grandoir.a o*ului.
- Cum naiba nu cade nu por sX-mi inchipui. sprrse lor-
dul Hovenden cind Turnul inclinat le apXru i" F"t;i.
Trecuri .pe-ling5_,casa de pe malul apei, in cai-e Byron
se plictisise luni de zile, nu dcparre cle oriq. Dupi ponteder.a
$oseaua se ficu mai pustie. Siribitincl un tinur sXlbatic de
dealuri g-gl3l-e, neroditbare, prin a clrci iarbS'gilbuie se vedea
un sol alt-.icios, spectral, uicari spre Voltcrri. pcisajul avea
ceva infernal : un 9ir de dealuri pirlolire 5i de viroigc seci,
ca unduirile unui ocean pietrificat, se intindeau la n"esfirgii
in jurul lor. Iar- pe creasra celui mai inalt val, capital5'a
acestui iad straniu, se inilla Volterra
- trei turuu.ii profi-
late. pe
-cer, qq {9m, un conrur de ziduri inexpugnabiie
-iar in afara zidurilor, dar inaintind implacabil an de an cXtre
ele, golful lacorn caic igi sapl drtrrn i,-, .n"rt" dealului, de-
vorind una dupl alta operelc ci.r'ilizaliilor, rnorminrele errus-
cilor, r'ilele romane, abaliile gi fortirelele medievale, biseri-
cile Renagterii gi casele de ieri.
- Trebuie sI fie cam toropiti viaga ilttr-un asemenea
oraq, spuse- Hovenden, luind curbele serpentinei cu o ugu-
rinjX de .virtuoz care il ingrozi pe domnul Falx.
- GindeEte-te dac5 ne-am fi nlscut aici, spuse lrene.
- !i, d.ac5 ne-am fi n5scut amindoi aici, replici lordul
Ho-venden, imbujorat din cauza indriznelii gi a iitezei, r-r-ar
fi fost chiar atit de riu.
LXsari Volterra in urmi. Peisajul de iad se indulci trep-
tat cu verdeag5 ;i farmec pXmintesc. Coboriri drumul po-
virnir cle la Colle, 9i peisajul redeveni pe de-a-ntregul'te-
36
rctru. Solul dealurilor era rotu' intocmai ca acela din care
l)rrrnnczeu 1-a creat pe Adam. Pe cimpurile inclinate creg-
rcrru ;iruri de arbugti cu. crengile.retezate' de- ale ciror brale
ilc|rc gr rasucrte se ag;tau ghirlandele vilei de vie- Ici --9i
, ,'i,,, printre copaci, umbla li pas cite o pereche de boi albi
rn jrrrrrli la plug.
SoseauJ e admirabilX, in schimb, spuse lordul Ho-
v crr rlctr.'
l'c o porqiune clreapti reugi sX atingi optzeci 5i opt.
ll.rrlrrr dcmnului Falx se zvircolea qi filfiia ca migcXrile tor-
rr,.,rc ale unui animal captiv. Fu nesfirgit de muliumit cind
rr,r,,crii in fala hotelului de la Siena.
- O maqini excelenti, nu giseqti ? il intrebi lordul
I lovcnclcn cincl opri ttrotorttl.
-_ Mcrgi ,t'ttlt 1"tt.,r t'c1'tcclc, sptlse ctl scveritate domnul
l;als.
lJrirbia lordrrlui I lt'vcndcn se l. sX in jos.
-
lmi parc nespus de riu, i$i ceru el scuze. TinXrul
lsisrurt din dl incepei de pe acum sI faci loc blajinului pe-
tlcstm. Se uiti la ieas. Cred ci nu vor fi aici inainte de trei
slcrturi de or5, adiugi el, in speranga ci informalia il va
irrrblinzi pe domnul Falx.
I)omnul Falx nu se imblinzi, qi cind, dupi masI, veni
rnomentul plecXrii spre Perugia, igi exprimi o preferiniS ca-
tcgoricX pentru un loc in limuzina doamnei Aldwinkle. Se
rrjunse la hotirirea ca el si schimbe locul cu domnigoara
I'.lver.
Domnigoara Elver nu avea nimic de obiectat impotriva
vitezei, ba chiar se delecta. Cu cit mergeau mai repede, cu
atit mai asculite deveneau strigitele ei de salut gi adio, cu
rtit mai frenetic igi flutura batista la ciini 9i la copii. Sin-
gurul inconvenient al vitezei mari era faptul ci vintul vio-
lcnt ii smulgea mereu batistele dintre degete, transportindu-le
ilcmediabil, intr-un virtej, in spagiul ce riminea in urmI.
(.ind toate cele patru batiste din pogeti ii furi suflate de
vint, domnigoara Elver izbucni in lacrimi. Lordul Hovenden
trcbui si opreasc5 qi si-i imprumute fularul siu de m5tase
colorati, ale cirui nuanle vii o incintari pe domnigoara
l:lver ; pentru a-l asigura impotriva asalturilor hoiegti ale
vintului, el o rugl pe Irene sX i-l innoade la incheietura
rrriinii.
37

19. -
Acum e perfect, spr-rse ea cu un aer triumf5tor Ei,
ridicindu-gi ochelarii de protecqie, igi gterse ultin-rele urme ale
recentei suferinle.
Lordul Flovenden porni din nou. La orizont, inXlgindu-se
deasupra qesului pe care-l strib5teau in goanl, forma azurie,
singuraticX a muntelui Amiata le flcea semn de departe. Cu
fiecare kilometru mai inspre sud, coarnele boilor albi care
trXgeau la ciruge se ficcau din ce in ce mai lungi. Un stri-
nut, 9i riscai o ingeplturX ; o miqcare iaterali a capului, gi
puteai fi strlpuns de asculigurile lor tari gi lucioase. Trecur5
prin San Quirico ; dinspre tainica qi melancolica grldini a
cetStii in ruine veni o mireasmi de merigor inc5lzit de soare.
La Pienza gisiri ideea platonicianX a ora;ului, oragul cu
'O majuscul : ziduri cu poart5, o stradi scurt;, o piagi cu o
catedralS qi cu palate pe celelalte trei laturi. alti stradi
scurt;, alti poartS, apoi cimpurile imbel;ugate de griu, viji
de vie 9i mlslini ; qi piscul inalt,. azuriu al muntelui Amiata,
care privea in jos sprc pilrintul roclnic. La Montepulciano
erau rnai mult palate gi lliserici, dar frumuscgca intelectuali
a simetriei era inlocuitl printr-un vlhnir;ag pitoresc gi pripit.
-
Ei, drXcie ! exclamX expresiv lordul Flovenden, in
timp ce lunecau in jos, cu roli frinate, pe o stradl principali,
care fusese proiectati pentru catiri gi migeri cu samarul.
Fetre curioase iegeau sX-i urmireasci de la ferestrele cu
fronton dintre pilagtrii palatelor. Veneau repede la vale
prin cea mai str5veche Renagtere, pe sub un arc medieval,
pentru a ieEi in cimpiile de totdeauna, flri virst5. De la
Montepulciano coborir5 spre lacul
-l'rasimene.
- N-a fost aici o lupti, sau cera aserninXtor ? intrebX
Irene, cind vXzu numele pe hartl.
Lordul Flovenden piru s5-gi aduci arninte c5, intr-ade-
v5r, fusese ceva asemin5tor prin apropiere.
-
Dar nu e prea important, nu-i aga ?
Irene aprobS; nu era, desigurr prea irnportant.
-- Nimic nu e important, spuse lordul Hovenden, f5cin
du-se auzit cu dificultate din pricina vintului pe care indica-
torul de vitezd ii inregistra ca suflind cu parruzeci gi cinci
de miie pe or5. Afar5, doar
-
vintul il fXcea indrizneq
-afar5 de dumneata. $i adiugi in grab5, ca nu cumva Irene
si incerce sX fie sever5. Ce plictiseal5 sX vii la r.ale pe o
gosea mizerabili ca asta. Nu pot goni deloc.
JO
ll.rr tind ajunseri la goseaua plan5, de-a lungul malului
',',,ri. ul lrrcului, chipul i se lumin5 qi spuse :
A;r rnai zic gi eu !
Virrrul cc le sufla in fag5 se ficu din rafall semivijelie,
,lirr
','rrrivijelie - vijelie deplini, din vijelie deplini
- aproa-
I'r' ur.rllrur. Dispozigia lordului Flovenden creftea odati cu
r rr,'2,r. lluz-ele i se curbarX intr-un suris de extaz incremenit,,
l,('rn.urcr)1, iar indlritul ochelarilor de vint ochii ii scin*
lr'l,lll.
Sc merge destul de bine, spuse.
I )cstul de bine, reper; Irene.
srrlr nrasc5, gi ea suridea. intre urechiie ei gi aripile bone-
tcr <lc piclc vintul vuia triurnfal. Era fericitl.
,'iosc.rrr:r ('()lcir lr stinga, urr.r.rtnd n-ralul sudic al lacului..
Vorrr l'i crrlirrrl l,r I)crugirr, sptrsc llovenden cu regret..
( ,c I'li, ri.'c.rl,r !
,,,,.,t;i:.
llcrrc, rlc;i r)r.r spusc nirnic, fu de acord cu el in si-
( ior"rcau inainte, in timp ce vijelia le biciuia fegele-
,.,..,t'.u.r:l
sc bifurci ; lordul Hovenden indrepti botul maginii
.,plc sting:r, gi apa albasrl displru.
- Adio, T'rasimene, spuse Irene cu pXrere de rXu. Era
rrrr loc frumos, gi apoi ar fi dorit si-gi aminteasci ce se pe-
I r ('( usc acolo.
S.scnua incepu sX urce gi si gerpuiascl ; vintul se domoli
l.r rr scrrrivijelie. De pe culmea colinei, kene zd"ri, spre sur-
l"i'r.lclea ei, apele albastre, de la care tocmai igi luase rlmas
I'rrrr pentru totdeauna, scinteind la stinga lor, la vreo sut; de
rnctri mai jos. La aceasr; priveligte, domnigoara Elver bitu
rlin palme gi scoase un chiot de bucurie.
-
Ia uite ! exclam5 Irene, surprinsS. Curios, nu-i aga ?
-
Am gregit drumul, explici Flovenden. Mergem inapoi
'prc nord, pe partea estici a lacului. Vom face ocolul. E
lrrca plicticos sX ne oprim Ei sI intoarcem.
()oneau inainte. Multi vreme nici unul din ei nu vorbi.
lrr spate, domnigoara Elver igi chiuia saluturile citre orice
.. r crrturi vie de pe $osea.
I:.rau plini de voiogie, de fericire ; ar fi dorit si meargi
ayrr la infinit. Goneau inainte. Pe malul nordic al lacului
soscaua redevenea dreapti gi planX. Vintul se ficu iar vioi"
l)cparte, pe colinele lor respective, Cortona gi Montepulciano
sc nrigcau incer, ca nigte stele fixe, in timp ce ei treceau in
39

20. goan;. Ia.r acum se aflau din nou pe malul -eslic. Cocotar
pe p^roeminenga peninsulei sale, Castiglione del Lago ," .giin-
oea ln apa multumtt de slne.
. - Drigug !.,strigX lordul Flovenden, in toiul uragarrului.
Apropo, adS.ug5 9l:. l].g era FIa_n'J.'al, sau nu mai ;rl;;i".;care a dat aici o b5t5lie ? Cu elefanfi, suu afa ceva...
- Poate ci da, spuse Irene.
- Nu doar cI ai avea vreo importangX.
- Nici o importangX, qi rise iub nrasca ei.
Hovenden rise gi el. Era fericit, era vesel, eia cute_
zdtor.
- M-ai lua in c.Xs5torie dacl gi-a9 cere_o ? spuse. lntre_
barea urma firesc qi.printr-o_ anumitX logic5 d;ti-;;1"'^;"
spuseserX desp_re Hanibal qi elefanqii l"i. u ; ;lrt l" ;;
ltto i, puse- intrebarea.: cind mergi cu gaizeci ;i sapte pe
ora trebure sa frr cu ochii pe gosea.
- Nu vorbi prostii, spuse Irene.
, - Nu vorbesc prostii, protestl lordul Hovenden. pun
o intrebare directi. M-ai lua in cisltorie ?
- Nu'
- Decenu?
- Nu qtiu, spuse Irene.
Trecuserl de
-castiglione.
Stelele fixe ale ora;eror l{onte-
pulciano qi Cortona apiseserX i" ,.-* loi.
; u ^-I placi ? strigi lordul Hovenden. Vintul se
umllase lar Intr-un uragan,
-
grii ci da.
- Atunci de ce nu ?
-.Pentru c5... pentru c5... Ah, nu ;riu. A5 prefera sX
nu mar vorbrm de asta.
_ Magina qgnqa. Cursa de-a lungul malului sudic reincepu.
La vreo suti de metri inaintea bifurcirii drumtrlui, lo.iui
Hovenden rupse t;cerea.
- Vrei si te c5sXtore$ri cu mine ? intrebil
- Nu, spuse Irene.
Lordul Hovenden indrept5 botul masinii spre srinea.
$oseaua urca gi gerpuia, vintul iscat de vitezd, ^* a"-"i,i.
- Opregte,
-spuse lrene. Iar ai gregit drumul.
l)ar Hovenden nu op1i. Dimpotrivi, apXsI pe accelera_
tor. gi, dacS
-
magina mai- Iua turn'antele,' aceasta
's. intimnla
mar mult. prinrr-un miracol decit in virtutea Iegilor lui New-
ton sau ale naturii.
40
. ()prcpte ! strigi Irene din nou. Dar magina mergea
ilr,ilil1C,
l)c ,pc {oasta dealului priviri in. jos-, din nou citre lac.
- Vrci si te cis5tore$ti cu mine ? intrebX iar lordui
ll,'r11111c11. Ochii ii erau atintiti pe gosea, in faga lui, iar pe
l,rrzt' ii flutura un suris de extai, de triumf. l'IiciodatX nu
" irrrli:;c mai fericit, mai indr5zneg, mai plin de vigoare gi
t,,r 1.r. Vrei sX te cisitore$ti cu mine ?
Nu, spuse Irene, enervatX de purtarea stupidl a inso-
t rlr rr 11111i 5[n.
I ,rcrrri- timp de cite.ra minute. La Castiglione del Lago
ri l,rnc clin nou intrebarea. Irene ii didu icela;i rlspuns.
Sper ci nu mai repe;i bufoneria asta, spuse ea-cind
,,' ,rl)r'()piar; de bifurcaqia drurlurilor.
- Depinde dacl accepgi si te cXsitoregti cu mine, r5s-
1',r',.,c el. De clata aceasta ridea tare gi atit de contagios,
,,r.it Irene, a cirei supirare era doar superficialX, firj"a-i
.rir I'i fericirea, nu se putu opri si nu ?id; qi ea. Spune,
r rci
-l
intrebi el.
- Nu.
Lordul Hovenden o lu5 la stinga.
- Yo- intirzia pinX-si ajungem la Perugia, spuse.
. - Oo-ooo ! strigl domnigoara Elver cind ljunserS pe
(ulnrea colinei. Ce minunat ! gi bitu din palme;'apoi, pli-
, irrtlu-se in fag5, atinse umlrul Irenei , iit. lacuri sinf pe
.r ici !
Pe malul nordic, lordul Hovenden intrebi din nou. Cor-
trrrra gi Montepulciano prezidari cererea in clsXtorie.
- Nu v5d de ce trebuie sX fiu terorizatX, spuse Irene.
Lordul Hovenden gisi rlspunsul mai promijitor decit
, clc precedente.
- Dar nu e$ti terorizatd".
Bq sint, insisri ea. Incerci si mi forgezi sI rXspund
i'rrcriiat, fXrI si mi gindesc.
- Ei, -ng dg, asta-i bunX, spuse Hovenden. Te forgez
,.i r'.ispunzi imediat. Dar eu fac tocmai contrariul : iji dau
tirrrp. Mergem in jurul lacului toar; noaptea, daci vrei.
l.a un sferr de kilometru de rispintie, iure inci o dati
ir r r rcbarea.
- Egti o bestie, spuse Irene.
- Asta nu e un rXspuns.
- Nu vreau sI rXspund.
41,

21. -
Nu trebuie si iei o hotirire definitir'5, dacl nu vrei,
ficu el ca o concesie. Vreau numai si-mi rXspunzi cX ai sX
te gindeqti ; si-mi spui numai un <poate>.
- Nu vreall, stirui Irene. Erau, acum, foarte aproape
de rXspintie
- Numai un <poate>. Spune-mi ci ai si te gindeqti.
-
Bine, am si mX gindesc, adiugi Irene. Dar bagi de
seam5, asta nLr md angajeazi....
. Nu-;i termin5, insX, fraza, cici magina, care se indreptase
cXtre stinga, f;icu un viraj spre dreapta atit de brusc, incit
Irene trebui si apuce strins bralul banchetei pentru a nu fi
zvirliti afar5. "I)umnezeule !"
- Perfect I spuse lordul Hovenden.
Goneau intins, acum, de-a lungul goselei din dreapta.
Zece rninute rr-rai tirziu, de pe inllqimea unei trecltori, r'5-
zuri Perugia scinteind in soare printre mun$i. Cind ajun-
serl la hotel, constatari cX restul grupului sosise de rnult.
-
Arn luat drumul gregit, explici lordul Flovenden.
Apropo de lacul pe lingi care arn trecut
-
adIugS, adre-
sindu-se don.rnului Cardan cum:a Hanibal sau mai
gtiu eu cine...
-
Atitea lacuri ! spunea domnigoara Elver doamnei Che-
lifer. O rnullime !
- Numai unul, draga mea, numai unul, stlruia cu blin-
dege doarnna Chelifer.
Dar dornniqoara Elver nici nu voia sX aucli : oO mulgime
de lacuri I"
l)oamna (lhelifer ofti cu compitimire.
inainte de mas5, Irene gi lordul Hovenden ieqirl sI
laci o plimbare prin orag. Imensele palate de piatr5 parci
se ficeau mici in faga lor cind treceau. Soarele era atit de
coborit, incit numai ferestrele cele mai inalte, acoperigurile
qi corni;ele mai primeau lumini. Umbrele cenuqii ale pXmin-
tului se tirau in sus pe fiancurile clXdirilor, dlr crestele lor
erau incununate de coral gi aur rofu.
-
imi place locul acesta, spuse lordul Hovenden. in
asemenea impre.iuriri i-ar fi plXcut 9i Vigan sau Pittsburg.-
- $i mie, spuse Irene. Sub coama pirului des, chipul
ei radia de bucurie copiliroasS.
P5rXsind partea impunitoare a oragului, se avintari in
labirintul uliqelor abrupte, al pasajelor intortocheate ti al
42
,,.rril,,r' tlin closul catedralei. Construite inv5lmigit pe coasta
,1,'.rlrrlrri, casele inalte plreau crescute una dintr-alta, ca
t',rr (ilc ('oinpcnente ale unui imens gi fantastic edificiu, in
, u(' ulilcle ar fi servit drept coridoare. $oseaua igi croia
,lrrrrn printre case ca o galerie lungi gi intuneccasX, pentru a
.r' l,rr r;i intr-o curticic5 interioarS, deschisi ca o fintin5
,,rrrc (cr i prin uqi deschise, la capitul vreunei sclri exte-
r i..r c, sc vedea in lumina electric5 vie cite o familie adu-
rr,rr,r iu jurul c;-rstronului cu sup5. Apoi drumul se preficerr
, rri un lir de trepte, se afunda intr-o altX galerie, invesclitl
,1,' ltrnrinile unei tar.erne subterane, din a cXrei guri iluminatl
r(,,('.ur lniros de b5uturS, voci zgomotoase ;i hohote de ris.
"i
cleodat5, ie;ind cle sub casele inalte, se gisiri la mar-
,lirrt.r '.rnui povirnig prlpXstios, sub vasta intindere a cerului
1'.,liti de searX, festonat pe margini de formele azurii ale
,',rrrr1ilor, cu o lun5 rotundi qi luminoasi atirnind, seninl gi
,,'lcrrrn5, in mijloc. Aplecali peste parapet, privirl in jos la
.,,,'1.rciiq'.rrile altui cartier al oragului, la vreo treizeci de
',,ctli c'ledesubt. Culorile pXmintului mai luptau inci irnpo-
r r ir .r obscuritSlii invadatoare ; dar municipalitatea darnici
irrrpoclobise deja strlzile cu giraguri de lumini galbene. Un
rrriros vag de furn de lemne gi de prijealX suia prin aerul
lirnpecle, strlveziu. Linigtea cerului era atit de cuprinzitoare,
.rtit de inalti qi adinci, incit zgomotele oragului
-
ca rot
Lritea mici obiecte, distinct vizibile intr-o imensl pajigte
,it,rrl5
-
siujeau doar si intensifice rXcerea, sX-l falX pe
.rtcult.'ltor qi rnai conttient de imensitatea ei in comparalie
( u l.llLlrmurLll lor neinsemnat.
-
lmi place locul acesta, repet; lordul F{ovenden.
StiturX multX vreme, cu coatele pe parapet, firX sX
,.irrnrI o vorbi.
-
AscultS, spuse Flovenden deodati, intorcind spre in-
',olrroarea sa o figuri pe care reapXruse toat5 sfiala gi autn-
,lcz.aprobarea pedestrului. lmi pare cit se poate de rXu de
,rrririclitatea cu inconjurul lacului aceluia blestemat.
'l'inXrul gigant care gezuse la volanul unei Vauxhall Velox
',c letrisese odati cu magina in garaj, lXsind unui Flovenden
rnult rnai pugin de temut sarcina de a duce mai departe
.Lcliunea atit de magistral inceputX. Luna, incintXtoarea fru-
rnusc{e a chipului ce privea atit de ginditor prin fereastra
l,rrclclor, imensa tXcere intrerupd de diversiunea rniciior zgo-
,u()tc, mirosul de fum gi cotlete de vigel la tigaie
-
roare
43

22. aceste influente urziser; un complot pentru a inmuia expan-
sivitatea veseli a lordului Hovenden intr-o melancolie tan-
dr5 ;i duiceagi. Toate acgiunile sale din dupl-amiaza aceea
ii pXreau acum, in noua sa stare sufleteasci, de o condam-
nabili violenli. Se temea ca nu cumva brutalitatea sa si-i
fi ruinat cauza. Putea ea sX-i mai ierte o astfel de compor-
tare ? Era covirgit de autodojeniri. A cere iertare pirea sin-
grlra speranta.
- lmi pare nespus de rXu.
- Da ? Irene se intoarse si ii zimbi. Dinqii ei albi si
mici se tntrezireau sub buza risfrint5 ; in ochii mari, copi-
lirogi, strllucea fericirea. Mie, nu. Nu m-am supXrat deloc.
l.ordul Flovenden ii luX mina.
- Nu te-ai supXrat ? Deloc ?
La rispunie cldtinind din cap.
- iti amintepti de ziua aceea sub m5slini ?
- Am fost o bestie, topti el cu remuEcare.
- Am fost o gisci, spuse Irene. Dar acum sint altfel.
- Nu vrei sX spui c5...
Ea dXdu din cap afirmativ. Se intoarseri la hotel minX
in minX. Hor.enden nu conteni sX vorbeascX gi sI ridl tor
drumul. Irene era ticuti. SXrutarea o ficuse fericiti qi pe ea,
dar intr-un fel diferit.
Cap. lll
I)in inaltul colinei Pincio, d-l Falx arita cu un gest ds-
mascator oragul ce se intindea la picioarele sale.
- Minunat, nu-i aga ? spusese doamna Aldwinkle. Roma
era una din proprietitile ei particulare.
- Dar fiecare piatri de-aici, spuse d-l Falx, a fost ridi-
cati prin truda unui sclav. Fiecare ! Milioane de nenorocigi
au asudat, au muncit din greu gi au murit
-
glasul d-lui
Falx se flcu tunitor, limbajui din ce in ce mai inflorit, iar
el gesticulc de parci s-ar fi adresat unei adunlri publice
-pentru ca aceste palate, biserici impunXtoare, foruri, amfi-
reatre, cloaca maximal gi tot ce poftiji si se afle ast5zi
aici Ei sX vi incinte ochii indolengi. Dar meritS, vi intreb ?
E oare agrenrentul de-o clipi al citorva trindavi o ratiune
.,rli, icrrt,i pentru oprimarea de veacuri a milioane de fiinle
rr.r{'rc;'ti1 fraqii lori egalii lor in ochii Domnului ? Nu, dg o
,',i,.rlc ori riu. Cu fumntrl drept d-l lralx bitu in palma
,1,'.,,lri',i e miinii stingi. Nu !
- I)ar uitali, spuse d-l Cardan, cI existi ceea ce se
, lr,',rrrr.r ierarhia naturalX.
(,rrvintele pXruri cX ii amintesc de ceva. Ar'-tucX-o pri-
' irt' circularS.- La una din misuqele grupate in furul llavi-
li,,rrrrltri de orchestr5, de cealaltl parte a dr:umului, d-ra EIver,*
,,rrl'ricati in sacul ei de tapigeiie inflorati, minca ecleruri
,l ' t iocolati qi merenguri, minjindu--se to?t;., cu o expresie
, r,rtici pe fatra p1in5-de crem5. D-l Cardan se intoarse ;i
, ,,nllllua :
- Exist5 ciliva britanici de elitX care nLl vor fi nici-
,,,l,rr,i sclavi gi o rnullime de aliii care nu numai ci vor fi
,l.rvi. dar s-ar considera compiet pierdugi daci ar deveni
lilrt'r'i. 11ru-1 ut* '
-
E, un rationament specios, spuse d-l Falx cu severitate.
I r,rl rc inrireptilegte oare un asemenea argument -si .storci
, i.r1rr dintr-un milion de fiinqe omenetti de hatirul citorva
,,1,erc de arti ? Cite mii de muncitori cu nevestele 9i copiii
1,,'' ari trXit vieli degradate pentru ca bazilica San Pietro sX
I ic ccea ce este ?
-
De fapt, San Pietro nu e o mare operi dc ar:ti' spuse
,l na Aldwi.rtl. .'-t dispreq, avind sentimentul ci marcase un
1'rrnct decisiv in disculie.
-
DacI e vorba de vieti degradate, interveni Cheiifer,
,l.r1i-rni voie sX protestez mai curind in favoarea clasei mii-
1,,,'ii decit a muncitorilor. Din punct de vedere t-r'raterial,
p.rrle cX tr5iesc ceva mai bine ; dar pe planul moral 9i spi-
,itrr:rl, vi asigur, ei se gXsesc in cumpinX intre doul lumi.
{ .r intelect, d-sigur, nu se deosebesc de muncitori' fo1i, afari
r [' o minoritate neglijabilX, capricioasS, din ambelc clase,
,1,.rr'1in celor trei citegorii galtoniene 1 inferioare. Dar din
1,,,,,, t de r.edere moral gi spiritual sint intr-o situalie mai rea ;
, j srrl'cri mai mult din cauza respectului fa15 de opinia pu-
i'lit ,i, sint chinuigi de snobism, triiesc vegnic in teami qi
',',i. (lici daci muncirorilor le e teami si nu-9i piard'J slujba,
l,r l'cl le este $i burghezilor, qi din motive mai binecuvintate
I r .r'-cgorii biologice, negtiingifice, stabilite dc anrropologul enelez
I r., r,. ( ielton (1822-1911), unul din fondatorii biornetriei.
44
I Principalul canal de scurgere in Roma antici.
4lt

23. - cici ei au mai mult de pierdut, ei cad 9i mai los. Cad
dintr-un. rai precar..de elegingl aiistocratici in piipistiilc
iremediabile ale sXrIciei, ale azilurilor 9i birourilor supra-
aglomerate de plasare ; vX mai miraqi ci trS.iesc in teamX ?
Cit desp-re uri
- vorbigi de ura proletariatului faj5 de bur-
ghezie,.dar. vI asigur ci nu e nimic pe lingi ura pe care o
siinte. burghezia fifi, de proletariat.'Burgf,ezul nu-l poate
suferi pe munciror pentru i; ii
" fricl de"el; e teroriz^at de
revolulia care I-ar putea dobori din raiul lui de distincgie
social5 in iad. Cu citi invidie, cu ce amar resenrimenr pri-
vegte
-
burghezul cea mai m5runti ameliorare in existentra
muncitorului ! intotdeauna i se pare ci ameliorarea se face
in dauna lui. Vi amintigi, in timpul rlzboiului gi in epoca
de prosperitate imediat urmitoarg cind muncitorilor li s-a
pl5tit,, pentru plima oari in isrorie, un salariu care le-a pei--
rnis sI trliasci intr-un oarecare confort, vI amintigi .u .i,X'
furie, cu ce revXrsare veninoasl de uri au denungat clasele
mijlocii excesele firl friu ale lenegilor de siraci ?
'Pii bine,
dar monqtrii
-igtia au cumplrat pini gi piane
- piane I De
atunci, e mult de cind piinele iu fost vindute. Mobila ex-
cedentari a.luat gi ea drumul superfluit5qilor. Chiar qi palto-
nul de iarnl a fosr amanetat. Buighezul, cu toate cI timpurile
sint grele 9i pentru el, se simre mii fericit : e r-Izbunat. po"t.
trli intr-o relarivl linigte. $i ce viagX ! Triiegte dupl pof-
tele lui, dar cu. fricX gi in mod convenlional ;' distracEiile ii
sint procurate de socierXgi cu capital in'ac1iuni. Nu ai: nici
un fel de religie, dar un mare respect pentru convenliile
clistinse, care lllr au nici mlcar justificarel unei origini di-
vine. A auzit de artX 9i ginclire 9i Ie respectl p.tttru ci lu-
mea "bun5o le respecti ; dar capaciratea lui intelectuall 5i
lipsa de culturX nu-i ingXduie sI guste o plScere adevXratl
prin ele. E, prin urmare, mai sXrac decit silbaticul car.e, daci
n-a auzit niciodat5 de artl sau de gtiingi, e totu$i bogat in
religie qi folclor tradiqional. Viala unui animal sllbatic are o
anumitX demnitate gi frumuseqe ; numai viaqa unui animal do-
mesticir se poare numi degradatl. Burghezul e animalul uman
perfect domesticit. De aceea, adlug; Chelifer, oricine vrea
sX trXiasci in ins5qi inima realitigii trebuie si trliasci in
mijlocul burgheziei. in scurti vreme, insX, nu va mai fi
nevoie sI se facl nici un fel de discriminiri invidioase intre
clase. in curind togi vor fi burghezi. Farmecul claselor de
46
q,'.. in t|ccut era faptul ci se compuneau din animale ulnane
r,,rr,, .tarc de relitivi sXlbiticie. Aveau o ingelepciune -si
,,1,,', ..r ilii rrro5tenite prin rradilie ; aveau disrraclii str;vechi
,
".i,,,l,,rlicc,
aparlinindu-le numai lor. Mama mea v-ar putea
,,,,,,. ,u"*
""t."
in detaliu, add"ugd. el in parantezi' C]r
l',,1 .,,,i i-:r or-'lerat pe tXranii ruli bogalilor 5i cultivalilor
,,, i, rcrri. e foarte de
'inteles.
Tdranii erau silbatici : ceilalli,
l,' t,u',1,'l lor la fel de grosolani, erau dezgurti'tor de dornet-
r,, i1i. Alerd de asra, erau c;gei de salon dintr-tt ra-sa corn-piet
, ,,'i;i., ; tii""ii, in orice ."t, fl.."n ceva care si le jtrstifice
, .i,rcrrta.' Dar in celelalte 15ri europene' ca $ in. Luq9."
t.,,,.,,'."r" sllbatici dispare rapid' Ziarele vindute irr rnili-
,,.',,.'.1. .*emplare qi aparatele^ de -radio ii dornesticesc in
, r t)r ,r-ri.".uloi. Pogi ti mergi multi cale .
in . Anglia .
de
,,r.,zi oinX e;sesti un animal Jman de o silbiticie autenticx.
t ,i,,ii,'rrr"i ?*;tii inci la 1ar5, qi chiar la oraq,. in,cartierele
,,.ri
'lctide gi barbare. De'aceea, repet, trebuie sI trlie-;ti
,, ,rriilocul tursheziei de suburbie. Animaleie un-rane tipice
.,1,' cp'ocii o.t.r"i. sint degradaiii 9i domesticitii; ei alcituiesc
, '., lir'.rtea moderni caracieristici. Siibaticii nu rnai sint ti-
1,i,i; ar fi ridicol sX mai fii astizi tolstoian ir-r Etuopa Occi-
,1.',t,r15. Cit despre adeviraqii bXrbali 9i femei, in.opozilie
( r x'imalel" u,nin., silbatice sau domesticite, sint fiinqe -atit
,lc fabulos dc excepgionale, incit nici nu. aYeT dreptul si
,'c rnai gindim ia ei. Cupnla aceea, ara,td eI inspre -'ilueta
,.rzilicii "Sfi.rtr.,l Petru, inilqindu-sc mult deasupra caselor
,lin partea cealaltd a craqului, a fost clesenatI de Michelan-
'i"ln. Si inci cu un gtist rafinat. Dar ce legituri are opera
',,ru :rrtistul cu noi ?
--Profanare
! exclami d-na Aldwinkle, sirind in apX-
',,rca
lui Buonarroti.
I)-l Falx se re'feri la un alt motiv de nernulqurnirc'
-
Calomniezi natura umanX, zise'
-
Toate bune qi adevirate, fu comentariul d-lui Car-
,lrn. Dar nu vid d.." tu ne dai voie si ne distrirn cu
lichelangelo dacl ne place. Dumnezeu. gtie ce -greu.
ii e
,,,nului sX s. adapt.t" iu imprejurlri: de.ce.-r'rei-si-l .pri-
rczi de micile lui^ajutoare in-treaba asta dificili ? Vinul, de
1,ilrlii, studiui, gigirile qi conversalia, arta, bucStiria, religia
pentru cei care lin la ea
-
sportul' dragostea, umanita-
,,.rriril. haqigul ;i toate celelalte. Fiecare om ili are releta
i',,,prir p..it, iacilitatea prccesuh-ii de adaptare. De ce si
,ll

24. nu fie lisat sI se serveascl de narcoticul lui in oace ? Voi_
tinerii, sintef-_ atit de ingrozitor de intoleranti. De .ir"
"ii1-"- ?y,u.t.prilelul s-o spun ! Nu sintegi togi decit o grilnadl
cle pronlDrtronlgtl.
. - Totugi, spuse d-na Chelifer cu glasul ei dulce si mu_
ztcal, . nu putegi nega ci prohibigia a fdcut mult bine in
America.
Se intoarserX incer la_ mXsuga pe care o l5saseri citeva
minute mai inainte ca sa pnveasca panorama. D-ra Elver
tocmai termina un ecler. Doui fariurii goale stireau i;faga ei.
- A fost bun ceaiul ? intrebX d-l Cardan.
_ D-rg Elver aprob5 din cap ; avea gura prea plinX ca
sa poata vorbt.
- Poate cX mai do-reqti prXjituri ? sugeri el.
D-ra Elver se uitl la celi doul farfiirii goale, apoi la
d-l Cardan. PXrea cI e pe punctul d,
" ,pr.,",r" ;;1"; b;;d-na Chelifer, care se ageinse'pe scaunul cle
'lingX
"",
ii p*.o minl pe brag.
- Nu cred cX Grace mai vrea cevat spuse.
Grace se intoars: cXtre ea ; un vXl de dezamlgir.c si rjc
melancolie ii umbri privirea, dar flcu loc dupi
" iii";'"".;expre_sii mai voioase. Zinb| luX mina d-nei'Chelifei ti i_o
saruta.
- Ce dragl imi sinteli ! spuse ea.
Pe dosul palmei d-nei Chelifer buzele ei llsaserX o anr-
prenti cafenie de ciocolati topit5.
- Cred cd ar fi bine sXlli gtergi puiin fala cu gervetul,
sugerX
-
d-na Chelifer. Poate ci dacj ii ir.,ui" i"til .out i"
api cald5...
UrmI o ticere. De la rotonda de dans in aer liber, care
se glsea- la- vreo sut5 de metri, sub copaci, .r.r., ;;,r;;;J
jazzbandului, pulin cam stins din cauza
-distanqei
li a
"uie_tului dinspre ora$. Monoton, f5r5 incetare. banjourile fdceau
si risune-puternic ritmurile dansurilor. Cite un scirqiit oca_
zional indica prezenla unei viori. Trompeta se auzea sunind
cu jalnicl persev-erent; tonica qi dominanta ; $i, limpede dea-
supra tuturor celorlalte. saxofonul mieuna voluptuos. De la
depXrtarea a-ceea toate melodiile sunau exact t" fJ o."a",;.
de
-pe estrada gr5dinii cu mese de ceai, doi violonisti si u"
violoncelist incepurX sI cinte Corwl pelirinilor din iannbar,-
sel.
t()
Irene Ei lordul Hovenden, strinqi unul in bragele celui-
l.rlt, piseau usor, ugor $i corect, pe rotonda de beton' Ascul-
,.,,n"i.'la ritmui jazzului, patruieci de alte pere-chi.p55eau
rrsrrr in iurul lor.' Infiltrindu-se insidios prin palisada care
.l"roirteJ rotonda de dans de restul lumi1, adieri slabe din
<)u)rl'pclerinilor se impletirX vag cu muzica jazzului'-
-
- AscultX, tpute lion.nden.-Dansind, ascultari' Nostiin
sunX cind le auzi-pe amindoui deodati !
Dar muzica de dincolo de palisadi nu era atit de.puter-
,',i.X incit sI le tulbure ritmul. AscultarX o vreme' zimbind
<le absurditatea acestei muzici strline, dinafari ; continuari
rotugi sX danseze flri intrerupere.- DupX un timp nu-;i mai
diduri nici m5car osteneala si asculte'

25. Contrapunct
Romanul Contr.tpultci (Point Counter Point), apirut in 192g, rc_
prezinti nu nur.nai cee mai cunoscutl operl narativi a hri Aldous Hux-
ley, dar, dupl majoritatea criticilor, qi cea mai echilibrati lucrare a
autorr.rlui pe planul crealiei imaginative, intrind in parrimoniul fic-
lir.rnii europene cr u.r-r ciasic al genului in perioade dintre cele doui
rlzboaie mondiale.
fablou larg qi cornprehensiv al viegii coridiene a citorva faurilii
gi a unui mare n'ln5r de persoane din Londra secolului a1 XX-lea, in
anii imediat urn.ritori primului rizboi mondial, cerrea nu-gi afli ade-
virata scmnificalie decit priviti prin optica schirnbirilor sociale sur-
venite in societatea englezi din perioada respectivi, ca gi prin modifi-
cirile care s-ltu perrecut in arra narativi europeani dupi 1920. E
vorbl. ce atare, de o structuri multiplani a rorna,nului, in care intriga,
evolulia personajelor, airaliza psihologici 9i unitat::a spirituali a cirlii,
in perspectiv:r
'iziunii
autorului, se incruci;eazi s.b diferite unghiuri,
aflindu-se insi intr-o strinsX interdependenli unelc cu alrele gi creind,
aido:ra temelor r:nei simfonii, un variat .conlrapur.rcto literar.
I'Iulti vreme s-a crezur cI specificul literaturii nararive ar fi exclu-
siv acela de a istorisi un fapt real sau inchipuit, construit dupi mode.
lul tragediei a,ntice, adicl sprijinindu-se pe o prezenrare a faptelor
esen;iaie, o crizl ;i un deznodimint. Dar urmind tendinlele dominente
in celelalte arte, mai ales in muzici Ei picturi, scriitorii din ulrima jumii-
tate de veec Ei-au dat tot mai mult seama de rolul limitat al naragiunii
.'ilineare, de relativitatea importanlei subiectului. In aceastX privinli,
Huxley trebuie considerar ca unul din pionierii acestei noi conceplii,
care de la Henry' James la Law.rence Durrell qia gisit reprezentanii cle
seami In lumer anglo-srxor.ri.
50
() rriisSturS comuni operelor literare elaborare pe rnai multe pil-
,rLrri
-
aspect tipic pentru romanul Contrapattct
-
e aceea ci "su-
l,rcr tul, nu se poate povesti cu ur;urin15 celor c:rre n-au citit carte'r'
,rl,rrir de eventualitatea de a inlocui canavaua structurali a naratiLhii
I,rirrtr-un noian de fapte mirunte, neinsemnate, adesea lipsite de legiturir
'rrtrc eie. O alti dificultate proprie acestor c5rli e iceea cie e nu
l,rrtca fi transpuse cu ugurinll pe ecran' afari numai daci adapteree
, i"cmatografici nu pro.edeazi la modificiri importante in conceplia 5i
.rrlritecto.rica operei literare cu prilejul alcituirii scenariului. Ar fi
lotuii greiit si se considere ci romanul multiplan
-
qi cind spunem
rollrxn ne referim la un termen convenlional dar consacrat, desemnind
, ) anumitS formi literari de exprimare
-
se ponte dispensa conplet
.lc .acliuneo, de suportul a9a-zis anecdotic, dupi cum procedeazi sim-
t,rnia, datoriti caracterului abstract al muzicii' $i in acest gen dc
rrcliune .,intrigao este indispensabili desf;gurSrii discursuiui narltiv, d.rr
,rurnai ca elemenr secundar, fiind subordonat; tematicii generale ti core-
lrrri cu arhitectura complexi a operei literare'
F{uxley r procedat, de aceea, la descompuneree;i reco:nPunerea
clementeloro ficliunii, dupX anumite intenlii precise' in scopul reali-
zririi unui efect de ansamblu, a unui <(contlapunct' te'natic, menit
'ir creeze o interdependenli intre planul vielii psihice a per-
sonajelor, cadrul in care evolueaz; 9i reflecliile generale de ordin
cstetic, filozofic sau moral' E nelndoios ci elabcrarea un3i c5rli
de genul acesta cere un efort considerrbil de anrlizi preparatorie' Dar
rot atit de eronat ar fi si se creadS ci o asemenea frescS nxrltivi xr
urmSri s5 acorde o importanli exclusivi "psihologiei" sau vehicuiirii
ideiloro. Un astfel de punct de vedere apare Ei mai grav in cazul
op;rei lui Huxley, unde o anumiri neinlelegere a creat chiar in publicul
cultivat convingerea naivi ci romanele sale 9i mai al'es Contraputtct
constituie in primul rind o carte ointeligentxo, destinatS si fie preluiti
pentru .ideile>, pentru abilitatea autorului de a se mi;ca pe planul
ir,telectual, $i nu pentru talentul siu de a suscita o e:nolie xrtisiici,
singura care intereseazi, de fapt, in literaturX.
Firi si incercim si trecem sub ticere anumite limitiri ale cirgii,
socotim totugi necesar s5 risipim de la inceput "mitul inteligenlei> de
csre s-a fScut prea mare abuz in cazul scriitorului britanic, lmpiedi-
cindu-ne si-i .iudecim opera in adevirata ei lumin;. E oare necesar
s5 mai adiugim ci emoiia rSspunde unui coeficient strict individuel,
propriu arrisrului, ;i ci numai intelectul nu e capabil si creeze singur
o operS de artS t Daci inteligenla are neblnuite resurse si rezolve o
serie inrreegi de situaiii 9i imprejuriri pe planul logic ai conceptual,
iar in scris si elaboreze toate acele lucriri, cum ar fi un raport docu-
51

26. mentar, o diserta;ie qtiinlificl sau chiar un bun articol de ziar, in
artr e*ogia nu ve purea fi niciodati inlocuiti prin simpla dexteritate,
culturi sau vioiciune a intelectului. Aga cum cunoagterea lexicului, a
structurilor muzicale sau a valorilor cromatice sint date indispensabile,
prejioase dar insuficiente in vederea elaborxrii unei opere de arri,
crealia estetici, dincolo de planul ralional, mai are in plus nevoie de
aportul fecund al imaginagiei qi emoliei care emani diniuntrul fiinlei,
reprezentind calitigi pur personale, orga'ic legate de nn anumit caracter
sau temperament artistic. $i aceasti lsturl nu poate fi negatE operei
Contrapunct,
Tip de roman osecgiune,, intr-un mediu social, qi nu de simpli
naraiiune "fluviu" cu debit curgltor gi constant, in Contrapanct nu
se poate vorbi de o unici temi dominantS. Ca atare, e de prisos si
subliniem faptul ci nu existi elemente de surprizi in desfXqurarea eve-
nimentelor infigigate, care si regini 'pe cititor printr-un interes pur
faptic, atrlgindu-1 spre un implacabil deznodlmint final. E drepr ci
spre sfin;itul c5r1ii, irurorul inregistreazi citeva intimpliri, cum ar li
asasinarer unui personaj, sinuciderea altuia, moartea unui copil, agonia
prelungiti a unui bitrin, dar ele 1in mai degrabi de viala cotidiani, de
faptul divers decir de compozigia propriu-zisi a rornanului, de arhi.
tectonica lucririi. Asistim, in schimb, la o scurgere lenti, monotoni, 1a
o zugrivire de existenle simultane, in care oconflicteleo sau ndramele,
ni se prezinti sub forma unor fascicole de naraliuni, care se interfe-
reazi, dezvoltindu-se ca temele unei simfonii, pentru cI rornanul lui
Huxley pleaci de 1a o concepqie muzicalS, constituind prin analogie o
operX de structurl simfonicil
Datoriti caracterului pur abstracr al muzicii, simfonia poate sd_1i
dezvolte temele direct, JirI si recurgi la un factor inrermediar; rornanul
insi, are nevoie de o <acliune>, de un usubiectn, de o trami de eveni-
mente spre a transmite sentimentul scurgerii rimpului 5i al evoluiiei per_
sonajelor. Dar aceasri acliune nu prezinti interes decit in mlsura in
care se allS in corelagie constanti cu celelalte planuri ale lucririi, in-
giduind diverselor teme s5-9i dobindeasci nemijlocita ror prenitudine.
De aceea, cind spunem ci romanul Contrapunct are pant; lenti, dez-
voltare minulioasi, analiticS, inseamni ci autorul ii va u'niri in tihni
pe eroii dramei, avind tot timpul si-i disece pe indelete, si intocmeasc5
rechizitoriul fiecirei creaturi gi, prin adiugiri succesive, sI ajungl sI
faci procesul unei intregi societSli.
r{uxley ne infiliqeazr in cartea sa cinci familii, centrate in jurul
unor personaje stric individualizate :
52
. Un pictor faimos, John Bidlake, pe care il urmirim in diver-
',lc tui evataruri alituri de solia qi de fiica sa Elinor. Fiui sXu, Valter
ltr,ll.rkc, cxre tr;ie$te separat, vine uneori in contact cu restul farniliei.
- Un savant renumit, pasionat de cercetarea Etiinlificd, lordui
l,ls';rrcl Tantamount, ale cirui relaiii cu solia sa Hilda' o canadianX
I ,,
'1;,rti, 9i cu fiica lor Lucy, PrototiP al femeii libertine, imbraci un
, ,r.rcte( de convenlionalitate mondenX.
- Philip Quarles, literat d: notorietatc, in buni parte un alter-ego al
.,,,rorului, cisitorit cu Elinor Bidlake, pe care nu o poate face fericiti,
rr:purind ieqi din carapacea lui intelectuali, gi care, la rindul ei, igi
r.ruti un refugiu sentimental in dragostea pentru copilul lor Phil, ca qi
irr enrrrrite eveziuni bovariste.
- Scriitorul-pictor iegit din popor, cu numele tr'lark Rampion, cI-
,litorit din dragoste cu o femeie proveniti din burghezia instlriti 1i
t ultivati, personaj care transpune pe plan ro-nanesc pe scriitorLrl
I).II. Lawrence.
- Intelectualul fXri ocupaiie precisS, inteligent qi nevrozat' numit
Spandrell, care se ingrijegte de mama 9i de socrul siu cu un fel de
:r [ecliune bolnivicioasS.
In afara acestor uuclee sociale inchegate' prezentate aici schematic'
cxistl de asemenea trei personaie ciudate, cu un anumit rol ln desfigu-
rarea episoadelor ciriii : Everard Vebley, tip vanitos, mXrg:nit in auto-
suficienga lui, geful unei organizalii cu orientare fascisti' denumiti
ironic .Engiezii liberi, ; idealistul cu tendinle mistice Burlap, zugrlvit
in mijlocul legEturilor lui vagi qi ambigue, tranipunere oarecum sxti-
rizari a cunoscutului critic John Middleton Murrv, soiul nuvelistei
Katherine Mansfield ; anarhistul Illidge, care triieqte cornplet izolat'
obsedat de propriile lui complexe. Fireqte, in desfigurarea romanului
se mai perindi un numir de alte zece-cinsprezece creaturi episodice'
consriruind factori de leg;turi qi de corelare intre diversele mo:nente
ale ficliunii, asigurind insi un plus de densitate cirlii din Punct de
vedere social.
Ce elemente de psihoiogie aduc toate aceste caractere in arhitectura
qi semnifica;ia lucririi ?
Bitrfnul John Bidlake, artist de talent, este un epicurian senzual'
plin de vervi, uneori cinic, dar sincer' biciuind ipocrizia pe care e
oUtig"t ,X o suporte din comoditate. Pe misura trecerii timpului' fostul
amxnt de odinioari al Hildei Tantamount se arat; obsedat de ideea
morlii iminente, care-i di tircoale sub forma unui cancer al stoma-
cului. De aceea, igi cauti alinarea la solia sa, o femeie abandonati'
53

27. plini de deceptrii. care 1a rindul ei intrevede refugiul vielii intr-o bizari
formi de mistici' n Iirerar.
Fiul lor, Valter Bidlalie, scriitor de profesie, prin intermediul
clruia autorul igi exprimi unele sentimente gi convingeri, intre;ine de
mai multi vreme o legiturE nelegirimi cu Marjorie Carling, care gi-a
pirisit ci-ninul din dragoste penrru Valter, fiind in perspecriv; de a
.lvee Lln copil, in ciuda situaliei ei sociale echivoce. Dar id,-alismul ei
sentimentrl, naiv 9i obositor l-a decristalizat pini la dezgust pe Valter
Bidlake, care resimte, in schimb, la rindul s5u, o pasiune senzuali.
infl5cirati 9i irexplicabiii pentru Lucy Tantarnounr, a cirei existenli
disponibilS |i liberrini ii pune 1a grea incercare natura lui real5, incre-
zd.toare gi slab5.
Philip QLrarles e intelectualul chinuit de propr.ia lui crealie, pe care
o triiegte ca o ccmplexi drami interioari, rXrninind opac .hi". h
afecliuner soliei salc Elinor, atit de umani 9i de lLrcid.i chiar in nefe-
riciree ei. Cici, in pofida admiraiiei fagi de solul ei, Elinor triieqte
resemnatS, c;r arirex lemei ale unor mari artitti, vegeti.d i'umbre
vie;ii lor, acceptind rerrlitatea i.conjuritoere in rotaritrterr ci, binele cr
9i riLrl, bucurie ca ;i dureree, izollree morilli c;r gi participarea le
satisfacliile m;runre elc exisre.ici cotidicue. Asceze i.tcleituali a lui
Quarles e generar; de preocuprr.ea lui pernranenri [rqi dc marile in-
trebiri ridicate de epoca sa, fiind pe dcplin conlrienr cI nu gise5te
niciodati solu1ii, ci nr-rmai explicalii, motivlri, incerciri de jusrificare.
Iqi suporti femilia cu ingiduiirgi, cu un fel de afecliune distanti,
abstract5, firi elanr:1 qi palpitalia de fiecare clipl a inimii,5i numai
la sfirgit, odati cr-L pierderea unicului siu fiu phil, i;i va da searna de
propria sa mutillre sufleteascS. Akeori, ca;i cur.n ar dori si scape de
propriile lui obsesii liuntrice, incelrcl, firi succes. evaziuni senzuale,
ca in episodul cu Mollv d'Lxergillod, o frumusclc junonici cu prerentii
de intelectuaii refinetS. lJn sentinrent adnrirlriv 1i tenace il leagi pe
Philip Quaries de prietenul siu X'Iark Itaurpion, pictorul-scriitor, inte-
lectLralr,rl antirationxlisr, exprimind in felul 1ui tiios, scntenlios qi pro-
feric noile curente gi tendinle ira;ionale, care iii ficeau lo,: cu imperuo-
zit.rte ir ,n3lir de etunci.
Familia Tantrmounr oferi de asemenea un sentirnent pe nibil de
ariditate gi izolare afectivS. Lordul Edward reprezintX pe cercet;rorul
qtiinlific aproxpe manirc, exemplar care, deparre de a fi un poncif
litcrar, reflecti modelul savantului cunoscur de autor in propria sa
familie ;i a cSrui autenticitate nu poxte fi pusX la indoiali. Ijratele
lordului Edward, marchizul infirrn, este chinuit de imaginea
''ei
divi-
nitili pe caie r.u o glsegre ; sogia lordului Tantamount, lady Edward,
54
c,,rc o lrcnefici:rri a aristocraliei britanice, care se bucurX de situelia
',,1rrlrri ;i dc autoritatea averii, in vederea oblinerii succeselor mondene
.,,rrr dc purl vlnitate sociali. Cit privegte pe fiica 1or Lucy, ee intru-
,lripcrrzi fcmeia emancipati de dupi primul rXzboi mondial, personaj
crlrivoc, arborind o arirudine snob;, plini de cochetirie qi frivolitate,
crcruplrr tipic al lumii cosmopolite, ciutindu-gi plScerea in baruri 1i
.rlr0vuri, desprinsi de orice idei preconcepute de etic; sau fidelitate.
Sccrctul lorlei ei, ca expresie a clasei sociale din care face pxrte, are
rr,r singur nume : benul,
ln construclia ror-ranului, grupul Rampion-spandrell-Illidge-
Ilrrrlrp [ormeezl o consrelalie de inrclectuali fali de care Philip Quarles
r.inrinc clescun1p5nit, incredinlat c; n-a g;sit inci formula meniti s5-i
crprirne propria lui neliniqte interioarS, in marea dezbatere de idei cu
,,ul)strxt umanist in care se afli angajat. Intr-adevir, daci Rampion nI-
zrriclrc dupi un echilibru intre antiteze, a$a cum lasi si se inleleagi
.urlorul, Spandrell rSmine ur r-nistic al actului gratuit' care, impreuni
, u enarhistul Illidge, asasineazi pe Everard rVebler-, a cirui infatuere
1i demagogie ii jignesc profund. Dar misticismul de tip satanic al lui
Sp;rndrell echilibreazir la rindul s5u pe acela de tip angelic, suav ;i
ipocrit, al lui Burlap, redactor-gef al unei importante reviste litefare.
Opoziliile nu sint insi dogmatice, dar nici intimplitoare' Cici se-
creta arhitecturS a c5r1ii le cuprinde gi le scoate 1a ivealS, fie intru-
clripate in creaturi concrete, fie redate prin comentarii 9i versuri cu
sr:bstrar filozofic, cum sint cele din epigraful romanului, extras din
opera poetului Fulke Greville 1, exprimind un dualism tulburitor, o
ilfruntare neistovitS intre forlele antagonice, o lupti a contrariilor din
naturi Ei societate :
"Tristi condigie a bietei omenlrr,
Niscut5 sub o lege, dar alteia sortiti,
I)eEarti vanitate cu mii de zvircoliri,
(ircelie firavi, sforlirii hiriziti.
(.e vrca cu noi nrtura, cu legile-i contrare'
(.ind patima gi gindul se-nfrunti cu ardoare ?"
l Greville Fulke (1554-1628), poet $i prozalor englez' strins legrt
de soiritele remarcabile ale epocii sale, cum ar fi filozoful Francis Bacon
sau 'scriitorul Philip Sidney.'Opera lui Greville, in mare parte postumi.
cuprinde in principal o trigedii Mustafa, o culegere de sciieri ererogene,
i#;;1",5 Vfaga l'ui Sidney, Precum fr un manunchi de sonete Ei de
poezii lirice, filozofice ti religioise, publicate sub titlul Caelica'
55

28. Prin contrastele create, cartea reflectl o viziune muitiplani, calei_
doscopici a vielii, in ciuda desfSgurlrii 1ente, expozitive 9i analitice a
existenlei eroilor, a destinelor lor insingurate, lipsite de dinamism, de
veritabilS vitalitate. cici elementLrl care didee odinioarx atita viru-
len15 dramaticl romanelor franceze, engleze sau ruse provenea firl
exceplie din viala de familie, desflEurindu-se adeseori pe fundalul pei_
sajului social rural sau provincial. Dar in epoca actuali, cu urbani-
zarea ei impetuoasi, dezordonati gi inumani, cu instriinarer indivi-
dului in marile metropole tentaculare, miturile civilizaliei contemporane,
gigantismul, viteza, spectaculosul, cultul maginii sau vedetismul, au dat
nagtere la altfel de valori, modificind substanlial mecanis'reie psiholo-
gice. Nici un fel de legfturi reale gi afective nu se mai po, ,r"bili, ."
atare, acolo unde grupurile omenegti nu mai au coerenli, forli de
atraclie, inrerese afective sau mScar iluzii comune.
_ Irr ron-ranul Contrapunct fiecare personaj se migci pe propria lui
orbiti, urmind o traiectorie complexl, dar neintrerupti, deo:rrece nici
un element de generozitate, de diruire sau elan nu vine si tulbure
monotonia naturii sufletegti a creaturilor respective. pcrechea Rerrpio*
constitr:ie poare o exceplie, ca gi Elinor euarles slu unele personaje
secundare, dar prezenla lor nu modifici orientarea generali a romanuiui,
ci ii asig.ri mai degrabi echilibrul, oglindind crimatul specific marilor
n.retropole contemporane, caracterul lor dezumanizarrt.
Zugrivind dramele unor existenle umane desprinse dinir_o comuni-
tate sociali ajunsi la u^ inalt
'ivel
de dezvoltare economici gi cultu-
rali, dar neputinc.ioasX s5-qi deplqeasci propriile contradicqii, adesea
insolubile, autorul formuleazi cu mijloaceie proprii literaturii o critici
severi la adresa intelectualitijii gi a cercurilor inavulite sau boeme din
societatea britanici de dupi primul rlzboi mor-rdial. pe un plan mai
larg, critica vizeazi insi intreaga civilizalie occidentali, scolindu-i-se la
iveal5 inechitllile, contrastele sau excesele ei caracteristice. procesul
e purtat diniuntrul, 9i nu dinafara grupului social respectiv, incit trX.
siturile specifice epocii, fizionomia ei morali nu apar nici o clipd esce-
motate sau deformate.
$i totugi, eroii romanului nu se bucuri parcl de suficienti auto-
nomie. S-ar spune ci un dererminism ascuns le dirijeazl vielile, aga
cum pretinde personajul-zoolog din rornanul lui philip egarles, pre-
ocupat si observe comporrarea semenilor sii cu seninitatea gi spiritul
obiectiv al savanrului din gridina zoologici. Cici ideea originrli. a lui
Huxley, evidenr impliciti qi nu explicitd, este ci omul din secolul
al XX-lea, inchis in cuirile acrualelor orage suprapopulate, sufer5, ca
gi animalele reduse la condigiile caprivit;tii, de un fel de nevrozi de
56
, ,,nrl)()r l.uc, (.ind Spandrell, monstrul cel mai veridic gi mai co:nplexat
,l
'r rrrcrr.rjcri;-t huxleyani, afirmi ci "orice se intimpli seamlnd, in
c.,'rr1.r, ru [iin1:r cireia trebuie si i se intimple ceva>, nu anticipeazi
rl,,r.rre, sub masca morgii 1ui Vebley sau a sa personelS, tendinlele
ri tcr rrriniste rrie unor zoologi din zilele noastre, care constati ci in
,
',rr,li1ii de viali naturali animalele nu se automutileazi, nu-gi ucid
I'r,ilcrritun, rr-t devin fctiqiste, nevropate sau vicioase din punct de
r.'Llcrc sexull, aga cum se intimpll cu unele din fiinjele umane aflate
,,rlr prcsiuncl coplegitoare a factorilor de mediu din vastele aglomeriri
rrrrr,rrrc dc astlzi ? $i nu compari autorul cruzimea. temperamentalS a
l.rrelci'l'antan-:ount cu aceea a unui crocodil, iar orgiile lui Spa:rdrell
, rr ,,rpLrlrgia qerpilor ?
l)eci scriitorul se arati amuzat sau dezgustat de cornportamentui
,'.rrncnilor dupi scheme de psihologie animalieri, are mai pugini impor-
r.rrr1.i ciecit faptul ci el rimine to'.u;i neputincios qi resemnar in fats
,r(.rlrrrilor sale, pentru care nu indici nici o cale de salvare. De aici
.li, rrrge gi incapacitatea celor mai multe personaje din Contrapunct de
r inl'iptui acea integrare intre trup 9i suflet, intre raliune gi sentiment,
intre aspiralii gi realiziri sugerati de tema cirlii in semnificaria ei pro-
lrrndi, ducind asrfel ia instriinarea tragici a iirdiv-dului in mijlocui
,rrrci lumi absurde, incomunicabile, sterile.
In ce misuri izbutegte atunci autorul si reflecte culoarea veridici a
vielii 9i si transmitE romanului siu acel impuls esenlial fXri de care nu
c cLr putinli ca o operi literarl si se sus;inI ;i si diinuiasci ? E ne-
indoios ci Huxley s-a striduit si fie in romanul Contrdpunct un inter-
pret lucid al sentimenrelor umane, al bucuriilor qi suferinlelor cotidiene,
il)a cum ii apdreau ele in acei ani tulburi care constituie fundalui
cirlii. Daci in primele lui opere narative scriitorul pledeazi pentru
intiietatea gi v.irtu;ile ragiunii, ale intelectului, ale cunoagterii umane,
in Contrapunu insi, probabil sub influen;a nemijlociti a lui D.H. La-
wrence, concesiile ficure zonelor crepusculare gi instinctive din om tind
s)r restabileasci oarecum cumpXna ba1an1ei. Nu arareori, insi, dincolo
tle voinla scriitorului, orchestra interpreteazi partituri umane stinghere,
s, lipito:rre in felul lor, dar reci, asemenea astrelor indeplrtate. Fuge
,,'rrzi,.rli a totalitilii, a unitSlii omului care sI exprime cu adevirat
,,rlrlrrre qi cintul firesc al vielii, se lasi parcl a$teptat;, Nu gtim daci
Itrciclitrtca feroce a intelectului siu, insuficienta incredere in resursele
individului sau acceptarea concepliei carteziene a dualitigii fiinlei umane
l-au impiedicet pe Huxley s; ne transmiti acel mesaj atotcuprinzitor
[)c elrrc premisele cirlii ne indreptileau siJ primim de la e1. Poate
ci deci ar fi adus in scenl Ei ar fi zugrivit Ei umanitatea sirqpli, co-
57

29. nun;, a vielii de toate zilele, qi nu numai cea rafinati 9i sofisticaii
a ma.joritllii eroilor sii, autorul ar [i rcalizat un ecbilibru mai firesc
in distribuirea tonr-lrilor qi semitonurilor peisajului social, exprimind
totodati gi sensul ramificar, fecund, dar uimitor de unitar al existenlci
um ane,
Evident, nimic nu pare nrai greu de definit decit nofiunex de
..echilibrr-r" eslelic, existenlial sau psihologic, mai ales atunci cind se
discutl despre un gen atit de proteiform cum este romanul modern.
Dar autorul ne-a dat el singur rispunsul 1a nedumeririle noasrre, ros-
tind prin g'lasul interpusului sXu Philip Quarles ci atunci ocind era
vorba de situalii simple ii lipsea harul
- acel har c:rre este al inimii,
nu mai pulin decit al mingii, al emoliilor, nu mai pulin decit al inle-
legerii analitice,. DacI adiugin ci pe alocuri abundenla de detalii
erudite diuneazi fluenlei naraliunii, iar aplicarea unei logici prea rigu-
roase in interpretarea anumitor fenomene psihologice
-
iralion:rle pri;r
natura lor
-
ridici unele semne de intrebare, nu inseanni ci voim si
diminuim meritele romanului, ci numai si-i marclm limitele.
Firi si stabilim tabele de licenle sau interdiclii esretice, tinenr
si subiiniem ci atunci cind autorul iqi impunc o rezervi nrai mare in
privinla dezvoltirii laturii conceptuale, a texturii de idei 9i detalii
informa;ionale, in favoarea inlelegerii intuitive a eroilor sii, a com-
portamentului gi stirilor lor sufleteqti, infiptuind acel acord armonios
intre planul de acliune qi ccl spiritual, xrisul lui capdti vigoare, emolie
qi forli de convingere, oblinind intreaga adeziune a cititorului. Multe
pagini din Contraprmct rispund desigur acestei exigenle, incit scriitorul
Andr6 Maurois le aprecia, nu firX dreptate, ci sint demne de marii
clasici ru9i. Chiar qi in capitolele reproduse in antologie, scenele dintre
Marjorie qi Valter, impregnate de un patetism discret, ca qi cele legate
de inceputul seratei, denoti o arti rxfinari, in care spiritul rimine
lucid li st;pin pe sine, arti de muzicien crre sugereazi qi exprim!
totodati.
Cap. I
- Ai si intirzii mult ? Era nelinigte, ba chiar o nuan!;
de implorare in glasul Marjoriei Carling.
- Nr, n-am si vin prea tirziu, spuse faher, cu sen-
timentul penibil qi vinovar cI va indrzia cu sigurangi. Il
58
plit tise:'r glasul ei, pulin tlriginat, de un rafinament exce-
'iv -
chiar a$a am5rit; cum era.
- Nu mai tirziu de miezul noptii.
Ar fi putut sX-i aminteasc; de vremea cind nu.ie5ea nici-
,,rl:rti seaia fdrd ea. rr fi putut s-o faci, dar se abginu ; era
(cv:r inipotriva principiilor-ei; nu voia cu nici un chip s5-i
trnulgi dragostea cu de-a sila.
-
S; zicem pe la unu. $tii curn sint seratele astea.
De fapt, insi, ea nu $tia, pentru simplul motiv c5,--ne-
liindu-i sogie, nu era invitatS. iqi p5rXsise solul prntru Yal-
ter Bidlake ; iar Carling, care avet scrupule religioase 9i era
utor sadic, voia si se r5zbune 9i refuza sI divorgeze. Se
irnpliniserX doi ani de cind trliau impreun;. Numai doi ani ;
cu toate astea el n-o mai iubea, incepuse s; iubeasci pe alta.
i)Icatul igi pierdea unica scuz5, neplicerile sociale
-
singura
jLrstificare. )^i mai era gi insXrcinatS.
'
-
Douisprezece qi jumltate, implori ea, degi gtia- cI
insistenqele nu vor face decit sX-l erreiveze, ci el se va des-
prinde de ea qi mai mult.-
Dar nu se putu opri sX-i vorbeasc; ; il iubea prea mult'
cra chinuiti de gelozie. ln ciuda principiilor, frazele rlbuf-
nean. Ar fi fost mai bine pentru eal qi poate Ei pentru Valter,
daci ar fi avut mai puqine principii ;i gi-ar fi exprimat sen-
timentele cu violengj necesari. Dar fr,rsese deprinsX de mici
si-qi st)ipineasci menifestlrile cu stricte{e. $ria bine cX nu-
rrr,ri l,iicliiranii ficeau <scene". Un rugltorDouisprezece gi
jumiitr'tre, Walter" fu singura abatere de la principii. O -ase-
inenea iegi.re, prea slabl ca s5-l impresioneze, nu putea decit
s5-l irite. $tia a.sta perfect, dar ii fu cu neputinli si taci.
-
DacX va fi posibil. (At3, reuqise sI^!. e.x1spe1eze.) Dar
nu garantez ; mai bine nu mi a;tepta. CXci bineinteles, se
gindia el (obsedat de imaginea Lucyei Tantamount, care il
ginea sub vrajl), nu se va intoarce la douisprezece tum5tate.
i;i potrivi ultima oar; cravata alb;. Din oglind5,. fala
ci, alStrrri de a iui, ii arunca prir-iri scrut;toare. Era atit de
palici5 ;i trasl la faq5, incit lurnina proiectatl in jcs a limpii
electrice de deasupra ii sXpa.umbre sub, pomeii. Sub ochi
avea cearc;ne negre. Nasul drept, cam lung chiar in mo-
mentele ei cele mai bune, ieqea in afar5 jalnic din faga des-
cirnati. Arita uritX, obositX $i bolnavS. Peste tase luni
avea sX nasc;. Ceva ce fusese o singuri celulX, un ciorchine
de celule, un s5culeg de gesuturi, un fel de vierme, un pefte
59

30. virtual cu branhii, se miqca in pintecele ei gi avea sX devinl
intr-o zi un om
- un om in toati firea, care va suferi li
se va bucura, va iubi qi va uri, un om cu gindurile, amintirile
si fantezia lui. $i ceea ce fusese un strop de gelatin5 in
trupul ei avea si-gi niscoceascl un dumnezeu gi si-l adore ;
ceea ce fusese un soi de pette avea sI creeze gi, dupi ce va
crea, si devin5 un cimp de lupti, pe care se vor infrunta
binele gi r5ul ; ceea ce trlise orbeqte in ea, ca un vierme
parazit, avea sX priveasc5 la stele, si asculte muzicS, sI
citeasci versuri. Un lucru se va transforma intr-o fiingX,
o grim5joari de materie va deveni un corp omenesc, o minte
omeneasci. Uluitorul proces al creajiei se desfSgura iniuntrul
ei ; dar Marjorie nu era conttient; decit de boali 9i extenu-
are ; misterul acesta nu insemna pentru ea decit vliguire,
urilenie qi o nelinigte cronicl in privinga viitorului, tortura
gindului gi neplXcerile trupului. La inceput, cind recunoscuse
simptomele sarcinii, se bucuraSe, ori cel pujin incercase si se
bucure, in ciuda temerilor obsedante de urmXrile fizice qi so-
ciale. Copilul, iqi inchipuia ea, il va apropia pe Valter mai
mult (incepuse inci de pe atunci si se indepirteze) ; va
trezi in el sentimente noi, compensind acel element, oricare
va fi fost, ce pirea sI lipseasci din dragostea lui. O inspii-
rnintau durerile, ca qi inevitabilele dificultiji 9i impedimente.
Dar atit durerile, cit gi greutlgile meritau sI fie indurate
dacX ii aduceau o improsp5tare, o consolidare a afecliunii
lui 7alter. in ciuda lor, era bucuroasS. La inceput, presim-
lirile ei pXreau cX sint justificate. Vestea cI va avea un copil
ii reinsuflelise sentimentele lui Valter. Timp de doui sau
trei slptimini fusese fericitX, resemnat; la dureri gi neplX-
ceri. Apoi, de la o zi Ia alta, totul se schimbase ; lValter o
cunoscuse pe femeia aceea. Cind nu alerga dupi Lucy, incX
mai ficea tot posibilul sX salveze o aparengi de sclicitudine.
Dar ea ili dldea seama cX solicitudinea lui era invadati de
resentiment, ci era delicat qi prevenitor dintr-un simg al
datoriei 9i c5, de fapt, ura copilul care il silea si fie atit
de atent fagX de mamX. Pentru cI Valter il ura, incepuse gi
ea s5-l urascX. Nemaifiind inviluite in muljumire, temerile
iegiri la suprafagS, ii n5v5lir5 in minte. Dureri 9i neplS-
ceri
- atit ii rezerva viitorul. Iar intre timp, urijire, boal5,
oboseall. Cum putea si cigtige lupta cind se afla intr-o
asemenea stare ?
60
- M; iubegti, Valter ? intrebl ea deodati.
Vrrlter intoarse o clipX ochii ciprui de la cravata din
,,p,lincli qi se uitX la reflecgia ochilor ei cenuqii qi trigti, fixin-
.lu-i stiruitor. Zimbi. "Mlcar de m-ar lXsa in pace", gindi
cl. lncreli buzele gi le desf5cu iar, mimind un sirut. Dar
,l;rr.forie nu-i intoarse surisul. Faga ei, absorbit5 in ginduri
ncliniqtite, r5mase tristi gi imobili. ln ochi i se strecurX o
iLrcire tremuratX, gi deodati i se ivir5 lacrimi printre gene.
- N-ai putea si r5mii cu mine astl--seari ? spuse ea
pe Lrn ton rugitor, cXlcindu-gi toate hotXririle eroice de a nu
l'rce uz de nici un fel de mijioece supiritoare pentru a-i
c.rnstringe s-o iubeasc5, de a-i lisa o libertate deplin5.
ln faga lacrimilor li auzindu-i vocea tremur5toare ,.i
plini de reproguri, Walter se simli cuprins-de^o.emogie.in
( ,rrc rcmLrtcarea se impletea cu resentimentul ; furia cu mila
!r (u fu$rnea..
"I)ar nu pogi sX ingelegio, iatl ce-ar fi vrut s5-i spunl
.l;rcX ar fi avtit curajul, unu poqi si injelegi cX nu mai e ace-
l,r5i lucru intre noi, cI nu mai poate fi acelagi lucrr.r ca in
t t'ccttt ?
"Si,
CacX e si spunem iucrurilor p3 nume, poate
t.i n-a fost niciodatl ce 1i-ai inchipuit tu
- in privinqa dra-
gostei noastre, adicX
- n-a fost niciodatl ce am incercat
eu sX simulez. Si fim prieteni, si firn camarazi. Imi placi,
lirr lorrrtc rnult lrr tine. Dar, pentrtl Dumnezeu, nu mi mai
t ocolosi crr rllrrgostcrt 1:1, nrl nri mai sili sI te iubesc. Daci ai
5ti cit rlc irrsroz-itorrrc i se pare dragostea cuiva care nu iu-
bc;Lc, cc inciilcare, ce atentat la linigtea lui..."
I)ar ea plingea. Lacrirnile gi,sneau, piciturl dup5 piciturX,,
printre pleoapele strinse. Faqa ei, schimonositi de suferinqi.
tremura. Iar el era cil5ul. I se flcu silX de el insuqi. "Dar
de ce si mX las Santajat de lacrimile ei ?" se intrebS, qi, la
..rcest gind, simli urI 9i fa15 de ea. O lacrirnl se prelingee
de-a lungul nasului ei prea lung. "Nu are nici un drept sX
se poerte astfel, sI fie atit de neinlelegitoare. De ce nu vrea
s.r prrceapa />
.Pcntru cI mI iubegte."
"Dar n-am nevoie de dragostea ei, n-am nevoie." Simgi
c5. il cuprinde furia. _N-avea dr.eptul s5-l iubeascX aqa ; in
orlce caz, nu acum. uE un gantaj, igi spuse din nou in gind,
un qantaj. De ce trebuie sI fiu qantajat de dragostea ei li de
faptul ci odinioar5 am iubit-o gi eu
- oare am iubit-o, ins5,
cu adevirat vreodatX ?r'
61

31. A,{arjorie scoase o batistl qi incepu s5-qi 5teargX ochii. Se
simli ruqinat de gindurile-i josnice. Dar ea era cavza ruginii
lui ; era vina ei. Ar fi trebuit sX nu-qi lase sogul. Ar fi avut
amindci o aventuri qi atit. $i-ar fi petrecut dupS-amiezele
intr-o garsonierX. Ar fi fost romantic.
"De fapt, eu am insistat si fugi cu mine.n
*Dar ea ar fi trebuit si aibi bunul-simi sX refuze. Putea
sX-qi inchipuie cI nu era si dureze o vegnicie."
Ea ficuse, insl, ceea ce ii ceruse el ; renunfase la totul,
acceptase, cle dragul lui, o situaqie socialX neclari. Alt qan-
tai. ii qantaja cu sacrificiul ei. ii era ciudi pe ee pentm
ecourile pe care, prin sacrificiile ei, le trezea in simlul lui
de decenql qi de onoare.
nDac5 ar avea cit de pulini decengi gi onoare, gindi el,
nu mi-ar exploata sentimentele.>
Exista insX copilul.
"Cum Dumnezeu s-a lXsat sX rXmini insircinati ?"
Simti ci urX;te copilul. ii sporea rispunderea fali de
mam5, ii sporea sentimcntul cle vinovitic cI o face s."r sufere.
Se uitl la ea cu'rn isi qtcrge firle umccl:r de lacrimi. Sarcina
o ficea sI arate atit de urirI, cle bitrini ! Cum isi putea
inchipui o femeie... ? Daq nu, astA nu ! Valter inchi.e ochii
$r, aproape rmperceptibil, clitini capul inliorat. Gindul
acesta odios trebuia alungat, respins cu orice preg.
.Cum pot gindi asemenea lucruri ?" se intrebi el.
- Nu te duce, o auzi din nou. Cum il agasa stridenqa
tir5g5natX 9i rafinati a glasului ei !
-
Te rog, nu te duce,
Valter !
Vocea i se incci in plins. inci un gantai. Cum pr-rtea si
fie aqa de josnici ? $i totu;i, in ciuda ruginii, dar intr-un
sens tocmai din cauza ei, el continui sX incerce sentitnente
penibile cu o intensitate ce pXrea sI sporeascir in loc si
scad5. Antipatia fagl de ea cre;tea tocmai..pentru ci-.i era
rugine c5-i este antipatici ; sentimentele penibile de rugine 9i
de aversiune fatd de el insugi, pe care ea i le pricinuia,
constituiau alt motiv ca s-o deteste. Resentimentul didea
na$tere la rugine, iar ruginea, la rindul ei, aliment,r 5i mai
mult ura.
"Ah, de ce nu rnX lasi in pace ?' Ajunsese sI doreascl
acest lucru cu furie, din toate puterile, cu o exasperare ce
cre$tea cu cit se striduia mai mult s-o inibuqe. (CXci ii
lipsea curajul brutal s-o exprime ; ii era mili de N{arjorie ;
62
lrnc:r Lr ea, totugi ; nu era insi in stare sX-i vorbeasci sincer,
',r fic crud pe fa15 crud numai din sldbiciune, impo-
rr ivr voingei lui.)
.l-)c ce nu mi lasX in pace ?" Ar fi plScttt-o rnai rnult
tl.rc;i nu l-ar mai fi cicilit, iar ea ar fi fost rnai fericita.
llult mai fericitX. Ar fi fost spre binele ei... Deodati ipi
tl.idu seama de propria-i ipocrizie. "Si cu toate astea, de ce
rrailra... nu mi lasi si fac ce vreau ?r'
Cc voia el ? Pe Lucy Tantamount o voia. O dorea ira-
lional, inrpotriva tuturor idealurilor gi principiilor, ncbunegte,
in ciucl:r propriei lui voinje qi chiar a sentimentelor lui
- cici
rr o iubci pc Lucy ; in realitate o ura. lJn scop nobil poate
lusti[ic:r rnrjlorrcc ncclcurtrc. Dar ce se intimpli cind scopul
c rrctlcnrn !' l)irr t rrttzrr Ltrcy'ci o ficea pe N{arjorie si su-
lcrc pc Nl.rlj,rric, trrr.c il itrlrca, clrc sc sacrilicase pentru
cl,..rr.'i,.r nelcritit,r. Nclclicilcrr ci cra insii un;;antaj fali
,lc cl.
-
ltiinrii cu nrine asti-seari, il impiori ea din nou.
O firimi din gindurile lui ar fi rispuns rr,rgiminiilor ei,
l-.rr li indemnat si renunje la serati qi si rimind acasi. Dar
irrrpulsul contrar se dovedi_mai puternic. ii rispunse cu.min-
ciuni
-
mrncruni pe jumitate, mult mai rele decit cele pe
de-a intregul, din pricina elementului de adevdr care le con-
ferea o justificare ipocritX.
O striuse la piept. Gestul in sine era o alti ipccrizie.
-
I)raga rxea, protesti el pe tonul de risfSg al ceiLri
t lrc rn;1gi un copil si fie cuminte, trebuie sI merg neapirar.
.Stii, vine gi tatil meu acolo.
-
Asta era adevirat. Bdtrinul
Ilidlake lua parte totdeallna la seratele familiei Tantamount.
- $i ar:r ceva de discutat cu el. Afaceri, adiugX el vag li
cu importanjS, lisind, prin acest cuvint magic, si cadi lntre
ei 9i A{arjorie perdeaua de furn a preocupirilor tipic mas-
.:r,rline. I)ar minciuna, reflectX el, era probabil transperent;,
cu tot fumul.
- N-ai putea s5-l vezi ak6,dar5, ?
-
E ceva important, rXspunse el, clitinind din cap.
Afari de asta, adiugi, uitind ci mai mnlte pretexte suni
intotCeauna mai pugin convingXtor decit unul singur, lady
I.-clward a invitat special pentru mine pe directorul unei
ctlituri americane. Ar putea s5-mi fie util ; gtii bine ce sume
cr)()nnc plStesc. Lady Edward ii spusese ci il va invita pe
arrrcricrrn daci acesta nu apucase sX plece inapoi in Statele
63

32. Unite
- ea se temea insl ci a gi plecat.
- Ni$te sume
colosale, continul el, ingroqind perdeaua cu diversiuni im-
personale. E singura lar5 din lume unde un scriitor are posi-
bilitatea si primeascl mai mulqi bani decit meritX. incercX
si ridX.
- $i am mare nevoie de ceva supraprofituri ca si
compensez cele douX lire pe o mie de cuvinte cit primesc
aici. O strinse Ei mai tare in brage gi se apleci sX o sirute.
Dar Marjorie iqi feri faqa.
- Marjorie, o irnplori el. Nu
plinge. Te rog ! Se simgea vinovat gi nefericit. Dar de ce
nu putea s5-l lase in pace, si-l lase odatl in pace ?
- Nu pling, rXspunse ea. Dar buzele lui ii intilniri
obrajii umezi qi reci.
- Marjorie, nu mai plec, dacl a$a vrei tu.
- Ba vreau si te duci, rXspunse ea, cu faga tot intoarsX.
- Ba nu vrei. RXmin acas5.
- Nu e nevoie. Marjorie il privi qi ficu un efort si
zimbeascl.
- Am fost o proastX. Ar fi stupid sX ratezi
acazia de a te intilni cu tatll tXu 9i cu americanul acela.
Astfel oferite de ea, ca arguurcnte, scuzele lui sunau qi mai
fals gi neconvir.rgitor. Avu o crispare de dezgust.
- Pot s-a;tepte, rispunse, cu o not; de furie in glas.
Era furios pe el insuqi ci niscocise asemenea minciuni (de
ce nu fusese in stare s5-i spuni cu brutalitate adevXrul ? ln
definitiv il cunoqtea) ; 5i era furios pe ea pentru ci i le
reamintea. Ar fi vrut ca minciunile si se scufunde pe lnc
intr-un hXu al uit5rii, si dispari de parci n-ar fi fost nici-
odatX rostite.
- Ba nu, insist sI te ciuci. A fost o prost;e din partea
mea. lmi pare rXu.
lntii i se impotrivi, refuzi sI mai plece, stirui sI rimin5.
Acum, cX nu mai era nici o primejdie si stea acasX, iqi putea
permite luxul sX insiste. Era limpede cX Marjorie vorbise
serios cind luase hotirirea sX-l lase sX se duc5 la seratX. I
se oferea prilejul sX se arate nobil 9i dezinteresat fIrX sX-l
coste prea mult, ba chiar pe gratis. Ce farsi odioasi ! Dar
accepiX s-o ioace. In cele din urml consimli si plece, ca 9i
cum i-ar fi f5cut un mare hatir cI nu rlmine acas5. Mariorie
ii innodi fularul de mitase, ii aduse jobenul 9i mXnuqile qi
il sirutX ugor la despirqire cu o aparenqi curajoasl de r-eselie.
Avea mindria ei gi codul ei personal de onoare in dragoste ;
gi, in ciuda nefericirii gi a geloziei, se crampona de principiile
ei
- Y/alter trebuia si fie liber ; ee nu avea nici un drept
64
sri se arnestece in problemele lui. AfarX de asta, neamestecul
crir cea mai bunl politicS. Cel putrin a$a spera ea.
Valter inchise uqa in r,rrma lui li iesi in r5coarea noptii.
llrr rrcige$ eyadind de la locul crimei, fueind de spectacolul
r it tirrrci, lepXdindu-se de milX si remuscare n-ar fi putut
.,1 sc simti mai uSurat. Pe stradi. r5suflX adinc. Era liber.
Lilrcr dc arnintiri li de anticipXri. Citeva ore era liber sX
irlrr.r'c cxistenla_trecutului sau a viitorului. Liber sI trXiasci
.u( r gr Ac-urr, sa traiascl exclusiv ciipa trecXtoare lrr locul
rrlrlc: sc afla intirnplXtor. Liber
-
dar fanfaronada era za-
rl.rrrrit'li ; continua si-;i aminteascX. Evadarea nu se obqinea
.rrit rlc rrpol-. !111'6" ci il urnrlrca. "Trebuie sI te duci." Crima
lrri l'rrrc,,c 5i ,rnror;-i inScliiroric. "Trrsist sI te cluci." Cr-r citX
rr,,l,l1'11' l)r()tc.il.l,,(' I ( il rlc rrr.irinirrtos cccl,rsc in celc din
rrrrrr.i ! l',' rlr',r',rrpr.r, r'rrzirrrii rrr,ri 1i trilltsc.
,. l),r,rrrrrrt' ! ,,lrrrsr: irl)l'()irl)c tu 1',llrs 1;rrc. Cltrm dc-arn putut ?
lrr.r rrirrrit 1i rlczrlrrstrrt rle el insu;i. Dar de ce nu-mi di
l..r, c ! continu,r ei {irul gindirii. De ce nu vrea sX priceapl ?.
() l-rrric rrcputincioasl qi zadarnicl il cuprinse din nou.
l5i ,rnrinti de vremea cind dorise cu totul altceva. Sin-
rirrre lui anlbigie era pe atuirci ca ea sI nu-l lase in pace. li
irrt rrrrrir,-';c ataqamentul exclusiv. Igi aducea aminte de clsuja
,lirrt lc clcrrlririle golaSe in care locuiserX citeva luni de zile.
'irrllrli -:;irrgLrre i. Ce r.edere aveau peste ginutul Berkshire !
'it':rl'lrrrr irrsri h vreo trei kilometri de satul cel mai apropiat.
( .' illcu ;rtirn:r rucsacui cu alimente ! Ce noroi se fXcea cinrl
lrlorrrr I fi gXleata care trebuia ridicati cu macaraua din puq !
I:rr' pului avea peste treizeci de metri adincime. Dar chi,ri
, irrcl nu se indeletnicea cu treburi obositoare, ca scosul apei
crr giileata, exista,se oare o atmosferl de adevXratX mulgumire ?
Iirrsese el vreodatl cu adevXrat fericit alitriri de l{arjorie
-,rtit de fericit, in orice caz, cit iqi inchipuise el inainte, cit
. .,r' fi cuvenit si fie in acele imprejuriri ? Crezuse ci avea
',.i lc:rlizeze uniunea spiritualS din Epipsychidion 1
; dar nu
sc iritimplase ata
-
poate tocmai pentru ci rivnise in mod
l)rca con$tient la acest icjeal, pentru ci incercase in mod vcit
1 Pocra filozofic de Percy Bysshe Shelley (1792-1822) exprimi,rd
,r',1,,r.r1ir pcetului la frumuseiea idealX. Este o apirare a dragostei lib:re
irrtrc "sLrfletele complementaren (Epipsychidion
-
in lb. greacS: s.r.-
llrr pcsrc suflet).
{.) l)

33. sX-gi modeleze sentimentele, ca qi viala lor con.runi, dupi
versririle lui Shelley.
- Arta .tn tt.bui" luatl prea ad litteram, ii sPtrsese in-
tr-o seari cumnatul siu, Piiilip Quarles, cind discutaseri
despre poezie. Mai ales cind e vorba de dragoste.
'- Nici chiar dacd dragostea e adeviratl ? intrebase
tValter.
- Risc5 sX devini prea adevirat5. Puri ca apa distilatX.
Adevirul pur e nefireic, e o abstracaie firi corespondent
in lumea real5. ln naturl intilnegti intotdeauna o mullime de
impuritXgi ameste-cate cu adevirul esenqial. Arta emolioneazi
tocmar pentru ca e purificatX de toat; zgura vieqii realc.
Nici o olgie autenticX rru e atit de excitanti ca o-carte porno,-
grafici.. i*ntr-un roman de Pierre .Louys tc,ate fetele sint ti-
nere ;i. au un corp perfect ; nici una nu ;3ghite,.. nim5nui
rlu-r nrrroase gura, ni cxisti obosealX ori plictisealX, nimeni
nu-si amint.s,". biut. de facturi nepl5tite iar'r de .crisori dc
afaieri .i*ai" fXri rispuns, ca si
^
intrelupi astfel extaz-ul.
Arta iqi ofcri senzqia,^gindtrl, sentirucrttul, in stare absolur
pura
- vreau sa ttc ptrrl clirt pur-rct cle vedere chimic, nu
moral, adiugase el rizind.
- Dar Epipsl,cfuillion :nLt e pornografie, olliectase X'al-
ter.
- Nu, dar e tot pur din punctul de vedere al chimistu-
lui. Cum sun5 acel sonet de Shakespeare ?
.$u-s ochii dragei rnele stropi de soare
-si ro$ul gurii ei nu-i cle coral.
De-i albi neaua, sinu-i oachet pare
$i negrul pir i-e ca o sirn.ri-n vrrl.
Stiu roze albe' gtiu 9i roze ro;ii,
Dar ntr-i socot obrajii trandafiri
$i-s balsamuri mai dulci sX le miroqi
Decit e boarea intregei sale firi." 1
...gi aqa mai departe. Luase prea in serios metaforele poelilor,
qi reacliona aici impotriva lor. i1i poate servi drept aver-
tisment.
r V. Shakespea.re, Sonete, Sonetul CX.Y-Y' tr:ld. de Ion Frunzetti,
Editura Tineretului, BucrLre;ti, 1961, p' 99.
66
l)lrilip avusese dreptate, bineinleles. Lunile petrecute. in
, ,isrrlrr cle larX nu avuseserl nimic comun cu Epipsycbidion
,,.ru cu I-a maison dw berger t. Cu scosul apei din pug 9i
,lrrrnrul lung pini in sat... Dar chiar fdrX asemenea. neajuns^r'ri,
, lri.rr daci Marjorie i-ar fi aparfinut in stare puri, ar fi .fost
,,rrre rnai bine i Ar fi fost, poate, gi mai rXu' O Marjorie
irn:rculatX s-ar fi dovedit, prbbabil, nrai insuportabili decit
rt'rrrpcrati de unele impuritSli.
it"fin*rr.trtul ei, de pildi, aerul acela distant de femeie
rirrrrtrrsi, diafanX 9i spiritualizatd.
- de la dista"t? $i il
,,,,,<l teoretic i se plreau admirabile. Ce se intimpla insi
irr placticS, in intimitate ? De caracterul ei virtuos, de spiri-
rrr.riitrtea ei rafinat5, cult5, etericX, se indrlgostise el - de
r()irtc i.rcestea gi de nefericirea ei; cici Carling era de ne-
,1,"'<r'is. Compitimirea ficuse din el un cavaler salvator. I-fi
,,', lrinuia ne^atunci (cXci nu avea decit dou5zeci qi doi de
.,,'i ;'i "ra
de o p.ttitate ferventS, puritatea adolescentului cu
,l,,riri1ele sexuali reprirnate, proaspit intors- de la Oxford 9i
irrrl,icsit de pcczie sl de elucubraliile filozofilor,.si misticilor)
, .i iubirea inseamni disculii, comuniune spiritualS, carnarade-
r ic. Aste era adevirata dragoste. Relaqiile erotice reprezentatl
,, sinrpll diversinne, inevitabilS, pentru c5, din nefericire,- fi-
inlclc ornenefti aveau un corp, ce trebuia insi linut in friu
1'e cir pr',silril. I)c o puritirtc infocatl, plin5 de zelul impulsuri'
lrl tirrcrc, .rlril'iciel rlcprinsc sli se rnistuie pe altarul ingerilor,
cl .rclrnir:rsc puritatcrr ra[inati gi linigtiti carc, la Ntlar jorie,
sc clrtora trnci rXceli naturale, unei vitalitlii congenital sci-
'/.LrLc.
- Egti a;a de bun5, ii spusese el. Am impresia cI gi-e
arit de ugor sX fii bunX. Aq vrea si fiu Ei eu la fel de bun.
Dorinla lui echivala, degi nu-gi didea seama, cu aceea
cle a fi pe jumXtate mort. Sub aparenta ltri timidS, nein-
.'rcz.itoare, sensibilS se ascundea o vitalitate puternic5. Era,
intr-adevXr, greu pentru el sX fie bun aqa cum era Marjorie.
Sc srrXcluise, totugi. Intre timp ii admirase bunltatea $i pu-
ritatea. $i fusese rnigcat
- cel pugin pinl ln rnomentul cind
ir.rcepuse sX-l plictiseascl, si-l exaspereze
- de devotamentul
ci falX de el ; fusese migulit de admirajia ei.
.! .9.q:" pdsto.r.alai.. poem..de Alfred de Yigny (1797-1863), dedicat
' irlii idilice in mijlocul narurii.
6/

34. lndreptindu-se acum spre sta{ia de metrou Chalk Farm,
igi aminti deodatl de intimplarea. pe ca.re tatil siu obignuia
s-o rstorrseasca, cu un qofer italian, gi ce discutase cu el
despre dragoste. (BXtrinul Bidlake avea un talent extraordi-
nar s5-i facX pe oameni sX vorbeascX ; tot felul de oameni,
chiar servitori, sau muncitori, Valter il invidia pentru acest
dar.) Unele femei, dupi plrerea qoferului, sint lepene ca
un garderob. Sono come cassettoni. Ce picant gtia bltrinul
Bidlake sI povesteasc5 anecdote ! Pot fi oricit de drlgule ;
dar ce sens are sX 1ii in brage un garderob drXgug ? Ce sens
are, pcntru nunrele lui Dumnezeu ? (Iar llarjcrie, reflectl
Walter, nu cra nici micar cu adevXrai frumoaiil; .,Mie imi
trebuie alt soi de femei, spunea qoferul, chiar daci sint urite.
Fata mea, ii mirturisise, e din soiul celllalt. E u'n frullina,
proprio wn t'rwllino adev5rat tel de bltut albu;uri."
$i bltrinul Bidlake clipea prin monoclu ca un satir bitrin,
jovial ;i rlutlcios. JeapInI ca un gardercb sau inte ca u11
tel de bltut albuquri ? Valter trebui si admiti cX irr-rpIrt5ge"r
preferinqele qoferului. In orice caz, gti.t clin propric cxpericirgi
cX (dc cite ori clragostea uadeviratl" se indulcea cu diversiuni
sexuale) nu-i pllcce prc,r rntrlt tipul tic fcnreie-grrderob. Dc
departe Ei teoietic, puriratea, bunitatee gi spiritualitatea rafi-
nail erau vrednice
-de
admiragie. Dar in practicl ;ii in inti-
mitate erau mai pulin atr5gXtoare. $i din partea cuiva cale
nu tc avage, chiar' devotinentul, chiar idmiralia mXguli-
tore devin insuportabile. Simli o urX vagi falX de Marjorie
pentlu riceala ei.XbdXtoare de martiri 9i, in acela;i timp,
ie acuzX pe sine de senzualitate bestiali. Dragostea lui pentru
Lucy eri nebuncascl qi dczonorant.i, drrr lIarjoric ,n-ave.l
,r.rrr,
"r"
pe jumltate moartl. Era justificet gi. tctodati -de
neieitat. Dir oricum, mai mult de neicrtat. Instinctele acelee
senzuale erau iosnice, nedemne. Ce putca fi mai abject 9i
nrai nedemn d6cit o asemenea clasifiiare : tel dc bitut ou5.
qi garderob ? In imaginagie parc5 auzi risul gras, copios ai
tatilui siu. Groaznic ! lntreaga viagi conptienti a lui Valter
se orientase in cpozilie cu aceea a tatSlui s5u, intr-o direcaie
contrari senzualitljii nepXsitoare 9i exuberante a bXtrinului.
ln mod congtient se situise totdeauna pe poziqia mamei sale,
pe pozi;ia puritXqii, a rafinamentului, a spiritului. D,rr prin
iinge aparginea ccl pugin pe jumXtate tatXlui s5u. Iar cei doi
ani de convieguire cu l,4arjorie il dezgustaseri congtient dc
virtntea frigidS. Dezgustrrl era conitient, chiar dac5, tn
6B
,r,,'l,r;i tilnp, se simgea ruqinat de un asemenea dezgust, ca pi
,1,' poluirile lui senzuaie, pe care el le considera animalice i
'i t'r',r ru;ine de dragostea lui penti'u Lucy. Daci N,{arjorie
I .rl lii:,rr ir"r pace ! Dc nu i-ar mai pretinde sl-i rXspundi la-
,lr .rr',.:;tc.l suplrXtoare cu care continua si-l asalteze. De-ar
rr( ctil cu devotarxentul ei ingrozitor ! I-ar putea ilcorda pri-
.rt'ni:r -- cXci ii era drag5, in mod sincer; era atit de bunl
', i l,linclI, atit dc credincioasX qi leal5. Ar fi fost fericit sX
.ril,.r, in schimb, prietenia ei. Dragostea insi il inlbu;ea. Iar
, r,,,1 Nh.rjorie, inchipuindu-qi ci lupti impotriva celeiialte
l,'rrrt'i cu propriile ei arrne, iqi infringea rlceaia virtuoasi 9i
r r( cr'('11 si-l recr-rcercr'rscI prin mingiieri infccate -_ ei bine,
('r .r ( c/11 infioritor, allsolut infioriitor !
. ,)i.,rrpoi, iiii r'ontinuii cl nrcrlitrrliilc, era intr-a.devir plic-
tr( ()rl,,ir ( u scn()zrlr'ltcir ci llrcrrrtic, lipsitii clc scnsibilitate. Er;r,
rlc l.ryrt, < rrrrr rrr;irriirritii, cu rorrtii cultura ei
- poate din
,.rrrzrr crrlttrrii. I: clrcpt, avca o culturX autentic5 ; citise clrli,
lc lirrcir rnirrte. Dar le inqelegea oare? Pwtea oare si le pri-
r r'.rpii ? Observagiile cu care igi intrerupea lungile, nesfirgitelc
r,rtt'r'i, observagiile acelea docte gi serioase
- ce greoaie erau,
,.' lipsite de umor, de pitrundere ! Bine f5cea cI tXcea; ti-
( ('r'crl c plini de inqelepciune gi de spirit potenlial, intocmai
, rrrn blocul necioplit de marmurl inchide in el o mare sculp-
trrlii. Cei ce tac nu se trddeazl. Marjorie gtia si asculte
lrtrrnos, cu inlelegere. Iar cind iegea din tXcere, jumitate din
t'rrvintelc ei erau citate. Cici Nlarjorie avea o memorie bund
1i ili luase obiceiui sI invege pe dinafarX maxime celebre ;i
p:rsrrje antologice. ii trebuise citiva vreme lui Vaiter ca
s,i descopere trista platitudine ;i patetica ingustime de spirit
(:r.rc se ascundeau sub ticerea gi citatele ei. $i cind le desco-
pcrise, era prea tirziu.
Se gindi la Carling. Un belivan qi pe deasupra bigot.
'l'ot timpul trXnc5nea despre odijdii, sfingi 9i imaculata con-
, .'1'r1iune, iar pe de altl parte se deda unui alcoolism degra'
,l.rrrt, respingXtor. DacI omul acesta nu i-ar fi inspirat o sil5
rrrit de profundS, dacX n-ar fi ficut-o atit de nenorocit5 pe
Mrrjorie ._ C€ S-?r fi intimplat atunci ? Lui Valter ii incolli
?n gind imaginea libertSgii lui. Nu i-ar fi fost mili, nu s-ar
li indrlgostit. 19i aminti de ochii rogii 9i urnflaii de plins ai
Merjoriei dupX una din scenele dezgustitoare pe care i le
l'.icca Carling. Ce brutX scirboasi !
69

35. oDar eu cum sint ?" ii veni deodatX in minte'
Stia ci din rnomentul cind inchisese u$a, Mariorie izbuc-
ni:e in olins. Crtllins, cel putin' avea scuza sticlei de whiskl"
"IartF,-i, Doamne, .X ttu itiu ce fac." Y'alter ere toldeaunrl
treaz. Ln clipa aceea qtia cX Marjorie plingea.
..Ar trebui si mi ittor.r,, i9i-spuse. Dar, tocmai dimp-o-
trivX, iugi pasul pini ce ajunse
"pqo"p"
si alerge..pe..stlad5'
FLrgea de propria'-i congtiingi, g.fbindu-se totodatX cltre fe-
rneia doritl.
*Ar trebui si mi intorc, asta ar trebui'"
iqi continuX drumul gi;bit, urind-o pentru ci o ficuse
nefericitl.
Un om care se uita la vitrina unei tutungerii se didu
brusc inapoi cind trecea tWalter. Se ciocnirX violent.
- Scirzagi, spuse Walter mecanic, vlzindu-;i de drrim
firl si se uite in urma iui.
- Nu te uili pe unde mergi ? r5cni infuriat cet;leanul.
Ei, al dracului, ce, te crezi la alergiri ?
'DouX
haimanale de pe tttadi scoaseri nigte urlete de
batiocuri fcroce.
- Hei, tu ila cu gilindrtr, continui'r dispreguitor cetilea-
nul, cuprins de uri fagi de dornnul in haine de sear5.
Cel- mai potrivit lucru ar fi fost sii se intoarci 9i sl--i
rlspundi individului cu virf qi indesat. Tatil lui l-ar fi
pui la punct cu o vorbX. Dar Valter nu ;tia decit sX fugX'
ii era groazd de scandaluri gi se temea de oamenii vulgari.
Zgomoiul injuriturilor se stinse in urma lui.
*Ce odios !" se cutremuri el. Gindul i se intoarse la
Marjorie.
.De ce nu e ea mai inlelegltoare ? se intrebi el. Puqin
mai inqelegXtoare. DacX ar avea uricar ceva de ficut, o
ocupatle cll care sa-tl treaca vrenlea.)>
Nenorocirea era ci Marjorie avea prea mult timp liber
cr sX-qi facX tot felul de ginduri. Prea mult timp ca sX se
gindeasci la el. Degi, in fond,. era vina lui ; el o smulsese
octrpaqiei pe care o avea, flcind-o sl-gi concentreze viaga
spiriturli cxclusiv in jurul lui. Cind o cunoscuse era aso-
cirtii intr-o prirvilioari de arti decorativi; unul din acele
rnlg,rzinc ce inflorcsc in cartierul Kensington qi reprezinti o
ocupa(ic dcnrnii pcrltru o cloatntrl clin sclcietate, un amestec
de irti $i anlfrtorisln. Abajururile, cornpania tinerelor care le
pictau ;;i rnai llcs clevotarrrcntul faql de cloamna Cole, aso-
70
' r.rl.r n).u virstr.ricS, acestea erau compensaliile Marjoriei pen-
rnr ,, ,.isiitorie nefericitX. igi crease o micl lume a ei, apartc
,1.' .rrt'crl a lui Cariing; o lume fenlinini cu ceva din at-
,rr,,,11'1.1 rlc pcnsion, u.td. put." vorbi despre rochii 5i cum-
l).il.r1ilr'r pl'rn magazrne, putea sa asculfe rnici birfeli ;i
: , ii i',Siiiluie ceea
^ce
numesc acolSrilele o .pasiune" pentru
,, lcrncic rnai in virstS, inchipuindu-gi intre timp cI i;i in-
,1,'plirrcltc partea ei din munca omenirii 9i slujeqte cauza
r t, i.
'.rlrcr o convinsese si renunle. Nu fd'ri a intimpina
rir,'rrr.r1i, rotugi. Cici fericirea de a fi devotatl doan-rnei Cole,
rlr' .r .rVc:l o .,pasittneo de ordin sentimental compensa aproape
r(lr t lrinul iriclrrrat tlin partct solultri ei' Dar Carling se
,1,'r'crlcrr ,t irttrc, c .,' ,trrilt pttsilriliriilile clc compensaqie ale
,l,,,rrrrrt'i ( lolc. ',rltt't' t,l'ct crl ( ccJ cc ltsttci:ltlt ci utt avea,
rrr,,l,.rl,il, rrill.rrrclc r,i i olclc, ;i t'tr sig,trrarrgi ci nici nu
;l()r c.r ., ,, l,r.l,i - rnr l.,t tlc rcltlgitr, pt'()tcclie si sprijin bi-
'cst'.
Alrrii cle asta, Valter era birbai gi, conform tradiqiei,
rrrr lr:irlrrrt rrebuie iubit, chiar daci, aqa clxm constatase Yal-
r,, i,r t'clc din urmi despre Mariorie, ntr-qi plac b5rbalii cu
.rrL'r',rr';rt gi egti atrasi in-mod fir:esc spre compania femei[.or.
1l )irr nou urmlrile literaturii ! Igi arnintea de conrentariile
irri l)hilip Quarles cu privire la.influenqa dezastruoasi pe care
.rrrrr. o poate exercita asupra vielii.) Da, era bXrbat, dar e-ra
'.rltfclo'decit ceilalqi, dupi crun ii repetase Marjorie,la.infi-
nir. Pe atrtnci, acceptase aceaste apreciere ca o dtsttncqte
rrr.igulitoare. SX fie oare aga ? se intreba el acum. Oricum,
.,t,ui.i Mariorie il considera .altfel', qi in felul acesta reuqise
,, dubll lovitur5
- sI giseascX un bXrbat care nu era totuqi
lrrirbat. FascinatX de stiruiniele lui Valter, adusi 1a dispe-
',rre
de brutalitilile lui Carling, ea consim,iise sX p5rI-l-eascX
rrrrrsazinul si in acelasi timp pe-doamna Cole, pe care Valter
'r-,r"out.u
suferi. spunind deipre ea ci e intruchiparea tira-
,'ici, inrobito"t. gi exploataioare la singe a voinlei femi-
rr ine.
- Egti prea capabill ca si faci pe tapilerul.amator, o
rrr.igulise el din adincul unei convingeri, pe atunci autentice'
.,r privire la capacitatea ei intelectual5.
'Ao." si-l ajute, deocamdati nici el !u gtia cum,^ in
nrunca lui de .i""ii. literari i avea si scrie ea insigi' Sub
influenfa lui se apucase sI aqtearnl pe hirtie eseu4 $i .nuvele'
lhr era limpede ci nu aveau nici o valoare. DupI ce o
71

36. incuraiase, deveni rezetvat; nu mai pomeni nimic despre
incercirile ei. In sclrrt; vreme Marjorie pirlsi o ccupatrie
nefireascl gi zadarnicX. Nu-i mai rXmase decit Valter, care
deveni ralirlnea ei de a exista, temelia pe care se spri jinea
intreaga ei via15. Temelia aceasta incepe;r sl-i fugl de sulr
p1c1oare.
..I{Xcar dacl m-ar lSsa in pace !" gindi Vaiter.
Cobori in staqia metroului. La intrare un om viirclea
ziareie de searl. PROIECTUL DE LEGE SOCIALIST L
O TiLHARIE. PRIMUL SCRUTIN. Cuvintele sireau in
ochi de pe afiq. Mulgumit cI a gisit un pretext ca si-qi
schimbe girul gindurilor, Valter cumpXrl un ziar. Proiectul
de lege al guvernului liberal-laburist pentru nalionalizarca
minelor trecuse de prirnul scrutin cu majoritatea obignuiti.
Valter citi gtirea cu plicere. Avea opinii politice inaintate.
Nu aceleaqi opinii le avea gi proprietarui ziarului de sear5.
Tcnul articolului de foncl era de o m,rre virulenl5.
"TicXlogii", gindea Valter citind. Articolul ii orovocl
rin profund entuziasm pentru tot ce at;lca, o plicutX uri
impotriva capitaligtilor gi rcaclionarikrr. lJaricrele individua-
litXqii lui cIiurX pentru monlent, cornplexitatea eului perso-
nal fu abolitX. SrXpinit de plicerea luptci politice, iqi dep5-
;ea limitele, devenea, ca si spunem astfel, mai mare decit el
ir-rsugi
- mai mare gi mai simplu.
"Tic5loqii", repetX el in sinea lui, gindindu-se la exploa-
tatori gi la monopoliqti.
In sta;ia Camden Town, un bitrinel zbircit, cu o basma
roqie innodatl la gtt, se aqezl lingX el. Pipa bitrinului duhnea
atit de inXbuqitor, incit Valter se uitl prin vagon ca si
vad5 daci nu cumva mai e vreun :rlt loc liber. Intimplltor
mai era, dar', gindindu-se mai binc, se hotXri sX nu se ridice.
Plecarea lui de lingX duhoarea pipei ar li plrtrt un act osten-
tativ, ar fi putut prilejui un comentariu din partea bitrine-
lului. Fumul acru ii iritl gitul, tuqi.
"Ar trebui sX fim credincioqi gusturilor qi instinctelor
noastre>, obiqnuia Philip Quarles sX spunI. <La ce folosegte
o filozofie a clrei premisi majorX nu reprezint5 ralionali-
zarea propriilor sentimente ? Daci n-ai gtiut niciodati ce
inseamnl o triire religioasi e o nebunie sI crezi in Dum-
nezeu. E ca gi cum ai spune cX igi plac stridiile, deri iti
fac riu cind le mIninci."
72
I rr iz tlc sudoare stXtut5 urcl spre n5rile lui Walter odatX
, rr,'l lr viilc clc .icotini._ osocialigtii b numesc nagionalizare, citi
,l rrr zi.rr', cl;rr noi ceilalli avem un nume mai scurt gi
-mai
rrr,1'lr1 pg111i.u ceea ce igi propun ei, gi anume : Furt., Cel
I'rlir (.r-.r r.ur furr de la hogi $i in folosul victimelor. B5tri-
',,'lrl sc .rpleci li scuipa,_cu mare atentie gi perpendicular,
rrrrrr. Pir irr.rlc'. Cu rocul ghetei intinse apoi scuipatul pe ios.
.rlrt.r rc uir.i in alti parre; ar fi dorit rd-i poaii iubi de l:r
,'r' l.r..nr t]q e..ploataqi gi tot astfel sX-i urascl pe exploata-
r,'rir rllril'ruiqi de bani. Ar tr.ebui si fim credincioEi guituriior
.r rrr,,rirri'tcl,.)r noastre. Dar gusturile qi instinctele sint acci-
,1,'rrr,'. I'.xisiii principii vegnice. Ce se inrimpli insl cind prin-
, rf iilc irxiornatice nu coincid cu premisa majori p.rrorruli... ?
fi <lcorlrrtir sc vlz.u la virstJ cle noui ani, plimbindu-se
( r nr.r.nr:r ltri pc pljii;tilc clc lingii Gattenden. Arneau in minl
, it,' rrrr l,tr,, lrcr tlc ciubotrica-crrcului. Se duseserS, probabil,
1,.in,i irrsprc.l].rtt's.eornc{, clci doar pe acolo .r.gt.* ciubo-
ti{.r crrcului in toatl vecrnatatea.
- SI ne o,orim o clipi s5-l vizit5m pe s5rnanul Vethe-
rrrtt()n, spuse mama lui. E riu bolnav. BXtu la uga cXsuiei
.l( ('ltllil.
'crheringron fusese ajutor de grldinar la conac ; dar de
,' lrrrr)i de ziie nu mai lucra. Vafter qi-l amintea ca pe un
,"rr sl:rb gi palid, scururat de tuse 9i destul de ursuz.'Nu-i
,rrclc:ia pree muh Wetheringtcn. O ferneie ie deschise ufa.
- Buni ziua, doarnn5 Vetherington.
Irurir poftigi iniuntru.
Vetherington z5ce.a. in^ pa1,. proptir intre perne. Faga-i
t'r.r i'spaimintitoare. Din fundul orbitelor cavernoase te fixa
,) pcrcche de ochi imengi, cu pupilele dilatate. inrinsi pesre
,'.rclc ictite in afar5, pielea eri lividi si viscorsi de sudlare.
I)a.r gi _mai .infioritor decit fala arita gitul, neverosimil de
'l,rlr. Din minecile c5msgii de noapte ieqEau doui b.1. .iotu-
r..rc, .bra[e-l.e, ,9u -o pereche de mi]ni scheletice, uriall, fixate
l.r
.,.rpirul.fiecXruia, ca ghearele unci greble la capitul mine-
'
rrlrri sublire. $i pe urmi mirosul din camera tolnavului !
l cr cstrele erau ermetic inchise, iar in vatra micX ardea focul.
rr:r'rrl se incinsese gi devenise greu din cauza miasmelor ris-
I'irrtlitc de rXsuflarea- lincedi ji de emanagiile trupului bol-
r,rv
- un iz stit-ut gi tenace, -dezgustXtor de dulceag de-atita
r,rs(oacere in zlduful camerei asiupate. Un miros"nou, re-
r cnt, oricir de fetid, nu putea fi mai groaznic. Ceea ce fi-
73

37. cea atit de insuportabili gederea in carnera bolnavului era
inc.lelunga st"gnir. a mirosului, putreziciunea lui. dulceagi,
riscoapid. Vilter se cutremura qi acum ciird i;i a'Jucea
aminte. ;prinse o gigar5 ca si-gi dez.infecteze lnelnoria. Fu-
,.r" .r.r.r.it cu bii tilt i." ;i ferestre dcschise. Cind l-au clus
prima oari la bisericS, in copilirie, i s-a facut riu din
i'auza aerttlui inchis qi
-a
mirosului oamenilor ; a trebuit s.1.
fie scos repede afari. N{ama lui nu l-a mai luat iriciodatl cu'
ea la bisei:ic5. Poate ci sintem cresculi prea igienic Ei aseptic,
gindi el. Poate fi buni o educaiie de pe u-rma- cdreia. decurg.e
[reaq5 faqi de semenii, de fraqii tii ? Ar fi voit si-i iubeasci'
i)ar'd.agostea nu infloreqte intr-o atmosfer5 care-i provoacii
celui indiSgostit o nestipiniti scirbS.
in camera de boali a lui Vetherington cu greu putea
inflori insXqi mila. in timp ce inama lui ii vorbea mulibun-
dului qi soliei sale, Valter,-agezat pe scaun,- se uita cu repulsie,
clar fascinat de oroare, la scheletul infricogitor din Pai,
trlgincl irr piept, prin buchetul de ciubolica-cucului,^ aerul
cali qi gretos.
^Pini
;i prin par[urntrl proaspit ;;i. incintitor
al flo.ii..rr. rlz.bitc,r rnirostrl- grcu clin ci.lnreril lrolnai-ului.
Aproapc ci nici utt i sc fictrse nrilii ; simgea uumai repulsie,
fri.i li greaf;. Nici cind doarntra Vetherington incepu .si
pling5, iritorcindu-qi fala ca bolnavtrl si nu-i vacli lacrimile,
nu se srm!1 cuprrns de' mili, ci mai deg-rabi stingherit,.. in--
curcat. Specta.olul durerii ei nu-l fXcea decit si doreasci si
scape de^ acolo cit mai grabnic, si iasi din carnera aceea
oribil5 in aerul liber qi curi.tt, la lumina soarelui.
Amintindtr-si cle aceste scutitncnte , se nrgini. Aqa sirn-
lise insi atunci :pi tot a;l contintlrr si- sirntir $i acurn. "Ar
irebui si riminern creclinciogi instinctclor llorlstre.>> Nu, nu
ruturor instinctelor, nu celor rele ; ar rrcbui si ue impotrivi-ru
lor. Dar nu erau ugor de invins. Bitrinelul de alSturi iqi
aprinse.pipa din nou. lqi .aminti cum-i9i ginuse din risputeri
resplratra, ca sa nu tragX in piept gi sX nu miroas5 aerul stri-
cat^ prea des. O rXsuflire adinCi printre flori ; apoi num5ra
pini l" patruzeci, lXsa aerul sX ilsi 9i inspira altul. BXtri-
nelul se apleci si scuipi iar. .Ideea potrivit cireia naliona-
lizarea ',ra spori
'
bunXitarea muncitorilor e total eronati. In
ultimii ani, iontribuabilul a invSlat pe pielea lui ce inseamni
controlul birocratic. DacI muncitorii iEl inchipuie..." lnchise
ochii 9i revdzu camera bolnavului. Cind venise momentul
sI-Ei ia rimas bun, strinsese mina scheletici ce zXcea inertl pe
74
,,.,r'.rl ; i)i irecurase degetele pe sub degetele acelea moarte
..1 r,,,r.rc, riclic:tre o clipi mina, apoi ii diduse drumul.
lirrrr cra rece qi umedi la pipiit. intorcindu-se, ili gter-
,( ,(' yr;rlnra de haini, pe furig. Eliberase, printr-un oftat
,'rPl,,7iv, risuflarea indelung reqinuti gi inhalase din plin
,,'r rrl grctos. Era ultima oari cind trebuise si tragi acel
.,,'r irr picpt ; nlama lui se gi indrepta spre ugl, cu micui ei
1,,',lrirrcz. zburdind qi litrind in jurul ei.
Iiii curninte, T'ang ! spuse ea cu vocea-i iimpede, fru-
.r..1',,i. Iira, poate, unica persoan5 din Anglia, reflecta el
,( rnr, cal'e pronun[a curn trebuie apostrofui din cuvintul
l'.rrrg.
c inrrpoirr'cr',i acasii pc jos, de-a lungul unei poteci care
'.rr ,rl'iitc:r p.ilunilc. Aparilic hntasticir gi neverosimilS, ca
un rnit' rlr';rri,rrr t lrirrczcsr', 'l'':-rng Iugc,r inaintea lor, sirind
u()r'l)cstc (cc.l ('c cl ipi inchipuia a [i obstacole uriale. Coada
ii llrrtrrlrr in vint clr un pcnaj. lJneori, cind iarba era prea
i,r,rlrii, se alezr pe poponetul lui turtit, ca gi curn ar fi
l.rtrrt sluj ca si i se dea zahir, gi se uita irnprejur, peste
l,r, tricni, cu ochi;orii lui rotunzi qi bulbucagi, ca si vadi
1,. Lrncle s-o apuce.
Sirb cerul cu reverberaqii de lurninl, Valter se simjise
(.r trrr priztrnier grafiat. Alerga, striga. Mama lui mergea
irrt'ct, ticutl. Din cind in cind se oprea o clipi 9i inchide,r
,',hii. A;a ii cra obiceiul cind se simqea rivS;iti de ginduri,
,1,' rrcrlunreriri. Era deseori nedumeriti, reflecti Valter, zim-
l,irrtlu-gi crr duio;ie. Sirmanul Vetherington .trebuie .si . fi
( ()nstituit o mare nedumerire pentru ea. l;i aminti cit de des
'c t,prise in drurn spre casi.
- I-lai r.nai repede, mami, strigase el nerXbditor. O si
irrtirziern la ceai.
lltrcltXreasa pregitise brioge pentru ceai ; mai rirnisese
rlirr rrfun cake cu stafide gi un borcan de curind inceput cu
rlrrlt crrli de vigine Tiptree.
.. r trebui si rXminem credinciogi gusturilor gi instincte-
l.r n..lstr€.o Dar simpla intimplare a nagterii hotirise pen-
rrrr el. l)reptatea este vegnici; caritatea gi dragostea frigeasci
',irrt scntimente frumoase, in ciuda pipei bitrinelului gi a
..rrrrcrci de boali a lui Vetherington. Frumoase tocmai din
r ,urzrl ilc€stor lucruri. Metroul igi incetini mersul. Stagia Lei-
( cte r Square. Cobori pe peron gi igi croi drum spre lifturile
rrrclrrrului. E, greu insX, reflecta el, s5-9i contrazici premisa
7lt

38. major5 personaii ; iar intr-o premisX major5 care rru e perso
nali e greu sI crezi, oricit ar fi ea de superioarS. Oiroarea,
fidelitatea
- toate astea sint minunate. Dar premisa ma-
jori personali a filozofiei lui in actualul mclment era cX
Lucy Tar-rtamount rXminea cea mai frumoasX, cea mai atri-
gaioare...
-
Biletele, vi rog !
Dezbaterea interioai:5 a"meninla sI reinceapX. O reprinrii
cu hotirire. Liftierui trinti ugile. Ascensorul r,rrc5. Ajuns in
stradX, 'alter cheml un taxi.
-
Paiatul Tantamount, Pall 1{a11.
Cap. ll
...interiorui palatului'Iantamount se caiacterizeazd prin
aceleali nobile trlslturi ale stilului roman ca ;i faga<1a. in
jurul unui p:rtruiater ccntral se inalg5 doul rincluri de :rrcade
deschise, avincl clcasupra o nrarrsar<lii luminatir de ferestre
rnici ;i piitrate. Dar in loc sI rXmini deschis sub cerul liber,
patrulaterul e dorninat cle un acopcrig cle sticl5 care il trans-
formX intr-o sali irnensl de inilgimea intregii clidiri. Arca-
dele gi galeria ii dau Lrn aspect grandios
-
dar prea vast,
prea public, prea asem5n5tor cu acela al unei sXli inchise de
inot sau de^patinaj penqly a putea fi f_olositi_qrea del in
seara asta, ins5, igi justifica existenla. Lady Edward Tan-
tamount didea una din seratele ei muzicale. Parterul era
injesat de musafiri a$ezali pe scaune, iar din spaqiul arhitec-
tural gol de deasupra, orchestra trimitea vibraliile unor com-
plicate acorduri.
-
Ce pantomiml ! se adresi bil:rinul John llicllake gaz-
dei sale. DragI Hilda, te rog privegte.
-
Ssst ! flcu lady Edward in dosul evantaiului ei cu
pene. Nu intrerupe muzica. Afarl de asra, fii sigur ci mX uit.
$oaptele ei aveau accentul englezei vorbite in colonii,
iar "r"-urile erau graseiate din fundul gitlejului, cXci lady
Edward se n5scuse la Montreal din maml franjuzoaicl. In
1897 "Societatea Briranicln s-a intrunit in Canada. Lordul
Edward Tantamount a citit o foarte admirati comunicare
in cadrul secfiei de biologie. ..lJn om de viitor', spuneau
despre el profesorii. Dar penrru cei care nu erau profesori,
to
,r l.urr,rn,)unL rnilionar putea fi considerat cI a gi ajuns
,1, 1,,, rt.. lliltl'r Sutton era categoric de plrerea aceasta. ln
rrrrrl,rll ;crlcrii la l4ontreal, lordul Edwald a fost oaspeteie
ur.,lrri l liltlci. Fata s-a folosit de prilej. Nlembrii "Societigii
tlrrr.rrritc' s-au inapoiat in patrie, dar lordul Edn'ard a
r .r rrr.r', in (,.r,nada.
( ,r'crie-m5, ii mlrturisise odatX Hilda unei prietene.
.rr rrr a interesat niciodati osmoza atit de muit ca atunci.
l'.rsiunea ei pentru osrnozX i-a trezit atenlia lordului
l,lrr'.rrrl, care;i-a dat seama de un lucru pe care nu-l obser-
r .r t r)r:ri inainte : anume cI Hilda era neol-.i5nuit de drigugi.
Lr rrrrcl';1 ei Hilda, ca femeie, gtia ce trebuie sX fac5. Sar-
,
'r.r rrLl i-a fost grea. La patruzeci de ani lordui Edwarcl
r,rr,.rcse in toate privingele, cu excep!;a intelectului, un fel
,1,' ,,'pil. in laborator sau la rirasa de scris crir bitrin ca $tiinta
,,, ,,r',i. I)ar emogiile, intuiliile , instinctele lui erau acelea aie
,,,,r,i biieqel. NesolicitatX, o mai:e parte a fiiniei spiritu.rle nu
i ',t' clcz-voltase niciodatS. Era un fel de copil, dar cu deprin-
,l, r ilc copilireiti adinc imprimate de cei patruzeci de ani
,1,' r ie15 ai sii. Hilda l-a ajutat si t;:eaci pragul sfielii lui
1'.,r'.rlizante de biiat de doisprezece ani gi, ori de cite ori spai-
,,',r il impiedica si facX avairsnrile necesare, ea ii prevenea in-
r.,rr1iiie. Pasiiinea lui cra ccpilireasci
-
in acelaqi timp vio-
l,'rrr.i 9i timidi, disperati gi mutX. Hilda vorbea pentru amin-
,1,,i ii stia sir fie indriznea!; cu discrelie. Crr multX discreqie-
, ,r, i ideile lordului Edrvard desore felul cum trebuie si se
i)()ilrte fetele tinere erau imprumuiate in mare m5surX din Do-
,'utnentele Clabu.lui Pickrpick. lndriizneala fiqiqi l-ar fi alar-
,rnt, l-ar fi lndepirtat de ea. Hilda gi-a pistrat masca unei
lccioare din romanele lui Dickens, reu;ind in acelaqi timp sX
irrircprindi toate avansurile necesare, s5-i ofere toate prileju-
'
ile favorabile ;i si aducX permanent discuqia pe figalul te-
,rrcl,-'r amoroase. in primlvara anului 1898 gi-a primit rls-
pirrta, devenind lady Edward Tantamount.
-
Te asigur, ii spusese ea odatX lui John BidlaLe, in
, Lrlnrea enelvirii, pentm ci igi bXtuse joc de sirrnanul Edward,
re rrsigur cI trin la el in mod sincer.
-
ln felul tIu, da, sint convins, o persiflase Bidiake, dar
r,cbtiie sX recunogti ce bine e cX nu toli iubesc la fel. UirS-te
nrrrnei pugin in oglindX.
lla se uitase ;i vlzuse acolo reflectati imaginea trupului
.'i 1,o1, pe jurnltate cufundat in pemele moi ale divanului.

39. - Eqti o bestie ! ii replicase ea. tsta nu schimbX cu
nirnic dragostea mea pentru el.
- hiu schimbi cu nimic feiul t5u aparte de a-l iubi, sint'
sigr-rr. Risese. iqi repet, e totugi bine c5...
Hilda ii acoperise gura cu mina. Asta se petrecuse cu
un sfert de veac inainte. Hilda era m5ritati cle cinci ani si
impiinise treizeci. Lucy avea patru ani. John Bidlake, Ia cei
patruzeci 5i qapte de ani ai sXi, era in flo:rrea virstei qi in
punctul culminant al reputagiei sale de pictor ; un b5rbat bine,
sclid, exuberant qi irepXsXtor. ii pl5cea si ridl, lucra intens,
l;ea 5i minca muh gi era mare arnator de fecioare.
- Pictura e o rarnuri a senzualitXjii, le replica celor
ce-l dojeneau pentru viaga pe care o ducea. Nu poli picta
urr nud dac5 nu ai inviqat pe dinafar5 corpul omenesc cu
nriinile, cu buzele gi cu propriul t5u corp. Eu iau arta in
serios. Sint de o perseverent; neobositX in prir-inqa sttidiilor
preliminare. $i rinjetul ii increqea pielea fegei in jurul mono-
clului, iar ochii ii scipirau ca ai unui satir ior-i:rl.
John Bidlakc ii aclusese I Iildci rcvclalirr propriulLri ei
corp, a posibilirililor ci fiz.icc. l.olthrl Ilcln'.rrd era doar un
fel de copil, o [osilii infrnrilii conscrr,,rti in rriipul corpolent
al unui om cle virsri mijlocie. In laborator, clin punct de
r-edere intelectua.l, inqelegea fenomenele sexului. Dar in prac-
tici qi pe planul emojiilor rlmisese un copil-fosili din epoca
reginei Victoria, conservar intact, cu toate sfielile firepti ale
copilului qi cr"r toate tabir-urile dobindite de la doul preaiu-
bite ;i preavirtuoase mitugi, rlmase fete bitrine, care il
crescuseri in locul clefur.rctei sale mame, impreunX cu ttlui-
toarele principii ryi prejudeciqi absorbite oclati cu hazul dom-
nilor Pickwick qi Nlicawber. I9i iubea tinlra so1ie, dar o
iubea a;a cum putea iubi un copil-fosili din deceniul al qap-
telea
- cu timiditate gi scuzindu-se tot tirnpul ; se scuza
pentrLr elanuriie de pasiune, pentrll corpul 1ui, pentru corpul
ej. .u..grin cuvinte, bineinieles ; _cici_copilul-fosili era .mut
de sfiali ; dar printr-o ignorare t5cut5 a trupurilor, o simu-
lare tacit5 a detagXrii de pasiunea carnal5, care de fapt nici
nu_eristl. Dragostea lui^.era- o-lung5 qi tXcuti scuz;.pentru
insS;i existenla ei gi, nefiind altceva decit o scuzX, devenea
absolut de neiertat. Iubirea igi gisegte justificare printr-o
afinitate fizicX qi spirituall, prin emogie, legitur5 afectivl
qi plicere. DacX are nevoie de o jusr:ificare dinafar5, insearnni
cX e un lucnr lipsit de sens.
l,,lrn llicllake nu-;i cerea scuze pentru dragostea De .c-are
, , ,r ('.1 cL: .r lerit. Atit cit valora, diagc)stea lui se justif ica
,,,,r:rrr.i clin plin. -vind instincte sinitoa.se, el ficea dragoste
i,,i1.,1r,, fire't, cu voluptatea animalici 9i fericiti a unui copii
.rl rrrrtrrlii.
- Nu te altepta s5-ii vorbesc despre stele, crini im-acu-
Lrli ;i cosmot, ii ip.tn.a'el. Nu e genul meu. Nu cred in
.r',('nrcnea balivernJ. Cred in... qi Iimbajul siu devenea ceea
, (', l)rintr-o misterioasX convenqie' s-a decretat cX nu poate
,,'rlcr lumina tiparului.
l:ra o clragoste firI pretenEii, dar calm5, fireascl ;i, -
ca
.,r.rrc, fericitX,"in limitelJ ei
-
o senzualitate decentS, plini
,lc r oiogie si muliumire. Pentru Flilda, care nu cunoscuse in
.lr.,goste altceva decit scuzele reticente ale unui copii-fosili,
., iiisemnat o levelaqie. Ceea cc piruse mort iil ea reniscttse
l.r riaqi. Se descoperise pe sirre lu it.rcintare. Dar nu cizuse
i, c*iaz. Nu-;i pierdusi niciodati capul. Daci 9i- l-ar f i
pierclut, odati cu-asta ar fi putut sX dispar)i palatul -la1La.
,,r,runt, milioanele Tantamount gi titlul nobiliar al familiei
l.rntamount. Nu avea deloc intenlia si le piardi, a;a incit
rrrintea ii rimisese limpede qi ralioirali. 'finuse capul .sus,
lrr, irlir si siqut'a, deasupra p,rsiunilor tttntulruoase' ca o stincd
rle...suDra vllurilor. Iniercase mari satisfacaii in dragoste, dar
,,i, iodati in detrimentul situalici sociale. Era in strre s5-9i
( ()ntemple, <ietagati,. propriile satisfacaii,; mintea-i clarX 9i
voin{a
-de
a-gi lnenline situagia sociali rimineatr in afara ;i
,lcrrsrrpra clocotului r ielii scnz.trale. John Bidlake aprobr -ta-
Itrrruf cu care Hilda 5tia sa ia ce e mai bun din.rmbele rnoduri
rlc a gusta viaga.
-- Slav5 Domnului, Hilda, ii spusese el adeseori, ci egti
o' icrreie cu cap.
Femeile cirora nu le mai pasX de nimic cind se dedicl
rlr.rgostei sint o.mare p?cos.t9
-
Bidlakg o;tia prea bine din
1,r'opria-i experienqi.
-ii plSceau femeile ; dragost^ea era o
: .,riilaclie Ce care nu te puteai lipsi, dar nici o femeie nu
'rcrira
ii te viri de dragul ei in complicagii plictisitoare-ori
,.r-1i r"itezi lirga. Cu femeile incongtiente, care Iuaseri dra-
r,,()rca prea in. serios, John Bidlake se arXtase nen-rilos de
'
r rr,-1. i; b.ltXlia dintre utotul pentru dragoste" ;i oorice
t)cr)tru o viald iiniptitS" John Bidlake ieqise totdeauna victo-
, i,,r. Ca s5-;i apere traiul tihnit, nu se d5duse in l5turi de
l.r rririo grozivie.
T'.1

40. I-Iiida Tantamounr iubea la fel de mult ca si Tohn r..iata
liniqtiti. Legitura ior durase, destul de asreabii,'mai niulti
ani ;i se
_destr5mase. incet, de la sine. Se" iubiseri. sin..er iiramasesera pneteni sinceri -. conspiratori chiar, cum ii nu_
meau unii, dar nigte conspiratori maliqio;i, iir srrinsi alianti
pentru a se amuza pe socoteala celorlalqi. Rideau gi acun:,
sau ma.i clegrabS_ bXtrinul John, care nu putea suferi'nr,.,zica,
ridcl singur. Lady Edward incerca sX salveze ericheta.
- T'rebuie sI te liniqteqti odati, ii.qopti ea.
insisti Bidlake.
- Ssst !
-* Dar vorbesc in go:rpt5. Sisiitul ei repetat ii irita.
-
goaptl de leu.
- Altfcl nu pol, ii rXspunse agasar.
Cind ficea eiortul sI vorbeasil in goeprl, a1.,ea convin-
gerea cI vocca hii nu era auzitl decit de'p.iro"n^ cireia i
se adresa. Nu-i plicea sI i se spunX cX se ingali.
. . Ei -pofiirrr,. toapri dc litr ! honrlrini indignar. Dar.
taqa i se lurninX brusC din nou. Ia te uiti ! A m"ai sosit o
intirziatX. Faci prinsoare c; procedeazi la fel ca ceilalgi ?
- Ssst ! repetX lady Edward.
. .John_. Bidlake. o ignorS. Se uita in direclia ugii, unde
ultima dintre intirziate oscila inc5 intre dorinti d.
" -se topi
in masa t5cutI a invitalilor 9i obligaqia mondenl de a-;i faie
cunoscut;. gazdei prezen[a. Pr-ivei
'
jenatX imprejur.
'
Lady
Edn'ard ii ficu un semn de salut pejte capeteli mulqimii ce
le despXrqea cu o. unduire a lutrgii p..t.
-di.r
p5r gi'cu un
zirrrbet. intirziata ii rispunse la sa1ut,-ii trimise
^o
bezea, duse
r.rir deget- la buze in semn ci va pXstra ricere, ariti spre un
scaun^gol in parrea opusi a siiiil igi intinse miinjle.impreu-
nate rntr-un gest .menit si exprime scLlze pentru intirziere qi
regret disp.erat
.c5, dare fiind- imprejur5riie, nu, a_re posibili-
tatea s5.r-in5_ gi sX schimbe citevi cuvinte cu lady Edward,
apoi, ridicind umerii gi ficindu-se micX de tot, ci sI ocupe
cit mai..pulin spaqiu, .se indreptl pe virfuJ picioareior ;i cu
precauqii nemaipomenite, prin intervalul dintre scaune, spre
locul liber.
Pe Bidlake il cuprinsese o veselie nebunS. Repetase in-
tocmai fiecare Sgst qi s5rmanei doamne. Bezelele i"le inapo-
iase cu exagerat5 dobindS, iar, pentru .dogetul dus la -buze, el
l;r acoperrse gura cu toatd palma. Ii imitase gestul de regret
BO
,,,r'plilicindu-l grotesc pini cind il transformase intr-o dis-
l,('nrc riciicolS. Cind doamna se depXrtase pe virful picioa
'clor,
incepuse si numere pe degete, sX faci semnele care, la
Ncrrpole, gonesc deochiul qi sI-gi ciocXne fruntea. Se intoarse
.rpoi triumfitor spre lady Edward.
- Ji-am spus eu ! ti qopti el, qi intreaga-i faqi i se
irrtrefi din cauza efortului de a. se stXpini si nu ridi. ParcX
.urr fi intr-un azil de surdomugi. Sau parci arl sta de vorbi
, rr pigrneii din Africa CentralS. Deschise gura ;i ariti spre
..r cu degetul intins, mimi migclrile cuiva care bea din pahar.
'li-e foame, spuse el, mi-e foarte, foarte sete.
Lady Edward i;i agitX penele de stntl in fala lui.
Intre tirnp orchestra continua si cinte Suita in re rninor
I,t')ttrt!. llaut si corzi de Bach. Tinlrul Tolley dirija cu obiq-
rruita lui gralie inimitabilS, ondulindu-se din golduri ca o
lcl>XdI gi descriind prin aer cu bralele, ce pXreau cX plutesc,
,rlabescuri bogate, ca gi cum ar fi dansat in ritrnul muzicii.
Vreo zece violonigti gi violonceli$ti necunosculi ii urmau indi-
t'ttiile. Celebrul Pongileoni nu-qi dezlipea buzele de pe flaut"
La fiecare miqcare a sa o coloanl cilindric5 de aer incepea
sri vibreze ; meditagiile lui Bach se rispindeau prin cadrila-
rcrul in stil roman. In largo-ul din deschiderea Swirei, Johann
Scbastian reulise cu ajutorul bralelor lui Pongileoni qi al
coloanei de aer sX fac5 urmitoarea afirmaqie : "Exist5 in iume
Iucruri mininte gi nobiie ; existX oameni niscuqi regegte ;
,,'xistI cuceritori adevlraqi, st5pini de fapt ai pirnintuluin.
Dar refleclia care urma privea acest pimint, vai ! atit de
complex qi de vast. IatI ce sugera in allegro-ttl din FwgE :
"VX inchipuigi ci aqi descoperit adevXrul ; viorile o anunti
lirrpede, hotlrit 9i fJrX greq ; l-aqi descoperit 9i il deqinegi
triumfltor. Dar el scapX din strinsoarea voastrl Ei ia ur-r
nou chip sub arcugurile violoncelelor, ca gi in acordurile co-
loanei de aer tremuritoare a lui Pongileoni."
Plrqile Switei au viafa lor specificl ; se ating, se inter'-
'ccleaz5 gi se combinX pentru o clip5, creind o aparent; ar-
'rronie
finalS gi perfectX, pentru ca apoi sI se despartl din
rr()u. Fiecare parte e izolatX, independenti gi singuraticl.
"l'.tr am personalitatea mea, exprima violina, iar lumea se
lotcgte in jurul meu., uln jurul meuu protesteazi violonce-
Irrl. "ln jurul meu', insistl flautul. Toate instrumentele au
(llcptate qi se inpal5 in egali m5sur5 ; dar nici unul din ele
'rrr
sc induplecl si dea ascultare celorlalte.
B1

41. I''u1q,a utnani are o sut; optsprezece milioane de p5r1i.
Sunetr,rl provocat de ea reprezinti poate ceva pentru un sta-
tisticiar-r, dar nu reprezinti nirnic pentru un artist. Numai
analizind una sau dciui p:Jr1i, separar, arrisul poate si iirle-
leirgi ceva. IatI, de pildi, o anurre parre, ir care Johann
Sebasdan exprirna llorivui. Rondo-ul incepe cu..o melodie
incir-rti,toare gi sinrplS, aproxpe folclorici. Evoci o tiniri
f ati ce-gi cinti dr:lgostea, singurX, cu melancolie duioasS.
O tiniri lati cint5 printre coline in timp cr: norii trec pe
deirsupra plutind. insingurar, ca unul din- norii cilitori, un
poet i-a ascultat cintecul. Gindurile h,ri formeazd, Sarabanda
ce nrrneazi Rond.o-ttlur. X,Ieditagia poetului, uluitoare li
subiinrl, zibove;te asnpra frumuseqii lumii -- in poficia ui-
mitoarei ei ciiversitili. O frunTr.rseqe, bunitate gi unitate pe
care nici un studiu intelectual nu le poate scoate la iveal5,
rru le poate analiza., dar de a c;ror reilitate spiritul ornenesc
e. r1ng.ori, brusc si covirgitor, convins. E, de ajuns ca o fatii
tinlrX sI ctnte singuri slrb nori spre a-!i formrr o astlel de
convingere. (lhiar' ;i o clinrinc;rq'i fnruroasi e cle ajuns. Il oare
o iluzie sau revelaqia unui plol'uncl eclcl.ir'
-l
Cine gtie ? Pon-
gileoni sufla din flaut, r.ioloniltii rliigearl cu arcuqLrrile im-
bibate clc saciz pe mafele de nriel intinse, ia-r pe parcnrsui
lungii Sarabancle poetul igi continua meclitagia lui sublimi ;i
optimistii clespre certitudinea lumii.
-
Muzica :1sta a cam inceput sX mX plictiseascS, gopti
John Bicllake gazdei. Mai line mnlt ?
Bdtrinul Bidlake, lipsit de grlsr sau talent rnuzical, avea
curajul s-o rnXrturiseasci. ii dridea mina si fie sincer. Cincl
pictezi atit cle bine ca el, ce sens r.nei arc si te prefaci c5-gi
place -nTuzica, cind de fapt n-o poli suferi. Se uitl peste
capetele ascultitorilor de pe scaune 9i zimbi.
-
Parci ar fi la bisericX, spuse el.
Lady [,dward ridicir evanraiul iir semn de protest.
-
Cine-i femeiugca in negru care-gi di ochii peste cap
fi r^e contorsioneazi ca sfinta Tereza in extaz ? continui el.
- '. E Fanny I, ogan, ii rlspunse in goaptX lady Edward,
dar linigtegte-te odati.
-
Oamenii discuri clesple tribtrtul pe care viciul il pli-
teqte virtugii, perorl John' Bidleke, f;id si lin5 seame^ cie
indem.nul ei, cind in zilele noastre totul e ingiduit gi nu se
mai simte nevoia unei ipocrizii morale. Asdzi nu mai existl
decit ipocrizie intelectualX. Tributul plStit de filistini artei,
82
rrrr i :r;a ? Priveqte-i, toli il plltesc, prin tlcerea lor religioasi
',.i plirr strirnbirurile lor pioase !
'- Ttr cel pulin ar
^trebui
si fii mullumit, ci p,e tine te
Pl.itcsc in lire-sterline, spuse lad1' Edn'ard, ;i de data asta
rc log foarte muh sX-1i 1ii gura.
nidlake simuli ur-l gest de teamX, acoperirrdu-Ei gura cu
,rrina. Tolley igi undui bralele cu /oluptate ; Pongileoni su.-
I l.i in flaut, violonigtii isi plirnbari arcnqurile, iar Bach
p.ctul continul si rnediteze aruora adelXrului 5i frurnuselii..'

42. Orb prin Goza
Pubiicat in 19J6, romrnul Orb prht Gaza (ilyelcss in Gaza) po;trri
lrmprenta unei incontestabile irabogiliri in cadrul crealiei narative a h:i
AlCous Iluxler'. I{ai intii prin prcocup.irile scriirorului, c;r:e, inllucrrrrr
de evenimentele so,:iele ;i poiitice a1e vremii sale, mirni[esri o largi rrn-
dingi de cuprindere gi inlelegere, convins fiind ci omenirea actuali a pomil
pe un drum 1ung, necunosc'rr, xfx cunr rrmxrele din antichitate plecaLl
in vlstele 1or expedilii.1n al doilea riird prin nizuini:r autoiului cte
a inrprima cirlii un sullu de intcriorizere ;i innoirc, indcoscbi p:i:r
substituiri de ordin cornpozigional.
Ti'riul lucrlrii i-a fost sugerxr lui Huxley de versurile lui John
I{ilton din poenrul drarnltic S.tn?sot', luptdtor (Satns6p Agoi'tistcs):
..lnlreabl acunr de narcle izbivitor
$i clriti-l apoi prin Ge;re, orb, trudind cu sclavii,
Inlinluit el insuli sub jLrgul filistin..."
NIitul biblic al lui Samson
-
faimos judecdtor al iudeilor, cizut
prizonier, care prin forle ncobignuiti a muEchilor sii e niruir te nplul
din Dagon peste cipereniile filistine, ingropindu-se la rindu-i sub co-
loanele lui
-
esre inrerpretar simbolic de Huxley gi intruchipat de
protagoniltii rornanului siu : Anthony Beavis gi Helen Ledwige.
lntr-un sens superficial, dlr coraod, s-ar pulea afirmr cI tena cirgii
o constituie legitLrra de dragoste dinrre cele doui personaje priircipale,
a crrei curbr se iirscrie i'rre o
^rpruri 5i o reconciliere sentime'tal:.
Mai precis, foile calen.larului fixeazi pentru primul nro;nent dara d:
30 august 193.i, pentru el doilea pe aceea din 23 februarie 1915. Dar
inire punctr:1 de plecare qi cel cle sosire se desflgcari o lungi cilitorie
B4
irr rinrp qi spaliu, pe care eroii o stribrt pe cii dileritc, maturizindu-qi
,f ilitcle, imbogllindu-9i conEiiinla, xscu!indu-.si scnsibilitrrrca. Infruntind
tor qele ostile diniuntrul, ca 5i dinalara 1or, Antl-ronv Beavis 5i Helen
I ei.lrvige iqi regisesc pini la sfirqit plenitudir-ree rlvniti, dar Cup.l ce vor
l i trecut prin calvarul ui-ror aspre ;i chinuitolre cxpericnle 1i peregri-
r iri. in acelxgi timp, intregul lor trccut esie scos la iveali, cici intre
,':ic doui mo:nente an.rintite se casc; o adevirati nrare de ren.riniscenle,
;rl care autorul se cufr-indi la adincini diferite, scrut:nd straniul pcisa.l
,,Lrbacvatic qi aducind 1a suprafall ciudate vestigii sufleteEti.
La inceput, surprindem pe protagonigti chiar in intimitatea vielii
I,rr cotidiene, alXiuri unul de altul iicind plaji, undcva, pe o coasti
insoriri a h{editeranei. Ferneia iubeqte qi suferi in ticere; birbatul o
,rbservl cu o curiozitate distanti qi ironicl, consti-.uind pentru Huxley
rrn fcricit prilej de introspeclie subtill, a;a cum reiese din paginile anto-
logiei de fag5. BIrbatul, degi resimtc, in felul lui, o anumiti afecliune,
c deziniereseazi rotugi de sentimentclc pcrsonlle ale iubitei sale. El
uri,ste .sufletui', aspectele tulburi ;i nedefinite ale [iiniei, ctt sinuozi-
ritile lor liuntrice, pline de surprize. AdnTirS, in schinb, inreligenlr
ticspuiati de atributele sentimentale, de ipocrizia deghizatl sau de com-
plczenla mic-burghezS. De fapt, nu-i 'r'orba de o decristelizare afectivi
propriu-zisi a eroului, ci de o horirire deliberatl, de o opinie nestri-
nlutet; de a nu pitrunde in zoncle complicate ale psihicului partenerei
sale, spre a-i cunoagte adeviratele sentimente : ..'<el se ablinuse tot-
dear:na sI le cerceteze prea indeaproape nature
-
comentelzi autorul --
se preficuse ci nu observi cind ea insigi se oferea s5-1 c5liuzersci prirr
lebirintul lor lSunrric. Cercetarea qi explorerea uuor astfel de simllminte
J-ar fi virit in cir'e qtie ce nrlagtiiri de emolie, i-ar Ii trezit cine
"stie
ce
scntiment de rispundere. $i nu avea timp, nici energie pentru enroli;
,;i rIspunderi... Se comporte ca gi cum pe chipul ei nu putea surprinde
nirlic altceva decit frumuselile exterioare ale trisiturilor qi carneliei."
Drama separXrii lor
-
care in desfipurarea acliunii capItl un
aspect simbolic
-
este declangat5 de un accident absurd Ei sinistru.
tJn ciine cade dintr-un avion carc trecea la o rnici inillime 9i, zdrobin'
du-se alituri de ei, ii improagci cu singe. Helen este ingrozitS, dar mai
elcs plini de revoltl 9i dezgust faql de blrbatul care privegte scenl
:rpxrent neplsitor, daci nu chiar cu detagare, qi, pustiiti sufletette,
abandoneazi acest mic colj de infern terestru. Anthony se trezegte insi
lrrusc din apatia lui sentimental;. O inexplicabili dorinli de tandrele
rnnanS, de contopire cu femeia care-l iubette il inviluie pe neaiteptate.
I )rr momentul psihologic favorabil fuses: pierdut, incercdrile lui de a
rccigtiga sentimentele Helenei, de a o indupleca sX riminX, sint infruc-
rrro:rse. LIn destin tragic ii impinge pe amindoi pe drumuri diferirc, fi
85

43. nu se vor mai regisi decit in ultirrele file ale clrgii, cind, printr-o suc-
cesiune dureroasi de suferinqe ;i rrnlgiri, se vor privi cu ochi proaspeli,
dar dupi ce vt r fi trecut prin fliciriie puriiic;rtoare alc incercirilor
viet ii.
Rornanul lrii i Iuxley consemneizl :rst[el o experienli spirituali
unici, con-rplexi, bogetl in peripegii. Prin jocul de oglinzi ai elernente-
lor retrospective, lutorul ne inliii5e.rzi trecutul protagonir;rilor, sensui
devcnirii lor psihice 5i scciale, nlzuinleie, ca qi limitirile personalitXlii,
ellnul inimii, ca 5i chenr:rrerr sin.rlurilor. Pentru ci ceea ce intereseaz; in
carte nu este cadrul, iondLrl t:r'uloLrlui, ci n.r:ri alcs srLita de portrete, cu
iizionomia gi gestulile lor speciiice, in c:rre sublimul, grotescul sau ab-
jectul, separat ori impreunS, i;i pun pecetel lor de clarobscur asupra fie-
cimi chip.
F.roina cirlii, I lelcn I e:1r'ig,', p,r,rt.. li consi,"lerati p: drcpt cuvint
ru,rl din cele niai izbutite caractere ieminine din rornanul englez modern.
O:r ;i la persona!e1e lLri N{eledirh, drama acesrei f ernei este declengari
de lrezircrr r.rnei sensibiLirlli eitenli. liineeri, LnreiigentS, lipsiti de
pre.judecigi, drrr impresionebilS, puerili, dominati de explozii pesionale,
elr este un anrestec ciudlt cle c,rlitili 5i defectc. Pentru ci sensul con-
cret al vielii, luci.litatee criticii nrr o piirii'csc niciodeti, se simte izolati
1n mijlocul unei societili giligio;rsc si boe rne, rrliruri de o mami, Nhry
Amberley, frun.ro.rsi gi cultiv.rti. .l.rr irivoli, c:rpricioasi, stipiniti dc
un erotism vicios. De rceee, Flelen e nevoiti sl-gi caute singurl propria
ei crle. nNu sint serioasii', ili repeti elr ca un refren obsedant, incre.
zirtolre totugi in rejursele viegii. SoiLrl ei, I{ugh Ledr,.ige, romanci:r
corect, sensibii drrr ped,rnt, lipsit de incredere in piopriile lui for-1e, o
dezamigegte. in policl,r drrgostei ci perlrrLt scriitorul Anthony Beirvis, in-
telectualismul 1ui rece 1i di-.tant Lle.lscnrene,L o indepirteazi. Ulierior, un
revolu;ioner gernrrrr.r, l;.klii ( lieicblcclrt, re u;elrc sl-i olcrc nu numai
tin suport sentilrrc;rtll, rrn ecltiliblLr rr[et:rir', clrrr;i rlliuncr de e li e
unci cxistenle slili,ric de tendinle contr'.rclirrorii. (,ici, in ciLrda adversi,
tililor sorlrei, clrre au dus 1l ripire;r de citre neziyti rr lui ()iesebrecht,
el vr rimine lidell ei insSgi, neimpliniti, dezgustltir adcsea de frivolirrre,r
unora qi conforurismul altorr, mereu lucidi, cici lupta pentru viagi sc
trlnsforiri 1a el in lupti pentnr afirmarea aurenticit;Jii, penrru cee:r. ce
este veritabil, clemn 9i inalterabil in fiinlr urnrni.
La rindul siLr, .nthony Belvis unne,rzl curbl unei evolu1ii con;ti-
enter supr-rsi reILecliur-rii gi echilibrului. Erou abstract, factice gi elocvent ?
Citugi de pulin. El rriiegte ca toeti lumea, irr atitudinea fagi de parte-
nere lui nu este decit un xspecr pxrricullr e1 conduitei sale fali de
societate in g,eneral. $tiindu-se vulnerlbii, slab Ei senrimenral, el ti-a
fiurit o masci de indiferentism, s-e inchis intr-o carapace protectoare
B6
Lrr,i de relaiiiie socirle. jucind r-olLri lii.rzoitrltti cletrry:rt..ever;i cinic.
l r.rr :rrirudinea lui nu e c.rrd 3cec,). Fe ...lrc o .1r,ltil insrt,si I luxley in pri-
,,cic i,,ri roinnne) clcsple crre l). II. l-;rn'rencc) cLl sinceritatea lui bru-
r.r1i, spunea : .Nu-lri plac cirlile 1ui. cLr rorte ci rdmir in ele un fel
,1,' crLraj exasper:itr iz-','orit din reiiiz ;i repudiere, !
Irragmentind timpul, surprinzind eroii in dileritc ipostaze ale vielii
r,,f, aseme:1el urror instentanee ioiog,rlfi.c -- rcclc stttti'hoLs clesprinse
,lintr-un albu,n in-raginar, autorul inriti atir.udinex prolagollistului cirlii.
, ,rfe cerccteazi 1a inceput coleclirr cle fotogralii a faniliei : glndurile ii
.riLinecX dir-rtr-o pertc in eita, dc-l lunquI trecr.trttlui, evocind o sceni
!,ul un episod, incit imaginile rprrr insiilate pe dimensiunile nlemoriei
,r iective, ;i nu e1e succesiunii cronolosice. Drrr, in ciudl aparentei lor
,lczordini
-
ciici capirolele sar de l,r intrl 19li 1a 1911. revenind ierl;i
lrr 1933, penlr'd e face apoi o iucursirtue in trec(lt spre 1902, continuind
,nai departe aceh;i ioc dc suveicir -- cpisoedelc i;i conturelzi relieluI
l,rr propriu, ir,.cadrindu-se in 1cit.t.1 gc'rcr.tli e cirlii llrintr-o liguroaslr
irrlinluire. Urr proceder: sser'ili:tor, fioalc rllxi pLriin clehorat' ftlscse
l,rlosit cr.r ciqiva ani mai ineinte dc prictenul lui Ilurlet-, scriitortrl
(.lrristopl.rer Isherv".ood, in romanul si.v Tbe Mentorittl (MonunctttuL).
Iati-l pe Beavis elev la Eton, aliruri de colegul siu, irclabilui
lirian, manifestind din bravadi o lipsI de scrupttle senlimentele IalI dc
l6eodnica acestlti:r, ingenul Jo:rn, pe care o seduce ln clLidl prietcuiei 9i
eiecliunii cxrel leagi de colegul sIu. El irnpinge astfel pe llri:rn, in
rrod incon;tient, lx o absurdi sinucidere, singLrra [orm5 de protest a
:rcc'stci fiinlc delicer-e iiti de un medir.r nemilos, plin de egoism li vicii'
l:rris,rclrrl ,:onstitrrie, iiri indoiali, o lrarlspunere pe phnul ficlirrnii e
rrrror inrimplSri reale survenite in anii edolescenlei lui IIuxle1., cintl
i'rerelc siu T'rev qi-a curmat firul viclii din motive oarecum aseminitoarc,
ln alt mcrr-rent, il regisini pe tin5rui Beavis in ipostaza de emant
novice al lui Mary Amberley, lisincu-se iniliat in secretele erotisnului,
crt qi in tribulaliile mondene, de {emeia aceasta uimitor de proteilonrri.
l)e;i insetat dc puritere, de un fel de aspiraiie spre absolut, Beavis
soarbe cu nesx! din toate cupele care i se ofer5, sfirqind aprotpe io-
totderuna printr-o aritud.ine plini de duritate, involuntar inurnanS'
In alte capitole, asistim la convertirea lui Beavis spre noi fonne de
existenli, active, anticontemplative, miiitante chiar. lvlai inrii, suferi
influenga unui individ complexat, tr4ark Staithes, un negativist inteligent,
violent, cu tendinle anarhice, tipic personaj huxleyan, aseminitor cu
Spandrell din Contrapurct, Acesta i1 tirXgte intr-o aventuri nechibzuiti
in Mexic, unde Staithes sufer; un accident grav in toiul unei insureclii
previzute, dar nepregitite. Ulterior, Beavis cunoagte o adeviratl reve-
lalie in persoxna antropologului Miller, al cirui rol pacificator, aclio-
B7

44. nind iir nijlocul populaliilor rizvrltite de pe meieagurile vechilor azteci,
influcnleazl pe erou, colvertindu-1 la concepgia nonviolenlei. prin noua
sa atitudine, Beavis are senrimentLrl ci existenla lui disponibili gi apa-
r3nt inutil; capiti in sfirgit un sens. Intr-adevir, in ultimele pagini ale
cirlii, dupi reinrorrcerea la Londra, protagonistul inlelege si-;i asume
riscurile care decurg din propriile lui acte Ei manifest5ri. DeEi amenin-
lat de grupuri politice ostile, Beavis nu ezitX sI se ducl la o intrunire
popular; unde urma sI ia cuvintul, chiar daci acest lucru ar fi tre-
buit sI-l cosre via1a, Atirudinea de solidaritate gi camaraderie cu oa-
menii capitl acun in ochii lLri o alti semnificaiie; usoarta lui era
legati de a lor, aSa. currr o mini e araixr; de braq. Legatd de prietenii
sdi, legati chiar 9i de aceia care se deciaraseri inamicii lui.,, Frenezie
a riului qi a divizirii oamenilor 1... Riul esle accentuarea divizirii; bineie
c tot ceea ce contribuie la unitltea cu a'lte vie1i, cu alte fiin1e."
Poveste de dragoste sau paraboli existengiali, drama lui Anrhony
Beavis gi a Flelenei Ledwige exprimi pini la sfirgit o criticl a lui
Huxley asupra lui insu;i ;i o conlemnrre e epoiii ire cJ.re o zugrivegte,
cu viciile, lagitatea sau cinisn.rul ei, consrituind insi rotodati gi expresii
unui triumf vital, iegiree victorioasl a eroului dinrr-un fel de fagocitozi
morali Ei, intr-un xnumir sens, cuccrirea normalirilii, a echilibrului, a
inlelepciunii.
IatS-ne ajunli la strucrr.lr.r pcrsonrrlirllii umane problemX-
cheie a psihologiei conternportne. Nici o temi nu l-a frimintat pe
ar:tor in perioada mijlocie a vieqii sale, adici a maximei lui fecunditili
literare, mai muh decit aceea a complexitilii, a mecanismului persona-
lit51ii, a legilor con;tiitqei qi a1e gindirii. Aparent, el se allturl con-
cepliei acelor scriitori care au dernistificat onul conteilporan, cum ar
fi Proust, Freud, L.a*'rcncc seu Pirandello, in cle ciror opere individul
apere disociat ir.rtr-o serie de euri, de subpersonalitili izolate, contra-
dictorii gi nu ::rrlreori opuse unele altore, aflrte le cheremul conven-
;iilor sociale, al pornirilor instinctuale sau xl intennitenlelor inimii.
"I-a fost det lui Blake
- scrie l{uxley
- si ra;ionalizeze ato.
mismul psihologic transformindu-1 intr-un sistern filozofic. Omul, dupi
Blake (gi ulterior dupi Proust, dupl Lawrence), este o simpll succesiune
de stiri. Binele 9i riul pot fi afirmare numai despre st;ri, nu gi despre
indivizi' care de fapt nu exisri ca fiinqe care genereazd stlrile, E sfirgitul
personalitilii in vechiul sens al cuvintului., $i totuqi, Fluxley se inde-
pirteazi de Proust, de Lawrence sau de Joyce, de pildi
- care caurj
autenticitatea nlturii umane in fanrasmele gi experienqele retriite afectiv
sau in fenomenele s.bliminale
- recunoscind la rindul slu succesiunea
de euri in tin.:p. der 5i elanul vital care le asiguri continuiarea. prio
BB
,i! c:rsti1, ei acceptl implicit posibilitetel unui progres moral, privit nu
( r o suprastructuri artificialS, ci ca o aspiraiie spre un ideal care irr
i'ut:a fi atins, in ciuda afectivitilii qi a elei.nentelor iralionale din om,
,lLrpi cum lasi sI se intrevf,di multe pasaje dir-r romanul Orb prin
Gaza.
Care este semnificalia profundi ca qi valoarea acestei iungi ficliuni
rt;r,rative cu o corlstruclie atir de elaborati ? Prin aparente lui zigzagare,
nmanul lui I-Iuxley urmiregte itinerarul spiritual al omu,ui din prina
rreime a secolului nostru, folosind artif iciul a doui des',ine, unul mas-
culin qi altul feminin
-
in jurul cirora se cristalizerzi iotalitxtea pei-
srnajelor cirlii
-
destine care se contrapun prin prrrlleiismul vie;ilor
respective, ca dou: fele ale unei aceleiagi medalii. Daci cei doi prote-
gonigti capXti pin.i la sflrqit un sens de generalizrre, o valoare de sim-
i:oi, prin dire de luminl pe care existenla fiecirr-iia o lesl in uril:r
iui, faptul se drtoreazi viziunii autorului, refLrzLrlui siu de e ronianlx,
ca ;i capacitigii de a rede cu extrcmi luciditate crizl propriei sale geire-
ralii. Con$tient de forga nivalnici a vielii unlane, el ii dezviluie nu
numai cl.remlrile instinctuale, dar gi aspiraliile universului rnoral, cind,
diacoio de amigirile simiurilor, omul nlzuie:pte la miracol:i unei met,r-
rucrfoze, la ailarea unei oaze de linigte Ei impicare cu el insugi gi cu
iirmea in cere qi-e desfXlrrat existenla. Cum si trliegti, cum si aclionezi I
-
par si ii: intrebirile pe care autorul gi le pune, asemenea tuturor
creatorilor psrtru care opereie de arti n-au fost decit diverse modalitili
de rXspLrns.
Firegte, ureritele cirlii nu ne pot ascunde limitele ei, eziririle, c;r
qi deficienlele scriitorului, confruntat cu probleme atit de drematice. A;a,
dc pildi, de;i '{nthony este primui personaj din crealia huxleyenl care
lncearci o schirnbrre spiritualS con-rpleti qi se hotir5gte si aclioreze cir
atare, scepticisrnul autorului ingusteazi stridaniile eroului. Conversiunea
lui Beavis este rezultatul unui lung gi secret proces intelectual, gi nir
acceptarea spontani a unei convingeri. Reducind atitudinea protegonistu'
1ui 1a o tehnici intelectual5, de autocunoagtere, iar compesiunea qi rpro-
pierea de oameni la o aprofundare a propriei sale experienle de via1i,
iJeavis se trideazi liri voia lui cI este un ins preocupar de propria lui
soart5, mai degrabi decit de aceea a lumii in care triieqte. Prozelitismul
social, distant 9i rece al 1ui Huxley nu convinge in suficienti misuri.
Credinla autoruh.ri in eficacitatea reformelor, a actiunilor pozitive sau,
altfel spus, in perfectibilitatea naturii umane n-a reprezentilt decit o
fazi de trecere, 5i nu o angajare activi 9i durabili in viala scriitorului
cnglez, aga cum au dovedit-o dealtfel cele mai multe din cXriile elabo'
rate de el in a doua parte a vietii'
89

45. De;i FIuxlel- arati in Orb prin Gaza, n'ni mult decit in alte ro-
mane rlc lui, o preocupare constantd de a anaiiza relaiiile dintre viala
particulxri a perscnajelor sale Ei viala 1or sociali. cu dezordinile qi
r.iolenlele tipice lumii in care triiesc, e1 nu se poate despirli de atitu-
dinea observatonriui det,rglt, a povestitorttlui onniscient care-9i zugrive;re
eroii cu o ainn.riti superioritate, daci nu chiar cu c periculoasi indul-
gen15. Cu alte cuvinte, scriitorul este mai inlelept decit personaiele 1ui"
le domin5, nu e dominat de ele.
In pofida rezervelor formulate, romanul Otb pritt Gttza ir'tereseaT'1
!i seduce, clci arta scriitorului englez e expresivi 9i nu descriptivi, cu
timbru prolund qi vibralii care se llrgesc in tirnp 5i spaliu asemenea
cercurilor unor unde sonore, Dar cartea nu exemplifici numai o esteticS,
ci qi o etici, aspectele eterne 5i contradictorii a1e ader'5ru1ui vieiii. Firli
s5-9i creeze false iluzii, antorul ne face si percepem frem5tarea corpului
srb vegmintc yi inina palpitindl ln corpul care suferl.
Din Jurnolul Iui Anthony Eecvis
Cap. I
3C awgust 1933
Fotografiile pXliseri aproape ca $i amintirile. Tinira fe-
meie care st;tuse intr-o grXdin5 pe la inceputul veacului
pirea o fantoml surprins; de cintatul cocotului. Anthony
Beavis igi recunoscu mama. lJn an, doi, poate numai o lun5,
doui inainte de a muri. Dar moda, iqi spuse privind cercet;-
tor fantoma de culoare sepia, moda e ca arta geometrizirii
grXdinilor. Ce qolduri de amforX ! Ce lung5 qi pieziqi cascadX
a bustului
- fdrd nici o leg5turX aparenti cu trupul real
peste care se rev;rsa ! $i mormanul acela de pir, ca o con-
struclie ornamental; deformind craniul ! Ciudat de neatrS'
gitoare pirea imaginea acum, in 1933. $i totugi, daci inchi-
dea ochii (cum nu se putu opri s-o facl), igi vedea mama'
mereu frumoasS, cind tolinitX pe un $ezlong' cind sprintenX,
jucind tenis, sau lunecind ca intr-un zbor de pasire pe gheala
unei ierni demult uitate.
90
La fel se intirnpla qi cu instantaneele lui Nlary Amberlel',
lirate zece ani mai tirziu. Fusta era tot atit de lungi, gi,
iniuntrul clopotului ceva mai strimt al faldurilor de stofi,
temeia luneci tot flri picioare, ca pe rotile. Sinii, e drept,
fuseseri siltali pufin mai sus, iar formele protuberante .ale
posteriorului dirlinuate. Dar forma generalS a corpului im-
irrlcat era inca bizar de neverosimil5. Un crab illtt-o carapace
din oase de balenS. Iar pXlsria cu boruri largi 9i cu pene de
la 1911 era pur 5i simplu lugtrbri. Cum putu'e vreodati trn
';irbat in t.,ite rninqile sd lie atras de o infdqi$ere atit de
antiafrodiz.iaci : $i totuti, in ciuda fotografiilor, ;i-o amin-
tea ca insXgi intrr.rchiparea seducgiei. La vederea acestui crah
gu pgge montat p. rd"r., inima ii bittrse mai tare, rXsuflarea
I Se tarase.
DupX clouizeci, sall treizcci clc atri, fotografiile llu -mai
dicleau la ivealir decit aspccte ir-rdcpirtate i;i striine. Ne-
obignuitul (jalnic automati;m !) e iniotdeaLrna :r.bsurd. Dar
Anthony igi.amintea, dimpotrivS, emotia resirngitl p-e vremea
cind neiamiliarul era inci apropiat' iar absurdul, fiind luat
clrept br"rn, nu avea nimic ibsurd in el. Dramele n.rernoriei
sini intotdeauna Lrn l{amlet in costurn modern.
Cit de imnroasX fusese mama lui
-
frumoasi sub volu-
tele bogate a1e p:irului, in ciuda posteriorultti ploerninent 9i
* p"nr.'i alungite a siniior. Iar Ma?y, ce innebunitor de sedu-
ciioare, chiar- intr-o carapace, chiar sub penele funerare ! $i
iati propriilc lui imagini : in pardesiu de copil de culoare
ar5rnie gi cu bereti scoqian; ro;ie ; asemenea lui Bubbles 1,
in haine.de catifea ca iarba, cu iabou gi mangete de dantelX ;
la gcoalS, in costum Norfolk cu pantaloni bufanqi din postav
gros, care se terminau sub genunlhi prin doui benzi strinse ;
Iu guler scrobit 5i pllirie tire, in qinuta de duminicS, sau cu
cascheta rogu cu negru de ;colar, in celelalte zile
-
pe cind,
in amintirea lui, el se vedea totdeauna in haine moderne, nu
era niciodatl caraghiosul acela mic din fotografii. Cu nimic
nrai prejos in privinga viegii lXuntrice decit bXieqii in pulover
qi pantaloni scurli, n5scugi treizeci de ani mai tirzir"r. Dovad5
-
se. pomeni.Anthony gindind _impersonal, in timp^ ce iqi
examlna propna rmagine ca elev la Eton, cu joben 9i frac
-
1 Aluzie ia portretul
de John Everett Millais
triei prerafaelite" (1848).
unui bliat care face baloane de sipun, pict:rt
(1829-1S95), unul dintre intemeietorii "Fri-
91

46. dovadi cI progresul nu poate fi decit inregistlat. niciodeti
lesirnlit ca itare. intinse nrina dupX caietul de insenrniri, il
deschise gi igi notS: "Progresul e perceput, poate, de isto-
rici ; el nu poate fi resimgit de cei realmente implicagi ir:
prcsupusul mers inainte. Tinerii se nasc odatl cu noile con-
clilii de progres, virstnicii le iau clrept fireqti in citeva hini
sau in ciqiva ani. Progresul nu e sintSit ca progres. Iiu e,-:isti
recunogtinlX
- doar nemullumire dac5, dintr-un motiv oare-
care, aparatul recent inventat se defecteazS. Oamenii nu-si
petrec timpul mulgumind Domnului pentru automobil ; cloar
bicstemi cind se infundi carburatorul."
inchise caietul gi se intoarse la jobenul din 19C7.
Se auzi un zgolnot de pagi li, ridicind ochii, o vlzrt pe
Helen Ledwiclge apropiindu-se, cu mersul ei elastic, dinspre
terasX. Sub p5lXria cu boruri mari ii juca pe faq5 vXpaia
reflectati de rogul-aprins al pijamalei de plajI. Ca qi curn
s-ar fi aflat in iad. $i intr-adevIr, igi urmi el gindul, era
in iad. Gindul iqi constituie propriul siu lXcap ; ea i;i purta
iadul cu sine. Iadul cisniciei ei grotcgti ; qi alte infernuri.
poate. Dar el se ablinuse intotdeauna si le cerceteze prea
indeaproape natura, se prefXcuse cI nu observi cind ea in-
slqi se oferea sX-l cilXuzeasc5 prin labirintul lor. Cercetarea
gi explorarea lor l-ar fi virit in cine gtie ce rllagtini de erno-
qie, i-ar fi trezit cine.qtie ce sentiment de rXspurulere._$i nu
avea timp, nici energie, pentru emolii gi rXspuncleri. Munca
venea pe primul plan. lnibugindu-gi curiozitatea, continul si
joace cu inc5plginare rolul pe care de multi rrreme qi-l fixase :
rolul filozofului detagat, al omului de qtiinqi preocupat, care
nu vede lucrurile ce sar in ochi oricui. Se comporta ca gi cum
pe chipul ei nu putea surprinde nimic altceva decit frumuse-
gile exterioare ale trlslturilor gi carnagiei..,In timp.ce, desi-
gur, carnea nu e niciodati cu totul opac5, sufletul se lasi
intrevizut prin peregii receptaculului ei. Ochii aceia cenuqii
gi limpezi, gura cu buza superioari. ugor risfrintX, exprimau
severitatea gi o tristege ranchiunoasS, impinsX aproape pinX
la urigenie.
lmbujorarea infernali se stinse cind Helen trecu din lu-
mina soarelui in umbra casei ; dar paloarea bruscX a figurii
nu flcu decit s5-i sporeascX melancolia amarX a expresiei.
Anrhony o privi, dar nu se ridic5, nici nu rosti vreun cuvint
de salut. Se. inleleseserX sX nu fie intre ei nici un fel de cere-
monie ; nici mdcar aceea de a-gi spune buni dimineaga. Nici
92
,rn fel de etichetX. Pe cind Helen intra in carnerl prin glas-
r,rrrdul deschis, el reincepu examinarea fotografiilor.
- IartS-m5, spuse ea firl sX surid5. lqi smulse. pilSria
1i, cu o frumoasl^miqcare de ner5bdare a capului, i"'i didu
r)c spate buciele pXrului castaniu-rogcat. lngrozitor de cald I
,trunci pXliria pe cat-tap." qi traversi camera pinX in collul
':nde Anthony qeCea lJ biroul sXu. Nu lucrezi ? intrebl ea
rniratS. Erau-atit de rare prilejurile cind il gXsea atrtfel decit
t nfundat in clrgi 9i hirtii.
El dldu din cap.
- Azi, nici un fel de sociologie.
- I.a ce te uiii ? ln picioari ltngl scaunul lui, se apiecir
peste fotografiile risipite.
- lx-vechile mele cadavre. li intinse fantoma defunc-
ttriui elev de la Eton.
Dupi ce o examinX un mornent in tXcere :
- Ar5tai drlgug atunci, comentX ea.
- ilIerci, mon aieux / 1 O bitu ugor, cu afectuoasl iro-
nie, pe spatele coapsei. La qcoali imi spuneau Renger. lntre
virfurile degetelor 1ui gi rotuniimea, elastici a cXrnii ei, mX-
l.rsea interpunea o netezime uscat; $i lunecoasX, ciudat de
neplXcutX la pipXit. Prescurtare de la Benger's Food 2. Fi-
indc5 aveam o-mutr5 atit de copilSroas5.
- Delicios, continu; ea, neluindu-i in seaml intrerupe-
rea, ar5tai intr-adevXr drXgtiq atunci. Induiogltor.
- Dar sint gi acnm, protesti Anthony zimbindu-i.
Ea il privi o clipi in t5cere. Sub pXrul des, inturrecat,
fruntea ap5rea minunat de neted5 qi seninS, ca fruntea unui
copil ginditor. CopilXros, intr-un fel rnai comic, era .;i nasui
scurt, ugor ridicat- in sus. lntre pleoapele strinse, ochii erau
r ii, plini de ris interior, 9i-i flutura un surls 9i pe la collurile
buzelor
- un suris vag, ironic, care contrazicea oarecum
ceea ce pire,lu cI exprimX buzele prin forma lor. Avea buze
clrnoase, fin cizelate, voluptuoase gi in acelagi timp grave,
rriste, aproape tremurind de sensibilitate. Bnze surprinse, .ai
i'i -spus, in senzualitatea lor latentS, lipsite de apXrare li lSsat:
in .voia neajutorlrii lor de blrbia micX, fXrX urmX de agi'e
s1v1tate.
I ]lultu;r:esc, dragi (lb. fr.).
2 Produs pentru alimentalia sugrriicr, aseilSnltor cu produsele
li.'srl6. Buitoni etc.
n):",)

47. -
Ce e miri riu, spuse in sfirqit Helen, e cI ai dreptate.
Egti intr-adevir drXgul, induiogitor'. Dumrrezeu $tie de ce.
Dar n-ar trebui si fii. E o escrocherie, in fond, o stratagemi
ca si te faci iubit prin aparenqe false.
-
Ei, asta-i ! protest; el.
-
Forqezi lumea s5-1i dea ceva pe nimic.
-
Dar cel pujin sint absolut sincer ci nu dau in schimb
nimic. Nu sirnulez niciodatl <<marea pasiune". Rostogoli ern-
fatic silabele gi deschise a-urile grotesc. Nici chiar o Wablper-
'u:andtscbalt 1, adiugi el, luind-o pe nelx!clte cnume ca s;r
i:acI sI sune ridicol toat; povestea asta romanrici a afinitigi-
lor ;i a erlojiilor violente. Un simplu amuzament.
-
Un simplu amuzament, il imitl Helen cu ironie, gin-
dindu-se, in timp ce vorbea, la inceputul leg5turii lor, cinci
se aflase oarecum pe pragul iubiLii
-
pe prag, afteptind si
fie chemati inluntru. Dar cu citi fermitate (cu toat; t;ce-
rea si blindelea hri premeditati), cit de categoric si de hori-
rit ii inchisese u$a ! Nu dorea si fie iul''it. O clipi ea fusese
pe punctul de a se revolta,; apoi,.in spiritul resemnirii amare
qi sarcastice cu carc invlqase sii infrunte iunrea, acceptase
condiliile. Lrau cu atit mai acceptabiie cu cit nu se z;rea
la orizont o alternativi mai buni ; cu cit. in definitir', el
era un om remarcabil, iar ea, la urma urmei, ii pl5cea foarte
mult; cn cit, in sfirgit, gtia sX-i dea cel pujin satisfaclia fizicX.
-
Un simplu amuzament, repet; ea, cu un pufnit in ris
simulat.
Anthony ii aruncX o privire, intrebindu-se stingherit daci
a-vea de gind sX calce convenjia tacit stabiliti intre ei atacind
vreun sr.ibiect interzis. Dar temerile i-au fost nejustificate.
-
Da, recunosc, continu; ea dupl o scurt; tlcere. E
adevlrat cX egti cinstit. Dar asta nu schimba faptul ci pri-
rne$ti mereu ceva pentru nimic. Si zicem cX e o escrocherie
involuntarS. Norocul 1i-e intipXrit pe faj5, prcbabil. ln cazul
tXu, frumos e cine nu se poartX frumos 2. Se aplecX din nou
peste fotografii. Cine-i aici ?
El gor,5i pulin inainte de a rXspunde ; apoi, cu un zim.
bet, dar sirnjindu-se in acelagi timp destui de jenat :
- [ Ina clin nu-mariie-pasiuni, rXspunse. O chert.ra Glacl,vs.
Arc si mr-ttri de Gladys I strimbl F{elen cu dispretr
.lirr rr.rs. l)c ce ai lSsat-o ?
'- N-anr lisat-o. Ea a preferrt pe altul' Nu cI r.n-a5
l i necrijit prea r.nr-rlt din cauza asta, ad5ugi el cincl ea il
il l t |cl'ttpse.
-
?oate cir celilalt ii vorbea citeodati cincl erau in
I)'tt'
.,nthonr- ro;i :
-
Ce vrei si spui ?
-
Sint l'en.rei,
-oricit
ar pXrea de ciudat, cirora le pl.rce
s.i li se vorbeascii in par $i cum tu nu vorbeai... Nu vorbe;ti
rriciodatX, dealtfel. O d5du la o parte pe Gladys qi luX femeia
irr veqrninte de la 190C. E mama ta ?
Anthon.v C.idu din cap afinnativ.
- Si aici e Inalua ta, spLlse el, irnpingincl spi'e ert itn,r-
r;inca lui hiarl' Amberle-v cu penele funcrare. Apoi acl;iLrgi
l)J u,r lon dc clezgust :
'
-
Toati pov.rra asta a cxpcrienlei trecutc pe care o tirinr
,,r nci i Ar trebui si existe ur mijloc prin care si pttlem
..iripa cle anrintiriie de prisos. Cit il urlsc pe biti'inul Pror.rst !
Sir-ricr vorbiird. i1 urXsc. $i cr,r o vervX abirndenti qi plin;'r
cie haz- se apucl sX evoce viziunea acelui ciutltor astmatic
.il timpului pierciut, ingrozitor de alb gi flegclit, ctt urarnblc
.tpi1-rxp. fe,riinine, dar acoperite cu pXr lung gi negru, ghe-
rrruit pe veci in baia incropit5 a arr,intirilor regisite. $i tot
cl;ibuCul invechit cle pe urma nenurniratelor spiliri trecute
pir-rtea in jurul lui, toati murdSria acumulatX timp de ani
cle zile se lipea^ ca o coajl pe perelii cadei sau stXtea in sus-
pensie, ca o rnizgd neagrX, in ap5. Iar el gedea acolo, inva-
lid, palid ;i respingitor, imbibind bureli intregi cu propriile
lui zoaie qi storiir-rdu-qi-i pe fagi, luind din ea ciuguri pline,
vinturind prin gurX ca un cunoscXtor lichidul cenuqiu ;i plio
de sedimente, gargarisindu-se, clXtindu-qi nirile, cr.r pieta-
tea unui hindus in Gange...
-
rorbegti despre el
-
spuse Ilelen
-
de parcl gi-ar fi
un dugman personal.
Anthony se mulprmi sX ridX.
in tXcerea care uLm5, Flelen ridici fotografia ;tearsi ir
nr;rrnei ei qi incepu s-o scruteze cu atenlie, ca gi cr-rm ar fi
f ost o hieroglifi misterioasX care, interpretatX, ar fi putut
oferi o indicatie. dezlega o enigmX.
I Afinit.rrc elecrivi (lb. germ.).
2 Aluzie le zicala englezi bandsomc is that hanJsome does
e cine se poarti frumos), care exprimi idealul grec al frumuselii
reflect.tti de fru:nuselea fizic5.
91
(frumos
morale
95

48. Anthonl' <l privi citeya clipe cr.r luare-aruiirte ; apci' re-
iuindu-qi ocupalia dinainte, viri rnina irr teancul de fotografii
$i scoase una infirqigindu-l pe unchiul Jarres in costum de
tenis de la 19a6. A'Iort astizi -_ cle canccr, bietul nenolo-
cit, qi cu toate consolirile religiei catolice. I-isi fotografia
si cadX qi luX alta. inflqiga un grup in faqa rlncr mrlnti elve-
qieni inceqogati
-
tatXl s5u, rrarra vitregl gi cele Coui su-
rori vitrege. "Gr:indelwald, 1"9L2r,, a;a scria pe dos, cu scris.,.rl
ingrijit ai d-lui Beavis. i'o!; patru, observi el, purtau ci',e
iin alpenstock.
- $i rri-aE Cori _-- spuse el tare, lSsind jos iotografir
-nri-a; dori ca zilele s5-mi fie desplrqite una de alta printr'-c
iireascX impietate 1.
I{elen i:iclicl ochii de pe indescifrabila hieroglifi.
._ Atunci de ce i1i pierzi vremea uitindu-te la fotogra-
iii vechi ?
-
Imi punearn orcline in dul:rp. expiici el.
';a au ie;ii
la iveali. Ca 'Iutai-rkl"rantolt.
Nu rrr-lrnr puiur intFrltrivi tenta-
iiei de a le privi. Dcaltfcl, e ziua mca, adiiugi.
-- Ziua ta ?
-
implinesc patruzeci gi cloi dc ani. Arrrhoii;,- clirinX din
cap. E deprimani ! ,Si cum ne place intotdeauni si ne exa-
gerlm tristegea... LuI o minl de fotografii qi le lXsi din nou
sX cac15. Cadavrele au venit tocrnai la timp. Trebuie sX re-
cunoaitem degetui Providenlei. Sau bobirnacul intimplirii"
clacl preferi.
- Ai iubit-o mult, nu-i
rlstimp de tlcere, intinzindu-i
ci ca s-o vadX.
Ei dXdu din cap afirmativ
conversatia :
aqa ? intrcbl Helen dup5 alt
imaginea fantourr,ticX a mamei
gi expiicl, peirtril ca si schimbe
-
Ea rn-a civiliz-at. Eram pe jumltate silbatic cind a
inceput si se ocupe de mine. Nu dorea sX discute despr-e
sentimentele lui pentru Mary Ambelley
-
mai ales (de;i,
firl indoialX, asta era o rImXgigl de barbarie) cu F{elen.
,rrcir',.r iemeii albe1, adiugi el rizind. Apoi, luind din nou
r:rrrlrrrl cu elpensrockuri: Iad unul din lucrurile de care m-a
,..1ri.,, ,p,,r". intu.,ecata Elvegie. N-o sX-i fiu niciodati in-
rlc:r jLrns de recunoscitor.
-- Picat cX nu s-a putut saila pe ea insXsi, spuse Helen
,iLrl-rir ce se uitl la alpenstockuri.
-
Crirn ii mai eite, fiindci r.'eni vorba ?
i ieien strinse din umeri.
-
Llra mai bine dupX cura de dezintoxicare cle astX-pri-
r:r.r', rlit. Der a inceput i.rr, bineinieles. Vechea poleste.
-Mor-linrr; 5i alcool in intervale. Arn vizut-o in treacit Ia Paris,
., crrir.rcl, ,,rici. Era groaznic ! Se cutremurl infiorati.
Ironic afectuoasl, mina care tot ii mai stringea colpsa
p.'irLr deodati foarte nelalocul ei. O l5si si cadi.
-- Nu Stiu cc c rtiai riu, corrtinui l{elen dupX o p,rtizi.
Alultliria
-
nici nu-1i inchiptri starea in care trXiegte !
-
sau
riutatea, nrincinnir asta ingrozitcrare. Ofti adinc.
(..i.: nn gest care ttu at'e" nimic ironic in el, Anthon;r ii
lui irina 5i i-o strinse.
- Birta Helen !
[.a rilnase citeva secunde nemi$cat5 ;i mut5, cu faqa in-
toarsii ; apoi brusc se scuturi ca din somn. Ii simli mina
nroalc incordindu-se in mina lui ; iar cind se r5suci spre el
avea chipul plin cle r-eselie nep5sitoare, voit5.
-
Ba dirnpotrivS, bietul Anthony ! spuse ea, ;i, din fun-
rhil gitlejului, lisl sX se audi sunetul nea$teptat al unui ris
illiilrusit : 'focmai vorbeam cle faise aparenqe !
l:l tocrnai protesra ci, in cazul ei, aparengele erau si'r-
ier-c, cincl ea se apiecl gi, cu un fel de violenlX niqioasi. i$i
^'rpr.i::L g111'x pe a ltri.
Cap. lll
care
sale,
colo-
97
Je
1 Parafrazarea unor versuri din poezia The Rainbo:
$,'i1lirm Tordsn'ortl'r (177C-1850): "$i mi-aq dori ca
legate/Una de alta printr-o fireasci pietare,'.
.;C *t.gust 1933
De pe acoperiqul in terasl al casei privirea era atrasi
i:rai intii spre apus, unde pinii coborau in povirnig pini la
1 Aluzie ironici ia cunoscuta lornuli "Sarcina aibului", cu
R::Jvard Iiipling (1865-1916) qi-a intitulat unul din poen.rele
"sariina, fiind obligade de a-i .civiliza" pe blStina;ii dir ;iri1e
rrale.
(Curc wbeu!i
zilele-mi si
I
96

49. lnare
- un golf mediterenean albastr.u, tivir cu stinci de
albeaqa palidl a unor ose:linre gi strins ca inrr-o cupi intre
dealuri inalte, verzi pe l,r poale, unde cre;tea r.iga de 'i,ie, cu
petice argintii de mislini, apoi, pe alocuri, cu verdele intune-
cat al pinilor, cu ro$ieticul p5mintului, albul stincilor qi
trandafiriul brun al arbuStilor scoroiiqi de landX. Printr-o
spirturi-intre dealurile nrai apropiare, creasra lungi qi dreapti
a nrunteiui Sainte-Baume se desprindea cu lirnpeiime de me-
tal. dar ir-r albastrul depXrtirii. La nord qi la sud, gr5dina era
imprejmuitl de pini ; dar spre rlsirit viile qi livezile de
nrislini urcau in terase de pimilrt rogieric pinX la un pisc ;
iar ultimii arbori se inXllau.- uneori adumbriii gi triqti, aiteori
insufleligi Ce frearnit argintiu, pe ftindalul cerului.
. Pe acoperis erau puse saltele de plaji, iar ei stiteau in-
tinsi pe una din ele, cu capetele in umbra ingustX a parape-
tului sudic. E,ra aproape miezul zilei ; luminJ soarelui cldea
abrupt din cerul ca de sticlS ; dar o adiere ugoarX aci se
stirnea, aci murea, penrru a cretre apoi din nou. ScXldati
in. argiga clomolitl cu interrnirenle de briza mirii, pielea
pil.1.ci dobincleltc o serrsibilitrlte nrai vic, aproape o con-
stiintX independentX. Oa ;i cunr rr fi sorbit o viaql noul de
l?. :9"{9. Iar viala accea ciudatS, r'iolent5, cu pilpiiri de fla-
c-Xri, din spaqiul exrerior, pirea ci strlpunge pielea, infiltrin-
du-se in carne
-
5i nrerarnorfozind-o. pinX cind intregul trup
devenea un obiect dintr-o rnarerie solarl strXinX, ;i"sufletul
insu5i simtea c5-gi topef re propria identitate, transformir"r-
du-se in altc-eva, in ceva de o
-
naturX deosebitl, alta decit
cea omeneasca.
_ Sint^ atit de puqine expresiile .n.rirnice posibile, atit de
sdrace, in comparaqie cu toate gindurile, sentimentele ;i sen-
zaqiiie, e o atft de umilitoare lipsi de reflexe, chiar ;i de
gesturi con$rient expresive I lnci lucid, cu toati instriinarea
de sine,
^Anthony
observa -sirnptomele acestui pat de agonig
in care i;i avea gi el rolul ca asasin 5i frate-victim5. FirX
astimplr, ea igi risucea capul pe perni incoace ;i incolo, ciu-
tind ,parci,. dar mereu in- zadar, o ugurare, oricit de
-r,agi,
un rd"gaz, fie numai pentru o clip5, din intolerabilul supliciu"
Uneori, cu gestul cuiva^care se roagi.cu dispera.e -si-i re
retragl o cupX, ea igi impreuna miinile li, iidicindule la
guri, isi rodia articulagiile incle;tate sau i;i apisa incheie-
tura miinii peste dinqii despirliqi ca pentru a-;i inXbupi plin-
sul. ContorsionatS, fala era o mascX de supremi durere. Era
9B
l,r (.r
-
iri claclu searna deodati apiecindu-se spre buzele
.,,.'1,'.r .hir.ruite
-
uneia din ferneile sfinte pictate de Yan
,1,'r 'cvclenI l:r picioarele Crucii.
.poi, cle la o clipi la alta, iu linigte. Victima nu-qi
,,r,ri r.rslogolea capul torturat pe perni. Miinile ce implora-
,, r.i tiiztrri inerte.-Expresia de suferingi pinX la paroxisrn ficu
I.t unci seninitili extatice, supraomene5ti. Gura deveni gravi
(.r rlcee.l a unei sfinte. Ce viziune de beatitudine se arXtase
r,rrl,iriittrl acelol pleoape inchise ?
I{inra.seri n.rulti r rerne intr-o incremenire aurie de soare
1,i rl.rinqi implinitl. Anthonl' fu prirnul care se migci. N{inat
(l(' r'ccuno;tin1a ;i tandrege:r rnut;, necugetat; a trupului siu
,,.rris[)icut, ir.rtinse mina s-o mingiie. Pielea ei era fierbinte
l.r pi1-riit cir- u11 fruct in soare. El se propti intr-nn cot;i
.1c,...'hisc ochii.
-
Scrucni cu un Gaugtrin, spuse cl dupir ct clipI. Btuni
1,r un Gauguin 5i, ciudat
-
avu brusc impresia
-
plata tot
r.r un Gar-rgLrin ; cici bronzarea solarl ficea si dispari acele
,,, lipiri sidefii cle carmin, albastru gi verde, care dau trupului
.rllr, rreir.rneqrit de soare, scmptuozitatea speciall a reliefului.
Sunetul vocii lui pltrunse brutal in extazul de incongti-
cnli caldi, plinX de incintare, in care se afla Helen. Tresiri
irpro;rpe dureros. De ce nu putea s-c lase in pacc ? Fusese
.rrit de fericitX in cealaltX lume, a trupului ei transfigurat;
i.rr acum o chema inapoi
-
inapoi in lurnea asta, in iadul ei
''bi;nuit de gcliciune, pustiu ;i nernr-rlqumire. ii lisi vorbele
l,rri rXspuns si, inchizind ochii li mai strins irnpotrir.'a ame-
'rinqlrii realit5qii, incerci sX se into:rrci forgat inapoi in pc-
r'.rclisrrl din care fusese smulsi.
Brun5 ca un Gauguin, qi platX... Dar primul Gauguin pe
c.rre il llzuse in via15 (li pretinsesc. ili anrintea, cX ii plicuse
rrrult rnai rnult decit era adev;rat) atunci la Paris, impreuni
cu Mary Ambelley
-
in timpul acelei Sederi plini de ernoqii
;i, pentru bXielandrul de dou5zeci de ani, cit avea pe vrenle.1
nceea, atit cle extraordinarl ;i de enigmatici.
Se incrunrX, contrariat de el insu;i ; incepe,r si devinl
srin jenitor acest trecut al lui I Dar cind, ca o er-adare, se
.rplecX si-i sXrute umirul Helenei, sirnli ci pielea ei incil-
rirl de soare era impregnati de un miros vag, dar pXtrun-
1 | an der ll'eyJen, Rogirr (14CC -1464),
'i.rirnat
pinzelor sale o notS de drlrnatis.n.
plctor flamand, cera a
99

50. zitor, sirat 5i in acelagi tirnp cu u1l iz de fum, un miros
care il transporr; pe loc intr-o mare carierX de creti din
coasta colinelor Chilterns, unde, in toviriqia lui Brian Fore,
petrecuse o inexplicabil de plicuti ori izbind doui cremene
una de alta Ei adulmecind cu r-oluptate locul unde scinteia
lSsase caracteristica savoare de combustie marini. *C-ca
f-fumul sub m-marer,, fusese comenrariul bilbiit al lui Brian
cind ii diduse cremenea s-o miroasl.
. Chiar qi fragrnentele cele n,ai solide, in aparenqX, de rea-
litate imediati, sint cir-rruire de capcane. Ci poate fi r-nai
strict legat de prezent decir trupul unei femei in lumina
soarelui ? Tottrqi 9i el se dovedise inselitor. Terenul trainic
al nemijlocirii senzuaie gi a1 dragostei fizice i se deschisese
sub picioare ;i il azvirlise in alr
-timp
gi loc. Nimic nu era
sigur'. Pina ;i pielea lui Helen ii adusese in niri r-niros de
fum srrb nrare. Pielea asra vie, pielea asta prezenti ; ;i
totugi se scurseseri aproape clouXzeci de ani de la rnoarrea
lui Brian.
O carieri de cret5, o girlerie de artii, o siluetii bron-
zari" in soare, o piele cind cu mireasml de sare gi fum, cind
(ca a lui N{ar1', igi amintca) cu parfurn silbatic de mosc.
IJqdev_1, i1 gind, un nebun arnesteia un pachet de fotografii
;i le distribui:r la intirnplale, le amesteci inci o datd li le
impirlea intr-o ordine diferitS, iariqi qi iarSgi, la nesfirsir.
Nu exista nici o cronologie. Idiotul nu-qi amintea de nici o
distinclie intre inainte gi dup5. Cariera era ror atit de r.e;rli
qi de vie ca gi galeria. Faptul cI un ristimp de zece ani r,1cs-
pirqea cremenei de piniele lui Gauguin
^
nu constituia un
fapt stabilit o dati penrru tordeauna, ci putea fi descoperir
doar la o a doua gindire de facultatea di " calcula
"
int.-
lectului. Cei treizeci 9i cinci de ani ai viegii lui congtienre se
inf5gi;au con;tiingei sale irnediate ca un haos
- un pachet
de fotografii in miinile unui nebun. gi cine horira .arc fo-
tografii meritau sX fie pistrate gi care aruncare ? Un animel
minat de teami sau imboldit de propriul libido, dupi freu-
dieni. Dar freudienii erau victimele- erorii patetice'de a-li
inchipui .i p,ot da o explicagie ragional5 peniru orice acqiune
qi, incorigibiii logicieni, se aflau veqnic in cXutarea unor rno-
tivlri inteligibile. Frica qi pofta carnalS sint cele mai ugor
de inleles dintre toate resorturile personalitiqii. AEadar"..
Psiho-logia nu are insX mai nrulte drepturi de a fi anrropo-
morficS, sau chiar exclusiv zoomorfici, decit oricar.
"lri
100
nrrirrl.r. A[:rr:i de o raliune qi un animal, omul nrai reprezinti
'r ,, .rtlunirturi de particule suptlse legilor intimplSrii. Unele
lrr,rrrri sint intipXrite in memorie pentru utilitatea lor sau
l,('rrru ci se adreseazi facuhililor suporioare aie spiritului ;
.,lr,lc sint intipirite (sau voit date uitirii) de cXtre animalul
,l,,rrrinr1nt pentru conlinutul lor emojional. Dal care e rostul
,.,',,,,,niratelor lucruri ce ne vin in memorie firi si aibi
r cun conlinrir emojional deosebit, firX utilitate sau fru-
rrrcle, sau senrnificagie ralionaiX ? Amintirea, in aceste ca-
,,rri. pare a fi o simpi5 chestiune de gansi. ln momentui eve-
,,i,,rcritului, annmite particule au fost din intimplare intr-o
1,,'7!1is favorabili. Ciic ! evenimentul a fost prins, inregis-
rr.rr ca o urmi. cie neqters. Firi nici un fel de temei. Doar
,i.r,i
- ii trecu atunci prin minte ingrijoritorul gind
-rl,,,rr claci, desigur, motivul nu exista inaintea etenimeirtului,
, i clupl el, in ceea ce pe atunci reprezenta viitoruL. Nu cumva
r'.rlcria de picturi fusese inregistrati qi depozitari in maga-
ziilc creierului cu unicul 9i explicitul scop de a fi readusi in
t t,ir5tiinti in nromentul cle fali ? Readusl astizi
- cind
ii ca patruzeci si doi de ani si toati siguranla, patruzeci qi
,tr.'i cle ani ;i o perscnaiitate inchegati, cind era irnuabil el
i:rsu5i
- readusX impreuni cu anii aceia critici ai adoles-
ccngei, cu femeia care fusese iniliatoarea lui, prima lui arnanti,
rrrr acum abia daci se mai numea o fiingl omeneasc5, pu-
rrez-ind de vie, singurl, inrr-o vizuinX murdarX ? $i nu cumva
r,'cul acela absurd de copil cu .remenea avusese un rost, un
.'.1'p profund, care era exclusiv acela de a fi reamintit aici,
pe terasa asta incinsS, in clipa cind buzele lui se lipeau de
carnea infierbintati de soare a lui Helen ? Pentru ca sX
fie siiit, in plin act de senzuaiitate detaqat5 qi iresponsabilE,
s"1 se gindeasci Ia Brian si Ia lucrurile pentru care trlise
Br"ian ; da, gi pentru care murise... Murise ; altl imagine i-l
reaminti brusc, pribugit la poalele unei stinci aidoma celei
sub care se jucaseri, copii fiind, in cariera de cret5. Da, chiar
.i sinuciderea lui Brian, igi didea seama acum cu groaz6,
ciriar si sirmanul trup zdrobit de colgii stincilor era in mod
:.rinic legat de pielea asta fierbinte.
.. Vn",douX, trei, patru
- numXrind fiecare migcare a mii-
rii, incepu s-o mingiie. Gestul era magic, avea si-l poarte,
rlaci il repeta destul de des, dincolo de trecut gi de viitor,
riincolo de drept si nedrept, in prezentul discontinuu, pulve-
r izat fn atomi, dar ajungindu-gi sie insugi. Particule de gtn-
101

51. dire, doringi qi sentiment migcindu-se la intinrplare printre
particule de timp, venind in contact accidental, qi toi acci-
dental separindu-se. IJn cazinou, un ospiciu, ct gridini zoolo-
gicl ; dar pi, undeva intr-un col1, o bibliotec;i 5i o fiingi
gindind. O fiingi in rnare parte la discreqia crupierilor, a
cretinilor gi a animalelor ; cu toate astea, neinfrinti $i ne-
obosit5. lnci doi sau trei ani, qi Elementele de sociologie vor
fi gata. In ciuda tuturor obstacolelor ; cla, in ciuda tuturor
obstacolelor, gindi el, 5i cu un fel de sfidare exaltati nurniri
treiz.eci qi doi, treizeci $i trei, treizeci 5i patru, treizec'i $i
clncl...
Cap. Vll
I aprilie 19.?1
Reflex condilionat. (.e imensi satisiactie mi-a dat bi-
trinul Pavlov cind l-am citit prirrra oari ! Strpremx coborire
{e pe piedestal a tuttrror pre_tentriilor urlranc. l'ogi .la un-lo.c
sintem nigte ciini gi ciilele. Ham-ham, rrclulnreci stilpul feli-
narului, ridicl picioLul, ingroapi osul.
'dio absurditigile des-
pre liber arbitru, bnnltate, adevir qi toate celelalte. Fiecare
epoci igi are revolutionrrii ei in domeniul psihologiei. La
Mettrie, IJume, Condillac, ;i, in sfir;it, marchizul de Sade,
r.rltirnul qi cel mai radical dintre dernistificatorii veacului al
optsprezecelea. Poate, intr-adevir, revoluqior-rarul definitiv pi
absolut. Pulini au insi curajul si continue discuqia revolu-
lionarX pini la concluziile lui Sade. intre timp, ;tiinga n-a
stat pe loc. Doborirea cle piedestale ir-rtreprinsi de secolul
Iuminilor, exceptindu-l pe Sade, s-a dovedit cleficienti. Se-
colul al noulsprezecelea a trebuit s-o ia de la capit. Marx
;i darwiniptii
- care ne insolesc Ai astizi
-
Nlarx in chip
obsedant. intre timp, secolul douizeci a produs inci o serie
de demistilicatori
-
Freud $i, cind influenqa lui a inceput
si slSbeascl, Pavlov 9i behavioriqtii. Reflexul condigionat pI-
rea, imi amintesc, si le puni capac la toate. Pe cind in rea-
Iitate, bineinqele s, n-a flcut decit si afirmc din nou doc-
trina liberului arbitru. Clici daci reflexele pot fi condiqionate,
ele pot fi, evident, qi recondiqionate. A invX[a si te serve;ti
cum trebuie de propriul eu, dupi ce te-ai servit r5u de el
- ce insearnnX decit a-ti reconclitiona reflexele ?
702
Anr luat de.iunul impreuni cu tata. i4ai vesel decit l-am
li,rsit in ultirna'vreme, iar imbitrinit qi,
-lucru. curios, parc;
i,,,,',,rindu-se de asta. Ficind caz cd se ridicX de pe scaun cu
rlilicultate, ci urci foarte incet scirile. lJn. rnod' P{esupun'
,lc rr-qi da importanlX. Poate gi o cale de a-;i atrage simpa.tra
.rrunci cind o-dorelte. Sugarul plinge pentru ca mama sa vtna
ti si-i dea toati atenlia.- $i "1"
merge de la leagXn la mor-
,,rint. l{iller spune despre bitrinele cd e, i! mare.parte' un
,,lricei rXu. lJtilizarea
^condigioneaz5 funcaia. Umbii 9a -$i
r um xi fi un rnartir al reumaiismului qi-1i vei impune atit de
'iolente
incordXri musculare, incit vei deveni intr-adelir ur-r
nrartir al reumatismului. Poarti-te ca un bitrin, qi corpul
'r funcliona ca al unui bXtrin, r-ei gindi qi vei simqi.sa ul
l,,itrin. Clovnui Pantalone, descirnat ;i in papuci
-
literal-
nlente
_un
rol pe. care il ioci. Daci refuzi s5.-l joci 5i invegi
('um sa ac[lonezr conform refuzuiui. nu vei deYeni clovn'
Am impresia ci e in mare misuri adevXrat. ln orice caz, ta-
rII meu isi ioacl actualul rol cu entuziasm. Unul din marile
avantaje ale'virstei inaintate, cu condigia si ai o situaqie.eco-
,,omici mullumitoare $i o sXnXtate nu prea rea, este ci ili
poli p€rmite si fii senin.
' 'iormintul e aproape, qi-ai luat obiceiul .si nu pu-i
-nimic
prea rnult la initrtl ; e ,tgor, prin urrnare, sX prit etrti lucru-
i;i. d. sus, ca un dumnezeu. Tata ficea astfel in legXtur5 cu
r)acea, de pildi. Da, oamenii sint nebuni, era de acord ; va
izhrucni un'ton rXzboi foarte curind
-
prin 1940, socotea
cl. (Lucru semnificativ, o datl cind era, de fapt, sigur ci
.,.'ea sX fie mort !) Mult mai cumplit decit ultimul rlzboi,
nici vorb,5 ; qi va ditttug., probabil. civilizalia Europei Occi-
<Jenmle. Dar avea oare o importangd atit de deosebiti ? Civi-
trizagia va continua pe alte iontinente, se va reclidi pe
-teri-
to.iile devastate. Scira noastri de rirnp e intru totul falsi.
Ar trebui si ne considerlm, cind reflectXm asupra noastrS,
,ru ca trXind in al patrulea deceniu al secolului douXzeci, ci
intr-un moment intre doul epoci glaciare. $i incheie citindu-l
p.- c*tii" - oliit itrgaigtirt g iit nur ein' Gleichniss 1. Ceea
ie, fXrX indoiall, e foarte adevirat, dar nu col-lstituie tot
acievXrul. lntrebare : cum sX imbini ideea ci lumea e in mare
m5surX iluzorie cu convingerea ci nu e mai pulin esen{ial
si amelior5m iluzia ? Cum sX fii in acelaqi tirnp ferit de
r Tot ce e vre;lelnic e numai simbol llazst /1, partca V1.
10:t

52. pasiuni ;i totu;i nicidecuir-r indiferent, senin ca r,rn bitrin gi
activ ca un tinir ?
Irrt.r un motiv pentru ca s5-mi fie antipatici ciinii,
,,' ii, riclicindu-se pe brinci, apoi in picioare, privi in jos,
'r l.r(.r irrcrcqiti de scirbi, l;r trupul lui rrrinlit de singe.-Ce
', i, rlrrcii am face o baie ? intrebl intorcindu-se spre Helen.
I :r qedea incremenitS, fixind cu ochii cJscali cadavrr.r!
,'rl'il zclrobit. Chipul ii era livid qi o irnpro;cituri de singe
r ,
l,rr.rsc. o dung5 .lott: _ce^
mergea oblic din^ partea dreapti
, l'.,ri,ici, peste gurI, pinX in c..rllul ochirilur strnq.
Parci ai fi Ladv Nlacbeth, zise ei. ficind inci un
.1,'rt si fie glumeg. Allons 1. O atinse pe r-rmir. Piei, patir
,tr",rcntati l2 Mizeria asta se usuci pe minc. Ca secotinaii.
I )r'cpt orice rispuns, Helen iqi acoperi faga cu miinile si
''l'ui rri in plins.
t) clipi Anthony rlmase imobil, privind-o cum $eder
, l'.',ruiti acolo, in umilinga deznldijduiii a nuditSlii ei stro-
i',t,' .u singe, Ei ascultindu-i plinsul dureros. oCa secotinao ;
,r,'priile lui cuvinte ii rlsunau josnic in urechi. Un val cle
,,il,r ii invadi inima qi apoi un impuls aproape violent cle
rrrlrile pentru femeia aceasta cXreia i se pricinuise un r5u, o
,rl'crinli, pentru t'iinpa aceasta, da, fiinga aceasta omeneasci
,rr eilr€ o ignorase voit, ca $i cum n-ar fi avut altX existenli
,lccir in contextul plicerii. Acum, cind st;tea acolo in
;cnunchi, plingind, toatl tandrelea pe care o simgise altidari
;)cntr!r trupui ei, toati afecliunea implicitl in senzualitigile
i,'r :i niciodatX exprirnat;, piruri deodati ci se descarcrr,
rrrt r'-r'r fulBerare de sentiment acurnulat, asupra acestei crea-
rrri. acestui spirit intrupat, plingind in singuritate ind,iritul
.iscunzStorii miinilor.
Irrgenunche lingi ea. pe saltea qi, tu
^un
gest..care .voia si
e xprime rot ceea ce simlea acurl, ii inconjuri urnirul cu
i rratul.
I)ar la atingerea lui ea se rlsuci depirtindu-se ca de o
;rirrgirire. Cu o tremurare infioratS, nestipiniti, i;i scuturi
r.rpul.
-
Dar bine, Helen... protest; el, cu conrringerea absurdi
li trebuia sI fie _o
gregeal; la miiloc, ci nu era cu pudnt{
r a ex si nu simtd ce simfea el. Era doar vorba si o faci
.,i injeleagi ce se petrecuse in el. li puse din nou mina pe
r Si mergen.r (lb. fr.).
2 Cuvinte spuse de Ladv
'. Shakespeare. Actul V, Scen;r I
3 Un fel de clei.
Cap Xli
3C augtst 19i3
Un fognet tr5or le nringiie nrarginile seuricongtiente aie
somnoienlei in care sc aflar-r, crescu rreptat, ca gi cum zgo-
motul unui obuz s-ar fi aplopiat tor rnai rnult de urcchile
lor, cievenincl in cele din irrma un vuiet ce se imounea cu
brutalitate atenliei. Anthonr- deschise ochii atit .ii i-" trc-
buit si vadi ci un avion zbura exacr deasupra lor, apoi ii
inchise din nou, orbit de albastr-ul intens ai cerului.
-
Blestematele astea cle aparate ! spuse. Apoi, cr-r un
ris scurt : Frumos au si ne r':rdi de sus, c:a ochiuf divin clee-
supr-a raiului, adXugi.
I{elen.nu rispunse,,dar zimbi, ;i, indiritLrl pleoapelor. la-
sate, ochii ei ca iegigi clin olbirc privirii in sus cu licornie ne-
cuviincioasi ;i dezaprobatorrc I Viziunel ircelui viz_irarr.r
ceresc era cle un comic irez.istibil.
- David qi Betsabea, corllinu; el. Din r.refericire. cil c
suti cincizeci de liilometri pe orX...
. Un_sunet ciudat, chelSlSit, se adiugi l:r zgomotul asur-
zitor al aparatului. Anthony deschise din nou-ochii, tocmai
la timp pentru a vedea o forrni intunecati nipustindu-se in
jos spre cl. Scoase un !ip;t, flcind o mi;care
-brusci
gi au-
tomat; ca si-gi apere fala. Cu un goc violent, clar surd ;i
r;is9o9, obiectul se izbi de acoperi;ul-terasir la un metru sail
doi de locul unde s9 afl_au iniin;i. O clipi sirngirii pe piele
stropii calzi..ai unui lichid irnpro;cat cu forgi, p.,rtru c*
imedia.t dupi aceea, _cind briza bitu dinspre apus,
'sa
cler-inj
infioritor de reci. Urrni un lung moment de iicere. oDurn-
nezeule !" qopti Anthony in sfirqit. Din cap pini in picioare
amindoi erau-stropigi de singe. Intr-o baltd^rogie, la picioarele
Ior, zicea cadavrul aproape inform al unui fox-terrier. tuie-
tul avionului care se hepirta scXzuse pini la un biziit rlgu;ir
gi, brusc, urechea fu din nou con$tieniX de cintattrl scri5nit al
greierilor.
Anthonl' respiri adinc. apoi, cu efort gi cu ()arecare ne-
siguranll, izbuti si ridi.
104
Iacbeth in pie,a cu acelagi nLrrre de
10lr

53. um;r. Dar eu I;n la tine, rli-egri aga de dragii... Chiar ii
acum refuza sa :e angajeze rostind cuvintul niubire,.
-
Nu mI atinge ! strigi aproape nearriculai. dir.du-se
intr-o parte.
fi igi retrase nrina, dar rimase acolo, ingenulcheat lingi
ea, intr-o ticere nedumeriti qi tristi. igi aminri cle vremea
cind ea dorise sa i se ingiduie si iubeasci gi cuu-r ei se eschi-
vase, refuzase sa ia mai mult din persoana ei, sau si dea mai
rnult din -el i'rsufi, decit ocazionala gi intermitenta apropiere
a -trupurilor lor. Ea sfirpise prin a-i accepta condigiili
-prin a le accepra atit de rotal incit ac!rm...
- Flelen, mai incerca el o dati. '.frebwia s-o facj s,i
inleleagi.
Helen scutura din nou capul.
. -
Lasi-ma-n- pace ! spuse ea r apoi, fiindci ei nu oleca,
igi descoperi o figura acunr minjiti grotesc cu singe' pi il
privi. De.ce nu pleci
-r
intreb,i, ficind un efort ca si exprime
un resentiment rece $i calm faji de intruziunea lui in lumea
ei. Apoi, dintr-odata" lacrinrile incepuli din nou si-i rurga
pe obraji.
-
f'e rog, dn-te ! implori ea. 'ocea i se frinre 5i, in-
torcindu-se, igi ingropa din nou fala in miini.
Anthony gorii o clipi ; pe urmi, dindu-li seanla cj nu
va face decit si inriuriqeascS situalia daci riminea rrrai de-
parte,. se ridica in picioare si plecX. *S-o las liniqtitX, i;i
spuse in gind, si-i clau ragaz si-qi-revin5."
Ficu o baie, se imbric5 qi cobori in camera de zi. Foto-
grafiile r5mXseserl rlspindite pe mas5, ata cum Ie lSsase. Se
alg.d $i incepu si le trieze inetodic, pe categorii, in mici
gr5rnezi. tr{ary cu pilirie cu pene. Mary v6alari, urcin-
du-se intr-un Renauii dinainte di rizboi ; M"ry scildindu-se
13 Dieppe, inlr-gn corsa.i cu mineci scurte 5i panraloni bu-
fanqi acoperili pina la genunchi cu o fust5 scuiti. I,Iama lui
intr-o gridini ; hranind porumbeii din Piaqa San Marco ;
apoi n:rormintul ei din cimitirul de la Lollingdon. TatXl lui
gu .yn aplenstock ; legat c'.r frirrghia de un giricl pe o pant.i
inzdpezitd; cu Pauline si cei cloi copii. Unchiui James pe
bicicletl ; unchiul James purtincl piiSrie de pai
'inspicai
;
vi-.lind pe Serpentini ; stind de vorbi. zece ani m,ri tiriiu, cu
ni;-te soldagi convalescenli in gridina unui spital. Apoi Brian :
Brian cu Antironv cel cle aitlclari, la Bulitrode ; llrian in-
tr-o luntre cu Join 5i cloar.nna Foxe ; Brian ficir-rol n arcen-
106
.,rrrrc in regiunea Lacurilor. Fata cu care avusese o legiturl
l r cw York, in 1927 parcd. Bunica lui. Itirulile lui. Vreo
lrr).rtate de duzini de fotografii de-ale lui Gladl's...
O jumirate de ori rnai tirziu auzi pa5ii Helenei, intii
Irrcciluti gi lengi pe scara abrupti care cobora de la aco-
i'cr;r, apoi r-epezi de-a lungul coridorului. Se atrzi plesciitul
,pci in baie.
'timp
; trel>uia si-i acorde timp. Se hotiri si se cornporte
l.r1;i de ea ca tri cnln nu s-ar fi intimplat nirnic. De aceea
,' iritirnpini aproape cu voioqie cind intrir in carneri.
-
Ei ? intrebi el optimist, ridicind ochii de pe foto-
rir':riii. Dar vederea acelui chip palid, intr-o reculegere im-
f ierritS, il trmplu de presimliri rcle.
- M; duc, spuse ea.
- Acurn ? lnainte de masir ?
Fa didu din cap afirmativ.
-
I)ar Ce ce ?
- Ala imi place, fu unicul rXspuns.
Anthonl' _ticu o
_clip5, intrebind_t'-se daci treb^uia sI pro-
lcsteze, Sa Starule, Sa-l marturrseasca tot Ceea Ce lncefcase Si,i
cxprime pe terasS. Dar cahnul ei incremenit videa dinainte
inutilitatea oriclrei incercXri. Mai tirziu, cind va fi depllit
,'rrimul goc, dupi ce va fi trecut o vreme...
-
Perfect atunci, spuse cu glas tare. Te conduc cu nra-
lina Ia hotel.
Helen scuturi capul :
- Nr, merg pe jos.
- Pe cil'dura asta !
-
Merg pe jos, repet; ea pe un ton categoric.
-
Bine, dacl preferi si te sufoci de ciidur5... lncercl
sa ,.urid5, dar firi prea mare succes.
Prin uqa glasvandului ea ieqi pe terasi li deodati chipul
ecela palid qi impietrit aplru ca aprins de o flaciri sub
reflexele pijamalei. Dir.r r-rou in iad, i,si spuse ei urmind-o,
- De ce iegi ?' intrebl ea.
-
Te conduc pini l,r poart;.
- Nu e nevoie.
-
Dar imi face plicere.
Ea nu-i rispunse la suris, ci i;i continr-r:i drurnul fari
si scoati o vorb5.
Doi arbugti inalji qi stufogi de buddleia cre$tealr de fie-
care parte a treptelor care coborau spre gridini. ln aerul
107

54. infierbintat, parfumul florilor (el insuqi alcltuit din parti-
cuie fierbinqi, s-ar fi zis) plutea cu o suavitate intensi. ame-
{itoare.
- Delicios. spuse Anthony cu glas tare in timp ce stri-
bdteau adierea imbiislmati a florilor. Aproape pini la exces.
Dar uitS-te ! exclamX el pe alt ton, apucind-o de rninecS.
Uite colo !
Proaspit ielit din crisalidi, viu colorat qi inci intact, un
fl.uture coada-rindunicii se a;ezase pe unul din ciorchinii de
flori viorii. Aripiie de un galben-palid, cu desenele lor negre
si cercurile albastre si cirimizii, erau in intregime desfXcute
in lumina soarelui. Marginile dinainte aveau curbura unei
sibii, qi de la virfuri linia mergea oblic, cu elegangX, inapoi
spre cele doui cozi iegite in afarX ale aripioarelor de jos.
furtregul fluture p5rea simboiul, hieroglifa vitezei voioase,
uquratice. Aripile intinse fremltau ca strlbltute de un prisos
nesdpinit de 'r'iali, de energie avintat5. Cu o migcare rapidX,
lacom5, dar de o extraordinarX precizie a orientXrii citre un
anumit jel, creatura igi cufunda trolnpa desflcuti inluntrul
florilor minuscule in formi de pilnie care alcituiau ciolchi-
nele. Un gest rapid al capului gi al toracelui, gi sonda se
infigea drept ia jint5, pentru a fi retrasX o clipi mai tirzir-r
gi cufundati tot atit de iute qi firi greg intre buzele altei si
altei flori, pinX cind toate florile din raza sa de acliune erau
explorate gi trebuia sX se grlbeasci spre o zoni incir nede-
vastati a ciorchinelui. Iar5ti ;i iarigi, pinX in insugi miezr.ri
florilor care atteptau, pini in adtncul acelei dulcegi fierbingi
si imbXtltoare din inveliqul ei tainic ! Iar59i qi iarXqi, cu ce
neobositi voluptate, cu ce ardoare intensi qi lacomi indreptati
spre un scop precis !
Un lung ristimp std,turl in ticere si observe. Apoi, lrrusc,
Helen intinse mina gi scuturX ciorchinele pe care era a$ezar
fluturele. Dar rnai inainte ca degetul ei sI fi atins mlcar flo-
rile, ugoara, scinteietoarea creatur; igi 9i luX zborul. Un filfiit
rapid din aripi, apoi un lung zbor planat ; inci un efort
de vitezl in zbaterea aripilor, incl un lung lang de zboruri
inclinate in sus gi in jos, 9i pieri in dosul casei.
- De ce ai flcut asta ? intrebl el.
Preflcindu-se ci nu i-a auzit intrebarea, Helen cobori
treptele in goanl gi alergl mai departe pe clrarea cu pietriq.
La poarta gr5dinii se opri qi se intoarse.
- La revedere, Anthony.
i0B
- Cind mai vii ? intrebi el.
I ielen il privi citeva secunde firl o r'orb5, apoi sctt-
t',r.r capul.
- Nu mai viu, spuse in sfirqit.
- Nu mai vii ? repeti el. Ce vrei si spui ?
tr)ar ea trintise poarta in urma ei ;i, cu pa;i mari, elastici,
;,,,rrli-.e. in grabi de-a lungul. qoselei prifuite, pe sub pini.
Anthony o urm5ri cu privirea, dindu-qi seama cX, pentrtt
'r)or)lent cel pugin, nll avea nici un rosr si incerce mXcar si
I.rci ceva. N-ar fi iz-butit decit si s.graveze ,.ituatia dacX s-ar
t'i luat dupi ea. Mai tirzirr, poate ; astS-seari, dupX ce ii r-a
ii lXsat ui rdgaz... Dar flcincl calea intoarsi pe aleea gr5-
,linii. prin mireasma acum neobservat; a arbugtilor de bud-
'llein. se intreba nelinigtit daci, chiar mai tirziu, va mai avea
-reun rost. Cunoqtea inc5pliin,rrea F{elenei. $i apoi ce drept
.ivea el acurl, dup5 toate acele luni dc respingere, de refuz
cnergic al oricirui fel de drepturi ?
..Dar sint un prost, spuse cu glas tare deschizind uga bu-
. .itIriei, sint un nebun." Si, printr-o sforqare asupra lui in-
suqi, c5ut5 s5-qi reglseascl echiiibrul interior, bagatelizind 9i
rninirrializind intregul incident. Neplicut. de acord. Dar nu
indeaiuns pentru a o justifica pe Helen si se comporte ca $i
ftrm ar fi jucat Ibsen. I;i di vagi aere de eroinX din Casa
.'rt pipttsi, reflect5 el
- incercind si reduci totul la o co-
nnoil5 expresie_ridicolS
- cind nu existi nici o..p{pgti li
nrcr o casa ; cacr realmente nlr putea sI se pling5 cI bietr:l
I{ugh o inchisese vreodat:i, sau ci el insu5i nutrise vreun
plan de ingrldire a libertXgii ei. Dimpotrir'5, insistase ca ea
-oi rXmin5 liberi. Libertatea ei ere 9i a lui ; dacl i-ar fi
clevenit sclavS, in mod inevitabil ar fi devenit ;i el scla-
r Lrl ei.
Cit despre emojiile lui, acolo sus pe terasa acoperiqului
- r'alul acela de tandrete, doringa de a cunoa;te gi de a iubi
.uflerul celei ce suferea inluntrul unui trup a cirui atracfie
nu .mai interesa in acea imprejurare
- ele fuseseri auten-
tice, bineingeles ; erau fapte ale experienlei directe. Dar, la
rrrma urmei, puteau fi explicate, pulverizate prin explicaqie,
ca simple exager5ri, intr-un moment tulburdtor, ale sim-
patiei lui cit se poate de fireqti fajl de indurerarea ei. Esen-
gialul era rdgazul. Acordindu-i un mic rigaz, Helen avea
si asculte din nou ceea ce 'r'oia el si spuni, numai cI el nu
.l
il i

55. va mai voi sI-i vorbeasci despre iucrurile pe care adineauri
ea refuzase si le ascultc.
Cap. XX
I decembrie 1926
P5risind in virfui degetelor salonul din fund, Hugh Led-
widge sperase sd-gi giseasci alinarea intr-rrn moment de sin-
guritate, dar pe palier didu de Joyce qi Colin. Iar Colin,
dupi toate aparenleie, videa un interes extraordinar pentru
indigeni gi ardea cle ner5bdare si-i l'orbeasci unui etnograf
profesionist despre propria lui experienqX de vinitor in Indii"
Timp de aproape o jumltate de ori Hugh fu nevoit si
asculte, in timp ce tin5rul ii turna absurditSlile lui de om
incult despre India ;i Uganda. O imensi oboseali il co-
ple9i. Singura lui dorinji era sX scape, si iasi din cutia asta
de papagali, plini de flecirealS stupidl, ;i sX-qi regiseasc:i
desfitarea tXcerii gi a clrgilor.
ln cele din urmi, slavi Domnului, il lisari in pace gi,
risuflind adinc, Hugh i;i lui inima in dinli pentru greaua
probi finall de a-;i lua rXrnas bun. Salutirile de plecare la
sfirqitul unei seri erau nnul din lucrurile care ii displiceau lui
Hugh cel mai mult. Si trebuiasci si vii inci o ciati in con-
tact cu oamenii, sa fii silit, degi plictisit pi dornic de singu-
rXtate, si rinjesti din nou bolborosind ceva gi ficind inci un
efort de ipocrizie
- cit de odios putea fi acest lucru I Mai
ales cu I{ar1' Amberley. Erau seri cind femeia asta r.ru^1i
didea r.oie cu tor dinadinsul sX-qi iei rirnas bun, ci se agita
de tine cu disperare, ca qi clrrr ar fi fost gata si se inece.
Intreblri, confidenge, discuqii scabroase despre leglturile amo-
roase ale altora
- orice, nurnai sI te mai relini citeva rni-
nute. Cu plecarea fiecirui rnusafir, parci i-ar fi smuls ciner-a
o buciqicl din propria ei fiinji. Lui Hugh ii slXbea curajLrl pe
misuri ce-si fdcea drum printre inviragi cltre ea. "Bles-
tematX femeie !, isi spuse, gi simli ci o urlqte de-a binelea ;
cI o ur5;te, pe lingi toate celelalte motive, pentru ci F{elen
incX mai dansa cu "lacheul" ; in plus, intr-un acces proas-
pXt de du5mXnie, penrru c5, aga cum consrati brusC prin
ceturile vederii lui slabe, Staithes ti individul acela de Beavis
gedeau lingl ea. Toate gindurile demengiale despre un com-
plot impotri'r'a lui ii nXvilirX din nou in minie. Vorbiseri
r10
, icspre el
- el Ei exercigiiie de incenditl, el pe -terenul de
l,rtlral, el cind i-au aruncat cu papucii peste despiriitura
lrrrxei de dormit. O clipi se gindi si se intoarcl qi sI se stre-
.,',rre afari din casX firi o vorbl. Dar il vXzuseri venind,
.,"eau si binuiasci motivul fugii lui, si ridi qi mai tare.
liunul-sim1 ii reveni, torul era o absurditate, nu exista nici
,rrr complot. Cum putea sI fie un complot : $i chiar dacX
llcavis fgi amintea, ce motiv ar fi avut si vorbeasci i... Cu
rr)3r€ ?st€i, cu toate astea... lndreptindu-li umerii ingugti,
llugh Ledwidge inainti cu hotirire spre ambuscada anti-
t tpOtd:
Spre imensa lui uqurare, Mary Amberle,v il lisi si plece
;,proipe flrd, nici un protest. "Trebuie si. pleci, Hugh ?
.,5a de curind ?" Mai mult nu insisti. Parea ci e absenti,
ci se gindegte la altceva.
Beppo guierX amabil ; Staithes didu doar din cap ; iar
rcum era rindul lui Bear-is. Oare zimbetul iui era ceea ce
i-.i.rea
- un zirnbet vag gi convenlional prietenos ? Sau in-
chidea semnific:r1ii ascunse, subinlelegea discret aluzii ironice
la ruginile trecute ? Hugh se depirti. gribindu-se si plece.
I)e ce naiba, se intreba el, se mai duc oamenii la seratele astea
idioate ? Ba mai mult, continui sI se duci mereu, cind ptiu
ci totul e cu desivirqire plicticos qi lipsit de sens.
tr{ark Staithes se intoarse spre Anthony.
- lti dai seama cine e ? intrebi.
- Cine ? I-edwidge ? E cinev:r deosebit ?
-sraithes explicX.
* Ochelaiistul ! rise Anthon-v. Bineinqeles. Bietul oche-
larist ! Ce diabolici eram cu el !
- Din cauza asta m-am preficut intotdeauna cX nu
;tiu cine este, spuse Staithes li schiti un suris de mili si
clispreg cu toati anatomia mu;chilor fetii. Cred cI ar fi
caritabil, aciiugi el, daci ai face ii tu la feL. lncerca o pli-
cere sinceri s5-l protejeze pe Hugh Ledwidge.
Cu desivirqire plicticos ;i lipsit de sens
- d", qi urni'
litor, gindea Hugh, gi umilitor. Cici se petrecea totdeauna
ceva umilitor. lJn Beavis zimbind ; un Gerrl' Watchett ase-
nlenea unui lacheu obraznic...
Auzi in spatele lui, pe scarl, un zgomot de pa;i gribigi.
, Hugh ! Hugh !" Tresiri aproape vinovat ii se intoarse.
"De ce plecai pe furis firX sl-mi spui bunl seara ?"
i
I
I
t
I
l1l

56. Incerci
clipin.i_din
nlase tacut,
rJl1e,
si gluneasci.
"Pireai_ .1t.1 de ocupatS>, incepu etr.
ochi in. sus, spre Heien, prin oCheiari ; apoi r;-
intr-o 'brusci,
uimire, apioape cuprins de i.ene-
.i:.a stitea acolo, cu rrei trepte mai sus decit el, cu o rnini
pe.balustradi, cri degetele celeilalte rniini clesficute pe perete,
aplecindu-se inainte cle p-arci ar ii fost p. pu".,ui si-9i ia
z'l-.orui. Dar ce .e inrimpiase cu e.r, ce -iracoi ? Irag:r imbu-
iorati,.care sr;te.1 plecaiS asripra lui pXrea cX striluceltc c!e
irinini liuniric;. *u nrai c'.j Helen,-ci o f;iptur.a supr.Jna-
turali. in prezenga unei frilmuse{i atit de nep.irrrinteue, ei
ro;i pentru micin.rea distonanri a glumei lui, a privirii lui
conrplice.
-
Ocupatl ? repeti ea. I)ar nu ficearn decit sd. d;rnsez..
Yorbi cu sirnpliratea unui llc-ise candid qi incongtienr care
ar fi spus israeiigilor sdi inmimrurili : .Nu f5ceam decit s;i
r,orbesc cu Jehovao. N-aveai nici o scriz;, continu;, ea. Apoi
rerpecle, ca $i cum i-ar fi rrecut bnisc pr.in minte o idee noua
;i curioasl : Sau erai cunrra sui:rirat
^pe
mine pclrtru .reun
alt motiv ? adlugi ca pe alt ton.
-
. Tli. incepr-r prin a .lirin.r .lin c:1p; clar, chibzuinr,l, :€
sirnii inclemnar sh incercc s.r de.r o expliialie.
- Nu suparar. ficu cl tii:riniii.r. doer... clo:-rr pugin mi-
zantrop.
Lumina lir"rnrrici, de pe c.hipul ei piru cX se invip;iazi
tremurind intr-o flaclra tr mar v1e.
L4izantrop ! nsta era intr-adevar din cale-aiar5 de nos-
tim ! l)ansui o facuse desXvirgitl, transforrnase piminrul in
cer. Gindul ci ar putea cineva si fie (absurd cuvint l) mi-
z;rntrop, ci ar putea simgi altce.r-a clecit o ncstir.iliti dra-
goste pentru roli si pentru tot ce-i pe lunre, o i:1cu si ridi"
- Nostim mai e5ti, Hugh !
-
A{ri bucur ci rna giselti :1srfei. 'lonul lui err al unui
onr jignit. intorsese capul.
X4Xtasea rochiei ei fo;ni accentuar ; o u;oar5 adiere de
parfurn li r5cori obrazul
- si iat-o cI nu mai stitea decit
cu o- treapti ntai sus ca el, foarte aproape. Nu te-ai supirar
fiindcl arx spus ci egti rlostim ? intrebl ei.
El ridicl din nou ochii gi-i descoperi faga la acelrrSi nir.el
cu a lui. Domolit cie expresia-i de sincerl solicirLrcline diclu
clin cap negariv.
i12
- N-am t'rut si spun nostitn in sensul dez;greabil, cx
plica ea. Am vrut si spun... ;tii, nostim in sens pl,rcut; Nos-
iim, clar simparic.
lntr-o imprejurare care ameninqi sX ia o inrorsiturX echi-
'r,ci. o bufoierie la momentul oportun e o apirare. siguri.
,'i:nlrind, Hugh ridici nrina dreaptX la inirrri. "J,' sttt5 1tt'ns.-
tri tle rrrorrr"oirronce" I era pe punctul de a rosti clrept mul-
iui.r-rire pentru cuvintul *simpatic'. Glurna elegantX' gestul
eroicomic furX reactia imediari gi automati 1e cnvintele
ei. "Je swis pdnitr|..."
Dar Helen nu-i didu timp si se adiposteasci indlratul
aritudinii qrrengXreqti in stil;l veacului al oprsprezecelea.
Cici igi iniogi cuvintele punindu-i rniinile pe umeri ;i siru-
iindu-l De sur;.
Peni.u
"o
clipi rimase ca paralizat de surprintlerc, zipi-
,.:eali ;i un fel dc bucurie sulocantS, haoticl.
Ilelen se retrase putin ca si-l prii'easci. Se itrcuse foarte
paiid
-.arita
de pirci vizuse o fantomi. Ea surise ._ era
rnar nostrm ca nlcrodat;
-
apoi se apleci li il sXruti inc'l
o cl:rt5.
Prima oari cind il s5rutase o flcuse din plinitatea vielii
cc-i curgea prin vine, pentru ci devenise deslvirsiti intr-tr
l,,me deiXvii;it5. Dar figuru iui speriati era atit de absurd
cie comici, incit, nu qtiu cum, plin5tatea asta de viali de-
s,ir,irsiti se transformi intr-un fel de zburdilnicie rnali-
qic'as5. A doua oari cind il slrutase o ficuse din amuzarnent ;
din arrnzament gi in acelagi timp din curiozitate. lJra o expe-
rienld, ficutX in spiritul unei investigagii gtiinlifice, de5i in
qlum5. F5cea vivisectie
-
fiind autorizat; prin deslvirgire'
justificat5 prin fericire. Dealtfel, Hugh avea o gurX extraor-
clir-rar de pl5cut5. Nu mai sXrutase niciodati buze atir de
ci.rnoase gi de moi ; experienla fusese surprinzXtor c1e agrea-
bili. Nu numai ci dorea sX vad5, din punct de r-edere $tiin-
(ific, ce a'i,ea si facX dupi aceea fiir-r1a asta absurdl ; dorea
de asemenea si simtX inci o datl elasticitatea buzelor iui
ricoroase lipite de gura ei, si incerce din nou strlnia plScere
insinuanti care o furnica, pornind de la buze, pe toat; supra-
fala corpului, rapidir 5i aproape de neinclurat, ca iiiiiitul uui',r
fluturi de noapte.
1 -Sint pitrLtns de recLtno5ttnli" (1b. Ir.).
1 1:l

57. - Ai tost a;a de drigug ci ti-ai dat atita osteneald. spuse
ea,
.ca. o justi.ficare penrru al doiiea sirut. Fiuturii de. noipte
se insinuaseri clin nou, deiicios, aqezindu-r-se pe slnl cu un
trerllurat electrizant din aripi.
-
Arita ostenealS pentiu educaqia mea !
-
Flelen I atit izburi si rnun.nure ; 9i, fIrX s5-si dea
tirnp cle eindire, o lui in brage ;i o simt5.
Gura lui, a rreia oari ; Ei fluturii aceia care ii alereau
pe pieie... Dar vai, ce repede igi retrisese buzele ! "
-- [-{elen I repeta el.
Se r.ritari r.rnul la altul ; ;i acurn, cX avusese timp de gin-
dire, Hugh se simgi deodati ingrozitor de incurcai. l.tiirile
ii lunecasera .pe furig de pe trupul ei. Nu $tia ce si-i spuni
-
sau mai bine zis qtia, dar nu se putea hotiri s-o iaci.
Inima ii bltea cu o violenqi Cu.eroaiS. .Te iubesc, te do-
resc',.srriga. chiuia chiar dinliuntrul tlcerii lui stingherite.
Dar nici un cuvint nu fu rostit. ii zimbi cam proste$te;i lisi
ochii in jot .- -ochii_ rellecti ei acum, ."r. Jll""u,
'probabil,
un. ajpggt atit de hidos, ca ni;tc ochi de peltc, prin- lcntilele
ochelarilor.
^^. :C.. nostirn s".,gindea Helen. Dar risul ei gtiingific pierise.
S[iala lui era molipsiroare. Ca si puni capit situafi.; 1.-
nante, ea spuse :
-
Am sI citesc toate cirlile :rcelea. Bine cir
rni-am arlintit, trebuie si-mi dai lista.
Recunoscdtor c5-i furnizase un subiect despre care se
p-utea 'r-orbi, ridicl din nou ochii spre ea
-
doir penrru o
.lt_n1, din cauza ochilor de peSte, bulbucali prin
-
lentileie
t-narrtoefe.
- -m s-o completez ;i 1i-o trir.nit, sptrse el.
Ipoi, dupi vreo dor-ri. secunclc, iri clidtr seanra c;i. din
lipsI. cle.prevedere, epuizase pre[iosul suL,iect irrrpersonal atr
cirqilor intr-o singtri frazi.-Ticerea pcrsisra. penihil.r : si.
in cele din urrrrl, pierzind nXdeidea sri mai gi'casc.i alrcev.r
de spus, se hotiri s5-i spuni buni seara. incercind si im-
prunllite elasului o nesfirEitl semnificaqie de iubire, .Noapte
bun5, I{elerl>, rosti el. Cuvintele erau menire si fie elocvente
cit un intreg discurs. Dar avea ea sX fie sensibilX la eloc-
:/en1;. ar-ea sX. injeleagX adincul celor subinqelese ? Se apleci
inainte li o sirutX din nou, repede gi foarie oqo., u., iirur
de dei'o;iune tandrX gi respectuois5.
_Ntr se qindise, insi, cum va reacliona Helen. Stinghe-
reala. care ii intunecase pe lrolnent zburd:rlnica desivir5ire,
11+
se etepor.r la atingerea buzelor lui; era din no'.r o experi-
iIr.tt"t-.,rr. care se distreazi crr .iviseclia'
-
Siruti-rni iar, Hugh, spuse ea. Si cind el se supuse'
ea nu-i J;du.lrrrntul, ci ii"tinu gtrra apXsati pe a ei. secunde
tluoa secunde...
'Zgornotul vocilor ;i al muzicii se auz.i brusc rnai ttrre ;
ciner.i deschisese uqa de la salon.
-
Noapte buni, Hugh' $op-ti ea' cu gura lipita de buzele
lui ; apoi ,iibi stritttoar-ea qi
^fugi
pe scarX, urcind treptele
douX cite doui.- -
Ormirind-o din ochi, in timp ce Helen ieqea in fugi din
saiorr ca si-gi ia rimas bun de la sirmanul-Ledn'idge, Gerry
i;i zimbise
'sieqi
cu vanitate. imbujorati la fati' .cu .ochii
straiucitori. Ca';i cum ar fi biut o iticli cu 5anrpa-nie' Abso-
lut ameliti de dans. F.ra o plicere cirrd iti piertle'ur capul
astfel ; cind li-l pierdeau .,r't ,itita ctrtuz.iasnl,.irrit cle.neprecu-
petit, de total, f,rr;i sii Irrai [elinir nirnic, ci azr iIiirrd totul
ne fereastra. c? s;i sptlnem a:.r. [Iaioritatea letclor erau atu-
'r;'it .1. zgircite li de calculare. isi pieldeau caortl rrrtnrai pe
iunratate qi i;i pittt"u cu grijd jumitatea cealahi ce sa taci
pe fecioarele ultragiare. NiSte
'fetiScane
meschine I Dar cu
il.l.,r simgeai ci nrltorul cler.nareazi irnediat. {pil:] pe acce-
lerator ti nu-i rnai pisa ce intiL.reSte in cale. ii plicea genul
ista, si-i plicea nu irumai pentru ci spera sX profite cle neso-
cotinla .i d". ti in mod dezinteresat, .pentm ci nu se putea
"p.;
t; .tu
".ln"ti..
pe cei care se lisau in voia bunului plac.Ei
nir le pXra nici o ioti cle urmiri. Oamenii aceiti:1 aveau in
ei ce-'a ales, generos, nivalnic. A$a era 9i el, cind ii didea
mina si fie astfel. Curajul : asta o caracteriza. $i un inceput
de temperament, se gindea el cu satisfaciie, cind o .atingerc
pe l',raf , din spate, il ficu si tresari brusc. Strrpriza i se
iransfo.,ni aproape pe dat5 in rninie. Nirnic nu-i cra mai
nesuferit decii sX-fie-luat pe nea$teptate, intr-un nlotnent de
neatenlie. Se intoarse cu o rniqcare violenti si, vizincl cir per-
soarla (-are il atinsese era X'Iary Amberley, incercii sli-5i punl
la punct expresia figurii. Zadarnic ; ochii duri, plini cle re-
sentinent ii dezmingeau zirnbetul.
Ilar {ar1' era ea insXgi prea supirati ca si oirserr:e sem-
neie enervirii iui. ,,Vreau sX-qi vorbesc, Gerry"' spuse cu o
voce scizttti care incerca si se mengini pe un ton uniform qi
echilibrat, clar care tremura in ciuda tltturor eforlurilor ei-
115

58. "lislrse 1 qindi el ; o scend", qi ii fr: necaz mai urult ca
lricincl 1:e ie:reia asta plicticoasS.
.. ; Fi1i, r'orbegre,. spuse cu glas tare. Apoi. cu Lln aer
iiqnitol cle cleta;ar, igi scoase tibirchera si t deschisc ofe-
iindu-i-.,.
- Nu aici. zise ea.
Gerrl- se pleficu ci nu inlelege.
-
Scrizi-mi. Credeam ci nu te deranjeazl dac;r se fu-
;rreazi aici.
-
Plosri-rle I Furia ii izbucni cu violenlS subitl. Apoi.
epLrcinclrr-l cle minecX ; /ino ! ii porunci, Ei' aproape il 'tiri
dupX ea spre ug5.
. .Alergincl pe scIri, Helen avu rirnpul s-o vadl pe manra
ei impreuna
^
cu Gerrl' urcind de la
^palierul
salonului '.pre
etajele superioare ale casei inalte. "Ti.ebuie si-mi gisesc
'pe
alrcirre-"'a cu care si dansez,, se multrumi sX-;i ipuni in
qind: o.. clip5 mai rirzir.r. il glsise pe rnicui Peter Quinn ;i
itrrrccl riin nou spre paradis.
- Fiindci vorbin-r_ de pierde-vari I spuse Anthonv in
rirnp ce_gezcia iof p:11-i1sex (.i1nlefa ,,.,..,1-,rarrril cu Gerrv 'at-
rheit. Nu nri-aur clat scema cri Clcriv e actualul tiru1ar...
Beppo confilnii dincl din cap.
-
Siirmana Marv I ofri.
-- f)irnpotrir'5, spuse Sraithc.. bogata iIarv I -a fi sJ-
'iecil ln,1l tlrzlu.
- Si nu se poate face nirnic ? intrebi Anthoirr..
-
l'e-ar uri dacX ai incerca.
-irrhonr- clXrini din cap.
- Jalnicele constrfng.'.i .1" nrrlrrrii I Le fcl crr :i ciicii
irr ai-rgust. Sau cerbii in oitombrie.
-
ilIanifesta simptomele unei corrstringcri ;i le aCresa
inei1, spuse S_taithes. Asta_ s-a intimplat imidiar dupi ce a:t
curloscut-o. Dar am v-indecat-o repede. $i pe urur.i s_a ir.it
banditul .rcela de lVatchett.
-
E fascinant cum- gtiu sI se poarre aristocraqii l5tia !
Tonul lui Anthony exprima un ..rt.rri"r- Etiinlific.
,. Fata de jupuit a lui Staithes se crispl inir-o grimasi de
cllsprel.
- u e decit un gangster vulgar ;i necioplit, spu.e.
Curn ai pLrrut 'i'reodatl s5-l suporfi la Oxford, -i-. .r.i
".-put;ntI silmi inchipui. in realitate, i;i inchipuia, fire5te. ci
Anthonv iicLrse asta din simplu servilism.
116
Din pur .nobisrn, spuse -{.nthony, lipsindu-I pe cel:ilalt
,c 1r,:,r.rtrte dirr plScere prin faciiiratea tndrtrtri'iL'ii. Pe dc
.rlr.r parte. ,,int feim conl,'ins ci oameni ca Gerrl' contribuie
. ,,,,r,i, le educaqia liberali a ttnui tinXr. Era in el ceva cu
.rcier-irat magnific pe vremea cind avea bani' O entlmit; ne-
ocorinti detagati ii dezinteresat5. Acum'.. Ridica nrina 5i c
l.isi din nou s; cadi. Nimic mai mult decit un qangster, ai
,-erfecti dreptate... Dar aici,. e partea fascinanta
-
ugurinla
r'u c?r'e arrstocraln se transformi ir-r gangsteri' Foarte de in-
r,clcs, claci stai;i te gindegti. Iati un om crescut in convin-
gerea ci poseclS un
'clrept
divin ia tot ce e nai bun in
r,rate dorleniile. $i, atita -reme cit se bucuri cle dreptutile
'ale, totul e noblesse obliget, onoarea qi celelaite. Inextrica-
nii contopite cu insolenla, bineingeles ; dar eristind in mod
ilrltentic.
-SuprirnS-i
veniturile, ;i se pot-intinrpla cele mai
. iuclate lucrirri. Proviclenla te-a sortit si ai tot ce e lrar
;rles. clin toate ; prin urmare te-a sortlt sd ai miilc':icele spre
a-!i procura tot ce e mai bun din toate ; prin urlxare.' 9in{
nijloacele nu-li vin prin lege, eqti justificat si le dobindepti
in'mod ilicit. In treaut, Gerry al nostru s-ar 1:i pritr-rt dede
1a banditism sau la simonie 2. Ar fi devenit un aciinirabil
contlottiere, sau un cardinai aproape desXvir;it' Dar astizi
biserica gi armata sint prea respectabile, prea rrrofesionale.
u e ]oc pentru
"-"toti.
Nobilul slr5cit se lecle inpins szi
l aci afaceri. Si vindi automobile. Si plaseze acliuni' S,i
lanseze societili dubioase. Cu acompaniamentui' binetnleles
dacl e prezentabil, al unei judicioase prostitutii a corpului
siu. DaiS are norocul si se fi nlscut cu darui i"orbirii, i;i
poate ciStiga bine existenla din formele mai pc'liticoase ale
iantajului li sicofantismului 3
-
ca publicist cle clevetiri-
?{oblesse oblige, dar slricia obligi qi ea. $i cind amind,oui
obiigi simultan
-
ei bine, noi cei din clasa mijlocie arn fa-ce
mai bine sX incepem si ne numXrlm arginqii. Altminteri..-
RidicI clin umeri. Biata Marl' !
Sus, in dormitor, torentui reprogurilor li insultelor lui
X{ar.v curgea fXrI oprire. Gerry nici nu se uita la ea. lntors
cn qpatele, pXrea a-bsorbit in contemplarea unui tablou de
1 l.itlul de nobil te obligl s5-1i rii rangul (lb. fr.).
I I rafic de obiecte sfinte,
:i I)enunqare 1i calomniere.
Ili

59. Pascin ce atirna deasupra gemineului. Pictura infigiga doui
femei intinse pe un pat, in raccourci, goale.
- .. Irni place pinza asra,, spuse, cu o calculati lipsi de
legit-r]ri -cu sul:iectul, cind doamna Amberley se opri ca si
risufle. l9i dai seama ci birbatul care l-a pictat xrcrnai is-
privise si faci dragoste cu fetele asrea. Cu amindoui. ln
acelaqi timp, adiugS.
N{ar,v 'mberley se ficu palidi ca varul ; buzele ii rre-
murau, nirile fremitau ca insuflegite de o viali proprie,
separat; ;i de nestipinit.
- Nici nu m-ai ascultat, izbucni
eqti oribil I Torentul incepu si curgi
niciodat:i.
se ,rpleca peste ea, z-irnbindu-i lrlereu cu acela;i zinrbet bat-
iocoiitor).'- Bestie, bestie ! in realitate, insX, a5a cum in
forul ei'interior trebuia si recunoasci
-
iar con5riin;a fap-
tultri era ametitoare in ru;inea ei
-
in realitate ea dorea
reahnente si fie tratati cum o trata el
-
ca o prostituat;'
ca un.anim.al;..si in propria ei casi, ceea ce era nrai rnult,
cu toli inr.itajii care o aiteptau' ;i cu uga descuiatii' li cu
fetele'ei intrebindu-se unde era, poate chiar in clipa aceea
suind scirile ca s-o caute. Da, dorea realmente ace I lucru.
-
Civilizatie qi sexualitate, spunea Anthonl : existi o
corelalie bine determinatS. Cu cit prirna se gXse5te la un
gracl mai inalt, cu atit e mai intensi cealalti.
-
-
Pe onoarea mea, zise Beppo, clocotind cle pl:icere, e
absolut necesar si fim civilizati !
-
Civilizalia inseamni hrani si literaturi p€nlfu to[i-
Biftecuri 5i magazine literare pentru toqi. Proteinc de primul
ordin pentru corp, pove$ti de dragoste de -
mina .t patra
pentru. :t,irit.. $i. isti Ia. adipostul-
"l.i
lumi urbane' unde
nu exlsta nrcr nscuri, nici oboseali fizici. intr-ur-r ora$ ca
al nostm, de pi1d5, se pcate trii ani de zile in sir friri a-ti
da seama ci existi acel lttc.u numit natur5. Totul e confec-
$onat cle mina omului, ptinctual si cornod. Dar oarnenii se
pot plictisi de comoditate ; vor senzalie, vor riscuri si sur-
prize-. Linde Ie pot gisi in cadrul administratiei actuale ?
-l.r
go"tta clupi bani, in politici, intr-un et'entual riiz.ltoi, in
spoit si, in
-
sfirlit, in erotisrn. Dirr maioritate ir oanlellilor
nu pot fi speculanqi sau politicieni activi; iar razboiul in-
cepe si se indrepte spre mult prea rnari excese ; pe de altl
pi.t., sporturile rnai complicite ;i m?i primejdioase sint
numai ii indemina celor bogaii. A;a incit tot ce mai riiminc
e sexul. Pe misuri ce cre$te civilizajia materiaii, cre$te si
intensitatea qi importanga sexualitilii. E ine't-itabil. $i din
moment ce, in alelagi timp, hrana qi literatura au sporit
volumul de apetit disponibil... lnXlti din umeri. Prin urrnare'
vezi bine !
Beppo era incintat. "Ai explicat totulr,, exclarnl el.'f out
comprendre c'est tout parelonner 1. Avea impresia. spre ma-
rea lui clelectare, ci argurnentarea ltri Anthonv didea nu
numai absollire, ci li o indulgengi plenar5
- pentru toatl
lumea (cici Beppo dorea in mod altruist ca fiecare si fie
ea. Ah, egti ingrozitor,
iar, mai vehement ca
'lot cu spatele intors la ea, Gerry continua si se uite la
nudurile lui Pascin ; apoi, in sfirgiq suflind un ukim nor
de fum de rurun, arunci rnucul ligirii in cirnin gi se intoarse.
- Cind vei fi de;errat tor sacul, spuse el cu glas obosit,
ne putem culca impreuni. .!i dupi o mici pauz5,'1n timp ce
ea,. incapabil5 si. rosreasci o vorbi, ii arunca o privire
furioasi : Lvin<l in vedelc cii, de fapt, asta vrei, ada'ugi el
;i, zimbind ironic, inairrtri spre ea de-e cr,.,nezi;ul caderei.
Cind fu chiar lingi ea, se opri ;i-i intinse rniinile cu url gest
de- invitagie. [,rau miini ma]i, ireprogabil ingrijite, d"r gro-
solane,. lipsite -de sensibilitate.
"Hidoase miini, gindi Mary
privindu-le, odioase rriini !" Cu atit mai odioaJe
".,rrn,
.r',
cit la inceput fusese arrasi de insigi urilenia ;i brutalitatea
lor,.5i chisr in clipa aceea era atrasi, in chip rupinos, in
pofida..rururor moti.r'elor. pe care.le avea ." i; i se pari
respingitoare. .Ei, nu vii ?' intreba el cu acelagi ton plic-
tisit, bratjocoritor.
Drept rispuns, ea didu si-l pilmuiasci. Dar el fu rnai
rapid, ii prinse mina din z.bor la- jumXtate drum gi, cind ea
irrcerci si clea cu cealalti. i-o prinse gi pe aceea. Eia n."lu-
torati in strinsoarea lur.
Zimbindu-i mereLr qi firl un cuvinr, o impinse indirlt,
pas cu pas! spre pat.
- Bestie ! r'epeta ea intruna, bestie ! ii se zbitea za-
dalnic, ga.ind o plicere obscura in neputinla ei.
Ill o impinse spre marginea divanului scund, tot mai
mult, inesorabil, pini cind, in cele din urmi, ea ili pierdu
echilibrul 5i cizu pe spare pesre cuvertur5 (cizu pe spate,
in timp ce el, cLl un genunchi rezernat pe mirgin." p"t,,lui.
i18 I l1)
1 A inleiege totul inseamnl a ierra rotul (lb. fr.).

60. la fel cie iericit ca gi el) qi pentru tot, absolut tot, de Ia
felrnecitorii barmani cle Ia Toulon pind la .ferneile r.r$oare>
cu cizme, caregoric deloc pe gusrul lui, de pe Kurfiirstendamm.
. Staithes nu spuse irirnic. Daci progreiul social, gindea el.
insemea doar mai multl porcSrie peniru mai
'nuigi,
ei bine,
.rtunci
-
eiLrnci ce ?
^ - i:1 amirrtiqi^de ('ugerarea rceer .i doctorului John:t.t i.
inc.?u .rnthon,v djn nou, cr1 o not:r de exaltare in glas. li
venise brr.rsc in minte,- un dar nea$teptar din partea nre-
rlrrriei citre .ragiunea lui discursivi veniie si-i imbogirgeasc.r
,chema cle gindire, si-i completeze argumentarea li ii-i ."-
tiucli
".r'eza
dc acliune. Glaiul lui oglindea hrusca pldccr.e
trrr,rnrfitoirL'c de care era cuprins.
- Cum sun) ? oUn orn are
rareori o ocupalie rrai nevinovati decit atunci cind face
bani." C-er-a in felul acesta. Admirabil I Rise zgomoros. --
-eviuor-itia celor care storc munca sXracilor, Jar se ablin
si ciupeasci fundul nevestei vecinului ! Nevinovigia lui Forcl.
e iui Roclieleiler ! Secolul al noulsprezecelea a
.fost
*virsta
nevino'Iqiei"
-
genul acesrrl cle
'evinovlqie.
cu rezultatui
ci acunr sintern
.
aproape gata si spunenr ci un orn :rrc
r;rreori o ocupatie mai nevinovati decit atunci cinrl laie
clragosre.
Urmi o tiicere. Staithes se uiti la ceas.
^ l. L- rirnpul sX pleclm, spuse. Dar problernr, adiuga,
in'irtindu-se in fotoliu ca sI scrnteze inciperea, problerla
c : unde poate fi gazda noastrl ?
- Se ridicari qi, in tirnp ce Beppo se depirta gribit si
salute cloi tineri din colgul opus al soln,rtilui, SLithes ti
Anthonv se indreptarX spre u;5.
- Problema, repeta mercu Staithes,
Pe palier, ins5, o intilniri pe i{ary
.cera impreuni cu Gerry.
- Te ciutam, spuse Anthon,v. Ca
seafa.
,lrratiii, qi clitinl din cap. Apoi, ceva mar
'iceti ie un poker ? sugeri el.
lL,;r Alihony nLr gtia, iar NIelli Staithes
)ace loker ; tre'bui si plece singur in cirttareir
',t11l .ii.tr11'ltc.
- Bine c-an1 sc.;pat de el, spuse Mal'k. 5i
Lr.li ,a mine si rnai stXrn trn ceAS de vorbX ?
I-ra lucrul cel mai important
-
avea l{ugh .I
edwidec
,entilr',c'ntul pe cir-rd se intorcea acasa -- .cei ma.i importarlt
:i nr;-,i extr;rordinar, cel mai de necrezut lucru din cite i se
,ntiurpiase vreodatS. Aga de frumoasl, a;a^ d9 .
1in|1[. "A5a
rie n:l:rclioasi" (Numai de s-ar fi aruncat in--iamisa pentru
.a s-c sah-eze el ! 1
"Helen ! Biata mea copili !" Iar ea ar
ri nri.r::rurat crr recunogtinqir <Hugh t Hugh !..-") f)er chi.u'
.-i l,r:',r sinuciclcre fnscse destul de uluitor. (lure ci lipitri tle
,i lui.., -h, de cc nu dlduse dol'ad5 cle r.rlai rrttrlt cttraj, cle
,irai ,r.llti prezenli cle spirit ? Atitea lucruri. pe care i-le-lr
iri l-^ri.r':l ,p.ir.,., atitea gesiuli pe. cale ar fi trebuit si le fac;l !
ri iol::i. int.-.rn sens,'era ntal bi.te ci ,e comportase in felul
rceia
-
stupid, timid, absurd. N'Iai bine, pentru ci o pt.r-
-,'ocilse s.1-r arate lntr-un mod mai concludent ci il iLrbeite ;
;relrt1--: ci diduse o valoare mai inalti actului ei, a-tit de
,,in...,. si de pur
-
qi totu;i spontall' firX ca el s-o fi con-
srrin,.: ira chiir, in ciuda unui fel de rezistenlS din parte ,r
:ui. ea coborise scara, ii pusese rniinile pe umeri 9i ii siru-
:ese. !i sXrutase neginind i.a-" de nimic, i5i repeta .in siner
iui cu un fel de triurnf nimit, ce se irnbina in mocl stranir-t
vesei :
-
Ce
nu cloree si
unei toviri$ii
acum, ce z-ici,
k)od (1,99 i11.5),
morrte;1 uneL iela
lui Cherubino din
Adonis al iubirii....
- Asa cle curind ? exclanri tr,Iarv intr-un acces subit de
arrxiet.rte.
Dar ei furi neclintigi in hotlrire. Doui minute mai tir-
z.iu, cei trei
- Sraithes, Gerry td/atchett gi Anthonr.
- mer-
geau impreuni pe srradi
Gerry' fu cel care rupse t;cerea.
- Babornigele astei ! spuse cu un ron de ranchiunl me-
120
ru un sentiment de rugine, cu convingerea sliibicitrnii ;i in-
"..:I:.;-:: 1,,: .^^--^-^l^. -^':-i-'l "o.'-. Jo -i,..i. lInt, ni,i.tilitarii lui personale ; neginind sealna de nimic. Noit pitiiitrhtalrr lut personale ; netlnlncl sealna cle nlll1lc. t oit l)tit
.:ndrei2, igi fredoni in mers; apoi' ca ;i cum umeda noa-pte
i,-rndc'rezi ar fi fost o dimirreagi de primivari pe deaiurilirn<!0teza ar ll tost O dlmlnea[a
irrr,ir:ire, explodi in cintec lirnpede :
.Delle belle turbando il riPoso,
'l{
arcisetto, Adoncino d' antor..., 3
i Al-'zie ll cunoscrtta poezic ;r lLri
-l
ir,lrrl.rs I
:nritr.r]ali. Puntea Su'spitlelor, unde ttoerLrl dePlinge
:irece care se aruncas€ in Tamise.
2 lru vei nrai zbura. (lb. it.). F. vorbe de .rrie
Nunra ::t) Figaro de Mozart.
:t - iulburind odihna frtrmorselor, ,/ llicule Nercis,
(ib. jr.).
problema...
Amberle,v coborind
s5-1i spunerlr buni
IJ 1.

61. -c.rsi se rrlezi irrecliat 1:r birou 5i incepu si-i scrie.
"Ifelen, Helen... Dacir repet silabele prea des, ele i5i pier.l
sensul. devin doal Lin z-qornot irr carnera mea liniltitl - in-
spaimintitoare prin lipsa lor cle inqeles. Dar dacir 1,)st€!{l
numele numai cle cloui-trci ori, ltr',arte incet, ce bogat devine,
ce plin I incircat cle ecouri si de renriniscenle. l{ie nu-n:i
er.<'cii atit cle rrult arnintirea [,lenei, ceir clin anrichitate. N,i
an sentimentul cii a fost r''r'eodati altceva clecit o ierneie
inaturi
-
niciocl.rt.r n-o vid altfei decit miritati cu Nlene-
iaus ;i lugind cu Paris. N-a [ost rriciodati cLr adev.ir.rr ri-
niri, cuur eqti tu
-
rninunat, rninunat de tinir::i, ca o i:toare"
Nu, rnai n.rult pe ]Jelen cea invociti cle Poe o intr-evid pli;r
nitnrele riu. Frunruselea care il lrduce pe cilitol inap'ri l:r
larmul natal
-
c:rre i1 acluce :rcasi. Nu la clniinul lirrnesi.
stiut de toqi, al pasi'-rnilctr. Nu ; la cJrrrinul n-rai ciepirtar, mai
iar. mai plin de f:1ilr1ec, clincolo 5i deas;upra pasiunilor'. Din-
colo $i deasupra ; ii toru;i irnplicincl, inglobind pe;i'.rnile.
chiar atur-ici cind le rrilnscencle...>)
Ilra o scrisoare lungi; clar, ic5incl in go:inir, ;rjurrse i;r
iirrp ca sii princli po;r:' cle lrr nriczul noplii. Scntimenrul cie
tliumf cu care se into:rrsc rrcrtsit r-r (k,ur ,,Jr.1 e ra apf of,f- c
neunrbrit. N'Iorncntan. clrrdusc Lritiirii sfial,r, lirSitate;r lui urnr-
litoare ; i;i amintea cloar de cor.rSriinqa acelei forle rvintare
care il stlpinise tot rimpul cit cornpusese scrisoarea. tiralte-
rea il inilta cleasupr,r euh.ri siu obi;nuit, de aceea, dezbr;'.-
cinciu-se, uiti si-".i purri bandajul la loc, ir-r ccrlo-li, pentr.l
ca ctroarrrna Brinton si nu-l vadi cind ar.ea si-i aduci ceaiui
djs-de-dimineaqi. irr par, sr;tu intins mulr;1 r'rerne gtnrlin-
c'iu-se cu tandrele, p.irinte5te. poeric. gindindu-se ir-r "rcela:.
limp 5i cu dorinli. clrr o dorinli inrirz-iirrcl cu:rrita gingjqie.
incit lascivitatea clt'tbinclee caracrer cle rLrqiciune ;
-gindin-
du-se la rninunirta tinerele, atit cle frageclii. a lui Heien, ia
ne.,.inovi!ia ei, zr-elr,r ei nevinovitie, li ia :rcelc neaqteprate,
estraorclinrre siinrriri.
lnsulo
trr, desri,rtrl litcr.tr ,tl ltri .l.l,rus I ILrr'lci. iiLliLrrre.l utopici lirsnia
ilslani, -
pubiic.rr.i irr l')trl. .trrril (rtrc ir l)rc(cJ'rt rI().lrtc.t scriitoluiti: --
,:.rpiri ser.nnilic:r1ir ttrrrti Ycrit.riril lctititlcnt spirirLrlrl, constituind J
r:plic5 pozitivi;i optinrirt.'r 1.r ttr,nbr.r 1i pesirnist.l itri antiutopie setL-
:,ci O. nthtdri lurtte ,ror,i. llpirttri cLr trei decenii nr,ri inainte' ln inter-
';':ul acordet i,r 19.-r8 criticLrlLri (ivril (lttnnolir penrru reviste Sutuiay
'l-imc.,. Fluxlev rc( llnoirlle ci slrcinrt sl de ,r expriLna prin mijio:rcele
irtei tr:riul cltiditl;i aspir.rliile rtnci co:1uniti1i ssciele ailtlsl lrt ttl
i:rrlt grld de u'n:tnizere. niziLind spre o s1llre de plenitudine 5i iericir:,
r:-i este deloc uioilr:.
trn 1ar.r de bn;tini :1 utr)piei i-er ii l'ost cu neputinii 1ui IlLrsle'r
;i se sustrlgi tentlqiei de .r drr glrrs viziLrnii qi convingerilor sele iie
','iagX, contrrriind astfel o vocllie clre iu lrt:rinr istoriei literare engleze
rt c5pitat Lln cerxcter :rpro:rpe specific etttohtott, cici de la i'home;
-lorus la Semuel Butler, fells seu D. H. Lau'rence elaborarea cirlilor
r-L' 3cest ge,i [orrnelzi o inlinluire neintrelupti de verigi, o prodtrelie
rnri variati 1i porte rnai stimltlati de gLrsttrl pLrblic decit in oricere rltf,
;rri din lunre.
Tenra ronranuloi I ttsu.l,t soliciti interestrl ;i se irnpune mai eles 1.ril
probien;atica ei elevati 9i generoasii, drr, spre deosebire de ficliLrnil"'
-;topice similare. autorul nu proiecteazi reelit.rtea lun.rii dete intr-Li,r
'i'iitor ipotericj sustras procesr.rlr.ri istoric 5i experienlei practice, ei I
:.corder,zi i,r complexitltea lecundl ri contradittorie a vremii ecttl.rl:.
Prin aceasta
-
a$a cum remarci Ei comentatoarea Hanna Nlads-Jeline;k
i:r arnpiul ei studig intitulat Critit'tt societilii itt rotnanu! ettgLez dlrt:re
ctlc doud rizboaie
-
lluxlev. in ciude atitu,linii sele filozofice eron;iir
din ulrilrra parte x viedi, i:i incheie carierr scrritoriceesci.dind clovlCi
l2:l

62. ce inieiepciune, bun-sim1 gi misuriu. IIai nrult, Insu!a reprtz.r:.:i i:t
op:ria exegelilor un efort de sintezi estelic; intre v:riorile c.;'itizali::
occidentale, cu caracte^rl lor ralional gi scientist, in do'eniui tehnolc-
giei, biologiei sau psihologiei experiurcnrale, 5i rezaurtri etic. afectir,
idearic qi speculativ, pistrat aproape ir.ralterat de lumea orientiii.
Irundalul cirjii ii coirstituie inaginara insul;i pa1a, pierdilr ia ne_
s{irSiteie ape ale Pacilicului
-
un fel de Bali sau de Tahit:.ra lux.u-
rianta lor florl tropicalS -- c;lre, crr orice colg de pimint i;rl,rr in-
sei:r'rirf, un loc pisrritor de lorme 9i obiceiuri vechi, iar ca siL:u utopil.
r:r:: l.rbcrator posibil de experimente sociale gi manifesriri de viatri noi.
Secret.l lericirii clin conrunirarea p;rianezi
-
ajunsi ra o in.r.r:J treapl:
de :tabiiitate prir eliminarea 5i rezolvarea progresivi a motivelrr conflic-
tuale din societare
-
rezid.i, de iapr, in justa currpinir:;l sinteza
realiz:rti i' roate domer-riile de activitate, pe plan biologic, socirl .i
s;pirirual,
'ntre zestrea culturali tr:rnsmisi pe diverse cii de lunr.ea apu_
seani gi moStenirea, nu mai pugin irrportanti, a strivechilc: tradil::
crientale. orice incercare in courportemenrul locuitoriror de rorecie:e
exagerati a unei tendinle sxu x alreia este co'rbituti qi sortiti egeculu:.
Daci ne-am referi, de eremplu, 1a activitntea educalionali, fr.ctor:i
responsabili u..iresc cu asiduitarc inliptuiree acelLri echilibrr,r dintre
r;6rp ;i spirit apt si realizeze fiinl:r Lrrleni ca un rot integral $i unita:,.
Directomi unei gcoli elenrentare se pronunli astfel : <Ciutim si de-
pr;n.lem copiii cu exersarea simr.rhanl a facultililor de percepgie ti im.r-
ginatie, si le asigurim o pregitire adecvatl in fiziologie apl!crti 1i ir.
p::hologie, in rnorala practic; qi in religia prxctic5, o instruire temeinici,
in utilizarea corect; a limbajului ;i in autocunoaitere. intr-un cuvinl,
fiurirea unui tot coerent intre spirit gi trup." ln acelaqi timp, calrea €
strSb5tuti de diversele ecouri qi apeluri ale lumii dinafarX a[e cire:
racile
-
licomia unora gi infonetarea altora, obscurar.rtismul, prorniscui-
tatea, inarmarea in scopuri agresive, violenla gratuiti, degrad,r:er :retu-
rii
-
se repercuteazi gi asupra insulei Pala, firi si-i lrlleijr,: r,)rui:
slr":cturile sau si schimbe conduita de viali a locuirorilor.
StriirortLl nu recurge insi 1a zugrivirea societilii respectiv
cie;ronstrariv, spre a moriva o schemi prestabilitl, idealizati
strictl
-
cum gregit s-ar putea interpreta din prezentarea arr
cinti a tenei
- ci dramatizeazi trdirile unei lumi in devenire
proces de cunoagtere, aprofundare gi cor-rvergenqi, urnririt.n
1ii1c.r dintre oameni. El nu ne dezv5luie, torugi, cu claritare
socieriiii palaneze 5i al conduiiei de virli xrir de unitare a 1,;
arunci cind imagineazi aceasti civilizalie ecumenici, sirtctici
1:'t:l:ur [riozofic, societatea din Pa]a se adilp; i:r o inlelepcru:re
r: icnta)i, cu rcminiscenle budiste 5i hinduse, cere-i facc pe menrbrir
::: si prileasci viala ca gi moartea, bucLrria ce qi tristelee, pl.iceree c;
.:dulerea, cu atiludinea senini sugerati de s,:urgerea inexorabili x timpJ.
. ri, s;::r de schimbirile petrecute in nxtura inconjuritoare. I)ar, deperre
::: a ii:riqtc contemplativi, pasivi sau resemnali, pslanezii pun accentut
ir: ac:ui:.:iatex vielii, exprimati in formula ":rici ii acum". Ideea aceast,r
:i u:: ircpuls suplimentar conitiinlci xctive a mer.nbrilor comunitilii, cire
:,.'i nrari:esti nici o preocupare sau interes deosebit penuu supravieiuirer
:rJivid,.rl:: dincolo de existenla terestrS. N{oartea e priviti ca o elilJ3-
;:re dir,t:-r:n trup uzat. Spre a sublinia primetul vieqii qi caracterul sr
:.i.]aner-j1: risuni pretutindeni iri insLrlS chemarea pisirilor mynah, dresete
;i repr:e ;ieincetat cuvintele : "Aci qi acum, copii !>
t)r,:r1d[ttrinrui imbraci aspectul unei metafore politice, atit iie
-;:tua.e::-! secolul nostru bintuit de 1or felul de violentre. lnrr-ader'5r,
*',,Jgaiele resrrrse petroliere ale insulei I).rle, rrezesc dorinla dc aceparlre
: agresr''-rlui dicrator din srilrul veiin ltendang.'frupele acestuil ini-,r-
.i:azi:. r: :cupi insula, sprijininc{u-se pe acqiunea triditoare a unor per-
r:ane i-:. conducerea statului crl clrre vor fi inpirlite ulterior reje-
:.':n1c1e g.: :ro1iere.
Opere a fost elaborati sub influenqa calmi ;i moderatoare a inqe-
i:.:rciunri aristotelice, a!a cur.l reiese <iin scurtul, d:.r semnificltivu! e1r-
:j;ilF !i:e figurerzi pe frontispiciul lucrlrii : "FiurindLr-ne ur-r ideal,
,rcrni;'n ce ia dorinlele noastre, der trebr.rie si ne ferim de ceer ce e cit
r.JpLlti;rt:. Je atins". $i totuqi, in ciuda ideilor ei generolrsc, c;lrteil :1 inti:n-
::inat" i::rr de 1a apariqia ei, elituri de.rprecierile p,rziLive, seriolse
i:zisterie di1 p,rrrcrr ulor critici gi exegeli. Accst fept r1-a consriL6it {)
:rmp1e.i. -urprizi pentru atttorul ei, degi uneori err ntihnit de ingusti:lea
Juncre;r: r1e vederc ale unor conrelratori. Chiar din alii gestaliei lucririi,
ir i959, ala cum reiese dirt corespondcLrirr sa, Huxley mirturisee:
..L;crez mereu 1a romantil meu ulopic, luprindu-mi cu probLelle
introdurerii unui volu6 enorn de matcrill, e1itre'rt de variilt, in eceilsti
,.irte, f;r: a deveni prea expozitiv saLr didlctic. S-er putea ca sarcin'r'
s-: fie dintre aceler ce nu pot l'i inlipruire cu trrl succes deplin. Dr
frpt, ;,-li n-x [ost rc.Llizati in rrcrut. Cici nrajoritete:r cirlilor Lrtopice
r.'r avul un caracter cxcesiv de didactic Ei expozitiv. incerc si tt;ttr':z
e:rpuneie:. rranspunind flptcle sub fc,rrni de dialog, pc care i1 redarL iit
n:ii ;:r. cu putini;. Dar sint obsedat tot rimpttl de ideea c5, decJ ri
:i avi,i:,'.,.i mult har, ag fi purut poetiza ii dlarraiiz:r intreg n.rrrterieiul
-ntelecrral, creind o operi cere er fi fost totodxli cornici, trrgici. lirrci
;: proI.-,ji."
1'tl

63. I:ri rirziu, dLrpi rpanlia cirrlii, exigent cLr el insu;i, I luxley n-a ios.t
pe tieplin satisficut de opera sa. "Slibiciunea cirgii
-
consrati ci .r
o sinceritate ctre il onoreezi
-
rezidi in disproporlia dintre anl::ioare;r
teniei qi relatarea ei propriu-zisi. Intriga e incircati cu r:n balasc muli
prei mare de idei Ei refleclii, iar eu n-am fost sLr[icient de inze;,.r'rt ca
s.i remediez acest defect.>
Poatc ci ninreni n-r erprimat o opinie mai justi;i nrai porder::ii
decit conrentatorul american Chad Valsh, cind scria ^Lr 1i62 : . I ttssi,i
nu poxte fi discutati ca gi cum ar fi o simpli neraliune. ln aceaslir
ficliune utopicS, dl. I'Iuxley qi-a spus deocamdrti ultimul siu cuvii:.
despre condilirr unrani 1i posibilitatea existenlei unei socierili mal bune"
Cartee oferi incit:r1ii specialistului in ltiinie politice, psihologulu:, fil-r-
zolului qi teologului. Reaciia cititomlui va depinde, desigur, de prcpri:1e
sale postulate... trleritul cirlii e acela c; dramatizeazir acesre pr.)blen-re
qi lc dI viag5. ln ulrimele decenii utopiile au sci.zur cantiteriv;i ca.;-
tat-ir'. Insu,la e bineveniti |i, in nrLrlte sensuri, unicLrl udaos la s;ria 3e
volur.ne care, de lrr Platon pini ezi, au prezerrtat in termeni im,r.g.arri -,
viziune coerenti a societilii."
Cerritolul prczentat in airtologic ingiduie cititorului si-gi irci r;
idcc tlesprc lirrnalirirliic c()rrlnlcliei, l-luidit:rtc.r dialorLrlui 1i ton riiL;ris::
cltimei opere e lui I Irrrley.
Doctorul l{obert claitirtase din c:rp tteqlti'. "Asta nu
:,eamll; decit repetarea Llnei operalii stendard
-
ceva
civelui tehnicienilor, nu al cercet;torilor. Cei de-acolo
catlpi de cet'i'r tlou.t
Si itr..put. si vorbeasci despre indolii de curind izolafi
.ii;r :eminlele de ololiuqui, aduie rnul trecut din N{exic qi
s:minate apoi in gridina botanici a Staliei. Cel pulin trei
indoli diieiili, dintre care unul pirea extrenr de puteruic"
Experienjele pe animale aritau ci afecta sistemui reticul.rr"..
-Rdmas
singur, 7ill se a;ez; sub evantai li coutintli lec-
r')ra Notelo?' asupra Jadecdsii Critice.
.Ralionameniele noastre nt1 pot iesi clirt cadrul iraqiona-
liirnului nostru f undanrentel. I ot cee a ce putem face e si
invipi;n arta de l fi iralionali it-Itr-u11 rl1ocl l'alional.
ln ir-rsula Palrr, clupri trci gencratii cle rcforrni, nu trl.li
esista turrne cle r,i, nicli lrtrni ;riistoli cclczi,t;ti care s; tundi
fi s;l castreze; nu cxistir cilcz.i cle vite satt (le porci, nici pazi-
trri b'revetali, regirli s:-lll nrilitari, capirali;ti sau a.narhi$ti'
care !:! arclS cu ficrul rogr.r, si inchidi in qarc qi si rniceli-
1'easc;. L,xisti cloar asocialii voluntare de birbaii qi femei pe
calea ',rlrei dezvoltiri depline a umanit;fii.
il{eiodii sau nrozail, procese sau oltiecte substanqiale ?
,,lrIciciiii", r:'rspund Rudisrnul gi qtiinla modern5. ,,NIozaic",
spuri iilozofii clasici ai Occidentului. Budismul 9i ;tiinqa nro-
clernl concep lurnea in termeni de rnuz-ic5. Imaginea care nc
vine ir rninte cind ii citim pe filozofii Occidentului este o
silucti dintr-un mozaic bizantin, rigidS. simetricX, forrrrati
ciin nrilioane de mici pXtrXlele de piatri bine cimentate De
pereq;i unei bazilici fXrI ferestre.
Graqia clansatoarei i;i, patrttzeci cle ani u.rai tirziu, ar-tri-
tismul ei
-
sint amindoui funcqii ale scheletului. NIulgumit.i
unei structuri solid organizate a oaselor fata e capabiii sI
ircX piruete, 5i rlulqumitX acelorafi oase, pulil1 rtlginite, bunica
e con{lanlnati la scaunul pe rotile. lrr rnod analog. reezitllul
s,rlicl al unei culturi e prinra condiqie a oricirei originaliti;i
irrdividuaie ; tot el este qi plincipalul lor duSman. Factorui a
cinri absenlS ne impiedicl sX clevenim fiinge Lrmane complete
eite, de cele mai tntilte ori, toclrlai factorul care ne impiedici
ciezvoltarea."
Telefonul incepuse si sune. Oare s5-1 lase si sune' s,lti
:"r {i preferal>il sI rlspundi fi si inlormeze ci doctorul Ro-
ln-
1a
5e
{'
:l
Cap. Xl
V;ill Irarnrairt iii pregitise singur rnicui dejun li, cintl
cloctorul Robert plec:i 1a spit:rl dupi vizita din prirr,a oii
a diminegii, biu incl o ceaSci cle ccrri pirlanez, ctr ,r feile
priiitl din fructul arborelui de piine qi nrarnreladi dr pu-
nielo.
- N-a suferit prea n]ult azi lroapte, rispunsese doirorl:l
Robert la intrebarea lui. "Lakshmi a dormit bine patrLr-cinci
ore, qi azi dirrineaqi a putut si ia pugini supi."
Se puteau a$tepta la inci o zi de rigaz, acliuga;e ei"
FiindcX ar fi obosit-o pe bolnavi sX stea lingi err tot tirnpui,
qi cum vi:rfa, in clefinitir', trebuie si meargi inirinte, i.rr nor
s-o folosin-r cit mai bine, se hot:irise si plece cu rna5ina l"r
Stalia de rn,rre aititudine ;i sI lucreze citeva ore ir1 echipa
de cercetare a laboratorului famraceutic.
-
In legituri cu nTedicarnentul mohsha ?
,1 ')ti i27

64. l.e rr lipsea torta zitt.r ? llouirirldu-se pentru a dou; cale,
ill ridic5 receptorul.
- Casa cloitor NIac Phail, spuse, parodiind eficienga unui
secrctar. Dal clornnia sa lipsegte pini dise;rri.
-
Tant miewxl, se iuzi bogata voce regal5 de 1a celi,-
ialt capit al firului. Ce mai faci, mon cher ) F1rnabl'
''
Luit prin surprindere, 'i1l bilbii mulguntiri pentr'1-i gi'3-
{i,rr.a soiicitucline a ln5llimii Sale.
-
Agaclar te-au dus ieri dupi-masi s.i vezi una cir:r a;e-
zisele lt-'r iniqieri, spuse Rani 3.
Vill i;i venise in fire dup5 surprizii indcajuns peniru c;r
sa rirspundii cu un cuvint neutru gi pe tonul cel rn.ri e-' azir :
*r fost rcrnarcabil5."
-
Remarcabili, spuse Rani, accentuind emfatic cchiv:i-
icirielc r-orbite ale rnijusculelor pejorativc Ei elogioa:;. dr,:
nunrai ca o Caricaturii Blasfernaroare a AI)EV,{RA-fEI In:-
1icri. N-au invilat niciodati si faci distinclia clc::-enta;'.'
intrc ordinea naturaii qi cea supranaturali.
-
,irsolut, munnrrri Vill. Absolut...
-
Cle-.ri spus ? intrcba voccrl clc le cclilalL c.i:it ::i
liniei.
-
,,bsolut, r'epctii Vill nr;,ri tare.
-
I,I5 bucur cI eqti de acord. Dar nu te-aur chem.lr, con-
linr-ri I{ani, ca si discutim deosebirea dir-itre natural 5i .upra-
natural
-
oricit de .suprem importantX" e aceasti rieose-
l-tii-e. Nu, te-am chernat pelrtru o chestiune rluit mai ,ii{ent.i.
-
Petrolul ?
- Petrolul, confiru-ri eir. Am prirnit adine.urri o c,:::rttn.-
care cit se poatc cle nelinistitoare clin partea rcprez.eni.intlll,.:l
rrlcu peisoiral 1a ltcnc{.urg. forrltc sus-pLls, lrcliugi ea it't l:tra:l-
rez)i, si totcle:runa bine inforruet.
'ii1 se pon.reni intrebindu-se care
oncruosi ;i cu pieptul plin de medalii
le Iroreign Office ii trXsese pe sfoar5
- inclusiv pe el insuqi, bineinqeles.
- ii-r ultimele zile, continu5 Rani,
clintrc acei ratpeii
de ia cocteilul ,rlel:r
pe colegrr sar i 'f rc-l
au sosit la Re:id,rng-
Loiro reprezentangii a nu mai pugin de trei cornpanii petroli-
ere irlpcrtante, europene ;i atner-icane. Informrrtcml rL:,-l int]
1 (-u atit mai bine (lb. fr.).
: Drrgul
'neu 1lb. fr.).
3 Solie de Ralah.
I ir)
.pune ci au ;i inceput si acgioneze asllpra ceior parru sau
, inci personalit5li-cheie din guvern, carear putea, ln viitor,
'l aibl o influengX hot5ritoare in privinla desemnirii unui
t oncesionar pentru Pala.
Vill pocni din limbi a dezaprobare.
Sume considerabile, lIsX ea sI se inleleagX, fuseserS, daci
,ru de-a clreptul oferite, cel pujin mentionate gi flururate
i'nititor prin faqa nasului.
- Ce mirgXvie ! comenti el.
MirgXvie era cuvinttil, aprob5 Rani. $i tocmai cie aceea
-ceva trebuia ficut" qi inci "f5ri intirziere'. Bahu o in-
l,riinqase ci Will ii qi scrisese lordului AIdehyde, rXspunsul
trclnind si soseasci in citeva ziie. Dar citeva zile insemna
plcrr mrilt. Timpul era cle cea in:ri nriti:c itnnoi'tanii
-
nu
rrrrrtrli lrcntru ('ciir'I cc prtlrcrlil l,r ,,rlc corrr|1111iils acclcrt rivale,
rl:rr 1i (rit'i l(.rrri t'r'b,,t ? 'll.tstrl irr ci,iir rttir,tcrios) i)etttrlr
,,.ritc mtitilc>. <.r{Lcun}, itcr.tnt !, o inclcruua "rnicul ci glas"
inrr-unl. ,,.rcum, firi aminr-re !" Lorclul Aldehyde tlebuia
rrrl'olnr;rt yl'intr-o cablcgrarnl despre cele ce se int?n,plau
(, r', tlirrt i,...ril Iiahu, aclXugl ea in parantez;, se oferise sX
rr .rrr:,rnirri nicsejul cifrat prin intermediul iegaliei statului
l(,'rrrl:rn13 rlc 1a- Londra) gi, odatX cu informagia, trebuia s5-i
1,.rrr irr,i li stirruitcarea rug5minte si dea imputernicire cores-
l,,,,,,l,,,lrrirri siiu special pentru ca acesta si ia rr-rlsurile -_ in
.rr l rr.rl.l l'rrzii misurile adecvate vor fi in esenl;i ele or:din
lirr.trrr i:rr'
-
necesare r.sigurXrii triurnfuiui oca'.tzei ior co-
Illt!llC.>)
--- Ala incit, i:u loia dumit,rle, conrinuX vocea, ii voi
',1,rrrrc lui Bahu si trimitl imediat cablograma. In numele
,n('u ii al dumitale, domnule Farnaby. NXdijduiesc, nTon
, /,, r.. cri acest lucru igi va fi agreabil.
Ntr cr.l deloc agreabil, dar, curn apucase si-i trimiti
.r((.r:,(risoArc lui Joe Aldehyde, nu vedea nici un pretext ca
.r rirlite obiecaii. De aceea exclam;: uDa, desigur>> cu o
.rl)iucnrir tlc entuziasm, dezminjitl de lunga gi dubioasa pauzl
l.)c (':rrc o fiicuse inainte de a rosti aceste cuvinte, in ciutarea
rinui riispuns alternativ. "Ar trebui si primirn rXspunsul in
.ursul zilci clc miine."
-
Il vom primi astisearl il asigurX Rani.
-
E cu putinf; ?
129

65. - Pentru Domnul (con espressione)t orice este cu pu-
ringI.
- Categoric, aprobX el, categoric. Totugi...
- M; conduc dupi ceea ce-mi dicteazi umicul meu
glas." Irni spune "AstXsearIr. $i "ii va da domnului Farnaby
carte blancher 2, Carte blanche, repet; ea cu elan. "Iar Far-
naby va avea succes deplin".
- M; intreb, spuse el cu indoiall.
- Trebwie sX ai succes.
- Trebuie ?
- Da, trebuie, insistl ea.
- Dece?
- Pentru ci Domnul m-a inspirat si lansez <cruciada
spiritului".
- Nu vXd prea bine legltura.
- Poate n-ar trebui sX-gi spun, zise ea. Apoi, dupi o
clipl de ticere : Dar, -la u-rma urmei, 4" g. nu ? ln cazul cind
cauza noastrd" va triumfa, lordul Aldehyde a figiduit si
sprijine cruciada cu toate resursele sale. $i, de vreme ce Dom-
nul voiegte sX reu;easc5 crutciada, cattza noastr5 nu poate si
nu triumfe.
*Q.E.D." 3, ii venea lui sI urle, dar se refinu. N-ar fi
fost piliricos. gi oricum, nu era de glumit.
^ Ei, acum trebuie sX-l chem pe Bahu, zise Rani' ,4
bient6ta, dragul metl Farnaby. $i inchise telefonul.
Dind din umeri, Vill se intoarse la Notele asupra lurle-
cdpii Critice. Altceva ce putea face ?
Se auzi zgomotul unui automobil care se apropia, apoi
tlcere tn momentul opririi motorului, apoi trintires portie-
rei, sunet de paqi pe pietrig gi pe treptele I'erandei'
- Eqti gata ? strigi vocea profundi a lui Vijaya.
Will l5sl deoparte Notele aswpra Jwdecdsii Critice, i;i
lu5 bastonul de bambus pi, ridicindu-se cu greu in picioare,
se indreptX spre intrarea principalX.
- Gata,- qi-mi muqc zdbala de nerlbdare, zise iegind pe
verandS.
Arunci si rnergem. Vijaya il lu5 de brag. Ai grijX la
I t r'pl1', ii rccomandi,
( ) lcrleie rrecur5 de patruzeci .de ani, gr5sulie, cu faga
r'r111111i,, imbr5catl in roz aprtns gr cu mXrgean la git gi ia
,r',', lri, .sriitea in picioare lingi jeep.
- I1i prezint qe L.eel.a.Rao, spuse Vija.ya. SibliotecarX,
' r'r r cr:rrii, casierX gi administratoare generali. FirX ea am
l r l,icrclugi.
'irringindu-i mina, Will gindi cX arXta ca o versiune de
, rrl..rlc mai inchisl a uneia din acele englezoaice cu suflet
l,rrrr. clar de. o energie inepuiTabill, qi_ cJre, dupX ce gi-au
, r('',(u[ copiii mari, se ocupi de opere de binefacere sau cul-
',,'.r orgarizat5. Nu prea istefe la minte, sXrmanele de ele;
"r'.i cir de altruiste, Cit de devotare qi autentic bune
- dar,
r.ri ! cit de plicticoase !
- Am auzit clesprc clunrncavoastrX
- indrizni doamna
Ii.ro si inceapl conrirsaqia in timp ce rreceau pe lingI eleg-
tcrrl _cu lotu;.i_spre a ie;i in $osea
- de la tinerii mei prie-
rerri Radha gi Ranga.
. - Sper, spuse Will, cX gi ei mI simpatizeazl tot atit de
' I'racf pe clt tr slmpattzez el.].
^
Ciipul- doamnei Rao se luminX de pllcere. oMX bucur
.rtir de mult cI 'r'5 plac !"
- Ranga e cxcepqional de inreiigenr, inrerveni Viiaya.(i arir cle fin echilibrat, dezvohl ideea doamnu R"o,
irrtrc introversiune gi lumea exterioarX. Mereu ispitit
- gi
cir ce forlX !
- si evadeze in Nirvana arhatianS^, in micul
:i- I'irrc irrglijitul paradis de purl abstracqie al omului de
:tiintri. Alcreu ispitir, dar adeseori rezistind iipitei, clci Ranga,
'.ticrr.tisrul arhatia-n, mai este qi un alt Ranga, un Ranga Ja-
t',rl,il dc compasiune, djgpus, dac5 gtii ."- iI faci alel la
.'1, s.i sc deschidi realitigilor concrete ale vielii, sX fie con-
iricnr, interesat gi util in mod activ. Ce noroc pentru el qi
l)cnrru totri ceilalqi cX gisise o fatl ca Radha, atit de inteli-
ri, nr.i ;i simplS, plin5 de umor gi ginglgie, atit de bine in-
zcstr.rtii pe!tru iubire gi fericire ! Radha qi Ranga fuseseri
1rr irrrrc clevii ei favorigi, mlrturisi doamna Rao.
l:lcvi, presupuse condescendent Vill, in cine gtie ce gcoall
l,rrclisti de duminicl. ln realitate, dupX cum afli cu uimire,
ir('castl devotatX lucrXtoare a agezXmintului ii initiase pe ti-
rrcri in 1'oga iubirii, timp de gase ani in intervalele- ocu-
paliei de bibliotecarX. Prin acele metode, presupuse Vill, de
I Termen muzical (in lb. ital.) indicind interpreterer unui pasaj in
mod deosebit de expresiv.
2 Mini liberX (lb. fr.).
3 Quod ..rr d.-ontitandum (1b' lat') : ceea ce era de demonstrat'
a Pe curind (lb. fr.).
130
131

66. la care N{urugan se eschivase gi pe care Rani, in setea ei de
stipinire aproape incestuoasX, le gisise revoltitcare. Deschise
gura s-o intrebe. Dar reflexele lui fuseseri condigionate pe o
latitudine nai nordici qi de cXtre lucrXtorii unui aqezlminr
de alti spe15. intrebXrile refuzau pur gi simplu sX-i iasi de pe
buze. Iar acum era prea tirziu si le mai puni
-
doamna R.ao
incepuse si vorbeasci despre cealaltX indeletnicire a sa.
-
DacX aii $ti, spunea ea, citi bitaie Ce cap ne darr
cirqile in clima de-aici ! Hirtia putreze$te, cleiul se iiche-
fiaz5, lcglturile se desfac, insectele le devoreazi. Literatura
e intr-adevXr incompatibiiX cu tropicele.
- $i daci e sI-l credern pe b5trinul vostru Raja, spuse
Vill, literatrira ar fi incompatibilS cu o grimadi de alte
trlslturi locale afari de climat
-
incompatibilS cu integrita-
tea umani, cu p.devirul filozofic, cu psihicul normal al indi-
vidului qi cu o orinduire sociali decentS, incompatibilS cu
totul afari de dualism, nebunie criminalS, aspiragii imposibile
qi culpX gratuitX. Dar nici o grij5. Rinji cu ciuzime. Colo-
nelul Dipa va pune ordiire in toate. Dupi ce Pala va iri
invadctl pentru a deveni un linut al rlzboiului, al petroluiui
ii al industriei grcle, vcli avca firl indoiali o epoc5 c1e aur
a 1it,:r'attrrii gi a teologiei.
-
Ag vi:ea sI pot ride, zise Vijaya. Partca irrolsr,i e ci
ai dreptate, probabil. Am nepllcutul sentimgnt cI urr.:ragii
nrei igi vor vedea profegia realzatl".
. I;i. lSsari jeepul, parcat intre o^ c)iru;I cu boi pi un _ca-
mion japonez nou-11ou!, la intrarea ln siit, contiquindii-;i clru-
mul pe jos. Printre case acoperite cu paie gi inconjurare de
gr5dini umbrcase cu pa.lmieri, arbori dc pepeni gi cie fructul
piinii, strada ingustl ducea spre piala central;. Vill se o:;r'i
;i, rezemindu-se pe bastonul de bambus, privi irnprejur. i)e
o parte a piegii se afla o fermecXtoare clSclire in sti{ l'ococo
oriental, cr.i faqada trandafirie ornamentat; in stuc qi cu foi-
;oare in cele patru colluri
-
in mod cvident primiria. De
partea cealaltl a piejii, chiar in faiX, se inXlq;'t un mic tem-
plu din piatrl rogietici, cu un turn central pe care, in straturi
suprapuse, o aglomerare de figuri sculptate povesteau legen-
dele evol,rgiei lui Buda de la copil risf5gat la Tathagata.
Spagiul dintre aceste doui edificii era acoperit, pe rnai mult
de jum5tate din suprafaga lui, de un smochin indian gigantic.
De-a lungul gerpuitelor gi umbroaselor culoare printre crengi
se ingirau tarabele a vreo douizeci de negustori 5i precupege.
132
I r .. r' I f iczi; printre crXplturile bolqii de verdealX, iurrgi
!,,,,!,,,' I'irrri clc raze luminau ici un gir de ulcicare negrn cu
;,,11,, rr. r.l. o brIla,r5 de argint, o jucXrie de lemn vopsit
,,, ,,' .rl clc stambi imprimatX; cind o grXm;l'Jil de fr:ucte
, ',' ..rjrrl vcsel inflorat al unei fete, cind licXrirea uncr dinli
,t, hi rizitcri sau ar.rriul brun-rogcat al unui t-.r's gol.
Ioli aratl atit de sinltoqi, coment; Vili, in tirnp
, , r l. t t'rrtr drurn printre galantarele de sub uria;ril copac.
,r.rti sinltogi pentru ctr sint sinltoqi, sp',rse cioa:nna
lr,,
"i
lcricili
-
ceea ce e mai deosebit. Se gindea la
,lr1,r;1il.' l)c care le vizuse la Calcutta, lVlanila sau lienclang-
l,,l',, ciripuri, ciealtfel, pe care le z:eai in fiecare zi pe
I I', r '-,rrcct sau in cartierul Strand. oChiar
".i
femeile aratX
t, rr, ir' .,. ,'Lrserv5 el, plimbindu-gi privirile de la rir-ra la aita.
"'*' u fac z:.cce copii, explici doamna Rao.
NLr f:rc zece copii nici prin locurile cle r;nde vin eu,
',;'1i,., ''ili. 5i totu;i... *Semne de istovire, semne de durere.o
r,' ,
't)r i o clipl si urrnlreascir o femeie intre doui virste
, rrrr.rrintl fclii din fructul piinii, uscate la soare, penrrli o
l,,.rrtt' tinirl mamX care-gi purta pruncul intr-un sac la spi-
. ,r ., l':rrci radiazl de bucurieu, conchise ei.
ilrrllumitX maitbunei, rosti doamna Rao triuinf.itcare.
l,
'11'rrr
it ii cxerciliilor de yoga iubirii. Pe faqa ei striilucea
,,r rir,'tcc cle fervoare religicasS ;i de rnindrie profesio;ral5.
l,',i.i de sub umbra smochinului indian, travcrsar5 o
,lrrrrr,.r (lc teren deschis, bXtut de argigi nerrilcasii. Ei, urcincl
'rri.r l|cpte tocite, p;trunseri in obscuritatea te|Dolt',lui.
| ,, li,,rlhi:;ettva de aur se desluqea gigantic in intuireric. N{i-
,, , .r .r l'rrrn de timiie qi a flori vegtejite qi, de undeva din-
,l.rr.rrrrl strrtuii,.,rocea unui adorator ner-Xzut botrborosea o
,,, 1';ir.i litanie. FirI un zgomot, cu picioarele goale, o fetiqi
,,,rt,r i',r,rl,iti pe o ugX lateraii. Nelutnd in seami grupul de
,,1"11i..,c c515ri cu agilitatea unei pisici pe altar gi depuse o
*,rr.r rlc orhidee albe pe palma intoarsi in sus a statuii.
,1','i, Privirrd drept la uriaqul chip de aur, n-rurmurl citeva
(
''rr(', inchise ochii o clipX, murmuri din nou, apoi se lisi
rrr 1,r', rjrrtindu-se cu miinile qi, fredonind incetigor, iegi pe
r r. r l
)(' ( .r rc intrase.
lrrcintXtoare, spuse Vill, urmXrind-o cu ochii. Mai
,1,.'pirr1.r rrici cI s-ar putea. Dar cam ce-gi inchipuie o copill
i33

67. ca ea c; sivirqegte ? Ce fel de religie practic;, dupi toate
oresuounerile ?
de givaism, probabil, explici Vijaya.
- Iar voi, adulgii, incurajagi acest lucru ?
- Nici nu incurajlm,
-nici
nu descurajXm. TolerXm.
Tolerim acest lucru aga cum tolerXm pinza aceea de piian-
jen pe corniga de sus. Dati fiind natura p5ianjenilor, pinzele
sint inevitabile. $i datl fiind natura omului, la fel sint qi
religiile. Piianjenii nu pot-sX nu leasi capcane pentru mugte,
iar oamenii nu pot sX nu fXureascX simboluri. Asta e menirea
creierului omenesc
- sI preschimbe haosul experienqei date
tntr-o serie de simboluri uqor de minuit. Uneori simboiurile
corespund destul de indeaproape unora dintre aspectele rea-
litSgii externe dinapoia experienqei noastre ; atunci avern ;ti-
ingl 9i bun-simg. Alteori, dimpotrivS, simbolurile nu au
aproape nici o legituri cu realitatea externX; in acest caz
avem de-a face cu paranoia gi delir. Cel mai ades e un ames-
tec, o parte de realism gi o parte de fantezie ; asta e religia.
Daci religia e bunl sau reJ
- asta depinde de combinalia
cocteilului. De pildi, genul de calvinisrn in care a fost educat
doctorul Andrew nu conjine decit un strop de realism la o
b5rdacX intreagX de fantezie nocivS. In alti cazuri arnestecul
e mai sXn5tos. Jum5tate gi jum5tate, sau Eaizeci-patruzeci, ba
chiar gaptezeci-treizeci in favoarea adevXrului ,si cumseclde-
niei. Religia de mod5 veche de la noi confine un infim adaos
de otravX.
Vill aprob5. "A face ofrande de orhidee albe unei irna-
gini de compasiune qi iluminare
- mi se pare, fIrX doar
gi poate, un lucru destul de inofensiv. Dar dupl cele ce am
v5zut ieri, sint gata sI pun o vorbX bunX pentru dansul cos-
rnic ai imperecherile divine."
- $i adu-gi aminte, spuse Vijaya, cX aceste lucruri nu
sint impuse. Fieclruia i se oferi qansa de a face un pas mai
departe. Ai intrebat ce-qi inchipuie copila aceea cZ face. lgi
voi spune. Cu o parte a minjii ei-crede cX vorbeqte -unei per-
soane
- uner enorme persoane divine care poate fi ademe-
nitl cu orhidee s5-i diruiascl ceea ce doregte. Dar e destul
de mare ca sI fi auzit despre simbolurile mai profunde ce se
ascund ind5rXtul statuii lui Amitabha qi despie experiengele
care dau nagtere acelor simboluri. Ca atare, cu o alt5 parte
a minlii ei qtie perfect de bine cX Amitabha nu e o persoanX.
134
li r rr, ,lri.rr', fiindci i s-a explicat, ci", dacl uneori rugdciu-
,,r1, ., irnplinesc, e pentru c5, in lumea aceasta a noastri
1.,1,,,1r.'i,.i atit de ciudatX, ideile au tendinqa sX se trans-
I' r,r,, rr [ipte, atunci cind ne concentrXm gindul asupra
1,,, Al.ri ;ric cX acest templu nu este ceea ce-i place ei sI
,,, ,,1.r - c,rsa lui Buda. $tie cX e doar o diagramX a propriu-
l,rr , r irrr.r]Stient
-
un locqor tihnit gi intunecos cu gopirle
,,,, ,'rir',isc pe tavan gi gindaci negri in toate cripiturile.
I |
' ,r irrinra respingitorului intuneric sXiiqluieqte lluminarea.
, ,,r, irr,'i un lucru pe care il face copila
-
invag5 in mod
,,,i,',riri,'rrr
^o
lecgie .despre ea inslqi i i r: spune cI ar fi
,l, r1rrrr, s.i inceteze de a se autosugestiona ln sens conrrar, gl
,' l, ,,rprrlrilS sX descopere cX' mica ei minte acrivi c gi lXca-
,,1 ',f ilirului cu majuscul5.
lii cit de repede invagX leciia ? Cind va ir-rceta si se
r il t, , il1'Cti6neze ?
Ar putea sX nu invege niciodatX. I,Iulgi ,oaneni nu in-
r .r1 r. Iic cle alti parte mulji inva15.
ll lrrii pe Will de brag 9i-1 conduse in bezna dindXritul
',,,.,r'irrii IluminXrii. Melopeea deveni mai distinctl gi acolo,
,1,',r rizilril in tenebre, qedea omul care o psalmodia
-
b;-
t,i,', r','l pini la briu gi, exceptind migcarea-buzelor, la fel de
,, ,lirrrit ca qi statuia de aur a lui Amitabha.
(lc intoneazX ? intrebi Vill.
(.eva in sanscritS.
' .ri,.tc silabe ininteligibile, repetate la nesfirgit.
- Iliata repetilie, veche de cind lumea pi zadarnicl !
- Nu neaplrat zadarnic5, obiecti doamna Rao. Uneori
rr'tlrrr'r: ttndelta.
- 'l'e duce undeva, dezvolti Vijaya ideea, nu pentru
, { ( .r ( c inseamn5 sau sugereazl acele cuvinte, ci numai pen-
r, rr r:i sint repetate. Ai putea repeta IIey Diddle Didd'le
'| .. :rvca acelagi efect ca gi Orn sau Kyrie Eleison sau La
,i r ill,illab. Are efect pentru cX atunci cind eqti ocupat sI
,'1',1i IIey Did.dle Did.dle sau numele divinitSgii, nu te mai
;r,rri p1g1y6spa in intregime de tine insuli. Singurul neajuns
'',.i 'cpctigia
te poate trage in jos, dupi cum te poate duce
l.r t'|,'r'rr1ie
-
in jos cXtre lipsa de gindire a idiotizXrii, in sus
't)r (' srrlrea de contemplagie a conqtiingei pure.
'-- Prin urmare, dupX cit inleleg, n-ai recomanda aceastX
1'r .rt t icI miculei cu orhideele, zise Vill.
135

68. - - Nr, afard doar dacX ar fi neobignuit de nervoasl sau
de anxioasX. Ceea ce nu este. O cunosc'foarte bine ; se joaci
cu copiii rnei.
- Atunci ce-ai face in cazul ei ?
. .ipt1e altele,, rispunse Vijaya, ag duce-o peste un an
sau doi la locul unde mergern noi acu-.
- Care loc ?
- Camera nieditagiei.
.fill il
^
u{q; pe sub -o arcadi qi de-a iungul unui scurr
coridor. Dind laopjrrte nigte perdele grele, intiari intr-o in-
cipere sp.qjp1s5, v5ruitS, cu o fereastiX lung5 in stinga dind
sprc o.grldinitl plantatS- cu-bananieri 5i arbiori de pilne. Nu
erau nici un fel de mobile, doar mici perne pitrate^presirate
pe pod.a. ?e peretele opus fercstrei aiima o pi.iuri in ulei
de mari dimensiuni. Vill intoarse ochii ,p." .u, apoi se
epropie ca s-o priveascl mai de aproaoe.
- Pe cinstea mea ! exclam5 el in sfir;it. De cine este ?
- Cobind Singh.
- Si cine e Cobind Singh ?
- Cel mai bun peisagiit pe care l-a er.r-rt pala. A m,_rrit
in patruzeci gi opt.
_- De ce n-am vXzut niuric de el ?
- Pentru ci-i iubirn prca mult orDera ca si expoitir.n
micar o singurl lucrare.
.. - Bine_ de voi, spuse Vill. Dar r5u pentru noi. pr.ivi
din nou tabloul. A fosi vreodatX in China ? '
. -t Nu ; dar a studiat cu un picror din Canton care iocui:.
aici, in Pala. $i a vXzur, bineinieles, o mulgime d. ..produ-
ceri dupX peisaje Sung.
- Un lnaestru Sung, zise Vill, care a optat pentru pic-
tura in ulei si a manifestet inrcrcs penrru .iarobi.u,..
_.
_Numai dupX. ce a fosr la Paiis. Asta s-a intimplat in
1910. S-a imprietenit cu Vuillard.
Vill dXdu din cap. "Aq .fi purur sX gticesc asta clupi
extraordinara bog5qie a paletei." Continui sa pnveasca plrlza
in ticere. .De ce agi atirnat-o in camera de medit"iie ?"
intrebi in cele din urrn5.
- De ce presupui ? pari lovitura Vijaya.
- Oare pentru cX acest obiecr reprezintX ceea ce nu-
me$ti o diagram5 a spiritului ?
- Templul era o diagram5. Acest lucru e mult superior.
E, o adevXrati manifestare a Spiritului cu majuscull in spi-
136
rrrrrl rrrrrri individ, in raport cu un peisaj, cu pinza gi cu
r, (rrr..r .lc a picta. intimplStor, reprezintX, urmitoarea vale
,1,', ;,1,' rcst. Pictati din locul unde liniile de energie elec-
r, r, .r ,li,,p:rr dincolo de creasti.
( ,c nori ! spuse Vill. $i ce lumini !
l,trrnina, relui Vijaya, ultimului ceas inainte de inse-
' ,r, l,rcmai a stat ploaia qi soarele a iegit iarSgi, mai strX-
l', rr.r t'rl niciodatX. Are str5lucirea supranaturali a luminii
;,' . r',,(' strb un tavan de nori, ultima strilucire de dupS-
,,,',,,r,r, sortiti pieirii, gi care puncteazi fiecare suprafagi
, r ,',',.', ,r<lincind fiecare umbri.
, rlincind fiecare umbrX,,, igi repet5 Vill in gind, in timp
, r' r .nlcrlrpla tabloul. Umbra acelui imens, inalt continent
rL' rr.r i, intunecind lanquri intregi de munji pinX aproape de
,,'
'ir', inchis; iar in planul mijlociu umbrele unor insule de
,,,'ri. '',i intre doui intunecimi era lucil'ea orbitoare a orezu-
l,,r rrrriir, sau rogul cald al garinei arate, incandescenja stin-
,rl,'r 1',r',1. de calcar, somptuoasele nuan{e sumbre gi scinteie-
,'1,' tlc cliamant ale plantelor cu frunze veqnic verzi. Iar aici,
rrr rrriiirrcnl v5ii, se afla un grup de case acoperite cu paie, in-
,lt p,11'1111c ;i mirunte, dar cit de limpede vizute, cu contururi
,', r lc(r distincte, qi cit de profund semnificative ! Da, sem-
rr I ir .r t ive. Dar cind te intrebai "Ce semnificajie aveau ?"
,"r rl,rscai rlspuns. Viil iqi rosti gindurile.
- (ie inqeles au ? repet; rijaya. Au exact inqelesui a
, (.r ('c sint. Ca gi munqii, ca qi norii, ca gi luminile gi um-
r'r,lr'. Si tocmai de aceea este o irnagine aurentic religioasX.
l.rl,lorn-ile pseudoreligioase se referX intotdeauna la altceva,
I.r r t'r'rr dincolo de lucrurile infSgiqate
-
vreo nXzbitie meta-
lirit.r, r'reo dogml absurdi din teologia localX. O imagine
,,,,c1 rcligioasi e totdeauna piinl de sensuri intrinsece. Aga
',r,
ir :rtcsta e motivul pentru care atirn5m o asemenea picturi
rr { .uncrrr noastrl de meditaqie.
- 'l'otdeauna peisaje ?
Aproape totdeauna. Peisajele pot reaminti cel mai bine
,,.,,,r,'rrilor cine sint.
NIai bine decit scenele din viaga unui sfint sau a
lirrrrritorului ?
ijaya didu din cap afirmativ. uln primul rind, existd
,1,',''t'lrirea dintre obiectiv gi subiectiv. O-pinz5 infijiqindu-i
t','(,r.ist sau pe Buda e doar consemnarea unui lucru observat
,1,'rrrr lrehaviorist qi interpretat de un teolog. Dar cind egti
t37

69. confruntat cu un asemenea peisaj, e cu neputinj;, psihologic
vorbind, sX-l privegti cu ochii unui J. B. Vatson sau cu
mintea unui Toma din Aquino. Egti aproape forgat si te
supui experienlei imediate ; egti, practic, constrins si inde-
plinegti un act de autocunoagtere.>)
- Autocunoagtere ?
- Autocunoagtere, stXrui Vijaya. *Vederea aceasta a vXii
urmdtoare este o vedere, la prima treaptX, a spiritului dumi-
tale gi a spiritului origicui, ata cum existi deasupra gi dede-
subtul nivelului istoriei personale. Mistere ale intunericului ;
dar intunericul colciie de viaqX. Apocalipsuri de luminl ; iar
lumina strilucegte l.a .fgl de puternic..peste fragilele ..itgl.
ca gi pe copaci, pe iarb5, pe spagiile albastre dintre nori. Ne
chinuim sX combatem faptul, dar faptul rimine ca o reali-
tate : omul e la fel de divin ca 9i natura, la fel de infinit ca
9i vidul. Dar asta lnseamni sX ne apropiem de teologie pri-
mejdios de mult, 9i nimeni n-a fost vreodatl mintuit de o
idee. SX rlminem la date, sX ne linem de faptele concrete.)>
ArXtI cu degetul spre tablou. "Faptul unei jumXtXgi de sat
in lurnina soarelui pi a altei jum5tSli in umbri 9i in tain5.
Faptul acelor munii indigo qi al munjilor de vapori de dea-
supra, gi mai fantastici. Faptul lacurilor azurii de pe cbr,
al lacurilor paiid-verzui sau in culoarea crudi a albastrului
de Sienna de pe pimintul luminat de raze. Faptul acestei
pajiqti de iarbi din primul plan, acestui pilc de bambugi
doar la ciqiva metri rnai jos de povirnig, al acestor piscuri
dep5rtate qi al absurdelor cisule din vale, gapte sute de
metri rnai jos. Distanla, adXug5 el in parantezd, ca.pacitatea
peisajelor de a exprima faptul distanqei
- iatd un alt motiv
pentru care ele sint tablourile cele mai autentic religioase."
- Pentru cI distanja dlruieqte farmec peisajului ?
- Nu ; pentru cI ii diruiegte realitate. Distanga ne re-
amintegte ci sint mult mai multe in univers decit doar oa-
menii
-
qi cI oamenii inseamn5 mult mai mult decit simpli
indivizi. Ne amintegte cI inluntrul craniilor noastre existi
spagii mintale tot atit de enorme ca qi spaliile din aer liber.
Experienga distangei, a distanlei interioare gi a celei exteri-
oare, a distangei in timp qi a distangei in spaliu
- este
prima experiengX religioasi, qi cea fundamentall. *O, Moarte
in viagX,-voi zile ce v-agi dus !" -
gt O, locurile, infinitul
numXr de locuri care nu sint acest loc ! Pl5ceri trecute, ne-
fericiri gi intuigii trecute
- toate atit de intens vii in memo-
138
r r.r rr().rstr; gi totugi dispirute, moarte fIrX sperangX de re-
rrrri.r('. Iar satul de colo din vale, atit de limpede vizut
,lri,rr ;i in umbrI, atit de real gi de neindoielnic,-qi cu roate
,r .r,'.r ;rtit de iremediabil in afara atingerii noastre, lipsit de
,'rr,r'rnijlo?ce de comunicare. Un tablou ca acesta e o dovad5
,, , .,1'.rcitllii omului de a accepta toare morjile in viaji, .poate
rl,',,.111g1...care-gi,casci hXul in jurul fiecirei_prezenge. DupI
",i'rc, rrdiugX Vijaya, cea mai gravl tr5s5turi a artei voastre
r,,'lir',rrrative este bidimensionalitatea ei sistematic5, refuzul ei
,1,'.r line seamX de experienla universali a distangei. Ca obiect
, ,rl111 ;11, . o mostrX de expresionism abstract poate fi foarte
lr rrrro:lsX. NIai poate servi qi ca o forml innobilatX a testului
I'ri l{orschach cu pata de cernealX. Fiecare poate gisi in ea
,' ('presie simbolic5 a propriilor temeri, pofte, animozitiji
..r,r visXri cu ochii deschigi. Dar putem noi descoperi intr-o
pir rurl abstractl acele fapte mai mult decit omenegti (sau sI
, ir cnl m?i bine altfel decit excesiv de omenesri) De care le
,1,',,t'operim in noi cind spiritul e confrunt"r '.u distaniele
r' rcrioare din naturi, sau cu distantrele in mod simultan
,rrrclioare_ gi exterioare dintr-un peisaj pictat cum e cel pe
,.rrc-l privim ? Tot ce $tiu e ci in abstracgiile voastre nu
'i,ircsc
realitSlile care se reveli aici, qi mX indoiesc cI oricare
.rltrrl. le-ar gXsi. IatX penrru ce acel expresionism abstract,
rrr','biss1iy, al vostru, foarte la mod5, este atit de fundamen-
r.rl nereligios
- $i, ag mai putea adiuga, pentru ce chiar
I'r,ririle cele mai bune sint itit de prolund plicticoase, de
,, b:rnalitate fXrX' margini.
- Vii des aici ? intrebX Will dup5 un momenr de t5-
( ('l-C.
- Oricind simt indemnul sX meditez in grup mai degrabl
,1.:t'it singnr.
- Cit de des inseamnl asta ?
- Cam- odat5 pe sipt5minS. Dar, bineingeles, sint per-
',()irne care fac acest lucru mai des
-
gi unele'mult mai
-rar,
',.rrr chiar niciodatX. Depinde de temperament. S-o luXm de
('xcrnplu pe prietena noastri Susila
- ea are nevoie de mari
rl.zc d€ singurltate ; de aceea abia dacX vine citeodati la
r .uner? de meditalie. In timp ce Shanta, sofia mea, simte
1'liicerea si treacX pe aici aproape zilnic.
- $i eu la fel, spuse doamna Rao. Dar nici nu-i de mi-
r.rlc,..ad5ugi ea rilind._Oamenilor gragi le place compania
- chiar qi cind mediteaza.
139

70. - $i meditali asupra acestei picturi ? intrebi Vill.
- Nu asupra ei, ii pornind de la ea, dacX rni inqelegegi.
Sau,. mai cu.rind, paralel cu. ea.^O privesc, allii o privesc gi
ei, gi ne arninte,ote tutruor cine sintem gi ce nu sintem, gi cum
ceea ce nu sintem se poate transforma tn cine sintem.
- E vreo legXturS, intrebl Y/i11, intre ceea ce mi-aii
vorbit $i ceea ce am r'5zut acolo sus, la templul lui $iva ?
- Sigur ci este, rXspunse ea. Doctoria mohsba te trans-
port; in acela;i loc ca ;i meditaqia.
- Atunci cle ce sX te mai osteneqti si meditezi ?
- Ati putea intreba la fel de bine : de ce si te mai
ostenegti si mininci ?
- Dar, dupX voi, dcctoria mok.sba este intr-adevlr o
hran5.
- E un banchet, r5spunse ea pe un ton ernfatic. $;
tocmai cle aceei'. trebuie sI existe gi nieditaqia. Nu poqi avea
banchete i:r fiecare zi. Sint prea irnbeigugate gi d'.rreazi prea
mult. Afa.ri clc asta, benchetele sint oferite de altcineva ;
tu insuli n.r participi rru ninric la prcgltir'ea lor. Pcntru re-
gimul zilnic tr-ebuie si-gi giitc;ti singur. Doctoria, ,"nobsha
vine ca o tratalie cle slrbitor.lre, din cincl in cind.
- Vrei sX spui c5-i ajuti omului sI fie mai inteligent ?
- Nu mai inteligent in raport cu ftiinta sau cu discugia
logicl
- n-rai inteligent pe planul mai profund al experien-
qelor concrete 9i al relagiilor personale.
- NIai inteligent din acest punct de vedere, spuse
doamna Rao, chiar fiind idiot pe planul superior. lqi iovi
uqor creftetul capului. Eu sint prea nitingl ca sX fin bunX
la ccva in problernele de care se ocupi doctorul Robert gi
Vijaya
- ger.eticS, biochimie, filozofie gi a;a mai departe.
$i nu mX pricep nici la pictur5, la poezie sau la actorie.
N-am nici un fel de talente qi nici un pic de istegime. Ar
trebui, prin urmare, s5 mX sirrt ingrozitor de inferioarX qi
deprirnatX. Dar in realitate nu e aga
- in intregime datoriti
doctoriei mo,bsba Ei meditagiei. Nici un fel de talente sau
istelime. Dar cind e vorba si tr5ieqti, sX ingelegi oamenii qi
s5-i ajuji, simt cX devin din ce in ce mai sensibil5 9i mai
indeminatecd. Iar cind e vorba de ceea ce nume$te Vijaya
haruri gratuite... Se intrerupse. Aqi putea fi cel mai mare ge-
niu din lume qi n-a1i obline mai multe decit ceea ce mi s-a di-
ruit mie. Nu e adevXrat,Yijaya?
- Perfect adevXrat.
140
lrrt,rlcildu-se din nou spre Viil: "Agadar vedeli, domnuie
L,r rr.rlr', Pala e locul unde se sirnt bine gi cei nitingi.
t t.rrrrt'rrilor ca doctorul Robert 9i Vijaya gi scumpul meu
l{,rrrrl.r
-
le recunoa$tem superio;:itatea, ftim foarte bine cI
r,' rul lor de inteligengl are o importangi enormS. Dar rnai
r",r qi ci genui nostru de inteligenji e la fel de importanr.
,r rru i invidiem, pentru cI gi nolS ne e hlr5zit tot atit
, rr ii lor. Ba uneori chiar mai mult.
- Uneori chiar mai rnult, fu cle acord Vijaya. Pentru
.,,,,1,1tr1 motiv ci talentul de a minui sirnboluri ii ispitegte
t,,' l'.'',csorii 1ui 1a o deprindere in aceasti indeletnicire, iar
,1, 1,r'inderca in minuirea simbolurilor e o piedicX .in calea
, .1,,''icnlei concrete si a receptlrii harurilor gratuite.
ingelegeji, aqadar, spuse doamna Rao, cX nu trebuie
, rrc cicplingeqi prea mult. Se uiti la ceasul de min5. Doamne,
,,', ,.r intirzii la dineul lui Dillip daci nu mX gribesc.
:'ic indrepti repede spre u;5.
-- 'i'imp, timp, timp, ironizi Will. Timpul, ciriar in
,r', inta meditaliei desprinse de timp. Ora dineului nlvllind
,',,,'r'i;';ii:ili in domeniul eternitllii. Rise. A nu lua niciodat,i
( u intul <da> dr:ept un rXspuns. Natura lucrurilor e rot-
r l('.ltlllll <<nU)).
I)oamna Rao se tntcarse EiJ pril'i din nou.
-- l)ar uneori, spuse ea cu un suris, eternitatea nir'5-
l, re in chip miraculos in domeniul timpului
-
chiar gi al
'i',,l,rrlui pentru dineu. La revedere. FlururJ inina gi ie;i.

71. PROZE SCURTE
(lenul sclrrt
-
expresie curenti a unci forr-,re iiterare intrrti in
rrriuroniul literaturii universele
-
delinc o pondcre insenrnati in opera
,'r.rrivi a lui Aldous I{ux1ey. Iivident, denurnirea trebuie foiositi cu o
,,rrnririr rezervd in cazul scriitorului englez. CSci d:rci cele mai multe
,:,!7c scurte ale aLrtorului n:uveTei Familia Claxtott (Tbe Ciextons) co'
, ,prrnd intocmai canoanelor estedce tradilionale, altele in schimb, cum
r l'i Dou| sdu trei gragii (Trao or Tl)ree Graces) sx.$ Poi)asted. ritlicold
, !;i. Ricbard Grcenou (Fttrcical Ilistory of Ri:lt:trd Greenou-), prin
,,1'le,1s4 gi complexitatea temelor se situe:rzi 1e fronticra dintre genul
:r t 5i rc;ran,
iotelitatea rruveielor hrtrleyene au fost scrise in deceniul ai treilc:r
.r,:olul,.ri, perioadi care coincide cu maxinum de f ecunditate 5i d:
,rt crcxtor in viale scriitorului englez, conccntrindu-se in cinci cule-
. ri ;.r1nglp"ls '
i)ri;na, intitulatl Lintbo, apare in 192C, ie'r ultirna, cu :.itt'u| PiLpiiri
,' ltr.ntirti.ti (Brief Candles), in i93C ; celelalte volume se egalone;rzi la
Ll.rvele apioape regulate intre datele amintite 9i anume : InaellSuri pie'
'',,rre (.Vortal Coils), in 1922, Mica mexicani (Little tr[e:cican), in
1 ) Il, 5i l)or.d sau trei grafii, in 1926.
I)e la inceput, nuvelistica lui Aldoux Huxley, formi iiterarl mai
, c.,ibili, a g;sit un larg ecou in publicul cititor din Anglia, ca 9i din
, r, 1iri, depigind in genere interesul acordat scriitorului de cercurile
reTc,tuale europene din perioada interbelicS, sensibile mai ales la pro-
' ,r.rrica romarrelor gi a eseurilor sale. Fapt semnificativ, publicul romA-
:r luat contact cu opera lui Huxley mai intii prin intermediul
',rrlrri scurt. lntr-adevir, la pulin timp de 1a aperilia 1or, nuvelele
I +:l

72. Surisu.l Giocondei (Tbe Giocottda Sntile) 9i Cu.ra de odihnd (Tbe Rest
Cure) at fost traduse in limba romXni, fiind publicate in Lectura,
revistX de popularizare a literaturii striine din vrerree respectivS, pen-
tru ca mult mai tirziu si se puni la indemina cititorilor de arunci
prima versiune romlneascl a romairului Contrapunct. Dar publicarea
in lara noastr;, in anii diL urmi, a unei ample antologii din nuveiistica
scriitorului englez 1 a fa;riiiiarizat lumea citiroare de la noi cu genul
scurt al acestui autor, ingXduindu-i sI ia cunogtinli nemijlocit cu unele
din cele mai semnificative nuvele huxleyene. Faptul acesta ne scureqte
intr-o buni rrisurl si mai facem o prezentare minulioasX a tematicii
nuvelelor, insistind in schimb asupra caracterizirii ambianlei sociale, a
tipologiei evocate de autor gi a metodei sale de crealie ir domeniul
prozei scurte, prin utilizarea judicioasd a legilor povestirii, a gradatiei
9i veridicit5lii faptelor.
Degi in ultimele decenii
-
fenomen remarcat preturindeni in iune -
genul scurt a fost nevoit si cedeze in bund parte pasul in lavoaree
naraliunii mai arnple gi n:ai dramirtice a romanului, nu se poate nega
c5 nuvela rlmlne pe plan estetic, in ciuda facilit5lii aparenre a genului,
o crea;ie nu utor de realizat, spre a putea fi considerati o veritabiii
reugiti. Intr-adevir, echilibrr,rl inrerior ll nuveiei cere o viziune ;i o
concentrare a mijloacelor de exprcsie ps cxrc le inrilnim nurlai la cei r.nai
buni minuitcri ai condeiului. Nu e deloc surprinzltor ci, in ciuda pro-
fuziunii genului scurt, reugitele cu adevlrat arristice sint relativ puline
de relinr,rt in diversele literaturi a1e lu:nii. Exemplele ilustre aie lui
Cehov, I{aupassan! s:ru Caragiale ne gliideazi in stabilirea criteriilor
de valoare gi in cazul prozei scurte a lui Fluxlev.
Chiar de 1a prima sa culegere de bucili narative, scriitorul englez
a surprins prin noutatea motivelor abordate gi mai ales prin precocea
sa maturitate in oblinerea efectelor comice, create prin contreste apa-
rent de neconciliat. Astfel, tema din $i-au trdit ani malpi lericiSi (-tlap-
pily Ever At'ter) oglind,efte una din preocupirile constante ale operei
huxleyene, care revine ca un laitmotiv Ei in scrierile de mai tirziu aie
autorului. E vorba de conflictul dintre afecjiunea platonici, ideali qi
puri, cu iz de auri romantic;, gi atracqia senzuali, erotic;, de o impu.
ritate teluricS in obsesia ei carnalS, care s-a intruchipat in cazul de
fali in Guy Lambourne, eroul nuvelei.
Prototip al unor personaje similare, de fe1u1 1ui King,ham, din
Dou.d sau trei graSii, sau al lui Francis Chelifer. din Frunze aestede,
1 Aldous HuxJey, Surisul Giocondei, trad..
Birbu95, E.P.L.U., Bucuregri, 1966.
144
I ' i l,,L:r:ic ilusrreazi, ca atare, o temi cu multiple valenle $i ramificaqii,
, , ., ,1e opozilia nefireascd dintre cele doui forle de atraclie umani.
l'',,, ((,rlrrapunerea artificialS dintre trup $i suflet, dintre afect 9i in-
, rL, r supravieluire naivi gi depiEiti a vechii dicotomii carteziene
-
',,1,(,rl.rrea sau situaliile ln care se afii implicate astfel de creaturi
,' l'1rrc:r si apari absurde, neverosin-rile sau desuee, daci umorul qi
, ' , r.r nc,rbositl a autorului nu le-ar procurx un suport de credibilitate
,,,r,rric irezistibil. Cici ipostazele aparent dureroase, dar in fond ila-
'
, i,' re irle protagonistuiui, inabilitatea temperaucntului sIu de a impicr
t,,,r(.r imaEinativi, simboiici, idealS a fiinlei iubite, cu dorinla cople-
1r,,.rc, e!ois1; qi posesir'5 a instinctelor 1ui firegti, dau naltere sub pana
,, I Iuxlef ia lntimplXri 9i efecte grotetti din cele mai savuroese'
lrr acela,ri volum de debut, Limbo, ocupind aproxpe jumitat: din
', ',,rr:l paginilor, i'. {ost publicati li nuvela intitulati Povestea tidicold
' i t l'l.ttJxrtl Greeiti',ou,. Dubia personalitate a eroului, un fel de Ianus-
ilr,'n... ci1 calractei c.ldrogin, in care se asociazi un intelectual supr;r-
,r'( rr c!l o romancierl cale obline succese fxcile' constituie 9i astizi
, ,1,,r':rdi nerigiduiti a resurselor satirei huxle,vene, pe linia tradiliei
., .rciiiie de h Swifr.
I i.rr rnaniera scriitorufii nu se mirginegte 1a zugriviree unor carac-
,,,c pr;vite numai priil prisma unei interpretiri sofisticate qi rafinate,
L |c rrisura publiclrii colecliilor ulrerioere de nuvele, viziune:r sa
,1, rirrc mri :rmpi5 qi mai diversificati, indreptindu-se tot mai Lnult spre
.,',,,r:,iuttea sirnplS. A1a, de pild5, in schileie Simbdti dupii amiazi
ilt,tll-Llolitlal'J sau in Fard (Fard), autorul pune sub iupa observaliei
t,l,rrri clin pituriie nevoiafe a1e societSlii, in care lacri;na se ascunde sub
' L .rlriS arrilr.
(--unoscXtor desivirgit a1 ambianlei italiene, cdreia i s-a diruit cu
',r'()are, ca unei noi patrii de eleclie, Huxley s-a inspirat din contras-
',1t, r-ivacitatea qi pitorescul locuitorilor peninsulei, spre a insufleli unele
r,.rr.r1rrrr.ri cum sint I{ica mexicand. sa:u Cu'ra de odihnd, in care istorisirea
, rc irrmiritd cu interes crescind pini 1a poantx fina15, chiar daci
,,",',,'i personajeie nu ne ingiduie si privim prea adinc iniuntrul lor'
s rr putea afirma ci pe linia urmiririi psihologiei personajelor, a
,,,,,,.,itrni1or indriznele in meandrele sufletului 1or, proza scurt; huxle-
i.rr,r 5i-a aflat o incontestabili reutit; in cunoscutele t$vele Sarisul
, , )t,t ('ndei si Dowd sau trei gtagi.i. Cele doui femei, Janet Spence qi
, ,.,, c l)addiey, protagoniste a1e istorisirilor respective, sint creagii lite-
,( uirice. zugrlvite cu forli qi finele, prin tuqe abile, strict indivi-
,1, rl,z.rli. Daci in prirna nuvelX patologia disimuldrii e analizati cu un
qi prefalX de llergareta
745

73. ochi de observator implacabil, atenr la fiecare gest sau nuanli revela-
toare, urmirind personajul pini la paroxismul qi demascarea unei crime
abjecte, in cea de a doua nuveli asistim la manifestlrile unui tempe-
rament diametral opus, cici Grace reprezintl o femeie lipsitS de perso-
nalitate, o fiingl maleabil5, pasivS, de o exrremi plasticitate, care
capitl personalitigile cele mai diverse de indati ce se indr5goste;te de
birbagi cu individualitigi puternice. Caracrere nuan!are, ambigue, con-
plexe, fiecare 'din cele doul personaje feminine duce de fapt o dubli
via1i, una rea15 qi o alta fictivi, cu substituiri qi rXsturnXri nealteptate.
Nesatisflcut de el insuqi gi de societatea in care triia, Huxley a
introdus in unele din nuvelele sale o vervi acidi qi biciuitoare la
adresa anumitor categorii sociale, uansformindu-le in scene vii, satirice
qi demascatoare. Un exemplu tipic il consrituie nvvela Monoclul (The
Monocle), reprodusX in antologia de fa1l. $irul de figuri din lumea
londonezi care ni se perindi pe dinaintea ochilor, cu vanitatea, snobis-
mul sau vidul spiritual caracterisdce anumitor inqi, denoti o inconrestx-
bil5 capacitate de portretizare. Tinirul Gregory
- in ciuda timiditilii
sale pusi la grea incercare de cupiditatea, cinismul sau viciile oglindite
de fauna umani care populeazi eleganta seratl unde este invitat
- de-
vine tot mai lucid, mai con,'tient de nulitatea celor din jur, pe misur5
ce se desf5goarl farsa sociali,. Aceeagi precizie in inregistrarea vicisi-
tudinilor umane, cu degerticiunile, maniile sau slSbiciunile 1or, dar cu o
not; de scepticism gi ironie, o intilnim gi in prozele scurte intitulate
Bancbetwl Tillotson (Tillotson Banquet), Portretul (Tbe portrait), Zina
cea bund (Fairy Godmotber) Si alrele.
Datoritl fericitei armonii dintre planul acliunii qi acela al inteli-
genlei, dintre intuiyia care capteazi ce simte qi cum aclioneazl individul
qi analiza care-i explici 9i-i definegte actele gi manifestirile, reprogr-ri
adresat lui Huxley de unii critici, in sensul cI personajele sale ar averr
numai doui dimensiuni, adici vorbesc qi nu aclioneazi, apare nefunda-
mentat, iar infiptuirile autorului in domeniul genului scurt reprezinti o
netiglduiti dezmingire. Aproape firi excepgie eroii zugrXvili in nuvele
sirat, gindesc, aclioneaz; sau se demasci, dindu-ne permanent certitudinee
adevirului lor psihologic,
Ilustrind prin caractereie personajelor sale viaga care se fiureSte
gi se destramX f5ri incetare sub ochii noqtri, Huxiey reuiegte sI ne con-
vingi prin numeroase pagini de prozi scurti ci inteligenla nu e cituli
de pugin un simplu joc, ci, dimpotrivX, un insrrunenr subtil de cunox.)-
tere, capabil si descifreze nu numai rosturile existenlei, dar si ;i prrti-
cipe la depiina ei realizare.
746
Ford
5c certau de aproape trei sferturi de ori' InXbuqite 9i
n(',rrticulate, vocile rXiblteau prin. coridor de -la- captttll
, cl.rlalt al apartamenntloi. AplicatX pe lucrul ei de mini'
:";it;';.1";:u",-B* piea niultx cu;iozitate, din .cs s-o fi
r',r.rt cearta de data asta. Mai des auzea vocea l)oamner'
i;,i;-n"U-?"--J"ti. ti plinx de indignare -Printre lacrimi'
r,,,'ca izbucnea in rafale $i torente. Domnul era mar stapl-
,,i',-ii-gi"tti dt, mai grav' atingea i.*tfiqi prea molsome
,,.,,,iu i pitrunde cu uqurint5 prin uqile inchise 9i a str-bate
,,,,iclorul.* In odXiga ei rece, Sofiei i. se p;rea' in,cea mat
nr.ilc parte a timpului, cX cearta seamint..cu un $Ir 9.e To"9-
l,'ttrri- de-ale Doamnei, intrerupte de tacert stranrl. $l- ra-u
;;,:;;"ir"";;. 5;-;t*i ei cind, Dom-nul pXrea cX
iri nie'de
i,,t.rl calmul, $i atunci nu mai era tacere intre raf ale, cl .9
,,;ii.;;;;- d";i, s;;;t ei incXrcati de minie' Doamna iqi
r'.istra zgomotoasa stridehll incontinuu -li fXri sX slibeasci
i,;i'.i-r gT"*l ei avea, chiar in momentele. de furie, o mono-
',,rrie
ciudati, uniformS. Dar Domnul vorbea cind tare' crno
i;;;;;,;;a"i'xiil *"a"lasii. ei izbucniri subite, astfel cX
',.,r,it;"X.it.
lui la gilceavi,-cind se puteau auzi,,sunau ca
l; ;;;J;;;.;i;rii #f"'"*.'Ham, hari, ham-ham-ham, ham
- un ciine l5trind cam rar.
DupX u., timp, Sofia nu mai luX seama la zgomotul cio^-
,,,r'iielii. Dregea una din camizolele Doamnei, 9i lucr-ul ii
,.Ur.l t"tt."!* "ttttgi..
Se simge^a. foarte obositS- ;.. o -dur.ea
';i ;;;p;i. F,it.t. .o zi.srea; la'fel ei ieri, ti "l"Ltti:li'I:;(:rrc zl era qrea. Sl ea i$i pierduse tinerelea de altadata' Inca
,1.,1-#,-ti J"."'rX impiiniascl cincizeci- Nici o zi nu fuses_e
,;i;";i-a; .i"d iqi
"dui.a
aminte. Se gindea la sacii cu caftofi
,." *r. ii cXra'cind era micl la 1ar5. Incet, incet' mergea
lr.
"-i".gtt-
Jiumului prlfos .cu sacul .pe- um;r' lncX zece
r).rsi : av;a si-i dea ea de capit. Numai ci nu era nrclodata
, ,r1''itul ; trebuia mereu si inceap5 i"tr.' ruai8 ochii de pe cus5turX,, miqcS.de la stinga la dreapta
,.r,',ri ,i- clioi. Incepuse si vadi lumini 9i pete colorate ju-
. i,lclu-i Dri; fata o.hilot ; asta i se intimpla des acum' U-n
lcl de't'i.rrn. gXlbui, strilucitor se r;sucea in sus cltre col-
lrrl drept al cimpului ei vizual ; li cu toate cX suia mereu,
rot 641 sus, ramlnea in acelagi loc tot timpul. Iar in jurul
r47

74. viermelui sclipeau stele rogii gi verzi, care se aprindeau qi
se stingeau. Se deplasau intre ea gi cuslturX ; Doamna voia in
mod special camizoiul pentru a doua zi dirnineagi. Dar era
greu sI vadI in jurul viermelui.
Se auzi deodatX o cre$rere intens5 a zgomotului de la
celSlalt capXt al coridorului. Se deschisese o uq5; cuvintele
deveneau articu.late.
- - ...bien tort, mon ami, si tu. crois que ie sui-; tcit es-
clave. /e ferai ce qwe je vowdraiT.
- Moi auss;2.
Domnul scoase un hohot de ris aspru, ameninqltor. Pa;i
grei rXsunarl pe culoar, suportul cie umbrele zi"ngint; apoi
'.rsa de la intrare fu trintiti.
Sofia iqi plecl din nou privirea pe lucru. Ah, r'ierrnele,
stelele colorate, oboseala dureroasi in toate mldularele ! De-ar
putea si petreac5 o zi intreagX in pat _- intr-un pat n1are,
cu puf,, calC ai moale, o zi intreag5...
Clopotul soneriei o ficu si tresarS. Totdeauna o ficea
sI sarX in sus biziitul ista furios ca cie viespe. 5e riiiica,
puse lucrul pe mas5, ipi netezi gorgul, igi potrir.i boncta gi
ie;i pe coridor. Soneria bizii din nou cu furie. Doamna era
neribdltoare.
- ln sfir".ir, Sofia. Credeam cI nu mai .'-ii.
Sofia nu s.ouse nimic ; nu era nimic de spus. Doamnl
st5tea in fala garderobului deschis. Un rnaldlr de rcchii ii
atirna pe bral, iar altele zceat grlmacli pe par.
,,{,tne beautd i la Rubensr,3, ii spunea soqutr ei cind era
dr5glstos. ii plXceau femeile masive, impunltoere, inalte"
Trestiile mlidioase nu e1'au genul lui. "H6lbne For;rnient'
era numele cu care o alinta.
*intr-o zi, le spunea Doamna prietenelor, intr-o zi tre-
buie neapXrat sX mi duc qi eu la Luvru sd-mi v5d portretul.
$tiji care, cel de Rubens. E, nernaipomenir sI trXiegti o viali
intreagi la Paris gi sX nu fi vdzut Luvrul niciodatd. N'.r
'inteli de pirere ?"
lrr scara aceea era superbi. Obrajii ii erau imbujorali ;
, ,, lr ii ell;agtri aruncau sclipir; neobignuite .
printre genele
I'rrrrii; plrul scurt, castaniu-rofcat' se ravatlse'
Sofia, rniine plecim la Roma, spuse ea .pe -un ton
,lr .rrrr.rric. Nliine cjimineat;. Desprinse alt5 rochie din gar-
,1, 1,,1r, in tirnp ce vorbea, aruncind-o ,aPo-r qe pat- Mitcarea
,, ,k:sl'5cu laig capotul, dind la iveali lenjeria brodati. qi
, .rr rr.rlia alb5," exuberant;. Trebuie sX facem imediat ba-
1',r 1,'lc.
- Fentru citi vreme' Doarnnd ?
- Doui slptlmini, trei luni
-
de unde si qtiu ?
- Nu-i totuna, DoamnX.
- Frincipalul e sX plecXm. Njt -^" -intorc
in casa :rsta'
,lul),r tcr ce
-mi
s-a spus ast;-star5, pinS cind nu mi se r-a
,,,c icrtare in genunchi.
-
Atunci sX IuIm mai bine cufirul mare, Doamn5 ; mi
,1,i,' si-l aduc.
.A.err-rl din debara era imbicsit de n.riros de praf 5i de
1,i,.'lc. Cufirul cel mare se afla blocat intr-un colq din fund-
, trebuit sX se incovoaie gi s5-gi incordeze puterile ca sI-l
r,.rgi afarX. Vfermele qi stelele colorate. ii.pilpiiat prin fala
,'thiior; cind iqi indreptl spinarea se simgi arnetit;.
-
i'. ajut la impichetat, Sofia, spuse Doamna cind slul-
rriee se inioarse tiiind cufXrul greu dupi ea.
(,e cao de mort avea bitrina asta in ultima vreme ! Nu
;,,,tea suferi sX aibX pe lingX ca. oameni bitrini 5i uriqi. lar
S,,[ia era atit de piiceputX; ar fi fost o nebunie s-o dea
.r 1'er5.
-- Doamna nu trebuie sI se deranjeze. $tia Sofia cX
rr.r s-ar mai isprXvi niciodatX daci Doamna ar ince-pe si
.lcschidi re.t".ele qi si arunce lucrurile peste tot. Ar fi mai
l,ine sX se culce Doamna. E tirziu.
Nu, nu. N-ar fi fost in stare si doarml. Era din cale-
.rlari de enervat;. B5rbaqii 5gtia... Ce pacoste ! Doar nu
sintem sclavele lor. Nu putem fi tratate in feiul Xsta.
Sofia impacheta. O zi intreagd in pat, intr-un pat imens
;i moale ca-al Doamnei. SX dormitezi, sX te trezegti pentru
,' clipI, si alipegti din nou.
-
Ultimi lui invengie, spunea Doamna indignatX, e
ri-mi declare cX n-are nici un- ban. Pretinde ci n-ar trebui
s.i-mi mai fac nici o rochie. $tii cX e nostim ! Doar nu pot
'ri umblu goa15, nu ? Intinse bralele in lSturi. Cit despre
1 ...te-ngeli, dragul meu, dacl igi inchipui ci sinr sclavl rr
ce vreau (lb. fr.).
2 $i eu la fet (lb. ir.).
. t ,;.O
- frumuse;e in genul figurilor leminine picrare de
bens" (1b. fr.).
148
1il9

75. motivul cX nu are bani, e pur gi simplu absurd. Are, are
destui. Numai cI e meschin, meschin, ingrozitor de meschin.
$i dacX ar .lucra ceva serios, ryi-car cit de pufin, jn loc si
scrie versuri proaste gi si le publice pe socoteala lui, ar avea
bani de ajuns qi i-ar mai gi rimine. Umbla de-a lungul qi
de-a latul camerei. Afar5 de asta, continuX ea, mai e qi b5-
trinul, taicS-,sIu. Aq dori gi eu si $tiu, ce-o fi vrind ?
"Trebuie
sX fii mindr ci ai un sof poet>, imi tot spune. ImitX glasul
tremurXtor al bitrinului. Tot ce por sX fai e sX nu-i rid in
nas. "$i ce versuri frumoase scrie H6g6sippe despre dum-
neata ! Ce pasiune, cit5 inflScXrare !' Mimindul pe b5trin,
f5cu o strimbXturS, clitin5 din cap, scuturi degetul gi se
bil5b5ni pe picioare.
-
gi cind te gindeqti ci bietul H6g6-
sippe e chel qi igi vopsegte cele citeva fire de p5r care i-au
mai rXmas ! Rise. Cit despre pasiunea de care vorbegte atita
in versurile lui infecte
- pufni in ris
- e purl imaginaqie.
Dar, Sofia drag5, unde 9i-e capul ? De ce imi impachetezi
gi oroarea asta, vechitura asta de rochie verde ?
Sofia scoase din cuflr rochia f5ri sI spun5 o vorb5. De
ce qi-o fi gisit ferneia tocrnai seara asta ca sI arate a;a de
riu ? Avea faga galbeni ;i dingii vinegi. Doamna se cutre-
murX ; era ceva oribil. S-ar fi cuvenit s-o trimitX la culcare.
Dar, in definitiv, impachetatul trebuia isprivit. Ce era de
fXcut ? Se sirnli gi mai descurajat5.
"Via1a e ingrozitoare-" .Oftind, se agezi -cu.roat; greu-
tatea pe marginea patului. Arcurile elastice o leg5nar5 ugurel
de douS-trei ori, apoi se linigtiri. ..S; fii mXritat5 cu un
asemenea b5rbat ! Am sI fiu in cu:ind bltrinX ti grasi. gi
nu l-am ingelat niciodatS. Cu toate asrea, uite cum se poartd
cu mine.' Se ridicl iar, incepind sI se plimbe in negtirL prin
camerS. .Dar n-am si mai rabd una ia asta !" izbucni- ea.
Se oprise in faqa oglinzii inalte gi iqi admira splendida ima-
gine rragicS. Nimeni n-ar crede, privind-o, iX trecuse de
treizeci de ani. Ind5rXtul frumoaiei tragediene, vedea in
oglind5 o bXtrinicl slab5, prXpXditX, cu fala galben5 9i dingii
vinegi, cocirjati deasupra cufXrului. FIrI exagerare, era din
cale-afar5 de neplScut. Sofia arXta ca una din cerEetoarele
acelea pe care le vezi, in cite o dimineag5 friguroasi de
iarn5, stind la marginea trotuarului. Si treci piin dreptul
l_or in grab5, ciutind sI nu le priveqti ? Sau sX te bpreqti, s5-gi
deschizi punga 9i sX le dai tot mlrungiqul
- ba-chiar qi o
hirtie de doi franci dacl n-ai schimbat ? Oricum ai face,
150
rr',.r, r()r. te simli prost, tot ili vine sX ceri scuze pentru
l,l.,rrrrrilc pe care lE porqi. Asta inseamnX si mergi pe jos.
I t r, ,r rri rnagini
- dar asta era alti meschin5rie de-a lui
I l, ri,:',i1.rpe
- nici n-ai nevoie, gonind indXritul ferestrelor
,,,,|,i,.i
-si
gtii de existenga lor. Se deplrt5 de oglindX.
N-am si mai rabd, spuse, incercind sI nu se mai
1,,,,,lc,rsci la cergetoare gi la dingii vineqi intr-o fai5 galbenS;
,, .',rr sii suport asta. Se lisi pe un scaun.
l)lr ce^-ar fi si ai un iubit cu fala galbeni 9i cu dinlii
r irrtli, neregulaqi ! inchise ochii, cutremurindu-se la un ase-
,r('r)ca gind. Ar fi. de aju-n-s ca
-si.
te dezguste. Fu ispititX. sX
,r.r .lrlrnce o prrvlre: ochii Sofici erau de culoarea plumbu-
l,ri vcrzui, f5ri nici un fel de viali in ei. Ce era de ficut ?'
lr.r1.r femeii insemna o imputare, o acazaie. $i, afatl
rlt'rrstr, uitindu-se la ea, simg:i cI i se face riu de-a binelea'
"lrr
se simlise niciodati atit de profund vl5guit5.
Sofia se ridic5 incet qi cu greu din genunchi ; o expresie
rlc suferinf5 ii trecu pe fag5. Dbmol, se duse pin5 la comodl
'.i num5rX incet gase perechi de ciorapi de mitase. Se in-
r.;115g l1 cufXr. Femeia semlna cu un cadavru ambulant!
- Jtjnt" e groaznicX, .
repet; Doamna cu convingere,
rilrraznici, groaznica, groaznicX !
,Ar trebui sX trimiti femeia la culcare. Dar nu va fi in
',rrire sii termine impachetattrl singurX. $i era atit de impor.-
r.rnt sX plece miine dimineall. Ii spusese lui H6g6siPle cX
.,rc sI piece, iar el risese ; nu crezuse. Trebuia si-i dca o
lccgie de data asta. La Roma avea sX-l vad5 pe Luigino. Un
l,iiat fermecXtor, gi pe deasupra gi marchiz. Poate cX ... Dar
nL! se putea gindi la nimic altceva decit la fata Sofiei ;
.,cirii plumburii, dingii vineli, pielea galbeni, zbircitX.
-- Sofia, zise deodat5, de-abia se ablinu si nu fipe'
ruitl-te pe masa mea de toalet5. Ai si vezi o cutie de fard
*Dorin,' num5rul douXzeci gi patru. Di-1i pulin pe obraji.
!i in sertarul din dreapta e un ruj de buze.
Jinu ochii inchiqi cu hotXrire in timp ce Sofia se ridicl
in picioare
-. cu c_e nesuferite trosnituri ale incheieturilor,
rln tlmp care l se paru o vegnicie. Ce viagi, Dumnezeule,- ce
viajl !-Ii auzi paqii tirindu-se domol inapoi. Deschise ochii.
O, acum era mai bine, rnult mai bine.
- Mulpmesc, Sofia. Acum arlgi mult mai pugin obo-
sit5. Se ridicX sprinteni. $i acum trebuie sX ne grXbim.
151

76. PlinX de energie, se repezi la garderob. Pentru Dumnezeu,
exclam5 ea ridicind bragele in sus, ai uitat sI-mi pui rochia
bleu de searI. Cum pogi sI fii aqa de niting5, Sofia ?
Monoclul
Salonul era la etajul intii. Zgomotul r.ag, nedesiuqit atr
glasurilor plutea in jos pe scar5, ia vuietul inui tren
'inde-
pirtat. _
Gregory iEi scoase pardesiul qi il intinse jupinesei.
- Nu e nevoie sX mX conduci, spuse el. Cunosc drumul.
T'otdeauna atit de politicos ! $i totugi, nu gtiu cum, d.:"r
servitorii nu erau niciodat5 dispugi s5-l serleasci; le inspira
dispreg gi aversiune.
- Nu te deranja, insistS.
Jupiireasa, ttn5iS, cu obraji rumeni 9i pir bdlai, il privi
cu un displgg- mgr, Cgp; cum i se pil:u
-lui,
9i ie9i. Dupi
toatc probabilitigile, i5i spuse el, nici nu al'usesc de gind ti-l
conduci s'.rs. Se simtri umilit
- o dati mai mult.
La piciorul. sc5rii .
se_ afla o oglindl. 19i cercet;i chipul,
netezinclu-;i pirtrl Ei indreptindu-gi cravata. Anea faga linsi
5i ovali, trisituri regulate, pir de un blond cineoiu gi o
guri fcar:te micX, cu buza de sus adinc arcriiti.' C fali
de pastor. in sinea lui se considera frumos qi se mira in';cr-
cleauna cX nu erau mai mulgi de aceeagi pirere.
Gregory urc5 scara iustruindu-qi din mers monoch-ll.
Larma cre$lea. D9 p. palier, la curbura scXrii, putea sI vadi
ula descl-ris.l a salonului. Intii vXzu numai sfe?tul de sus al
upii inalte. gi, prin ug5, gn petic de tavan ; dar cu fiecare pas
vedea mai n.rult
- o figie de perere sub cornigl, un tablou,
capetele musafirilor, trupurile in intregirne, in
.sfirgit
picioa-
rele.. La, penultima treapiS i9i fixX monoclui pi iqi puse tatista
la loc in buzunar. lndreptindu-gi umerii, pXgi inluntru
-aproape militirepte, se m5guli el singur in glnd. Amfitrioana
gedea lingi- fereastr5, in capXtul celilalt al lnc5perii. lnaintl
spre ea arborind mecanic un zimbet de salut,
-degi
ea nu-l
zirise inc5. in salon era mare inghesuiali, o clldurX inX-
buqitoare gi fum gros de gigarS. Cillgia era aproape mare-
ria.lX ; Gregory avea senzagia cX igi Jroieqte dium^ cu greu
printr-un element mai dens. Cufundat in zgomot pini la
152
riit, trecea ca printr-o apl, izbutind totuqi si-9i plstreze
.rrrisul deasupra valurilor. I-l prezentX, neetins, amfitrioanei.
-
Buni seara, Flermione.
-
A, Gregory ! Ce plXcere ! Buni seara.
- Ai o rochie adorabil5, spuse Gregory, urmind con-
iriincios sfatul unui prieten cu succese de invidiat. care-i
',1)usese ci nu trebuie sI pierzi niciodatl prilejul de a face un
..rnpliment, oricit de vldit nesincer ar fi. Rochia nu era
ulit5, dealtfel. Dar, firegte, biata Hermione reuqea sI strice
t()t ce punea pe ea. Era cumplit de dizgragioasi ;i uriti
-p.rrci dinadins, a;a i se plruse totdeauna lui Gregory. E in-
, intltoare, ginguri cu vocea lui cam ascuqitS.
Hermione zimbi satisficut5. .,imi pare irine", incepu ea.
l)r'rr nai inainte de a putea continua, o intrerupse un glas
l)rrlcillic, cintind pe nas :
-
Privili la monstrui Polifern 1, privigi ia rnonstrul Po-
lilcnr, citi muzical glasul clin Acis :i Galateea2.
Gregory rogi. O mini lat5 il plesni in mijlocul spinXrii,
'rrb omoplagi. Toracele lui scoase zgomotul surd, c.r cie tobir,
.rl unrii ciine de vinltoare bltut cu palma drept mingiiere.
-- Ei, Polifem
-
vocea incet;,se sI cinte, luind un t,rn
<lc conr-ersaqie
-
ce mai faci, Poiifern ?
-
Mulgumesc, bine, rlspunse Gregorv firi a intoarce
, .rpul. Era bestia aia belivi, sud-africani, de Faxton. lful-
Iumesc, Silen 3, foarte bine, ad5ugS.
Parton il botezase Polifem din car-rza monoclului : Poli-
l'cm, ciclopul cu un singur ochi, cu ochiul cit rcata caruhii.
l)inte pentru dinte mitologic. Pe viitor avea s5-i si:uni tot-
rlcauna Silen lui Paxton.
-_ Bravo I cxclami Paxtcn. Gregor-v se strimbl de du-
r',:re pi i se tXie r5suflarea la al doilea ghiont, qi mai cordial.
-
O petrecere de elitX, astS-searX. Ce zici, lJerrnione ?
Llc inalt nivel cultural, aga-i ? Nu in toate zilele poare o
ri.rzdl si-pi audX oaspelii impungindu-se cu spirite greco-
1 Polifem, cel mai celebru dintre ciclopi, f iu al lui Poseidon.
I Ilise, care era captiv in grota acestuia, izburi s5-i striversci unicul ochi.
2 Galateea, nimfi iubiti de Polifem, clruie ea il prefera pc pisrorui
,cis. Surprinzindu-i impreunl, ciclopul i$i ucise rivalul zdrobindu-l
,.rrb o stincS. Acis Si Galateea, pastorali pe muzici de Lully (1632-1687).
3
!il-en, _zeu -frigian, tat5l satirilor Ei menrorul zeuliri Dionysos,
,s,rrnzind, sub inflgigarea sa grotesci, o inqelepciune ironici.
153

77. romane. Te felicit, Hermione. ii cuprinse talia cu brajul.
Te felicit pentru noi.
Flermione se desprinse.
- Nu fi plicticos, Paxron, spuse ea iritati.
Paxton rise teatral : .Ha, ha !". Un ris de intrigant in-
tr-o sceni de melodram5. $i nu numai risul era teatral ;
intreaga lui inf5jiEare parodia pe tragedianul de alt5datX.
Profilul abrupt acvilin, ochii adfncili in orbite, pirul negru,
pletos
- toate erau caracteristice.
- Mii de scuze ! Vorbea cu o curroazie ironic5. SIr-
Ta-nu! colonial gi-a uitat lungul nasului. BidXran necioplit
qi beliv !
- Imbecil.! spuse Flermione qi se depXrtX..
Gregory fXcu o mr;care ca s-o urrneze, dar Paxton il
apuci de minecX.
- .Spqn.---Ti, intrebl el cu un aer serios, de ce porli
monoclu, Polifem ?
- Ei bine, daci vrei intr-adevir si Etii, rXspunse Gre-
gory geapin, pentru simplul motiv ci din intimplare sint
miop gi astigr.natic la ochiul sting, gi nu la cel clrept.
- N{iop qi astigrnatic ? rcpctl celilalt cu un ton de
uimire afectatl. Miop qi astigmatic ? Durnnezeu sX mI ierte,
eu credeam ci-l porji c'a sX arlji ca un duce dintr-o comedie
muzical5 !
Risul lui Gregory avu intengia sI mimeze amuzamentul
unei uluiri sincere. Era cu putint; si-;i inchipuie cineva una
ca asta ?! De necrezut, comic ! Dar dincolo de haz se ghicea
q noti de stingherealS, de jen5. CXci in realitate, fIiS in-
doiali, Paxton se apropiase de adevlr cu o intuilie diabolicS.
Sfigiat de congtiinqa nulitSlii gi a provincialismului sXu, a
lipsei sale de prestanlS, luase diagnosticul oculistului drept
pretext pentru a incerca sX arate mai elegant, mai dezinvolt,
mai impunXtor. Zadarnic. Monoclul nu-i d5duse mai multi
incredere in sine. Nu se simgea niciodatl in largul s5u cind
il..purta. PurtXtorii de monoclu, dedusese el, sint ia 9i poegii :
qiqSlli, nu flcuji. Srudiile la Cambridge nu stirpiserX din
rXd5cin5 pe Ecolarul unui or5qel de piovincie din cenrrul
Angliei. Cultivat, cu inclinajii literari, era in permaneng5
con$tient cX e mogtenitorul unui bogat fabricani de incXl-
gXminte. Nu se putea obignui cu monoclul. In cea mai mare
parte a timpului, cu toare recomandirile oculistului, mono-
clul se legXna la capitul qnurului ca un pendul, cind mergea,
1.54
r,n .irrtl rninca se vira miniindu-se prin supi 9i ceai, prin
r,'.rrrrrcladi gi unt. Numai in anumite ocazii, !n imprejuriri
r rr totul deosebite, gi-l fixa Gregory la ochi ; dar 9i. mai rar
il lirrca, odati fixat, mai mult
-de-
citeva minute, cjteva se.-
, ,,,,.1" ..:hiar, fXri sX-gi ridice sprinceana pentru a-l ldsa -si
,.rrl.i. gi cii de rare erau imprejurXrile piielnice mnnoclului
lrri (ilcgory ! Uneori ambianli era prea-sIrXcacioasS, a.lteori
r,,,'., cllgant;. A purta monoclu in prezenla cclor sXraci,
i,,'1.',ici1il analfabeli, inseamni o aluzie prea triumlitct' sub-
lirri:rt)i ia ad.esa soartei lor. In plus, siricii 9i analfabegii-ar'r
,.,irctebilul obicei de a ride baljocoritor de asemenea sim-
l,,,irrri ale castei superioare. Gregory nu- -era
impermeabil .la
l,,rt j<icurX ; ii lipsea^acea incredere gi indiferengi, aristocraticX
., lir''titgrilor d. motoclu inniscuti. Nu-;tia sl-i ignore.pe
'.,r r'.rcl, sa-r trateze, atunci cind era absolut necesar sI aibX
,1.,r iace cu ei, ca pe nigte magini sau animale domestice.
'.iz.use prea mulgi p"^ rrr.*." cind trXia tatil-sXu 9i cind iJ
,,l,ligase^ sX se ocupe in mod practic de fabricS' Aceeagi
lirrsii de incredere in sine il ficeJsX poarte monoclul aproape
t, fcl de prudent in prezenqa celoi bogagi. In fala lor nu
,'r'.r nicioditX sigur ci
-are
dreptul la monoclu. Se simlea un
l',.rlvenit in doireniul monocularitliii. $i qpgi..veneau .inte.-
ict tualii. Nici societatea lor nu era prielnicl monoclului.
t .rrr.n sI vorbegti despre lucruri serioase iu monoclul la ochi ?
..Nlozart
- sX presupunem cX spuneai, de pildl
- &Iozart
r' .rtit de pur, h. o^ frumusege
^spiritualX
itit de elevati."
l'r.a de n..on..pot sI rosteEti at..tiett." cuvinte cu un disc de
, ristal inqurubat in orbita ochiului sting. Nu, ambiania era
l,nrte rar prielnic5. Totugi, se iveau uneori qi imprejur5ri
l,rvorabile. Recepgiile semiboeme de la Hermione, de pild5.
I ),rr nu-l pusese la socoteal5 pe Paxton.
Amuzlt, uluit, rise. Ca din intimplare, monoclul ii alu-
,,cc5 de la ochi. .O, pune-l la loc, exclamX Paxton, te im-
1,lor, pune-l la locrr, gi apuci el insugi lentila, care se bI!5n-
li.inea pe stomacul lui Giegory, incercind sI i-o ageze la loc.
Gregory se dXdu inapoi ; cu o mini il impingea pe per-
:.('( utor, cu cealalti incerca sX-i smulg5 monoclul dintre de-
ricrc. Paxton nu-i didea drumul.
- Te implor, repeta Paxton intruna.
- DX-mi-l imediat, ii spuse Gregory minios, dar cu
1;l.rsul coborit, ca nu cumva lumea sI se intoarcX qi sX vadi
155

78. ridicola pricinl a certei. biiciodatl nu indurase o batjocuri
atit de revoltitoare.
Paxton i-l didu in cele din urmX.
-
IartS-m5, zise el cu preficuti ciinq5. iartl un biet
coicnial l-.eat care nu ;tie ce se cuvine qi ce nu se cuvine in
inalta societate. Nu uitir ci nu sint decit un begivan, un
sirman begiv care rnuncegte din greu. Cunogti formularele
pe care trebuie si tre completezi in hotelurile franceze ? Nu-
mele, data na$terii gi aga mai departe. Le gtii ?
Gregor-r' incuviingi din cap cu demnitate.
-
Ei bine, cind alung la profesie, totdeauna scriu
"ivrogne'
1. Asta cind sint destul de teaz ca s5-mi amin-
tesc cuvintul francez. Ilac;i sint prea ametit, pun doar "be1iv"o
pe englezegte. Astizi toatX lumea cLlnoagte engleza.
_. Oh, fXcu Gregcry cu riceali.
-
E o profesie excelentS, il increclinq5 Pa:rton. igi in-
gXduie si faci rot ce doregti
-
orice trisnaie igi trece prin
cap. SI iei in brage oricare femeie iqi place, s5-i spui cele
nrai cleccheate ;i neinchipuite obriznicii, sX-i insulli
-pe
b5r-
bc.qi, si rizi oari.reni]or in nas
-
totul ii e permis unui biet
t,egivan, mai ales daci i-ru e decit un colonial care nu prea
qtie si se poartc. I:ar!t. sap. ? Asculti-mi pe mine, bliatuie.
LasX monoclul. Nu-i bun de nimic. FX-te belivan ; ai sI te
distrezi mult rnai bine. Asta irni amintegte ci trebuie si mi
duc si caut ceva biuturi cu orice pret. incep si mi rrczesc"
. Disp5ru irr r:rulgirne. Ugurat, Gregory se uitX irnprejur
in cXutarea unor figuri cunoscute. in timp ce se uiia,
.igi
h':trui monoclul, profiti de ocazie si-gi gtearg5 frui'rtea, apoi
i9i puse sticla la cchi.
-
Scuzaqi... iqi ficu drurn insinuindu-se printre scau-
nele inghe suite unele intr-altele, se srrecurX ci o molusci
(scuzaqi, vi rog) printre spin5rile aproape al5turatc a doul
grupuri care st;tealr in picioare. Scuzagi... Zd,rise niqte cu-
no$tinle de partea cealaltX, lingi cimin : Ransom gi Mary
Haig gi domnigoara Carnperdown. Intri in conversajie : vor-
beau despre doamna Mandragore.
Toate anecdotele vechi gi cunoscute despre faimoasa vi-
nXtoare de celebritili erau repetate. El insugi repet; vreo
I
"Belivo (lb. fr.).
2 Prescurtarea dictonului latin :
leptului ii este de ajuns un cuvint.
156
rlrru,r rlci, cu pantomima adecvat5, perfecqionatX de zecile de
p,,,,,',,11l.i lurtel:ioare. In mijlocul unei grimase, la cap5tul ur-rei
ji,".ri,rrl.r1ii complicate, se v;zu deodati strimbindu-se' gest;-
, rrlirrtl, i,;i auzi brusc cadengele propriei voci repetind pe
,l,r'.rl,rr',i vechile f.raze. De ce sX te mai duci la petreceri, ce
lr,,r nriri are ? Mereu aceiaqi oarneni plicticogi, aceeali birfealS
,,r'.i1,irlii qi propriile tale glume de salon, neschimbate._ De
l i,', .u c clat5. Totugi, se maimugXri mai departe, ducindu-si
r'.r,,risilce pinX la caplt, cu mimic5, guierXturi qi behXieli.
,',,ulriirorii-izbucniri thiar in ris; fu un adevlrat succes.
l).rr Gregory se simgea ru$inat de el insugi. Ransom incepu
. , 1l,r'oesieasc5 anecdota cu doamna Mandragore 9i Mahara-
r,rlrrrl cle Pataliapur. li venea si geamX in sinea sa. De ce ? se
rntlcbl, de ce, de ce, de ce? ln spatele lui se vorbea despre
1,,'liticl. Pref5cindu-se cX ztmbegte in continuare la povestea
, rr NI;indragore, ascultS.
-
E incepurul sfirgitului, spunea politicianul, profetizind
rlczrrstte cu glas puternic qi vesel.
- Scumpul
-meu
Maharajah
-
Ransom imita glasul in-
rcrrs al N{andragorei, gesturile ei insinuante qi lascive
-
dacl
,ri 1ti cit ador Orientul!
-- Poziqia noastrX unic5 se datora faptului cX am iniliat
',isrcnlul industrial inaintea tuturor. Acum, ciird restul ome-
rrir-ii ne-a urmat exemplul, constat;m cX e un deaavantaj
rrr(11.13i faptul cX am pornit cei dintii. Tot utilajul ltostrlr e
r Icirodat.
-
Gregory, strigX N{ary Haig, cLrm e povestea dumitair:
( u si)idatul necunoscut ?
-
Soldatui necunoscut ? repetl Gregory cu ez;itare, in-
, cr..'ind si prindi ce se discttta in spatele lui.
-
Ultimii sosiji au ma;ini de cea mai recentl fabricatie.
l. limpccle. Noi...
.. - $tii care. Petrecerea de la doamna Mandragore ; doar
lllr...
-
A, cind ne-a invitat pe toti la ceai ca sX facern cu-
rroltin15 cu mama soldatului necuRoscut.
-
...cum e Italia, spunea politicianul cu glasul lui pu-
rcrnic ;i jovial. Pe viitor vom avea totdeauna un milion,
<krui de cet5leni peste num5rul celor clrora le putern da dc
Irrcru. Triind pe socoteala statului.
Un milior sau douX. Se gtndea la cursele de la Derby.
fn r.nulqimea de acolo puteau si tot fie o sutl de mii deVerbunr sapienti satis est
- inle-
157

79. oameni. Zece derbiuri, douizeci de derbiuri, toti pe jum5tate
lihnigi de foame, umblind pe str5zi cu fanfare-pi drapele.
LisX monoclul si-i cadX.
"Trebuie si trimit cinci liri la
London llospital", ii veni in gind. Avea patru mii opt
sute de lire pe an. Treisprezece pe zi. Afard" de impoziti,
bineinjeles. Impozitele erJu ingroiitoare. Monstruoas., do--
nule, monstruoase ! Incerca sX se simti tot atit de indignat
din pricina impozitelor ca gi acei genrlemeni bltrini cari se
congestioneazl la fajl cind vorbesc despre ele. Dar, nu gtiu
cum, nu reu$ea. $i, in definitiv, impozitele nu erau o scuzl,
nu puteau fi o justificare. Se simli brusc profund abitut.
Totugi, incerc5 el sX se consoleze,'din venitul lui n-ar fi
putut u;i mai mult de douizeci sau doulzeci gi cinci dintre
cei doui milioane de gomeri. Dou5zeci gi cinci din douX
milioane
- era absurd, derizoriu ! Dar nu se simgi mingiiat.
- $i ce e mai curios
- Ransom tot mai vorbea despre
Mandragore
- e c5, de fapt, n-o inrereseazl citugi de puqin
celebritXtile ei. lncepe s5-gi povesteasci ce i-a spus Anatole
France qi pe la jumltate uiii despre ce e vorba, din purX
plictisealS.
.O, Doamne-Dumnezeule, reflectl Gregory. De cite ori
nu l-am ag.zit_ p9 Ransom ficind aceleaqi Conientarii cu pri-
vire la psihologia Mandragorei ! De cite ori ! Acum o sX
scoat;, intr-o clip5, li povestea cu cimpanzeii. Doamne-
ajutX !"
- I-a1i urm5rir r-reodatl pe cimpanzeii de la Zoo ? ir
dldu drumul Ransom. Aii viiut cum apuci un fir de pai
sau o coajX de banan5 gi cum examineizi obiectul citeva
secunde cu o. atenlie pasionatX. Executl o pantomimX simi-
escX.
- Apoi, brtisc,
-se
plictisesc roral, il iasi si le lunece
printre degete gi se uiti vag impreiur in clutare de ceva
nou. imi aduc aminte totdeauna
-de -doamna
Mandragore gi
de musafirii ei. Felul cum incepe conversatia, cu roati serio-
zitatea, ca g.i cum numai tu ai exista pe lume pentru ea, gi
apoi, deodatX...
Gregory nu mai putu suporra. lngiimX ceva cltre dom-
niEoara Camperdown cum ci ar fi vdzut pe cineva cu care
trebuia si stea de'r-orbi gi dispiru..Scrizagi, vi rogu, se
strecur5 ca o molusci prin inghesuialS. Ce viednic de-mild,
c,e infiorltor de posomorit apirea totul ! lntr-un colq il
descoperi pe tin5rul Crane 9i incX doi-trei b5rbagi cu pahare
1n mlrnr.
158
- A, Crane, se adres5 el, pentru numele lui Dumnezeu,
..l,rrrrt'-rni, dc unde ai luat biutura ?
I it'hiclul acela auriu plrea unica speranf;. Crane arlti
,,r ,lcgctul spre arcada cire dXdea in salonul din fund. Ri-
,li,,i paharul fXrX o vorbX qi biu flcindu-i cu ochiul lui
r,rt'1iriry. Fala lui era o adevXrat; catastrofS. Gregory inotl
','.ri rlcparte prin muljime. uScuzali", spunea tare, dar in
'."'.'.r lui i5i spunea .,Doamne-ajutX".
l.a capXtul cel mai indepXitat al salonului se afla o mas5
, rr sricle gi pahare. Beqivul profesionist gedea pe o canapea
.rl,itrrri, cu paharul in min5, fXcind ca pentru sine obser-
r',r1ii personale cu privire la toji cei care puteau s5-l audX.
- Iisuse ! tocmai exclama cind Gregory se apropie de
,rr,r'ii. Iisuse ! Ia te uiti la asta! Asta era sl5binoaga doamnX
l:rlrrrrlie in rochie de lam6 auriu cu perle. Iisuse ! Se repe-
,i',c si inhaje un tinir sfios care se refugiase inapoia mesei.
-- Spune-mi, domnule Foley, incepu €x, apropiindu-5i
l',rrrrre tare faqa cavalinX de aceea a tinXrului gi vorbindu-i
irrsirrtrant, dumneata, care $tii totul despre matematici, spu-
il c - nl1..,
- E cu putingX ? exclaml begivul de profesie. In frumoasa
1.r''ii verde a Angliei ? F{a, ha, ha ! rise cu hohotul siu
'
rrcloclrarnatic.
oLJn prost cu pretentii, gindi Gregory. Cit de romantic
i',i inchipuie cI este. Filozoful batjocoritor, nu ? Beat pentru
'.i lumea nu-i destul de bun5 pentru el. Faust in miniaturS."
- Uite-l ;i pe Polifem, iqi urml Paxton monologul, ca-
'.rqhiosul
de Polifem ! Rise din nou. Mogtenitorul tuturor
lcrrcurilor. Iisuse !
Cu demnitate, Gregory iqi turnl putin whisky ti ili
,"rrplu paharul cu sifon
- cu demnitate, cu gralie gi preci-
zic. congtient5, de parci ar fi jucat pj scenX.rolul.unui perT-
rr,rj
.care se serveqie cu whisky qi .sifon. Sorbi o inghiqituri ;
.rpoi interpretX minujios rolul celui care ipi scoate batista
1i iqi suflX nasul.
- P;i si nu fii pentru controlul nagterilor, cu aseme-
rrca exemplare, continui begivul profesionist. Ce bine era
<l,rc5 piringii lor ar fi avut o conversafie intimX cu gineco-
l,rgul ! Heigh /:o / scoase un oftat shakespearian stilizat.
.Bufon, gindi Gregory. $i ce-i mai rXu e c5, atunci cind
<'iner.a l-ar numi astfel, ar pretinde cX gi el gi-a spus la
15i)

80. fel tot timpul. $i aqa a 5i fXcut, firi indoialX, ca si scape
cu obrazul- curat. Dar in realitate e limpede ci omul se
crede un fel de l,Iusset sau de Byron modern. Un suflet
nobil, pe care experienpa vieqii l-a intunecat qi l-a umplut
de amiriciune. Ptiu !"
Pref{cindu-se mereu ci nu bagi de seamX vecinltatea
belivanului de profesie, Gregory interpreta gesturile omului
care soarbe.
- Ce lrmpede explici ! se minuna doamna Labadie, com-
plimentindu-l pe tinXiul matematician direct in fag5. ii zimbi ;
chipul de- cal, igi spuse Gregory, are o expresie grozav de
omene asca.
. - Ei bi_rre, rispunse cu nervozitate tinirui mateinati-
cian, aclim si trecem la Riemann.
- Rier.nann ! repeti doamna Labadie, cu un fel de extaz.
Riemann ! de parcS insugi sufletul geornetrului ar fi fost
inchis in nunreie siu.
Gregory ar fi ciorit sI aibi pe cineva cu care sI vorbeascX,
cineva care si-l s.rh'eze cle necesitatea de a mirna indife-
renqa airsenti in f aga ochilor scmt;tori ai lui Paxton. Se
rezenrl clc perete in atitudinea celui care se cufundS, brusc,
tntr-o rneditalie sumbri. Absent 9i ginditor, fixa un punct
de pe per:etele opus, sus de tot, exact sub tavan, ul-umea se
intreabS, probabil, iqi spunea el, la ce mX gindesc." $i la
ce
_se
gindea ? La el insu;i..De;ertlciune, deqert5ciune. Ail,
citi tristete. ce urilenie generalS !
- Polifem !
Se prefXcu cd nu aude.
- Polifem !
De data asta era ul strigXt.
Gregory juci usor garjat rolul ceiui care e trezit brusc
clin ceJ mai'profundi meditalie. TresXri ; clipind din ochi,
puiin niucit, intoar.e capul.
- A, Paxtcn, zise.- Silen ! Nu observasem cX egti aici.
- Nu zXu ? rispunse belivul profesionist. Al naibii de
abil din partea ta !-La ce te gindeai intr-o pozigie atit de
pitoreasci ?
O, la ninric, replici Gregory, zimbind cu modestia in-
curcat; a ginditorului prins asupra faptului.
- Exict ceea ce
-mi-am
inchipuit, zis; Paxton. La ni-
mic. Absolut la nimic, Iisuse Cristoase ! adXugX ca pentru
sine.
160
,/irrrlrctul lui Gregory era cam forlat. intoarse capul gi
, ,,rlrrrrdi din nou in meditalie. Intr-o asemenea impreju-
, ,, , i sc plrea cel mai bun lucru de fIcut. Cu un aer visXtor,
, l, I '.r
rt'ir n-ar f i f ost conttienr de ceea ce f dcea, iqi goli
l, ,l,.rr ttl.
Vacs ! il auzi morm5ind pe begivul profesionist. Parc5
,,',r li lrr o inmormintare. Trist, trist.
lli, Gregory !
(;rcgory execut; alti treslrire gratioas;, alte clipiri n5u-
,
'r,'tlirr ochi. Apci.se remu ci Spiller^avea sX-i respecte medi-
r.r1r.r ;i si nu-i mai vorbeascX. Ar fi fost o situalie foarte de-
lr'.tlit.
- Spiller ! exclami el cu plXcere gi mirare. Dragul rneu !
I r .,tr inse mina cordial.
( ,u faga pXtratX, cu gura mare gi fruntea imensS, inca-
,lr,rt.i de bucle abundente, Spiller ari,ta ca un personaj cele-
I'r rr <lin epoca victorianS. Prietenii lui declarau ci ar fi ptrtut
rL'r'cni cu adevlrat o celebritate in epoca georgiani dacl n-ar
I i pr.cferat si vorbeasci in loc sX scrie.
- Am venit .pentru o zi, explicl. Spiller. Nu mai pu._-
r(',un suporta nici un moment viala la qar;. Lucrez toati
,irr.r. Firi alti companie decit eu insumi. NI5 plictisesc de
,r()illte. igi turnX whisky.
- Iisuse ! Marele om ! Ha, ha !
Ilcqivul de profesie igi acoperi faja cu rniinile qi se cu-
t , .''rr uri de ris.
-
Vrei sX spui ci ai venit anume pentru asta ? intrebX,
(ircrory fXcind un gesr larg spre a indica inrreaga seratS.
- Nu anume. IntimplXtor. Am auzit cX Herrnione dX
,' l)ctr-ccere gi am picat gi eu.
- De ce se duc oarnenii la petreceri ? inrrebX Gregory,
,'rrpnrnlutind, fXrX s5-gi dea seama, ceva din arnlriciunea
I'r'r,,nian5 a beqivului profesionist.
- Ca s5-9i satisfaci ceringele instinctului gregar. Spiller
r.r',;)unse la intrebarea retoric5 fdrd" ezitare;i cu un aer pon-
lli,.rl de infaiiibilitate.
-
Aqa cum se 1in dupi fernei ca
,.r ;i sirtisfac5 cerinqele instinctului de reproducere. Avea un
l,'l irrrpresionant de a face sX sune cit se poate de gtiingific
rrrr 1g 5psnga; totul pXrea ci e insigi expresia bunului-sim1.
Lr rrrinrea lui imprSgtiatl, Gregory il gisea un bun sti-
rrrttlt'tt1.
i61

81. - Vrei si spui cI mergem la petreceri nutnai ca sa ne
aflim in mijlocul unei mulgimi ?
- Exact, replici Spiller. Numai ca sX simlim clldura
turrnei din juruf nostru gi si adulmecim mirosul sernenilor.
Aspiri aerul dens 9i cald.-- Cred ci ai dreptate, spuse Gregory. E intr-adevir
greu de gisit altl explicaqie.- Se uiti prin toati inciperea ca gi cum ar fi ciutat alte
explicalii. $i spre mirarea lui gisi una : Molly "oles. N-o
vizuse pini atunci; probabil ci abia sosise.
- Am o idee fantasticX pentru infiinlarea unui nou ziar,
incepu Spiller.
- Da ? Gregory nu manifestl prea mare cttriozitate. Ce
git frumos avea qi ce delicate braje !
- Art5, literaturi qi gtiin1i, continu; Spiller. Ideea e
intr-ader'5r foarte moderni. UrmXregte si aduci qtiin;a in
con_tact..cu_arta gi, prin.aceasta, in _contac.t cu
-v_ia1a..
Vtntt
art5, gtiingX
- toate trei vor avea de cigtigat. Nu gtiu daci
mi inlelegi ?
- l)x, zise Gregorl', inleleg. Se uita la Nlolly, sperind
s5-i prindl privirea. Izbuti, in cele din urmi, sI prindl pri-
vrrea aceea cenugre, rece 9i cumplniti. Ea ii zirnbi gi-i rXs-
punse la salut cu o migcare a capului.
- iqi place ideea ? intrebi Spiller.
- GXsesc cI e minunatS, spuse Gregory cu o cordiali-
tate subiti care il surprinse pe interlocutor.
Fala severi 9i lati a lui Spiller radia de plicere.
- M; bucur, spuse, sint incintat c5-ji place atit de mult.
- O gXsesc splendid5, spuse Gregory cu exagerare. Pur
qi simplu splendidi ! I se pirr.rse ci Nlolly era sincer bucu-
roasi ci-l vede-
- M; gindean.r, urmi Spiller, cu un firesc studiat, mi
gindeam ci poate qi-ar face plicere sI mi ajugi sX lansez
chestiunea. Cu un capital de o mie de lire am pune-o frumu-
gel pe picioare.
Lui Gre.gory ii. pieri qttuT?JT.tJ 4g p. faqi ; plli in
toat; rotunjimea ei clericalX. Clitini din cap.
- DacI a$ avea o mie de lire..., fXcur el cu regret. "Dracu
sl-l ia ! iqi spuse in gind. S5-mi intindl o cursi ca asta.>
- DacX, il inginX Spiller. Dar bine, scumpul meu artric !
Rise. gi apoi e o investijie sigur5 de qase la sut5. Afii ci
pot aduna un numir de colaboratori de primul ordin.
762
{,r('rt(}r')'clStinl iar din cap.
l',rtitt, zise, picat !
'); pc deasrrp.a, insisti Spiller, ai fi 9i un bineficitor
,l ,',
'ct,t1ii.
Irnposibil. Gregory frr categoric; i;i infipse picioarele
,r ;,,,rlc.l .u .r.t catir gi t5tout. nJclintit. -Banii erau singurul
,1,,,,r,'rrirr in care nu-i venea greu niciodatl si fie hotirit'
l.i, lasX, lasi, stXrui Spiller. Ce inseamnX o rnie de
lrr' l)('rtnl un milionar ca dumireata ? Doar ai
-
ce venit ai i'
( ;rcrlory il fixi impenetrabil. ^.,
O mie doui sute pe an, spuse. Sa zrcem o mle patru
rrr,'. Sc vedea cX Sp.iller^nu-l ..Jd.' D.".u si-l ia ! De fapt
'r(
r nu se aftepta sa-l creadl, totuqi... Pe urmi 1fnt.i.mn9-
11,11'
-
adiugi pe un ton pling5ret
- $i contributiile.fi-
Lrrrtr.pir'c. isi
"aminti
de cele.i".i litl pe care avea de-gind
'., l,' irirlitS' la London Hospital. De pildi, London Hospi-
r.,l - rnereu e in crizi de bani. DXdu din cap cu tristete'
l.r rcrn cX-mi va fi absolut imposibil. Se gindi la multimile
,1,'s.rneri, cit zece mulqimi de la cursele de cai, Pg.iumitate
rrrl,,rnetagi, manifestind'cu fanfare qi steaguri' Simqi cX-i
rr,rr',ilcate sing.l. in obraji. Dracu s5-1 ia ! Era furios pe
',1rillcr.
' l)oui glasuri ii r;sunar; simultan in urechi : al belivului
,1,' l,rofesie"qi al unei femei
-
al luiJ4olly'
'- Iazma ! gemu beqivul profesionist' 1l ne man'quait
,1tr,' 9'a ! 1
'
- Imposibil, spuse vocea lui Moily, repetindu-i pe ne-
.r',.rcl)tate ultimul cuvint. Ce e imposibil ?
- Si vezi... incepu Gregory incurcat 9i SovXind'
l,xplicalia o dXdu Spiller.
-'Bine, dar Gregory poate sX dispunX cu u9urin95 de o
rrrit'rlc iire, zise Uollv, Cind auzi despre ce era vorba' Se
,,,r.i la el cu indignare gi dispreg, de parci i-ar fi reprofat
.,r .rr i1ia.
- Atunci qtii mai bine decit mine, replicX Gregory, in'
, ,',, incl si ia lucrurile in glumX. i;i aminti ce-i spusese despre
,,,rrrplimente prietenul cu succese demne de invidiat.
-
Ce
1,,,,c ili qade-rochia asta albX, Molly ! adiugi el, moderin-
,l,r ;i tonul glumeg cu o privire care voia si fie in acelaqi
| ,str m?.i lipsea ! (ib. fr.).
163

82. tirnp obraznici 9i drXgXstoasS. Fermecltoare ! repetS, punin-
du-gi monoclul ca s-o priveascS.
, - Mulgumesc, spuse eo, intorcindu-i privirea fdrd sI
dea dovadi dc nici o-tulburaie.
Ochii ei erau calmi gi str5lucitori. ln faqa acesrei priviri
sigure ;i p5trunzltoare, tonul s5u glumeg
'Ei
tentativa de
tandreqe obraznicl se dezumflarX ca- un balon. igi intoarse
ochii Ei .l5sd monoclul s5-i cadi. Era o arm; pe care nu
cuteza qi nu qtia s-o foloseasci
- il ficea ridicol. SemXna
('u doamna Labadie, cea cu fala cavalini, cochetind cu
evantaiul.
. . l.in orice caz, ag dori sI discutirn problema, ii spuse
lui Spiller, bucuros de orice pretexr .t,t-ai si scape de pri-
virea aceea. Dar te qgigur d realmente nu pot.:. Oricum,
nu. intreaga- sum5, adXugS, simlind cu dispeiare cI fusese
silit, irnporriva voingei sale, sX ,rdrte.
- Molly ! zbieri begivul profesionist.
Ascultltoare, se duse sI
-
se ageze lingX el pe canxpea.
. . Ei: Tom, spusc ea, 9i-i prise nrinJ pc gcnunchi.'Ce
mar tacr ?
- Ce fac totcleauna cind etri tu in preajrnX, rSspunse
pe un ton tragic begivul profesionist : innebunesc. O cuprinse
pe dupX _
unreri cu bragul gi se apleci spre ea. innebunesc
de-a binelea.
. - , Al prefera sX nu st5m a$a, inlelegi ? li zimbi ; se
pri-vi1i amindoi in ochi. Apoi Paxtor' isi'retrase bralui qi
se lSsI pe spate in coljul lui de canapea.
Uitindu-se la ei, Gregory avu brusc convingerea cI erarr
amanli. Trebuie neapXrat si iubim tot ce intilnim mai ios-
nic. Ioii amangii lui Molly erau la fel : niqte brute.
Se intoarse citre Spiller.
- N-ar fi mai bine sX mergem la mine acasi ? ii pro-
p-use,
_
intrerupindu-l in mijlocul unei lungi tirade e*piica-
tive despre viitoarea gazetd". O sI fie mai multi linigte
-9i
un
aer -mai puqin
-
irnbicsit. Molly ;i Paxton, I{olly gi bestia
aia beatl. SI fi fost cu putin!; ? Era sigur : nu mai avea
nici un fel de indoieii. Si ieqim mai repide din locul Ssta
afurisit, adlugi el.
- Perfect, consin'r1i Spiller. lncX un strop de whisky,
ca si ne qin5 la drurn. Intinse mina dupl sticlS.
Gregory biu aproape jumltate de pahar, nediluat. ln
stradi, dupl ciqiva pagi, iqi d5du seama ci e cam ame[ir.
764
( r ctl cii instinctul meu gregar e foarte slab dezvoltat,
,.r., r'1. Ntr pot si strfXr imbulzeala asta ! Molly gi Paxton-
',rl, rr ! l1i irn:rgini scenele lor de dragoste. $i el, care crezuse
' r (r.r I'trcuroasi ci-l vede cind ii intilnise privirea prima
"'tl,l
lr'1ir :i in Bedford Square. Gridinile, in intuneric, erau
r.rrrri.<' t',r un colg de pidure. Pidurea dinafarS, imbinati cu
,, l,',k1, trl dinluntru, didu glas melancoliei lui Gregory.
t:lr fard senz'Ewridicei1 cinti incetigor.
- Pogi si te lipsegti de ea foarte bine, zise Spiller, ca
r.r,,t)uns la citat. Aici e escrocheria gi stupiditatea iubirii. De
Ir.r.rlc dati. egti convins ci e ceva deosebit de semnificativ
1r ('tcnl : ar sentrlnentul infinitului. De fiecare dati. Dup[
rr,'i siiptimini o gisegti plicticoasi; sau altcineva i1i face
,', lri dulci, emo[iile infinite se transferl gi te imbarci spre alt
',,',','I'-cnd, etern. E un fel de fars5. Cit se poate de stupidl
i' rrcpllcut5. Dar capriciile naturii nu sint qi ale noastre"
-- Crezi cX e o farsl acest sentiment al infinitului ? in-
rrclrii Gregory cu indignare. Eu nu. Sint convins ci reprezinti
,,'r,rr real, inafara fiinjei noastre, ceva care face parte din
ir,,.i;i structura universului.
- Un univers diferit cu fiecare amant;, nu ?
- Dar daci gi se intimpli numai o dati in viaqi ? in-
r rcbii Gregory cu glas licrimos. Ardea de dorinla de a-i
irrrpirtigi interlocutorului s5u cit de nefericit se sirngea din
t .rtrza lui Molll', mult mai nefericit decit se simgise vreodati
( lllCVa.
- Nu se poate, decretX Spiller.
-_ Dar daci-qi spun eu ci se poate ? sughijX Gregory.
-
Asta se datoreqte doar lipsei de ocazii favorabile, re-
1'lici Spiller in maniera sa cea mai categoric gtiinqifici, cea
rrr:ri ex cathedra2.
- Nu sint de acord cu tine, atit putu sI mai rosteascX
(ir.cgory, cu glasul tiiat. Se hotiri si nu-i pomeneascl de
'rcl'cricirea
lui. S-ar fi putut ca Spiller si nu fie un ascultl-
r.r plsa sensibil. Al dracului necioplit !
- Personal, continul Spiller, am incetat dc rnult sI mai
( .lr.rt ur1 sens. Iau aceste sentimente ale infinitului drept ceea
1 ()e roi lace t'drd Euridicel
- celebri arie din opera Ort'eu de
t lr. w. Ctuck (1714-1787).
! De Ia catedri (lb. lat.)
165

83. ce sint
-
foarte stimulatoare Ei creatoare de energie atit
cit dureaz5
-
gi nu incerc si le dau o motirare ralionali
sau si le explic. E singurul mod sinltos 9i gtiinqific de a
trata lucrLrrile.
UrmX o t;cere. IeqiserX in strilucitoarea Tottenham
Court Road. Asfaltul lucitor oglindea lumina felinarelor. In-
trXrile in cinematografe erau adevirate caverne de lumini
galbenl orbitoare. DouX autobuze trecur5 huruind.
Sint primejdioase emo{iile astea ,ale infinitului, relui
Spiller, foarie primejdioase. Odatl era cit pe-aci si mX insor
in virtutea unei asemenea emotii. A inceput pe Lln l-apqr.
$tii cum e pe vapor. Cunoqti extraordinarele efecte afrodi-
ziace pe.".i l. aie c5litoria pe mar€ asupra oanrenilor.ne-
obiqnuigi cu ea, mai ales
"tup."
femeilor ! Ar trebui neapXrat
sX ie studieze odatd un fiziolog competent. Bineinqeles, poate
fi simplul rezultat.al trindlviei,.hranei abundente 9i ai.per-
manentel aproprerr
-
deqi mi indoiesc daci se pot obfine
aceleagi reiultlte in imprejurXri similare pe uscat. Poate
cI scfrimbarea totali de mediu, de la pimint la api, submi-
neazi prejudecigile terestre obiqnuite.- Poate ci e de vini
ins5li durita scurt; a cllXtoriei, dindu-qi sentimentul cX totul
se va sfirqi atit de repede incit trebuie si culegi trandafirul
qi si stringi finul cit iimp mai striluceqte soarele. Cine gtie ?
RidicX din umeri. in orice caz, e o situalie ieqitl din comun.
Ei bine, a inceput, cum spuneafil, P€ un vapor.
Gregory asiulta. Cu liteva minute mai inainte gopalii
din Bedford Square iqi legXnaseri crengile in bezna sufletului
sXu licrimos de om beat. Acum, luminile, zara, migcarea
de pe Tottenham Court Road se aflau indIr.ltul ochilor lui,
." qi in fala lor. Asculta rinjind. Povestea linLr pinl departe
pe Charing Cross Road.
in clipa cind luX sfirqit, Gregory se simlea intr-o buni
dispozijie gi o veselie deplinS. Intrase in pielea iui Spiller ;
aventurile acestuia erau prcpriile lui aventuri. Pufni in ris,
iqi fixl la loc monoclul care atirnase tot timpul la capitui
gnurului, ciocnindu-se la fiecare pas de nasturii vestei. (Pen-
tru orice om care are mXcar o firimi de sensibilitate e
limpede ci o inimi zdrobiti nu poate purta monociu.) Acurn
era qi ei un b5iat de via95. SughiqX ; o ugoari senzalie de
great; ii temper5 veselia, dar nu era decit o vagi senzatie.
Da, da ; cunoftea gi el totul despre viaqa pe vapor, degi cea
166
,',.,i lrrrrgii c5litorie a lui fusese doar de Ia New-haver-r la
Ilr' Il)c.
I ';,,4 airinseri in Cambridge Circus, teatrele toc'rai iqi
,,
'.,,.,;,; ,i..i"r*ii. Trotuarele"erau inqesate de lurne; aerul
, ,., ,,.,,r',r* de zgomot 9i de parfumul . femeilor' Deasup-ra
: .,,',,'i;'i,
"ii;tn.t.
l-u*inoai. clip.au 9i -zvicneau'
Vestibulurile
; l";.i.'l
^;;;;i;.."; oib;ror. Er" .ttt lux
'ulsar,
firx urmx'
,1,' r.rl.inament, fagX de care lui Gregory- nu-i venea greu. sa
', ,i'',,;-t"p.ti*.'p.i" monoclul sXJ ciilopic fixa cerce-titor
Irr.,.rr.c f.*iie care trecea. Se simgea surprinz;tor de indriz*eg
i'i',,,r,, ;;; ;";; urnbra unei senzaqii neplicute) 9i de
'esel'
:,r ceea ce era curios
- mare : peste, manmea naturala'
i i, .l"rpre {olly Voles, avea s-o inv-je el minte'
- i-l*g;f"li Uptut;' cea de .o[o, tputt el, aritind o
|,.'irr.i de seiri din *Xt"t" roz 9i lam6 de aur 9i un cap blond'
r''rrt loarte scurt.
Slriller incuviinlX indiferent.
'-'i; i.gr,ut; cu gazeta aceea a noastrX, spuse. el nredi-
r.,riv. Mi gind."- .5
"am
putea incepe cu o serie de articole
.1,".,l'. b"2"" metafizic; a ltiintei, deipre morivelc istorice. $i
t;t,ir^rfi.. fure ne indreptiiesc't;'ad*it.- cX adevirul gtiin-
lilit' e adevXrat.
- M-hm, fXcu GregorY.
- Si, paralel, o tlti
-
serie despre semnificaiia gi..esenga
.,'r"i. SX'p'oini*'de la bun incepui pe ambele direclii' E o
i.lcc bun5, nu-i aqa ?
-
--F;;;;;
bunX, rXspunse Gregory. Una din ocheadele
l,'i rnonocul"r. fusese primit5 cu un suris de invita{ie ; -din
',.,r."r.,
..u uriti 9i, in mod evident, profesionistS' ili fixi
i,':;r;r.", rungoq, dr.pt pe lingX e", .J 9i cum nici n-ar fi
r'r is1at.
-
Daci Tolstoi avea dreptate, medita Spiller cu .
glas
r.rlc, nu sint deloc sigur. E, oare adev5rat- ce spune el, ca
.u lr are funclia d.
"
co-unica emolii.? .in parte, dt' ,"i
',1)urlc, dar nu' exclusiv, nu exclusiv. ClXtini din capul lui
r r r,l t-c.'-
Rrn impresia ci sint din ce in ce mai amelit, zise
t;,cgorf, mai mult pentru sine decit pentru insogitorul siu'
Nlcr:gea incl destul de corect, dar ea conltient' prea con-
,,,i,',,i d" acest fapt. Senzaqia nelSmuriti de grea15 incepea
,..r .,c lccentueze.
t67

84. Spi[er nu auzi remarca. sau, -auzind-o, trecu peste ea.
- Pentru mine, conrinui el, funcgia principali a artei
este aceea de a imbogSgi glndurile. Aitistul gtie mai multe
Lecit. noi, ceilalgi.. El i-a nEscut gtiind mai ,rrult" d.rpr. *-flcrul lui.-decit grim noi despre al nosrru, gi mai mufte des-
pre. relaliile ce existi intre- sufletul lui gi' cosmos. Artistul
anticipeazl ,ceea ce va face parte din patrimoniul comun de
cunoftinte inrr-o etapi superioari de^ dezvoltare. Cei mai
mulgi dintre modernii nogtii sint primitivi in comparagie cu
cei mai avansagi dintre morgi.
^. - 41" e, confirmi Gregory firl sI asculte. Gindurile
ir erau aiurea, ca gi privirea lui.
- NIai mult inc5, urmX Spiiler, artistul poate sI ex-
prime ceea ce cunoa$te, gi in aga fel incit piopriile noas-
tre cuno$tinge rudimentare,
-
incoerente, neingelei.,
-d.rpr.
.e."
ce spune el iau o formX finiti
- ca pilitura de fieruub irrflu_
,enga magnetului.
Erau trei
- de o tinerege cuceritoare, provocaroare _
adunate in. grup lingl rnarginea trotuarului. Flec5reau, se
uitau cu ochi strilucitori de batjocLrri la trecitori, ficeau co-
mentarii i"-tn1pl9 auzibile, izbucneau in hohote asculite de
ris nestlpinit. Spiller gi Gregory se apropiau, cind una din ele
ii obscrvi qi le flcu celorlalte .u .otuf.
- Durnnezeule I
Chicotirl, riserX zgomotos, conrorsionindu-se inrr-un ac_
ces de ilaritate batjocoritoare.
_- Uite la gapul bitrin !
_..1.rr" era pentru Spiller, care mergea cu capr_ii gol gi cu
pllSria gri, cu boruri mari, in minl.
-
gi geamul !
Alte chicoteli pentru monoclu.
-- Forla aceea magneticS, ii dldea inainte Spiller, f5ri
a-qi.da,citugi de putin seama de fermec5toarea batjo.;.t ;i
c?rer obrect era, forga aceea de a organiza haosui mental
durpi un tip11, 9a -este
cea care face Ia adevirul
""pr{-uip99ti9t- in, art5, sI fie mai valoros decit un adevlr
"*p.i-"tptiingific, in proz5.
Ct y". replg$ glurneg,
_
Gregory le f5cu semn cu degetul
qtreng5riqelor. Urmi un chicoi qi mai strident. Ce; doi
"b5r--
baji trecurl ; Gregory privi zimbind ind5rit. S" ,;.i." ".,"i
168
,, , l ;i rnai exuberant ca niciodatl ; dar senzagia vagi se
I r .rr, l()l'nla in certitudine.
I)c .pild5, spunea.Spiller, pot sd qtiu foarte bine ci
r 'Ir ().lnlcltri sint muritori. Dar cunoa$terea aceaste e organi-
',rr,r 1i c,rpiti o form5, ba chiar e spcritX;i adincitl,-cind
',lr,rht'sl.rcar€ vorbegte despre zilele noistre de ieri care le-au
I'rrrrirr.rl. nitingilor calea spre gXrina mortii. 1
( ;r'cg,ory ciuta in minte un pretext ca si se descotoro-
.,.r',r,r rle tovar5gul siu 9i si se intoarci sX flirteze cu cele
rr,'i lcrc. Le-ar fi iubit pe toate deodatX.
"...La towt't'e 6cheael6e
l),'baisers qwe les diewx'gard,aient si bien mbl6e2.,
Irniz-a maliarmeanX ii reveni in memorie, modelindu-i
,1,'1i11lels vagi (bitrinul Spiller avea dreptate, imbecilul !) in
1,.'rrrrcle cele mai elegante. Cuvintele lui Spiller ajungeau Ia
,'l te cle la o mare depirtare.
-
Dar uvertura la Coriolan este o piesi de cunoa$tere
",,rr,i -qi in acelagi timp un factor de organizare a cunogtin-
1,'1,'r' haotice existente.
Avea sX-i sugereze sX intre pu1in, in treacXt, la uMonicor,,
',.r pretexteze o necesitate naturalS, sI se strecoare apoi afari
ii sri nu se mai intoarcS. Imbecil bitrin, s5-i tot dea inainte
, u rur? ! l.tru cX n-ar fi fost interesant, la momentul potrivit.
l),rr acum... $i iqi mai inchipuia, flri- indoialX, cX ai-ea s5-l
r.rl)cze pe el, pe Gregory, de o mie de lire ! ii venea si riCi
, rr lrohote. Dar deriderea se nuanqa cu penibila impresie cI
.rrnc(eala luase in mod definit o formi nouX, ingrilorXtoare.
-
Unele dintre peisajele lui C6zanne, il auzl pc Spillcr
,i, irxl.
l)ccdat5, din umbra unei ugi, la cigiva metri mai departe,
ivi incet gi tremurind o aritare: o inm5nuncheie de
,,rlrcn!e negre_care se migcau pe o pereche de ghete vechi,
,, il,i.rte, avind in cregtet o p5lSrie ipartl cu mirginile bo-
,rrlri indoite ca nigte urechi-de porc. Avea gi un"chip, pd-
I Aiuzie la versul rostit
.,1'rrrrrlor pe-al morqii drum
" ',1. ,lc Ion Vinea, Editura
', r V, rt. 5, p. 1050.)
:' .....linunclriul desplerit
l', .rr,rriri pe carc zeii il
l tt,
l ,t ,ut,iizd unui t'aan).
de Macbeth : "$i fiecare ,,ieri" a luminat /
de colb." (7. Shakespeare, Teatra, Macbetb,
pentru literaturi universalS, Bucure,ti, 1964,
pistrau atit de bine incilcit, (Nfallarrn6:
169

85. mintiu qi emaciat. Avea Ei miini, pe una din ele linind o
tXvig5 cu chibrituri. Deschidea gura, de unde lipseau doi sau
trei dintre_dingii strlvezii; cinta, abia auzit. Lui.Gregory^i
se piru _ci recunoaye Mai aproape, Doanzne, d,e tine. Se
aproplara.
-
Unelc fresce de Giotto, unele sculpturi antice grece;ti,
i;i continua Spiller interminabilul catalog.
Aritarea se uitl la ei, Gregory se uitX la arXtare. Ochii
li se intilniri. Gregory iqi lXrgi orbita ochiului sting. N{ono-
clul cizu la capitul Enurului de mitase. Scotoci prin buzu-
narul drept al pantalonilor, in care igi linea moneda, ciutind
un $ase penny sau chiar un giling. Buzunarul conlinea nu-
rnai patru rnonede de o jumltate de coroani 1. S;-i dea o
jumXtate de coroan5 ? $ovXi, apuc5 una dintre monede gata
s-o scoatl afar5, apoi o lIsX din nou sI cadi cu un zorniit.
Viri rnina stingi in celSlalt buzunar al pantalonilor Ei o
retrase plini. Pe tava intinsX aruncl trei penny gi jumitate.
-
Nu, n-arn nevoie de chibrituri, zise el.
Itecuno;tin1a intrempse imnul. Gregory nu se simlise in
viaga lui atit dc ruginat. Monoclul suna lovindu-se de nas-
turii vestei. Cu prudenlX, punea un picior in faga celuilalt,
umblincl corect, dar ca pe fringhie. incl o insultX la adresir
aritlrii. Ar fi dorit din inimi sX fie treaz. Ar fi dorit din
tot sufletul si nu fi tinjit atit de acut dupi "minunchiul
despletit de sXrutX,ri". Trei penny qi jumitate ! Dar mai
putea incl sX alerge inapoi 9i s5-i dea o jumXtate de coroanS,
doul jumit5gi de coroanS. Ar mai fi putut inci si dea o
fugi inapoi. Pas cu pas, ca pe fringhie, avansa, linind pasul
cu Spiller. Patru pagi, cinci pa9i... unsprezece paqi, doispre-
zece, treisprezece. Ah ! ce ghinion ! Optsprezece pagi, nouS-
sprezece... Prea tirziu ; era ridicol sI se mai intoarcX acum,
ar fi fost bititor la ochi de ridicol. Douizeci qi trei, doui-
zeci 9i patru de pagi. Senzalia vagi de greali devenea o cer-
titudine, o tot mai accentuat; certitudine.
-
in acelagi timp, spunea Spiller, nu 'r'5d deloc curn ar
putea vreodati vasta majoritate de adeviruri gi ipoteze gtiin-
lifice sI devinl subiect de artX. Nu vid cum ar putea c5-
pita o semnificagie poeticl, emogionali, firi sX-qi piardi pre-
, rzi,r. (.urn pogi reda, de pildi, teoria clectromagnetici a lu-
rrrirrii intr-o formi literarX care sI emolioneze ? Pur gi simplu
,u (' cr.l putingi,
- Ah, pentru numele lui Dumnezeu ! strigl Gregory cu
,, Irnrsci izbucnire de furie, pentru numele lui Dumnezeu.
r.rti ! Cum pogi vorbi a;a intruna ? Sughigi din nou, mai
.,,linc ;i mai ameningitor decit inainte.
- $i de ce ru, mi rog ? intreb5 Spiller cu uirnire
I'lirrrl.{.
-
$ vorbegti despre artX, gtiingi qi poezie, spuse Gre-
ri()r)' pe un ton tragic, aproape cu lacrimi in ochi, cind
,'rist:'r doui milioane de oameni care mor de foame in Anglia.
l),,rrl milioane. ''oise ca repetilia sX sune impresionant, dar,
irrcii o dat5, sughilS ; simlea c5-i e rXu de-a bineiea. Lo-
, rrirrcl in cocioabe impugite
-
continu; descrescendo
-
in
J,rr',rniscuitate, ingrlmidiqi laolaltX, ca animalele. ir4ai rIu
.lccit animalele.
Se oprirX; se infruntari reciproc.
-
Cum poli ? repetl Gregory, incercind sI reproducX
inclignarea generoasl din clipa precedent5. Dar senzaqii de
itrca!; ii veneau de la stomac, ca o miasmX dintr-o rnlaqtinS.
i,rnegurindu-i r.nintea qi alungindu-i toate gindurile, toate
crnoqiiie, afarX de oribila teami ci o si vomite.
Faja latX a lui Spiller iqi pierdu dintr-o dat5 aspectul
ruonumental, de celebritate victorianX ; pXru cX se destramS.
(iura i se deschise, ochii i se increfrX, fruntea se brizdi de
i iduri, iar qanlurile adinci care duceau de la aripile nlrilor
l;r colprile gurii incepuri sX se intind5 gi sI se contracte vio-
icnt, ca niqte extensoare de minugi intrate in demengi. Un
sunet impresionant iegi din el. Trupul lui mitXhXlos era scu-
rrrrat de un uriag hohot de ris.
Rlbd5tor
-
cici r5bdarea era tot cei mai rXm5sese, rib-
.lirrea gi o speran[; din ce in ce mai slabi
-
Gregory attepta
'.i treacX momentul de paroxism. Se ficuse de ris ; era luat
in bXtaie de joc. Dar nu-i mai pisa de nimic.
Spiller se potoli atit cit si fie in stare sI vorbeascX.
'Lrflind. Risese cu lacrimi. Firi glumi, eqti superb !
il lui de brag cu afecgiune qi, inci rizind, porni mai de-
;',rrrte. De voie, de nevoie, porni gi Gregory ; n-avu incotro.
170
1 O jumitate de coroani : 2 qilingi 9i 6 penny.
777

86. - DacX n-ai nimic impotrivS, spuse dupX cigiva paqi,
a5 zice si lu5m un taxi.
- Cum, pini ici, in Jerrnyn Street ?
- Cred cI e mai bine, stirui Gregory.
Urcind in maqini, izbuti s5-qi agafe monoclul de minerul
portierei. $nurul se rupse : sticla cizu pe jos. Spiller o ridicX
qi i-o didu inapoi.
- Mulgumesc, zise Gregory gi o puse, inafara oricirui
pericol, in buzunarul de la vesti.
POEZIA
Ilatoritl notorieti;ii sale de prozxtor, oliieri p(retici a lLri Aldous
I Irrxley a intrat oarecum in conul de umbri a1 atenliei critice, la fel
,.r li aceea a altor faimogi contemporani ai sii. cur.n ar fi scriitorii
I ).1 I. Lawrence Ei James Joyce. Aidoma ior, qi in cazul lui Fluxley,
'',lil'iciui masiv al operelor in prozi a sufocat mlXdila gingalS a mani-
lcsririi iirice. $i totugi, fizionomia spirituali a acestui scriitor nu poate
I i pe deplin conturati firi o scurti incursiune in plachetele 9i volumele
,lc vcrsuri care au marcat, de fapt, debutul siu in literaturi.
Publicate la Oxford in ultimii ani ai prirnului rSzboi nrondial,
, rrlcgerile de poeme intitulate Roata in t'ldcAri (The Burning Vbcel),
t,,na (Jonah), lnfringerea tinerepii Si alte poeme (Tbe Det'eat ol f'outh
,ttuL other Poems) scot 1a iveali o noti modernistS, carc, de;i poarti
.unprenta puternicl a sirnboliqtilor francezi, se integreazi specificului
lxreziei engleze din al doilea deceniu al secolului nostrut perioadi carac-
rcrizati printr-o dorinlS de innoire a prozodiei tradilionale, prin cIu-
t:rrea de ritmuri savante Ei subtilidli lingvistice, mai ales spre sfirqitul
ctapei respective.
Accentul autentic, personal, degi nu lipsit de eclectism, al poeziei
lrrrxlel'ene
-
dealtfel in deplin acord cu tonalitatea generali a operei
',. riitorului
-
impiedici pe istoriografi qi critici si-1 clasifice intr-unul
,lirr curentele donrinante ale liricii deceniului 1913-1920. lntr-adevlr,
r ici poelii denumili georgieni
-
pentru ci s-au nanifestat sub don.rnia
rcgclui George al V-lea, incoronat in 1910
-
cu versurile lor vigLr-
r()irsc) dar tributare fig:rgelor ciasicizante, nici gcoale "imagisti", deri-
r,nd din conceplia poetici a lui Valt Vhitman. ce ii din estetica de
.,.f ni:'.. rornantici 9i antididacticistS, nu-1 pot reclama in rindurile lor.
( ,r, i degi poetul Huxley graviterzi prin preocupirile lui modernist:
17'.t

87. mai degrabi in jurul ultimei faze a gcolii imagiste, corruni atit poeziei
engleze, cit si celei anericane, fazi dominati de poeta de dincolo de
Atiantic, Amy Lowell, mai gisim in stihurile autorului Ledei { tri-
situri tennl.soniene sau conventionar-romantice, cum ar fi:
llPistorule, moduleazi-1i sunetul flautului
dupi acei plopi inalgi
Si strlpungi acut, cu o stridengi subtilX,
freamitul albXstriu al colinelor,
Si risune iarba de tinguirea auriului de seari
$i cerui imens si rlnini mut..."
care nu sint str5ine de ecourile afective gi de reminiscenlele bucoiice ale
trecutului, caracteristice perioadei georgiene, ilustratS inire al1ii de Rupert
Brook, Valter de 1a Mare, John Masefield sau Edmund Blunder.
Influenla sirnboligtilor francezi, indeosebi a lui Rimbaud 9i Laforgue,
se face de asemenea simliti in fluiditatea lexicului, in nevoia de a
sugera, in ciutarea nletaforei rare. LJnele versuri sint scrise direct in
Iimba lui Voltaire, ca de pildi ciudata poezie intitLrlatd. Zoo C6leste
sau Omagiu Iui Jules Lalorgue, dovedind iscusinla scriitorului englez
de a minui cu subtilitat: qi un idiom strlin, iar volumul Infringerea
tineregii cuprinde o admirabil5 tilmicire a faimosului poem de Iellarmi,
Dupi-atniaz,a unui faun.
De la culegerea cu titlul simbolic Roata in lldciri, acea' roat; a
vielii.obosiri de propria ei rostogolireo, pini la volumul Infringerea
tineregii, etapi de reculegere, daci nu de bilang a perioadei triite, poetul
cauti o expresie lirici pentru complexitatea lui interioari. Asemenea
lui Shelley qi altor romantici din secolul precedent, Huxley nu se poate
sustrage con$tiinlei lSuntrice cX existi un hiatus, o pripastie, un go!
creat intre valorile reale gi cele ideale. Daci idealul, pentru el, inseemni
frumusele, iubire, armonie qi puritate a spiritului, realul nu e altceva decir
destrS,marea, strivirea 9i disparilia acestei imag.ini sr.rb povara unor f.rctori
telurici cople;itori. O asemenea adtudine dualisti l-a indernnat pe David
Daiches
-
unul din cei mai severi critici ai scriitorului
-
si afirme cI
Huxley este <un romantic frustrat", De aici ar decurge qi orientarea
ambivalenti a poetului, vizibili in elaborarea stihurilor, cind, paralel
cu progresul tehnic in versificalie, tonul capitl fie un timbru aspru, de
rebeliune, antivictorian, ca in poeziile Dor de lard (Home sicAness) sau
Din oraS (From tbe Toun), fie o tendinli contrari, de a se estompe, de
a rimine aiuziv gi ezoteric, ca in Vard sentimenwl| (Sentimental sumtner),
un poem inchinat dragostei.
774
r,',rilictul real-ideal reprezinti, ca atarer simbolul generaliz:rt ii
r1,.11.1,1.11 vie;ii, ciocnirea dintre activitatea freneticX gi un liman ne-
r rll,rrr.rr de linilte gi impicare. Sau, ca si folosim o imaqine proprie
1,',cttrlLri, Huxley igi compari sufletul udcspicat" cu un larpe cu douX
, r lrcre , privind in direclii opuse, ca in poemul Potrivrtic naturii Si lui
l,i'rot (Contrarl'to Nature and Aristotle). Dar dicotonria spirituall l
. rrrr.rLrlLri nu-qi gisegte nici rezolvarea intr-o viziune unitari, in felul
l'r Yc;rts, de pildi, nici armonia fremititoare qi patetic.{ a lui Blake
,ln (;isitoria cerulu.i Si inlernalui (The Marriage ol IIca'ten antl IIeII),
, i rimine suspendari 9i explorativi, prefigurind pe planul liric unele
rrrrc dii.r primele lui romane gi nuvele.
Spre a gisi o ie;ire din situalia confiictualS, aparent insolubili,
I ri,.r huxleyani se refugiazi in ironie amarl, in parodie sau in grotesc,
,,lieir in tot atitea travestiuri, imprumutind unele procedee folosite de
I li,rt in poemul Prufrock. Ilustrative pentru preocupirile 9i maniera
., riitorrrlui din aceastl perioadi a viegii sint poemele Cele tLoud reaii-
r'1i (fbe Tzt:o Realities), Framasege (Beauty) $ Plitnbarea (The lYalk).
ln :rcest ultim poem, de exemplu, "Elo gi "Ea" angajeazl o "bItllie,
r ('nversalionali intre sentimentele qi senzaliile lor, in care solicitirile
.rl'cctiv-erotice sint supuse unei presiuni dialectice lucide qi necrut;toare,
1,ini 1a sterilitate intelectuali.
L.'lterior, noi direciii inovatoare au fost imprimete migc!rii poetic:
,lirr Anglia de citre poelii de origine americani F,z.ra" Pound Ei
l.S. Eliot (devenit ulterior cetitean britanic), a clror iniluenli fecundi
.,i creatoare a dus la eliminarea oric5rui element narativ sau discursiv gi
urlroducerea, cu ajutorul imaginii, a ncomplexului perceptiv afectiv",
,lcsprins din trliree imediatl a poetului. Inriuriti de noile mutalii struc-
rrrrale. poezia lui Huxley se maturizeaz5, capiri un plus de miiestrie,
.lc cizelare, chiar daci uneori pierde din nota de prospelime, de spon-
r.rneitate din primele sele culegeri de versuri. Fluxul imaginaliei 9i tonul
rneditati'r', inviluite cind in fasturile mitologiei, cind in metafore sucu-
l:rrte qi exuberante, apar mai pregnante in volumul urmitor de poeme
rl lui Huxley, intitulat Leda, prblicat h 192a 9i din care sint extrase
,l,rui scurt€ poezii Ei in antologia de fa1i, Se contureazi tot mai vidit
rendinla spre virtualitilile dense, spre sintezele complexe ale senzaliei
,i cmoliei, atenlia fiind acordati mai ales ritmului, ca gi prozodici ba-
,,rrc.ndeosebi pe rin-re imbrSgigare sau pe pentametrul iambic nerimat.
r ..iutarea imaginilor, ca qi versurile dibaci glefuite, poate prea elaborate
';i prelioase uneori, il apropie pe Huxley de maniera lui T.S. Eliot dirr
1,,inrl perioadi, ca Ei de exponenlii miqcirii imagiste, cum ar fi Richard
ltlingron li T.S. Flint. Nu arareori, insX, in paginile sale, asernenea
175

88. unor $uvoaie subterane, igi fac loc ;i dlinuiri surprinzdroare din l'hdo-
dore de Banville sau Roberr de Monresquiou,
Incepind, ins5, din al treiiea deceniu al secolului nosrru, se
produce Ei in poezia europeanX o revolulie nu mai pulin insemnati decit
aceea survenitl in arta narativ5. in Anglia, pronotorul necontestat al
noilor concepiii a fost poetul, dramaturgul gi eseistul T.S. Eliot, con-
ducitorul subtilei reviste Tbe Neut Criterion. Opera sa poeric:, dificili,
adesea ermedcl, cerebralS, cu tonuri conrrastante gi profunde impiicalii
legate de destinul omului, di nagtere la conrroverse furtunolse, dar
;i la noi table de valori. lndeosebi, volumul siu intitulat J'ara pustiiti
(Tbe Vaste Land
-
1922), cuprinzind scurte poeme impregnare de
aspra savoare a disperlrii 9i luciditSlii rnoderne, generare de criza moraii
ivitl dupl prima conflagralie mondiali, a avur o adinci inriurire asu-
pra peisajului poeric englez.
La capitul unui deceniu de ciurXri febrile qi de experienge reugite
seu rat.tte, in condiliile unui climat poetic tinzind spre o relativii stabi.
litate, dupi ce suferise atitea transformXri, iEi fac aparilia qi ulrimel;
culegeri de poeme ale lui Aldous Huxley, $i anume Arabia infelix, in
1929, $ Greierii Si alte poente (Tbe Cicadas and otber poerns), in 191C.
de unde sint extrase majoritatea versurilor tllmlcite in prezenta antologie.
(le a detcrnriner pe scriitor sI publice poezie intr-un mornent cind
fainra sa dc proz-aror ajunsese la o notorierate bine stabiliti ? Evident,
nunrai nrolivc qi necesitSli de crealie proprie. Poetul caut5 si exprime prin
alchimia limbajului o viziune qi o experienli personalX, in care reali-
tatea sensibili e supusX unui imperios proces de transfigurare esteticX.
I)ar, in ciuda singularizirii sale, i se pot glsi desigur afinitXli qi influ-
en1e. Culegerea nu esre strSini nici de accentele eliotiene qi nici de
conceplia eclecticS, care a inriurit, intre ail1ii, pe fralii Osbert qi Sacheverell
Sitwel, qi mri ales pe scra 1or, Edith Sitwell. Reflectind tonul doninenr
al epocii, se constat; adesea gi in versurile lui Fluxley o inclirregie spre
discontinuu 1i intermitent, aspecte arit de tipice sensibilitilii conrem-
po:ene. E[ortul poetului de a-9i ciuta propria sa espresie, nu 5e poxtc
totugi sustrage esteticii intelectualiste, incrustirilor cizelate de impresii
scnsibile, ier alteori fanteziei ironice, epigramatice, satirice, ca in poemul
din volumul de fai!, intitulat Teatru de aarietipi.
l'onul de parodie, accentu! de music-hali, vizib:l chiar din numelc
personajelor introduse in poem, trideazi, dincolo de jocul rnecenic qi
grotesc al acestor animatori de iluzii, o amiriciune laforgue,rni. Pen-
duiind intre relarivitate 1i imposibilitarca unei noi vieli spontane, expri-
nlale metaforic prin versurile : .Strivechi bufonerii, dar mereu algi bu-
loni ! / De doui ori pe sceni zilnic, pini la judecata de apoi" gi in
176
',l, ,lrrr urmi a vacuitSlii procesului
-
naitere' copulalie, moarte
-
1 ", r,rrl capXti astfel un sens de paraboJS, de semnificalie existenliali'
(.iteva poezii din aceasti ultimi culegere a scriitorului se gisesc
,,rtir1c ai in romanul Frunze uegtede, apirut cu ciliva ani mai inainte,
1,,,crii atribuite unuia din protagoniEtii cXrlii, scriitorului Francis Chelifer,
1,,,,,,,rr:rj cu afinit;li caracterologice apropiate de acelea a1e lui Huxley'
ln 7946, Aldous Huxley a publicat in S.U.A. o ampli seleclie din
rcrrrrrile sale. Privirl in ansamblu, lirica relinuti a scriitorului, cu forme
';r tnrcturi laborioase, denoti o nedezminliti vigoare, ca 9i interesante
, lc, rc senzoriale, de;i unele poezii trladeazi' totu$i un anumit manierism'
Cu o previziune remarcabili' criticul Haro d Monro sublinia inci
,lrrr 1920 ci talentul poetic al lui Huxley posedi valente incontesta'
l,,lc, printre cele mai promilitoare din generalia poelilor perioadei res-
l,c(ri''e. Epitetul uprorrilitor,, este deosebit de semnificativ, cici, xia cunr
,,,,irrurisea Huxley insugi in prefala scrisi in 1930 la piesa Drantal spre
,,ti (Tbis lVay to Paradise)' numai ficliunee narativ; era capabili si-i
,lczvSluie complexitatea minlii qi a sufletului. Poezia a constituit, ins;,
I,cntru el un exerciliu intelectual preiios' un fel de "catharsis"
creator
t.rti de contradicliile care-1 asxhau 1a lnceputul carierei sale scriito-
'icclti,
qi nu mai pulin o fructuoasi ucenicie pentru conlinutul emolional
1i Lrogilia lexicali a operei sale de mai tirziu.
Prin inspiralia generoasi, in care suflul verbal se in-rpleteEte cu un
rirm liric conrrolat, iar accentele sugestive, pulin ezorerice, citeodeti iro-
rrice sau sarcastice, dezvXluind o gralie rafinatX sau o grinasi' crealia
lxretici huxleyani ne di prilejul sI descoperim o altX faleti a operei
scriitorului, integrindu-se armonios in curba destinului siu literar.
Simpotie
O, ironia de-a fi doi !...
Ochi cenusii, deodatl larg deschigi,
Privindu-m5 intreb5tor ; un chip duios
Devine grav $i de nelinigte pitruns.
Sfiqietoa're inirebare a femeli :- ve$nic ocolitX :
.Hai, spune-acuma' undg-li zboa.rd" gindu.l ?"
Absurde pXsuri ale inimii de-ndr5gostitl !
Vechea-mi grimas5 e singurul rispuns,
Sfirgind cu-o s;rutare-aPoi.
1l tda
- 1920)
777

89. Almeria
Vintul nu-nsufleqe5te-aici vreun semn. ci bate
l1r1r.-un de$ert de bezn5, intr-o lumin d lind" ;
Nici crengi nu se-ncovoaie, nici flori nu se pot zbat.
In prag de zbor, sXtule de-atita riddcinl :
Inaripat viiror, ve5ted rrecur, nici bob, nici roade
Nu-snmarlore la pa5ii iu1i, nevdzuqi, ce fug
tesrrnJenrgl pe solul gol pe care_l arde
Y:^:l."iq
go.l
,cl
para cumpljti-a u_nui rug.
lpotto qr--e rubrt, o, Geea minunati,
Concepe fructul sacru al dorului zeiesc I
Dar.tot-c_e zS,misle5te e pulberea uscard :
Copil al lutului, desi din foc ceresc.
PomoalS. ploaie, vino dar, qi impresuri
Vipaia de iubire .u put..i de uiX.
(Leda
- 192a)
Greierii
|._l:l5rur.-aspir ei pipii.: noaprea printre pini
r numal ace, mrros de rigini, scoart; zgrunqirroasl
!li.n o4:g grXpXturi-n bezna groasl,
Chiar f5ri luni, ceru-i aidomJ unei iumini.
Bolta de frunze-atirn5 moale : nici o boare
Nu sufl5, nici un pas pesre girina adormiti ;
Si sub copaci e o^ticere neilintiti
-T5cerea vie-a unui sunet fir5 incetare.
CXci ca o remugcare de demult, ca un acut
Delir care palpitS-n creierul aprins,
Un nevizut popor de greieri a cuprins
Noaptea cu-acelagi ton strident, merell reinceput.
Mereu reinnoit, cu ce smintitS-ardoare !
Cc stlrtrinqi-nver$unat5, or5 dupi ori !
Minagi dc care clernon oare-s prin;i in hor5,
$i adlpali clin cc izvor de fortr5 gi-ncintare !
,.,1.r li i ncbunia, viala sX cinte ii indeamna
-
lr' ,.. rn('r cl nu stlu
-
acela$i cint intens ;
' ,,, rr1i.t.rl imbold., refren lipsit.de sens'
^
r.r1.r i irrspirX, r'ia1i-i tot ce-al lor gias inseamna'
I ,,,,1 , jrtrind, eu care' sub dom intunecat
lr, rr.r'r )r crengl, mr se plrea- c5' orb,
i', i,''","t."-tl?Ud a propriului meu duh o sorb'
I r' ,,, lri launtric ai exterior deposedat'
' r , ,rrrtiild, la fe1 ca-n bungetul de nepXtruns,
| ,, l.rr si-mi lumineze desiinul incilcit,
r ,.r'.ii <loar neguri 9i, deznidijduit,
l, l,.rrrt linta pierduti 9i binele ascuns'
r unr, xl greierilor strig5t in inima mea goali
{ ,r rcpctat, stXruitor ecou dezminte, . .
'.,,'.ri;. de-ndiriit, savanta-mi indoialX,
1.,i i;t.l"pti itj n.b""i. ca mine-n cumpXnitX minte'
t r vi.rti ! Cuvintul e vrXiit. Ei cintl
' i ,' ruiletu-mi cernit e risirit de bucurie ;
l,r.rginagia, ca-n trecut' cu flori mi se-.nveqm.inti
' i r.,.rte toamnele-mi se coc ca strugurn in vle'
i.r1ri I qi-n fiecare deget palid de smochin, uscat
( .r un schelet de mort, lucegte un smarald'
i.rti ! lalelele-nfloresc, privighetoarea pe-nnoplat
l(.,ircami trandafirul, dorul vechi qi cald'
',i .rtunci doringa veche, in veEnig5-nnoire,
r ictii ultimi'si cea dintii mlidili vie,
t ,'caliX de durere qi de-nfdptuire, --
( rr trandafirul cregre din fecunda glie'
l ).r'inJa, ce despo.aie frumosul trup al lumii :.- -
l rc zgura vremll, orice s5rut il fac-e nou' ca prlma
:,i-,t.liti. in inimi, pe buzele cu gustul humii,
. sctci pentru miine risipi nesecat;'
dati,
778
17')

90. Timpul se scurge, gi-o luni umedi risare
Printre copaci. Dar nu sint zlri albastre
SI ne-ndulceasci anii ce dibuie la intimplare,
Nu-i nici o lunX peste labirintul noplii .,o"rtr".
N-avem nici un indiciu ; dar vocea ta, divini
Nejudecati ! in foqnetul din frunze-am auzit
$i nu md mai frimint ; inqelepciunea e senini
$i tu m-ai invXjat injelepciunea ta ; sint fericit.
(Greieii
- 1911)
Anotimpuri
.Silrge al lumii, timpul curge fdri si se-ncl.rege ;
Rana-i a mea qi simt ci mi ucide.
infiptuiesc, dar nu in a mea lege,
Aleg, dar ve;;nic soarta-i cea caie alege,
Ag cv;rrla, clar peste tot e-o poarr; ce'se-nchic{e.
Iarnl cu rnizgii-l pus pecctea ci cle rege
Alar)i ti in nrinc. I;lori cu culori candide
Sc vc;tejcsc in inima-mi, iar zirile-s iir.ide.
Dar ciocirlia soarele recheamX cu-al ei cint .
Porlile s-au lisar gi pot si m5 avinr,
Pot ride-acuin, s-a spulberat orice desrin.
Toate izvoarele in flori comorile si-adund,
imbltitoare ore trec in scurgere nebunS,
Cici r-inul, ca gi singele, e di carmin.
'^--l(,rrttru - tSil)
Teotru de vorietdyi
Cerc dupl cerc, grldini suspend;rte coboarl
De sus, din intunecime, in panti, ;i fiece fagX-floare
Deschisi e-ntoarsi spre risul, lumina gi viala
Scenei c-r
-soarele. Spaliul intreg de pe margini,
Ca tivul de foc al argilei pe cerul de r-ar5,-
['-nsuflegit de surle, pulseizl cu tuner de tobe,
I )c .r curmeziqul cXror bXtii se-nalji qi cad
l;lrrute-n jerbe de apX, coarde ca-n zbor de l5stuni.
luzic5, revelajie qi minunat5-nqelSciune !
l'c luminate estrade, imblinzitori de fiare, acrobali,
I )ringuitori, mXscXrici afirmi frenetica viaqi.
..Prea-renumitul Van Hogen Mogen in
),listerul cel mare al tirnpurilor moderne.'
,'orbegte, vorbegte ; cu gi mai mare putere
Orr rnuzica, r'orbele-i repezi rXsuni in minqi.
"Observali p5l5ria, doamne qi domni ;
GoalI, observaqi, goalX ca universul
'Iai inainte ca acel cap pentru care-i ficuti
Si fie ori sX poati gindi. GoalX, observali, observagi."
Iepurele dX din picioare ; un buchet de fiori de hirtie
Apare in plin reflector ; serpentina se dcsfSgoari,
Fir c5lXuzitor nesfirqit. *Doamne $i domni..."
Iscusite, pe minli maleabile vorbele-i
Bat ca ciocanul. Micrrgul biiat indian
IntrI in cog. Licirind, o sabie etiopiani-l
Sti'ipunge, apoi singerind e retrasi.
Iloartea lungegte ;i face de piatri fegelc spectatoare.
"Doarnne
gi domni" : marele Van Flogen Mogen
Zimbeqte si-i bun. O baltI de singe rogu-inchis
Se-ntinde iircet. *Iremediabilul
A fost gi nu mai este.t
Gol de orice, plin doar de singe, coqu-i deschis.
"Scoal5 !o ii strig5 pi sufl5 din corn. "Te ridici !"
$i ca o pasXre, din cea mai de sus galerie,
Rlspunde micul copil indian.
Vibreazl prelung de ovalii grldinile suspendate.
Togi fericigi cI de-nelecuitul aflatu-gi-a leac,
Toli fericili c-au v5zut ceea ce nu-i cu putin!;,
Si pentru ci s-au liberat de posaca zilnici lege,
Strigl li-aclam; mereu. Iar rnarele Van Flogen Mogen
llodest se inclinS, cu gralie zimbeqte. Orchestra'
Cintind din qirnbal 9i fagot, minciuna confirmX.
Se lasi cortina. Perelii, ce iute se depirteazi,
-i miltile pietrificate curind redevin
Femei gi birbali ! umplind aerul dens, ir-rcilzit,
(lu zvon de iubiri de-ale lor qi necazuri,
180 rtJl

91. Neindurindu-l nici chiar pe marele Mogen
-Unic zimislitor din pilirie degartl
De roze gi iepuri, invietorul din morli
-Si-ncalce sanctificata lor via15 particularS.
Cele gase surori aeriene Polpetini
Pcriculcs plonjeazi de pe-un trapez pe altul
inclepdrtat, ca ni;te stele ce nrr $tiu sa cadi.
Cici de-ar cidea sau claci, din argintiile-i mingi.
Sclopis jonglerul doar una-ar scipa
-
doar unul
Din zbur5torii atomi cu care dureazl
Arc trainic dirr *imple-azvirliri rapide
Ce panici ar agita atunci florile-chipuri albe,
Calm inflorind in suspendatele rlzoare I
Ce reci fiori de spaimi ! Patronii, ins5, nu se cade
Si fie alarmali, deci asta nu e cu putint;.
I)e aceea Sclopis, de aceea (proba-i evidenti)
gi cele qase aeriene infailibil
PinX la capXt executl, gi-aga mereu vor face.
I .,, c s.r irrfloreascS-n Picardia doar roze parfumate
, rri, i un stirv nu putrezeite in intreaga-i glie.
I I.rr, rrruzicanli, cintagi I Sub ochii Dornnului, ca doui
r.:[lectoare vii,
l'.r)c)lc-un inger ;i dintr-o singur5 rotire a privirii
I r.r l'cricire fieclrei flori fllminde din suspendatele grXdini.
l)ivin5', strigi to1i, nemaiavind cuvinte
',., .puni lucrului pe nume, "Divina
,'crrocrate !" Existi intunecate taine
I cirror nume-i frumuselea, ciudate revelalii denumite
lrrlrire, ;i-un hiu adinc de-nfiorati incintare
lincle cuvintele se pribugesc in beznX, r'ane, firi aripi;
Vrrzutul Inefabil, simgitul dar Atotnecunoscutul
"i
Nedescrisul este Domnul. "Divini, o, divini !"
I tn strigit imbltat de misticism se-nal[i.
.l )ilini Zenocrate !n
..'l'ati !,, glasul copilului teribil e-ascri!it,
.. I)ar spuni, tat5, de ce n-are doamna fusti ?"
l.,r n-aie fusti ; ochii Domnului nicicind n-au fost mai vii.
I;e1ele-flori corolele-pi deschid sub vraja ei.
lre e suava ;i bohita impirdlie-a cerului
Irr aoerenlS matcriali, iar in cintu-i dulce
Llreihea regise;te paradisul. DivinS' o clivinX !
( .,rpili aurie de griu e pintecele ei, iar sinii
Sint turnuri, pirul
-
unduirea unei turme.
Picioru-i e un giuvaer cu degete cliamantine
Iar ea
-
divina Zetocrate
-Pe gambe de rubine umbli.
Ircgele-flori vibreazl sub suflarea
( ilasului ei puternic. Un poer in stal
NoteazX-nlScrimat cuviniele cintului ei de siren5.
Astfel fiece spirit, cu cit este mai pur
gi are har ceresc mai din belqug,
isi cautl un trup cu atit mai rar
Drept adipost, fiind inveqmintat
Cu-'atit mii multl graqie veselX qi farmec :
CXci de la suflet trupul isi ia formi I
Iar sufletul e forml qi creeazX rrupul.
-Acum, biieqi, cu totii>, le strigl ea
I)rin lunga, dulce prelungire de-acorduri dominante ;
.Cici de la suflet,, vocea-i e rupti ca din rai,
"Cici de la suflet trupul iqi ia formX ;
Autonretul profcsorului Chubb qtie si cinte
La cl:rvccin ;;i la violii, joaci gah,
Ornbre 1
9i loo 2, mistigri, table 9i "pushpin"
3,
Cinti Lilliburlero in falset, rispunrle
La toate intrebirile gi cu picioarele-i de gumi
Danseazl firi zgomot stldvechiul .heydiguy".
.E om ?" intreabi-atunci copilul teribil.
.,f11,,, ii rlspund aceia al ciror rol e tocmai
Si spunX <<nLr> Linor asemenea copii. $i tot <<nu"
Le gip5, cind, privind pe Dobbs ;i Debs
Cum bat in pas egal, prin dansuri complicate
Aceea;i arie cu zgomotoqii lor saboli,
in nnison perfect, copilul iar intr.'eab5
"Dar ei, sint oarc automate ?,
Muzica, revelagic gi minunatS-nqelSciune,
Peconstruiefte-n rnintea tuturor o diafani, curbi
lmp5rSgie-a Cerului, in care saxofonul
Evoc5-ndr5gostiri eterne, pe cind tobele refuz5
N'Ioartea, iar marele Tenorio, in a sa cintare,
carll.
cu mizi pe un tablou.
I
I
i
I'
I
I
1
ii
1 9i 2 Jocuri de
3 Joc de noroc
1.82 183

92. Iar sufletul e forml gi creeazi rnrpul.,
UnicX Zenocrate, unic; qi divin5 i
oGod save the King,,.a in timp ce uhima glumS-a muzicii
!g :u-nX go-arna-n urechi despre razoi gi gloriel
Mullimca iese afari in noapte.
llogramul urmiror e de pd-acum anuntar :
Urirn gi Thummim, comiii cu dialog sucit ;
Ringpok, magul venit din Tibet ;
Duo Bedelias ; Ruby 9i Truby Dix.
53m Foy 9i Trupa.d-e serio-comici cicli;ti...
Tearru de imemoriale varietiqi,
Strivechi bufonerii, dar mereu-algi bufoni !
De doui o.ri qe seari-, zilnic, pini'la judecata de apoi,
_In su*pendargle grddini cu albe chipuri-flori
Vor risuna flori proaspete-n striuechile er5dini
Cu hohote de veqnic nou5 desfdtare.
(Grcierii
- 1931)
Toblou de Goya
Un jaf la drumul mare
E-o sceni de omor
-
elesantS. asa e ?
Voi, cintireqi-din lXutX, clntind unor regine goale,
Ca un somn de varX sau ca o muzic5 pe"sub
".op".i,
Ca un prinz luat pe iarbi
-
iarba p. ."..
Perechile de qari iburdd, palida
llrbl cu jobene inalte, haine ca de trrl,
$i, ca un trandafir pe negrul funerar,
(llemento Vivere) o fatl goalX.
Dar.aici perechile-s insingerate, cuplurile-n zvircoliri
Se zbat, dar nu de dragoste ; fata goald,
E-ngenuncheatS-n faga unuia ce goviie,
Cu voluptate, inrre viol gi crim5.
Bandili angelici qi voi, cadavre de bogali !
Adev5rul vi-i frate, Bun5tatea mireasi.'
r cr Lrl se-apleaci din inalt, copaci monumentali
I l.rrr binecuvintare palidi, de-otrav5,
I ,rt irrd si pari totul in minunatS, vagl depXrtare,
l.rrunt gi pagnic, ca un iarmaroc de sat
,iztrt Ce pe un virf de deal, jos, jos in vale.
i totugi, pe peluza satului se plimb5-aceia pentru care
llilcitil e vast, rumultuos, plin de grandoare. Glia
l(:irline negtiuti sub tropotele dansatorilor
t ,rrre, privind in sus, zlresc nu cerul, ci turnuri,
( .upole lucitoare nivilind 9i violenre oscilSri
( .osind gi devastind nemXrgirrirea calmi.
i,rr cind se lasl noaptea, pilpiitoare lirnpi de gaz scobesc
I )in infinitul sumbru o bolt5 ncinsemnatl
l)e aur fumuriu, in care dansatorii mai departe
Seltl in joc, stipini ai unui univers creat de onr.
- 1e31)
Cerpe nocrcm 1
Nu nai existl viitor gi nici trecut ;
Nic-i ridicini, nici fructe
- numai flori de-o ciipi.
Stai neclintit5, gi-atunci noaptea, cu-al ei scut
I)e pace qi-ntuneric, pluti-va firl pripi
Spre veqnicie. Vreau si uit ror ce-i fost
,fari de parfumu-1i noaptea de iubire *
Ruqinea qi regretul qi piinsul firi rost.
Stai neclintiti doar : plSpinda fericire
Va inflori pe prag de-somn de-atitea ori,
Pini cind singuri vom rlmine, tu gi eu,
lnlSnquili in nesfirgita pace. Dar ca acela care,
Fiind osindit sX moar5f va fi al morqii-n zori,
i:u ;tiu, in noaptea ce pare-a diinui mereu,
Ci bolta se va lumina-n curind de soare.
iGreierii
- 1931)
I Primele cuvinte
te-l pe rege".
1B4
1 Profiti de noapte-a Ce fali
-
parafrazare a cuvintelor lui Horagiu,
(;arPe diem
-
profiti de ziua prezentl.
a1e imnului na;ional englez : oDoamne, ocrote$-
185

93. ESEURI
I)cIrru Aldous Huxlcy eseui e inre urn,rt r) nrlld,iiit.lte csenli.rLi de
::i:rint:lre. Pe o dureti de patru dccenii, de ir pri'nul voltrm tipirit
: 1g2.1. cu iiriLri rnodcsc Margitr,tlia (on ;l'g ;lllrgitt), in c:rrc ,""ttt,rriri
:-e adunat o serie de articole r5spindite in diverse periodice, p'ni la
.:lrinrul stucliu, Shahespeare si rcligia, tcn.r.rin:rt in p-eziue morlii srrlc,
r:rera eseistici a lui F{Lrxley, ptrblicati cu inrerrnitenlei ii-J" xcceniuat
.;.dente odlti ctt tnaturitatca scriitorului.
Extinsi qi ramificat5, crealia lul pe acest plan a rlnles aproape de
- iirecrele sociale ii i.rolirice xle rimprLlui siLr, de litereturi, artir slu
r:rzici, de morlla practici' de geogrefia unanI. S-ar putcl'l'orbi la
: 3oare despre filozofie lui de ecleclic sceptic in priml prrte a vieqii,
,r:;pre i;rdelungetul siu Lrrotest impolrive alienirii or.uLtlui. cev;1 mri
'::ziu, rlespre specLrlali,r vegi, pseLrdoreligioesl din anii dln umrii ai
,::istenlei sele.5i t)tuli, tu existi un corp de doctrinl propriu-zis srtr
...:.;o inierclre cu carilcter sistenxtizrlt in itltrexg.t operi escistic;r e lui
I{Lrxle,v, cu roxre .i unitlrrex de gindire rr anslrnblrrlLLi se irrpune ir po-
ircl diversitSlii renreior, a cleboririi lor inrermitente srLr 3 folosirii
-.rradoxu1ui. I{ai eract ar [i sr"r nc reierinr h gindire,r sx cosmogonici,
r;io1ogic5, gtiinliiici s:ru pedegogici prccLLm gi l:r especrele ei pro-
i l. ctive.
Iictodrr lLti de e:eist rir;trire5te tot atir de nrtrlt si dise'-c o tcmi
:.: cit cauti si o prelungeasci prin 1ogic5 gi aprofundilre, l-.rorecri:rJu-ii
r'-i;ionlr-:-.entu1 sirL riguros qi tottt;i clastic, intr-un fel de gcom:tric spl-
::.ri5 in care ideile se adilioneazi asentene:r cxtenelor drn formtilcl;
:imice. Crim autcrul consideri trrtiversul siLr spirituel suficient de per-
-.reabil, in p:rginiie cu deschidere lergi aie eseurilor gisin o rtimito:'re
;'.:.rietate de ter-ne: eprecieri critice seLr n.rorale despre viloa.rer idealtrrilor
IO/

94. sau despre caracterul controversat al noqiunii de progres, argumente de
ordin filozofic, educativ sau sociologic cu privire la fizionomia epocii
respective, note despre arhitecturS, eugenie sau confort proiectate pe un
fundal istoric, opinii despre substitutele religiei, snobismul englez sau des-
rinul civiliza!iei, studii despre spiritele inzestrare cu capacitate de creaire
qi intuilie psihologicS, cum ar fi Pascal, Maine de Biran, Swift, Baude-
laire, Law-rence, Joyce sau Broch, ori artiEti plastici ca piero delle
Francesca, Pieter Brueghel cel Bitrin, Rubens, El Greco, Goye sau
Piranesi, ca qi compozitori, savanli etc.
Problema investigajiei critice a omului in diversele 1ui ipostaze 5i
manifest5ri a ccnsrituit, ca atare, pentru Huxley, ins5gi vocalia esistenlei
sale. Daci pe lingi multitudinea de teme linen seama :;i de vasta Iui
erudilie qi capacitate asociativ!, n-ar fi deloc exagerat si afirmlnr ci
in do;neniul eseului Huxlev a ilustrat, cu mijloace proprii, adagiul rinas-
centist De onui re scibilil, imbinind ln mod armonios o solidi culturi
stiinlificr cu subtilitatea literatului, a artistului plastic qi a muziciirnului,
Iiri a neglija aspecrele etice, etnografice sau sociologice ale problemelor
abordate. Cici in ochii lui Huxley un eseist realizar trebuia si fie in
acela:;i timp biograf, analist, filozof, istoric, esterician. A stabili pereli
ciespirlitori, ant;teze intre .rceste :rctivirili lnsemna penr^r el si su'ir-
stitui viclii spirir.lui. rru'ririi rigiditate corrceptualr. poate ci tocmai
aceasti conceplie sinreriz-eroxre, intcgrati'5, prezenti in ccle mai multe
din lucririle sale e. carecler eseisric
- al ciror stil clar, r,oit eliptic,
sugereazi. nTai mult <Jccit exprinir pe un toil nu trareori plin de umor,
sarclstic sau parrdoxal
-
a inde;nnat pe criticul american Bernard
Bergonzi sX afirme ci Huxley esre un <eseist de geniu,..
Nota dominantl a eseurilor sale o constiruie, indeosebi, conside_
raiiile estetice, in genere mai pulin expuse acliun.ii corosive a timpului
decit celelahe aspecte ideatice. Mai pres,rs de orice Huxley preluia in
opera de arti congtiinla arrisric: a creatorului ei. Natura hibridi a
orului, spirituali 9i teiurici totodati, nu-l cor.rduce la o interpretare
dualisti a existenlei, ci dimpotrivi, la o inlelegere unitari a fiinlei
umane. Ca atare, efetvescenga creatoare a artistului
-
poet, pictor sau
compozitor
-
nu constituie dupi el o manifestare a hazardului, un joc
gratuit sau arbitrar, ci emani dintr-o necesitate liuntrici, inexorabili a
naturii umane, in care elementele conceptuale se imbini cu cele intuitive
intr-o sintezi privilegiatX, afa cum reiese qi din fragmentele despre
Proust, D. FI. Lawrence sau Goya, reproduse in antologia de faii.
1
"Despre toate lucrurile crre se
tului qi filozofului itaiian Pico della
188
| ).rr severul, ribditorul gi adesea penibilul examen 1a clre este su-
; ,,.r veritebila congtiinl5 creato:rre, nu poate fi concepr-Lr firi expresie
,
'r,,rtieiti1ii, adicl a acordului plenar inrre viziunea artistului ti mij-
i '.r, clc de expresie utilizate, Altfel spus, intre intuiliiie care il inciri
,r (rcc7e qi facult51ile sale de execulie, intre elanul creator gi regeaua
,l' simboluri care ii exteriorizeazl intenliile, arristul trebuie si stabi-
.'.rscii o coeziune deslvirgiti spre a conferi operei de arti vibragia ei
'r:rici. Orice concesie sau ambiguitate risci si falsifice acrivirarer crex-
t r,rrc, sI o desfigureze tridindu-i mesajul, transformind-o in nonva-
I
'.Lrc. FirX si expliciteze, Huxley ne lasi si desprindem din eseurile
'rle ci nici o activitate artistici nu poarc fi privitl in mod absrrac.,
rrrpti de un 1el, de o finalitate, intr-un cuvint de participarea 1r. o rea-
irt;rte care o deplgegte, fie ea de ordin contemplariv, gnoseologic, social sau
.r;)irrent dezinteresatX, ca impulsul care conduce jocul copilului.
Evident, triada necesitare, aurenlicirate, parricipare nu poate si nc
:rgereze decit o idee generali, oarecum schematicl cu privire la convingerile
.'tetice ale lui Huxley pentr.u care activitatea artisrului este in acela5i
rirnp inqelepciune Ei extaz, rrecere neincerar; de la suferingi la desci-
t L;are, de la neant la existenli, de la disperare 1a mintuire. In sub-
r;tinla ei adeviratl opera de arr;, pe lingi unicitate Ei perpetui re-
irnoire, reprezintX gi o nesecati problematici ce justifici exegeza, p.
.rlocuri concepliile sale estetice coincid cu acelea ale altor scriitori re-
Jrutali, cu ale lui Proust, de pi1d5, care afirmi ci .nu sintem deloc
Iiberi inaintea operei de art5, nefiurind-o dupi voia proprie, ea pre-
existind parci fipturii noastre, incit sintem nevoili
- dat fiind carac-
t:rul ei in acelaqi timp necesar qi ascuns
-
sI o descoperim ata cum
:rm face cu o lege a naturii'.
Textele care ilustreaz; antologia de faq5, exrrase din voltsmele Margi-
nalia (On the Margin, 1923), Studii caracteristice (proper Studies, 1927),
Ildslittul (The Oli-Le Tree, 7936) 9i Teme Si rtariagirni (Themes and
f itri,tt;L,trs, 1950), arunci o lumini destul de cuprinzitorrre asupm resur-
s:lor de eseist ale lui Huxley.
Centenare face parte din suita primei culegeri de eseuri, llarginalia.
Comemorarea unui secol de la moartea poetului Percl- Bysshe Shellev
lfer5 autorului pretextul potrivit spre a oglindi aspectele conrrastanre
senerate de doui mentalitXli Ei forme de civilizalie: britanicX. gi itaiiani.
I{inuind cu miiestrie hiperbola, Huxley opune ceremonialului solemn, pre-
trnlios qi ipocrit, propriu unor cercuri culturale engleze din epoca res-
pectivi
-
pe care il biciuiegte cu ironie $i sarcasm
-
retorismul naiv gi
zgomotos, dar spontan gi sincer, specific temperamentului italian, ari-
tindu-gi preferinla pentru acesta din urml.
qo1 tri' devizl 1in lb. lat.) a jave,r-
Mirandola (1461-i4c4).
1U9

95. Cu o tuEi delicati de acuarelist, autorul contureazd fascinantcl
peisaj italian pe care se profileaz; umbra rnarelui poer romantic, Dar in
locui judecSlilor de valoare sau a complicatei tapiserii de idei, referi-
toale la viaga gi opera lui Shelley, Huxley sugereazi in aceste pagini,
allturi de poezia nuaniati a evocXrii poetului englez, 9i o sugestivS
filozofie a vietii cotidiene, nu lipsiti de o noti de umor qi anticonfcl-
mism tipic huxleyanX.
Fragmentul Personalitatea Si discontinuitatea spiritala; este extras dio
volurrul St udii caracteristice.
Autorul dezbate o problemi majori, ivitl in dorneniLrl culturii occi-
dentale in perioada de dupi primul rlzboi mondial, cind a inceput si
se facS tot mai simliti influenla exercitati de concepliile reoretice des-
prinse din psihanaliza lui Freud, teatrul 1ui Pirandello gi ficliunea na-
rativ; a lui Nlarcel Proust. Opera acestor creatori, dar mai ales ten-
dinlele deformante ale epigonilor sau interprelilor lor, declangaseri o pe-
riculoasi confuzie printre intelectualii epocii, in legiruri cu comporra-
nrentul gi sfera de acliune a personalitigii. E semnificativ c5, paralel cu
reflecliile lui Huxiey, 9i alji scriitori ai timpului, ca Va16ry, Eliot, Benda
sau Fernandez, spre x cita citeva nunle, au meditxt qi au scris 1a rindul
lor despre conceptul personaliri;ii.
Firi si uatezc lenra exheustiv, adici in toare inrplicaliile ei gtiin-
iifice, filozofice, psihologice sau etice, I luxley subliniazi totugi citeva
aspecte esenliale ale ei, ciutind un rispuns la marile intrebiri ale
intelectului, nu din doringi speculativi, ci dintr-o profundi nevoie de
clarificare a misiunii sale de scriitor, con$tient de rispunderea lui pe
planul crealiei.
Noliune complexS, cu neputinl; de cuprins intr-o delinilie exacr; ;;
unici, datoriti multiplelor ei accepliuni, rema personalitSlii include ir:
structure ei citeva trisituri generale gi permanente, cum ar [i individua-
litatea, autonomia, stabilitatea, specificitatea motivaliilor.
In studiul s5u, Huxley se refer; indeosebi 1a conceptul de stabilitate
psihologici a personalitilii, nu in sens de fixism, de imuabilitate, ci ca
expresie a identit5lilor esenliale ale unui individ in rela1ii1e cu semenii
sii. De f apt, Huxley urmeazi tradiiia empiricX englez;, evitind comple:
teoretiz;rile. El se declari partizanul concepliei tredilionale, clasicc,
despre personalitate, care pune pe prim plan continuitatea acliunilor
omenegti qi chezigia sentim€ntelor impotriva intermitenlelor inimii qi dis-
continuit;!ii spiritului, proprii atitudinii romantice, cu opliunile ei pentr'..r
elanurile efemere ale afectivitl;ii gi sterilele efuziuni momentane.
Articolul inritular. Despre confort, desprins din aceea;i culeger:
Stadii caracteristlce, reline ateniia prin abordarea originali a teme;.
lntr-adevir, autorul privegte confortul modern, menit si faciliteze existenla
190
,,rrrlui, si o faci mai agreabili, nu atit prin prisma dezvoltirii tehnice,
, progresului material, cit mai ales prin actiunea factorilor suprxslruc-
r rrrli, adicX a concepliilor politice, religioase, juridice, cxre au aclionet
i r decursul vremii asupra societ5tii europene.
In jurul temei principale, aceea a sociologiei confortului, orierrtati
rtr-o perspectivi istoricS, Huxley orchestreazi citeva motive secun-
.iire, legate de societatea apuseani, cu caracterul ei ierarhizat 9i insti-
r'rlionalizat. Se reliefeazi astfel influen;a puternici erercitati de ideo'
rgia claselor dominante asupra structurii qi profilului societilii, ca 1i
rrlul :ctiv al concepliilor gi obiceiurilor in accelerarea sau frinrree dez-
r rltlrii civilizaliei.
Studiul despre poetul qi prozatorul englez D. H. Lawrence a fost
:.:borat de l{uxley in 1932 Ei publicat in aceia;i an, ca introducere
i.i corespondenla generali a autorului romanului Fii Si indrdgostlpr, fiind
ebia mai tirziu cuprins in volumul Miislinul. Eseul e scris cu aeuitate psi-
irclogicS, dar gi cu emoiia generati de o dtrrebili ;i fidelS prietenie
r:simliti fa15 de un incomparabil artist. Huxle,v uu f ace insi nici c
c)ncesie $i nu escamoteezX adevirul faptelor, proiectind asupra prietenului
'iu o lunrini vie, nepirtinitoare. Pentru el, Lan'rence nu se putel sus-
trege demonului siu liuntric care-l indemna si cnute firi incetaie
':eSen!a> naturii omenegti dincolo de emoliile simulate sau de f,rlsele pre-
i-ldecili sociale. Era, in felul lui, un vizionar, un celt primitiv clre s-a
degteptat dup5 doui milenii qi a cirui operi incearci "s5 se purifice de
'nglia, de bitrinele, de murdlrie, de disperare". Citeodati mesajului s.lu
.ilresat oamenilor ii lipsegte claritatea, iar Huxlev nu se sfieste s: o
rrate demasclndu-i trSsiturile fanteziste, vidit utopice'
Comentind iiteratura epistolari a 1ui Laq''rence Ei confruntind-o cu
manifestXrile omului viu, uimitor de spontan 9i de susceptibil, care se
;ringe din vieli la Vence, in sudul Franqei, la numai patruzeci qi trei de
eri, dupi o lungl gi necrulitoare boalI, Huxley ne dezviluie laturi
3sentiale, unice, ale caracterului prietenului slu, 1a cipitiiul ciruia s-:t
nflat pini in ultimele clipe. Forla de exaltare 9i prospelimea lirici,
poate cele mai pozitive dintre darurile lui Lawrence' se imbinau in per-
;rana lui ciudati, capricioasi 9i irascibilX cu o putere de aversiune ;i
.1: disprel rar intilniti impotriva aspectelor mecanice, gregare 9i brutale
alc civilizaiiei contemporane. Fxptul lcesta l-a indemnat probabil si
se expatrieze, si caute refugiul intr-un vegnic vagabondaj pianetar, tin-
jind dupX un lirnan de impXcare, dac5 nu de iluzie, pentru sufletul lui
chinuit de obsesii iremediabile.
Studiul despre Lawrence oferi lui Huxley pretextul unor interpre-
tiri originale pe csre nu arareori le sugereazl mlti muit decit le spune,
191

96. in legituri cu mistica erotismului, cu momentele rizboiului, cu r;laiiile
cu semenii, cu cristalizarea unei opere insuflelite rru arit de personaje,
cit de tensiuni interioare, de fulgurajii, de temperaruri _ inrr<in
cuvint, de meteorologia lirici a existenlei rer€srre. Cdci Lawrence,
spre a purea transmite fluxul pasiunii afectiv-erotice, a inventat, alituri
de romanul obiectiv sau d: confesiune, o formi proprie de ficliune,
care s-:tr putea numi naraliunea-incantalie: peisajul cu mungii, cu vege_
talia qi apele lui, cu prezenla gi migcarea faunei, cu lumina ziiei ln
infinitele ei nuanle, cu toate evenirrentele efemere care capiti, sub pana
lui fremititoare, aspecre mirifice, intr-o viziune subiectivi gi totuqi uni-
versali, pentru ci face apel la simluri, la perceplii, la afectivitate.
schilind personalitatea lui D. H. Lawrence, Huxley lasi si se intre-
vadl cum penrru acesra viaja insemna dorinqi, aspiralii, afirmare, iar
relagiile intre oameni trebuiau si constituie in conceplia sa un pro_
test impotriva destinului, ;i nu jalnice consollri sau lamentiri. primul
ilzboi mondial a extins preocuprrile scriitorului, dispirut atit de tim-
puriu, spre aspectele vielii sociale, conferindu-le o autenticitatc Ai o
valoare patetici de netxgxduit, iar violenla confragra;iei i-a aprrui rui
Lervrencc ca o mutilare sufleteasci absurdi, impusX ,.n,.nilo, lui.
Din inepuizabilul marerial al corespondenlei generale, ca gi din
lcgrrurile i.dclu'garc hrrclin.lc cr crc.rlorul ro'ranului $arpele cu
pe,c, I'ILrxlcl'zugrivclrc cu Iinc trisirLrri de penel un portl.et evocator,
contribuind cu noi elcr'er.rte nu numai la adincirea 9i imbogxiirea bio-
grafiei scriitorului, dar gi a mitologiei lumii lawrenciene,
In pofida aspectelor conrradictorii generare de temperamentul 9i
opera lui D. H. Lawrence, studiul lui Huxley are totugi darul sI fixeze
cu fidelitate prczen)a acestui scriitor in memoria posteritiiii, dez'Iruind
nu numai caracrerul siu tumuituos gi pasional, dar gi voinla lui de a
stimula -l'r oameni un elan de dragoste Ei sinceritate.
Articolul Variayiutzi. pe temd Gola, publicat in volumul Te,ne si
tariapiutzi, ilustreazi o alti faletx a eseistului, care abordeazi de asti dali
registrul atit de dificil al criticii plastice, deEi el nu se opreqte decit la
anumite aspecte de detaliu ale univerzului goyesc. Dar, rocmai accsre
aminunte sau remarci, cirora nu 1e dim suficientj importanll, scot
adesea la ivealS pe specialistul in materie. Din acesr puncr de vedere,
autorul eseului Despre arfi t; artitti se exprin-ri cu autorirarea unui
specialist care a publicar peste patruzeci de studii, ca gi multe note re-
feritoare 1a domeniul artelor plastice. $i nu numai in eseuri, ci gi ori
de cite ori se ivegte prilejul, ca in romanul Dupd mai multe aeri, sa:u ct
in biografia Entinenla cenusie, de pild5, unde imagineazi portretul lui
Richelieu, ,^ntr-un fel magistral, ata cum l-ar fi pictat un maesrru fla-
mand din Renagtere.
792
()bserr.a1iile sale despre Goya vldesc o profundX cunoe;tele e
'
, .tiL;irelor nodalitili de exprimare a lumii formelor, in cazul de fali
, llrlvurii, desenului, picturii sau a artelor miniaturale. Dar nu nu:rai
,'rccierile sale despre Go,va, ci qi reflecAiile despre Ei Greco, cuprinse in
.,, cla;i volum Teme Si aariagiuni denoti ci l{uxley a meditat temeinic
r'.rrpre stilnlui caracteristic picturii spaniole, in care un:oru1 trist, cru-
','nca, gustul supranaturalului se .^mbini cu sublinul, violenla s1u ma-
,.rlrrrrl. Includerea in aceeagi culegere de eseuri a acestor doLri figuri
., n t itetice
-
Goy:r 9i E,1 Greco
-
constituie un prilej po'"rivit pentru
.rirtor de a mlsura distanqa care separi doui forme de expresie piastici
,rrnrlrind aceleagi leluri de supremi realizare artistici, dar supuse unor
,li'cipline co:np1er diferire.
Sub pana Iui Huxiey, aiinitilile, ca gi opoziliile, apar seducitcare
ir nrateri.e de eseu. Cu toati crisparea personajelor din pinzele sale,
lil Grcco i9i dornini rrateria picturalS printr-o iilpasibilitate suveran:i, Ije
, . nd Goya ne dezv5luie ir-naginea unui artist prins in propria lui cap-
'.rni, actor qi nu spectetor, al situaliiior pe care gi le creeazi singur.
Il.rcI El Greco reia neobosit aceeagi temi supunind-o unei disciplinc tot
'r.li riguroase, Goya rimine tributar primului sXu ploiect, pe cire nu
rcutegte si-i amelioreze, 'r'ictirri a elrnului gi spontaneirilii taientului
riiu, uimitor de inventiv, de risipitor, de inepuizabil. Dar infi.iilind ast-
tcl de studii <lespre compozilia spontani Ei compoziiia indelung elabo-
r etl, Huxley nu sc pronunli pro sau contra, nu schiieazi nici o prefe-
riirli, nu propune nici o ierarhie de valori. S-ar pirea cI in cc;rceplia
.criitorului englez nu exclusivisnul, ci pluralitatea lumilor e unice
nrodalitate hirizitX ornului pe planul culturii.
Revenind insi la Go1-a, autorul volumului Teme Si aari;tpiuni se
opregte la acele tulbur.itoare gi misterioase "picturi negreo, la gravuri
:i 1a descne, elaborate in ultimii ani ai vielii artistului, cind Go1'a qi-a
i:rnsat si:nbolr.rrile intr-un fel de haos inspirat, intr-o viziune fulgLrranrS
pe care FIuxley o apreciazi drept ocel mai viguros comentlriu asuprl
trimei Ei nebuniei omenegti, ficut in termeni de convenlie artisticl". Din-
,:olo insi de expresia plasticX, de inscrierea in culoare, in clrbune sau
gravuri a impresiilor sclipitoare gi nervoase ale lui Goya, a protestului
siu satiric sau grotesc, Huxley cauti in aceste opere tirzii, populate de
personaje contorsionate, hidoase qi tragice, pe bltrinul demiurg care le-a
zugrivit in surditatea qi izolarea lui aproape inumani. Clutind si sape
tot mai adinc in profunzimea crealiei goyegti, a picturilor gi gravurilor
sale fantastice, alegorice qi iralionaie, Huxley incearci si descopere care
dintre cicluri, Capricii, Pictari Negre, Dezastre sa:u Nerozii, oferl ve-
ritabila cheie a personalitXjii enigmaticului artist. Dar Goya a dus cu el
in lumea umbrelor secretul aforismelor qi metaforelor din gravurile sale
193

97. tirzii, lisind posteritilii savoarea supoziliiror gi a ingenioaselor varia-
liuni pe tema. sa.
Paginile intitulate variasiuni pe un motiv de piranesi frc plrte din
acelagi volum menlionat, Teme Si aariaSiuni.
Interesul ca qi incitaiiile pe care Huxley izbutegte sI le transmiri
cititorului, nu provin numai din densiratea textului inserat in antologia
de fagi, ci 9i din faptul ci intregul eseu poate fi interprer.rr .a o ir,-g._
nioasi metaforl pe tema instriinirii omului contemporan, intr_o socie-
tate minati de tensiuni interio;rre, de pericolul claustririi, de obsesirt
eficienlei. Cu o sigurangi de exeget incerrar, autorul ne conduce in
muzeul imaginar al oinchisorilor,, a ciror viziune trezeqte in noi
-
datoriti unor ciudate legi asociative
-
stlri de suflet nelimurite,
reaclii de spaimi sau de anxietate, ca gi tulburitoare ecouri afective.
constatarea criricului american Roberr Kuehn ci cerebralul Huxlev e
niai sensibil la adevirul faptic decit la adevirul ca mit, iqi g5sepre qi
de astidatr o deplini confirmare. Folosind argumente subtile, adecvate
temei, Ifuxley demasci miturile civilizaliei actuale, cum ar fi voinqe
de putere, gigantismul, spectaculosul, ferigizarea ordinei, sau acele con-
cepte di' sfera psihologiei abisale ca hbiri.tul, subrer,rne, spajialitate:r
nelim.it:rti, renrrs.rclc..iricc, crrre constituie, de rapt, substanll sceno-
grafiei pirancsiene.
Din dorinl;r de a ev.ita, probabil, excesul de istoricitate sau des_
criptivismul, Huxley face numai o aluzie trecitoare la fizionomia seco-
lului al XVIIl-lea, perioadi totugi atit de fascinantl gi de complexi,
lntr-adevir, alituri de spirirul ralional, cu setea lui de cunca;tere enci_
clopedici, persisti gi tenebre suspecte in care iqi fac loc alchimia, ocul-
tismul qi magia. Cici in secolul luminilor, disciplinele gtiinqeicr exacte
coexisti in mod paradoxal cu credulitatea intr-o simbolici meniti s,'i
descifreze universul asemenea unui text hieroglific, cu o hermeneutici
ce conferi textelor religioase semnificalii ascunse, vidit fanteziste, sa'
cu o teozofie care aqteapti revelalii de la forle supranaturale. oricit de
ciudat poate si par5, in epoca lui Newton 9i Leibnitz, a lui d,Alembert
9i Linn6, inigiatul pe de-o parte ii grrlatanul pe de aita s-au bucurar
de un imens prestigiu social, daci ne-am opri in chip ilustrativ numai
le numele lui Swedenborg, al 1ui Cagliostro gi Mesmer.
Viziunel artistici a lui Piranesi, afa cum s-a cristalizat in motivul
Intbisorilor, poarti, firi indoialS, pecerea tendinlelor contradictorii a1e
epocii triirc (le crcirroruI lor. Amestec de stil clasic, gotic gi baroc, suitr
acestor grilvuri, inl'iliqcazi surprinzitorre cornbinalii geometrice, cu ca-
recterul lor cnigrrr:rtic, lebulos 1i lr:rlucinrnt, eprimxte printr-o ampli-
794
r, ,,, ,r',ren).1rici a proporiiilor Si o supralicirare a perspectivei, firi
, ' ' lrr,lc insi desenul meticulos care detaliazi forn.rele Ei structurile.
I'rrrr rcactualizarea rematicii piranesiene, eseul lui Huxley ne ingiduie
, ,",r,rrin) dialectica gindirii sale cu privire la renumitul gravor italian,
' lrl u .rurrci cind nu sintem intru totul de acord cu forrnulSrile autorului.
l" rrrrrr t.i reprezentarea grafici a lnchisorilor oferi, intr-adevir, posibi-
' r ,r' rrrrrltiple de interpretare. Oricum, opera lui Piranesi rlmine in-
, ', .rl.r dc simboluri Ei de sclipiri prevestitoare pentru vrenlea no.rstra
,
', .r (unoscut cindva ororile uni.versului concentralionar:;i e an.reninlati
,l I'cric,rlLrl alienirii omului, in ciuda acceler.lrii progresului tehnic s;i
,,1,,,,,'pcririlor gtiinlifice surprinzXtoare.
Centenore
I)c la Bocca di Magra la Bocca d'Arno 1, kilometri in
;ir, se intinde lin gi neintrerupt plaja nisipoasX' Cela mai
,lt'p:rrte de qXrm, ind5r5tul unui cordon protector ig pi"i'
,.'' aflS o figie de ges de-a lungul coastei
-
netedi ca o
l,irrzi de in gi irigati de cursurile unor ape domoale. Aici
r rcsc griul gi viga de vie, cu plantafii de plopi zvelfi' pre-
'.,rr.r1i printre lanuri qi podgorii, alSturi de lunci fertile. Ici
ii colo riulelele. se revars; formind lacuri pulin adinci, ale
(.rror maluri sint mirginite de orezrLi imbibate de apX. Iar
,Jiil'oio dc aceastX figie de $es, la $apte sau opt kilometri de-
;,.irtare de qXrm, se inalgS, brusc gi abrupt, munlii. Crestele
lrrr gsfs mai inalte sint din calcar pleguv, brdzdat pe alocuri
r lc rnarmura albX ce aduce prosperitate or5qelelor de la poale :
ilrrssa gi Carrara, Serravezza gi Pietrasanta. Jumltate din
lcrpezile de mormint ale intregii lumi sint sipate din aceste
l,tlnice steiuri. Pantele inferioare sint acoperite de cenugiul
'rriislinilor ;i verdele tare al pXdurilor de castani. Deasupra
, rrlrnilor odihnesc enormele mase sculptate ale norilor.
Atirn peste valuri, ca puntea-ntre maluri,
De ar9itri ferind.
t l-ocalitSli din provincia italiani Toscana.
19ir

98. Coloanele pungii acesteia-s muntii
Pe care m5-ntind 1.
Peisajul e prielnic citatului din Shelley. Nlarea, cu lumi-
noasele ei momente de acalmie gi neagteptatele-i furruni,
insulele alblstrii, abia intrezlrite la orizont, munfii gi norii
aceia minunagi, riurile gi linuturile piduroase, roare asrea
sint inslqi substanga poeziei lui. DacS-ti duci veacul cit de
putin; vreme pe acest gXrm, te va purra gindul mereu c5tre
ciudat de nevinovara lui poezie, citie omul acela cu tr5slturi
suave qi suflet de copil. Poate cX duhul lui rltlcegte pe
coast5. Aici, pe valurile acestei miri plutea el in barci-i
ugoarS, cu o mini la cirmi qi qinind un mic volum de
Eschil in cealaltS. Aqa 1i-l inchipui in ziiele de mare cahai.
Dar. te gindeqti la el qi-n zilele
-de
furtuni nXpraznicX. Ful-
gelele taie bolta cerului pieziq, tunerele bubuie inspXimintS-
tor deasupra capului, rafilele se nXpustesc cu furie,- Ce vegti
despre qubreda barc5 ? Nici una ; doar cI, la citeva zile dup5
furtuni, trupul unui tin5r a fost zvirlit de valuri la qirrn,
zdrobit, de nerecunoscut ; micul volum dc Eschil din buzu-
narul hainci e tot cc ne poare spune ci acesra a fost Shelley.
X'Ii-am petrccut vara pe lrintura aceasta de litoral, silal
al amintirilor. De aceea si-mi fie iertat ci pomenesc, intr-o
lume atit de absorbiti de propriile-i interese cum e lurnea
noastrS, numele unui poet clre-a murit acum o sut; de ani.
Dar fiii pe pace. Nu am intengia sX scriu un articoi despre
ingerul fXrX succes bXtind in gol din nu ptiu ce aripi zadlr-
nice. Nu am de gind sX-mi adaug croncXnitul la Corui me-
lodios de panegirigti ai centenarului. Nu ; umbra lui Shelley,
care cutreierl Versilia gi Lunigia, girmurile goifului Spezia
5i cele din josul Pisei unde se virsi Arno, umbia accea, ctreia
i-am strfns miinile gi i-am vorbit, mI indeamnl sI nu adau,q
un elogiu suplimentar gi nelalocul lui, ci sX protestez mai
degrabi impotriva e[uziunilor celorlalgi panegiiiqti, ale liu-
dXtorilor cu glas mieros din corul centenarului.
Gunguritul acestor persoane, de obicei un remediu spe-
cific impotriva insomniei, in cazul de fagi provoac5 iritagie ;
te smulge din toropealS, te int5riti. CXci, fXri disculie, e
nepllcut qi revoltitor spectacolul acesta al unui tinlr rebel
,1,'1ii.rt pin,i la lingugire grosolani, la o sutX de ani de la
,il',.rr r(':r lui, de nigte oameni care l-ar uri qi s-ar cutremura
rI rt'prrlsie fagi de el, dacl ar fi in via1i, exact afa cum
,
"ri, ii lircrari scolieni il urau gi il priveau cu oroare pe
"lr,'llr'1'.
Oum l-ar trata aceste persoane pe un tinXr contem-
r,',r.ur (ill'e nu s-ar mulgumi si fie un inovator in domeniul
lrr.r.rrrrrii, ci gi-ar folosi talenrul pentru a ataca religia gi
,'r,lirrcrr prestabilitX, ar blasfema impotriva plutocraliei gi a
:,'r'i11i.s111ului, s-ar proclama comunist gi internalionaiist, pa-
, ili.,r ;i protestatar in numele libertljii de congtiingi ? I-ar
,1,', l.rlrr cX e un tinXr periculos, care trebuie adus la respecr;
i or i i-ar def5ima gi discredita. talentul, ori
- dacX ar vrea
,r 1i lristreze mai perfid onorabilitatea
- n-ar ingidui nici-
,',l.rt.i ca numele lui sI vadl lumina tiparului in vreunul din
1'.' ioclicele conduse de ei. Dar avind in vedere ci nu mai
,'xistii nici un risc, de vreme ce Shelley a fost incinerat pe
1'l.rja de la Viareggio acum o sutX de ani, avind in vedere iX
.l nu mai este un om viu qi periculos, ci un clasic dispXrut,
.rr c;;ti_ respectabili .partizani ii literaturii consacrare
-.ti ai
',,'cietXgii cu autoritate bine stabiliti iqi unesc glasuriie in
,()r- spre a-l elogia, a-i explica semnificagia gi a qine dis-
r'ur.suri moralizatoare despre el. Melodiosul gungurit e acom-
1'.rniat de fonfXieli, gi deasupra acestor festivitXli ale cen-
rcnarului plutegte o jovialX miasm5 de ipocrizie 9i nesinceri-
r.rte. Rezultatul acestor aniversiri comemorative in Anglia
',u
e acela de a reaprinde.flacira .vieqii^in marele displrr-it ;
rln centenar e mai curind o a doua inmormintare, o re-
.rfinnare a st5rii de moarte. Un spirit odinioari viu e fosili-
zrrt gi, in mijlocul unor ceremonii solemne Ei funerare, figr-ri:a
l,ictrificatl a clasicului e rinduiti dupX cuviinqX in colgul s5u
tlin teinplul respectabilitXjii.
Incomparabil mai bine sint orinduite aceste aniversiri in
Ir.rlia ! ln gara asta
- pe care o admiri cu atit mai m,.rit
, u cit o. cuno$ti rnai indeaproape
- oamenii mari sint co-
llrcmorafi, ca peste tot, a$a cum se cuvine, dar nu cu fon-
l.iieli, haine negre, cXrli de rugXciune in miini, doliu la
piiiSrie qi, in fundul inimii, aversiune fa15 de tot ce e via15
1i vigoare. DimpotrivS,. poporul^italian ili iq. morgii drept
l)rctext pentru a stimula viaja in cei vii ; din centenarele
.,rrlc face un prilej de voiogie.
Anul trecut italienii au sXrbXtorit gase sute de ani de la
.roartea lui Dante. Inchipuigi-r'X pugin cum s-ar fi desfi-
1 Poezia Norul (The Cload.), de Percy Bysshe Shelley (1792-
1822), din vol. Opere alese, trad,scere de Petre Soloinon, ESPLA, 1952,
p.150.
196 197

99. $urat.acea.sti comemora{9 |n $.+glia. Toqi- criticii b5-trini ;i
togi tinerii care aspirX si devini venerabili ar fi scris lungi
articole in toate publicaliile literare, 9i astfel s-ar fi dat
tonul. Dupi aceea, vreun nobil lord, sau chiar un pring de
singe, ar fi dezvelit un monument desenat de Frampton sau
alt cioplitor monumental de la Academie. Discursuri nitiirge
in fraze sacadate ar fi fost rostite apoi in fala cenugii celui
mai sclipitor poet al lumii. La inteligenla sa nu s-ar face,
bineirlgeles, nici o aluzie ; dar caracterul lui, ah ! caracterul
lui s-ar bucura de o presi striluciti. Cel mai violent qi mai
biciuitor dintre oameni ar fi fost luat ca model pentru elevii
Ecolilor duminicale.
DupX aceasti paradX de veneralie, ni s-ar fi oferit o in-
cintitoare procesiune istorici in ploaie. O tiniri imbrlcatl
intr-o .lesitur5 alb5 de etamin5 ar
. fi rcprezentat-o pe Bea-
trice, iar pentru poet, s-ar fi g5sit vreun actor-regizor cu
profil accentuat gi voce sonorS. Guelfi qi ghibelini in cos-
tume de epocX ar fi umblat prin noroi stropindu-se, $i ar fi
fost declamate o grimadi de versuri de Louis Napoleon
Parker. Iar la sfirgit ne-am fi intors cu tofii acasl ricigi qi
chinuigi de afecjiuni rnolipsitorrrc, clar, in acela;i timp, cu un
agreabil sentirncnt clc virtute, c:r $i curn ne-aln fi dus intr-un
lScas de smerenie.
Si vedem cum se desfi;oari lucrurile in Italia. Principa-
lul numlr din programul sirbitoririi e o impunitoare defilare
militar5. Sute de mii cle birbagi bruneli, scunzi qi vinjoqi
trec in mar$ pe strlzile Florengei. Tineri ofileri de o surprin-
zdtaare eleganlX zXngXne din pinteni, in pantaloni de cil5-
rie de o croialS impecabill qi cizme inalte de lac. intreaga
populalie femininl palpitS. E un inceput excelent. Se 1in
apoi discursuri,.aga cum. numai in Italia se pot line
-
in
termeni vigurogi, retorici, cu accente sonore, despre Dante
poetul "italianissim', Dante profetul Italiei... Entuziasmul e
de nedescris. FXrX si fi citit vreodat5 un rind din opera lui,
simlim ci Dante e prietenul nostru personal.
Incepe apoi adevlrata petrecere : acele manit'estazioni
sportive ale sXrb5toririi centenarului. Se organizeazl" nenu-
m5rate curse de biciclete. Tineri automobiliqii impetuoqi, cu
chipuri .de, eroi romani, igi aduc omagiul falX de marele poet
parcurgind cu o suti optzeci de kilometri pe or5 circuitul
oragului Milano. Automobile de mare vitezi Fiat, Ansaldo
pi Lancia se iau la intrecere peste Apenini gi ocolind bastioa-
198
r,, 1,- AIpilor.-Porumbeii sint ochili cu arma, din zbor, caii
,1,'.rr1ii in galop, se joac5 fotbal sub soarele
'care
frige.'TrX_
,.r..,.r I).rnte !
t .it de preferabilX e o-asemenea desfigurare f.ajd de atmo_
',1,'r.r strfocantX 9i de fonfiielile unui cenien^r rngl"r! poezia
r',',,'.rnrrrii, la urma urmei, viaji, nu moarte. Cur"sele de bici-
, lr'rc rru vor fi avind prea mult de a face cu Dante
- desi
'rri I .r5 purea inchipui, cu figura lui osoasX, ca tXiat5 in
lrr.nz, coborind cu vijiit de iSgeatl spiralele iadului pe o
;',''.'chc de roqi lucitoare, sau escaladina din sreu pa;tele
,nrrtotse ale Purgatoriului pe o bicicletX *".i" Sunbeam,
,|,''rrnii de toati increderea. Nu, poate cX nu au prea mare
l,'ri.ir.ur5 cu Dante; dar_spectacolele pompoase gi^ goale de
,,'r11i11111 din preajma unei iatedrale anglicane, articolele plic-
ri, ,'.Lsc
_
scrise de nigte bitrini care l-ai detesta gi s-ar ieme
,1.' cl dacX ar fi in viagX, discursurile rosrite de'nobili lorzi
irr l'rr[a unor monumente create de membri ai Academiei re-
1i.rlc
- -ac€stea,
cu sigurangX, au gi mai pugin de-a face cu
.r rrtrrrul I nJernwlwi.
fi nu numai pe marii lor dispXruli li sXrbitoresc italienii
,'r lclul acesra exuberanr. Pini gi s5rbitorile lor religioase au
.r, clagi caracter jovial gi cald. Vara aceasta, de pildi-, o mare
lcstivitate a avut loc la Loreto pentru a celebri sosirea unei
rr,'i imagini a Fecioarei in locui celei vechi, care arsese cu
,.itva timp- in urmX. Freamltul de emoqie a inceput de la
l(orna, unde statuia, dup5 ce a primir binecuvintJrea papii,
.r lost transportatX intr-un automobil pinX la garX prin gloata
( c se inghesuia sX ovagioneze, strigind "EvvivJ Mai"ia, t,
irr tirnp ce trecea Fiatul cu sacra lui povarS. Sosirea Fecioa-
rci la Loreto a fost semnalul unei explozii de veselie cum
,u s-a rnai vXzut. Au avur loc obiqnuitele curse de biciclete ;
', .ru organizat meciuri de fotbal, competilii de ochit porum-
I'ci cu pugca Ei jocuri olimpice. Petrecerea a durar citeva zile
irr gir. La sfirgitul festivitigilor, doi cardinali au urcat irl
.rvioane gi au binecuvintar mulgirnile adunate; in legXturl
, u icest fapt, papa ar fi ficut observalia c5, de ast5 dat5,
I'irrccuvintarea a venit intr-adev5r din ceruri.
Ce pcpor firi seamin ! DacX am putea gi noi, anglo-
',.rronii, si imprumutXrn de la italieni ceva din realismul lor,
| -l
riiasci Maria (lb. ital.).
199

100. ciin dragostea lor de viagX penrru ea ins5;i, di:r atracqia fa15
de lucrr"rrile oalpabile, solide, imediate ! in lara noastrl in-
negurat; ne-am obignuit sI acord5m prea mult respect vaio-
rilor fictive ; adorXm entit;ti invizibile, iar plScerea noastrir
de a savura nemijlocit viaga e ingustat5 de inhibiqii irna-
ginare. Gindim prea mult la trecut, la rr-retafizicS, la tr-adi-
Eie, la un viitor ideal, la bunicuviinlX gi formi exterioar5 ;
prea pulin la viaqi qi la ciipa scinteietoare qi zgomotoasl
Italienii sint futurigti innXscuqi. Nu era nevoie de L{arinetti 1
pentru a-i convinge si-l slrbltoreascX pe Dante prin curse
de biciclete ; ar fi ficut-o in mod firesc qi sponlan, chiar
dac5 n-ar fi existat mi;carea futuristX. i{arinetli e produsui
Italiei moderne, qi nu Italia modernl a lui Marinetti. Toli
sint futurigti in acea Italie fierbinte qi vie in care noi, cei
din nord, nu c5ut5m altceva decit un refugiu in rrecut. Sau,
mai cirrind, nu sint futurigti. Eticheta datl lui Marinetti a
fost rdu aleas5. Italienii sint "prezentifti".
Am face bine sX inv5gXm ceva din .prezentismul" lor
plin cle vioiciune. SX nldijdttim cir strlnepoqii noqtri vor
slrb5tori urmXtorul ccnlcnxr al rnorqii lui Shelley prin rc3ate
aeriene qi cursc cle hiclroaviorrne. (lci in viali se vor anluza,
iar lrorqii 'r,or [i corncntoratri clupi rnelit. Spiritul omului pe
carc-l incintau, in timpul vielii, vintul qi norii, crestele mun-
qilor ;i apele, filfiitul pXsirilor qi plutirea corXbiilor, se va
bucura cind oarrreni tineri ii vor sirbXtori memoria lnIljtn-
du-se in vlzduh sau lunecind pe suprafaga mXrii ca nigte
pesc5ruqi ce se lasl din zbor.
Stincile-s despicate, qi-n noaptea viorie
VXd care trase de-armisari cu aripi irizate
Zdrobind cetoase vinturi sub copite ; iar in ele
Cite-un cirmaci, cu ochii r5tXcigi, ii mini-n zbor.
Unii catS-nddrd"t, ca alungaqi de-un demon,
$i totugi nici-o formX eu nu vid
- doar stele ;
Algii, cu ochi avizi, plecindu-se-nainte, sorb
Cu lScomie vintul iscat de-a lor iulealX,
De parc-ar alerga dupX fiinqa dragX
$i n-ar lipsi decit un pas s-o prindS-n brage.
1 Iarinetti, Filippo Tommaso (1876-1914),
giatorul migcirii futuriste care preconize ciutarea
risculindu-se impotriva acedemismului.
200
scriitor i'"elian, ini-
senzaliei dine:r-rice,
( rrrrrl c.iie a scris aceste versuri va fi, cu sigurangl, mai
r', r,r,r',ura lui sirbitorit prin zboruri aeriene, sau- chiar prirl
,,rr t' rlc biciclete, decit prin articole pe ;apte coloane iegite
,1r,, ,,,ndeiui domniior...-dar poate e mai bine si nu citlm
,,,,,,,,'. SI sirulgein o fil5 din cartea italiani.
Personclitateo $i discontinuitotea spiritului
(Fragnent)
,llateriaieie bru.te.
-
Ereditatea nu ne transmite o per-
,,rrrrlitate completl, ci materialele cu care poate fi alcituiti
,,
.l,crsonalitate. ca gi puterea.d., ? o. const;tili. Ea ne trans-
.rrtc un oi'gi1nlsm, cu
-doringele
iui, ;i totodati un ansamb].u
,1,' ir-rstincte, ca gi capacitatea de a simqi, de a irnagina 9i -ra-
( i(nlr. Cu ac.ste materiale ereditare qi cu ceea ce r-re oferl
,,rcilir,rl in care triirn
-
educalia, in sensul cel rlai larg al
, rrvin'rului, iurpreuni cu. gansele' destinului nostrLr
-
trebuie
',.r ne construim personalitatea.
Putein sI ne modellm spre a deveni, in anr-rmite limile'
r r'cir c€ dorin sI firn. Rcpet, in antrmite limite' Cici e vXdit
, ,i llatura personaiitSlii ireate trebuie si fie strict determi-
rr.rtrr de nitnr,r datelor materiale. Nu poli construi ternpie
,le ;narmnri clin argilX, deqi poqi inilqa din acest material
'rrr altar spre a-l inchina celui nrai slivit dintre -zei,.oricit
,ic siracS^ar fi substanla ;i grosolan cle nesatisficltoar-e
l.r1n3. Nu poli deveni un om de geniu din proprig voinl5
',,i nici .u ajutorul crediniei' Ceea -ie poate fi, infiptuit in
rrrrrrerie de edif;cat. a unei personalitSli e ingr;dit de limite
r.r'iciente. h{aterialele date nu pot fi transformate chimic in
,rltceva; nu poti sI dispui de ele decit ca atare. Potri impun^e
,,,l,rtanfei anr"rrnit. forire, dar substanla ins59i nu poate-fi
rrr,rclificatS. AfarI de aceasta, natura substanlci psihoiogice
, ,,rrcliqioneazl intr-o largI mXsuri profilul irnprimat perso-
,'.rlitigii, a$a cum structura granitului pe care-l h-rcrau a im-
t)u sculptorilor egipteni anumite deprinderi artistice, iar
1,,,,'..'tur"-metalului, un me$tetug cu totul diferit creatorilor
,1.'lrronzuri grecefti. Nu trebuie si ne inchipuim cI un om
201

101. Doate fi in intresime propriul siu modelator. Cind atinge
',ri.sta la care dev'ine congti.nt de propriul siu eu, a fost .in-
deaiuns de modelat de pirinti, de dascZli, ca 9i de toate idea-
luriie si preiudecXtile in miiiocul cirora s-a ndscut. E posibil
."
"rrrn.i
iittd 'tt" avea deplina conptiinlS de sine, forrna
care i-a fost imprimati in lecursul plasticilor ani ai. copi-
llriei si-i displacl ; ar putea si simtX nevoia imperioasl de a
se reconstrui'dupX- un plat oatecum deosebit. Sau, dacX. ac-
cepti ceea ce s-i ficut, va putea si continue- si-gi qlefuia.sci
.ui in acelagi spirit care-i insuflelise pe modelatorii copili-
riei lui. Dar mai adesea se va mullumi si se accepte aga cum
este, in mod firesc, firi s5-gi dea osteneala si se intrebe daci
personalitatea lui e bine ori riu fiuriti, sau daci s-a impri-
mat o formi organizati oarecare substanlei lui spirituale.
Despre metat'ore.
- Faptul ci stntem obligaii. sI v-orbim
de facultSlile intelectuale prin metafore e regretabil, dar cu
neputingi de evitat. Nici limbajul obiqnuit, nici cel gtiinlific,
n.t n. pun la indemin5 un idiom cu ajutorul cXruia natura
qi funcfionarea intelectului sX poatX fi descrise in mod adec-
vat. Nu e cu putir-r15 si vorbe$ti decit prin metafore qi ana-
logii imprunrtitatc lumii nrateriale pe care o vedem -gi -o
otitrg.u.,.- M-irnr cxpriruat pinlr acuni ca gi cum materialele
furnizate pe plan psihologic n-ar fi altceva decit lutul carc
ar astepta un sculptor si-l friminte 9i si-i dea o formX'
.,i-i,-l
"ltc.va
decii piatri ti zidirie a$teptind un arhitect
care si inalqe un edificiu. $i atita vreme cit analogia respec-
tivS.insist5 asupra stirii.haotice qi brute a materialelor.dare,
ca gi asupra insemnltSgii,.in. procesul convertirii lor intr-o
personalitate, a aceler actrunl ce seamanX cu o prelucrare
irtisticS, analogia gi-a indeplinit bine rolul. Dar operele de
arhitecturi qi iculpturX existi in spaliu' fiind identice in
diverseie clipe ale timpului, pe cind fiingele-
^omene$ti
s.;l;t-
luiesc in timp tot ata ca 9i in spaiiu, modificindtr-se de la
o clipi la alfa. Materialele transmise ereditar unei personali-
tlli iint haotice in timp, dar nu qi in spaqiu. Pietreie .
cu
care arhitectul va co.ttt.ui casa sint risipite in spaqiu, pe cind
materialele psihologice cu care individul trebuie sI-qi fiu-
reasci personalitatea sint discontinui in timp. Pentru a cre.r
o pc.rsonalitate, trebuie si desco.pert,.ul.
"l,g*^it
principiu de
continu;tate, si imaginezi o scheml ideall in care pot fi
introduse in mod armonios materialele discontinui de la na-
turi. Lacune temporare despart unele de aitele elementele
202
,r,r,'i pcrsonalitS{i, dar schema trebuie si unifice aceste goluri
,1,' r iirrp ; principiul continuit5lii are rostul sI acqioneze ca
,rrr lcl rle mortai in care elementele separate datoritl timpu'
I'rr ,,,r l'ic integrate gi fixate.
l)tspre discontinwitdli.
-
Organismul iqi modifici per-
,r,rrcnt substanga lui materiali, dar diinuie ca unitate indi-
, r.lrr.rlii de-a lungul intregii vie1i. Iati motivul ce ne in-
r[',unnI si atribuim o personalitate durabill unor oameni care,
g'',ilr.logic vorbind, au prea pugini personalitate sau nu au
,1.1.'., .i"t fiind c5, din puncf de vedere al laturii spirituale,
,irrt cliscontinui. Organiimul, dupl cum am spus, diinuie,
, l.rr. :'tctivitatea lui nu prezinti o regularitate uniformi, ci
,,rrtlulatorie qi asemXnXtoare fluxului 1i refluxului. Organis-
,rrrrl nostru funclioneazX intr-un fel ritrnic, iar ritmurile lui
',irrt numeroase qi variate. lJnele, cum ar fi respiraqia li b5-
r.rilc inimii, sint rapide; altele, ca nevoia repetat; de somn
1.i cle hrani, degi tot attt de regulate, sint mult mai lente.
l.rl altele, cum ar fi revenirea periodicX a instinctului se-
',,,,r1, sinf destul de neregulate, deoarece depind de procese
lizit,logice a ciror rapiditite variazi de la un individ la aitul
1i . hiai la acelati iniiuid, dupi starea lui de^ sXnitare. dupi
,r.rcrliu.qi deprinderile De care le-a contractat. In slir$rt, exrsta
ilrrnurl $r mal ,....guI",. 9i mai lente' intrucit, depind.de
lclul in care organiimul nostru reacfioneaz; fagi de mediul
, r,srnic sar.r de rihi-b;.il. de temperaturl sezonierd, dc va-
r irliile str5lucirii soarelui dup5 anotimp 9i de felul de hrani
, ,,,rrl.rmati. Suprapunindu-se icestor ritmuri, rnai mult sau mai
l.,ugin regulatel eiitti o intreagi gami de fiuctualri absolut
,'..eg.rlate ale activitSlii organismului. Astfel, bolile u$olre
;i alcidentele produc deregl5ri temporare ale viegii fiziolo-
riice normale. Daci e vorba de afecliuni cronice ;i grave,
.i"..glarea devine permanent;, iar spiritul este constrins sX
'c
adapteze la un nou mediu fiziologic.
Aceste f luctuagii neregulate ale activitSlii organismului,
irubinate cu unele variaqii ritmice regulate, produc un efect
tlirect asupra spiritului care dirijeazi corpul, reaclionind Ia
'chimbirile
fiziologice prin trecerea de la o stare la alta,
.listinct5 fagi de prima gi discontinul in raport cu ea.
Felul in care boala organicl poate sX afeu'eze spiritul e
lrine cunoscut. Un exces de secretie biliarX dX nagtere ner-
.,,z.iti1ii 9i deprimirii, echivalentul filozofic al acestora e un
203

102. qesimism igigns- sau o ur5 violentX faql de lume. Constipa-
qia e insogitI de o forml mai puqin
'accentuati
a aceleiaqi
filozofii. Paludismul produce convingerea lSuntrici a
"".ti-tilii vielii qi a zidliniciei oricirui efort ornenesc. Epilep-
ricii trec adesea prin clipe de inexprimabil extaz ."ri pbt
da un sens ;i o valoare iniregii lor vieqi. De aceeagi .raturi iint
si "revela(iile aneste-zice" re.imgite de cei adormigi c1r gaz
ilariant, ca -ti_
exrazele artificiale ale celor ce folosesc eteiul,
alcoolul, opiul, cocaina gi toate celelalte drogu-ri
-care acaio-
neaza.asupra actrvrt-gii nervoase superioare prin intcrmediul
organismuiui. Accidentele organice iute
"n
drepr consecintl
mutilarea sau desfigurarea a-fecteazl spiritul c.ei.rd un sen-
timent dureros de inferioritate. Aceasti inferioritate ooate fi
acceptatX,. in care caz victima se izoleazi _qi se asci.,de dc
semenri sai ca si cum s-ar teme de ei ; sau d5 friu liber unui
violent exces de compensare, avind ca urmare o atitudine
irascibilS 9i agresivi fJgi de societate.
. I.nter-mitensa ,mintald. - Am vorbit pin5 acum de discon-
tinuitSlile mintale a caror callza e rn prirnul rind de ordin
lizio-logic..Dar schinrbilile orglnice nu sint singurele surse
de cliscontinuitare ;_.un astlel cle fcnomcn poete fi-deterrninat
qi de..rauze pur psihologice. O rr".. u.*Jazi unei alte stiri,
net diferenliatS, nu daioriti vreunei modificXri anormale a
ruediului _fiziologic, ci pentru cX spiritul funcqioneazl inrr-un
fel instabil-
in voiumul unde se ocupX de .intermitengele inimii,,
Itlarcel Proust a descris qi a analizar cu met;culozitate felui
in care survin 5i dispar emogiile, ca gi cum ar fi dotate cu o
viagl .proprie qi independent5 fagX de viaqa fiiniei omenegti
privit5 ca tin intreg. Durerea pe care croul ltii n-a resimlit-o
in rnomentul mortii bunicii sale, il copleqegte deodatl dupl
citeva luni, cind un gesr efectuat din intimplare i-o ,-."cl.r'..
in memorie 1. De la o clipl la alta star.j lui de spirit se
schimb5 total. Apare o discontinuitate intre perso".r"
"g*cum era inainte de a fi ficut gestul gi aceeagi pirsoanX dupl
ce l-a .
indeplinit. Dat fiind rolul insemn"t pi care-l joail
asocialia in viaqa noastrl minralS, discontinuitllile de
-acesr
gen sint foarte rXspindite. Un parfum, o melodie, vedere,r
,rrrrri t'bicct, sint susceptibile sX ne transpunl spiritui din
Ir('/('ut in trectrt, sX reproducX in noi emogiile pe care le-am
r, .irrrlir in imprejurlri anterioare, gindurile ce ne-au trecut
.,r,r,',iprin minte, ginduri gi emoqii fXrX nici o leglturl cu
,r.ilc.r prezent;, dar care ni se impun intr-un fel aproape
r i,,lcnt gi trainic.
,llarcel Proust.
-
TrisXtura cea mai ciudatX a rnentali-
r.,1ii lui Proust este tacita lui acceptare a uintermitenlelor
,,rirrrii, $i a tuturor celorlalte discontinuitXgi psihologice pe
,.rrc lc descrie attt de subtil gi de complet. El ne prezintl un
r.rlrl.u al naturii umane in stare brut5, ca si spunem astfel,
Lrr.r:'r risca vreodati sI emitl propuneri cu privire la felul
rr (.ue materialele rlzlege ut pui.u-fi imbinate, qi fir5 sX fi
r r r ( c rc At, ei personal, s-o f aci. Nici un autor n-a studiat
inrcrmirenlele spiritului cu atita pitrundere pi rizbdare,;i
r r i, i unul n-a .rritat o satisfacgie atit de flegmaticX trXind
'
i,ria unei fiinqe intermitente. Cu un fel de voiuptate ftiin-
lilic.i a emotiilor, Proust dI impresia ci qi-a iimitat arnbiiia
Lr cr.rnoagtere;'r lui insu$i ; ideeJ de a utiliza cunoagterea in
',i opLrl perfecgionXrii caracterului, el nu pare sX gi-o fi pll
'
,ci,clatX. Opera lui dX dovadi de o ciudati abseng5 a ideii
,1r.: pi'ogres i-noral. El ne oferX cea mai subtili analtzl. psiholo-
''i,.i. ciir nu ne sugereaz5 niciodati ce trebuie sX facem dupii
t,' 'crr fi ajuns 1a cunoagterea eului nostru, inlesnitl de per-
',picircitatea sa. Jelul vieqii, dupl cum se subinlelege, e acela
,lc a ingi.dui. evenirnentelor psihologice si se produci in noi,
r.rr nor sa ltrrn cum gi de ce se produc, pentrtl ca s; putetll
,.r vura calitatea unei pllceri mai conStiente' Un asemenea
1cl poate fi perfect adicvat gi satisf5cXtor pentru un -infirnr
i.,,'lat de lunie ca Proust; dar pentru aceia a clror viaii se
,lcsl'igoarl altundeva decit intr-b cameri de boinav filozoiia
r( casta nu e tocmar mullumitoare. Omul care doreqte sI tn-
l'Lrnte lumea cu o personalitate complet5 $i inzestratX cu o
,'liciengX coerent; ntl poate 'accepta discontinuitatea plopriu-
lrri sXu spirir. NLr poite consimfi sX fie un anumit om ina-
rrrtc d€ prinz 5i un altul dupX aceea; si se afle aici la un
rrrr:neilt-41t li, in clipa urm5toare,.la bunul plac al vrerr-
'ri'i sugestii pe care i-o oferd hazardul, si- se tran_spuni_.in-
,, t','r ilt loi gi in alti epoc5, intr-o atrnosferi intelectualS gi
1 E vorba de episodul descris de il{arce1 proust
mitenlele inimii", din vclumul Sodoma Si Gomora I
timpului pierdur").
244
,'rrrtilivl diferiti.
Ii este absoiut necesar si-gi impunl un anurnit
,lc rinificare spre a-l mentine identic cu el insu;i
in capitolul "Inter-
(ciclul "In cil.rraree
plrnclplrl
in cursul
205

103. tuturor schimbXrilor ce intervin in mediul exterior pi in
spiritul s5u. Trebuie sX-gi creeze o osatur; morali care sd
pirsiste in ciuda tuturor fluctualiilor ce se produc in viaga
lui spirituali. o osatur5 destul de rezistenqi ca si ingiduie
euiui- pe care ;i-l doreEte sX stribatl goluriie de timp in carc
naturi
- dacl s-ar lXsa in ,voia ei
-
l-ar o'bliga si joace un
rol diferit qi inacceptabil.
asatwra ntodernd.
-
Principiul unificator prin interme-
diul ciruia modernii au incercat sX coordoneze elementele
naturii omului spre a fiuri o personalitate este "eficienla"
socialS. iiaqa nu rnai posedi o semnificalie supranaturalX ;
interesui in via{5 este si ajungi la acest rezultat natural
- vai ! prea natural
-
gi anume Ia reugita recunosctltS pc
plan social. in numele acestei reugite trebuie invinse disconti-
nuitllile vieqii spirituale a omului, trebuie sI fie coordonate
elementeie separite ale naturii lui ;i armonizate discordaniele.
Funcliile mintale care conduc la reu;ita recunoscut; pe plan
social sint preluite ; cele care militeazi impotriva oeficienqei"
sint dispreluite si in aceiapi timp temute. Nr-r Ii se giiseste
nici o ritilizare in caclrul personalitirlii care, a5a ctinl a fost
hotXrit dinrrinre, tlcbuie si corespuncll r.rnei f iinle realizincl
eficienla qi reulita socirli.
Succesul recuiroscut pe plan social este succesul profe-
sional ; un orr se iurpuue in societate dacX reu5egte in munca
lui. CalitSlile cerute spre a obgine succesul in majoritatea
profesiunilor sint calitXgi ce decurg din raqiune, voinll si
intuilie. Omul care reuge$te trebuie sI fie capabii si gindeasci
intr-un fel clar, si-gi concentreze atenlia, impotrivindu-se ca
spiritul lui si vagabondeze, si munceasci din greu chiar
aiunci cind nu se simte dispus si lucreze. Asta inseamiri c:i
puterea raliunii gi voinlei lui trebuie sX fie dezvoltatl in cel
mai inalt grad. in multe profesiuni, intuiqia, care este facr.rlta-
tea de perceptie incongtientS, puterea de a vedea dincolo de
superficialit5lile imediate, dezviluind realit5lile de sub rni$-
tile lor 5i posibilitilile dinamice latente in neclintirea greoaie
a prezentului, e aproape tot atit de necesari ca gi raiiunea
sau vornta.
Printre celelalte elemente psihologice care au fost coordo-
nate qi incorporate personalitXgii moderne privitl prin p:isma
succesului, cele mai importante sint tendinlele achizitive"
Acestea au fost normate, nu dupX vreun anumit proces
'de
sublimare, ci printr-o simpli risturnare a valorilor. Ceea ce
206
'r.rinlc cipXtase denumirea de negru se numelte acum alb.
lrr'itlirr, care in epoca strlmogilor nogtri medievali era un
t'.r(.u capital, a devenit acum una din virtugile cardinale-
{,r.r1ic acestui procedeu, una din sursele de energie odinioari
,rrir de diunitoare a fost integrati gi activizatl, sub forma
,'rrrrrlaliei stimulatoare, in cadrul personalitXqii organizate.
r r'crn dreptul si considerim ca o virtute ceea ce strlbunii
n() rri denumeau un pXcat ? Asta este o altX problemS. FirX
i'rrhriali ci, acgionind astfel, am ficut in aga fel incit ten-
tlirrlcle amintite par, cel putin vremelnic, mai pulin supir5-
rr,.1r4. p31 liniqtea spirituali a fost scump plXtitX, fiind obgi-
''rrtii cu ajutorul unui preg pe care il mai plltim incS, pi-l
',,r plSti incl qi copiii noqtri multi vreme dupl ce rigazul
l)rccar astfel cumpdrat. va aparline trecutului.
Nici sexul si nici afectivitatea nu duc la succesul profe-
,,i.nal. Adesea ii sint chiar ostilc. Cumpitarea in problernele
tcxuale e de dorit, pentru cI orice exces pe plan erotic ne
lccluce capacitatea de a duce la bun sfirgit acqiunea pe care
o irrtreprindem,.iar orice incXlcare a codului de conviequire in
'ocietate reprezint5 o piedici in goana spre succes. Acelali
Iucru qi cu afectivitatea. Din punct de vedere profesional
tcr.rtimentul nu e deloc necesar. TrXim astXzi o renagtere a ciu-
rlrrtei concepqii a stoicilor, dup5 care sentimentul e intrucitva
rrcdemn de un om, fiind o funcqie inferioarl a spiritului, qi
('rr atare trebuie suprimat in toate imprejurXrile. lncepind din
'ccolul al XVIII-lea, cu exceplia unor scurte ristimpuri, nu-
rnai omul rational a fost considerat modelul ideai. Sentirnen-
rcle au fost surghiunite la periferia fiinqei, intr-o zoni izo-
letX, gi in relajie de subordonare fai5 de personalitatea co-
,'rdonatX dupl criteriul succesului. Orice incercare de a co-
,.'rdona stlrile emofionale discontinui li a le inrola in ser-
viciul unei cauze superioare lor a lbst practic abandonatl.
(lhiar ;i procedeele cu ajutorul cXrora biserica reulea sX diri-
icze spiritul recalcitrant qi si-i armonizeze stiriie discordante
.ru cXzut in desuetudine. StrXzile oraqeior nu mai sint inle-
s.rte de pompa unui ceremonial sugestiv ; sirnbolurile gi icoa-
rrcle nu mai evoci semnificaqia misterioasl a viegii, nu ne
'rrai obligl sI ne canaliz5m gindurile qi sentimentele exclu-
'iv pe anumitc figaguri. Nu numai ritualul religiei organizate
.r disp5rut din lume, dar gi tot ceremonialul profan al viegii
.,lri;nuite este pe cale si disparX rapid. Cortegiul funebrr.r qi
207

104. ospefele, decenla gi eticheta, respectarea zilelor de post qi a
sXrbitorilor religioase, intregul ritual al pietXgii iiregti oniului
se destramX.
Deqi prgscrise, .instinctele gi stirile emotire nearmonizate
nu inceteazl totugi si subziste ; ele continul si supravielu-
iasc5, dar separat, avind o existenlS oarecum autonom5.
Coordonindu-gi viaqa lSuntrici in vederea s'"rccesului, in-
ciivizii care fac parte din uitima generagie (nu ro1i, desigur,
dar cit de numerogi !) stiu ci raliunea, voinla, intuilia qi
emulalia sint singurele elemente prelioase ale spiritului. I)ar,
cie;i celelalte atribute sint pentru ei f5ri vaioare, nu incearcl
si le suprime compler. Le adrlit exisreirla, ba mai mult, in
clipele de rdgaz se lasl pi:adI in mod deliberat capriciilor
acestor elernente proscrise. Sexualita.tea qi sril'iie einotive nu
sint la ei integrate personalitSgii, ci silI;luie:c, ca si spunen.r
a1a, intr'-un fel neplelucrat. Ca fiinle sexuale ;i emotiie, cci
rnai tineri dintre contemporanii nogtri par cci-.rpiet neatinsi
cie civiiiza!ie,; recuno-scindu-;i primitiviiatea i,-'
-aceastir
pi-i-
vin1i, ei se lasl pracli instinctelor Ei afectii itirqii. "Priniiti-r.'itate" r.nr e, firi incloiell, tcrnrcirul ccl r,:.i potri-;it, cici
prinritivii ipi armonizcazi viale iniiuntlul r.rirei structuri ri-
gide ilc trlbu-uri. Cuplurilc -.e forrneirzi 1a inti;:rplare, cu o
surprinzitoare liberrate ; ele profiti din plirr de fiecare sen-
zagie violent5, generatoare de erno;ii, pentru ea inslqi, penrru
cI le procurX o comolie momentanX. Ca si ]Iarcel Proust
(care, in ciuda rafinamentului sXu, este din acest plirlir de
vedere un prinritiv), ei gXsesc in discontinuitateJ stiliior
lor enrotir-e, nu un iucru de blamat qi de corectat, atir cir
e cu putinqX, ci un fenomen curios qi amuzant. Trec de la o
stare sufleteascX la o alta cu bucuria copiilor care igi oferl
<<numere de atracqie" intr-un bilci. lntr-o baracX desc.-perii
lascivitatea, in cea alituratl dezgustul. Piititi intrarei $i
faceqi alegerea intre betia furiei Ei betria sentin-rental5. Stlrile
discontinue de Ia naturl rlmin necoordonate. Nu se face nici
o incercare de a se corela sexualitatea gi sentimenteie cu
structura personalitijii organizate. lntr-ader'5r, dup5 cuin alrl
v5zut, instinctele 5i afectivitatea nu pot fi corelate cu srnrc-
tura personalitllii in vederea reugitei sociale. Totala incoe-
renf; a acestor elemente puse la stilpul infamiei consriruie
un farme.c apa-rte- pentru tinerii care. iEi propun s5-$i. ntriiasca
via1a,, fiind decigi sX nu accepte nici o reiponsabilitate pen-
tru propriile lor acgiuni.
208
Despre canfort
Noulcrtel Jenomenwlwj. - Hotelierii frailcezi il nurlesc
,,,,,,|,,rtul *odorrrt, 5i pe drept cuvilt. CIci confortul e
,,,'.,rii.-recettX, mai tinirl decit ma-qina cu aburi, avind
,"., ,"i.rtu copilXriei in tnomentul cind lua na;tere-telegra-
lr.r, ;i doar .ti o g..,.t"1ie mai veche decit radioul' Inventa-
,,.,' ,'lifloaceior giagie c5rora ne putem bucura de confort
1,,,,,,,,i' fi .onii.l!t"i." acestuia ."'r-,t s.oP vrednic de. urnri-
i ,, - r.,,rul din cele mai demne de dorit dintre cite igi poate
t,r,)l)une fiinla omeneasci
-
reprezinti fenomene moderne,
i
',.,
pr...d.nt in^istorie din epoia romanilor pinS.astXzi' Ca
'.i i,r'cazul altor fenomene cu care sintem familiarizaqi in cel
,,,.ri inalt grad, acestea au ajuns si ne aparl-cit se pcate-de
lir,;ri, ca ii mediul acr-atic pentrtr fiinqe-le ndqPt-llq,lui, flri
,, ,,.1 d" seama de ceea ce e bizar;i nou in ele, si firX a nc os-
r,'rri si rneclitlm asupra semnificaliei lor. Fotoliul capitonat,
l,.rrul cu scmierl elastici qi canaperua, incilzirea centraii 9i bria
, ,,1,i; p.o*anent disponibilX
-
aceste atribute ale confor-
r,,lui, ia gi multe aliele, fac patte din existenla cotidianil a
l,rrlgheziei' anglo-saxone, chiar: gi a ce,lei a. cirei prosperitate
.,l,ie daci atin"ge media. Cu tlei sute de ani in urmi erau ne-
( .noscute celoi mai mari suverani. E r'rn fapt curios care me-
ritii sir fie exarninat gi analizat.
Primul lucru care iz.be$te in legiturX crr lipsa de confort
i,r care au triit strXmogii nogtri e faptul ci astfel de pril'a-
litrni au avut, in mare m5sur5, un caracter voluntar. in
1,,rrte, echipamentul confortului modern se datoreazi unor
.lcscoperiri recente; nu se puteau pune, de pild5, roii de
, ,,r,ciitc la vehicule inainte de clescoperirea Arnericii de Sud
ri a arborelui de cauciuc. Dar, in general, nu s-a reinrroit cn
,,irnic baza materiali a confortuiui nostru. Oamenii ar fi
l)utut face canapele 9i fotolii adinci gen ufumoar", ar fi
i.'urut u*.,.aja s51i de baie, instalaiii sanitare qi de incilzire
t t'ntrali in orice epoci din cursul ultimilor trei sau patru
rrrii de ani. $i, de fapt, au existat anumite perioade in care
.ur gustat acest gen de confort. Cu doui mii de ani inainte
,lc era noastrX, locuitorii din Cnossos erau familiarizaqi cu
rrrsralaqiile sanitare. Romanii inventaseri un sistem foarte
t.nrplet de incilzire cu aer cald, iar instalaiiile balneare ale
209

105. unei vile rorllane echipate cu ultimele nout;fi ale vremii erau
mai luxoase gi mai complete decit tot ceea ce-gi poate clori
omul modern. Existau sili de sudajie, sXli de masaj, piscine
cu apX rece, uscitorii cu temperaturi rnoderatl, impodobite
(daci este si-l credem pe Sidonius Apollinarius) cu fresce
sugestive gi cu divanuri confortabile unde te intindeai ca si
te usuci conversind cu prietenii. Cit despre biile publice, erau
de un lux aproape de neconceput. <Am atins un grad atit de
inalt de lux, spune Seneca, incit sintem nemuljumili daci in
sala de baie nu cilcim pe pietre prelioase.> Dimensiunile gi
complicalia termelor nu erau mai prejos de splendoarea lor.
O singur5 sall din termele lui Dioelejian a putut fi trans-
formatl intr-o vastl bazilicX.
Am putea da nenumirate alte exemple demonstrind ceea
ce s-ar fi putut realir.a,.cu mijloacele limitate de care dis-
puneau strXmogii nogtri, in arra de a face viaja confortabili.
Reiese limpede cI, dacl oamenii evului mediu gi ai incepuru-
rilor epocii moderne au trlit in murdirie 9i lips5 de coifort,
a-ceasta nu line de inaptitudinea lor de a-qi schimba modul
de trai,_ ci de fepnrl ci le-a plScut si triiasci astfel, pentru
cI nrurdiri.r 5i Iipsa concliliiloi clc viall confortabil5 era^u con-
folnre principiilor ;i prejudecigilor lor politice, morale li
religioase.
Cont'ortwl Si ztiala spiritwald.
- Ce legiturl au confor-
rul ;i curiqenia cu politica, morala gi religia ? La prima vedere
am fi ispitili sI afirmXm ci nu existX gi nu poate exista nici
Lln raport de cauzalitate intre fotolii qi democralie, intre
canapele 9i sllbirea rigiditlqii in relagiile de familie, intre
blile calde qi deciderea ortodoxiei cre$tine. Dar daci exa-
minim lucrurile mai indeaproape, vorn descoperi cX existi
cele mai strinse legituri intre recenta dezvoltare a confor-
tului qi istoria ideilor din ultimele epoci. NXdijduiesc cI voi
izbuti, in acest eseu, s; scor in evidenl5 de ce nu le era cu
p_utin95 (nu din punct de vedere material, ci psihologic) prin-
cipilor italieni din Quattrocento
1, elizabetanilor, ba chiir gi
lui Ludovic al XIV-lea si triiascX in condiqiile de curXlenie
qi comoditate pe care rornanii le-ar fi socotit elementare, sau
si se bucure de obiectele de confort indispensabile lumii de
astizi.
'-,r irtccpem prin a examina fotoliile qi- incilzirea cerl-
r,.,1.,. Arniridoul aceste atribute ale confortuiui
'-au
deveirit
1,,, ,rl,ilc
-
irni propun si demonsttez
-
decit odatX cu
1,',rl,rrpirca puterii m-onarhice -9i feudale, 9i cu declinul.^ve;
i l,'1,,,'i.'rhii familiale si sociale. Fotoliile 9i canapeiele adi'ci,
,1,' tin "fumoart. au fost concepute ca sI te instalezi cornod
,', .1.', tlestinziniu-gi membrele. itttt-utt fotoiiu modern binc
,,'n:,rruit nu pofi face ,altceva decit si te "tolSne$ti". Or,
',.r rc tolini> i o atitudine care nu e nici demni, nici respec-
rrr,,,rsii. Cind voim sX impunem respect' cind avem de adresat
,' ,l,,lena unui inferior, iu .r. pri6ugim intr-un fotoliu adinc
,r,,iiinindu-ne picioareie de vaira gemineului; ne aqezlm cu
'.i,i,,"r., dre"pii si ne silitn sX luim un aer rnaiestuos. Tot
,r,rlcl, cind dorim'si ne arXtXm politicogi fagX de o doamni
',.,,, ,ii ne manifestlm respectul fiti de persoane virstnice ori
,..''rrrrrcabile, incet5m de- a mai gedea intinEi comod ; ne
,itlicirn in picioare sau, cel pulin' ne.indreptim bustul. Dar,
rr.lrecut, sbcietatea otneneaicX constituia o ierarhie in carc
()r rcc om era vetnrc preocupat s5-gi rnenlini o atitudine irn-
;,,.csionanti fali'de i.tfe.ioii sau si se arate respectuos fall
,lc cei situaii deasupra sa pe scara sociali. intr-o aselnene:l
',or:ietot€ .a te tolinio era un lucru cu neputin[I de irna-
riirrrt. Ar fi fost la fel de inadmisibil ca Ludovic al XILlea
l,.r se intindi comod in prezenla curtenilor sXi pe cit era de
rcconceput ca unul dintie acegtia si gadi tolSnit in. prezenqa
'
cgelui.
^Numai
cind asista la o gedinli a ?arlarrentului, regele
lrrlrrntei lua o pozigie comodi in public. intr-o ascmeneJ
i,',1',rejurare, el ttitea culcat- pe paiwl iustiSiei, in timp cc
l,tiugii gedeau pe scaune, inallii demnitari ai coroanei rdnrt-
i'c,ru in'picio"ti, i"t plebea se afla in genunchi. Confortul era
s,,,,clamit ca un apanaj al regalitXlii. Regele singur ar-'cn
rlreptul s5-;i intindi pilioarele. Putem fi -siguri, -
dealtfel,
,.i 9i le intindea ..t *ultX maiestate. Atitudinea lui de dcs-
,i,r<iere era un simplu ceremonial, neinsolit de nici- o itjr-
I'irc a demnitigii. in restul tirnpului, e drept' regele 5cdea
y.s, dar intr-o pozilie dreaptl 5i
-plini de demnitate; trebuia
.,.i
',nentini
ap"t.n1" mirefiei (cici, la urma urmei, mirelia
,' i,r piimul ^rind 'o
chestiune de aparen!; rnaiestuoasi)'
( ,rrrte;ii, in schimb, plstrau aparengele deferenlei fie rimi.ind
i,r picioare, fie, dacl erau de rang- foarte inalt 9i de sing.e
.l",,rcbit de albastru, a$ezindu-se, ihiar in prezenga regelrri.
1,c nigte taburete. Ceea ce se petrecea la curtea regelui se
2r0
1 Secolul ;r1 XV-lea.
211

106. lepeta gi in casa nobilului ; seniorul se comporta farl de
vasali gi negust-orul faji de ucenicii gi slujitorii sXi intocmai
ca regele fa95 de curreni. in toate cazurile, superiorul trebuia
si-gi. exprime superioritatea printr-o atitudine demn5, iar
inferiorul avea datoria s5-gi
-
exprime inferioritatea ficind
dovadi de deferengS-; nu purea fi'vorba de o pozilie .o*oJ;.
La fel.,se p.erreceau lucruiile gi in intimitatea^.rie1ii de fami-
lie : pil'in1ii domneau ca papii gi ca suveranii,'in virtutca
dreptului lor divin. Strimogii nogtri luau foarte in selios a
cincea poruncX
- cu citi -gravitaie, putem judeca dupi acest
incident : pe vremea dominagiei teocratice a marelui^ Calvin
la Geneva, un copil a fost decapirat in piata publici Dentru
ci,.indrXznise s5.-si loveasc5 pXrinlii. O"ii nilti copii i-ar fi
tollnit intr-un jilt, fapra loi ar fi fost consideratl, dacX nu
ca o criml capitalX, cel pugin ca o dovadl de iipsl elemch-
tarl de respeci, merirind^pedepsirea prin violenqf, flagelr.e"
5i recluziunea sub lac5r,
-cu
piine ,rscatX. Peniru o
"jignire
mai mi-runrl
- pentru cI neglijase sl-gi ducl mina la |;ii-rie
-
Vespasian Gonzague i-i
-dat
unicului sXu fiu o jovi-
turi. de- picio_r de pe urma clreia copilul a murit ; te cutre-
nruri gindinclu-rc l;r cccrr t c rrr f i f urut sivirgi daci acest
copil s-ar fi priviilit irrtr-urr iilr. l)ar dacX le era interzis
copiilor sli se intincll cornoc{^iir prezcnla p5rinjilor-lor, nici
ace;tla nu puteau s-o taci in prezenqa copiilor, de teanl5
ca nu cumva sX decadi in ochii celor care aveau datoria s5-i
cinsteascS.- Veciem, prin urmare, cI in societatea europeanl
de acum doul sau trei veacuri ii era cu neputint; oricXrui orn
- de la Sfintul impSrat roman sau de la-regele Franqei pini
la cel mai nenorocir cer$eror, de ia patriarhtil cu barbl lungl
pinl la pruncul din leagXn
- si se instaleze comod in pt=-
zenga oricirui ah om. l{obilele vechi reflecti atitudinile
adoptate in mod curent de societXgile ierarhice pentru care
erau create. Artizanilor din er-rrl mediu qi din vremea Renaq-
terii le-ar fi stat in putjnli sX creeze fotolii gi canapele care
ar fi rivalizat cu celi de astXzi in prir-inga confortului. Dar
societatea fiind alcltuirl dupl tipicul de arunci, n-au fdcut
acest lucru. Abia din veacul al XVI-lea fotoliile au ince,our
si devinX mobile folosite aproape in mod curenr. Inainre,-un
fotoliu insemna un simbol al autoritSgii. AstXzi, membrii co-
n.ritetelor se afundi in fotoliile lor, deputaqii Eed qi ei insta-
lagi comod, dar autoritatea apargine
-incI'
unui preqedinte,
a$ezat pe un fotoliu prezidenlial simbolic. ln epoia feudalX
212
"'rrrr.ri
nobilii posedau fotolii. Cind un nobil cXlXtorea, igi
lrr.r t rr cl fotoliul ca si nu fie vdzut niciieri firX semnul
, rrt'ri.r qi vizibil al autoritX;ii sale. Chiar gi in zilele noas-
rrr., rr'()nul, nu mai pujin decit coroana, reprezintl simbolul
,,'rr,'r'irli1ii. In evul mediu, oamenii de rind se agezau, atunci
, irr,l lc era inglduit, pe bXnci, pe taburete ori pe scaune de
l,,r,.itiirie fIrI speteazi. Odati cu ascensiunea unei burghezii
lr.rlrrtc gi independente, in timpul Rena'terii, folosirea foto-
lrrl,rr a inceput si fie mai rispinditS. Cei care aveau rnij-
l,'.p1gls de a-gi oferi forolii, le foloseau, dar aqezindu-se in
.lt' t'u demnitate qi in pozitrii incomode ; cXci fotoliile din
',,',,'lul al XVI-lea semXnau incX destul de mult cu un rron,
',,rpunind celor ce le ocupau o atitudine dureros maiestuoas5.
l,i.r din secolul al XVIiI-lea, cind vechile ierarhii se aflau
t,,'<.rle de pribugire, a inceput gi mobilierul si devini nrai
,,'rrfortabil. Dar chiar in epoca aceea, tot nu putea fi incl
r',,r'ba de a te afunda qi a te instala cu adevXrat iomod. Foto-
liile qi canapelele in care blrbaqii (qi mai tirziu femeile) se
t)urcau cu adevXrat
"l5fiin, firl nici o preocupare fatl de Ic-
riilc etichetei, n-au ap5rut decit atunci cind democragia a fost
ir,;tituitl temeinic, cind imporranta numericX a claselor mij-
l,'t'ii a crescut pin5 la proportii gigantice, comporraree
,,'r'curcnioasX a devenit o modl invechiti, femeile s-au ernen-
, i1.rat. iar caracterul incordat al relaliilor de familie a dis-
I
),iftit.
Incdlzirea centrali si sistemul feudal. - O altl parte
i'rrcgrantX;i esentialX a confortului modcrn
- incXlzirea
,,,nr.enabil5 a locuinlelor
- aplrea cu nepudnlS de realizat,
, cl puqin pentnl puternicii zilei, din cauza structurii politice
.r vechilor socictXtri. Plebeii erau mai fericiqi, in privinga
.r('casta, decit nobilii. Locuind in borcieie, aveau posibilita-
rt'rr mlcar si stea la cildurl. Dar nobilul, prinqul, regele pi
,.u'clinalul locuiau in palate a c5ror grandoare corespundea
P.7iqi6l lor sociale. Spre a demonstra ci sint superiori celor-
l.rl1i oameni, ei se simleau obligali sX trXiasci intr-un caclru
,lcpigind considerabil mXrirnea natural5. l;i primeau oaspelii
irr slli vaste ce sem;nau cu nigte piste de patinai cu rotile;
1'.i;cau in falnice procesiuni de-a lungul unor galerii tot a;a
, le lungi $i strXbitute de curenli ca ni;te tuneluri alpine, sau
,".,',ru qi coborau sclri triumfale aducind cu cataractele Ni-
l,rlrri preschimbate brusc in marmurX. Din cauza rangului siu,
,'', aristocrat al acelei epoci avea datoria sX-Ei petreaci
213

107. q TaIg parte din timp asistind la reprezentafii cu qarade
simbolice gi balete pompoase
- reprezentalii care cereau
rnult spaqiu dat fiind marele numXr de actori qi de specta-
tori. IatX cum se explici dimensiunile enorme ale palatelor
regale gi princiare, ba chiar qi ale reqedingelor unor sirnpli
nobili de !ar5, proprietari de plmint. StrSlucirea rangulrri
lor ii obliga si locuiascX in inciperi de treizeci de nretri
lungime gi zece metri inillime, ca $i cum ar fi fost niste
uriagi. Ce fast gi somptuozitate ! Dar, vai ! ce intristXtoare
temperaturi glaciali ! Astizi nu li se mai cere celor ce
ocupi situalii inalte (care qi-au cucerit singuri locul) si-qi
menfin; 9i sI-qi afiqeze pozigia in stilul somptuos al celor
care erau mari "de drept divin". Jertfind grandiosui confor-
tului, ei tr5iesc in camere destul de mici ca si poatX fi incXl-
zite. (Iar umXrimile" de odinioar5 ficeau la fel, atunci cind
nu se aflau "in serviciu comandatr' ; majoritatea vechilor
palate cuprind o serie de apartamente minuscule in care
proprietarii lor se retr5geau, dupX ce luau sfirgit spectacolele
de galX. Dar ceremoniile erau foarte lungi, qi nefeiicigii prin-
cipi de alticlat5 se vedeau consrringi si-;i petreaci o mare
parte clin tirnp ctalindu-r;i lirelia prin sili-de audienqi in-
gheqate gi prin interminabile galerii unde guiera vintul.) in
cursul nnei plimblri prin imprejurimile oragului Chicago,
mi s-a aritat locuinqa unui om care avea reputatia de a- fi
unul dintre cei mai bogaqi 9i influenqi din oiaq. Era o casi
de dimensiuni miilocii cuprinzind cincisprezece sau, cel rnult,
douXzeci de incXperi destul de mici. Am privit-o ctr nrirare,
gindindu-mi la vastele palate in care am locuit eu insunri
in Italia (in schimbul unei chirii cu mult inferioare sumei pe
care trebuie s-o pl5tegti pentru a-fi gara o maginl la C'lii.
cago). lmi aminresc de ;irurile de cimere de dormit, mari
cit niqte sili de bal, de saloanele vaste ca gXrile de cale
ferati, sau de sclrile pe care ar fi putut .rroirr" una lingl
alta doui limuzine. Ce nobile edificii, uncie aveai suficient
spagiu ca sX te sirnli supraom ! Dar amintindu-mi de vintu-
rile teribile care suflS in luna februarie de pe crestele Ape-
ninilor, anl fost ispitit si-i dau dreptate
-bog5ra5ului
ilirt
Chica_go pentru ci sacrificase fastul de hatirul iXruia egalul
siu dintr-o altl epoc5 gi o alt5 garX gi-ar fi irosit
"rrire".Bdile Si morala.
- Cele doul elemente ale confortului
modern pe care le-am examinat pinX acum le datorlm dc-
ciderii monarhiei, aristocragiei gi vechii ierarhii sociale ; al
274
rr.ilcrr element important
-
baia
-
treblie atribuit, dupi
r,.rcrcr mea. cel putin in parte, declderii moralei cregtine'
ilt.,i cxisti incX in Europa iontinentalX
- 9i, dupl cite qtitt,
i, irr alte locuri
-
peniioane de cilugirige unde fetelor din
, l.r',clc avute li se insuflS convingerea ci trupul omenesc e
.rrir de impur 5i.de obscen incit ele comit un .pXcat dacl
l)rrvcsc nu numal nuditatea altora, dar chiar gi pe- a lor.
it.,il", in zilele cind sint autorizate (simbita, din doul in
,I,'rr,i sXptlmini), trebuie luate sub acoperXmintul unei cirni;i
l,rrr1;i pini pes6 genunchi. Ba li se indici qi o tehnicl spc
, i.rl,.i de a Je imbiXca, care nu permite ca ele si arunce vreo
1'r ivire, din nebigare de seami, -
asupra propriei goliciuni.
Astiizi, asemenea gcoli sint, din fericire' o exceplie; dar a
cxistat o vreme, in trecut, cind constituiau regula generalS.
lrlc urmau marea tradilie cre$tin; a ascetismului, a cirei
r ilr'gcr€ impunltoare a mers neintrerupt de-a lungul veactl-
,il,ir de lJ epoca sfintului Anton qi a cXlugirilor din I'e-
l,.rida, lipsigi de ablujiuni, hrani qi satisfacgii sexuale, pini
.rl)r'oape in zilele noastre. Tocmai slXbirii acestei tradrgii da-
ri,''esc- femeile, cel pu1in, luxul biilor frecvente.
[:. cert ci prirnii _ lr€$tini nu manifestau nici un fel de
('ntuziasm pentru imbiiere ; dar trebuie sX remarclm, dirt
,,pirit de eihitate, cI tradigia ascetic; cregtin; n-a fost ostil5
l,.rilor ca atare in toate epocile. Faptul cX primii plrinli ai
l,iscricii socoteau scandaloasi promiscuitatea ce domnea in
l,.iilc romane e un lucru cit se poate de firesc. Dar cei rnai
rrroderali dintre ei erau dispuqi si ingXduie abluliunile in
,1,'z.e limitate, cu condi jia ci ele sX fie ficute cu decenil.
I )ispari;ia marilor bii romane a fost in egali mXsurX opera
',piritr.rlui distrugitor al barbarilor ca qi a obiecgiunilor asce-
ricc cregtine. in veacurile credingei biile au revenit ins5, pen-
rr u un moment, la preg. Cruciajii, intorcindu-se din Orient,
,'rr adus de-acolo biia de aburi, care pare si se fi bucurat
,lc o popularitate considerabilS pe tot cuprinsul Europei.
l'crrtru motivc greu de inleles, popularitatea bailor a des-
( r'cscut incetul ."., in.etul, iar biibitii li femeile de la sfir-
,ritul secolului al XVI-lea qi inceputul secolului al XVIi-lea
.rtr fost, se pare, aproape Ia fel de nesp-ila1i ca qi strimogii
l,,r' barbari.-Teoriile nredicale gi moda de la curte au putut
rr(rr un rol insemnat in aceste fluctuaqii.
'I'radigia ascetismului s-a exercitat intotdeauna mai pl'
rclrric asupra femeilor. Fragii Goncourt noteazd in Jumalwl
215

108. lor o opinie cnrentX in mediul burghez din timpul- celui de-al
doilea imperiu, qi anume cX irnpudoarea pi imoralitatea femi-
nin5 au crescut pe misurl ce s-a dezvoitat obignuinga de a
se imbXia. "Se cuvine ca fetele sX se spele mai rar'
a fost corolarul evident. Tinerele caie se bucui:i de desfi-
tarea blii au o datorie de recunottint; fagi de Voltaire
pentru ironiile sale qi falX de oamenii de qtiinqi ai secolu-
iui.XX p€ntm materialismul lor. Daci ace$ti.oameni n-ar fi
tririt ca si mineze tradilia pensioanelor de cXlugirile pen-tru
.domnigoarer, fiiceie noastie ar fi, poate, la fel de pudice
gi de murdare ca pi stribunicele lor.
Cont'ortwl Si medicina.
- Cea mai importantX datori"
de recunogtingi o au insl iubitorii de b5i fa95 de medici.
Descoperirea infecliei rniclobiene a avut drept consecinqX
incrrrCjarea curXleniei. Ne sp5lSm, astlzi, cu o fervoare reli-
gioasi, ca.indienii. Piile af devenit pentru noi ceva asemi-
neltor unul r1r magrc, lllenlr sa ne apere de puterile riului,
intrupate in microb, care se complace in murdirie. Ne putem
incumeta si prezicem cI religia aceasta medicalS va merge
qi nrai cleparte in opera clc subnrinare a tracliliei ascetismului
cre$tin. t)c l.r clescoperirctr clcctelor bineflcltoare ale luminii
soarelui, cxccsul cle vcst,imentatie a devenit, din punct de
vedere medical, un picat. Procesul care tinde sX faci imbrS-
cimintea mai agreabil:i de purtat e in curs de aplicare de
citva timp, qi a inceput la ll5rbagi pentru a se extinde apoi
la femei. Printre cauzele cleterminante trebuie si includem
declinul formalismului ierarhic qi al moralei cregtine. intr-o
mici broguri relatind vizita lui Gladstone la Oxford cu
pulin timp inainte de moartea sa, dl. Fletcher a notat co-
mentariile "ilustrului bitrin" 1 asupra qinutei studengilor.
I'farele om de stat a fost, se pere, profund mihnit cle negli-
jenla 9i calitatea inferioari a imbr5cXminiii lor. Pe vremea
sa, spunea el, tinerii iegeau purtind haine in valoare de o sutX
cle lire gi orice biietan care se respecta avea cel pulin un
pantalon pe care-l purta firl a se ageza vreodati de teamX si
nu-l deformeze. Gladstone a vizitat universitatea de la Ox-
ford intr-o epocX in care studenlii mai purtau inci gulere
tari qi inalte gi pXlXrii ..melon,r. Ne intreb5m ce-ar fi spus
,!,' ,.rrrri;iLe cu guler rXsfrint, de puloverele in cuiori 'r-ii 9i
,l ' p.urtaionii laigi de, fianelS ai generaqiei actr'rale . Nicicind
r, ,r r'lslat mrrr pulrni preocuparJ ca ast;zi p€ntru o linuri
, rr'r'ionli plini de'demnirate ; absenqa forlnalismultti a atins
,,,' ,;r'.rd nimaiintilnit. In toate iinprejurXrile, -afari de .cele
,,,,ri solenrne, un birbat, oricare i-ir ii rangul sau conditria
.,,, i.ili, po*f" purta ceea ce
-i se- pare comod.
r-)irstacc,lele i'npotriva conforrului vestimentsr eratl dc or-
, I i rr moral ca 5i de ordin poiitic. Femeile aveau obligalitr
,, irumai si pistreze o iinuti in raport cu pozigia lor
',,,..i:rli., dar Ei # ... conformeze unei tradilii..deo-orali creg-
ri,',i aicetici. ttultX vreme dupX ce bXrbaiii pirisise.ra.inr-
l,r,iciimintea oficial5 incomod5i femeile se supuneau inci la
,r rri neaiunsrrri in nttmele pudoarei. Numai rizboiul 1 ie-.r
,lilrcrat de eceasti sclavie. eind femeile au inceput si e[ec-
r,rcze munci impuse de r5zboi, cle au constetat ci pudoeree
r,.ttlirional.r in privinla imbriclminlii nu,cla conrp.rtibili crr
' .rrrclamcntul".
".u preferat *randamentul". Cind att desco-
r'.,it avantaiele impudorii, au rimas de atunci "impudice",
;,r-c binefaclrer sinltilii lor gi sporirea confortului perso-
,,.r1. h'Ioda actuali e cea mai confortabill din cite au cLlnoscui
It'rneile vreodati, Chiar qi femeile din antichitatea greacl se
';nr[eau, probabii, mai puqin la largul -lor. Tunica de dec]e-
',,'l,t contituia un vegmint cjt se poate de ralional, ce-i drept,
,l.rr rochia care o acoperea era o simpli bucati de stofX in-
l.i;rrrat5 in jurul corpulri, ca un sari indian, gi prinsX--cu ace
,le siguranqi. Nici oTemeie a clrei toaleti se afla la discregi;r
,r,ror agrafe n-a putut sX se simtX cu adevXrat la largul ei'
Cont'ortu.! conliderat ca scop in sine.
-
lniesnit de schirr-r-
l'.irile inten'enite in filozofia lradilionali a viegii, confortui
t'.;tc in momentul de falX una din catrzele propriei lui inflo-
r iri din ce in ce mai accentuate. Cici astlzi confortul a
,lu'enit o obi;nuinjS, o mod5, un ideal de urmXrit pentru el
irr,'ugi. Cu cit vom introduce mai mult confort in existenla
rr.rrstrX, cu atit il vom pregui mai mult. Pentru cei care au
,rrnoscut confortul, lipsa'lui echivaleazl cu o adevlrat; tor-
rrrrii. Iar nloda care' decreteazi astXzi cultul confortului e
(()r rltit de imperioasX ca qi orice altl mod5. Afari de asta,
inrcrese materiale enorme sint legate de furnizarea diverselor
,', lripamente necesare. Fabricanlii de mobile, de aparate de
I Primul rizroi mondial.
1 Tbe Grantl OId Man, porecle
ultimii sii ani, Gladstone, Villirm
britanic, qeful pertidului liberal.
216
afectivl sub care era cunoscut, iu
En'erc (1809-1898), orn de stat
2t7

109. incllzire, de instalajii sanitare, nu por ingXdui sX se stingi
dragostea de confort. Ei posedi, in cadrul publicitigii mo-
derne, mijloacele cu care i-o oblige sI diinuie qi sX se dez-
volte.
Pup{ q. am schijat astfel pe scurt originile spirituale ale
confortului modern, se cuvine
-si adiugim citevi cuvinte in
leglturX cu efectele sale. Nu poji obline nimic in mod gra-
tuit, gi cucerirea confortului a fost insojitl de o pierdere
compensatoare in privinga altor lucruri rot atir de jrelioase
sau poate gi mai rnult. in general, un oln bogat care- igi con-
st-{uiegte astlzi o cas5 se preocup5, cu precldJre, de confortul
viitoarei sale locuinle. El- va cheltui sume mari de bani (cici
confortul e foarte costisitor : se discutS, in America, si
'i se
dea casa gratuit aceluia care achitl costul instalatiei sanitarej
pentru sili- de baie, sisteme de incllzire, mobile capitonate gi
alte-lucruri de acelagi ordin; gi, cu aceasta, igi va considera
locuinqa ca desXvirgitS. Semenul siu dintr-o epocl anterioari
s-ar fi preocupat, inainte de roare, de caracferul impr_rnltor
qi de somptuozitatea clXdirii
-
de frumusege, intr-un^cuvint,
rriai mult decir de cou[.rrr. B.rnii pc c]rc conterrporanul nos-
trtr i-er chcltrri l)cnlru lrii ri iric,rlzirc cc,rr."l,i ar [i fost
f-olosili -alridat:r pcnrnr sc)iri clc urarmuri, o faladX gran-
dioasi, frescc, sirtrri de saloane aurire, rablouri, s'.arui. Fapii
din veacul al XVI-lea au trXit intr-o lipsX ie co.rfort 'o"
care un director de banci modern ar socoti-o insuportabil* ;
in schimb aveau frescele lui Rafael, Capela Sixtini, galerii
cu sculpturi _antice. Trebuie s5-i deplingem penrru faptul ci
in Vatican lipseau cu desXvirqire iilile de- baie, iniilzirea
centralS qi fotoliile gen .fumoar" ? lnclin si gindesc cI pasi-
unea noastrl actualS penrru confort e pugin excesivi. Cu ioate
cX, personal, apreciez mult confortulf am triit foarte fericit
in case lipsite aproape de tot ceea ce anglo-saxonii considerii
indispensabil. Orientalii, ;i chiar europe.rii meridionali, care
nu cunosc confortul gi tr5iesc cam in felul str5rrogilor nogtri
de acum citer.'a secole, par si se descurce foarte trine in ab-
senla aparaturii noastre complicate gi costisiroare de lur
capitonat. Sint un om .de mod5 veche, in destul de mare
m5sur5 ca sI creC intr-o ierarhie a valorilcr, qi nu v5rj ce
interes-.prezintl progresul material daci nu esre pus in sluiba
gindirii. Imi plac aparatele care economisesc efoitul *"t.riol,
pentru cX evit5 o risipX de timp qi de energie ce por fi con-
278
r, r.rrr' unci urttnci intelectuale. (Dar trebuie sX adaug ci er'r
r,1,,,, nr.lr)cr intelectualX; existX mulii oameni care n-o pot
,,1, r i ;i c,rrc sint la fel de entuziasmaqi fa15 de sistemele,ce
, ' ',,,.,,,ri'r''e gindirea ca gi fali de maqinile aittomare de spXlat
, , ,,' yi .lc i:usut.) imi place transportul rapid 5i lesnicios,
r'{ 'rrr cii, lirgind limitele universului in care triieqte omtrl,
' l.rrr,,cptc qi oiizontul spiritual. Confortul se bucurS, in ochii
',,, i, rlc o justificare analog5: inlesnegte viala cugetului' Lipsa
,1,' ,,,rrfort pune obstacole gindirii; e greu, cind trupului ii
, lr iri ;i suferi, sI lucrezi cu spiritul' Confortul e un rnijloc
,,, r'ctlcrea atingerii unui scop. Lumea modernX pare a-l socoti
, ,r .n scop ir sine, ca un bine absolut. Poate ci, intr-o
l,,,rr.i z-i, lumea se va preschimba intr-un vast culcu; de puf,
It,' (:rre trupul on-rului va trindivi, in tir.t.rp ce spiritr-ri I'a fi
,,,,r I rLrgil, aiclorna Desciernonei.
D. H. Lowrence
( Fragment)
...[, cu neputin!; si scrii despre Lawrence altlel decit ca
r lt'spre un artist. Era artist mai presus de orice, iar faptul
.,, crta explici o viaqi ale cirei aspecte ciudate ar pirea,
.rlrrninreri, de neinqeles.in Fiwl t'emeii, d-l lVliddleton N'Iurry 1
., scris pe larg despre Lawrence
- dar despre un Lawrence
t)c care nu l-ai binui niciodatl cX e un artist din lectura
.rrcstui curios eseu de hagiografie distructivX. Cici d-l Murry
i,',rrori aproape cu de-sivirgire fap.tul .ci eroul s5u
- victima
',.r, cra sa spun
- a fost un om cXruia (soarta ii pusese pece-
rc.r de ,,scriitor"',. Cartea sa e un Hamlet firi prinlul Dane-
rr;rrc€i; cu toate subtilitSlile metafizice qi ingenuit5gile freu-
,licne, lucrarea apare intr-o largi mXsuri striini de subiect,
1Mr.rrry, John Middleton (1889-1957), critic englez, solul nuve-
.r.'i Katherine NIansfield. A condus revisrele Thc Atbenaeutn si Aelelphi.
rrtrrr, printr€ altele, al studiilor : Problema stilului, Keats si Sbabe-
',',',rrc $i a1 monografiilor Fiul lemeii, r.'iapa lui D, H, Lau^rence (19)l)
,' ll illiam Blake.
219

110. ...Lawrence, dupl cum arad d-l F. R. Leavis 1, are multe
afinitXgi cu Blake. .Avea acelagi- har. de a ${..ce anume il
interesa, aceeagi putere de a-gi deosebi propriile sentimente
qi emogii de sentimentele convenjionale, aceeagi ,,inspiimintd-
toare onestitate"rr. Ca qi Blake, ca oricare om posedind mari
talente speciale, era predestinat de propriile lui daruri. Expli-
caliile pe care acesr autor le di despre personalitatea lui
Lawrence in termenii unei ipoteze freudiene a educaliei pot
fi interesante, dar nu sint limuritoare. CX Lawrence a fost
profund influenqat de afecqiunea pentru mama sa qi de exce-
siva ei dragoste fa15 de el, e limpede in ochii oricui a citit
Fii Si i.ntlrdgostifi. Cu roate acestea, e aproape tot atir de
evident, pentru mine cel pulin, cX, chiar dacl mama lui ar fi
murit cind era copil, Lawrence ar fi fost, in esenqX, acelagi.
Biografia lui T.awrence nu explicX realizarea personalitigii
sale. Dimpotrivl, implinirea, sau mai curind talentul care a
flcut-o posibilS clarifici in mare parte biografia.
Talentul special gi caracteristiC al lui Lawrence consta
dintr-o exceplionalS sensibilitate fagl de ceea ce Vordsworth
numca "r.r"rodr"rrile
nccunoscute de a existan. Era in perma-
nenjl intcns con$ticnt dc tainclc luruii, ier lce-.ie taine re-
prezelltau totclc,'runa pentru el un rtounzen 2 dir,in. Lawrence
nu putea uita niciodatl sumbra prezenlS a unui alt univers,
care s-ar afla dincolo de hotarele mintrii conptiente a omului.
Sensibilitatea aceasta specialS plrea insoqit5 de o prodigioasi
forl5 d-e a reda_acel
"iltceva", pe care il tr5ise tremi;loiit, i.t
termeni de artX literara.
...Principiul slu estetic era cX art:r trebuie si fie pe deplin
spontana,, tr, ca gr artistul, imperfectS, limitatX si'efeJer5.
De aici decrirgea qi principiul s5"u etic, anume ci prima inda-
torire moralX a oinului esre si nu incerce si ti'IiascX mai
presus de condiqia lui uman5, sau dincolo de resursele sale
psihologice rnoqtenite.
Lawrence era ferm hotlrit ca nici una din scrierile sale
sI nu par5 "premeditatS'. Le ingXduia sX infioreascl nestin-
gherite, din adincurile fiinlei lui, 9i nu voia sI-5i utiiizeze
_
1
.Le.rvis, Frank Raynrond (n. 1895), critic litcrar err;lcz. reJ.rcror
al _reviitei ScruLiny. .A.utor, inrre altcle, a[ lucririlor Ro':.,t,itI Si 7rt! ti,.;,1
c-ititor, Noi_ orientiri itz poezia englezd,, lllarea tradiyie, Gcorgi Eliot,
fames gi Conrad, precum qi al studiului D. H. i,dwrence," ronlAil-
cier (1955).
2 Termen din filozofia lui Kant cu sen-rnificalia de .'1ucru in sine,.
220
,,,,,,,,1.r1,i intelectul con$tient pentru a le sili sX imbrace o
r,l,r1i';,rrc cle perfecqiune sau di universalitate mai mult decit
,,,,,,,,.l,,r,'ii. Nimic mai caracteristic la el decit faptul cX rare-
,,, r ( {)r'ccti1 sau indrepta ceea ce scrisese. lntr-adev5r, l-anr
,,r,.ir .rclcsea spunind ti tt-u. fi in stare sI corecteze' Daci-l
,,, rrrrrllrrmea ai"a aa scrisese, nu cizela, nu t-{ia 9i nu-trans-
,,',,,,.,, cum fac cei mai mulli autori; scria din nou. Cu alte
' 'rr irrrc, ii dadea daimon l-ultri alt prilej de a spune ceea ce
'',r.r ,r spuni. ExistX, mi se pare, trei- manuscrise^cornplete
r rrrrrrl distincte ale romanului Antantul doamnei Cbatterley'
',i rr rr fost singurul roman pe care l-a scris de mai multe
,'i. 'oie rill t; dinadinsul ." tot ce crea el si izvorasci
,lirct t ciin sursa misterioas5' iraqionali a forgei sale lXuntrice'
Irrtclcctului con$tient nu trebuie sI i se ing5duie niciodatl
..r irrtcrvinir incttnind, dupX eveniment, tiparul abstrect ai
1','r l.ccqiunii.
...Antipatia lui Lawrence pentrlr cllnoatterea abstractS.,si
;,i,'itualititer puri a fXcut din el un fel cle materialist mis-
,,,. Astfel, luni, de pildi, il afecteaz5 puternic; ea nu poate
li, t'rr ataie, "o ltrm6 rece de piatrl, o pla.neti ca a noastr;'
,l,rr srinsl. ,{bsurditate. E un glob .1. s,tbstanli dinamicii, de
i,'lrrl radiumului sau al fosfoiului, coagulati in jurr'rl unui
r,,'l strilucitor de energien. Materia trebuie sX fie in sine Ia
i 'l ,le vie ca mintea
-.are
o percepe gi e irnpresionati de
, L'rr'cn!ie. l-a eiecte spirituale vii gi violente trebr-rie sX cores-
1,,,,rcl,i cauze nlateriali vii qi violente. $i invers, orice-emolie
',,,r
cloringX vioientl a psihicului trebuie sI fie capabili sX
i,, ,,tluci efecte violente asupra materiei externe' Lawrence
',', r. putea hotXri sI cread5 cI e posibil ce spiritul sI fie
,,, .,,,lii
-
pin5 la nebunie dacl c nevoie
-
firi sX transmiti
, , ir de nlici migcare corespunzi"toare lumii externe. Era
,,rr sLrbiectivist. tot atit cit gi un materialist; cu alte cuvinte,
, ,etlcrr in posibilitatea, sub o form5 sau alta' a magiei. IVIa-
r, ri:rlismul n-listic al lui Lawrence qi-a g5sit expresia caracte-
'i',ricl in ciudata cosmologie qi fiziologie a eseurilor sale spe-
, rrl:uive gi in reafirmarea straniei doctrine crettine a inviefii
r'rrpulni. DupX el, supravieguirea spiritului nu era de ajuns;
, .i, i spiritul este identitatea con$tientX a omului, iar Lan'-
,,',,.. ru voia si fie mereu identic cu el insugi, el voia si
' in anti.h't"ler greaci, divinirate sau duh leg:rt de ilestiirul unr-ri
,
' , ri Lrnei cetit,:. ;'t:r al unui stat.
22r

111. cunoasci acel "aitceva> - sX-l cunoascX trlindu-I, cunoscin-
du-l in carnea lui vie, care e mereu gi esenlial alta. frebuia
sI existe, deci, gi o resurectie a trupului.
Lawrence (dtrp5 cum era de a$reptat de la un om capabil
si perceapi totdeauna acel .,akcetrra', hd5ritul celui mai
iinigtitor fenomen familiar) a adoprar o viziune psihologici
in afara bunului-simg .o-un. De^aici ciudilenia'ro-urrilo,
sale ; $i tot de aici, trebuie sX recunoagtem, anumite insugiri
de monotonie violenti qi obscuritate intensS, insuqiri care fac
ca unele din ele, cu roat5 bog5qia pi neagteptata lor frumu-
seqe, si fie atit de greu de citit pinX la cipXt. Pe cei mai
rnulgi dintre noi ne intereseaz5 mai rnult diimantele gi cIr-
bunii decit nediferenliatul carbon, oricit de colorat ar fi
descris. Am cunoscut cititori a ciror reactie la cXrlile lui
Lawrence se asemlna foarte nrult cu propria reactie a llli
Lawrence fali de teoria evoluqiei. Ceea ie siria el nu insemna
nirric pentru -aceft;a, fiindc5 ei "lnu sirnqear.r aici,
-
in plexril
soiar.. (Faprul ci I awrence, dugmanul cunoagterii Etiir4ifice,
a aplicat -
la psihologie rretode pe care el insu;i le compar-a
cu cele llc analizei chirrrice poerc pilce cur-ios. Dar trebuie
sI ne rurrintirn cii analiz.rr lui crir cfccruar)i nu pe plan inte-
lectual, ci prinrr'-trn pro('cs.,r)cnrijlocit .de intuifie,_-ci el era
irt stare, crr sii ziccrn a;rr, si .sinlf.7 carbonul din diamante ;i
dirr cirbuni, s:a gusle hidrogenul qi oxigenul din pahartil
cu ap.i.)
Cunoagterea <artistului" insemna pentru Lawrence in rnod
r'Idit cunoa$rerea personalS. $tia din proprie experientX cX
.adeviratul scriitor" esre o fiinqd cu precldere iiolatS,' care
nu trebuie si doreascl intilnirea ;i ielaliile cu semenii, qi
care se tri,de-azi pe. sine daci tinjegte prea muit dupl impli-
niri omenegti de rind. Toqi artiEtii cunosc aceste idevXiuri
privitoarc la categoria lor, gi mulgi dintre ei le-au consenlnat.
Au ficut-o foarte adesea cu tristeqe ; a fi in mod profuncJ
deta;at nu e un lucru ugor de inflptuit. Lawrence a^ suferir,
cu siguranll, inrreaga viagl din ciuza singurXritii esentialc
la care il condarnna harul siu. .Ceea ce m5-indurereazd"
-
ii
scria el psihologului dr. Trigant Burrow
- este totala frus-
trare a instinctului meu primordial de viaji social5... Con-
sider instinctul viegii soiiale cu mult mai profund decir
instinctul sexual, gi reprimarea viegii sociaie
-cu
mult mai
devastatoare. Eu, personal, sufir cumplit cX sint atit cle
izolat... Uneori elti Iorlat sI fii cu piec5dere un sihastru.
222
l,r rrrr <Lrrcsc si fiu astfel. Dar orice altceva inseamnX fie
, rl,rr.rl.r l)crsonal;, fie harli pentru bani ; ceva dezgustitor :
,l .,, .r ,l,,rrr', l>ineinjeles, de cunogtinlele obir;nuite care rimin
,,,,1,1r'1111111gtin1e. Nu e cu putinlX sX ai relalii adevirate cu
,,
'rr,'rrri -
asta te distruge.r, A fi forgat si nu ai relalii
'1,'r.rr.rrc (u camenii : iatl nemullumirea oricirui artist.
l',rrrr.r inclatorire a arristului e aceea fajl de geniul s5u, falX
,l, ,l,titrton-LLl lui ; el nu poate sluji la doi stlpini. Lawrence,
,1r,, irrrirnplare, avea un d.ar exceplional de a stabili relalii
rrrrirrrc rrproape cu togl cer cu care venea in contact. "Aici
1,,, ;,",rsiunei din Bournemouth, unde a locuit dupi boala
l,ri rlin 1912) sint atit de amestecat in viejile celorlalli
-
e
l,,.rr'1c- inl.resant, uneori puqin trist, adesea agreabil. Dar
,tr'rs la o intirnitate atit de strinsi cu oa,menii, incit situalia
,1,'rirrc complicati. imi place, totugi, si intru pulin in in-
,,rr',',rtur5.r Dragostea sa pentru art; era insX mai puternici
,1..?t.dragostea de comp-licalii .;i ori de cite ori incurcitura
,,,rcr.ringa s5-i compromitl activitatea de artist, el o sacrifica :
'.(' retr;gea in sine. Singura relaqie omeneasc5 profundX pi
,lrrrlbilS a lui Lawrence a fost aceea cu solia sa. (.E inutil
- ii scria el unui confrate
-
sX incerc si fac ceva dac; nu
,,,n o femeie inapoia mea... B6cklin
-
sau cineva ca el
-
','r indrXznea sX se a$eze intr-o cafenea decit cu spatele la
r)crete. Eu nu am curajul sX mi aflu pe lume fIrX o femeie
i'r urma mea... O femeie iubitl mX menline in comunicare
,lirecti cu necunoscutul, in care altfel mX simt oarecum pier-
,ltrt.o) FagI de ceilalti,.harul.;5u il condamna la o izolare
o c-i era neap5rat trebuincioasS. Adesea, e adevirat, arunca
r ina asupra lumii pentru exilul s5u. ln realitate, il desprinsese
r lc omenire propriul sXu talent, strania divinitate cXreia ii
tlrtora supunere mai inainte de orice. .,. Kangaroo descrie o
l.rzi ulterioard a dezbaterii dintre artistul singuratic ai omul
, .rre dorea rispunderi sociale qi legXturi cu mulgimile. Law-
r cnce nu era din fire un conduc5tor de oameni, ci un profet,
rrn glas strigind in pustiu
-
pustiul propriei sale izoliri.
I )c;ertul era locuinga lui, gi totugi se simlea acolo ca un
cxilat. Lui Rolf Gardiner ii scria in 1926: "Mi-ar pllcea si
lirr legat de ceva, de ciqiva oameni, si fiu implicat in ceva.
f rr rnXsura in care e vorba de ceva important, am fost tot-
rlcrruna foarte singur, gi am regretat acest lucru. Dar nu pot
t,rcc parte din cluburi, societiqi, francmasonerie, sau orice
.rltceva de felul ista. Aqa incit daci existi, dupX tine, vreo
223

112. activitate la care si pot lua parte, am s5-i muljumesc soartei.
Dar, bineinleles, voi fi cit se poate de prudent si nu mi
angajez.r' A fost, intr-adev5r, atit de prudent, incit nu s-a
antajat niciodatX, ci a murit izolat qi desprins, aga cunl
'r.'^irise. Daimon-ul n-a ing5duit altfel.
Cred cX sentimentul acesta de a fi exclus il ficea pe
Laq'rence si cutreiere globul cu neasttmpXr, CSlStoriile lri
erau in acelagi ti-p {qg., gi ciutare ; ciutarea unei societ5^1i
cu
-care. si poati stabili un contact. Se simgea .englez in
pofida intregii lrrmi, chiar in pofida Angliei" : aceita e.a
rnotivul care il n-rtna spre Ceylon, Australia gi XIexic. Nu
s-ar fi putut simgi atit de deplin englez in Anglia, fIrI a se
arxesteca intr-o acliune politicX de particl, fXiX a apartine
si a fi angajat ; dar a se angaja era un lucrr.r ia care iru s-a,:
fi putut hotXri, ceva resimgit ca o violenii nicrall de cXtr:e
artistul din el. .,Poate e necesar pentru mine sI experimcn-
tez alte locuri, poate e destinul ineu sI clrnosc iumea. lmi
stirnuleazl doar formele de manifesrare exrerioar5. Viaqa ii-
untric5 rni-o lasX mai stingheri ;i mai stoicl decit oricind.
:sta e realitr-rtca. Tot Vcstul acesta -.511-.a.tic :i necunoscura
Australic nu sint dccit o fornri cle a fugi cle tine insuli ;i
cle marilc problcnrc. L)ar inccrc sii cvit totul. iriu se creeaz-i
nici cel nrai r.agir leglturii la'runtrici, mai ;'ries aici in Ame-
f tcA.>
Ciutarea ii era la fel de nerodnici pe cit ii era fuga
de inefi-cientX. Nu putea scipa nici de dorul de patrie, nici
de sentimentul de rXspundere ; iar o societate cXreia s5-i
poari aparline n-a glsit niciodarX. lntr-ur-r fel de disperare,
se cufunda qi mai adinc in misterul inconjur5tor. in noaptea
intnnecoasl a acelui ..altceva,, al cXrui simbol ii apXrei in
experienga sexuali. Ln Amantwl doarnnei Chatterley Lawrence
a scris epilogul cllXtoriilor sale, iar din lunga gi nerodnica
sa experiengS de fugl gi cXutare a desprins ceea ce reprezenta,
pentru el, morala inevitabili. E o carte stranie qi frumoas5 ;
dar nespus de trist5. Aga era ins5, in fond, gi viaja auto-
rului ei.
Izolarca psihologicX a lui Lawrence a avut ca urmare,
cum am vdzut, ciutarea unei izollri fizice iatl de oameni.
SingurXtatea avea repercus.iuni asupra gindurilor sale. "Sinu vX supirali daci sint impertinent, ii scria unuia dintre
corespondenlii sXi la sfirgitul unei scrisori oarecum dogma-
tice. Tr5ind aici singur, te schimbi atir de niult
- incepi
224
'.' rc cxprimi cam ex-cathed'ra., A trXi in izolare, de.azupra
1, l.,rrt'i, ire -unele avantaje ; dar.impune qi anumite obligaiii
i,,,'il,ilc. Cei care arunca o prrvlre panoramicX asupra lumii
,.',1 .rrlcsea limpede 9i cuprinzitor; dar tind si ignore toate
,1,'rrrliilc plicticiase, toate dificuhiqile vielii sociale 9i, igno-
,i,r,ltr-le,
-sI judece prea radical li sI condamne prea
^ufor.
Nit:tzsche gi-i petrecut anii cei mai rodnici cocotat pe.virfuri
rl,' nrunfi iau iufundat in gi mai prXpXstioasa singuritate a
l,c,rsiuniior de pe coasta Mediteranei. De aceea el, un om
,1..'li..,at gi sensibil, era in stare sI fie de o severitate atit de
t r unti
- atit de eronat, cu toate calit5gile sale spirituale,
,.r ;i atit de just. Din deqerturile Noului Mexic, din rustica
'l',ir,canX sau din Sicilia. din panrpasurile austraiiene, Law-
rcnce observa, judeca gi
'sfituia
luniea depXrtati a oamenilor.
lrrrlccSlile sale,-dupX cum era de agteptat, aveau adesea un
, .,r,rcter radical gi
-r'iolent
; sfaturiie, deqi admirabile in mI-
,rrrrr in care se puteau aplica, erau inadecvate. .'.<E menirea
.rrtistului, scrie iawrence, sX-l urmXreasci (rizboiul, n. tr.)
pinl in
'inima
luptXtorilor individuali, sX nu vorbeascl in
{'uncgie de armate, naqiuni gi cifre statistice, ci s5l depisteze
l,r el acasl
- in vizuin5 ; iar r5zbciul zace ln fundul inimii
l'iecXrui englez,
- dorinja de r5zboi, r,oinfa de rXzboi
-t';r si in fundul inirnii fiecXrui german.o Dar un apel- la
ii,irna individualS nu poate avea-decit un foarte mic efect
ilsupra politicii, .ot" . o $tiint; a mediilor aritmetice' Un
stttlsttclan va poate Spune Crte persoane Se vor sinucide a'it
viitor, dupi toate ptob"bilitIlile; gi nici un artist,.molalisl
,,-ru prof"i nu ra pnt.u, printr-un apel la inima individualX,
si-i
'impiedice
previziunea de a fi remarcabil de corectX.
l)aci lucrurile
-care
sint ale cezarului diferX de lucrurile
care sint ale Dcmnului, explicaqia e cX cele ale cezarului se
numir5 cu miile qi cu milioanele, in timp ce ale Domnului
sint suflete unice, individuale. Lucrurile Dumnezeului Negru
al lui Lawrence nu erau nici micar suflete individuale ; erau
atornii psihologici a ciror aglomerare dupl un anumit tipic
ccnstituie un suflet. Cind Lawrence oferX sfaturi politice, ele
se referl la probleme care in realitate nu sint deloc politice.
Lumea politic5 a numerelor uriage era pentru el un co;mar
cle care
-fugea.
ComunitXlile primitive sint atit de mici, incit
politica lor este in mod esential apoliticl ; aceasta era, pen-
tru Lawrence, una din marile lor atracqii. Uitindu-se din
225

113. vreun post de observagie depirtat gi subpopulat spre enorrla,
nenum5rata lume modernl, era ingrozit de ceea ce vederr.
Osindea, sfltuia, dar in fond 9i in ultimi instangi se simqea
neputincios sZ" trateze despre problemele strXine qi inumanc
ale cezarului. uAq dori sX se inttmple miracole, a fost ultirnul
siu comentariu disperat. Sint plictisit de vechiul fel laborics
de a dezvolta lucrurile pinl la o concluzie.,, Dar, din plcate,
nu existi miracole, iar credinla, chiar credinga r.rnui orn dc
geniu, nu miqci munqii din loc.
Dar si punem caplt explicagiilor gi interpretlrilor. Pen-
tru cei care l-au cunoscut pe Lawrence, important este nu
pentrrt. ce, ci doar cd a fost ceea ce s-a intimplat sX fie. imi
amintesc foarte clar de prima mea intilnire cu el. Eraur le
Londra, in 1915. Conversa[ia pasionantX a lui Lawrence
oscila de la indepirtate puncte geografice la chestiuni apro-
piate, de ordin personal. Despre ororile aflate intre cele doul
extrerne
- rdzboi, iarnX, vicisitudinile metropolei
- n-a
vrut si vorbeasc5. Cici era pe punctul, igi inchipuia el, de
a.pleca in Florida.L..dg avea de gind sX infiingeie o Sqpg-
nitate umani utopic5 la care n-a incetat si viseze pinl la
ultima suflare..a viejii sale. Uneori numele.gi.amplasarnentul
acestei serninlii a unci lurni mai fericite qi diferite erau cu
totul fantez-istc. Se nunlca Rananim, de pild5, gi semina cu
imaginara insulX a lui Prospero. Alteori iqi avea locul pe
hart5, iar numele ei era Florida, Cornwall, Sicilia, Mexic,
qi iariqi, pentru o vreme, qinuturile de gari engleze. ln dupX-
amiaza aceea de iarnl din 1915 a fost Florida. PinX arn
terminat de blut ceaiul, mI gi intrebase dacl n-ag vrea si
devin membru al coloniei. Cu toate cI eram un tinlr pru-
dent pe plan intelecrual, deloc inclinat la entuziasm
-- iar
Lawrence mX ficuse sI tresar gi sX mi simt stingherit in
faga unor sinceritXji cu care educajia mea nu rni obilnuise
-am rlspuns afirmativ.
Din fericire, planul Florida, bineingeles, a e$uat. Cet5jile
Domnului s-au surpat tordeauna ; iar cetatea lui Lawrence
- satul s5u, mai curind, cXci ura oraEele
- satul s5u, al
Dumnezeului Negru, s-ar fi mlcinat, fXri indoialX, ca toare
celelalte. Era mai bine cI r5misese, cum avea sX r5minX tot-
deauna, un proiect gi o sp.erang5.. Iar.eu- $tiam asta chiar in
timp ce spuneam cI voi intra in colonie. Dar era ceva la
Lawrence care fXcea ca, in prezenga lui, o asemenea luciditate
sX parX ciudat de nepotriviiX. Putea si propunX planuri irea-
226
|,.'.rl,ilc, putea sX spun5 sau si scrie lucruri care eratl in mod
,l, rrr,'rrsrlrrbil incoricte sau chiar, in anumite imprejurXri (ca
,rrun(i(ind vorbea despre stiintX), absurde. Dar intr-o foarte
l.r,1i,i rnisuri nu avea importangi. Ceea ce avea insemn5tatc
, r.r' r'rlcleauna Lawrence ei insuqi, era flaclra care ardea inX-
rrrrrrrrl lui, care str5lucea cu o radiatie atit de stranie 9i de
'rrirrrrrntl aproape in tot 'ceea ce a;ternea pe hirtie.
A cloua intilnire a mea cu Lawrence a avut loc ciqiva
.rrri rniri fyziu, in- cursul uneia din scurtele sale inap-oieri in
,r, ca Anglie de dupi rizboi pentru care ajunsese sd sirnta
.rrir;r tea"mi qi antipatie. Apoi, in 1925, p'e tind- eram in
lrrrli;r, am primit o icrisoare-din Spotorno. Citise nigte eseuri
.,, ,'ise de mine in lesXtur5 cu cliStoriile ficute in Italia ;
..t)unca ci i-au plicui $i propunea o intilnire. Anul urmXtor
,,'a,,r amindoi li Florenqa. Oi atunci pinX la moartea sa am
lost adesea impreuni
- la Florenla,-la Fonte dei Marr-ri, o
i.rrnl intreag5 ia Dieblerets, la Bandol, la Paris, la Chexbres,
,lirr nou la Fonte qi in sfirgit la Vence, unde a murit.
lntr-un jurnal scris pe apucate gisesc urmXtoarea insern-
n,rrc cu data de 27 de{embiie 1927 : *Am luat masa qi am
l)ctrecut dupi-amiaza cu sotii Lawrence. D.H.L' intr-o ad-
i,,irabili formX, vorbind minunat. E unul din pulinii oameni
l)cntru care simt o adevirati stim5 qi admiragie. Fagi de
,rrulgi algi oameni eminenli pe care i-am cunoscut am avut
',cntirnentul cX, oricum, apaiqin qi eu aceleiaqi categorii ca
;i ei. Dar omul acesta ate cena deosebit gi superior in pri-
, in;a calitljii, nu a nivelului."
., uDeosebit qi superior. pe plan calitativ-." .Am imprepia
,'.i aproape togi cei care l-au c-nttoscut trebu.ie si -fi simiit cX
Lawience era un astfel de om. O fiintr5, intrucitva, de alt
,,rdin, mai sensibil, mai acut conftient, mai capabil de a
..irn1i chiar decit cei mai inzestrali dintre oamenii obiqnuigi.
Avea, desigur, slXbiciunile qi defectele lui, ca 9i limit5rile lui
i'rrclectualJ De care pXrea cI si le impusese in mod deliberat.
I ler sllbiciunil., d.f".t"le gi limidrile acestea nu afectau rea-
lit.rtea superioarei lui insu;iri de a fi altfel. Ele il diminuau
,lin punci de vedere cantitativ, ca sX spunem aqa,. in.timp
, c irisuqirea de a fi altfel era calitativS. Daci vlrsim jumi-
r.rte din paharul nostru cu vin, ceea ce rimine e totugi-vin-
Apa, oriiit de plin ar fi paharul, e tot inodori qi incolorX.
A te afla impreuni cu Lawrence insemna un fel de aven-
rrrr.I, o cllXtorie de descoperiri spre noutate' spre *altcevau.
227

114. CXci, fiind el insugi de un ordin diferir, locuia intr-un alt
univers decit acela al oamenilor de rind
- o lume mai
strllucitoare gi mai intensi in care, in timp ce-qi vorbea, i1i
inglduia sI pXtrunzi. P5rea cX priveqte iucrurile cu ochii
omului care s-a aflat pe pragul morlii gi cXruia, iegind din
intuneric, i se dezviluie lumea ca nemXrginit de frumoasi
qi de misterioasS. Pentru Lawrence existenga era o convales-
cenlX continuS, ca gi cum in fiecare zi a viegii lui ar fi re-
niscut atunci dintr-o boalS ucig5toare. Ce vedeau ochii aceg-
tia. convalescengi se revela in conversagia lui cea mai inttm-
plStoare. O plimbare la garX impreuni cu el inscrnna o
peregrinare prin acel^ peisaj minuniq d.e bogat gi de -semnifi-cativ care constituia fondul qi in acelagi timp personajul prin-
cipal al-.tuturor romanelor sale. PIrea'ci lri., din experiengi
personal5,- ce inseamni sX fii un copac, o margarer;,'un val
care se sfarml, sau inslqi misterioisa h-rnl. Putea
'sI
intrc
in pielea unui animal.Ei;5 y5- sf'un5 cu- cele mai conving5roare
aminunte ce simte gi, in felul vag, inuman, al acestuia, cc
girrde5te.
.Desp_re Suzana Ochi-Nefii, de piidX, ,raca cl. l,r
ranchul siu din Noul Mexic, nu contenei sI vorbeascl, gi
nici cu nll osrcneam si-l escult, rclatindu-i caracterul ;i filo-
zofia bovinX.
"E_l vede, imi spunea odati Vernon Lee 1, mai mult decit
ar trebui sI vadl b fiin15 omeneascS. Poate, ad5uga ea, cle
aceea ur5$rc umanitatea atit de mult.n De aceea o" gi iubea
atit de mult. $i nu numai umanitatea, dar qi natura, ;i chiar
supranaturalul. Cici, oriunde ar fi privit, vedea mai rnult
decit se cuvenea si vadX o fiingi omeneascl ; vedea mai rnult
gi de aceea iubea gi ura mai mult. A te afla cu el insemna a
te gXsi transportat cXtre una din granigele congtiingei umane.
Una dintre marile atracgii ale lui Lawrence ca interlo-
curor era faptul cI nu gtia niciodatX ce e plictiseala, gi ast-
fel nu putea nici sI plictiseasci pe allii. Era in stare si se
absoarb5 cu totul in ceea ce ficea pe moment ; gi nu con-
sidera nici o treabl ca fiind prea umili pentru el, nici ca
fiind atit de neinsemnatl incii si nu merite s-o facl bine.
$tia sX giteasci, si coasX, sI geasX un ciorap qi sX mulgi o
r'.r, c lrricepea sI taie lemne gi era indeminatic la broderii;
t,,r rrr ilc irdeau totdeauna cind le aprindea el, iar podeaua,
,lrr1,.i 1's o frecase Lawrence, lucea de curilenie. ln plus,
1,,,i,..1., ceea ce, pentru un ofir cu o mare incordare nervoasi
:, ,, inrcligenqX neobignuitX, reprezinti un talent gi mai re-
',,.r,,.rlril: gtia cum sI nu faci nimic. Putea sX stea degeaba
' , ',.i fie perfect mulqrmit. Iar -mullumirea-i, atita timp cit
,.,rniircei in compania lui, era molipsitoare.
l,e fel de rnolipsitoare ca placiditatea satisficuti a lui
I .ru,r'cnce erau gi buna dispozilie qi risul lui. Chiar in ultimii
.,rri li vielii, cind boala pusese stipinire pg el.$ il. ucidea
irrtctul cu incetul, Lawrence tot mai qtia sX ridX, din cind
ir cind, cu un rest din vechea gi exuberanta lui veselie.
,tlc:;ea, din nefericire, c;tre sfirgit, risul era amar, iar buna
,li:;pozilie aproape inspXimintitor de s5lbaticS.
Vitalitatea are forqa de atraclie a frumuseqii, iar la Law-
, e
'rce
glseai un izvor nesecat de vitalitate. Continua sX 1ig-
,,c.rsci diniuntrul fiingei lui, izbucnind, cind gi cind, in mari
icrbe de spumi qi iriz5ri strXlucitoare, mult dupl timpul cind,
..,rnforrn regulilor medicinei, ar fi trebuit sX fie mort. ln
.'ursul ultimilor doi ani a fost ca o flacXrl ce ardea cu mira-
, uloasX nepXsare fa95 de lipsa izvorului de energie care i-ar'
li justificat existenga. Te obignuiai atit de mult, in ciuda
r.cinnoitelor alarnte, sX vezi flaclra arzind continuu, alimen-
r.rtl din ea insXqi in larnpa fragilS qi goalX, incit ajungeai
i',proape sX crezi ci miracolul se va preiungi la nesftrgit. Dar
nrr era cu putinjX. Cind, dupX citeva luni de despiriire,
I-am revXzut la Vence, cXtre inceputul prim5verii lui 1930,
nriracolul dispXruse, flacira abia mai pilpiia. Citeva zile mai
rirziu s-a stins.
l Lee Vernon (pseudonimul lui Paset Violer) 0856-19.i5). oroza-
toare englezX. A scris lucriri de erudifie, filozofice', esterice ;i's6ciolo-
gice, ca Fantezii gi stadii despre Renastere, Evanghiliile anarh,ici ltrl}glctc., precum qi teatru qi romane.
228
Voriayiuni pe temo Goya
Exist5 antologii aproape pe toate temele
- de la cele
,'rrri bune pini la cele mai rele, de la cele cu semnificaiic
isroricl, pini la cele excentrice, de la cele copilSregti pini
t.r cele r,iblirne. Dar existl o singurl antologie, porenlial cea
229

115. mai interesantX dintre toate, care, dupi cite gtiu, n-a fost
alcXtuit5 inc5 ; mi gindesc la ..antologia operelor tirzii".
Pentru a se califica in vederea includerii intr-o asemenea
antologie, artistul ar trebui si fie supus la citeva teste. ln
primul rfnd, trebuie sX fi evitat moartea timpurie gi si fi
triit pini la o maturitate artistici qi cronologicS. Astfel,
ultimele poeme ale lui Shelley, ultimele compozijii ale lui
Schubert qi chiar ale lui Mozart nu gi-ar afla locul in cule-
gerea noastr5. Degi arti$ti desXvirgili, acegti oameni erau
inci tineri din punct de vedere psihologic cind au murit.
Pentru o dezvoltare deplini aveau nevoie de mai mult timp
decit le-a ingXduit destinul lor plmintesc. Dintr-o categorie
diferitl fac parte acele ciudate fiinge a clror virstX crono-
logicX n-are nici o leglturi cu maturitatea lor, nu numai
ca artigti, dar qi ca spirite umane. Astfel, unele dintre scriso-
rile lui Keats de la dou5zeci qi ceva de ani, ca gi multe dintre
tablourile pictate de Seurat inainte de a muri, la virsta de
trezeci 9i doi de ani, ar putea fi categoric calificate drept
opere tirzii. Dar, ca reguli generalX, un minirnurn de timp
e necesar pentru coacerea unor asemenea fructe. ln cea mai
mare parte a cazurilor, ipotcticul nostru autor de antologie
iqi va alegc opcrelc tlin arta birbajilor 9i ferneilor de viritX
inaintatX li miilocie.
...Rilrinem, prin urmare, la operele tirzii ale acelor ar-
tisti care n-au incetat si, invete de la viafi cit timp au
triit. Sfera e relativ mic5, dar in c'rprinsul ei ce uimitoare
qi, uneori, ce tulburXtoare comori ! Ne vine in minte inefabila
seninXtate a migcirii lente din Cvartetu.l. in la minor al lui
Beethoven, sau pacea intrecind orice inchipr.rire a preiudiului
orchestral la Benedictws din Missa Solemnis. Dar nu e sin-
gura stare de spirit a bitrinului; cind se intoarce de la con-
templarea realitXgii vegnice la observarea lumii omenetri, ne
desfatX cu exuberan;a de-a dreptul inspiimintXtoare a ulti-
mei migcXri din cvartetul siu in si bemol major
- exube-
rant; cu totul inumanS, hohote de ris violent, gi totugi oa-
recum abstract, r5sunind cie undeva de dincolo de limitele
lumii. De aceeagi natur;, dar qi mai rulburftoare, dac5 e
posibil, e voioqia ce rlzbate din ultimul act al operei Falstat't'
de Verdi, culminind cu acel extraordinar cor final in care
geniul imbltrinit face comentariul sXu cel mai matur asupra
lumii
- nu cu amirXciune, ori cu sarcasm, ori in spirit
230
rrir it, t:i intr-un imens, contrapunctistic paroxism de ris
,l, r.r'..r1. clc pe arunci postum'
,..l,l.ri,.in-ne altor arte, gXsim ceva din aceeagi calitate
,,,,rrrr.rrrri, postumi, in operelJtirzii ale lui Yeats 9i,-.asociate
, ,' ,, sr,!1'Eie prodigioas,S, in acelea ale lui Piero della Fran-
,,',,:r. $i "poi
d.tigur, e Fartuna
- o ope-ri incircat;.cu
,,',',r clin nepXmintea"sca senin5tate a lui BenTtJictas de Beetho-
,,n, dar incheindu-se cu cel mai dezamXgitor moment opus
prrrrctului culminant, cind Prospero renunlX la forla.sa ma-
iii,.r cJe dragul (feregte-ne, Doimne !) de a deveni din nou
,i,'c". $i ace"lagi'gen'de anticulminare mult prea omeneascX
,c irrtriisteazX lalfirgitul celei de-a doua pirgi a lui Faus-t,
,,r irrrplicagia ci a seca mlagtini -e-scopul suprem al ollrului 1
ii ..lr infipiuirea acestui 1el il calificX'automat pe tnfiptuitor
I
)r:ntru vijiunea beatificatX.' Ce sX mai spunem de ultimele tablouri ale lui El Greco
-,lc pildi acea neinchipuitd Imactilatd concepgie de.la Toledo,
,,, iantastica ei arrnonie de culori scinteietoare, reci ca gheafa,
t'u extaticele .
gesticula{ii
^
intr-un cer neavind o a treia di-
n)cnslllne mar mare decit aceea a unui pu! de aerisire in
,rrin5, cu desfriul de carnagii, flori 9i drapaje intr-un de,cor
tlc abstracqii ectoplasmice ? Intr-adevXr, ce sX spunem des-
pre ele ! Tot ce giim este c5, frumoase Ei enigmatice in cel
inai inalt grad, ele qi-ar gisi cu sigurangX locul in ipotetica
noastrl antologie.
$i, in sfirqit, printre acestea gi alte opere tirzii excep-
1iona1e, ar trebui iX numlrXm picturile, desenele Ei gravurile
clin ultimii douizeci qi cinci sau treizeci de ani ai lui Goya.
Deosebirea dintre tinirul qi bXtrinul Goya poate fi stu-
rliati Ei apreciati cel mai bine pornind din subsolurile mu-
r.ului
'Pra'do,
unde sint attrnate ichilele sale pentru tapiserii ;
rrrcind de acolo la parter, unde se giseqte o sali plin5 cu
lrortretele sale de imbecili regali, de granzi, de incintitoare
i'Ir.r..r. gi maja, imbrXcate qi dezbricate ; trecind apoi intr-o
s.ili mai miiS prin fala celor douX mari pinze: Doi Mai
- Mamelucii lui Napoleon mdceldrind, mwlsimea
- qi los
I"usilamientos del Tres de Mayo2, cu plutoanele de executie
rrcigind victimele la lumina lanternelor ; 9i, in sfirqit, suind
1 Goethe propune reflecliei o metafori 9i nu un fe1 de ordin prac-
ric, a5a cum implici ironia lui Huxley.
2 Execapiili de la 3 nai (1b. span.).
237

116. la etajul superior, unde se afl5 expuse gravurile gi descnele
sale, impreunl cu acele nespus.,de mis.terioase gi rulbur5toare
"picturi negre>, clr care i-a plScut lui Goya, surd qi bitrin,
si-gi impodobeasci sala de mincare a locuiniei sale, Quinta
del Sordo. Se poate urm5ri un progres de la arta frivoli a
secolului al XVIiI-lea, destul de convenlional;i ca fond gi
formi,. trecind printr-o str5lucire credincioasi modei. gi prin-
tr-o virtuozitate crescindS, pinl la ceva cu totul in afara
timpului ca tehnici gi spirit
- cel mai viguros comentari,,r
asupra crimei gi nebuniei omenetri, ficut in termeni de con-
vengie artistici neasemuit de adecvali spre a exprima tocmai
acea extraordinari lmbinare de uri gi de compi,timire, de
disperare gi de umor sardonic, de realism gi fanlezie.
. .-Pentru Goya realitatea transcendentali nu exista. Nu
existi nici o mirturie in bibliografia ."au in operele sale ci
ar fi avut vreodati cea mai depirtatd experiengi personaii
in acest sens. Singura realitate pe care a
-.unosiutlo
a fost
aceea a- lumii din jurul lui ; gi cu cir inainta in via1l, cu
atit mai inspiimintitoare i se pirea aceasr; lume
- cu atir
rnai groaznici, adici, in ochii lului s5u ragional ; cici buna
sa dispoz-i1ic animalic)i a conrinuar si clocoteasci nesr;-
vilit, ori dc citc ori durerca sau boala dldeau rXgaz trupu-
lui, pinl la sfirqir. Ca tinir sinitos, cu bani pi cri reputatrie,
cu -situagie sociali frumoasX gi cu cite femei voiai gisise
cI lumea era foarte plicuti. AbsurdS, desigur, gi cu-dJstuli
nebunie qi ticilogie ca s5-i furnizeze conginut pentru nenu-
mirate desene satirice, dar intr-un grad inalt-vrednici de
a trii ig _ea. {poi, brusc, a venir surditatea ; gi, dupi zorii
voiogi ai Revolugiei, Napoleon, imperialismul francez-gi atro-
citXgile rizboiului ; iar cind hoardele napoleoniene s-au re-
tras, indescriptibilul Ferdinand al VII-lea, reacfia clericali gi
spectacolul spaniolilor luptindu-se intre ei ;.gi tot timpul, ca
biziitul untri cimpoi insogind zgomotele mai puternice iscate
de ceea ce numim oficial istorie, enorma stupihitate a blrba-
qilor. qi a
-femeilor in general, mizeda croniCi a superstiqiilor
lor, bestialitatea ocazionalelor lor violenje gi orgii.
in manieri realistl sau in alegorii fantastice, cu o miies-
trie tehnicX ce sporea odati cu .r.'irsta, Goya iniegistra totul.
Nu numai chinurile indnrate de poporul siu de pl urma ni-
vXlitorilor, dar gi nebuniile 9i crimele slvirgite de acelaqi
popor in sinul sXu. Nlarile pinze ale masacrelor gi execugiilor
de la Madrid, incomparabilele gravuri reprezentind dezaitrele
232
, r.l ,,irrlrri ne umplu de.compltimire .gi
revoltS. Si ne indrep^-
r rrrr irrr.r etentia spre Dispiraiesr Si spre Pintwras negras2.
I'r t lt, cu o cruzime sublim de impaigialS, Goya exprimi
r r r i (cca ce gindegte despre martirii din Dos de Mayol
' rr,,l rru sint martirizagi. Iit5, de pild5, doi bXrbagi
-
doi
g'.,"i,'li
-
cufundinCu-se rapid spre moarte in niqte nisipuri
',,,,rr()ilrc
care ii inghit, dar ocupali si-gi dea zdravin unul
,irrri.r in cap cu m5ciuca. $i iati dincolo o gloati intorcin-
,l,r ',,' clir-itr-un pelerinaj
-
zeci de feje vulgare, deformate
I'.n (.r prin oglindire intr-un dos de linguri, tofi cu gura
,l,",,lrisi 9i urlind. $i toli ochii, negri qi lipsigi de expresie,
. lr,'lbeazl in gol gi sttipid in diferite direcjii.
(.
):eaturile acestea iare revin obsesiv in operele tirzir
.rlc lui Goya sint negrXit de hidoase, cu hidoqenia abscngei
,lc r:ufiet, a animalitigii, a intunericului spiritual. Deasupra
.rt c:tei drojdii care miquni obscen e lumea preolilor corupli
1i ,r ciiugirilor libidinogi, a femeilor fascinante, a cXror dra-
i,,()ste e un .vis de minciuni gi nestatornicie', a nobililor
1,r'o;ti gi fuduli, iar in virful piramidei sociale, o familie de
r,r.rpoiagi mintali, de sadici, Messaline gi sperjuri. Morala
,,c'Grali e insumati in planqa centrali a gravurilor Capri-
,ltosL, unde il vedem pe Goya insugi, cu capul pe brage, cul-
( ilt pe masa lui de lucru gi dormind spasmodic, in timp ce
prin aer, deasupra lui, zboarX liliecii gi bufnilele necromail-
.iei, gi exact indirXtul scaunului sti o enormX pisicX de vr5-
jitcare, dugminoasi cum numai pisicile lui Goya pot sI
l'ie. privindu-l fix pe adormit, cu ochi sinigtri. Pe o laturX
.r L'iroului sint trasate cuvintele : "Somnul rajiunii na;te mon-
;tri,. Cind Raliunea doarme, creaturile absurde gi respingS-
roare ale superstiliei se degteapt5 gi devin active, imboldin-
clu-qi victima la demengX josnicX.
...Goya a dat la ivealX patru cicluri principale de gra-
vtrr:i
-
Caprichos, Desastres de la Guerras, Tauromaqwia Si
Disparates sau Proverbios. Toate sint opere tirzii. Capricbos
n-au apirut decit atunci cind avea cincizeci 9i trei de ani ;
plan5ele din ciclul Desastres au fost gravate intre virstele de
i Xtrozii (lb. sp.u.).
: Picturi negre (lb. span.).
3 Doi Mai (lb. span.).
a Capricii (1b. span.).
5 Dezastrcle rZzboiului (lb. span.).
2',.i3

117. gaizeci qi cinci qi gaptezeci gi cinci de ani ; seria Tawroma-
qu.iei a iegit la lumin5 cind avea qaizeci qi noui de ani (iar
la virsta de aproape jptzeci d. ?."i a invlpt tehnica, pe
atunci recent inventatS, a litografiei ca si-gi poat; onora
iubigii tauri prin noi mijloace de expresie) ; ciclul Disparates
a fost incheiat la virsta de gaptezeci 9i trei de ani.
Pentru un nespaniol plangele din ciclul Tauromaquia vor
p5rea, probabil, cele mai pugin interesante din gravurile lui
Goya. Sint notlri strllucite ale ispr5vilor din arenX, dar
din nefericire
- sau din fericire
- cei mai mulli nu $tim
mare lucru despre luptele cu tauri. Ca urmare, ne scapl nuan-
lele mai fine ale semnificagiei acestor mici capodopere de
artl documentarS. In plus, fiind documentare, gravwrle Tau-
romaqwiei nu se pretealX Ia execugia de splendid5 indrizneal5,
ia drimatica amploare a tratlrii care ne incintX in picturile
tirzii qi in gravurile celorlalte trei cicluri. E adevXrat, g5sirn
in aceast5 coleclie citeva plange care nu sint mai prejos decit
orice a produs Goya vreodati mai bun
- de pildI, rninu-
nata gravur5 cu taurul care a dat nXvalS afari din areni gi
stI triumfitor, cu un cadavru atirnindtr-i moale intre coarne,
printre blncile spectatorilor. I)ar, in linii rnari, nu ne vom
adresa ciclului 'l'artromaqwi4 pentru cele mai bune speci-
mene in alb gi negru. din opera lui .Go;'a, sau pentru celj mai
caracteristice expresii ale personalitSgii sale mature. Natura
conginutului il pune in imposibilitate si se dezvSluie pe
deplin, in aceste plange, fie ca om, fie ca artist.
Dintre celelalte trei cicluri de gravuri, dotd, Capricbos Ei
Disparates, au un confinut fantastic gi alegoric, in timp ce al
treilea, Desastres, deqi infXgigeazl in cea mai mare parte eve-
nimente reale din vremea terorii napoleoniene, le oglindegte
intr-un fel care, fiind generalizat qi simbolic, mai curind decit
direct documentar, ing5duie, ba chiar cere, o tratare nu mai
pugin largi Ei dramatici decit cea rezervatd fanteziilor din
celelalte serii.
Rizboiul intotdeauna slXbeqte 9i adesea sfirimi crusta
obiqnuitei decenle care constituie o civilizagie. E o pojghilX
subgire in cele mai bune cazuri, iar dedesubt
- ce zace?
SI cercetim Dezastrele lui Goya, 9i vom afla. Pr5pastia de
bestialitate, rXutate diabolici pi suferiniS pare aproape fXrI
fund.
...Notagiile lui Goya privitoare la dezastre cuprind un
numXr de teme ce se repet;. Sint, de pild5, acele arcade pline
231
,1,. ,r'rl,r.ii, rnai sinistre incl decit lnchisorile lui Piranesi, unde
..,' r,.rrl femei violate, prizonieri ghemuigi intr-o inlemnire
,lr,,t,cr-rrtI, cadavre putrezind, copii cu trupuri descirnate
,,,,,r irrrl de foame. Apoi sint acele vagi colluri de stradi
rrrrrk' cci infometagi intind mina, dar mustXciogii husari gi
,.rr.rl,irrieri francezi se uiti la ei firl milX, qi chiar spaniolii
1,,,r',.r1i trec cu indiferengX, ca gi cum ar aparfine uunei alte
'.,'rrringii'. $i mai frecvente in aceastX serie sint crestele golage
,1,'tlc;rluri pe care zac mortii ca un simplu morman de gu-
'r,,i. San, pe aceleagi virfuri de deal, dramatic proiectatX pe
( cr, vedem hidoasa m5celXrire a spaniolilor, birbagi qi femei,
;i rru mai pugin hidoasa rizbunare aplicati de citre spaniolii
rrrl'uriagi chinuitorilor lor. Adesea, pe colinX cregte un sin-
1iilr copac, totdeauna scund, uneori ciopirlit de canonadX.
I'c crengile lui sint trase in 1eap5, in felul cXr5buqilor 9i omi-
zilor din cXmara unui negustoi de hranX pentru p5s5ri, tor-
',rrri goale intregi, uneori decapitate, alteori flri brale; sar"r
. pereche de picioare amputate, ori un cap t;iat - ?yer-
rirrnente date de cuceritori despre soarta care ii asteapt; pe
,'ci ce indrXznesc s; se opunX impXratului. Altidat5, copacul
. udlizat drept spinzuriioare
- o spinzurXtoare mai _pugin
..,['icace, e adevlrit, decit maiestuosul stejar care, in l{eno-
rocirile rd,zboiwlwi, de Callot, rodegte cu peste dou5zeci de
t'adavre ce se leagXni, dar destul de bun pentru vreo doui
cxecutii flcute en passantr, afarl, bineingeles, de cazul inre-
qistrat intr-una din plan;ele lui Goya care iii ridici cel mai
rnult pirul miciucS, unde copacul e prea ciuntit ca si in-
gircluie o spinzurari d."tupti pXmlniului.- Totuqi, fringhia
.l firatX qi,^ pe.ttru a strinfe laiul in irrrul gitului victimei,
doi soldali francezi trag de picioare, in timp ce al treilea
impinge cu piciorul in umeri din toate puterile.
-$i
aga continu; notaliile, oroare dup5 oroare' neatenuate
de nici'una din splendorile pe care afti pictori au $tiut s;
Ie descopere in rliboi; cXci,-in mod semnificativ, Goya nu
ihrstreazi niciodati o anqaiare sub arme, nu ne aratX nicio-
rlati mase impresionantJ de trupe mXrg5luind in coloani
sau desfiqurate in ordine de b5taie' Interesul qi-l indreapti
cxclusiv asupra rizboiului in mXsura in care afecteazd
populagia civilS, asupra armatelor dezmembrate in holi -9i
iiluitori, chinuitori ti cXiSi
- Ei ocazional, cind bandele de
tIn neacdt (1b. fr.).
235

118. guerrillerosl au iegit invingXtoare intr-o inclierare, in vic-
time individuale, torturate la rindul lor gi ucise cu sllblticie
de c5tre rlzbunXtorii atrocitigilor comise mai inainte. Nu
ne arat; decit dezastrele qi mizeria rXzboiului, firi nici un
fel de glorie sau pitoresc.
Cu ultimele
-dou5
cicluri de gravuri trecem de la tra-
gedie la satir5 qi de la evenimentul istoric la alegorie, meta-
forl picturall oi fantezie purX. Dou5zeci de ani separi
Capriihos de Disparates, iar seria mai tirzie e mai sumbrX
5i in acelaqi timp mai enigmatici decit cea veche. O marc
parte din satira ciclului Caprichos este doar versiunea ma.i
crud5 a lui Goya despre ceea ce s-ar putea numi umorul
ripic al veacului al XVIII-lea. O plangl ca Hasta Ia trfuerte2,
inf5giqind pe bXtrina hirci in fafa oglinzii, incercind cu co-
chetXrie o nonl coafuri, nu este altceva decit Rowlandson cu
o mici deosebire. Dar in anumite alte gravuri se intrevede o
notX mai stranie gi mai tulburXtoare. Forma in care Goya
i;i trateazl temele presupune o coborire a umorului super-
ficial, tipic veacului al XVIII-lea, spre adincuri mai intu-
necate..gi-mai bizare, o pXtrundere sub suprafala. anecdotici
a vielii cltre ceee ce zace dedesubt
- in profunzimile inson-
dabile alc p5catului originar qi ale stupiditXlii originare. Iar
in a .doua
jumXtate _a ciclului, c-onlinutul ..intlregte efectul
tratirii viguroase gi dramatic de sinistre ; cXci tema aproape
a tuturor planqelor este supranaturalul abject. Sintem intr-o
lume a. demonilor, vrXjitoarelor qi a intimilor lor, pe iunrXtate
groaznici, pe jum5tate comici, dar pe de-a-ntregul tulbu-
rltori, intrucit dezv5luie genul de lucruri care se petrec in
catacombele dezgust5toare ale cugetului omenesc.
In ciclul Disparates satira este, in linii mari, mai pugin
directX decit in Caprichos, alegoriile fiind mai generale qi
mai misterioase. SI examinXm, de pild5, planSa uimitoare
din punct de vedere tehnic care.reprezint5 o {amilie compusX
din trei generalii, cocolatX ca nigte plsiri chircite pe o enor-
mX cracX uscat5 ce se proiecteazd pe vidul total al unui cer
intunecat. Evident, inqelesul e mult mai profund decit ceea
ce izbegte ochiul. Dar ce anume ? In jurul acestei intre-
biri au risipit comentatorii multl ingeniozitate
- dar atr
chelruit-o, bXnuim noi, zadarnic. Cici satira, se pare, n'r e
1 Luptitori care hirluiesc armatele cotropitoare.
2 Pind la moarte (lb. span.).
rrrrlrt'pt:rtii impotriva unui r5u social anumit_ sau a ulfi gre-
',,'lr
.1i,'litice anumite, ci mai curind^impotriva naturii ome-
rrt';ri ncregenerate ca atare. Este o afirmalie, sub forma unei
,,r.riirri, despre viafi in general. Literatura gi scripturile tu-
,,',,,, ,rrarilor religii abundX in asemenea verdicte metaforice
({rr(;sc asupra deitinului omenesc. Omul intoarce roata du-
,,'r ii, arde ln focul dorinqei, cXlXtoregte printr-o vale a la-
, rirrrilor, duce o viagi care nu e altceva decit o poveste
',pr..r cle un idiot gi neavind nici un inleles.
llict om, ce e$ti ? O minge azvirliti din eroare,
t .,'r'rrbie de sticli pe valuri insp5imintltoare :
t ,u singe 9i dureriiegind din pl.,t.."-tt fiinjX,
I irindu-te spre groapS-n lacrimi qi covirgit de suferinli.
t .c lunecoase-s clile-1i ! ce sigur5 a ta pieire !
( ,Lrnr nu insemni nimic, cind egti mai mult ca-ntreaga firc !"
:i aqa mai departe. Bune, rele sau potrivite, citatele pot
li ir,muljite aproape la nesfirgit. ln limbajul artelor plastice,
( iol'a a ad5ugat vreo douXzeci de contribugii memdrabile
l.r tezaurul de injelepciune aforisticX al umanitSgii.
"..Goya a pictat odati un bitrin mergind cu pagi imple-
riciii sub' povara anilor, dar cu subtitlul insoqitor: "1nv5t
nrcreu>. Omul acela era el insugi. PinX la capXtul unei vieti
inclelt:ngate, el n-a incetat sX invele. Ca tinXr, picteazX in
i'clul eclecticilor neinsemnati care i-au fost maegtri. Primcle
rcnrne de forgl, prospejime qi originalitate apar in crochi-
trriie pentrn tapiserii, dintre care cele mai vechi au fost
cxecutite la virita de treizeci de ani. Ca portretist, ins5, nn
realizeazd nimic de un interes deosebit pinX la virsta de
.rproape patruzeci de ani. Dar in acel moment devine con-
;iient-de-ceea ce urm5regte, gi in urmitorii patruzeci de ani
ai viegii progreseazi constant citre realizXrile de inaltX m5-
iestrie'te6nicX din Pintwras Negras, in ulei, qi din Desastres
1i Disparates, in gravuri. Evolulia stilisticl a lui Goya se des-
t'iqoaiS de la constringere la libertate, de la timiditate cXtre
i ndrizneal5 expresivX.
Din ounct de vedere tehnic cea mai izbitoare trisiturti
intilnitl ^"pro"p" in toate picturile gi gravurile izbutite ale
Irri Goya e compozigia conceputi in termeni de una sau mai
rrrulre mase p."iir d.li-itatel detalindu-se de pe fond, ade-
'cr chiar profilate pe cer. Cind incearcl ceea ce s-ar putea
236 z.t I

119. numi o compozitie <total;>, tentativa e rareori incununatl
cu succes. Cici lui Goya ii lipsegte aproape cu desXvirgire
capacitatea pe care Rubens o poseda in mod atit de remar-
cabil
- aceea de a umple intreaga suprafa;i a pinzei cu
figuri sau detalii de peisaj gi dc a impune acestui plenurn o
ordine tridimensionali clarl qi totuqi extrem de subtilX. Ab-
senla acestei facultlli e evident5 incl din schilele de tapi-
serie, cele mai bune fiind invariabil acelea in care Goya iqi
concepe compozilia in termeni de mase profilate, iar cele
mai nereugite, acelea in care incearcX sYa organizeze un ansam-
blu de figuri distribuit pe toati pinza. SI comparim, din
punctul acesta de vedere, cele doul picturi in legXturi cu
Dos de Mayo
- mamelucii micelSrind mulgimea la Puerta
del Sol, qi plutoanele de execulie la lucru in suburbii, dupX
clderea nopfii. Prima e o incercare de a face ceea ce Rubens
ar fi rcalizat cu o facilitate aproape excesivi
- sX impunl
o ordine frumoasi din punct de vedere formal gi semnifi-
cativl din punct de vedere dramatic intr-o mulgime de
figuri omenegti gi animale acoperind cea mai mare parte a
pinzei. incelcarea nu e reugitX, qi in ciuda vigorii gi a frumu-
segii pXrlilor componente, tabloul ca intreg e mai pugin satis-
ficXtor pc planul compozigiei, gi de aceea mai pugin migcX-
tor pe planul conginutului decit pandantul sXu, in care Goya
igi dispune figurile intr-o serie de grupuri precis conturare,
in echilibru Ei in contrast dramatic unele fagl de altele, ca
li fati de fondul tabloului. In picrura aceasta artistul vor-
begte limbajul _sXu
narativ, qi de aceea e capabil .sI exqrime
ceea ce vrea sd spuni cu maximum de forji gi de claritate.
Nu acesta e cazul in pinza cu mamelucii. Aici, limbajul formal
nu e cu adevlrat al s5u propriu gi, ca urmare, elocventa sa e
fipgitl de forqa emotiv; pe.care o posedi cind pictorul se
lasd in voia autenticului idiom goyesc.
Din fericire, in gravuri, Goya e doar arareori ispitit sI
vorbeascl alt limbaj. Aici compune aproape exclusiv in ter-
meni de mase reliefate sqparat, profilate in griuri 9i alburi
luminoase pe un fond intunecos care merge de la piper-qi-
sare punctat ptnX la negru intens, sau in negruri gi griuri
pronuntat umbrite pe albeaga hirdei virgine. IJneori e o
singurl mas5, alteori sint mai multe, echilibrate gi puse in
contrast. Foarte rar comite gregeala fatalS
- pentru el
-de a incerca s5-qi organizeze materialul intr-o compozigie
pe toat; suprafaja pinzei.
238
()tlati cu Desastres Si Disparafes, miiestria sa in aceast;
1,rivirr1I, metoda de compozigie propice talentului slu, de-
rirrt., Arr putea spune, absoluti. Nu e, desigur, unica me-
r,,rl,i rlc compozigie. Intr-adevIr, natura acestui anumit idiom
rrrirric e astfel, incit unele lucruri nu pot fi exprimate, pro-
l',rlril, niciodat; cu ajutorul ei
- lucruri pe care Rembrandt,
,1,'pilcli, gtia sX le exprime in neintrecut de frumoasele Ei sub-
ril..'lc sale ilustralii la Biblie. Dar in sfera pe care qi-a ales-o
pc care idiosincraziile temperamentului siu gi calitatea sen-
il,ilitilii sale artistice l-au constrins s-o aleagl
- Goya ri-
','i'rc inegalabil.
Voriagiuni pe un motiv de Piranesi
Pe palierul sc5rii principale de la University College din
Londra se inaljl un fel de construclie din lemn vopsit, ceva
nrrri mare decit o cabinX telefonicl. In clipa cind se deschide
rrSa acestei case miniaturale, se aprinde inluntru o lumini
1i cei ce stau in prag se pomenesc in faja unui bitrinel mic
.le staturX gezind pe un scaun, cu bustul drept ca luminarea,
ri zimbind in gol cu bltndege. P5rul cirunt ii atirni in pletc
.rproape pinX pe umeri ; pilXria de pai cu boruri largi pare
,,nulsi din ilustraliile primei edigii a romanului Pawl si Vir-
.r:,inia ; poart; redingotX (de culoare verde, daci imi amintesc
lrine, cu nasturi de metal) gi pantaloni de bumbac alb, dis-
clet vXrgagi. Acest omuleg e Jeremy Bentham 1, sau cel pugin
ccea ce a rXmas din el dupi disecjia indicatX in testamentul
sJru
- un schelet cu miini qi chip de ceari, imbricat in hai-
rrele care au apartinut odinioari autorului Principiilor de
morald. si legislagie.
Am vizitat de curiozitate aceast; ciudatl racli (atit de
caracteristici, prin modestia ei excesivi, "acelei insule a
Albionului impinzitl de unghere ascunse>) impreuni cu unul
clintre cei mai extraordinari Ei mai minunagi oameni ai vre-
I Bentham, Jeremy (1748-1832), filozof 9i jurist englez, teore-
r,iian al liberalismului burghez. In filozofie a promovat udlitarismul,
'rrsginind
ci morala se intemeiazi pe folosul personal,
239

120. mii noastre, doctorul Albert Schweitzer 1. Mulgi ani s-au
scurs de-atunci ; dar imi amintesc foarte limpede expresir de
amuzament afectuos care a apXrut pe chipul lui Schv'eitzer
in timp ce privea mumia.
"Dragul de Bentham !" a excla-
mat eI, in cele din urmX.
"Cit de mult il prefer lui Hegel !
E, r5spunzXtor de un rlu mult mai m5runt.>
Comentariul era neprevdzut, dar corespunzXtor adevX-
rului gi, in contextul veacului nostru, dureros de semnificativ.
Filozoful german se filea cX este.. tiet'2, dar ii lipsea total
smerenra care e condiqia necesarX a supremei profunzimi.
Dc aceea a gi sfirqit prin a deveni adoratorul statului prusac.
Bentham, dimpotrivi, n-a emis nici un fel de pretentii la
profunzime. Superficial, cu superficialitatea binevoitoare gi
ragionalS a secolului al XVIII-lea, el considera indivizii ca
niqte oameni reali, qi nu ca simple celule ficind parte din
musculatura gi osatura organismului social, al clrui suflet e
statul. Din adincimile lui Hegel au li$nit tirania, rXzboiul qi
perseculiile ; din apele pugin adinci ale lui Bentham, o su-
rnedenie de binefaceri lipsite de pretengii, dar reale
- abro-
garea legilor desuete, introducerea sistemelor de canalizare,
reforma adrninistragiei municipale, aproape tot ce este in-
lelept qi omcncsc in civilizagia secolului al XIX-lea. Pe un
singur ogor a aruncat Bentham sXminga discordiei. Avea
p;rsiunea logicianului .pe9try. oldtlq qi consecvengX ; qi doreir
si-qi irnpuni mania de buni rinduiali nu numai asupra gin-
durilor qi a cuvintelor, dar gi asupra lucrurilor qi a insti-
tutriilor. Or, buna rinduialX e, firi disculie, un bine
- dar
un bine care poate deveni cu ugurinlX coplegitor, gi pe care-l
obgii plXtind prea scump. Dragostea de ordine a figurat acie-
sea, al5turi de dragostea de putere, ca un imbold la tiranie.
in treburile omene$ti, dezordinea impinsX la extrem inseamni
anarhie ; ordinea cXutat5 cu exagerare inseamni militarism
sau recluziune penitenciarS. Anarhia e duqmanul libertilii,
qi acelagi aspect il imbracX qi eficienla impinsi pinX la au-
tomatizare. O viajX agreabili n-o poti trli decit intr-o socie-
tate in care se predicX qi se practicX ordinea, dar firi prea
1 Schweitzer, Albert (1875-1965), umanist francez. Laureat al pre-
miului Nobel. Personalitate multilateralX, ginditor, medic, orgrnist, m:r-
zicolog, teolog, el qi-a ilustrat idealurile umaniste prin exemplul per-
sonal. Autor, intre altele, al lucririlor : Filozofia ciailizagiei $ Johann-Se-
bastian Bacb, mazi cantul-poet.
2 Profund (lb. germ.).
240
,ilil1t l.rnrr.tisrn, gi in care buna funcaionare administrativi
,,,l,,c,rzii,.o tX ip.tn.m astfel, o margine de dezordine' Per-
,,.,1, Ii.,rth"* t* era nici tiran, nici adrnirator al statului
,,,',r,lrr,tl .ooerativ. omniprezent 5i providenlial' Dar trebuie
'., .rrrrirrtim faptul ciudi-t gi. oarecum alarmant cd Bentham
',r .r ('onsacrat vreo doulzeci $i cinci de ani din lunga lui
';.,r:i-
.fuiroiirii, in cele mai mici amXnunte' a unor planuri
r,,i',',.u- o itt.hiio"t. ldeqlX. ClXdirea, pe care el a numit-o
l, l'",iopti.', ,rr-o si fie circulari
-$i
construit; in al.a
r,'f iui-it fi.care condamnat sl-;i petreaci viaqa in singuri-
r.rtc perpetuS., aflindu-se totu$i sub permanenta supraveghere
.r unur paznrc postat in centru- (Fipt semnificativ, Jeremy
i't.;;;h;-' ; impi.t*,tt"t ideea Panopticului de la fratele s;u,
il Samuel, arhitectul naval care' in timp ce c.onstrula- vase
,lc lizboi pentru Rusia, fiind. angajat..de Ecaterina cea Mare'
l)r'()rccrase o uzlna, conceput; pi iinii radiare panoptice' cu
'.r t)Dul de a-i face si lucreze cit mat tntens pe taranll oe
, ,'rincl intraqi pe fXgaqul industrializirii.) Proiectul lui Bent-
lrrr.r pentru'o'cons;uclie de tip totalitar n-a fost niciodatl
1,,,, iir aplicare. Drept consolat., filozoful -u p..tl-it, ,printr-o
i.,1. ,ro,*5 de parlament, douiz.eci qi trei de mii de lire ster-
lirre din fondurile publice.
t.hi;;ui" ittihitotilor moderne nu posedi perfeclia 1o-
gicl .a Panopticului : dar la baza inspiragiei. siiSgluie;te ;i
:rtazr aceea$r pasrune pentru q bulL rinduialX mai mult
,i..ti- fit."t.; 6-ul"i care i-a imboldit pe fraqii Bentham,
irrr pe un alt plan, din timpuri strivechi, i-a caracterizat pe
roqi^zbirii qi dictaiorii. Inai.tt" de Howard, de Bentiram- 9i
,le' oquakeriin 1 din Filadelfia, nimeni, din r'.u gtiu ce motive
.i,,daie, n-a p;rut si se fi gindit vreodati la introducerea
,,Lclinii'qi a unui bun sistem di funcaionare a inchisorii' Tem-
nilele in care Elizabeth Fry2 revSrsa inepuizabilele-i comori
,le caritate gi bun sirng apireau ca intruparea -unui de.lir
criminal. Trecind pragul acelor clSdiri, deginutul se
-vedea
condamnar la o exiitetig; asem;n;toare cu starea natural; din
descrierea speculativi a lui Hobbes. indirltul faqadei in"
chisorii de t Newgate
- o falad5 cXreia arhitectul ei, ne-
1 Membrii unei secte religioase fondati in sec. a1 XVII-lea Ei rX+
nindiri mai ales in Anelia si in Statele Unite'
' -t si";f;ixtoaie etigtezS, care a vizitat inchisori din toati lumea 9i
s :r ocupat de ameliorarea sistemului penitenciar.
241

121. stinjenit de suplritoarea necesirate de a eXsi un loc Dentnl
ferestrc,.a avur posibilitatea sX-i dea o fnfXgigare de'o ra-
t1n.ati. elegangi
- intilneai, nu o lume de biibagi gi femei,
nici chiar o lume a animalelol, ci un haos, un p""a.i"""ir..
Artistul a cXrui oper5 oglindegte cu ."" ,ri"i mare fide_
litate natura acestui iad. e Aogarih-
- nu Hogartn A pi.-
turilor :q tgSnte armonioase, ci acela al gra-r.rr1lor,
"i-tfr;.;lJpJe fi.indiferente, omul care a schiqat iecrugitoi r5uratea
lara norma gr suterrnga conluzi iniuntrul zidurilor de la
Fleet,.Newgate qi Bedlam ca qi inafara lor, in c.lelalte car-
cere qi aziluri,_ in circiumile de pe Gin Allly, in bordeluriie
qi. trip.ourile
-
de la -Covent Gaiden, r"r p.
'*"id"".I. di"
suburbii, unde copiii. iqi chinuie ciinii qi p';rXrit. .., l"f;r":mente de cruzime gi obscenirate greu de inchipuit.
,,^^l:lill^r;sti1p de rreizeci iuu p"trur.ci de ani, As.ociagia
cuscrplrne-l rn r'chrsori a sivirgit o nemaiauzitr reformi. Din
inu,man de anarhice, inchisorile au devenit i.rurnun a; ;;;:nrce- Incr de cind sir Joshua Jebb a construit inchisoarea
model de la Pentonville,-congtiin-ga dureroas5 de a ;; ;ii; i;interio.rul unei magi'irii, iniuntrul ideii concrerizare cre or-
drne gi inregimentare perfccti, a devenit un element de seaml
din pedeapsa
^clcqi'.gii.r. .I. lagiirele cle concentrare naziste,
radul pc pirnrint nu .cra in vechiul gen hogarthian, ci avea
un
_ap,ecr
ingrijir, ordonar, absolut griinqific. "Vlrut,ii"
""i"n,lagirul_ de la Belsen sem5na, dupX ctt se spune, cu un iabo-
rator de cercetiri atomlce, sau cu un rtudio .i".."oionr"t';.
bine conceput. Fragii Bentham au murit de peste ;-;;;i-J;ani, dar . spi^rr,tu] Panopticului, spiritul de
'constringere
la
mtincd din fabrica lui Sir
-
Samuel, gi-au continuat
"drumul
cltre stranii Ei ingrozitoare destinaqii.
. Astizi,_fiecare firmS.gi fiecare uzinX care nu urmlregte
decit sI obgin{ profituri
'cu
,orice p..g ..fr.ri"g
" t".tli-
soare panoplrca, in care omul muncii suferi (mai mult sau
mat.,qy.g,J,.. dupd caracterul paznicilor 9i gradul propriei lui
sensrbrhra.tr)
.9" C. urma con;tiingei ci se afll in interiorul
uner ma;rnarll. Iumar hteratura, cred eu, ne oferi o inter_
pretare artistici adecvati a acestei stXri sufletesti. Vienv- de
pild5, a.,spus-lucruri minunate gi pXtrunzitoar. d.rpi irrro-
birea militarului la un ideal de ordine impinsX pinX la manie ;
iar in Rdzboi si Pace existl un capirol memorabil
"ruor"felului-in c_q-e forgele impersonale ale "ordinelor de sus,,^ale
"inaltei politici" ce se eiprimi prin punerea in funcgiune a
242
',,,,,i tlisoozitiv. ii transforml pe binevoitorii temniceri fran-
','ri ai ^lui Pierre in nigte automate dure 9i necrugStoare'
in domeniul artei piciurale au existat unii cubigti.cirora
l,'.r plicut sX picteze maqini sau si reprezinte figuri.ome-
,,,'1,i'* qi cum ar fi fragmente de ryaginir Dar-o magini este
,'.,
'i,rsigi,
la urma urmeil o operX de -arr5,- mult- m.ai.subtill'
,,',,1t ,r.ai interesantl din'punit de vedere formal, decit poate
li orice reprezentare a unei maqini. Cu alte cuvinte, o rya-
'.irr,i e cea'mai inaltl expresie artistici a ei ins5gi qi nu face
,l".it sX piardl prin simplificare 9i reducere la chintesenqi
irrrr-o reirer.nt"ie simboiici. Cit despre reprezentarea fiin-
t"l.,r ominegti sub aspect mecanomorfic
- aceasta- se
-apr.ople
.1" adevir numai pinX la un anumit -punct. CIci adev5rata
()r.()are a situaliei f.rtt-.t.r panopric industrial sau administra-
riv nu const; in faptul cI-fiiniele omenegti sint transformate
i,, masini (dacl o
^"r.-"rr." metamorfozi ar fi posibilS, ei
',
,rr simti perfect fericiti in inchisorile lor) ; nu' oroarea
, ,111511 tocrnai in faptul cX ei nu sint ma$ini, ci animale. iu-
lritoare de libertate,^mingi care se avinti spre infinit, spirite
, rrpabile de elevatie, aflindu-se fagi dc maqini intr-o situalie
.lc'subordon"r. li ionstrinse sX tr;iasci iniuntrul tunelului
l',irI iegire al unui sistern arbitrar 9i inu-man.
Dincolo de inchisorile istorice reale ale unei ordini exa-
tu"....-ri d. a..1." in care anarhia di nagtere la iadul hao-
'i,l,ri moral qi fizic, existi qi alte, inchisori, nu mai. pulin
i,igto"itoat. pentru iaptul ci sint fantastice qi imateriale-
-
t"il.,igele meiafizice, ai clror lScat se afli in cuget, .cu.ziduri
fiicuts din cogmar gi neinlelegere'..cu lanpri de nelini;te,,9i
.rvind drept instrumente de torturl un sentiment de culpabt-
lirate perional; gi chiar universali. Asemenea temniie sint
"Oxfoid Streeto de Thomas De Quincey 9i drumul pe care
ircest autor a avut viziunea morlii sale subite. La fel 9i volup-
,,,otul infern descris de Beckford in Vathek 1' Tot astfel
c,rstelele, silile de tribunal gi coloniile penale locuite de per-
,onaiele romanelor lui Kafka. $i' trecind de la lumea cuvin-
r.lor la aceea a formelor, descoperim aceleaqi temnige me-
rrfizice schiqate cu neasemuitX fortX in cele mai ciudate Ei,
1 Beckford, Willian (1760-1844), romancier englez.aparlinind-ai'r-
rrumitei ogcoli
'goticeo
din a doua jumitate a. secolului al XVIII-lel'
ii,,-"""t VitttrE fLZSZ; e*pri-i_ tragismul pierderii increderii in forgele
r.r1iunii, care a caracterizat criza iluminismului.
243

122. in multe sensuri, cele mai frumoase dintre gravurile lui
Piranesi.
. E. ag_reabil s.i. faci. generalizlri istorice 9i pasionant si le
citegti. D.ar, mX intreb, cit de mult contribuie ele la intele-
gerea enigmei omenegti ? La aceastl intrebare nu voi' in-
dr,zni sX dau un r5spuns decit printr-o serie de aite intreblri.
De pild5, -dacX,- aga curn se spune. arta unei pcrioade re-
flectX istoria sociali a acelor rimpuri, in ce fel
"rru*.
expriml
picturile lui Perugino epoca a cirei istorie sti scrisi in'prin-
cipele lui. Machiavelli ?-$i iarXqi, istoricii moderni ne asiguri
ci secolul al XIII-lea a fost *viacul credintei, si o oerioadi
de progres. De ce, atunci, roli moraliqtii care au ^triit in
secolul al XIII-lea l-au considerar ca un veac al decadengei.
gi de_ ce cronicarul cel mai inteligent al vremii, Salimbene,'ne
zugrave$te o societate care se comportX ca gi cum n-ar fi
auzit niciodatl de morala cregrini ? Sau sI luiln secolul
al IV-lea la Constantinopol. ln. acel loc qi moment, dup5 cum
ne asigurl ,
unii istorrcl, oamenll erau preocupaji excl'-rsiv de
probleme de teologie. DacX aga srau lutrurile, de ce scriitorii
acelor vi:cnruri se plingeau cI semenii lor nu triiesc decir
pentru curse cle cvadrige ? $i, in sfirgit, penrru ce trebuie
si-i -socotim_ pe Voltaire.gi pe Hurne ca fiind mai tipici ve;r
cului al XVIII-lea decit Bach sau Vesley ? Pentru ce eu
i?r-"Ti, intr-un paragraf anterior, a- .rro.-bit despre super-
ficialitatea binevoitoare 9i rajionali a secolului al XVIII-lea,
cind acel secol a dat nagtere la astfel de oameni ca Villiam
Law gi Saint-Martin, ca autor:ul Ctntecelor experienlej 1 sau
creatorui suitei de gravuri intitulat5 lnchisori i AdevXrul
este, bineingeles, cX toate genurile de fiinge omenetri exist5 in
fiecare perioadS. ln religie, de pild5, fiecare generagie iqi are
fetilittii ei, partizanii unei renagreri, legaligtii, rajionaliqtii
9i misticii ei. $i, oricare ar fi moda predominantX in artl,
fiecare epocl iqi are romant;cii ei inn5sculi gi clasicii ei ast-
fel structuragi de la naturi. E adevirat, in diversele perioade,
modele precumpXnitoare in artl, religie, in modalitXli de
gindire qi simgire sint mai mult sau mai pugin rigide. ln
consecingX, le este rordeauna mai mult sau mai pufin greu
acelora care se manifesti impotriva curentului s5-gi expiime
1','r',,,rralitatea. Orice operl de artX s-ar putea reprezenta
;,rirr cliagonala dintr-urr paralelogram de forge
- un para-
i, l,rrir.rm a cirui bazl ar fi tradilia dominanti qi evenimentele
,,,1,,'.i".,t" p. pt"" r"iiaf ale viemii, iar a cXrui inll;ime ar
li i.,rnperamentul artistului Ei viala lui particularX. ln unele
I'r, r,iri, baza apare mai lungl decit inSlgimea; in altele,
'rr.il(irnea
e mai lungX decit baza.
lnchisorile lui Piranesi apartin celui de-al doilea gen de
( rcafii. ln ele, inXlgimea peisonalX, particularS, qi deci uni-
', ,'rsall qi. vegnicX, e cottsid.rabil rnai lungi -.dect baTa p.gr
r"rorlca gr, pnn urmare, trecltoare 9i localS. Ca dovadS,
.rr t'ste neobignuite gra.ruri au continuat, timp de douX secole,
,.i .rib5 u.r caracteirelevant gi modern, nu numai in aspect-elc
l,rr formale, dar gi ca expresii ale unor adev5ruri psihologTce
.lrscLrre. Ele se adresau sensibilitXlii unui Coleridge sau De
t)rrincey, dupl cum se adreseazi cu nu mai pulin! elocvenli
,,,''r.ihilitXqii noastre. Ceee ce a exprimat Piianesi nu suferX
irrlluenla
'prefacerilor istorice. El nu inregistreazS, nca
Ho-
ri,rrth, realitlgile vielii sociale contemporane, nici -nu incearca,
i'r felul lui Bentham. sX proiecteze un mecanism care sI
.., himbe natura a...toi realiiXti. Ceea ce-l preocupi sint stX-
, ile sufleteqti
- stiri in largX mXsurX independente de im-
r''r'ciurXrile externe gi care se repet; ori de cite ori natura'
irr nesfirqitul ei joc' al hazardului, combinl factorii ereditari
l'izici qi caracterologici dupX anumite modele'
ln'trecut psihologia era tratatX, in general, ca o ramurX
:r eticii sau a teologiei. Astfel, pentru sfintul Augustin pro-
lrlcrna decsebirilor omenegti era una gi aceeaqi cu problerna
rirrgiei qi a tainei bunului plac divin. Abia in ultima vrqne
.,u inv5gat oamenii si vorbeascX despre idiosincraziile com-
1',,rtamentului personal in a19i termeni decit aceia de pXcat
1i lrirtut.. 'Iemniiele metafizice desenate de Piranesi, qi de-
rcrise de atigia poegi gi romancieri moderni, erau.bine cunos-
,'rrte strXbunilor-nogtri
- dar cunoscLlte, nu ca simptome ale
,rnei boli sau ale vreunei particularitigi temperamentale, ltt
t rr stlri vrednice sX fie anilizate Si exprimate de poeqi lirici,
, i ca imperfecliuni morale, ca rizvrdtiri criminal-e impotriva
.l,r'r.rnezeirii, ca piedici in calea iluminlrii. Astfel acel v:elt-
,, ltnerz 1 cu caie romanticii germani se mindreau atit de
r Este vorba de filliam Blake -(lZ5Z-7927), poet, grafician gi pic-
tor engiez, precursor al romantismului, inzesrrat'cu o'.irr. fo4i ilra-
ginativi.
244
1 Melancolie, pesimism (1b. germ.).
245

123. mult, acel ennui, t'ru.it de la morne incwriosit| 1 care a fost
tema multora din cele mai frumoase versuri ale lui Baudelaire,
nu reprezintl altceva decit acidia2 de adinioari, picat pen-
tru care cei plictisili gi melancolici prin constitugie erau
cufundaqi pini peste urechi in noroiul negru din cel de-al
treilea cerc al iadului. $i iati ce avea de spus sfinta Cate-
rina din Siena despre starea de spirit ce constiruie insuqi cli-
matul qi atmosfera romanelor lui Kafka; "lnv5lmSgeala min-
gii e ca o lepri ce secXtuieqte trupul gi sufletul $i amorlefte
dorul de evlavie. Ea face ca sufletul si ajung5 de neindurat
pentru el insuqi, predispunind mintea la ciocniri qi inchipuiri
fantastice. Rlpegte lumina supranaturali din sufiet gi-i intu-
necl lurnini lui fireasci. Fie ca demonii mingii inv5lmigite
si fie invingi de o credinjl vie qi de aspiragia la sfingenie".
Unei fiinle ca sfinta Caterina, a cirei principali preocupare
era unirea cu divinitatea gi mintuirea sufletelor, ba chiar unei
personalit5gi ca Dante, al c5rui interes fagi de creqtinism
sem5na mai curind cu acela al unui filozof decit al unui sfint
teocentric, ideea de a trata confuzia mintali, ori acidia, ori
aite genuri de temnile rnetafizice, doar ca o temi pentru cer-
cetare qtiingifici sau interpretare artisticl li s-ar fi p5rut un
fel de absurclitate criminali. IJaza istorici pe care ginditorii
qi artiqtii medievali qi-au ridicat inilgimile
-lor
personale era
atit de lungi 9i de adinc inridicinatX in teologia gi etica
tradiqionali, incit i-a fost cu.neputintX chiar-qi lui Boccaccio
- degi povestitor inniscut gi pasionat umanist
- si acorde
psihologiei mai mult. decit o at€ntie superficial5. T.n Deca-
rneron chiar gi infijigarea exterioari a personajelor e piea
putin descrisS, iar caracterizarea se mXrginegte la simple
adjective, ca ..blind", .curtenitorn, <<avar>),
"drIgistos", gi
altele de felul acesta. Era nevoie de un geniu superior gi de
un scepticism mai profund decit al lui Boccaccio pentru a
inventa o psihologie independentX de teologie qi eticI. $i sI
ne amintim cX Chaucher
- cel din ultimele povestiri din
Canterbury
- a rXmas f5ri rival pini in vremea lui Shake-
speare. ln raport cu baza tradigionalS, inilgimea lui personall
e cea mai mare din toatl literatura medievalS. Diagonala
1 Plictiseala, rodul posomoritei lipsc de interes (lb. fr.).
2 Cuvint prin care medievalii desemnau o ciudati maladie psihici
ce se manifesta printr-o indiferenli totali, tridind un inspiimintitor
vid liuntric.
246
,,..,,lr.rr.i reprezinti o operX de o originalitate cu adevXrat
rrluitr,;tlc.
I .r rr scari mult mai redusi, Inchisorile iui Piranesi sint
il, .rscrncflea uimitor de originale. Nici un pictor sau grafi-
, i.rrr nu mai realizase pini atunci ceva asernXnitor. Mai exis-
r,r'.,'r'.i, desigur, destui creatori fanteziqti anteriori lui Pira-
rrr",i -- chiar gi fantezigti care s-au exprimat in termeni'de
,1,,,,'rr arhitectural, cum au fost fralii Bibbienal. Dar ace$tia
,1,,r urm5, fiind oameni de teatru, urmlreau sX-i uimeascX,
1,r rn invenqiile lor arhitecturale, indeosebi pe spectatorii de
rirrrl ; ei doreau si exprime, nu activitatea subteranl a unui
',rrllt:t zbuciumat, ci
-acele
aspiraqii absolut vulgare cXtre
ri'.rrrcliozitate, care, de-a lungul secolelor XVII gi XVIII, i-au
,lrirruit pe puternicii zilei, ca qi pe toli cei ce, din snobistn,
,1,,r'g1111 si li se asemene. Un ali fantezist, mai cunoscut, a
1,,',r Salvator Rosa
-
considerat de criticii de acum patru
' .' rr cinci generafii, pentru motive care ast;zi par de neln-
1,'les, drepi unul dinJre marii artiqti ai lumii. Dar fanteziile
r.rr111q1i.i ale lui Saivator Rosa sint destul de ieftine qi prea
, rplicite. E un tip meiodramatic care nu p5trunde niciodatii
,lirrcoio de suprafiqS. DacX ar trXi a9tlzi, ar fi cunoscut, cu
.,ir',uran15, ca autor neobosit de *comics-uri", dintre cele mai
',irrgeroase gi indrXznele. Mult mai talentat a fost Magna.sco,
., ..liirui specialitate erau ciluglrii infSgiqagi la lumina luminX-
r ii, cu siiuetele alungite in maniera gotici sau in aceea a lui
l .l Greco. Nlscocirile lui sint intotdeauna agreabile, dar ne
l.r',,i impresia ci le lipseqte orice semnilica(ie profundi sau
,lc durati
-
infiriplri ie:ire arbitrar de pe trna din treptele
irralte ale congtiingei, situate undeva aproape de cregtetul
rrrrui cap foarte cultivat gi totodat5 bizar. Fantezia revelati
,le suitJ Inchisorilor e de un ordin cu totul diferit. [, o fan-
r,:.rie flri precedent, bazati pe nigte realitXii al clror prim
interpret in termeni picturali a fost Piranesi. Toate stam-
1,.1e'aparqinind acestei serii sint in mod vXdit variafi! q!.
i"rui simbol unic, referindu-se la stlri ce zac in adincimile
liz.ice qi metafizice ale suflerului gi trupului omenesc
-
la
,,tidia si confuzie mintalS, la cogmar gi Angst 2, la sentimen-
rrrl de a fi neingeles qi la dezorientare sub imboldul panicii.
1 Ferdinando (1657-174i) 9i
'lritecli
qi decoratori teatrali, originari
2 FricI (lb. germ.).
Francesco Bibbiena (1659-1739),
din Bologna.
217

124. Cel mai neiinigtitor fapt ce surprinde privirea la exa-
rninarea acestor remnile e totaia lipsi de finalitate ce dom-
negte in ccnstructia lor. ArhitecturJ e colosali 9i somptuoas5-
Ai' imgresia ci geniul uno_r mari artigti gi truda unor sclavi
nenumiraii au contribuit la crearea acestor monumente, fie-
care aminunt fiind insi lipsit cu desivirgire de vreun scop.
Da, totul e lipsit de gel ; Cici scirile nu duc niciieri, i:ol1it9
nu sprijinX nimic altceva decit.propria lor greuta^te 9i inchid
spagii vaste care .nu sint niciodati adevirate inclperi, ci
antrcamere, magazr, vestibuluri, atenanse. Iar aceasti miregie
din piatri ciclopicX capItI o infiiiqare sordid5 din cauza
sclriior mobile de lemn, a puntilor $i pasarelelor qubrede ce
se aflS pretutindeni. $i mizeria n-are aici alt rost decit -s5-9i
faci simgitX prezena, de vreme ce- toarc acele punli d_e legX-
turi sint, in- mod v5dit, lipsite de orice destinalie. Jos, pe
podea, se gisesc maginirii imense, incapabile si produci ceva
inu-., iai din arcadele bolgilor atirnX nigte funii de care
nu stX nimic agigat, dar care provoac5 o senzagie de oroare
arnintindu-1i de cine qtie ce torturi. Unele dintre inchisori
sint pe jumltate cleschise spre cer, unde se intreziresc alte
bolti-si z.icluri in clcpirtarc. L),rr chiar acolo unde inchiderea
e aproape complctii, Piranesi izbutegte totdeauna sX dea im-
pr.ii" .i a...rri5 colosalS lipsl de qel se continu5 fIrX limite,
iuorinzind intresul spatiu il universului. Citeva siluete mi-
nuscul., td,rd, .f,ip, .uit.ierl umbrcle, nefiind re[inute de
nici o activitate care ar putea fi recunoscutS, gi striine unele
de altele. Prezenga lor neinsemnati subliniazd doar faptul ci
nimeni nu poate accepta ca familiari o asemenea ambiangX.
Se spune cI prima idee a Incbisorilor i-a venit lui Pira-
nesi in delirul unei febre. Ceea ce e sigur, insX, e ci aceasti
priml idee n-a fost uitima ; clci unele gravuri existi in
forn,e mai vechi, in care multe dintre ceie mai caracteristice
qi mai tulburltoare detalii din suita Incbisorilor, ata cum o
cunoagtem, lipsesc. De aici se poate deduce cX starea sufle-
teasc5.exprimati in aceste gravuri--era, pentru Piranesi, cro-
nrca gl oarecum normali. E posibil ca, iniqial, febra s5-i fi
sugerat Incbisorile ; dar in anii ce s-au scurs de la primele
incerciri pini la publicarea finali a stampelor, r&enirea
periodicl a stlrilor de dezechilibru, acid.ia Si Angst trebuie
sX fi fost rlspr.rnz5toare de prezenga neinteleasl, dar, dupi
cum vedem, indispensabilX a acelor simboluri ca fringhiile,
248
", , i' r.r r iilc firi noimX, sc5rile de lemn qi podurile flcute
, l, 'rri:rttrielti,
'jrrirrr clc stampe intitulatl Inc/tisorile a fost publicati pe
,r',,i.iutorui lor-era inci tinXr, qi, in tot restul viegii sale
,|',r il tle lungi, Piranesi n-a mai revenit niciodati la terna
I r',r' t.i pe care o tratase cu atita miiestrie artistic;. Cea
,,,.ri irr.rrc parte a operei sale ulterioare a avut un caracter
r,,1,,'1'1;1fig gi arheoiogic. f'ema lui a fost tot timpul Roma;
.r.rr(t lucru s-a repetat chiar atunci cind a pirXsit reali-
r., r..r ruinelor gi a
-bisericilor
baroce pentru a intreprindc
,,rl.itorii pe rXrimul fanteziei. Cici ceea ce-i plScea-.sI vadi
,,, iirchipuire era tot Roma
-
Roma a;a cul11 ar fi trebuit
',.i l'ic, sir, .um ar fi fost cu putintl si aparX, daci August
'.r rrrrnrr;ii sii ar fi posedat o comoari nesecati gi inepuiza-
l,ilc l-rra{e de muncX. Din fericire resursele lor au fost limi-
r ,r rc ; cici Roma ipoteticl din fantezia lui Piranesi e un
(.nlar de pretengiozitate qi vulgaritate grandioasi.
Sfinta Caterina socotea ci demonii confuziei mintale nu
r,,,r fi invinsi decit prin aspiraiie la sfinlenie 9i credinli in
,.rcla1i.r creqtini. in^r'ealitaic, oiice,.dorinli susginuti 9i orice
, rcrlinli intensl poate ciqtiga bitXlia. -Piranesi nu pare si
li avrit
".eo
co.t-rri.rgere religioasl profundi sau -
vreo aspi-
r.r1ie misticir. Credinia sa era aceea a unui umanist,- dumne-
,cirl sXu era antichiiatea roman5, iar resortul sXu hotXritor
irr l'iagi sc compunea din nizuinfa artistului 9pr-e frumusele,
irrclinalia arheologului cXtre adev5rul istoric ai dorinqa omu-
lrri sirl.t"tan de J agonisi mijioacele necesare pentru traiul
l.rrniliei. f'oate acestea, dup5 cit se pare, constituiau ul1 anti-
tl,rr destul de puternic impotriva acidiei qi confuziei spirituale'
Irr orice cirz,^cl n-a *ai exprimat a doua oarl starea de
'1lilit care a inspirat Incbisorile.'
Privite dinti-un punct de vedsre- pur formai, Inc.bisorik
'irrt remarcabile pentru ci reprezinti cea ryai aprygi11i -in-
(clcare de a aborda arta abstracti in secolul al XVIII-lea'
l:rteria brtrti a desenelor lui Piranesi consti din forme arhi-
r('( turale ; dar, pentru cX Inchisorile sint nigte -rep-rezent;ri
.,lc iraqionaluluif pentru ci esenqa lor e lipsa de finaiitate,
,,,rnbinagiile de forme arhitecturale nu insumeazi niciodatl
,,rr desen arhitectural, ci rimin desene libere, nestingherite
,lc irici un fel de consideragii de utilitate' sau micar de posi-
l,ilitate, gi limitate doar de nevoia de a evoca ideea generali
,lt: ,.'onslrucqie. Altfel spus, Piranesi folosegte formele arhi-
249

125. tecturale pentru a crea desene cu frumoase complicaqii, care
sint alcXtuite din elemente geometrice, dar care au avanta-
lul de a combina geometria purX cu suficient conginut,. cu
suficienti literaturS," pentru a-exprima mai puternic decit o
simpli reprezentare nonfigurativl obscurele
-
qi inspXiminti-
tcaiele stiri de confuzie spiritualS si acidia.
De forme naturale, ia opuse celor geometrice, Pitanesi
nu face uz deloc in suita Inchisorilor. Nu existl o frunzX
sau un fir de iarbX in intreaga suit5, dupX cum nu existi
o pasire sau un animal. Ici Ei colo, nelalocul lor de vii in
miilocul abstracqiilor de piatrX, stau citeva figuri omenegti,
imbrXcate in negru, fXrX trXsXturi qi impasibile'
Altfel stau licrurile in gravurile cu caracter topografic.
Aici Piranesi folosegte forrnele naturale ca un element de
contrast romantic-decorativ faiS de geometria puri a mo!u-
mentelor. Copacii au un aspect neingrijit pini la sllblticic. ;
personaiele dln primul plan sint fie cerqetori neinchipuit de
zdrcntiioqi, fie doamne gi domni din lumea bunI, nu -mai
pulin
.exagerat
de impodobiqi cu funde gi peruci, uleori pe
io., alr.nii iu crrlciti- rococo, sculptate dupi chipul qi ase-
,r',,,,r,,..* tolrurilor tlc nrrntii siltl rl lraricilor ctr cilugei de la
bilci. Prctutindcni sct.'pttl c acele de a scoate in relief netezi-
mea qi soliditatea pieirei de construcgie prin juxtapunere cu
forrnele goviitoarei oscilind ca flaclra, a1e plantelor $i ale
fiintelol omene$ti. ln acelaqi timp siluetele servesc unui alt
,.op, .".. este'acela de a face
^sX
parX monumentele rnai
uriaie <iecit sir-rt in realitate. BIrbalii qi femeile sint reduqi
la it"tur" copiilor ; caii devin mici' cit niEte dul5i. in
interiorul bazilicelor credinciogii se intind sX ajungX Ia cris-
telnilele cu api sfin1it5, dar, chiar in virful picioarelor, abia
dacX. izbutesi si-qi moaie degetele' PopulatX cu pitici, cea
mai modesti cl5dire baroci ia proporgii eroice ; un -ig
templu clasic de Pietro da Cortona .apare ameninqXtor, 9i
incintXtorul flecugtel al lui Borromini imbracX un caracter
ciclopic. Acest artificiu de a mXri dimensiunile -aparente ale
clldiiilor diminuind misura cunoscut; a siluetei omenegti a
fost un procedeu care s-a bucurat de multi favoare Plintre
artigtii secolului al XVIII-1ea, ,atingind suprema absurditate
in iablouri ca Ospdsal lwi Baltazar de John Martin, unde
regele gi curtenii, de mlrimea unor furnici' petrec intr-o
sali de banchet de vreo trei kilometri lungime gi cinci sute
metri inXlqime.
250
irr .,uir.r Incl;isorilor nu existl nici urm5 din acest tea-
l,rlr'.rrr rr.iiv denotind simplitate de spirit. Puiinii prizonieri
rrrl.rli;.r1i cle Piranesi se afli acolo, nu cu scopul de a subli-
,,,., l,,r.rrrtloarea supraomeneasc5 a edificiilor, ci inumanu-l 1id,
',rl,rrrrr.rnil lipsi de sens a unor asemenea construciii. Ei sint,
l.rr.r nici o exagerare, suflete pierdute, ritlcind
- nici micar
,.rr,,,irrcl, stind nemigcagi, ici gi colo
- in golul labirintic'
l intclcsant sI facem o comparalie cu personajele din ilustra-
1,ilc lrri Blake la Int'ernwl lui Dante. Acele suflete damnate,
rlt'p.1l'1c de a fi pierdute, par a se simii perfect Ia largul lor
prirrtrc fl5cIri, Colli de stlnci 9i mlagtini. ln toate cercurile
i.,.l,rlui fiecare di dovad5 de un vag eroism in maniera cia-
',i,,r clccadentX de la sfirgitul veacului al XVIII-lea, qi fie-
,,rlc lace impresia cX manifesti un interes cit se.poate de viu
l.r1,i cle semenii sii. ln suita Incbisorilor nu intilnim nici un
lcl de musculatur5 michelangiolescX, nici un exhibigionism
{l(: cxtravertigi atletici, nici o urml de viali sociald sau mi-
i.rr o sugestie ci un asemenea lucru ar fi posibil. Prezenga
licclrui om e furige, inXbugitX, qi, chiar in compania altora,
liccrre e cu deslvirgire singur. Desenele lui Blake sint ciu-
,l.rtc qi uneori frumoase, dar nici o clip5 nu le putem consi-
.lcra in mod serios ca nigte simboluri ale suferin;ei excesive.
l'r'izonierii lui Piranesi sint, dimpotrivX, locuitorii unui infern
,,rre, deqi doar unul dintre multele lumi rele posibile, e pe
,lcplin r,-erosimil qi poartX pecetea unei autenticitXgi ce se
irrrpune de la sine.

126. ST UDI !
Literoturd gi gtiinlri
' ..,:.:ulc i lir;;i.rate de AiCous I-Iurlei' celor doi poli ai culturii
,,, ;,.r qi ir,rituietc Iiteriltt,i 5i Stii;t;i (l,iLcr,tttre anJ Stience) a.r
' , risc dc rutor cu pu;inc liLni inainte de nurrtet ::r. n':.i p;eci.
, r ,ii L .irlulrii i9(r2. I:lseu subtll, p,rnderat, sprijininclu-sc pe nerumirnte
r ,rr ,rle cr.rnr).r.)terii, drr evit.ind in egaii misuri aLit tonul didactici;t,
, t r .::nplr cr Lrdilie, c:rtea rcprezin',i pe drept cLLvint cintecui ,i,: 1:'
,.i , .'.1 rirrui rcnr,rrc:rbil mliruitor de idei ;i ;lefuitor al cLrvintului.
r,.rirea:ili,rre lire;te geneza ei propric, fiindu-i sureraii e'-i:or'.r'1,:.i
I I rrr,tcvcrsJ i;cali intre C. P. Snor,' 1, pe ie o pxrte, ;i F,
"i.
L;lri;.
'rle,i.lii i.rrlc. /stfel, intr-o conicrinli linuti 1a Cai"nbridge 1r i95c,
'..,ri Cc/r l,.tu,i cultni si rcuoluli,t stiittpific,ii, c:1re s-a bticLrret d:
i,r ',
"tis risLrr;ci in lumee anglo-sexoni, L). I). SLrt,x' s:r f,icul oLLrtitc-
,,1 il: crrvint al rLir'-ii ur.t-ranisn-l inteqr:al, sil;iinind nl:i:esitlter-L asinilS-
, ,, ,.jg cirre or-ce lireret din vremea notslri a uirei solide ciilttrr.
rrrr:rlicc. Irizicianul romlncier socotea inadnrisibil ca un scriitor actli.ri
i { rnorsc:l pc Shakespeere, de pildi, dar si ignoreze a doue iege :
'r',' ,rcl:;tluticii,
i-;r riirciLrl siu, F. R. Leavis, printr-o eKpunere proillln'!rt:1 toi li
1 Lr;:L'ridgc, in 1')52, a deschis un violent foc de beraj iinpotrir-r aut.,-
,;rlri, r.m.rnulri ()atneni noi, ciruia i-a pus la indoiali nu nuinai cor.ii.
i Srrorv Cherles Percy (n.19C5), fizician, om politic ii lirerat en-
11.:u. I-roiesor la Universitatea din Cambridge, a delinut diferite functrii
'rf i ,r', lrintre altele ;i postul de ministru al ;tiinlei ;i tehnoiogiei iir
,i'irctul laburist condus de Harold Vilson; a fost innobilat sub nunrele
,1.' I ord Snow. S-a flcut cunoscut mai ales prin activiratea de litcret
".i irre€a <le conferenliar. A publicat un ciclu de romane sub titiul
rrririrj,rj t'ragi (1940), o frescl realisti despre Anglia contemporrn:,
rrrcr ,;:r ii I'intpul sperdnle; (1949), Coridoarele puterii (1946) etc.
253

127. peten!a literari, dar 9i faptul de a nu fi exprimat in termeni suficient
de corecli problema celor doui culturi. Pe scurt, Leavis pledeazi pentru
un umanism iiterar 9i moralist, mult mai bogat in semnificalii, dupX
pirerea sa, decit universul savantului cu caracterul lui restrins gi specios.
La pulin timp dupi aceea au hiat parte la dezbatere gi alte nume
de prestigiu din lumea culturii, cum ar fi Robelt Oppenheimer sau Lionel
Trilling, iar ceva mai tirziu qi poelii Robert Graves, Miguel Angel
Asturias, Pierre Emmanuel 9i al1ii. Problema era pasionant5, indeosebi
pentru Huxley, care asistase in propria lui familie la confruntiri ase-
nTinitoare. Iati de ce el se simlea indreptilit sI ia pozilie atit fagi
de scientismul categoric al lui Snow, cit 9i fa15 de ideea tradilionali qi
exclusivi a umanismului lui Leavis. In aceasti privinlS exemplul oferit
de bunicul lui Huxley, vestitul savant cu orientare darvinistl Thomas
A. i{ux1ey, a fost concludent penrru adtudrnea scientistX, intrucit ple-
dase intreaga lui viali pentru o sc,lidi formalie qtiinlificX, ce e drept
temperati de sociologie, literaturi qi insuqirea limbilor striine. ln schimb,
stribunul s5u din partea mamei, poetul gi criticul tr{atthew Arnold, fi-
cindu-se apostolul unei educalii precumpinitor umaniste, tindea sI cchi-
libreze balanla.
De le inccput Fluxley gi-a dat scame ci pusi in termeni atit de
cltegorici, prctinsa antinonrie ":;tiinli-arri" constituie un caz tipic de
f alsi prol;le rni. Din l'ericire existi gi cii inte rmediare, iar un echilibru
intre anliteze putea sI exprime mai bine decit oricare alti atitudine
conceplia un.ranisti integratoare la care rivnise intotdeauna scriitorul
britanic ; de aceea, in acest eseu el se sr;duiefte nu numai sI defineascl,
dar si gi motiveze o pozilie de mijloc. Cici o dicotomie a culturii nu
leprezintl numai o eroare in sine, dar Ei o cale periculoasi pentru
spiritul uman. Intr-adevir, fXcind abstraclie de clasificXrile pedagogice
sau de ordin practic, ca Ei cie felul 1or specific de a investiga realitatea,
existi, firl indoial5, aceleagi mo:nente esenqiale in decursul activitilii
gtiinlifice, poetice sau artistice. Aceeagi atitudine in fala misterului vieiii
surprins de intuilia inefabili a artistului sau de analiza ragionali qi
instrumentarul omului de qtiin15, aceeagi transformare de energie spiri-
tuali de o parte sau de alta, aceeagi vocalie universali privind finali-
tatee umani a operei infiptuite catactetizeazd. ambele domenii. In astfel
de imprejurlri, diferenlele dintre savant, poet sau artist iii pierd con-
tururile qi devin neglijabile. Nu mai regXsim decit jocul incitaliilor
cerebrale, al atenliei ,si pasiunii, intr-un cuvint al complexelor condiqii
mintale.
Principalele probleme pe care Aldoux Huxley le abordeazl in eseul
LiterdJarA Si StiinpZ pot fi schematizate in felul urmitor:
254
(.uc ctc funclia literaturii, a psihologiei literare qi natura linr-
1,, rLrr lrlcr,tt?
I'rirr cc se deosebesc aceasti functie, aceasti psihoiogie ;i acest
I ',,1 ,; tlc lunr;ia, psihologia 9i limbajul $tiintei?
(-.rrc ;tu fost in trecut rela1iile dintre literaturi ;i Etiinli ?
( ic rtr putea si surv.ini in viitor in cadrul acestor dou; siere
,l ,,,ltrtr.t ?
t ic profil artistic ar putea si-gi contureze un literat ciin seco'
LLri X-lc:r prin studiui aprofundat a1 Etiinlei ?
It*igur- ci cnungarea sumari a principalelor direclii ale c5rlii a5-
rr,rrrizerzi, lLtcrarea gi nu epuizeazi nici pe departe substanla ei dens:-r
, rr,trili arit de fluidi, de decantatS. Pentru Huxley sarcinr artistului
I r, r.ri rilliuc in primul rind aceea de a crea literaturi, de a dr o
, .l,rc.ic cit rn:ri adecvati 9i mai individualizati mesajului adresat seme-
,rl,,r':.ii. Evident, este de datoria literatului si reinnoiasci ten-rele' sf,
.'' inspire din viziunea noui a lumii pe care ne-o propunc )tiIn[.1
,,nlemporan5, cici altfel literatura risci sf se sufoce repetind la nesiirlit
.' , le.r;i subiecle, care din nefericire nu mai exprimi nici pe departc
, ,,rrrplexilatea lumii de ast;zi' A$a cum marii poeti ai lumii 9i in
1,r i,nul rind Dante gi Shakespeare au oglindit prin scrierile lor ltiinle
',, cosmologia timpului respectiv, se impune ca gi poelii din vremea
,,,,.rsrri, si poati cinta in versurile 1or utot atit de bine acidul nucleic,
,.t qi pe iubita lor inspiimintatS, mecanica cuantic;, ca gi dispariiir
rrrrLri copil>,
Dincolo de dialectica iscusiti a autorului, stipin incontestabil a1
r.:rnaticii abordate, existi in carte o bogati arborescen;i de idei origi-
,r;rle, precum 9i de aluzii Ei citate. Oricum, fie ci a.ntreneazi prin
.rrgumente convingitoare intreaga adeziune a cititorului, fie ci-l con-
lrLrnti cu laturile inedite ale problemelor infi;igate, paginiie eseului
r cprezinti un prilej de permanentl meditalie asupra realitilii contem-
l)()I:l!le.
Unele fraze sint revelatoare pentru luciditatea gindirii autorului 9i
1,)nrrazic atitudinea adoptati de scriitor in a doua parte a vielii sale :
. [potezele gtiinlei moderne, scrie Huxley, se ocupi de o realitate mai
',ubri15 9i rnai complexi decit universul cu totui abstract qi verbal al
r,rqiunilor teologice gi metafizice". Alteori asistim la aprecieri de o
,,rlremi sinceritate gi cutezangi: "E dificil Ei obositor si gindegti in
rcrmeni qtiinlifici gi artistici problema pluralitilii planurilor de viagi
;i a multiplicirilii cauzelor. E mult mai ugor Ei satisficitor si o priveqri
prin unghiul cauzeior unice Ei al remediilor care actioneaz; ca prin
i.rrmec. Lucrul acesta explici pentru ce oamenii de litere, intr-un trecut
rccent, aLl acordat mai multi atentie psihanalizei decit ipotezelor mai
255

128. pulin spectaculoase;i mai pulin ambijicrse, dar mai revelrro.ir.'..rre
au adiugat la patrimoniul :tiinlei datele Iiziologiei, biocl-rirriei, psiholo-
giei experimentale, qtiinleior sociale gi anrropologiei. Ceee ce iric c:r
iooteza lreudiani sX apari atit de seducltoare este tocrTrei ideel t' pre-
coirceputS, precum gi marea ei simplicitate. O ipotezi mei arrtentic qriin-
iilici referitoare la natura unani nu rerigeite si atrag5, tocnrrri pentrLr ci
este autentic gtiingifici, pentru ci refuzi simplificarea exegerrriS, sfor-
iindu-se dimpotrivi si recunoescX numeroasele aspecte a1e r"rnei r"'.r!it11i
infinit de cornplexe".
Daci in ochii publicului larg qtiinla pare str;ini de aspectele uma-
niste datoriti legilor ei riguroase, severei ei obiectivitili, cerind sacri-
ficarea a tot ceea ce este subiectiv qi particular, Fluxley nu se s[iegre
si sublinieze ci in insuqi cadrul metodelor gtiinlifice, savantul nu e nrai
pulin individualist, incert qi imaginativ decit artistul supus propriei lui
vocalii. Pentru Huxley nu pot exista sectoare sepxrate ale activitSlii
creatoare, cici in ciuda dificulrllilor actuale omul va izbuti sI infip-
tuiasci sinteza, si rezolve hiatusul existent in prezent intre gtiinlX qi
arti, creind poate noi forme de exprirnare, nebinuite lnci. Cultura re-
prezinti in orice caz un tot. Daci savantul e in raport de depenriengi
fa15 de tehnicS, de istoria descoperirilor, de datele sau aportul cola-
boratorilor, nici artisrul nu-qi alege singur calea, cici qi cl se aflir sub
efectul inrpulsurilor exterioarc.
Cu multi finclc, I Iuxlcy subliniazi ci esteticul nu se poare di;pensa
de elenrentele ralionale. Cind pictorul iqi valorifici spaliul slu plastic,
el nu face altceva decit si apeleze la concepte aritmetice qi geometrice,
la mase, num5r, ordine, unghiuri etc. Ceea ce admir5m in frescele lui
Piero deila Francesca sau in tablourile exponenlilor cubismului sintetic,
de exemplu, sint in mare mlsuri elemenre de organizare a spaliului,
de construclie geometricS. La rindul siu, cind marenratici;rnul lormu-
leazI ragionamente uprin simetrie" el imprumut.{ o nogiune de Ia arra
decorativ5. $i cu toate ci arta descopeririior in Stiinli a fost denumiti
euristicd, nu existi totuqi o metodicX a crealiei gtiinlifice, incit aportui
fiecirui savant rimine tot atlt de personal ca qi al fiecirui poet sau
ardst talentat, Cici, orice s-ar spune, lumea nu e numai rapionald. in
structura ei intimS, dar in mod surprinzitor este gi ffl.tmoasi intr un
inal.t grad, sugerind curioase analogii estetice.
Unitatea vie a gtiinlei 9i artei exprimati cu modesrie, aproape cu
smerenie, i9i gisegte in ultimele fraze ale cirgii indemnul creator, aidoma
unui imn de slavd adresat forlelor nesecate ale omului: "Gindirea este
greoaie, iar materia neinchipuit de subtili. Cuvintele sint numlrare
qi nu ne pot da decit un volum limitat de combinagii convenlionale.
IndXrltul evenimentelor izolate 5i al consecinplor lor cu o durati nede-
256
I 'rr,r, c intrez;re$te un contrapunct de o amploare liri margini. Si
,,, (
1,r.!rn cu seninitate faptul, ca ficind parte din insi;i natura lucru-
,,1,,r, tir limbajul purificat al qtiinlei gi chiar acela, mai bogat totugi, al
trr,'r,rrrrrii, nu vor putea reda niciodati complet totalitatea sferei cu-
r,,,.r.trrii ; de aceea, in front comun, oameni de litere Ei oameni de
.,,rrrl.i, sI pltrundem din ce in ce mai departe pe t5rimurile mereu mai
.r rc r]e necunoscutului.,
Cap. 3
Orlul de qtiinli obsenr5 cele mai generale din experienlele
'.rlc trXite gi ia noti de acelea ale altora; le reduce la con-
, t'pte, in termenii unui limbaj oarecare, verbal sau matema-
ri(', comun membrilor grupului sXu cultural ; Ieagi aceste con-
, ('l)te intr-un sistern logic coerent ; apoi caut; udefiniqii
,,lrcrationale> ale conceptelor in lumea naturii gi incearcX sX
r lcrnonstreze, prin obseivalie sau experiment, c; finalizXrile
'.rlc. logice corespllnd anumitor aspecte ale evenimentelor ce
.rrr loc in lumea exterioara.
in feltil s5u, omul de litere este ti el un observator, un
(tlganizator 5i comunicator al experienfelor sale proprii $i
.rl experiengelor, mai generale, ale altor indivizi, in leg5turi
( u evenimenteie ce au loc in lumea naturii, a culturii qi a
lirnbajului. Privite intr-un anumit fel, asemenea experiente
t onstituie materialul brut al multor ramuri ale gtiinjei. Ele
'int de asemenea substanta primarX a numeroase poezii,
tlrame, romane gi eseuri. Dar in timp ce omul de qtiingS se
srrlduiegte s5. ignore lumile dezvlluite .de .propriile .sale
rxperienfe mai particulare, ca qi de cele ale altora, omul de
litere nu se limiteazX niciodati pentru multi vreme la ceea
tc eSt€ doar general. La el, realitatea exterioar; e legat5 in
rnod constant de lumea interioari a trXirii particulare, logica
i'npXrtSgiti se moduleazl intr-un sentiment ce nu poate fi
irnpirtXgit, individualitatea sllbaticX irumpe necontenit prin
( r'usta obiceiurilor culturale. in plus, felul in care arristul
literar ipi trateazi tema e foarte diferit de felul in care aceea;i
rcrn; e tratat; de cXtre omul de gtiingS. Savantul examineaz;
,Ln numlr de cazuri particulare, noteazX toate asemlnXrile
;i riniformitXlile, gi din acestea abstrage o generalizare, in
25V

129. lumina clreia (dupX ce a fost verificatl in comparagie cLr
faptele observate) toate celelalte cazuri similare pot fi inge-
lese qi tratate. Interesul siu nu se indreapti in primul rind
asupra materialitigii vreunui eveniment unic, ci asupra gene-
ralizXrilor abstracte in funcgie de care toate evenimentele
unei categorii date (au un inlelesn. Felul cum abordeazl un
literat experienqa
- chiar gi o experienjl de genul celor
generale totul deosebit. Experimentele repetabile qi
abstragerea unor generaliz5ri utilizabile dintr-o experiengi
nu-l intereseazS. Metoda sa const; in a se concentra asupra
vreunui caz individual, in a-l pXtrunde cu arira intensitate
incit, in cele din urm5, si poatX vedea limpede prin el. Orice
particularitate concret;, publicl sau personal5, e o fereastri
deschisl spre universalitate. Regele Lear, Hamlet, Macbetb
-trei povestiri oribile, despre niqte fiin;e puternic individuali-
zate, il situagii exceplionale. Dar prin aceste evocXri ale unor
evenimente unice gi cit se poate de improbabile, petrecin-
du-se simultan in lumea experienjei personale gi a celei gene-
rale, Shakespeare a vdzur, gi in chip miraculos ne-a ingiduit
gi noui si intrezlrim, un adevir revelator pe fiecare plano
de la cel teatral la cel cosmic, de la cel politic Ia cel senti-
mental qi fiziologic, de la planul cit se poate de obignuit
omenesc pinl la cel dumnezeiesc cu neputinld de cunoscut.
$tiingele f.izice au inceput si faci progrese atunci cind
cercet;torii qi-au deplasat atentia de la caiiti;i la cantitili,
de la aparenga lucrurilor percepute ca intreguri la struc-
turile lor fine, de la fenomenele infigigate congtiingei prin
simluri la componentele lor invizibile 9i intangibile, a ciror
existeng5 nu poate fi dedusi decit prin ra;iune analitici.
$tiinjele fizice sint .nomoteticen ; ele caut; s; stabileasci
legi explicative, iar aceste legi sint cu atit mai utile gi mai
revelatoare cu cit se ocupi mai mult de relagiile dintre
invizibilele pi intangibilele care stau la baza aparengelor.
Aceste invizibile 9i intangibile nu pot fi descrise, deoarece nu
f.ormeazd" obiectul experiengei imediate ; ele sint cunoscute
numai prin deducgiile f5cute pe baza experienqelor ime-
diate la nivelul aparengei obi$nuite. Literatura nu este <no-
motetic5r', ci "ideografici" ; ea nu se intereseazX de regula-
rit51i gi de legi explicative, ci de descrierea aparengelor 9i
a calitililor desprinse din obiectele percepute ca intreguri, cu
258
l,,tlcc5qi, . compara$i, qi
-discriminiri, _cu ."perspective inte-
.orle> qi esenge, gi in sfirgit cu acel Istigkeitl al lucrurilor,
,. ccea ce gindirea nu eprizeazi, acel Swcbness 2 dinafara
r irnpului intr-o infinitate de perpetue disparigii qi innoiri.
I-umea de care se ocupl literatura e lumea in care fiinlele
,,,nenegti se nasc, triiesc qi in cele din urmi mor; lumee in
, .rre iubesc qi ur5sc, in care incearci sentimente de triumf
r i de umilire, de sperantX 9i de disperare ; lumea suferin-
lclor qi a bucuriilor, a nebuniei gi a bunului-simg, a prostiei,
.r ;ireteniei qi a inlelepciunii; lulnea solicitirilor sociale 9i
,r impulsurilor individuale, a ragiunii impotriva pasiunii, a
instinctelor Ei a convenjiilor, a limbajului implrdqit 5i a
:,cntimentului qi senzaqiei cu neputinlS de impXrtXgit ; a deo-
'cbirilor inniscute qi a regulilor, rolurilor gi ritualurilor so-
lemne gi absurde impuse de cultura rpredominanti. Orice
l'iinq5 omeneasci e conqtientX de aceastl lume multipli qi
lrie (oarecum confuz in majoritatea cazurilor) unde se situ-
e.rzX in raport cu ea. In plus, prin analogie cu sine insuqi,
i;i poate inchipui unde se situeazX al1ii, ce simt qi cum e pro-
babil ci se vor comporta. Ca individ particular, savantul
silSgluiegte in lumea cu fagete multiple in care triiegte gi
lnoare gi restul rasei omenegti. Dar ca chimist profesionist, si
spunem, sau ca fizician ori fiziolog profesionist, el este lo-
cuitorul unui univers radical diferit
- nu universul aparen-
ieior date, ci lumea structurilor fine deduse, nu lumea trXiti
e evenimentelor unice gi a calitigilor diverse, ci lumea regu-
laritigilor cuantice. Cunoagterea inseamni forlX $i, prin-
tr-un paradox aparent, tocmai prin cunoaEterea celor ce se
intimpl5 in lumea aceasta netriiti a abstracgiilor qi a deduc-
tiilor au dobindit savantii 9i tehnologii enorma qi crescinda
1or putere de a stipini, a dirija 9i a modifica lumea aparen-
qelor multiple in care fiinge omenegti sint privilegiate gi
condamnate si triiasci.
1 Cuvintul Istigkeit
- cu sensul de "existenli purio
- nu figu-
ryaz-5 in -.diclionareie contemporane. Este un termen imprumutat din
Ivul Mediu timpuriu german, fiind utilizat de Johannes Eckhart, mistic
german din sec. al XIII-lea, iar mai tirziu de poetul Ernst Moritz
Arndt (1769-1860).
2-."Fiin1a ca aiare"
- dincolo de ceea ce poate cuprinde gindirea ca
sem.nificaiii liuntrice gi -esen1e. Expresia se giiegte la
-ginditoiul
tibetaa
l{akuin (Cintal medi tagiilor),
259

130. Orice qtiinqi ili are propriul sXu cadru de referinge.
Datele fizicii sint coordonate
-intr-un
fel. datele ornitoloeiei
(o qtiingi,care e incX mult mai ideografiiS decir tto-ot.tii;1
sint coordonate in alt fel, cu totul diferit. Pentru gtiingX, in
totalitatea ei, scopul ultim este crearea unui sistem monistic
in care
- pe plan simbolic 9i in termeni de componente de-
duse ale unei structuri invizibil gi intangibii de fine
- imensa
multiplicitate a lumii sX fie redusX ia-ceva asemXnXtor unei
unitiqi, iar nesfirgita succesiune de evenimenre unice, de ne-
nr.rmlrate pi diverse genuri si fie ordonati qi simplificari
intr-o sing_urI ordine ralionalS. DacX scopul' acesti va fi
aths vreodatS, rimine de vXzut. lntre timp avem diferite
qtiinge, fiecare cu propriul ei sistem de concepte coordona-
toare, cu, propriul ei criteriu de explicajie.
Omul de litere, atunci cind
-
se manifesti cit mai dis-
tinctiv ca literat, acceptX unicitatea evenimentelor, accept;
diversitatea gi multiplicitatea lumii, accepti car".-reoul ^ra-
dical incomprehensibil, pe propriul siu plan, al existenlei
brute, netransformati. in concepie, gi in siirgit acceptl pro-
vocarea pe care unicitatea, multiplicitarea gi misterul- i-o
arnnci in fa1l, iar apoi, dupl ce
-lc-a
acceptat, igi impune
sarcir.rrr ,paradoxrrli de a reda caracterul iniirnplitor gi in-
forrrr. al existcnqei individuale in opere de arti organizate
srrperi,'r 5i 1''line de senrnificaqie.
Cap. 5
Ce mijloc de exprimare literar5, limbajul comun esre
inaclecvat.
-Nq ---li pugin inade.rrut .rt. qi ci mijloc de ex-
primare qtiingificS. Ca qi omul de litere, savantui sirr-rte ne-
voia si .,dea un ingeles nlai pur cuvintelor utilizate de grupul
s5u social". Dar puritatee limbajului gtiinjific nu esre iceeaqi
cu p_uritatea limbajului Iiterar. Scopul savantului esre si
spuni numai un singur lucru la un momenr dat, si si-l spunl
firl ambiguitate, cu cca. mai mare claritate posibil5. Pen-
tru a-gi atinge scopul, simplifici gi inventeazi r.rn .jargon'.
Cu alte cuvinte, utilizeazd vocabularul $i sintaxa voibi.ii
uzuale in apa fel incit fiecare expresie sI fie susceptibili de o
singuri interpretare ; iar cind vocabularul gi vorbirea uzuali
sint prea putin precise pentru scopurile sale, inventeazl un
nou limbaj sau jargon, tehnic, in mod specific desemnat pen-
260
,,,r .r cxpriina i:-rgelesul iirnitat care il intereseazX din punct
,l, rcrlcre piofesi-.nal. Sub forma sa cea urai perfect purii,
i, rrl'.ritrl ;tiinlific i:r:eteazi de a mai fi o chestiune de cu-
,,,rc ;i se transforrni in matematicX.
Litcratul purificX linrba grupului sXu social intr-un mcd
r.,,lir'.rl diferit. Scopul savantuhii este. dupX cum am viz'tt,
.r r,l)ull; un singur lucru, gi nu;:rai unul, la un moment dat.
l r r r noclul cel mai evident, nu acesta e scopui literatului.
i.r1.r orneneasci e trXitX simultan pe nrulte planuri qi are
,,,rltc inqelesuri. Literatura este un procedeu de a repro-
,l,r.c faptele multiple gi de a erprirra r-ariatcle ior seurni-
lit :r1ii. Cind liter:atul iqi propunc sI dea un inleles mai pur
,rrrinteior grupului siu, el o face astfel cu scopul precis cle
.r crca ln limbaj in stare sX redea nu inqelesul unic ai. vre-
'r,re i Stiinqe anumite, ci semnificaqia multipli a experiengci
rnr.rrle, la nivelurile ei cele mai particrilare, ca qi ia ceie mai
'i.ncrale.
El purificS, nu simplificind 9i inr-er-rtind un jargon,
, i :rclincind qi ertinzind, iinbcg5lind cu armoiiice abuzive, cu
r'pratonuri cie asocialie qi subtonuri de magie sonori.
Ce e nn trandafir ? O narcisX ? Un crin ? O serie de rXs-
t"rirsuri la, aceste intrebXri pot fi date in limbajul foarte puri-
iirrrt al biochimiei, citologiei qi geneticii. .,O forml speciali
..lc acicl ribonucleic (denumit mesager ARN) tiansport; me-
',.rjul genetic de la o gen5, care e situatX in nucleul celulei,
I.r citoplasma inconjurXtoare, tinde sint sintetizate o rxare
1',rrte din proteine." $i aqa mai cleparte cu nesfirgite ;i fes-
, irrante detalii : un trandafir e un tranclafir, e ARN, ADI{,
l.in1rlri poiipeptide de aminoacizi...
gi iat5, pe un pian considerabil n:ai scXzut de purificare
;tiingifici, rXspunsurile superficiale ale botanicii la intre-
l,,irile noastre, furnizate de o eirciclopedie la articolele Trarz-
,lalir gi I,{arcis.'"Carpelele trandafirului sint ascunse in
rulrul receptacular gi de obicei numiri stigrnatele ies in afar5...
l'r.intr-o repetat; ramificare radicalX gi tangenqialX se pro-
,lrrce un mare numir de stamine... ln condigii naturale, flo-
'ilc de trandafir nu secret; nectar, atragerea insectelor fiind
,,'igurat5 de cuioare, parfum qi abundenga polenului pentru
lrluri... Conservele de floare de mXceg se fac din fructe
, ()ilDte de Ro-ra canina, Singura utilizare e aceea a fabric5rii
,1" piltr1e." Cit despre Nariissr'ts Pseado Narcissr,ts r .Florile
.,int mari, galbene, parfumate si pulin aplecate in jos, cu o
,,r1'111i adinc despicat; in ;ase lobi qi cu o giand5 centralX
261

131. producitoare de nectar, in formi de clopot, incregit pe
margini... Staminele sint mai scurte decit caliciul, anterele sint
alungite Ei convergente; ovarul e sferic l!-
"{9
trei ;an1uri...
Bulbii sint mari
-
9i orbiculari ; ca pi florile, au insugiri
emetice.>
Interesul principal al literatului nu se concentreazi asupra
celulelor, sau genelor, sau compugilor chimici, nici asupra
formei orbiculaie a bulbilor sau a numirului staminelor, ;i
nici chiar asupra fabricirii de pilule sau a concocgiilor de
emeticuri din ierburi. Interesul siu se indreaptX asupra pro-
priilor sale experiente personale qi ale altora in legXturX cu
ilorile qi cu multiplele semnificalii pe care le giseqte. in
ele. El este om, gi ta toji oamenii tribuie sI munceascX in
sudoarea frungii ; de aceea contempli binecuvintatele flori
de crin care nu trudesc, qi nici nu torc. Adesea e deprimat
de prea multl gindire, sau plictisit de prea pufin; ; dar, cerul
fie
-sl5vit,
amintirea narciselor ii r5sare luminoasi in faga
acelui ochi interior care e fericirea singuritXgii. ulJn poet
nu poate fi altfel declt voios, 1: dar vai_!,
-acele
flori c.ura.-
joa^se, ocnls ap^ar, cind nici rindunica nu indriznegte inci sX
se intoarcl, qi imbilsimeazi vintul de martie" 2
- ce repede
se ofilesc ! Poctul plinge cind le vede pierind atit de curind ;
plince dupi timpul caie zboarS, din cauza morlii ce se apro-
'pie "li p.ntru pierderea celor iubigi. "$i trandafir fiind, cit
irandafirii a trtit / ln spagiul unei diminegi" 3. $i mai existl
Ei r5u orientatul idealist care deplinge <<metempsihoza crini-
ior in trandafiri" a. Existi senzualul fXrX ruqine care exulti
la gindul unui ..mugchi tn care strXlucegte un boboc de tran-
dafir' r. Existi 9i contemplativul religios, alternativ min-
giiat qi nemingiiat, a clrui inimX pirjolitS, intr-un moment
Ie usciciune, icoboar5 in p5mint, iind florile se ducr', cind
floarea lor se scuturX pentru
"a imp5rti culcuqul cu r5dicina
maml' 6
- sxg, dacf preferagi celXlalt fel de limbaj puri-
ficat, cu bulbul lor orbicular. Iar uneori crinii putrezesc in
ala fel
_
incit aceste simboluri . descompuse ale virginitilii
a;ung sa mrroasa mai rXu decit buruienile. Alteori se in-
r ,,rr1'l.r si fie bolnav trandafirul ; cici viermele nev5zut
1i.r descoperit alcovul de desfXtare purpurie, iar-dragostea
lrri r.rinici i.ttreaga viali gi-o sfiqie" 1. Sint insX clipe mira-
, rlo:rse cind, porjile percepgiei fiind purificate' putem col-
',,rrlrl..r cerul intr-o floare iilbaticX qi cuprindem infinitul in
;,.rlrii:r miinii noastre. Sint clipe cind, obosit5 de I'reme, floa-
,..i-soarelui irumpe cu corolJ ei iat5 din intunecata gridini
r.rrnvsoniani unde se pleac5 greu deasupra propriului ei
,','.-i.rr, aflindu-gi o viagi no,ti,
"pocalipiici
in Eternitatea
,lc aur "unde ia ifirqit diumul cilStorul.iio. Fo".t. frumos !
.,,nrenteazl botanistttl, gi incepe si ne infornleze ci "genrll
tlcliantbus conqine vreo cincizeci de specii, cu deosebire ori-
r;inare din America de Nord, citeva provenind din Peru ;i
t .hili. in unele regiuni ale }Iarii Britanii
-, adaugi .i :-
rLrte de asemenea llori sint cultivate pentru seminqele lor in
ierrnele care folosesc ingriqXninte.,
Cap. 7
Voi incepe la un nivel ce s-ar putea irumi macrosc.opic.
Iati un literat care doregte si exprime semnificaliile multiple
"r1e existenqei omene;ti in totalitatea ei. Cum trebuie el sI
.onstruiasci o naraqiune, si zicem, sau o dramX, in a;a fel
incit si transiliti aceste inlelesuri multiple i' Lln rispuns 1a
jntrebare e drama lui Shakespeare Troilus Si Cressida. Piesa
rceasta extraordinari nu e numai o tragedie: ea cuprinde 5i
.rn vast repertoriu de semnificalii multiple ale vieqii. Ni t?
:rr:atl care e inlelesul vielii pentru patetic cle inocentul 9i
r.irranticul Troilus; care e infelesul pentru Hector, idealistul
crou ; pentru inteligenla maturS, cu un accentuat caracter
..".ti.] a lui Ulise I pentru Elena si Cressida in delieioasele
io. uni'oe.ruri de frumusege gi sexualitate ; pentru cei doi me-
zomorfi mitXhXloqi, idiotul Ajax 9i mai isteiul, dar nu mai
pulin odiosul Ahile ; ti, in sfirgit, ca{e e ingelesul I'iegii^ pen-
iru'Thersites, omul care nu poate decit si urascS, doboritorul
Lrnirrersal de piedestale, acel memento
,mor!..anbulant'
pentrtr
t'i!i€ orlc€ carne lnseamna excrement, sifilis 5i putrefacqie.
Rdzboi si pace oferi alt rlspuns la intrebarea noastrl-
I-iuntric gi-exierior, personal gi iolecrir,, dat concret 9i ab-
262
1 Willi,rnr Vordsworth 077a-1850), Narcisele.
2 Shakespeare, Poueste de iartfi, actul IV, scena III'
3 Malherbe, Consoi"tre pentra don?rrul du Ptrier (1599).
a Verlaine, intr-unul din sonetele Framoasel'e primdveri'
5 .J. Laforgue, Balada regelui din Tbale.
6 George Herbert (1593-1633), Floarea.
1 jil1ianr Blake (1757-7827), Tran'lafirul )r'ltut
263

132. stractis
- toate ingelesurile existenlei ies in- evidenqi,. pe
masura ce numeroasele personaje ale romanului igi triiesc
viaga gi se mistuie in moarte, gi pe misuri ce Tolstoi insu;i
face comentarii filozofice asupra marilor n-rigc5ri istorice in
care se aflS implicate.
Posibilitatea de a trece de la obiectivitate la inielesurile
subiective ale viejii e inclusX aproape totdeauna in structura
unui roman bun. Ceea ce face un personaj e infSgiqat cind din
afarI, cind diniuntru, cind aqa cum v5d aljii evenimentul,
cind aga cum il simte protagonistul. Dar sX luim in consi-
derare imposibilitatea de a impirtlqi experienga personali.
intr-un roman acest lucru e redat prin juxtapunerea a doui
Iumi liuntrice paralele, sau printr-o lume l5untricX gi vreo
obiectivitate simultani, dar fir5 leg5turi qi strlinl de subiect.
Si ne gindim, de pild5, la Emma Bovary dupl scena amo-
roasi din pddure. "Pretutindeni era liniqte ; o nespusi blin-
dele pXrea ci picuri din arbori ; igi simlea inima bitindu-i
nivalnic qi singele circulindu-i prin carne ca un fluviu de
lapte. Atunci, auzi departe, dincolo de pidure, pe celelalte
dealuri, un stiiglt necleslu;;it gi prclung, un glas tirlgXnat, iar
ea il ascult.r in tlccre cullr sc implcte;te ca o rnelodie cu uiti-
n.relc vibrirqii ale ncrvilor ei tulburaji. Rodolphe, cu jigara
in clingi, rcpara cu briceagul unul din cele doui friie care se
rupsese. >
E,ste de remarcat cX aceasti trecere sistematicX de la o
ordine de triire la alta constituie un procedeu literar destul
de recent. in Moll Flanders, de pildi, naragiunea, degi scris}
la persoana intii, este. o expunere a evenimentelor vlzute in
cea mai mare parte din afar5. *N-am stat a$a muiti vreme,
cind el s-a ridicat gi, astupindu-mi r5suflarea cu s5rut5ri, m-a
rXsturnat din nou pe par ; apoi, infierbinttndu-ne amindoi, a
mers mai departe decit imi inglduie decenla sX arXt, dar
nici n-aq fi avut puterea sX-l refuz, in clipa aceea, chiar dacl
mi-ar fi oferit mai pujin decit imi oferise.' Din acest gen de
descriere se desprinde o fermec5toare nevinovilie artistiiS. Cu
totul deosebitl este obiectivitatea calculatX, urm5rind o linie
unic5, din Candide, unde experienja personalS este in mod
deliberat gi, ca sI spunem astfel, flagrant omisX in scopul
expres
-d" " 19
pune accentul pe stupiditatea criminalS, pe r8u-
tatea absurdi gi hidoasl in acelagi timp a comporr;rii u-"ne.
264
l.rr.r rclatarea lui Voltaire cu privire la auto da t'6
|-::J pre-
',, r is cle Universitatea din Coimbra ca misur5 siguri de pre-
r crlt'r'c a oric5rei repet;ri a cutremurului de la I-isabona.
"N{erser5 in procesiune imbr5cali astfel gi auziri o pre-
,licli pateticS, urmatX de o frumoasi cintare bisericeiscS.
( lurdide fu bXtut la spate in cadengS in timp ce corul cinta ;
I'iscaianul qi cei doi oameni care nu voiseri sX minince sli-
'rina
furl argi, iar Pangloss fu spinzurat, degi nu era obiceiul.
Trr ziua aceea plmintul se cutremr.rri din nou cu un bubtrir
inspiiimintXtor.n
Cap. 74
Romanul 9i eseul sint forme de artX care suporti digre-
.iunile mult mai bine decit comedia, fie ea de genul cel mai
c()nversational. Cu condilia ca scrierea si fie de cdlitate, se
pot spune intr-un eseu cele mai multe lucruri, iar intr-un
r.oman igi poate afla locul pracric oriqice, de la experienlele
subiective cele mai intens personale pinX la cele mai generale
observaqii gi raqionamente. Constatim apoi ci in poeme gi
tragedii referirile qtiinlifice pot avea doar un caracter tan-
gen1ial. In comedie sint mai la largul lor, dar nu in mXsura in
care pot fi dezvoltate intr-un eseu sau tn naraliunile de trei
sute de pagini.
Nu am calificarea si scriu o ctrprinzXtoare istorie a refe-
ririlor Etiinlifice in literaturS, gi nici nlr e necesar sZ fac acest
lucru in contextul de fali. Ceea ce ne intereseazi in primul
rind nu e trecutul, ci prezentul gi viit_orul imediat. DacX ne
place sau nu epoca iroastrl e o epocl a gtiinjei, Ce poate
I'ace un scriitor in atare condilii ? $i ce s-ar cur-eni si fac5,
in calitate de artist literar congtiincios gi de cetSlean cu
rispundere ?
Ca primul qi cel mai important lucru, scriitorul trebuie
si indeplineascX, la cel mai inalt nivel al talentului sXu, sar-
cinile pentru care posedl o calificare unic5
- anume, sX
redea in cuvinte mai pure decit acelea ale grupului s5u so-
cial experienjele sale proprii gi experiengele mai personale
rrle altora ; sX relateze aceste experienge intr-o modalitate
.1. Act de credingl (1b. port.), Supliciu prin foc la care osindea In-
I rrzljra,
265

133. satisficitoare pe plan un-ran iall -de- experienlele.. generale
din unir-ersul'l.ptelor naturale, al simbolurilor lir-rgvi:tice
qi al coirvenliilor- culturale, 5i si faci 1i progreseze arta de
a scoate tra1mum posibil din toate universurile in care oa-
**;i titi predestinlgi si triiasci si si moari,-si.perceapi,
U simrl d i; gi.td."ti;. I iteratura imprumuti.viegii o forrnX,
ne aluta sa ltlm ctne sintem' c!1111 slmiim ;i care e rostuJ
ul.rriri negraii de bizar fenomen. Experienleie, noastre ime-
diate ne r-in, ca si spuncrn ata' prln medtttl cle retractle al
"i,.i
p. ."r" o p.efeia*. Daca aiea art5 e stupidd, sau tri-
'r-iali,'r"u .*"g.iot emfatici, experienqelg noastre 'r'or [i I'u]-
gariz'art:.sou ."n.upt.. Alaturi di filozofia rupta dc leeiitate
ii d. ,up.rrtiqia-ie.ligioasX, literatura de prost-gust e o crimi
imDotfra SocIetatll.
^
Schizofrenicii rraiesc aproape exclusiv in iumea e'xP9-
r;""i.i o..inittl. : clar ia indir:izii sinitoli ltrmea per;onali
. ,oid."unn resirt.rlita, satt cel pulin ginditS, in raport ci'r ur1
n"*;t cle lurr-ri publice. Zor-ie
-intinse
din actst domeni''i a*
fn.r, t."rrt. li ciescrise sisternatic' de pe fiecare- plan .
con-
.'.oi""f , r.i. I.r iel rrrl'atortric pin.r l.r cel biologic 5i,psihol 'gic'
de cXtrc o.rntcrrii cle ltiirl1.r. lrr cc raporturr trcbule s'1 5e
,;ir.^- .r,iir.l liter.rr
'[a1i clc ierarhii aceasta de domenii
ptiinqifice ?'
"'---io"J;d" premerg,itoare oricXrei relaiii rodnice intre lite-
t"tur; ii stiiritn .r,J ..,nougrerea. Scriitorul, a cXrui preocu-
oale primordiali cor-rsti in culintele mai pure 5i in expe-
ii."i.fL unlane mai personale, trebuie -sI cunoasci ceva des-
pre actir-ititile celor-care igi asumi rolul de a analiza erpe-
ii..,gele mai publice aie omului 9i de a-qi coordona consta-
t;riie sub fouma unor sisteme conceptuale descrise in cur"inte
purificate cie alt gerl
- in termenii definiiiei precise 5i.ai
i.orbirii logjc-e. Peitru un nespeciaiist. o cunoattere temeinicS
tl amanuntita a orrcdrei ramuri a gtiinlei e cu neputinqi de
atins. Dealtfel, nici nu este necesari. Tot ceea ce e necesar'
cind e vorba de un oln de litere, e o cunoagtere general5 a
qtiingei, o vedere generali a celor realizate in diversele do-
menii ale invesdgagiei qtiingifice, impreuni cu o inqelegere
-a
filozofiei qtiingei
-9i
o apreciere a felurilor in care informalia
qtiinlifici qi modurile tiiintifice de gindire se leagX de erpe-
rienga individualS qi de problemele relaliilor sociale, de re-
ligie 9i politicX, de etici ti de o filozofie a vieqii care sX stea
266
i,r Picioare. $i se ingelege de ia sine, intre "cele doui culturi,
llrrxul de informare Ei inlelegere trebuie si curgi in ambele
',,'rrsuri
- de la gtiingX la lireraturS, ca gi de lJ literaturl la
) I r lnta.
"MI incred prea pulin, spunea Victor Hugo, in stiinta
'..rrangilor progti." Scepticismul lui era de ingiles, dar nu.
,lrrpi cum vom vedei, iustificabil. Num5rul'de osavanti
1,r,rsti> este considerabil qi in continul crettere. IatX ce aie
,lc spus_ir-r..leg.Xturi cu aceasr5 remi un c"pubil om de qtiinli,
tlr'. J. Gillis de la Institutul Weizmann dlin Israel : *Si oii-
'
irn realirXgile in fagI. lJn mare numir de tineri ipi fac asiizi
,' carieri din cercetarea gtiinlificS, dar, din picate, pugini
rlintre.ei sint minaji de o curiozitate pasionati ial5 de tainele
rraturii. Pentru marea majoritate, e o-meserie ca oricare alta...
Afari de asta, in general nimeni dinafara cercurilor acade-
rnice- nu-gi di seama cit de departe poare ajunge un cercetitor
rnediocru. Cu exceplia matematicilor pure, aproape intreaga
cercetare.-itiingifici se face ast5zi in colective, iir spectrul
capacitijii _colaboratorilor dintr-un colectiv poate fi-foarte
larg
- 9i banal. Intr-adevX, cineva poate si deginX o funqie
respectabili li chiar si aduca o contiibugie meritorie omenirii
a.vind doar inteligenga ca si faci ceea ce i se cere... precum
gi clevoramentul necesar pentru a veni la lucru la iimp gi
a-qi indeplini munca in mod onesr. ln comer! qi in induitrie
existi cei care sint inzestrali in mod exceplional cu vioi-
ciune, cruzi,me sau noroc, obginind un succes proporgional ;
apoi urmeazd marea majoritate care izbutegte intr-un fel
oarecare s-o scoat; la capXt, gi in sfirgit minoritarea care
cade la fund. Proporlia oamenilor de gtiingi care se scufundi
efectiv este, probabil, mult mai micX, iar procesul de stirpire
are, in r.nod corespunzitor, o eficacitate redusi. intr-adevir,
relativa siguranqi gi stabilitate a carierei de cercetitor e, pro-
babil, mai atrigitoare pentru mediocritiji decit romantis.
rnul investigagiei pentru spiritele str5lucite. $i fXrX acest
rnare proletariat intelectual al cercetirii unde arn ajunge ?n
Acum un veac proletariatul intelectuai al cercetirii nu era
ciecit o mirunti fracgiune din vastul proletariat intelectual al
cercetXrii actuale. Dar era, in mod evident, destul de nume-
los chiar gi pe vremea lui Victor Flugo pentru a-i atrage
atenlia. Acel usavant prost> era unul dintre fenomenele viejii
nroderne pe care desivir$itul jurnalist, autorul volumului
267

134. Choses r;iles 1, i1 recurnoscuse gi la care poetui, transfolmat
in filozof. reac{iona refuzind sX creadX in exactitatea desco-
peririlor ur-ror indivizi mXrginili. Noi, care asistXm-.1a. creg-
ierea explozivX a numXrului de proletari intelectuali ai cer-
cetirii, ttim sX-l admirim pe jrtinalistul cti ochi ager 5i si
simpaiizim cu poetul-filozo-f. Dar', de vreme.ce asistirn gi la
,t.t prog.es al giiiniei qi tehnologiei de o rapiditate far-i pre-
cedent,-trebuie si recunoattem faptul ci scepticismul poetului-
filozcf, deSi poate fi inqeles, nu e justificat. Victor Hugo
socotea cX, aidoma creativit;fii in literaturi' creativitatea in
gtiingi depinde in intregime de talentul individual. $i, bine-
inleles, e
-adetXrat.
cX inaint5rile revoluqionare. in. gindirea ;i
experimentarea stiintificX sint opera unor individualititi re-
mircal-'ile. Dar aceste cii deschise pe teritorii noi se cef con-
soliclate ;i lirgite, iar pentru aceasiS muncX e necesarX forla
proletarilor inlelectuali, adecvali calitativ, cu condilia ca -ei
iX respecte regr-rlile jccului qtiingific. Una din marile reali-
ziri ale Stiinlei este aceea de a fi dezvoltat o rnetodi itunc-
lionind aproape independent cle oamenii cAre o minuiesc-
ilirbali ti fe'r.i ctr e*,rct atitir irrteligcnqi c'it si fac;i cee,l
ce li se spune ;i ct'nltiincioz-italci1 clc a veni -la-
lr-rcru la timp
sint capai.ili, plin utilizarea metoclei, si extindl qi si aplice
.r,,,ro"sf.,'.. ltiiniit'ici. Acegti nrembri ai prolet.rriatului inte-
lectual de cercetare sint <savanli pro$ti>, mult mai pulin
interesanli decit profesionigtii care reufesc in alte dc,rnenii;
dar metoda pe cl.e o folosesc e un inlocuitor suficie r-rt al
capacitXlii personale.
BIOGRAFIE
Frciuziunea de biografii cu care a fost inundatl pia;a literari
in perioada dintre cele doui rlzboaie mondiale constituie un subiecr
esupra ciruia nu s-r.u pronunlxt in suficienti misuri nici istcriografii,
nici sociologii. C'um era qi firesc, insi, abundenla unor astfel de cirgi
:r condus pe nesimlite la facilitate, la un sens de improvizaqie in abor-
Carea ;i finisarea te!-neior, aruncind o umbrl de discredit asuprl genului
ds uvieii ilustre", mai mult sau mai pulin romangate.
Aldous Huxlev s-a abginut cu desivirgire pinl in anii maturitijii
tirzii de la elaborrrea unor astfel de lucriri, lansete in masa publicului
cititor de o abili propagandi publiciteri. ibia in 1941 s-a hotirit si
publice prinra carte cu ca;acter biogrefic, intitulati En|;irc)tt cellaile
(Gre3t Eminetzcr) insoliti de subtitlul : "o rel;rtare biogrel:ici despre
religie qi politici in Franla epocii cardinalului RichelieLL-. Obiectul
hiografiei il constituie viala plrintelui Joseph, curr erir. denumit in
ierarhia clericali a vremii
-
pe adevSratul siu nume Frrrngois Le Clerc
du Tremblay, ciluglr capucin niscut in 1577 1i deced.rt le P.rris in
1638, provenind din nrica nobilime provinciali
- colaboretor personal
"rl cardinalului Richelieu in anturajul clruia intrelinea o iuirctie echiva-
lerrtX i:r zilele norstre cu acees de ministru al Afacerilor Esterre.
Iliografia huxlevanl cerceteazi sub toete aspecteie esistenle acestui
personaj umisterio;" de 1a curtea Burbonilor, asupra ciruia istoria pis-
treazi anumite reticenle daci nu o ticere echivocS. Der Huslel' nu se
iimireazi numai si relateze viala enigrnaticului siu erou
- scrutindu-i
cele rnai ascunse cute ale sufletului in felul unui enrlitic portret psiho-
togic
- ci cruti si infliiqeze un intreg tablou de epoci. o veritabilX
t-resci pe baze riguros documentare.
268
1 Lucrrri :izt.te (1838-1875).
269

135. Ce I-a determinat pe autor si intreprindi o inr-estigalie atir de
minulioasi a izvoarelor istorice, mergind pinl la surse aurenrice $i ine_
dite, gi si zugriveasc! portretul unui personaj care in multe privinfe nu
se desprinde rotugi dintr-o penumbr5 complice qi protecroare, neoferind
nici un fel de eiemente pitoregri menite si seduci pe un scriitor ? Mai
intii, epoca abordatr care consrituie unul din cele mai inreresante mo-
mente din istoria universali; perio;rdi complexi, plini de contraste
violente' de iuprl acerbi intre vechi 9i nou, intre vestigiile evului mediu
muribund 5i valorile promovare de tinira burghezie in ascensiune, Atunci
se inscriau pe fundalul istoriei sem'ele prevestitoare ale marilcr in-
fruntiri sociale ce aveau si survini in secolul urmitor. procesui dia-
lectic al dez'oltlrii isrorice nu ignori de asemenea nici ciocnirile reli-
gioase 9i ideologice, nici rizboaiele lungi, de uzuri, militare li diploma_
tice, pentru care trebuiau desfSgurate abilitiji tactice $i intrigi de culise
nemaiintilnite, nici lelurile srrategice imediate, menire si asigure conri.
nentului european o structuri social-economici mai ade*,atr, o stabi-
litate mai durebill, un echilibru mai firesc in dezvoltarea iui.
Dar o e-rplicalie pe baze stnct istQrice sau sociologice poate consti-
tui o ipotezl suficienr de convingitoare care si justifice geneza
biografiei hurlevene ? Jinind seama de slrucrura spiriruall a scriito-
rului in nron'renlrrl cind qi-a elaborat c:rrteil, e firesc si admitem ci la
originea ei aLr srar 5i alte criterii. S-ar putea invoca asrfel intefesul
autorului iald de psihologia unui caz limit5, dualitatea de caracrer a
pirintelui Joseph, chinuit pe de o parre de asceza lui spirituali, de aspi-
ralia mistici spre o lume puri r;i absoluti 9i indatoririle lui laice pe
de alti parre, misiunile cu care pirea investit de providenlX spre a
reda lirii srle strilucirea qi gloria necesari. Dar un moriv nu mai puqin
plauzibil consr5 qi in faptul cI Hurler- a gisit in cuplul Richelieu-Joseph
o exe:rpiificare idealS a acelor legi aie afinitllilor elective, spre a folosi
expresia goetheiani, cind atraclia presupune fenomenui respingerii. Cici,
in ciuda colabcririi strinse dintre cele doui personaje istorice 9i chiar
a identitSiii de metode 9i leluri, existau inlre ele gi contraste izbitoare,
aspecte antino;r-rice in structura caracterelor, atit in nranifest:rile exte-
rioare, cit gi in motivdrile psihologice a1e acaiunilor lor. Or, tocmai acest
aspect se striduiegte Huxley si-l subliniezer aga cum reiese dealtfei din
capitolul reprodus in antologia de fa1X.
In lumina biografiei, personalitatea cilugirului capucin se conru-
reaz; printr-o serie de calitlli incontestabile: sinitate deplini, disci-
plini de via;i inflexibil5, culturl vast; $i subtili, religioasi 5i hiq!_ 61.-
270
.,i.r:l rroderni, inteligenl5 pitrunzitoare qi iucidi' apti si sesizeze ana-
l,rgii1e. si glseasci solugii, si priveasci relaiiile umane sub diverse
,r rgh:ur! 9i ferspective, dar nu mai pugin prin robustegea lui eticS' prin
,."l.s..,.r.rr!" in urmlrirea scopuriior politice, tr;situri care proveneau in
l,,,na prr,. din credinla sa exaltati 9i fanatici, din londul irelional al
vocat;ei sale mistice. $i totugi, caraclerul protagonistului nu ne sti in fali
cl c, misci rigidi, ci se construieqte sub ochii cititoruiui' pe misuri ce
i se desfigoari via1a, nuan!indu-se, dezviluindu-$i resursele, oierindu-ne
rnere'", alte surprize,
Lonfesor al Burbonilor, pirintele Joseph nu este deloc striin de
,r;censiunea cardinalului Richeiieu Pe scena politici a Frangei' Deveninil
figura politici de prim plan a Europei de atunci, Richelieu a ciutat si-qi
..propie cit mai mult cu putin!5 un om dotat cu o esceplion*li clar-
uiziLL,re politici, abil in negocieri de tot felul, dar mai aLes lidel politicii
sele de expansitLne a influenlei franceze pe continen!' Din similitudini li
e,Jntrrasle scorse in vlloare cu abilitate' Huxley zugrive;te portretul atit
J: cjii:.cil al lui Richelieu. Diiicil, atunci cind e vorba rie a desprinde
edev5rul de sub noianul faptelor, al acgiunilor exterioare, cind se
i.irut: si se evite ponciful istoiic, sau dimensiunea mitici a omului
de sermi, aia cum o fiuresc veacurile, $i care se impregnerzi in
iuemr- ri:r oamenilor sub o f ormi simplificati qi f ictivi' A reugit orre
rutorui s5 recreeze figura faimosului cardinal, s; ne tranrlnitl o ima-
gine inediti. fati de aceea a i:toriciior apologegi, dogrnrtici :'lir cort-
firniir:i ? R5spunsul este discurabil.
,doptind rcel postu.lat a9a-zis gtiinliiic, care pretin.Je ci adevirul e
trisr. }{urley ne reveleazi un Richelieu dinapoia decorului, a fastului
iipilref,l, scolind le iveali egoismul, poltronerir morali. ir:trigile de cuiise,
ir3 s..rrt reducind superiorul la inferior 1i aritindu-ne ci geniul, sub orice
iornii s-ar manifesta, nu rimine decit tot (uman' prea ur:ran'. Ietodr
: cortestabili si nu lipsiti de convenlionalitate 9i manierism, deoarece
ttichel:eu gi-a urmat destinul siu ascendent' care se contope;te cu acel'l
.rl Frar-r1ei, in ciuda sciderilor inregistrate de biografia sa psihologici' Din
.rcest Funct de vedere, figura pirintelui Joseph e incomparabii nrei veri'
Jici. Cu intuili:r unui romancier care nu romanleaz5, Huxlev unniregte
iier:rc,najul in clegterea lui organici, din copilXrie 9i prima tinerele plni
,.r ecloziunea vocxliei religioase gi apropierea de politica ct-icie15, trecind
,poi 1a colaborarea cu Richelieu, la episodul legat de cepitul,rrea citadelei
1.r llrchelle. cr 9i la acela releritor la constituirea Dierei de ia Ratisbona..
271

136. Arrrorrrl sc striduie;te si analizeze cu multl luciditate arnbilia se nesi-
buiri dc a concilia politica gi existenla spirituali, pinl la actul final, cind
privaliuniie excesive pe care gi le-a impus i-au intrerupt firul vieiii. Sosit
in grabi in camera muribunduiui qi agezindu..se 1a cipiriiul p5rintelui Jo-
seph
- rriirmX autorul
- Richelieu ar fi lisat s5-i sc;-rpe acesre ctLvinte
simple qi totugi atit de elocvente in sinceritatea lor tragicS: ,,Moit
dppai, att est 7?10i7 appu.i !" 1
Urmind pas cu pas metamorfoza lXuntricl a unui virtual sf int, cu,
inclinalii nristice spre deslvirgire gi puritate, devenit apoi unul din cei
mai rafinali 9i mai plini de duplicitate miniqtri de exrerne din vremca
respecti';, Huxiel a scris o biogr,rfie lucidi, vie, dind gr,ri gi interpretind
fapteie prin c...re istoria oglindegte via1a, iar viala cree.rzi istoria.
Ur: deceniu mai tirziu, Aldous Huxley a dar ia ir-eall, tot in do-
meniul biografiei, dar la frontiera acestui gen cu ficiiunea, o lucrare
social-istorici 5i psihoicgici, inteligenti gi sugestivS, intitulati Demon;i
din Loudut (Tl:e Devils ol Lou.dutt, 1952), pe care unii critici sensi-
bili I;r nriicirri,r risculiti a rnrlizei, der nui illcs lil lrta ner;rrivl a
scriitorulLri, o considcrl un punct culr.ninant in cariera sa beletristicS.
1'enrrr cirriii o consriruie viala lui Urbain Grandier, preri diil
Lor.rdun, linul din cele mai stranii pelsonaje din istoria secolului
al XVIli-lee, ciruia, in epoca dominari de prezenla cardinalului Riche-
lieu, i s-a adus acuzagia de a fi provocar fenomenul isteriei in masi
intr-o minlstire de cIlugXrile apariinind Ordinului c:itolic a1 ':rsuli-
nelor. Chenlar in judecati, Grandier a fost condamnat gi ee.utar.
In ciudr caprcitllii lui Huxley de a recrea armosfert sul-
furoas.l a monentului gi a locului istoricegte deternrinat, ciutind tor-
odati o interpretare cit mai moderni a fenomenelor descrise, optic:l ildop-
rari lasi impresia ci deformeazi personajul, reducindu-l la un simpiu
joc de compiexe freudiene, de fugi in ireal sau de mitomanie. Inaginalia
autorului se substitr-rie astfei pe nesimlite personalit5lii reale a lui Gran-
dier, ca ;i eroinelor acestei enigmatice drame, incit lucrarea trebuie
epreci,rri in prinrul rlnd ca o ingenioasX gi talentati neraliune pe tema
psihop:rrologi,:i isteriei gi in mai mici misuri c3 dLr.urnent bicgrafic
propriu-zis.
1 .Sprijinlrl :leLr,
272
Eminen,ta cenugie
Cap. Vl
Cei doi colaboratari
Definitiv qi categoric, plrintele Joseph capitulase..acuq
in fala propriului siu destin. Cariera sa ca -erangheltst.,;t
.i-tl;i-al .iercigii spirituale nu era chiar incheiati
- cici
('()ntinua cu o energie aproape supraomeneasca sa se ocupe
,le instruirea cilugiiigelor sale qi
-de
conducerea unei orga-
,,;r"1;i ,o, *ai .*t'ins.' dc misionari striini qi di.n lari - dar
,lcr cnise de importanti secundarX pe lingi cariera sa de om
Dolitic. De act,ir inainte era in primul rind colaboratorul lui
iti.fr.i;." qi, in toate privinlele afari de numirea oficialS,
eiea atribugiile u.t,ti rninistru de externe al 1irii. i". Yt9-t1
caDucinului. ca si in a cardinalului, t'ara aceea din afilrl 1624
.r, inarcat o cotitur; hotiritoare. Aiungind in naraqiunea noas-
rri la aceasti datX, se cuvine, cred, s; consacrXm citeva pa-
ragrafe unei comparalii intre cei doi bXrbaqi care aveau st
lr',ireze intr-o colaborare atit de strinsi.
in cursul infructuoasei sale vizite la jtladrid, in 151&
pXrintele Joseph p-rimise din partea gaz.delor sale o singur5
propunere concreta, qi aceea net dezonorant;.- Personaje im-
po.tu.tt" din anturajul imediat al guvernului l-au vizitat pe
.'Slugir in chilia s; de la minXstirea capucinilor,..i-au dat
.,,rigtirXri cu privire la inalta stim5 de ca.e se bucur5 in ochii
reg;lui, la admiraqia pe care o nutrea ducele de Lerma pentru
,-iituqile gi talentele sale, la dorinia amindurora de a realiza
o mai bunX ingelegere cu Franla 9i la prompta lor bunS-
r oin15
- in cazul cind el ar sprijini polirica prospaniol;,
.are fusese urmat; de Maria de Medicis qi clzuse acum' odatl
cu exilul ei, in dizgralic
- de a pune la dispoziiia cXlugX-
rului in mod practic orice sumX ar voi si rr,engionezs : ^o,
nu pentru srne personal, bineinleles ! Cum putea si--;i in'
chipuie venerabilul pirinte un asemenea lucru ? Nu, ci p.en-
rrti vreo realizare sirperioari de care se interesa venerabilul
prelat
- vrco misiune, de pi1d5, vreun nou ordin religios,
dedicat contempl;rii maiestXgii qi frumuselii transcendentale
e Domnului....unde nli-e spriiinul ?, (lb. fr.).
273

137. Era tentaqi;r. clasicS, rezervatd, sufletelor alese. &Iaree
masi a .banbatilor 9i femeilor de rind puteeu fi lisaqi in
seama lui Belial
-
"Bclial, duhul cel mai desfrinat,
Cei mai lasciv gi, dupX Asmodai,
Cel mai carnal riufXcitor, povilui astfel :
,,Femei aduceqi-i sub ochi gi scoategi-i in cale..., 1
Dar cind pescuie5ti printre aleqi, e o pierdere de vreme si
arunci d-rept-.momeali nigte viermi atit ie pimtntegti, arit de
vXdit neidealisti.
"Printr-ale omului vlSstare.
Citi, cu un zimbet de dispreq, nu au respins
1rJ;meneala fnrmuselii, invingind u5or
^
Tirre ilsalrurile, absorbiqi cle lucruri rnai cie prel .,
l)c aceel Slr"an; conchide :
,, 5rcl.rr, pe cii rn;ri Iriirbiitclri sii-i ispitinr
r,rr()nricia
-
prin ,reun scop cu-nfitrigare
I )c ;rrc'rir, cinste, faimi gi ob;tesc elogiu
i5tinci care-au fost ruina multor oameni mari).o:
Prin ilrter:nediul guvernului spaniol, Satana a inceput s,'r
rctioneze !lsLrrrra pirintelui Joseph, dar fdrl succes.
t
Cilu-
girul era ur-i bun francez, ca.e J. indoia cle strlini et clor,i
fe:entes 3. tlai era pe deasupra (lucru mult mai semnificatir-)
;i un bun capllcin, care nu se incredea in bani ca atare.
Cum ar ii plinit Richelieu o ofertX sin-iilari e indoielnic,
Era tot atit de bun francez ca gi pXrintele Joseph; dar in
epoca ac_eea mu11i buni francezi nu gov5iau si aciepte daruri
ii subsidii sr"rbstangiale din partea guvernelor strllne. Coir-
vengiile curenre de onoare qi moralitate nu condamnau ca-
tegoric asemenea pracrici, obiqnuite in rindurile arisrocra.
1,,i clin toate f;rile Europei. Aqa stind lucrurile. Richelieu
,, ,,r fi vdzut, probabil, nici un motiv s; refuze un asemenea
,1.,,, cu niit -"i n-Iult cu cit nu s-ar fi simlit legat prin-el
',r ri lespecte Dartea sa din angaiament. Ar f i putut lua mita
, .'
',nnliiinqa
sociali 5i poliriiX imp5catl.. Cit despre c.on-
r,irrta sa oersonalX. n-ar [i avut mustrari ntcr macar o cllpa'
r,, 1i fIci" nici un fel de scrupule in privinla banilor si
t,,,tea si se lase in voia licomiei-fXr5 nici un fel de remu;-
i.,,.'. Scruptlele pe care Ie avea erau mai cu seamX de ordin
r'rual. P.rnea *it"-pt.q pe abstinent
- fdtla-indoiali pen-
rr u ca avea o parere ptoatti despre femei. "Animalele
,'i."-l ,purr." dispo. .le
- sint fnarte ciudate' Citeodati
.'i impresia cX trebtie sX fie-incapabile de a tace prea mult
r,u-r. pentru ci sint incapabile.di-a face vreun bine; dar
.,t'irnr'solemn cu mina pe cottgtllnla ca nilneni nu e in stare
,r piardi un stat
"9"
curn sint ele., Belial, e lirnpedg, nu era
,,:i periculos pentru cardinal decit pentru cXlLrgir" D-er cind
,.,r.i torb" de Ma-mon, demonui bogdtriei, :i de Lucifer,
,'hidiavolul mindliei 5i al puterii, cazul se prezenta cu.totul
.'ltfel. Richelieu era los de pofta mistultoare a puterrl' )l
'rici mlcar nu-i ajungea realiiatea put9ri.i. ; dorea si aparenga
ci exterioari. Se pov"este$te cil,nchit l sXu. La P<trte,- a {os1
'irartor la o intilnire intre Richelieu 9i ducele de Savoia, cind
'
el dintii gi-a arogat dreptul, fa15 de celSlalt' de a trece pri-
,,ul prin fiecare
-uli,
i" timp ce- mergeau impreuni'
""9iitl
,.'
-gi'nde9ti,
" .t.i"r,tu, biirinul gentilom intr-un fel de
.riic dimiitisl extaziat, cind te gindeqti ci am rrXit si-l vid
pe nepotul avocatului La Porte
-mergind
inaintea nepottilui
i,ri Carol al V-lea !' lndiritul migtii sale reci, impasibile'
. rrrdinalul se bucura din toat5 inima, nu mai pulin decit.^un-
, hiul burghez. Triumfurile acestea aveau pentrtt el o adinca
insemnitate.
Nu mai pulin importante erau triumfurile pe care.. le
t)utea cumpXia .u bani
- palatele, slujitorii, r'esela, biblio-
,.cile, maiile banchete, fastuoasele mascarade. in care-epis-
. opii ficeau pe coregrafii' iar asistenla consta clin regine 9i
I J. Iiitr,,. P,tr,disul regEsit, Cartec, a II-a, r.ersurile 150 qi urm.
2 lbiden. r-ersurile 225 qi urm.
3 Aluzie ia versui din Eneida (II): Timeo Dan,tos et Llntd i?rei:.:!
(Mi tem de greci chiar cind aduc daruri), pe care /.irgiliu il pune in
gura preotui'-ri Lroiotn.
271
1 Cuvintele rostite de bitrinul Sirneon,
'..t : oNurtc dimittis serau.lrt tututn Domine'
'.ru. Doamne,,, Elangbelia lu'i Luca, Il' 25).
..,,iul cX poli muri dupi ce ii-ai vizut
i,a ranle.
dupi ce l-a vizut pe lles-
("Acum slcboze;te-l pe robul
Expresia se htrebuinieazX in
irnplinite cele mai scump€
275

138. principi, nobili cle lang inalt gi arnbasadori. pasiunea penrru
bo.giq!.e o_ avea in singe. qi cre;tea cu fiecare satisfaclie ihr-
plinit5.. Cuvintarea sJ in faqa Statelor Generale, in 1614,
cuprinde un pa:aj pe care comportarea sa ulterioari a,r,ea
si-l faci delicios de comic. .Vor6ind pe larg despre oportu-
nitatea de a se folosi preoli in treburili stettrTui, .i d.clara c[
clericii osinr mai deiprinqi decit alti oameni' de intereseie
personale care aduc atita riu colecrivitX jii. Respectind celi-
batul, ei nu posedi nimic care si ie supravieguiaicX afari de
suflet, iar sufletul nu acumuleazl comori iumeqtir. CItre
1630, vorbitorul se afla in posesia unui venit de'un milion
cinci sute de
'rii de livre ri'mai din stringerea be'eficiilor
ecleziastice. Salariiie sale, gratificaliile qi iiferite ait. ctg-
tiguri accide.ntale se urca' li inci patr' sau cinci milioane.
Din-total, cirehuir pcntru sine patri, milioane de livre (s*l;-
.idiilc an..rle acordire de Franli aliaqilor ei sueclezi e."i, d.
rnai
,pu1in de r-rn milicn) -;i punea deopar.te la sfirgitul fieclrui
an de ajuns pentrr-r a-i fi iu putinqX- si lase
""ptqiln.
pi
".-p-oatelor saie o alere evalu"ii 1". zeci de milioane.
'DacX
qinern scanr.i ci purerca cle cumplrare a unei li"r" la i.rle-
pulul r c.r,'rrlLri .rl X [1.-.lc,r
.sc r.iili..a l.r lapre sarr opt fr.anci
vaiolrc rlul', ilrtcrl) _,rltl
igeli r.r rrclrlitepr ca, pentru un on1
a ciirui. plrr t'g ju11s il ile.scuraja sI adune "iomo.i l,r*.qti,,,
car<lirralul nu se clescurca tocmai rXu.
, B.rnii 5i puterea..nu era_u singurele *cIi rnai bXrbitegti"
11 grlc.aspir'.r Richelieu. IIai avei qi doringa arzltoare si ob_
lrna larnra lirer';rri. Jinea in slujba sa un comirer de ci'ci
poeqi care sX-i prelucreze ideiie sub formi dramaticl, i;, ;i;;iunul dintre ei, Corneille, a scris Cid.al, cardinalul * fort ,o,
dS invidie 5i, prin ci-itici plStigi, a incercat si de-o.r;;.;;;
ca tragedia ere rotal nevrednici de elogiile primite.
Cazul iui Richelier.r
- reiese limpide iin biogrrfia sa _
l-q Ii^prezenrar .nici un fcl de dificuh5li p.ir.r', C.niul
Ispitei. sata'a cel din
.Paradisul regdsit e doai .u o
"uatrgl -aiinteligent de.cit bietul Belial ; dar ca si aduci p. r.rr.", o
gtiucl atit de nesigioasl cum era cardinalul nu
^era
nevoie
decit de un nrinimum de giretenie. Orice bine cunoscut; <cale
mai birbiteasci, era o momeali suficienti pentru Richelieu.
DimpotrivS, pe..plrintele-Joseph nu-l interesa citugi de pulin
aceast; plevugcl de tinichea lucitoare. Pentru el se ceiea'o
rnomealS mult rrrai subtil5
- ceva de o mai inaltX valoare
intrinsecl decit puterea, argingii sau faima, r'reo imitagie a
276
Iiirr,:lui autentic muit mai plauzibili gi air-rigitoare decit o
,.rlc rnai bXrbiteascI". Aselnenea tentalii nici t-tit sint r,leu-
iiorrate de Satana cel din Pa,"atlisul regEsit
-
peiltrjil sirnpiul
rr,rrir', bineinleles, ci nlscocitorul perscnajtli'"li ::il era con-
ricnt de existenqa lor.
Prin naturi 5i prin educagia sa puritanX, Iiilton- era un
'r,,r'aiist minclru, stoic. Cr,iitir,ind cu energie ilcred;rea in
irrc gi un <<amor propriu intemeiat pe echitate ii clreptate",
i rr triit intreaga viagi in fericita ignorare a fapt',r1ui cir re-
riqiir constl to&rai in opusul increderii in sine 5i al pi'e-
r,'i.i; .1. sine
-
intr-o totali cedare in fala rtnui cittmnez.ctr
. .lre nu e un simplu gentilom puritan foarte i irtuos, consi-
,i':r:abil preamXriti ci o fiiniS de un ordirr pe ci:-a-ntrcgul
.iiierit, it.o,o.trr-r.obil cu omui chiar sub for:;lr sa cer't tl.tlli
,lci'ati qi m:ri deslrirqiti ; incotnensurabil, 1i totu5i ingiduind
,i fie resimlit de cei care sint dispu;i sI accepre condir;iile
.rcestei trliri : jertfirca tuturor elernenteior plcprii personali-
r,iiii 1or, cele respectabilc nr-r mai pugin decit cele neonoralrile'
lisr.rs al lui hdilton nu pomenelte niciodati de motilul suprem
i dererrnina'ri pentrti care trebuie sX resi-ringi l,ogIlil ce
i r-,r permite sX
-
ofac5., bine>, puterea cu aJutonrl cireia ar
r.utea rntcmera "rmpirXgia cirurilor'. Iiotir-ul const; irr
i',rntul ci fiul h,ri l)nmnezeu este ceea ce este in i-irtutea prac-
ricii continue qi dcsXvir;ite a prezenlei. I)omnulr-ii; fi ci .o
:-,elnenea practlcir ntl e ctl ptltttr!:1 ttirur sriflet pleocupat de
i.ogllie rou d. purcre. Ag,r cum staur lucrurile, Pciradisul re,-
;ti'it' e o operi- ciudat de neinteresant; ;i obti,.I. Disculiile
lersificate de acolo sint bXtilii verbale irttr-e Lrn Satana care
nLr e decit John N{ilton in reveriile sale neinhibate. cu ochii
,icschi;i (..era din tagma diavolului fir5 sii 9rie,), sr un Min-
r'.r.iior care e acelaqi john N{ilton in cea mai desir-irsitX formX
,rlealI a sa, lntr-un fel de edilie de lux, glorificeti.
Un Satana cu adevXrat inteligent ar fi citit liegile sfin-
rilor gi scrierile misticilor $i, citindu-le, ar fi stiut cum si
rr.rteze cu astfel de c;utXtori sinceri qi devotali ai perfec-
,,:,rnii ca p5rintele Joseph. $i, desigur, Satana cei real, in opo-
, iqie cu nXscocirea rniltonianS, gtia intr-ader-Xr cu precizie
, ,,nr sX trateze cu el ; cici Satana cel real este elementul din
t ict are individ, ca1'e impiedici acea fiinli sX disparX
-
ca
(,rlitate individuali, contopindu-se cu realitatea cle care a fost
, i,:'.pirqit. Aqa fiind, inteligenla, sensibilitatea :i s!-irituali-
ztt

139. tatea Satanei e totdeauna in proporgie exactX cu inteligenga,
sensibilitatea pi spiritualitatea individului in care iqi desfS-
goari activitatea. Satana ata cum l-a conceput Milton are
inteligenga, sensibilitatea 9i spiritualitatea unui mare poet,
care e in acelagi timp un stoic mindru, pasionat ; in viziunea
lui Richelieu le are pe acelea ale unui mare om de stat, de o
moralitate la fel de stoici, mult mai pujin stipin5, insi, pe
niEte pasiuni mai intunecate gi mai distiugltoare-. Acel Satana
car-e l-a impins pe pirintele Joseph in ispita puterii politice
a fost un altfel de diavol, cu mult mai interesant. Misiunea
lui era sI duci in ispiti pe un om care nu numai ci ficuse
legXmint de sXrXcie gi umilinl5, dar se gi educase, printr-o
lungl disciplini teocentric spirituall, spre a atinge o stare
in virtutea cireia, in mod sincer, si nu doreascX
-bani
gi si
fie aproape complet indiferent la avantajele puterii. Cit des-
pre faim5, contemporani sau postumX, ea nu insemna nrmrc
pentru plrintele Joseph. Ca om politic, a lucrat fIrI paradX
qi zgomot, pistrindu-se de bunivoie in umbrl ; ca scriitor, a
solicitat anonimatul cind a tipirit, mulpmindu-se si-gi lase
neprrblicate cele mai multe scrieri. Intr-un cuvint, obignuitele
-"cii-mai birbitegtin de care sint ispitigi oamenii cu'posibi-
litili excepgionale nu exercirau asupra lui nici o airacqie.
Daci omul acesta trebuia prins in mreje, Diavolul trebuia'si
devinl cu mult mai isteg gi mai subtif decit Satana din Pa-
rad.iswl regdsit.
. Pirintele Joseph 1 tor! abitut -d. p. calea _desivirgirii
mistice printr-o serie de ispite strins legate unele de altele
-ispita de a face ceea ce i se plrea cI e de datoria sa, sXvir-
gind ceea ce in aparenlS era voinfa exterioarX a Domnului ;
ispita de a se ingela cu privire la voinga Domnului gi de a
alege o datorie inferioarl in dauna unei indatoriri mai
inalte ; in sfirgit, ispita de a crede ci o sarcinl neplScutX e
dreapti tocmai pentru cX e neplicutX.
Pirintele Joseph era, dupX cum am vdzut, profund patriot
qi regalist. Nlscut qi crescut in timpul rXzboaielor civile, nu-
trea- o adevdrati" pasiune pentru uniratea nalionalX, pentru
ordine gi pentru ceea ce insemna atunci singura garanlie a
acestor douX bunuri, monarhia. Aceastl pasiune fuiese trans-
form.atl ragional intr-un principiu religios prin intermediul
vechii credinge de cruciai in misiunea- divini a Frangei qi
prin recenta doctrin5 popularizati a dreptului divin al re-
278
r,,1,,r. Gesta Dei per Francos 1 insuma prima ccnr-ingere; a
,1,,tr.1 1'1vs3 si-qi gXseasci expresia cea rnai pregnanti gi con-
, ;',,i in dictonul lui Bossuet : "Regele, Iisus Hristos, Bise-
1 11;1
- Dumnezeu sub aceste trei denumirio. Flanotaux, isto-
,i, rrl cardinalului Richelieu, scrie despre capucin ci "s-a dedi-
,,rr celor doui catJze inalte care i-au absorbit intreaga
i.r1;i
- Dumnezeu gi Franla
- totdeauna gata si lucreze qi
,, i.tpte pentru fiecare_ din ele,_ dar nedespirqind niciodati
,r,r,r de alta, rXspunzind mereu la chemarea unei convingerr
irrtirne, anume ci Franga e instrumentui Pror-iden1ei, gi m5-
'irea Franqei
- un lucru providenqial". Admiiind validi-
r,rtea acestor idei
- de caie era convins cu profundi ar-
,lt,are
- plrintele foseph s-a simlit, evident, obligat,s5- ia
.r'upr5-si ir.rnca politici pentru tari li rege, atunci cind a
rrrsi so]icitat. Eri datoria lui pentru cd, ex bt'potbesi2, o
.rsernenea activitate politic5 rcprezenta voinla Domnului in
rot atit de mare misuri ca qi activitatea de predicator 9i
i'rlXqitor, sau exerciqiul contemplaqiei.
i.." '." i-a indemnat, in cele din urmX, pe pXrintele
f,rseph :i se angajeze definjtiv pe figasul politicii a fost
.rotul cX o asemenea carierX cerea extrem de nlulta incor-
i-9 st era., cel putin pentru o falet5 a naturii sale, neplX-
, utX. Tenebroso-bav.tnoso putea si guste intriga si diplo-
.ra1ia, iar Ezechiel putea s5- jubileze prin procuri de trium-
iirrile stlpinului sIu regal. Dar contemplativul care i5i pe-
:recuse atitea ceasuri din zi in comuniune cu Dttnrnezeu nu
putea decit si sufere ci trebuia de aici inainte si consacre
iea mai mare parte din timp afacerilor de stat. Era nevoit,
rotugi, si s. ocupe de asemen^ea probleme, deoarece ele consti-
rr.riau-datoria lui qi voinia Domnului, care, in mod -vXdi,t,
,lorea sX-i puni la incercare pinl la limita extreml forgele
,le anihilare activS. Pe deasupra, o carier; politici e foarte
t,l-,ositoare, mai ales cind e impletitl, afa cum a ficut pirin-
rele Joseph de la inceput, cu conducerea unei intregi congre-
ualii de clluglrige, cu munca de comisar apostoiic pentru
Iisiuni qi cu cel pulin doui ore pe zi de rugiciune mentalS
irrtensS. Dar tocmii de aici decurgea pentru pirintele Joseph
"
arecterul ei atr5gitor. Copil fiind, ceruse si fie trimis la
:eoali de teami .J *"*" lui si nu-l transforme inrr-un papi-
1 Faptele Domnului prin francezi (lb. lat.).
: Adlmilind ipoteza (lb. Iat.).
279

140. lapte ; iar acum, ca birbat, socoti ca o datorie .sI accepte
sa?cina rispunderii politice. O parte din el, e adevlrat, gXsea
destul de plScuti sarcina, dar exista in el qi o altX laturi
care gemea sub pol'ari. Din cauza acestei suferinge se simlea
justificat sX incJrce $i un sentiment de desfXtare gi, in cele
din urml, fu sigur c5, acceptind invitagia lui Richelieu, im-
plinea voia Domnului.- Richelieu impXrtX;ea convingerile cllugXrului cu privire
la Franla, Ia monarhie, la caractirul neplXCut al muncii poli-
tice gi la obligaliile pe care le impunea insXgi latura ei dez-
agreabili. Dar in timp ce pentrlr pXrintele Joseph convingerile
acestea erau de primX importan!5, pentru Richelieu repre-
zentau doar un argument secundar. Chiar dacX Franqa qi mo-
narhia n-ar fi fost in centrul atenliei sale, tot ar fi g5sit, in
geniul sXu natir', in pofta neinfrintX de putere, in pasiunea
sa pentru bani, mot;'e indestul5toare ca si pXtrundl in
siera politicii.
Unele pasaje din scrisorile cardinalului qi din memoriile
sale aruncl o lumini foarte interesantl asupra acestor pro-
blenrc ; cici ne clcz.vlluie cc gindca Richelieu clespre activi-
tateil si1 poliricii, in raport cu Dumnezeu, cu semenii sii gi
cu proprie sa r.nintuire. Cardinalul incepe prin a face o dis-
tinclie neti intle morala personall gi morala publicX
- intre
ceea ce Niebuhr ar numi *oameni morali qi societate imo-
rali". Una este sI fii om de bine plicut lui Dumnezeu, gi
alta este si fii om de bine plXcut oamenilor. Spre a lua un
exemplu l5muritor, omul bun pllcut lui Dumnezeu trebuie
sI ierte jignirile impotriva sa deindat5 ce au fost comise ;
dar acolo unde s-au adus jigniri impotriva societXgii, omul
bun, potrivit oamenilor, trebuie si facX tot ce-i stI in putere
ca sX le rI"zbune.
"Motivul deosebirii igi are originea in ace-
lapi principiu aplicat la doul feluri diferite de obligagii.
Prima ;i cea mai mare obligaqie a unui om e mintuirea sufle-
tului s5u, ceea ce prespune ca rd"zbunarea sI fie lSsatX in
seama Domnului, gi nu objinutl de cel ofensat. Obligaqia su-
preml a regilor este linigtea supugilor 1or, prezervaiea inte-
gritXgii statului 9i a reputagiei guvernului lor; in care scop
e necesar ca orice ofense aduse statului sI fie pedepsite atit
de eficient incir severitatea rs"zbun5rii sX inlSturJ pin5 qi
gindul cX injuria ar putea fi repetatX.r'
280
Itichelieu era el insugi un reprezentant al regelui qi un
,,rrr cle bine plXcut oamenilor,,. A;a fiind, n--ar. fl fost drept
',.r ',c comporte ca <un om de bine plXcut lui Dumnezeu",
,l'i.rr dacf insuficienla sa in acest sens ii putea primejdui
r,ursele de fericire vegnici "Mulii oameni, scria cardinalul,
ii .rr- mintui sufletele ca persoane particulare' dar 9i ie osin-
,lcst'ca persoane publice." Pentru i face bine.poporului-fran-
, cz (daci nu in icel moment'- in orice- caz cindJ'a in viitor).
;,crr,ti'u a spori puterea gi gloria Franlei, personificate in regii
('r, era gata sa-$r asume [roaznicul risc
-de
a merge in iad.
l.rr pediapsa nu era rezirvatd" exclusiv pentru lumea cea-
l.rlti ; ca loji oamenii de stat, era chemat, aici 9i acum, si
.r( cepte grozava povar5 a oboselilor, suspiciunilor gi frlmin-
r,iiilor. El era acela care, dupi propria-i expresie memora-
I'il;i, *gade treaz noaptea pentru ca algii sX poati dorrni-fir5
rc.rrrri in umbra vegfreriloi sale,
-
.r), I'ombre de ses veilles".
l n autoportretul acesta eroic existl, desigur, un element de
.rclevir ; dar e foarte departe de a infSliga adevXrul intreg.
l)cscriindu-se ca pe un mintuitor prometeic' un {ep ispigitor
l,cnevol suferind de dragul poporului, Richelieu a omis si
nrenqioneze acele detalii mirunte, adic5 r.'enitul de cinci
nrilioane anual, titlul de duce, pnterea absolutS, prioritatea
:rsupra prinqilor de singe, linguqirile qi ploconelile tuturor
celor din preajma sa. uCu adevXrat, ili au recompensele
lor. t
Recompensele pirintelui Joseph erau de o naturi mai
'ubtilX, ele constind din a savura prin procurl pasiunile in5-
lrugite pinX atunci in ceea ce il privea personal, din satisfac-
liile legate de indeplinirea unor obligalii de cele mai multe
ori ireplScute, din sentimentul reconfortant gi stirnulator ci
irnplinea voia Domnului. Spre deosebire de Richelieu, el nu
se considera <<un om de bine plXcut oamenilor', riscindu-gi
n.rintuirea prin s5virgirea Llnor fapte imorale in numele sta-
tului. In propriii sXi ochi, el era mereu un <om de bine
plXctit lui Dumnezeu' ; clci avea totdeauna posibilitatea
(sau cel pulin a$a i se p5rea la inceputul carieriei sale po-
litice) si "anihilezen
acqiunile tndoielnice pe care le ficea in
l'olosul patriei consacrinduJe lui Dumnezeu. ln felul acesta
i;i inchipuia cI poate trii qi munci, chiar in domeniul poli-
ricii, intr-o stare de "sfinti indiferengl", foarte asemlnXtoare
281

141. ceiei ce i se recomandX, in Bbagawad-Gira, eroului -rjuna,
cind se pregite5te de bXtilie.
Ca ,temperamente, cei doi oameni se deosebeau proiund.
Pdrintele Joseph, dupX cum am vIzur, era in aceli5i rimp
Ezechiel $i Tenebroso-Cavernoso. Richelieu nu vldea nici cel
mai micX urmi din profetul evreu. El nu avea entuzi.rrur, ci
doar o intensitate nistrX,mutati in urmirirea unui scop. In-
spiraliile gi intuiiiile fericite jucau un rol foarte mic, s:r,,r eran
total absente in viaqa sa ; tot ce ficea era plXnuit gi calcular
cu singurul scop de a_ aduce, nu cea mai mare fericir-e untri
numar cit mai mare de oameni, ci profitul cel mai mare lui
Arrnand Du Plessis de Richelieu gi o cit mai mare qlorie
Franlei. inrr-un cuvint, era exclusiv Tenebroso-Ca.,-en,roso,
dar in moi straniu atenuat de o sXnXtate subredX si o irrsta-
bilitate psihologicl. Existau cazuri de nebunie iir [amilie"
Fratele mai mare al iui Richelieu
-
cilugXrul din Or-rlinul
Sfintului Bruno pe care l-a scos din ministire ca s"r-i dea
rangul de cardinal-arhiepiscop de Lyon
- nu era numai
slab de rninte ; din cind in cind mai suferea qi de iluzii de
grandoare, crezindu-se Prima Persoani din Sfinta Treime.
Se gtie ci si Richelieu cra victima unor accese de deprimare
rnorbidi ;i a urror ocaz.ionale izbucniri de furie, aproape
epileprice in violenga lor.
Deficienlele psihologice nu erau insi atit de gra'r'e incir
si-l impiedice pe Richelieu s5-qi vadl de lucru. Mun.ea cu
eficienqa pe care o intilnim doar la cei ce posedi, pe ling5
o capacitate intelectualX superioar5, o extraordinara t'orii
si fermitate a hot5ririi.
Pulini oameni qtiu sX vrea ceva cu toat5 tiria, iar din
:1celtia pulini, dcar o infimi minoritate sint capalri[i si
imbine puterea de voinpX cu o continuitate neclintita. Ma.io-
ritatea fiinjelor umane sint creaturi spasmodice qi interrni-
rente, cirora le sint dragi, mai presus de orice, plicerile
indolenlei mintaie. <Acesta e motivul, spune Bryce, penrru
care o vointi energici gi neobositi devine uneori o [or1X
extraordinarX, aproape o forgi ineluctabilS." Lucifer esre cea
rnai inalti incarnare mitologicX a acestei voinge personale
intense, iar oamenii de seam5 care au intruchipat-o pe scena
istoriei participS, inrr-o oarecare misuri, la forja gi la m5-
relia iui satanicX. Forja gi mXrejia aceasra, atit de diferire
de propria noastrX slXbiciune gi mizerie mentalX, ne fac ri ne
282
rr(,.rrcem mereu cu gindul nostaigic la biografiile unor oa-
,,'oi ua Alexandru,
"Cezar,
Napoleon, !i, dt indati-ce se
r , (')rc un nou imitator al lui Lucifer, si ne prosternanr in
Irr.r lui. imolorindu-l si ne mintuiasci. $i' desigur, mulli
,lrrrtre acegti'Oameni Mari ar dori sincer si-;i -salveze.
seme-
,,ii. I-lai d. ror.*. ce sint ceea ce sint
- nu sfinii, ci L-uci-
i,';i ;;--tind - eforturile lor bine intengionate nu pot, duce
,lc.ir la perpetuarea, intr-o formi temporari mai mult sarr
,,r.ri putin neplXcuti, a acelor condilii-de care omenirea se
,,,.,o;' n.itietlt si iie salvati- Oamenii Mari in mod in-
'.rr?.lril au dat greg in tentativa de a-i nmintui pe cei buni",:
,l.rr Denrru ci l"e admirim calitiqile si le invidiem :uccesul.
, ."r,;i,,-ri* sX credem in ei 9i sI ne supunem. purerii lor' in
.,,cla:i timp, gtim foarte bine. cu o parte a tttnlet. noxstre' ca
l.uciferii ttu pot in nici un caz si ne facX vreun bine; astteL
,.i ;. ittto"i..* pentru o clipi de la .
aceste incarniri ale
, i.,r;trq.i p"rto.tul. la acel. fiinge umane intru totul deosebite,
.
"."
'i".'"t"eazi vointa Domnului. Sfinlii sint 9i mai bine-
' ,ritori si aiute decii Oamenii N{ari ; dar sfaturile pe care
lc tlau .i p6t sX pari descurajato.are- b5rbagilor si femeilor
r ,rre doresi si se desfete in plicerile indoleniei. "D.umnezey,
'pun Sfinqii, ii ajuti pe cei ce se ajuta slngun>; $r prescrru
in ccntinuare metodele prin.care e cu puttnla. sa te a;uqt
'ingl.ir. Dar noi nu dorim sX fim nevoili si ne ajutlm pe noi
;uiin" I noi dorim si fim ,ajuta1i, si .
avem pe cineva care
,i'r,rea sX lucreze in numele nostru' A$a incit ne intoarcem
L" i"."t"8tite voiniei personale. Aceqti Oameni Mari nu au
;,i.i ;;;-;;i rnii;'indoiali in privinqa capacitXqii .lor de e
,re cla intocmai ceea ce dorim
- un sistem Pollttc care
,,. 't-" f".. pe toti fericili 9i buni, o religie de.stat care garan-
;-.:'; ;;;;;oi"i* tui Dumnezeu aici pJ Pimint ei o. veenicie
tle beatitudine in paradis. Le acceqtim oferta ; 9i de. indata
. c,rlaltX parte a fiinlei--noastre. se indreaPt;..c;tre Slingi, de
I r care ne intoarcem din nou la catastrotalu noftrl Jamenl
rr"ri. .Si aga -ui departe, veac dupi veac. Nehotlrirea aceasta
,,"r"t;.i si-a lisat .trmele acumulate in bibliotecile noastre'
i,ra.'irr,i*";iit. a.rpre Oamenii Mari li activitilile lor in
i.torie umplu aproape tot atita spaflu-pe raiturl clt lnsemna-
'
ile despre Sfinqi f relagiile lor cu Dumnezeu'
R.ichelieu a fost una din marile incarn5ri ale voingei per-
,,,,r"1". Hot5ririi sale neinduplecate in urmXrirea unui scop
,il. J"i*"i el extraordinari carierS, qi mulpmiti acestei
283

142. insusiri a purut s5-qi imprime atir de profund peceiea pe
istoria europeani.
-. Palintele Joseph Cidea impresia cX e mai dispersat ii rnai
iluctrant decit 5eful siu politic. Dar indiritul variaqiiloi: cle
ron gi rnanieri, ;i in ciudi elanurilor subite de ."iur;or,ru J"
care se. lasa .transp.crtat, se pare, periodic, pistra o hotjrire
nu. maj pugin inflexibilS in uririrea icopuriior sale, Ba
chiar, in mai multe ocazii, s-a clovedir a fi^cel mai inrian-
sigent dintre cei cioi ; cind Richeiieu didea semne de .hbi-
ciu.ne,
. ciiugirLrl ii inviora cui-ajul gi, prin sirnpla f..r[lr a
'..oin1ei, ii _purra inaiiirc, prin toate dificultilile,^ carre f inta
clorira. "fIi-am pierdut riazemul, repeta iniruna Ri _helicrr
rlup.d rnoartea prictcn^ului siu, nii-anr pierdut reazeniui,.. ljec.i
pirintele Josepll era tn stare sa ac{roneze ca o sursi de torqi
pentru rin asemenea om, al c5rui geniu consta tocrnai in a fi
tare, aceasta se datora, dupl cum e ugor de ghicit, faptului
ci,. timp de un, sfert de *ac, ur-nraris'e Regwia Disitr,,irsirii,
r.etlttsi !c..tntictrl prtnct escttlial al VoinSt,i Do"mtrului, de B:nei
din Canfielcl. In lirnbajul misticilor., "'Desdvirgireao esrr rcea
stare de totalei 5i continui uitare de sinc in Realitate
- sra-
rea cel'i cc |r,Jtc spurc: .,'1'r-iiicsc, clrrr
'u c', ci Durn*:zeu
in tttirtc^. llirr l,i.'gr'.rl'iile l,,r', r.cicse lirrrpedc'ci ISrbaiii gi
Ienrcllc (:llc .lll :ilrrrs () Jet)lcncJ peri'ecgiune dObir.rrlesc,
plinr.rc ahc- roacle ale spjritului, o extraorjinarX sporire a
tlriei n-rorale. E vorba de o tirie pe de-a-ntregul ^
dileriti
ca.litatir. faii de inflexibiiitatea voinlei persona"le, €4o.:en-
t;'ice, incordare, a stoicului qi a Luciferuiui de ril,rd
--
a
.cl.elo3ului spilitului de dreptate,, dupX expresia p.ugrn.,"nr,i
a i'i P'Jake. -oin1a individului capabil-clc ,,ita,.c d. ,i,l: cste
relaxata, lrpslra de elort, pentru ci nrr c propria sa t.,rlntd.
ci un mare fluviu de forgi inundindu-i fiinqa'dintr-un -,,rfn
al euiui subcon5tient, la'rind'l siu deschis o..".tului i."ii-
t51ii. Acel indir-id radiazd o bucurie qi o senin5tate minunatX,
dar inspirind tearni ;. el aclioneazX cu o blindege in faga cI-
rela nrmrc nu rezlst5 ; degi de o umilingX deslvirgirir, el
minuriegte autoritatea unei puteri infinit superioare sie;i, el
insugi nereprezentind decit instrumentul acelei puteri.
In-tinereqe, pirintele Joseph didea dovadl de forga acesta
specialS apartinind omului iare se uiti pe sine. CX arinsese
des5virgirea vieqii unificatoare e indoielnii. DacX ar fi atrns-o.
e intr-ade-l-Xr greu de crezut cI l-ar mai fi putut derermina
ceva
- fie chiar senr;mentul datoriei, sau
-dorinja
de chi-
284
"rri.rrc
jertfire de sine
- si intre in politic5. Dar cu roate
, , ' r 'tiabituse intreaga cale, mersese cu siguranli departe
,lr.tul de departe, In orice caz' pentru a fi capabil si
Lr,.. r impresie profundX asupl'a cilugXrilor pe c,arei c1 PLo:
r ,,,,,, I din Touraine, avea misiunea sa-t conduca $1 sa-l
,r',rrniisc;. Ceea ce i-a izbit pe ace$tia au fost, dupl cum
.,,rr relevat inainte, blindeqea gi umilinga cu care igi e-xercita
lur(.er. Visilent, hotirit, netolerind nici o abatere de la nor-
i ,. 1" cle cS"duiii franciscane, gtia si pedepseascX fdrX i
Itl,, r'La resentimente, s; administreze mustriri in care ei
,,.,'.or r.i nu era impiicat, decit ca un canal prin
^
care se
,.,i,rsa o forqi." p^ut.u fi recunoscut5 ca divini. Cind Ange
,lc .lo'r'euse il
'numea
perfectul capucin era apr-oaqe indreptiqit
,,"iac5. Dar, din pd.ut", nu in intregime. Mai riminea in
.l clestul din
'bXtrinul
Adam pentru a ieda acelor extrem de
rLlrtile tentagii pregXtite de insogitorul- sXu Satana' Firi a
re r)unla l" pi".fi.ill mistice qi cu convingerea ci putea .slu;i
I'c Dumneziu gi pe cardinal in acelagi timp, el deveni u;r
,,rrr politic. In ciuda eforturilor aproape supraomene$tl- al.e
,.ilugXrului, incercarea de a lua .. . -ii bun din amindoui
l,,,r,iie. dXiu greq total, intocmai cum profetizase 1n'"'Ilito-
rrrl siu, Politiia sa (dup5 cum ne putem da seama limpede
.r(rxz; n-a dat rezultatile agteptate ; iar calitatea vielii sale
';,iritrlale (aga curn el singur i intrezirit inainte de moarte)
..,' ,l..izut'p.ogr.sirr. Cu 6ate acestea' in ciuda deciderii, el
r adris .u ^t;,-ti in perioada asocierii cu Richelieu, ce.va din
lt,',rta mai-mult-decii-petsonali care il caracterizase in anii
rirrerejii. Nu trebuie i; uit;*, dealtfel, c5.9i. atunci cind^ nu
se atinge desivirgirea ;i renunlar.ea totali de srne in sinul
..utiti1ii, simpla practic; a exerciqiilor spirituale e in stare prin
"r ins*qi si sporeascX puterea de voinli. Nu e.neapirat.nece-
sar ca exerciiiile spiriiuale si fie asociate cu ideea de Dum-
nezeu ; Lln om poate' dacX doreqte, si-- se concentreze in'tr-o
.ingr"r-ri direclie^ de dragul concentrXrii, sa.u .de dragul na-
liunii, partidului, secter carcta apartlne' ori chiar de dragul
Diavolului. In toate aceste cazuri el va dobindi forgi pentru
.implul motiv cX exerciliile spirituale -slnt un .rnijloc de a des-
,hiie. a canaliza 9i a dirija-sursele de voinli de sub pragul
.,lrngtientului. O revXrsare curent; din oceanul- subconqtien-
urlui este prin ea insSgi o fo4X -
extraordinari, :htqt
tlrrci acest ocean r5mine izolat' de oceanul realitXqii
cterioare. Se pare cX Richelieu se bizuia in intregime pe
285

143. niveiele. superioare ale voinqei personale, con$tiente. D: aici
inspXimintS.roarea tensiune in care nu inceta sX trXiasca
- cu
reperc-usiuni grave asugra unei constitujii nu prea r.oirusre,
nici chiar in cele mai
-bune
momente, qi avind' drepr r.ezul-
tat, cind qi cind, crize temporare de epuizare nervtasl. Cu
aceste prilejuri cXuta sprijin la capucin. Din adincuri!: unei
naturi in care subcongtientul fusese fn mod sistemaric pus
pe
.acelagi p-l-an
-cu
congtientul gi prin care, poare, mai cincula
incX
_ceva djn fgrfa inerenti reilitigii, plrintele Joseptr era
rn masura sa-r dea puterea de care avea nevoie.
REFLECTII oe cAlAroR
i i,rr-o epoci in care evaziunea omului, sub iorm^r deplasiriior'
, , ur:,:;,-r sau turismului, a devenit un aspect de civilizalie curenti, cinci
. :ci de milioane de semeni de-ai no;tri stribat planeta de la un capit
I r :rlt:]. asemenea unor nrigraliuni umane, ar putea si palS desuet inte-
, ,,Lrl ar6tar pentru reflecliile gi notele de cilitorie ale lui Aldous Hux-
I'r', srrise in cea mai mare parte in al treilea 9i al patrulea deceniu al
,::olului actual. $i totuqi' in ciuda timpului care s-a scurs de 1a publi-
, .rrea lr,rr multe pagini din culegerile intitulate Pe dram (Ott the Road'
tt)5)., Pilat glumind (Jestirzg Pilate, 1928), Dincolo de golt'uI Mexic
iB:yot;t:itbeMexicBal',1933),AdonisSialfabetal(AdonisartiLthe
i'j,h^Lr:. 1956) i)i pistreazi inci sevorrea lor originalS' u:mirindu-se
t,.r inler€s gi pl5cere.
'I
r;r:e cu caracter eseistic ai nu o simp15 ju:itipuilere de uote 5i
l: in:p:e.ii dc cilitorie, volurnele citate intereseazi nu nLrmai prin ob-
,:rvaii:,e ingenioase strecurate in nerrrmlrate pagini, ci 9i prin stilui
, Ltoru.iLri. Cdci proza lui Huxley ref lecti natura personaliiiriii sele' crre
i rrcioptat un ton direct, de expunere fireasci, desprinsi de orice arti-
r.'11, 1;r:lrind ins5 o delicati nuenlare, un limbai plastic, precrs qi ade-
, : rt l;.: obiect. Pe scurt, o arti subtilS a prezent;rii peiseielor, oameniloi
iap:elcr,cunotaliisobreinprivinlaelementeloresenliale,fisindinte-
, ,';'.rl cilitoruiui nu pe date informative, statistice s'ru ecoronrice' supu!c
'.ri r:: t r eroziunii timpului, cit mai ales pe aspectele durabile' specifice
' pitcre;ti ale locurilor 9i caracterelor oarnenilor, re;inind aminuntul
':')cvelit gi unic, cu iz folcloric, etnic seu arheologic'
,ipecrr.rl eseistic apare mai evident in prima lucrare, Pe drusn' d"n
.irc s,rt traduse primele dou; capitole, unde autorul anriizerzi psiholo-
287

144. gia drumeliei, ca 9i destinul peisajuiui rural in contextul ci'ilizagiei con-
f emporane.
In afari de un numir de pagini, consacrate priveliqtilor italiene
(Portoferraio, sabbioneta, Monteseverio) ca gi ceror olandeze (Scene din
olanda), autorul acordx o atenlie deosebiti problemelor legate de arta
plastici, oprindu-se cu precidere asupra a doi artiqti de valoare univer-
sa15 : Piero delia Francesca gi pieter Brueghel cel Brtrin. Studiile consa-
crate de autor acestor virtuozi ai penelului realizeazd un text ele'lt, unde
estetica, filozolia qi etica se conropesc intr-o profesiune de credinqi fali
de idealui estetic. Iati de exemplu, cun-r apreciazi Huxley pe crearorul
iainroasei cpere ii-ttierea, aflati la Borgo San sepolcro, socotiti de el un.r
din cele mai valoroase irnagini picturale din lu:ne : .preocupirile lui
Piero aparlin unei categorii pe care eu, prin remperament, sini cel mai
apt s-o inieleg... o venerare a ceea ce are omul mai minunat _ dem_
nitatea u'''ani. El este intru roiul legat de intelect, toate emoliile slnt
filtrate prin cugetul siu, transformindu-se intr-o unitate intelectuail
piini de gravitate,, $i mai departe i <(Inrreaga figurl exprimi forra
iizici ;i cerebralr. Este o trezire 1a viagx a idealurui clasic, neinchipuit
mai vast qi mai luminos decit reaiitatea clasici.,
In materie de arrl plastici, Huxley era el insugi un partizan al
ide:riului clasic- De lceer s-a oprit si nreditcze indelung asupia operelo.
irtistice dir-r evui mediLr;i lle'altcrc
- !.l.ronlente unice in arta uma-
nitilii, expresie a spirirului u'ivcrsal gi enciclopedic
- in care omul esre
reprezcntar sub diversele ipostaze ale sensibilitrlii, intelectului gi voingei
qi redat nu numai printr-o tehnici desXvirqitl, dar ii prinrr_o expresivi_
tate nenaiintilniti de atunci in istoria artelor plasrice.
Sensibil Ia muzica simbolurilor, a simetriilor qi a corespondenlelor
din hii-nea formelor, Huxley privea arta plastici. nu din ."t..ior, .,
ochiul spectatorului amigit de tirimul aparengelor, ci cu privirea inte-
rioari qi tehnicr a artistului sau a criticului receptiv la erementele auten-
tice 9i eseniiaie. cici orjciti bunlvoinli, aplicalii qi discerninrinI ar
pune cineva in interpretarea fenomenului plastic, el nu va fi niciodatj
in "intericrul" tabloului, gravurii sau desenului, daci aprecierea se reducs
exclusiv la un act pur mintal. "Primul merit al unui tablou este acela
de a fi o sirbrtoare pentru ochi
- scria Delacroix ln urtirna lui nori
inscrisi in caietele personale cu puline zile inainte de a muri. Nu toli
ochii sint insi apii si guste subtilitSiile picturii; mul9i au ochiul ne-
potrivit sau inert; r'5d obiectele aga cum arati pe dinafari, dar nu qi
elementul inefabil care zace iniuntrul lor.o
Pentru cI Hu:;le,v, ln ciuda infirmir5iii sale oculare, poseda in cel
mai inalt grad acest ochi l5untr.ic care-i ingiduia si priveasci in inima
obiectelor, el a putut si inrervini printre primii in favoare,l reabili:irii
2BB
lrrr l)ieter Brughel cel Bitrin, care pe atunci era contestat sau diminuat'
, e,lrrs la rangul unui simplu ilustrator al lui Rabelais. Huxley s-a oprit
i,rrlcosebi asupra scenelor de iarni ale genialului pictor flamand, subli-
^rind
autenticul curent de poezie care-i stribate pinzele, dar nu trece
'
rr vederea nici evocirilg cimpenegti ale artistului, transformate prirr
1x'nelul siu magic intr-un alt tirim al lui Pan, unde oamenii,'i aninra-
l, lc slnt supuse unui puternic suflu teluric.
F5ri si fie propriu-zis un jurnal de cllitorie in jurul l:umii, Pilat
s',lrtnind se apropie totugi de o viziune planetari a geografiei umane,
tlcrltru c; autorul face o serie de escale in diverse puncte ale globului.
(.u toate acestea, titlul adoptat de traducerea francezi
-
probabil din
'rrorive
publicitare
- Cdldtorie in jural lamii ldcutd de u'n sceptic, na
,,,respunde conlinutului lucririi, al cirei accent cade indeosebi asupr.t
lrrmii din Extremul Orient
-
India, Birmania, Malay'ezia, China, Japonia,
I'rsulele Filipine, qi in misurl neglijabili asupra Statelor Unite ale Ame-
ricii. ln lumina transformirilor survenite in ultimele decenii in structurs
.,,rcieti1ii americane, tocmai aceste pagini apar ast;zi ca depigite, pe cind
, cle despre India pistreazi inci un viu interes documentar 9i estetic.
Un fapt semnificativ pentru definirea personalitilii lui Huxley, aqa
( um se reflecti in aceste cirli de cllitorie, este repulsia pe care autorul
.r resimlit-o fali de *inlelepciunea Orientului", ca qi slabul interes
.rritat fenomenului reiigios, tratat ca o simpli manifestare a iraliona-
lrrlui uman. Atitudine vidit contrastant; cu punctul de vedere adoptat
tlc auror in ultima perioadi a vielii, dupi stabilirea in California.
In privinla cilltoriei intreprinse in 15ri1e Americii Centrale qi in
lexic ai consemnate in paginile cdrjii Dincolo de gollul Mexic, scriira-
rrrl se dovedegte un admirabil ghid care-gi conduce cititorul pe un complex
'rinerar qpiritual. Poet, pictor, istoric, sociolog, etnograf, arheolog, Hux-
lcy cautl si abordeze realitatea inconjuritoare pe o multitudine de pla-
rruri, stirnulat de aspectele atit de variate din 15ri1e stribitute. Sub
p.rna scriitorului, Mexicul apare ca o imensi lume, un inepuizabil <<muzeu
irnaginaro. Monumente ale arhitecturii gi sculpturii transmise de civi-
Iizaliile maya, toltecl 9i azteci, tipuri rasiale bine creionate, scene popu'
l.rre, imaginile micilor aglomeriri urbane Ei ale bisericilor de tip "colo'
rrial", aEeziri omenegti singuratice cu aspect desuet-romantic
-
autorul
.r surprins o etap5 unici a devenirii umane, in care asistin parci la o
vicrorie a arheoiogiei gi etnografiei asupra istoriei.
Nu ararecri Huxley ne face si percepem puternicele legituri care
ilrrcc rrecutul cu prezentul, ca nigte punli aruncate peste veacuri, dar gi
289

145. hiatusul care desparte civilizalia occidentali de imaginile mexicane cu
chipuri atit de neobignuite, de ciudate. Treptat, firi si bruscheze bu-
nul-sim1 al cititorului, dar evirind pericoiul simplificirilor, scriitorul
reuplte sI ne sugereze viziunea lui personali despre aceste linuturi ale
miracolelor gi impotriva tradiliilor gi normelor intelectuale europene si
Ie acceptlm ca pe un fel de armonie in paroxism.
[n culegerea mai recentl de eseuri Adonis Si alt'abetul, arricolul care
dI titlul cir;ii poate fi clasificat alituri de lucririle de cilltorie 9i reflecgii
ale autorului. Inspiratl Ei ingenios scrisS, cartea relateazi o vizitl in
Siria 9i Liban 9i leagi mitul lui Adonis de acel fenician necunoscur
care uin urmi cu treizeci Ei cinci de veacuri a inventat sau cel pulin
a perfeclionat alfabetul". Textul nu e strXin nici de o interprerare
eimbolici.
Reflecliile gi notele de cilitorie rXspund, flri indoiali, unei nece-
sit51i legate de viaga noastri interioarl, fie in sens de stimul imaginatir',
fie in scopul de a ne instrui, de a stabili conracte cu Iocuri Ei fiinge
necunoscute, de a acumula cit mai multe impresii intr-un scurt ristimp.
Comunicarea cu o lume atir de variati, de caleidoscopicS, dilatE nespus
de mult timpul psihologic a1 fiecirui ins. Dar relatarea literari a cil6-
toriei constituie totodati 9i un prilej de desfitare esreric;, dorin;a de a
regisi o anumiti poezie cosmici, de a ne apropia de ritmuri de viagS
neobiEnuite, Din rcest punct de vedere Huxley e un admirabil inso;itor
de drum care iqi menline intacte disponibilitigiie intuitive, prospetimei
ochiului, miicstria Ei candoarea de a cuprinde prin antene invizibile
universul geografic.
l,ilitatea sl locuiasci la ora;. Germanii din sud 9i elvelienii
r cl)rezint; in aparenqi o exceptie la reguli. Ei locuiesc mai
,,,.l'.o"p. de Mediterana decit
-parizienii
9i totugi iubesc -mai
,,',,,1t ii.ruturile de la tari. Dar-excepgia, cum am spus, e doar
,rp.rrent;; c5ci, datoriti depirtXrii-de ocean 9i conformagiei
,,",.,.r,o"r"' a reiiefului, aceste popoare au, o mare parte din
.ur, o clim; in toate privinqele aicticS. ln- Anglia,^unde clima
c detestabilS, iubim itit de mult peisajul rural, incit sintem
t,,irta, pentru privilegiul de a trii in acest -ry"-dio' si ne.scu-
i.,nr i" sapte, iarna iu ,tat", si mergem cu bicicleta, pe ploaie
,,:ru De
''oi.-. bunX. pinX la o gari depXrtatX 9i si facem o
,,rlitlorie de o ori'ii"; t" lo&l de munc;. ln clipele .de
,,ifaz facem plimb5ri pe jos 9i considerXm,caravanele o plX-
,'.i". in Olanda clima e iu mult mai neplicuti decit in An-
Rlia si prin urmare ar trebui si ne aqteptim ca olandezii si
i';. ti tit"i pasionali iubitori ai linuturilor rurale decit noi'
tlbicuitatea'apei face insX ca sezonierii si se stabileasc; $i
nlai greu, in hod fortuit, in regiunile rurale olandeze' Dar
,l"ci "sini nepotrivite ca ieren dE construclie, Iivezile umede
.rle Jirilor de Jos sint destul de solide pentru a -
susline
(ortu;i. Neavind"posibilitatea si locuiascX permanent. la.iarX,
,,landezii sint cei^ mai mari amatori de camping din lume.
Ilietul meu unchi Toby, cind a luat parte la o campanie. prin
pirgile acelea, glsea cI umezeala eia atit de pitrun-zitoare
l,r.it era forlat sX ardl coniac de calitate in cort ca s; usuce
".iut.
Ij"t, fit.qt., unchiul meu Toby nu era decit un simplu
cnglez, crescut
'inir-o
climi care, in comparagie cu 1t:9" .
a
Oia"dei, pare dulce. Olandezii, mai voinici, do-rm afarX, in
cort, de p15..... Despre Germania de nord e destul 9l tp-"-
r)em c; e slla;ul p5sirilor cXlstoare. Cit despre Scandinavia,
c bine gtiut cX nu e alt loc in lume, cu exceptia tr-opicelor,
runde oamenii sX-gi dezbrace ve$mintele cu atita lipsX de
ienX. Pasiunea suedezilor pentru natur; e atit de puternicX
incit nu poate fi exprimatX cum se cuvine decit intr-o stare
,raturali.
-
uCa sufleiele firl trup' spune Donne 1, trupurile
trebuie sX fie flri haine ca si guste deplin bucuriile." Fi-
re$ti, goi qi mult mai moderni decit oricare alt popor din
Peisajul rurol
E un fenomen ciudat, pentru care nu pot glsi nici o
ex-plicagie -sa-tisficltoar-e, acela ci entuziasmul fa15 de peisa-
jul rural gi dragostea de naturi sinr mai puternice gi mai larg
rlspindite tocmai in iXrile europene cari au clima cea mai
asprl gi unde cXutarea de pitoresc implic5 cea mai mare lipsi
de confort. Adorarea naturii cregte in proporlie directl-cu
deplrtarea de Mediterana. Italienii 9i spaniolii nu manifestl
aproape nici un interes fagl de naturl pentru ea insXgi. Fran-
cezii simt o anumitX afecaiune pentru peisajul de 1arl, dar nu
indeajuns spre a dori sX tr5iascl acolo atunci cind au posi-
290
1 Donne, John (1573-1631), poet englez, pf al Scolii "metafiziceo,
..rror, intre
'aliele,
il operelor
'Cildtoria -sulletului
si,.Epitalam, Poen.a
lui se caracterizeazi prin metafore ingenioase, artificialitate gi o versifi-
c.i1ie complexl.
291

146. F.Lrop?, ei zburdi in apele verzui ale Balticii, hoinlresc dez_
brlcagi.prin pidurea piimitirrl. prude"iui ii"]i"r.'tri;;-ril;.se scaldd in marea lui clldicicl numai dour runi din doufj
sprezece-;_poarti totdeauna un flanel de .orp iub-.;rr"i;
$1 nu parisegte o-ragul, daci e posibil, decit atunci cind vai"
devrne rnternal de toridS,,sau din nou, scurrl vreme, toamna,
ca si-gi supravegheze fabricarea
"in"lur._ Ciudat5..;i
-inexplicabilS stare de lucruri ! lnseamnl oare
ca locurtorlr de sub, cerurile neindurltoare incearci sX se
intele cu credinla cX locuiesc i" ,;i-t i;b.rc .i ,,atui"-'i"-LJvolt, cu..speranla de a se convinge cX e la fel de frumoasi pe
ume.ZealI. qi intuneric..ca qi pe
"rrr.*. tilri,ti B;";;;
ti
neplScerile viegii-nordice
-de^1arr p.ntru a purea spune ceror
care.rraresc ln tarl mai lavorizate: <Vede1i, peisajul nosrru
rural e la fel de incintltor ca qi al lrortru ; ii iroUX l; ;;;;;in el !"
Dar, oricare ar fi .motivul, e limpede cI adorajia narurii
cre$te cu dep;rrarea de soare. A cXuta .nur.lr-.r'tJ il;]';dar e.utor gi^in acelagi timp nu lipsit de interes sI cataloe;m
erecte.le.. Astlel, pasiunea noastrl, a anglo_saxonilor, p.[,ru
rrn'turrle rurale a avut drcpt rczultat preschirnbarea lor in-
tr-un.ora$ inrens;..dar un oiag fIrI comodirlqile ;;t;;'.;;"lac lala rolerabili intr-o merropoli. Cici tuturo.
"" oi"..atit de rnulr la lar5, incit dorim ii l;.ri;-;J;;;.;; J";;:tea, cind nu sinrem la lucru. Construim vile, cump5rX,, li_lete de. sezon qi biciclete." ,I ;;;s,;."'if" f"?;X. I",rntre trmp regrunea rurali dispare. Jinutul Surrey
""ru
.u_t-am cunoscut i'n copilirie era piin de sllbxticie. Astxzi abia
pofr drstrnge Hindhead de Elephant qi castle. D-l Llovd
George.. pi-a construit o vilX p.nr.u ;;rri;:;;i r""'f#Y'Ianumitl aluzie, ai impresia) li poalel. f"; O""iiir- f,i-lrl$r. citeva
,mrr de p_er-soane ii urmeazd, exemplul cu h"irnicie.
rre-care uhga e astizi o stradX. Reprezentangii firmelor Har-
Iod ir selfridge 1 fac vizite zilnii. nil;;i .*rrx
-o.ii"i
,r*r.
11
orice caz, pe o_ r.azi. de cincizeci de mile in juiul i;";;;i.l]ragostea noastrd l-a ucis.
. Cu excepqia verii, cind e argig5 prea mare ca si rXmii
in orap, francezii, qi mai ales italienii, nu inJri;;. ;.i;;;;irural. Rezultatul e cI au inc5 peisaj rural ."r. ,I"nu tJ pt"l;.
Singur5tatea se intinde aproipe pinl la porgile pa.i*tir;.
ller Parisul, sX ne amintim, are inci porgi; mergi cu magina
f irr:i la ele pe gosele de garX, intri gi te afli la citeva minute
,lc centrul oragului.) Ticerea doarme neintreruptl, afarX
tlt'rrr de abia auzita muzic5 a stafiilor, la o milX de monu-
rrrcntul lui Victor Emanuel din Roma.
In Franga, in Italia, nimeni afari de glrani nu triiegte
l.r trar5. Agricultura e luati acolo in serios ; fermele sint
i'rci ferme gi nu vile de petrecut ,uteeh-end-ul; iar grinelor
lc cste inc5 ingiduit sI creasc5 pe un reren care, in Anglia,
.rr fi rivnit pentru constructii.
in Italia, in ciuda faptului cX italienilor cuitivaji le
1''lrce peisajul rural gi mai puqin decit francezilor, existi mai
r'.rre colluri nelocuite decit in Franla, pentru ci sint jXrani
rrrai mul1i. $i cit de puqini sint in Franla ! O cllXtorie cu ma-
;ina de la frontiera belgian5 pinX la Mediterana dX viati li
intreles acelor statistici care ne invalI, academ.ic qi in teorie,
. ir Franga e subpopulatX. Fiqii lungi de gosea deschisi se intind
tlc la un orag la altul.
uCa nestematele de rar sint agezate,
Sau pietrele de preg intr-un girag." 1
I'inX qi satele sint pugine qi rare. $i degeaba am cluta echi-
valentul |rancez al acelor nenumlra.te ferme scinteind printre
rnlslinii de pe colinele italiene. Trecind in goana maginii
printre gesurile fertile ale Frangei Centrale, intorci ochii spre
cimp qi abia vezi cite-o casi. $i apoi, ctte piduri nu cresc
incd pe solul francez ! Suprafeqe uriaqe de pidurc nelocuiti,
firl sI vezi mdcar un vizitator de duminici satr un turist
pe jos la umbra lor...-
Portughezii care, spre sfirqitul secolului al XVi-lea 9i
in secoluf al XVII-lea, au suferit acut din car-rza subpopu-
lrtiei (iumitate din birbajii valizi emigraserl in colonii, unde
"o
moiir in rizboi sau secerali de boli tropicale, pe cind cei
rimasi in patrie erau periodic decimati de foamete
- clci
.nlorriile pioduceau doai aur, nu qi pfine), qi-au rezolvat pro'
blema. importind sclavi negri ca-s5 lucreze ogoarele glrisit:.
Negrii s-;u statornicit, prin cls5torii reciproce cu bXqtinagii.
l)ai qi in Italia, unde fermele qi lSranii 9i copiii de gXrani
acoperX teritoriul in masl compact;, iubitorul de peisaj rural
to,
1 Magazine londoneze. 1 Shakespeare, Sonetul LII.
293

147. se simte mult mai fericit chiar decit in iinuturile comitatelor
britanice, u-nde va fi rlmas astdzi o populagie mai rizlegitd.
Cici fermele qi gXranii sint produse iurile, iot atit de veri-
tabil biptinafe ca arborii sau grinele, qi la fel de inofensive.
C_itadinul interlop esre cel care distruge peisajul rural englez.
Nici el, nici casa lui nu se integreizi in
-acest
decor] ln
Italia, in schimb, cind vreun rar orSSean se avenrureazS" in
mediul de gar5, descoperi acolo o rusticitate autenticS, inci
n^eucisi de superioritatea nimicitoare a celor care, ca gi-mine,
slnt oratenll natuflr.
. Timpul nu e prea_ deparre, mI rem, cind toate regiunile
!g lari din Europa, chiaf cele din Spania, vor fi invadlte de
iubitori ai naturii de la orag. Nu e muk, la urma urmei, de
cind E_velyn ela ingrozit gi dezgustat de-spectacolul stiniilor
de la Clifton. PinI la sfirpitul veacului al XVIII-lea orice om
cu bun-simj,.chiar gi in Anglia sau in Suedia, se temea de
mungi .pi nu-i putea suferi. Entuziasmul modern pentru na-
tura sXlbaticl e un produs recent gi a luat nagrere
- im-
pre.uqi c-u dragosteaTa$, de animale, industrializarea qi dru-
mul-de-fier
- prinrre englezi. (Poate ci nu e surprinzXror
dacS- prinrul popor care qi-a ficut dc nelocuit oragele, prin
murdirie, zgomot gi furn, a fost gi cel dintii care a iubit
natura.). Djn in_suf1 britanici dragostea penrru peisajul rura.l
s-a rispindit odati cu maginismul. f'oati lumea-a intimpinat
maqinisrnul cu bucurie ; dar dragosrea pentru tinuturile^ rus-
tice_ n-a infiorir pinl acum decit in noid. Totugi, sint semne
evidente cI gi latinii incep sX se molipseasci. In Franga gi in
Italia, narura silbaricX a devenir
- degi in mai mic5 misuri
ca in Anglia
- obiectul unui snobism. Esre *gic,, in aceste
g5_ri, sX iubegti natura. ln cijiva ani, reper, toari lumea o va
adora ca un lucru de la sine ingeles. Ci.i .hi"t in nord, cei
care nu agreeazi cituqi de pulin peisalui rural sint determi-
nagi sX-qi inchipuie cI il agree aid la sugestiile meqtequgite
gi neinceta-te ale persoanelor care au inteiesul ." girrrrtuiil.
rustice sI fie indr5gite. Nici un om modern, chiar dac5 simte
repulsie pentru rusticitate, nu poate rezista la chemarea ne.
num5ratelor-_reclame, publicate
-de
clile ferate, de fabricangii
de automobile gi termosuri, de croitorii de costume sporrive,
d^e
.ag.enfii pentru_ inchirieri de case 9i de togi ..i ca.. i9i
cigtigl existenga de pe urma vizitelor frecvenie la garl. In
prezent arra de a face reclaml e incX slab dezvoitatl in
294
r.i,ilc latine. lncepe sX se perfectioneze, ins5, qi acolo' Mersul
i",'*'.tuiui" irelistibil. Fiat qi intreprinderea de stat a Cii-
1,"
-itiut. nu au decit sX angajeze'specialigti americani in
r,', l.lrrrc pentru a-i transforma pe italieni intr-o rasd de ama-
r,rri de ipeek-end 9i de vilegiaturi de sezon. 9-u li creat.o
t)itt) Giardinor la periferia"Romei; Os-tia a devenit o sub-
rnl,ie cu cartiere de'vile pe coasta mirii ; autostrada recent
i,r,ruuuratx a Dus reqirlnea'Lacurilor la indemina milanezilor.
i;,;;3- ;;; pteu;d," nepofii mei vor trebui si-qi petreaci
",,..:anga
in Asia Centrali.
Agra
I{i simt intotdeauna putin cam stingherit cind constat
.f nu sint capabil si admiiceva ce toat; lumea admirX
- satl
.'cl pufn se spune cX admir5.,Cine e 9pac, -eu sau lumea?
ti ciiticabil gustul lumii sau al meu ? imi vine greu. si rnX
,,)rldamn o."rn;n. insumi $i aprocpe la fel de griu imi este
..i cred ci num"i eu am dreptate. Astfel, cind toatX lumea
(;i nu numai profesorii de liieraturd^englezd, dar qi Milton,
'ordsworth, Keats) mi asiguri ci Spenser e un mare poet,
,r:i intreb ce sI fic. CIci
"pentrtr
rrrine Spenser e doar-un
virtuoz, un om care posedX magia de-a extrage strofe pertect
rimate, cu sutele, dintr-o minie goall. ?oate ci sint exce-
ti" a.'prevenit i., favoarea conginutului ; dar am fost tot-
tlcauna
^de pirere -cX poeiii trebuie si aibS- ceva de. spus'
Socnser are arta de a nu spune nrmlc, pe larg, in rime 9i
i,itr-o metrici sforXitoare. Lumea admirX, dar mie imi este
. Lr neDutinti. As dori si fiu in stare.
Aili, la'Agra, constat ci stnt lovit de acelaqi sentiireat de
,rinsherealX. i"i Uuhalz e una dintre cele gapte minuni'
Ghiiul mX asigrirl cI este <poate cea mai frumoasX clldire
,lir l.*.'. Uimindu-i sfatul, ne-am dus cu maqina ca si
privim minunea pentru prima oari in lumina asfingitului.de
,oare. Natuta a TX.ut tot ce a putut pentru Taj. Apusul a
1 Oraq grldini (1b. ital.).
2 MausJleu inlliat lingl Agra de implratul $ah Djahan in memoria
so1lei sale (sec. al XVIIJea).
295

148. fost_dupi cuviingE ro$u, porrocaliu gi galben, gi in cele din
urma de un verde ca smaraldul, topindu_se treptat intr_un
albastru-pal_id, firi de cusur, rpr. ,.nit. Oou; ,tit. a;;;t.Vequs qi Mercur, urmXreau scarele .ufu"dat.---O-i";;.;i
sacri p5rea o pinzi argintie intre maluri. Oi"."t" i.-;T;. ;_surile se intindeau cenugii in aburii deplrtirii. ln gridini erau
din abundengi peluze gv Bazon,.nipuioii,-p"i;i.;:-"rb";';;peepul, umbre lungi gi lumini trandafirii f se auzeau fisiitul
lacustelo.r, strigitul _u_nor bufni!€ enorme, neobositul cioclnit
at pasanr cdlddrar. Narura, repet, a fost la inilgime. Dar cu
toate
.ci a impodobit, n-a purirt ameliora opera o-ut"i. f"lMahalu.l, chiar in ppusul
-soarelui,
chiar riflec,", lu
'rur"i
i" jo:.in bazine qi in apa riului,.ti"i in.or,1ur,.ii"-.r-;;:
lanc_ohcu chiparoqi
- T"j Mahalul a fost o dizamieire.
Insuccesul meu in apreiierea Taj Mahalului s. d"t*.?ri,
cred, faptului_cl, fiind mare
"-"ro, a"
".t
ii..ru;i-;i
-;;;J
decorative, md intereseazi totugi. prea pugin costisitorul gi
pitorescril ca.arare gi penrru ele in sine.^ Or, *"rit. ."iii;iiale Tajului sint tocmai de domeniul .ortiritorutui ;i ;;;;J:cului. Alb. ca laptele printre chiparoqii i",r".i"ti,'i"i*."[ir
retlectar de aoe- esre firr doar gi poate acea Toteniiselt a
lui Arnold Bo'ec'klin realizarr aievci. Iar somptuozitatea cld-
dirii e fabuloasS. Marmorele sint sculptar., ^lu.r*. il iiligran qi ornamenrare cu incrustagii de pidtre pr.ri;;;": C"f *"imic trandafir sau mac de p-"-' nror*i.,r.i.'r.!"t.--;"1;;".u}
dou5zeci sau treizeci de corniline, orri*ri,-"g"?.-l-i ;ilir;f;Noul Ierusalim nu era mai bogai in r.t"titti""
"o;;;;il;"Daci. vice-regelui, i-ar veni ideJa sI ..""r"i"ra-;{-;i;"ftj;rdentrc cu primul, -ar trebui sX cheltuiasca a clncrsprezeccd
parte, sau poate chiar a. douisprezecea ori a-zecea ail b;;;:tul anual al armatei indiene. Sint sume u-.grro"r"...
Ceea. ce sg pSre :.; Vpr.eciazd" publicul i" i"j Mahal e
n^eoDrinulta r.lslpa. )r -
daca sint dezamlgigi (am cunoscut
cigrva care erau, gi totdeauna penrru. acelag-i -.oii";, e penrnl
ca monumentul arhitectural nu e atit de cosllsrtor cum cre-
deau. Urcind pe .acoperiquri au
""ut
pril.Jul ;t-;";;;;;. ;;rnarmora e numai un placaj peste o zidXrie ieftinl, nu ,o.-
mai solidS. E o escro-cherie !' lntre tinrp ghi;i-;' p"""ili
ciqtigl bani insistind. asupra somptuozitlgii" Tajulli.';T;;;i
din marmorS, spun ei, toiul .u pi.tr. pr.iio"r.., i; p"fr;;;
-; ,rr-k *orgilor (lb. germ.).
296
.,,i atingi cu mina in timp ce priveqti, s5-ii dai seama de
l,<tg5$e nu numai cu ochii, dar gi mai intim, cu degetele. Am
viiiut 9i in Europa ghizi flcind la fel. Costisitorul e admirat
,,riunde. Turistul de rind cade mai mult in extaz in fala
( ,atedralei Sf. Petru decit la Sf. Paul. Interiorul bazilicii
r()mane e in intregime in marmorS. Sf. Paul e doar in piatrl
.le Portland. Meritele arhitecturale relative ale celor doul
t rrtedrale nu sint luate nici o clipi in considerare.
Din punct de vedere arhitectural, cele mai urite carac-
tcristici ale mausoleului Taj Mahal sint minaretele. Aceste
l)atru turnuri subgiri terminate in con ascugit gi inXlgindu-se
in cele patru colguri ale platformei pe care e construit
rnausoleul sint printre cele mai urite edificii ridicate vreodati
tle miini omenegti. E adevlrat, arhitectul ar purea oferi un
numlr de scuze pentru minaretele sale. Ar incepe prin a
,rrita c5, dimensiunile clidirii principale 9i ale platformei
liind ceea ce sint, era cu neputinji si se dea celor patru
eonstrucjii subsidiare mai mult decit o anumitl masi limi-
rati in total, o masX mici in comparalie cu Ta.i Mahalul
propriu-zis. Ca viziune arhitecturali, desigur ci ar fi fost
preferabil si se distribuie aceasti categoric limitati masi in
patru construcgii joase de suprafagl relativ mare. Dar, din
nefericire, exigengele religiei au ficut necesari distribuirea
rnasei disponibile in minarere. Masa fiind redusl, a fost ine-
vitabil ca minaretele si fie foarte subgiri pentru iniljimea
I or,
Scuzele acestea, limitindu-se la argumentul invocat, sint
perfect valabile. DupX legile religiei trebuia si existe rnina-
rcte, iar dupX legile propo4iei, minaretele trebuiau si fie
nesibuit de zvelte. Dar nu era nici o nevoie sX le faci sub-
liratic de ascutite, nici ca blocurile componenre din care sinr
c.rnstruite si fie conturate cu muchii negre, gi mai ales nu
cra nevoie sX inconjoare fusul minaretelor cu balcoane groase,
lipsite de gragie gi, tn plus, plasate tocmai la intervalele de
rlistanqi gregite unele fagl de altele 9i fagi de sol.
Taj Mahalul propriu-zis nu e desfigurat de nici una din
gre$elile care caracterizeazd. minaretele. Dar eleganga sa e,
i'r cel mai bun caz, de un gen negativ qi cit se poate de
, cce. "Clasicismul" slu e produsul nu al unei moderagii inte-
297

149. lectuale impuse unei fantezii exuberante, ci al unei reale defi-
cienje de f.antezie, al unei sXricii de imagin:rgie. Eqti izbit de
indatX de absenga varialiei in formele arhitecturale din care
e compus. Exist5, in linii mari, numai doui elemente for-
male contrastante in tot desenul
- cupola in form5 de bulb,
reprodusl in doul dimensiuni la arcadele ascutite ale nigelor,
5i suprafaga planl a peretelui cu linrite pronungat rectangu-
lare. Comparind Taj Mahalul cu alte construcgii europene,
mai mult sau mai pulin contemporane, in stilul neoclasic al
Renaqterii de mijloc ai al Barocului, sXrXcia elementelor for-
male care il compun devine qi mai aparentS. Si examinXm,
de pild5, Catedrala Sf. Paul. l.IumXrul formelor componente
ale desenului e foarte mare. Avem cupola hemisfericS, marele
cilindru cu coloane al tamburului, suprafelele plane ale pere-
gilor laterali reliefate de pilagtri cu laturi drepte qi de nige
rotunjite ; avem, la un capXt, suprafejele curbe ale absidei
qi, la celSlalt, falada de vest cu porticui
- un desen de ci-
lindri deta;agi (stilpii), profilali pe un perete plan qi sus-
ginind inci un element fornral, frontonul triunghiular. Daci
se va argullenta ci Sf. Paul este o clidire cu mult mai im-
punitoare dccit T'aj Mahalul qi c5, prin urrnare, trebuie sX
ne agteptXm la un numir mai mare de elemente contrastante
in desenul s5u, putem lua un specimen mai mic din arhitec-
tura Renaqterii tirzii ca etalon de comparagie. Propun Ro-
tonda lui Palladio de la Vicenza, o clXdire ceva mai mici
decit Taj Mahalul gi, ca gi acesta, de un desen regulat gi cu
cupol5. Analizind Rotonda, vom vedea cI ea consti din-
tr-un numXr cu mult mai mare de elemente formale decit Taj
Mahalul, qi ci eleganta ei este, in consecingi, mult mai bo-
gat;, mai
_subtilS
gi mai variatl decit eleganla s5rac5, rece
gi negativi ce caracterizeazd clddirea indiani.
Dar nu e nevoie sX mergem in Europa ca sI glsim spe-
cimene de o eleganlX mai variatd 9i mai imaginativl decit
aceea a Taj Mahalului. Arhitecjii hindugi au creat clidiri in-
comparabil mai bogate gi mai inreresante ca opere dd artI.
N-am vizitat sudul Indiei, unde se spune cI se gisesc cele
mai frumoase exemplare de arhitecturX hindusS. Dar am
vlzut destulS artX din Rajputana ca sX mI conving de enor-
ma ei superioritate fa15 de orice creajie a mahomeclanilor.
298
'l'ernplele din Chitor, de pildX, sint specimene de clasicism
r critabil. Ele sint produsele unei fantezii prodigioase, aproape
cxcesive, fnutX in friu qi dirijati de cea mai judicioasX inte-
ligenli. Eleganla lor
- qi in felul lor sint la fel de elegante
,.'r Taj Mahalul
- e o elegangi opulenti qi subtilS, plini
rle neagteptate idei fericite. Elementele formale ale desenului
lor sint nurlneroase gi plicut contrastante, iar detaliul
- ciu-
bucirii 9i sculpturX ornarnentali
- oricit de copios ar fi, e
subordonat totdeauna schemei arhitecturale qi de cea mai
inalti calitate decorativX.
in aceastX ultimi privingS, ornamentul hindus e hotlrit
superior celui folosit de ultimii mogoli. Broderiile in pietra
dwra de la Taj Mahal gi de la mormintele $ahdara din Lahore
sint minunat de pure ca execulie gi de o somptuozitate extra-
vaganti. Calitlgile acestea sint admirabile in felul lor, dar
rru au nimic de-a face cu valoarea decorativX a operei consi-
cleratX ca art5. Ca opere de art5, decorajiile in pietra d.wra
cle la Taj Mahal sint sirace gi neinteresante. Arabescuri de
un desen mult mai fin se pot vedea in ornamentagia sculp-
tati gi pictatX a palatelor qi templelor din Rajput. Cit despre
basoreliefurile cu flori care impodobesc portalul de la Taj
- ele sint sincer urite. Desenul lor oscileazi nesigur intre
realisrn qi convengionalism. Nu sint nici portrete 'de flori
clupi naturS, nici piese reugite de decoragie florali liberS.
Cum e posibil ca cineva care a vXzut vreodatX un specimen
lrumos de picturX sau de sculpturl florali decorativS, fie in
India, fie in Europa, sI admire aceste slabe gi laborioase
rcliefuri
- mI depXgegte. lntr-adev5r, am impresia ci ori-
cine profeseazi o admiragie infocati pentru Taj Mahal tre-
buie s5-l contemple firX si aibi in gind vreo mostr5 de
perfecliune
- ca gi cum mausoleul ar avea o existenqX
runicS, lipsiti de termeni de comparatie. Dar Taj Mahalul
cxistl intr-o lume din belqug presiratl cu capodopere de
,rrhitecturi gi de decoragie. S5-l comparlm cu acestea, gi Mau-
'oleul Imperial ili va ocupa de indatX locul siu cuvenit in
icrarhia artei
- destul de inferior fagi de cele mai bune.
l)ar e flcut din marmorX. Marmora, imi dau seama, aco-
lrcrX o mullime de pXcate.
299

150. Benores
14 ionuorie 1925
Ni se sousese cX eclipsa de soare avea sI fie vizibili de
la Benares.' Ne-ar fi trebuit insi mai mult decit un geam
afurnat ca s-o vedem ; ochiul credinlei era indispensabil. Din
picate, noi nu posedam afa ceva. Pargiali pinX la inexistengS,
iclipsa a rXmai, cel pugin pentru noi, neobservati. Nu doar
.5 ne-a pirut i5u. Cici nu pentru a privi silueta lunii am
mers in dimineaga aceea cu barca pe
-Gange,
ci pentru -a-i
privi pe hindugi cum o contemplS. Spectacolul acesta a fost
infinit mai rar.
Se aflau in climineaga aceea, flcind o apreciere minimi,
urr milion de hinduqi pe "ghar"
l-urile de scildat. Un milion.
Toati noaptea gi ziua precedenta se scurseseri spre orag. Ii
intilnisem pe tcate drumurile tirindu-qi picioarele goale prin
praf, _in_
nJsfirqitX^ 9i ticutX procesiune. In boccele. linute in
cumpini pe cap iqi duceau proviziile, ustensilele de gitit qi
bXlegar uscat drcpt conrbustibil, impreunl cu vegmintele noi,
obligatorii pentru fiecare hindus pios dupi baia in cinstea
soarelui eclipsat. Mulli veniseri de departe. B5trinii se reze-
mau osteniji pe bastoane de bambus. Cu copiii in circ5, cu
leslturile de be cap automat echilibrate, femeile umblau ca
iri transi de itita oboseali. Ici qi colo, vedeam cite un mic
grup care se a$ezase la odihnl
- ?$?, la intimplare' cum e
felul indienilor, in praful qoselei gi aproape sub rogile vehicu'
lelor care treceau.
Iar acum ziua gi ora sosise. $arpele era pe punctul de a
inghili soarele. (ln Sumatra, in orice caz, avea sX-l inghitX
aproape cu totul. La Benares avea doar sX mugte impercep-
dbil din marginea discului. $arpele, cum s-ar zice, voia sX
incerce sX inghiti soarele.) Un milion de b5rbagi qi femei
veniseri cu tojii la Benares ca si ajute Lumina Cerului impo-
triva dugmanului.
"Ghat"-urile coboari in trepte late de douX sute de metri
pini la fluviu, care se intinde ca o areni lung5 la picioarele
,rrrrri enorm amfiteatru. Treptele erau ingesate de lume in
,, irra aceea. Plutind pe Gange, priveam in sus Ia hectare intregr
,lc omenire in panti.
Pe .ghato-urile mai mici -9i relativ lipsite de caracter
',.r.,ru, m-ullimea era ceva mai pulin aglomeratt decit Pe
rlcptele mai sfinte. La unul din aceste mai pugrn aglomerate
..*htto-uri am asistat la imbarcarea unei pringese pe fluviul
'.rcru.
Cu baldachin gi perdele din geslturi scinteietoare de
.rur, o litieri cobora cl5iinindu-se prin mullime, pe gqre{i a
r.rse sluiitori in livrele rogii. O baicl mare, ca arca-lui Noe,
, ,, perd.l. purpurii la feiestre, plutea la malul apei. Major-
.l,'frul 1ipa, impingea 9i lovea cu-bas^tonul s5u de demnitar;
' " desihis' astf'el, 1"...u*, o cale. incet qi cu infiorXtoa-re
.rnrbardee, litiera'cobori panta. Fu aSezati jos Si.intr-o cli-
l)rta se amenata un mic
-tunel
de pinzl intre litieri qi uta
irircii. Arn vizut cum s-a ridicat gesXtura aurie, cum a
l'ilfiit pinza : doamna
- doan.rnele, cici erau mai multe in
litieri ^- intraserX in barci neobservate de ochi omenesc.
(leea ce nu le-a impiedicat, citeva minute mai tirziu,-cind
lrarca a fost-impinsi tpt..mijlocul ,apei,
si ridice perdeaua
r)rrrpune sl sa scrureze iu felele goale-Ei cu o curiozitate lip-
'it;^ de orice sfialX bircile care treceau $i indiscretul nostru
.rparat de fotografiat. Bietele prinqese ! Lle ^
nu se- puteau
ri;lda impreunS- cu surorile lor, plebee qi neintemaigate, in
(iange, sub cerul liber. Imersiunei lor avea si aibi loc in
,,n"
"di.r
fundul calei. Apa siinri e indeaiuns de murdarX sub
. crul iiber. Cum trebuie^ si fie dupi ce a stagna[ in intuneric
l.r fundul unei ambarcatii vechi ?
. -Am vislit spre . "ghatu-urile destinate .arderii mortilor.
intinse pe ruguti mici- gi lunguiege, bine orinduite, doui sau
tr.i cada.rre
"ardeau
mocnit. Erau culcate peste vreascuri
.rorinse si acoperite cu alte vreascuri. Cu picioarele goale
i.:lite in'afari, ca ale celor carc dorm incomcd pe.un pat
l)rea scurt gi sub cuverturi prea mici, aveau un aspect lugubru
)r grotesc.' "C.rru mai departe am vdzut un ;ir de blrbaqi sfin1.i,
lczind ca nigte c'ormorani pe un Pervaz ingust de zidXrie
.lriar deasupra apei. Cu picioarele incruciSate -su'o
ei,.cu .mii-
,rile lXsate i;."d; inerte^alituri, pe pimint, gi cu palmele in
rr,, .i igi contemplau virful nasului negricios qi brobonit
,lc. sudoaie. Insuqi bomnul-Dumnezeul lor Krishna a
Jrrescris
nustrca prrvrre qa;re in Bhagawad-Gita' E limpede ci Durn-
1
"Ghit" - in limba indianl : scari pe malul abrupt al unui
fluviu (in special pe malurile Gangelui), pe unde se coboari la un
palier servind drept debarcader, loc de ablugiune sau crematoriu,
301

151. nezeul Krishna cunottea tot ce se poate cunoagte despre arta
autohipnotismului. lVletoda lui similX n-a fost'niciodatX per-
fecqiorratX; ea pune- extazul mistic-,i la portde de tous1.2go-
motul unei mase de un milion de oameni umplea o-Izju-
hul ; dar nici un sunet nu era in stare si tntreiupI ornrrul
meditativ al privitorilor de nasuri.
La un momenr dar, ochiul credin(ei trebuie sX fi obser-
vat mugclturile garpelui_ demonic. Cici, brusc ai simultan,
tolr cer de pe treptele de ios ale "ghatr-urilor se aruncarl
in ap5 gi..incepuri sI se ipele gi si se gargariseasci, sX-gi
spuni rugic.iunile. qi s5-qi sufle nasul, sX sluife li sI bea. O
numeroasi band5 de_ poliqigti scurra devogiunile gi baia in
interesul mulgimilor din spaie. girul din fi1d, al .Jto, .. f;-
ceau coadl era lat de vreun kilometru ; dar agtepta un milion
de oameni. ScXldatul trebuia sX se desfigoare fiiX i"tr..rp"r=
rcatl ziua.
,. Timpul__trecea.- $arpele .
continua si mugte imperceptibil
din soare. Hindugii^igi numirau mitiniile gi'se rug^au, ficeao
gesturi rituale,_ se virau cu capul la fund in milul iaciu, beau
9i erau.mina.gi.mai de-parte,de cltre poligie spre a f";. l;;unei .noi ragii din ribdltonrl rnilion. VirI.",l, f,, ,u, 9i i" loiluind instantanee. Occidentul e tot Occident.
_ Cu toate. nrllcirurile garpelui, soarele ne prXjea necru-
lito_r
^spinirile.
DupX vreo doul ore perrecure pe ilurriu, a-
hotirit cX era- de ajuns qi am debarcat. Uligeli i.rguste'care
duc de. Ia ."ghato-uri la strizile largi din
'centrui
oraqului
e,rau pline de cergetori, mai mult sau ilai putin sfinii. ,lii;;ide-o parte- ti de alta. $edeau jos in lXrini, cu str5chinile de
c..ergit in fala lor ; milogii, in'trecere, aruncau citeva boabe
de orez in fiecare strachinS. pinl ieara, cerqetorii pureau
acumula, cu .pulin noroc, o masX bun5.-Ne flceam' ar;inc_et prin stridulele ticsite. De sub o bolti din faga noastr[
aparu_ un bou sacru. Cergetorul cel mai apropiat mogiia la
postul sIu
- cei care m5nincl putin doim -ult. gtui irl
aplec5 botul--sp.re _strachina adormitului, fdcu o -ig."re d"
curSgire cu limba-i neagrl gi pomana unei dimineti intregi
99 -dgs_e..
CerEetorul dormita inainte. Rumegind meditarii,
idolul hindus se intoarse pe unde venise 9i di"sp5ru.
Fiind. incon$tienre qi lipsite de imaginafie, animalele se
comport; adesea cu mult mai mult bun-simg-decit oamenii.
t ,u eficienlX qi din instinct ele fac lucrul potrivit la mo--
'rcntul
ooirivit - m;ninci atunci cind le e foame, caut-
:';t-;i"a ii"t int.r"re, fac dragoste in anotim-pul impere-
, ir"rii. se odihnesc sau zburdl cind au tigaz' Oamentt sint
,,,tclisenti si imaginativi ; ei privesc inapoi 9i inainte ; n-s-
.,,..# miiloace Jl"bot"t" 9i bcolite p€ntru realizarea unor
'.."rri'ftf.t;it"*-i.tt.lig.ttt", care i'-a ficut st;pinii iumii,
ii face adesea sI acqionezJ ca nigte imbecili. Nici un animal,
;i"^;ildi. ;; e atit de istet si de imaginativ incit sX presupuni
,..i i eclipsi e opera unui'garpe care devoreazl soarele. Ideea
,';.i ;;A;tea explicagii nu^poate si treaci *cit printr-o
rninte omeneasci.
-
$i numai o fiingX omeneascd poate, vISa
,,i facl gesturi rituale in speranga ci va influenga lumea
".t*i""t; in avantajul siu. in timp ce animalul, supus ins-
rinctului, iqi vede liniqtit de treabS, omul, fiind ir-rzestrat cu
rrrgiune qi
'cu
i*"ginagie, iqi risipegte jumltate din timp - 9i
tlin energie ficind" lucruri total ibsurde. Cu timpul,
" "q:-
'i.at, eiperienga il invaqi cX formulele magice.qi gesturile
.1" cerem6nie nu-i aduc ceea ce doreEte. Dar pinl cind nu-l
invalX experienga
- qi ii trebuie uimitor de multi vreme c&
,,i inYele
- comportarea omului e, in multe privinle' cu
rnult mai stupidi decit a animalului.
Aqa reflectam, observind boul sacru cum linge orezul
,lin sirachina cergetorului care mogiia. ln timp ce milioane
cle oameni intreprind cilitorii lungi, indurl oboseala, foamea
li tot felul de neplXceri pentru ca sX execute, intr-un spagiu
limitat de api ipurcati, anumite maimulSreli spre binele
rrnei stele fixi la depirtare de L49 600 O0O km, boul umbll
si-qi caute de mincari 9i iqi umple burta cu ce giseqte. Intr--un
.rsemenea caz, e vadit cI lipsa de inteligenl5 a boului ii
l'ace si actioneze mult mai raqional decit stipinii sii.
Ca si salveze soarele (care, socotim noi, ar putea s;
l'ie lXsat fXrX nici un risc si-li aibi singur de grijl) un
'nilion
de hinduqi se aduni pe malurile Gangelui. Cigi s-ar
.rcluna, mI intreb eu, ca si silveze India ? O energie imensi
r':rre, dacX ar fi canalizatl spre politici, ar putea elibera
ri transforma lara, e risipit5 in numele unor superstilii
i,nbecile. Religia e un lux pe care India, in actuala ei conl
,li1ie, nu qi-l poate ingidui. India nu va fi liberi pinl
. ind hinduqii pi musulmanii nu vor avea falX de religia lor
302
1 La indemina tuturor (1b. fr.).
303

152. un entuziasm tor arit de indiferent cum il avem noi fati
de Biserica anglicanS. Daci a9 fi un milionar indian, mi-ag
lSsa intr,eaga avere pentru inzestrarea unei I{isiuni atee.
nisoare neregulate galbene. Nimeni, prin urmare, nu vrea
.:i" 1. ;;p;;. in Jf"t" lXrii lor de
-origine'
Cdci fructele'
rlestul de iiud"t, se vind in virtutea aspectului -5i nu. a.gusJ
rului lor. Orice- cultivator ;tie cX produsele sale trebuie si
;;;;;t i; pii"'"t rind ochiul . ei numai in al doilea rind
i;t"i p"t"rin. Oamenii qi-au dat toatX osteneala sX le in-
f;;rff;;; ioaja, dar cit de puqin -se-
striduiegte vreodati
cineva si amelioreze savoarea desertului nostru !
-
Ch.*"."" culorilor vii, a simetriei 9i a dimensiunii este
irez.istibilX. i'I5rul cu sust de rumeguq din Middle Vest e
,ri.,rrnat de rogu qi de iotund ; pcrtoiala de Calif-ornia poate
.5 nu aib5 niii un gust gi o coajX ca de crocodil
- dar e
.n o t"-pi de aur"; gi
'ceea
ce percepe cu.mpXritorul mai
^i.vAintii, cind intri intr-un magazln' e rotunllmea' r.o$eata $l
.,rloarea aurie. in plus, amindouX .aceste fructe sint mari,
iar licomia e atit fe simplistX incit preferi totdeauna un
"li*"ttt in buclgi voluminoase alimentirlui in buc5gele mici
- chia. atunci cind acel aliment se cumplrl la kilogram 5i,
deci, nu are nici o importanii daci porliile individuale
sint mari sau mici.
Dar asta nu e totul. Omul privegte realitatea printr-un
mediu care s€ interpune $ e numai pargial transpare-nt.-
limbaiul. El vede lucrurile reale ascunse sub inveligul sim-
boluriior lor verbale' Astfel, cind se uiti la portocale, e ca
si cum le-ar privi printr-un -vitraliu- infatisind. portocale'
il".X f.u.r.le ieale co.",purd frumos'lui ideal al portocale-
lor pictate p€ geam' are sentimentul cI totul e a$a cum tre-
buie. Dar d".X ttu corespund, atunci devine suspicios ; e
ceYa care nu e in ordine.
Un vocabular e un sistem de idei platoniciene peste care
avein sentimentul (ilogic, firl indoiali, dar puternic) cX
realitatea ar trebwi tX i. tuptapunX. Gralie limbajului, toate
raporturile noastre cu lumJa exterioari se nuanleazX cu o
anurniti insugire eticl ; inainte chiar de a porni la obser-
laqie, considerim cX gtim ce aspect e datoare si aibX reali-
,"r.". D. pildl, in mod vidit datoria ruturor portocalelor
e si fie portocalii; qi daci in realitate nu sint-portocalii, ci
"erz,ri-aprins
ca fructele de la Trinidad, atunci vom refuza
,5 gustim mXcar din aceste anormale 9i imorale caricaturi
de portocale. Fiecare limbaj cuprinde, prin implicagii, o serie
de imperatirre categorice.
Trinidod
^ O fringhie coboari de la lacul de smoali pinl la mare.
In momenrul de fa1X, gilejile se clatini in inictivitate ; in-
tocmai ca din toate celelalte bogigii naruraie, lumea are $i
yp gyrplus de asfalr. Nu se lucreazi nimic pe lac, iar ca-
blurile funicularului, intinse rigid peste bolta cerului, ser-
vesc doar drept loc comod de coCogat pentru nenum5ragii
pelicani negri. Stau acolo ca un pasaj de 5aisprezecimi pe
ni5te portative kilometrice. PXrea ii debarcirn ia picioarele
unei gigantice pagini de Liszt.
Noliunca nrea despre lacul de smoali de la Trinidad s-a
forrnar in copil5rie gi n-a fost modificati de nici un adaos
de info-rmalie. N-aveam decit si inchid ochii gi si goptesc
cuvintele "lacul de smoali de la Trinidad', ca si vid un
iezer de munte negru gi clocotind, inconjurat de pripXstii
infiorXtoare. Lacul meu de smoali personal arXta, intr-ade-
vlr,. ca- una din ilustragiile lui Dore la Int'ernwL inchipui-
gi-v5, deci, uimirea mea in faga lacului de smoalS real, al
tuturor. Cici lacul de smoall real nu consti decit din vreo
doui sute de terenuri de tenis de asfalt, r5u intrelinute, a;e-
zate in_ mijlocrrl unor p5luni verzi, domol ondulate. irni
venea sa-mt cer tlanll inapor.
Portocalele care cresc in aceste insule tropicale sint deo-
sebit de zemoase gi de aromate; dar nu apar-in nici o piali
europeanl sau nord-americanX. Aga cum se intimplS $i cu
mulqi dintre no-i, exteriorul le prejudiciazX ; au o coaji pe
care natura a ficut-o nu portoialie, ci r-erde-aprins, cu i;-
304

153. Oragu.l Guotemala
Capitala e un ora$ plScut, degi pulin cam inestetic, avind
o populagie aproape cir a Norwichului, dar o suprafat5 mai
intinsS. Cutremurele sint frecvente gi din aceaitX cauzd e
obiceiul si se construiasc5 locuinge fird" etaj. Deficienla in
inilgime e compensatl printr-un exces de lungime qi lSgime ;
e neinchipuit cit poli merge f5ri sX dai de capitul acestui
oraq de numai o sutl douXzeci de mii de locuitori 1. Ca
suprafagS, cel pugin, e o metropoll.
.Lumea bun5" din Guatemala constl din aristocragia
locali, cu care vizitatorul intimplStor vine foarte pufin in
contact, avind tendinga sX se pistreze inaccesibilS, qi din
strlini rezidengi, locuind in orbita legatiilor respeitive, la
dis_tangq ierarhice gradate. Majoritatea-caracteristicilor viegii
coloniale sint reproduse la Guatemala cu fidelitate. ExistI
obiqnuitele cluburi
- american, golf, counrry gi german
-gi, intre gase gi_ opt in fiecare seari, in acele' pati6 acoperite
din cele doui hotele principale, partidele uzuile de wkisby-
and-soda. Din fericire, nimcni riu simte nevoia s5-gi men-
lini prestigiul prin rnagia cerernonialului ; nu exiitl aici
plicticosul "imbrlcat pentru masa de searX', unul din bles-
temele existengei tropicale sub pavilion englez.
- Fracgiunea civilizatX, neindianX a comunitXlii guaterfra-
leze a suferit grav de pe urrna crizeiz. Cafeaua nu J" lri.rde,
sau se vjlde_ in pie,rdere ; acelagi lucru se intimplS cu bana-
nele, zahlrul, vitele, mahonul
- absolut cu tot ceea ce
a exportat vreodatX Guatemala.
Pe strXzile acestei capitale nu vezi decit prea pufine
urme din ostentativa imitajie a modei pariziene care e in-
floritoare la Caracas. Petrolul venezuelan, presupunem, e
mai rentabil decit cafeaua guatemalezi. Totugi,
-doamnele
din Guatemala nu sint lipsite de elegangi. In orice caz, $riu
cum _
si-gi puni in valoae, cu o imbricXminte potrivitl,
genul lor particular de frumuseje. $i ce fermecltoare crea-
turi sint unele din ele ! O anumiti cantitate de singe indian
curge in vinele aproape fiecirei familii europene care s-a
1 De atunci cifrele statistice s-au schimbat, oragul
mlrind astlzi peste un milion de locuirori.
2 Este vorba de criza generalS a capitalismului din
306
.,r.rt,ilit de multl vreme in America Centrali' Nu mai mult
,i"' ir.i ;; de mii de spanioli s-au statornicit in Noua
i;.;; it- .uttul intregii perioade coloniale
-. cite o mie
,1. imigranli albi pe an, dintre care.marea maJorrtate erau
I'arbati. Birbatii ace$tia procreau' dar -stlgurele temer cu
r.tre putexu aduce pe lume copii erau^.indient: s19..parflal
irrdiene. Undeva in istoria aproape a irecarer tamllu creole
;iil;;itt;; i" -od inevitabil, o itr;buni de culoare ar;mie'
i;il ;c.,t ;.[r.*.t"t adaos de singe indian a rezultat' ul lig
,f. i*-tt.f"--fe*i";"; straniu 9i te-osebit de izbitor' Ochii
,irt^ *"ti si expresivi ca la spanioli, Pomeqii proeminenli,
ripic indieni. Indian5 sau andaluzi, pielea neteda $r.oPaca
;ii';n';;;i;-'u.tui i.tt artificial. Umerii sint-la1i, ca ai.indi-
cnilor, pieptul mare ; dar bralele sint zvelte, extremitagrle
"rl.i. O' ft^"musele stranle, repet, gl' clne $tie de ce, extra-
.,rdinar de fragilX qi precari ca aspect' ca $i
^cum.ar^.lt
pe
nunctul de a dispXrea ;i miine n-o vom mar intrlnt'.)t dtn
ii.;-;;i;,-p.oU"Uit ci se va pierde. Tinerelea.robusti $i du-
rebili e un produs al zonei temperate, al salonulut modern
a. inf**usJgare qi al culturii abdomenului. Unele din fru-
tr*rr.iii" ,ro"rt.. unanim recunoscute sint aproape veqnice'
"Si, steiar fiind, a triit cit stejarii" 1.
D". ;i;i lG; ..u"tor, e vorba, cu p. vremea lui Malherbe
la noi, de trandafiri.
O nouX sesiune
"
aor,*r.rurui trebuia sX inceapi in dimi-
neata aceea. iar presedintele avea sI deschidi Parlamentul cu
-".. ....*onie.'In'drum spre piali am fost relinuqi timp
,i. p.rt. o ori de simpla agteptare a trecerii sale. De--a lungul
drurnului erau aliniaie trupe- 9i, cu toate ci marele om se
"it" tr o or5 depirtare in palatul -sIu-,
nimeni n-a avut voie
,i- tr.".X. Soldaiii erau nigie bondoci, nedepS5ind- in me{je
1,62 sau I,64 cts cizme cu tot. Toti erau indieni puri din
satele de la munte; dar la o primX ochire i-ai fi putut-lua
clrept japonezi Ei, dupX o clip5,-te-ai. fi.putut intreba daci
nu cumva erau eschimoli. Albii si ladinos2 erau in mod
Guetemala nu-
anii 1929-19J1.
7 parafrazd. dupl versul lui Malherbe 3 "$i, trandafir
cit trandafirii",
z-Laliios
- indigenii din America Latini care vorbesc
spaniolE.
fiind. a triit
curent limba
307

154. izbiror absengi din rinduri. Ei ipi pot permite sI cum,pere
scutirea de se^'iciu militar. lmi incfripu;'.;
"l.i
'"rr"rii5ci.
nu-i incurajeaza sd intre in gr"d.i. i;f.ri;";;--"1" ;;;;H.rntr-o
"tara ^exprrsi
tulburirilor revolugionare, conducirorii
au preterar intotdeauna si.se inconjure cu trupe strline mai
curind deci r indi-gene..
-
Oricir de sup'u9i
-
d;i.;ffi[.1,
-
n ;';;d';in-rclooara^slgur ca solda"jii vor asculta cind li se va dj oidin
sa traga in.compatriogii ior. Cu striinii, o asemenea nesuDu_
nere datoriti^.scrupulelor e pugin probabili. un r.eiro.ni rikrt
lu ^greu.
ar tt p.utur. rr-age in mulgimea din Jalia"nwalabash.
la nmrltsar r ; clar cind generalul Dyer a dat ordin. eurk"hii
au menginut un foc .onti'u,, .,, to"ii seninltatea- Ori";';;:jiune din America Centrali ,. .o*prrrr, f"-i."lii"r.,li"i"r;najiuni. Acepti.."quich6" qi "cakchiqueli" d; ;.- i;fii*i-ri*tot arrt de strarni faga de populagia albl si ladino din cani_
talX. ca qi. nepa_lezii in luirlab. pot; a"."'-i.,...J"r.'i;'rl*asrulta once lel de ordine. DacI se poate avea incredere ciofigerii vor da ordinele .ur,.r,ir", ; "';l;; .t ."ir., p"' ."i.am discuta-c zadarnic in aceasti'g"rr J. pronunciamirrtoi{.
^
Cavaleria la trap, iar in mijlocul ei, lircirile unui 1"U"" ,
clte.va
.aclamatu, citeva rrompere militare sunind fali. pre_
qedrnrelc trecuse. [rram liberi si, traversim drumul.
, I'i"tT a-c.operit5 era mare cit mai -ulte ."t dr"l. l" un
loc, gl rrcsrra de lume. Femei indiene mXrungele, purtind pro_
duse de fe'ni cit inci o dati greutat.a lor ;i'.;;;;-;r';;prunc sau doi atirnagi ca o raniJi de umir, ,. i""ir,."* a.
filo-1olo
firS,zgomot, cu picioarele goale. ,Familii inrr+ J.
faranl cu prelea intunecati stiteau in neclintire, gheiruite
pe vine- pe drumul tirgului. Gospodine lad.ino ,; ;J;;;l;faga_ galantarelor. Ionul glasului lor, cind ,.
"dr.ra.,
;t;"t_torilor indieni, era fie
"rognrrr,
fie, dacl voiau si fie bine_
voitoare, plin de condescendeng5. Semicastele din a-..i."centrali sint educate .r se preiindi mult -"i "ri.".
-
i".iiarienii. Atir:udinea lor fagi d. ..i care, la ur-" ur-.;, ,i,ripoporul stribunelor lor. este aplgape'invariabil jrg"i;";;;:
t, Ot::u.sc pe indieni, nu maniferr; *.i ," i;r";;: ;.;r;
nordul Indiei, oraqul_ sfint al sihhilor, unde in
mtlng oe..protest al maselor hinduse, s_au des-
oe represallr din partea trupelor coloniale bri_
- loviturl de star milirari (lb. spar.).
obiceiuriie lor qi considerX drept o ofensi personall faptul
cX un strXin le poate acorda atita atengie. Sentimentul de
inferioritate cere
- cu ce ialnici regularitate ! - o supra-
compensare. Cit oare din fiecare fiinlX umanl e un automat ?
'frei- sferturi ? Patru cincimi ? Noui zecimi ? Nu ;tiu ; dar
in orice caz proportia e deprimant de mare. In toate peregri-
nlrile noastre piin Americl CentralS n-am intilnit nici m5-
car un singur ladino care sI nu supracompenseze. Mecanismul
funcgiona fXri greg, ca un Rolls-Royce.
Intre timp, ne ficeam loc incet prin pasajele inguste din-
tre grdmezile de flori, legume gi fructe tropicale. Belqugul
era fabulos. Piaqa din Guatemala e singurul loc unde am
vXzut realitatea intrecind o naturi moarti din gcoala fla-
rnandX. Cel mai modest galantar de fructe era ceva care ar
fi atras ochiul unui Snyders 1 sau al pictorilor Van F{eems 2.
0axaca
in ciuda a trei cutremure importante, in ciuda a gapte
asedii, inclusiv unul susginut de o armatl francezZ sub Ba-
zaine, in ciuda, mai ales, a patru secole de existenqX mexi-
can5, Oaxaca rimine un orag mXrei, plin de clXdiri iqpt
nitoare. Santo Domingo a fost iefuiti in repetate rinduri,
dar e totugi una dintie bisericile de cea mai extravaganti
somptuozitate din lume. Catedrala a suferit zguduituri 9i
fisuii, dar continul si se inalle, enormS, in centrul oragului.
CXlugirii
"y fqFit,.preogimea.nu mai are nici putere, nici
bani ; dar hoinirind pe strlzi te pomene$ti in faga porta-
lurilor unor mXn5stiri odinioari magnifice, acrun transformate
in depozite, ateliere gi locuinge indiene ; dai de biserici arX-
toase, in care sfingii baroci tot mai gesticuleazX deasupra
altarelor, iar ciubuciria aurie tot se mai risucegte intr-o triplX
exuberangi peste boltX gi plafoane. Da, Oaxaca e o localitate
frum'oasi. Fiumoasi, gi, dupi concepgia despre buna dispozigie
1 Snyders Frans (1579_1657), pictor flamand animalier 9i de
natura statlca.
2 Autorul se referi la pictorii olandezi Moerten Van Heemskerck
(1498-1574) 9i Egbert Van Heemskerck (1$a-17A.
1 Localitare din
1919, cu prileiul unui
flgurar crude
'acgiuni
tanrce.
2 Pronunciamiento
308
309

155. din provinciile Mexicului, hotlrit vesel5. Existi douX sau
trei cafenele
-in.plaza, iar seara cinti orchestra in chiogcul din
centru. Indienii stau ghemuigi pe rrotuare ca si 'asculte,
felele- lor- intunecate iopindu-se^ in noapte invizibile. C;
tocuri -
inalte-, imb_ricate !n toatg .nuangele- pastel ale mXtlsii
vegetale, fetigcane-le_se plimbl chihotind pe'sub becurile elec-
trice. Se vXd ochi daji-peste cap, golduri legInate. Tinerii se
plimbi in -di{eclia opusi. Pe pirtea .a.os"6ili a strizii, cei
mai corecli dintre correctos cifculX la pas cu automobilul
-invirtindu-se iarSgi qi iarlqi in cerc.^ prietenul nostru din
Oaxaca, Don Manuel, ne-a invitat intr-o searX si ne alltu-
rim nesfirgitei .procesiuni. DupI qe ry-aT invirtit timf de
vreo doul ore in magina sa, tiebuie si marturrsesc ca ne-am
cam. plictisit. Unele pl5ceri simple sint intr-adevlr prea
simple.
. o.lXria, leslturile a;n ,rr)pr1, lucrltura in piele, imple-
titurile ornamenrale din sfoari 5i fabricare a de'macheru I lisibii
- acestea sint principalele megteEuguri locale. Ultimeie
par a fi indeosel>i ocupagia albului si i mestizo-ului. Cele-
lalte. megtequguri sint pur indiene gi se practici in satele
dep5rtate ca qi la ora9. Piellria e medio.i;, d", vasele de
ceramicl- sint- pl5cute la vedere, iar genlile gi ranijele din
sfoarl viu coloratl sint foarte drXgule, inir-un chio o"r..rr*
copil5resc. Dintre tresiturile din ser)p'e unele sint de o modes-
tie discretX
- pXturi negre cu un minimum de model in
gri
-
sau alb pe fondul negru. Dar existi qi desene decorative
mai pretengioase. Se poate vedea, de pild5, un miel sau un
"yJT.
mexican, executat in alb, n"giu ,"., gri, cu u;oare
trIsItLIi de rogu 9i verde. uneori sint"lesute Ei ft.re i., cadrul
imaginii :- un Viva Mexico, de pildI. Citeva dintre pXturile
acestea sint admirabile ; restul sint mohorite gi ,rneori de_a
dreptul urite. Nimic surprinzltor ; cIci cu cit modelul e mai
pretenfios, cu atit mai laryd, e sfera de inspiragie a talentului
individ,ual ,9i cu atit mai ingustati influenga'tradijiei. Dar
talentul individual e o raritare ; de unde urmeazd, cX qi mo-
1 Fibri extrasi din diferite specii ale plantei serapias.
2 Gen de satir sau cugit peniru tiier."' tririi.i de zahir.
rlclele a ciror frumusep denotl un talent vor fi corespunzi-
ror de rare.
Multe absurditili s-au spus in ultima vreme despre. meg-
rcqugurile indiene. tvadind-din ghearele- crizei economice qi
.,, ii"iutr." dizgragioasi a oraqelor Zenirh sau Middletown
inci dureros de
-proaspltX in minte, nigte noi William Mor-
ris 1 au venit din Staiele Unite in Mexic 9i, colfruntali cu
irrta populari de aici, au izbucnit intr-un entuziasm isteric,
,lincoio ^de orice cumpitare. Middletown 9i Zenith sint, ima-
sini de cosmar : dar asta nu e un motrv ca sX afirmi ci drX-
[Ilagele mirunfiguri pop}.lare ale indienilor mexicani ar fi
,'t,i.it. de artX'iu semnificalie intrinsecX. Arta populari are
r,rreori, ca arr;, o semnificaqie intrinseci; valoarea- ei e so-
. ialX si nsiholoeicS, nu esteti,c;. D-l Chase afirmi despre un
cunoscut'
^
g iin'de artizanat din oragul Mexic cX ii..pro-
voaci .tot ltita emojie ca un muzeu de artin. DacI aqa
stau lucrurile, atunci oti a-t Chase e complet lipsit de sensul
valorilor estetice, ori confundX emoqia estetic; cu plXcerea
pe care i-o di unui sociolog simpla ideg de indeminare me;-
tequgXreascX. Sclavii salariagi din Middletown iqi -petrec
zi-
I"ie," alternativ, lucrind la maqini qi fiind distraqi, in mod
p"ri.r, d. maqini. Ntlegtequgarii din Mexic lucreazX 9i se joacl
in acelaqi timp cind fabrici oale qi pituri, strXchini smilguite
;i altele .u
"i"rt.".
Viaga sclavului salariat e zbuciumati qi
nesatisficltoare ; viaqa mettc;ugarului (cel puqin in majorita-
tea cazurilor) e senini gi satisfXcitoare. In plus, meqtequgarul
nu e atins de crizele economice ; sclavul salariat face foamea
p.eriodic.. Oalele, piturile, ceramica sint simbolurile viegii mai
sigure gi mai sin5toase a mette$ugarului. ln prezenla acestor
simboluri, d-l Chase sociologul se simte emofionat gi, prin
ceaga trandafirie a vXlmigagului mintal, emotia se comunicX
d-lui Chase estetul. CXci, dacX intr-adev5r gisegte ci o colec-
1ie de m5runliguri populare e tot atit de emoqionanti ca un
muzeu de arti - orice muzeu de artX, sX lu5m aminte :
Prado, de pildX, sau National Gallery
- ei bine, atunci,
s5-mi fie iertat, dar e un om cXruia natura i-a refuzat cu
desivirgire simgul deosebirilor calitative intre lucruri.
l Morris, 7illiam (1834-1896), poet, prozator gi conducitor al
miqcirii socialiste britaniie. Romanelb utopice Un ais despre John BuII
si VeSti de nicdieri constituie partea valoroasi a crealiei sale.
310 311

156. intreaga temi a artei pooulare e intr-o situagie de mare
confuzie gi se cere grabniC elucidari. Ca si d-l Cf,"re. -iio-ritatea entuziagtilor penrru produsele de' arrizanat iind'ri
atribuie un prea maie rnerif esteric rezultatelor utro,
".ti-vitigi.a ciror valoare reali este psihologicl,-socialX gi eco-
nomicS. E bine si existe megtegugari ,rurri.roii, ,,u o*.i*o .iar avea cea mai slabl perspectivi si produci un numir
corespunzXtor de mare di obiecte artistice verirabile. .i "."-tru cd artizanarul e o -ocupagie in care mulgi birbafi'li fimei
iqi aflS o satisfaclie psihici. Personal, de piid5, .u i*i-;;;.;
o nrare parte din timpul meu liber pictind tablouri. Exerci_
tarea acestei indeminiri manuale imi procuri o extraordi-
nari plXcer.e ; dar nu-_mi inchipui, p.orro
"..r,
*orilr,- .Icreez capodopere. Cind e vorbi de'individul obignuit,'ne_
::,,.".::t :::J:lt:rralentat, exercirarea unui mestequg e'pro-
prla sa recompensi. $i pentru ci e propna sa recompensa,
rtl. are. $r o urlllrate sociali. Exercitarea me;tegugului aduce
o implinire sufleteasci ; o societate de meqtepug".i ;; ;".i"o;;
de indivi"j. satisfdculi ; iar o societate d. injiuiri i"lrg."titrnde sa iie o socierate stabili. Megtegugurile mai au pi o
altl utilitate socialS, intrucit o economie" bazatd, p"-;;;.i
manualS e intr-un mod. rnai pujin alarm".r, .*purl l" ilultualii decit una care se bazeazd" pe producgia de masi. Vedem
astfel c.5, chiar dacX intreaga.'industrie
'rn.gt.guglr""r.i
iipopularX ar fi uniform de uri1i, exercitarea -"Ei.l"oguritn, J,
avea totugi o inalti valoare. Dealtfel, productia irtizanali
nu e niciodatl uniform de dizgrajioasl. ln felul ior, produr.l.
unui popor de megtegugari sinl adesea frumoase ; iii ""rur"1ce;tel frumusegi e prin esen;5 inferioari aceleia pe care o
intilnim in opera unui mare artist.
Monte Albdn
Arhitectura urbani trebuie privitX, de cele mai multe
ori, nu cu ochiul viziunii fiziologice obignuite, ci cu ochiul
credinlei. lnconjurate de alte clSdiri, unele dintre ..1" -"isplendide monumente ale vremurilor trecute sau actuale sint
de-abia vizibile.
312
Arhitecgii Americii precolumbiene au fost mai .norocogi
decit maioritatea celor
-din Europa. Capodoperele lor n-au
fost niciodatX condamnate la invizibilitate, ci s-au inillat
nragnific de izolate, expunindu-gi cele trei dimensiuni tuturor
privitorilor. Catedralele europene erau constituite inXuntrul
iidurilor cet;Iii ; templele americanilor bigtinaqi par, in cele
rnai multe cazuri, si
-fi fost ridicate in afara lor. La Teno-
chtitl)n, e adevXrat, marea catedrali a sacrificiilor umane se
afla inXuntrul cetXgii ; dar ca $i locuitorii orapului Pisa,
aztecii au avut inteligenga sX lase un spagiu larg liber de iur
tmpreiurul monumeniului. Se puteau vedea marile teocallil
."'urr'".rr"*blu arhitectonic, iniocmai cum se poate vedea (gi
cazul e aproape unic in Europa) Turnul lnclinat, catedrala
qi baptisteriul la Pisa.
Monte AlbSn era, in mod evident, catedrala intregii
dioceze Zzpotec. O catedrali firl oraq. Cici indienii locuiau
in vaie, iai capitala lor ocupa pozigia actualei Oaxaca. Monte
Albdn era un oraq al zeilor
- vizitat, nu locuit permanent,
cle bXrbagi qi femei. Pozilia e neasemuit de mXreagI. SX ne
inchipuim o colini inaltX, izolati, la joncAiunea a trei vli
largi ; o insuli ridicindu-se la vreo trei sute de rnetri din
maiea verde a qinuturilor fertile de dedesubt. Un amplasa-
ment uluitor. Dar arhitecAii zapoteci nu s-au simqit stinghe-
rigi in fala rlspunderilor artistice care li se impuneau. F.i au
nivelat virful colinei ; au amenajat douX vaste curgi drept-
unghiulare ; au ridicat nigte altare piramidale in centru, cu
alte piramide, mult mai mari, la fiecare capit ; au construit
spagioase ;iruri de trepte alternind cu pante netede de zidS-
rie ca sI inchid5 intre ele curgile ; au aruncat scXri monu-
rnentale pe laturile piramidelor gi au inconjurat baza cu
frize. Chiar qi in zilele noastre, cind curgile sint doar niqte
cimpuri cu iarbi sXlbaticX, iar piramidele sint ingropate sub
un strat de brazde care le ascunde, chiar 9i astlzi Locul
lnalt al Zapotecilor r5mine extraordinar de impresionant.
Puqini arhitecqi au avut un asemenea sens al grandorii drama-
tice austere ca acegti constructori de temple aparginind marii
rradijii Toltec. $i pulini s-au bucurat de atita minl liberi.
1 Ridicituri de teren create de mina omului, in formi de piramidS,
in virful cirora aztecii practicau sacrificii religioase, de obicei prin
icrtfirea fiingelor umane. Cea mai cunoscuti a fost aceea din Tenochtit-
lin, distrusi din ordinul lui Fernando Cortls, qi in locul clreia a fost
, liditi ulterior o mare catedrall.
313

157. CXci - - ;i aceasta pare a fi cdracteristic nu numai pentru
Monte Alb6n gi Teotihuacdn, dar pentru toate amplasamen-
rele din America Centrali, Maya ca 9i Toltec
- nu s-a
inglduit niciodatl amestecul considerentelor religioase in rea-
Iizarea unui mare plan arhitectural. Prea adesea, in alte
15ri, magia gi fetisismul au avut prioritate asupra artei. Un
anumit petec de pXmint, sacru .posedl mana 1 ; e de dorit, de
aceea, si se construiasc5 pe el cit mai multe altare cu pu-
tinqi, pentru ca binefacerile radiagiei supranaturale a solului
si fie imp5rtiqite de un numir cit mai mare de imagini sfinte
si de adoratorii 1or. Teritoriile sacre de la Delos Ei de la
Delphi, de pildi, nu erau altceva, din punct de vedere arhi-
tectural, decit niqte mahalale sacre
- nigte adunXturi de
construclii ingr5rnXdite firX nici un plan, in dezordine, in
cadrul spaliului ingust unde se presupunea cX mana e activX.
Multe biserici cre$tine au fost distruse ca valori arhitecturale
din aviditatea credincioqilor de a inghesui in spaqiul consa-
crat un numXr cit mai rnare de morminte, altare gi alte ase-
menea constructii. Ca gi egiptenii, , americanii precolumbieni
preferau arta magiei
- sau mai curind aveau agerimea de
a inqelege ci magia cea mai eficace este magia asociatl cu
arta cea urai rafinati. Cea mai convingitoare cale de a dovedi
cX un anumit loc e sfint este sXl faci atit de grandios gi de
frumos incit, r'Izindu-I, oamenii sX-gi simti rIsuflarea tliate
de uimire gi veneraqie. O arhitecturl frumoasl e una din
intruchiplrile vizibile ale manei. E o manifestare a ufrumu-
selii sfingeniei", a frumuselii care se confund5 cu sfinqenia.
Zapotecii $tiau acest lucru atit de bine, incit aici, la Monte
Albrin, n-au ingXduit nici o imixtiune in munca arlritecqilor.
Aici nu trebuia sX fie un compartiment saeru, o inv5ln5geal5
dezordonatl de mici altare gi temple, ci un singur complex
arhitectural irnpunXtor, inspirat de la un capXt la altul de
o unici idee artisticX gi copleqitor de impresionant, aga cum
numai o operi de artX unitarX poate fi.
Arhitecaii precolumbieni au fost, flri indoialX, favori-
zali de religia cireia ii slujeau. Observagia astronomicX era
un ritual sacru in America stri.reche gi se acorda o impor-
tangX imensi celor patru puncte cardinale. Era, deci, nevoie
de o vedere a cerului nestingheritX de nici un obstacol gi de
o disoozitie topoerafici precis de[initi' Unui toltec i-ar fi
[ost peste'putiritisX-si manifeste adoragia in vilmSgagul sa-
.ru dit Gricia anticS. Pentru a-gi practica religia avea nevoic
de spaliu qi de ordine geometrici. La Qelos. sau la Delphi ar
li gisii supraaglomerari gi zdpdceald,; Un alt a.sp.ect : pe 1nt-
,ui5 ce o
-generagie
urma alteia in lumea clasici 5i cregtini,
noi qi noi
-altare- se construiau in interiorul limitelor sacre
t"u i. ataqau la templele existente. ln America, fiecare gene-
ragie care.succeda nu ficea decit si mireasci lucrXrile exis-
tente, inconjurindu-le cu un nou strat de zidirie. ln felul
acesta ei iqi puteau preasl5vi zeii fdri si -
modifice planul
arhitectural'oiiginal ai locului sfint. Dar oricit de favorizaqi
ar fi fost de iatura religiei lor, trebuie totugi sX le -
recu-
noattem vechilor americani meritul unei orientlri estetice cu
totul surprinzdtoare. Monte Albr{n este opera unor oameni
care st;pln€au meseria de arhitect cu inalti mXiestrie.
1 Forli supranaturalS, impersonall gi nediferenliati in credinlele
polineziene,
314
Orogul Mexico
Mexicul este o iari de l5rani gi de megte;ugari ; oragui
Mexico, o oazX
-
sau, dacl prefera{i, un mic degert
- de
urbanism gi industrializate. La lari oamenii triiesc aproape
fXrX bani, negociind direct cu ajutorul bogiliei reale a mir-
furilor utile pe care le posedi sau le produc ei inqigi ; Iocui-
torii oragului
- li sint in numlr de peste un milion 1
- se
bizuie pe salarii. La gari qi in oragele de provincie, masele
largi ale populaliei sint aproape neatinse de criza econo-
mici ; oamenii arat5 bine hrinigi, mul;umitor de sinitogi qi
nu exagerat de murdari. ln capitalS, fiecare categorie social5,
dar mai ales clasa muncitoare, a fost simgitor afectati de
crizX. N-am vlzut niciodatX atigia oameni slabi, bolnlvi-
ciogi gi cu diformitlji fizice ca in cartierele slrace ale me-
tropolei ; nic5ieri atita murdirie qi imbrlciminte zdrenlX-
roasl, atitea semne de sXrlcie iremediabilX. Ca argument im-
. .t Q. atunci populalia capitalei mexicane a crescut de aproape
clncl orl.
315

158. potriva actualului nostru sistem economic, oraqul Mexic nu
are replicS.
-.limb5ta Paqtilor e. ziualt ,"0r. Cu joben gi cu faga
p"lid." a exploatatorului strlin, imaginea r" . purt"t; i.strlzi, apoi.,legati de un felinar ruu
"d.
un stilp h. tel.gr'af
qi incendiatS. Pintecul burduh5nos de cap.italist e indopat" cu
pccnitcri, qi Iuda sfirgegte intr-o exploire ngrozrtoare care
il p_reface
.in- bucigele. A9a sX piar5 roli gringi 1 I
Urmlrind ritualul, te apaie limpedeiX iei ce-l sXvir;esc
nu se preocup5 cituqi de pulin de tuda cel din istorie qi
de crima lui. Dgp{ cum bliilii din Anglia ard efigia lui Guy
Fawkes2 in amintirea unui iveniment"de care abia dacl au
auzit 5i despre
-care nici nu se sinchisesc, acegti buni catolici
din Mexic nu doresc decit si se distreze pugi.r .o focuri de
artificii. Distrac.gia spore$te prin simulacrui crimei. Victimele
nu mai sint eviscerate gi mincate in cinstea lui Huitzilopo-
chtli sau Tezcatlipoca, nu mai sint inecate pentru Tlaloci,
jupuite pentru Xipi, arse penrru zeul focului qi decapitate
pentru zeija fertilitXqii. Mexicanii moderni trebuie si se- rnuT-
lumeascl cu simpla emblemi a -.acrificiului uman. Dar chiar
qi un sacrificiu simbolic e preferabil decit nici un fel de sacri-
ficiu. A face sI explodeze o pocnitoare e rotdeauna amuzant.
Cu atit
-
mai plScut este cind explozia poate distruge imagi-
nea unui om in mlrime naturalX.
^ Frescele lui Diego Rivera din patios de la Nlinisterul
Invxjlmintutui sint ;-Ym,"' 'i^o{Jri"rrind
prin canti-
tatea lor: ele se intind p" o ruprlfail de cinii sau qase
,
t,.Elprerie iro.nicd latino-americani cu sens de strlin care nu vor_
Dette llmba spanlola,
..2 Fawkcs... Guy (152-O-1606), soldat qi conspirator englez, con_
vertrt la catolicism. A fost principalul agent exeiutor al 6nspiraliei
prafului
-de pugci, care a uimirii aru'cirea in aer a pa.l"-'enruiui
englez, lapt penrnr ca.re , a fost executat. A rimas ca o rradilie in
Anglia arderea manechinului siu, in fiecare an, spre a stigmatiza ast-
fel de tentadve.
3 Curre interioarl (lb. span.).
316
r)osoane. Pentru calitate trebuie sX ne ducem la Preparatoria
.'""rI .orrt"mplSm picturile lui Orozco. Acestea au un merit
biz-ar. chiar itunci'cind sint hidoase
- iar unele dintre ele
si,rt cit se poate de hidoase. Inoportunitatea lor ca picturi
clecorative intr-o qcoalS pentru biieli li fete la virsta adoles-
cengei e aproape absoluii. Dar sint picturi autentice' ,execu-
tete de un o.n care stie sI picteze.
-
Inovagiile formale sinr
.rdesea extraordinar de fericite ; culoarea e subtili ; compozi-
1ia, cu toat; brutalitatea feroce a temei, foarte sensibilX 9i
vie. Sint picturi care se intipXresc tulburXtor in minte.
$coalJ se terminase, imi inchipui, cind ne-am dus s;
vedem frescele. In orice caz, coridoarele boltite ale Prepara-
toriei erau pline de tineri destul de elegant imbrXcagi, v9r-
bind in grupuri sau cintind la ghitarX; era un du-te-vino
continuu de^ gcol5rile cu ochi negri, pudrate 9i uimitor de
nubile
- ca ni$te rodii pe punctul de a se sparge, in tricou-
rile gi in mXtXsurile lor vegetale viu colorate. Totul era
invior5tor de diferit faqi de Rugby sau Roeclean.
ln ciuda apropierii Sr*..to, Unite, in ciuda Ford-urilor,
a frigiderelot li i sXpunurilor Palmolive, cultura mexicani
.imine predominant.fiancezX._spaniola nler e destul de bunX
pentru restaurante qi glri; dar cind e vorba si conversez
despre ceva mai dificil decit alimentalie sau inregistrare de
bagaje, parcX ag avea gura incleiati de guml de mestecat.
I)in fericire, in oragul Mexic majoritatea oameniior cultivatri
vorbesc franceza. Franceza incl mai ocupl aici pozigia privi-
legiati pe care a ocupat-o in Europa incepind din mijlocul
veacului al XVIII-lea pinX in al treilea deceniu al secolu-
lui al XIX-lea ; este insuqi limbajul civilizaqiei. Din pasiune
Dentru naqionalism, Europa a uitat de atunci acest Esperanto
lIrI pereche ; iar acum ora$ul Mexic se grXbeEte si urureze
cxemplul european. In decurs de o generaqie, franceza va fi,
probabil, aproape inutili vizitatorului striin in America
Centrali. Ast5zi e inci a doua limbl pe lingi spaniola per-
lectl. Mullumit5 limbii franceze am putut conversa fXri
constringeri.lingvistice -qi
i^-am putut asculta (cu cit protit !)
pe numerotrr oameni de litere din Mexic care mi-au arXtat
317

159. o arit de neobignuiti gentilele. S-a stabilit un contact intre
noi,.9. punte de--cuvinte. Intr-un secol de aici inainte, daci
srupiditatea rnolipsitoare a nagionalismului continui
'# i.intindX in ritmul actual, descendengii acesror mexicani cu
culturl unilersalX vor vorbi, probabil, vreun diale.t i"ai"n,
iar ai mei nu vor $ti nici un cuvint afari de .o.[n.rr].
Intre timp, si firn' recunoscXtori pentru .*iit."i"- li#U;i
franceze.
TEATRU
Degi opera dramatici a lui Aldous Huxley se limiteazi le un nu'
m;r restrins de lucrlri, scriitorul a oblinut rezultate mai mult decit
onorabile Ei in acest gen atit de riscant li dc dificil. lntr-adevir, tertrul
siu are migcare, un incontestabil sens al comediei umane I'L o arti a
dialogului care exprimS destul de firesc 5i de nuanlat starea de spirit
a personajelor aduse in scenl. Autorul englez posedi de aseinenea me!-
tequgul construcgiei dramatice, ceee ce Pare destul de ciudat pentru un
scriitor ale cirui romane, cu toate cX incearci si imite curgerel 9i com-
plexitatea vielii conternporxne, trec drept riu construite, informe in
ochii acelora depringi si vadi in lirerrrurl numai canoanele ficli'rnii
clesice. Explicalia e sirnpli. Abordind teetrul. I'Iuxley a inleles sI ac-
cepte gi convenliile estetice a1e genului in cirre urnle si se nrnifeste.
ceea ce conferl pieselor sale o netigXduiti soiiditate din punct de ve-
dere arhitectural.
Daci umorul 9i dialogul viu sint calitlli pe care le reglsegti cu
uguringX, ca trisituri caracteristice 9i in ficliunea huxleyani
- indeo-
sebi in Galben de crom gi Frunze uegtede
- in schimb, migcarea, ritmul,
eiementul de surprizi dau o noti proprie, oerecum inediti teatrului siu
in raport cu restul crealiei autorului. A9a se explicl succesul de critici
qi de public de care s-au bucurat piesele lui Huxley in anii dintre cele
doui rizboaie. Chiar qi astlzi, dupi trecerea a mai mult de patru de-
cenii de la reprezentarea 1or, o farsi tragic5, ca, de pildd, Lu'mea Iu'-
tninii, intereseazl gi amuzl pentru umorul subtil al dialogului 9i parodia
qfichiuitoare a situaqiilor gi caracterelor, Probabil ci pronun;atul indi-
vidualism al scriitorului l-a reqinut sI dea curs liber fanteziei sale dra-
rnatice, care in reprezentarea teatralI, ca qi in oricare alti manifestare
1 Dialecr londonez vorbir in cartierul East-End.
319

160. destinatX scerei, era nevoit si se supuni exigenlelor operei colective,
sau
- alrfel qpus
- legilor spectacolului.
Din puncr de tedere al istoriografiei literare, Huxley a dat la
ivealS numai patru iucrlri dramatice. DouX din ele reprezint5 trans-
puneri pentru teatru ale unor episoade desprinse din operele in prozi
ale scr.iitorului care i-au asigurat in buni parte faima, cum sint romanul
c.ontrapunct gi nuvela surisal Giocondei. prirnul imprurnuti atir o parre
din intrigi, cit gi tectonica psihologicS a personajelor piesei intitlulare
Calea spre rai (Tbe lVay ol Paradise
- l9]O); cea de a doua, elabo-
rat; in 1948, dramatizeazi intr-un crescendo cu iz upr polilist tema
atit de cunoscuti din nuvela cu acelagi nume, care a fost ulterior gi ecra-
nizati, scenariul 9i dialogul fiind scrise tor de Huxley.
De fapt. scriitorul abordase teatrul inci dtn 1924 cu o primi piesl
purt:nd trtful Descoperirea (The Discoaery) o parafrazi dupi o lucrare
de Francis Sheridan. E vorba de o incercare originali de a exprima prin
mijloacele dramei reacliile unui grup relativ restrins de personaje cu
afinitSlile 9i repulsiile lor reciproce. Cigiva ani mai tirziu, in 1931,
intr-o perioadi de plinl ascensiune gi efervescenli creatoare, Huxley
scrie comedia intirulati ironic Lumea luminii, imprumutind titlul din
versurile poerului metafizic englez Vaughan : .S-au dus cu tolii in lumea
luminii, numai eu singur zibovesc aicin. AIuzia este destul de trans-
parent;. In li.ii nrrrri, e vorba de o satiri la adresa acelor cercuri ciudate
9i ridicole carc invoc.l o lunre inchip.iti, impalp:rbili, situati dincolo de
simguri. fnrrucit fragmentul reprodus in antologie nu e inteligibil flri o
schilare a intr;gii, a subiectului, ne vom opri asupra acestui element, deqi
existi riscul de a simplifica tema. savuroasl a piesei pini la schematism.
Fundalul acestei satirc in trei acte, care se desfiEoari dupi modelul
clasic
- prezenrarea personajelor principale gi sugerarea temei, inno-
darea intrigii, deznodimintul
- il constituie vila de gari a familiei
Venham, mic grup social fXcind parte din burghezia mijlocie, instlriti
din Anglia conremporani. ln ordinea intririi in sceni facem cunoitinr;
cu domnul Yenham, un Iost fabrlcant modest, retras din alaceri, tri-
ind acum din micile lui rente, impreuni cu solia sa Alicia, de care il
desparte o mare diferengi de virsti. Intr-adevXr, bXrbatul se afli la a
treia sa legdruri matrimoniali. Din prima cXsXrorie are un fiu Hugo,
a cirui activirate pedagogici se desfiqoari in unul din colegiile ox_
fordiene.
Acgiunea piesei surprinde familia in timpul unei vacanje, cind Hugo
venham aSreapri vizita unui prieten apropiar, Bill Hamblin. conflictul
propriu-zis e generar de incompatibilitatea dintre dorinla pirinlilor de a-qi
'edea
cisitorir reciorul cu Enid Deckle
- o fati a .neia din familiile
cu stare din vecinitate
- 9i nesiguranla lui Hugo cu privire la auten_
320
ricitatea propriilor sale sentimente. Dar dilema lui hamletiani nu se
poate prelungi la nesfirgit' Caracter slab, ;oviitor, incapabil si dis-
cearni dragostea puternici a Enidei, dar refuzind totugi orice expli-
cagie sincerl, deschisi cu prezumtiva sa logodnicS, din teama de a nu o
jigni, Hugo se decide si scape prin tangentl, fugind in Marea Cara-
ibilor cu prietenul siu Bill Hamblin, care tocmai sosise. Dar fuga lor
r.iinuiti ti laqX e urmat; de o totali 9i indelungati ticere, spre a se
crea alibiul cX cei doi ar fi suferit un accident mortal de avion, pierind
firi urml.
Enid continui sX spere, avind certitudinea intimi ci Hugo trX-
rc5te, ascuns undeva in micile insule din Antile ; domnul Venhern insX'
ciutind o consolare IagX de disparilia fiului, se dedi la ridicole practici
spiritiste. Ajutat de omediul' Hubert Capes
- un ;arlatan abil Ei pers-
picace care a intuit slibiciunea bitrinului
-
el comunici in mai multe
rinduri cu .spiritul' 1ui Hugo. Intre timp, ca o culme a ironiei, cartea
scrisX de d-l lVenham despre disparilia in condiiii misterioase Ei "re-
apariliao sub forml de entitate astrali a fiului siu Hugo, datoriti unei
abile reclame editoriale, se bucuri de un nea;tepttlt succes de curiozi-
tate publici, fapt care aduce beneficii serioase solilor Venhem. Dar in
timpul uneia din faimoasele gedinge de spiritism, la care a fost invi-
rat qi editorul cirqii, d-l Gray, iEi face aparilia, spre stupefaclie tuturor,
veritabilul Hugo rVenharn, insolit de prietenul s5u Bill Hamblin, care
intr-adevlr suferise un accident de avion qi orbise. Fragmentul citat in
antologie permite cititorului si ia cunogtinli de majoritatea personaielor
conrediei intr-un moment-cheie al acliunii.
Deznodimintul este nu numai ingenios, dlr r;i ne.l,tcptxt pentru sPec-
tator. Dindu-gi seama ci reintoarcerea printre ai sii a compiicat inglo-
zitor lucrurile, riscind sX compromiti toate rosturile familici
-
obliglnd
in primul rind pe d-l rVenham si dezmintl in mod public conlinutul
cirlii care-i adusese un venit atit de copios
- I-Iugo se hotirSgtc si
reintre din nou in anonimat, si disparX pentru totdeauna, inchizindu-se
in legenda intrelinuti cu atita abilit;rte publicitari in iurul persoanei
sale. La aceasta a contribuit in mare misuri qi poltroneri.r sa morali,
care nu i-ar fi ingiduit niciodati sI infrunte viale cu curaj alituri de
Enid Deckle. Ajutat de banii editorului Gray
- dornic 1a rindul sitr
si speculeze mai departe pe seamx mistificirii pLrblicului naiv
- Hugo
i:i salveazi astfel reputxlia de.,aute;rtic spirir", ca 9i complexele lui
de cinici lagitate.
Parodie socialX a unor nroravuri echivoce qi corupte, ca 9i a jc-
cului qi gratuitigii sentimentelor unor personaje desprinse din burghezir
mijlocie englczi, cu r.ricimile, interesele, neghrobiile gi complexelc lor,
1
t
I
321

161. piesa e un pretext pentru autor de a aduce in sceni nu nu:nai un cor:ric
de situalii, ci 9i de ca.racrere. Pe un plan mai larg, Hugo poate fi con-
siderat un simbol a1 unei categorii sociale, dacr nu ar u'ei intregi clese,
care penduleazl vegnic intre da 9i nu, fiind incapabil si spuni lucru-
rilor pe nume 9i mai pulin si giseascI solulii adecvate la complexel:
probleme ale vielii. Salvarea pe cii lituralnice, fuga de responsabiiitate.
absenla qi nu prezenle in faia realitilii trngibile inrprumuri asrfel o
trisituri caracterieli, atit personajului, cir qi lumii pe cd.re o
reprezinti.
Firi si recurgem cu orice prej la clasificiri ii cornparalii forlate,
putem afirma totuqi ci viziunea 6t163rir:i a lui Fluxle;r in ceea ce pri-
vette construcfia pieselor gi maniera de abordare a personajelor se apropie
de aceea a altor compatrioli ai sii, cum ar fi V. Sommerser tr{aughrm,
J. B. Priesley sau Graham Green, a ciror notorietate pe plan literar
a fost stabilitl tot de lucrdrile lor in prozi. Oricum, o incursiune chier
fugari in teatrul hLrxleyan ne ingiduie sX luim cunolrinl; cLr o faleti
oarecurn inediti a fizionomiei acestui scriiror, contribLrind 5i pe acest
plan la intregirea personalirilii sale.
Lumeo luminii
Actul lll (fragment)
HUGO (care e cu spatele la wSd, se intoarce): A, iat-o pe
Enid ! (Tonul ,i expresia lwi sint categor;c vesele. In tot
crtrsul conversaliei prececlente t'aSa i s-a lwminat netntre-
rupt.) E cazul s; incep cu felicit5ri... (lnainteazd, spre
ea, d.ar se oprerte brusc ; ct!.vintele ii ingbeapd pe buze
din cauza ex,presiei de net'ericire impietritd de pe cbipul
Enidei. Fata e trnbrdcatE in negru.) lmi pare riu, Enid.
ENiD (pdSeSte tncet spre mijlocwl camerei Si se aSazd, ina-
inte cle a rdspwnde): l1i pare r5u, Flugo ? Pentru ce ?
HUGO : N-ag putea spune. Tu trebuie si-mi spui asra.
Pentru cX mi aflu aici, poare. Pentru cX nu sint mort.
ENID : Mai bine ag fi eu moarr;.
HUBERT: Dar ar trebui si mulgumeqti soarrei, Enid. E un
adevXrat miracol-
322
IINID (dint: -t' dati tninioasi) : ,Lh, taci din gurX, I{ubcrr.
Termind cu behiitul ista plingarel de popi afurisit
-e dezgustXtor ! 9i citX ipocrizie ! '-orbim de soartX fe-
ricitX pi de miracole ca sI evitim adevirul. Orice decit
adevXrul. (Se intrerwpe.) Iarti-mi. Dar tu m-ai silit si
spun asta. Soarti fericiti ! (Ride isteric.) Asta a fost prer
de tot ! (lSi aduni din now pwterile.) AscultS, Ilugo,
adevXrul trebuie dat pe fagi. $tiu ci Hubert nu-l va
rosti. $i mi cam indoiesc qi de tine ci-l vei spune. Afarl
de asta nu-l cunogti in lntregime
- numai partea ta de
adevXr. Eu sint singura care cunosc tot adevXml. Si
sint singura care am curajul s5-l dezvilui. Voi sintegi
laqi amindoi. Poate ci togi blrbagii sint pugin iaqi cind
e vorb.1 si priveascX drept in fa;d adevXrul despre sen-
timente. $i poate e qi faptul cX nici unul din voi n-a
suferit. 'oi doar agi pricinuit suferingl. Eu sint cea
care arn fost rXniti. IatI de ce eu pot spune adevXrul
qi voi nu puteli. Pentru ci mie nu mi-e ruqine. N-ai de
ce s;-ti fie ruqine cX suferi. Te ruqinezi doar cind faci
pe.altui sX sufere.. Voi -a1i fd.cut asta. De aceea vI e
ruEine qi asta vI impiedici sI rostigi adevirul. Sintegi
la;i din ruqine. Nu-i aqa ?
HUGO : Da, poate cX e oarecum aga.
HUBERT : Personal, nu $t;u si fi ficut ce.'a de care s; tre-
buiascl si-nti lic rtrgirrc.
ENID (cw ironie amari): Nu, bineinqeles ci nu. Spune,
Flugo, nu crezi ci am dreptate ? Nu-i aga ci ne este
totdeauna rugine
-cind
pricinuim suferingl,, chiar dacX
nu e vina noastrl gi n-avem incotro ? Vreau sI spun,
nu era vina ta cI nu mX puteai suporta. Nu era vina ta
cI aveai un fel de oroare fizici instinctivi falX de mine.
(li trenurd vocea.)
HUGO (cumplit de nenorocit) : Enid, te implor ! E groaznic.
Te sfiqii singurl.
ENID (cu. u.n fel de ris) : Uite ! Vezi ? IarX;i te eschivezi.
Ji-e ruqine ci m-ai rlnit qi de aceea n-ai curajul si spui
adevlrul, sau m5car sI asculji adevlrul. Pentru ci Ssta
e adevXrul, nu-i ata ? Recunoagte. Asta e adevirul.
HUGO (dwpd o pawzd): Ei bine, poate cX e aproape ade-
vXrul.
ENID (surizind trist) : ..Aproape adevlrul." lncepi sI fii
mai curajos, Flugo. Aproape adevXrul. $i totuqi mX plX-
I
I
323

162. ce_ai, in ciuda acestui lucru. Eram prieter.ii, nu_i aga !,
Chiar dac5 eu te bruscanr. i1i aduci aniini., oJo#-";
sp]rs cI ar trebui sI port guler gi manqere t"ii .a i,-,fir_
miereie. Pentru ci te
-trarain
de parci
"i
f; fo* u* b;i
nav de febri tifoidX. Bietul Hugo ! lmi pare r.;"- Onr:
mX plXceai, cu toate astea. poate tocnr'ai din cauza
mangetelor gi
-a-.gulerului
scrobit. In fundul inimii igi
_ ___^i1.."_pldcere sI fii bruscar, nu-i aga ?
I IUGO : Oare ?
ENID : Sigur.. Dar in acelaqi timp gi-era silX. Si sila asta
:Ia. J, mai prolundi din cauza ororii aeeleia, oroarc;
trzrca. O. Sriam torul,^in-lelegeam torul. $i torugi, uira_
sem, sau mai curincl imi nXscocisem alt trecut pentrll
mine inslmi, .pen.tru cd nu-mi placea rrecutul rial. Si
eu sint la5i, dup5 cum r.ezi. Da, la;I gi mincinoa.i. De
ce sintem ro(! irit^ de- lasi qi dc- minci""i;, Hus; i'A*convingerea ci in lundul fiecXrui suflet zace o iinciunX
laq5. Poate ci aga-. tTbuie. poate cI e singura ;;;ai;i;prrn care pu.te.m fi fericigi.
- $tii, m_am mfiqit pe rnine,
lnsanrr in privinle re din clipa in care ei plccei
ccl prgin cli' .clipa i' crr'c L,' .'rczur roli'cii ai mu.it.
lrlurintl un
'rir il"r1.,,." rirrc 5i rclaliile ,rn"rri" ,*i;;;;;..)i anr izbutit rr;a dc bine incit asear5, .hiu, .i"'d 1*f,ost.pc puncrul s.I adorm, m-am hot5rir .* r-i"-i" ,i".dunineafa si sii-ti propun
-
ghici ce: (Httgo dd di,t
cap.) SYa, plecim impreunl qi sI'incepe- o'"ia1"I nou; _
ca eroii de cinernatograf ! lRide.j Din fericire, cin,J
rn-am trezit az_i-dimineaqX am vd.zut cd, e o amlgire.
Ora ;apte e ceasui luciditllii. Ce-ai fi ficut tu d*.X .u
ru mI trezeam la realitate ? Vreau sI spun, pr.rupu.rirrJ
ci aq fi venit s5-ji cer sI mX iei cu^tine'_ ce_ai fi
flcut ? (Se apleacii spre el cu un zimbet ironic l; ,"rri;
_ __
disperat de plin de nddejde.)
{U__Gp : Ei... (govdie.) Te asigur- ci nu ;tiu. Vreau sX spun...
ENID (dindw-se inapoi ,, uh hobot i,e ris care , ,i oiit
mai betjocoritor cw cit ascwnde o reali d.ezamdsire :
Vrei..s5 spui cI de fapt grii foarte bine, dar nu rri.i iirni jignc;ti. X,Iullumesi cX eqti iarXgi laq ii *;rrUnor.-bi"
intenlii
-bune,
gtiu. Dar oricum, aad s_ar fi p;; ;#;;nea, mi-ai fi r5spuns si mi duc la naiba, nu_i aga iHUGO: Ei, asta-i !
321
I:.NIID : ln orice caz, ai fi fugit din nou qi m-ai fi ilsat
aici in i;rd, cum ai fXcut rindui trecut. Nu-i a;a ?
(O pauzi. Hu'go d.ii din cap incet, at'irmatiu-.)
Sigur ci a;a ai fi f5cut. De ce si dore;ti s.l r5rnli in
iad ?
I{tlGO: Dar cum e in iacl, Enid ? Credeam cI... tu... in
sfirqit, ci ai fost fericitS. Chiar adineauri Capes imi
mXrturisea ceva...
IINiD ; (pe u.n ton ',;oit brutal, frivol): A, da ? $i ce spu-
nea i' Ci ne-am culcat impreunX ?
IIUBERT gincer scandalizat, ca Si stingberit) : Enid, cunl
poli !?
ENID (batjocoritoare) ; Da, curx por ? Nu e focant sI vor-
beqti de ceea ce facem cu toqii
- nu e dezgustltor clc
imoral ?
FiUilER'I (ca:a a avwt tinrpu! sd-Si purLJ lci pttnct exPresiLl
;i firruta) : M-a supXrat proltanai:ea, trararea r-rltir.rti,:i ..,
unui lucru sfint.
IINID (sdrind in picioare): Un lucru sfint ? O. egti oribil,
e$t! dezgustXtor ! PleacX de-aici, bestie ! (li trage o
^^l*"-
l!(tL ttttL'.)
(lIul.,crt se retrdge wlu.it, h'tspdimintat, abject,)
l)tr-te ! Piei clin ochii nrei. (Face un. gest ca Si curn ar
voi si-L lot'c,tsci tlilt ttotr. IIttgo ii princle brasul.)
IILiGO: Nu, iinicl, nu.
I.NID (ittto: citt,[tt-i slntclt I I u.l.,crt) (into:citttlu-i spatclc lu,i IIu.bcrt ;i reucnintl la scauntr]
ei) : Bine. Dar spune-i si plcce. Nu mai pot sX-l r'5d.
FIUGO : Ar fi mai bine si pleci, Capes.
I{UBERT (c,ire Si-a rez,enit din primwl Soc de spaimi si a
devenit un om jalnic de bolnar,, grat, jignit. Isi Sino
mina lipitir, de coastd): Inima. $tii, era si mor. .Socut
ista... S-ar,r vlzut medii murind cind au fost treziqi a;e
de brutal. N{i duc si stau intins. (lese cldtinindu'-se.)
IIUGO (se intoarce du.pd ce a incbis u;a Si l-a condus pe
I'Iubert, aSezindu.-se lingii Enicl. Tdcere. Pwte mina pe
braswl Enidei.): imi pare r5u, Enid, at vrea si pot
face ceva.
I:NID : Nu poli face nimic. Nimeni nu poate face nimic.
Ag prefera sX mor. Ce rost mai are trupul ista care
continu; sI trXiasc5 dup5 ce totul s-a isprXvit...
I IUGO : Dar nu s-a isprXvit totul, Enid.
325

163. ENID : Ba da, 5i daca a! avea curajul ag isprir-i si cu rnir-re.
Dar n-am curajul.
^ _ Uf_yl_ain bibliotecE tl-l lV'enbam cont{rtcindu-I pe Biil.S
D-L VENHAI,I : IatX-l pe d-l Hamblin, Hugo. Se'intrebi
ce-i cu tine.
BILL : MI intrebam ? iqi blestemam ochii, Iiugo. Egti dez-
gustitor. l,I-ai lSsat singur acolo in biblioiecX, ?;.X ,.i
Stiu pe unde sX ies sau unde e soneria.
I{UGO : Dar ziceai ci vrei sX te odihnegti, Biil.
BII-L : Da, dar 1r-am spns ci voiam si fiLr azvirlit ca un
bagaj si p9 urmX uirat. Ai putea si te gindegti ;i la
mir-re citeodatil
HUGO : Dar nTX gindesc destul la tine, Biil. ce naiba !
BILL: Cind 9i cind. in clipele cind iti conr.ine ie.
IIUGO : Dar ;tii cX nu-1i
-placc
sI nrI inr-iri ir jur.ul tltr
prea atent.
BILL : Nu-mi plac blestematele tale rnanier-c .lc1-(rriroaie ca
lingi patul unui bolnar., atita tot. Toare acele .Cum se
mai sirnte lloinivionrl nostru> saLl oinrr-o siptlrnini
ne facenr binc 5i icSinr'. Il insuporralril ; n-aur ce sli fac
cu a[urisirrr t.r iuctrrrrjrrr-c. ]. o inrpcr.tincni.i. e o insulti.
D-L rlrNlIrI: l)orr nLr rc agrepii crr I-Iugo s5-ti vorbeascir
pe un ton dcscurajator,
BiLL : Nu, tot ce-i cer e sI vorbeasc; natrlr.rl. cum irni
rorbea inainte de intimplarea asra. (f;i atinge ocbelarii.)
Ca o fiintX omene.rscl norrnaiS cltre alta la"fel. E drepi
cX nu mai sint acum o fiinli omeneasci norrnall. Sint
mutilar. Sint un lronsrru. Presupun, deci. ca nu rni mai
pot a$tepta ca oamenii sl-rni vorbeascX pe un ton firesc.
Pentru sirrplui motiv cX am clzut cu fat:,r intr-un tufig
de cactugi, trebuie oare sX fiu tratat de sus, in mod
insultltor, penrru tor restul viegii ? Deh, cr.r timpul arn
sI nri obi;nuiesc, probabil. Dar trebuie si recunosc ci
in rromenrul de fagi mi-e greu sX suport. $i pe urml,
si fiu iSsar ca o r-alizi veche intr-nn colg al- camerei.
Si si fiu atit de neajutorar, atit de total neajutorat...
(Stringe pumnii, glasul ii tremwrd.)
HUGO : Dar, Ia urma urmei, Bill, ai si inveli repede si
der.ii independent.
BILL : Ah, taci din gurX, Hugo ! Taci ! Nr: r-oi ribda si
triumfi asupra mea gi si mI insulgi. Incurajarea asta
326
cletestabil5 de infirmier
- nu inseamni decit triumf
asupra celor neputincioqi. Nici un om sinitos nu poate
sd
^r'adl un bolnav firi si vrea si triurnfe asupra lui'
Poate si ia masca bunXtXqii cre$tine, dar tot triumf se
cheami in fond. (Dwcind'mina la gwler.) E -o, clldura
sufocanti aici. Cred ci, in parte' e Lln efect al intuneri-
cului in care m; aflu. Pari5 te-ai gisi intr-un cuptor'
Oribil. Vrei sX mi duci puiin in grXdinX, Hugo ?
HUGO : Vreau, daci-qi place-sX'te duc eu, daci nu crezi ci
am s; te irii iarXqi.
-
'
ENID : Nu vrei si r,iii cu mine, domnule H:rrrblin ? Oricum,
eu tot iegeam.
BILL : Egti foarte
-gentili, -mullumesc. Nurnai clac5 egti si-
gura ca n-am sa te plictisesc prea mult.
ENID: $tii, toate garoafele au inflorit' (ll ia de brrtf.) Ltr
o mireasmi imbitltoare.
BII-L : Ei, oricttrn, cle asta pot incl sI rn5 llucur.
ENID : Si pe irlnr,i, ec pli,.:trtc sirrt [l.,rile la- pipiir ! G.r19'1.
fele
'sint ca pe,relc ; la fcl 5i albastrclelc.
'l'r'andafirii
sint ca o piele foarte netedi qi rIc-oroasi. -Iar',
panselele
sint ca satinul
- ceea ce e destul de surprinzitor. dupd
impresia rnea, fiindci panselele par ficute din ceti[ea'
IIIII :Da.eadetirat.
ENiD (deict:izind ttsa): O treaptl mici. A;a'
BILL (intc,rcindu-s,' litt 1,rag): Htrgo ?
IitJGO : Da, Bill ?
BiLL : Imi pare rXu ci am fost atit de nesuferit adineauri'
HUGO: O, n-are importangi, Bill.
(Bill ;i Enid' ies.)
D-L fENHArl' (dapA o pawz|): Si r,'ezi 9i totugi si fii cu
desivirgire in intuneric, bijbiind. intr-un sens' a$ pre-
fera... aproape a$ prefera sI fiu orb fizicegte'.ca acest
L-'iet tinir Hamblin. DacI am putea suferi fizice;te
-poate cI ar fi un fel de ugurare. Cel puqin ar..fi -ceva
definit cXruia sI i te impotrivegti sau in fala c5ruia si
te resemnezi. Ar fi ceva care gi-ar da prilejul sX apari
-cuvintul sunl cam pompos... sI apari ca un erou. Oedip
qi-a scos singur ochii. Eu il inqeleg. A dorit si imbine
orbirea qi nedumerirea spirituall cu orbirea cirnii' Da,
acum inleleg asta.
HUGO : LasX, tat;, prea iei totul in tragic.
327

164. I)-L 'ENHANI : Nu, tocmai aici e buba
- nu iau lucrurile
destul. de tragic. D-a9X ag fi ca Oedip ! Dar ,ro ii*Sint doar un biet fabricanr birrin de'instalagii pcrrtiu
L'irouri, intrebindu-se daci va avea curajul ,d
'fo..',i
.1.."
ce s-ar cuveni.
FVQ-O-_i'fe gindepti la scrisoarea aceea cltre presi ?
P,:lj [,NfIAM (aprobind din cap): I)a.
HUGO : Dar, cinstit vorbind, tati, r-rr", c;:ecl ci ar treirui s_o
_ - t$mi1i, cle dragul Alicei in primul rind.
D-L VITNIIAN,I : Da, ;tiu. IicI ar fi vorba cle o <jurere
{rzici, .am purea s-o indlrr.'rni sirrguri. rr fi p. d.-"
inr regul o pr.oblcnri person-rli. I)ei esra.., nrr inrrc li
pistrari cxclusiv penrnl sine. S; toru5i, ar ti.,,l,tri s
j
scriem scrisoarea, ir trebui si publicim' adevlrul.
FIUGO^:.Fii cu blgare de seam5,
^tati.
Caugi scuze ca sI
s-uieri, inccrci sX gise5ti jusiificlri. Sinr scuzcle 5i irrsri-
ficirile astea destul de iemeinice ca si-qi ingdduia sI-i
faci pe allii si sufere ?
D-I- '{'ENHANI: Dar scuzele qi justificiriie talc, Ilugo, au
fost -.uficicnt cle tenreirricc ?
F{LIGO: PLr:r1c ,'ii rr-r'ttr l-rrsr
- ri.r. crr sirr:r t.i ,rr f i irsenrirat
ull ltircrrt (lL'lil()l1l-tc rlac.i n-.ti ii t.:ouris crr:ziilea pe
carc l1ltl colllls-o.
D-1. TNf IAII : l)ar poate cX si in cazul de faql ar fi un
piicar cle moarte. Pentru ci simt cir s-ar. cuveni si sufir.
li o problcmri de . - ,cr1Jl-r sI spun
-:
- o prcl;lerni <1c
concentrare a unui fel de... nelericire gi nedumerirc di-
fuzl intr-un focar unic
-
de ucidere a unui gcn cle
durere cu altl durere mai acutX. Arn putea ,rpoii" du-
rerea ; dar nefericirea difuzi
- "rt" e de ireindurat.
Cu neputingX de. indurat..E ca gi cum... ca gi cum lis-ar fi inrunecar brusc toati lumina. S-au dus cu togii i"
lurnea lurninii, numai eu singur..zibovesc
_aici. .D". Oq"rs
ci nu s-au dus in lumea luminii. poate ca nlcr nu exrsta
o lume a iurr-rinii in care sI se ducI...

165. CUPRI NS
Un uinanist psradorialIntroducere :
Cronclogie
Noti asupra
l
2I
27
29
29
84
12i
cd:1iei
Romanc
Franze !etLe.le
Contrapunct
()rb prin Gaza
I nsula
Prozc scrrrtc
F ard
Monotlu.L
Poezia
Sirnpatie
Almeria
Greierii
Anotirnpuri
Teatru de aarietis)
Tabloa de Go1,r7
Carpe noctant .
l4)
147
15:
[,scuri
17i
177
17E
178
180
160
i84
185
1S7
195
2Cl
Centenare
Personalitatctt Si
Despre conlort
di s c o ntiitui t a:e. s I ir : t ului
[). 11. Lau;rence 219
Variapiutzi pe tema Goya, 229
V,zriapiuni pe ttn mot;a de Fir,utes; 239
,ariJ

166. jltr
t2:
t:9