Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire

t'-.rir.: i'.,slil ilr.;tr:iir r,;riilp;ii si iir.i '';,r(:i.:r'i llr tiir,-::'r
nl{'.ii..tiitii., i.lesLrl,., lllrgii .,i i6-,,r1-1 i.ir,; - nrerlir:iirrii. Q ir:i-
",ilr: !i,-'bnii. t it iiri;lirlii ii;"liuirr;;ilc. i;r' jllicir ji ilrlutii :li
rtli'i'r1;l'lt :i.r..:'(' ,ri ilit!..lli'g r.ln-ti-f i:i" '1 i, ;iri,1;'1:1 cstC 1l cie{i*
riiii ,. I-rur't:tii';"r rlr :i;;|'r;:itliii.. lilLr;i1i!ii el" tOl,;.;1llir,rri,
,'i i liiliir: alc .-r:,tr';rcil:;uliii ('rllsi Sl lrir:i lir"hangheli ,.:i-
:.rii.i i-) n-;riiilir; ti) (ir::gil1-6L
1rri.nsf ini:r ;i ;li.ailttnericiLsca ,_"ri-
tiiiic ;"it'ntll.1 s"'tnltirtc'si r,j:r1i nu trtatr in,:cpe dccii:r:
in,,,cll11i rt:i puteIii c';;;ului. ,,(lil,j c,lrl L';i'lt c t"-ol'h)a,
1i c'e-n*
rcire;r lrti (', ctir r r,it-rtI Saiirt .It,,itr Ini't,.,i., Lt titnci cli.rtl
r-.rrr)i-'ir itDil.t vir.,i;r ;t pirriinl,,trlr-rj l'i ..rrrii: .:,ca cchiujr:i .la
rfie nrai lilin. i nt.tii vintnli lliritiilil'rr.'. I)c cc oer',, ;i
a:icl"jleililt Ge ril',tf't {,,;i1i;tcscn il(i cm r,ti lj.mLti?: ..{^}r:rui
estc incilr:lltlri . ii ( irilitl Silri i:r;lt;,r r:,..r.c,ir!ai:, ili si.lpr, r i:;d
aciel'et'at1.1l (r,'lir i1 ;ri iumii rtr;asti'g, L itii. r'>it .r-r,,., ,i"
ldunal coi:acul ii iiititir in acori.,td Cii'r,.llir. . . ,r
ilui'lL,:i cl it itt^r cptirnili :.iluniutl rt! .,r;1311. 1 'Joi,-i,,t !ri
i: ,.i:'tir.' sir it:r.llirzi rr.r,ts( ii toi ul('. Ili,r r. :;tiur i'd in,,ll'irzn,-:iri:.t
nu rrste dcs:ttii, nr:ri il nr-t-oiL, si rlc ; r:lsit:i. $i tr:trts.i r.i:"r:r1
:. r i,r-iit ;i r,:ri cr:ntinllir s.-i lisl:', 1,iliit.i;tilil-r,i r:oltsl.irtrri r:t-
ii:'iznearla gi riscui. Es,.:r:urile lui. in cinipul rrr,Cir,il.,ri.
in;i-lr,rlA haina su{'c.r int-t:i "i nrlrtii. ietE rle cc r:r,rl i,,'rl
i'. i. r i:it'uL.iLr-rt de tr'ligi<rr-rl conditi{.i _.aie: riislr.e jlan!;r iir.,i.r.e
"-'(j I{,;i r,i c'r: poate" lJn glnclitcr gj'. c (,oltlrtmporaii. T:1,,',1;ls
A5ri11-111{o1;s11ls:i ga1:i. ste acr.lrst;h nt,linisiitclle i,-r.ir,1rr,::
."{}rrrrtl r.'slc pi'ea :trii', cstr: i.il)roi:tiii) t--i.-riir . irisd rni,.i:i; rr'::
i-inlultli r:-c1e j'oartl- inal'c, est(' irl-:t'{)i-lllc (.1t l_litiv€rsril'i. li6
;-r(' ttti. iiit-t dar" dr. 1't-rptul rI ,,zgti-rri'tiil d,. ionrj ciin i'-tr,
riil .)itrlnirii e:jtri Ltn ijealndt&, ( lrrn :tiriitLt li. ,i:rlri:il)
Ciinriri] :;r: intilni:11? iii. ; cu ri'l :,i lt rlr i i',,ti.t i,rljri:r i le
lleir," Ilrlr'glrl: ^.lvllit'r'litr t,ntulrr! slli rr cirsl:r-.r,:ilea lt.. ir.ii-
tatii siile i.lir.ti.utitte si ricp?isiil rr-;ns;i;i lLrciclitalc,:t.,,r.{
Dezot'i(ji1fiit ni t.eiri;i111, , i3 ll,t i-rl,,i ri rtiLleli. 1li.iri1,,.r ii

emolis plit"rd cle tdrie a verslrrilor lui Rill<e: ,,. . . Dar
cirtu.a'*i?. .. ta.r:' ircllm pardsit pe munlii din' suilet.
Acolo umbld singur, in sfinti stiinld clc sineic.
Pc uo cilindr-rr cl. sa.donix babironian se poatc. vedea
un bolnav care lace o libalie in fala copacului sfint, sub
cliscul inar.ipat ;,ri soarclui. Un basoi"fi"t p.e"l"U^ft-;;paralitic cu pir:iorui a_trofiat, rugindu-sc ieilei cidtitoare
cle si'dtate. Muzcer. Grecici sinl plinr cle scuipturi
"u."infitisca;:a oh il*cit-, ;rciusc :zcLrrui r,'i'crecitc,l. ;i i"ri"ri a"impio.arr-'. vi'llcca'ca c.a p.irritd crrept u* u""t."pau-
nahral, c'a gi boa1a, yi r.d:;pundea unui act cle
"roJiirta.Marclc medic' r:giptea* Imhotep, p".ronul r,.,,rt,-
"ar]o
;H;in l:ursul clinastir.i a ireir,r, u fosi zeificat:
"o'ta-ajuitor,inleiept si sc.ib. s-ir'idicat astiei alatu.i cle cere trei zei-tdtl i'inclec.dtoa'c ri. clcmult, Isis, (isir.is si Thr.rt. A.;lu-pios, fiul- lui Apollo gi al unei iiir,te pdmi"t"qil, C;;;;;1.r,
discipoi int.u
'inclecarc, bolii al clc,liau,.ului Cf,ii,,rr,- u
fost fdcut de lun-rc;t recunoscitoitr.e semiz€u gi apoi ,eucli:1"r'tin. A inch'iznit insd si schimbe ciestinur'""ii,"ri"r,
im iind mortii si Zeus, ofensat, i-a zvirlit trasnetLrl
-rau
adLrr'ato. r[.t moat'k]. Nu ,itdm cd mal.c.Ie Zam.lxis al
Dacilor, era un zeu iiindecdtor si cd elevii lui au ;;,;_rn;_nat insd;i n-iediciita c1i'i. Hipocrate i'susi a tosi'ticutnemuritor prin prclungirea opcrei sale scr.ise tirnp ,t,, sule
de ani-dupir cc el murise. Biiericile din J.ra Ro-a,,,,"r.1a
mai..pislreaza imaginea lui printi:e liiosofii g.",,i ,,,,.,"ii_
Jir :rLi t;r'in cdur'.ttia b:i:lrirtind.
Iliad. lui Flc-rre. cr-rpi'inrl. un. cun apologiilc ccl(, mai
r,iblantc, in voi'be pulinr:: ,,Facc cit oamerii mari riiulti.
cel care vindecd oame'i,(. Epopeea l.e!i'Lr ;i unele, .l;t,;iiiexpresivg din felul de a procecra ar niccri".,t,ri an ,,t"".i,
ca ;i pirerea unora clintre
'-iarii
eroi ni r5zboiulLil troian
desprg el:,,Vraciul va gti cle-:l ta rani si pune_ra tcacui
ce*aiind_ cele mai n€rgre duleri,( (Agarrcmnon cdtre IVIe_
nelau). Intr-ade'ir, Nfahaon, fiul neintrec,r_rtuiui arctepio.
,,singele-a stors qi i-a pus cu pricepere leacuri lrgnJr";i
. . 93 relinem Ei mai pulin cunoscutul poem al infeleptu_
1ui, Iisus, fiui lui Sirah, din secolul III i.c.n., care invite
,,Oinste;le pe dohtor mai inainte dc ;r avea nevoie de el,
cu cinstea ce i se cuvine . . .(.
Aceleagi indeplrtate vremuli ue_au idsat ins6 urrne
Ei despre o altd fald a monedei cu car.e se pldtea tdmd-
6
duilea bolilor. Codul lui Hamurabi prevedea pedepse
foa|tc' aspre pentru medicul care grelea in interventiile
sale. Intrucit casta medicaid nll era totugi constituitd. se
suspectezrzii mai curind amestecul a tot feiul cle impos-
toli in ingi:ijirea sdndtilii (ca de alt{el, totdeauna, in is-
torie). Ne-o sugereazl insu;i obileiul scoatcrii in piafd
al boinavilor, pentlu ca trecdtorii ocazionali din aqezdrile
babiioniene sf,-;i poatb da p6rerea, in baza experienlei
lor. Literatttra biblici cupt'inde r.rn astfel dc' blestem:
,,Incidet i,n rnont-ts trrcdici" (,,sa caciS in mina doftoru-
lui(), ca pedeerpsi fa{E de pdcatul necredinlei. Putem
presripune cd perleapsa era de fapt boala, c'at'e impunea
solicitarea ingrijirii.
Polemicile litel'are infloresc in Elada, cum gdsim cle
pildd gi la Aristofan. Ce si creclem ins6, cind un Heraciit
scrie:,,Medicii, dupd ce taie si arcl pe boinavi in toate
pdrfile ;i-i chinuiesc grozav, mai ccr pe deasupra gi platd
de Ia ei fdrd sd mcrite('. Se nf,sr:useri merCicii profesio-
ni;ti, marele llipoclate fiintl unul rlintt'c acc5tia, care
acorda asistenli itir-ierant, clin cetatc in c'etate, gi cale a
rdmas in istolie ca pt'imul care a or"ganiir;rt qi o 5coa1d
de rnedicinS cr.r plat5. Se confruntau in mcrs doud J-.drcri.
Chiar 9i Platon aluncd (in .,Republica'c) o piatt'a asupra
medicinii modeste din timlrul sdu: ,,Medi'c:ina il clev'enit
o metociA de cultivare a boiii". SA fi fost chiai' asa? Re-
mediile erau puline qi natura erii clc lapt cea cdrc'ia i se
incredin{a in cele maii mrtite cazuri procesul cle vincle-
c.tre, excep{ie fdcind plagile Ei unele boli de micd chirur-
gie. Persiflarea ia uneori alur:d mai violenti, ci'r intr-o
piesa de Filimon: ,,Medicul e tare bolnav cind toatd iu-
mea e sdndtoas6". Dar ce mai putem spune, cind Plinius
cel Bitrin se plinge in ,,Tstoria naturald(( r'6 ,,medicii slnt
singurii care pot sdvir;i nepedepsifi un omortt. Sd o luam
drept avertisment gi invitalie la cultivarea conitiinlei
profesionale, pentrr-r c5, intr-adevdr, riscul existS, circum-
stanlele il ingdduie, ceea ce explicd qi cenzura -ctrinsd
care s-a constituit in timp. Mai pu{in vcrosimild este o
altA aser{iune, din acelagi opus: ,,Discunt (medici) peri-
cLLIis nostris, et experintentu per lliortes agunt" (.,medicii
invald pe riscul nostru qi fac experierrle cu prelul unor
mor!it(). Era perioada ,,incercdrilor(( tet'apeutict', r'inll m;i-
I

te'i. meclica .l':r cxtrem cie simpra si ineficace. Experi-
mentul velitabil u'a cicpaltc cie a .se naqte.
l{edicin:r antic6
- ,,cea mai nobild dintre arte((, inca'acterizarca iui Hipocrate
-
a izbutit un gesi p;n;rr;:
teic, ea a r ipit zeilor putr.rerr. infruntindu_i qi irpiirCcu sr-rferjnta pe cale ei o imprdgtiau asupra omenirii,
sm,lgindu-1e, cind se putea, ciriai vietiie care
"ru,
uilteptate dincolo de Styx. Meclicina a fo.st taiclzatl,-umd_
nizatd. Se gdsca ir-isa abia in gcrmcne, puierea omului
era incd
-mica, clragostea clc oni ..ro .ri,.i.. l"t_;; ;;:meniu atit de vital, nu puteau in:;i ripsi nici incercar"ire
naive, spontane ia inceput, mai tir:ziu cleliberate, ;";;-;;at'a,.; de pe atunci o armatd cle tdmicluilori mai muii
sau mai pulin nepricepufi, de I,elcitai:i cu bund cr.cdintd
gi cle gariatani patenti.
Evul mcdiu r':r cunoagte o c.lecacler.c penibiia a stiinlei
gi practicii medicare. Niverur tcorctic ,si metodorogic' a
r'5m:rs ccl antir., ..,ehiculat p.i' ma'ii meclici arabi lsi cu
dcosebirc ltrin Gaien, ('a1'e aclusese Ia Rorna er:perienla
gre'a<rd. 1)ogmatisntul ace sta rra stdrui timp de secole"
creslii-rizarea Eu'opei favorizeaz| rcimpretirea rerigiei-c;
medicina, templelr. si pr.eolii cle ociiniciai.d, (,,saceriolii(),
sint substituitc a.um clc ministiri si cdrugaiii-meciici. olaudd a medicinii acestui ev ar fi greu
.-de
rostil, de_
faimarea ei sc gdsegte mult mai la indemind. Greseli au
fost destulc, izvorite rnai cu seami din nec'noastere. ru
;tim cunt, de exempJ.u, de ia ruoclul ncagresirr si ,,aseptic(
clc
_
inglijire a rdnilor
-
cum apare in textele homlrice
gi biblice
-
se trece la arderea lor cu fieruloq,, ,u, iu
opdrirea cu ulei clocotit, veritabild torturd, grevati de
fatale supuratii in fesuturile necrozate. Doctoii buni au
existat insd, nu prea mulfi, de unde cdutarea lor si lupta
pentru a fi atrasi la ,,cur!ile(( potentalilor vremii. La noi,
Antim Ivireanu laudd pe ,,doftorii cei clesdvirEi{i gi in-
{elep!il(, dar displefuie;te pe cei care nu stiu ,,a vincleca
raneLe(r. El cunostea strddaniile pentru .iur.opl"i."u Jl
lu?:"{i specifice, pentru cd spunei: _sint boale de multe
rellurr 9l nu se pot vindeca tot cu un feiiu de doftorii(,.
ln contrast cu insuficienla medicinii meclievale, pol-upa
exterioard se dezvoltase disproporlionat. Constituirea pri-
rnelor universiti{i a generat spectacolul solemn aI inves-
titurii, care pdstra ceva din strliucirea Romei Impel-iaie,
o str5lucire in care aurul era cle multe ori doar un ntetal
vulgar ,,suflat uEurel". imparaiul Augustus acordase me-
dicilor sdi inele de aur, ca semll al innobij6rii lor. Uni*
"',ersititile de acum continud si-l r"emita ;i cle; ,,Acciis<:
snnulum. allreunl nobilitu,tis, ab Au.qusto et Sencrtus l-l.o-
nrsno me.dicis concesso" (,,primeEte inelul de aur, semnul
noblefei, pe care August si scnatul ron-]an l*au acordat
medicilor(). Se acorda cu acelasi priicj ,,cartea.., simbol
al invdtdturii qi gtiinlei. Casa doctor"ului va avea de acum
o mobild noud, Iada cu cdrli. Singurd, prezenta ei arlta
cd stapinul ,,topise multe fdclii asupra cdrlilor filosofeqti,,.
curn sDunea Cantemir (cf. N. Vdtd,manu, 1974). Aga s-a
ajuns ca in insemnarea averii rdmase la 12 iunie 1794 de
p€ ur'i1'rr r'5.posatului ,,Fir{og doftorul((, cum i se zicea
clucerului Ghiorgache Sculida, sint trecute qi ,,vivlii in
doui cufere((.
Criza de medic'ind era paroxisticd. Nu puteau fi nici-
cum suiiciente misuri ca aceasta, difuzatd de $coala din
Salemo (sec. XII);,,De medici de ai lipsd, sd-!i fie fie
rnedici / I)oar tihna, r'oioqia, regimul cumpdtat(. Sc. vor
inmul!i r:onvulsiile cdutdrii. $i, nelipsit, multe greqeli
s-au putut produce. Am putea parafraza pe Mme. Roland.
cu al :,du ,,O, libert6 . . .t6, spunind: ,,O, sdndtate, cite
absurditSli se comit in numele tdul((
Apar figurile RenaEterii, elogiul nostru are de acum
prilej sd se insufleleasc5. Mari personaiitdli medicale run
totodatA zdgazurile strimte als gindirii, contribuincl la
eliberarea spiritului. Orientarea lor umanistd asigurA
rnersul sigur spre o medicind eficient5, care sd-si merite
numele. Paraceisus se inalld triumfdtor, izbind in vechile
deprincleri Ei inducind seisme in minlile ruginite prin
dogmd si sufletele amorlite prin rutind ale mediciior tim-
puiui. El peroreazd cu multd ciidur5: ,,Fier,'are medir;
poartd cu el inima (...); aceasta este inima lui fireascd qi
justificarea lui, cdci mai vnloroasa decit arta medicului
este dragostea lui de oameni(.. El e medic si alchimist

asifei ca ra dezvolta mult iatrochimia. pornincl de la
conrringerca 'cd ,,rostul chimiei nu este fabricarea aurului
;i cdutarea pietrei filosofale, ci crearea mijioaci,Lor de
riindecare a olrmenilclr:. sufcrin:zi((. Noul sistcm clc medi-
cina pe care il plomoveaz6 std pe patru pilastri: filosofia,
a:stronomia, alchiinia si cinstc'a mcclicnlui. Cochetlria lui
cu rnagia nu-l blarneazd, ii dezr'dluie nunrai clrama: per-
scnaiitate uriagi la intersci'f ia a doud lumi.
Ilosemarie Scirucler', in r-omanul s5u despre par.acelsus,
lasa sdL se expi'irne urmdtoarele cuvinte: ,,iUi-e rusine cie
proasta i'aimd a lnedicinei din zilele noastre. Cdldul, pro-
prictarul de traclir', lringherul, vinde pe bani buni graiime
de ,rm r;i gr:-isinre cie cline. Car.e e plescrrisi dc mcdici si
conrercializatl pl ln larntacii. fline ar.e bani rr,ui1i, .rle
t'enttmeie cle a fi un me.ilic bun. lsi rrind si suflctul ca
i;A-si impociobeascd lasa )i grddina. Si-si iac soriotcai,,,.
cini.l merg la uir boiniir,. o vizitd
-
un galben. pc: cli ept
ci;tigat, sall pe nedre:1ti.. Nu le e nila cle boinar.. Umbid
lmpodobili cii iloancle, prostindu-i pe bolnavi(,. Este, cle-
sigur, literatur':t. E verosinild? S-au fdcut mr_rlti bani
i'inzindu-sc r:cie mai ndstlugnice medicamentc, preparate
pe scafa iargi, de olicine renumitc din Venelia sau h,Iont-
ueliier, care -- dep5gite de cerere
-
au ajuns usol' sA
sttbstituir: cu anodine prafrl.t', mai Ia indeniind, leacuri de
o sirni--,ojica straveche, cultt cra ,,praful cjl. nrr,tn.rie ar.ie-
v6rati egipbeand.((, ,,1-it"afnl de corn de trt'ior.ogr., ,,lcr.iiica"',
,.praful dc lunf,( g.a.
Unii ciiir rnarii gil.rciitor-i ai Renastei"ii sc oilresc esu-
q::a racilelor din rncdicin5, infierindu-le tre,rni,ios, cu gin-
dul la lumea noua c:ue stir sd r,'ind. i-rasm cle llotterclirrn,
in ,,Elogiul nebunieiil, are un astfel cle paragi'af: ,,gi-n
meseria asta (e vorba clc n'rcclici) cu cit e unul r:nai igno-
rant, inai indrdzne! qi rnai lcpczit, cu atit at'e treiere
tnai nrare 1a grangurii aceia cle su:;, cici mcclil'inzl, l:Lrr:i
se practicd mai alcs dc c5"trc cei rnai ntulii, nu-i altceva
decit o pdrticici clin lingusir.e, rlu m:ri pulin, de buna
seami, decit retorii'a,;. In ce-J privegtc pe Francis Bacon,
dupS ce s-a ostenit si arate fafa din umbra a unor a;tri
ca Hipocrate, Galcn, Iiaracelsus, se oprc;te asupra prac-
tr;icienilor din tinpul sd.u. lgi incadreazd critica intr-o
justificati evaluare de'ansamblu a epocii:,,Cuno;tin{ele
de care dispune azi neamul omenesc nu-i pot da un simf
10
adinr: nici despre ce sint lucrurile, nici cit sint ele cle md-
rele". Imputd medicilor de a susline cA ,,numeroase boli
ar ii incurabile, iar in tratamentul altora sdvirsesc in-
delungate gregeli gi siir';esc prin ii-l parasi (pe bolnav)
din lipsa de mijloace". Pc alchin'iisti ii vede ,,imbdtrinind
gi ornorindu-se ca sd doveck:asci lczultatele divaga{iilor
lor'".
Limitele medicinii sint iimitelc. umanit5lii, pentru cd
ea ii apartine. A Ei fost definita ca antropologie apli-
catd la conservarea Si recupelarea slndtal,ii. $tiintele nu
tlaiesi: izol|t Ei nu sc dezr,oltd pe seama lor singure. Cham-
fort medita: ,,Filosofia, ca si medicina, dispune de rnulte
clroguri ,foarte pufinc lcacuri bune gl aproape cie nici un
fel cie medicament pentru uzul curent({. Sintem in se-
colui al XV[I-lea Medicina stiinfificd incepea si st
nasr:il, aldturi de celeialte discipiine gi in plind confrun-
tare de idei teoretice. Empirisrnul gi induclionismui ba-
coniari, de o parte, ralionalismul cartezian, cliticismul
kantian cl.c. au impulsior-rat cunoagterea. Descoperirile se
lin lan!. rstolia civilizatiei reline multe figuri de niedici
inscri;i in lupta pentru cucerirea naturii. tr'iecare iqi me-
ritd clogiui sdu. NIulli Ei-au zidit propria viala ia tr,:melia
desl'operirii pe care all oferit-o, geni-.ros, omenirii. Cu-
vintul ,,sacrificiu'( ar putea fi cle multe ori rostit in le-
giturl cu aceastd armatd devotatd ;i entuziastd ciu-c a
pus bazele medicinii de care ne bucurSrn astdzi" 'Io!i
marii medici s-au dor''edit qi mari ginditori, mari oameni,
care au :;eici:tat gi r:ehiculat posleritdtii valori umaniste
dirr cele mai de pre!.
Pasteur erer chimist dar, prin cercetlrile sale cele mai
impoi'tante, a {ost pe cleplin asimilat cle rriedir.:in6. El
spunea;,,Nu te inlreb nici de nume. nici de r:rsd, nici de
religia ta, te intreb care ili este suferinla({. Cind s-il an-
gajat si facd cercetdri pc un ias contaminat cu febrA gal-
ben6, ia Bor"deaux, un prieten il lntreabd: ,,ldu e pe'i'icu-
los?" Rispunsul a fost scurt: ,,$i datoria'i( Claude Ber-
nard. {unclamentind cercetalea stiinlifica experimentald,
spun.la: ,,{edicina inertd, este oare meclicin5? Nu, ade-
vd.ra'ra n:rr:clicini csto cea c:',1'c actioneazd pentru a opri
rdul". Lui ii cliltor6in ix'en ciefinitie .,rlc'sacralizatd6t, ,,peh-
tru noi, rnedicina nu e nici o Ar"td si nici o $tiin!d, e o
prof esie ca Agricuiturai'. Mllita penti.u stabilirea rrnui
1t

statllt mai lerm intr-o actir.itate care, clin piriatc, con-
It-""u, sd r-imina, ,,un amestec cle tot felul i" f"J."ri;_1laestrul sdu, I.{;rgcndie, utilizase altd expresie i; ;;iil"qc -calt-o fdcusc, !a timpul sdu: ,,Daci s-ur goir; meaicii
rlc la.H6tel-Dit'rr, rnorLalilatca irr
'fi
pnit" -,,?;.';,;;:l;_pe.ativul cunoastc'rii stiinlifice a con'ins p" t,rnti t*nie".Narrnyn,. la. sfiriitrrl,secolrrlui tt.ecut, avertizu:,,).l.,clieina
trebuie sd fie o ;tiin{a a naturii sau nu va fi(c.
Treptele progresului au fost insd urcirtc gr.eu, in timpmult, gi cercetitririi gi-au purtat de ia
",;"? "'"ii;i';;:clia cunoaqterii. Un singur^exemplu: ar.iestezia qi urriig;_
zia. Dur.rt'a a fr-rst ma.kerul pririciprrr ar sufci'iirtei. ,i;-plnarea ei a ari's ir-rsi iimite'de nesupoit"i i"
"rri."rJiu.Problema evitirii uce stci cir:r.eri legate de actul tr.i.a_
peutic pglea insoiubild, ca un bleslei: ,,rrei fi np",oi i.,
dureri!.( Velpeau sc.ia i' ltll)g:,,; itr,;ta clu'er-"o';rr-n,r"_
rafii este o himeri car.e nu-i pei.inis sd f ic u.r, ,i,iiia
lsldzi('. ,$i tolrrsi . .
.. Pe la 1540, Ira.arcersus si valerius corcrus r..nrbrrir si
distileaza,,nitr-ol'-rl zahaiat,i,
"ur.,
ru-fi
"","it ;,;,i' il:ri;,,eierc de Irrobcnius. l,a 1ZZ2 Joseph priestley ..'i"i"tir"urlpt'otoxidui de az.t. i-a ltilZ Wilhctm Sertir.ncr. ;;*i;;;Anrorfina. La rB24 II::rrr'.y ililr Hickeman realr-ze. zit ,tintarli'|e tezi{' expeiirrentaia cu gaz carbonic. In ril:lr iii=i,,,r,cn. Liebir,, .samriei Crrlhle.si Eugen Sonheirlrn ,f r.,,,,1u;r"rJ
^- inr:lc1,r'nticnt un:ri ciL, trltul -l clorofor-rrt. fr,",.riir.i!
rnateri.tlt srt .o'sti.tuisL:rd, apdrusc ;i prima s;,r;1,.rtill
-Je
anestezie, pe aninrai.
Despr:e L'tr)r, Frotlc'ius, care e'a farmacist. ollst,r.,,.ase
ca aspirind iiteva.p.irriluli apare o stare de euloric, Je
u.nde^mod_a raspinditA printrc tineri a ,,partidcin. ,1"
"i"i,iqi a, farselor
-ce qi le fdceau unii altora. t"t_u"
";tf;i;*conte-'ri s-a- inregistrat intirripl6tor somnul aciinc al unLii
coprl. L;r rindul sdu, protoxidul cle azot si_a 1,,.lvclat totintimpldtol proprietalitc,,hilariantcr, (cle unde num*te
din epocd)
-grafie impL'uclenlci unui tin,-rr ucenic farma-
?ll: T:lphrey, Davv, ca,rc il pregdtes intr-o .an",i,.utra.
rcelrsta proplretate, popularizati de el, a creat gazului o
trecdtoare giorie. lnceriali mctociice de aplicarJ . p."t_
oxidului de azot ca agent anestezic, au fost tacute 'ufte_
rior de^Hicknr;rn, la Ludlow, pe animale. Co-""i"** ,acle Ia Royal ,Society, din Londra, $i la Acaddmie Royale
72
,lc Nltiriecine dir-i Paris, in 1828, a lost primiti cu indoialS
qi salc;,r,sme. Un prim eqec al cercetdrii organizate. La 30
ma 1,'342, dr. Crawford Williamson Long, din Danieis-
viilc. Geoigia, face prima anestezie cu eter tindrului sdu
prie'Len, studentul Janes Venable, extrdgindu-i doud tu-
morete ale gitului. Primul succes deplin. Citeva luni mai
,inaintr.:, Wiiliam E. Clari<, ia Rochester, realizase extracfii
,lent:rlr,. nedurero:lse tot ctt ajutorul eterului.
ln rlccernbrie 1844, dentistul american Horace 'elis,
particilrind la o reuniune de ,,gaz hilariant6', constatd cd
r:nul clin participanti nu irercepuse clurerea legatd de o
rand a piciorului, prodttsd atunci. Suspectind modificarea
sensibilitdlii la durere, face un autoexperiment la 1l de-
cembrie acelagi an: igi extrage un dinte fdrd cea mai micd
durel'e. lgnorind dozele t'ficace, a e;uat insd ulterior in
incercililc der a demonstra acest efect al protoxidului de
azot. lin fiasco inregisti'at cr"r prilejul unei incercdri care
'se bucurase de mare publicitate, il scoate iremediabil din
.:ircuit si r.a muri prematur, mizerabil. Un alt dentist, din
Ilo,qton, l,Iorton, care asistase la incercirilc nefer-icite ale
iui 'eils, rplild eterul cu sltcces: la 30 septembrie 1846
xtrage un djnle muzicianului Ebel-r Frost, fdri dureri.
tnccpe sir stur-'lieze metodic problema, qi se bucurd de un
interes neobisnuit. La 16 octombrie 1U46 va aplica metoda
sa de anestezie intr-o operaiie acceptatl cle renumitul
Cr. Warrcn de la General Hospital din Boston, eroul fiind
tindrul Gilbert Abbott, care prezenta o turnord a obra-
.zului. Aceasta zi a rdmas, prin tradifie, ca c zi aniversari
:r spitaiului. Chirurgul Bigelo"v a spus, dupd incheiereer
.ru succes a clernonstraliei: ,,Nu, ciomnilor, nu sintem vic-
tirr-reie unei haiucina{ii . . . Am asistat cu totii Ia un eve-
niment capital in analele chirurgiei. Profesia noastrd este
elibe.rati pentru totdeauna cle oi'oarea sa((. Metocla difu-
zeazd, 9i in Eulopa. Obstetricianul englez J. Y. Simpson
apiici procedeul obtinind ,,nagterea fdrd dureri(t. in 1847
se semnaleazd e.fectul anestezic al cloroformului qi clorurii
.Ce etil (Pierre Flourens). ln 1853 se inregistreazd prima
anestezic ,,d la Reine(( (dr'. John Snor'v), cu prilejul naEterii
celui cle al optulea copil al reginei Victoria. Urmeazi in
continuare, purificarea cocainei (Niemann, 1860), aplica-
rea cu su('ces a protoxidului de azot in anestezie (Quincy
Colton, 1t}62), anestezia endotraheald prin traheotomie
13

(Trendelcirhr-u.g, 1t)21), pregAtilca prooil,-,].iiiolic cir lnor_.
find (-eon Labbe gi F6iix Guyon, lg72', la reconrirrjda;ea
lui Claude Bernard), sintezi ciciopropanului fi.reu"ii.1BB2), anestezia corneane cu cocaind (KarI Koll;,,. 1BBt"
Ia sugestia tui Sigmund Freud), anestezia lahiaiana'6uJ_
iey Tast Ei Guiclo Caglieri, 1894, aplicalia inaltd tiina rea-
lizatd mai tirziu de Thoma Iones'cu), anestezia epiclurald
(Jean Sic.ard gi Fer.nancl Cathelin, tsbi;, siirteza p;";;i;;l
(Alfred Einhorn, 1905), utilizarea intrai,enoasd c* acliune.
rapidi a thiopentonalului (John Lundy, 192g), punerea la
punct a cilcuitului ini:his pcntru aneslezia cu &clopropan
(Ralph Milton Waters, 1i33), anestezia pri,, reiriger'ari
(Freclerik M. Allen, 1g42, prin dezr:oltarea exper.ienl-"i
"-_pirice a marel.ui chirurg l,arrey, clin 1Bi2). Sd nri,,i u.Ur_
gdm ;i anestezia electricd, proj:usd de Arsene d,Ai..onva]
(1890), dezvoltaid apoi cle Rabinoviteh-Lccluc.
Studiincl istoria medi,cinii si rneclitincl asllpra ei, se
cu'ine sd evocdm neuunrirate personalil.dli cdrcr:.-, Ie'da_,
torim lecunostinfd. Cele mai inulte au rdmas anonime-
lja' medicind inseamni mai cu seamd. frontul ir'ens al
practicienilor ('are ;i-au inchinat rziala alind.ii suferin-
{elor semenilor. lor. Erpiozia tehnico-stiinlifici p"
"ui=o. trdim, ca ;i org:rnizarr.a planetard a sistemul.i de ocro_
ttre a sdndtifii, au rjclicat noi probleme. puterile crescind,
au c'escut ;i rdspunclerilc. A fi medic insr.,:lmnd. astdzi crr
mult mai mult cic'cit in perioada interbelicd. Eiicienta
medicinji a sporit, au sporit si riscurile. progiesul in
:3"ou:t-!it:g se. obline din ce in ce mai greu. Un geneti_
cra-n, lvluller', Iaureat Nobel, se intrcba: ,,T'ebuie. oa'c ca
noi,. geneti.ienii,_ sd clerrenirn ba,cteriologi,"chimisti, fiiosofi
gi fizicieni simultan cu obligatia ae a"fi zoologi'qi l rt"_
ligti?(. Rdspunsul lui e r: incurajare: ,,s6 sperim'ri dali"
Nt-lg mai pu.tem mul{rrmi cu Jcepticismnl far-rstic: ,,,rrl
mecicinei lpirit-lesne-i cie cuprins y'n" ta lln eeil r i r,rtul
studrez / Inalta 1ume, mica l-ume,',,un, je vezi',, Siri.r. *
ldsa la urmi intr-adins / si mear;gd tot cum rui'D'rr*-re-
,e-u i-1 place(. Descoperirile sini clestinate tor:mai sischimbe cru'su1 lucru'ilor. Sallul inregistrat i:i'A .,,rrn:
ne ing5duie pentru .,riitor optimismul. Nu ,-nai .r,,cm
insd viziunea simpliftcatd a epoi,ilor tr.ecute. La in.c,put
de _secol, un renumit profesor, uroiogul Kiister, l,ri*u
declaL'a la un congres: ,,Pr.incipalui a fost fjrrrt si pcntru
74
I
j
i
postel'it:ile lAmine numai o micd moqtenire de implinit$.
Accsi scntirnent iru-I rnai arrem astdzi, mai curind mo-
,les;tirr qi nei:ruifumirea de a nu fi putut realiza mai mult.
-Multe din predicliite ficute cindva au fost implinite in
lernrt"r-1. preer multc au t-5.ma..; insb scadente.
Chirrl dar'i, hipet'trofiind timitele qi picate'le medici-
nii, :-au gdsit voci care sd imagineze demedicalizarea
vielii, lotul r'dmine un joc aI spirituiui. Un recviem pen-
tru nr,-ralicin6. nu vom avea prilejul sd auzim. Medicina
perezznis! In lala troastr'5 ea se bucur:d de preluirea
-de
,care arc nevoie lrcntru a-qi i:utea indeplini menirea: ,,Me-
dicina rste intr-aderrdr o profe'sit', dlt nu o profesie ca
toate celelaite. Ea cel r: nu nurnai priccpere' ci si multi
dragcstr: ptlntt'Li om, multd orncnier, pasiuuea de a te de-
dica sdnataiii oamenilor" (Nicoiae Ceau;escu).
Cmul e prea fragil spt'c' a-,<i permite sd se lase infrint
de boa1a. Viala lui e prca :;curti spre a-gi ingddui sd uite
dc moarte. Sens'.rl exislenlei noaslt'e e prea inait pentru
a avea dreptui s6-l ignor"dm. Viala :re-a fost datd, nici
n-an-] cerut-o gi nici n-anr alcs-o. I{xistenla ne apar{ine
insa nou6. Sdndtaiea o reL:]amin-i de aceea din toate
puterile no.rstrc. Iledicina es;te cea cal'e ne std aldturi'
[-jn cuvlnt c:ilct cle recnncstinld nu poate fi prea rnult.
,,
t'"
:!
Sd lisSnr -sd cinte poe{ii. Ei au sah'at valori fdrS nu-
'arfu- ale umanitd{ii, pentru cld le-ati purtat in inet}t, cu
gindui 1or. . .
O lacrimi a iui Enil lsac: ,,A niutit doctorul bun (. '.)
Cita rSutatc a trebuit sd aibi lumea, ca si fie atit de
bun. Cite nopfi nedormite ale iui se plimbd in carnea
tinird a femeilor, care au uitat sd-i deplingd! De cite
ori, a trebuit si-i batd inima mai tale, ca sd. ajungd in
urma dure.rilor' gi citc miini reci au spus adio viefii prin
miinile lui caldel Cite dureri a ptttut zdrobi cu taina cu-
no;tir.:lci . . ."
Un vis ai iui Nichita Stdnescu: ,,Trebuie si ai un
suflet cu totul gi cu totul deosebit sd poli sd fii mami
plonriilor pdrinti gi si poli sd invingi invincibila armadd
a suierintci umane, oferindu-i o furtund de in{eles uman
15

(. . .) De cind eram mic (. . .) md visam ca pe un carralerrdtdcitor pe un cal, cu o rand in piept qi praUu.iJ,,_*ain iarbd.(...) N{ireseie duleiii ,i"i-ri,r"ie in aib, ri:""irrasau rdminind la capul bolnavului. E o muncd al_,i,,r.actd.
E o nuntd care foaite
'areori ,pr" ,li"ioaoti ,. ,f i,i""#cu moartea(..
_.Un omagiu adus
lui tgliq Flatieganu de Tudor Alghezi:
,,Dintre profesori, celebritAfi, dofto?i, medicament" ,? no:_cane, sufletul meu e^lingd Domnia Voastra; fp" ,"ifiirtl"iadin,Geneva, 19.b2). Cu J lund rnui i""i"t" ii"scrisese fe-ocarte: ,,Domnului... cdruia ii sdrutd miinile Tuaol..Ar_ghezi(. Hatieganu era un simbol al ivledicinii,
"i
p"._"_nenfelor ei.
MEDICTNA $r SAXLratna
, ,,Ars NLedica", numitd qi ,,Ars ALeclendi(, a fost dintot-
deauna privitd ca un megtesug al r,inciecdrii bolilor. In
cartea sa, ,,Despre vechea medicind((, Hipocrate aprecia-
zd: ,,Nevoia i-a fdcut pe oameni sd caute Ei sA clescopere
arta medicald, pentru cd regulile urmate de cei sdnitosi
nu se potriveau celor boinaviu. $i tot acolo gdsim o ca-
racterizare care ne-ar ingddui sa ghicim statutul de atunci
al acestei indeletniciri: ,,medicina reclamd un examen
intens gi atent('. Inlelegem cd este rror.ba despre diagnos-
tlc. In cartea ,,Despre aer, ape si locuri,,, acelasi Hipo-
crate atrage atenfia:,,Cel ce vr"ea si studieze cum se iu-
vine meclicina, trebuie si faca urmdtorul lucru: si ia mai
intii seama la anotimpuri qi la moclul cum pot ele sd in-
fluen{eze (s6ndtatea) . . . sd aibd in vedere si vinturile.. .
sd {ina seamd Ei de insugirea apelor . . .,( El face deci o
incursiune in factorii de risc, susceptibili sI genereze
boala. In alte locuri, vorbegte difer.en{iat despre irisurile
de menlinere a sdndtdlii gi cele dcsrinnte reclobindirii ei.
In scrierile de mai tirziu ale lui Galenus vom gasi un
comentariu bogat asuprai unei posibile defini{ii a mecii-
cinii. Ei conspecteazd o scurtd antologie de formuldri.
Iatd dintre ele: ,,Nfedicina este mestegugul care inldturd
suferinlele boln,avilcr, slabeEte boliie cele mai aprige.(
(dupd Hipocrate); ,,Medicina este arta despre ceie ia-
ndtoase, bolnave sau neutre.r (dupd llerofil); ,,Arta me-
dicalS este aceea cat'e asigurd sdnatatea(.; ,,Medicina este
arta regimului celor. sdndtoEi si a vindecdrii celor bol-
navi6'. Marele medic*filosof arab Avicenna va reline aceas-
ti dubld sarcind asumatd de meciicindt ,,... este arta de
a pdstra sdnS.tatea gi eventual de a vindeca boala((.
Orientarea medicinii spre sdndtate s-a menlinut Ei
chiar dezvoltat in epoca noastr'd. Se respectau desigur
vechi deziderate: ,,Solus aegroti suprenw ler", sdndtatea
bolnavului este legea suprem5,; ,,Stlmn'rrln1, bonum mecli-
2 - Medicina iatre miracol 9i dezamdgrre 77

cinae -<anitas(d, sdnitatea cste bunnl cel mai de pre! al
medicinii; ,,la omul bolnav, sdnitatea de mare pre! este,
pentru care toate in cumpdnd punind, mai u;oare a fi le
socote;te66 (Dimitlie Cantcmir', in Istoria ierrogiifici). Un
de'schizitor de drumuli cum a fost Claucle Bernard, su-
blirria. cd menlilrc1'3il vielii omului trebuie sa Iie unicul
scop al medicinii. Noi argurnente, aceleaqi concluzii. Lui
/" I. Lenin ii datorim ar:easti splendidi maximi: ,,sdn5-
tatea e capitalul ce1 mai prelios aI omului'r. Alexis Ca;:rel
fdcea distinclia intre sdndtirtea natura15.. I'eflectlnd lezis-
tenla organismului fafd cle hoirld, qi sdndtatea ai.tificiald,
obtinut[ cu ajutorul medicinii. El aprecia cd aceasta nu
poate fi suficienti pentt'Lr omr-rl modern, pcntlu ci ,,s5-
ndtatea este cu tctul :rltccr.a deiit lipsa cie boald(c. Con-
vingerea a devenit tot ntai ferm6, ,,meciii:ul de azi tretruie
si cunoascd ;i omui sinirtos, nu numai pc r,trl bolnar,(.,
cum atrdgea atenlia Iuiiu Hatieganu.
Prin irnpulsul sdu inilial meciic:ina a ur.n_-idt-it cloar si
rcctifice condi{ia natural5, combdtind boala. Dacli acest
obiectirr nu prrtca fi atins, s-a multnrtrit sa uiureze sufe-
lin!a menifestd. Pc rnisurl cc ri-i,11.1 clezr..ol'rat t,uno:;tin-
felcr clespr"e cauzele boliior, a apai'ut si r.olcitatea (sau
r:bllgaiial) prer,etririi ic;r-. Oclai6 cu pi.olifc'r'area tehnolo-
giei de exlllofare, care a fdlut posii.i15 riepistalea stdrilor
mor'l,iide latente -_ si ciriar a concii{iilot', il.t'mer.gdtoare
1or (precancer, pfediabct, preinl:u'it. imirrenla dc". ) -irctui meclicai a fost rnl.icipnt de obscsla rliagnr.rsi.icrrlui
precoce. Conceptnl f;rctorilor. dc risc, spcci{ic epor.ii mo-
derne, hazat pe inren13,'i.,rea 'tuturor conditiilol care ar
Dutea fi inclimintrter in genlr{a bolii, it adus o arlo-;dratd
Ioviturd cle Eoc strategii:i medicalc. lvlari puten noi sd
rdminen. parsir.ii 1.,r rmeninfdliie rcle..,ate de oxp._-riellta
directS Ei dc calcuir:le s*itistice, salt chial' numai d.-' ipo-
tezr:le noastre? Onul nrocicrn nu mai ar.ceptA fat;rlitatea
drobuiui de sare, ci acfioneazi clc:.js, :rsigurindu- ,ci con-
foltui gi securiiatea. Ba ehiar, .Jupd lecfia veche primitd
incd de la Alex:rndru hfurccclcn. nici un nod gordian nu-l
mai poate i'eline din drurntrl sdu.
Pe acest fundal a apbrut ideea, a,parent pa"ado,rald,
de ,,meciicini a omului sdndtos". Aceasta tinde sd se dez-
volte c'a ult nou plan de actiunr:, intern-rediar int''e c,ele
dou6 strategii clasice: igiena qi medicina clinicS. Este de
1B
fapt vorba despre un program complex c{e mdsuri destinat
menlinelii stdrii de sdnitate si implicit, combaterii qi
eradicdrii factorilor cu potenlial generator de boald. Aria
de distribulie a acestora este foarte 1arg5. Ei aparlin atit
ereditdtii, cit Ei mediului. Fiecare aparat qi organ, fie-
care sistem, igi are liscurile sale specifice. Fiecare virstd
qi sex igi au potenlialul lor morbid maxim. Un astlei de
progra"m se afld abia in germene, dar avem argumente
sd ndddjduim cd el va c'onstiiui principalul corp ai necli-
cinii viitorului.
La modul optirnal. un astfel de concept presupune
cunoagterea principaliior factori generatori de boaid, cel
pulin pentru afec!iunile mai rEspindite. Opera!ia este
destui de avansatd insi se gase;te depalte dc incheierea
ei. Utiiizdm ;i azi nurnet"oase concepte imprecise; oric:rie
din bolile ziss,,esenliale((,,,idiopatic,e((,,,criptogenetii,e$,
jlustreazi insuficienfa cuno:rtintelor noastrc. Optica ia
deveni alta. cu timpul, si :ransele rror.rstre cle intcn-cntie
vor" spori.
Dif erenliem astdzi trei mali dilecfii de acliune aie
medicinii:,medicina pleventivii si ambientali, asistenta
medicali. primarS. (in teren si serrricii cie urgenld) gi asis-
tenla meciicald sccundari (in spitaic si instiiulii de rea-
bilitare). Pr:iolitdliie presupur:r aloca!ii bugetar.e cores-
punzdtoal'c. Aici intervin strategiiie de poliiicd sanitarA.
Ceea ce s-a impu-s ca un mare adc.,tir. c;te teza cd sind-
tatea nu poate fi cumpdratd doat' prin cheltuieli pe rncdi-
camente ;i :spita1e. De altfei ace:rsta este si modalitate.a
cea mai costisitoare, toate pirerile convet g, profilaxia
este mai ieftind, mcnlincrc:i slnit;:l!ii c'ostd mult rirai
putin clerit leclobirrdirea ei.
Ope'rafional, iclealul ar fi comltatelea factorilor de risc
;i evita"eir apariflei bo1ii. Ce putem insd face in ci.rzul
unei condi!iondri geneti cr:? O experienld ini,urajatr.rale
s-a acuml.liirt in l.-.gdtuld cu ,.consiliui genet,ic premrrtri-.
moniali', care urmdreqte seleclia genitorilor. S-au inverstit
eforturi mai ales in legituli cu talasemia (1n i-.azinr.rl
mediteranean), si chiar cu uneie boli de nutrilie ca d.ia-
betui zaharat. ;r putea fi insd aplicatd o astfel de cen-
zur6, a atracliei interpersr:nale in atit de numercasele
boii in care existd o ar-untitd condilionare ereditard, dar
nu ciec'isirrd'? Cu siguran!5 nu. Ingineria genetici Ei-a pro-
19

pus la rindul sdu corcctat'ea unof i,l ciin clefectele ereclitare.
Ne gasim in plina ,,scienr,'s liction(i, nici perfolman!ele
gi nici riscurile nu ne sint ciare. Embrionrll si fatul au
r.levenit un nou pacient. S-a ndscut mec{icina produsului
de conceplie din eprubetd si clin cavitatea uter-ind. Aceasta
orienteazd in pr-acticd mai cu seamd spt'e suprirnarea
germenilor de r.iatd tarafi. I)ar', s-au reu;it chiar unele
microintervenfii chirurgicale. Perspective]e nu pot fi cle
pe acum intrerrlzute.
Resurse de acliune mult nrai generoase ne ofurd me-
cliul de viatd. I'ar:torii ecologili cr-r lisc paltogen sint cx-
tlcm dc numcro;i. Stilul de -,-iaid, aiimenta{ia, concliliile
de muncd, poluarea, noxcle. impuse clin afara sau asu-
rnate voluntar (tabagisin, alcoolism, supramedicalie), stre-
sul sint unelc clin obir:r.live1c maiore. Crelte standardul
de .,'ia16, cresc si la.ctorii cle risc, cle uncle conceptul oare-
cum nemeritlt cle ,,boli aie ci."'ilizatieit(. Este vorba in
realitate despre bolile car.e clr:curg clin er ori qi abuzuri
pe cale 1e fac oamenii civilizati. Va accepta omenirea sd
le cvite? I)oar respectarea globali a Ltnol prescriplii de
viafa ralionald ar permite indeplinirea aceiuinobii proiect
de optimizare a viefii. Ar trebui, pcntru erceastai sd se
revizuiascl atitudinea t-rrca r.ispinciild r.le neglijare qi
ignolare a avertisntentelor stiinlei.
. Snprarregherea pcp'-ilalionali presupune, la rinclul ei,
descol:crirea bolilor lntr-un stacliu latent (preclinic, _.ub-
irlinic). Acest obiectir. pretinde insd un contr.ol periodic,
cu un calenclar biric coilificat. Unui astfel cle pr;ogro- i
s-ar supune grupnlile pci:ulalionalc cu r.isc crescut pentru
o boai5 c1at5. Ar funcliona astfel multiplc mociele de in-
vestigafie activd, clestir-rate detectdrii fie boiijor cardio-
vasculare, fie bolilor clige'stive, de nutri!ie, cancerului
etc., etc. Screening-ul a devenit o micd zeitate cireia
medicina rnoclelnd incepc sd i se inchine. o face insd
rnult prea iipsitd Ce entuziasm 5i cle con-;ingere.
Programele actuale de sdndtate cuprincl mdsuri diverse,
verificate arnterior prin studii pilot, pe egantioane limi_
tate. Se inrpune in continuare extinderea acestora ia in-
treaga popula{ie cu risc. De exemplu, in cardiologie s-au
impus ca prioritare hipeltensiunea arteriala, hiperlipe-
miile esenfiale, coronaropatiile latente. In gastroenterolo-
gie: fenotipul ulceros si litogenetic, leziunile cu risc de
20
,-'ancerizarc de 1a nivelul stomacului qi rectocolonului,
,l'onicizarca helratitelor a.iute etc. Botile de nutri{ie sus-
titd o adevdratS. vindtoal'e metoclicd clupd diabetul zaha-
rat. iar la noul ndscut, dupd aminoaciclopatiile cu risc
enccfalotrop. Oncoiogia beneficiazd probabil in cel mai
i*:rlt gr:ad clc o stlatr:gie meclicald activd, bine certificatd
in formele u;or accesibile detectdrii, singura pcrspectivi
:r r€cunoagterii c;rncerului .,incipient(., ,,in stadiul zero$,
,,vindecabil'(. Disparilia infec{iilor panclen"ricc carc l,Lu fa-
cut lai'agii inspdimintdtoare in istorie constituir: o cle-
rnonstrafie de putere a medicinii sanirtitii. O demonstra-
{ie convingltoare Ei tocmai de aceera o:ilEiad la respon-
sabilitali mai inaite.
Nledicina omului siiniLos s-a ndscnt. Tlebuie sd fai,em
Lotul pentlu ir-i prccipita clcz, ,)ltarea.
In ce plitlttc tri>atul.a pe care Sartre cautd s-o irlen-
fifice la om __ ,,incipdfinat sd se piardl.(
-
s-o iudm
ca un simplu ar,ertisment, clc,;i crud.

TREPTELE GENEZEI
-
Ce salt de la plimbirile peripatetice ,,sub platanii clin
Cos" ale lui Hipocrate, inconjurat de discipolii sdi, 1a pro-
cesul atit cle complicat gi pretenlios prin care se fdulesc
slujitorii cle astizi ai nedicinei. Fiecar:e societate, i'ie-
care
-timp, igi are medicii pe care i.i meritd, s-ar putea
parafraza. I)ar dc fapt, fiecare: trr.buic s:ii-si nregd.leascd
meilicii de care are nerroie.
$coaia -meclicald s-a constiluit dintotcieauna ca o per-.
manenli. in tinrp, s-il perfectionat insd mult metoc{a si
s-a imbcgilit conl,inutul ace:;tui proces compiex. Uceni-
cia patriiu'hati din tr.ccut a devenit un sistem bine cocli-
ficat, -bri,jat
jle pririlipiile unei pedagogii stiinlifice si
solicitind in nale iriisur"d talentul si clevotiunea magi.s-
trului, o data cu aptitudinile gi pcrseverenla cliscipolilor.
Explozia ir:format;ionatd 9i tehnicA a impus aten,tiei cu
deosebire climensiunea gtiin{ei. Nu poate fi insi subapre-
ciatd cca eclucatir'5, spcrifica indeosebi etapei cle pregdiir:e
clinicd, et:rp5. care insumeazd un mare nurndr cie val,lri
Ele trebuie nu numai transfer.ate, ci integrate strul,tu-
ral personalititii rriitoruiui rnedic.
Exi:;td unele contradicfii in opir-ri;L c'elor introdu;i in
ci.t"cuitul fo,r'matiir al inrrdtdmintului medical modern, Dt,i-
vind mersul Ei organizarea lui. Se mai pot intilni poiilii
aberante ca a<reasta: ,,Niu cste timp si inr,'dtdm aici despr.e
valori; noi avem de invalat c,unt sA fim meCiei compe-
ten!i'r. O astfel de ...'cdei.e limitrtd gi nai.,r rrnilaterili*
zantl. care ar presuLaune sr'iziunca dintre laiura ,,Drofe-
sionald( (tehnico-Etiin{ificd) Si ce)elalte, n-ar pr-rtca Ij
insd condamnatd irrdeajuns. Dacd practica rdmine cimpui
cel mai fierbintc in care se fdur:e5te omnl, atelierui optk.
pentr"u pregdtirea iriitoriior rneclici este invdldmintul
clinic-
Introclucerea in procesul atit cle dinamic si nuanlat al
ingrijir:ii sandtirlii presupune exerr-.itarea rrnor influente
22
t-ciucative clin partea unui mare num5r de specialiqti. me-
rlici, ;i -
de;i poate pdlea surprinzdtor -- ciin partea
bolnavilor insiigi, ca par"tener"i ai dialogului care se desfd-
qoar6. Estt: csenlial sd. se respecte tgalitatea aeestor trei
fartor-i specific'i penti'u tiinomul pec{agogici mcdicale:
inl,qis['u, di,.;ci]rol, bolnav. O. Irodor atrdgea atenfia: ,,Lec-
!i.r ciini:'ii rrrr t.ste un dialog, este de fapt o disculie in
tlei.: modci'atorul, auditorul :ii cel despre care se discutS,
cale ia pai'tca activS ;i tlebuie sd incerce senzatia cd nu
este :rdus ca ,,exponat(t, cd in lealitatc ne ajut;in i'eci1.;r'oc
-1,a elucicierrea unei pi'obleme'( (1973).
Edttca{ia tehnicd r'c}rrezinti clesigur uir cbiectiv fun-
"lamcntal. Se clisting aici multiple aspecte. ll:tersarea sim-
{urilor a inccput clin etl.pir pl.etlllii propcdeutirii mcdi-
cale, se pet'fecteazd in t'iir1-r1 r]ir-ricd ;i va contitrtt:r iude-
flinit, realizind r-rna ciin raliLdliie medicului cr: ex,pelienld.
Pe baza unei cazuistici bogatc. se r,'iqtigd abllitatea in a
sc leaLiza c anamnezi i:ilrc conclusS. ;i un e>:amcn obiec-
tiv cornpJ.et ;i e'xact. Prin si.dL uinld qi repetific, plin co-
rectat'ea exigentS a erorilor. prin deconspirai'r:a mjcilor
Cetalii (,,sccrrtc1e pi'oicsiunii") eduirirtolul i1i apropie trep-
tat eLerrii cri i-rci'fortnirn15" rcestia se obisnttiersc eti ob:;er-
vali:r
-
metoci5 rinii'd pe rrcrnci:r lui Hlpoclate -'- irnbo-
galita i.lrin gama vir."jilti a exi:iordrilor rrrcdcrne. Dc ia
,atit'lclirrca r-.asivai il-r: oi:s;eri'ator, si: tli:c'c i;,r crir rLc'tir,,d,
;-efLc'ctati in .,1,-,stdri(t sj expr:r'inru-ilt:.
Ginrlirea clinicd a r-elirrrrt lLtenlia ck: mult, i:l ri:;lgur"ind
itrlt:trgralr:a unni :rnsamlrlu ciisparat cler infci'nrr'q.ii si adop-
tarr:a stlt.rtcgir:i optime 1n ciiagnostir ;i tlaianr"nt. insusi-
lca ei llresuliLrne o r:cluc'alie iogic6 si urr c,"icrr'itiu inde-
lungat. Unica mocl,alitate cste de a gincli alSturi dc indru-
mdtor, pentrr-r a verifica astfel clcrnelsul cogniiil' si deci-
zional proprirr.
Participir-rcl ncrr"rijlcrit ia asi:;ten!a nteciic'a16. viitorii
medir:i se cli'p:.in;:l cu plincipalelc proi-.lcmc ale profesiei:
:.recrenta explordrilor (ierarhizate dupd sin-irllitate, ac,cesi-
brlitate, agresi.ritatc, fiabilitate, cost, iisr). mate."ializarea
cliagnosticiiiui, alcdtr-rilea planului terapcutic (obiectirre,
nrijloace, in func{ie Ce indica{ii -_ neinditalii
-
contra-
irrdicalii, compatibiliteti
-
incornpatibiliteli, cficien{d
-lisr ctc.), evaluarea rezultatului (cu feed-back reglator ;i
t'e.rizuirea errentrralzi a deciziei). Iatd de ce ,,vizita zilnicd

lg. lolnlvi reprezintd un moment centrai ai activitdfii irr
clinir:d. Stuclentul (...) efectueazd u' exerciliu p"...,",,"rrt
de.gindire Jogic5, intelege mcrsui sistcnratic al'i,rvcrtiga_
lret, scsrzeazi Yuloar.ca exanrcnelor complemt,nta|e pcniru
confil'mlrea unei iltoteze(, (in consemnaritc lui I. Brut kner
si R. Geib, 1968).
.. Dezvoltarea spiritului stiinfific, asigurd formarea rnc_.
dicului ca c)l-n de gtiin{d, chiar claci nu Lln cercetiitor
actirr, un observator capabil cle o explo,.o,.., ,igrio;.""
bazatd pe r,'erificarea informaliilor ciin unghiuri mutti*
ple, analiza lo' c'r'itici, j'ormurarea cre concrr-riii jucricioase.
puterea cle a distinge clattle ciupd gradul lor de aclcr:drl
(certitudinc, probabilitiite, po_cibititaie;. Acnm i" a"ni"_
degte nevoia vitald de a se 1ir-re pasul cu progreslli n_"edi_
cinii. Recepticnarea se va face insa totclci"",l
".iti., ;rr:i"integr.re:r *o{iuniior clobi'clite i'tr.-n^ sistcin c,oerlr.-nt
s-a.putrri irnagira c'i'clria un pe'icol in cxcesui ei;cicro-.
pedic? Alexis Car.r'cl avertizase, surprinzdtor _ s_ar pile:r
-
pcntnr un cruclit ca eI: ,,lJn numdr prea mare de cu_
noltirilc c'ste nn obsta:ol pcntru utilizaiea lor,.. O astlel
de ,,toxi.c.manie,i n-ar
'meninla
insd decit spiritele i;il;;care acorda intt-r'cs i'formafiei in sine, fdri valorificarea
Ior. Aceastd malaclie a minlilor drogate poate fi ins&
prevenitii.
Lln remecliu sta in insugi spec,ificul prestaliei medieale^
orientatd tocmai spre suprimerrea stdrii
".rn.tii,f".
nfuJi""i
nu. estr.. irrclcc,at dupd ce.stie, ci clupd ce ol-.;line pr.ir,
gtiinl. Iui. 1)r'ol:iemJ a gdsit for.rriuidri feiu'ite. futi, .f.,
exemplii:,,Se aucle adesea spuninclu_se clespre cl;nicijcl
unii'e'sita'r' r'a astizi formeazd mai ales s:r,. iinli (,ai,e au
cap.ul ticsit cle nc.fiuni moderne de fiziopatologie si metu_
oollsm ;i care clin aceasta c,:iuzd se clepdrtcazd tot mai
mult de boinavii 1s1r (R.-S. .rr4al'h, lgZl). S:ru: ,,avatansade tipdrituri (. . .) care c.r'actci.i:rcaza ultimeie clece.'ii
creeazd insd un pericol ce trebuic r:riitat. Sir-ric-n.i irtr_,:r
mare.de pubiicalii. . . Multe minfi sir-rt pulvelizate, .iope._
sonalizate de acest asalt care se .,,iiciesie astfel nociv . . ..'
(S. Purice, 1982).
!-orrnarea filosoficd se perlectcazd admirabil in con*
diliile activitdtii clinice. Mec.licul in'a{d sd caute s'b-.
stratul mate.ial al suferinlei si sd-i ceri'eteze cauzaritatea.
El acloptd prirrir:ea integr-atir'd. care a reiuat i,
"pn"u
,.r-.-
24
r,i.i rrA viziunea straveche a unitd{ii, cea (,.r!"e iAcuse faima
rrii Z;rnrolxis si dc la e1, a Ecolii hipcclatice. Atituclinea
irtolal5 a fost tcltdeauna o cer-infd funclamentala specificd
,'r plcgdtirii mcdicilor'. A,todelul rle ac{ir-rne ol'er.it rlc in_
rllurratorii lor-cste decisiv. climatul unei clinit'i este
conciitia p.in-lordialS pentru opera rlc eciuca!ie i'ealizatd
aici. Acum incepe sd germineze rersllonsabilitatea medi-
,:'a16. Arta comu.ric;irii cu bolna'.,n], norntcle limbaiului
meclical
-
r'cr-bal si gestual -- respectnl si poiite!"u, i,-r-
iclegel'ca gi caldur.a, bunitateu si clevotlintci: tui,' bunh-
i oin{a qi alcriiunca, sir"rt r,ajoi i .,ilt.cr sc cirltivd concomi_
1:€rnt ('u instr.uire.a ltroprirr-zisi. i;t pr-actic,a sc inl,ata ci
stalutul cticii rnerlicnle nu constituie o abstr.:rctiune ci un
progt'r1m viu, c:rlt condui'e . toate acliunilc sr grnclurile
meclicuiui.
Tofi marii mae ,itti aLr r'f,:nas iu aminl.ir.oa clc,r,ilor lor
nu n'mai
-
salt ni_i atit
-
p:'in tr,ansfe.ni tJe .rrr-rostiufe,
cir _
plin ,for'!a lor c,lc' c<trtvingcrc ln tt,arnsmiter.ca sLlllre-
inelol viilori. IVIai curind vibratia inimii si cr.ezul unranist
liu fdcuL l,rima lor ;i nu etrcicltpe cljsmui ciuclit, ltlcfuit"_ desigtl'
-
ciar intpiicit. A fi mcctic, sct-in si M. Voi.cu_
lescu (1972), .,inscamrrd a 5ti sa ingli.!e;ti bolnavul, ocu_
pindu-te dc .1. c.nnoscinclu-i toate pr.blemele, nu nnrnai
organicc, dar' ;i aie r.'ictii saii, psiirirr_,, ca si prol:lemele
sale sociale si economicet..
Disputa etir'ii crr,,llrciesionalisntui.! ;i,.compelenta(.,
pri...itc cat valori in siner, telit.ricc, se poarta clr niult si in
{or:mulari clilcrite. ir.claiiilc clint'c ionstiinli si stii'td
sin1" insd binr: pi'ec:ii:iifg ,ri t-ru cle acunt..Un m,_ri.,r clascdl
clt-tjcan,-.Vasile Rogr',-.a, ar,,'crtizasc, cu'alabilitatc :,i pe'_
tru meclir:ind: ,,Sd nu uiri .i dr.asupr,r talentulr-r; si stiin-
{ei este un lLrctn incomparabil mai marc: cor-rstiirrla,:. }{e
clam bine setnt.i cd t'cbuie sA t:xiste uir schimb i'tcns
de sentirnente intr.. clon:i pe'l-so.nc, ,,clit.r ci'.o una suferl"
.;e fidminti, ccre ajutor ._ bolnar.nL --.li ajta _ mei.lii.ul
-- incearci sir-1 i'inciecc sau sd-l rlsl.l rczi-, ir.r olice caz
sa-l linisteo"r'5;s (A. Gun-Sechr.5avc, igZt;. -Lir_r cxista bol-
nai'i ,,buni 1i r-Ai((, nici mdcar' ,,r,omozi gi clificili-, existd
doal situalii clistincte care pr"etincL strategii pe mdsura lor.
Dacd obiEnuit militdm pentru clemistificirej dr.amei, pen_
tt'u anihilarea ei, alteori noi sintem sili{i s-o arnplificim
25

altilicial, dacA cstc nc.roie, pentr.u a obline un acord _-
altfel refuzat
-
clin partea unui bolnav refractar.
Pregdtirea medicului nu poate fi desprinsd de o bo_
gatd culturi umanistd. Sint nenumdratb reperele cul_
turale Ei a.tistice care ir.rte'f ereaz6. cele mai neastentate
aspec:te in prar:tici. Sensibijitatea umand si puter"i A*
finlelegere a probiematicii omului, arta comunicdrii si.
lirnbajului, isi au rdddcini adinci in fondui de cultura"
cre.ativitatea spore-ste. Ar fi fost posibrird modelarea psih;-
nalilici cle cf,ti-e Freucl, Idri famili;,L.itate:r lui cu vechile
mituli a,le omenir-ii?
Irot':rtal'ea clinilS preslli)une mutartia de la ,,a sti(( la
,,a _$ti si fac,'i,,. Ginclil'ea ;i con-rportamextul tinArlrlui
meciic se imbogatesc. Bl invatd sd cintdrcirscd rapoltul
dintrc' r'isc si benelicir.r. S. ia'in iuilccaii i;it"ri;i;.;-
non-iic, s5. clabore,ze strategii indiviclualizate, sd clisccarnd
noulatca in sine dc plogrcs, sd. evite reclana si pubiici_
tate.. sd c'u'oasci.ezilizirire ar:tccesorilor. o noaiptc r1e
garcia poate face mai muit decit o lund cle stucliu. Spili_
tul metodic s-a impus si cl ca altd dimensiune r.aloiici,
medicrrl avinil un
'oi
educator inscmnat. L-a sublir-rilii;
incd demult $coala d.in.salerno (ser:. XiII) in paragraful:
,,D:itr-rr e.ce, de ce, c:ind, cit, cit cie cles si'unclc / S"-:rrati:
orice medic, r'cgimlrl cincl prescrie(( (sub ,,r.egim{. iri!elc_
gindu--<e ne atunci int,r,cgul ansamblu al maiurilor tera_
peutice).
,,
"'
>i
, Cind pr-imii ginditori eLini au cristalizat riccl indenn,
tran,spus apoi cu dalta pe ilontispir:iul tcnrplului lui
Apollo din l)eifi -- ,,<,unoaqte-te pti tine insuli(,
-
tre-
zeau pentru pr.i:uil datd simtnl nman la alieviit.ata r,.sn_
gtiinfi dc sine. Princlca inceput miracolul introspec{iei,
ciruia ii datoleazi onul misr_rra valorii saie. pentru'isj
toria. umanitdlii, lrctul-rerreja{ie al autocunoaqterii con_
stituie de firpt cioar o prrrnisd. Evc'nimentc.le bogate in
ser-rs se consuml abia ile la ace-st punct incolo. Ne aptrre
eviclt:nt cle cte omul cir illtAzi, lucicl, nu se mai lasd md_
gulit cie sirnpla c,Llnoastere, itir:i de ,oluptittr,il gi nic,i cle
spectaculozitatea ei. Astlel cle ipostazri contc:nplativi este
26
mi;-ratd, neindoieinic, cle ameninfdri nai'cisiste. La ce ar
set'..'i o inventariere care n-ar duce muii depalte la me-
toCica oper:alici de estetica a pr:rsonalitelii? OmuI are
ner.'oie paroxisticd de cer:tituciinea progresului sirr. Ce-
rintra pe carc o exprimi spirituL rrremii no:..strc al J'i mai
it-ti jnci ,,forr;eazd.-te pe tine irt.suli". O aspira{ie c:,rle tinde
tot rnai mult spre omul-clemiurg, omul*arhitect de
sine.
Autoperfec!ionarea ca irleai a constitrrii- o tr,rni irre-
dilecti pentru toate filosofiile antropofile din toate timpu-
riic. O asemcncra strdcluln{d nu derir;d din implrisuri ego-
creutt ice, ci clin nerroia cle. integr:irtr intcruntanri. ifaed
accr:ptdrn ci ,,omul Lrstc opcra omuluii(, cum s-ri exl;l.imat
un ginditor (Gorrion Chilcle), trr:buie sd arrem in mirrte
nu numai fAurilca indirriclului de cdLrc grup, ci si aceastd
construirc c1e sine. Este singura cale cle convcltire a su-
biectivit5lii in obicl'iii,itali:, a cxistcrrtei on-rulni ?u 1'a-
loale ttmarrl.
rr' fi extrem c1c lxisionantd urmirilca rlr-urnului par-
curs c'le omenire de-a lrrngul ist<-.r'iei, in r_iemersuI sdu
autoformatirr. Desi ciominatd r:iteoclirl.ii clo inflrrcnle ne-
faste, ea si-it regdsit clc fjccnre clatd liniii aslonclentd. Sd-l
numim pe I)escartes, c'illc puninri brrzllc nretocloiogiei
logice a cunoarsterii, a dericnit un pt ccursol' ;rl autolbt'-
mdt'ii intelcctuale. DarA r:,1 a pus acceni,ril pe liri.r.rr.u ralio-
nai-cognitild, muifi altii au t:l:,ibolat rin nroctrr:l ntoral,
nuanlat cu tleapta ilc civiiizatie cireja ii aparlincau. Lui
Iiai-rt ii datc-.rdm o sublinierc de mare pre[: ,,X'Iqra]a nu
ne invald de fapt c'u:n sd ne facem fericili. r':i r-'um sd
clelcnim vleclnici de fctrir.lilc'i. Avem bucur.ia rr'r giisim
in vechea limbd t'omAneasci o splenclidi formularc. SI-j
recitim deci pe Dimitrie Cantemir: ,,1nv5!iturile ;i vred-
niciile, numiri imperecheate pot fi prefuite((. Sau in altd
pal te, referinciu-sc la raportul dintre sine gi gr.up: ,,Cind
pentru folosul ob:itei cineva se fericegte, cuvioasS qi fru-
ntoasd este laudat'.
Ca sir venim mai aproape de azi, nu putem fhri a
evocl,i pe tiir5r'ul Karl Marx, pentru care cler.trnitatca era
vaioarc.a ce tlebuic cultivatd in primul rincl -- ea fiind
cea care .,i1 inalla mai mult pe om(.
-
ri 1;ltntru care
Prometeu era ,,ccl mai nobil sfir-it qi martir. clin calenda-
rul filosofiei", prin generozitatca ;i rrocatia sacrificiului.
,.7

iIarx pu.ne problcma foa.te tr,ansatrt: ,,Bucu'ier noastr.d. nueste
,
o- bucuric jainicd, mdrginitd, egoistd, .i i".i"ir",noastrd este fericir.ea a milioane cle'oarieni,,.' Rerp"".il;;;dirccta ce rcvine fier-'druia va fi expiimatd ,""iii."i;-;;Antonio Gramsci, atunci cind defineste ortrul ca aev _
nrre pclnranentd ,,in planul subiectiv ai auloclezvoltarii
5i in plan,l obiectiv al acliunii'(. Iatd cleci cl'bla aeteimi-
n-Are ir ,,omului totai(., lle care ni*l p|opurre marxi:ntril.
tr)e aici griia jrrioritard- a epocii noastre pentru fun.lal
mc'nt:it'car unei couccptii clc, ,,,ia1i plin cultir,are $i ;.rt;-culti'are, pentru conco.crirnfa clint.e gincru.i,-.rbrrr"'"'ii
faptr', pentru consc.cvenia itr atitucline.
Istor ia nc-a aritat cir intr-o ,,lume nebuni_nebuni(.
nu tofi ounlc'liii sint cuprinli clc nebuiti,,. 1-; ;" I;;-i;;imprtll'ir il i ilrla rlt' ..r.ir,,,,.,,r"i2,,,.":: .; r,a tt(,rncn*" ';,ifiip.titr-' i'i olr'cti.v cistigati. cincl t'eprcio er,'oruti.i t"-*.r'ri-dicat la statutul clc om, nu-!i mai .po!i irrillclrri sa recles-
cinzi in subsurur isto.i.i cinrr rlispui'cic o'r-ii:ontii.r'i"ixlr,
se c'ttr''ir.r. si tr'Siesti bu.r-r.ir ror-. s-ii spus. si,,.,,,.'',,ii.r.
adevdr, cd ornul este in metre pa.te "eea cc dot.este. llicontroleazi in fapt p'ocesui 1tr:r.mane,iri.
'l
transfor;nir.ii
sale' proces carc se desfdsoal'd fir';i infatua.e, i.raepe.-taerii
de rasunetul exterior, chiar atu*ci cina ac,eslrr r"'arr",,*jsu,cces sau gictrie. C]ea mai rnare satisi'al,1il cl,,riYe cinttdirea impiini.ii e{ecti'c, cea
'ai
nia,'o bu.l,r.i"
"rt*
a"a f i rr:alizai ceva, {le ,,a fi Jislt o Lllntii6,.
Tldir"n Lrn ev cind pntem vorbi cle inflr-tc,nfa tntulor
i1.l{r,jl iuturor', intr-o catapu1tali, hotAriti spre r iitor.
'>o(.iirllz-Al .[r ltersoanei untane __ biologic niiscuta ca in_
dir idualitate, dar cleschi:;i. ;i clec_.ic"po"bild,,r1_;i l;bcr;ri_
leasci vaic-nfele delinitolii pentru OM -_
"rt"
np",li'a*educ:it{ie complexd. Integ'.rea sociald nu_i aec;Ir .;.;';";;unrlI l'erretate intcractiuni si t|ansferuri ir-rtre rre mbl-iigrupului, act cie 1uziunc si omogenizarc. Nu numai ti,"*-;;iproccs cler maturizare ciar mai 1ir seama incle lLrngi ;i"i;;;;a personalitSlii aduce strdhic,ili:a senc.etufii cu."" rl_, nno*
r:at rAspunderile.
, Principala for tA c.rir,,n.i:r.i1.ar.. r'irnrir.re in noi. Rer:sita
oepllna'tr ];oatc a'eir lor: fi'i. --romutarea de ;te traiectoria
extrit-isecd, a zlt';rrl'ri rie intp.umut, pe cea intr:rioard. i:
autopi'opulsir' ii. Jrt'r'i,rr'libiriti',ea ."ridd pri"
""""iu"ia'
i"orient"r.,, . i'l,rti.ntd s1t.e absol,t. i)escoperi.ce ,,dasciln*
28
lui interior(.-(pe cale_ ni-l sugereazA metafot-icul ,,inwcnclig
Ar"zt(, identificat odinioard de piir.acelsus) echi-, ate aza cil
gasirea.. vocafiei, cu drumul spre implinirea proprici per_
sonalitdli. Este un moment ce se pelrece cu mr-rite tr;da.
Ei marcheazra un inceput: autoconstruirea. procesul ar
trebui. desfdqurat cu patosul qi zeiul unui Savonarola, aflat
in razboi cu sine i';Llsi, farri i,r ir-rgidui nici anti-idealuri,
nici confortabile stagniri. A astepta totul de la factorii
formativi ciin afard insearmnd renun{area la ceea ce este
mai de plc! in fiinta umani: puterea cle a controla r:ve-
nimentcle Ei implirit pe sine insugi. piatra de temelie a
personaiitdlii se asazd in prima tinerele, dar lucrarea se
incheie
_tilziu si clt seori ldmine pentru i,otcieauna ldgd-
duin!5. La r,'irsta avidd de mari adevdruri Lucian tslaga"igi
lezztttrrztt. ,,pietrcie pentru templul sdui( sub bolta ciruia
isi ria putea tese mai tirzirr ltoc;nclc. Tot cl ne va stirni
tdria: ,,Sapd nnntai, sap5, sapa, pind dai cle stc,le-n apd(.
Ncnundr';rte exempls ne stnn nrdrturic. clespre inaiti-
mea la carc un spirit nemullumit cle sine isi poate purta
zestrea de aptitudini. N{arii creatori cie r,ralori numai istfej
au atins scala geniuiui. Ndgtea poate ,:reodatd acea co_
plegitoare Pieti Rondanini. rLcllpostitd cle zidurile cas;tt:-
lului Sforza din Milano, clacl l,,Iichelangelo r-ru sfdrima cu
pulin inainte de moarte ;-rtt'sonajul r,entral, pe Crist, spre
a-i smulge aitui tr:up, ai marne,i. clin aceeasi ntarmoii?
Dar el notase, intr-unul clin sonetejc, sale: ,,Cu alfii blind,
cu mine crud ca zbirii(t.
in structurarca pt'o(.csrrlui autoformativ omul se cor-r-
duce dupa modele. Sc implici aic,i o1t,riun,:l,r pentl.u anu-
mite rralo'i, selectate si i*.ri.hi:iite cle liccare, pentrn
sine, din vastul tezaur lle cat's il oferi omenirea. Cu
aceasta se asigurl o legdturd vic intle getreralii. Trans_
miterea nu se poate face pirsir'. Cind vrei si predai o lu_
rnin5, se cere sd fii tu insu{i llacfu'a si nu Coar purtdtor
ds tor!6. Nu pofi creste pe ailii dacd nu reusesti sd te
cre;ti
-
mai intii pe tine. intr-o ientativa clc. apreciere a
citimii clatot'ate premergitoriior, s-a putut spune: ,,sin_
l:m mgi mult de jumatate <lir-r ce sintem, prtn imiialie.
P-unctul principal c,ste sd aijinr moclele bune qi sd le siu-
diem cu grijd( (Lord Chesterfield). S,. pune deci cu acui_
tate probiema alegerii. Dar ficcirre ]ras Dresupune multe.
renunldri gi optind pentlu o lariaritii, J-. r.espingem pe
9()

toate celclaltc. l,-tialecticit opfiuner-renunfi-rrc i-a fi cleci
('ca care ne hotdriste in male mdsurd derrenirea. in final
s-a relinut ce ,,omltl clevinc ceea ce isi propune si fie(,
,,omul este rdspunzator de ceca ce este6r (errident, intr-o
lume fdrd aiienari). Nu ins5. epigonism, c'i statut cle per-
sonalitdfi autentice, bine indiviclualizate.
Aria de competernld a automodciSrii. cupliirde mai
toate compartimentele spiritualitSlii umane. Pentlu muite
din aptitudini s-a r"ujit cantifiiarca raportului clintre
componenta inndscutd si cr.a cistigatd. lJu iipsegte posi-
bilitatca clc .innobilare iniciectuala. la fel eite
-de
mult
velificati poten{area sensibilitatii si receptivitdlii fatd de
frumos. Domeniul de cel mri larg interes este cu siguran{i
cel al concepliei morale ,si al c,omportamentuh,ti, cilora
Ie aparlin cle fapt gi r.'alcntelo intcgratir,e ale omului.
Nevoia de realizare ;i clc. actiune este ct-u carc ne leflectd
pe fiecare in erxterior', 1:roclusul Iezultat nc confcr.d .,ra-
loarea sociald. lmpcrativirl cxistr:utei noastre sc. prezinti
astfel: aclioncz cleci exist, md manifest cii:cti exist, inuento
ergo sum! A gdsi tiietula de aur var fi atunci problema
ce va rdmine, rezolvabild in modalitd[i inciividuale, spe-
cifice fiecaruia. Ceie doud versante in c-lisputd sint in
gencral ego ,si alter ego. Reialia clintrc iorlele centripete
ale individuaiitdlii umane. indispensabiie pcnti.u ciefini-
rea ;i conservarea ei, si forlele centrifrigc care ne cheamd
spre fiin{a socierld, se cere inleleasd in fleribiiitatea si
plur"iconditionarciL ei. f)esigur vor ltels;ista qi mai cleparte
unele idei cilrc
-
acluso ia climens:rini maxime, in anu-
mite circumstanle
-
iof continua s;i solicite autosacr.ificii.
Anularea de sine, non-existenfa, nu va putea fi insd ac-
ceptatd decit in constiinfa utilitd{ii sale pentl'u oinenire.
Distilind resorturile efortului de autoforrnare. se im-
pune si excludem repede fuga clupd succ,es. NLI vcleitdtile
-.iile ci doar monumcntele de faptd sint ct-itci'ii cle rra-
loarc pentrLt om. NIai n-rulb chiar. existd un obstacol mai
mare in faf:r succesului ciccit incliferen{a Ei neinlelegerea
c-elorlalli: estc. preocllpare.a obsesivd de a-i ajungel pe-
depsitd cu neutralizaiea unei bune pir{i ain insugiri.
Morbul cel mai cldunltor al cor-rstruirii cle sine pare sd
fie blazalea, scepticismul. Ameninfalea nu este noud.
Iatd-I pe Socrate (in dialogul Phaidon al lui platon) con-
fesindu-se:.,Eu, Cebes, in vremea tinerefii nrele, cram
30
impitimit peste mdsurd pentru aceca formi dc s'liinla
care pcartd numele de ,,cercetarca naturii". IVIi se p:irea
cd e un lucru minunat sd gtii despre oricare lucru, ctire
e cauza pentru care ia fiintS, pentru care piere, pentru
care este . . . Mai inainte credeam, cum cred gi altii, cd
am lirnpedca $tiinta a unor lucruri. Dupi aceear ins5, in
ul'ma acestui ici de c,o"cctalo mintea me:t s-a intuner:at
atit de tare cd n-am mai in{ek:s nic:i ceea ce, fdrd de ea,
credeam cd gtiu(. Si ne mirSm de tragicui faustic? $tim
bine ce i-a deterryrinat s;ir incheie pactuL cu N{efisto. ,,Am
studiat c:u rirrnS, ah, filosofia. Din scoarfd-n s,coarla, clrep-
tu|, rn.ecLicino . . . $i iatS-nri acum Lln biet ncbun. Cuminte
ca Ei mai-nair-itc(( (trad. L. Rlaga). Limitele cunoasterii
nu trebuie sA nc sperie, ci infir-ritul necunoscut trebr:ie
si nc prorroace. Serntjmentul ceiui ctare sti piecat deasupla
prdpastiei iara fund! ldi-l I'ecl5, intr-un rubaiat de-al sau,
Omar i'ihayam: ,,Noapte, stclc . . . Trenru-ri. Ce ai? Te-n-
fiori cind te-apleci genunea Lumii s-o mdsori'6.
Inrpietlilca personalikilii pc anumiti treapd a dez-
voltdrii 1ir care are dreptul, inseamnd condamnarea ci.
Omcniiea h-rpti sd-;i prelungrascd existenla bioiogicd, ui-
tind insd cd sint cloud sc'dri 1:entru mdsurarea vie{ii: nu-
mdrul ar"riior si intensitatea l.r'iilii. Ambele pot cxprima
longevitatea unei existenfe. A trii in adincime poate fi
cu muit mai fertil decit a tr'5i in suprafa{d. Dupd consu-
mal'ea episoclului individual, rdnine doar suma realizar.i-
Ior cale au fost obiectivizate in acest interval.
ldealul ;i for'la lui depincl de contemitol-aneitiltca ce-
reia ii aparlinem. Dc.pind insl si clc proltriile ndzu-infe.
Fiecat'g. ins se cuvine sd aclzruge noi valori modelului pe
care l-a preluat. Funclia moclelatoale a iclcalului se im-
bogife;te astfel neintle:rupt. IJiic,ienta Iui programaticd
presupune o disciplini riguroasd. Nu poate lipsi tenaci-
tatea si de multe ori nici culajul. Treptcle autoformlrii
se stl'dbat cu gl'eutait', i:oate, clar cine sc mai gindeqte
la asprimea urt:u;ului atunci cind a atins un pisc in:rlt?
Ascensiunea nrr-i niciodatd numai urcus, dar important
este sd-ti pdstrezi calea ascendentd pe care ti-ai ltr.opus-o.
[n acest scns, periplul lui Ociiseu nu-i un cxemplu a1
rdtlcililol' la care il condamr-rd forle riuqmdnoase, ci mai
culind ploba capacildlii onru.lui cle a dcpSgi orice greu-
teti, prin intensitatca s('oilullli urmarit. Fiecare avem
.)1

Ithaca noastrA. Oricun.r, r'str: bine sd ne amintim cd dru-
mul sprr: stele incepe pe pdrnint. Nlulte din cele mai fru-
moase r,risuri s-au ridicat din cotidian, c'a negatie a ori-
zontului mdrunt.
In confinut, rc.ceptivitate fa{a cie toate latur.ile exis-
tenfei umane, nu rapsodism si nici hiatusuri. Continr-ri-
tate si consecvcn{d. Nulla die sine... rotio... .sine fac-
tum... sine inuentio. Inacti.vitatea atragc in rnod inevi-
labil inrrolutie. sa ne ten.iem cle sterilitatea ginclirii, ca qi
de roboti:zarea compot.iirrnentului. Sa cdut6m juciecata
cleatoar,e, itu rutina, sd folosim modalitdli mereu noi si
nu aceleagi circuite.
Piasticitatea personaliti!ii umane trebuie,,,rlorificatd
pe toate cdile imaginabile. Actiunr:ir intrinsecl este com-
plementard celei extrinseci. Ea rlmine priviiegiul si obli-
galia fieciruia. Orice on-r trebuie v:azul ca o piatr:a pre-
{ioasd a cdrei strSlucire tine de felul cum va fi faleiatd.
I)iamantul-promisiune r:a derreni giurraier cle prc! nu-
mai dacd fiecare va Ii siefuitcr cle sine. Actul majestuos
.gi prometeic soliciti citeva repere trainice. S.i vrei sd
implinesti: tendinta iegitim.i de afir.rnarc. Sa pofi si im-
lrlinelti: capacitatc rcalA. Sij poti sd rrlei: tdrie proplie
on-rului Ei cr:raj de a-si asuma bntelii qi riscuri.
Ca arhitect d: sine, omul vremii noastre vrea, poate,
implineste. Se .i'rriecteazi numai astfel in nnivcr':;;rlitate.
Pentm un n.l clic, obsesiile omuh:i sint obsecjllr: iLri.
Ii ieagd visririlc si lupta in care se girsesc aldtuli pe li:,rti:,
pnn tru r iatd.
Existd unele aclc'.-druri atit de simltic in esenla lor,
incit uitdn-r de cle. Cine isi cid oare scamit totclcauna cd
pentm fiec'are clin noi, cultura nu este altceva decit acrul
pc c'ale i1 r'espirdm in labirintul profesiei noastre? DacI
inteligenla ne ci5 ai.ipilc, cultura ne cli or:izontul in cale
zburam. Ea estcr :rtit dc imposibil cle desprins rle viala gi
de bucuria exi:;tt i.rlci noastre, incit firi.6 ca nici umanis-
mul dar rrici micar idce:r de untanilate nu s-ar. fi putr_rt
imagina. I-ucian Blaga spunea: .,Ont c1e cultur.d este acela
cal'e, cu puteriie srrle sau cri itutcrile altora, tr.ansformd
tq
mereu haosul in cosmos(.. Releva astf el f uncfia regla-
toare gi de cunoa;tere pe care o are cultura in actuf de
Iltrre in stapinire er universului. Subjiniincl un alt cle-
t-nent, Mihail Ralea definea cultura cll'etpt ,,ceea ce stim
1'5rd a mai line minte cle uncle am invilat,i. Cu alte'c,r-r_
'' inte, ea I'epreziutd tot ce am asimilat. Cultur.:r cste ceea
r. L' am reuqit sd devenim noi insine.
Idealul renascentis t (,,1'udno uniuersuler, ) satisfdcea
le depiin veleitdliie marilor umanisti ai epocii. Si l,ru
uitam insd cd tenta{ia unci astfel de pelformanlc caractc-
liza tipu-I plecopernican de om, cef al viziunii [lero(,er]-
ir-iste, stdpinit de orgoliul nair- cle a fi elementr_ri ch,.ie in
rniscarea iucrurilor. Raportul s-a modific.at insi mai tlr_
ziu. l]niversul s-a dovedit mult mai r,ast pentru a l)ulea
fi rri'eodatS controlabil de cdtre om. $i la fcl, chiar ome-
nirea in nrijlocul cdreia trdirn. A aparr-rt atur-rci, llt anti-
pod, spectr"ul ,,omului unidimet-rsional'6, f.lr-rtulat ci ante-
ninlare de un ginditor moclern ca lvlarrc,use. Alienarea
existenfialisti a noii epoci a dLrs pc muiti la izolilr.e, ki
inchiclerea in sine, la refuzul urnanizirii. Se mai con_
turase, in treacirt, in pericada primei revolulii stiiniif ice,
gi tentalia unu ,,honto enciclopedicusr,, pe care l-a cri-
ticat Goethe, la vremea sa (,,eiista oameni cale isi pnn
cunogtinle1e in locul judecdlii().
- trr'oblemeie par si se fi decantat in pr:ezent. Datorirn
de altfel lui Mar:x ccnceptul optimist clespre ,.omn1 1r;_
tal(r. {Jna din dimensiunile-majore ale acestuia rdmi'e c'1-
tura_ Justificarea ei? ,,Cultura ver ainta pe lit:care om sa
inlelcaga necesitdfilc 1i comar-rciambntciL s,,rpcrioare rrie
istoriei, sd participe in moci cronstient la fdur-irea pt.opr-iu_
1yj destin, la ridicarea societdtii pe noi gi noi 1,.6',ptc,'
(rii:r Programul P.C.R.).
nm trd.it mult timp in ,,galaxi3 Gutenbcrg.., respirind
cultr.ria ascunsd in paginile carlilor.. A r enit insi ct.iza
lnlorrnaliona1d, excesul de tipdrituri. nc,r-oia de a sclccta.
htre-a ajritat aici experienla mai ve'che a iui Bacon: ,.Sint
cdr{i pe care se cuvine cloar sI Ie gusti usor, alteie pe
cale trebuie sd le inghili si s6 jc citesti reperle. sint in
sfirgit aiteJ.e, ceva mai pu!inc', pe care e bine si ie lii_
megi ;i sd le digei.itc. Azi triim in galaxia lIalconi, si ni
se cere s5 proceddm cu infelepciune la intocrnirea ,,logo_
sferei'6 in care ne ducem exiitenla. Iraroxismul oi"g",.il
ii
i
, r.)

zl .lir-crjit si it.riii lL: ,-tt. Nu llLltcnt itr.ea totr-ri. Iata dar c,;i
r.i.rr,t-ni|r'l c,rr i cr,lrii lilosoli Ja prio|itat€ril c,unoaltcr.ii si ;i
t'onltiinlci Cer sinc, intr-o perioada cind autoformal.ea -ce
irnpunc. ca r'lcment cu totul esenlial spre a putoa L.:itii
clczunrunizili'('a prin standardizarc. Stralucirei pe,rsorrali-
tdtii ur.nunc nu po:ite fi atinsd fird un elan si un r:fori
:t'.rtot'l't':ikr'. I)c crr ar fi aclevaratd teza pesimistl a lui
lJossuct'?: ,,i)n-rr-rl a cle1cnit pdcdtos cautinclu-se pc sinc.r
li a clcvonil ncfi:r'iclt gdsindu-sc.(. Mersul istoriei cul-
tulii si civiiizafiei o ctesfide.
Dar', n-am putea acr.epta nici invitalia unr_ii estet tic,
titlia iui Ilugcnio cl'Ols, intr'-un moment cle sublimd crrrc-
1ic it'r i'irta pic'turii lui Prafael: ,,Atentie! Ne. afidm pe cr
L it-nri' Oiltcitciiri('i:i. I-Ll il.'ctste inaltimi ntt ntai i, ingacltiit sa
jr-trllci:t. La ginclilc nlr I)utem renunta. Clreclem nt,ri rrtr.inrl
('ir ('ll tlr.bnic uctiiiatii r,u lrirta sc'ntin-itrntrrir-ti si;iltilir-
tlincii (,ultoastel'ii. $i mai alc.s. tt'cbulc (,()ntr'()lirtai p;.in
inck.'ial5. Plopozlfiile lui l)cscartcs sitrt o ltlcntistr r_,,,i1r,-l
l)r'()gl r'..i.
' cxistu. a te incioi, a cugcta, a etsistlr altoi iar un
lilt nir'cl clt infck'gerc si pelformarr{ii, -qi tot ilstlel. C]rrtr-
tt-t|a cstC ('Ltnolistcl'e si asimilare, mcllit:ilie si crc.rtic"
Iia liiminc rirr sistem clcschis, o fercarstri c;11'c nc ini'on-
joalir cie jrtr imprejur. $i totdenuna, o ttitl.e bur ulic."
Pentlu n.ii'rlic', cultura t'amine izvor clc in{elegclr: ii
problt:mclol ontului si putelnic Iiant ir-rtclllmrln.
SIUTATII ALE PERSONALITAITT
},IEDICLTLIII DE ASTAZI
r,lr,ic'r,l-ii sol'icta!ii si in 1;,,i1-rologia omului nto;io"n
Inco;-rtestabil, ntedir.irl a cic " r-.nit un o:l
Conr:rri:tu:ri. insusi sintitjrri alt c oticliiLt.i rLl i1i
csi,., un atcrt cic sliinla ct'cittoll.c. jnstt,tit-trL,nr.i
'folLtr. s.iri'rLdr-iir.: clc concerlr{ir: ,*i nri'1.clrr irlr. rrrr':li-
.i.ii si-au pllsi consislL'11t :,.rirr:,,rrtt, irsLrr)r'. nreclir,irrrrr:
t':hticizarcir 1i scientizal.:r, r,il.it'nlizirlt,ir sl cl.r-r'.r : riLi-
',ar-ea'
igicniza.ea et<'. ul'rcle s-iru 1-llol[us ]r,nt. 1rc lirrilr un.l.
,:iezi.jtali a1'1lLti. in gelmen c,l-riri ctt' lli 'ir-r,r, jrrrtu.ji. r..r,-
sinI rrlc r,et'rctdr.ii, opct aliontri s(:. pt.(](ellell;ri 1t;.it.r
;i r.ci ifirili, c:r in celceti'Lre. trxisii lrri tt rrtriclitit,
stiinliiira i'i;3uloirsd pc ciire nici un r'i-rc.llit: tl-o p(llil
fal'5 r'ist'ul cr olii ;i a1 elercului. ltll alc n,.,r.oic ,i,, ,i,,
nrrrnilrttlt':.;r- in,;tIrtmcntt, cr,e miri t' sensil.iiitlrtl, si sri l,. in-'t,crpretc.;,(i ;'ezri11.;itr'1c. Sub l1t rurqlri, r.iritl, i.ti rr ,i.ri,l iir
1;t '..ri;rii: ir'r-rbuir sii se bez,-'zc pc obs,ri',, .!i.r stii.llii, .,. it,l -
lo:-ri'c' r'neciiculrti rrLt (,1'clt. r,Lt .rintA.rii'r1,.,'1.r;1.,..11 lt:ii;1. r i
r tt i;r'rtrficinl n'ic,'tocirilogic: pc, c;rle il I,t!int, tl ,-ttit 1it, lr.,_,
'.c,r-Lr.i1iil lr,. rru Jcgit51,ilr_' 1"tt, c.:r:.r, lr_,_a ciesc ii r,;Lt i.i ;r:.;risi.
r)t'l-t''f icirrirui r'ste pre:zent si in cirr:irui cclc el.:i.ri rr..1,rliLr -
:zi>,'. r'onti ibuinll ia ploglc.sui .unor,.str:r'ii. (rr',,1 .,1 i,,,,i,,r,,
'-rl ir {iolI oillit-trrr' (r('irzionii,i sau r)i C!('ttllir1,i,ir Lllr()l, r,li1r.
l :i r-'t r.'ni l ac,i,tm srilc'itali-. r_rlrr i osi otr lLlri st ltLr.t.ilri,u
J)r'i' clife.urrlir-r.r'rr l r cst'iirria rr stiil-rtr'r.i, nrr,:irr.ir] , tlr,-..-r'r-rit. i_in srrcr.ialist ..Lr , r,,r11ilq.i i.111;i l.r,str.^ir..ii r:}rliq:ri
tor'r:-,r.ii ig 1s1 1'1';:1 :.;il Iesirci tr: slririlur intcgr,iiiii inLt,r'tii.,r,i-
1:Lin;r.r,'. Apl,lunciirrr.u unrri ciome'r.riu ar-,uiirit ;l i patrrlog ici
'.r dLrs i'r:,-r-it*bi1 1a i'cst.ir-iger'(-ra (,imjrului rrr. r'c,t'. iir.la,
il:r

pind la hiperspecializdri care frizeazd, paradoxul. Acestear
constituie cerinte obiective ale competenfei, cu singura
condilie de a raporta falia ingustd pe care o controleazd
la ariile din ;ur.
Spiritul umanist a fost un imperativ de bazd dintot-
deauna. Importan{a sa a devenit insd maximi in epoca
noastrd, core.lat cu puterea mult sporitd a medicinii iie
astazi si inerrcnt, cu riscurile proporlionale la care e--
pune. Aceasta nu inai vizeazd doar pe omul 6o1p21:, ci
ameninli uneori calitatea geneticd a speciei umane gi eco-
logia planetard (chiar cosmice). Normativele legiferate
;i reglementdrile profesiei n-au putut niciodatd controla
pe deplin toate aliendrile posibile in sfera medicinii. Or'"
astlzi sint mai numeroase riscurile. iatd de ce constiinta
si responsabilitatea medical6 au o pondere mai mare" 1n
funcfie de noile coordonate au trebuit rescrise mai toatcr
c'apitolele codului de etica medicalS. Orientarea antro-
pocentricd a medicului este singura care dicteazA in liu-
mci'oase situ:ilii mijioacele de acfiune cele mai potl'i-,-ite,
Fermanen{ele medicinii iEi dovedesc depiina lor valabi-
iitate.
i{edicui 'triidilional, ala cum il cunoaEtem din peiicli-
clele mai vechi, era definit sub aspectul molal prin tre;i
atribute: caln, devotament qi modestie. Este insd o ipo-
stazl cliscretionard. dominatd in esen!5 de ,,bunele in-
tcnfii((, lji t,ributard prcceptului iluminist, exprirneit dcr
Ilebeiais: ,,stiin{d fird con;tiin{d este ruina sufLetultii(..
Astdzi o recunoastem deschis:,,congtiinla fdrd gtiin!a
cste inutildtt. Sau, intr-o enuntare mai voalatd: ,,existd. o
:;ingurd meclicina, cea a n-rc'dicilor eficien{i, care sint tot*
ociata competenii gi generogi( (J. Hamburger). Raportul
exact l-a formulat Iuliu Hatieganu prin a sa bine cll-
'noscutd ,,mecliclna este stiinld qi constiinld(c, adevdrat
insemn heraldic al scolii medicale clnjene. Medicul de
astd.zi este mai activ, mai operativ, mai energic, el exer-
citir influenle telapeutice mult mai importante. In esenfd
.ctie si poate mai mult, dar este chemat sd apeleze tot-
cleauna la mai r-nultd prudentd. Iatd de ce ,,incompetenta
medic'uiui este o culpds( in viziunea moraiigtilor moderni
;i sintem conr.,ir-rsi de adevdrul lor.
,{cclicul a dcvenit in tot mai mare mdsurd factor st'r-
cial, personaj a1 forului. El a ieEit din cabinetul de con*
36
sultitlii si ciin laborator. Ilc.sponsabiliti':a s-a extins rne-
ri:u mai mult de la prezentul bolii Ia viitorul bolnarrului
;i aI descendenlilor sdi. Chiar conceptul de profilaxie s-a
ldrgit foarte mult, prin dimensiunea genetice gi ambien-
tah. Medicina a trecut cle la scara individuald la scara
sociald. Nledicul a devenit arstirzi un strateg al dezrroltirii
trumii, un consilier al progr:esului ;i cir.ilizaliei. In acesi
cadru el igi asumd importante funcfii de educator, fiind
chemat sd transferre dateie liguroase aie stiinlei in norme
pentru c viatd ralionaid. Asemenc-a persper:tir.e de mat'e
amploare n-ar putea fi, eiiident, controlate exclusit' de
cdtre medic. De altfel s-a ;i spus, in ter:menii unei brr-
tade, cd ,,a:::tents medicala cste prea irnporteurta pc'n-
trt- a fi lSsati t)e seama meclicilor.. (as rectifica: ,.nurnzii
pe seama mcdicilor'(). Ilste de fapt o problemd de interes
foarte larg, cu mari impiicalii politice qi economice. Me-
dicul nu este ciecit un mcmbm erl gruprliui complex L ir
puteri de decizie in materic de sdndtate. Pentru medic se
con'tureazd de pe acum pefspcctirru de :r se' ocupa ,.nrai
mult de sdndtate decit cle boali(', ,,mai nrtilt cle colcr:tiv
Cecit de omul bolnarr". l'Iu se inlelege prin aceasta ne-
glijarea ariei de suferintS, ci a se fare tot cit se gtic
pentru restringerea ei. PlnS atunci, omul rdmine aservit
in continuare ereditdlii ;i mediului sdu de via{5, cu per-
spectiva optimistd a fr-irmlLldrii unor modaiitdli mai efi-
ciente dc combatere a agresiunilor, manifeste aici. Traim
tncd sub imperiul ,,anxiet5lii anului 2000('. gencratd .-lr:
asertilnea ,,cind natura va fi distrusd, omui o va urinatt.
s-a conturat conceptul de ,,iatrogenie sociald(( gi ,,iatro-
genie culturald". Se criticd o anume pornire spre suicid
proprie mult<;r cameni _- desi controlabild ?n escnlir dr:
ei inqigi
-
inscrisi in formula: ,,omenirea rninincd, inha-
leazd gi bea substante care pind la urmd o ucid"
(R. J. Carlson, 1975). Este cert, oricum, rnedicul singur
nu poate lupta cu toate aceste ameninJdri.
Medicul;ui practician i se cere astiizi o ('oilf l.ntiar:e
rnaximd, dublatd de luciditate. Riscurile ar';iunilor sale
pot atinge propor{ii inscmnate itunci cin..i lip;esl,'urr,'
din trdsdturile care il definesc. O palte ciin boljl-' nrlcli*
cinii contemporane sint cie fai.t ,,bo1i ale ;itetiicul,.ti((.
Astfel, dezumanizarea nu fine de tehnicizar',: r'i :utoma-
tizare in sine, progres extraordinar si cal'e nu ne n-rul{u-
JI

molie nicioclata. c.i clc clisl;arilia me:licului inapoia apal.a_
tr,ritri sdu. Estc . i.r'.lutie la ..r'e se ('..clamni cl singur.
,,1''Lti-rctiorrirri:zru t-al(' rru cor-istilLric, ra r.inclitl cr, o ,tr o,,,."
necesa|a a o|ganiza|ii lir|g s0ci:rle a asislt,nlrli meclii,aic,
ci
'ezultzi
cli^ t'i'ocl.r'ea p.in.ipiului fur-rclamental clc ali-
niclc totali lir iclL'ca ajutot ilii omulr-ri sulct.ini.i. Absolu_
tizi'i.ea sper:ililiza.ii .stc o
'a.ili iz'o.itr clin subicctir.is-
Tu] i t'ior' , r,lrlr, hiltt_.r'tlolir i. ne,glijeazA zonclc clc gra_
ui1a. Disprr'iti. i'lial.guir-ri n'r.ciic,-boit-r,,r' nu cstc o fa[a]i-
tatc iL m.dclr-riziii ii. c'i r,,f er't ir) sul.l asoiicitdlii, cirrcl nu
tt'dilca:ui (.'. cntuirl insl,r.ilinirlr'1r ir-rterunlini (an.rcnin!:rrc de
altli:l c'r-r inuit .xtr.lrnteilil,irlit :t c.1tocii, oltusA clcnr.r.sLrlui
<r;nlti.irl cl,-' i.tcgra'e). Toltti: .c,csti.li si altele inci pot
fi intrui totiri ci'1tutl,.
ca .nr, .iL'i r.ccli.*i rru p.iitr: scdp. n.iro. nrocl'lrri
ail spililtijui <.rrntr.'n't1tot.lrr, r.lir.rtxi,-;tirl -qi coirtluclirllx.iu.
ii poatl'irtingc alirdirl vului .qc,ner.al rle nclinistr,, osci-
lcit;,;ir :.i ,-l iirit ,. ririgo ,.il si r r-rrj,'2i,..11,,, sc lt1;i 1toat., ltrins
drr lcaltiir .urlililil ir irrcius:r rlL' n-rilui t.eirnosnlui, i'iriu.
conlitn-riltlt tii'o;ri-rLliniti itiirzar.e
-,si cle ct-, nu _ cle
uii-ririsnr, ir-r t'.'r'ir r'.r ai li chcnrar sa lur,ii. r)acd rni,.r-rilestd
insa exig''nta s; l,l'sl){.'t- lirti rlc statutui sdLr. clac,i in_
c'calt'ir in ntocl i r',ll lc . ci;1 Lit. r
jemni1at,. . r lr sti sa lupte
tu lrsiiltitl t'ol-.oii;zar'ji or.i al inscn"tibilizarii, ,il r,iriulne
mL'l ci.r irrsci'i.' ur, tiirr.r'toli:i l)r'()gr'( slrllri cliriiu' si irtnnci
cind irccast:r i1;'stirza cst,,plirtiti f;,rrt,- r-'-r si*,r'ific,ii si. inc'-
r,itribii. r',i il:il'riile
l)aI ilill i)ui..,, 1 ,.'(i. c'u Vrclr,r'.:t ntLii.:l1,ii1rt c,onccpttiale
si lontltrr; ilu-ui:r.rtl.rli' trlr il: irli l-ioi;rii-,.rrlui clc- astdzi ? C)rul
nrod.r'' lir'('---.o :tt.ir-11 C.rrr.bir-r,.,-.'', ut-] i.itlllr,a,t spo.it fald
cie 1;l'.1,'i , ,-i 1r.r'sozi.i,r. ])r'i'r1r'r.i t,1 li, o'cliLle..i irsislint.i r-ne-
clii'ltlt- 1;r1 r'q'1;;qy';;i;'r1.;"r Ltl ;rlli ilcgiu i.i un cii.oltl ltc lar,c- si_l
rcr, r'nri:.,ii ,.|1,''g;1. l,-lrit: l)LilIii oil].t .,-cclc,ll acctptinrl l.la_
lirrl,'si ,.lt-tir:*"rii: ;iri'i itir,a... i es.lt-l'i_.1. si s;t:lpfuiit. f trlr.u_
mr.l:iL,tln. ilr-i st.lt,.iil',' iilrit ;rr;lte ;riti-,jrtinil snc.rit, 1,;irii sd
s,.' j,, llt tlir:';.j r L.i (l,r.stjnul:) l_iinarrisnrr-rj clezvolta ,scnti_
nlflltc tic 1;l r.'tuir',-r 1lr1,d ric gp, jit gcnc'r'ltl, dal sii r-ru uiiirrr
ca s{et'r, rr('t's'LLl, <'On;'cpl inr'i.ir,-r s,:'Lu lrr ot'ic.c ('itz,,sfir.st-ste.
ctr jnsrrsi rubit'. iuj i..ue-i gtndetstr:. ,,Egi_r," r a limine'un
,,uitLi;ili..t"tt.r. rii.ttirrl;'. j)i'rril'Li r_ip1i1ism. Or,ice .1tcl de alar_
ntii sc r'xi-rr',i11.ri ri:,1it;,:l ('Li ntLt lt ltuti llil-.id. Or.ice idei ,.int
.) a)
verificate mai inainte de a fi acc'eplatc, sub
semn al neinct'ederii ;i suspiciunii.
Omul modern a clevenit mai clinamic
-
Lln anume
poate mai
fgresiv -
i;i reclami conditia de sdndtate cu :ehemente,
luptd pentru ea, forleazd circrriteie oferite clac.i nu-l satis-
fac (;i trebuie si-I inlelegr.m). i;r alcger.ea pe care o face.
se las6 impins de culturd, instinct, dar si dc pre-iudecitile
sale..lJneori este pacalit cle false mir-aje. ilc;i r.u aceeasi
convingere candidd a liberei rlecizii. Estc clrarna lui si
are tot dreptr-rl sI gi-o triiasld. Intt-:rferen{r'r acestui pa-
cient complicat cu partenerul sdu cle dialog, rnedicul, ge-
nercazi mcrell noi qi nea;teptatr. problcr-tre. Se ivesc
-regretabil, clesi nn totcleatina eti itabile
-
si momente
tensionale. Sigur, survin in ;_ic'elasi timp ri moclalitlfi rlc
conlucrare mai bund. In esenld, bolnavul clc azi a cler;e-
nit un <'oechipier in actrrl rnerlical. un. asisturt al mccli-
cului in opcra cle sanogr:neza. El cste un obst_.r".-atol care
furnizeazd infoln-rafii prefiolrse pe baza r,drora se t,labrt-
reazd nu numai diagnosticui iniliill, c.i gi l;rogramul ciina-
mic clc tratament gi r-el'upq-1'11r'c. Ar,castA solirlarizarc' pr.e-
supunc insd receptir.itatc ci ll'tultir inr,r'crlc.r.'. ConstlLtam
lnsl cd unele lec.oniarrdil'i .- rle;i cxltr.intatc cle n-rcCic
,,pc toate undele", nu sint crt iotul iuale in serios, sau nll
la timp. ?rognoze, chiar bazate pe rl..rte clin cele mai si-
gure, mai sint privite cu ilitau'e clrcitt or':rcol'.- ntincino:rse
de Casandrd. l,itigiut r'Sntinet: ,,oame-nii a,-r l.rbanclonat lc,,c-
ponsabilitartea pcntru pt opria ior sdnlt.rte. uzr:t;zA si abu-
zeaz de organisn.rul 1ol' pina cir-rcl il altei.e_.aza si apoi ns-
teaptd pe doctor" sd-i repare, cii li cit-rcl ar fi rna*ini,{. ne
avertizeazd fdrd mcr-raiilre Ivan Ili('i.
. ^-,lntre clatoria profcsionaia (r.r int.o ,, r'nii) si t'(,spr)nsit-
bilitate' (pludorfii, clac'5 nrr abtincrc!) scr 1.r,iric,si, ir:,:i multe
rr,rontentc ilc r'umpand. ].lccjicina Dla(,ticil a ck:zrroltat
atitea noi sci toal'e, incit niri rndc,i..r' pl'inl,ipiilc jr.ir oricn-
tatir,c nu sint totrleaunit r.r'istaliziite . Dar a .'cqut'sel(.
-apaliitiil'5, rneciicantenti', tirrrp
-
sin t limitatc, (situa{ie
inervitabila 1i care n-lcreu lcr,inc la clifel ite s:,iu.i), rlr.rre pot
fi cli1r..r'iiIct irerluzabile pcntru n .rcjt'c1a pc c.t,i r,, trerb,.rie
sd nloard ;i pe cci Citi'r' '(.r1 i riii? I)tir.A strl,,,1r'c'ir r,stt,- lc-
8a1ii clr. o interventii: r'hirul'gi:,rrla nrutilirntzi, lrr lc irir el
sA tt'opregti pentru r.zr lr,stul pdstlai ci ntai iustifice
numele de,,omil si buc:uria ii.'L'stuiil .lt::,r r.r'5ii I)ai,i-i viatl
lo

a l'emas tributala metodelor artificiaie, cind anume sd
dccizi deconectarea inirnii sau a plaminului artificial, cind
sa iirtrclupi plogramul de perfuzii si oxigenoterapie. pen-
tt'u a semna apoi {5rd sentirnente de culpf, si fdrd ame-
nin{arca inLl'inrinirii juridice. ccrtificatul de cleces? Me.
clicui a oferit cntenirii ,,pilu1a(( nrirac'uloasd, definitirrind
clisocier:ea (.,'is:tti de mult) clintre eros ;i reproclucere bio-
logicS, clat' lit cr: dinrcnsittt-ii tcntatia luilicd i'a deveni con-
danrnart.a 1a ctisparilie a spccieri? Eml:riogeneza in epru-
beti (,,tc-sl tube baby"), fecnnclar-ea artifiiiald (si bdnciie
de rnatcri:r1 genetic. coiectar; de 1a donatori, se inmultesc)
nu vor d,.i ia irrtr-un fantastic: r,osmar?
Cind-llt lturrctui 619 1:ir-f al tchnic,italii rnai ajungem sd
ne intrel-.arrt azi,.,a trata sau il nu trat;l?.(, inieaitnd cd
rdsjlurlcir t'r',ir ntccliclllui a clei'cnit strivitoare. Cum ch.umul
inapoi este inciris" -ont acc(,llta proglesul. alegind insi
numai ci.: jolo:cste: ontr.iluj. IIcclicui are nevoie cle inle-
iei:i:iunr
CONDITIA ITATIONAL.STIINTIFICA
A ACTULUI MEDICAL
Actul medical, prin secvenfa lui oper'aiionaia, lntru-
neq'te in acelagi timp criteriul cercetdlii ;tiinlific'e (diag-
nosticul gi cauzalitatea sa) 9i pe cel a} ac{iunii practice
(intervenlia terapeuticd). Scopul sdu nu se limi';eazA Ia
cunoa;tere, ca in stiinla ,,purd((, ci el include qi aplicarea
programului de restabiiire a sdndtSlii, in concretul sdu.
Medicul este solicitat de activitatea sa specificd in
egald mdsurd prin simluri qi prin ra{iune. -{mbele sint
perfectibile prin educalia profesionald qi excr-ciliu inde-
Iungat. Personalitdlile de valoare deosebitd ajung, prin
asculirea spiritului de obsenratie, cultivarea asociativi-
tdfii, capacitatea de sintezd, si realizeze unele perfor-
manle greu de inscris in standardul obisnuit aI actului
medical, datorit6 insugirii derivate din toate aceste cali-
teti
-,,intui{ia(c -
o intuitic de tip;tiinlilic, vcrifila-
bila pas cu pas.
De la inceputurile sale hipoi'i'atice, ttlccli'.:ittii i s-a
acordat atenlie in formarea practicieniior', sub limbi'le
ipostaze: obsen,atie si gindire. Aceastd integrar-e mctodo-
iogicd s-a perfectionat in secole', ea dlevcnincl un impe-
rativ pedagogic central. Mai demult s-a crczut cd. c ele
douf, trepte spre diagnostic sint in succc'siune :;i bine
distincte: mai intii colectarea cle fapte si apoi interpre-
tarea lor. De fapt, ca in Slenclal in domenirtl c'unoa:terii
umanc, medicul plcacir totdeauna de ia rtn nirtel anun;it
teoretic, care dirijeazd culegerea corectl a tlatttlor subiec-
tive si obiectivc. Teoria Etiintificd asigurd 9i receplionarea
nuanlatd a informaliilor dupa aportul ior', senrnificalie,
grad de specificitate, risc c'lo eloarc. Girrtiit't:ir cste pre-
zentd de ia inceputul procesului cie explor:alc, c'onclucind-o
in tot cursul ei. Nu existd o clisjunclic-' inti e ccie Coud
forme de cunoastet'e, Cii' planul t oncret gi ciin planui
41

abstract. Investigarea bolnarrului presupune un continuu
joc intre.inregistr.a.ea-senzoriaii gl preiuc,.u.uu togica,-"u
intervenlia unor conditiondli dir.ectc gi inverse,'a" '
tip
,,feed-track". Sintem feri{i cle transformarea culegerii de
date intr-o ,,arheologie meclicald( sau intr_o ,,rr"'"-poli
Jiqs_ita de-r,iatdi' (intr-o formulare coloratd
"ur=
upu"jirr"
lui M. C. Castex).
Gindi:ii diagnostice i se adaugd insepar-abil cea prog_
nosticd. Prognosticur. poate fi infetes tot ca un ai"grririft,
dar extrapolat la r,'iitbr. Gindirii diagnostice i ;;a;;;;cea terapeuticd. Prin ele se incheagd, ca un proces dini_
mic unic, gindirea clinici. TermenuJ acopcrd. i" tupt ,,-o_dul de a gindi la patul bolnavului(c; nu este vorba'de o
strategit' spccifi. a in sinc insasi.
. . Strlrctura logico-gtiinfifici a diagnosticului ne apare
identici (:u cea Lr unui act clc stiinti. Ambele ,
"pr;;ili;momente noi in cunoastere. Fiecare clescoperire;;t" ;;diagnostic, care r,izeazi_fenomenc ignoratc- pind aci, fie_
car() diagnostic este ra rind'r sdu o deseop"ri.e (adevdrul
'ezisti,
chi.r tlix,d r'tc
'orlta
cie alte pr"oportii gnoseolo_
gicg). Ca;i in cercttart', st, poate polni dc ia o"bscrr,:rtii
intimplit.are: manife.sti.ilc i'linice^ rorrei.torii ii" rr"iii,
sesizate dr: insu;i boht.r.ul, cle .ei ciin iu' s:iu de.seo.i nul
mai cie ntedici. Crrle;r spr.e diagnostic poate fi cleschisd
printr-o .iltcttezi', cu.nl .'stc situa-tia in &prordr.it" o"tit.l,
precis orientate, r'izind o anumitd boald in contextul unol
grupe de persoane cu risc cresclrt.
, Observu{ia c'linicd trcbuic sd fie conformd cu normele
olrserva{ic'i stiin.tifice, 9i nu ernpir.icd. Ea ulmdregte obiec_
trvrtate. ;i- pr.ccizitrnc, r.e,curgit-rcl l:r parametri de control
multipli, la rrerificari coordbnate, li eliminarea
"o-fo_nentei subiective (aceasta pericritind atit boinavut cii iimedicul obser'ator). Cantificarea qi expri-""uu ;;ild:ttzate reduc mult riscurile interpretdrii subiective. Acu_
ratefea interogatoriului, rigu'oziTatea examenurui obiec-
tiv. gi ierarhizarea adecvatf a explordrilo. pu.u"iirri* ;;;_buie sd
-atingd standardul stiinlei. Caracteiul reprezenta_
tiv al datelor se asigurd prin' respectarea normelor cle
eEantionaj qi calcurur semnlficaliei statistice. er-ru"gir;u
ln timp a observafiei qi rnultiplicarea elementelor dJ re_
ferin!5 sint elemente metodologice Ia care trebuie sd re_
curgem pentru verificare. Observalia s_a adincit mult
42
dincolo cle simluli, grafie tchnologici n.iollet'nt', t'are a imir-
ginat o aparaturi tot mai soli-sticat5, ('Ll jlutet'c cle pene-
tla!i c.
Experimentul c'iinic nu lipseltc in plrrc'tir'a meclicald,
uncle poate fi intilnit stib folnra ,iil iltulor tcste, nncle
foarte simpie, confunclabilc cu obserr,'atia, lltcle nai com-
plcxc. Poncierea loi- clcqtc in cerc'etatrca stiinlificd clinicS.
Sc celc llirniliarizar('il cu ;ispcctcle tipice clc boilii clar
gi cu abato'ilc clc 1a ar:cstea. Bo:rla estc clc llltt urt t'on-
cept abstl act, conturat pt-oglesir', plii-i si ntt tizalca elc-
menlclor scmiologice. in irlcrrlabil, se liur-rgr. clc la sem-
nelc izolate la o prima c.tirpd cle sintez.l, m;ri clementarS,
sinciromul. Rcccp!ionalea <'orecti a iniolr.n:rtiiior si inter-
pretalea lol plestrJrnn absr:n!t.i dogn-rt'i si prcjuclcr'5{ii.
Ginclii'ea trebuie sa lamina incleponclcnti, i-rcltoltttrt.d cle
er,ic'helari antc.r'ioiir-e si nic'i cle lalctth-il ltL'obabilitdtilor'.
Fieculc obserr-a{ie in par tc solic'itd intlc:rga atenlic si in-
tl'eaga c;rltacitate cle cttnoastcr-c. Ac'tul r1e cliirgnostic nrt-
mai astfe.l der,,ine un ai't l'r'eator'. E} trcbuir' sa fie unic.
nerepetabil, agi:r ('Llm i'icr'itrc bolnav estl icltrntic cloar cu
el insu;i, si niciociiitd nu poate fi sulrr';rpus bolii, ca ab-
strucliune. Diagnostic'ul estc concrct, inr'it nu se trans-
pune in selic. Dacd ar fi posibild tlacluc'crea in termcni
de ccnarfic a erlcnrentelor carer il fttnrla:rrenteitzS, intreaga
ginclire clinicd s-ar putea rccluce la o st-ric' tle aigoritmi,
iar actul medical ar plltca fi predat lalculatorului.
O ast1cI de pelspectiva nu este insi posibiiir, ciilculatorul
€-stc un ajr-ttol extrem clc' prc.lios si poate rc'zolt'it mulie
problcme, clal el, singur, n-ar puJea stt'dbatc intlegul
circuit al procesului de cliagnostic. Competentii lr,ri rlmine
circumscrisa Ia unelc secven{e ale accstttia.
h{omentul ralional proll'iu-zis, al clilgr-rostilului, con-
std in preluc'r'nrea informatiiior culese: analizd qi sintezd,
compara{ie. clasificare etc'. Prin, ele i:unoastcrea cl,evine
completd si, cincl cstc nec csar. se j'i'ice- s;rltul la teorie.
lnc:rcirarea unui complex cle manifestari clinicc in entitdli
nosologice, boala, are un cru'acter lt'li,itir'. Taxonomia
bolilor s-a schimbat mult in istoria meclicinii. Iluitc din-
tre boli nu sint clefinite dec'it la suprafa{d, p-r'in simptome
sau ovolu{ie, e senta 11e srcapi. Altelc nc liliu' obscure
sub aspectul c'iruzalitdtii: bolile,,esenlialer(, .,idiopatice(,
.,primarLe'i. Pi'ogl'esui c'urrogtinfeior intirzie c'u cleosebire
43

in domeniul acestora, ccea ce expricd controversere inre-gistrate qi disputele partizanale dintre aderen{ii
"""i,,teorii(( sau ai alteia.
Marii clinicieni s-au preocupat intotdeauna de indru_
marea discipolilor spre o metodd eficient6 ae aiag;oilic,
oferindu-Ie o ,,cheie a succesului6r. Fiecare a pus accentul
pe o lature sau alta din cele doud, urmdrind restabilirea
echilibrului din unghiur propriei experien!". n""""or"i"J
importanfa informirii tebreiice, ca'premisd, toti au-in_
:i1,1?,t .lele^ exceplie asupra standardului ae inior;.tii"sublrnrrnd insd cu deosebire cultivarea capacitdlii ae pa_
trundere Ei inleiegere a fenomenului morbia. nristruf ifi_
li.]u" Corrigan spunea: ,,Nenorocirea celor *.i -"lU .ro-_
dici consta nu in fqEtul c{ nu Etiu atit cit trebuie si gtie,
ci in faptul cd nu vdd totul,i. La rindul sdu, marele Cfrl"il
farci aplecia: ,,lJn medic poate gregi prin' ignora"F, Ju"
el nu.trebuie si gregeascd prin neglijcnld,,."Virind iocut
rn.restrgatiei paraclinice, Widal atrdgea atenlia: ,,Un me_
dic- se poate intotdeauna insela dar iu are dreptuJ. sa ne_
giijeze o examinare care i-ar fi permis sd nu se in_
sele((. Lui H^atieganu ii datordm rel-evarea bogatutui-co;_
tinut gtiintific aI examinirii clinice: ,,observllia nu este
numai perceptual5, ci gi interpretativi.(, sau, intr_un
sens mai general filosofic, ,,observa{iile noi duc la con_
cepte noi, si noile conceplii due la noi observafii66.
-. Evident, principala migcare a gindirii nu poate fi Ce_
cit incluetiva. Altfel rpus, ,,a incEpe prin a 'ob.".,ru,
,r,-t
p.rin a.rafiona(, cum se exprima Sy-den^ham. Dedu4iavine
doar si verifice ;i sd confirme de cele mai multe ori. Nu
pute.m negl-ija insd cd existi numeroase situatii cind diap_
nosticul diferential
- operafie prin excele"ta a"au"iiia
t eqte singrrra modalitate care poate duee la o concluzie.
Lorelat cu acest moment, am pute,a adduga: si nu ne_
gjijqry licl o ipotezd a cdrei testare poate" c"e;t" gani
eluciddrii diagnostice..Numai cu spi'itui ae inaoiata itiin-
{ifica" cristalizat in obsesia verificdrii, reducem riscut Je
eroare (,,in ciubio pro
^morbor(},
Rezultatul terapeutic se
lmpune ca ultimd verificare, et fiind criteriul sriveran al
practicii.
Gindirera clinicd ramine concreti prin confinut, spre
deosebire cie cea folositd in cercetare, cire vehicuieazd legi
gi concc.pte. Avem de rezolvat o situalie datd, bine pri_
44
lcizatl. Incursiunile teoretice sint indispensabile, ciar
numai episodice, obiectul central r5mlne mereI bollia-
vuL cu indiviclualitatea sa. in medicind, ,,nofiunile cu care
se opereazd sint adeseori imprecise, gleu de cicfinit, ju-
decdlile cu c rracter de valabiiiterte univel'sali :;int rare.
iar ralionam':ntele, in condiliile in cat'c cle se desfi-
goard, duc de' cele mai multe ori numai 1a loncluzii pro-
babile( (P. l3rinzeu, 1973). Inlelegem de ce s-ir putut
spune:,,decizia in diagnostic se face sub nesignrantd.
dercizia in tratament se face sub risc" (R. Gross). Accep-
tam obiqnuit un grad de plobabilitate, a cdrui pondere
cregte prin proiectarea cul'ioaqterii spre I'iitor, in prog-
r.rostic gi previziune. Diagnosticele clobinclesc grade de
securitate: diagnostic sigur, probabil, posibil'
Perspectiva unei terapii eficiente reclamd un cliag-
nostic ,,multidimensional(( (C. Fodor), c'uprinzind 1:e iin-
gii formularea bolii, qi factorii sii condifionali (cu gra-
datiile respective: predispozanli sau declanqan!i, deter-
minanli sau favorizani, catzali sau numal ,,de risci(),
stadiu eriolutiv, substrat morfopatologic, tulburdri func-
tionale, formd clinicd, rdspuns terapeutic. Numai in acest
fel tratamentul va putea depdqi epiderma simptomatic'ir'
deveninci mai mult decit un paliativ, ;i ulmdrind sullti-
mtrrea cauzei (tratament etiologic) sau combaterea pro-
cesului patogenetic.
DesfSgurarea actului medical se face obisnr-rit. din-
spre cuncagtere spre acliune. $i totuqi, nu putem excludr:
nici posibilitatea inversS: oblinerea unor succese veri-
tabiie, mai inainte ca problema sd fi fost deplin clarifi-
catd. Uneori <idm medicamente qi ob{inem rezultate bunc
ciar nu gtim cum s-a produs efectul lor. Sa ne amintim
de nitroglicerind, de aspirind, folosite de peste 100-200
ani, Ei care continud sa ne ofere Ei astazi surprize pri-
vind acliunea lor farmacodinamicd. Trebuie sd acceptdm,
cum s-a spus, ci ,,de fapt, noi putem mai mult decit
;tim((. Eventualitatea este reali dar totuqi, minoritard.
iIult mai adesea, gtim mai mult (teoretic) decit putem sd
facem in practic5.
La delvoltarea capacititii de ralionament clinic i;i
aduc contribu{ia toate discipiinele medicale. Anatomia
construieEte viziunea arhitecturali de ansamblu, nece-
sard gindirii unitare, in interrelalie. Ne obignuieqte cu

analiza sisLcmllica, olclinr,ii, aborciarea melociic.d, in suc._Lresiu'c, r p.rbleme*rr', r'elcva iuiJ"ririr" iu.rctirn:iie ir-rcrn'srrl l.r' llnxio'rrr..
.llor,l.log;u pototngica ne
"1";t ;;:str''rtul
'-ratci'ial,
c'incr^t'ristd "r"n"oiogia
si nctocl." ;;-r atiin-rintului clinir: sinr ext.em cle i,a'iatc, satisfdcincl
j]1.i._.:llT:, Jol txigc.nfa plcgdtirii merticutui. prin mo<telulrrL' gircllr'L' pe care magistr-ui il ofera tlc'iloruai, r,l iir'oncluc.e pc tr-irioctoria clcseori ,i"r*ra i.r lic,tnlui n:;c_
;l]:.,1i.
Rerrlila.t.stc ctubtr:,.o"ai1i,i"uli: cle irurr:r.ea nrocle_:irTrir"{' ;r .t'r'i , ir.o, ia.st'uit';te sr crc aptiturrirrirc 1si ri.l,,_li'ati'l) enruriro:'. f-. in o.ice ait pro""t ccr,czrtiv, inter-tir-r si t'lcctc negalir
"
a-.
""ti-,rAiiu",., r,ar.e pot fi insAt'r'i ta1c.
lnici, exciuzindli-sc succesirr r.iu'ianti clupir vrLrianti, rh.tpi
schclnii r'iu tarii in labirint. iincori sc rtb1,i n clcar t'is-
;ritnsui'i siiriplc. cie tip birrar: r[;-'i-nu, iczittnc bcnigna-ma-
.iigni. pr'().'rrr) trcrtir'-stabiliziit, bo:rla compct'isatd-dec'om-
lt.ti:;.it:i t t,.'.
Obset'r'a1iri clinicd rr incetat de mult s;it miri iit' em-
1"riricd, ea inll'une$te azi criteriile stiinlei. Ctt o prccriz:rre:
r.rl bazeeizi lrtt cio:l'pe simfuri, ci Si pe ins'i;t'umcn'te
. ale lc spolcsc sensibilitatea sau extind chiar putclca ei
le pdtrundere mult dincolo de limitele sim{urilor. Infor-
rn;,rtiile culese pretind ;i in actul meciicai obiectivitatc'
liguroasa. Excludem de rccea orice posibilitdti de defor-
trl1trfe, prin subiectivitate sau erori. Cu dezidct'ntul cxac-
litelii, ir-itroducem tot mai mult cantificalea. Pe-ntru a
"inttilege 1d,[n,amica f enomenelor, 1'L]curgem la no.rmcle
proprii metodei istorice a Etiin{ei.
Diagnosticul medical tinde spre completituciine. Re-
cunoscind boala, ni se cere cu deosebire sd-i descoperim
si cauzele. Numai astfel medicina dobinclcstc forld clc' ac-
l,iune. Sa-l parafrazdm pe Virgiliu: ,,efJit:iens cpti potttit
tttorbi c'ognoscere cctu,sas"; cunoaqtererit cauzc'1ot' oi t't':i
nremisa leali a unei intervenlii salutaret, i'adicalc'.
Cu forn-rularrea diagnosticului se. asigurd intct'ver.i!iri
terapeutica si profilacticd. Rezultat aI unui act de ;tiin-
t6, ca gi diagnosticul, la rindui lor, acestea vor r-leveni noi
surse de cunoaqtere.
Diagnoslicul este piatra dc temeiie pe care se aqaz5
ar:tul rnedical. De la inceputul secolului al XIX-lea, nle-
clicirra stiin{ilicd in constituire fusese obligatd sd ad-
nrit5: ,,zcii au pus diagnosticul inaintea tc'rapiei((; ideea
ii fost formulatd astfel de O. Naegeli, care valorifica o
legula vechc: ,,Diagnosis certa ulla'e therapiae funda-
nr,entunt''. Tot efor:tul deci, pentru recunoagterea bolii!
Dar conceptul c1e boalS s-a conturat tirziu in istoria me-
ciicinii. Nofiunca nici n-a existat ca entitate specifici
pinl in secoiul al XVII-Iea, si sc datoreqte lui Thomas
Sydenham. Acesta fusese puternic impresionat de dez-
voltarea taxonomiei pe care botanica o datora lui Linne.
.. Lit ttc'irptlr cle eslAzi rr ex.igen{ci, meciilina a clcr_e,nit.tiinla nu numai ,;ub rrspc,ct- t:",;ti; , ca clisr,iplind c,orn_
lfexa, ,cale ,ersigurA proglcsnl cunoasterii intr._o arie vas_ri ri cle intr:r'es major-pentru uminitate, c'i si
"u-
,,orl-
:,].i.,
1],", ti d lr,,n1r'u pd-rlirlr.i! s1u r cstabilirt,,,^ ,ti,ii*,iusdilaLiil{.'. .yfln Lntpcr :rtir ul ,,cliagnosf icul_crelttie "tir"i:_iirt" '," ricagA
'rrlina si schemat;-"i.';;;ijiiitl" tlJ';i_
r',luie uneo.i inlr-un h?Jo,g ae i".r"nii" intuitiv-d, c;;;";_<'rlttfet'5 dimensirinel altisticd 2 u.iul"l -"r1.,it,' ;;";;si gtiintific in esen{er sa.
.
cunoa5terea in p.oc'esul cle diagnostic are aceeasi ._iez_
r-oltar.e ca in ce.ceiarea stiintifi.t:il;i";;; ;;i;: il:_rtzd ti, p.ogr.esir,,, erce.sta esre ,"brfi;;;H oi.r" Xrili,.,tot-.ntili verosimilc ;i mai c,orecte, pina ia concluzia {i_
iTti;.,"a^" _::,.i..:,T.,..ruI
gindirii r"'"i.cu_rcrie cle regutdrir sr(rr'{, 1()t miri restlinse, tlnzind spre (,onccpte siiin_ti Iic't'. E o nrisc.irr.e ccntr-ipetd. Se pteaci ae fa J
"gf#"_.il.c r-r(,o.ganizati clc sinrptome ji semne ae nor-ta, ,cajungc llr sir-rcii'oamc struc'tu'are 'clu-
ajuto.ur unei c,on_t'epfii unilicaitoi'tt 6'
-.li il sfirqit, se
-eontureazd
entit.teirnosologied, boal.. Si't insd iururi
"irr.t
p.o""de_-;;;;,;invers, intr-un sens centrit"s, p;Li;J de la cleterminiripatologice ioc'rilizate^ in apar.enld, deiectdm p.* ;;;1"_I'are metoclied o trf ccfiune sistemicd sau generalizatd.
r)r'og'esiunea se facc, lent in situaflite dificiie,-;;ril;i
46
47

Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire

Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire

Similar to Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

Dumitrascu medicina intre miracol si dezamagire