Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

707 zile subt cultura pumnului german virgiliu n. drăghiceanu

3,728 views

Published on

Istorie

  • Follow the link, new dating source: ♥♥♥ http://bit.ly/2F4cEJi ♥♥♥
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Dating direct: ❶❶❶ http://bit.ly/2F4cEJi ❶❶❶
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

707 zile subt cultura pumnului german virgiliu n. drăghiceanu

  1. 1. VIRGILID.N.DRAGHIeEAH E ?VI z ILEA SUBT CULTURA PUMNULU1 GERMAN CARTE A ROMAN EASCA EDIUL. RASIDESCU 8UCURE5TI. 5TR. PARIS 1920 . V711 ri (41?. 1:.1/4 1M...11.11.1311..111.1 NM* g '± , t -"4 - CC "'tNjo,.'r --- ,11," h . . QC, %,''r.e,--1 ie. _In . f sk. a I Ii z www.dacoromanica.ro
  2. 2. rs- Editia completà a operelor B-lul MI1141 SATIOVENNO IN CURS DE APARITIE fi lipArut: Frunzen Furtuni Lei 9 Neamul ;oimirestilor Erfiga lui Mos Frecu ;oiniii La noi in lliisoari Magri Id Imite rouestiri Mese Fovestiri din MINN DONN de Bejenie Floarea Oteliti hoestiri ilmintirile Capraruhd Ghtarghltd Bordeenli Mormintul unul Eopil Friueligi Dobrogene lnsemnarile lui Neculai Bianca iluduia Margareta Oameni ;i Locuri 0 istorie de demult CAntecul ilmintirli Foi de Toamni Fouestiri de Bean' 44 Zile in Bulgaria ipa Morti lor Editurn CtiRTEA ROMANEASCA" S. 1 BucureVi LE. , 9-1 al www.dacoromanica.ro
  3. 3. Rornenul ea qi majoritatea popoarelor romanice, uiti re- pede pentru a trei dm pha prezentul. Dicton german), 707 ZILE SUBT CULTURA PU1VINULUI GERMAN DE VIRGILIU N. DRAGHICEANU CARTEA ROMANEASCA inst. de Arte Grafice CAROL G6BL, S-sor Ion St. Ras1descu 16, Strada rarls (fostA Doamnet) 16. 1920 www.dacoromanica.ro
  4. 4. 707 ZILE SUBT CULTURFI PUMNULUI GERMFiN www.dacoromanica.ro
  5. 5. CUVINTE INTRODUCTIVE Aceste pagini cuprind notele din timpul ocu- patiunii ale unui observator impartial. Obiectivitatea cu care el a privit evenimentele, intr'o epocd plind de pasiuni, l'a indrituit sd 2zit aibd nici un fel de soväial ci de a le publica mai intdi, in 1919, in Neamul Romdnesc", multumita buneivointe a D-lui N. lorga, care primeasca pe aceasta cale mullumiri recunos- cdtoare, apoi in acest volum. 30 Ianuarie 1920. www.dacoromanica.ro
  6. 6. I. Dela aderea BucureOilor 'Ana la fixareai frontului Focani-ISTAmäloasa-Galati. Caderea. Turtucaii fu pentru noi caderea din cerul visurilor i sperantelor celor mai marl pe pamantul celei mai crude realiati. Incepu sa GC vorbeasca de tradare,a unui aliat, cu toate ca cuvantul de ordine era ca, t.n materie de po- rasboiu, nu e nici patriotic, nici de bun shut, a se face discutii publice. Oricine se simtia, cat de putin Wi om cu naspundere, daca nu thiar un factor, Atispunzlior", ,clari se zicea atunci, trebuia demne la circumspectie i tricere. Cu atat mai mint, diva aceste continue asigurdri, ramaseram cu inima ,strans4, ;and, nutnai la opt sapftarnani dela declararea ratsboinlui, dupa. caderea Constantei, auziram de praiectatul plan al retragerii trupelor Inoastne in Moldova, uncle aveh sisa se dea: lupta pe viata i pe moarte in contra, inamicului su- Perior In numnr i organisape. Se soptea chiar m- ine le acelui ce aveh sà facia predanea prasului Bu- curesti, .d. Lupu Kostaki, cum si de protectia am- basadei ',americane, subt care ,aveh s, treaca Ca- pitala. Dela 13/26 Noemvre, dupa trecerea Oltului Dunarii de trupele germane, *incepi sa se evacueze ultimele biurouri ale Ministeriilor i marelui Cartier General. Curti le autoritatilor fumega de hartille arhivelor cArora li se d. foc; se transporta in care invelite cu pante serviciile Marelui Cartier. 0 fuga litica si sh. An- www.dacoromanica.ro
  7. 7. 8 nebuni, ceva rnaladiv a,puca toate clasele societatii. _Pe jos, pe cai, cu automobile, bicticlete, carute pane, camioane, cabriolete, docare, dricuri, i toate mijloacele de. locomotiune ce amintesc timpul popolarelor, se indreapta ct kotii, intr'o inghesuiala grozavg, Gpre rampile gtilor, spre ba- rierele .soselelor ce duc .spre Unii fug spre a int cei mai multi pleaca in ne- cunoscut, atrasi de acest vaxtej; toti insai fug de teama vrajmasului vestit de neomenos si care se fo- loseste de acest renume pentru a forta la docilitate poporul asupr, caruia rostogoliau, pa la nici o altä epoc.a dia istoria noastra, din creierul muiJoi pand la apele Dunarii, tavalucul rasboimlui. Vd intr'un automobil pe d. Bratianu cu Prefec- tul Poliiei Capitalei. Desastrul rii intregi se oglindeste pe figura sa. TJn ofiter german prisonier este adus cu un au- tomobil la Marele Cartier. Para: se lasa inadins sa fie prinsi, ca sä arunce si mai multa descurajare i neincredere in raindu- rile noastre. Aflu dela soldatii ce 1-au 'insotit si care au devenit foarte sceptici, mai ales ca ler= armati cu vechile pusti Martini, cla Germanul li-a suntem sperau ca In cincisprezece Ale sA fie in Bucuresti, dar c vor fi cu mult mai cu- rand, in cinci zile. Care 'incete cu boi aduc rriiU, cu sangele proas- p5t pe bandajele improvizate, i pusti pline cu noroin. Gara Obor misura de multimea ranipor, multi cu capful, picioarele i mainile bandajate. Pe strazi, pe tr`a'rgi, se evacueaza U1tiTU greu mi- gratiunii Wisarit. 'trAdati, c5. de www.dacoromanica.ro
  8. 8. 9 La 18/r Noernvre incepe sa' se audI bubuituri fle tun, tpre Sud-Vest de Bucure%.i. Sant ale noastre, care, ca o batoza imensa', treierl de dimineat'a pana noptea la Calue.renii lui Mihai Viteazul, poa,rta Bucure§tilor. In pivnita zgomotul se aude mai bine: geme p5mantul ca subt povara unor batai de Male uriaw. E ziva de mari spera, a 'incercuirii armatei de Di.m.are a lui Mackensen, care nu reu§ise inca sä faca legItura cc armata àe nitrite a la Faikenhayn. Tot soldatul e increz5tor i mândru de cursa ce se pregke§te La 19/2 Noernvre bubuiturile se aud mai aproape §i. mai distinct, pa'.n . la pranz la Nord, unde e marea b'ataie dela Pitesti i Titu, pana seara tot spre Sud- Vest, spre Argq. Loviturile e succed.51 secunda dupA secunda, clând une ori imp`resia unei ingrozi- toare catast:tfe a jx.'"..mantului. 20/3 Noenwre. Noaptea. Nu 'se mai aude nimic, e ziva sfarâmarii resiatentei. noastre pria trädarea genera!ului Socec, de-pre care aflam de indat.1, prin capturarea iplanurilor noastre de .rLsboiu, unde au fost pr.in.i ofiteri din Statul-major: noaptea sirenele fabricilor suna sernnalul de liniste. Nu stim pentru ce, intru ca:t nu av-useram nici o alarna pentru visite de aeroplane. Dar, la doua' noap- tea, douisa detunatud uriaw ne treiesc dim omn se distruge statiunea telegrafiei 'WA, de fir. Se audg impuFlturi isolate. 21/4 Noeinvre. Generalul Mustata, noul Prefect al Politiei, di ordongta prin care invità lumea, la depunerea armelor. In acelasi timp invia put blicul la tinuta cuviincioasl f4a' de frupele inzge- rialt" Pe aveau intre in Bucureti. V.Zi; I i civilti. s. pi In Pitesti, La www.dacoromanica.ro
  9. 9. 10 Moartea inta in sufletele noastre. Va sal. zici tatul s'a terminat; ne salufaml ,si intram in vorbai necnnoscut au tnecunosaut : avem new:tie unii de altii; pare ca, am cauta tn spiriijn; Gimtim nevoia de mar- turisire, ne intelegeam din ochi. Ne intrebam: cand: vom .suferi rusinea, ne gandikn asupra canierelor noastre zdrobite, a soartei ce ne asteapta. 0 singura consolare ne lumineaza sufletele: your vom fi 'scuttiti de lumilirea trecerii trupelor bulgare. Zadarnice Isperante! Auzim lstrigate desperate la politie pentru aduna- tea jandarmilor pedestri ce sunt trimisi cu traisurile sri, impiedece intrarea automobilelor blindate in Bu- cu re sti. Clopetele Bucurestilor anunt4 visitele aeroplane- lor cari trec numai, farA a arunca ic,,i o bombA. La Primarie, se aduna in cinci camere, munti de arme, uncle militare, cari fusesena cerute in zadar de Ministerul nostra de Räsboiu, arme inofensive preistorioe, pistoale de argint, pusti de vanat de mii de lei una. V,ad pentru prima oara prisonieri germani. Smit mii: nu-rn i. fac de loc impresia, in echipamentul lor usurel, morti de frig, a incomparabilului Isol- dat erntan". Toti duc cu sacrosanctitate subt sub- tioaa painea de un kilo greutate. Ai inotri muriau insia de foame, la ei. . Suptt spectrul infomearii toata lumea isi corn- plecteaza provisiile. Cu tasuri, carute, -roabe, ha- mali, se carai faina, malaiu, conserve. Magazinele toate sunt golite. . Carutele Primariei cara mii kle sad cu faina, in pivnite, oproane, magazii. Nu mai apar comunicate, crtici gazete. www.dacoromanica.ro
  10. 10. I i 0, noapte adinca pare a se rasa asupra constiin-, ei noastre. Ne va stapani doi 22/5 Noetnvre. 0 zI de zvonwi, unele bum, rele. Se zvoneste de sosinea a ,numeroase cli- visii ruse ca4 au incunjurat dreapta germania; !zvo- nul se acrediteaza i prin faptul ruperii procla- matiunii Prefectului de Politic, in cursul dar care se repune din rigat noaptea. E p consecintia, a tratativelor de predare, de care noi nu avem nici o ideie. Ne temem de tin born- bardament, tnai ales cia, se zvoneste ca Rusii ,(!) nu vor ca Bucurestii sä ie predati. Ne facern toti bagajele pentru a fi gata la mice cventualitate. Ziva vedem in goana,, stra'batand Bucurestii, cAtiva servanp de artile4e cal.`ari i cu atelajele tunurilqr, cai de ofiteri dusi de ord.onante, dar fara stapanii br, sfarilmati cu bateria ,intreaga, ofiteri ce duc griabiti ultirnele ordine, soldati intorsi de pe frqnr, patrule ratacite, cu card jos; abrutisati, Vara. pusti, merg tn nestire, niqi ei tm tiu ntrebi. raspund: "pne-au prolptidit, au facnt VAalici de lepiri din noi; cu ce In spre dimineata, ,detonatii grroatnice i foc, icerul e rostu. Credem c suntem bornbarda distrugerea i incendiarea pirotehniei, arsenalului. Ardem de dorinta de b. sfarsi intr'An fel sau altul cu chinul in care ne zbatem. Gardistii desteapta populatia noaptea, dand ordin pentru iluminarea caselor i 1sarea lor deschlisa. 23/6 Noemvre. Miercuri. Astazi itrebuie a intre. toara pe Calea Victoriei, ea, la sarbatori. Se crede qsa vor yen? din spre Calea Rahovei. Birji gra,- an.i. al- tele diminetii, in stt luptdrn?". Politia unde: www.dacoromanica.ro
  11. 11. 12 bite cu femei germane, ce duc jerbe de crisanteme. Scrasnim din dinti, Sn neputinta noastra; de a, a:s.- punde la insu10. Un cer indoliat. Pe la trei dupa. a- miaza, suiere de alarma ale gardistilor. R4maneni in esitare claca, trebuie &a, mai mergem innainte. Irmaintam totusi spre Calea vad venind incununati de crisanteme. Cu pustile, ca un jug atar- nAnd de glt, pentru a contrabalanta greuratea MAT spinare; merg fira' nici un elan, cânta incet rruri, cu o .11torwtie ,bsericeascg: pare cd sunt trans- figurati de un misticism R-eligios. Evident sunt fa- te= acoes de nebunie morala,; Ge simt ,in acest Mo- ment" soldatii Dumnezeului kr. Sunt trupe de elital: grenadirii armatei lui Falkenhayn, 'ice yin din luptele dela Chitila i fortul Mogooaia, care cade cei dinAtiu. Merg in companii succesive, arnestecate cif era- droane de cavalerie, plutoane de mitraliere, batetii, trenuri de munitii. Nenorociti prisonieri de ai nostri sunt printre ei. Ii prind la toate colturile stra- delor. Sunt intr'adevar inteo nniforma: aceiasi de la rnaresal pAna la ultimul soldat. Urata impresie fac, insa, cei ce nu sunt in Iserviciu, cu beretele te ocnasi. Abdomenul tuturor e impodobit de crucea de fier. E singura tlecoratie ce o part cum o poartai, pare ca, voies sä afirrne tekl lor: buna stare a stomahultzi. Gerrnanii o poartA in stAnga, Turcii in dreapta. Palatul e ocupat militiareste. Cate doua.' garde se postea4, la fiecare usa de intrare. BucatArige de campanie se instaleazai in curtea palatului. Lumea, imensa iudeo-germarta:, cocotele interna- tionale ale varieteurilor, internatii din Ialontta (cu Victoriei.`Ii boiului www.dacoromanica.ro
  12. 12. 13 totii Bucuresti, peste 50.000) aciam i defileaza prin spalirul de Isoldati ;ce au Inounujrat palatul dela o poartd la alta. Ofiterii intreabd de Capsa, Jordache (wo man isst gat). Cu o supremd satisfactie se instaleaza la mese. Localurile, Inchise dela declararea rasboiuluti, sunt luminate i pline de lume. Cofetariile, 'cafe- nelele ofera spectacolul celei Mai disgratioase orgii pantagruelice. Ii priv5m i examinlairn cu curiositatea cu care se priveste o fiaud de menagerie. Toti au In degete patru-cinci inele.de aur. Sunt stigmatele cri- melor oe le-au comis n atatea tdri uncle au samanat moartea. Patesc orice preturi; toti Gunt plini de bani. Ceia ce ne izbeste, mai ales acum la Inceput, este jena pe care o simt in rnijlocul lthadui ci strdlucirii ce nq o aveau Bucirrestii. Probabil se asteptau, atAtea denigrari, sd intre in eine stie te capitala a unei Cafrerii africane. Intrd mn localuri toti desco- periti, ieau loc la mese dup a. plicticoase formule de politetn. Ne izbeste mai ales xriodul soptit in care conver- sea i intta potolita, ce contrasteaza atat de mull cu felul nostru de a, vlorbl si a ne agita zgomotoG. Undeva scriau ei mai tarziu: Cat o imagine de vis trecea vesePal viola oras, ca lode stralucirile (ce le *Ka stra,cla i ritrina pe dinAaintea ochilor marl, deschig al trapelor ce traversau Bucuresti". Dar acum Inca, suntem oi Gtapanii; i ei o simt aoeasta in ironia fata de 0, si increderea ce noi Inca. o lament fatal de cauza noastrd cu toata victoria kr ce aducea aderea Bucurestior. Intreaga kr pur- 'tarea de mai aport fu 4 a zdrobl in no$ orice man- tn Pupa. www.dacoromanica.ro
  13. 13. 14 drie si credint,a, de a ne lash numai magulirea c. suntem to1erati a hill mai departe In casa §i pe pa,- niSritu1 care nu aveau s r4ai, fie ale noastre. Printul Schaumburg Lippe visiteaza pe d-1 Carp, in numele armatei ocupante: e prima in antreul ca- sei, cu regretul de a nu putea fi primit ca amic. Astfel una din fcele mai mari cetati ale lumii, dupa Paris, cu 18 forturi si 18 fortificatii in- termediare. Noua regirnente germane §i armata, de Dure, ce n'ar fi trecut 4e doua regirdent'e §i jumatate (!), ar fi sMuls-o, cutn' lei au afi'rmatio, pentru a ne demoraliza §i Mai mult, din mana t atruzeci kIe regimente Dar caderea Bucurestilor fu marul de discordie intre combatantii celor douta, armate: Falkenhayn si Mackensen,. pe chestia ntetàfi ntrarii in Bu- cure§ti. Mackensen incia dela 22/5 trimisese parla- mentar pe capitanul Lange, iarniad unui fost priso- nier al ps tru, scapat miraculos din mijni1e genera- lului Socec, impreunla, cu un profesor al :Scoa1ei e- v.angelice, spre a inmana o somatic die pa-edam! Comandantului Cetatii Bucure§ti, amenintata cu bombardarea, dagai naspunsul nu va sosi in '24 de ore. I se innapoie insa, scrisoarea subt cuvantul nu exista Cetatea Bucurestilor i nici un Comandant al acestei Falkenhayn insa, mai putin circumspect, in ziva in care Mackensen de-abia, lua conostinta, de cu- prinsul ,raspunsului dat parlamentarului, imediat luarea forturior Chitila i Mogosoaia, trimise trupele sale asupra Bucurqtilpr, i ele intrar4 cele à cazu... roMine. ;cal Cet. dupa, www.dacoromanica.ro
  14. 14. 15 d'intiu n oras, cukn ie asigurg Rosner, .ziaristuf tAlgtoriilor Kaiserului, i cronicarul campaniei lui Falkenhayn. Pretentia ins5, c. Mackensen e cc! d'intaiu carey Tnnaintea chiar a Isky4trii oricrii tritype, a plus *Aorta In Bucuresti, a fost afirmatI5, de revista ,;Rumdnien in Wort /und Old". De aceia cartea lui Rosner, pusg inn nonn n drculatie, a fost hu1t11 vreme oprita de cenzura de a fi .pusI in vanzare. De fapt Mackensen nu a sosit ded;t b seara cä- der orasului. Torusi, din aceasta z, comanda unicl o avu Ma- ckensen. Care fu iinpresia produsg in Gerniania,. ni-o de- vedeste telegrama Kaiserului catre ,Imparateasg: Bucure,stiul este tuat. Ce stralucit isucces, prin Pronia dumniezeias0 pe drumul comptectei vic- torii (I). In riapezi lovituri au Mut incomparabi- lele noastre trupe inamicul... IDumnezeu sit ne tajute mai deparle (.1)". Noaptea, impusaturi dese pe strada. Sunt pa- trulele cari intimideazg populatia. 24/7 Noemvre. Manifestul lui Mackensen catre populatie: trupele germanle nu luptig contra po- pulatiei ci icontra armatelor dusmane. Se garanteazg viata i averea locuitorilor cari vor fi pasnici fatg de armatele ocupante. Ara rämineà ca un monument de Deutsche Treue" fatg de purtarea. ulterioarg a Comandamen- tului german. La carele i -0 4 p. rn. detonatii gtoasnice spre oficiala civile, www.dacoromanica.ro
  15. 15. 16 Nord-Est, Se trag salve de tundri asupra ultimelor resturi ale nenorocitei noastre armate. Rapaitul cizmelor, numai fier, ale invadantilor numai contenesc; la fiecare pas, si pe ofice strada trei pan4 la patru, solclati. Automobile cokxsale, incarcate cu munitii, zguduie din temelii parnantul in trecerea lor. E aspectul ohisnuit al straclei in cursul intregii ocupatii. 0 divizie bulgarä in zdrente si cu muzica.' de balciu trece Prin fata Palatului: uralele lor salbatece se aud la marginea cealalta; a Bucurestilor. Sute i mii de convoiuri de care, furgoane, Ca- rute, tree, zi i noapte, in curs de mai bine de doul luni. Sunt pline cu' trofeele ce le aduns4 in rnarsul lor victorios. Tronuri rneti, velinte, cufere pretioase, scur- teici, scaune-fantezili, pirostrii, cazane, pl,apumi sa.- racacioase, portrete in ulehf, plapumi de atlas, peste care zac porci vii sau tiai, gaini, rate, pianine, urinate de cirezi intregi de oi, vaci elvetiene, cai, etc. In oras se fac rechizitii neregulate la farmacii, drogherii; se furl pe stradä mai ales ceasoarnkele, ce sunt smulsse cu forta de Bulgari; gainile, porcii sunt predilecPa Germanilor. Dac,51 BucuresOi insa. au fost, oarecum, ocrotiti, faptul se datoreste 'am- basadei americane. Tara intreaka, e in plin jaf : ;e dreptul de prada al soldatului german asupra te- ritoriului ocupat, cerut de Bliicher asupra Parisului dupi ra'sboiul cu Napoleon si care ,se realizeati la noi in curs de peste treizeci zile, Tpani).'; la instalarea Adrninistratiei militare, and tavea à inceapI jaful regulamentat oficial. www.dacoromanica.ro
  16. 16. 17 Prisonierii nostri sunt dusi la Cercul Militar. Cer- sesc pe fereastra, din cauza Mizeriei in care sunt Visati; dorm pe ciment. Sunt obiectul v5sitei i cu- riositAtii. de menajerie a tutulor supusilor Putorilor Centrale, cari privesc Cu multamire, printre gratii, spectacolul zdrobirii Romaniei. Strada e plin, s'ap- tgmani intregi, de multirnea oamenilor fãrä ca- pátaiu i inconstienti. Slujnici imbracate in garde- roba stiapanilor lor refugiati cari peroreazil, asu- pra sfarsitului boerimii, cocot; ce-si fac afacerile, -Evreice ce vor sa-si perfectioneze ja,rgonul, Evrei ce-si striga, bucuria impotriva regimului de teroare subt care au trait in timpul aliantei Romanilor cu Ein `Argerniss", un scandal ", excLami un German in povestirile sale, este acest oras, uimit de scenele ce i se desfiasoara Innaintea ochilor necunoscator de internationalismul nenoroCitei noastre Capitale, si din nenorocire, si de lusurinta atatora klf in cercurile noastre sociale. Pentrii a stig- matisa acele cercuri, s e fie permis a cita im- presiile, unele vadit tendentioase, ale acestor Ger- mani: Aici, in cuceritul Bucure,sti de azi, ed,stigtim noi cea mai mare stindi pentru firea vr(lima5ulnui nos- tnt din Vest. Lnvini sau nu, ei au io patrie, reinzlan. fideli patriel lor, 51 nu-5i dau credinta lor, cdutand avan- tagii personale, cum le catal vrilima5ul de aci... Nic}aleri, Zn toatai Europa, nu este o sa,sa circutatie de fenzei sutemenite i oamerd 0 parVe din lumea bucureteand feminind, dupti ce a Ids& &z o parte prima frith fata feldgraului tiostru nu steitu mat t o parte, dar, foarte voiaas4 DrAgliceanu. Subt eultura pumnului german". it4 0 Rusii. si sulemeniii..... www.dacoromanica.ro
  17. 17. 18 de a5a de multa tinerime bdrIthteasel, concluse a entente cordiale". Dar nu acestia erau Bucurestii, Reg lnia, al tarui misator articol, ce ni-a stors lacrami, 1-am iaetit Intaia oana intr'o gazeta vieneza. Aceste descrieri sunt toate tendentioase, menite sä semene ura (intre noi i artnic oprobriu3. lumii neutrale asupra noastra. E unul din numeroasele lor sisteme de a face atmosfera impotriva noastra. Iatia curn vede Bucurestii un alt German, Mai putin veninos: Din fugial vIzat aware 5tii azi, face impresia lunei vlduve frumoase, cdreia o tristald u5oard an zdmbet resignat ii stl bine pe fatd... Vioarele Tiganilor Inca' sand, 'e vomit la cinematograf, damele shIdllucesc cu elegante costume de mdtasl i frumosi ochi..., dar iota Insal1d. Este zgomlotoasa, pestrita suprafatd a Bucure5tilor. Dacii azi, cocote eizimale se afld lii tocaluri de noapie ale BucurestiPor, nu se pate spune cd na sunt mil de mame ce pllang noapte n Bucurestl.., Chiar exteriorul ora5uPui schimbat. Total ren acest ora5 era fluviu rdpede 5i elegant mai innainte: sutele de trasuri idegante ,s'au dus, s'au dus au- tomobilete. o Degendil ed mortii dela Argos' au fos4 aitati. Zgomotul si aparenta flrl grill a Bucuro- tilor nu poate pe nimeni sd rinseDe. Este krd51 o l'egen0 c4 Bucurestenii au pruinVl cu flori trupelel victorioase. ...Bucurestii poartd greaua soartd cu hold/Tire 5i cu demnitate. Chiar In prietenii Germanitor s. s'a ...Este www.dacoromanica.ro
  18. 18. 19 Oliafaar Thr... se obser, eu toatd prevenienfa, reserwl plind de tact". Au dat doul comunicate in care se vede cä nu prehle merge bine. 29/12 Naemvre. Bulgarii au trecutt, intre Si- listra i Cernavoda, Dunarea. Se face rechisitia localurilor Ministerelor. Se or- dona evacuarea in catevh ore. Se azvArl pe ferestre arhive, birouri, dulapuri, scaune: Deutsche Ord- nung! ,,Deutsches Gouvernement" se instaleazal In somp- tuosul palat al Ministeruluii Lucriarilor Pub lice; tot aici se instalea4 faimoasa Kommandatura i politia militara'. Directia Cailor Fera,te, ce are un imens personal de serviciu,--fsi, Je carii numeroase sectiuni vor um!plea aproape toate casele mari din Bucuresti, e in localul Corpului II de alimata. Administratia Militan, Mild& Verwaltung" e in palatul 'Ministerului de Justitie, innapoia statuii lui Mihai .Viteazul, qrea i se iau tunurile, spre semn de complecta zdrobire a visurilor noastre nationale. In mod barbar i cu aceiasi iutealal se evacueaza spitalele noastre, intre care Spitalul Brâncovenesc. Nu se tolereazä nici macar ramanerea gravildr cari mor in transportul spre noile localuri zaniase Crucii Roii. Iau i tunurile dela Palat, CII toat.1 tr5.'mbitarea pietatii lor fata de memoria §i opera Regelui Carol I. 1/14 Decenwre. Aparitia Gazetei BucureAtor", gazeta oficiala a armatei ocupante, in limba ger- mana i romând. Infatisarea greoaie i stilul. greu', militar, in pri- mele numere. Comunicatele lor nu prea sunt 3si- gur4toarie. o raniti, www.dacoromanica.ro
  19. 19. 20 Se vede c noi inca posedain linia Cemavoda Mizil. Kaiserul face acum douta zile, intr'un mod Ue o supremia aroganta, o propunere de pace, adresata direct oombatantilor, acuma and crede el a dat ultima lovitura cerbiciei Antantei, care numai lupta pe nici un front, si asteaptà rezultatul luptei intre urias si mica Rom'anie. Suntem convinsi cA nu va avea nici un rasunet. 2/15 Deconvre. Sunt foarte iritati. 0 ordonativa rosie, ca in cazurile cand au AI ne comun;ice cev a gray, anuntA pedeapsa cu moarte pentru cei ce ar defairna armatele Imperiale. Dar cine defaima tru- pele imperiale? Intelegem; le merge rau. Se pang de fatalitatea umflarii Ialomitei, peptru luarea cA- rei,a a fost tnevoie de doua atacuri, cum si de groga- via drumurilor Ii seara zilelor 'urmatoare 'auzim o canonada groaznic,5 spre Est. Cad Urzicenii i MiziluJ., utn toata linia de resistenta de pe Se face rechizitia intregului gaz lampant dela zece chilo in sus. De aici innainte nu vom mai aveA gaz dealt de contrabandia, plätit pAna la opt Vi Ne intoaroem 1.a opaitele din vremurile stra- }June. Se restrftnge lurninatul electric i circulatia tramvaielor, care circula numai in' orele de afluenta. Ne s1b.t.dm pe zi ce mergem. Dr. Fischer, pensionar a Statului rorngn, scrie un articol plin de urA, demascAnd ororile (I). colmise de RomAni fata de internalli. Drept represalii se .a.0 ostateci, chiar femei, se hlternea75 in locuri ce sunt tinute in secret, spire marea groaza a faimiliilor. i totusi, cu un rafina- I pu dual. www.dacoromanica.ro
  20. 20. 21 II-lent de cruzime numesc timpul ce-1 vor petrece as- taticii eine Zest der Etholung", o reculegere I Se pedepsete cu flU tiu cati ani de reclusie personalul inchisorii Vacare%-i, tot ca represalii in aoeiasi chestie,carri ani trebuiesc ispaqiti intr'a temniA in... Germania. In Germania" va fi de aici innainte exTresia celei mai crude pedepse in afarN de pedeapsa cu moarte. Magazine le incep sa-si scilimbe ifirmele. Hotel de France devine Zum deutschen tl(ronprinz", Highlifr, tinut de un Roman transliWinean: Kai- ser-Palast", Cafe de Paris: Berliner 1(afee", Bras- serie de la Pa it: Frliedens-Kafee". Se redeschid cabareturile 0_ toate varieteurile. Au nevoie de zgomotul i tam-tamul lor ametitor pentru a irioepe aisupra noastra marea operatic hirulgicall de care nu trebuia s. ne dam seama. 15/28 Decemvre. Stain rau. Linia Buzaului, uncle acum lupta Ru0i, patrunsa la Filipeti, la 10/23 Decemvre; Râmnicul-Sarat, luat astazi: o presiune grozavra se exercia in flancul Focanilor pe Zabala, Neruja, Putna. , &intern in complectg parasire, nimeni nil are griig de populatie, tuturor ni trece pe dinnainte spectrul infometaxii. Painea de abia. se -0.seste, charm nu mai exist.i. 16/29 Decemvre. Tiilff von Tscheppe, general asuflat in campania din Be lea, e nurnit guverna- tor mititar. Ne promite asigurarea disciplinei, or- dine, refacerea drumunlor; annata va lua numai prisosul productimrii, intocmai ca in timpii nor- m,a1i! www.dacoromanica.ro
  21. 21. 22 Suntem veseli in sfarsit dii nti mai; suntem sati la discpetia raricarui soldat; nici nu bAnuim cä de abia de acum va incepe jaful, jaful organizat oficial, in locul jafului individual. Au ajuns la Plainestii lui Suvorov: avem pre- 13entimentul decisilved luptelor ce se dau acum toatA. vigoairea pentru a lua purple Moldoveti pentru a da mai multia ereutate gestului, pentru pace facut de Kaiser. 1 8/3 I Decemvre. D ouaspTezece noaptea ; salve de focuri in tot orasul. Impuscaturie tin iceasuri. E innecarea. orasului in sange, reprimarea unei .revolte? Nu, e salutul noului an ,nemtesc, ce avea sg. a- duca desfiintarea noastra. Fischer primeste la Spitalul Brâncovienesc pe eli- beratorn germani. 13.0 de triumf, exaltal ei in gaziefa; lor situatia Gen-naniei, izvorata din incomparabilele calitäti ale Giermanului, i terming.: Vreti sl fiti Francezi, Romani?... bald Damnezeu"! Ce tact politic! Suntem oficial invitati a Inellsà ipe seama celui mai bun doctor, Germanul, omul datoriei sociale, care va face mult pentru rpm avea., in adevär, sa. facem cunostintalcu cel mai rafinat mijloc de hirurgie social& pentru a pe extirpa, dii clte a cunoscult isto/ja. 21/3 Decemvre. Bulgarii innaltAl ,un caraghios de mare drapel bulgaresc de-asupra, lui Capsa, !Linde se confiscA, provizii de milioane. ln fine, se realizeaza idealul lui Drandarevschi. Capp, devine Doma za voinici Endezi, 18- stoiC i oficer1". www.dacoromanica.ro
  22. 22. 23 Gravi diplomati de Sofia, cu barbisonul caracte- ristic igpci de voiaj, tree dela gar,ä surazg.tori, ou run laiier de suprem5. beatitudine. StAlpi in colorile prusiene, apoi germane, indieg pe toate strAzile drumul la Kommandantura. Table enorrn de man indici tempul de mersul automo- bilelor. Ca o hiar. imensA se infig din ce in ce in gru- mazul nostru. 2315 Decemvre. Se amenintal serlos aripile fron- tului nostru. Galata, amenintati prin. aruncarea Ru- silor din Macin, Focsanii prin presiunea enorm'a a armatei Falkenhayn, ce ia sectorul Milcovului pin5. la Odobesti. Se ordona rechizitia a trei sferturi din toate rnr- fu;rile rnagazinelor. Preturile scad colosal, si din cauza fricii negustorilor de rechizipe, si din cauza obligapunii afirii preturilor de vanzare. Se cara ziva i noaptea, in special magaz{inele de fierArier pan4rie, ce sunt complect golite. Se izbesc tot firmele românesti. Se mied. singuri, dupg, atAtastoar- cere, de inepuisabilele deposite ce ina se afra Tin Bucu re sti. Ii explicA ins5, cauza când aratä Cal Rominia importà anul mArfuri de peste 600 de milioane, cea mai mare parte din Austria si Germania. rciumele i rnicile prIvälii ale maha lalelor sunt desfiintate. PrerutMdeni in locul Romanului iese negustorul evreu. Magazinele de croitorie se transforna in ma- , BrAila si . www.dacoromanica.ro
  23. 23. 24 gazine de consum. Zarzavaturile cele mai comune se rasfata in vitrine ca cea mai de ,seama trufanda. Drogherii si in special parfurnerii rasar in toate colturile. Sunt toate aprovizionate de jaful arrna- telor aliate. iin toate Or* munti de came afurnata. 24/6 Decenzvre. Pare ca-i ajuta i vremea. Speram la o apada, greu cazuta, care sa-i o- preasca. Totusi temperatura Ge mentine la 4. Iau Briai la la 23/5 Decemvre, Hamburgul Ro- m5niei, cum ii numlesc ei, extaziati de frum orasului, multimea docurilor, siosurilor Telor de grâne. Se ameninta Namaloasa. Ni. se cere predarea celui de al dailea topor! Vor a ne lua orice armla, din in.5.n25. Se introduce calendarul occidental, cu tiunea sarbatorilor lui, acum, in ajunul nenoroci- tului nostru Craciun. Si cu amenintari de amenzi Inchisori pentru neconformare I Va s, zica siluire a constiintei con- fesionale, contrar legilor dela Haga us,antelor 0.ituror armatelor ocupante, cele mai barbare 1 revo10 adAnoa fierbe in toata populatia: nu erau numai motive dogmatice, dar tot trecutul nos-, tru national care me si4ia sa nu accepta'm aceasta siluire. Ce face Mitropolitul? Sarbede intervencii pe Iânga Casa Bisericii, care acum nici nu este recunoscut,a de ocupanti. Ni se face gratin", in urma acestei agitatii, de a fi sarbatorim Craciunul. Aliai fisping oferta de pace: Germaaia are prea, obliga- 1.sa sa 6 si vi 0 www.dacoromanica.ro
  24. 24. 25 mula nevoie de ea, insk, cad inca spell la ni,ij- locirea hii Wilson. 26/8 .Decemvre. In munti ei au atins Canur dar tntre Focsani si Namoloasa au fast raspinsi, in urma unui contra-atac rus, pe o idindere de 25 de klm. Prima stire din Iasi! Afliarn de cuprinsul Mesagiului Regal dela to Decernvre. Fac bunia impresie principiile enuntate: afirma- rea principiului national si asigurarea t'aranirnii. Dar crude sunt comentariile germane asupra grijei noastre de pand aici, acordata' taranimii. Ordinul Politiei miitare de a nu se striga ziarele pana la orele (opt dimineata, 'pentru a nu strica, somnul ofiterilor. Ei sunt in plina epoca a placerilt ice. nu trebuiesc turburate. Gazeta oficiala le anunta: Un ofiter vreo sei-invete romdneste, damele vorbind suficient siti se prezinte ziliffic dela'2-4". T4adrld civilizat?i romIncd, vorbind germana ,si fra.nceza, vrea sd (Mid socielate la o persoanii dis- tinsd seara, din cauza lipsei de tumirtd". S4u: Str. Sergiu 4, cautd fete pentru vdnzarea alune)ior! Sau: Domni,soare elegante invatd clan- ( uri de scend, pldtite:cu 90 lei lunar. Calea va- ceire5ti". San: Se cautd doamne ci dommlsoare care do- resc sii-si formeze vigor strcAlucit, invidtlind dan- tun dramatice subt conducereacetebruluiAmeden". Politia cl*ar e asaltatiai oficial, pentru rechizitii de asemenea natura. Deutsche Redlkhkeit! Deu- tsche Sittitchkeit! www.dacoromanica.ro
  25. 25. 26 27/9 Decemvre. N,u ne asteptarn s'a; cada asa repede Focsanii, ataca0 din spre Sucl, iar trupele gonite si din al doilea rind de tranisee in munti. Una din poutile Moldovei cade multumita aliatior Irusi. Cade astfel o cetate din sistemul fortifitat, Focsani-Galati, care, in timpul din urraa", primise modificNri pentru a resista i atacului din spre Sud. o vreme splendida de pr1mavard.+50. Se spala in fine Ca lea Victoniei, care nu mai era decit un vad de noroiii. Se WI m.asuti pentru cararea. gunoaielor menejere, care, prin descompu.nere, erau un vesnic pericol pentru nkate. Incepeam s. fim numerotati, ca material uman, in vederea stoarcerii ce se proiecteaza. 1.12ecenArnintul, fa'cut ra'pede in 24 ore, si con- lirolat de daub': org, cla pentru Buouresti 312.942 locuitori, cari locuiesc 83.699 case. Stint I 21.699 1315)rbati, 191,360 femei. Dupa nationalitati sunt: .25.099 Austro Germani, dintre cari 2.700 Germani ai Juierului, 5.406 Greci, 1.1 2 6 Bulgari, 1.644 Italieni, 2.538 alte nationalitrati.. In tara ocupat6. toata sunt 3.438.000 locuitoxi, in IOC de 4.243.000. Alproape 800.000 locuitori sunt plecati pe front sau din fata tavalucului rdsbdiului. Ce popnlatiune strAinA, era in tara, deducem din cifra de 75.000 soldati, pe cari Austria i-a recrutat dela noi. Toti acesflia, cunosatori adinci ai tärii noastre, i pe cari Ii nutriam mai innainte, ameau, duca rasboiul in contra noasträ. Un ,,feldgrau" visiteaza Muzeul National, si intr'un articol revendia pentru cultura germana Cilwa cu pui", care, din fericire, in Moldova.e sa" www.dacoromanica.ro
  26. 26. 27 Incep s se faci marsuri V. parade militare zil- nice. Vor fi cu atat mai dese i ostentative, cu cat esecmile vor fi mai mari pe fronturi. le fac pe pelusele Cimigiu1ui. Comandele nu se strigi i de-abia se aud. Mtiscarile automate, ca Ia aprisarea pe un buton electric. 0 discispiina si pc> oonformitate a tuturpr: pare c;iar fi histe piese tur- nate de aceiasi masinä. Trec sirufi de tAranii legati in lantmi. Inc4em sa avern stiri din tarA. Taranii um' complect demoralizat-i, stau smerliti cu palaria in mania in fata oricarui Cargovät. De-ti castiga inima, iti vorbesc de pkatele Ne-au preipeidit boier,ii(61r4oara!". Pe tot hmgul marilor sosele de invasie ce pleacA din vadurile Dunantiii sau pasurile muntilor, satele s'au pustiit. Tara intreaga s'a spart cum ziceau cro- Une le se retrag in paduri, altele in Gate mai ferite. Cinic schiteaza, unul din biruitori jalnilcuL tablon; in versurile unui cantec: 0 wilde Walkhei; Die Hauser sind Toll Löcher Die Sonn 'scheint durch die Dacher, Die Fenster sind entzweil 0 :wilde Walacheil Bucurestii cupfinde o bunA parte a satelor din afara centurii. Tot avutul 11 iau pe oarut.a. Oborul, locurile Ivirane, curtile mafi sunt pline de tneno- rocitii refugiati- cari cad pradA acaparatorilor ce le ian azi &ma, maiine porcul, vitele, Carutal Sate le cuprinse aria de veste au fost nebune de IRepetipile unit www.dacoromanica.ro
  27. 27. 28 groaa. Din impresiunile unui gazetar neutral pu- tem afla aspectul Pe acoperisurile taturor case4or fluturd petece ci batiste albe, ca semn de pace. rdran'ii si-aa ln- fipt aslfel de steguDefe cigar 'n adage lor de miel. nu se tnuPtdmesc nantai cu aceasta, spre a ardld cd nu simt -vrdimAseste. B4rbatii se pPeacd addnc a trecerea ofiteritor, astlel c fac cu corpul an unghiu de 450, ler le- mede .se inchind paid la pdnant". Un internat din Ialomita descrie .astfel .scena, intrarii Nemtilor: Femeite It, astern pe pdnidnt baati de stofe &be, ln.Onanclze, Ici fac cruce innaintea soldaglor germani s4 se roagd sd fie crutate". cum nti aveau sal, fie inspaimântati, clad am aflat singur, mai tarziu ororile comise In afar4 de ochiul Ambasadei america,ne, ce strIjuiau in Bu- curestil Se 4esbra05. i desculta toti chiaburli satelor ice fac parte din delegatia de predare. Preotii sunt tinta atactirilor celor mai rafinate. Se scormonesc casele pentru gasirea auruluct. Toata ,zestrea mai buna. a locuitorilor e luata pe cai sau carute. Ceiace se a intr'un sat se vincle in satul mTnAtor, de uncle se iau alte lucruri mai bune. GoanA mare dupa, velinte: ,rumdnische Tep- Fiche". Drumurile sunt pline de perne, covoare p umi. Bulgarul lama pentru bath, Germanul pentru alimente. La iesirea lor din munti, omoarA femeile -6e ind i 54 tullitoraor lor: si www.dacoromanica.ro
  28. 28. 29 le pregiatesc de indata o rata fripta, se eapad pciduri, mancind crud porumbul §i. chi,ar roatele de sapun. Bisericpe i casele cele mai bune, cu parchete pe jos, sunt special alese pentru adapostul Dar Lath': cum internatul Zekely descrie un tip de incvartiruire Melia de Germani: Kiitzig "(null-1de soldatului ce cere cvartir), atilt& de privirea gazdei, o Inhcz.t de plept i de pe pat o azâr la plmInt... Königi era in adeveir foarte infuriat, trebuie sä fi fost i an viteaz i neins- panwintat sotdat... In cariera sa civjM era scriitor un advocat din Strassburg". Onoare lui I tin vagmistru ocupA o frumoasa yin.% Pentru dl erau Fred patine grajduri pentru kz- táia de multi cai, ei tura a,sezati par ci simplutni camerae parterului. Acplo era unipkno,instalatiane pretioasd, un kagIn de copil cu diferite tundra, a,sa .cum le 4ilsase familia rom4neascol ce fugise".... Zgarcita ,gazdia gaSise acum stäpamd ,si,trebui sirit vad4 cum furii omorasti pore dup d. pore, eased dupei gscYi. Acanz se vedea c4 in aceastii casil in care d (internatul) mutla de foante, erau marl provizii de cafetz, z2Mr, rom, coniac, totusi.... Wilde Walachei I I Un subofiter comandant at po,stei germane cu dal oameni, tuarg loc In casa noastra ci se detertl dupe, aceasta, Pa vitinaltoarea de porci. Na Vlur'd mull, si dorita friptural ZIcea inaintea noastril". Konig il dete o pareche de patine pentru a-i face sl inteleaga cà acum Gertnanil sunt stapáni". Se citeaza sate In oare inva,datorii, Bulgarii in la ilk t isi frind". www.dacoromanica.ro
  29. 29. 30 special, 'ordona adunarea fetelor intr'un anumit pus subt pazsa, de sentinele, pentru p padea cu toate pracla poftelor bestiale. Sunt fete care ail fnnebunit, altele au mm-it. Din satul Pair Eta, aseza,t inteo po- zitie retrasa, 2n afara de centura Bucurestior se aud Ppete de teroare, din satele vecine, Ifle la cinci sase chilometri &pal-tare. S'au intaimplat dose crime sadice. Aceleasi orori le tkomit trupele turcesti: preotul satului H. a fast batjocur4 cu, familia in- treaga n biserica fin care's refugitasera. Aceasta cultura rasei superioare ce avea s. inaugureze a nond iepoca in barbara Romaniel Dar i destrarnarea i desorganisarea noastra so- ciala ltoctmai acum! iese la iveall. In orase, luKa. cu internationalismul infiltrat gratie indolentei noas- tre. La tara, lupta de clase, a celor 82 la suta, na- pastuitii, contra celor 18 la suta, stapanii. Ura din din 1907 inviaza, subt dmpulsul direct al soldatulul german. Pretutindeni se prac14 orasele parasite, era- dirile ramase goale, conacurile mosiilon. Din cele ce am vazut la jafutile din Bucuresti am putut lamuresc cum aceastä populape inspairnanta0, s'a 'putut deda la jai! Inceputul il face armata ocu- panta. Pentru a se nimici apoi drice lrmä, Ge populatia s desavarseascal opera. Iatia privelisti de devastari descrise de calatori germani: ' Mai intiiin nu cEia i ce poate s insemne asta.., dar succesiv devine clard semnificagia a- ceasta a adundvIli. Erfau prd&i pe care Mrbufi si femei fticeau aVutulu}i stdpanului lor. Peid4- ciuni, de o sinceritate, soliditate siguranri care Ipareau aproape o intreprindere onorabila in spe- cial, femeile, n curiosul lor costum de larul, em- local, ma invitai le >ci p ci www.dacoromanica.ro
  30. 30. 31 bracale intr'o adevdrata mantle l'ungoli de seratd, rosie, ,verde, atbastra sau violet, de plus, cu guler de btaji i, pe kinga aceasta, cu picioarele duc in /nand' (COIStiri, boccek pestrife, ductinda-se ca pas grdbit spre tocul despre care s'a mind in partea tocului... Dupd ce au Mat total, se intorc incdrcate de pachele imense, cu pendule, rattan', birouri: nintic nu au Msat". Recoltele nu sunt distruse, dar drumurile sunt pline de trupurile 1upta;tori1or, de hoiturile de sfaramaturile carutelor i cadavrele cainilor, supra: arora fac o adevarata hecatomba, acesti ca- valeri inspaimântati de infatisarea lor de hiene! Crud ridicate pe morminte vorbesc de grozavia pierderilor noastre. La Pruneasca, fata, de 500 de soldati romani i un ofiter Q4214., zac 30 de ooldati germath i 12 ofiteri! Dar soarta orase1or noastre... Targul-Jiului pustiu. In cele mai multe case, terestrete ci taluselele starimate, provisiile risipite, cioburi de portelan, sticM goala, cioburi peste tot. De nedescris este haralgtbura din micik vile ate .industriasilor si ale cercarilor mai bane. Total distrus... Nobilie obiecte de arta si obiecte de bed- cia; s'au tiiat pc coVoare de Smirna gaini ci gage, s'a facut /cc pie parchete, s'au inkpat cu balonetek saltelele". Giurgiul. Cornpiect srirdmat;nici o cliidire care sti nu aibd armele foculut de artilerie. Cea mai curioasa privetiste o okra- pia(a centrald. Aici erau adunate toale mobitele casele impuscate, intr'o enormd magazie de mdrturi. Cdnd din mo- tive de servicia, trebuid cinevd s lea cartier iii Giargiu, ll Dad de acalo celace aved nevoie". caller, din goale..., j www.dacoromanica.ro
  31. 31. 32 Die sigur c. tot Romfaii vinovati! Aflam mai tarziu, _)In 1918, cum c4 doamn45., Elena Stoianov, de origine germana, cara prin remorcherele dela Ramadan, mobilier de peste 100.000 de lei, care a fast sechestrat de autoritavile noastre. Aceiasi piing de delimitate doamna, care, ca fosta internata ne critich in jurnalele straine pentru Ktacille iglospadarie noastre de pe unna careia pierdut çopilul i, care, acum, subt NemP, n fine era incintata c avea fel de fel de Lecheribsse, Gdnsebratetz, etc. Predealul: oferia priveli,stea groazei: fiece casl este o martarie maEc d indierAta putere de reds- tent5 cu care vitefli soDdati romeini au incepat sa pVe plept asaltulai". Sinaia, ce atri'dgea tut named pe boglta§li Im- caresterti .spre vesela reconfortare, acum o grImada de raine, in de ceirii vile, odinioarl agi de strd- lucite, acum sant singurii stipdni veintul ci intern- perile". Rosiori-de-Vede, cu central intreg distrus, ca replresalii pentru moartea unui soldat german, irn- puscat die o patrula rOmana ratacitacu statuile de bronz ale generalului Manu i lui Manciplescu cio- parPte de topoa,rele bulgarest. Campulung: aproape complect evacuat; mobild, covoare, perdele, total dispifrat. Innapoiatii sfaut trz /af a plretgar gol. La cetknal'mare p-opietar, intreg confortut consel dintr'o pdreche de nenoro- cite scaune de trestle, o mas;d1 de Zemn ci a biai?", sofa". Curtea-de-Arges, la fel, Rucarul distrus in centru. NianAstirea Argesului, a Dealului, Cozjei, jefuite. Ci tenferie, www.dacoromanica.ro
  32. 32. 33 La Cozia e pgngarit mormantul marelui Mircea- VodA, la Dealul, craniul lui Radu Voda, care fu luat drept craniul lui Mihal Viteazul, simbolul idea- lelor pentru care faceam rasboiul. Antichitätile ro- mane din Dobrogea i frumoasele colectii de acolo, distruse sau sfärimate cu toporul. 30/12 DecemVre. Mackensen decorat cu marea cruce. Rechizitionarca tuturor butoaielor, care, peste o saptfamAna, se revindeau la biroul Gazetei". Avem grija ea' vorn fi infometati nu numai prin neapro- vizionarea pietelor dar chiar prin ridicarea noastre de iarna. Caci o ordonanta eere depune- rea, in 24 de Ore, la Gara de Nord, a intregei canti- tati de zahar dela 15 chrlograme in sus si rurilor. ,si totusi suntem z1nic ametiti cu ,,WoJzl- tat der Zucht, Ordnung und Berechnung der Ad- ministration". Se aduna vagoane de zahar ce sunt trimise in Bulgaria. Astazi este o fati intreaga de ordinc: obligatia pentru fieca,re de a innainta liste de proviziile ce are, in chilo i fractiuni de grame. Oameni ce flu stiau ce este cântarul, alearga sa-si cumpere unul. Ordin de depunerea oricarui cadavru de animal la Kadaver-Verwattung-Anstalt. In legatura cu aceasta instftutie, i pentru a-i furniza material, taxa de 30 marci, impusa asupra Serviciul de ecarisagiu, cu escorta de a- mende, pe langa prinderea 8unt foarte iritati din cauza raspingerii ofertei de pace. Kaiserul, in apelul catre armata, vor- beste de desam?igirea si *luta mánie, ce var dulga DrAghkeaun. Sub cultura pumnului germgno. a cainilor. prod- ziilor lichild- www.dacoromanica.ro
  33. 33. 34 putereaViecdrui tOrbat sau fenzele german4", in Tata acestui afront. Articolul-prim al Gazetei" incheie: o 1umit44 insplimiintatbare trebuie s asa' pentru tumea du,s- inaei earie, a rdrspins Pumina cealattd a path"... Dus- rnanul eram i nc, populatia 2/15 Januar. Un soare de primavard.+70. Vad .pe Mackensen. Seine Excelenz General Feld. rnarschall von Mackensen, cum fiecare soldat se simte obfigat a-I numl. Fu1 unui inspector agricol nuditorul unui cu.rs la Institutul Economic din Halle, activat din ofiter de rezerva, fost aghiotant. al 1Kaizerului, e persona grata la Curte. Treoe dela plimbarea zilnica dela Sosea. Un alaiu de rege o- riental: el in cap, un bAtran vioiu, simpatic, energic, bine oonservat, slab si innalt, -una, din acele staturi cari fonneaa idealul tuturor Germanilor, predispusi la obesitate. Nu are de loc aierul salbatec cu care poseazg, in. toate fotograffile i tablourile, nimic din acel der 'Ernst der Zeit", pe care fiecare camandant se crede in drept a-1 imprumuta din posa Cancelaruluti de fier 1 Doi. aghiotanti innapoi, cu caciulie cu cap de mort ale gardei imperiale, doi huzari din aceiasi garda i, ca incheiere, un jandarm. Birjarii opresc, salutg in picioare, soldatii fac front, centralii i Evreii se inching pAna la pamint. Stoarcerea cOntinu. Rechilritia spitalelor. Administratorii de ocoale sunt obligati a preda zilnic 40 de care de porumb i fang in Bucuresti, dnci boi 7o de oi. Avem stiri din Moldova prin refugiatii rg,masi. in Focsani.Unii vorbesc de desorientarea dela Iasi: si www.dacoromanica.ro
  34. 34. 35 lipsa p.inhi, frugalitatea hranei, in care primeaki satamta de floarea soarelui (I), terorizarea Rusilor, rnai ales in Braila, tinde locuitorii Gtau cu ferestrele tintuite in scanduri. La Iasi G'ar auzi tunul. Depri- niarea populatiei, care nu crede in rezistenta linü Siretului.Dupa alii situatia e bund, ar fi veniil trupe engleze i franceze. S'ar fi amenintind chiar Sofia I ' Reprezintantul Arnericei pleaca din Bucuresti. Circula fel de fel zvonuri in aceasta privinta. Prin gazete stintem atacati pe chestia temperamcntului nostru frivol; suntem invitati sà mergem mina in cu organul puternicii organizatii spit a oh- tinea: curdtertie irnerioan ci exterioard, dreptate", frasele sacrosancte cu care vor a ne inculca sentiMentele ce ne lipsesc cu totul fata, de activitatea bor. Suntem amenintati cu astuti§ul legilor rdzboiului la din contra. De fapt, acest ascuti§ este iar,i expresia externa a iritatiei de care sunt cuprinsi, fiindca nu au putut terminà cu frontul nostru. In zadar prin studile gecgrafice, econoniice strategice, istorice, csautau a farniliariza armata cu teritoriul ce avea sa le cada in curand in san: Moldova mi aveh Gal fie luata. La 30/I Ianuarie miarturisiau tdria frontatui dela Siret, ,tare, nu atfit prin forlificc4ii permanetzte, ern prin 'obstacollele naturale ce face Siretul i gura sa inastinoase. Statisticele castigurilor ce le-au realizat Rani azi, ne arata cal voiesc sal incheie bilantul unei activitati ce acum trebuie si se sfarseasca. Moldova era scäpatà. Incepea acum insa rasboiul cu populatia, mina discipltind, le www.dacoromanica.ro
  35. 35. 36 care trebuia sa simta cä rifsboiut na a trecat, cum credeau Bucurestenii". Atari de tot felul, in a- ceastgp rivinta, se fac de toate hienele ziaristicei germane, ca Oxbarn, un jiolanas veninos, care rin- jind, arita cum vointa, mandria, ambitia, cons- simtui national al popalatiei trebuie sa-si fplarda paterea, ca cl capicicilatea de luplta a ar- Ina/el románe". Se intrebuinteazal toate mijloacele psihologice pentru a se ajunge la acest rezultat. Hrana in spe- cial, ieare toatal e in mâna fi imul din cele mai cumplite mijloace de constrangere. Mereu ni se agitä pectrul infometarlii. Din pretextul ea in. Br Aila n'au gasi:t depozitele la care se asteptau,, suntem amenintati cet mai scud limp, si co- piil al acestei tari, odinParti atlit de bo- vor trebui s simta cu propr4ub corp,.in forme cu mull mai dare, tienorocea ci grozavia rdzboia- tui". Aceasta numai la cloud. luni dela caderea Bucu- restilor, eand relatiunile oficiale comunicau 6'4 co- provizil de grand si trade..., marl magazine depozile ce te acumulase Anglia, din recolta Ire- cute, eadeau in mainile armatelor biruitoare. Dupa Norddeutsche Allgemeine Zeilung" ar fi trebuit sä fie in tarl la aceasta, tepoca proviziile din 1916, circa 1.600.000 tone, recolta din 1916 1917, circa 4.400.000 tone. totusi, eram muritori de foame in 'tara kle aur, in Edenul lui Dunmezeu, in tara ce aminteste fertilitatea Egiptu14, cum o nurnesc Flaminzi in tara noastral Uinta, lor, cI ?gale, Innate a in rlisfaati ai dAnsii. www.dacoromanica.ro
  36. 36. 11 De la aderea frontului nostril Ong la lAtälia de pe Somme. 4117 lanuarie 1917. Se svoneste cà Mackensen mdeplinit misiunea. Acum marea operatie hirurgi- calA inoepe. Se tunde intiiu bine, se rade si se cu- rAtA, apoi se infig ventusele scarificatorii, nici prea dar nici la suprafa0, atAta ,cAt trebue ca pa- cientul A. nu sucombe in mAinile sarlatanului medic social, care are nevoe ca boala isA se lungeasca, p5.n`a ce bolnavul, ametit de fel de fel de Inarcotice politice, se va convinge cä trebue sA-i testeze lui imensa ,,bo- gage a ml Cresus", de care dispune i despre care se facuse mare vorbä in patriagermana. Boalla lunga, moarte sigura! 0 noua ordonanta, de un rafinarnent de perfidie extraordinar, care ca- racterizeazA felul de mentalitate inchisitorial al Ad- ministratiei Militare, ne surprinde azi: Toole obiectele ce sunt ascanse Por ti confiscate Pril bon de rechisitie, in cazal gJsirii lor dee orga- nele militare. Ca ascunse se considerd acele obiecte ce au lost puse intr'an loc care nu cadreaz1 cu natura obiectului, sau acelea al c'dror lac de depasi- tare a lost asigurat pr4n m4suri neobisnuite contra descoperirilor... Se pedepseste cu pu5elria si 3000 adanc, www.dacoromanica.ro
  37. 37. 38 lei amenda, (formula ,e stereotipa la orice -ordo- nantä cei ce vor contraveni. Inchisoarea ,si amender. nu infra in vigoare dac, pd,na la 25 lanuarie, 12 ore, la =lad, se comunic.4 inscris Intendenturii Komandaturii obiectele ascunse, al oaror pref, diii timp de pace, irece peste 1000 lei.... Se iartlai de pe- ,,deapsa cei cari... avdna obiecte subt valoarea de 1000 lei, le vor depune punctual, la acea epoch', in local in care este convenabil s4 stea." Va s. zica toata averea noastra la dispozitia discretia autoritätiloy militare Ne temem de bijute- argintkii, bani. Incepem o goana nebuna tocmai pentru gAsirea unor ascunzatori. Regretam când arhitectii nostril aveau prevederea s'a le execute in boltile pivnitelor, in pketii zidurilor sau planseele caselor Dar eine se mai asteptà in veacul al XX-lea, chiar intr'o salbatica Valahie, cum era tarisoara noastra! A trebuit s, vie rasboiul teutonic ca sä valorifica atAtea notiuni ale trecutuluil Prin ingeniositqti de 'spirit gasim destule, desi Administratia. rnilitara rechizitionase tot materialul de constructie...: nu mai puteai gjsI o lingurd de varl Altii, nesiguri de locurile in care ascunsesera. cle- pozitele, Intia oara, le 'scot la iveala, fie pentru a Ge conforma ordonantei, fie pentru a gasl un adapost mai sigur. atunci, talantul ascuns a pltit ceiace a patit in toate timpurile, dela Hristos pfi.na la Moliere. Jurnalele anunt4 zilnic furturi de milioane: bisac- tele cu bijuterii, Uzi cu orgintkii, legaturi cu bo- .nuri Demmturile, bine pl;kite curg. Se scormoneec §i. Si, timpu- sile I www.dacoromanica.ro
  38. 38. 39 cAmpiile spre a gas1 munitiile i tunurile noastre, se extrag plombele de aur din danturile celor c,azuci Fe cAmpul de biataie, se scormonesc casele refugia- tilor, se sondeaz1 pamintul sau se palpeaza pärepi. Se cioadana i se asculta. Se aude de gasirea sal- telelor cutarui otel, de descoperirea covoarelor, ta- blourilor sau arthelor de pret ale cutärui bogatas. Sau ale miilor de chio de zahar, orez, fainä ale cu- rArui om politic sau oficer de intendenta, refugiatil In baza ordonancei, zilnic se v,ad perchesicii do- miciliare, spre groaza de moarte a acelor ce le 611- Trei sau patru oldaci, din cari unul cu un pa- chet enotrn de chei passe-partout, incep operacia: se cerceteaza in 'Putinele cu muráturi, se seches- treaza provizii neadnotate pe lista de provizii, se a- mendeaZi, in fata faptelor constatate, abateri dela ordonancele precedence, se vaneaza, ce s'ar putea ri- dich pe viitor. Camioanele Geiser" cara, zilnic, mobile furate. La Direccia Cäilor Ferate se aduc, zilnic, masini de- montate. Pe strada Fântânii, uncle locueste locotenentul TiAlfnagel i apitanul Harstein, se cara bibelouri usoara dela consulatul rusesc de alaturi. Din insiasi casa in care locuesc cei doi oficeri (casa Blanck) se incyca, ziva in amiaza, tablouri in au- tomobilul: Ober-Kommando Mackensen n-r 1.002". Mai tirziu, in casa Butculescu, str. Clemencei, unde s'a instalat o K. a. K. Post-Atnt" se vede gata de inarcare tot luxosul mobilier. Din Museul Nacional de antichitaci dispax mai cu prilejul visitei lui Mackensen, cu suita, pre- tioase obiecte preistorice. i citel far. mobil dr- ziu, www.dacoromanica.ro
  39. 39. 40 In fata carelor, auto-camioanelor ce incarca din casele jafuite, soldatii Schwester" dela Crucea Ro- sie i ele cu un mic Andenken", exclama rnirai Afies, Al les (citeste Oles) kaput!" Se incita la furturi asupra caselor refugiatilor, a- supra carora nici parchetul, nici primaxia, nici po- litia, nimeni, nu ieau masuri de asigurare. Unii incvartierati, mai omenosi, lipesc bilete pe gearmari, rugandu-se pentru crutarea obiectelor din acea casI. Ziarul lor in special di oglinda fidela a goanei ce se intreprinde dupa tablouri, icoane, bronzuri. Acolo se cere zilnic: tablouri de renumiti pictori, covoare vechi persiene, Grigoresti, Aman, biblioteci, garnituri de piele, oferte de marfuri i orice materiale i articole de valoare, piese de menaj, o- biecte casnice i pretioase, briliante si bijuterii, vioa- re, piane, sufragerii, saloane, antichitati, picturi in uleiu de pictori renumiti, lucruri de argint, curele de transmisie, covoare românesti. Incitati de Ci 11- dada aceasta, rasare o noua, bransa negustoreasca, pentru covoare, presuri, fete de perne, antichitati, dairti bisericesti, tablouri pretioase, ghete, rufarie: Mazliachi, Societatea Amargo, Rubin, Wolf, Marcus, Co ller, Branisteanu, Kaufmann, Goldstein, etc. Un rol special in acest jaf 11 joaca, Kriegs Preu- sisches Mitnisterium care ,e singurul serviciu mili- tat, ce se ascunde intr'o rnic strada, fara nici o firm, si a carui existenta o tradeaza un petec de Mrtie, lipit pe usa, cu mentiunea c. arrnele si mu- nitiile capturate nu se primesc acolo.--Si totusi nia- reo pradiei," (tar de ce? btbnuri, www.dacoromanica.ro
  40. 40. 41 Magazine le cooperative de consum se rechizitio- neaz4 in intregirne. Magazinul Bon Goat" este e- vacuat in citeva ore, pentru a se instala m depozit de f1i.n i proviant! Se ordonia ridicarea tuturor cutiilor de tinichea din cimitire, necaarand cii pietatea stantului loc". Se ordona rechizitia de saltele i praparni numai dela RornAni. Se rechizitioneaza toate pieile crude, toate bicicletele. Are dreptate, acurn, un German A. fie izbit de contrastul dintre Bucurestiul de azi i Bucurestiul din timpul neutralitatii, cAnd nu se auzia pe toate caile decit cuvântul: vagoane!, vagoane!", nu se -vedea decal b,14tai. de flori pe strade, munti de pui firilati in localurile zde noapte, in ale eiror chiar cnii gustau copios din bungtatile aruncate! ne spune el cu o Mita gelozie. 5/IS lanuarie. Mitropolitul, care ar fi convocat un sinod la Mitropolie pentru discutiunea calenda- lului este captivul d-lui Marius Teodorian Carada, propagandist catolic nurnit .director al cancelariet metropolitane! Se zvoneste c. numirea s'ar fi facut cu consimtimintul episcopilor Ca list si veselul So- fronie, spre a indulci raporturile lor cu Kommanda- tur. Demna manifestatie a preotimii, in cap cu arhi- mandritul Scriban: Alarei renegatule..: Teodorian demisioneazA. 6119 lanuarie, Boboteaza. Ploaie groza i v'int toatl, noaptea. Ca si nenorocitele noastre sarbatori, trece nebiagata, in seama. Unde e procesiunea cu Domnitorul Trii, armata si tot ceremonialul cu care o serbam, de când este un Stat pe cmpi1e udate de rAtrile azi inrosite curti,, www.dacoromanica.ro
  41. 41. 42 de s4nge? Se serbeaz1 numai la Mitropolie. Orke manifestare a fiintei noastre etnice e irdbusita. Ni se face insi, 41juria, de a ,se afirma c rdzboiut nu a .schimbat intnz nimic obiceiurile religioase ale Unde sunteti voi, Mitropoli i clerici de OA data, cari cu dulceata sfinteniei voastre, in odajdiile stabune i cu sabia sfintei -cruci in mina, sa in- fruntati dusmanul, trufia, spuneti: eu sunt plstorul i pav:aza acestei turme; nu aveti treoeti peste ea 1 A9sis15, multi militari, atrasi de bogatia oeremo- nialului Bisericii noastre i de frumusetea lui Ehrwiirdig"-nlui. Tonul presei lor e melancolitc, se piing de des- pretutrea dreptului gintilor si a tratatetor de pace". "El ? 10/23 lanuarie. Frig si intuneric. Stabilimentele industriale i bruariile sunt oprite de a mai incalzI cu pUurA cuptoarele, tocmai acum cind stocul ce- luilalt combustibil e asa de redus Sintem in cea mai mare disolutie sociall, nu de la easel la casta, ci chiar ca membri ai aceleiasi co- munit5ti sociale. In tbata tara autoritatile sau numai umbre. Crescuti in traditiile unui Stat centralisat i tutelar pinia; la exces, frä bresle, fa'ra societati, i cunoscind numai asociatia clubu- rilor politice, acum and nici Statul, nici clubul po- litic nu mai inseamn4 nimic, pare cg, .Antem cu to- nil paralisati, incapabili de a merge, de a mai face cel mai mic gest de reactiune sau organizare Germanii o remarei. cu drept cuvint: chestiuni po- presentate in BucureA stritinitor, pretutin- biruiti risipite, social?, ,,litice b si ei-i a'a www.dacoromanica.ro
  42. 42. 43 deni, fidr.1 fie,intrebaM, probeaz4 cel mai bine ca populatia romdneascd, in masa sa, este farel nicio consistentl dacil nu are conduciitori decisi". Ne adresam la toate tre(ptele sociale caH, toate, se af145. in aceia,i nesiguranta de mane ca §i. noi. Afliam cä vechiul Consiliu Comunal a fost con- firmat : nu are ins,5, taria, nici de a executh. nici de a se opune tuturor pretentiunilorl celor mai abracada- brante, ce le face oHce om in uniformA germana, din care cauz4 nu se poate mentinea. De asernenea nu se poate mentinea, cu nicio demnitate, nici Con- siliul de colonelul Verzea, asupra caruia circuVi. urate zvonuri, ca fost director general al Pwelor pe timpul campaniei. In leglatura Cu aceste zvonuri, ne amintim scena din tltimele zile ale .c'iderii Bucupetilor cand pa- trule de soldati, cu ofiteri, cu arma spre apirare, uftau un fir telefonic ascuns, ce se banuià ca exista in legltura, cu inamicul, in cutare sau cutare casa ; se baricadasera, chiar strade intregi. In. plina ope- re0! In mijlocul unei prabu4ri dureroase! Acestea sunt roadele regimului clientelelor, al Giinstlings-wirtschaft"ului social, cum vra§mawl ni-o arunca in fata. Ati pus pe urneri slabi sarcina, mare, bucurandu-0 cu o liniste orientalii" de fe- lul cum c suportatI imposanta improvizatie ce ati clMit-o; azi ea se surpa, se strive5te cu toata greutatea goliciunii sale pkatoase. Militari intra, cu aroganta brutala, cu chi4piu1 pe cap, in localurile lasate Ministerelor, i aruncfa cu forta pJiriile acelora can i. unnându-le exernplui, se reacop.1r. si sd www.dacoromanica.ro
  43. 43. 44 Nu ne surprinde, deci, ca generalul Mustata a iputut sia, nu iscaleasca ordonanta prin care se somau prisonierii nostri facAnd parte din trupele. lifyijrna5e" (!) S.5 se predea. inlocuitorul sau (dela 18 Decembrie), d. Tzi- gara-Samurca., nu poate, 'acuni, la inceput, sal nu semneze o ordonantla penibi1, cu toate cä prin ma- leabilitatea temperarrientului s,au, prin vivacitatea. iumorului sAu, i t)rin re1aunile ce le cultiv25 si stie le foloseasca, reuSeste de multe ori sa se strecoare bine in frecusul chestiunilor ce se prezintA D-sa trebue sä execute azi, panä la orele to sea- ra, liferarea a 15.000 vlapurni, 20.000 cArnasi, 30 de mil b,Piie, veste i flanele, IQ00 brani ce se cer cu amenintarea orasului de o s1ra5nicei amendl" in c"az de neconformare. Lumea da, in zadar de buna vole, caci patrulele =WA,' din casa n casa tot tim- pul de azi inainte. Pe stradia se desbraca de Mani, se tale gulere, sei 'eau mostre cu briceagul pentru a cerceta valoa- trea. La Prager ise confisci blanuri de sute de mil de lei. Fiecare ofiter tine &Ili aibA b1an sa, peste care atirna, numai epoletul. Se ieau dispozitii pentru introducerea noii. mo- nede, emiSa de Banal Generald Romdn4", dirigiata din 1897 de Disconto Gesellschaft Bleichröder, cu obligatiunea cursului fortat i cu garacitia in rn,iarci la Berlin. Intregul nostru stoc, emis die Banca Natio- nala se pompeaza prin acest sistem. Moneda noas- tra dispare cu totul. Se fixeaza leul la 0,75 1,07 leva, o,6o coroane. nu A, zilnic. www.dacoromanica.ro
  44. 44. 45 Tar suntem atacati pe tema c. am cistigat prea usor, pe un plim5,nt prea fertil. Aceastai e o con- solare I 12125 lanuarie. Ninsoare curatA, cu ger. Din nou atacati pe tema cruzimilor fati, de internati: au mancat prost..., au murit opt"! Se conclude cA, România fiind o taxa'. constitu- tional*, trebue sá ispa'seasc* crimele. Dar cari eratt grozviile? descrise de im internat ,(Schmidt) : La Suditi, n Ialomita, primesc: ca hrani, cei din. elasa II, cari plktesc 20 lei lunar, si cei din clasa III, earl pntesc prin muncI: 400 gr. pAine, ceaiu, sitp5, de cartofi sau fasole, ici colo cAte o bucAticA de carne de oaie, seara, nainari de cartofi. Cei din clasa I cump1A un chilo de lapte cu lei 1,20, de pane cu 0,30, de slInira cu trei, de came de pore cu trei, de oaie cu 1,8o, OKA cu sase, etc. Internatul p*streaa bunk' arnintire ofiterului cu aprovisionarea, 1aud. chiar ospitalitatea tdranului roman, ceeace nu se porde nega". Ei atunci? Nu a- veau... baie... Nu aveau cantin4!.. S'a dat Thee ohne Zucker and Rhuni"! (pe atunci nu era mar- meladAl) Altul (Zekely) descrie asa lagirul din Buciumeni: Dac# jandarmul nu ne-ar ii amintit situatia noas- trA, am fi lost multumiti". totusi injuriile, priva4iunile, tnizeriile noastre fa0 de internatil 13126 lanuarie. Lipsa de de alimente se resimte. Tin simtirnint maladiv indearnnA lumea sa, umble de dimineata' pin* noaptea duppá hrani.; se fac schimburi, se complecteaa goluri In proviziuni. Coada la piine incept dela trei noaptea, cu toate si Iatale www.dacoromanica.ro
  45. 45. 46 desordinile datorite lipsei noastre de ordine social5. E o moda de a umblà cu panerul in in sau sa- cul la spinare. Anunturile Gtgetei" oglindesc sim- pinqntul general: se ,dau zece cutdi de chibrituri pentru trei chilo zahär,isau zece litri gaz, se dei un chilo untued pentru trei chilo zahar"; colonia alba- Inez-4 se adunr7 ,pentru schimbul de provizii"; se day chibriluri pentru lenzne"; se dauldou,4 chilo za- h.eir pentru an chilo unt sew petrol"; un rand haine ipentru cinci chilo gaz"; meditatie In schimbut 14/27 lanuarie. Ziva Kaizerului. In ajun retrage- tea cu torte pe Calea Victoriei. Peste tot brad si co- lorile germane, cu negrul lugubru asat de sus, din cornisele cladirilor, pina jos, la pamánt. Slavici ii saluta, in Gaze0", ca representant al lui Dumnezeu pe pamint SAracul Slavicil Tedeumul ce trebue a se oficia la Sf'. Spiridon Nou, se celebreaza in amfiteatrul Parcului Carol. Mackensen Ii exprima bucuria, de a se aflà in Ca- tpitala invins. In templul Sf. Vineri GC ce- lebreaza de asemeni, un judischer Militdr Gotteg- dienst zur Feler des Geburistages Sr. Ma/est& des Kaisers und Königs". Daca 20 la suta din populatia evreiasca din Bucuresti (in total de 50.000) a unrä- rit aceiasi simtire infrigurata soarta Orli noas- tre, fiind rtai 1a durerile i bucuriille noastre, nu am putea spune acelasi lucru despre rest. Acets- tia incep a/AO. colpi. Scene de stradA: ''apare un mutilat de asboiiu. Ei r6njesc: RomAnia Mare". Un gardist face ob- cu pani1". inarnicului www.dacoromanica.ro
  46. 46. 47 servatii unui cliraus evreu. RAnjeste: s'a dus cine a lost"! Pe timbrele noastre GC aplic5, sigiliul: M.V.R. (Mi- litär-Verwaltung Rumanien.) Rinjeste: mai vrei rietzboiu",! Bulgarii, dup. ce sechestreaza pc director& A- cademiei, furl, manumilitari", 600 de manuscripte slave dela Academie si vreo atIteva, imbra'cate in pretioase coarte de argint, dela Muzeu. Interven- tia lui Mackensen le ,scapl, deocamdat5. Trebuiau furate cu forml Se face si forma. Se incearc5 si la Arhivele Statului, unde, mat pe turna, se pun garde Militare. Nicht hinein, Nicht heraus;. chiar directorul secfestrat. Ieau dispozitii pentruintroducerea cartelei de ce se va compune din: 250 gr. flin5, si 15o mllaiu. Carte la e irrrplrtita,' foarte complicat, In o multirne de cupoane, dela 400 gr. pana la 50 gr.! Brutarur e ametit in calculul gramelor ce trebu8 s, 5. le taie pentru client. La serviciul de aprovizionare, un per- sonal de sute de oameni de abia dau de rost pentru adunarea gramelor cerute de brutari. Fise, parafise, tablouri sinoptice, retrospective, diagramatice To- tusi prAinea e fliina se dospeste, r5mine: ghiulele lui Mackensen" au bote- zat-o mahalalelel Ni se face teoria p.nii, cum; a evaluat, treptat cu progresul cultural, dela Flüssigkeit Brei pna la Brod. Suntern notati culturaliceste intre Brod" nutriti ca atare. pAine, I piatr, imposibiA, §i Brei" si www.dacoromanica.ro
  47. 47. 48 Fac i ironii: recomanda, pentru ca painea sä alba consistenta necesara, a ,se pune chiar ordonante-retete pentru facerea viitorior... co- zonaci! Too gr. grasirne, o jurnatate chilo roo gr. zahar! i noi n'aveam de niciunele. 16129 lanuarie. 0 ploaie inghetata, cu viscol, du- reaz'a de azi noapte. Mazärica izbeste durand. Gea- muffle ingheata bizar, &And nastere la cele mai'ca- pricioase cristalizari. Am pierdut Valea Putnei, dal- pare ca ar incerch un atac contra Galatului. Sunt la nascrucea activi- Dau stiri exagerate, prin Stockholm, despre e- vacuarea Iului la Odesa, si a Sudului Basarabiei. Nu credem. Vor, prin astfel de curente, ne ta- paceasca planurile. Se prefac o, sunt concentrati, cu toate fortele, pe capul trambuliniei, asteptind nurniai momentul faca saltul, n vreo clirectie sau!sa farfame Moldova, indreptandu-se ciatre Chiev i Odesa, sau sa se a- rupee asupra lui Sarrail, Sarrail? Dar el se infun- dase, dela 3 Noembrie, in inaltimile dela Monastir, deabia mai t5rziu aveam sa larnuritn incurcatura itelor politice pe care Germania le urzia., in Orient, pe socoteala noastra. Totusi acum avern toti intuitia c Ruii vor s, ne inlparta, desi Inca resista bine, dar de forma, intre Tulcea i Mahmudia, iar RomAnii impiedeca unirea arhiducelui Iosif din Valea Casinului cu Mackensen. General Iliescu Inca ar conduce operatiunile noas- tre. De frontul italian nu se vorbeste nirnic; in. Franta lupte seci pe vechile positii. 18// lanuarie. Un artieol prim vorbeste despre si... faina, u5 sd www.dacoromanica.ro
  48. 48. 4q ,,nwartea lui Take lonescu, Cantacuzino, Conslanti- neva", etc., in accidentul de tren dela Ciurea! Cea mai nerusinatiac crimei si-a astfel reisplata", termina ziarul. Nu-i iartä nici morti! Dummer-Mi- chell 20/2 lanuarie. Ninge de ieri toat5, ziva, mAxunt. Munti de 'apadA pie strade. Ofiterii prizonieri sune rrimii pe serii in Germania. Bine ingrijiti de Crucea Rosie si bine echipati. Ci v5. yeti mai intoarce?l Ieri, sedint5 solernnIA a Reichstagului. Cancelariul, bazat kae Vroasta Tecolt;5, a umii, dela care exceptearX Australia si Rominia, i pe reservele umane de pe toate fronturile, proclamA rAzboitil extremist al sub- marinelor: cu milloacele cele mai lipsite de scru- pule pentru terminarea dizbolului general". $i are sperante: ,,fiecare 21 C It care se scurteazei 1?1,zboiut va conservd viata la mii de viteti luptratori, de aman- dotal plirtile". In plinA nebunie! 2517 lanaarie. Ninge cu fulgi mari. Desi fac concesii Statelor neutre: Olanda i Ame- rica, aceasta din unna rupe relatiunile diplomatice la 23 cAnd ziarele apar tArziu in Bucuresti, i sunt smulse de populatie din mainile vaniatorilor. Totusi in articolul chiar de ar ti lumea plind, de draci" Ii fac curaj. Wilson e tratat drept agent englez". Olanda, Norvegia, Danemarca, protest5 la Berlin. Cu toate acestea ei incA exalteaza buna br situa- tie. In mijlocul dezastrului universal! In Franta par- tidul socialist ar fi pacifist, In Rusia desperare, Ja- ponia are de -mistuit in China; un singur gand Ii innoureaz5...: pericolul galben! 2618 lanuarie. Se confisci51 i se ridic5; tot mate- rialul de constructie. Incep s5 care lemnele Driighiceann..Sub cultra pumnului german. 4 gdsit www.dacoromanica.ro
  49. 49. 50 Tefugiatilor, chelele tuturor dadirilor aflate in con- structie. Taie parchete prin casele unde s'au incuar- tierat. In casa Take Ionescu pun pe foc biblioteca dulapurile: rarnin numai urmele incastrdrii lor in pAreti. Este o practioa generala. Iatd. ce spune un internat german ca se petrece in Ialomita: Flinch-411°n sat era greu de Osit lemne, trebuira s,4 fie arse gardurik... se Ward ponzli si din localal scoalei §i primariei se stnulsera podelele de lemn!" 0 predilectie speciala o au pentru distrugerea, mobilierului scolar. Nu mai rdmine bancd, catedra, dulap. Popnlatia, urrnindu-le exempiul, taie toate 4npre- jurimile parcurilor, locurilor virane. Si au pretentii asa de mari, cind au ridicat toate mijloacele de 'transport din Capita 41 Arhitectul, consilier comunal, Berendeiu, in ironie, ii oferl par- cul c5rui crutare o cer ei zilele unnAtoare prin gazeta Se ard bibliotecile sc'oalelor, arhivele Ministeriilor. Lumea, in cursul zilelor frumoase ce yin, inghiatia in casia. Spitalele nu au lenme, paturile sunt ingra- miqdite in jurul unei sobite, operatiunile hirurgicale Incetea.41. Din coras se aduc oameni inghetati, urn- flati, vineti: intind odatä din mini si expird. §i totu§i Nemtii rid: Lipsa de lemne face ca odäile s se- tnene ca cosciuge pentru ultimete visqri ale apti- mismului ronalnesc! Mijloacele de circulatie scad foarte mult. Tram- waiele cu caii mid de munte inc5. circurd, cleabia du- cind povara vagoanelor supra-inc'lrcate de pAnteco- sii soldati ai Kaiserului. Cisrnigiului,a insisi in www.dacoromanica.ro
  50. 50. 51 Trurile care mai pot sa se bucure de aceasta denumire, au dispirut odaitä Cu evacuarea armatelor noastre. Se scot din vechi soproane mijloace de transport care numai dupa forma pot fi banuite cä au, fost odata, trasuri. Le lipsesc sau o aripà, sau un arc, sau spitele unei roate! Caii sunt niste aratäri. In locul birjarilor, apar pe capre fem.eile i, din pricina fricii Ice-o au de militari, care-i obligi la curse pe mari distant; uneori la front, pe o zapada din care, de multe ori, nu se mai intorc, nici caii, nici birjarii. La inceput platesc 30, 40 de bani o curs,a, dupa lozinca ce ii s'a dat 'ca, in Orient, trebue s platesti a zecea parte din pretul ce se cere. Ofiterii dau jos lumea din trasuri i chiar doarn- nele, gesticulAnd cu cravasa: los! los"! Va fi ne- voie de ordinul politiei militare ca s se inceteze rechizitia tra'surilor ocupate. Uncle cercuri sociale sunt in prada unei bucurii a simturilor desgustatoare. Prin ziare un scriitor i anunta, astfel opera, mai tArziu: el este cântdretul feineil, voluptfitilor ci iu- birii, imaginatiei infrigurate... nimeni rut a pullet cantd ea atata patimd femeia 5i nu a Inuantat atat de mestesugit itthirea i oluptatea! Evident c. aspectul stradci este mult schimbat, fatl, de anii neutralitatii, cAnd ziarele franceze, uji- mite de ce vedeau la noi, ne spuneau ca, danfa'm pe imarginea unui vulcan. E sobrietate; totusi sunt incia diverse tipuri ce se pretea0 amusamentului aces- tor seriosi oameni ai Nordului. Fardate, pudrate, CU ochii de beladonA, In cele mai noi mode ale Pa- risului, rochil scurte pdtt4 la grenunchis care nicti para ea www.dacoromanica.ro
  51. 51. 52 nu incearcil meicar so acopere ciorapii sic, in tm1- lase ghete irepro,sabile", asci trepeideaz1 fru- moasele sulemenite Iii Arsttz dela 14 plizzl la 72 de ani, in lungul stradelor, unele cu seinnul cruc4i- ro,sii, allele leirrd; dar toate privite de jos: uniform Mate in rochii imposibil de scurte cu'ciorapi de mil- tasid, fini si ghete irepro,sabile. Unele cercuri ariviste s't superficiale, carl au a- cut sotie, frati sau copii ombra0 de bombele aero- planelor dusmane, nu pot privh fetele de agremen- tele societatii cu ceaiuri, mese si chiar porn de CrOciun, mici serate dansante,sunt atAt de nevi- novate plAceri pentru a scaph de plictiseala ocupa- tiunii! Nevoia de pline, provizii, lemme etc., face ca u- ncle menajuri sà reclame ionoarea de a avea Neanz- tul lor". Se 1,(Porbia. de Neamtul cavi de Bubi al s5;u: erh o rnoda. Era o moda, careia se sactifi- cau, flrä deosebire sde nationalitate, Evreice, Vie- neze, Berlineze, si once burA Germana. Soldatul erh foarte vesel fi achizitionat ein Stuck von Vaierland"! Care noapte, thnd ,intunerecul cu lui se scobord asupra orasului, Romdnce çsi fete din Berlin sau Viena hasau orice Medi la co parte, si nu era aproape niciunal din cuceritori in feldgran care sea' nu se strecoare de pe,colt ell conchista sa par- ticular0. la tart'i, se vede in uncle case usurele o intimi- tate desgusatoaTe: Hansi, Vii, Fredi, locuesc ca la ei acasä: theand isi aratei, fetele fulgerlitorii ochi unul sattsaltul din grupele de soldati catl i ofiterii: sau, al innelisarile negri..., www.dacoromanica.ro
  52. 52. 53 ,si gase§te, 2iz intunerecul serii, intelegere ca banele Pie. E nevoie de atdt de putine vorbe!" Cinic, intr'un articol prim din ziarul lor, arata ei invingatorul nu a avut nevoie sà cedeze dorinte- lor imor cercuri femenine care aspirau dupa coroanal martiriului surorilor din Belgia i Franta 1 Se poate. Ce faceti voi preopi altarului? Care e activkatea voasta moralisatoare, caci numarul divorturilor a intrecut pe cele din Apus I Lumea e avida totusi sä vä auda cuvintul, mai mull ca oricAnd. La Sf. Vineri, unde e icoana flack- toare de minuni, la Mitropolie, uncle sunt moastele Sf. Dumitru, biserica e plina de "cele ce fac ruga- ciuni i acatiste pentru sotul, fiul, fratele aflat pe front, pentru izbanda trupelor noastre, pentru scapa- rea din nicazul ce a dat peste noi. Care sunt operele de ajutorinta sociala ce le fa- teti din imensele venituri ce le stringeti zilnic a- colo? Caci este atAta mizerie, i din cauza i a ci se pierd Ailnic atitea suflete E plina strada de multimea refugiatelor cu pri- virea fixa, aiurita sugestionata de mizerie si de vor- bele dulci ale celor ce viseaza dupaa Grätckene in. rumfinische Stickereien". 2719 lanuarie.I50. Cafenelele i cofetariile Pine. Riegler e localul de intalnire al mondanitatii i ofi- terilor. Princiar" e bursa oamenilor de afaceri a Tumii de varieteuri. Se fac transactii mari; atAtea mii chilo zahaT, atata f.inä. Evreii armatelor ocu- trante, 'in special bulgari. turci i chiar austro-ger- mani fac pe samsarii, gra nicio perdea, intre ocu- panti i Evreii nostri. Boalele secerka lumea: la Pitesti mor zece pe zi de febra tifoid:,a; la Giurgiu, la Cimpulung, se cdi www.dacoromanica.ro
  53. 53. 54 literalmente de foame. Acolo, am, revenit la vremea schimbului natural. La Marcuta, Pantelirnon, bolnavii mor de foame si de frig. Mijloacele de tran- sOort lipsind cu total, se ieau cu japca, ciii carute- lor, tramwaielor i chiar ai serviciului de gunoaie ale Prirnarieit Localurile abundia de militari germani. Dintr'o latitudine geografica alta decat a noastra stint de o naturasi crescuti intr'o alta conceptie asupra totul alta cleat noi. Suntern fatA in fata, nu un invingator si un invins, ci doua lurni diferite, despartite printr'o prapastie enormä. Au chipul patrat, scurt, tipul fisiologic al omului prac- tic, cornun: aproape nu le deosebesti fetele uncle de altele. Sianatosi si plini de viata, cu o aparenta de con- gestic, din cauza berii. Sunt foarte putin impresiona- bili la frig, nu pentru c unii imping galantera de a purta acum, haine de dril, i Opci de rnatase, ci (pentruci, in majoritate, nu pun mantalele decat foarte rar. Naturi greoaie, dela soldat pana la ofi- -ter, vor s, apara mai mult decat ceeace aunt. Au o irnbatare de sine, caricatura a acelui civis roma- rws sum". Imi fac, insa, irnprosia c i aceasta morga c de mult pe Englez. Englezul, in adevar ca are in aierul sa'n natural, siguranta, greutatea si iaplornbul cei -1 da constiinta de Sapinitor al lumii. Ofiterii rasi, cu monoclul Ir ochi, cu o tinuta ire- iprosabill de gentlemeni, au in ei ceva fortat: se vede silinta de a se sustinea ferventilor adepti ai lui ,,Talisman-Bibliotek" in care sunt prescrise rete- tele pentru comportarea omului spre a obtinea euc- imitatie. Imita momr . bond, cu www.dacoromanica.ro
  54. 54. 55 cesul n viatA. 0 concentratiune intensl launtricg, contima asupra g5nduri1or de valoarea Mr personal,l, care, astfel, se va exteriorisa pe figu- rile Mr: I ch bin gross ; ch Pin 'starck ; 1ch bin piiich- itig". Mcl ridic deasapra celorlalti oameni, sant necesar, a partin nobililor poporalui meu, piatrzeintalai"! Ofiterii intrl in localuri dupl ce si-au creat, 1nt5iu, o atitudine anguloasA, n'ascuta din modul cum tin sabia cu stânga, i chiiu1 cu dreapta. Ii fac cu modul acesta loc larg: trece incontparabilut locotenent german". Stint scandalizati de faptul nu ne descoperim, pun, pentru acest fapt, chiar la amendil. E singurul semn de noble ce ne-a mail mas, i la care tinem I Austriecii i Ungurii sunt mult mai apropiati. Bulgarii, chiar cu capetele cele mai civilisat po- m5xlate, nu lasa a Intrezk'rI nimic prin ochii lor: dou5, gauri prin care se z'areste negrul intunerecu- Iui glavei i sufletului Mr. Turcii: niste fantose pare ea', au fost scocsi acunt din rafturile prauite ale Museului Ienicerilor din Constantinopole. M. intretin cu toti. Germanul imi spune c Ru- meinien hat tins betrogen", c1ä Londra va fi präpa- dit15, de cele 150 zepeline ce le-au fabricat, ck" Ro- minii ar fi inaintat panq, la Viena daca nu veniatz Germanii. Austriecii au tin aier de ironie i de ris-galben, La de Gennani. Cu Ceho-Slovacii i Italienil din armatele Mr ne intelegem din ochi: ridem de causa bor. Rornnii soldati la ei, cei mai bAtrâni, vorbesc de Oratele lui.Dunmezeu, ne batem trate lcu /rate"; sang ma ca% ziicich si si www.dacoromanica.ro
  55. 55. 56 multi din tineri au o mentalitate falisificata; au ve- nit aici, la noi, sa lti!pte contra tiraniei boierilor! Bulgarii sunt practici i nihilisti. Nu cred in nirnic, nici in victoria comur4 a lor, nici in Tarul lor, a, carui soarta o leaga de Iesirea rdzboiului. Ungurii: furiosi: nema Romania". Turcii... 28110 lanuarie. S,5niile nu mai contenesc carind tnii i mii de saltele, velinte, plaporne I Rechitia ghetelor, ale magazinelor de vinuri, ale aparatelor Röntgen, ale lichiorurilor... Arn impresia a se iau masuri de aparare in jurul Capita lei. Lanseaza prin Gaze0" tirea de moar- tea generalului Averescu In deraierea dela Ciurea. 29/I1 lanuarie. Strainatatea se pare cä este in- formatiä de ce se petrece la noi. Raspunzind unui. articol din Ideia Nazianale" ca. Rom Anii mor de foame Gazeta" replia: de and plosedm Bucu- ,,regii, an mare ;slab administrativ, tehnic;-.5Z eco- inic, forte germane, excelent pregagte, lucreazd nutnai sr,i pue oarecare randuipll in contut raporturi de aici! De sigur incurcatura irnensei bogatii! Au obosit! Riasar zilniic, ervicii pentru pomparea lor: Geld- wirtschaf t, Pferdewirtschaft. Telegrafistii pleaca in Franta. M,, uit in bagajul tmuia: corsete, ghete de lac, haine. Prin mirnica imi explica cum toatia lumea a luat haidea, haidea": de ce n'ar lua si ei? 30112 lanuarie. Se topeste. Vie activitate la Vest de Lille. Se pare ca si la Bicaz ar fi fost ceva. Mesagiul regal englez vorbeste de nenorocirea ce a izbit Rointnia, pentru a careia aparare Aliatii au sId5ia- ,,telor www.dacoromanica.ro
  56. 56. 57 facut totul. Desi s'a evacuat o bucatä de tar0., to- tusi exist;-5 un mare numar din armata romina Nu suntem, deci uitati. Se svoneste c Germanii s'ar retrage dela noi in treisprerece rile, poate din cauza pierderii a gnei transee, pc care o parasesc, planindssPg", in Vest. Se vede a nu le merge bine fiindca. incheie bi- lanturi: au cucerit 335.000 km. p., fata, de 32.000 km. p. luati de Antanta. Dupa Times" la Petrograd ar costa un chila de unt topit 3,60 ruble, la noi costia 12 lei. lath' mo- dul de evaluare a preturilor (pe chilo) dela cAderea Bucurestilor Ora azi: painea: 0,25-0,50 o,8o; carnea: 1,60-5-8; untura: 3,30-6,60; unt: 16 20 ; (UTZ 0 ; griu: 3; fasole 0;80 -2-3 ; cartofi 0,12 0,60; mere putrede 5; untdelemn to; rnlaiu 0,25; 0,55 ; gaini ; sapun 2-7 ; cafea 5-28 33; tona de lemne i 6o; un transport cu druta: 40; saltea de paie 35; ziva de munca 3-8; haine 150, 200 ; ghete 80-100. 2 15 Februarie. Prima zi àe carne dela Craciun. Se cumrara nurnai dela ghiseuri evreirti. Mii de oameni se inghesuie, rugandu-se pentru o bucata. Tisza pritneste ieri omagiul a doua ciute de insern- nati Romani, cari declara-:-nu avern nevoie de pla- naita libertate, stain pentru integritatea patriei noastre inaghiare". Aceasta, in ajunul visitei Kaiserului la Viena, cand se vorbeste iar de pecetluirea iCrieteniei pe care o vor sfinti binecuvantiarile Oxdinul Kaiserului ciatre marina: Submarinul sti sfflritine Vointa de rathoiu a iniinicului", China de- inca. 12 . www.dacoromanica.ro
  57. 57. 58 pune i ea protest la Berlin. Spania, e gata de raz- boiu, Inzpinsicii nu de popi, ca la noi, ci de Roma- nones". Editia romAna a ziarului se epara' de cea ger- man. De cAteva zile focuri indepartate, spre di- mineata. 6119 Februarie. Lupte puternice pe Somme, La noi la Oituz.. Se fac localuri de nclzit pentru popu- latia slaraca. La Fundatia Carol" se deschid cursurile tlin- ifice pentru militari i personalul administrativ care trebue educat cu problemie ce vor ocupa masina de scurgere a administratiei militare, dupa ridicarea 45pezii. Teme: Problema agrara, principiile adminis- tratiei i constitutiei, partea Gerruaniei la cOmertul organizarea exportului i importului gra- nelor romlne, pescariile, petrolul romanesc si in- semniatatea lui in industria lumii, finantele, desvol- tarea industria1 i economica," a tä,rii, problema raporturile economice cu Austria, agricultura. SiMpatica primire de catre mil,iari a trupei de o- peretil a lui Leonard. E numit regele cintecului liric in Orient. Campo- sitorul Lehar, din Viena, ii gaseste cel mai bun in- terpret al operetelor sale. I se ofera un angajament la Berlin. Siä 9122 Februarie. Iar Ili se agital spectrul foamei din cauza catastrofei ce a dat peste tar4 i e mai Mare ca a oricOrei alle Viri". Dar care catastrofa? Riazboiul? Ins a. razboiul ati afirmat pe cuvintul ma- Yesalului vostru q nu-1 faceti contra poprintiunii. El acum e departe, la front. Dupa urma luptelor Du- Romsissici, traiesti... www.dacoromanica.ro
  58. 58. 59 directe nu am avut kle suferit. Caci Kellermann, zia- ristul vostru, si chiar voi ati spus: prribmsirea mili- lard a Romdniei urmll asd de repede, Malt tura soferi putin the pe urmele directe ale rrtzboiului... Nu au fost devasOri ca lii Franta, Belgia... Statul major roman fu destul de circumspect ca 54, vad't in repedea evacuate a Romdniei singurul mijloc de a sceilpd (gra de greutl(i. Tar hran5 ati g5sit asa de multa inc5t oficial ati afirmat puternice provizii economice au fost confiscate intre Zimnicea, Alexandria, Giurgia". Tn toatd taxa erau asa de finsemnate cantitIti, in- cal o considerabla parte fa disponibill pentru ex- port. A, da :i. uitasern c, de cind armatele noastre pier- duseril, in joc, V alahia, ati ince put, in rodnica gra- dind a lui DumneZeu (cane era tara noastra), pu- ternica voastra muncel ofensivii... constructiv4! Uitascm G v'ati exprimat, oficial, ca' vä preocupal cu aceiasi gri/4 problema important4 de, viatii a populatiunii, ca ci lucrurile mai miici ca... extermi- narea cdnilor! CAnii de Valahil Ce mai contau eil IntAiu armata, apoi supusii puterilor centrale §i apoi popular:la inamicie, cum- incepeti a o designa dela 22 Ianua- rie i care era numai to1erat4 traiasca mai departe pe mosilor i stramo§ilor ei. Ati-venit a doctori sociali, in caAa pacientului care era Rominia, i, incetul cu incetul, v'ati substitui caruia nici hrana zithic nu i-o mai dati spre a-i grabl sarsitul. La Deutsche Zentrate für Stadt-Versorgang", biuroul de aprovizionare, in ma- joritatea casurilor, nu pot intrà de azi inainte &cat : Supu§ii Puterilor mitrale. pitnintul ,s5 snapanului, www.dacoromanica.ro
  59. 59. 60 Supusii'puterilor centrale sunt, de astazi inainte, in ochii nostri stapanii Pentru ei lemne, pentru ei carne, vanzrar'ile de came pentru consum,ul civil al supu,silor Puterilor centrale se lac zilnic, in plata centrald, contra a-trill de client (gegen Kande carte): calitatea I-a 3 Vel, a II-a 2 len, a III-a I lea". Un Zivil-Konsum der Zentralmdchte", in.stalat la Cercul militar ca i altul in Ca lea Grivitei, ser- veste numai, pe supusii Puterilor Centrale. Zivil Konsum" pentru birturi, cu 2 lei !masa, pentru Rine, pentru lapte! Ct priveste modul (de ingrijire a populatiunii inamke", tea e redus,4, la farâmiturile ce pot scaph tprintre degete supusilor Puterilor Centrale. Un e- xemplu: Oficial s'a anuntat mai tirziu cq, pc o pe- rioa4 4 de douazeci de zile s'au ndus In Bucuresti 80.000 chilo degernne pentru populatia civil. (ina- iar 75.000 chilo pentru supusii Puterilor Centrale. Pe, 11ngri acea.sta este si pacostea intretinerii militarilor si a intregilor familii din Germania. Unul din ei scrie: La sosirea noastMei in Baca- resit numai carrte nu era, Pz ora prea dar cea mat bund fain4 am cumplrat-o ctz 60 de bant chilo, untuM cu 3 lei,Pisai, ruunai ln primele zile, dar, clind inceptula ofiterii ,si soldatil sl cunt- pere pentru propria frebui',z( I pentru concediut de Gracian, prefuritie incepuria sta se urce. urcarea preturilor oitsuportam noi, fiindc1 ei, chiar la Cap,sa, canosculul vesel local, 1111(14) Iii Noembrie, ascatul metut... costa 80 de lei, pkItest- azt cu 3 lei. %Ara www.dacoromanica.ro
  60. 60. 6 1 Sunt plini de indignare pentru concediarea lui Beldiman §i condamnarea generalului Socec, care era prea bine informat ca si,,4 fi putut crede cl Ger- mania va lidsci singurl pe Austria mntr'un rilzboiu cu Romilnia.. si care era un &pin 'in ochii agitato- ,,rilor. 10123 Februarie. Conforinta la Fundafia Carol" a apitanului Payer. Chestia agrara. Rominia e o punte intre slavism a gormanism. Schimbarea lucrurilor din )aceasei, tara c de cea mai mare importanta pentru Puterile Centrale. Sis- temul moslilor s'a format din al XVI-lea veac, o- daa cu introducerea sistemului monetar. S'a des- voltat economia familiei Mici, nu ca la Sirbi ,i. Cmati. Reforma dela 1864 e neindestulUoare. Agricul- tura e rentabila, raunca hind uwara ,i_ ieftina. Ta- a-anii nu au drepturi, aleg numai patmzeci de de- [potati. Sunt 200.000 tIrani cu mai putin de doua hectare, 47.000 flea colibe. Progresul obtiilor 3.000 cu capital de toptzeci de milioane, e imbu- Cu/1'4ton T5ranuI nu e conservator ca in Germania. 16/29 Februarie. Ninge cu viscol de azi noapte. Gazeta" anunt5: deschiderea .coalelor" Ce bu- curie! Dar deocamdata numai... Koala Evangelic.'a, anul din strilpii germanismalui in Romlnia.... cea mai mare coallai german4 din sträinatate...$ a lama in general..."; cum spun ei. Fondata in 1750. Are ln 1914 un capital de lei 3.800.000, cheltueli de un railion. Populat4 de 2,400 §colari in 1916. Sucursale: Constanta, Severin, Galati, Craiova: un semn pen- .,,,,eru lipsa de independental a culturii Romeme, pen- www.dacoromanica.ro
  61. 61. 62 truce" In Male orasele marl ale Pirii se ridicei insti- tate scolare tot din cornunitatea Evangelieste. Mac- kensen recunoaste mai tarziu ca aceasta, tscoala, 1ucrea4d, cu cel mai mare simf pentru gdndul ger- man. Zilnic orasul e tinut in alarinCi' prin trageri cu mi- tralierele. LTri soldat mi vorbeste de foametea din Praga nu se da, decat 130 de grame pine; teatru, tram- waie, electricitate intrerupte. Fac socoteala averii pacientului: Romania ar a- vea vre-o 18-20 miliarde boOtie nationala, fata de 400 miliarde cat are Germania, 320 cat are An- glia, 220 Franta, 230 Rusia. Se rechisitionea4 toti barbatii intre 16so pentru munca, mai ales la zapada. Rechisitia masinelor de scris. Nici un tramyaiu nu mai circul, dupA ce i s'au luat trei randuri de cai. 1914 Februarie. Munti de zapada". pe strada, in urma viscolului dela 17. In Germania, probabil ca. se petrece ceva. Soldati pleaaa mereu spre Vest, lucru rar, chiar in formatii de cornpanii. Rabdatori asteapta, in ger, in drumul spre gana, ,s5. le vie randul la portia de ceai sau lapte cald, e li e iä din Uptarii. Toti tusesc. Mi-e masa' de voi, paria ai omenirii ce sunteti, din cauza neronia- nilor vostri condu0atoril Vin multe trupe austriace, care inlocuiasca. Mackensen ii trece in revista, fie pe Piga Victoriei" fie pe esplanad.a din fata Cercului Militar. Asist la una din reviste. Mackensen, cu 0 suet numeroasi5 carnavalesca, el in feldgrau, cu ;mi. ceilalti www.dacoromanica.ro
  62. 62. 63 toa0. impestriteala de uniforme, dokna.nuri, cti argintate, poleite, ascutite, boante, acoperite cu pinze feklgrau sau descoperite. Treoe un regiment (de cavalerie ungara: primul cal alunecl, cade. Ceiiali, cuprinsi de o contagiune de eadere, se rostogolesc hi pmânt se sarse§te totul misericordios: Semn Out Canoelariul simte nevoia de a da asigurari in pri- vinta politicei interne, dar tot dup`i, vechile elaborate de spiritul de nebunie, in care se zbate Germania: o natigne, care, zilnic, a experimentat subt mii de forme, ea' narnai /oda intreagii poate suportd si birui pericolul extern; ...fork vii earl an pot inaltu,sate Iii niciun program de partid.., n.0 poate resolvd problemele interne dealt nar numai... dacil aceastd fortti contlinul ,si n tizep de pace... Aceastja, torg 'nu se reguleazd dupd pro- grame 1de partid. Vom vedeh.. 21/6 Februarie. Tedeum-ul la Mitropolia Voevo- zilor nostri pentru. onomastica Tarului Bulgariei I De sigur vor cia". ne arate og. nu e de loc intámplii- ior acum co1aboreaz4 in administratia din Ro- mania ,s1 representanti. ai lui Ferdinand! Toat4 latura diplomatic5, a discutiior urmate pen- tru acordarea bisericii a fost: cine vor plãtl tam& /ulnae! Protestele posterioare, ci Bulgarii erau shisma- tici, sunt de prisos acum. E prea tirziul Banca Nationala, e vusai supt administratie for- cUsee, fi c, ta'a. www.dacoromanica.ro
  63. 63. 64 Se da populatiei :hunt. Mii de oameni asista zilnic la strigarea bonurilor. Dar Ge &A. La usile depositelor, gloata populatiei de jos atacal tarutele de combustibil ce se strecoara. 2419 Februarie. + 20° la amiaz4. Strada numai sivoaie. Cauta sa ne demoralizeze pe toate caile: Se pu- Mica in nemteste Fat,sa cultura Rot-nand" de Maio- rescu, iar Mitte Krernnitz, secretara Reginei Eli- sa,beta, localiseaa, due stie cu ce tendinte, Seri- soarea pierdutd" a lui Caragiale, in care ne biciue- toata viata noastra politica. Ni se contesta i descendenta din Romani, de catre prof. Peischer, care ra'stoarnd toate teoriile, relative la descendenta noastO : Nu limba este un indiciu pentru stabilirea rasei unui popor, ci carac- terele perrnanente ale culturii acelui popor. Domi- nantA 'pentru cultura noastra e nomaditatea, caracte- ristica comuna culturii popoarelor asiatice, dintre Caspica i Cingan-Gebirge ...ergo..1 Suntem un a- rnestec de rase, care, prin furt de femei romane ne- am insusit limba si habitus-u; roman!... Dummer- Michel! Iar CW-lorn, vorbind de arta noastrai, asa de a- mestecata, zice cä ea oglindeste acest stekiat, a- norganic, amestecat, fax/aims popor! Lipsa de pline de trei zile. 25110 Februarie. Iar ninge. Clopotul MitroPoliei anunta decesul lui Zeppelin, pre a Sc aminti popu- latiei rnoarSea ce a fost sern'inat5 aici din aerona- N,ele sale ucigatoare I Un singur cuy5nt de indig- pare izbucneste din toate piepturile, in loc de cres- tinescu: Doarnne iart11-1. www.dacoromanica.ro
  64. 64. 65 Se face rechisitia vinurilor, microscoapelor, asfal- tului zdrentelor! Au ajunsi aici! Rad si curata. Nu e pline e trei zile, i ce se da este de iacL Folosinta trasurilor numai ciii ausweis" dela Kom- mandantura. Rechisitioneaza mereu vite. Pilisesc cu 8o de lei stita de chilo: boii, 6o: porcii, 50: oile. Trimit internat't in. Ialomita i, tot*, zflnic, vor- besc nimeni nu s'a atins de viata i avutul Ro- ndinilor"! lar bietul Slavici, amintind de timpurile Tatari- lor, and prat i cenutse se alegeau de vetrete 5é avutul inighebat, cu multä candoare, zice nu stiu daed ironic sau in ,serios:Sant oameni ce nu sun! in stare sa-5i dea searn4 e mare deosebire intre vremurite de mi 5i cele de odinioara"! Aferim! Ra'spuns: Toate cantithlile de nuci din cuprinsul guvernamiintului sunt rechisitionate"! Nu se mai poate face nici coliva mortilor, tavile preced goale dricurile celor ce au nenorocirea s.1 moara acum! 1114 Martie. Bagdadul cade: prima ciuntire a i- mensei ghiare germane. Se numesc gerantii Ministerelor Routine. In pre- cipitare a evenimentelor ce adusesera evacuarea Bu- curestilor, singurul care mai deVriea ceva din auto- ritatea Statului, era -Secretarul general al Ministe- rului de Interne, numit in ultimele cu decret regal, d-1 Lupu Costachi, un tip de boier moldovean ,,distins prin ,stralucite caWuii sociale" dupa Ger- mani, asIn u't-are cu acelea ale nobilului polon; d-sa era c4 mai indicat sä faca penibila leggtura dintre a I. o upant,i. DrhgLicear.u. Stbt cultura pumnului gcrmans. si..: 5 ca: cri clip; www.dacoromanica.ro
  65. 65. 66 Acest rol ui i fusese dat, cand a fost investit CIA Amcthmile de Secretar general. Dar d-1 Costacha nu e o forta la in- iceput, in izilele premergatoare intràrii ocupanti- lor, nu d a era pe primul plan. in atentiunea i gri- jile populatiunii. D-1 Carp se impuneh, dar d-sa un sceptic poli- tic, acum, sea inteo splendidil iSolare". D-1 Marghiloman, desi sta4 In rezerva, e singura ponsolare a populatiunii care, nelinistia i deprinsa, h izI sfatul clubului politic, alearga de climineata panAl seara acolo, pentru a culege ullimele Dar toti efii, subsefii de colori, toti aceia chiar cari preziser4 ceeace are sa se int,Imple" stau resem- nati. Toate sursele de energie asociativa, pornite numal din izvoare politice, acum erau taiate. De altfel generalul Mustata, eprin regimul sau terorist, tale i aceasta ultima resursa a sperantelor cetAtenesti, inchizind clubul. Nu chestiunile de politica erau insa preocuparea orasului salt a tärii, acum, dup4 intrarea Germani- lor cari, siguri de actiune, prin complexul de impre- jurari favorabil lor, nici nu aveau nevoie, in aceasta, perioada, de p ne pipal pulsnl politic. Eram subt pumnul bar, nu aveam ne miscatn., Es mass! Era insa vorba de onoarea, viata, averea a patru Irnilioane de locuitori ocupati, functionari fära le- furi, pensionari muritori de foarne, muncitori fara p6ine ; era vorba de tara intreag-4, care, dupa; ex- presia germanA, Orr/ie. in tante incheleturile sale". Astfel, t-1 aceste moment; se impuser5. oamenii d-lui Carp, care, insusi, cu toaa virsta inaintatj, politicá, i, sa www.dacoromanica.ro
  66. 66. 67 autoritatea sa, e vazut zilnic trepadAnd pentru a sqapa ceva din ce se mai poate scaph. D-1 Marghiloman fit lasat la o parte, oarecum suspectat. O 1)ensula de vapsitor inlocul firma de Deut- sehes-Gouvernement" prin Verwaltangstab" (Sta- tul-major adrninistrativ); autonomia Orli era sal- vata astfel, &LTA parerea jongleurilor politici dela, iSerlinl Ministerele romine nu sunt decat niste re- ferente catre acea autoritate: se vor lupth, de multe ori unele, in§q, cu denmitate. La tara se mai pusese oarecare ordine; totuO. populatia inca e jafuitg. Uncle comune, la trecerea coloanelor, fug in paduri; e nevoie de un ordin prin care se indeamtna a se resista cu forta l.a orke rechisitie nelegala, 3116 Martie. Gawk" anuntia vestea revolutki in Rusia, ca oped a ambasadorului englez Bu- chanan. O consider ca o glumia groteasca. 4117 Martie. ,tirea se adevereste: revolutia e 'proclamata de patrusprezece membri ai Dumei pro- rogate, constituiti in Comitet, in cap cu presedin- tele Rodzianco. Se sprijina pie garnizoana, s't burghezie. Tartd abdiGa. Se realizeaza astfel, in parte, prezicerea de acum vreo douazeci ani ai fizionomis-tului Leclercq: na- tur4 excelentei.., u,stor de in5elat.., un meditativ, ui dalce, an afectuos, un bland, un volaptuos, doreste sincer fericirea supufilor sL, frlra spirit riazboi- nic.., sclav kial al culgkntului Moartea vio- Jena nu ie. primefdie pentru acest print cu ininuz mare, dar exila i deposedarea Si tirmettintA. www.dacoromanica.ro
  67. 67. 68 Respiam pentru caderea unui regim suspect nou, dar ne nelinistim pentru siguranta frontului nostru. Germania deplinge gonirea spiritului german din stálpul ordinii ci prosperitltii din timpul lui Pant-eel-Mare"! Avem impresia cI valurile de acolo vor bate in- cet i groaznic temelille absolutismului prusac. 7120 Mantic. Semnele vremii! Germania se dos- meticeste. Cancelarul Bethmann, apologistul fortei contra partidelor, e nevoit sa" declare: vai omu- lui de Slat care nu cunoaste semnele vremii! Cine, dap-4 o asa catastrofd, crede cd se poate innocid ceea- ce a lost, e ca ,si cel care crede c poate pane vin nou n putred4e vase /à.ti sä plesneascd; promite drepturi politice tuturor stralelor". Cu ata't mai mult astAzi, Cind bate vânt de li- bertate, ne simtim sAgetati in inimg, vathnd arbo- rat drapelul german asupra Teatrului National, drept simbol al cuceririi pacifice" a noastra, iar pe es- planada Cercului Militar o puternicl garda Haupt Wache" de 400 oamcni, ale cirii patru sentinele cu mitraliere fac ostentativ straja sus si jos. Lângil gheretele de sentinele, VN.Ipsite In colorile germane, spanzuratori vApsite in aceleasi coloH, infati1seazab, in tot momentul, simbolul autoriatii germane! 13126 Mantic. Orasul ocupat mi1itrete. Patru- lele pAzesc räspnriile stradelor. Ulanii trec fiorosi, gata de sarjil. In plina", operea. Le e teamla de revolta... femeilor, care exasperate de extorsiunile unui. dolmeciu" eVreu, ce le pro- misese ajutoare binesti din partea autorit5tilor,fac o strasnici, manifestatie la politie i primgrie. A- rundI cu noroiu in soldati, cer paine si pace! Rusia, www.dacoromanica.ro
  68. 68. 69 Vor umbla armati, de azi innainte, chiar cei acg- ati pe stt1pil telefoanelor uncle aranjeaz5 thrmele. 22/4 Marne. In Vest se retrag sistematic intro Oise si Somme, ilia dela 7 Martie. Dup, Chaul- nes, Roye, Noyon, Francezii inainteaz5, metodic bine spre Saint-Quentin. Cu at-At mai mult tipa dupat pace! Le commencement de la fin! Se ataca puternic i la cealalta aripa: Soissons- Coucy-lc-CMteau. Wilson declara in congres starea de r5sboiu cu 'Germania: nu intram pentru eisbunare sau princi- puterii, ci pentru dreptul oamenilor." Sfarul lucratorilor din Rusia nu vrea sei depue armele pein,d la executarea de atre Germania a aceleiasi forme de guvern4mlint ca a Rusiei". Zorile sperantelor apar pentru noi. Dar ei sunt foarte iritati. Prin Gazeta" ameninta se RomAnii ce au neincreclerea fata de comunica- -tele lor. lar, fat5 de protestele din Iasi asupra focului deportdrilor, rechisitiilor din teritoriul nen- pat, ei raspund cinic: nu Germanii au strigat ,,inaintea grddinel zoologice din Berlin c-41 trebue sii cucereascid Predealul, Craiova, Bueurestii, Plo- de:sill". Prin dota ghiare enorme se tine inekusate con- stiinta i fiinta fieeirui individ. Pr:n biuroul populatiei, uncle se face un nou re- ,censlnalnt, prin mijlocirea proprietarilor i chiria- silor, care da ciira de 305.000 locuitori pentru Bu- curesti, acum dupli plecarea refugiatilor. Fiecare locuitor I.i are, aici, casterul sau, fisa persona14 cu toate adnotdrile, facute de interesul lor personal .,,c!piizl si www.dacoromanica.ro

×