Revista Regio nr. 20

nr. 20, martie 2013
re v i s t a
Un parc pentru clujeni,
cu fonduri europene
Interviu cu domnul Indermit Gill,
Economist-Șef, Banca Mondială
Regio construieşte o parcare
verde în Constanţa
Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene – un centru
de afaceri dedicat meșteșugurilor tradiționale
Trandafiri din bani europeni în
Parcul Rozelor din Timișoara
faţa europeană
a dezvoltării urbane

www.inforegio.ro2
Dinamica viitorului se schimbă
O veste îngrijorătoare a îngălbenit
ecranele televiziunilor de ştiri,
miercuri, 13 martie. În aceeaşi zi
în care Conclavul de la Vatican a
numit primul Suveran Pontif din
America, Papa Francisc, un alt
„breaking news” a stat pe ecran
vreo 10 minute. Deşi era, poate,
mai important decât orice în ziua
respectivă: Parlamentul European
(PE) a respins, printr-o rezoluţie
votată în plen, varianta de buget
multianual al Uniunii Europene
pentru perioada 2014-2020. Va
riantă, vă reamintesc, rezultată în
urma negocierilor extrem, extrem
de dure ale liderilor statelor
membre la Consiliul European de
luna trecută. După ce unele state
au negociat bugetul pe următorii
şapte ani de pe poziţii de forţă (re
memorez atitudinea Marii Britanii
şi a premierului David Cameron
care a ameninţat inclusiv cu retra
gerea din organizaţie), era de
aşteptat ca varianta să treacă –
scuzaţi-mi expresia – ca prin brânză
prin Parlamentul European. Unde
sunt prezente cu câteva sute de
europarlamentari, exact aceleaşi
state care au negociat împărţirea
banilor prin preşedinţii sau prim-
miniştrii lor.
Iată însă că nu a fost deloc aşa.
Bugetul pentru anii 2014–2020 ră
mâne deocamdată în aer, iar dacă
nu se va ajunge la o soluţie de
compromis, anul viitor va fi pus
în practică un buget – să-i zicem
provizoriu – cu aceleaşi cifre din
2013, ajustate cu rata inflaţiei.
Parlamentul European explică
şi ce anume i-a nemulţumit pe
membrii săi. Eurodeputaţii vor
un buget flexibil, astfel încât
banii necheltuiţi într-un domeniu
să poată fi direcţionaţi repede
spre un altul. O altă problemă
semnalată pe site-ul Parlamentului
European este încălcarea obli
gaţiilor de plată, astfel încât unele
programe UE, precum Erasmus,
Fondul Social, sunt periclitate de
facturile neachitate. Vă sună cu
noscut? Sunt probleme cu care
România s-a confruntat de nenu
mărate ori în perioada 2007 –
2013. Ba poate chiar de prea multe
ori. Nu putem uita rata mică de
absorbţie a fondurilor europene şi
nenumăratele scandaluri ce au dus
la blocarea unor axe.
Ţării noastre i-ar reveni o alocare
de aproape 40 de miliarde de
euro pentru perioada 2014-2020,
potrivit variantei de buget stabilite
de liderii Consiliului European la
întâlnirea de luna trecută, despre
care aminteam mai sus. România
a obţinut astfel o creştere cu 18%
a bugetului viitor, comparativ cu
cel din anii 2007-2013, deşi la
nivelul Uniunii Europene, pentru
prima dată în istoria sa, bugetul
multianual a suferit o reducere.
Nu ne rămâne decât să sperăm
într-o rezolvare rapidă a situaţiei
şi să nu credem zvonul potrivit
căruia votul eurodeputaţilor ar
însemna o încercare de reafirmare
a influenţei Parlamentului Euro
pean în contextul unei lupte strân
se pentru decizii şi prerogative
cu celelalte instituţii ale Uniunii
Europene – zvon lansat de mai
multe publicaţii europene, dar şi
româneşti.
Cu siguranţă vom reveni asupra
subiectului. Până atunci, ca de
obicei, vă urez,
lectură plăcută!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

MARTIE 2013 3
Sumar
Regio în românia
04 Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială
România are un mare avantaj faţă de alte ţări în
curs de dezvoltare: face parte din cel mai important
bloc economic al lumii, U.E.
08 Bucureşti – un oraş european, văzut
prin ochii unui străin
10 Un parc pentru clujeni, cu fonduri
europene
12 Regio construieşte o parcare verde în
Constanţa
14 Un proiect, mai multe beneficii
16 Regio sprijină infrastructura urbană
Trandafiri din bani europeni în Parcul
Rozelor din Timișoara
18 Suceava – finanțare Regio de peste 3 milioane lei
Centrul pentru susținerea tradițiilor
bucovinene – un centru de afaceri
dedicat meșteșugurilor tradiționale
20 Trei proiecte cu mare impact social
22 Ştiri regionale
24 2014-2020 – Strategii europene pentru dezvoltarea
urbană
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare
41,8 milioane de euro pentru una dintre cele mai
importante moșteniri ale lumii
28
Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland
45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materiale
antifonice
30 Agendă
31 Chestionar

www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Bogdan IONESCU
România are un mare avantaj faţă de alte ţări
în curs de dezvoltare: face parte din cel mai
important bloc economic al lumii, U.E.
Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială
Indermit Gill este Economist-
Șef pentru Europa și Regiunea
Asiei Centrale a Băncii Mondiale.
A deținut, începând din anul
1993, diferite funcții în ierarhia
instituției, majoritatea acestora
fiind în domeniul dezvoltării,
eradicării sărăciei și creșterii
calității vieții în diferite regiuni
de pe glob: Asia-Pacific, America
Latină, America de Nord. Este
doctor în Economie al Universită
ții din Chicago.
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Administraţiei Publice deru
lează,împreunăcuexperțiiBăncii
Mondiale, un proiect, în cadrul
a cinci acorduri de consultanță,
finanțate din fonduri europene.
Consultanța acordată are ca
obiectiv creșterea capacității
de planificare și elaborarea de
strategii în domenii care au
legătură cu dezvoltarea regio
nală și teritorială. Totodată, are
loc o evaluare a perioadei de
programare 2007-2013, pentru
o mai bună previzionare a
viitorului pachet financiar multi
anual alocat României pentru
dezvoltare regională.
În cadrul acestui proiect,
Indermit Gill a efectuat o vizită
în România. În continuare, în
interviul pe care domnia sa
l-a acordat revistei Regio, vă
invităm să aflaţi câteva concluzii
despre România, oportunități de
dezvoltare regională și proiecții
pentru viitor.
Experţii Băncii Mondiale
sunt implicaţi într-un
proiect de consultanţă care va
oferi asistenţă autorităţilor
române pentru a dezvolta
strategia de dezvoltare
regională. Ce expertiză
obţinută în alte ţări credeţi
că puteţi folosi în România?
Experienţa şi expertiza Băncii Mon
diale datează din anii ’40, când
primul împrumut a fost oferit Franţei
– pentru a ajuta la reconstrucţia
de după război. De atunci, Banca
a lucrat îndeaproape cu multe ţări
şi a văzut cum multe dintre ele au
devenit mari puteri economice.
Experienţa unor noi state membre
UE (în special Polonia, Slovacia,
Ungaria, Republica Cehă) şi a altor
state dezvoltate din întreaga lume
poate fi cea mai relevantă pentru
România. Există, totuşi, ţări în
curs de dezvoltare care ar putea
oferi o serie de lecţii importante
ţării dumneavoastră. De exemplu,
Georgia a reuşit să finalizeze o
reformă administrativă ambiţioasă,
prin reducerea birocraţiei şi a
corupţiei, şi a făcut acest lucru
într-o scurtă perioadă de timp.
În Columbia, Banca Mondială a
colaborat cu guvernele locale (ex.
municipalitatea oraşului Bogota)
pentru a implementa iniţiative de
implementare a transportului suste
nabil (ex. sistemul de autobuze
rapide de tranzit). În India, Banca
Mondială a contribuit la implemen
tarea unor iniţiative de succes în
domeniul eGuvernare.
Când vine vorba despre dezvoltare,
aş îndrăzni să spun că sunt puţine
instituţii în lume cu o experiență
asemănătoare Băncii Mondiale. Dar,
evident, sunt subiectiv.

MARTIE 2013 5
Regio în România
Interviu
Având în vedere recenta
vizită pe care aţi
efectuat-o în România,
ce părere aveţi despre
potenţialul de dezvoltare
al ţării, în special în ceea ce
priveşte geografia economică
a ţării noastre? Din ce
punct de vedere credeţi că
experienţe similare referitoare
la dezvoltarea regională din
alte ţări pot fi utile pentru
o dezvoltare regională pe
termen lung a României?
Potenţialul de dezvoltare al Româ
niei este foarte bun. Nu cunosc
România foarte bine, dar, în general,
evaluez potenţialul economic al
unei ţări pe baza disponibilităţii
cetăţenilor săi de a se muta pentru
a accesa oportunităţi mai bune.
Simplul fapt că sunt între două şi trei
milioane de români care lucrează
şi studiază în străinătate este un
semnal bun. Mulţi văd migraţia ca
pe un lucru rău, dar un grad ridicat
de mobilitate este un lucru bun. Pe
de o parte, acesta indică faptul că
oamenii au educaţia şi competenţele
care le permit să îşi găsească locuri
de muncă în economiile dezvoltate.
Pe de altă parte, experienţa şi
competenţele obţinute de români în
străinătate vor fi importante pentru
dezvoltarea pe viitor a ţării.
În prezentarea mea din 18 februarie
am vorbit despre experienţa Irlan
dei. Cu câteva decenii în urmă,
Irlanda era una dintre cele mai
puţin dezvoltate ţări din Europa de
Vest şi cu una dintre cele mai mari
rate de migraţie. În secolul trecut,
până la 40% din populaţia Irlandei a
emigrat la un moment dat, căutând
oportunităţi în altă parte. Acum,
Irlanda este una dintre cele mai
dezvoltate ţări din lume şi oameni
din toată Europa, inclusiv din Româ
nia, îşi caută de lucru acolo.
Evident că Irlanda nu este singura
ţară care a avut experienţa unui
mare val de emigranţi înainte de a
atinge un nivel ridicat de dezvol
tare. La începutul secolului trecut,
în 1900, ţările cu cei mai mulţi
emigranţi erau: Marea Britanie,
Norvegia, Portugalia, Italia, Spania,
Suedia, Danemarca, Elveţia şi Fin
landa. Singurul lucru pe care toate
aceste ţări îl au în comun acum este
acela că toate sunt state dezvoltate
şi unele dintre ele (precum Marea
Britanie sau Italia), continuă să aibă
un nivel ridicat de emigrare.
Aşadar, doar cunoscând acest indi
cator minor (şi neştiind prea mult
despre construcţia şi dinamismul
economiei româneşti) şi ştiind că
România este parte a celui mai
mare bloc economic din lume (Uniu
nea Europeană), pot să spun că
perspectivele dumneavoastră de
viitor sunt bune.
Există o abordare strategică
nouă, promovată de
Banca Mondială cu privire la
dezvoltarea regională şi la
modul în care pot fi reduse
disparităţile regionale/
teritoriale dintr-o ţară.
Puteţi să ne explicaţi, din
acest punct de vedere,
despre ce este vorba şi
către ce converg ideile şi
mesajele principale pe care le
promovează Banca Mondială?
Strategia Băncii Mondiale cu pri-
vire la dezvoltarea economică a
evoluat în ultimii ani. Raportul de
Dezvoltare a Lumii din 2009 (World
Development Report 2009) este una
dintre cele mai recente iterări (şi nu
ultima) a gândirii noastre cu privire
la acest subiect. Unele dintre lec
ţiile relevante pentru România au
fost subliniate în raportul „Oraşe
Competitive” elaborat de echipa
Băncii Mondiale pentru Ministerul
Dezvoltării Regionale. Cele mai
importante trei lecţii sunt:
a) Dezvoltarea este inevitabil ne
uniformă – nu vă speriaţi de neu
niformitate, încercaţi să o accep
taţi. Dezvoltarea necesită o re
orientare a resurselor (oameni,
idei, capital) către regiuni/zone
unde aceste resurse pot fi mai pro
ductive. Acestea sunt, de obicei,
regiuni/zone cu o masă economică
mai mare. Nici o ţară dezvoltată nu
a reuşit să crească uniform. De fapt,
aproape fiecare ţară din UE are un
nivel mai ridicat de concentrare
economică decât România. Dacă
speraţi să fiţi la fel de dezvoltaţi ca
restul Uniunii Europene, ar trebui să
acceptaţi concentrarea economică,
nu să luptaţi împotriva ei. În timp,
pe măsură ce România va deveni mai
dezvoltată, diferenţele regionale în
ceea ce priveşte nivelul de bună
stare se vor echilibra – acelaşi
lucru s-a întâmplat şi în ţările mai
dezvoltate.
b) Dezvoltarea ţine de oameni, nu
de regiuni sau oraşe. Strategiile
de dezvoltare ale României nu ar
trebui să se axeze pe oraşe şi pe
regiuni, ci pe oamenii care trăiesc
în aceste regiuni şi oraşe. Orice
veţi face, unele regiuni se vor
dezvolta mai repede decât altele.
Aceasta înseamnă că unele regiuni
vor pierde oameni (de obicei, cele
rămase în urmă din punct de vedere
al dezvoltării), în timp ce altele
vor câştiga oameni (de obicei, re
giunile mai dezvoltate). Dacă scopul
dumneavoastră este acela de a
promova creşterea echilibrată a
regiunilor, în mod aproape sigur veţi
avea un eşec. Dacă, dimpotrivă,
scopul este acela de a oferi un
acces cât mai mare oamenilor la
oportunităţi — prin furnizarea unor
servicii vitale (în special securitate
publică, educaţie şi servicii de
sănătate) şi a infrastructurii, veţi
crea condiţiile potrivite pentru
o dezvoltare rapidă şi sănătoasă,

www.inforegio.ro
Regio în România
6
Interviu
prin utilizarea mai eficientă a unor
resurse publice limitate.
c) Dezvoltarea presupune generarea
unor locuri cu masă economică mare
şi înlesnirea accesului către locurile
cu masă economică mare. România
are un mare avantaj asupra altor
ţări în curs de dezvoltare – este
aproape de locul cu cea mai mare
masă economică din lume: Europa
de Vest. Ar trebui să profite la
maximum de acest avantaj printr-o
continuă şi avansată integrare în
Europa. Nu sunt suficiente doar
investiţii în infrastructură strategică
(un sistem de autostrăzi este vital
din acest punct de vedere), ci şi
încurajarea fluxului de oameni în
interiorul acestui spaţiu.
În vechea abordare cu privire
la dezvoltarea regională
au fost alocate şi investite
mai multe fonduri regiunilor
mai puţin dezvoltate. Luând
în considerație viziunea Băncii
Mondiale, care ar trebui să
fie abordarea de alocare a
banilor în viitor? Consideraţi
că ar trebui concentrate
mai multe fonduri în zonele
dezvoltate din ţară sau
în zonele cu performanţă
economică mai slabă?
Este decizia autorităţilor din Româ
nia cum vor utiliza fondurile pentru
dezvoltare. Banca Mondială asigură
asistenţă pe baza a ceea ce am
văzut în lumea întreagă, în special
în cazurile de succes din Europa.
În raportul „Oraşe Competitive”,
Banca Mondială a propus ca Pro
gramul Operaţional Regional să con

MARTIE 2013 7
Regio în România
Interviu
tinue cu acelaşi tip de investiţii ca
şi până acum, dar să aloce fondurile
într-un mod mai strategic:
a) Investiţii în instituţii (ex. şcoli,
centre de îngrijire medicală, infra
structura serviciilor publice – apă,
canalizare, gaze, etc.) în toată ţara.
b) Infrastructură de conexiune cu
prioritate pentru regiunile mai
dezvoltate (în special, infrastruc
tură care leagă oamenii de polii de
creştere) şi pentru regiunile mai
puţin dezvoltate cu o densitate
mare a populaţiei (aşa cum este
regiunea Nord-Est).
c) Măsuri care să vizeze în mod
special categoriile de persoane de
favorizate, al căror acces la opor
tunităţi este afectat de factori ex
terni (ex. discriminare etnică).
Este decizia autorităţilor din Ro
mânia cum vor prioritiza fondurile
pentru regiunile rămase în urmă şi
pentru cele dezvoltate. În Raportul
Dezvoltării Lumii din 2009, Banca
Mondială propune să fie acordată o
prioritate investiţiilor în instituţii
din regiunile mai puţin dezvoltate. O
a doua prioritate ar trebui acordată
infrastructurii de conexiune în regi
unile mai dezvoltate şi, selectiv, co
nectării regiunilor mai puţin dezvol
tate cu cele mai dezvoltate. În acest
mod, ar trebui să fie uşor pentru
oamenii din întreaga ţară să ajungă
în locuri cu masă economică mare.
Un model bun este ceea ce a făcut
Irlanda din anii ‘80 până la începutul
anilor 2000.
Ce părere aveţi despre
politica de dezvoltare
regională a Uniunii Europene?
Consideraţi că abordarea
Uniunii Europene este
potrivită în contextul
globalizării şi luând în
considerație gradele diferite
de dezvoltare ale statelor
membre?
Politica regională a UE a evoluat
continuu şi UE este cea mai reuşită
„maşină de convergenţă” a lumii.
Nicăieri şi niciodată în istorie un
număr aşa mare de state nu a reuşit
să atingă un asemenea nivel de
dezvoltare, aşa cum s-a întâmplat
în UE în ultimele două decenii. Din
acest punct de vedere, UE şi succesul
ei în promovarea dezvoltării ar
trebui să fie un punct de referinţă
pentru alţii.
În acelaşi timp, considerăm că aten
ția acordată de UE creșterii re
gionale echilibrate ar trebui regân
dită. Experienţa tuturor noilor state
membre ale UE arată că, conver
genţa externă — ridicarea la nivelul
economiilor mai bogate — a mers
întotdeauna mână-n mână cu di
vergenţa internă. De fapt, s-ar
putea spune că divergenţa internă
este un semn că dezvoltarea are,
într-adevăr, loc. Motive de îngri
jorare ar putea apărea doar dacă
această divergenţă internă se ma
nifestă în serviciile de bază, precum
educaţia primară şi sistemul sanitar,
sau când ea se instalează pentru pe
rioade lungi de timp.
Conform recentelor studii
ale Băncii Mondiale,
oraşele sunt cele mai
puternice motoare economice
şi centre pentru inovare şi
locuri de muncă. Dar oraşele
se confruntă şi cu provocări
precum sub-urbanizarea,
congestionarea, poluarea,
vecinătăţi sărace. Deşi
procentajul urbanizării în
România este mai scăzut decât
media din UE, problemele cu
care se confruntă oraşele
sunt foarte asemănătoare.
Din ce punct de vedere este
necesar să fie abordat acest
aspect şi, dacă se poate, ne
puteţi da câteva exemple de
soluţii care s-au dovedit
eficiente în trecut?
Este, într-adevăr, foarte importantă
abordarea provocărilor pe care
le-aţi menţionat mai sus. Creşterea
este generată de oraşe şi oraşe de
succes sunt acelea care ştiu cum
să gestioneze asemenea provocări.
Modul prin care se realizează acest
lucru va fi diferit de la un oraş la altul
şi ar trebui să fie responsabilitatea
autorităţilor locale să găsească cele
mai bune soluţii. Banca Mondială a
lucrat, cu succes, cu diverse oraşe
pentru a le ajuta să gestioneze
provocările lor de dezvoltare. Aş re
comanda o carte recentă a Băncii
Mondiale: „Planning, Connecting,
and Financing Cities — Now:
Priorities for City Leaders”. Conţine
multe informaţii utile.
Luând în calcul experienţa
dumneavoastră în livrarea
unor proiecte similare în toată
lumea, ne puteţi da exemple de
bune practici utilizate de unele
oraşe în termeni de dezvoltare
urbană? Şi de ce le consideraţi
ca atare?
Este destul de greu să enumer aici o
listă cu oraşe considerate a fi bune-
practici. Sunt multe exemple care
merită evidenţiate şi să menţionez
doar unele dintre acestea ar în
semna să nu acord suficientă consi
deraţie altor oraşe care ar merita
menţionate. Dar, dacă insistaţi
să vă dau câteva exemple a căror
experienţă poate fi utilă pentru
România, aş include printre acestea
Barcelona în Spania, Leipzig în
Germania şi Kazan în Rusia. Ele
arată că densitatea economică şi o
bună calitate a vieţii nu se substituie
una alteia, ci se completează. Sunt
convins că în câţiva ani, voi putea
adăuga Bucureştiul şi multe alte
oraşe din România pe această listă.

www.inforegio.ro8
Regio în România
Vlad IONESCU
Studiu de caz
Materialul pe care îl veţi citi
îşi propunea să aducă în faţa
dumneavoastră o analiză seacă a
ceea ce înseamnă Bucureştiul acum,
la 23 de ani de la Revoluţia din 89.
Cât de mult s-a schimbat, în bine sau
nu, capitala unei ţări cu accente
balcanice, dar cu traiectorie clar
occidentală, chiar dacă uneori
nevăzută de vălul pe care singuri
ne place să îl punem pe ochi. Totul
s-a dat peste cap dintr-o simplă
coincidenţă. Un prieten francez,
care lucrează pentru un cunoscut
club de fotbal din Anglia, m-a
vizitat în săptămâna premergătoare
scrierii celor ce urmează. L-am
însoţit şi ajutat, timp de doar două
zile, să rezolve toate sarcinile de
serviciu pe care le avea în vederea
organizării unui mare eveniment
fotbalistic ce ar putea avea loc
în vară. Astfel am avut ocazia ca,
trecând prin aproape toate locurile
importante ale Micului Paris, să văd
reacţiile la cald ale unui cetăţean
vestic care ne vizita oraşul pentru
prima oară în viaţa lui.
PRIMA MÂNDRIE – ŞOSEAUA
BUCUREŞTI-PLOIEŞTI
Firesc, primul contact pe care
Armand l-a luat cu România a fost
de la aeroport la hotelul din nordul
Bucureştiului în care urma să fie
cazat. De la urcarea în maşină şi
până în parcarea hotelului – în Piaţa
Presei Libere – n-am făcut mai mult
de 10 minute. Şoseaua cu trei benzi
pe sens, centrele comerciale din
Băneasa, pasarelele, pasajul sub
teran de la intrarea în capitală şi,
mai ales, circulaţia fluviu, fără
pic de coadă de maşini, l-au făcut
să-şi exprime primele păreri: „O
la la, seamănă cu intrarea în Paris
dinspre vest”. Da, Armand, ai drep
tate, dar ce nu ştii tu este că acum
doi, trei ani, aici stăteam la coadă
câte o oră, două.
STADIONUL NAŢIONAL –
BIJUTERIA LĂUDATĂ DE
PREŞEDINTELE UEFA
În după-amiaza aceleiaşi zile am
plecat spre Arena Naţională. O
vizită obligatorie pe care Armand
o avea ca prioritate în agenda lui
de lucru. Vă mărturisesc, cu mâna
pe inimă, că abia aşteptam să îi
văd trăirea în momentul în care va
păşi în arenă. Ştiam că va fi una de
uimire, copleşitoare. Văzusem de la
doi paşi, la propriu, cu doar câteva
luni în urmă, reacţia pe care a avut-o
starul Barcelonei, Lionel Messi,
atunci când a păşit pentru prima oară
pe gazonul stadionului la istoricul
meci amical pe care Barcelona l-a
jucat la Bucureşti. Pentru Armand
– atenţie, omul a inspectat cam
toate stadioanele mari ale lumii, nu
doar ale Europei – răsuflarea tăiată
a spus totul: „E perfect, perfect.
Sigur suntem la Bucureşti?”. Am
zâmbit. Da, suntem la Bucureşti,
iar pe acest stadion au jucat sau au
cântat deja, într-un an şi jumătate
de la inaugurare, o mulţime de
vedete internaţionale. Îmi amintesc
şi acum ce spunea co-naţionalul
său, Michel Platini, preşedintele
UEFA: „Sunt încântat de ce am
văzut, aţi făcut un stadion foarte
frumos. O ţară precum România
avea nevoie de un stadion naţional
modern”. Cu siguranţă boss-ul UEFA
avea dreptate. Şi de aceea ne-a
dat în organizare şi finala Europa
League care a adus în România
peste 40.000 de turişti din întreaga
Europă. Înainte de Arena Naţională
aici era un stadion comunist, unde
microbiştii nici măcar nu mai aveau
chef să păşească. Cum să îţi ardă
să îţi aduci familia la un meci când
scaunele prăfuite şi stricate îţi
rupeau spatele? Când accesul spre
tribune şi peluze se făcea printre
nişte garduri de fier care aminteau
mai degrabă a lagăr decât a
competiţie sportivă? 2 la 0 România
– Armand.
PARCAREA DE LA
UNIVERSITATE – MODEL DE
CIVILIZAŢIE
Prima zi a francezului specialist
în marketing sportiv trebuia să
se încheie cu o masă bună şi un
vin pe măsură. Doar vine din
patria delicateselor şi a licorii de
Bordeaux, nu? Slavă Cerului că
există Centrul Vechi – mi-am zis.
Cu detaşare şi linişte, am condus
maşina până la Universitate şi am
intrat în noua parcare subterană,
inaugurată anul trecut. „Înainte
să mă urc în avion am google-it
despre Bucureşti, iar ce m-a frapat
a fost că aveţi mari probleme cu
parcările. Că nu aveţi unde să vă
lăsaţi maşinile, mai ales în centru.
Şi suntem în centrul Bucureştiului,
nu? Nu mă păcăleşti?” Da, Armand,
suntem în centru şi nu te păcălesc.
Bucureşti – un oraş european, văzut
prin ochii unui străin

MARTIE 2013 9
Regio în România
Studiu de caz
AVEAM mari probleme de parcare,
acum NU MAI AVEM. Mai mult,
prin realizarea proiectului pentru
reamenajarea Pieţei Universităţii,
deasupra parcării, autorităţile au
urmărit crearea unui spaţiu pietonal
asemănător celui care exista aici în
perioada interbelică.
CENTRUL VECHI –
ATMOSFERĂ DE PARIS,
PRAGA ŞI VIENA LA UN LOC
Alături de prietenul francez păşesc
spre Centrul Vechi. Vremea de
început de martie este de partea
noastră. Este cald şi ne plimbăm
relaxat. Armand îşi întoarce capul
în toate părţile: „Vreun centru
univeristar?” – şi întinde arătătorul
în stânga. Nu, Armand, este un
spital. Colţea. Şi o biserică superbă
alături. Acum câţiva ani erau nişte
ruine, o cicatrice pe faţa capitalei.
Acum totul străluceşte. Încet, încet,
intrăm pe Lipscani. Îi explic lui
Armand că aici se găseşte cea mai
mare parte a zonei vechi, istorice a
Capitalei, cu străzi de importanţă
culturală şi de reală valoare is
torică, cu nume de rezonanţă la
nivel naţional (Lipscani, Gabroveni,
Smârdan).
Plimbarea pe străduţele pavate,
printre cafenele şi restaurante co
chete, printre clădirile cu aer in
terbelic, îi face o reală plăcere lui
Armand. „Praga, Paris şi un pic de
Viena. Asta simt, mi-am dat seama”,
mărturiseşte cu emoţie.
PASAJUL BASARAB –
LEGĂTURA VITALă DINTRE
VEST ŞI CENTRU
Dimineaţa celei de-a doua zile petre
cute de Armand la Bucureşti începe
cu un drum dinspre centru spre vestul
Bucureştiului. Traversăm, normal,
Pasajul Basarab, cea mai mare şi
complexă lucrare de infrastructură
realizată în România în ultimii 20
de ani. Îi explic francezului că până
la construcţia edificiului nu aveam
decât o singură cale de acces în
acea zonă. Bătrânul şi învechitul
Pod Grant. Noul şi modernul pasaj
Basarab este conexiunea vitală
care fluidizează traficul rutier în
aproape 40% din Bucureşti, fiind
o componentă esenţială a închi
derii inelului principal rutier al
Capitalei. Iar ca cifre totul devine
impresionant: podul Basarab este
traversat anual de peste 36 de mili
oane de oameni cu mijloacele de
transport public şi de 80.000 de
vehicule.
NIMIC FĂRĂ BANI EUROPENI
Toată această transformare continuă
a Bucureştiului n-ar fi, însă, posibilă
fără bani europeni. Prin Regio se
doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de
trai ale cetăţenilor şi transformarea
oraşelor ţării în obiective atractive
pentru turişti şi investitori. Pe
lângă proiectele enumerate mai
sus, între 2007 - 2012, regiunea
Bucureşti-Ilfov a contractat 289
proiecte cu finanţare europeană a
căror valoare solicitată se ridică la
aproape 1,5 miliarde de lei. Cei mai
mulţi bani au ajuns în Bucureşti prin
proiecte care vizează îmbunătăţirea
infrastructurii de transport: 16 pro
iecte contractate cu o valoare soli
citată de 359,7 milioane lei.
Cea mai mare finanţare, peste 28
milioane euro, a fost contractată
de Primăria Capitalei pentru moder
nizarea infrastructurii rutiere din
zona Piaţa Sudului, contractul fiind
semnat la sfârşitul lunii octombrie
2012. Aproape la fel de mulţi bani
europeni au ajuns în Capitală şi prin
axa care vizează dezvoltarea ora
şelor: 28 de proiecte contractate, în
sumă totală de 364 milioane de lei.
Alte câteva proiecte finalizate sau
în curs de finalizare cu impact asu
pra dezvoltării capitalei sunt: un
parc de utilitate publică în cartierul
Ion Creangă şi instalarea unui sistem
de supraveghere video în zonă, mo
dernizarea străzilor din zona Baicu
lui, proiectul de modernizare arhi
tecturală şi peisagistică a Parcului
Drumul Taberei şi Militari. Tot cu
fonduri europene, Primăria Secto
rului 2 a început reabilitarea şi mo
dernizarea Colegiului Naţional „Iulia
Haşdeu” cu 48 milioane de lei, a
Liceului Teoretic „C.A. Rosetti” cu
10,33 milioane lei.
Primăria Capitalei a contractat,
de asemenea, 10,5 milioane de lei
pentru reabilitarea, modernizarea şi
echiparea ambulatoriului integrat al
Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor
Gomoiu. O sumă considerabilă, de
peste 500 milioane de lei, a intrat
în regiunea Bucureşti-Ilfov prin cele
51 de proiecte contractate pe axa al
cărei scop este dezvoltarea durabilă
şi promovarea turismului.
O sumă foarte mare, aproape 19
milioane de euro, va fi utilizată
pentru consolidarea şi protecţia Pa
latului Patriarhiei din fonduri eu
ropene. Tot pentru promovarea
turismului, cu bani europeni vor fi
efectuate lucrări de renovare şi mo
dernizare la alte cinci clădiri din
patrimoniul cultural al Bucureştiului:
Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Vila
Minovici, Observatorul Astronomic
Vasile Urseanu şi Biserica Sfânta
Sofia, pentru care au fost semnate
deja contractele de finanţare.

www.inforegio.ro10
Regio în România
Istorie urbană
Diana GABOR
Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene
Bijuteria verde a orașului
Cluj-Napoca, Parcul Central
„Simion Bărnuțiu”, este, din
2012, mai bine pusă în valoare,
în urma unei investiții publice cu
fonduri europene, care, pe lângă
modernizările pe care le-a efectuat
în parc, a readus la gloria de
odinioară și Clădirea Cazinoului.
Aceasta din urmă este una dintre
clădirile-simbol ale orașului, fiind
un punct de întâlnire al artei cu
viața vibrantă a cetății.
Pe data de 25 mai 2012 au fost
inaugurate clădirea restaurată a
Cazinoului, precum și Parcul Cen
tral modernizat, ambele lucrări
realizate cu bani europeni. Lucrările
derulate la Parcul Central şi la
clădirea Cazino au durat un an şi
au costat aproximativ 17 milioane
de lei, respectiv 4,8 milioane de
euro, din care 98% reprezintă co-
finanţarea din partea UE şi din
partea Guvernului, iar restul de 2%
contribuţia bugetului local.
Centru de Cultură
Urbană
Clădirea Cazino a fost restaurată
și modernizată cu spații pentru
susținerea evenimentelor cultu
rale pe o suprafață de 602,8 mp,
dispunând de 150 de locuri pentru
participanţi. Lucrările la monu
mentul istoric ridicat în anul 1897
au fost supravegheate de arhitecţi
şi respectă stilul începutului de
secol. Astfel, fațada exterioară și
elementele decorative specifice au
fost refăcute într-o formă apropiată
de cea originală. De asemenea, a
fost amenajat un sistem de iluminat
arhitectural care să pună în evidență
clădirea Cazino. Modernizarea clă
dirii Cazinoului a prevăzut și înlo
cuirea tuturor instalaţiilor, precum
și montarea a două rampe pentru
persoanele cu dizabilităţi. Aici va
funcţiona Centrul de Cultură Urba
nă, cu spaţii de expoziţii, dar şi Casa
Căsătoriilor.
Înainte, clădirea avea parter şi
etaj, care s-a demolat în urma lu
crărilor recente, obţinându-se o
sală mare, cu un spaţiu generos
potrivit pentru expoziţii, recepţii,
întruniri, baluri, spectacole, iar la
etaj s-a construit doar o pasarelă pe
deasupra sălii mari, care dă într-o
mică sală cu vedere spre Fântâna
Arteziană. După stilul de decorare
şi după dimensiuni, sala aminteşte
de parterul hotelului Continental
din centrul Clujului, fiind proiectat
de acelaşi arhitect, Pakey Lajos,
Cazinoul fiind alternativa din parc a
sălii mari din centrul oraşului.
Piatră naturală pe
aleile Parcului
În urma lucrărilor care au avut
loc la principalul parc al oraşului,
suprafaţa verde a acestuia a fost
extinsă cu aproape 15.000 de metri
pătraţi. Lucrările de modernizare
la Parcul Central au prevăzut refa
cerea aleilor şi a intrărilor în parc,
unele dintre acestea fiind pavate
cu piatră naturală. Zonele de acces
în parc au fost, de asemenea, rea
menajate, 13 dintre ele fiind adap
tate pentru a fi accesibile persoa
nelor cu dizabilităţi, iar parcul a
fost delimitat de străzile urbane
prin gard viu. Iluminatul public al
oraşului a fost extins și în parc şi
modernizat, pentru reducerea cos
turilor. De asemenea, a fost instalat
şi mobilier urban nou în întregul
parc, inclusiv 232 de bănci, 176 de
coşuri de gunoi, 45 de stâlpi pentru
limitarea accesului auto, 31 de po
deţe şi 7 cişmele.
Promenada orașului
Istoricul clujean Vasile Lechinţan
a vorbit despre originile Parcului
Central şi ale clădirii care a fost
restaurată. Lechinţan a povestit
că la începutul secolului al XIX-lea
aceasta era o proprietate sălbatică
a oraşului, plină de sălcii, cunoscută
sub denumirea de Dercul Furnicilor.
În 1812, un mic întreprinzător a în
chiriat locul acesta de la primărie
pentru a deschide o băcănie. I s-a
pus o singură condiţie: să nu taie
niciuna dintre sălciile din această

MARTIE 2013 11
Regio în România
Istorie urbană
zonă. În 1818, un măcelar numit Elias
Benigni a închiriat locul, dar, până
la urmă, activităţile economice s-au
mutat din viitorul parc, acesta fiind
dat în administrare unei asociaţii de
binefacere a femeilor din Cluj care
plănuiau să se ocupe de amenajarea
sa.
La primărie a existat chiar o comisie
pentru amenajarea acestui loc ca
promenadă a oraşului, comisie din
care făceau parte judele regesc al
oraşului, conţi şi alte personalităţi
din urbe. În 1840, s-a construit
şi o arenă pe locaţia actualului
parc, iar cinci ani mai târziu locul
de promenadă este menţionat de
cunoscutul călător August Dece
rando, în relatarea sa despre oraşul
Klausenburg (Cluj-Napoca), despre
care scria că este un oraş frumos. În
1855 s-a construit şi o baie comunală,
care, de-a lungul timpului, a căpătat
diverse întrebuințări, evoluţia locu
lui fiind legată de funcţia sa de pro
menadă.
De la Cazinou la Școala
de Arte Frumoase
Clădirea Cazinoului a fost construită
în anul 1897 de către arhitectul
Pakey Lajos pentru a adăposti
cazinoul din Cluj. Locuitorii ora
şului se refereau la el folosind
termenul de chioşc, iar spaţiul şi-a
păstrat aceeaşi funcţie până în
1918. În perioada interbelică aici
a funcţionat un muzeu etnografic.
Epoca de aur a clădirii a început
în 1925, când în clădirea fostului
cazino şi-a deschis porţile Şcoala
de Arte Frumoase. Aici au predat
unii dintre cei mai faimoşi profesori
din ţară, printre care Aurel Ciupe,
Alexandru Pop şi Romul Ladea,
cărora le-au fost studenţi generaţii
de artişti clujeni. Din păcate,
aceasta s-a desfiinţat în anii ’30 şi
cursurile s-au mutat la Bucureşti.
„Şcoala de Arte Frumoase a fost
un simbol al Clujului, a completat
destinul cultural al oraşului”, a
afirmat Vasile Lechinţan.
„Loisir” de calitate la
Cluj-Napoca
„Mă bucur că s-au redat clujenilor
spaţiile publice, cu o ţinută euro
peană, şi că banii europeni, pe care
i-am adus împreună cu colegii mei
la Cluj au fost investiţi cu folos.
Clujenii au din nou în mâinile lor
Parcul Central şi Cazinoul. Este
o mândrie a Clujului, o plăcere
pentru fiecare clujean, şi cu sigu
ranţă fiecare dintre noi avem amin
tiri aici, fie de la o nuntă, fie o bere
pe care am băut-o pe vremuri la
Cazino”, a declarat primarul Emil
Boc, la inaugurare.
De la inaugurare, clujenii au ales
într-adevăr să se bucure de spațiile
modernizate cu fonduri europene.
„Alerg aici de câteva ori pe
săptămână. Mă bucur că au
refăcut aleile, este un loc frumos
în care să faci mișcare, pentru că
este spațiu verde și e aer curat”,
a declarat Dan Coman, un inginer
clujean amator de sport.
„Eu stau în Grigorescu și vin
până aici cu nepoțica, pentru
că ne place să dăm mâncare
păsărilor și să ne plimbăm. Îmi
place cum arată acum parcul, e
aerisit, curat, ordonat. Chiar mă
gândeam ce se poate moderniza la
un parc, dar se vede diferența”,
spune Veronica Ludușan,
pensionară.

www.inforegio.ro12
Regio în România
Soluţii eco
Carmen IVANOV
Regio construieşte o parcare verde
în Constanţa
Este binecunoscut faptul că
marile orașe din România se
confruntă cu o lipsă acută de
locuri de parcare, ceea ce duce,
în cele mai multe cazuri, la un
trafic îngreunat și la zeci de
minute pierdute de către șoferi în
fiecare zi, în goana pentru un loc
de parcare.
Dacă ne gândim că numărul mași
nilor înmatriculate în România
crește de la an la an, pentru că,
acum, cele mai multe familii dispun
de două sau chiar trei mașini, iar
în contrapartidă, numărul locurilor
de parcare rămâne la fel, ne putem
imagina cu ușurință cum arată
trotuarele din orașele mari pe care
teoretic ar trebui să circule doar
pietonii.
Orașul Constanța nu face excepție
de la această situație, ba mai
mult, în sezonul estival, numărul
de persoane care frecventează li
toralul românesc triplează numărul
locuitorilor din oraș, așa că o par
care în plus este mai mult decât
binevenită.
Primăria Municipiului Constanța
a accesat fonduri europene prin
Regio, în valoare totală de aproape
17 milioane de lei, din care bani
nerambursabili sunt aproximativ
13,4 milioane de lei. Aceştia au fost
utilizaţi pentru construcția unei
parcări supraetajate în zona spi
talului Clinic Județean de Urgență
Constanța.
Regio crește calitatea
vieții în Constanța
Obiectivul proiectului de construire
a parcării supraetajate din Constanța
îl reprezintă îmbunătăţirea accesu
lui populaţiei la serviciile publice
de sănătate oferite de Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţe, dar și
introducerea conceptului de Clădire
Verde în spaţiul public urban prin
construirea „Parcării Verzi”.
Odată cu finalizarea proiectului,
în Constanţa numărul locurilor
de parcare a crescut cu 265, iar
15 persoane au primit noi locuri
de muncă permanente. Având în
vedere locul în care această parcare
a fost construită, putem spune că
beneficiarii prioritari ai acestui pro
iect sunt pacienții Spitalului Clinic

MARTIE 2013 13
Județean de Urgențe Constanța,
cadrele medicale, dar și însoțitorii
acestora. Asta nu înseamnă, însă,
că turiștii care vizitează regiunea,
agenții economici sau simplii locui
tori ai orașului nu pot să se bucure
de noile locuri de parcare construite
prin Programul Regio.
REGIO MODERNIZEAZĂ
CONSTANȚA
În cadrul proiectului Parcarea Verde
din Constanţa au fost realizate lu
crări la terasamente, a fost rea
menajat terenul, au fost dezafec
tate mai multe platforme și devia
te rețelele de medie tensiune și
rețelele Romtelecom. Totodată, au
fost construite drumuri de acces și
platforme și amenajate mai multe
spații verzi. Când vorbim despre un
astfel de proiect, nu putem să nu
amintim de construcțiile fundațiilor
și a construcției în sine, dar și de
finisajele exterioare și interioare ale
acestei parcări verzi.
Parcarea din Constanța este o
clădire multi-etajată deschisă, pe
un regim de înălțime Parter + 3 Etaje
+ Terasă și are un gabarit maxim de
înălțime de 15 metri, lățime 20,50
metri și lungime de 110 metri.
Accesul pietonal în această parcare
se realizează atât prin intrarea
dinspre strada Nicolae Iorga, cât și
prin partea de Sud, adică dinspre
Spitalul Clinic Județean de Urgență
Constanța. Accesul de la un nivel
la altul al clădirii se realizează pe
rampele auto amplasate la extremi
tățile parcării.
Proiectele de acest fel sunt esențiale
pentru rezolvarea provocărilor ur
bane precum congestia traficului,
poluarea chimică și sonoră și cali
tatea vieții cotidiene a locuitorilor.
Regio în România
Soluţii eco
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Numele proiectului: Parcare
verde - construirea unei parcări
supraetajate, zona Spital Clinic
Judeţean de Urgenţe Constanţa,
judeţul Constanţa
Nume program: Programul
Operaţional Regional 2007-
2013, Axa 1, domeniul major
de intervenţie 1.1 - Planuri
integrate de dezvoltare urbană,
sub-domeniul: Poli de Creştere
Solicitant: Municipiul
Constanţa
Valoarea totală a proiectului:
16.899.170,86 lei
Valoarea totală eligibilă:
13.669.231,03 lei

www.inforegio.ro14
Regio în România
Florian SCHIPONCA
Tehnologie şi siguranţă
Un proiect, mai multe beneficii
Când vine vorba despre copii,
fiecare dintre noi dorim
să-i ştim în siguranţă, departe de
orice lucru negativ sau întâmplare
nedorită care ar putea să le
mutileze, într-un fel sau altul
copilăria, adolescenţa. Un flagel
de tip nou, apărut peste noapte,
ne îngrijorează pe zi ce trece –
criminalitatea în rândul elevilor,
care, în lipsa unor acţiuni ferme
tinde să crească, atingând dimen
siuni greu de anticipat.
Pornind de la aceste considerente,
Primăria Municipiului Târgu-Jiu
a implementat proiectul „Sistem
de supraveghere pentru creşterea
siguranţei (în şcoli) (în cadrul unui
plan integrat)”, care a beneficiat
de finanţare prin Programul Opera
ţional Regional 2007-2013, Axa
Prioritară 1.
Proiectul a presupus instalarea de
sisteme de securitate (100 camere
de supraveghere video performante,
120 senzori de mişcare şi sisteme
de alarmare, toate avizate de Po
liție) în 12 unităţi de învăţământ
din Municipiul Târgu-Jiu: Colegiul
Comercial „Virgil Madgearu”, Gru
pul Şcolar Transporturi Auto „Tra
ian Vuia”, Grupul Şcolar Agricol
Bârseşti, Şcoala Generală „Voievod
Litovoi”, Şcoala Primară şi Grădiniţa
Drăgoieni, Şcoala Primară şi Gră
diniţa Ursaţi, Şcoala Primară şi
Grădiniţa Preajba, Şcoala Generală
şi Grădiniţa Bârseşti.
Pe lângă gradul sporit al siguranţei
elevilor, în interiorul unităţilor de
învăţământ, implementarea proiec
tului aduce şi alte beneficii, deloc de
neglijat: reduce absenteismul şcolar
şi reprezintă un real ajutor pentru
organele de ordine în acţiunile de
identificare a celor certaţi cu legea.
Valoarea totală a proiectului a fost
de 462.030,40 lei, din care valoarea
eligibilă (suma totală a cheltuielilor
pentru bunuri, servicii şi lucrări
care au putut fi decontate) a fost de
372.605,16 lei. Finanţarea neram
bursabilă s-a ridicat la valoarea de
365.153,06 lei, ceea ce reprezintă
98% din valoarea eligibilă a proiec
tului. Astfel, contribuţia proprie a
Primăriei Municipiului Târgu-Jiu a
fost de numai 2%.
Într-un scurt interviu acordat
revistei Regio, primarul Municipiului
Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, spu
nea: „Ne bucurăm că am câştigat
Strada Victoriei, zona centrală Târgu-Jiu

acest proiect care ne-a permis
să facem investiţia în sisteme de
monitorizare fără să cheltuim bani
de la bugetul local, mai ales că
astfel putem asigura o pază mai
bună în unităţile de învăţământ,
şi implicit, le oferim copiilor con
diţii mai bune. Intenţionăm să
mai depunem proiecte şi sperăm
să câştigăm finanţările, pentru că
mai sunt unităţi fără camere de
supraveghere.”
Genul acesta de proiecte sunt, în
primul rând, aducătoare de linişte.
Copiii sunt în siguranţă, părinţii
sunt liniştiţi şi pot să se concentreze
la ceea ce au de făcut, fiecare la
locul său de muncă, iar organele de
ordine au un ajutor de nădejde în
combaterea infracţionalităţii.
Regio în România
Tehnologie şi siguranţă
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Numele proiectului:
„Sistem de supraveghere pentru
creşterea siguranţei (în şcoli)
(în cadrul unui plan integrat)”
Nume program: Programul
Operaţional Regional 2007-2013,
Axa Prioritară 1, Domeniul de
Intervenţie 1.1
Valoarea totală a proiectului:
462.030,40 lei
Valoare eligibilă:
372.605,16 lei
MARTie 2013 15
Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”
Grupul Şcolar Agricol Bârseşti
Şcoala Primară şi Grădiniţa Preajba Şcoala Primară şi Grădiniţa Ursaţi

www.inforegio.ro16
Regio în România
Roxana DEACONESCU
Regio sprijină infrastructura urbană
Trandafiri din bani europeni în
Parcul Rozelor din Timișoara
După o investiție cu bani europeni,
prin Programul Regio, timișorenii se
bucură din nou de unul dintre cele
mai frumoase parcuri din Timișoara:
Parcul Rozelor. Un vechi loc de
promenadă din capitala Banatului a
beneficiat de modernizări în valoare
de aproape 1,2 milioane de euro,
marea majoritate a banilor venind,
prin Regio, de la Uniunea Europeană.
Parcul Rozelor a fost realizat între
anii 1928-1931, în colaborare cu
Societatea Amicii Rozelor și familia
Muhle, cu o inscripție publică de
peste 1 milion de lei în aur. A fost
una dintre realizările de excepție
ale urbei, dar a fost distrus în parte
în timpul războiului. A fost refăcut
după 1970, dar fără să mai prezinte
valoroșii trandafiri, peste 2.000 de
soiuri, care l-au făcut celebru în
toată lumea.
Odată mândria orașului, Parcul Ro
zelor ajunsese îmbătrânit, cu tran
dafiri puțini și bătrâni, cu un mobilier
degradat, alei sparte, fără gard și
fără sistem de iluminat, grupuri
sanitare sau sistem de irigare pentru
trandafiri. Cu ajutorul primit prin
Programul Regio pentru proiectul
„Modernizarea Parcului Rozelor
din Municipiul Timișoara”, Parcul
Rozelor s-a schimbat complet și s-a
umplut, din nou, de viață. A intrat,
totodată, și în circuitul turistic al
Polului de Creștere Timişoara, fiind
situat într-un sit istoric urban de
importanță locală. Proiectul a avut
o perioadă de implementare de
unsprezece luni și a fost finalizat în
mai 2012.
Parcul Rozelor, punctul
de atracție principal în
zona parcurilor
Beneficiarul proiectului este Primă
ria Timișoara, dar, indirect, sutele
de mii de timișoreni care locuiesc
în capitala Banatului, precum și
turiștii care vizitează orașul de pe
Bega, lângă malul căruia se află
Parcul Rozelor.
„Reamenajarea Parcului Rozelor
înseamnă punerea în valoare a celui
mai important parc al Timișoarei,
vechiul Rozaliu, care în 1928 era
cel mai important din sud-estul
Europei. Este punctul de atracție
principal în zona parcurilor din
Timișoara. Pe lângă bogăția de
plante ornamentale, de soiuri de
trandafiri, acest parc este și unul de
relaxare și de spectacole, mai ales
în timpul verii. De reamenajarea lui
beneficiază un număr însemnat de
timișoreni. Sunt multe evenimente
acolo în timpul verii, de la proiecții
de film la care participă 4.000 -
5.000 de oameni la fiecare, până la,
poate, cel mai important festival
care se desfășoară acolo - Festivalul
de Operă și Operetă, o tradiție im
portantă pentru Timișoara din punct
de vedere cultural. Pe parcursul a
două weekend-uri participă circa
20.000 - 25.000 de spectatori”, a
explicat Dan Diaconu, viceprimarul
Timișoarei.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Modernizarea
Parcului Rozelor din Municipiul
Timișoara
Program: Programul
Operaţional Regional, axa
prioritară 1. Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor
– poli urbani de creştere,
domeniul 1.1 Planuri integrate
de dezvoltare urbană
Valoare totală proiect:
5.634.131,55 lei
Finanțare nerambursabilă UE:
4.455.036,98 lei
Natura urbană

MARTIE 2013 17
An de an, Parcul Rozelor găzduiește
o sumedenie de evenimente cultu
rale în Teatrul de Vară amplasat
acolo, dar este și unul dintre cele
mai frumoase locuri de promenadă
pentru timișoreni. Mobilierul urban
ce pune în valoare colecția de 900
de soiuri de trandafiri reprezintă o
atracție deosebită, mai ales pentru
mirii care vor să surprindă în imagini
de neuitat cel mai important mo
ment din viața lor.
Investiție Regio
pentru sute de mii de
timișoreni și turiști
Cu banii europeni s-au reuşit multe
lucruri care înfrumuseţează parcul:
s-au adus peste 9.000 de fire de
trandafiri din 900 de soiuri, s-au
plantat peste 400 de bucăți de arbori
și arbuști, s-a refăcut tot gazonul,
s-a realizat un sistem modern de
irigare mai mult decât necesar
pentru vegetația de acolo, dar și o
stație de pompare și s-au montat
68 de stâlpi de iluminat fotovoltaic
pentru iluminatul public cu energie
alternativă.
„Sunt trandafiri parfumați, soiuri
noi, care au apărut în ultimii
ani, cum sunt cei din grupajul de
trandafiri englezești din partea de
est a parcului. Sunt și câteva noutăți
– trandafiri care au fost premiați,
cum este, de exemplu, trandafirul
numit Sentiment, unul deosebit.
Avem trandafiri în toate nuanțele
posibile, pe care până acum natura
rozelor le-a multiplicat în mai
multe exemplare”, a declarat Vasile
Ciupa, managerul proiectului, fost
director al Direcției de Mediu din
cadrul Primăriei Timișoara.
Nu au fost uitate nici aleile pieto-
nale, întinse pe aproximativ 7.000
de metri pătrați, dar nici mobilierul
urban extrem de degradat. Au fost
înlocuite băncile, pergolele, s-au
achiziționat douăsprezece vaze
imense de ceramică ce tronează în
parc, iar gardul care îl înconjoară a
fost reconstruit.
„Toate acestea ne ajută ca, în anii
ce vor urma, oferta culturală pe
spațiul Teatrului de Vară din Parcul
Rozelor să fie din ce în ce mai bogată.
Dincolo de oferta culturală, Parcul
Rozelor este unul dintre locurile de
promenadă preferate de timișoreni.
În momentul în care toate soiurile
de trandafiri care au fost plantate
în cursul anului trecut vor ajunge
la maturitate, va fi un spectacol de
parfum și de culoare, agreat și de
timișoreni și de turiști”, ne-a mai
spus viceprimarul Dan Diaconu.
Inaugurarea s-a făcut cu mare fast:
doi preoți au sfințit locul și porumbei
albi au fost eliberați în văzduh.
Să tot vină fonduri europene Regio
la Timișoara!
Regio în România
Natura urbană

www.inforegio.ro18
Regio în România
Bogdan IONESCU
Suceava – finanțare Regio de peste 3 milioane lei
Centrul pentru susținerea tradițiilor
bucovinene – un centru de afaceri dedicat
meșteșugurilor tradiționale
Un atu major al Bucovinei îl repre-
zintă conservarea tradițiilor, obice
iurilor și meșteșugurilor populare.
Inițiatorii proiectului au înțeles că
acestea pot fi principalele motoare
economice ale zonei. Însă, într-o
lume dinamică, în plină schimbare,
doar păstrarea acestui capital
etnic și cultural nu este suficientă.
Astfel, Centrul pentru susținerea
tradițiilor bucovinene face un pas
mai departe: oferă sprijin concret
meșteșugarilor locului pentru a-și
transfera experiența și talentul
în zona afacerilor. În felul acesta,
tradițiile vor căpăta o componentă
de profitabilitate financiară care,
pe viitor, va încuraja schimbul de
generații în branșă. În plus, Centrul
este menit să devină un punct de
atracție culturală și educațională
pentru localnici și vizitatori, prin
introducerea unui nou concept:
vizitatorii vor putea fi martori, în
timp real, la actul creativ.
Valoarea totală a proiectului a fost
de peste 7,5 milioane de lei, dintre
care fonduri nerambursabile de
peste 2,75 milioane de lei.
Banii au fost investiți în construirea
Zona Bucovinei revine, deloc întâmplător, cu o periodicitate constantă în paginile revistei noastre.
Dincolo de realitatea obiectivă a farmecului locului, a reprezentativității sale ca centru de cultură și
tradiții românești, hotărârea autorităților și locuitorilor de a valorifica potențialul turistic, cultural
și etno-folcloric al spațiului Bucovinean a rezultat într-o serie de proiecte de succes. Fondurile obținute
prin Regio au avut un rol major în dezvoltarea localităților, a municipiului Suceava, a județului și
a regiunii de dezvoltare Nord-Est. Vă prezentăm în continuare un alt proiect inițiat de autoritățile
municipale în cooperare cu cele județene, Centrul Pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene.
Tradiţii

MARTIE 2013 19
unui sediu, pe strada Universității.
Clădirea, compusă din demisol,
parter, două etaje și mansardă,
va găzdui spații tehnice, arhivă,
puncte de informare turistică, săli
de conferințe și multimedia, spații
expoziționale, ateliere meșteșu
gărești destinate producției de
obiecte tradiționale: pictură de
icoane, prelucrarea lemnului, pie
lărie, ceramică, țesături. O altă ca
racteristică a acestui proiect este
aceea că spațiul destinat atelierelor
este delimitat cu pereți transpa-
renți, iar procesul de producție va
fi observat în mod direct de către
vizitatori, iar obiectele create vor fi
expuse în spațiile expoziționale de
la mansarda centrului.
„Obiectivul este finalizat, însă mai
sunt unele activităţi de punere în
funcţiune a instalaţiilor de venti
laţie şi a celor de încălzire. Celelalte
lucrări sunt gata, de aceea sper că
foarte curând Centrul de conservare
a tradiţiilor populare va fi dat
în folosinţă”, a declarat, pentru
o publicație locală, Ion Lungu,
primarul municipiului Suceava.
Inițiatorii prognozează că centrul
va aduce îmbunătățirea infrastruc
turii de afaceri și a serviciilor spe
cifice domeniului meșteșugurilor
tradiționale, dezvoltarea activități
lor economice prin valorificarea po
tențialului meșteșugurilor tradițio
nale și a turismului și crearea de
locuri de muncă.
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Centru pentru
susținerea tradițiilor bucovinene
Sursa de finanțare: Programul
Operaţional Regional 2007-2013,
Axa prioritară 1 – Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor –
poli urbani de creştere, Domeniul
major de intervenţie 1.1 – Planuri
integrate de dezvoltare urbană
Valoare totală:
7.514.625,55 lei
Valoare nerambursabilă:
3.745.670,50 lei
Tradiţii

www.inforegio.ro20
Regio în România
Florian Schiponca
Trei proiecte cu mare impact social
Liniştea şi siguranţa cetăţenilor
trebuie să fie o preocupare
majoră, prioritară, pentru toate
unităţile adminstrativ teritoriale
ale României. În acest sens,
este necesar să se facă eforturi
susţinute, pentru ca oraşele
României să devină tot mai sigure şi
primitoare pentru proprii locuitori
şi pentru turiştii români şi străini,
deopotrivă.
În urmă cu aproximativ doi ani şi
jumătate, mai precis pe data de
24 august 2010, prin semnarea
contractelor cu finanţare din Regio,
au fost demarate trei proiecte ai
căror beneficiari direcţi sunt deja
locuitorii Municipiului Alexandria.
Acestea sunt „Sistem pentru ma
nagementul iluminatului public în
Municipiul Alexandria”, „Sistem
de supraveghere în vederea creş
terii siguranţei şi prevenirii crimi
nalităţii în Municipiul Alexandria”
şi „Sistem pentru managementul
traficului rutier în Municipiul
Alexandria”. Toate cele trei proiec
te fac parte din Planul Integrat de
Dezvoltare Urbană.
În primul rând, trebuie spus, pro
iectul „Sistemul pentru manage
mentul iluminatului public în
Municipiul Alexandria” a adus
acest serviciu în zone în care era
inexistent. Acestea, împreună cu
zonele intens circulate, cu zo
nele de interes public şi cele cu
maximă concentrare economică
au fost integrate printr-un sistem
performant de management al
iluminatului public, care în final
a dus la creşterea substanţială a
eficienţei energetice.
Prin implementarea proiectului
„Sistem de supraveghere în vederea
Dezvoltare urbană

MARTIE 2013 21
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTelor
Proiecte: „Sistem pentru managementul iluminatului public în
Municipiul Alexandria”
„Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi prevenirii
criminalităţii în Municipiul Alexandria”
„Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul
Alexandria”
Program: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară
1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere,
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană, sub-domeniul: centre urbane
Valoare totală proiecte: 37.146.592,47 lei
Valoare eligibilă: 29.358.913,37 lei
Contribuție fonduri europene: 24.071.313,16 lei
creşterii siguranţei şi prevenirii
criminalităţii în Municipiul Alexan
dria”, pe fondul unui iluminat pu
blic eficient, s-a dorit creşterea si
guranţei cetăţeanului. Astfel, toa
te instituţiile publice, zonele de
interes public şi cele cu risc mare
de infracţionalitate au fost dotate
cu echipamente performante de
supraveghere.
Pentru că era necesar ca fluidi
zarea şi siguranţa traficului rutier
în municipiul Alexandria să atingă
nivelul unui oraş cu adevărat euro
pean, a fost extins şi modernizat
sistemul de semaforizare în 16 in
tersecţii importante prin proiectul
„Sistem pentru managementul
traficului rutier în Municipiul
Alexandria”.
În acest moment, cele trei proiecte
implementate sunt coordonate uni
tar prin Centrul Unic de Comandă
şi Control a cărui menire este de a
optimiza consumurile pe fondul unei
creşteri continue a performanței.
Beneficiarii acestor proiecte, locui
torii Municipiului Alexandria, sunt
mulţumiţi de felul în care s-a
schimbat oraşul lor.
„A scăzut un pic viteza de
deplasare, mai ales în centru,
dar e mai bine, mult mai sigur.”
– Laurențiu Popa, conducător
auto.
„Eu sunt mulţumit că s-au mon-
tat semafoare. Înainte, noap
tea abia vedeai, la trecerile de
pietoni, dacă cineva intenţiona
să traverseze. Vă daţi seama,
era pericol şi pentru pieton şi
pentru şofer. Acum este altceva,
ai semafoare, ai vizibilitate, e
foarte bine.” – Sorin Cojocaru,
şofer profesionist.
„Este o adevărată plăcere să
te plimbi seara prin oraş când
se aprind luminile. În ultima
vreme renunţasem să mai ieşim
seara, tocmai din cauza lipsei
iluminatului, care ne crea un
sentiment de teamă.” – Maria şi
Oprea Dascălu, pensionari.
„Îmi făceam probleme pentru
copiii mei când întârziau prin
oraş. Îmi era teamă să nu li se
întâmple ceva, mai ales când
auzi atâtea, în fiecare zi. Acum
sunt mai liniştită pentru că este
lumină seara şi am aflat că sunt
şi camere de supraveghere.” –
Mihaela Ispas, casnică, mamă a
doi copii.
„Este bine, chiar foarte bine.
Lucrurile s-au schimbat mult.
Circulăm mult mai sigur, şi
noi, şoferii, dar şi pietonii.
Semafoarele au ordonat foarte
mult traficul.” – Iacob Ștefan,
taximetrist.
Totul a fost posibil ca urmare a unei
investiţii de aproximativ 23 milioane
de lei. Toate sistemele achiziționate
sunt noi, moderne şi funcţionale, la
dispoziţia locuitorilor municipiului
Alexandria, a căror siguranţă, as
tăzi, nu mai reprezintă o problemă
majoră.
Dezvoltare urbană

www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
Seminarii de inovare pentru
IMM-urile din Transilvania
ADR Nord-Vest, ADR Centru şi Centrul de Transfer
Tehnologic CENŢI Cluj-Napoca au organizat, în luna
martie 2013, trei seminarii în domeniul inovării, în
Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Satu Mare. Seminariile
s-au adresat antreprenorilor şi directorilor responsabili
cu dezvoltarea şi au fost susţinute de dl. Jasper
Hemmes, consultant în managementul inovării, din
compania SYNTENS – Olanda. S-au abordat teme
precum: estimarea capacităţilor de inovare din firmă,
analiza factorilor care favorizează inovarea în firmă,
obiectivele firmei, planul de acţiune de inovare.
Comunicatorii Regio
ADR Nord-Est a organizat, pe 21 martie, la Piatra
Neamț, evenimentul „Regiunea Nord–Est – prin
prisma comunicatorilor Regio” dedicat celor peste
220 de membri ai Rețelei Comunicatorilor Regio Nord–
Est implicați în diseminarea de informații privind
evoluția Programului Operațional Regional 2007–2013.
Scopul evenimentului a fost facilitarea schimbului de
experiență între membrii reţelei, dar şi îmbunătățirea
cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul
promovării prin instrumente on-line și comunicării cu
mass-media. Cele mai bune publicații scrise, pagini
web și fotografii realizate de comunicatorii Regio au
fost premiate.
ERNACT
ADR Vest a găzduit, în luna martie, la sediul agenţiei,
întâlnirea Comisiei Interregionale de Management
a Membrilor Reţelei Regiunilor Europene pentru
Aplicarea Tehnologiei Comunicațiilor – ERNACT. S-au
dezbătut teme referitoare la planul de acțiuni și la
prioritățile strategice ale rețelei și au avut loc discuții
privind „Specializarea Inteligentă”. O componentă
majoră a acestei întâlniri a reprezentat-o colaborarea
ERNACT cu Clusterul Regional de Tehnologia Informației
și a Comunicațiilor al Regiunii Vest – cluster al cărui
membru fondator este ADR Vest. Obiectivul principal
al Reţelei ERNACT constă în promovarea Economiei
Bazate pe Cunoaştere şi a Societăţii Informaţionale la
nivelul regiunilor partenere.
Comunități defavorizate
ADR Centru împreună cu membrii Consiliului pentru
Dezvoltare Regională Centru au decis realizarea la
nivel regional a unei analize legate de comunitățile
defavorizate rome. Analiza stă la baza Programului
-Cadru UE pentru Strategiile Naționale de Incluziune a
Romilor 2020, iar pe baza acestuia s-a realizat Strategia
Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității romilor pentru perioada 2012
– 2020. „[...] Am prezentat membrilor CDR Centru
importanța cunoaşterii modului cum evoluează aceste
fenomene. [...] Este foarte importantă monitorizarea
atentă a acestor probleme şi aducerea lor la cunoştinţa
decidenţilor politici de la nivel local, regional şi
naţional, în vederea evitării efectelor negative [...]”,
a declarat Simion Crețu, director general alADR Centru.

MARTie 2013 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
Colaborare
ADR SV Oltenia a organizat în luna februarie o întâlnire
cu cele cinci Camere de Comerţ şi Industrie care
activează în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi
Vâlcea. În cadrul acestui eveniment au fost dezbătute
teme comune de interes pentru organizaţiile partici
pante, în scopul dezvoltării mediului de afaceri şi
antreprenorial la nivelul regiunii SV Oltenia. Propu
nerile concrete, care vizau dezvoltarea mediului
investiţional, au fost sintetizate într-un document
comun care a fost prezentat Ministrului delegat pentru
întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și
turism, doamna Maria Grapini.
Analiză socio-economică
ADR Sud-Est a făcut publică Analiza socio-economică
a Regiunii Sud-Est din cadrul Planului de Dezvoltare
Regională 2014-2020. Documentul a fost publicat
pe website-ul agenţiei pentru a putea fi consultat
de toate instituțiile publice și private din regiune,
în general, și de instituțiile membre în Grupurile de
Lucru Sub-Regionale (GLSR) și în Grupurile Tematice
Regionale (GTR), în special. În anul 2013 vor continua
consultările la nivel județean și regional, în cadrul
grupurilor de lucru, în vederea elaborării versiunii
finale a documentelor de planificare și programare
aferente perioadei de programare 2014-2020.
Reabilitare
ADR Sud Muntenia a organizat, în luna martie, un
seminar de informare pentru potenţialii beneficiari de
fonduri Regio, la sediul ADR din Călăraşi. La eveniment
au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice
locale, care au aflat noi informaţii despre oportunităţile
de finanţare nerambursabilă din cadrul Axei prioritare
1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere”, domeniul major de intervenţie
1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a
blocurilor de locuinţe”, precum şi despre completările
aduse Ghidului solicitantului. Scopul evenimentului a
fost sprijinirea potenţialilor beneficiari în vederea
depunerii şi implementării eficiente a proiectelor.
Parteneriat
ADR Bucureşti-Ilfov face parte din proiectul
„eDIGIREGION - Realising The Digital Agenda Through
Transnational Cooperation between Regions”.
eDIGIREGION este alcătuit din parteneri reprezentând
patru regiuni europene, South East Ireland, Central
Hungary, Castilla-La Mancha şi București-Ilfov, cu po
tenţial ridicat de cercetare, dezvoltare şi inovare.
Obiectivul proiectului este dezvoltarea cooperării şi a
schimbului de experienţă dintre parteneri în domeniul
definirii şi implementării programelor strategice de
stimulare a inovării, cercetării şi dezvoltării tehno
logice, de creştere durabilă, inteligentă şi favorabilă
incluziunii regiunilor. Durata proiectului este de 36
luni, cu un buget alocat pentru ADR Bucureşti-Ilfov de
48 mii euro.

www.inforegio.ro24
Analiză
Regio în România
Bogdan IONESCU
2014-2020 Strategii europene pentru
dezvoltarea urbană
Europa este cel mai urbanizat
continent de pe Glob, două
treimi din populația acesteia locu-
ind în orașe și arii metropolitane.
Cu o contribuție de 67% din
Produsul Intern Brut al Uniunii
Europene, orașele sunt conside
rate, pe bună dreptate, motoarele
economiei și concentratori de ino
vație și creativitate.
„Orașele noastre posedă calități
culturale și arhitecturale unice,
forțe puternice de incluziune so
cială și posibilități excepționale
de dezvoltare economică. Sunt
principalele centre de cunoaștere
și surse de creștere și inovație.
În același timp, însă, orașele sunt
marcate de probleme de mediu,
demografice, inegalitate socială,
marginalizarea unor grupuri spe
cifice de populație, lipsa de spații
locative adecvate”, se menționează
în Carta de la Leipzig 2007, elabo
rată la Reuniunea Ministerială a UE
asupra dezvoltării urbane.
Având ca punct de plecare aceste
oportunități, dar și provocări,
Uniunea Europeană a pus la punct
o strategie de dezvoltare urbană
pentru următoarea perioadă de
programare, 2014-2020, strategie
în cadrul căreia Regio urmează
să joace un rol esențial. Care
sunt elementele cheie ale acestei
strategii? Ce aduce ea nou față de
programele deja puse în practică?
Cum vor arăta orașele europene în
viitor și care sunt planurile României
în această direcție? Sunt întrebări la
care vom încerca să răspundem în
analiza de față.
Podul Basarab, Bucureşti
Oraşul Braşov, imagine panoramică
Palatul Culturii şi monumentul Dosoftei, Iaşi

MARTIE 2013 25
Investiții strategice și o
abordare holistică
La fel ca și în multe alte segmente
ale vieții, și în cazul dezvoltării ur
bane nu există o singură soluție la
setul de probleme cu care se con
fruntă orașele europene. Astfel, Co
misia Europeană a inițiat o abordare
integrată în cadrul căreia Fondul
European pentru Dezvoltare Re
gională va interveni în soluționarea
problemelor luând în considerație
interdependența dintre economie,
mediu și provocările sociale. Acest
lucru se va face prin direcționarea
inteligentă a resurselor, ținând cont
și de obiectivele mai largi ale pla
nurilor de dezvoltare regională. De
asemenea, autoritățile naționale
sunt încurajate să folosească și re
sursele puse la dispoziție de Fondul
Social European, pentru problemele
legate de piața forței de muncă,
sistemul educațional, incluziunea
socială a categoriilor defavorizate și
capacitatea instituțională.
Alocare minimă
obligatorie
Un procent minim de 5% din banii
alocați de Fondul European pentru
Dezvoltare Regională fiecărui stat
membru va fi investit în proiecte
de dezvoltare urbană sustenabilă.
Aceste resurse vor fi supervizate
prin sistemul de Investiții Teritoriale
Integrate (ITI). Sistemul ITI, nou
creat pentru perioada 2014-2020
va oferi statelor membre accesul
la noi instrumente de investiții și
management al resurselor, prin po
sibilitatea de a combina fondurile
alocate diferitelor axe prioritare și
programe operaționale susținute de
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul Social European și
Fondul de Coeziune.
Ce aduce nou strategia
de dezvoltare urbană
pentru 2014-2020
În cadrul unui contract de par
teneriat, fiecare stat membru va
propune un număr de orașe care vor
beneficia cu prioritate de fondurile
de dezvoltare. Comisia Europeană
va încuraja strategiile de dezvoltare
integrată, iar axele prioritare vor
fi înlocuite de instrumentul de
Investiții Teritoriale Integrate. O
consecință deosebit de importantă
a acestui fapt este că, în cadrul
acestei noi abordări, orașele vor
avea acces la programe operaționale
finanțate din mai multe fonduri
(Dezvoltare Regională, Social și de
Coeziune) și, implicit, mai multă
autonomie decizională, mai multe
responsabilități, dar și mai multe
oportunități.
Analiză
Regio în România
Fântâni din Piaţa Operei, Timişoara Piaţa Avram Iancu, Cluj-Napoca

Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare
41,8 milioane de euro pentru una dintre
cele mai importante moșteniri ale lumii
Este unul dintre cele mai
interesante situri arheologice
și singurul oraș antic conservat
integral. Ultima zi a anticului
Pompei ca așezare umană a fost
24 octombrie anul 79, când
Vezuviul l-a acoperit cu un
strat gros de cenușă piroclastică
(rezultată în urma depozitării
materialului expulzat în timpul
exploziilor vulcanice*
). Un cata
clism de proporții istorice în
care au pierit peste 16.000 de
cetățeni ai Imperiului Roman, a
devenit un „instantaneu” dramatic
care a rămas ascuns vederii pentru
aproape 1.700 de ani.
Primele săpături arhelogice au în
ceput în prima jumătate a secolului
trecut. Tehnicile primitive de ex
cavare, fenomenele naturale (pre
cipitațiile, vântul, variațiile de tem
peratură), nenumărații vizitatori,
au avut un impact negativ asupra
Pompeiului și amenință să distrugă
situl aflat pe lista patrimonială a
UNESCO.
Uniunea Europeană a intervenit
pentru a stopa procesul de deterio
rare și a lansat, împreună cu auto
ritățile italiene, un proiect de
restaurare în valoare totală de
105 milioane de euro, dintre care
aproape 42 milioane, finanțare
europeană. Acesta este al doilea
proiect de restaurare și conservare
finanțat de Uniunea Europeană,
primul fiind desfășurat între anii
2000-2006 cu un buget de 7,7
milioane de euro.
O serie de evenimente nefericite
au determinat intervenția decisivă
a autorităților locale și europene:
prăbușirea, în anul 2010, a Casei
Gladiatorilor (Schola Armatorum)
și inundațiile catastrofale din anul
următor.
*
sursa: dexonline.ro

„Mă aflam la Roma când s-a prăbușit
Casa Gladiatorilor, în noiembrie
2010. Sunt bucuros să anunț că
avem la dispoziție bani alocați de la
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională care ne vor ajuta să
salvăm acest sit de mare importanță
pentru omenire, pentru Italia și,
mai cu seamă, pentru regiunea
Campania. Avem prilejul nu numai
să salvăm o parte importantă din
identitatea culturală a Europei,
dar și să revitalizăm economia
Campaniei prin atragerea unui
număr crescut de vizitatori și prin
crearea de noi locuri de muncă”,
a declarat Comisarul European pentru
Politică Regională, Johannes Hahn, la
deschiderea lucrărilor, pe 6 februarie 2013.
Proiectul de restaurare și conservare
a ruinelor din Pompei se confruntă cu
o situație specială: influența crimei
organizatecareestefoarteputernică
în regiune prin organizația Camorra.
Astfel, în cadrul proiectului au fost
luate măsuri speciale de protecție,
incluzând numirea unui prefect din
cadrul Ministerului de Interne italian
care va supraveghea și coordona
securitatea și aspectele legale pe
întreaga durată a implementării.
Proiectul este derulat prin programul
de dezvoltare regională „Atracții
culturale, istorice și turism” care a
fost modificat pentru a putea ges
tiona o acțiune de o asemenea am
ploare, care necesită tehnologii de
ultimă oră.
Ruinele de la Pompei sunt vizitate în
fiecare an de peste 2,3 milioane de
turiști din Italia și din întreaga lume.
După refacerea sitului arheologic,
autorităţile italiene estimează
creşterea vizitatorilor cu cel puțin
300.000. De asemenea, regiunea
Campania va beneficia de noi locuri
de muncă și de dezvoltarea acti
vităților economice conexe cum ar fi
industria hotelieră și de alimentație
publică, transporturile etc.
Proiectul de conservare cuprinde
câteva direcții de acțiune care vor
avea ca rezultat redeschiderea a
peste 50 de obiective care în pre
zent nu mai sunt accesibile vizi
tatorilor. Vor fi consolidate struc
turile antice, începând cu cele
clasificate în categoria de risc
major, va fi construit un sistem de
drenare a apei care va fi extins și
la zonele neexcavate, se va reface
infrastructura urbană și se va imple
menta un program de pregătire și
perfecționare a personalului Super
intendenței Arheologice Napoli și
Caserta.
Exemplu european
MARTie 2013 27

Drumurinepoluante
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland
45 de kilometri de drumuri asfaltate cu
materiale antifonice
O treime din populația Uniunii
Europene este expusă constant
unor niveluri de zgomot definite ca
periculoase de către Organizația
Mondială a Sănătății, iar cea mai
mare parte a acestor zgomote este
produsă de traficul rutier. Efectele
asupra sănătății persoanelor expuse
la niveluri ridicate de zgomot sunt
dintre cele mai grave: schimbări în
sistemul imunitar, hipertensiune,
cardiopatie ischiemică, tinitus
(„ţiuitul urechilor” ca urmare a
expunerii îndelungate la zgomote
puternice), tulburări ale somnului.
Alte efecte sunt scăderea producti
vității, tulburările de atenție,
creșterea numărului accidentelor
de muncă. Costul social al efectelor
zgomotului în Uniunea Europeană
este de 40 miliarde euro anual.
Conștiente de impactul negativ
asupra populației, autoritățile pro
vinciei Gelderland din Olanda au
inițiat un proiect de refacere a
suprafețelor rutiere pentru re
ducerea nivelului de zgomot pro
dus de camioane și autoturisme.
Proiectul a fost selectat pentru o
finanțare de peste 3,5 milioane
de euro de la Fondul European
pentru Dezvoltare Regională. Im
plementarea proiectului va avea
un impact pozitiv asupra celor 2
milioane de locuitori ai provinciei,
prin reducerea nivelului de zgomot
sub pragul de 55 de decibeli
stabilit de Organizația Mondială a
Sănătății.
Soluția găsită de autoritățile din
Gelderland este una pe cât de
simplă, pe atât de modernă:
aplicarea unui strat de asfalt cu
proprietăți speciale pe sectoarele
de drum care trec prin zonele
populate. Noul tip de asfalt are
proprietatea de a absorbi zgomotul
produs de rularea anvelopelor și
vibrațiile motorului și ale cutiei de
viteze. Acest tip de asfalt este o
combinație complexă de elemente

de criblură mixate cu peleți de
cauciuc reciclat. Tehnic, asfaltul
permite circulația liberă a aerului
între rizurile anvelopei și suprafața
de rulare, iar un beneficiu secundar
este acela că apa de ploaie este
drenată în mod natural reducându-
se pericolul acvaplanării. Toate
acestea la un cost similar cu cel
al asfaltului obișnuit. Scăderea
nivelului de zgomot obținută este,
în medie, de 8-10 decibeli.
Spre exemplu, un autovehicul pro
duce, măsurat la nivelul drumului,
un zgomot de 74 decibeli. La o
distanță de 60 de metri, zgomotul
ajunge la 64 de decibeli. Prin apli
carea stratului de asfalt special,
zgomotul scade la 54 de decibeli,
sub limita periculoasă.
Cu sprijinul fondurilor europene,
municipalitatea din Gelderland a
asfaltat peste 45 de kilometri de
drumuri care traversează zonele
rezidențiale și a extins rețeaua de
piste pentru biciclete.
Cei care au beneficiat de imple
mentarea proiectului au fost în
primul rând cetățenii din provincie,
ecosistemul local – întrucât efectele
negative ale poluării fonice nu
sunt restrânse doar la populația
umană. Mai mult, încurajate de
rezultatele pozitive și imediate,
autoritățile provinciale au intrat
într-un parteneriat de cercetare
cu Universitatea Twente pentru
dezvoltarea unor profile de pneu
care, folosite pe asfaltul deja apli
cat, să ofere o și mai mare redu
cere a nivelului de zgomot. De
asemenea, pornind de la succesul
acestui proiect, municipalitatea
din Gelderland a inițiat dezvoltarea
unei soluții integrate pentru redu
cerea zgomotului, în care noile
suprafețe asfaltice sunt însoțite de
coborârea suprafeței de rulare cu
50 de centimetri față de marginea
drumului, instalarea unor bariere
fonice din piatră de râu și reducerea
vitezei de rulare pe drumurile
secundare care traversează zonele
rezidențiale.
Drumurinepoluante
MARTie 2013 29
3.590.000 euro
finanţare U.E. pentru
proiectul „Reducerea
poluării în zonele
urbane ale provinciei
Gelderland”

www.inforegio.ro30
Autoritatea de Management pentru POR
(AM POR) - Ministerul Dezvoltării
Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Națională pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru
Instrumente Structurale (Autoritatea
pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare şi monitorizare a Programului
Operaţional Regional
Agendă
Bruxelles, Belgia, 17 aprilie 2013
Consiliul World Green Building
Factorii de decizie politică și experți în construcţii din Europa se vor întâlni la Bruxelles pentru a stabili strategiile
naționale pe termen lung de renovare a clădirilor, în conformitate cu directiva privind eficiența energetică.
Pentru mai multe informații, vizitați:
http://www.eu2013.ie/events/event-items/associated-20130417planningforthelong-term/
Dublin, Irlanda, 22-24 aprilie 2013
Reuniunea informală a miniștrilor mediului
Reuniunea informală a miniștrilor mediului din statele membre are ca principal scop avansarea discuțiilor politice în
domeniile de eficiență a resurselor UE. Un accent deosebit va fi pus pe piața unică pentru produse ecologice: mediu
urban și oraşe mai inteligente, calitatea aerului și schimbările climatice. Reuniunea va avea loc în paralel cu reuniunea
informală a miniștrilor energiei din UE.
Pentru mai multe informații, vizitați:
http://www.eu2013.ie/events/event-items/informalmeetingofministersforenvironment-20130422/
CLUJ-NAPOCA, 9-10 MAI 2013
Zilele Regio Transilvania de Nord
În perioada 9-10 mai, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează Zilele Regio Transilvania de Nord, cu
scopul de a promova rezultatele proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional şi de a celebra, totodată, ziua
Europei. Evenimentul va avea loc la Cazinoul Cluj-Napoca, din Parcul Central.
Mai multe informații, pe www.nord-vest.ro
Bruxelles, Belgia, 15 mai 2013
„Păşind în mare - Noi date privind dezvoltarea teritorială, oportunităţile şi riscurile pentru mările
Europene şi regiunile maritime”
Programul ESPON organizează un atelier care va prezenta noi date cu privire la interacţiunile dintre zonele de uscat
şi cele marine, în cele şase mări regionale ale Europei. Aceste date sunt importante pentru structurile interesate de
elaborarea viitoarelor programe de fonduri structurale şi a altor strategii de dezvoltare în această direcţie. Acest atelier
se adresează: factorilor de decizie politică, practicienilor, experţilor, reprezentanţilor autorităţilor de management ale
programelor finanţate de UE şi ale altor strategii de dezvoltare.
Pentru înregistrare şi alte detalii: http://www.espon.eu/main/Menu_Events/Menu_Workshops/form_WS130515.html

MARTie 2013 31
Chestionar
Recomandări/sugestii de îmbunătăţire a Revistei Regio:
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
Aţi intrat în posesia Revistei Regio:
o În cadrului unui eveniment oraganizat de ____________________________________________________
o De la Agenţia pentru Dezvoltare Regională;
o Din altă sursă. Vă rugăm, precizaţi _________________________________________________________
Modul de exprimare și limbajul
articolelor vi se par:
o Prea tehnice, dificil de înţeles;
o Accesibile, pe înţelesul tuturor;
o Limbaj de lemn, se repetă.
La prima vedere, aspectul revistei vi se pare:
o Prea încărcat, cu prea multe culori şi desene/tabele/grafice;
o Plăcut, culorile evidenţiază informaţiile esenţiale;
o Prea puţine poze;
o Prea multe poze.
Vârsta:
Sub 20 ani 20 - 30 30 - 40 40 - 50 50 -62 peste 63
Regiunea de dezvoltare:
NE SE SM SV V NV Centru BI
Loc de muncă:
Administraţie publică ONG Companie privată Instituţie de învăţământ Altele
Sex:
o M; o F.
Profesie:
_________________________________________
1
2
3 4
5
9
8
6 7
Care sunt temele care vă interesează cel mai mult? (1= foarte mult, 2= mult, 3= mediu, 4= puţin, 5= deloc):
Teme abordate în Revista Regio 1 2 3 4 5
1 Informaţii despre proiecte Regio
2 Informaţii despre politici, decizii ale Uniunii Europene
3 Exemple de bune practici din alte state membre
4 Interviuri cu responsabili implicaţi în gestionarea fondurilor europene
5 Studii, statistici, analize legate de program
6 Ştiri regionale
Stimaţi cititori,
Revista Regio promovează Programul Operaţional Regional şi rezultatele
acestuia. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră de informare,
echipa redacţională vă solicită sprijinul în vederea îmbunătăţirii conţinutului
şi aspectului revistei. De aceea, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a
programului www.inforegio.ro, la secţiunea Informare şi publicitate, sub-secţiunea
Evaluare, de unde puteţi descărca acest chestionar pentru a-l completa electronic.
După completare, chestionarul va fi trimis la adresa regio@mdrap.ro. Vă asigurăm de
confidențialitatea răspunsului dvs., chestionarul fiind prelucrat fără numele persoanei
care l-a trimis.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: martie 2013

Revista Regio nr. 20

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (9)

Similar to Revista Regio nr. 20

Similar to Revista Regio nr. 20 (20)

More from Programul Operational Regional

More from Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 20