Revista Regio nr. 20

401 views

Published on

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
401
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 20

  1. 1. nr. 20, martie 2013re v i s t aUn parc pentru clujeni,cu fonduri europeneInterviu cu domnul Indermit Gill,Economist-Șef, Banca MondialăRegio construieşte o parcareverde în ConstanţaCentrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene – un centrude afaceri dedicat meșteșugurilor tradiționaleTrandafiri din bani europeni înParcul Rozelor din Timișoarafaţa europeanăa dezvoltării urbane
  2. 2. www.inforegio.ro2Dinamica viitorului se schimbăO veste îngrijorătoare a îngălbenitecranele televiziunilor de ştiri,miercuri, 13 martie. În aceeaşi ziîn care Conclavul de la Vatican anumit primul Suveran Pontif dinAmerica, Papa Francisc, un alt„breaking news” a stat pe ecranvreo 10 minute. Deşi era, poate,mai important decât orice în ziuarespectivă: Parlamentul European(PE) a respins, printr-o rezoluţievotată în plen, varianta de bugetmultianual al Uniunii Europenepentru perioa­da 2014-2020. Va­riantă, vă reamintesc, rezultată înurma negocierilor extrem, extremde dure ale liderilor statelormembre la Consiliul European deluna trecută. După ce unele stateau negociat bugetul pe următoriişapte ani de pe poziţii de forţă (re­memorez atitudinea Marii Britaniişi a premierului David Cameroncare a ameninţat inclusiv cu retra­gerea din organizaţie), era deaşteptat ca varianta să treacă –scuzaţi-mi expresia – ca prin brânzăprin Parlamentul European. Undesunt prezente cu câteva sute deeuroparlamentari, exact aceleaşistate care au negociat împărţireabanilor prin preşedinţii sau prim-miniştrii lor.Iată însă că nu a fost deloc aşa.Bugetul pentru anii 2014–2020 ră­mâne deocamdată în aer, iar dacănu se va ajunge la o soluţie decompromis, anul viitor va fi pusîn practică un buget – să-i zicemprovizoriu – cu aceleaşi cifre din2013, ajustate cu rata inflaţiei.Parlamentul European explicăşi ce anume i-a nemulţumit pemembrii săi. Eurodeputaţii vorun buget flexibil, astfel încâtbanii necheltuiţi într-un domeniusă poată fi direcţionaţi repedespre un altul. O altă problemăsemnalată pe site-ul ParlamentuluiEuropean este încălcarea obli­gaţiilor de plată, astfel încât uneleprograme UE, precum Erasmus,Fondul Social, sunt periclitate defacturile neachitate. Vă sună cu­noscut? Sunt probleme cu careRomânia s-a confruntat de nenu­mărate ori în perioada 2007 –2013. Ba poate chiar de prea multeori. Nu putem uita rata mică deabsorbţie a fondurilor europene şinenumăratele scan­daluri ce au dusla blocarea unor axe.Ţării noastre i-ar reveni o alocarede aproape 40 de miliarde deeuro pentru perioada 2014-2020,potrivit variantei de buget stabilitede liderii Consiliului European laîntâlnirea de luna trecută, desprecare aminteam mai sus. Româniaa obţinut astfel o creştere cu 18%a bugetului viitor, comparativ cucel din anii 2007-2013, deşi lanivelul Uniunii Europene, pentruprima dată în istoria sa, bugetulmultianual a suferit o reducere.Nu ne rămâne decât să sperămîntr-o rezolvare rapidă a situaţieişi să nu credem zvonul potrivitcăruia votul eurodeputaţilor arînsemna o încercare de reafirmarea influenţei Parlamentului Euro­pean în contextul unei lupte strân­se pentru decizii şi prerogativecu celelalte instituţii ale UniuniiEuropene – zvon lansat de maimulte publicaţii europene, dar şiromâneşti.Cu siguranţă vom reveni asuprasubiectului. Până atunci, ca deobicei, vă urez,lectură plăcută!EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  3. 3. MARTIE 2013 3SumarRegio în românia04 Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca MondialăRomânia are un mare avantaj faţă de alte ţări încurs de dezvoltare: face parte din cel mai importantbloc economic al lumii, U.E.08 Bucureşti – un oraş european, văzutprin ochii unui străin10 Un parc pentru clujeni, cu fondurieuropene12 Regio construieşte o parcare verde înConstanţa14 Un proiect, mai multe beneficii16 Regio sprijină infrastructura urbanăTrandafiri din bani europeni în ParculRozelor din Timișoara18 Suceava – finanțare Regio de peste 3 milioane leiCentrul pentru susținerea tradițiilorbucovinene – un centru de afaceridedicat meșteșugurilor tradiționale20 Trei proiecte cu mare impact social22 Ştiri regionale24 2014-2020 – Strategii europene pentru dezvoltareaurbanăBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare41,8 milioane de euro pentru una dintre cele maiimportante moșteniri ale lumii28Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materialeantifonice30 Agendă31 Chestionar
  4. 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaInterviuBogdan IONESCURomânia are un mare avantaj faţă de alte ţăriîn curs de dezvoltare: face parte din cel maiimportant bloc economic al lumii, U.E.Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca MondialăIndermit Gill este Economist-Șef pentru Europa și RegiuneaAsiei Centrale a Băncii Mondiale.A deținut, începând din anul1993, diferite funcții în ierarhiainstituției, majoritatea acestorafiind în domeniul dezvoltării,eradicării sărăciei și creșteriicalității vieții în diferite regiunide pe glob: Asia-Pacific, AmericaLatină, America de Nord. Estedoctor în Economie al Universită­ții din Chicago.Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Administraţiei Publice deru­lează,împreunăcuexperțiiBănciiMondiale, un proiect, în cadrula cinci acorduri de consultanță,finanțate din fonduri europene.Consultanța acordată are caobiectiv creșterea capacitățiide planificare și elaborarea destrategii în domenii care aulegătură cu dezvoltarea regio­nală și teritorială. Totodată, areloc o evaluare a perioadei deprogramare 2007-2013, pentruo mai bună previzionare aviitorului pachet financiar multi­anual alocat României pentrudezvoltare regională.În cadrul acestui proiect,Indermit Gill a efectuat o vizităîn România. În continuare, îninterviul pe care domnia sal-a acordat revistei Regio, văinvităm să aflaţi câteva concluziidespre România, oportunități dedezvoltare regională și proiecțiipentru viitor.Experţii Băncii Mondialesunt implicaţi într-unproiect de consultanţă care vaoferi asistenţă autorităţilorromâne pentru a dezvoltastrategia de dezvoltareregională. Ce expertizăobţinută în alte ţări credeţică puteţi folosi în România?Experienţa şi expertiza Băncii Mon­diale datează din anii ’40, cândprimul împrumut a fost oferit Franţei– pentru a ajuta la reconstrucţiade după război. De atunci, Bancaa lucrat îndeaproape cu multe ţărişi a văzut cum multe dintre ele audevenit mari puteri economice.Experienţa unor noi state membreUE (în special Polonia, Slovacia,Ungaria, Republica Cehă) şi a altorstate dezvoltate din întreaga lumepoate fi cea mai relevantă pentruRomânia. Există, totuşi, ţări încurs de dezvoltare care ar puteaoferi o serie de lecţii importanteţării dumneavoastră. De exemplu,Georgia a reuşit să finalizeze oreformă administrativă ambiţioasă,prin reducerea birocraţiei şi acorupţiei, şi a făcut acest lucruîntr-o scurtă perioadă de timp.În Columbia, Banca Mondială acolaborat cu guvernele locale (ex.municipalitatea oraşului Bogota)pentru a implementa iniţiative deimplementare a transportului suste­nabil (ex. sistemul de autobuzerapide de tranzit). În India, BancaMondială a contribuit la implemen­tarea unor iniţiative de succes îndomeniul eGuvernare.Când vine vorba despre dezvoltare,aş îndrăzni să spun că sunt puţineinstituţii în lume cu o experiențăasemănătoare Băncii Mondiale. Dar,evident, sunt subiectiv.
  5. 5. MARTIE 2013 5Regio în RomâniaInterviuAvând în vedere recentavizită pe care aţiefectuat-o în România,ce părere aveţi desprepotenţialul de dezvoltareal ţării, în special în ceea cepriveşte geografia economicăa ţării noastre? Din cepunct de vedere credeţi căexperienţe similare referitoarela dezvoltarea regională dinalte ţări pot fi utile pentruo dezvoltare regională petermen lung a României?Potenţialul de dezvoltare al Româ­niei este foarte bun. Nu cunoscRomânia foarte bine, dar, în general,evaluez potenţialul economic alunei ţări pe baza disponibilităţiicetăţenilor săi de a se muta pentrua accesa oportunităţi mai bune.Simplul fapt că sunt între două şi treimilioane de români care lucreazăşi studiază în străinătate este unsemnal bun. Mulţi văd migraţia cape un lucru rău, dar un grad ridicatde mobilitate este un lucru bun. Pede o parte, acesta indică faptul căoamenii au educaţia şi competenţelecare le permit să îşi găsească locuride muncă în economiile dezvoltate.Pe de altă parte, experienţa şicompetenţele obţinute de români înstrăinătate vor fi importante pentrudezvoltarea pe viitor a ţării.În prezentarea mea din 18 februarieam vorbit despre experienţa Irlan­dei. Cu câteva decenii în urmă,Irlanda era una dintre cele maipuţin dezvoltate ţări din Europa deVest şi cu una dintre cele mai marirate de migraţie. În secolul trecut,până la 40% din populaţia Irlandei aemigrat la un moment dat, căutândoportunităţi în altă parte. Acum,Irlanda este una dintre cele maidezvoltate ţări din lume şi oamenidin toată Europa, inclusiv din Româ­nia, îşi caută de lucru acolo.Evident că Irlanda nu este singuraţară care a avut experienţa unuimare val de emigranţi înainte de aatinge un nivel ridicat de dezvol­tare. La începutul secolului trecut,în 1900, ţările cu cei mai mulţiemigranţi erau: Marea Britanie,Norvegia, Portugalia, Italia, Spania,Suedia, Danemarca, Elveţia şi Fin­landa. Singurul lucru pe care toateaceste ţări îl au în comun acum esteacela că toate sunt state dezvoltateşi unele dintre ele (precum MareaBritanie sau Italia), continuă să aibăun nivel ridicat de emigrare.Aşadar, doar cunoscând acest indi­cator minor (şi neştiind prea multdespre construcţia şi dinamismuleconomiei româneşti) şi ştiind căRomânia este parte a celui maimare bloc economic din lume (Uniu­nea Europeană), pot să spun căperspectivele dumneavoastră deviitor sunt bune.Există o abordare strategicănouă, promovată deBanca Mondială cu privire ladezvoltarea regională şi lamodul în care pot fi redusedisparităţile regionale/teritoriale dintr-o ţară.Puteţi să ne explicaţi, dinacest punct de vedere,despre ce este vorba şicătre ce converg ideile şimesajele principale pe care lepromovează Banca Mondială?Strategia Băncii Mondiale cu pri-vire la dezvoltarea economică aevoluat în ultimii ani. Raportul deDezvoltare a Lumii din 2009 (WorldDevelopment Report 2009) este unadintre cele mai recente iterări (şi nuultima) a gândirii noastre cu privirela acest subiect. Unele dintre lec­ţiile relevante pentru România aufost subliniate în raportul „OraşeCompetitive” elaborat de echipaBăncii Mondiale pentru MinisterulDezvoltării Regionale. Cele maiimportante trei lecţii sunt:a) Dezvoltarea este inevitabil ne­uniformă – nu vă speriaţi de neu­niformitate, încercaţi să o accep­taţi. Dezvoltarea necesită o re­orientare a resurselor (oameni,idei, capital) către regiuni/zoneunde aceste resurse pot fi mai pro­ductive. Acestea sunt, de obicei,regiuni/zone cu o masă economicămai mare. Nici o ţară dezvoltată nua reuşit să crească uniform. De fapt,aproape fiecare ţară din UE are unnivel mai ridicat de concentrareeconomică decât România. Dacăsperaţi să fiţi la fel de dezvoltaţi carestul Uniunii Europene, ar trebui săacceptaţi concentrarea economică,nu să luptaţi împotriva ei. În timp,pe măsură ce România va deveni maidezvoltată, diferenţele regionale înceea ce priveşte nivelul de bună­stare se vor echilibra – acelaşilucru s-a întâmplat şi în ţările maidezvoltate.b) Dezvoltarea ţine de oameni, nude regiuni sau oraşe. Strategiilede dezvoltare ale României nu artrebui să se axeze pe oraşe şi peregiuni, ci pe oamenii care trăiescîn aceste regiuni şi oraşe. Oriceveţi face, unele regiuni se vordezvolta mai repede decât altele.Aceasta înseamnă că unele regiunivor pierde oameni (de obicei, celerămase în urmă din punct de vedereal dezvoltării), în timp ce altelevor câştiga oameni (de obicei, re­giunile mai dezvoltate). Dacă scopuldumneavoastră este acela de apromova creşterea echilibrată aregiunilor, în mod aproape sigur veţiavea un eşec. Dacă, dimpotrivă,scopul este acela de a oferi unacces cât mai mare oamenilor laoportunităţi — prin furnizarea unorservicii vitale (în special securitatepublică, educaţie şi servicii desănătate) şi a infrastructurii, veţicrea condiţiile potrivite pentruo dezvoltare rapidă şi sănătoasă,
  6. 6. www.inforegio.roRegio în România6Interviuprin utilizarea mai eficientă a unorresurse publice limitate.c) Dezvoltarea presupune generareaunor locuri cu masă economică mareşi înlesnirea accesului către locurilecu masă economică mare. Româniaare un mare avantaj asupra altorţări în curs de dezvoltare – esteaproape de locul cu cea mai maremasă economică din lume: Europade Vest. Ar trebui să profite lamaximum de acest avantaj printr-ocontinuă şi avansată integrare înEuropa. Nu sunt suficiente doarinvestiţii în infrastructură strategică(un sistem de autostrăzi este vitaldin acest punct de vedere), ci şiîncurajarea fluxului de oameni îninteriorul acestui spaţiu.În vechea abordare cu privirela dezvoltarea regionalăau fost alocate şi investitemai multe fonduri regiunilormai puţin dezvoltate. Luândîn considerație viziunea BănciiMondiale, care ar trebui săfie abordarea de alocare abanilor în viitor? Consideraţică ar trebui concentratemai multe fonduri în zoneledezvoltate din ţară sauîn zonele cu performanţăeconomică mai slabă?Este decizia autorităţilor din Româ­nia cum vor utiliza fondurile pentrudezvoltare. Banca Mondială asigurăasistenţă pe baza a ceea ce amvăzut în lumea întreagă, în specialîn cazurile de succes din Europa.În raportul „Oraşe Competitive”,Banca Mondială a propus ca Pro­gramul Operaţional Regional să con­
  7. 7. MARTIE 2013 7Regio în RomâniaInterviutinue cu acelaşi tip de investiţii caşi până acum, dar să aloce fondurileîntr-un mod mai strategic:a) Investiţii în instituţii (ex. şcoli,centre de îngrijire medicală, infra­structura serviciilor publice – apă,canalizare, gaze, etc.) în toată ţara.b) Infrastructură de conexiune cuprioritate pentru regiunile maidezvoltate (în special, infra­struc­tură care leagă oamenii de polii decreştere) şi pentru regiunile maipuţin dezvoltate cu o densitatemare a populaţiei (aşa cum esteregiunea Nord-Est).c) Măsuri care să vizeze în modspecial categoriile de persoane de­favorizate, al căror acces la opor­tunităţi este afectat de factori ex­terni (ex. discriminare etnică).Este decizia autorităţilor din Ro­mânia cum vor prioritiza fondurilepentru regiunile rămase în urmă şipentru cele dezvoltate. În RaportulDezvoltării Lumii din 2009, BancaMondială propune să fie acordată oprioritate investiţiilor în instituţiidin regiunile mai puţin dezvoltate. Oa doua prioritate ar trebui acordatăinfrastructurii de conexiune în regi­unile mai dezvoltate şi, selectiv, co­nectării regiunilor mai puţin dezvol­tate cu cele mai dezvoltate. În acestmod, ar trebui să fie uşor pentruoamenii din întreaga ţară să ajungăîn locuri cu masă economică mare.Un model bun este ceea ce a făcutIrlanda din anii ‘80 până la începutulanilor 2000.Ce părere aveţi desprepolitica de dezvoltareregională a Uniunii Europene?Consideraţi că abordareaUniunii Europene estepotrivită în contextulglobalizării şi luând înconsiderație gradele diferitede dezvoltare ale statelormembre?Politica regională a UE a evoluatcontinuu şi UE este cea mai reuşită„maşină de convergenţă” a lumii.Nicăieri şi niciodată în istorie unnumăr aşa mare de state nu a reuşitsă atingă un asemenea nivel dedezvoltare, aşa cum s-a întâmplatîn UE în ultimele două decenii. Dinacest punct de vedere, UE şi succesulei în promovarea dezvoltării artrebui să fie un punct de referinţăpentru alţii.În acelaşi timp, considerăm că aten­ția acordată de UE creșterii re­gionale echilibrate ar trebui regân­dită. Experienţa tuturor noilor statemembre ale UE arată că, conver­genţa externă — ridicarea la niveluleconomiilor mai bogate — a mersîntotdeauna mână-n mână cu di­vergenţa internă. De fapt, s-arputea spune că divergenţa internăeste un semn că dezvoltarea are,într-adevăr, loc. Motive de îngri­jorare ar putea apărea doar dacăaceastă divergenţă internă se ma­nifestă în serviciile de bază, precumeducaţia primară şi sistemul sanitar,sau când ea se instalează pentru pe­rioade lungi de timp.Conform recentelor studiiale Băncii Mondiale,oraşele sunt cele maiputernice motoare economiceşi centre pentru inovare şilocuri de muncă. Dar oraşelese confruntă şi cu provocăriprecum sub-urbanizarea,congestionarea, poluarea,vecinătăţi sărace. Deşiprocentajul urbanizării înRomânia este mai scăzut decâtmedia din UE, problemele cucare se confruntă oraşelesunt foarte asemănătoare.Din ce punct de vedere estenecesar să fie abordat acestaspect şi, dacă se poate, neputeţi da câteva exemple desoluţii care s-au dovediteficiente în trecut?Este, într-adevăr, foarte importantăabordarea provocărilor pe carele-aţi menţionat mai sus. Creştereaeste generată de oraşe şi oraşe desucces sunt acelea care ştiu cumsă gestioneze asemenea provocări.Modul prin care se realizează acestlucru va fi diferit de la un oraş la altulşi ar trebui să fie responsabilitateaautorităţilor locale să găsească celemai bune soluţii. Banca Mondială alucrat, cu succes, cu diverse oraşepentru a le ajuta să gestionezeprovocările lor de dezvoltare. Aş re­comanda o carte recentă a BănciiMondiale: „Planning, Connecting,and Financing Cities — Now:Priorities for City Leaders”. Conţinemulte informaţii utile.Luând în calcul experienţadumneavoastră în livrareaunor proiecte similare în toatălumea, ne puteţi da exemple debune practici utilizate de uneleoraşe în termeni de dezvoltareurbană? Şi de ce le consideraţica atare?Este destul de greu să enumer aici olistă cu oraşe considerate a fi bune-practici. Sunt multe exemple caremerită evidenţiate şi să menţionezdoar unele dintre acestea ar în­semna să nu acord suficientă consi­deraţie altor oraşe care ar meritamenţionate. Dar, dacă insistaţisă vă dau câteva exemple a cărorexperienţă poate fi utilă pentruRomânia, aş include printre acesteaBarcelona în Spania, Leipzig înGermania şi Kazan în Rusia. Elearată că densitatea economică şi obună calitate a vieţii nu se substituieuna alteia, ci se completează. Suntconvins că în câţiva ani, voi puteaadăuga Bucureştiul şi multe alteoraşe din România pe această listă.
  8. 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaVlad IONESCUStudiu de cazMaterialul pe care îl veţi citiîşi propunea să aducă în faţadumneavoastră o analiză seacă aceea ce înseamnă Bucureştiul acum,la 23 de ani de la Revoluţia din 89.Cât de mult s-a schimbat, în bine saunu, capitala unei ţări cu accentebalcanice, dar cu traiectorie claroccidentală, chiar dacă uneorinevăzută de vălul pe care singurine place să îl punem pe ochi. Totuls-a dat peste cap dintr-o simplăcoincidenţă. Un prieten francez,care lucrează pentru un cunoscutclub de fotbal din Anglia, m-avizitat în săptămâna premergătoarescrierii celor ce urmează. L-amînsoţit şi ajutat, timp de doar douăzile, să rezolve toate sarcinile deserviciu pe care le avea în vedereaorganizării unui mare evenimentfotbalistic ce ar putea avea locîn vară. Astfel am avut ocazia ca,trecând prin aproape toate locurileimportante ale Micului Paris, să vădreacţiile la cald ale unui cetăţeanvestic care ne vizita oraşul pentruprima oară în viaţa lui.PRIMA MÂNDRIE – ŞOSEAUABUCUREŞTI-PLOIEŞTIFiresc, primul contact pe careArmand l-a luat cu România a fostde la aeroport la hotelul din nordulBucureştiului în care urma să fiecazat. De la urcarea în maşină şipână în parcarea hotelului – în PiaţaPresei Libere – n-am făcut mai multde 10 minute. Şoseaua cu trei benzipe sens, centrele comerciale dinBăneasa, pasarelele, pasajul sub­teran de la intrarea în capitală şi,mai ales, circulaţia fluviu, fărăpic de coadă de maşini, l-au făcutsă-şi exprime primele păreri: „Ola la, seamănă cu intrarea în Parisdinspre vest”. Da, Armand, ai drep­tate, dar ce nu ştii tu este că acumdoi, trei ani, aici stăteam la coadăcâte o oră, două.STADIONUL NAŢIONAL –BIJUTERIA LĂUDATĂ DEPREŞEDINTELE UEFAÎn după-amiaza aceleiaşi zile amplecat spre Arena Naţională. Ovizită obligatorie pe care Armando avea ca prioritate în agenda luide lucru. Vă mărturisesc, cu mânape inimă, că abia aşteptam să îivăd trăirea în momentul în care vapăşi în arenă. Ştiam că va fi una deuimire, copleşitoare. Văzusem de ladoi paşi, la propriu, cu doar câtevaluni în urmă, reacţia pe care a avut-ostarul Barcelonei, Lionel Messi,atunci când a păşit pentru prima oarăpe gazonul stadionului la istoriculmeci amical pe care Barcelona l-ajucat la Bucureşti. Pentru Armand– atenţie, omul a inspectat camtoate stadioanele mari ale lumii, nudoar ale Europei – răsuflarea tăiatăa spus totul: „E perfect, perfect.Sigur suntem la Bucureşti?”. Amzâmbit. Da, suntem la Bucureşti,iar pe acest stadion au jucat sau aucântat deja, într-un an şi jumătatede la inaugurare, o mulţime devedete internaţionale. Îmi amintescşi acum ce spunea co-naţionalulsău, Michel Platini, preşedinteleUEFA: „Sunt încântat de ce amvăzut, aţi făcut un stadion foartefrumos. O ţară precum Româniaavea nevoie de un stadion naţionalmodern”. Cu siguranţă boss-ul UEFAavea dreptate. Şi de aceea ne-adat în organizare şi finala EuropaLeague care a adus în Româniapeste 40.000 de turişti din întreagaEuropă. Înainte de Arena Naţionalăaici era un stadion comunist, undemicrobiştii nici măcar nu mai a­veauchef să păşească. Cum să îţi ardăsă îţi aduci familia la un meci cândscaunele prăfuite şi stri­cate îţirupeau spatele? Când ac­cesul spretribune şi peluze se făcea printrenişte garduri de fier care aminteaumai degrabă a lagăr decât acompetiţie sportivă? 2 la 0 România– Armand.PARCAREA DE LAUNIVERSITATE – MODEL DECIVILIZAŢIEPrima zi a francezului specialistîn marketing sportiv trebuia săse încheie cu o masă bună şi unvin pe măsură. Doar vine dinpatria delicateselor şi a licorii deBordeaux, nu? Slavă Cerului căexistă Centrul Vechi – mi-am zis.Cu detaşare şi linişte, am condusmaşina până la Universitate şi amintrat în noua parcare subterană,inaugurată anul trecut. „Înaintesă mă urc în avion am google-itdespre Bucureşti, iar ce m-a frapata fost că aveţi mari probleme cuparcările. Că nu aveţi unde să vălăsaţi maşinile, mai ales în centru.Şi suntem în centrul Bucureştiului,nu? Nu mă păcăleşti?” Da, Armand,suntem în centru şi nu te păcălesc.Bucureşti – un oraş european, văzutprin ochii unui străin
  9. 9. MARTIE 2013 9Regio în RomâniaStudiu de cazAVEAM mari probleme de parcare,acum NU MAI AVEM. Mai mult,prin realizarea proiectului pentrureamenajarea Pieţei Universităţii,deasupra parcării, autorităţile auurmărit crearea unui spaţiu pietonalasemănător celui care exista aici înperioada interbelică.CENTRUL VECHI –ATMOSFERĂ DE PARIS,PRAGA ŞI VIENA LA UN LOCAlături de prietenul francez păşescspre Centrul Vechi. Vremea deînceput de martie este de parteanoastră. Este cald şi ne plimbămrelaxat. Armand îşi întoarce capulîn toate părţile: „Vreun centruuniveristar?” – şi întinde arătătorulîn stânga. Nu, Armand, este unspital. Colţea. Şi o biserică superbăalături. Acum câţiva ani erau nişteruine, o cicatrice pe faţa capitalei.Acum totul străluceşte. Încet, încet,intrăm pe Lipscani. Îi explic luiArmand că aici se găseşte cea maimare parte a zonei vechi, istorice aCapitalei, cu străzi de importanţăculturală şi de reală valoare is­to­rică, cu nume de rezonanţă lanivel naţional (Lipscani, Gabroveni,Smârdan).Plimbarea pe străduţele pavate,printre cafenele şi restaurante co­chete, printre clădirile cu aer in­terbelic, îi face o reală plăcere luiArmand. „Praga, Paris şi un pic deViena. Asta simt, mi-am dat seama”,mărturiseşte cu emoţie.PASAJUL BASARAB –LEGĂTURA VITALă DINTREVEST ŞI CENTRUDimineaţa celei de-a doua zile petre­cute de Armand la Bucureşti începecu un drum dinspre centru spre vestulBucureştiului. Traversăm, normal,Pasajul Basarab, cea mai mare şicomplexă lucrare de infrastructurărealizată în România în ultimii 20de ani. Îi explic francezului că pânăla construcţia edificiului nu aveamdecât o singură cale de acces înacea zonă. Bătrânul şi învechitulPod Grant. Noul şi modernul pasajBasarab este conexiunea vitalăcare fluidizează traficul rutier înaproape 40% din Bucureşti, fiindo componentă esenţială a închi­derii inelului principal rutier alCapitalei. Iar ca cifre totul devineimpresionant: podul Basarab estetraversat anual de peste 36 de mili­oane de oameni cu mijloacele detransport public şi de 80.000 devehicule.NIMIC FĂRĂ BANI EUROPENIToată această transformare continuăa Bucureştiului n-ar fi, însă, posibilăfără bani europeni. Prin Regio sedoreşte îmbunătăţirea condiţiilor detrai ale cetăţenilor şi transformareaoraşelor ţării în obiective atractivepentru turişti şi investitori. Pelângă proiectele enumerate maisus, între 2007 - 2012, regiuneaBucureşti-Ilfov a contractat 289pro­iecte cu finanţare europeană acăror valoare solicitată se ridică laaproape 1,5 miliarde de lei. Cei maimulţi bani au ajuns în Bucureşti prinproiecte care vizează îmbunătăţireainfrastructurii de transport: 16 pro­iecte contractate cu o valoare soli­citată de 359,7 milioane lei.Cea mai mare finanţare, peste 28milioane euro, a fost contractatăde Primăria Capitalei pentru moder­nizarea infrastructurii rutiere dinzona Piaţa Sudului, contractul fiindsemnat la sfârşitul lunii octombrie2012. Aproape la fel de mulţi banieuropeni au ajuns în Capitală şi prinaxa care vizează dezvoltarea ora­şelor: 28 de proiecte contractate, însumă totală de 364 milioane de lei.Alte câteva proiecte finalizate sauîn curs de finalizare cu impact asu­pra dezvoltării capitalei sunt: unparc de utilitate publică în cartierulIon Creangă şi instalarea unui sistemde supraveghere video în zonă, mo­der­nizarea străzilor din zona Bai­cu­lui, proiectul de modernizare ar­hi­tecturală şi peisagistică a Par­culuiDrumul Taberei şi Militari. Tot cufonduri europene, Primăria Sec­to­rului 2 a început reabilitarea şi mo­dernizarea Colegiului Naţional „IuliaHaşdeu” cu 48 milioane de lei, aLiceului Teoretic „C.A. Rosetti” cu10,33 milioane lei.Primăria Capitalei a contractat,de asemenea, 10,5 milioane de leipentru reabilitarea, modernizarea şiechiparea ambulatoriului integrat alSpitalului Clinic de Copii Dr. VictorGomoiu. O sumă considerabilă, depeste 500 milioane de lei, a intratîn regiunea Bucureşti-Ilfov prin cele51 de proiecte contractate pe axa alcărei scop este dezvoltarea durabilăşi promovarea turismului.O sumă foarte mare, aproape 19milioane de euro, va fi utilizatăpentru consolidarea şi protecţia Pa­latului Patriarhiei din fonduri eu­ro­pene. Tot pentru promovareatu­ris­mului, cu bani europeni vor fiefectuate lucrări de renovare şi mo­der­nizare la alte cinci clădiri dinpatrimoniul cultural al Bucureştiului:Arcul de Triumf, Casa Cesianu, VilaMinovici, Observatorul AstronomicVasile Urseanu şi Biserica SfântaSofia, pentru care au fost semnatedeja contractele de finanţare.
  10. 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaIstorie urbanăDiana GABORUn parc pentru clujeni, cu fonduri europeneBijuteria verde a orașuluiCluj-Napoca, Parcul Central„Simion Bărnuțiu”, este, din2012, mai bine pusă în valoare,în urma unei investiții publice cufonduri europene, care, pe lângămodernizările pe care le-a efectuatîn parc, a readus la gloria deodinioară și Clădirea Cazinoului.Aceasta din urmă este una dintreclădirile-simbol ale orașului, fiindun punct de întâlnire al artei cuviața vibrantă a cetății.Pe data de 25 mai 2012 au fostinaugurate clădirea restaurată aCazinoului, precum și Parcul Cen­tral modernizat, ambele lucrărirealizate cu bani europeni. Lucrărilederulate la Parcul Central şi laclădirea Cazino au durat un an şiau costat aproximativ 17 milioanede lei, respectiv 4,8 milioane deeuro, din care 98% reprezintă co-finanţarea din partea UE şi dinpartea Guvernului, iar restul de 2%contribuţia bugetului local.Centru de CulturăUrbanăClădirea Cazino a fost restauratăși modernizată cu spații pentrususținerea evenimentelor cultu­rale pe o suprafață de 602,8 mp,dis­punând de 150 de locuri pentruparticipanţi. Lucrările la monu­mentul istoric ridicat în anul 1897au fost supravegheate de arhitecţişi respectă stilul începutului desecol. Astfel, fațada exterioară șielementele decorative specifice aufost refăcute într-o formă apropiatăde cea originală. De asemenea, afost amenajat un sistem de iluminatarhitectural care să pună în evidențăclădirea Cazino. Modernizarea clă­dirii Cazinoului a prevăzut și înlo­cuirea tuturor instalaţiilor, precumși montarea a două rampe pentrupersoanele cu dizabilităţi. Aici vafuncţiona Centrul de Cultură Urba­nă, cu spaţii de expoziţii, dar şi CasaCăsătoriilor.Înainte, clădirea avea parter şietaj, care s-a demolat în urma lu­crărilor recente, obţinându-se osală mare, cu un spaţiu generospotrivit pentru expoziţii, recepţii,întruniri, baluri, spectacole, iar laetaj s-a construit doar o pasarelă pedeasupra sălii mari, care dă într-omică sală cu vedere spre FântânaArteziană. După stilul de decorareşi după dimensiuni, sala aminteştede parterul hotelului Continentaldin centrul Clujului, fiind proiectatde acelaşi arhitect, Pakey Lajos,Cazinoul fiind alternativa din parc asălii mari din centrul oraşului.Piatră naturală pealeile ParculuiÎn urma lucrărilor care au avutloc la principalul parc al oraşului,suprafaţa verde a acestuia a fostextinsă cu aproape 15.000 de metripătraţi. Lucrările de modernizarela Parcul Central au prevăzut refa­cerea aleilor şi a intrărilor în parc,unele dintre acestea fiind pavatecu piatră naturală. Zonele de accesîn parc au fost, de asemenea, rea­menajate, 13 dintre ele fiind adap­tate pentru a fi accesibile persoa­nelor cu dizabilităţi, iar parcul afost delimitat de străzile urbaneprin gard viu. Iluminatul public aloraşului a fost extins și în parc şimodernizat, pentru reducerea cos­turilor. De asemenea, a fost instalatşi mobilier urban nou în întregulparc, inclusiv 232 de bănci, 176 decoşuri de gunoi, 45 de stâlpi pentrulimitarea accesului auto, 31 de po­deţe şi 7 cişmele.Promenada orașuluiIstoricul clujean Vasile Lechinţana vorbit despre originile ParculuiCentral şi ale clădirii care a fostrestaurată. Lechinţan a povestitcă la începutul secolului al XIX-leaaceasta era o proprietate sălbaticăa oraşului, plină de sălcii, cunoscutăsub denumirea de Dercul Furnicilor.În 1812, un mic întreprinzător a în­chiriat locul acesta de la primăriepentru a deschide o băcănie. I s-apus o singură condiţie: să nu taieniciuna dintre sălciile din această
  11. 11. MARTIE 2013 11Regio în RomâniaIstorie urbanăzonă. În 1818, un măcelar numit EliasBenigni a închiriat locul, dar, pânăla urmă, activităţile economice s-aumutat din viitorul parc, acesta fiinddat în administrare unei asociaţii debinefacere a femeilor din Cluj careplănuiau să se ocupe de amenajareasa.La primărie a existat chiar o comisiepentru amenajarea acestui loc capromenadă a oraşului, comisie dincare făceau parte judele regesc aloraşului, conţi şi alte personalităţidin urbe. În 1840, s-a construitşi o arenă pe locaţia actualuluiparc, iar cinci ani mai târziu loculde promenadă este menţionat decunoscutul călător August Dece­rando, în relatarea sa despre oraşulKlausenburg (Cluj-Napoca), desprecare scria că este un oraş frumos. În1855 s-a construit şi o baie comunală,care, de-a lungul timpului, a căpătatdiverse întrebuințări, evoluţia locu­lui fiind legată de funcţia sa de pro­menadă.De la Cazinou la Școalade Arte FrumoaseClădirea Cazinoului a fost construităîn anul 1897 de către arhitectulPakey Lajos pentru a adăposticazinoul din Cluj. Locuitorii ora­şului se refereau la el folosindtermenul de chioşc, iar spaţiul şi-apăstrat aceeaşi funcţie până în1918. În perioada interbelică aicia funcţionat un muzeu etnografic.Epoca de aur a clădirii a începutîn 1925, când în clădirea fostuluicazino şi-a deschis porţile Şcoalade Arte Frumoase. Aici au predatunii dintre cei mai faimoşi profesoridin ţară, printre care Aurel Ciupe,Alexandru Pop şi Romul Ladea,cărora le-au fost studenţi generaţiide artişti clujeni. Din păcate,aceasta s-a desfiinţat în anii ’30 şicursurile s-au mutat la Bucureşti.„Şcoala de Arte Frumoase a fostun simbol al Clujului, a completatdestinul cultural al oraşului”, aafirmat Vasile Lechinţan.„Loisir” de calitate laCluj-Napoca„Mă bucur că s-au redat clujenilorspaţiile publice, cu o ţinută euro­peană, şi că banii europeni, pe carei-am adus împreună cu colegii meila Cluj au fost investiţi cu folos.Clujenii au din nou în mâinile lorParcul Central şi Cazinoul. Esteo mândrie a Clujului, o plăcerepentru fiecare clujean, şi cu sigu­ranţă fiecare dintre noi avem amin­tiri aici, fie de la o nuntă, fie o berepe care am băut-o pe vremuri laCazino”, a declarat primarul EmilBoc, la inaugurare.De la inaugurare, clujenii au alesîntr-adevăr să se bucure de spațiilemodernizate cu fonduri europene.„Alerg aici de câteva ori pesăptămână. Mă bucur că aurefăcut aleile, este un loc frumosîn care să faci mișcare, pentru căeste spațiu verde și e aer curat”,a declarat Dan Coman, un inginerclujean amator de sport.„Eu stau în Grigorescu și vinpână aici cu nepoțica, pentrucă ne place să dăm mâncarepăsărilor și să ne plimbăm. Îmiplace cum arată acum parcul, eaerisit, curat, ordonat. Chiar măgândeam ce se poate moderniza laun parc, dar se vede diferența”,spune Veronica Ludușan,pensionară.
  12. 12. www.inforegio.ro12Regio în RomâniaSoluţii ecoCarmen IVANOVRegio construieşte o parcare verdeîn ConstanţaEste binecunoscut faptul cămarile orașe din România seconfruntă cu o lipsă acută delocuri de parcare, ceea ce duce,în cele mai multe cazuri, la untrafic îngreunat și la zeci deminute pierdute de către șoferi înfiecare zi, în goana pentru un locde parcare.Dacă ne gândim că numărul mași­nilor înmatriculate în Româniacrește de la an la an, pentru că,acum, cele mai multe familii dispunde două sau chiar trei mașini, iarîn contrapartidă, numărul locurilorde parcare rămâne la fel, ne putemimagina cu ușurință cum aratătrotuarele din orașele mari pe careteoretic ar trebui să circule doarpietonii.Orașul Constanța nu face excepțiede la această situație, ba maimult, în sezonul estival, numărulde persoane care frecventează li­toralul românesc triplează numărullocuitorilor din oraș, așa că o par­care în plus este mai mult decâtbinevenită.Primăria Municipiului Constanțaa accesat fonduri europene prinRegio, în valoare totală de aproape17 milioane de lei, din care baninerambursabili sunt aproximativ13,4 milioane de lei. Aceştia au fostutilizaţi pentru construcția uneiparcări supraetajate în zona spi­talului Clinic Județean de UrgențăConstanța.Regio crește calitateavieții în ConstanțaObiectivul proiectului de construirea parcării supraetajate din Constanțaîl reprezintă îmbunătăţirea accesu­lui populaţiei la serviciile publicede sănătate oferite de SpitalulClinic Judeţean de Urgenţe, dar șiintroducerea conceptului de ClădireVerde în spaţiul public urban princonstruirea „Parcării Verzi”.Odată cu finalizarea proiectului,în Constanţa numărul locurilorde parcare a crescut cu 265, iar15 persoane au primit noi locuride muncă permanente. Având învedere locul în care această parcarea fost construită, putem spune căbeneficiarii prioritari ai acestui pro­iect sunt pacienții Spitalului Clinic
  13. 13. MARTIE 2013 13Județean de Urgențe Constanța,cadrele medicale, dar și însoțitoriiacestora. Asta nu înseamnă, însă,că turiștii care vizitează regiunea,agenții economici sau simplii locui­tori ai orașului nu pot să se bucurede noile locuri de parcare construiteprin Programul Regio.REGIO MODERNIZEAZĂCONSTANȚAÎn cadrul proiectului Parcarea Verdedin Constanţa au fost realizate lu­crări la terasamente, a fost rea­menajat terenul, au fost dezafec­tate mai multe platforme și devia­te rețelele de medie tensiune șirețelele Romtelecom. Totodată, aufost construite drumuri de acces șiplatforme și amenajate mai multespații verzi. Când vorbim despre unastfel de proiect, nu putem să nuamintim de construcțiile fundațiilorși a construcției în sine, dar și definisajele exterioare și interioare aleacestei parcări verzi.Parcarea din Constanța este oclădire multi-etajată deschisă, peun regim de înălțime Parter + 3 Etaje+ Terasă și are un gabarit maxim deînălțime de 15 metri, lățime 20,50metri și lungime de 110 metri.Accesul pietonal în această parcarese realizează atât prin intrareadinspre strada Nicolae Iorga, cât șiprin partea de Sud, adică dinspreSpitalul Clinic Județean de UrgențăConstanța. Accesul de la un nivella altul al clădirii se realizează perampele auto amplasate la extre­mi­tățile parcării.Proiectele de acest fel sunt esențialepentru rezolvarea provocărilor ur­bane precum congestia traficului,poluarea chimică și sonoră și cali­tatea vieții cotidiene a locuitorilor.Regio în RomâniaSoluţii ecoFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUINumele proiectului: Parcareverde - construirea unei parcărisupraetajate, zona Spital ClinicJudeţean de Urgenţe Constanţa,judeţul ConstanţaNume program: ProgramulOperaţional Regional 2007-2013, Axa 1, domeniul majorde intervenţie 1.1 - Planuriintegrate de dezvoltare urbană,sub-domeniul: Poli de CreştereSolicitant: MunicipiulConstanţaValoarea totală a proiectului:16.899.170,86 leiValoarea totală eligibilă:13.669.231,03 lei
  14. 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaFlorian SCHIPONCATehnologie şi siguranţăUn proiect, mai multe beneficiiCând vine vorba despre copii,fiecare dintre noi dorimsă-i ştim în siguranţă, departe deorice lucru negativ sau întâmplarenedorită care ar putea să lemutileze, într-un fel sau altulcopilăria, adolescenţa. Un flagelde tip nou, apărut peste noapte,ne îngrijorează pe zi ce trece –criminalitatea în rândul elevilor,care, în lipsa unor acţiuni fermetinde să crească, atingând dimen­siuni greu de anticipat.Pornind de la aceste considerente,Primăria Municipiului Târgu-Jiua implementat proiectul „Sistemde supraveghere pentru creştereasiguranţei (în şcoli) (în cadrul unuiplan integrat)”, care a beneficiatde finanţare prin Programul Opera­ţional Regional 2007-2013, AxaPrioritară 1.Proiectul a presupus instalarea desisteme de securitate (100 camerede supraveghere video performante,120 senzori de mişcare şi sistemede alarmare, toate avizate de Po­liție) în 12 unităţi de învăţământdin Municipiul Târgu-Jiu: ColegiulComercial „Virgil Madgearu”, Gru­pul Şcolar Transporturi Auto „Tra­ian Vuia”, Grupul Şcolar AgricolBârseşti, Şcoala Generală „VoievodLitovoi”, Şcoala Primară şi GrădiniţaDrăgoieni, Şcoala Primară şi Gră­diniţa Ursaţi, Şcoala Primară şiGrădiniţa Preajba, Şcoala Generalăşi Grădiniţa Bârseşti.Pe lângă gradul sporit al siguranţeielevilor, în interiorul unităţilor deînvăţământ, implementarea proiec­tului aduce şi alte beneficii, deloc deneglijat: reduce absenteismul şcolarşi reprezintă un real ajutor pentruorganele de ordine în acţiunile deidentificare a celor certaţi cu legea.Valoarea totală a proiectului a fostde 462.030,40 lei, din care valoareaeligibilă (suma totală a cheltuielilorpentru bunuri, servicii şi lucrăricare au putut fi decontate) a fost de372.605,16 lei. Finanţarea neram­bursabilă s-a ridicat la valoarea de365.153,06 lei, ceea ce reprezintă98% din valoarea eligibilă a proiec­tului. Astfel, contribuţia proprie aPrimăriei Municipiului Târgu-Jiu afost de numai 2%.Într-un scurt interviu acordatrevistei Regio, primarul MunicipiuluiTârgu-Jiu, Florin Cârciumaru, spu­nea: „Ne bucurăm că am câştigatStrada Victoriei, zona centrală Târgu-Jiu
  15. 15. acest proiect care ne-a permissă facem investiţia în sisteme demonitorizare fără să cheltuim banide la bugetul local, mai ales căastfel putem asigura o pază maibună în unităţile de învăţământ,şi implicit, le oferim copiilor con­diţii mai bune. Intenţionăm sămai depunem proiecte şi sperămsă câştigăm finanţările, pentru cămai sunt unităţi fără camere desupraveghere.”Genul acesta de proiecte sunt, înprimul rând, aducătoare de linişte.Copiii sunt în siguranţă, părinţiisunt liniştiţi şi pot să se concentrezela ceea ce au de făcut, fiecare lalocul său de muncă, iar organele deordine au un ajutor de nădejde încombaterea infracţionalităţii.Regio în RomâniaTehnologie şi siguranţăFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUINumele proiectului:„Sistem de supraveghere pentrucreşterea siguranţei (în şcoli)(în cadrul unui plan integrat)”Nume program: ProgramulOperaţional Regional 2007-2013,Axa Prioritară 1, Domeniul deIntervenţie 1.1Valoarea totală a proiectului:462.030,40 leiValoare eligibilă:372.605,16 leiMARTie 2013 15Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”Grupul Şcolar Agricol BârseştiŞcoala Primară şi Grădiniţa Preajba Şcoala Primară şi Grădiniţa Ursaţi
  16. 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaRoxana DEACONESCURegio sprijină infrastructura urbanăTrandafiri din bani europeni înParcul Rozelor din TimișoaraDupă o investiție cu bani europeni,prin Programul Regio, timișorenii sebucură din nou de unul dintre celemai frumoase parcuri din Timișoara:Parcul Rozelor. Un vechi loc depromenadă din capitala Banatului abeneficiat de modernizări în valoarede aproape 1,2 milioane de euro,marea majoritate a banilor venind,prin Regio, de la Uniunea Europeană.Parcul Rozelor a fost realizat întreanii 1928-1931, în colaborare cuSocietatea Amicii Rozelor și familiaMuhle, cu o inscripție publică depeste 1 milion de lei în aur. A fostuna dintre realizările de excepțieale urbei, dar a fost distrus în parteîn timpul războiului. A fost refăcutdupă 1970, dar fără să mai prezintevaloroșii trandafiri, peste 2.000 desoiuri, care l-au făcut celebru întoată lumea.Odată mândria orașului, Parcul Ro­zelor ajunsese îmbătrânit, cu tran­dafiri puțini și bătrâni, cu un mobilierdegradat, alei sparte, fără gard șifără sistem de iluminat, grupurisanitare sau sistem de irigare pentrutrandafiri. Cu ajutorul primit prinProgramul Regio pentru proiectul„Modernizarea Parcului Rozelordin Municipiul Timișoara”, ParculRozelor s-a schimbat complet și s-aumplut, din nou, de viață. A intrat,totodată, și în circuitul turistic alPolului de Creștere Timişoara, fiindsituat într-un sit istoric urban deimportanță locală. Proiectul a avuto perioadă de implementare deunsprezece luni și a fost finalizat înmai 2012.Parcul Rozelor, punctulde atracție principal înzona parcurilorBeneficiarul proiectului este Primă­ria Timișoara, dar, indirect, sutelede mii de timișoreni care locuiescîn capitala Banatului, precum șituriștii care vizitează orașul de peBega, lângă malul căruia se aflăParcul Rozelor.„Reamenajarea Parcului Rozelorînseamnă punerea în valoare a celuimai important parc al Timișoarei,vechiul Rozaliu, care în 1928 eracel mai important din sud-estulEuropei. Este punctul de atracțieprincipal în zona parcurilor dinTimișoara. Pe lângă bogăția deplante ornamentale, de soiuri detrandafiri, acest parc este și unul derelaxare și de spectacole, mai alesîn timpul verii. De reamenajarea luibeneficiază un număr însemnat detimișoreni. Sunt multe evenimenteacolo în timpul verii, de la proiecțiide film la care participă 4.000 -5.000 de oameni la fiecare, până la,poate, cel mai important festivalcare se desfășoară acolo - Festivalulde Operă și Operetă, o tradiție im­portantă pentru Timișoara din punctde vedere cultural. Pe parcursul adouă weekend-uri participă circa20.000 - 25.000 de spectatori”, aexplicat Dan Diaconu, viceprimarulTimișoarei.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: ModernizareaParcului Rozelor din MunicipiulTimișoaraProgram: ProgramulOperaţional Regional, axaprioritară 1. Sprijinireadezvoltării durabile a oraşelor– poli urbani de creştere,domeniul 1.1 Planuri integratede dezvoltare urbanăValoare totală proiect:5.634.131,55 leiFinanțare nerambursabilă UE:4.455.036,98 leiNatura urbană
  17. 17. MARTIE 2013 17An de an, Parcul Rozelor găzduieșteo sumedenie de evenimente cultu­rale în Teatrul de Vară amplasatacolo, dar este și unul dintre celemai frumoase locuri de promenadăpentru timișoreni. Mobilierul urbance pune în valoare colecția de 900de soiuri de trandafiri reprezintă oatracție deosebită, mai ales pentrumirii care vor să surprindă în imaginide neuitat cel mai important mo­ment din viața lor.Investiție Regiopentru sute de mii detimișoreni și turiștiCu banii europeni s-au reuşit multelucruri care înfrumuseţează parcul:s-au adus peste 9.000 de fire detrandafiri din 900 de soiuri, s-auplantat peste 400 de bucăți de arboriși arbuști, s-a refăcut tot gazonul,s-a realizat un sistem modern deirigare mai mult decât necesarpentru vegetația de acolo, dar și ostație de pompare și s-au montat68 de stâlpi de iluminat fotovoltaicpentru iluminatul public cu energiealternativă.„Sunt trandafiri parfumați, soiurinoi, care au apărut în ultimiiani, cum sunt cei din grupajul detrandafiri englezești din partea deest a parcului. Sunt și câteva noutăți– trandafiri care au fost premiați,cum este, de exemplu, trandafirulnumit Sentiment, unul deosebit.Avem trandafiri în toate nuanțeleposibile, pe care până acum naturarozelor le-a multiplicat în maimulte exemplare”, a declarat VasileCiupa, managerul proiectului, fostdirector al Direcției de Mediu dincadrul Primăriei Timișoara.Nu au fost uitate nici aleile pieto-nale, întinse pe aproximativ 7.000de metri pătrați, dar nici mobilierulurban extrem de degradat. Au fostînlocuite băncile, pergolele, s-auachiziționat douăsprezece vazeimense de ceramică ce tronează înparc, iar gardul care îl înconjoară afost reconstruit.„Toate acestea ne ajută ca, în aniice vor urma, oferta culturală pespațiul Teatrului de Vară din ParculRozelor să fie din ce în ce mai bogată.Dincolo de oferta culturală, ParculRozelor este unul dintre locurile depromenadă preferate de timișoreni.În momentul în care toate soiurilede trandafiri care au fost plantateîn cursul anului trecut vor ajungela maturitate, va fi un spectacol deparfum și de culoare, agreat și detimișoreni și de turiști”, ne-a maispus viceprimarul Dan Diaconu.Inaugurarea s-a făcut cu mare fast:doi preoți au sfințit locul și porumbeialbi au fost eliberați în văzduh.Să tot vină fonduri europene Regiola Timișoara!Regio în RomâniaNatura urbană
  18. 18. www.inforegio.ro18Regio în RomâniaBogdan IONESCUSuceava – finanțare Regio de peste 3 milioane leiCentrul pentru susținerea tradițiilorbucovinene – un centru de afaceri dedicatmeșteșugurilor tradiționaleUn atu major al Bucovinei îl repre-zintă conservarea tradițiilor, obice­iurilor și meșteșugurilor populare.Inițiatorii proiectului au înțeles căacestea pot fi principalele motoareeconomice ale zonei. Însă, într-olume dinamică, în plină schimbare,doar păstrarea acestui capitaletnic și cultural nu este suficientă.Astfel, Centrul pentru susținereatradițiilor bucovinene face un pasmai departe: oferă sprijin concretmeșteșugarilor locului pentru a-șitransfera experiența și talentulîn zona afacerilor. În felul acesta,tradițiile vor căpăta o componentăde profitabilitate financiară care,pe viitor, va încuraja schimbul degenerații în branșă. În plus, Centruleste menit să devină un punct deatracție culturală și educaționalăpentru localnici și vizitatori, prinintroducerea unui nou concept:vizitatorii vor putea fi martori, întimp real, la actul creativ.Valoarea totală a proiectului a fostde peste 7,5 milioane de lei, dintrecare fonduri nerambursabile depeste 2,75 milioane de lei.Banii au fost investiți în construireaZona Bucovinei revine, deloc întâmplător, cu o periodicitate constantă în paginile revistei noastre.Dincolo de realitatea obiectivă a farmecului locului, a reprezentativității sale ca centru de cultură șitradiții românești, hotărârea autorităților și locuitorilor de a valorifica potențialul turistic, culturalși etno-folcloric al spațiului Bucovinean a rezultat într-o serie de proiecte de succes. Fondurile obținuteprin Regio au avut un rol major în dezvoltarea localităților, a municipiului Suceava, a județului șia regiunii de dezvoltare Nord-Est. Vă prezentăm în continuare un alt proiect inițiat de autoritățilemunicipale în cooperare cu cele județene, Centrul Pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene.Tradiţii
  19. 19. MARTIE 2013 19unui sediu, pe strada Universității.Clădirea, compusă din demisol,parter, două etaje și mansardă,va găzdui spații tehnice, arhivă,puncte de informare turistică, sălide conferințe și multimedia, spațiiexpoziționale, ateliere meșteșu­gărești destinate producției deobiecte tradiționale: pictură deicoane, prelucrarea lemnului, pie­lărie, ceramică, țesături. O altă ca­racteristică a acestui proiect esteaceea că spațiul destinat ateliereloreste delimitat cu pereți transpa-renți, iar procesul de producție vafi ob­servat în mod direct de cătrevizi­tatori, iar obiectele create vor fiexpuse în spațiile expoziționale dela mansarda centrului.„Obiectivul este finalizat, însă maisunt unele activităţi de punere înfuncţiune a instalaţiilor de venti­laţie şi a celor de încălzire. Celelaltelucrări sunt gata, de aceea sper căfoarte curând Centrul de conservarea tradiţiilor populare va fi datîn folosinţă”, a declarat, pentruo publicație locală, Ion Lungu,primarul municipiului Suceava.Inițiatorii prognozează că centrulva aduce îmbunătățirea infrastruc­turii de afaceri și a serviciilor spe­cifice domeniului meșteșugurilortradiționale, dezvoltarea activități­lor economice prin valorificarea po­tențialului meșteșugurilor tradițio­nale și a turismului și crearea delocuri de muncă.Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Centru pentrususținerea tradițiilor bucovineneSursa de finanțare: ProgramulOperaţional Regional 2007-2013,Axa prioritară 1 – Sprijinireadezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere, Domeniulmajor de intervenţie 1.1 – Planuriintegrate de dezvoltare urbanăValoare totală:7.514.625,55 leiValoare nerambursabilă:3.745.670,50 leiTradiţii
  20. 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaFlorian SchiponcaTrei proiecte cu mare impact socialLiniştea şi siguranţa cetăţenilortrebuie să fie o preocuparemajoră, prioritară, pentru toateunităţile adminstrativ teritorialeale României. În acest sens,este necesar să se facă eforturisusţinute, pentru ca oraşeleRomâniei să devină tot mai sigure şiprimitoare pentru proprii locuitorişi pentru turiştii români şi străini,deopotrivă.În urmă cu aproximativ doi ani şijumătate, mai precis pe data de24 august 2010, prin semnareacontractelor cu finanţare din Regio,au fost demarate trei proiecte aicăror beneficiari direcţi sunt dejalocuitorii Municipiului Alexandria.Acestea sunt „Sistem pentru ma­nagementul iluminatului public înMunicipiul Alexandria”, „Sistemde supraveghere în vederea creş­terii siguranţei şi prevenirii crimi­nalităţii în Municipiul Alexandria”şi „Sistem pentru managementultraficului rutier în MunicipiulAlexandria”. Toate cele trei proiec­te fac parte din Planul Integrat deDezvoltare Urbană.În primul rând, trebuie spus, pro­iectul „Sistemul pentru manage­mentul iluminatului public înMunicipiul Alexandria” a adusacest serviciu în zone în care erainexistent. Acestea, împreună cuzonele intens circulate, cu zo­nele de interes public şi cele cumaximă concentrare economicăau fost integrate printr-un sistemperformant de management aliluminatului public, care în finala dus la creşterea substanţială aeficienţei energetice.Prin implementarea proiectului„Sistem de supraveghere în vedereaDezvoltare urbană
  21. 21. MARTIE 2013 21Regio în RomâniaFIŞA TEHNICĂ A PROIECTelorProiecte: „Sistem pentru managementul iluminatului public înMunicipiul Alexandria”„Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi preveniriicriminalităţii în Municipiul Alexandria”„Sistem pentru managementul traficului rutier în MunicipiulAlexandria”Program: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere,Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltareurbană, sub-domeniul: centre urbaneValoare totală proiecte: 37.146.592,47 leiValoare eligibilă: 29.358.913,37 leiContribuție fonduri europene: 24.071.313,16 leicreşterii siguranţei şi preveniriicriminalităţii în Municipiul Alexan­dria”, pe fondul unui iluminat pu­blic eficient, s-a dorit creşterea si­guranţei cetăţeanului. Astfel, toa­te instituţiile publice, zonele deinteres public şi cele cu risc marede infracţionalitate au fost dotatecu echipamente performante desupraveghere.Pentru că era necesar ca fluidi­zarea şi siguranţa traficului rutierîn municipiul Alexandria să atingănivelul unui oraş cu adevărat euro­pean, a fost extins şi modernizatsistemul de semaforizare în 16 in­tersecţii importante prin proiectul„Sistem pentru managementultraficului rutier în MunicipiulAlexandria”.În acest moment, cele trei proiecteimplementate sunt coordonate uni­tar prin Centrul Unic de Comandăşi Control a cărui menire este de aoptimiza consumurile pe fondul uneicreşteri continue a performanței.Beneficiarii acestor proiecte, locui­torii Municipiului Alexandria, suntmulţumiţi de felul în care s-aschimbat oraşul lor.„A scăzut un pic viteza dedeplasare, mai ales în centru,dar e mai bine, mult mai sigur.”– Laurențiu Popa, conducătorauto.„Eu sunt mulţumit că s-au mon-tat semafoare. Înainte, noap­tea abia vedeai, la trecerile depietoni, dacă cineva intenţionasă traverseze. Vă daţi seama,era pericol şi pentru pieton şipentru şofer. Acum este altceva,ai semafoare, ai vizibilitate, efoarte bine.” – Sorin Cojocaru,şofer profesionist.„Este o adevărată plăcere săte plimbi seara prin oraş cândse aprind luminile. În ultimavreme renunţasem să mai ieşimseara, tocmai din cauza lipseiiluminatului, care ne crea unsentiment de teamă.” – Maria şiOprea Dascălu, pensionari.„Îmi făceam probleme pentrucopiii mei când întârziau prinoraş. Îmi era teamă să nu li seîntâmple ceva, mai ales cândauzi atâtea, în fiecare zi. Acumsunt mai liniştită pentru că estelumină seara şi am aflat că suntşi camere de supraveghere.” –Mihaela Ispas, casnică, mamă adoi copii.„Este bine, chiar foarte bine.Lucrurile s-au schimbat mult.Circulăm mult mai sigur, şinoi, şoferii, dar şi pietonii.Semafoarele au ordonat foartemult traficul.” – Iacob Ștefan,taximetrist.Totul a fost posibil ca urmare a uneiinvestiţii de aproximativ 23 milioanede lei. Toate sistemele achiziționatesunt noi, moderne şi funcţionale, ladispoziţia locuitorilor municipiuluiAlexandria, a căror siguranţă, as­tăzi, nu mai reprezintă o problemămajoră.Dezvoltare urbană
  22. 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRUSeminarii de inovare pentruIMM-urile din TransilvaniaADR Nord-Vest, ADR Centru şi Centrul de TransferTehnologic CENŢI Cluj-Napoca au organizat, în lunamartie 2013, trei seminarii în domeniul inovării, înCluj-Napoca, Târgu Mureş şi Satu Mare. Seminariiles-au adresat antreprenorilor şi directorilor responsabilicu dezvoltarea şi au fost susţinute de dl. JasperHemmes, consultant în managementul inovării, dincompania SYNTENS – Olanda. S-au abordat temeprecum: estimarea capacităţilor de inovare din firmă,analiza factorilor care favorizează inovarea în firmă,obiectivele firmei, planul de acţiune de inovare.Comunicatorii RegioADR Nord-Est a organizat, pe 21 martie, la PiatraNeamț, evenimentul „Regiunea Nord–Est – prinprisma comunicatorilor Regio” dedicat celor peste220 de membri ai Rețelei Comunicatorilor Regio Nord–Est implicați în diseminarea de informații privindevoluția Programului Operațional Regional 2007–2013.Scopul evenimentului a fost facilitarea schimbului deexperiență între membrii reţelei, dar şi îmbunătățireacunoștințelor și abilităților acestora în domeniulpromovării prin instrumente on-line și comunicării cumass-media. Cele mai bune publicații scrise, paginiweb și fotografii realizate de comunicatorii Regio aufost premiate.ERNACTADR Vest a găzduit, în luna martie, la sediul agenţiei,întâlnirea Comisiei Interregionale de Managementa Membrilor Reţelei Regiunilor Europene pentruAplicarea Tehnologiei Comunicațiilor – ERNACT. S-audezbătut teme referitoare la planul de acțiuni și laprioritățile strategice ale rețelei și au avut loc discuțiiprivind „Specializarea Inteligentă”. O componentămajoră a acestei întâlniri a reprezentat-o colaborareaERNACT cu Clusterul Regional de Tehnologia Informațieiși a Comunicațiilor al Regiunii Vest – cluster al căruimembru fondator este ADR Vest. Obiectivul principalal Reţelei ERNACT constă în promovarea EconomieiBazate pe Cunoaştere şi a Societăţii Informaţionale lanivelul regiunilor partenere.Comunități defavorizateADR Centru împreună cu membrii Consiliului pentruDezvoltare Regională Centru au decis realizarea lanivel regional a unei analize legate de comunitățiledefavorizate rome. Analiza stă la baza Programului-Cadru UE pentru Strategiile Naționale de Incluziune aRomilor 2020, iar pe baza acestuia s-a realizat StrategiaGuvernului României de Incluziune a cetățenilor româniaparținând minorității romilor pentru perioada 2012– 2020. „[...] Am prezentat membrilor CDR Centruimportanța cunoaşterii modului cum evoluează acestefenomene. [...] Este foarte importantă monitorizareaatentă a acestor probleme şi aducerea lor la cunoştinţadecidenţilor politici de la nivel local, regional şinaţional, în vederea evitării efectelor negative [...]”,a declarat Simion Crețu, director general alADR Centru.
  23. 23. MARTie 2013 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIABUCUREŞTI-ILFOVColaborareADR SV Oltenia a organizat în luna februarie o întâlnirecu cele cinci Camere de Comerţ şi Industrie careactivează în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şiVâlcea. În cadrul acestui eveniment au fost dezbătuteteme comune de interes pentru organizaţiile partici­pante, în scopul dezvoltării mediului de afaceri şiantreprenorial la nivelul regiunii SV Oltenia. Propu­nerile concrete, care vizau dezvoltarea mediuluiinvestiţional, au fost sintetizate într-un documentcomun care a fost prezentat Ministrului delegat pentruîntreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri șiturism, doamna Maria Grapini.Analiză socio-economicăADR Sud-Est a făcut publică Analiza socio-economicăa Regiunii Sud-Est din cadrul Planului de DezvoltareRegională 2014-2020. Documentul a fost publicatpe website-ul agenţiei pentru a putea fi consultatde toate instituțiile publice și private din regiune,în general, și de instituțiile membre în Grupurile deLucru Sub-Regionale (GLSR) și în Grupurile TematiceRegionale (GTR), în special. În anul 2013 vor continuaconsultările la nivel județean și regional, în cadrulgrupurilor de lucru, în vederea elaborării versiuniifinale a documentelor de planificare și programareaferente perioadei de programare 2014-2020.ReabilitareADR Sud Muntenia a organizat, în luna martie, unseminar de informare pentru potenţialii beneficiari defonduri Regio, la sediul ADR din Călăraşi. La evenimentau participat reprezentanţi ai autorităţilor publicelocale, care au aflat noi informaţii despre oportunităţilede finanţare nerambursabilă din cadrul Axei prioritare1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poliurbani de creştere”, domeniul major de intervenţie1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică ablocurilor de locuinţe”, precum şi despre completărileaduse Ghidului solicitantului. Scopul evenimentului afost sprijinirea potenţialilor beneficiari în vedereadepunerii şi implementării eficiente a proiectelor.ParteneriatADR Bucureşti-Ilfov face parte din proiectul„eDIGIREGION - Realising The Digital Agenda ThroughTransnational Cooperation between Regions”.eDIGIREGION este alcătuit din parteneri reprezentândpatru regiuni europene, South East Ireland, CentralHungary, Castilla-La Mancha şi București-Ilfov, cu po­tenţial ridicat de cercetare, dezvoltare şi inovare.Obiectivul proiectului este dezvoltarea cooperării şi aschimbului de experienţă dintre parteneri în domeniuldefinirii şi implementării programelor strategice destimulare a inovării, cercetării şi dezvoltării tehno­logice, de creştere durabilă, inteligentă şi favorabilăincluziunii regiunilor. Durata proiectului este de 36luni, cu un buget alocat pentru ADR Bucureşti-Ilfov de48 mii euro.
  24. 24. www.inforegio.ro24AnalizăRegio în RomâniaBogdan IONESCU2014-2020 Strategii europene pentrudezvoltarea urbanăEuropa este cel mai urbanizatcontinent de pe Glob, douătreimi din populația acesteia locu-ind în orașe și arii metropolitane.Cu o contribuție de 67% dinProdusul Intern Brut al UniuniiEuropene, orașele sunt conside­rate, pe bună dreptate, motoareleeconomiei și concentratori de ino­vație și creativitate.„Orașele noastre posedă calitățiculturale și arhitecturale unice,forțe puternice de incluziune so­cială și posibilități excepționalede dezvoltare economică. Suntprincipalele centre de cunoaștereși surse de creștere și inovație.În același timp, însă, orașele suntmarcate de probleme de mediu,demografice, inegalitate socială,marginalizarea unor grupuri spe­cifice de populație, lipsa de spațiilocative adecvate”, se menționeazăîn Carta de la Leipzig 2007, elabo­rată la Reuniunea Ministerială a UEasupra dezvoltării urbane.Având ca punct de plecare acesteoportunități, dar și provocări,Uniunea Europeană a pus la puncto strategie de dezvoltare urbanăpentru următoarea perioadă deprogramare, 2014-2020, strategieîn cadrul căreia Regio urmeazăsă joace un rol esențial. Caresunt elementele cheie ale acesteistrategii? Ce aduce ea nou față deprogramele deja puse în practică?Cum vor arăta orașele europene înviitor și care sunt planurile Românieiîn această direcție? Sunt întrebări lacare vom încerca să răspundem înanaliza de față.Podul Basarab, BucureştiOraşul Braşov, imagine panoramicăPalatul Culturii şi monumentul Dosoftei, Iaşi
  25. 25. MARTIE 2013 25Investiții strategice și oabordare holisticăLa fel ca și în multe alte segmenteale vieții, și în cazul dezvoltării ur­bane nu există o singură soluție lasetul de probleme cu care se con­fruntă orașele europene. Astfel, Co­misia Europeană a inițiat o abor­dareintegrată în cadrul căreia FondulEuropean pentru Dezvoltare Re­gională va interveni în soluționareaproblemelor luând în considerațieinterdependența dintre economie,mediu și provocările sociale. Acestlucru se va face prin direcționareainteligentă a resurselor, ținând contși de obiectivele mai largi ale pla­nurilor de dezvoltare regională. Deasemenea, autoritățile naționalesunt încurajate să folosească și re­sursele puse la dispoziție de FondulSocial European, pentru problemelelegate de piața forței de muncă,sistemul educațional, incluziuneasocială a categoriilor defavorizate șicapacitatea instituțională.Alocare minimăobligatorieUn procent minim de 5% din baniialocați de Fondul European pentruDezvoltare Regională fiecărui statmembru va fi investit în proiectede dezvoltare urbană sustenabilă.Aceste resurse vor fi supervizateprin sistemul de Investiții TeritorialeIntegrate (ITI). Sistemul ITI, noucreat pentru perioada 2014-2020va oferi statelor membre accesulla noi instrumente de investiții șimanagement al resurselor, prin po­sibilitatea de a combina fondurilealocate diferitelor axe prioritare șiprograme operaționale susținute deFondul European pentru DezvoltareRegională, Fondul Social European șiFondul de Coeziune.Ce aduce nou strategiade dezvoltare urbanăpentru 2014-2020În cadrul unui contract de par­teneriat, fiecare stat membru vapropune un număr de orașe care vorbeneficia cu prioritate de fondurilede dezvoltare. Comisia Europeanăva încuraja strategiile de dezvoltareintegrată, iar axele prioritare vorfi înlocuite de instrumentul deInvestiții Teritoriale Integrate. Oconsecință deosebit de importantăa acestui fapt este că, în cadrulacestei noi abordări, orașele voravea acces la programe operaționalefinanțate din mai multe fonduri(Dezvoltare Regională, Social și deCoeziune) și, implicit, mai multăautonomie decizională, mai multeresponsabilități, dar și mai multeoportunități.AnalizăRegio în RomâniaFântâni din Piaţa Operei, Timişoara Piaţa Avram Iancu, Cluj-Napoca
  26. 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare41,8 milioane de euro pentru una dintrecele mai importante moșteniri ale lumiiEste unul dintre cele maiinteresante situri arheologiceși singurul oraș antic conservatintegral. Ultima zi a anticuluiPompei ca așezare umană a fost24 octombrie anul 79, cândVezuviul l-a acoperit cu unstrat gros de cenușă piroclastică(rezultată în urma depozităriimaterialului expulzat în timpulexploziilor vulcanice*). Un cata­clism de proporții istorice încare au pierit peste 16.000 decetățeni ai Imperiului Roman, adevenit un „instantaneu” dramaticcare a rămas ascuns vederii pentruaproape 1.700 de ani.Primele săpături arhelogice au în­ceput în prima jumătate a secoluluitrecut. Tehnicile primitive de ex­cavare, fenomenele naturale (pre­cipitațiile, vântul, variațiile de tem­peratură), nenumărații vizitatori,au avut un impact negativ asupraPompeiului și amenință să distrugăsitul aflat pe lista patrimonială aUNESCO.Uniunea Europeană a intervenitpentru a stopa procesul de deterio­rare și a lansat, împreună cu auto­ritățile italiene, un proiect derestaurare în valoare totală de105 milioane de euro, dintre careaproape 42 milioane, finanțareeuropeană. Acesta este al doileaproiect de restaurare și conservarefinanțat de Uniunea Europeană,primul fiind desfășurat între anii2000-2006 cu un buget de 7,7milioane de euro.O serie de evenimente nefericiteau determinat intervenția decisivăa autorităților locale și europene:prăbușirea, în anul 2010, a CaseiGladiatorilor (Schola Armatorum)și inundațiile catastrofale din anulurmător.*sursa: dexonline.ro
  27. 27. „Mă aflam la Roma când s-a prăbușitCasa Gladiatorilor, în noiembrie2010. Sunt bucuros să anunț căavem la dispoziție bani alocați de laFondul European pentru DezvoltareRegională care ne vor ajuta săsalvăm acest sit de mare importanțăpentru omenire, pentru Italia și,mai cu seamă, pentru regiuneaCampania. Avem prilejul nu numaisă salvăm o parte importantă dinidentitatea culturală a Europei,dar și să revitalizăm economiaCampaniei prin atragerea unuinumăr crescut de vizitatori și princrearea de noi locuri de muncă”,a declarat Comisarul European pentruPolitică Regională, Johannes Hahn, ladeschiderea lucrărilor, pe 6 februarie 2013.Proiectul de restaurare și conservarea ruinelor din Pompei se confruntă cuo situație specială: influența crimeiorganizatecareestefoarteputernicăîn regiune prin organizația Camorra.Astfel, în cadrul proiectului au fostluate măsuri speciale de protecție,incluzând numirea unui prefect dincadrul Ministerului de Interne italiancare va supraveghea și coordonasecuritatea și aspectele legale peîntreaga durată a implementării.Proiectul este derulat prin programulde dezvoltare regională „Atracțiiculturale, istorice și turism” care afost modificat pentru a putea ges­tiona o acțiune de o asemenea am­ploare, care necesită tehnologii deultimă oră.Ruinele de la Pompei sunt vizitate înfiecare an de peste 2,3 milioane deturiști din Italia și din întreaga lume.După refacerea sitului arheologic,autorităţile italiene estimeazăcreşterea vizitatorilor cu cel puțin300.000. De asemenea, regiuneaCampania va beneficia de noi lo­curide muncă și de dezvoltarea acti­vităților economice conexe cum ar fiindustria hotelieră și de alimentațiepublică, transporturile etc.Proiectul de conservare cuprindecâteva direcții de acțiune care voravea ca rezultat redeschiderea apeste 50 de obiective care în pre­zent nu mai sunt accesibile vizi­tatorilor. Vor fi consolidate struc­turile antice, începând cu celecla­sificate în categoria de riscmajor, va fi construit un sistem dedrenare a apei care va fi extins șila zonele neexcavate, se va refaceinfrastructura urbană și se va imple­menta un program de pregătire șiperfecționare a personalului Super­intendenței Arheologice Napoli șiCaserta.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanMARTie 2013 27
  28. 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăDrumurinepoluanteBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland45 de kilometri de drumuri asfaltate cumateriale antifoniceO treime din populația UniuniiEuropene este expusă constantunor niveluri de zgomot definite capericuloase de către OrganizațiaMondială a Sănătății, iar cea maimare parte a acestor zgomote esteprodusă de traficul rutier. Efecteleasupra sănătății persoanelor expusela niveluri ridicate de zgomot suntdintre cele mai grave: schimbări însistemul imunitar, hipertensiune,cardiopatie ischiemică, tinitus(„ţiuitul urechilor” ca urmare aexpunerii îndelungate la zgomoteputernice), tulburări ale somnului.Alte efecte sunt scăderea producti­vității, tulburările de atenție,creșterea numărului accidentelorde muncă. Costul social al efectelorzgomotului în Uniunea Europeanăeste de 40 miliarde euro anual.Conștiente de impactul negativasupra populației, autoritățile pro­vinciei Gelderland din Olanda auinițiat un proiect de refacere asuprafețelor rutiere pentru re­ducerea nivelului de zgomot pro­dus de camioane și autoturisme.Proiectul a fost selectat pentru ofinanțare de peste 3,5 milioanede euro de la Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională. Im­plementarea proiectului va aveaun impact pozitiv asupra celor 2milioane de locuitori ai provinciei,prin reducerea nivelului de zgomotsub pragul de 55 de decibelistabilit de Organizația Mondială aSănătății.Soluția găsită de autoritățile dinGelderland este una pe cât desimplă, pe atât de modernă:aplicarea unui strat de asfalt cuproprietăți speciale pe sectoarelede drum care trec prin zonelepopulate. Noul tip de asfalt areproprietatea de a absorbi zgomotulprodus de rularea anvelopelor șivibrațiile motorului și ale cutiei deviteze. Acest tip de asfalt este ocombinație complexă de elemente
  29. 29. de criblură mixate cu peleți decauciuc reciclat. Tehnic, asfaltulpermite circulația liberă a aeruluiîntre rizurile anvelopei și suprafațade rulare, iar un beneficiu secundareste acela că apa de ploaie estedrenată în mod natural reducându-se pericolul acvaplanării. Toateacestea la un cost similar cu celal asfaltului obișnuit. Scădereanivelului de zgomot obținută este,în medie, de 8-10 decibeli.Spre exemplu, un autovehicul pro­duce, măsurat la nivelul drumului,un zgomot de 74 decibeli. La odistanță de 60 de metri, zgomotulajunge la 64 de decibeli. Prin apli­carea stratului de asfalt special,zgomotul scade la 54 de decibeli,sub limita periculoasă.Cu sprijinul fondurilor europene,municipalitatea din Gelderland aasfaltat peste 45 de kilometri dedrumuri care traversează zonelerezidențiale și a extins rețeaua depiste pentru biciclete.Cei care au beneficiat de imple­mentarea proiectului au fost înprimul rând cetățenii din provincie,ecosistemul local – întrucât efectelenegative ale poluării fonice nusunt restrânse doar la populațiaumană. Mai mult, încurajate derezultatele pozitive și imediate,autoritățile provinciale au intratîntr-un parteneriat de cercetarecu Universitatea Twente pentrudezvoltarea unor profile de pneucare, folosite pe asfaltul deja apli­cat, să ofere o și mai mare redu­cere a nivelului de zgomot. Deasemenea, pornind de la succesulacestui proiect, municipalitateadin Gelderland a inițiat dezvoltareaunei soluții integrate pentru redu­cerea zgomotului, în care noilesuprafețe asfaltice sunt însoțite decoborârea suprafeței de rulare cu50 de centimetri față de margineadrumului, instalarea unor barierefonice din piatră de râu și reducereavitezei de rulare pe drumurilesecundare care traversează zonelerezidențiale.Bani europeni în Uniunea EuropeanăDrumurinepoluanteMARTie 2013 293.590.000 eurofinanţare U.E. pentruproiectul „Reducereapoluării în zoneleurbane ale provincieiGelderland”
  30. 30. www.inforegio.ro30Autoritatea de Management pentru POR(AM POR) - Ministerul DezvoltăriiRegionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrap.ro,Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Națională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentruInstrumente Structurale (Autoritateapentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru:L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare şi monitorizare a ProgramuluiOperaţional RegionalAgendăBruxelles, Belgia, 17 aprilie 2013Consiliul World Green BuildingFactorii de decizie politică și experți în construcţii din Europa se vor întâlni la Bruxelles pentru a stabili strategiilenaționale pe termen lung de renovare a clădirilor, în conformitate cu directiva privind eficiența energetică.Pentru mai multe informații, vizitați:http://www.eu2013.ie/events/event-items/associated-20130417planningforthelong-term/Dublin, Irlanda, 22-24 aprilie 2013Reuniunea informală a miniștrilor mediuluiReuniunea informală a miniștrilor mediului din statele membre are ca principal scop avansarea discuțiilor politice îndomeniile de eficiență a resurselor UE. Un accent deosebit va fi pus pe piața unică pentru produse ecologice: mediuurban și oraşe mai inteligente, calitatea aerului și schimbările climatice. Reuniunea va avea loc în paralel cu reuniuneainformală a miniștrilor energiei din UE.Pentru mai multe informații, vizitați:http://www.eu2013.ie/events/event-items/informalmeetingofministersforenvironment-20130422/CLUJ-NAPOCA, 9-10 MAI 2013Zilele Regio Transilvania de NordÎn perioada 9-10 mai, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează Zilele Regio Transilvania de Nord, cuscopul de a promova rezultatele proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional şi de a celebra, totodată, ziuaEuropei. Evenimentul va avea loc la Cazinoul Cluj-Napoca, din Parcul Central.Mai multe informații, pe www.nord-vest.roBruxelles, Belgia, 15 mai 2013„Păşind în mare - Noi date privind dezvoltarea teritorială, oportunităţile şi riscurile pentru mărileEuropene şi regiunile maritime”Programul ESPON organizează un atelier care va prezenta noi date cu privire la interacţiunile dintre zonele de uscatşi cele marine, în cele şase mări regionale ale Europei. Aceste date sunt importante pentru structurile interesate deelaborarea viitoarelor programe de fonduri structurale şi a altor strategii de dezvoltare în această direcţie. Acest atelierse adresează: factorilor de decizie politică, practicienilor, experţilor, reprezentanţilor autorităţilor de management aleprogramelor finanţate de UE şi ale altor strategii de dezvoltare.Pentru înregistrare şi alte detalii: http://www.espon.eu/main/Menu_Events/Menu_Workshops/form_WS130515.html
  31. 31. MARTie 2013 31ChestionarRecomandări/sugestii de îmbunătăţire a Revistei Regio:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Aţi intrat în posesia Revistei Regio:o În cadrului unui eveniment oraganizat de ____________________________________________________o De la Agenţia pentru Dezvoltare Regională;o Din altă sursă. Vă rugăm, precizaţi _________________________________________________________Modul de exprimare și limbajularticolelor vi se par:o Prea tehnice, dificil de înţeles;o Accesibile, pe înţelesul tuturor;o Limbaj de lemn, se repetă.La prima vedere, aspectul revistei vi se pare:o Prea încărcat, cu prea multe culori şi desene/tabele/grafice;o Plăcut, culorile evidenţiază informaţiile esenţiale;o Prea puţine poze;o Prea multe poze.Vârsta:Sub 20 ani 20 - 30 30 - 40 40 - 50 50 -62 peste 63Regiunea de dezvoltare:NE SE SM SV V NV Centru BILoc de muncă:Administraţie publică ONG Companie privată Instituţie de învăţământ AlteleSex:o M; o F.Profesie:_________________________________________123 45986 7Care sunt temele care vă interesează cel mai mult? (1= foarte mult, 2= mult, 3= mediu, 4= puţin, 5= deloc):Teme abordate în Revista Regio 1 2 3 4 51 Informaţii despre proiecte Regio2 Informaţii despre politici, decizii ale Uniunii Europene3 Exemple de bune practici din alte state membre4 Interviuri cu responsabili implicaţi în gestionarea fondurilor europene5 Studii, statistici, analize legate de program6 Ştiri regionaleStimaţi cititori,Revista Regio promovează Programul Operaţional Regional şi rezultateleacestuia. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră de informare,echipa redacţională vă solicită sprijinul în vederea îmbunătăţirii conţinutuluişi aspectului revistei. De aceea, vă rugăm să accesaţi pagina de internet aprogramului www.inforegio.ro, la secţiunea Informare şi publicitate, sub-secţiuneaEvaluare, de unde puteţi descărca acest chestionar pentru a-l completa electronic.După completare, chestionarul va fi trimis la adresa regio@mdrap.ro. Vă asigurăm deconfidențialitatea răspunsului dvs., chestionarul fiind prelucrat fără numele persoaneicare l-a trimis.
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrap.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceData publicării: martie 2013

×