Revista Regio nr. 18

338 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Revista Regio nr. 18

  1. 1. nr. 18, ianuarie 2013re v i s t aInternetul broadband,o prioritate pentrudezvoltarea durabilăInovațiile IT dau roade și în domeniul publicInterviu cu Doamna Claudia Ursățeanu,director general RomSoftSibiu Baroc Update sau cum se fabricăun brand de succesMercy Street: primul lung metraj de animație 3D produs în RomâniaCea mai dotată şcoală din Oradea,prin programul REGIOTehnologia Dezvoltă,Inovează şi DistreazăTehnologia Dezvoltă,Inovează şi Distrează
  2. 2. www.inforegio.ro22013 - ultimul an decontractare regioIată-ne ajunşi şi în 2013 și, drepturmare, trebuie să ne apucăm,din nou, de treabă, iar anulcare tocmai a început se anunţăunul extrem de important.Avem sarcina de a duce maideparte negocierile pentrubugetul european, de a atrage,în continuare, uriaşele fondurinerambursabile pe noile axe cevor fi deschise pentru anii 2014– 2020, de a face tot posibilulca rata de absorbţie să crească,astfel încât să nu ne trezim, noi,ca ţară, că rămânem cu miliardede euro în visterie, pe care nuştim, nu putem sau nu suntemcapabili să le cheltuim.Revista Regio vă atrage atenţia,în fiecare număr, prin exemple,analize, interviuri sau ştiri, cât deimportanţi sunt banii europeni,mai ales pentru o economie cacea a României, vulnerabilă, dartotuşi în uşoară creştere. Oriceeuro nerambursabil adus dinsprebătrânul continent spre Româniapoate însemna un loc de muncăîn plus, diferenţa dintre un fali­ment şi o afacere prosperă, şi,de ce nu?, chiar o ţară mai puţinbirocratică. În sensul ultimeiafirmații, în paginile actualuluinumăr al revistei Regio puteţi citiun interviu interesant şi dinamiccu Claudia Ursăţeanu, directorgeneral al companiei RomSoft,unul dintre liderii în domeniul ITdin România, care, cu ajutorulProgramului Operaţional Dezvol­ta­rea Capacităţii Admi­nis­tra­tivea dezvoltat soluții de softwarepentru a ușura înda­toririle cetă­țenilor și pentru a eficientizaactivitatea funcționarilor publici.De asemenea, numărul dedicatdezvoltării IT și comunicațiilor neintroduce și în lumea companieiAfter Hours Shop, care a produsprimul lung metraj de animație3D autohton. Mână în mână cutehnologia merge și dezvoltareainfrastructurii, aceasta fiindmarcată de modernizarea tron­so­nului Segarcea – Cârna, din ju­dețul Dolj, cunoscut și sub nu­me­le de DJ 561.Două oraşe pot fi şi ele dateca exemple, în dorinţa lor dea-și respecta blazonul câștigat:Timişoara – pune accent pe in­formarea cetățenilor, instalând,cu ajutorul fondurilor neram­bursabile, 29 de panouri in­formative pe străzile orașului şiSibiu – pune în scenă cele maimulte evenimente de stradădin țară, atrăgând influențelebaroc și medievale, specificeregiunii. Cele două reportaje dela faţa locului ale colegelor AdelaMohanu şi Carmen Ivanov, suntsigur, vă vor convinge.Sunt doar câteva exemple.Reuşitele din banii europenisunt, însă, tot mai multe şi vă lassă descoperiţi o parte dintre elechiar în acest număr al revisteiRegio.Lectură plăcută!EditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  3. 3. IANUArie 2013 3SumarRegio în românia04Internetul broadband, o prioritate pentrudezvoltarea durabilă07 „Fără economia digitală, Europa ar fi înrecesiune”08 Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică unbrand de succes12 Mercy Street: primul lung metraj deanimație 3D produs în România14 Cea mai dotată şcoală din Oradea, prinprogramul REGIO16 INFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDE CU REGIO18 Drumuri mai bune în Dolj, cu ajutorulREGIO20 Centrul de afaceri ROMEXdin Târgu-Mureş - Un sprijin esențialpentru IMM-uri și afaceri la început dedrum22 Ştiri REGIONALE24 Inovațiile IT dau roade și în domeniulpublicBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Internet de mare viteză în regiunea KozaniSprijin financiar european pentru dezvoltarea rețelelorwireless din munții Greciei28Republica Cehă – Centrul pentru excelență înTehnologia InformațieiUn supercomputer în top 100 mondial30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  4. 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaAnalizăBogdan IONESCUInternetul broadband, o prioritatepentru dezvoltarea durabilă50% dintre companiile românești au prezență pe webȚin minte ziua în care tehnicianulde la poștă a instalat primultelefon în casa părinților mei.Noul gadget – termen completnecunoscut în vremea aceea – mi-aacaparat interesul imediat. Amînvârtit discul cu cele zece găuripână am obosit. Am dus receptorulla ureche de zeci de ori și ascultamtonul de apel până mă deconectacentralista. Nu îndrăzneam săformez un număr, nici nu cred căștiam vreunul. Telefonul mi-adeschis apoi ușa unei lumi întregi.Puteam vorbi cu prietenii, curudele din alte orașe, din altețări, puteam afla ora exactă,formând numai trei cifre sau timpulprobabil, formând altele trei.Astăzi e greu de imaginat că cinevas-ar mai entuziasma la fel înfața aparatului devenit, vai, atâtde banal, când numărul liniilortelefonice fixe a depășit patrumilioane, iar numărul cardurilorSIM a depășit numărul locuitorilorRomâniei. Astăzi, telefonul ni separe un bun de la sine înțeles, caelectricitatea sau apa curentă, lacare oricine poate avea acces.În anii nouăzeci ai secoluluitrecut, o nouă invenție a reușit săentuziasmeze, la fel ca invenţialui Graham Bell, cu câteva decademai devreme: Internetul de bandălargă (broadband). După 15 ani,pentru mulți dintre noi, accesul laInternetul broadband a devenit lafel de banal și de la sine înțeles caaccesul la telefonie. Din păcate,comparația se limitează doar la atât.Serviciile de Internet de bandă largăsunt, potrivit EUROSTAT, accesibiledoar pentru 47% dintre români (datedin 2011), comparativ cu 73% mediaeuropeană. Întârzierea în ceea ceprivește prezența pe Internet seregăsește și la nivelul mediului deafaceri, mai puțin de 50% dintrecompaniile românești având site-uriweb. La capitolul informare publică,situația este și mai dezamăgitoare:numai 15% dintre utilizatorii români,comparativ cu 50% la nivelul UE, auobţinut informaţii de pe paginileweb ale autorităţilor publice. Dinacest punct de vedere, Româniaocupă ultimul loc la interacţiuneaonline cu administraţia publică: doar10% dintre utilizatori au descărcatdiverse formulare de pe paginileweb ale autorităţilor.„Pe segmentul comerţuluielec­tro­nic, foarte popular înEuropa, impli­când peste 80%dintre utilizatori, în Româniasuntem abia la 13%. Venituriledin e-commerce ale com­paniilorromâneşti sunt sub 5%, dedouă ori mai puţin decât me­dia europeană. Accesul scăzut şitemerea de a folosi plăţile cu car­dul online frânează dezvoltareaco­merţului electronic”,a declarat, într-o conferinţă, ministrul pentru SocietateaInformaţională, Dan Nica.
  5. 5. IANUArie 2013 5Potrivit statisticilor la nivel națio­nal, în 2009, în 27 dintre județelețării, un procent din populație cu­prins între 40 și 80 la sută nu aveaacces la conexiuni de Internet înbanda largă. Situația exactă poate figăsită în tabelul de mai sus, publicatîn Strategia guvernamentală de dez­voltare a comunicaţiilor electro­niceîn bandă largă în România pentruperioada 2009 – 2015.„Astfel, luând în considerațieinformaţiile din tabelul de maisus şi faptul că trebuie să existe odefinire exactă a zonelor în careaccesul la serviciile de comunicaţiielectronice în bandă largă estelimitat din diferite circumstanţe,vom defini zona dezavantajatã dinpunctul de vedere al accesului cafiind orice localitate cu cel mult10.000 de locuitori, unde suntprezenţi cel mult doi furnizori deservicii de internet”, se spune înstrategia guvernamentală.Cifrele sunt alarmante în contexteuropean și mondial. Dar devinși mai alarmante dacă ne gândimcă aproximativ 50% din creștereaeconomică la nivelul Uniunii Euro­pene este dată de industriileinfor­maționale. Iar ca acestea săprospere, este absolut necesar unacces cât mai larg al cetățenilor lainfrastructura broadband.Pentru a atinge acest deziderat,România doreşte să utilizeze fon­durile structurale alocate prinPro­gra­mul Operaţional Sectorial„Creşterea Competitivităţii Econo­mice”, prin intermediul proiectului„RO-NET - Sprijin pentru înfiinţareareţelelor de bandă largă în zoneleinsuficient deservite, zonele albe”.În urma analizării modelelor deimplementare a infrastructurii decomunicaţii în bandă largă realizateprin cooperare interinstituţională, aconsultării pieţei de comunicaţii şia asociaţiilor de profil, precum şi aconsultărilor avute cu reprezentaţiiComisiei Europene, s-a luat deciziautilizării fondurilor structurale dis­po­nibile pentru dezvoltarea uneiinfrastructuri, proprietate a sta­tului, care să fie pusă la dispoziţiaoperatorilor de comunicaţii, pe bazecomerciale şi fără restricţionareaaccesului.Acest proiect, în valoare totală deaproximativ 84 de milioane de euro,constituie, după criteriile ComisieiEuropene, un proiect major, pen­tru care va trebui elaborată docu­mentaţia cores­pun­zătoare (studiude fezabilitate, proiect tehnic, do­cumentaţie de mediu, docu­mentaţiide avizare, etc).Obiectivele generale aleProiectului RO-NETProiectul îşi propune să dezvolte oinfrastructură de reţele electronice,care să asigure capabilităţile tehni­ce necesare furnizării de serviciide bandă largă în zonele rurale dinRomânia, care nu sunt în prezentdeservite şi pentru care nu existăplanuri de investiţii private în urmă­torii trei ani (zone albe).Obiectivul general urmărit de auto­rităţile române este de a îmbunătăţidisponibilitatea servi­cii­lor în bandălargă pentru cetăţenii români şiîntreprinderile din zonele ruraleprin realizarea unei infrastructuri debandă largă. Constituirea reţe­lelorîn zone care nu sunt deservite înprezent va reduce costurile iniţialede investiţii pentru operatorii co­merciali şi îi va încuraja în extin­derea acoperirii cu reţelele propriia acestor zone rurale defa­vorizatecomunicaţional, creând faci­lităţiîn oferirea de servicii la preţuriaccesibile. Cu scopul de a reducecheltuielile de investiţie ini­ţială,precum şi cheltuielile de ope­rare ulterioare implementării, sepropune ca autorităţile locale caredeţin spaţii/sedii în zonele albe,să pună la dispoziţie spaţii decolocare şi distribuţie, beneficiind,în schimbul acestor facilităţi, deresurse de comunicare, destinateasigurării serviciilor de e-guvernare.Acest lucru constituie o prioritateRegio în RomâniaAnalizăPlanul „Mecanismulde conectare a Europei”prevede un buget de50de miliarde de euro,destinat investițiilorîn rețelele de transport,energie și digitaleProcentul de populaţie fără acces la conexiuni în bandă largăProcent JudeţNumăr dejudeţe50%-80%Vâlcea, Vaslui, Mehedinţi, Sălaj, Neamţ,Gorj, Olt, Buzău, Brăila, Vrancea, Giurgiu,Bacău, Botoşani, Covasna, Argeş1540%-50%Iaşi, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa,Caraş-Severin, Bihor, Satu Mare, Teleorman,Alba, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj1220%-40%Tulcea, Mureş, Călăraşi, Dolj, Arad,Hunedoara, Timiş, Galaţi, Sibiu, Harghita,Maramureş, Constanţa, Braşov1313% Ilfov 1
  6. 6. www.inforegio.roRegio în România6Analizăînțeleasă și de organismele europene(Uniunea Europeană fiind depăşităîn acest domeniu de Statele Uniteși China, ca ritm de creștere șipene­trare a Internetului de bandălargă). Astfel, Comisia Europeanăa aprobat planul „Mecanismul deconectare a Europei”, care prevedeun buget de 50 de miliarde de euro,destinat investițiilor în rețelele detransport, energie și digitale. Dintreaceștia, 9,2 miliarde de euro suntalocate investițiilor în rețelele debandă largă rapide și ultrarapide șiîn serviciile digitale paneuropene.Aceste fonduri vor mobiliza altefonduri private și publice, care voravea, drept rezultat, dezvoltareamai multor segmente ale economiei.Pe baza unor estimări prudente,Comisia consideră că finanțareainfra­structurii de rețea ar puteastimula investiții în valoare de peste50 miliarde de euro.O altă propunere de finanțare esteplanul Horizon 2020, în cadrul căruiaau fost solicitate 80 miliarde deeuro pentru investiții în cercetareși inovație (ICT – Tehnologia Co­mu­nicației și Informațiilor – repre­zentând un important segment).În sincron cu strategia europeană,Ministerul pentru Societatea Infor­mațională urmează o strategiena­țională care are următoareleobiective:l creşterea ratei de penetrare, lanivelul gospodăriilor, a conexiunilorde bandă largă până la 80%, până în2015;l creşterea gradului de acces laserviciile de comunicaţii electronicede bandă largă la nivelul populaţieide 100%, până în 2015;l conectarea şi creşterea graduluide utilizare a serviciilor de bandălargă la nivelul IMM-urilor;l creşterea ratei de penetrare aserviciilor de comunicaţii elec­ro­nice de bandă largă, pentru zoneledezavantajate din punct de vedereal accesului;l creşterea ofertei de servicii on-line pentru sectorul guverna­mentalşi cel de afaceri.Luând în considerație dezvoltarearapidă, în pofida startului luat maitârziu, a serviciilor de comunicațiibroadband în România, de preocu­parea factorilor de decizie pentruintroducerea acestor servicii în zo­nele defavorizate, în special înmediul rural, și de intenția acestorfactori de a include comunicațiilede bandă largă în cadrul serviciuluiuniversal, este de așteptat catendințele de creștere rapidă să semențină și în viitor, iar decalajul fațăde alte state din Uniunea Europeanăsă dispară în următorii câțiva ani.O caracteristică încurajatoare aRomâniei, comparativ cu alte state,este receptivitatea populației lanoile tehnologii și adoptarea rapidăa acestora.
  7. 7. IANUArie 2013 7Regio în RomâniaEuropa digitală„Fără economia digitală, Europaar fi în recesiune”Bogdan IONESCU„Ziua de ieri nu contează în lumeadigitală – automulțumirea e unucigaș. Și Europa nu mai are timp.Economia digitală crește de șapteori mai repede decât restul eco­nomiei. Fără economia digitală,Europa ar fi în recesiune. Mesajulmeu este că trebuie să ne asumămriscuri și să împingem lucrurileînainte. Europa nu-și poate permitesă fie leneșă.2013 este un an al acțiunii. În locsă elaborăm și mai multe legi,putem obține mai multe doar adu­cându-i pe oameni împreună. Să nuconsiderați lipsa de regulamente șidirective ca pe o slăbiciune sau olipsă de ambiție: este doar un semncă mințile noastre lucrează. Trebuiesă vedeți Agenda Digitală Europeanăca pe o rețea de rețele, precumconferințele antreprenorilor web,precum companiile furnizoare deservicii broadband la sate, precumCampionii Digitali.Și dacă tot vorbim de campioniidigitali, iată câțiva lideri care nepot inspira: Martha Lane Fox dinMarea Britanie, care a câștigatmilioane din afaceri online. GerganaPassy din Bulgaria și Paul Baran* dinRomânia sunt la fel de buni.Veți înțelege de ce sunt convinsăcă lumea digitală oferă posibilităținelimitate și de ce cred că putematinge succesul economic înEuropa, dacă aplicăm o gândirefără frontiere. De ce să nu înființămun concern digital după modelulAirbus? Aceasta este măsura succe­sului atunci când elimini granițele șilu­crezi în parteneriat.Vreau, de asemenea, să știți căInternetul creează locuri de muncă.Probabil, patru milioane, dacăreușim să implementăm integralAgenda Digitală. Cuvintele nu suntdestul de încăpătoare să descrieenergia pe care o simt atuncicând lucrez cu antreprenorii webși cu activiștii din lumea digitalăa Europei. Sunt hotărâtă să îispijin, ca vocile lor să se audă îndezbaterile europene, ca și ceilalțiactori implicați să expe­rimentezeaceastă energie.Cu toții ne dorim motive de speranțăîn momentele acestea. Nu le căutațiîn clădirile oficiale, căutați-le laacești antreprenori. Ei construiescviitorul și se dezvoltă mai repededecât China. Iar ideile lor pentrupoliticile europene sunt excelente.Oricare ar fi specificul ideilor, vă rogsă fiți atenți la momentul acesteimișcări. Aceasta este energia decare are nevoie Europa. Aceastaeste ceea ce dorește să ofereAgenda Digitală Europeană”.Cuvintele de mai sus îi aparțin luiNeelie Kroes, Vicepreședinte alComisiei Europene, responasbil cuAgenda Digitală, și au fost spuseîn cadrul unei conferințe de presăce a avut loc în decembrie 2012.Neelie Kroes are 71 de ani și esteo militantă neobosită pentru dez­voltarea digitală a Uniunii Euro­pene. Politiciana olandeză ser­vește în organismele europene dinanul 2004 și a apărut de șase oriîn lista celor mai puternice 100 defemei din lume a revistei Forbes.*) Paul-Andre Baran este directorul BiblionetRomania și conduce un proiect de reformarea bibliotecilor publice din România cu unbuget de 26,9 milioane dolari, finanțat deFundația Bill și Melinda Gates.
  8. 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaAdela MOHANUEvenimentBaroc, Sibiu este numele tăuSibiu Baroc Update sau cum se fabricăun brand de succesCalendar 2012Au fost peste 50 de evenimente laSibiu, în anul cultural 2012 - şi vorbimaici doar despre cele incluse şi co-finanţate din bugetul programuluicultural. Multe altele s-au petrecutcu surse proprii de finanţare. Dacămai punem la socoteală şi faptul căevenimente mari, ca festivalurile deteatru şi film, propun cel puţin 10reprezentaţii zilnic, putem spunecă, în Sibiu, nu a fost zi în care să nuse petreacă ceva.„Evenimentele de stradă, cam 80%ca și procentaj, au atras vizitatorinu numai din Sibiu, ci și din țară șiDor i-a mai fost Sibiului de un an atât de plin, încât să-iamintească de 2007, cel al Capitalei Culturale Europene.N-a fost nevoie decât să se uite în oglindă și a găsit răspunsulpentru frământările sale: Sibiul baronului Brukenthal, alrochiilor masive, al clădirilor bogat ornamentate și al balurilorfastuoase. Sibiul Baroc. Dar Sibiul este și al tinerilor caredorm pe caldarâm, al bicicliștilor, al turiștilor care vin cuavionul și al muzicii rock. Este, vorba englezului, up-to-date.Și din această oglindă cu două fețe, în care s-a privit singur,Sibiul s-a descoperit pe sine Baroc Update. Și așa i-a rămasnumele anului cultural 2012, în unul dintre cele mai bogateîn evenimente și cele mai dinamice orașe din România.
  9. 9. IANUArie 2013 9Regio în RomâniaEvenimentde peste hotare”, spune purtătorulde cuvânt al Primăriei Sibiu, MirelaGligore.Luna aprilie a anului 2012 avea săaducă în faţa marelui public de pestrăzile Sibiului, care deja a devenitun fin cunoscător al spectacolelorde stradă, o paradă cum nu s-amai văzut. Parada barocă a marcatintrarea în oraş a baronului Samuelvon Brukenthal cu un spectacolmonumental. Care alegorice, peste600 de actori, costume, muzică şianimaţie s-au perindat în centrulistoric al oraşului, prin faţa a peste20.000 de spectacori.În a cincea lună a anului baroc,la Sibiu a fost o aglomerare deevenimente care s-au întrecut peele însele în prestaţie. Sibiu JazzFestival, cu tema „De la Baroc laJazz şi înapoi”, a dat tonul uneidezbateri îndrăzneţe despre câtde departe se poate merge cutema baroc. Aşa cum şi-au doritorganizatorii, ordinea universalăpe care caută s-o ilustreze muzicabaroc s-a asociat cu aparenta„dezordine” a jazzului, în concerteelectrizante.La „Huet Urban Goes Baroc”, pu­blicula fost invitat să guste, lite­ral­mente,din baroc: un Mare Bal în costume,o cină barocă pur­tând toateexagerările şi tot fastul protocolarşi gastronomic al perioadei, de­mon­straţii de măiestrie oferite deatelierele stradale meş­te­şu­gă­reşticare folosesc prac­tici şi mij­loacespecifice, un spec­ta­col de video-mapping (proiectarea unor imaginipe suprafețe neregulate) care a ani­mat arhitectura pieţei, concer­te,spectacole dramatice şi dans.Noaptea Muzeelor, organizată întoată lumea pe 19 mai, a avut, în2012, la Sibiu, musafiri de vază.Actori întruchipându-i pe BaronulSamuel von Brukenthal şi pe SophiaKatherina von Brukenthal, aşa cumsunt înfăţişaţi şi în portretele lor,dar şi personalul casei (cameristă,
  10. 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaEvenimentlacheu, etc.), îmbrăcaţi în costumereconstituite cu cea mai mareatenţie pentru detaliu, au însoţitvizitatorii muzeului prin palat.Piesa de rezistenţă a anului a fost, caîntotdeauna, Festivalul Inter­naţionalde Teatru. Pe parcursul a zece zile,oraşul s-a transformat într-o scenăuriaşă, care a reunit peste 2.500 deartişti, din toate colţurile lumii.Sunt doar câteva dintre evenimen-tele care au marcat anul baroc2012, însă vizitatorii au putut găsi laSibiu, în anul baroc, şi cea mai mareconvenţie de tatuaje din România,un tur unic de vizitare a orgilor dinbisericile din Sibiu, festivaluri demodă şi de interpretare muzicală,un festival rock, târguri de carte, unbâlci împrumutat din tradiţia saşilorşi spectacole de cultură popularătransilvăneană.Rezultatele, în cifreAnul baroc al Sibiului nu ar fi avutsuccesul scontat fără aportul fon­durilor structurale, prin programulRegio, care au finanţat promovareapachetului turistic propus de Sibiuîn 2012.„Pentru promovarea turismuluicultural pe această temă, SibiuBaroc Update, municipalitateaa accesat fonduri structurale.Proiectul, practic, a însumatpeste 700.000 de lei, fondurilefiind folosite pen­tru promovareacelor şapte trasee turisticepropuse pentru anul 2012”,explică purtătorul de cuvânt al Primăriei,Mirela Gligore.Banii s-au tradus în peste 21.000 debroșuri, machete în mass-media,panotaj outdoor în marile oraşe aleţării, printre care Braşov, Bucureştişi Constanţa, 3.000 de DVD-urimultimedia şi 14.000 de calendarecu evenimentele culturale lunare.A fost cheia unui succes care a venitşi cu satisfacţia creşterii număruluide turişti.„La Centrele de Informare Turistică – deci ne referim aici doar la aceituriști care au intrat în centrele noastre solicitând informații, dar aufost mulți alții care nu au intrat în aceste birouri și pe care nu-i putemcontabiliza – au fost foarte mulți turiști care au venit din țară. Peste7.000 de turiști români s-au înregistrat la Centrele noastre, alți 8.500din Germania, au fost 2.000 de vizitatori din Franța, o cifră similarăși de vizitatori din Spania și alți peste 1.500 din Marea Britanie. Daram avut turiști și țări mult mai îndepărtate, ca Japonia, Malaezia sauIordania”, mai spune Mirela Gligore.
  11. 11. IANUArie 2013 11Regio în RomâniaEvenimentCele şapte traseeturisticeAnul 2012 a adus pentru Sibiu unconcept nou de promovare, care abeneficiat de finanţare europeană.Turiștii care vin în orașul dininima Transilvaniei descoperă nunumai o așezare medievală per­fect conservată. Lor li se oferănu mai puțin de şapte variante detrasee turistice, fiecare dintre elereprezentând una dintre identitățilepe care Sibiul și le-a asumat: tra­seul Muzeul Brukenthal, traseulCen­trului Istoric, traseul TurnulSfatului, traseul Fortificațiilor, tra­seul Ecumenic, traseul Muzeul Astrași traseul Verde.„Turiştii care vin în centrele noastrede informare, pe lângă facilităţide cazare, de transport şi aşa maideparte, întreabă şi de obiectiveleturistice ale Sibiului. Cele şaptetrasee, practic, includ obiectivelede cel mai mare interes”, explicăpurtătorul de cuvânt al Primăriei,Mirela Gligore.Traseul Muzeul Brukenthal - Estecel dintâi muzeu din România şi dinCentrul Europei (deschis pentrupublic din anul 1817), datorându-şi existenţa uneia dintre celemai importante personalităţi aleTransilvaniei: Baronul Samuel vonBrukenthal, guvernator al acesteiprovincii în a doua jumătate asecolului al XVIII-lea. Puţini ştiu,însă, că muzeul Brukenthal poate ficu adevărat considerat un traseu şidin alt motiv: sub tutela sa funcţio­nează nu numai Palatul Brukenthal,ci şi alte cinci facilităţi, care poartăpaşii vizitatorilor prin aproape totcentrul istoric. Muzeul de Istorie,situat în vecinătatea PalatuluiBrukenthal, funcţionează în sediulfostei Primării a oraşului, din epocamedievală. Muzeul de Istorie aFarmaciei din Piaţa Mică reprezintă,prin profilul său, o rari­tate în peisa­jul muzeografic româ­nesc, dar şieuropean. Înfiinţa­rea muzeului înSibiu nu este întâm­plătoare: aicia funcţionat prima far­macie de peteritoriul ţării noastre, atestatădocumentar în anul 1494. În traseumai sunt incluse Muzeul de IstorieNaturală de pe strada Cetăţii,muzeul de Vânătoare de pe stradaŞcoala de Înot şi Galeria de ArtăContemporană, din Piaţa Mare.Traseul Centrului Istoric - Centrulistoric al Sibiului înglobează celetrei pieţe centrale – Piaţa Mare,Piaţa Mică şi Piaţa Huet – cu celemai importante obiective turisticeale oraşului. În afară de emblemelearhitecturale ale oraşului: TurnulSfatului, Podul Minciunilor şi BisericaEvanghelică, harta mai conţine alte14 puncte de interes.Traseul Turnul Sfatului - Urcândscările până în vârf, Turnul Sfatuluioferă o minunată panoramă aîntregului oraş. Privind înspre nord,Sibiul dezvăluie râul Cibin, oraşul desus fiind dominat de Turnul BisericiiEvanghelice Parohiale.Traseul Fortificaţiilor - Fortifi­carea Sibiului a început în secolul alXIII-lea, însă o parte dintre zidurilevechii cetăţi se păstrează şi astăzi.Traseul fortificaţiilor este extrem deofertant şi include nu mai puţin de15 obiective din epoca medievală,printre care Turnul Scărilor, Zidulexterior de apărare, Turnul Dulghe­rilor şi Turnul Pulberăriei.Traseul Ecumenic - Include 12biserici ortodoxe, romano-catolice,e­van­ghelice, reformate, unitariene,dar şi o capelă a Ordinului Călugă­rilor Dominicani, biserica unei fostemănăstiri a călugăriţelor franciscaneşi o sinagogă.Traseul Muzeul Astra - ComplexulNaţional Muzeal Astra este cea maiimportantă aşezare etnomuzealădin România şi se întinde pe aproape100 de hectare. O plimbare pe acesttraseu nu este numai un izvor decultură populară tradiţională, darşi un prilej perfect de relaxare,într-un cadru natural în care caseleţărăneşti sunt puse în valoare degrădini atent îngrijite, un lac naturalşi alei împădurite pe care turiştii sepot plimba în caleşti sau sănii – înfuncţie de anotimp – trase de cai.Traseul Verde - Traseul le propuneturiştilor o plimbare prin cele patruparcuri ale Sibiului, cel mai vechidintre acestea, Parcul Sub Arini,datând din anul 1856. Pasionaţii denatură pot închiria bicilete de launul dintre centrele din oraş şi potparcurge acest traseu într-un modecologic, pentru că toate acesteobiective sunt legate între ele depiste pentru biciclişti.Foto: Sebastian MarcoviciSibiul propune şi în 2013 o temă-umbrelă. Sibiu SMART, adică Sibiulacademic, este principiul dupăcare vor fi organizate cele maimulte dintre evenimentele carevor avea loc anul acesta în oraş.Cu cei 15.000 de studenţi înscrişila cele cinci uni­versităţi din oraş,există toate premisele ca agendaculturală 2013 să le depăşeascăîn originalitate pe predecesoarelesale.
  12. 12. www.inforegio.ro12Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriBogdan IONESCUFondurile europene în sprijinul artelor vizualeMercy Street: primul lung metrajde animație 3D produs în RomâniaPentru ca ochiul omenesc săfie „mințit” este nevoie de 24de fotograme pe secundă. Astfel,percepem imaginile ca fiind înmișcare, fie că suntem spectatoride cinema sau telespectatori.Adău­gați la aceasta grafica tri­di­mensională și multele planuriale imaginii și veți înțelege câtde laborioasă este producția unuifilm de animație 3D. Veți bănui,de asemenea, de câtă putere decalcul este nevoie ca acțiunea sim­paticelor personaje să devină film.Acestea au fost provocările cărora atrebuit să le facă față Radu Nicolaeși echipa sa de la After HoursShop. Ideea exista: un lung metrajoriginal, având ca eroi un grup decopii care înfruntă un personajmalefic ce vrea să fure sunetele și,odată cu ele, întreaga muzică dinlume. Premisele de succes existauși ele: era primul lung metraj deanimație pentru copii care ar fi fostprodus, după o lungă perioadă, iarscenariul a fost notat cu un punctajexcelent de către Centrul Național alCinematografiei. În ciuda auspiciilorfavorabile, obstacolul major decare s-a lovit echipa de realizatoria fost lipsa aparaturii de producție:stații grafice, servere, computere,dispozitive de stocare.La îndemnul unui prieten, RaduNicolae, managerul de proiect, aînaintat spre selecție o cerere definanțare prin Programul Opera­țional Regional, axa 4, Sprijinireadezvoltării mediului de afacerire­gional și local, domeniul de fi­nanţare 4.3, Sprijinirea dezvol­tării microîntreprinderilor. Valoa­rea întregului proiect a fost de767.693 de lei, din care fonduri
  13. 13. IANUArie 2013 13nerambursabile, 581.734 de lei. Cuajutorul acestei finanțări, firma areușit să achiziționeze stații gra­fice, servere, dispozitive de sto­care, imprimante profesionale, omicrotipografie și toate pachetelede aplicații software și sistemele deoperare necesare.L-am rugat pe Radu Nicolae să leofere cititorilor noștri un sfat cuprivire la procesul de obținere afondurilor europene. „Inițial am fostsceptic, eram convins că fondurilese dau pe pile. M-am convins decontrariu. Până la implementareaproiectului, am comunicat cu ceide la Agenţia pentru DezvoltareRegională Bucureşti-Ilfov numaiprin e-mail. Un lucru însă estefoarte important: trebuie să fiifoarte bine organizat, să ai toatedocumentele în perfectă ordine.Această experiență a fost beneficăși pentru mine, ca manager. A fost,dacă vreți, un curs intensiv demanagementul afacerilor”.Beneficiile directe ale proiectuluiau fost imediate și evidente: fil­mul Mercy Street este aproape definalizare, urmând să aibă premi­era peste numai câteva luni. Regi­zorul și scenaristul vor face curândo deplasare în Croația, pentru alucra muzica filmului cu renumitulcompozitor Ozren Glaser, ultimaetapă înainte de montajul final.Au fost create cinci locuri demuncă în cadrul societății AfterHours Shop SRL. Și, nu în cele dinurmă, prin dotările de specialitateachiziționate, After Hours Shopeste capabilă să pună la dispozițiaclienților externi un studio pentruproducția de animație compute­rizată, echipat la standarde pro­fesionale.Realizarea acestui film de animație3D îi va face pe micii spectatorisă (re)descopere cinematografiaautohtonă, care i-a cam ignorat înultimele câteva decade. Dar lucru-rile nu se vor opri aici. Mercy Streetva fi dublat în engleză, franceză,rusă, poloneză, ucraineană și sârbo-croată și va fi distribuit interna-țional, după cum ne-a spus RaduNicolae. Totodată, această pro­ducție a oferit o oportunitate dese­natorilor români și, probabil, vadeschide o poartă artiștilor graficicare nu și-au putut exercita pânăacum profesiunea în proiecte deanvergură.Foto: Victor DumitrelRegio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Dezvoltarea șimodernizarea societății SCAfter Hours Shop SRL prinachiziționarea de echipamentetehnologice, licențe softwareSursa de finanțare: ProgramulOperațional Regional, AXA 4,Sprijinirea dezvoltării mediuluide afaceri regional și local,DMI 4.3, Sprijinirea dezvoltăriimicroîntreprinderilorValoare totală: 767.693,00 leiValoare nerambursabilă UE:581.734,00 leiValoarea totalăa proiectuluieste de767.693lei
  14. 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaMihai CRĂCIUNEducaţieCea mai dotată şcoală din Oradea,prin programul REGIOÎntr-o țară în care diplomele deliceu sau de facultate se tipărescpe bandă rulantă la instituții cusau fără dotări sau având cadredidactice insuficiente, ColegiulTehnic Andrei Șaguna din Oradeaface notă discordantă. Aceastăinstituție este una dintre celemai bine dotate şcoli tehnice dinzona Bihor. Tinerii care aleg să îșifacă pregătirea profesională aicivor avea parte de echipamente deultimă generație, care îi vor ajutasă se pregătească pentru domeniilecu cea mai mare căutare pe piațamuncii din România, din acestmoment, cum sunt: alimentaţiapublică, mecanică, electronică,electrotehnică sau sudură.UN VIITOR MAI FRUMOS,CU REGIOPentru Primăria Municipiului Oradeafondurile europene nu sunt un mit.Reprezentanții instituției, prin Di­recția de Management Proiectecu Finanțare Internațională, audepus la Agenţia pentru DezvoltareRegio­nală Nord-Vest proiectul cutitlul Reabilitarea, modernizareași do­tarea Grupului Şcolar „AndreiŞaguna” din Oradea, spre finanţareprin in­termediul Programului Opera­ţio­nal Regional, axa prioritară 3,Îmbunătăţirea infrastructurii so­ciale.Proiectul de reabilitare a acestuigrup școlar a beneficiat de o finanța-re nerambursabilă de 4.573.784,26lei. Durata de implementare aproiectului a fost de 18 luni,între noiembrie 2010 şi mai 2012.Contribuția de la bugetul local a fostde 262.088 lei.REGIO A REABILITAT CEA MAIBUNĂ ŞCOALĂ DE MESERIIDe aceste investiții se bucurăpeste 1.400 de elevi care urmeazăcursurile Colegiului Tehnic AndreiȘaguna și care vor putea studia, lastandarde europene, materiile debază predate în această instituție.„În municipiu există o lipsă evi­dentă de specialişti în domeniultehnic, astfel încât orice investiţieîn ateliere sau în laboratoare despecialitate, care vor pregăti spe­cialişti în acest domeniu, este maimult decât binevenită. Sper ca, deacum încolo, sălile acestei instituţiisă fie pline cu tineri dornici săînvețe meserie”, a declarat fostulviceprimar din Oradea, FloricaCherecheș.Prin programul Regio au fost reabi­litați peste 1.000 de metri pătrațide clădire din corpurile B și B1 şi dinhala numărul 5 a Colegiului TehnicAndrei Șaguna. De asemenea, aufost dotate cinci ateliere și nouă
  15. 15. laboratoare, deja existente, cuechipamente de ultimă generație șiau fost construite trei noi laboratoa­re pentru specializarea tinerilor îndomeniul IT.REGIO - UN PROIECTPENTRU O NOUĂ GENERAŢIEDE SPECIALIŞTIMajoritatea tinerilor care au obți­nut o specializare în România șiau performat în domeniile lor op­tează pentru locuri de muncă înstrăinătate, mai bine plătite, astfelcă, după mai mulți ani de exod despecialiști, țara noastră a ajuns înstadiul în care una dintre marilenevoi este aceea de oameni careștiu meserie. În zona Oradea existăun parc industrial care are nevoie deoameni tineri, specializați, pentru aputea fi profitabil. Colegiul TehnicAndrei Șaguna este pepiniera carealimentează întregul municipiu cupersonal specializat.„Peste 60% din totalul chel­tuielilor au fost folosite pentrudotări. Când s-a depus acestproiect, justificarea a fost căavem nevoie de forță de muncăpentru investitorii din ParculIndustrial. Nu există alt proiectîn țară care să fi luat atâția banipentru dotări”, a explicat fostulviceprimar din Oradea, FloricaCherecheș.IANUArie 2013 15Regio în RomâniaEducaţieFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul OperaţionalRegional, Axa prioritară 3 –Îmbunătăţirea infrastructuriisociale, Domeniul major deintervenţie 3.4 – Reabilitarea,modernizarea, dezvoltareaşi echiparea infrastructuriieducaţionale preuniversitare,universitare şi a infrastructuriipentru formare profesionalăcontinuăFinanțare nerambursabilă UE:4.573.784,26 leiContribuţia bugetului local:262.088 leiDurata proiectului: 18 luni
  16. 16. Timișoara. Acestea măsoară 2/3metri, respectiv 3/4 metri. Altreilea panou gigant este montatla stadionul „Dan Păltinișanu” șieste cel mai mare dintre cele 29,măsurând 6/8 metri.INFORMAȚIA ÎNSEAMNĂ BANITimișorenii spun că, după imple­mentarea acestui sistem de infor­mare pentru cetăţeni sunt nu doarmai informați, ci sunt de părere căși fața orașului s-a schimbat. „Toatecele 29 de panouri pornesc deodatăși funcționează prin intermediulunei rețele”, au declarat reprezen­tanţii Primăriei Timișoara. Pe acestepanouri, instalate prin programulREGIO, nu vor putea rula clipuri pu­blicitare, însă timișorenii vor primiinformații despre plata taxelor,noile hotărâri ale Primăriei, eve­nimente organizate de către insti­tuțiile statului sau despre ședințeleogranizate de Consiliul Local.Restul de 26 de panouri sunt cuafișaj electronic monocolor și audimensiunea de 1,5/1 metri.Prin proiect, administraţia localăîşi propune să pună la dispoziţiacetăţenilor un nou mijloc de infor­mare şi comunicare, uşor accesibilşi la îndemâna oricărui cetăţean.„În acest fel, ne dorim otransparentizare mai mare aadministraţiei publice locale,cât şi o mai bună şi mai rapidăinformare a cetăţenilor, referitorla administraţia publică şi laviaţa comunităţii”,afirmă managerul de proiect, Violeta Mihalache.Aceste panouri vor fi folositoare nudoar localnicilor din Timișoara, ci șicelor care tranzitează orașul sau sewww.inforegio.ro16Regio în RomâniaInformare urbanăCarmen IVANOVINFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDECU REGIODacă, în vremuri nu foarteîndepărtate, pentru cacetățenii să fie la curent cutot ce se întâmplă în urbeanatală, trebuia fie să cumpereziarul local, fie să plăteascăabonamente de cablu pentru aviziona programele televiziunilorlocale sau regionale, astăzi, celpuțin pentru locuitorii Timișoarei,totul este mult mai simplu și, înacelași timp, gratuit. Asta pentrucă Primăria Timișoara a montatpanouri informative uriașe înîntregul oraș. Timișorenii află,astfel, care sunt drumurile înlucru, ce spectacole sau concertevor avea loc în orașul lor, pe cestrăzi și la ce ore vor avea locîntreruperi de apă sau de curent șisunt anunțați de toate dezbaterilepublice.FII INFORMAT CU REGIOPrimăria Timișoara a reușit să obținăfonduri nerambursabile în valoarede 4.522.865 lei pentru proiectul„Sistem de Informare şi ComunicareFacil pentru Cetăţeni; Panouri in­formative”, prin Programul Opera­țional Regional 2007-2013, axaprioritară 1, Sprijinirea dezvoltăriidurabile a orașelor; poli urbani decreștere, domeniul de intervenţie1.1 Planuri integrate de dezvoltareurbană. Durata de implementare aproiectului a fost de 12 luni.PestrăzileTimișoareisuntamplasate29 de panouri informative, în celemai aglomerate zone ale orașului.Primele panouri instalate au fost înPiața 700 și în parcarea PrimărieiImagine panoramică a oraşului Timişoara noaptea, cu accent pe Catedrala Ortodoxă
  17. 17. IANUArie 2013 17află în vizită. Ei pot afla informațiidespre traficul rutier din zonă șidespre eventualele străzi blocatesau impracticabile. De asemenea,aceștia pot afla detalii despre con­certele organizate de Primărie înorașul Timișoara.Implementarea proiectului a fostsupervizată de Unitatea de Ma­nagement a Proiectului, o structurăconstituită la nivelul MunicipiuluiTimişoara, în colaborare cu Minis­terul Dezvoltării Regionale şi Admi­nistraţiei Publice - Autoritatea deManagement pentru Programul Ope­raţional Regional şi Organismul In­termediar pentru Programul Opera­ţional Regional în Regiunea de Vest.Regio în RomâniaInformare urbanăFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul Operațional Regional2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinireadezvoltării durabile a orașelor; poliurbani de creștere; domeniul deintervenţie 1.1 Planuri integrate dedezvoltare urbană poli de creştereFinanțare nerambursabilă UE:4.522.865,00 leiDurata de implementare aproiectului: 12 luniPiaţa Unirii, Timişoara
  18. 18. www.inforegio.ro18Regio în RomâniaInfrastructurăMihai CRĂCIUNDrumuri mai bune în Dolj,cu ajutorul REGIOCele mai grave probleme cu carese confruntă șoferii care circulăpe drumurile publice din Româniasunt chiar drumurile, mai bine spus,calitatea acestora. Asta pentru că,pe cele mai multe dintre drumurilenaționale și județene, după cădereaprimei zăpezi, apar gropi de adân-cimi și mărimi diferite, suficient demari, însă, pentru a distruge parțialsau total mașinile care circulă peacolo. Chiar și turiștii care vin înRomânia spun că drumurile suntproas­te și că infrastructura rutierăreprezintă un disconfort cu carese confruntă în țara noastră. Maimult, utilizatorii celebrului forumde infrastructură și construcții,skyscrapercity.com, au realizat ohartă a celor mai proaste drumuridin România, pe care șoferii dințară, dar și din străinătate ar trebuisă le evite. Pe această hartă, cusiguranță, nu se regăsește și drumuljudețean 561, tronsonul Segarcea-Cârna (Dunăreni), județul Dolj,pen­tru că această porțiune dedrum a fost reabilitată și moder­ni­zată cu fonduri europene, prinprogramul Regio, axa prioritară 2,Îmbunătăţirea infrastructurii detransport regionale şi locale.DRUMURI DE CALITATESUPERIOARĂ, PRIN REGIOConsiliul Judeţean Dolj a reuşitsă obţină bani europeni pentru
  19. 19. IANUArie 2013 19reabilitarea tronsonului Segarcea-Cârna, în valoare totală de45.495.007 lei, din care valoareanerambursabilă este 35.997.452de lei. Proiectul a început în anul2007 şi se va încheia anul acesta, înluna aprilie, timp în care aproape27 de kilometri vor fi reabilitaţi.Drumul Judeţean 561 va îmbunătăţiconexiunea la reţeaua TEN-T, darşi la reţeaua de drumuri naţionale,pentru că acesta se intersecteazăcu două drumuri naţionale DN56(E79) Craiova-Calafat şi DN55ABechet-Calafat. Totodată, peste170 de drumuri laterale care seinteresctează cu DJ 561 vor fiamenajate pe o lungime de 25de metri, lucrările pornind de laintersecţia cu drumul judeţean.Peste 40.000 de locuitori din zonacentrală a judeţului vor beneficia deacest drum.Regio în RomâniaInfrastructurăProiectîn valoare de45.495.007leiFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProgramul OperaționalRegional, Axa 2: Îmbunătăţireainfrastructurii de transportregionale şi localeValoarea totală a proiectului:45.495.007 leiFinanțare nerambursabilă UE:35.997.452 lei
  20. 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaMediul de afaceriBogdan IONESCUCentrul de afaceri ROMEX din Târgu-MureşUn sprijin esențial pentru IMM-uri șiafaceri la început de drumÎn lumea întreprinzătorilor existăo zicală: „Cel mai greu esteînceputul”. Și toți cei care aupornit o afacere de la zero potconfirma adevărul acesteia. Unîntreprinzător aflat la începutde drum este pus în fața multorprovocări: lipsa capitalului, lipsaexperienței, lipsa conexiunilor înpiață. Compania Romex din TârguMureș a înțeles aceste provocăriși a inițiat deschiderea unui Centrude afaceri.Început în mai 2011 și finalizat înseptembrie 2012, centrul de afacericonstă într-un sediu modern, cuo suprafață de 725 metri pătrați,care pune la dispoziția IMM-urilor11 birouri, cu suprafaţa între 20 și40 metri pătrați, dotate cu mobilierși aparatură IT, sală de conferințe,spațiu de recepție, oficii și 20 delocuri de parcare.Astfel, o firmă aflată la începutulactivității poate închiria spațiile decare are nevoie, fără grija inves­tițiilor în amenajări, în dotarea cuechipament și în angajarea perso­nalului pentru recepție și secre­tariat. Acest lucru este extrem debenefic pentru micii întreprinzătoridin domenii cum ar fi: servicii finan­ciare, tehnologia informaţiei şi co­municaţiilor, asigurări, asistenţătehnică şi proiectare, construcţii,activităţi de producţie, activităţi deformare profesională, de recrutare aforţei de muncă în scopul dezvoltăriiafacerilor.Dincolo de spațiile pentru desfă­șurarea activităților, Centrul deafa­ceri Romex le oferă benefi­cia­rilor servicii de recepție și se­cre­
  21. 21. IANUArie 2013 21tariat, care includ primirea şi în­dru­marea vizitatorilor, transmi­tere/recepţie fax, e-mail, cores­pondenţă, procesare texte, tipă­rire şi multiplicare documente,servicii de consultață în investiții(elaborarea planului de investiții șiidentificarea surselor de finanțare),marketing și management, și servi­cii juridice (înfiinţarea firmelor, în­tocmirea contractelor, etc.). Avândacoperite aceste servicii esențiale,întreprinzătorii se pot concentra peceea ce este important: dezvoltareaafacerilor.Impactul pozitiv al acestei inițiati­ve în ceea ce privește dezvoltareainfrastructurii de afaceri a munici­piului Târgu-Mureş şi, implicit, dez­voltarea economică durabilă a jude­ţului Mureş şi a Regiunii Centru, afăcut ca acest proiect să fie selectatîn cadrul Regio și a beneficiat definanţare nerambursabilă, în valoarede peste 1,4 milioane de lei, prin axaprioritară 4 – Sprijinirea dezvoltăriimediului de afaceri regional şilocal, domeniul de intervenţie 4.1 –Dezvoltarea durabilă a structurilorde sprijinire a afacerilor de impor­tanţă regională şi locală.Rezultatele nu s-au lăsat așteptate.La numai câteva luni de la finalizareaimplementării proiectului, gradul deocupare a centrului a atins 90%, aufost create opt locuri de muncă, acrescut cu 5% rata de supraviețuire aîntreprinderilor mici și mijlocii carebeneficiază de serviciile centrului.Regio în RomâniaMediul de afaceriFIŞA TEHNICĂ APROIECTULUITitlul proiectului: ÎnfiinţareCentru de afaceri de către S.C.ROMEX S.R.L.Valoarea totală a proiectului:2.781.286,12 leiFinanțare nerambursabilă UE:1.408.910,61 leiAsigurarea accesului IMM-urilor din domeniul serviciilor la ostructură modernă de sprijinire a afacerilor, reprezentată deCentrul de afaceri înfiinţat prin prezentul proiect;Asigurarea accesului IMM-urilor la facilităţile oferite de Centrulde afaceri şi la serviciile integrate furnizate companiilor, caresă ducă la creşterea competitivităţii pe piaţă a acestora;Asigurarea dotărilor necesare Centrului de afaceri, proiectulcontribuind la introducerea tehnologiilor şi mijloacelorinformatice moderne în procesul de prestare de servicii;Valorificarea resurselor umane prin crearea de locuri de muncă:opt locuri de muncă necesare funcţionării Centrului de afacerişi 15 locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduitede Centrul de afaceri.Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltareainfrastructurii de afaceri a municipiului Târgu-Mureş, care săcontribuie la dezvoltarea economică durabilă a judeţului Mureş şia Regiunii Centru.Obiectivul general al proiectuluiObiectivELE SPECIFICE alE proiectului
  22. 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaHartĂ digitalĂPentru o cât mai bună promovare a proiectelor finanțateprin Programul Operațional Regional la nivelul regiunii,în subsecțiunea dedicată programului, din cadrulsite-ului www.adroltenia.ro, a fost realizată o hartădigitală care va da posibilitatea tuturor celor interesațisă obțină informații privind proiectele implementate.Informațiile vor fi actualizate în mod constant, cu noidate privind stadiul proiectelor în derulare.Acest instrument va susține promovarea proiectelor desucces, fiind în același timp o modalitate de a diseminaexemplele de bună practică din regiunea Sud-VestOltenia.Formare profesionalăcontinuăÎncepând cu anul 2013 Agenția pentru DezvoltareRegională Nord-Est își completează oferta de programede formare profesională continuă cu două noi pachetede instruire, care, împreună cu cele deja existente,formează un produs educațional integrat în RegiuneaNord-Est. Astfel, alături de cursurile certificateANC oferite de Centrul Regional de Studii Nord–Estîn domeniile: manager de proiect, expert achizițiipublice și manager resurse umane, cei interesați potobține acum o specializare în management strategic șileadership și management financiar.Pentru detalii, vizitaţi www.adrnordest.ro.ÎntâlniriADR Sud-Est a organizat, în luna decembrie 2012, înmunicipiile Buzău, Brăila, Galaţi, Constanţa, Focşanişi Tulcea, întâlniri cu membrii reţelei comunicatorilorRegio. Scopul întâlnirii a fost discutarea stadiului deimplementare a Programului Operaţional Regionalîn cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est şi la ni­ve­lul fiecărui judeţ în parte. Participanţilor le-au fostdistribuite materiale promoţionale, printre care„Revista Regio” realizată de Autoritatea de Ma­nagement pentru Programul Operaţional Regional şibroşura „Proiecte Regio Sud-Est”, realizată de Agenţiapentru Dezvoltare Regională Sud-Est.SUD-VEST OLTENIANORD-ESTSUD-ESTComunicareaInstrumentelor StructuraleMinisterul Fondurilor Europene, prin Centrul deInformare pentru Instrumente Structurale (CIIS), aorganizat, în luna decembrie, la București, conferin-ța națională cu tema „Comunicarea InstrumentelorStructurale – principii și strategii”. La evenimentau fost invitați să participe comunicatori din cadrulinstituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilorstructurale şi de coeziune, precum și reprezentanțiai beneficiarilor, iar subiectul discutat s-a concen­trat pe punctarea standardelor și bunelor practicifolosite în comunicarea on-line, atât de cătreautorități, cât și de către beneficiari.
  23. 23. IANUArie 2013 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaDrumuri noi în staţiuneaCovasnaPrimăria orașului Covasna a primit finanţare de29,75 milioane lei pentru proiectul de reabilitare ainfrastructurii rutiere din localitate, asigurată prindomeniul major de intervenție 5.2 al Regio, ce alocăfinanțare pentru crearea, dezvoltarea și modernizareainfrastructurii de turism pentru valorificarea resurselornaturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.Proiectul prevede reabilitarea a 8,2 km de carosabil,amenajarea a 12,2 km de trotuare noi, reabilitarea a7,9 km de rețea de canalizare menajeră şi amenajareaa 7,5 km de canalizare pluvială și 8,3 km de rețea dealimentare cu apă potabilă.Întâlnire cu mass-mediaADR Sud Muntenia a organizat, în luna decembrie,un eveniment de informare dedicat reprezentanţilormass-media din regiune. În cadrul întâlnirii au fostpunctate rezultatele implementării Regio - ProgramulOperaţional Regional 2007 – 2013 în Sud Muntenia, darşi procesul de programare a perioadei 2014 – 2020.Până în luna decembrie, ADR Sud Muntenia a înregistratun număr de 888 de proiecte, din care s-au semnatcontractele de finanţare pentru 464 de cereri, aflateîn prezent în implementare, acestea având o valoarenerambursabilă solicitată de două miliarde de lei.InstruireADR Nord-Vest a organizat prima întâlnire din 2013cu beneficiarii proiectelor finanţate prin ProgramulOperaţional Regional. Invitaţii au fost reprezentanţiiautorităţilor publice locale şi ai firmelor care ausemnat contracte de finanţare. Scopul întâlnirii a fostde ai instruii pe beneficiarii proiectelor pe subiecteprecum: informare şi publicitate, managementulde proiect, monitorizarea şi evaluarea proiectului,implementare, achiziţiile publice în cadrul proiectului,precum şi instrucţiuni de prefinanţare şi rambursarea cheltuielilor. Beneficiarii au primit şi Manualul deImplementare REGIO, care îi va ajuta pe aceştia să îşiconsolideze strategia de abordare a proiectelor vizate.OIADRBI porneşte încaravana RegioOrganismul Intermediar pentru implementareaRegio la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov are prevăzutpentru luna ianuarie organizarea unei caravane cuurmătoarele destinaţii:1. Asociaţia pentru Dezvoltare IntercomunitarăBucureşti-Ilfov, vizită care are scopul de a identificaşi dezbate problemele şi oportunităţile implementăriiproiectelor Regio de mare amploare.2. Federaţia Comunităţii Evreieşti, întâlnire în urmacăreia se vor identifica o parte dintre problemelecomunităţii şi oportunităţi pentru investiţii Regio şi sevor promova rezultatele Regio.Pentru detalii despre calendarul şi agenda eveni­men­tului, vă rugăm vizitaţi: http://www.regioadrbi.ro/.NORD-vESTSUD-MUNTENIAcentru bucureşti-ilfov
  24. 24. www.inforegio.ro24InterviuRegio în RomâniaVlad IONESCUInovațiile IT dau roade și îndomeniul publicAșa cum era de așteptat,odată cu intrarea în UniuneaEuropeană, România trebuie săse alinieze standardelor impusede alianță, prin urmare, pe listade priorități este și modernizareasistemelor informatice. Cu acestprilej, se dezvoltă parteneriatesolide între sectorul public și celprivat, scopul fiind dezvoltareasoluțiilor de software care săvină în ajutorul cetățenilor și alstatului, prin utilizarea tehnolo­giilor de ultimă generație în colec­tarea taxelor și modernizarea de­par­tamentelor administrative.Doamna Claudia Ursățeanu, di­rector general RomSoft, ne-arăspuns la câteva întrebări legatede implementarea proiectelor dedezvoltare IT cu fonduri europeneși ne-a oferit un punct de vedereal unui operator economic în ceeace privește parteneriatul public-privat.1. Consideraţi că finanţărileexterne pot aduce un suflunou în economia românescă şi, înspecial, pe piaţa IT locală?În condițiile aderării la structurileeuropene, accesul la sursele definanţare nerambursabile creeazăpre­misele unei revigorări a pieţeilocale de IT. Importanța deosebitărezidă nu numai din ajutorul finan-ciar acordat structurilor organizațio­nale din toate sectoarele de acti­vitate ale economiei românești,cât și din expertiza acordatăprin intermediul procedurilor delucru europene. Asistența tehni­că, obligativitatea respectării stra­tegiilor de forma­re profesională,accesul la infor­mație, la experiențade refor­mă a administrației localedin alte state membre, accesul fărăcosturi la studiile privind dezvol­tarea sistemelor informatice înscopul sprijinirii activităților de mo­nitorizare și evaluare a investi­țiilor,generează, în mod cert, un suflu nouîn economia românească și, implicit,în piața locală de IT.2. De curând, RomSofta implementat proiectul„Dezvoltarea unui sistem demonitorizare a indicatorilorde performanţă în sectorulserviciilor comunitare de utilităţipublice” prin ProgramulOperaţional „Dezvoltareacapacităţii administrative”în colaborare cu MinisterulAdministraţiei şi Internelor. Ceaduce nou acest proiect?Proiectul implementat de RomSoft,confinanţat din Fondul Social Euro­pean, a avut ca scop general acce­lerarea serviciilor comunitare deutilități publice, în conformitate cuprevederile tratatului de aderarea României la Uniunea Europeană.Proiectul a inclus consultanță, audit,informare și publicitate, în scopul
  25. 25. IANUArie 2013 25InterviuRegio în Româniastabilirii a șase seturi de indicatoride monitorizare a performanțelorîn domeniul serviciilor comunitarede utilități publice. Soluția a aduso abordare centralizată din punctde vedere informatic și infor­ma­țional a monitorizării indi­ca­torilor de performanță și a stra­te­giilor locale. Proiectul a re­pre­zentat o provocare, atât prindurata scurtă de implementare- patru luni - cât și prin distribuțiateritorială, aplicația implementatăfiind utilizată, inițial, de unitateacentrală, 145 de autorități locale și42 de compartimente prefecturaleselectate pentru faza pilot.3. Care sunt beneficiileproiectului pentru omulsimplu şi/sau pentru antreprenoriidin România?Obiectivul general al proiectului l-areprezentat creşterea calităţii şieficienţei serviciilor comunitare deutilităţi publice, prin introducereaunui sistem de evaluare pe bazăde indicatori a modului în careautorităţile publice locale se preo­cupă de dezvoltarea unui manage­ment performant al acestor serviciişi de promovarea unui programcoerent de investiţii şi modernizarea infrastructurii aferente.Creșterea nivelului transparențeiautorităților publice privind calita-tea și eficiența serviciilor comunitarede utilități publice, prezența unuisistem informatic de monitorizarela nivel național a acestor servicii,respectarea standardelor de cost șicalitate, optimizarea comunicării,duc la îmbunătățirea calității servi­ciilor oferite cetățenilor. În urmaimplementării acestui proiect, au­to­ritățile locale și centrale vor ob­ține informații sintetizate privindnecesarul de finanțare, utilizând in­strumente obiective pentru alo­careaeficientă a resurselor financiarecătre autoritățile administrațieipublice locale, generând proiectede investiții cu impact direct asupradezvoltării mediului antreprenorialdin România.4. Care sunt, în opiniadumneavoastră, aspecteleneplăcute ale informatizăriisectorului public şi ce ar trebuiîmbunătăţit?Simplificarea procedurilor de lucrudin cadrul proiectelor, în general,și, în mod specific, în cadrul celorcu fonduri europene, ar duce lacreșterea numărului de proiecte.În acest sens, ar fi benefică stan­dardizarea și stabilirea unor machetepentru toate documentele necesarelivrării pe faze, pentru toate tipurilede proiecte. Analiza activitățiiinformaționale din sectorul public,printr-un management adecvat,constituie una din valorile sigurede progres, de schimbare orga­nizatorică eficientă, prin aplicareade tehnologii moderne. Sunt con­vinsă că, în condițiile economiei depiață, sectorul public va face fațăcu succes schimbării strategice,aliniindu-se într-un termen scurtla nivelul entităților similare dinEuropa.5. „Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduripentru îmbunătăţirea sistemuluide colectare a taxelor, inclusivcrearea unei interfeţe pentrubazele de date existente” –este unul dintre puncteleesenţiale ale proiectului desprecare vorbeam mai sus. Dealtfel, colectarea incorectăa taxelor şi impozitelor este şiuna dintre marile probleme alefiecărei guvernări, problemă ceafectează, an de an, bugetulnaţional. Care este soluţia?Cea mai bună soluție pentru crește-rea nivelului de colectare a taxelorși impozitelor este implementareaunui sistem informatic integrat, lanivelul structurilor care participă laviața economică a României.Alte soluții pot viza:l implementarea unor mecanismede verificare încrucișate;l optimizarea colectării de taxe dela cetățeni, prin obligativitateautilizării rețelei naționaleintegrate, iar acolo unde nuexistă conectivitatea la nivel decetățean, să existe posibilitateaconectării la nivelul primăriilor;l crearea unor puncte de informareși de colectare a taxelor prindispozitive specifice, până la ceamai mică formă de organizareteritorială care poate fi conectatăla rețeaua de internet;l eliminarea, prin mecanisme decontrol, a economiei subteraneși reducerea gradului deinfracționalitate informatică;l o bună informare a plătitorilorasupra efectelor generate deneplata taxelor.6. Cum pot fi implementateiniţiativele de reducere aduratei de livrare a serviciilorpublice?Înființarea unui birou unic elec­tronic, de tip infochiosc, ar duce lareducerea timpului de furnizare aserviciilor publice către populație.Este foarte importantă instruireapersonalului administrațiilor localeîn gestiunea achizițiilor publice,co­municării interpersonale, utili­za­rea calculatorului, limbi străine,management de proiect.Implementarea de sisteme infor­matice centralizate duce la crește-rea vitezei de soluționare a cererilorși solicitărilor cetățeanului, totoda-tă, îmbunătățind munca funcțio­narului public și, de asemenea, con­duce la optimizarea fluxului docu­mentelor și informațiilor.
  26. 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26Internet de mare viteză în regiunea KozaniSprijin financiar european pentru dezvoltarearețelelor wireless din munții GrecieiMacedonia de Vest, cu opopulație de 300.000 delocuitori, ocupă o poziție izolatăîn Nord-Vestul Greciei, peste80% din teritoriul acestei regiunifiind reprezentat de formațiunimuntoase. Ca urmare a acestorcondiții geografice, regiunea asuferit mari deficienţe în ceea ceprivește infrastructura, acestlucru descurajând dezvoltareaafacerilor locale și înființareafirmelor noi.Autoritățile locale din Kozani auidentificat soluția la această pro­blemă și au inițiat un proiect deracordare a regiunii la Internetulde mare viteză. Consecventă prin­cipiilor sale, potrivit cărora fiecarecetățean trebuie să aibă accesneîngrădit la șanse și oportunități,Uniunea Europeană a finanțat, prinFondul European pentru DezvoltareRegională, 75% din costul proiec­tului.Rețeaua, denumită „Bridge Me”,este una dintre cele mai mari re­țele wireless din Europa. Bazatăpe tehnologii Wi-Fi și Wi-Max,acoperă o arie de peste 3.500de kilometri pătrați în regiuneamuntoasă a Macedoniei de Vest șieste constituită din 72 de punctede acces care oferă, fiecare, oviteză de transfer de 108 Mbps, peo rază de doi kilometri. Lărgimeade bandă este suficientă atât pentrutransferul video și de date, cât șipentru conexiunile Voice over IP,care permit realizarea convorbirilortelefonice. Tehnologiile și aparaturafolosite permit transferul de date,indiferent de condițiile meteo,într-o zonă în care ceața, vântul șiprecipitațiile sunt foarte frecvente,iar iarna temperaturile coboarăpână la minus 28 de grade Celsius.Reţeaua„Bridge Me”acoperă3.500 km2şi are72 de punctede accesScopurile principale ale proiectului au fost:l să ofere acces la Internet de bandă largă ariilor izolate;l să susțină autoritățile locale în oferirea de servicii electronice;l să permită cetățenilor accesul la serviciile publice prin intermediulInternetului;l să creeze infrastructura și sistemul pentru prevenirea incendiilor depădure;l să dezvolte sisteme de e-learning și e-health (învățare la distanță șieducație sanitară);l să stimuleze invovația și crearea de locuri de muncă;l să crească competitivitatea întreprinderilor locale;l să familiarizeze populația cu tehnologia informației și acomunicaţiilor (ICT);l să creeze o rețea de telefonie Voice over IP, care să conecteze toateadministrațiile locale din regiune.
  27. 27. Beneficiile proiectului, selectatpentru o finanțare nerambursabilăprin Programul Operațional Regional2007-2013 care se derulează înGrecia, nu au întârziat să apară.Rețeaua „Bridge Me” conecteazăas­tăzi autoritatea municipală a re­giunii Kozani și toate cele 200 deadministrații locale. De asemenea,lo­cuitorii regiunii au acces la o pa­letă largă de servicii electronice:plăți prin internet, vot electronic înalegerile locale, acces la documenteoficiale, acces la băncile de locuride muncă, acces la sistemul de pre­venire a incendiilor de pădure, etc.Proiectul a îndeplinit una din eta­pele strategiei pentru dezvoltareregională care include creștereaeficienței sectorului public, dezvol­tarea durabilă, îmbunătățirea me­diului de afaceri și creșterea com­petitivității sectorului de între­prinderi mici și mijlocii.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanIANUArie 2013 27FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: Internet de bandălargă peste munți, Kozani,GreciaFinanțare: Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regională,2007 -2013Cost total: 355.000 euroContribuție nerambursabilăUE: 266.250 euro
  28. 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28Republica Cehă – Centrul pentru excelență înTehnologia InformațieiUn supercomputer în top 100 mondialSupercomputerele rămân unmister pentru noi, oameniiobișnuiți. Aflăm despre ele,cel mult, din câte o știre de larubrica faptelor diverse, atuncicând mai înving câte un maremaestru la șah. Utilitatea unuisupercomputer depășește, însă, cumult granițele unui joc de șah. Defapt, supercomputerele lucreazăla frontierele cunoașterii uma­ne. Sunt folosite în cele mai di­verse domenii, de la simulareafenomenelor meteo, la cea a lan­țurilor moleculare complexe; dela simularea dezastrelor naturale,la cea a exploziilor nucleare.IT4Inovations este proiectul careîși propune să aducă primul super­computer în Republica Cehă, Regiu­nea Moravia. Inițiat de cinci institu-ții cu reputație în cercetarea uti­litară și academică – Universitateadin Ostrava, Universitatea Tehnicădin Ostrava, Universitatea Tehnicădin Brno, Universitatea din Opava șiInstitutul Ceh de Geologie, proiectulva consta în înființarea unui Centrude excelență în IT care va combinatrei arii majore de cercetare:IT4People (dedicat cercetării în do­meniul îmbunătățirii calității vie­ții), IT4Industry (focalizat pe științamaterialelor, nanotehnologie, cer­cetare biomoleculară, științele na­turii) și Tehnology4IT (cercetarefundamentală și metode de pro­gramare non-tradiționale).Proiectul, în valoare totală deaproape 78 milioane de euro, afost selectat și aprobat de ComisiaEuropeană, pe data de 21 iunie2011, pentru o finanțare de peste66 milioane de euro prin ProgramulOperațional Regional din Cehia.„Avem oameni talentați, cerce­tători de excepție și locuitoricare au nevoie de sisteme me­dicale, de transport și serviciisociale de calitate. Pentruaceasta, trebuie să susținemtehnologiile și inovația în toatedomeniile, să-i conectăm pecei care furnizează inovațiacu cei care au nevoie de ea.Haideți să oferim suportul ne­cesar cercetării și inovației,prin punerea la dispoziție afondurilor pentru cercetarea șiinovația de vârf pentru găsireade soluții, pentru crearea delocuri de muncă. Am propus unbuget de 80 miliarde de europentru Orizontul 2020 și credcă acești bani ne vor oferi toateacestea”,a spus Neelie Kroes, Vicepreşedinte al ComisieiEuropene, responsabil cu Agenda Digitală, adresându-seParlamentului European în octombrie 2012.
  29. 29. Conștienți de necesitatea și impor­tanța Centrului de excelență înIT, instituțiile inițiatoare au con­tractat construcția sediului, carea început în a doua jumătate alunii decembrie 2012, iar pe 9 ia­nuarie 2013 a fost lansată cerereade ofertă pentru achiziționareasupercomputerului. Acesta va aveaun set de caracteristici care îl vorplasa între cele mai puternice 100de supercomputere din lume.Centrul de excelență va concentraelita cercetării în domeniul Tehno­logiei Informației sub un singuracoperiș. Acest lucru va crește efi­ciența cercetării și va da un impulsmajor competitivității antrepre­noriale cehe. Odată inaugurat,în anul 2014, centrul va devenilocul de muncă a cel puțin 300 decercetători. În plus, vor fi createpeste 200 de locuri de muncă pentrupersonal de înaltă calificare și peste400 de doctoranzi vor fi atrași încele 28 de proiecte de cercetare alecentrului.Comunitățile locale din RegiuneaMoravia vor fi, de asemenea, bene­ficiare directe și indirecte aleacestui proiect. Cinci zone dinorașele Ostrava și Brno, totalizând osuprafață de peste 11.000 de metripătrați, vor beneficia de investițiisubstanțiale în infrastructură, unuldintre proiectele de cercetare alecentrului fiind axat pe eficientizareatransportului în comun din Ostrava,al treilea oraș al țării.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanIANUArie 2013 29Peste300de cercetătorivor lucra în cadrulcentruluiFIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIProiect: Primul centru de supercomputere din RepublicaCehăFinanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională,2007 - 2013Cost total: 77.955.880 euroContribuție nerambursabilă UE: 66.262.498 euro
  30. 30. www.inforegio.ro30Autoritatea de Management pentru POR(AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionaleşi ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrap.ro,Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentru InstrumenteStructurale (Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional RegionalBruxelles, Belgia, 28 Ianuarie 2013Reuniunea Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit – AGRI FISHConsiliul AGRI FISH se ocupă cu politica privind agricultura: pesticide, siguranța alimentară, silvicultură, problemeleveterinare, dar şi cu politica comună din domeniul pescuitului (PCP) și afacerilor maritime. Reuniunea este alcătuită dinminiștrii tuturor statelor membre ale UE, care sunt responsabile pentru aceste probleme. Întâlnirea are loc o dată pe lună,iar preşedinţia este asigurată prin rotaţie.Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/eurogroupmeeting-20130121/Bruxelles, Belgia, 31 Ianuarie 2013Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE)Consiliul Afaceri Externe se întrunește o dată pe lună și se ocupă cu toate aspectele legate de politica externă a UniuniiEuropene. De asemenea, CAE tratează probleme precum: politica externă și de securitate comună (PESC), de securitateși apărare comună (PSAC), politica comercială externă și de cooperare pentru dezvoltare. Este prezidat de baroneasaCatherine Ashton, iar statele membre sunt reprezentate de miniștrii de dezvoltare sau de miniștrii de apărare.Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/meetingofforeignaffairscouncilfac-20130131/Dublin, Irlanda, 04-05 februarie 2013COFACE și conferința Asociaţiei Internaţionale a Femeilor din mediul rural „Familii vulnerabile - Cepoate face Europa?”Asociaţia Internaţională a Femeilor din mediul rural va reuni organizații ale societății civile, cercetători, factorii de deciziepolitică și autoritățile publice, pentru a reflecta împreună asupra problemelor și provocărilor aduse de efectele negativeale măsurilor de austeritate. Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/cofaceandicaconference/Bucureşti, România, 18-22 februarie 2013Conferinţa Camerei de Comerţ Româno-Germane despre managementul deşeurilorCamera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană va organiza, la Bucureşti, în luna februarie, conferinţa despremanagementul deşeurilor, iar la discuţii va fi invitată o delegaţie germană. Proiectul se desfăşoară în cadrul programuluiMinisterului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.Pentru detalii: http://rumaenien.ahk.de/ro/evenimente/event/events/deutsche-loesungen-fuer-die-rumaenische-entsorgungswirtschaft-geschaeftsanbahnungsprojekt-im-rahmen-des-bmwimarkterschliessungsprogramms2013/?cHash=a63e0c5a83ed3aa7b0816efeddf0d662Agendă
  31. 31. IANUArie 2013 31Să mai şi zâmbim!Moare un gamer şi, după moarte,ajunge în Iad. După o săptămână,sună Satana la Dumnezeu:- Doamne, ce nebun mi-ai trimis, adistrus toate cazanele, a ucis toţidracii, aleargă prin tot Iadul şi strigăîn gura mare „Unde-i ieşirea sprenivelul 2 ?!”Într-o benzinărie, un programator seuită derutat la pompe şi murmură:- 95?... 98?... 95!... 98!Văzându-l pierdut, un angajat albenzinăriei se apropie şi îl întreabă:- Cu ce vă pot ajuta?Cu o rază de fericire în privire, răspunde:- Benzină XP sau Vista aveţi?- Care esteasemănareadintre unWindows şi unsubmarin?- Cum deschizi ofereastră, cum aio problemă!
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrap.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceData publicării: ianuarie 2013

×