1. nr. 18, ianuarie 2013
re v i s t a
Internetul broadband,
o prioritate pentru
dezvoltarea durabilă
Inovațiile IT dau roade și în domeniul public
Interviu cu Doamna Claudia Ursățeanu,
director general RomSoft
Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică
un brand de succes
Mercy Street: primul lung metraj de animație 3D produs în România
Cea mai dotată şcoală din Oradea,
prin programul REGIO
Tehnologia Dezvoltă,
Inovează şi Distrează
Tehnologia Dezvoltă,
Inovează şi Distrează

2. www.inforegio.ro2
2013 - ultimul an de
contractare regio
Iată-ne ajunşi şi în 2013 și, drept
urmare, trebuie să ne apucăm,
din nou, de treabă, iar anul
care tocmai a început se anunţă
unul extrem de important.
Avem sarcina de a duce mai
departe negocierile pentru
bugetul european, de a atrage,
în continuare, uriaşele fonduri
nerambursabile pe noile axe ce
vor fi deschise pentru anii 2014
– 2020, de a face tot posibilul
ca rata de absorbţie să crească,
astfel încât să nu ne trezim, noi,
ca ţară, că rămânem cu miliarde
de euro în visterie, pe care nu
ştim, nu putem sau nu suntem
capabili să le cheltuim.
Revista Regio vă atrage atenţia,
în fiecare număr, prin exemple,
analize, interviuri sau ştiri, cât de
importanţi sunt banii europeni,
mai ales pentru o economie ca
cea a României, vulnerabilă, dar
totuşi în uşoară creştere. Orice
euro nerambursabil adus dinspre
bătrânul continent spre România
poate însemna un loc de muncă
în plus, diferenţa dintre un fali­
ment şi o afacere prosperă, şi,
de ce nu?, chiar o ţară mai puţin
birocratică. În sensul ultimei
afirmații, în paginile actualului
număr al revistei Regio puteţi citi
un interviu interesant şi dinamic
cu Claudia Ursăţeanu, director
general al companiei RomSoft,
unul dintre liderii în domeniul IT
din România, care, cu ajutorul
Programului Operaţional Dezvol­
ta­rea Capacităţii Admi­nis­tra­tive
a dezvoltat soluții de software
pentru a ușura înda­toririle cetă­
țenilor și pentru a eficientiza
activitatea funcționarilor publici.
De asemenea, numărul dedicat
dezvoltării IT și comunicațiilor ne
introduce și în lumea companiei
After Hours Shop, care a produs
primul lung metraj de animație
3D autohton. Mână în mână cu
tehnologia merge și dezvoltarea
infrastructurii, aceasta fiind
marcată de modernizarea tron­
so­nului Segarcea – Cârna, din ju­
dețul Dolj, cunoscut și sub nu­me­
le de DJ 561.
Două oraşe pot fi şi ele date
ca exemple, în dorinţa lor de
a-și respecta blazonul câștigat:
Timişoara – pune accent pe in­
formarea cetățenilor, instalând,
cu ajutorul fondurilor neram­
bursabile, 29 de panouri in­
formative pe străzile orașului şi
Sibiu – pune în scenă cele mai
multe evenimente de stradă
din țară, atrăgând influențele
baroc și medievale, specifice
regiunii. Cele două reportaje de
la faţa locului ale colegelor Adela
Mohanu şi Carmen Ivanov, sunt
sigur, vă vor convinge.
Sunt doar câteva exemple.
Reuşitele din banii europeni
sunt, însă, tot mai multe şi vă las
să descoperiţi o parte dintre ele
chiar în acest număr al revistei
Regio.
Lectură plăcută!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. IANUArie 2013 3
Sumar
Regio în românia
04
Internetul broadband, o prioritate pentru
dezvoltarea durabilă
07 „Fără economia digitală, Europa ar fi în
recesiune”
08 Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică un
brand de succes
12 Mercy Street: primul lung metraj de
animație 3D produs în România
14 Cea mai dotată şcoală din Oradea, prin
programul REGIO
16 INFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDE CU REGIO
18 Drumuri mai bune în Dolj, cu ajutorul
REGIO
20 Centrul de afaceri ROMEX
din Târgu-Mureş - Un sprijin esențial
pentru IMM-uri și afaceri la început de
drum
22 Ştiri REGIONALE
24 Inovațiile IT dau roade și în domeniul
public
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Internet de mare viteză în regiunea Kozani
Sprijin financiar european pentru dezvoltarea rețelelor
wireless din munții Greciei
28
Republica Cehă – Centrul pentru excelență în
Tehnologia Informației
Un supercomputer în top 100 mondial
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Analiză
Bogdan IONESCU
Internetul broadband, o prioritate
pentru dezvoltarea durabilă
50% dintre companiile românești au prezență pe web
Țin minte ziua în care tehnicianul
de la poștă a instalat primul
telefon în casa părinților mei.
Noul gadget – termen complet
necunoscut în vremea aceea – mi-a
acaparat interesul imediat. Am
învârtit discul cu cele zece găuri
până am obosit. Am dus receptorul
la ureche de zeci de ori și ascultam
tonul de apel până mă deconecta
centralista. Nu îndrăzneam să
formez un număr, nici nu cred că
știam vreunul. Telefonul mi-a
deschis apoi ușa unei lumi întregi.
Puteam vorbi cu prietenii, cu
rudele din alte orașe, din alte
țări, puteam afla ora exactă,
formând numai trei cifre sau timpul
probabil, formând altele trei.
Astăzi e greu de imaginat că cineva
s-ar mai entuziasma la fel în
fața aparatului devenit, vai, atât
de banal, când numărul liniilor
telefonice fixe a depășit patru
milioane, iar numărul cardurilor
SIM a depășit numărul locuitorilor
României. Astăzi, telefonul ni se
pare un bun de la sine înțeles, ca
electricitatea sau apa curentă, la
care oricine poate avea acces.
În anii nouăzeci ai secolului
trecut, o nouă invenție a reușit să
entuziasmeze, la fel ca invenţia
lui Graham Bell, cu câteva decade
mai devreme: Internetul de bandă
largă (broadband). După 15 ani,
pentru mulți dintre noi, accesul la
Internetul broadband a devenit la
fel de banal și de la sine înțeles ca
accesul la telefonie. Din păcate,
comparația se limitează doar la atât.
Serviciile de Internet de bandă largă
sunt, potrivit EUROSTAT, accesibile
doar pentru 47% dintre români (date
din 2011), comparativ cu 73% media
europeană. Întârzierea în ceea ce
privește prezența pe Internet se
regăsește și la nivelul mediului de
afaceri, mai puțin de 50% dintre
companiile românești având site-uri
web. La capitolul informare publică,
situația este și mai dezamăgitoare:
numai 15% dintre utilizatorii români,
comparativ cu 50% la nivelul UE, au
obţinut informaţii de pe paginile
web ale autorităţilor publice. Din
acest punct de vedere, România
ocupă ultimul loc la interacţiunea
online cu administraţia publică: doar
10% dintre utilizatori au descărcat
diverse formulare de pe paginile
web ale autorităţilor.
„Pe segmentul comerţului
elec­tro­nic, foarte popular în
Europa, impli­când peste 80%
dintre utilizatori, în România
suntem abia la 13%. Veniturile
din e-commerce ale com­paniilor
româneşti sunt sub 5%, de
două ori mai puţin decât me­
dia europeană. Accesul scăzut şi
temerea de a folosi plăţile cu car­
dul online frânează dezvoltarea
co­merţului electronic”,
a declarat, într-o conferinţă, ministrul pentru Societatea
Informaţională, Dan Nica.

5. IANUArie 2013 5
Potrivit statisticilor la nivel națio­
nal, în 2009, în 27 dintre județele
țării, un procent din populație cu­
prins între 40 și 80 la sută nu avea
acces la conexiuni de Internet în
banda largă. Situația exactă poate fi
găsită în tabelul de mai sus, publicat
în Strategia guvernamentală de dez­
voltare a comunicaţiilor electro­nice
în bandă largă în România pentru
perioada 2009 – 2015.
„Astfel, luând în considerație
informaţiile din tabelul de mai
sus şi faptul că trebuie să existe o
definire exactă a zonelor în care
accesul la serviciile de comunicaţii
electronice în bandă largă este
limitat din diferite circumstanţe,
vom defini zona dezavantajatã din
punctul de vedere al accesului ca
fiind orice localitate cu cel mult
10.000 de locuitori, unde sunt
prezenţi cel mult doi furnizori de
servicii de internet”, se spune în
strategia guvernamentală.
Cifrele sunt alarmante în context
european și mondial. Dar devin
și mai alarmante dacă ne gândim
că aproximativ 50% din creșterea
economică la nivelul Uniunii Euro­
pene este dată de industriile
infor­maționale. Iar ca acestea să
prospere, este absolut necesar un
acces cât mai larg al cetățenilor la
infrastructura broadband.
Pentru a atinge acest deziderat,
România doreşte să utilizeze fon­
durile structurale alocate prin
Pro­gra­mul Operaţional Sectorial
„Creşterea Competitivităţii Econo­
mice”, prin intermediul proiectului
„RO-NET - Sprijin pentru înfiinţarea
reţelelor de bandă largă în zonele
insuficient deservite, zonele albe”.
În urma analizării modelelor de
implementare a infrastructurii de
comunicaţii în bandă largă realizate
prin cooperare interinstituţională, a
consultării pieţei de comunicaţii şi
a asociaţiilor de profil, precum şi a
consultărilor avute cu reprezentaţii
Comisiei Europene, s-a luat decizia
utilizării fondurilor structurale dis­
po­nibile pentru dezvoltarea unei
infrastructuri, proprietate a sta­
tului, care să fie pusă la dispoziţia
operatorilor de comunicaţii, pe baze
comerciale şi fără restricţionarea
accesului.
Acest proiect, în valoare totală de
aproximativ 84 de milioane de euro,
constituie, după criteriile Comisiei
Europene, un proiect major, pen­
tru care va trebui elaborată docu­
mentaţia cores­pun­zătoare (studiu
de fezabilitate, proiect tehnic, do­
cumentaţie de mediu, docu­mentaţii
de avizare, etc).
Obiectivele generale ale
Proiectului RO-NET
Proiectul îşi propune să dezvolte o
infrastructură de reţele electronice,
care să asigure capabilităţile tehni­
ce necesare furnizării de servicii
de bandă largă în zonele rurale din
România, care nu sunt în prezent
deservite şi pentru care nu există
planuri de investiţii private în urmă­
torii trei ani (zone albe).
Obiectivul general urmărit de auto­
rităţile române este de a îmbunătăţi
disponibilitatea servi­cii­lor în bandă
largă pentru cetăţenii români şi
întreprinderile din zonele rurale
prin realizarea unei infrastructuri de
bandă largă. Constituirea reţe­lelor
în zone care nu sunt deservite în
prezent va reduce costurile iniţiale
de investiţii pentru operatorii co­
merciali şi îi va încuraja în extin­
derea acoperirii cu reţelele proprii
a acestor zone rurale defa­vorizate
comunicaţional, creând faci­lităţi
în oferirea de servicii la preţuri
accesibile. Cu scopul de a reduce
cheltuielile de investiţie ini­ţială,
precum şi cheltuielile de ope­
rare ulterioare implementării, se
propune ca autorităţile locale care
deţin spaţii/sedii în zonele albe,
să pună la dispoziţie spaţii de
colocare şi distribuţie, beneficiind,
în schimbul acestor facilităţi, de
resurse de comunicare, destinate
asigurării serviciilor de e-guvernare.
Acest lucru constituie o prioritate
Regio în România
Analiză
Planul „Mecanismul
de conectare a Europei”
prevede un buget de
50de miliarde de euro,
destinat investițiilor
în rețelele de transport,
energie și digitale
Procentul de populaţie fără acces la conexiuni în bandă largă
Procent Judeţ
Număr de
judeţe
50%-80%
Vâlcea, Vaslui, Mehedinţi, Sălaj, Neamţ,
Gorj, Olt, Buzău, Brăila, Vrancea, Giurgiu,
Bacău, Botoşani, Covasna, Argeş
15
40%-50%
Iaşi, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa,
Caraş-Severin, Bihor, Satu Mare, Teleorman,
Alba, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj
12
20%-40%
Tulcea, Mureş, Călăraşi, Dolj, Arad,
Hunedoara, Timiş, Galaţi, Sibiu, Harghita,
Maramureş, Constanţa, Braşov
13
13% Ilfov 1

6. www.inforegio.ro
Regio în România
6
Analiză
înțeleasă și de organismele europene
(Uniunea Europeană fiind depăşită
în acest domeniu de Statele Unite
și China, ca ritm de creștere și
pene­trare a Internetului de bandă
largă). Astfel, Comisia Europeană
a aprobat planul „Mecanismul de
conectare a Europei”, care prevede
un buget de 50 de miliarde de euro,
destinat investițiilor în rețelele de
transport, energie și digitale. Dintre
aceștia, 9,2 miliarde de euro sunt
alocate investițiilor în rețelele de
bandă largă rapide și ultrarapide și
în serviciile digitale paneuropene.
Aceste fonduri vor mobiliza alte
fonduri private și publice, care vor
avea, drept rezultat, dezvoltarea
mai multor segmente ale economiei.
Pe baza unor estimări prudente,
Comisia consideră că finanțarea
infra­structurii de rețea ar putea
stimula investiții în valoare de peste
50 miliarde de euro.
O altă propunere de finanțare este
planul Horizon 2020, în cadrul căruia
au fost solicitate 80 miliarde de
euro pentru investiții în cercetare
și inovație (ICT – Tehnologia Co­
mu­nicației și Informațiilor – repre­
zentând un important segment).
În sincron cu strategia europeană,
Ministerul pentru Societatea Infor­
mațională urmează o strategie
na­țională care are următoarele
obiective:
l creşterea ratei de penetrare, la
nivelul gospodăriilor, a conexiunilor
de bandă largă până la 80%, până în
2015;
l creşterea gradului de acces la
serviciile de comunicaţii electronice
de bandă largă la nivelul populaţiei
de 100%, până în 2015;
l conectarea şi creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de bandă
largă la nivelul IMM-urilor;
l creşterea ratei de penetrare a
serviciilor de comunicaţii elec­ro­
nice de bandă largă, pentru zonele
dezavantajate din punct de vedere
al accesului;
l creşterea ofertei de servicii on-
line pentru sectorul guverna­mental
şi cel de afaceri.
Luând în considerație dezvoltarea
rapidă, în pofida startului luat mai
târziu, a serviciilor de comunicații
broadband în România, de preocu­
parea factorilor de decizie pentru
introducerea acestor servicii în zo­
nele defavorizate, în special în
mediul rural, și de intenția acestor
factori de a include comunicațiile
de bandă largă în cadrul serviciului
universal, este de așteptat ca
tendințele de creștere rapidă să se
mențină și în viitor, iar decalajul față
de alte state din Uniunea Europeană
să dispară în următorii câțiva ani.
O caracteristică încurajatoare a
României, comparativ cu alte state,
este receptivitatea populației la
noile tehnologii și adoptarea rapidă
a acestora.

7. IANUArie 2013 7
Regio în România
Europa digitală
„Fără economia digitală, Europa
ar fi în recesiune”
Bogdan IONESCU
„Ziua de ieri nu contează în lumea
digitală – automulțumirea e un
ucigaș. Și Europa nu mai are timp.
Economia digitală crește de șapte
ori mai repede decât restul eco­
nomiei. Fără economia digitală,
Europa ar fi în recesiune. Mesajul
meu este că trebuie să ne asumăm
riscuri și să împingem lucrurile
înainte. Europa nu-și poate permite
să fie leneșă.
2013 este un an al acțiunii. În loc
să elaborăm și mai multe legi,
putem obține mai multe doar adu­
cându-i pe oameni împreună. Să nu
considerați lipsa de regulamente și
directive ca pe o slăbiciune sau o
lipsă de ambiție: este doar un semn
că mințile noastre lucrează. Trebuie
să vedeți Agenda Digitală Europeană
ca pe o rețea de rețele, precum
conferințele antreprenorilor web,
precum companiile furnizoare de
servicii broadband la sate, precum
Campionii Digitali.
Și dacă tot vorbim de campionii
digitali, iată câțiva lideri care ne
pot inspira: Martha Lane Fox din
Marea Britanie, care a câștigat
milioane din afaceri online. Gergana
Passy din Bulgaria și Paul Baran* din
România sunt la fel de buni.
Veți înțelege de ce sunt convinsă
că lumea digitală oferă posibilități
nelimitate și de ce cred că putem
atinge succesul economic în
Europa, dacă aplicăm o gândire
fără frontiere. De ce să nu înființăm
un concern digital după modelul
Airbus? Aceasta este măsura succe­
sului atunci când elimini granițele și
lu­crezi în parteneriat.
Vreau, de asemenea, să știți că
Internetul creează locuri de muncă.
Probabil, patru milioane, dacă
reușim să implementăm integral
Agenda Digitală. Cuvintele nu sunt
destul de încăpătoare să descrie
energia pe care o simt atunci
când lucrez cu antreprenorii web
și cu activiștii din lumea digitală
a Europei. Sunt hotărâtă să îi
spijin, ca vocile lor să se audă în
dezbaterile europene, ca și ceilalți
actori implicați să expe­rimenteze
această energie.
Cu toții ne dorim motive de speranță
în momentele acestea. Nu le căutați
în clădirile oficiale, căutați-le la
acești antreprenori. Ei construiesc
viitorul și se dezvoltă mai repede
decât China. Iar ideile lor pentru
politicile europene sunt excelente.
Oricare ar fi specificul ideilor, vă rog
să fiți atenți la momentul acestei
mișcări. Aceasta este energia de
care are nevoie Europa. Aceasta
este ceea ce dorește să ofere
Agenda Digitală Europeană”.
Cuvintele de mai sus îi aparțin lui
Neelie Kroes, Vicepreședinte al
Comisiei Europene, responasbil cu
Agenda Digitală, și au fost spuse
în cadrul unei conferințe de presă
ce a avut loc în decembrie 2012.
Neelie Kroes are 71 de ani și este
o militantă neobosită pentru dez­
voltarea digitală a Uniunii Euro­
pene. Politiciana olandeză ser­
vește în organismele europene din
anul 2004 și a apărut de șase ori
în lista celor mai puternice 100 de
femei din lume a revistei Forbes.
*) Paul-Andre Baran este directorul Biblionet
Romania și conduce un proiect de reformare
a bibliotecilor publice din România cu un
buget de 26,9 milioane dolari, finanțat de
Fundația Bill și Melinda Gates.

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Adela MOHANU
Eveniment
Baroc, Sibiu este numele tău
Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică
un brand de succes
Calendar 2012
Au fost peste 50 de evenimente la
Sibiu, în anul cultural 2012 - şi vorbim
aici doar despre cele incluse şi co-
finanţate din bugetul programului
cultural. Multe altele s-au petrecut
cu surse proprii de finanţare. Dacă
mai punem la socoteală şi faptul că
evenimente mari, ca festivalurile de
teatru şi film, propun cel puţin 10
reprezentaţii zilnic, putem spune
că, în Sibiu, nu a fost zi în care să nu
se petreacă ceva.
„Evenimentele de stradă, cam 80%
ca și procentaj, au atras vizitatori
nu numai din Sibiu, ci și din țară și
Dor i-a mai fost Sibiului de un an atât de plin, încât să-i
amintească de 2007, cel al Capitalei Culturale Europene.
N-a fost nevoie decât să se uite în oglindă și a găsit răspunsul
pentru frământările sale: Sibiul baronului Brukenthal, al
rochiilor masive, al clădirilor bogat ornamentate și al balurilor
fastuoase. Sibiul Baroc. Dar Sibiul este și al tinerilor care
dorm pe caldarâm, al bicicliștilor, al turiștilor care vin cu
avionul și al muzicii rock. Este, vorba englezului, up-to-date.
Și din această oglindă cu două fețe, în care s-a privit singur,
Sibiul s-a descoperit pe sine Baroc Update. Și așa i-a rămas
numele anului cultural 2012, în unul dintre cele mai bogate
în evenimente și cele mai dinamice orașe din România.

9. IANUArie 2013 9
Regio în România
Eveniment
de peste hotare”, spune purtătorul
de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela
Gligore.
Luna aprilie a anului 2012 avea să
aducă în faţa marelui public de pe
străzile Sibiului, care deja a devenit
un fin cunoscător al spectacolelor
de stradă, o paradă cum nu s-a
mai văzut. Parada barocă a marcat
intrarea în oraş a baronului Samuel
von Brukenthal cu un spectacol
monumental. Care alegorice, peste
600 de actori, costume, muzică şi
animaţie s-au perindat în centrul
istoric al oraşului, prin faţa a peste
20.000 de spectacori.
În a cincea lună a anului baroc,
la Sibiu a fost o aglomerare de
evenimente care s-au întrecut pe
ele însele în prestaţie. Sibiu Jazz
Festival, cu tema „De la Baroc la
Jazz şi înapoi”, a dat tonul unei
dezbateri îndrăzneţe despre cât
de departe se poate merge cu
tema baroc. Aşa cum şi-au dorit
organizatorii, ordinea universală
pe care caută s-o ilustreze muzica
baroc s-a asociat cu aparenta
„dezordine” a jazzului, în concerte
electrizante.
La „Huet Urban Goes Baroc”, pu­blicul
a fost invitat să guste, lite­ral­mente,
din baroc: un Mare Bal în costume,
o cină barocă pur­tând toate
exagerările şi tot fastul protocolar
şi gastronomic al perioadei, de­
mon­straţii de măiestrie oferite de
atelierele stradale meş­te­şu­gă­reşti
care folosesc prac­tici şi mij­loace
specifice, un spec­ta­col de video-
mapping (proiectarea unor imagini
pe suprafețe neregulate) care a ani­
mat arhitectura pieţei, concer­te,
spectacole dramatice şi dans.
Noaptea Muzeelor, organizată în
toată lumea pe 19 mai, a avut, în
2012, la Sibiu, musafiri de vază.
Actori întruchipându-i pe Baronul
Samuel von Brukenthal şi pe Sophia
Katherina von Brukenthal, aşa cum
sunt înfăţişaţi şi în portretele lor,
dar şi personalul casei (cameristă,

10. www.inforegio.ro10
Regio în România
Eveniment
lacheu, etc.), îmbrăcaţi în costume
reconstituite cu cea mai mare
atenţie pentru detaliu, au însoţit
vizitatorii muzeului prin palat.
Piesa de rezistenţă a anului a fost, ca
întotdeauna, Festivalul Inter­naţional
de Teatru. Pe parcursul a zece zile,
oraşul s-a transformat într-o scenă
uriaşă, care a reunit peste 2.500 de
artişti, din toate colţurile lumii.
Sunt doar câteva dintre evenimen-
tele care au marcat anul baroc
2012, însă vizitatorii au putut găsi la
Sibiu, în anul baroc, şi cea mai mare
convenţie de tatuaje din România,
un tur unic de vizitare a orgilor din
bisericile din Sibiu, festivaluri de
modă şi de interpretare muzicală,
un festival rock, târguri de carte, un
bâlci împrumutat din tradiţia saşilor
şi spectacole de cultură populară
transilvăneană.
Rezultatele, în cifre
Anul baroc al Sibiului nu ar fi avut
succesul scontat fără aportul fon­
durilor structurale, prin programul
Regio, care au finanţat promovarea
pachetului turistic propus de Sibiu
în 2012.
„Pentru promovarea turismului
cultural pe această temă, Sibiu
Baroc Update, municipalitatea
a accesat fonduri structurale.
Proiectul, practic, a însumat
peste 700.000 de lei, fondurile
fiind folosite pen­tru promovarea
celor şapte trasee turistice
propuse pentru anul 2012”,
explică purtătorul de cuvânt al Primăriei,
Mirela Gligore.
Banii s-au tradus în peste 21.000 de
broșuri, machete în mass-media,
panotaj outdoor în marile oraşe ale
ţării, printre care Braşov, Bucureşti
şi Constanţa, 3.000 de DVD-uri
multimedia şi 14.000 de calendare
cu evenimentele culturale lunare.
A fost cheia unui succes care a venit
şi cu satisfacţia creşterii numărului
de turişti.
„La Centrele de Informare Turistică – deci ne referim aici doar la acei
turiști care au intrat în centrele noastre solicitând informații, dar au
fost mulți alții care nu au intrat în aceste birouri și pe care nu-i putem
contabiliza – au fost foarte mulți turiști care au venit din țară. Peste
7.000 de turiști români s-au înregistrat la Centrele noastre, alți 8.500
din Germania, au fost 2.000 de vizitatori din Franța, o cifră similară
și de vizitatori din Spania și alți peste 1.500 din Marea Britanie. Dar
am avut turiști și țări mult mai îndepărtate, ca Japonia, Malaezia sau
Iordania”, mai spune Mirela Gligore.

11. IANUArie 2013 11
Regio în România
Eveniment
Cele şapte trasee
turistice
Anul 2012 a adus pentru Sibiu un
concept nou de promovare, care a
beneficiat de finanţare europeană.
Turiștii care vin în orașul din
inima Transilvaniei descoperă nu
numai o așezare medievală per­
fect conservată. Lor li se oferă
nu mai puțin de şapte variante de
trasee turistice, fiecare dintre ele
reprezentând una dintre identitățile
pe care Sibiul și le-a asumat: tra­
seul Muzeul Brukenthal, traseul
Cen­trului Istoric, traseul Turnul
Sfatului, traseul Fortificațiilor, tra­
seul Ecumenic, traseul Muzeul Astra
și traseul Verde.
„Turiştii care vin în centrele noastre
de informare, pe lângă facilităţi
de cazare, de transport şi aşa mai
departe, întreabă şi de obiectivele
turistice ale Sibiului. Cele şapte
trasee, practic, includ obiectivele
de cel mai mare interes”, explică
purtătorul de cuvânt al Primăriei,
Mirela Gligore.
Traseul Muzeul Brukenthal - Este
cel dintâi muzeu din România şi din
Centrul Europei (deschis pentru
public din anul 1817), datorându-
şi existenţa uneia dintre cele
mai importante personalităţi ale
Transilvaniei: Baronul Samuel von
Brukenthal, guvernator al acestei
provincii în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. Puţini ştiu,
însă, că muzeul Brukenthal poate fi
cu adevărat considerat un traseu şi
din alt motiv: sub tutela sa funcţio­
nează nu numai Palatul Brukenthal,
ci şi alte cinci facilităţi, care poartă
paşii vizitatorilor prin aproape tot
centrul istoric. Muzeul de Istorie,
situat în vecinătatea Palatului
Brukenthal, funcţionează în sediul
fostei Primării a oraşului, din epoca
medievală. Muzeul de Istorie a
Farmaciei din Piaţa Mică reprezintă,
prin profilul său, o rari­tate în peisa­
jul muzeografic româ­nesc, dar şi
european. Înfiinţa­rea muzeului în
Sibiu nu este întâm­plătoare: aici
a funcţionat prima far­macie de pe
teritoriul ţării noastre, atestată
documentar în anul 1494. În traseu
mai sunt incluse Muzeul de Istorie
Naturală de pe strada Cetăţii,
muzeul de Vânătoare de pe strada
Şcoala de Înot şi Galeria de Artă
Contemporană, din Piaţa Mare.
Traseul Centrului Istoric - Centrul
istoric al Sibiului înglobează cele
trei pieţe centrale – Piaţa Mare,
Piaţa Mică şi Piaţa Huet – cu cele
mai importante obiective turistice
ale oraşului. În afară de emblemele
arhitecturale ale oraşului: Turnul
Sfatului, Podul Minciunilor şi Biserica
Evanghelică, harta mai conţine alte
14 puncte de interes.
Traseul Turnul Sfatului - Urcând
scările până în vârf, Turnul Sfatului
oferă o minunată panoramă a
întregului oraş. Privind înspre nord,
Sibiul dezvăluie râul Cibin, oraşul de
sus fiind dominat de Turnul Bisericii
Evanghelice Parohiale.
Traseul Fortificaţiilor - Fortifi­
carea Sibiului a început în secolul al
XIII-lea, însă o parte dintre zidurile
vechii cetăţi se păstrează şi astăzi.
Traseul fortificaţiilor este extrem de
ofertant şi include nu mai puţin de
15 obiective din epoca medievală,
printre care Turnul Scărilor, Zidul
exterior de apărare, Turnul Dulghe­
rilor şi Turnul Pulberăriei.
Traseul Ecumenic - Include 12
biserici ortodoxe, romano-catolice,
e­van­ghelice, reformate, unitariene,
dar şi o capelă a Ordinului Călugă­
rilor Dominicani, biserica unei foste
mănăstiri a călugăriţelor franciscane
şi o sinagogă.
Traseul Muzeul Astra - Complexul
Naţional Muzeal Astra este cea mai
importantă aşezare etnomuzeală
din România şi se întinde pe aproape
100 de hectare. O plimbare pe acest
traseu nu este numai un izvor de
cultură populară tradiţională, dar
şi un prilej perfect de relaxare,
într-un cadru natural în care casele
ţărăneşti sunt puse în valoare de
grădini atent îngrijite, un lac natural
şi alei împădurite pe care turiştii se
pot plimba în caleşti sau sănii – în
funcţie de anotimp – trase de cai.
Traseul Verde - Traseul le propune
turiştilor o plimbare prin cele patru
parcuri ale Sibiului, cel mai vechi
dintre acestea, Parcul Sub Arini,
datând din anul 1856. Pasionaţii de
natură pot închiria bicilete de la
unul dintre centrele din oraş şi pot
parcurge acest traseu într-un mod
ecologic, pentru că toate aceste
obiective sunt legate între ele de
piste pentru biciclişti.
Foto: Sebastian Marcovici
Sibiul propune şi în 2013 o temă-
umbrelă. Sibiu SMART, adică Sibiul
academic, este principiul după
care vor fi organizate cele mai
multe dintre evenimentele care
vor avea loc anul acesta în oraş.
Cu cei 15.000 de studenţi înscrişi
la cele cinci uni­versităţi din oraş,
există toate premisele ca agenda
culturală 2013 să le depăşească
în originalitate pe predecesoarele
sale.

12. www.inforegio.ro12
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
Bogdan IONESCU
Fondurile europene în sprijinul artelor vizuale
Mercy Street: primul lung metraj
de animație 3D produs în România
Pentru ca ochiul omenesc să
fie „mințit” este nevoie de 24
de fotograme pe secundă. Astfel,
percepem imaginile ca fiind în
mișcare, fie că suntem spectatori
de cinema sau telespectatori.
Adău­gați la aceasta grafica tri­
di­mensională și multele planuri
ale imaginii și veți înțelege cât
de laborioasă este producția unui
film de animație 3D. Veți bănui,
de asemenea, de câtă putere de
calcul este nevoie ca acțiunea sim­
paticelor personaje să devină film.
Acestea au fost provocările cărora a
trebuit să le facă față Radu Nicolae
și echipa sa de la After Hours
Shop. Ideea exista: un lung metraj
original, având ca eroi un grup de
copii care înfruntă un personaj
malefic ce vrea să fure sunetele și,
odată cu ele, întreaga muzică din
lume. Premisele de succes existau
și ele: era primul lung metraj de
animație pentru copii care ar fi fost
produs, după o lungă perioadă, iar
scenariul a fost notat cu un punctaj
excelent de către Centrul Național al
Cinematografiei. În ciuda auspiciilor
favorabile, obstacolul major de
care s-a lovit echipa de realizatori
a fost lipsa aparaturii de producție:
stații grafice, servere, computere,
dispozitive de stocare.
La îndemnul unui prieten, Radu
Nicolae, managerul de proiect, a
înaintat spre selecție o cerere de
finanțare prin Programul Opera­
țional Regional, axa 4, Sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri
re­gional și local, domeniul de fi­
nanţare 4.3, Sprijinirea dezvol­
tării microîntreprinderilor. Valoa­
rea întregului proiect a fost de
767.693 de lei, din care fonduri

13. IANUArie 2013 13
nerambursabile, 581.734 de lei. Cu
ajutorul acestei finanțări, firma a
reușit să achiziționeze stații gra­
fice, servere, dispozitive de sto­
care, imprimante profesionale, o
microtipografie și toate pachetele
de aplicații software și sistemele de
operare necesare.
L-am rugat pe Radu Nicolae să le
ofere cititorilor noștri un sfat cu
privire la procesul de obținere a
fondurilor europene. „Inițial am fost
sceptic, eram convins că fondurile
se dau pe pile. M-am convins de
contrariu. Până la implementarea
proiectului, am comunicat cu cei
de la Agenţia pentru Dezvoltare
Regională Bucureşti-Ilfov numai
prin e-mail. Un lucru însă este
foarte important: trebuie să fii
foarte bine organizat, să ai toate
documentele în perfectă ordine.
Această experiență a fost benefică
și pentru mine, ca manager. A fost,
dacă vreți, un curs intensiv de
managementul afacerilor”.
Beneficiile directe ale proiectului
au fost imediate și evidente: fil­
mul Mercy Street este aproape de
finalizare, urmând să aibă premi­
era peste numai câteva luni. Regi­
zorul și scenaristul vor face curând
o deplasare în Croația, pentru a
lucra muzica filmului cu renumitul
compozitor Ozren Glaser, ultima
etapă înainte de montajul final.
Au fost create cinci locuri de
muncă în cadrul societății After
Hours Shop SRL. Și, nu în cele din
urmă, prin dotările de specialitate
achiziționate, After Hours Shop
este capabilă să pună la dispoziția
clienților externi un studio pentru
producția de animație compute­
rizată, echipat la standarde pro­
fesionale.
Realizarea acestui film de animație
3D îi va face pe micii spectatori
să (re)descopere cinematografia
autohtonă, care i-a cam ignorat în
ultimele câteva decade. Dar lucru-
rile nu se vor opri aici. Mercy Street
va fi dublat în engleză, franceză,
rusă, poloneză, ucraineană și sârbo-
croată și va fi distribuit interna-
țional, după cum ne-a spus Radu
Nicolae. Totodată, această pro­
ducție a oferit o oportunitate dese­
natorilor români și, probabil, va
deschide o poartă artiștilor grafici
care nu și-au putut exercita până
acum profesiunea în proiecte de
anvergură.
Foto: Victor Dumitrel
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Dezvoltarea și
modernizarea societății SC
After Hours Shop SRL prin
achiziționarea de echipamente
tehnologice, licențe software
Sursa de finanțare: Programul
Operațional Regional, AXA 4,
Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri regional și local,
DMI 4.3, Sprijinirea dezvoltării
microîntreprinderilor
Valoare totală: 767.693,00 lei
Valoare nerambursabilă UE:
581.734,00 lei
Valoarea totală
a proiectului
este de
767.693
lei

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Mihai CRĂCIUN
Educaţie
Cea mai dotată şcoală din Oradea,
prin programul REGIO
Într-o țară în care diplomele de
liceu sau de facultate se tipăresc
pe bandă rulantă la instituții cu
sau fără dotări sau având cadre
didactice insuficiente, Colegiul
Tehnic Andrei Șaguna din Oradea
face notă discordantă. Această
instituție este una dintre cele
mai bine dotate şcoli tehnice din
zona Bihor. Tinerii care aleg să își
facă pregătirea profesională aici
vor avea parte de echipamente de
ultimă generație, care îi vor ajuta
să se pregătească pentru domeniile
cu cea mai mare căutare pe piața
muncii din România, din acest
moment, cum sunt: alimentaţia
publică, mecanică, electronică,
electrotehnică sau sudură.
UN VIITOR MAI FRUMOS,
CU REGIO
Pentru Primăria Municipiului Oradea
fondurile europene nu sunt un mit.
Reprezentanții instituției, prin Di­
recția de Management Proiecte
cu Finanțare Internațională, au
depus la Agenţia pentru Dezvoltare
Regio­nală Nord-Vest proiectul cu
titlul Reabilitarea, modernizarea
și do­tarea Grupului Şcolar „Andrei
Şaguna” din Oradea, spre finanţare
prin in­termediul Programului Opera­
ţio­nal Regional, axa prioritară 3,
Îmbunătăţirea infrastructurii so­
ciale.
Proiectul de reabilitare a acestui
grup școlar a beneficiat de o finanța-
re nerambursabilă de 4.573.784,26
lei. Durata de implementare a
proiectului a fost de 18 luni,
între noiembrie 2010 şi mai 2012.
Contribuția de la bugetul local a fost
de 262.088 lei.
REGIO A REABILITAT CEA MAI
BUNĂ ŞCOALĂ DE MESERII
De aceste investiții se bucură
peste 1.400 de elevi care urmează
cursurile Colegiului Tehnic Andrei
Șaguna și care vor putea studia, la
standarde europene, materiile de
bază predate în această instituție.
„În municipiu există o lipsă evi­
dentă de specialişti în domeniul
tehnic, astfel încât orice investiţie
în ateliere sau în laboratoare de
specialitate, care vor pregăti spe­
cialişti în acest domeniu, este mai
mult decât binevenită. Sper ca, de
acum încolo, sălile acestei instituţii
să fie pline cu tineri dornici să
învețe meserie”, a declarat fostul
viceprimar din Oradea, Florica
Cherecheș.
Prin programul Regio au fost reabi­
litați peste 1.000 de metri pătrați
de clădire din corpurile B și B1 şi din
hala numărul 5 a Colegiului Tehnic
Andrei Șaguna. De asemenea, au
fost dotate cinci ateliere și nouă

15. laboratoare, deja existente, cu
echipamente de ultimă generație și
au fost construite trei noi laboratoa­
re pentru specializarea tinerilor în
domeniul IT.
REGIO - UN PROIECT
PENTRU O NOUĂ GENERAŢIE
DE SPECIALIŞTI
Majoritatea tinerilor care au obți­
nut o specializare în România și
au performat în domeniile lor op­
tează pentru locuri de muncă în
străinătate, mai bine plătite, astfel
că, după mai mulți ani de exod de
specialiști, țara noastră a ajuns în
stadiul în care una dintre marile
nevoi este aceea de oameni care
știu meserie. În zona Oradea există
un parc industrial care are nevoie de
oameni tineri, specializați, pentru a
putea fi profitabil. Colegiul Tehnic
Andrei Șaguna este pepiniera care
alimentează întregul municipiu cu
personal specializat.
„Peste 60% din totalul chel­
tuielilor au fost folosite pentru
dotări. Când s-a depus acest
proiect, justificarea a fost că
avem nevoie de forță de muncă
pentru investitorii din Parcul
Industrial. Nu există alt proiect
în țară care să fi luat atâția bani
pentru dotări”, a explicat fostul
viceprimar din Oradea, Florica
Cherecheș.
IANUArie 2013 15
Regio în România
Educaţie
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Programul Operaţional
Regional, Axa prioritară 3 –
Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale, Domeniul major de
intervenţie 3.4 – Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea
şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională
continuă
Finanțare nerambursabilă UE:
4.573.784,26 lei
Contribuţia bugetului local:
262.088 lei
Durata proiectului: 18 luni

16. Timișoara. Acestea măsoară 2/3
metri, respectiv 3/4 metri. Al
treilea panou gigant este montat
la stadionul „Dan Păltinișanu” și
este cel mai mare dintre cele 29,
măsurând 6/8 metri.
INFORMAȚIA ÎNSEAMNĂ BANI
Timișorenii spun că, după imple­
mentarea acestui sistem de infor­
mare pentru cetăţeni sunt nu doar
mai informați, ci sunt de părere că
și fața orașului s-a schimbat. „Toate
cele 29 de panouri pornesc deodată
și funcționează prin intermediul
unei rețele”, au declarat reprezen­
tanţii Primăriei Timișoara. Pe aceste
panouri, instalate prin programul
REGIO, nu vor putea rula clipuri pu­
blicitare, însă timișorenii vor primi
informații despre plata taxelor,
noile hotărâri ale Primăriei, eve­
nimente organizate de către insti­
tuțiile statului sau despre ședințele
ogranizate de Consiliul Local.
Restul de 26 de panouri sunt cu
afișaj electronic monocolor și au
dimensiunea de 1,5/1 metri.
Prin proiect, administraţia locală
îşi propune să pună la dispoziţia
cetăţenilor un nou mijloc de infor­
mare şi comunicare, uşor accesibil
şi la îndemâna oricărui cetăţean.
„În acest fel, ne dorim o
transparentizare mai mare a
administraţiei publice locale,
cât şi o mai bună şi mai rapidă
informare a cetăţenilor, referitor
la administraţia publică şi la
viaţa comunităţii”,
afirmă managerul de proiect, Violeta Mihalache.
Aceste panouri vor fi folositoare nu
doar localnicilor din Timișoara, ci și
celor care tranzitează orașul sau se
www.inforegio.ro16
Regio în România
Informare urbană
Carmen IVANOV
INFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDE
CU REGIO
Dacă, în vremuri nu foarte
îndepărtate, pentru ca
cetățenii să fie la curent cu
tot ce se întâmplă în urbea
natală, trebuia fie să cumpere
ziarul local, fie să plătească
abonamente de cablu pentru a
viziona programele televiziunilor
locale sau regionale, astăzi, cel
puțin pentru locuitorii Timișoarei,
totul este mult mai simplu și, în
același timp, gratuit. Asta pentru
că Primăria Timișoara a montat
panouri informative uriașe în
întregul oraș. Timișorenii află,
astfel, care sunt drumurile în
lucru, ce spectacole sau concerte
vor avea loc în orașul lor, pe ce
străzi și la ce ore vor avea loc
întreruperi de apă sau de curent și
sunt anunțați de toate dezbaterile
publice.
FII INFORMAT CU REGIO
Primăria Timișoara a reușit să obțină
fonduri nerambursabile în valoare
de 4.522.865 lei pentru proiectul
„Sistem de Informare şi Comunicare
Facil pentru Cetăţeni; Panouri in­
formative”, prin Programul Opera­
țional Regional 2007-2013, axa
prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării
durabile a orașelor; poli urbani de
creștere, domeniul de intervenţie
1.1 Planuri integrate de dezvoltare
urbană. Durata de implementare a
proiectului a fost de 12 luni.
PestrăzileTimișoareisuntamplasate
29 de panouri informative, în cele
mai aglomerate zone ale orașului.
Primele panouri instalate au fost în
Piața 700 și în parcarea Primăriei
Imagine panoramică a oraşului Timişoara noaptea, cu accent pe Catedrala Ortodoxă

17. IANUArie 2013 17
află în vizită. Ei pot afla informații
despre traficul rutier din zonă și
despre eventualele străzi blocate
sau impracticabile. De asemenea,
aceștia pot afla detalii despre con­
certele organizate de Primărie în
orașul Timișoara.
Implementarea proiectului a fost
supervizată de Unitatea de Ma­
nagement a Proiectului, o structură
constituită la nivelul Municipiului
Timişoara, în colaborare cu Minis­
terul Dezvoltării Regionale şi Admi­
nistraţiei Publice - Autoritatea de
Management pentru Programul Ope­
raţional Regional şi Organismul In­
termediar pentru Programul Opera­
ţional Regional în Regiunea de Vest.
Regio în România
Informare urbană
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Programul Operațional Regional
2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinirea
dezvoltării durabile a orașelor; poli
urbani de creștere; domeniul de
intervenţie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbană poli de creştere
Finanțare nerambursabilă UE:
4.522.865,00 lei
Durata de implementare a
proiectului: 12 luni
Piaţa Unirii, Timişoara

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
Infrastructură
Mihai CRĂCIUN
Drumuri mai bune în Dolj,
cu ajutorul REGIO
Cele mai grave probleme cu care
se confruntă șoferii care circulă
pe drumurile publice din România
sunt chiar drumurile, mai bine spus,
calitatea acestora. Asta pentru că,
pe cele mai multe dintre drumurile
naționale și județene, după căderea
primei zăpezi, apar gropi de adân-
cimi și mărimi diferite, suficient de
mari, însă, pentru a distruge parțial
sau total mașinile care circulă pe
acolo. Chiar și turiștii care vin în
România spun că drumurile sunt
proas­te și că infrastructura rutieră
reprezintă un disconfort cu care
se confruntă în țara noastră. Mai
mult, utilizatorii celebrului forum
de infrastructură și construcții,
skyscrapercity.com, au realizat o
hartă a celor mai proaste drumuri
din România, pe care șoferii din
țară, dar și din străinătate ar trebui
să le evite. Pe această hartă, cu
siguranță, nu se regăsește și drumul
județean 561, tronsonul Segarcea-
Cârna (Dunăreni), județul Dolj,
pen­tru că această porțiune de
drum a fost reabilitată și moder­
ni­zată cu fonduri europene, prin
programul Regio, axa prioritară 2,
Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport regionale şi locale.
DRUMURI DE CALITATE
SUPERIOARĂ, PRIN REGIO
Consiliul Judeţean Dolj a reuşit
să obţină bani europeni pentru

19. IANUArie 2013 19
reabilitarea tronsonului Segarcea-
Cârna, în valoare totală de
45.495.007 lei, din care valoarea
nerambursabilă este 35.997.452
de lei. Proiectul a început în anul
2007 şi se va încheia anul acesta, în
luna aprilie, timp în care aproape
27 de kilometri vor fi reabilitaţi.
Drumul Judeţean 561 va îmbunătăţi
conexiunea la reţeaua TEN-T, dar
şi la reţeaua de drumuri naţionale,
pentru că acesta se intersectează
cu două drumuri naţionale DN56
(E79) Craiova-Calafat şi DN55A
Bechet-Calafat. Totodată, peste
170 de drumuri laterale care se
interesctează cu DJ 561 vor fi
amenajate pe o lungime de 25
de metri, lucrările pornind de la
intersecţia cu drumul judeţean.
Peste 40.000 de locuitori din zona
centrală a judeţului vor beneficia de
acest drum.
Regio în România
Infrastructură
Proiect
în valoare de
45.495.007
lei
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Programul Operațional
Regional, Axa 2: Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport
regionale şi locale
Valoarea totală a proiectului:
45.495.007 lei
Finanțare nerambursabilă UE:
35.997.452 lei

20. www.inforegio.ro20
Regio în România
Mediul de afaceri
Bogdan IONESCU
Centrul de afaceri ROMEX din Târgu-Mureş
Un sprijin esențial pentru IMM-uri și
afaceri la început de drum
În lumea întreprinzătorilor există
o zicală: „Cel mai greu este
începutul”. Și toți cei care au
pornit o afacere de la zero pot
confirma adevărul acesteia. Un
întreprinzător aflat la început
de drum este pus în fața multor
provocări: lipsa capitalului, lipsa
experienței, lipsa conexiunilor în
piață. Compania Romex din Târgu
Mureș a înțeles aceste provocări
și a inițiat deschiderea unui Centru
de afaceri.
Început în mai 2011 și finalizat în
septembrie 2012, centrul de afaceri
constă într-un sediu modern, cu
o suprafață de 725 metri pătrați,
care pune la dispoziția IMM-urilor
11 birouri, cu suprafaţa între 20 și
40 metri pătrați, dotate cu mobilier
și aparatură IT, sală de conferințe,
spațiu de recepție, oficii și 20 de
locuri de parcare.
Astfel, o firmă aflată la începutul
activității poate închiria spațiile de
care are nevoie, fără grija inves­
tițiilor în amenajări, în dotarea cu
echipament și în angajarea perso­
nalului pentru recepție și secre­
tariat. Acest lucru este extrem de
benefic pentru micii întreprinzători
din domenii cum ar fi: servicii finan­
ciare, tehnologia informaţiei şi co­
municaţiilor, asigurări, asistenţă
tehnică şi proiectare, construcţii,
activităţi de producţie, activităţi de
formare profesională, de recrutare a
forţei de muncă în scopul dezvoltării
afacerilor.
Dincolo de spațiile pentru desfă­
șurarea activităților, Centrul de
afa­ceri Romex le oferă benefi­cia­
rilor servicii de recepție și se­cre­

21. IANUArie 2013 21
tariat, care includ primirea şi în­
dru­marea vizitatorilor, transmi­
tere/recepţie fax, e-mail, cores­
pondenţă, procesare texte, tipă­
rire şi multiplicare documente,
servicii de consultață în investiții
(elaborarea planului de investiții și
identificarea surselor de finanțare),
marketing și management, și servi­
cii juridice (înfiinţarea firmelor, în­
tocmirea contractelor, etc.). Având
acoperite aceste servicii esențiale,
întreprinzătorii se pot concentra pe
ceea ce este important: dezvoltarea
afacerilor.
Impactul pozitiv al acestei inițiati­
ve în ceea ce privește dezvoltarea
infrastructurii de afaceri a munici­
piului Târgu-Mureş şi, implicit, dez­
voltarea economică durabilă a jude­
ţului Mureş şi a Regiunii Centru, a
făcut ca acest proiect să fie selectat
în cadrul Regio și a beneficiat de
finanţare nerambursabilă, în valoare
de peste 1,4 milioane de lei, prin axa
prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri regional şi
local, domeniul de intervenţie 4.1 –
Dezvoltarea durabilă a structurilor
de sprijinire a afacerilor de impor­
tanţă regională şi locală.
Rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
La numai câteva luni de la finalizarea
implementării proiectului, gradul de
ocupare a centrului a atins 90%, au
fost create opt locuri de muncă, a
crescut cu 5% rata de supraviețuire a
întreprinderilor mici și mijlocii care
beneficiază de serviciile centrului.
Regio în România
Mediul de afaceri
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Titlul proiectului: Înfiinţare
Centru de afaceri de către S.C.
ROMEX S.R.L.
Valoarea totală a proiectului:
2.781.286,12 lei
Finanțare nerambursabilă UE:
1.408.910,61 lei
Asigurarea accesului IMM-urilor din domeniul serviciilor la o
structură modernă de sprijinire a afacerilor, reprezentată de
Centrul de afaceri înfiinţat prin prezentul proiect;
Asigurarea accesului IMM-urilor la facilităţile oferite de Centrul
de afaceri şi la serviciile integrate furnizate companiilor, care
să ducă la creşterea competitivităţii pe piaţă a acestora;
Asigurarea dotărilor necesare Centrului de afaceri, proiectul
contribuind la introducerea tehnologiilor şi mijloacelor
informatice moderne în procesul de prestare de servicii;
Valorificarea resurselor umane prin crearea de locuri de muncă:
opt locuri de muncă necesare funcţionării Centrului de afaceri
şi 15 locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite
de Centrul de afaceri.
Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea
infrastructurii de afaceri a municipiului Târgu-Mureş, care să
contribuie la dezvoltarea economică durabilă a judeţului Mureş şi
a Regiunii Centru.
Obiectivul general al proiectului
ObiectivELE SPECIFICE alE proiectului

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
HartĂ digitalĂ
Pentru o cât mai bună promovare a proiectelor finanțate
prin Programul Operațional Regional la nivelul regiunii,
în subsecțiunea dedicată programului, din cadrul
site-ului www.adroltenia.ro, a fost realizată o hartă
digitală care va da posibilitatea tuturor celor interesați
să obțină informații privind proiectele implementate.
Informațiile vor fi actualizate în mod constant, cu noi
date privind stadiul proiectelor în derulare.
Acest instrument va susține promovarea proiectelor de
succes, fiind în același timp o modalitate de a disemina
exemplele de bună practică din regiunea Sud-Vest
Oltenia.
Formare profesională
continuă
Începând cu anul 2013 Agenția pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est își completează oferta de programe
de formare profesională continuă cu două noi pachete
de instruire, care, împreună cu cele deja existente,
formează un produs educațional integrat în Regiunea
Nord-Est. Astfel, alături de cursurile certificate
ANC oferite de Centrul Regional de Studii Nord–Est
în domeniile: manager de proiect, expert achiziții
publice și manager resurse umane, cei interesați pot
obține acum o specializare în management strategic și
leadership și management financiar.
Pentru detalii, vizitaţi www.adrnordest.ro.
Întâlniri
ADR Sud-Est a organizat, în luna decembrie 2012, în
municipiile Buzău, Brăila, Galaţi, Constanţa, Focşani
şi Tulcea, întâlniri cu membrii reţelei comunicatorilor
Regio. Scopul întâlnirii a fost discutarea stadiului de
implementare a Programului Operaţional Regional
în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est şi la ni­ve­
lul fiecărui judeţ în parte. Participanţilor le-au fost
distribuite materiale promoţionale, printre care
„Revista Regio” realizată de Autoritatea de Ma­
nagement pentru Programul Operaţional Regional şi
broşura „Proiecte Regio Sud-Est”, realizată de Agenţia
pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
SUD-VEST OLTENIA
NORD-EST
SUD-EST
Comunicarea
Instrumentelor Structurale
Ministerul Fondurilor Europene, prin Centrul de
Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS), a
organizat, în luna decembrie, la București, conferin-
ța națională cu tema „Comunicarea Instrumentelor
Structurale – principii și strategii”. La eveniment
au fost invitați să participe comunicatori din cadrul
instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor
structurale şi de coeziune, precum și reprezentanți
ai beneficiarilor, iar subiectul discutat s-a concen­
trat pe punctarea standardelor și bunelor practici
folosite în comunicarea on-line, atât de către
autorități, cât și de către beneficiari.

23. IANUArie 2013 23
Ştiri regionale
Regio în România
Drumuri noi în staţiunea
Covasna
Primăria orașului Covasna a primit finanţare de
29,75 milioane lei pentru proiectul de reabilitare a
infrastructurii rutiere din localitate, asigurată prin
domeniul major de intervenție 5.2 al Regio, ce alocă
finanțare pentru crearea, dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.
Proiectul prevede reabilitarea a 8,2 km de carosabil,
amenajarea a 12,2 km de trotuare noi, reabilitarea a
7,9 km de rețea de canalizare menajeră şi amenajarea
a 7,5 km de canalizare pluvială și 8,3 km de rețea de
alimentare cu apă potabilă.
Întâlnire cu mass-media
ADR Sud Muntenia a organizat, în luna decembrie,
un eveniment de informare dedicat reprezentanţilor
mass-media din regiune. În cadrul întâlnirii au fost
punctate rezultatele implementării Regio - Programul
Operaţional Regional 2007 – 2013 în Sud Muntenia, dar
şi procesul de programare a perioadei 2014 – 2020.
Până în luna decembrie, ADR Sud Muntenia a înregistrat
un număr de 888 de proiecte, din care s-au semnat
contractele de finanţare pentru 464 de cereri, aflate
în prezent în implementare, acestea având o valoare
nerambursabilă solicitată de două miliarde de lei.
Instruire
ADR Nord-Vest a organizat prima întâlnire din 2013
cu beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul
Operaţional Regional. Invitaţii au fost reprezentanţii
autorităţilor publice locale şi ai firmelor care au
semnat contracte de finanţare. Scopul întâlnirii a fost
de ai instruii pe beneficiarii proiectelor pe subiecte
precum: informare şi publicitate, managementul
de proiect, monitorizarea şi evaluarea proiectului,
implementare, achiziţiile publice în cadrul proiectului,
precum şi instrucţiuni de prefinanţare şi rambursare
a cheltuielilor. Beneficiarii au primit şi Manualul de
Implementare REGIO, care îi va ajuta pe aceştia să îşi
consolideze strategia de abordare a proiectelor vizate.
OIADRBI porneşte în
caravana Regio
Organismul Intermediar pentru implementarea
Regio la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov are prevăzut
pentru luna ianuarie organizarea unei caravane cu
următoarele destinaţii:
1. Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară
Bucureşti-Ilfov, vizită care are scopul de a identifica
şi dezbate problemele şi oportunităţile implementării
proiectelor Regio de mare amploare.
2. Federaţia Comunităţii Evreieşti, întâlnire în urma
căreia se vor identifica o parte dintre problemele
comunităţii şi oportunităţi pentru investiţii Regio şi se
vor promova rezultatele Regio.
Pentru detalii despre calendarul şi agenda eveni­men­
tului, vă rugăm vizitaţi: http://www.regioadrbi.ro/.
NORD-vEST
SUD-MUNTENIA
centru bucureşti-ilfov

24. www.inforegio.ro24
Interviu
Regio în România
Vlad IONESCU
Inovațiile IT dau roade și în
domeniul public
Așa cum era de așteptat,
odată cu intrarea în Uniunea
Europeană, România trebuie să
se alinieze standardelor impuse
de alianță, prin urmare, pe lista
de priorități este și modernizarea
sistemelor informatice. Cu acest
prilej, se dezvoltă parteneriate
solide între sectorul public și cel
privat, scopul fiind dezvoltarea
soluțiilor de software care să
vină în ajutorul cetățenilor și al
statului, prin utilizarea tehnolo­
giilor de ultimă generație în colec­
tarea taxelor și modernizarea de­
par­tamentelor administrative.
Doamna Claudia Ursățeanu, di­
rector general RomSoft, ne-a
răspuns la câteva întrebări legate
de implementarea proiectelor de
dezvoltare IT cu fonduri europene
și ne-a oferit un punct de vedere
al unui operator economic în ceea
ce privește parteneriatul public-
privat.
1. Consideraţi că finanţările
externe pot aduce un suflu
nou în economia românescă şi, în
special, pe piaţa IT locală?
În condițiile aderării la structurile
europene, accesul la sursele de
finanţare nerambursabile creează
pre­misele unei revigorări a pieţei
locale de IT. Importanța deosebită
rezidă nu numai din ajutorul finan-
ciar acordat structurilor organizațio­
nale din toate sectoarele de acti­
vitate ale economiei românești,
cât și din expertiza acordată
prin intermediul procedurilor de
lucru europene. Asistența tehni­
că, obligativitatea respectării stra­
tegiilor de forma­re profesională,
accesul la infor­mație, la experiența
de refor­mă a administrației locale
din alte state membre, accesul fără
costuri la studiile privind dezvol­
tarea sistemelor informatice în
scopul sprijinirii activităților de mo­
nitorizare și evaluare a investi­țiilor,
generează, în mod cert, un suflu nou
în economia românească și, implicit,
în piața locală de IT.
2. De curând, RomSoft
a implementat proiectul
„Dezvoltarea unui sistem de
monitorizare a indicatorilor
de performanţă în sectorul
serviciilor comunitare de utilităţi
publice” prin Programul
Operaţional „Dezvoltarea
capacităţii administrative”
în colaborare cu Ministerul
Administraţiei şi Internelor. Ce
aduce nou acest proiect?
Proiectul implementat de RomSoft,
confinanţat din Fondul Social Euro­
pean, a avut ca scop general acce­
lerarea serviciilor comunitare de
utilități publice, în conformitate cu
prevederile tratatului de aderare
a României la Uniunea Europeană.
Proiectul a inclus consultanță, audit,
informare și publicitate, în scopul

25. IANUArie 2013 25
Interviu
Regio în România
stabilirii a șase seturi de indicatori
de monitorizare a performanțelor
în domeniul serviciilor comunitare
de utilități publice. Soluția a adus
o abordare centralizată din punct
de vedere informatic și infor­
ma­țional a monitorizării indi­ca­
torilor de performanță și a stra­
te­giilor locale. Proiectul a re­
pre­zentat o provocare, atât prin
durata scurtă de implementare
- patru luni - cât și prin distribuția
teritorială, aplicația implementată
fiind utilizată, inițial, de unitatea
centrală, 145 de autorități locale și
42 de compartimente prefecturale
selectate pentru faza pilot.
3. Care sunt beneficiile
proiectului pentru omul
simplu şi/sau pentru antreprenorii
din România?
Obiectivul general al proiectului l-a
reprezentat creşterea calităţii şi
eficienţei serviciilor comunitare de
utilităţi publice, prin introducerea
unui sistem de evaluare pe bază
de indicatori a modului în care
autorităţile publice locale se preo­
cupă de dezvoltarea unui manage­
ment performant al acestor servicii
şi de promovarea unui program
coerent de investiţii şi modernizare
a infrastructurii aferente.
Creșterea nivelului transparenței
autorităților publice privind calita-
tea și eficiența serviciilor comunitare
de utilități publice, prezența unui
sistem informatic de monitorizare
la nivel național a acestor servicii,
respectarea standardelor de cost și
calitate, optimizarea comunicării,
duc la îmbunătățirea calității servi­
ciilor oferite cetățenilor. În urma
implementării acestui proiect, au­
to­ritățile locale și centrale vor ob­
ține informații sintetizate privind
necesarul de finanțare, utilizând in­
strumente obiective pentru alo­carea
eficientă a resurselor financiare
către autoritățile administrației
publice locale, generând proiecte
de investiții cu impact direct asupra
dezvoltării mediului antreprenorial
din România.
4. Care sunt, în opinia
dumneavoastră, aspectele
neplăcute ale informatizării
sectorului public şi ce ar trebui
îmbunătăţit?
Simplificarea procedurilor de lucru
din cadrul proiectelor, în general,
și, în mod specific, în cadrul celor
cu fonduri europene, ar duce la
creșterea numărului de proiecte.
În acest sens, ar fi benefică stan­
dardizarea și stabilirea unor machete
pentru toate documentele necesare
livrării pe faze, pentru toate tipurile
de proiecte. Analiza activității
informaționale din sectorul public,
printr-un management adecvat,
constituie una din valorile sigure
de progres, de schimbare orga­
nizatorică eficientă, prin aplicarea
de tehnologii moderne. Sunt con­
vinsă că, în condițiile economiei de
piață, sectorul public va face față
cu succes schimbării strategice,
aliniindu-se într-un termen scurt
la nivelul entităților similare din
Europa.
5. „Elaborarea de mecanisme/
instrumente/proceduri
pentru îmbunătăţirea sistemului
de colectare a taxelor, inclusiv
crearea unei interfeţe pentru
bazele de date existente” –
este unul dintre punctele
esenţiale ale proiectului despre
care vorbeam mai sus. De
altfel, colectarea incorectă
a taxelor şi impozitelor este şi
una dintre marile probleme ale
fiecărei guvernări, problemă ce
afectează, an de an, bugetul
naţional. Care este soluţia?
Cea mai bună soluție pentru crește-
rea nivelului de colectare a taxelor
și impozitelor este implementarea
unui sistem informatic integrat, la
nivelul structurilor care participă la
viața economică a României.
Alte soluții pot viza:
l implementarea unor mecanisme
de verificare încrucișate;
l optimizarea colectării de taxe de
la cetățeni, prin obligativitatea
utilizării rețelei naționale
integrate, iar acolo unde nu
există conectivitatea la nivel de
cetățean, să existe posibilitatea
conectării la nivelul primăriilor;
l crearea unor puncte de informare
și de colectare a taxelor prin
dispozitive specifice, până la cea
mai mică formă de organizare
teritorială care poate fi conectată
la rețeaua de internet;
l eliminarea, prin mecanisme de
control, a economiei subterane
și reducerea gradului de
infracționalitate informatică;
l o bună informare a plătitorilor
asupra efectelor generate de
neplata taxelor.
6. Cum pot fi implementate
iniţiativele de reducere a
duratei de livrare a serviciilor
publice?
Înființarea unui birou unic elec­
tronic, de tip infochiosc, ar duce la
reducerea timpului de furnizare a
serviciilor publice către populație.
Este foarte importantă instruirea
personalului administrațiilor locale
în gestiunea achizițiilor publice,
co­municării interpersonale, utili­
za­rea calculatorului, limbi străine,
management de proiect.
Implementarea de sisteme infor­
matice centralizate duce la crește-
rea vitezei de soluționare a cererilor
și solicitărilor cetățeanului, totoda-
tă, îmbunătățind munca funcțio­
narului public și, de asemenea, con­
duce la optimizarea fluxului docu­
mentelor și informațiilor.

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
Internet de mare viteză în regiunea Kozani
Sprijin financiar european pentru dezvoltarea
rețelelor wireless din munții Greciei
Macedonia de Vest, cu o
populație de 300.000 de
locuitori, ocupă o poziție izolată
în Nord-Vestul Greciei, peste
80% din teritoriul acestei regiuni
fiind reprezentat de formațiuni
muntoase. Ca urmare a acestor
condiții geografice, regiunea a
suferit mari deficienţe în ceea ce
privește infrastructura, acest
lucru descurajând dezvoltarea
afacerilor locale și înființarea
firmelor noi.
Autoritățile locale din Kozani au
identificat soluția la această pro­
blemă și au inițiat un proiect de
racordare a regiunii la Internetul
de mare viteză. Consecventă prin­
cipiilor sale, potrivit cărora fiecare
cetățean trebuie să aibă acces
neîngrădit la șanse și oportunități,
Uniunea Europeană a finanțat, prin
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, 75% din costul proiec­
tului.
Rețeaua, denumită „Bridge Me”,
este una dintre cele mai mari re­
țele wireless din Europa. Bazată
pe tehnologii Wi-Fi și Wi-Max,
acoperă o arie de peste 3.500
de kilometri pătrați în regiunea
muntoasă a Macedoniei de Vest și
este constituită din 72 de puncte
de acces care oferă, fiecare, o
viteză de transfer de 108 Mbps, pe
o rază de doi kilometri. Lărgimea
de bandă este suficientă atât pentru
transferul video și de date, cât și
pentru conexiunile Voice over IP,
care permit realizarea convorbirilor
telefonice. Tehnologiile și aparatura
folosite permit transferul de date,
indiferent de condițiile meteo,
într-o zonă în care ceața, vântul și
precipitațiile sunt foarte frecvente,
iar iarna temperaturile coboară
până la minus 28 de grade Celsius.
Reţeaua
„Bridge Me”
acoperă
3.500 km2
şi are
72 de puncte
de acces
Scopurile principale ale proiectului au fost:
l să ofere acces la Internet de bandă largă ariilor izolate;
l să susțină autoritățile locale în oferirea de servicii electronice;
l să permită cetățenilor accesul la serviciile publice prin intermediul
Internetului;
l să creeze infrastructura și sistemul pentru prevenirea incendiilor de
pădure;
l să dezvolte sisteme de e-learning și e-health (învățare la distanță și
educație sanitară);
l să stimuleze invovația și crearea de locuri de muncă;
l să crească competitivitatea întreprinderilor locale;
l să familiarizeze populația cu tehnologia informației și a
comunicaţiilor (ICT);
l să creeze o rețea de telefonie Voice over IP, care să conecteze toate
administrațiile locale din regiune.

27. Beneficiile proiectului, selectat
pentru o finanțare nerambursabilă
prin Programul Operațional Regional
2007-2013 care se derulează în
Grecia, nu au întârziat să apară.
Rețeaua „Bridge Me” conectează
as­tăzi autoritatea municipală a re­
giunii Kozani și toate cele 200 de
administrații locale. De asemenea,
lo­cuitorii regiunii au acces la o pa­
letă largă de servicii electronice:
plăți prin internet, vot electronic în
alegerile locale, acces la documente
oficiale, acces la băncile de locuri
de muncă, acces la sistemul de pre­
venire a incendiilor de pădure, etc.
Proiectul a îndeplinit una din eta­
pele strategiei pentru dezvoltare
regională care include creșterea
eficienței sectorului public, dezvol­
tarea durabilă, îmbunătățirea me­
diului de afaceri și creșterea com­
petitivității sectorului de între­
prinderi mici și mijlocii.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
IANUArie 2013 27
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Internet de bandă
largă peste munți, Kozani,
Grecia
Finanțare: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
2007 -2013
Cost total: 355.000 euro
Contribuție nerambursabilă
UE: 266.250 euro

28. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
Republica Cehă – Centrul pentru excelență în
Tehnologia Informației
Un supercomputer în top 100 mondial
Supercomputerele rămân un
mister pentru noi, oamenii
obișnuiți. Aflăm despre ele,
cel mult, din câte o știre de la
rubrica faptelor diverse, atunci
când mai înving câte un mare
maestru la șah. Utilitatea unui
supercomputer depășește, însă, cu
mult granițele unui joc de șah. De
fapt, supercomputerele lucrează
la frontierele cunoașterii uma­
ne. Sunt folosite în cele mai di­
verse domenii, de la simularea
fenomenelor meteo, la cea a lan­
țurilor moleculare complexe; de
la simularea dezastrelor naturale,
la cea a exploziilor nucleare.
IT4Inovations este proiectul care
își propune să aducă primul super­
computer în Republica Cehă, Regiu­
nea Moravia. Inițiat de cinci institu-
ții cu reputație în cercetarea uti­
litară și academică – Universitatea
din Ostrava, Universitatea Tehnică
din Ostrava, Universitatea Tehnică
din Brno, Universitatea din Opava și
Institutul Ceh de Geologie, proiectul
va consta în înființarea unui Centru
de excelență în IT care va combina
trei arii majore de cercetare:
IT4People (dedicat cercetării în do­
meniul îmbunătățirii calității vie­
ții), IT4Industry (focalizat pe știința
materialelor, nanotehnologie, cer­
cetare biomoleculară, științele na­
turii) și Tehnology4IT (cercetare
fundamentală și metode de pro­
gramare non-tradiționale).
Proiectul, în valoare totală de
aproape 78 milioane de euro, a
fost selectat și aprobat de Comisia
Europeană, pe data de 21 iunie
2011, pentru o finanțare de peste
66 milioane de euro prin Programul
Operațional Regional din Cehia.
„Avem oameni talentați, cerce­
tători de excepție și locuitori
care au nevoie de sisteme me­
dicale, de transport și servicii
sociale de calitate. Pentru
aceasta, trebuie să susținem
tehnologiile și inovația în toate
domeniile, să-i conectăm pe
cei care furnizează inovația
cu cei care au nevoie de ea.
Haideți să oferim suportul ne­
cesar cercetării și inovației,
prin punerea la dispoziție a
fondurilor pentru cercetarea și
inovația de vârf pentru găsirea
de soluții, pentru crearea de
locuri de muncă. Am propus un
buget de 80 miliarde de euro
pentru Orizontul 2020 și cred
că acești bani ne vor oferi toate
acestea”,
a spus Neelie Kroes, Vicepreşedinte al Comisiei
Europene, responsabil cu Agenda Digitală, adresându-se
Parlamentului European în octombrie 2012.

29. Conștienți de necesitatea și impor­
tanța Centrului de excelență în
IT, instituțiile inițiatoare au con­
tractat construcția sediului, care
a început în a doua jumătate a
lunii decembrie 2012, iar pe 9 ia­
nuarie 2013 a fost lansată cererea
de ofertă pentru achiziționarea
supercomputerului. Acesta va avea
un set de caracteristici care îl vor
plasa între cele mai puternice 100
de supercomputere din lume.
Centrul de excelență va concentra
elita cercetării în domeniul Tehno­
logiei Informației sub un singur
acoperiș. Acest lucru va crește efi­
ciența cercetării și va da un impuls
major competitivității antrepre­
noriale cehe. Odată inaugurat,
în anul 2014, centrul va deveni
locul de muncă a cel puțin 300 de
cercetători. În plus, vor fi create
peste 200 de locuri de muncă pentru
personal de înaltă calificare și peste
400 de doctoranzi vor fi atrași în
cele 28 de proiecte de cercetare ale
centrului.
Comunitățile locale din Regiunea
Moravia vor fi, de asemenea, bene­
ficiare directe și indirecte ale
acestui proiect. Cinci zone din
orașele Ostrava și Brno, totalizând o
suprafață de peste 11.000 de metri
pătrați, vor beneficia de investiții
substanțiale în infrastructură, unul
dintre proiectele de cercetare ale
centrului fiind axat pe eficientizarea
transportului în comun din Ostrava,
al treilea oraș al țării.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
IANUArie 2013 29
Peste
300
de cercetători
vor lucra în cadrul
centrului
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
Proiect: Primul centru de supercomputere din Republica
Cehă
Finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
2007 - 2013
Cost total: 77.955.880 euro
Contribuție nerambursabilă UE: 66.262.498 euro

30. www.inforegio.ro30
Autoritatea de Management pentru POR
(AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale
şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional
Bruxelles, Belgia, 28 Ianuarie 2013
Reuniunea Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit – AGRI FISH
Consiliul AGRI FISH se ocupă cu politica privind agricultura: pesticide, siguranța alimentară, silvicultură, problemele
veterinare, dar şi cu politica comună din domeniul pescuitului (PCP) și afacerilor maritime. Reuniunea este alcătuită din
miniștrii tuturor statelor membre ale UE, care sunt responsabile pentru aceste probleme. Întâlnirea are loc o dată pe lună,
iar preşedinţia este asigurată prin rotaţie.
Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/eurogroupmeeting-20130121/
Bruxelles, Belgia, 31 Ianuarie 2013
Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE)
Consiliul Afaceri Externe se întrunește o dată pe lună și se ocupă cu toate aspectele legate de politica externă a Uniunii
Europene. De asemenea, CAE tratează probleme precum: politica externă și de securitate comună (PESC), de securitate
și apărare comună (PSAC), politica comercială externă și de cooperare pentru dezvoltare. Este prezidat de baroneasa
Catherine Ashton, iar statele membre sunt reprezentate de miniștrii de dezvoltare sau de miniștrii de apărare.
Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/meetingofforeignaffairscouncilfac-20130131/
Dublin, Irlanda, 04-05 februarie 2013
COFACE și conferința Asociaţiei Internaţionale a Femeilor din mediul rural „Familii vulnerabile - Ce
poate face Europa?”
Asociaţia Internaţională a Femeilor din mediul rural va reuni organizații ale societății civile, cercetători, factorii de decizie
politică și autoritățile publice, pentru a reflecta împreună asupra problemelor și provocărilor aduse de efectele negative
ale măsurilor de austeritate. Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/cofaceandicaconference/
Bucureşti, România, 18-22 februarie 2013
Conferinţa Camerei de Comerţ Româno-Germane despre managementul deşeurilor
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană va organiza, la Bucureşti, în luna februarie, conferinţa despre
managementul deşeurilor, iar la discuţii va fi invitată o delegaţie germană. Proiectul se desfăşoară în cadrul programului
Ministerului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.
Pentru detalii: http://rumaenien.ahk.de/ro/evenimente/event/events/deutsche-loesungen-fuer-die-rumaenische-
entsorgungswirtschaft-geschaeftsanbahnungsprojekt-im-rahmen-des-bmwimarkterschliessungsprogramms2013/?cHash=
a63e0c5a83ed3aa7b0816efeddf0d662
Agendă

31. IANUArie 2013 31
Să mai şi zâmbim!
Moare un gamer şi, după moarte,
ajunge în Iad. După o săptămână,
sună Satana la Dumnezeu:
- Doamne, ce nebun mi-ai trimis, a
distrus toate cazanele, a ucis toţi
dracii, aleargă prin tot Iadul şi strigă
în gura mare „Unde-i ieşirea spre
nivelul 2 ?!”
Într-o benzinărie, un programator se
uită derutat la pompe şi murmură:
- 95?... 98?... 95!... 98!
Văzându-l pierdut, un angajat al
benzinăriei se apropie şi îl întreabă:
- Cu ce vă pot ajuta?
Cu o rază de fericire în privire, răspunde:
- Benzină XP sau Vista aveţi?
- Care este
asemănarea
dintre un
Windows şi un
submarin?
- Cum deschizi o
fereastră, cum ai
o problemă!

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: ianuarie 2013