Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului:
„TOATE ACTELE SOCIALE DEMAREAZĂ CÂND UN OM INIMOS
STĂ ÎN SPA...
www.inforegio.ro2
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09
REDACTOR-ŞEF:	 Ovidiu NAHOI
REDACTORI:	 Bogdan ...
MARTIE 2014 3
1 Care sunt alocările
estimate pentru
Regio conform proiectului
Acordului de Parteneriat
2014-2020 dintre Ro...
www.inforegio.ro4
Semnal european
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
C
reat de statele UE şi Comisia
Europeană, FSE susţine fina...
MARTIE 2014 5
Semnal european
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
U
na dintre ţintele strategi-
ei Europa 2020 — pentru
locuri de...
www.inforegio.ro6
Fonduri europene
ÎNTRE 2014 ŞI 2020, REGIO AR PUTEA
DISPUNE DE 6,5 MILIARDE DE EURO
VLAD BÂRLEANU
regio@...
MARTIE 2014 7
Fonduri europene
PROGRAMELE
OPERAŢIONALE, TRIMISE LA
BRUXELLES LA SFÂRŞITUL
LUI MARTIE
Ministrul Eugen Teodo...
www.inforegio.ro8
Interviu
„SUNTEM DEFICITARI ÎN DEZVOLTAREA
MODELELOR CU EFICACITATE DOVEDITĂ“
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdra...
MARTIE 2014 9
Interviu
Un alt risc major la adresa copii-
lor noştri vine, din păcate, chiar din
familie. Studiul „Abuzul ...
www.inforegio.ro10
este doar unul dintre drepturile co-
piilor, dar şi acesta este departe de
a fi o realitate pentru fiec...
MARTIE 2014 11
„TOATE ACTELE SOCIALE DEMAREAZĂ
CÂND UN OM INIMOS STĂ ÎN SPATELE LOR“
ELENA ALEXA
regio@mdrap.ro
REGIO: Mit...
www.inforegio.ro12
Ştiri regionale
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
CONCURS FOTO CU IMAGINI
DIN TRANSILVANIA DE NORD
Peste 5...
MARTIE 2014 13
Ştiri regionale
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
FINANŢARE PENTRU
INFORMATIZAREA PRIM...
www.inforegio.ro14
PROIECTE
SOCIALE PRIN
REGIO
Fondurile Regio con-
tribuie în mod esenţial
la atenuarea efectelor
sărăcie...
MARTIE 2014 15
Dosar
ORADEA: O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU
BOLNAVII DE SCLEROZĂ MULTIPLĂ
Între 2010 şi 2012, Centrul de zi pentr...
www.inforegio.ro16
Dosar
parcursul a 12 luni, clădirea centru-
lui, cu o suprafaţă de peste 900 mp,
a fost modernizată con...
MARTIE 2014 17
Dosar
de amploare, reţeaua de canalizare
fiind încă una dintre priorităţile ad-
ministraţiei locale. Chiar ...
www.inforegio.ro18
Dosar
CLAUDIA UNTARU
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
C
opiii care au săvârşit fapte
penale şi nu răspund...
MARTIE 2014 19
Dosar
de comunitatea în care trăiesc“, ne
încredinţează Sorin Macavei.
Edita Iuhasz, director al Direcţi-
e...
www.inforegio.ro20
Dosar
ANA-MARIA POSTELNICU
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
O
dată cu recuperarea pa­tri­­
moniului Funda...
MARTIE 2014 21
Dosar
MOTIV DE BUCURIE LA CĂLĂRAŞI
La Călăraşi a fost implementat proiectul „Extinderea şi modernizarea Cen...
www.inforegio.ro22
Dosar
se de integrare ­socială iau parte la
şedinţe de terapii ocupaţionale, iar
cei cu probleme locomo...
MARTIE 2014 23
Dosar
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
D
e câţiva ani, în Târgu Lăpuş,
numărul şomerilor este în
contin...
www.inforegio.ro24
Dosar
ENTUZIASM ŞI BANI EUROPENI: UN AJUTOR
NEPREŢUIT PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE
Conceptul de îngrijire ...
MARTIE 2014 25
Dosar
Deşi locul de muncă principal,
unde are o vechime de 26 de ani,
este la secţia de chirurgie pediatri-...
www.inforegio.ro26
Regiuni europene
Schimbarea atitudinii angajatorilor faţă de persoanele în vârstă şi sporirea şanselor ...
MARTIE 2014 27
Regiuni europene
Între 2008 şi 2011, cartierul Magdolna din Budapesta a fost
refăcut cu fonduri europene: o...
www.inforegio.ro28
Regiuni europene
OVIDIU NAHOI
regio@mdrap.ro
M
igraţia nu reprezintă o
ameninţare pentru ţările
gazdă c...
MARTIE 2014 29
Informaţii utile
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
E
xperienţa în domeniul achiziţi-
ilor publice derulate în ...
www.inforegio.ro30
Informaţii utile
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
Autorit...
MARTIE 2014 31
Alt fel de ştiri
EXPOZIŢIE LABRUXELLES:
ROMÂNIA, OAMENI
ŞI LOCURI
O
ameni simpli, viaţa autentică
de la sat...
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26

944 views

Published on

SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială. Riscul de sărăcie, redus prin educaţie

FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro

INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“

INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om
inimos stă în spatele lor“

ŞTIRI REGIONALE REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE
Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni
Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană

INFORMAŢII UTILE
Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice
pentru proiectele finanţate din fonduri europene

ALT FEL DE ŞTIRI
Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
944
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
8
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26

  1. 1. Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „TOATE ACTELE SOCIALE DEMAREAZĂ CÂND UN OM INIMOS STĂ ÎN SPATELE LOR“ Nr. 26, Martie 2014 GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE PENTRU PROIECTELE FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE GABRIELA ALEXANDRESCU, PREŞEDINTE EXECUTIV SALVAŢI COPIII: „SUNTEM DEFICITARI ÎN DEZVOLTAREA MODELELOR CU EFICACITATE DOVEDITĂ“ PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO ÎNTRE 2014 ŞI 2020, REGIO AR PUTEA DISPUNE DE 6,5 MILIARDE DE EURO
  2. 2. www.inforegio.ro2 e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU Editorial Ovidiu NAHOI www.inforegio.ro D edicăm această ediţie a revistei Regio proiectelor sociale destinate persoanelor defavorizate: copii şi tineri în dificultate, persoane cu afecţiuni grave sau persoane vârstnice. După cum se ştie, situaţia lor a constituit ani de-a rândul o pată pe obrazul României şi o piedică majoră în faţa atingerii obiectivelor de integrare europeană. Chiar dacă sărăcia şi excluziunea socială continuă să reprezinte provocări importante pentru guvernanţi şi pentru întreaga societate, progresele pe care România le-a făcut în ultimele decenii sunt evidente. România este azi departe de imaginea acelei ţări în care centrele pentru copii cu afecţiuni grave păreau desprinse din filmele de groază. De asemenea, condiţiile oferite persoanelor în vârstă şi suferind de boli cronice în stadii avansate s-au îmbunătăţit considerabil. Una dintre explicaţiile succeselor obţinute de România în ultimii ani se poate găsi la confluenţa dintre entuziasmul unor oameni cu suflet şi iniţiativă, pe de o parte, şi sprijinul financiar oferit de programul Regio, pe de altă parte. Veţi descoperi în paginile revistei câteva exemple de reuşită în domeniul obiectivelor cu caracter social, din toate regiunile ţării. În paginile revistei, Gabriela Alexandrescu, preşedinta organizaţiei „Salvaţi Copiii“ arată cât de multe mai sunt de făcut pentru a-i proteja pe cei mai mici şi mai vulnerabili membri ai societăţii noastre. În pofida progreselor din ultimii ani, România continuă să înregistreze recorduri europene negative la multe ca- pitole. La rândul său, Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, vorbeşte despre misiunile sociale în care este implicată Biserica Ortodoxă şi despre importanţa implicării societăţii civile şi a mediului economic în sprijinirea acestor acţiuni. Completăm sumarul revistei cu informaţii despre beneficiarii programelor Regio şi cu exemple europene de bună practică. De asemenea, vă prezentăm alocările estimative pe programe operaţionale, aşa cum rezultă din proiectul Acordului de Parteneriat dintre Guvernul României şi Comisia Europeană pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, aflat încă în curs de negociere. BANI EUROPENI, ENTUZIASM ŞI INIŢIATIVĂ, PENTRU PERSOANELE CU NEVOI SPECIALE SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de par- teneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anu- mitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi uti- lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări. FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013
  3. 3. MARTIE 2014 3 1 Care sunt alocările estimate pentru Regio conform proiectului Acordului de Parteneriat 2014-2020 dintre România şi Comisia Europeană? a) 2 miliarde euro b) 6,5 miliarde euro c) 9 miliarde euro 2 Care este statul membru UE cu cea mai mare pondere a persoanelor slab educa- te cu risc de sărăcie? a) România b) Letonia c) Bulgaria 3 Care este suma pe care Uniunea Europeană o pune la dispoziţia statelor membre pentru politici de creare a locurilor de muncă, prin intermediul Fondului Social European? a) 3 miliarde euro b) 7 miliarde euro c) 10 miliarde euro 4 Care este contribuţia migranţilor la Produsul Intern Brut al „vechilor state membre“ (UE15)? a) migranţii nu contribuie, ei consumă resurse b) + 1% din PIB c) + 3 % din PIB Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes! 04 SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială Riscul de sărăcie, redus prin educaţie 06 FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro 08 INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“ 11 INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om inimos stă în spatele lor“ 12 ŞTIRI REGIONALE 14 DOSAR Proiecte sociale prin Regio 26 REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană 29 INFORMAŢII UTILE Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice pentru proiectele finanţate din fonduri europene Agenda 31 ALT FEL DE ŞTIRI Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri SUMAR
  4. 4. www.inforegio.ro4 Semnal european VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C reat de statele UE şi Comisia Europeană, FSE susţine finan­ ciar soluţii pentru o parte din­tre problemele plasate, de multe ori, la periferia planurilor guvernamentale: reorientarea şi for- marea profesională sau vocaţională, creşterea accesului la piaţa muncii şi incluziunea socială. La acest capitol, Fondul vizează sprijinirea persoanelor defavorizate pentru obţinerea unui loc de muncă. Concret, FSE sprijină înfiinţarea de întreprinderi sociale ca sursă de locuri de muncă, în special pentru grupurile de persoane care se confruntă cu obstacole în calea anga- jării. Printre aceste grupuri se numă- ră şomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilităţi şi membrii comunităţi- lor rurale. Ca organizaţii, întreprinde- rile sociale se plasează între sectorul public şi cel privat. Deşi funcţionează potrivit unui sistem comercial, scopul lor este acela de a fi utile comunităţi- lor, într-un fel sau altul. Un exemplu de întreprindere soci- ală este un magazin de haine second- hand înfiinţat într-un orăşel. Magazi- nul angajează persoane cu dizabilităţi pentru a colecta, a sorta, a curăţa şi a revinde îmbrăcăminte la mâna a doua. Un alt exemplu poate fi o com- panie înfiinţată într-o regiune rurală, care le oferă femeilor cursuri pentru competenţele cerute de firmele loca- le sau le ajută să înceapă o activitate independentă în sectorul turismului FONDUL SOCIAL EUROPEAN: UN SPRIJIN CONSISTENT PENTRU INCLUZIUNEA SOCIALĂ Fondul Social European (FSE) este, sintetic spus, principalul instrument prin care Uniunea Europeană susţine crearea de locuri de muncă. Alocarea financiară este de 10 miliarde de euro pe an. Dar Fondul face mai mult decât atât, inclusiv în România. le de cofinanţare variază între 50% şi 85% (sau 95% în cazuri excepţionale) din costurile totale ale proiectelor, în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii respective. Priorităţile FSE sunt concepute la nivel european, dar programele operaţionale se negociază între autorităţile naţionale şi Comisie. Implementarea în teren prin interme- diul programelor operaţionale este gestionată de către autorităţile rele- vante din fiecare ţară. ori pentru a-şi vinde produsele pro- prii. Există multe variante de între- prinderi sociale, iar abordările pot fi inovatoare: de la întreprinderi pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu pro- bleme de sănătate mintală până la cele pentru foşti condamnaţi. Sprijinul acordat de Fond poate include finanţarea unor cursuri de management pentru cei care vor con- duce întreprinderile, oferindu-le com- petenţe privind recrutarea resurselor umane, legislaţia muncii, să­nătatea şi siguranţa în muncă. Pe de altă par- te, cursurile finanţate pot include competenţele tehnice specifice de care are nevoie o întreprindere: cu- noştinţe privind domeniul turismului, competenţe de vânzări şi marketing sau competenţe şi know-how pentru consilierea companiilor locale recent înfiinţate. În plus, FSE ajută între- prinderile sociale să găsească sprijin financiar pentru activităţile lor şi să îşi asigure funcţionarea pe termen lung. Cât priveşte finanţarea din FSE, aceasta este întotdeauna însoţită de o finanţare publică sau privată. Rate- • a. 75-85% pentru regiunile mai puţin dezvoltate (PIB per capita sub 75% decât media UE) • b. 60% pentru regiunile de tranziţie (PIB per capita cuprins între 75 şi 90% din media UE) • c. 50% pentru regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare (peste 90% din media UE) Sursa: www.europarl.europa.eu TREPTELE DE FINANŢARE PRIN FSE: REZULTATELE FSE ÎN ROMÂNIA În România, FSE creează opor- tunităţi de formare şi locuri de muncă pentru femei, lucră- torii mai în vârstă, per­soanele cu dizabilităţi aflate în căuta- rea unui loc de muncă, mem- brii comunităţilor rurale şi ai unor minorităţi precum romii. Până în prezent, 900.000 de oameni au beneficiat de cursuri de formare vocaţională şi de alte măsuri. În Bucureşti s-au creat 1.000 de locuri noi în creşe, pentru ca părinţii să îşi poată găsi mai uşor un loc de muncă. Persoanele din mediul rural şi cele de etnie romă pot acum să apeleze la proiectele FSE — cum ar fi centrele de antre- prenoriat — pentru formare profesională, consiliere şi pro- grame adaptate la cerinţele lor specifice, menite să îmbunătăţească perspectivele profesionale şi să combată discriminarea şi sărăcia. Aproximativ 20.000 de romi au beneficiat până acum de pe urma unor activităţi care vizau, de exemplu, burse şi sprijin pentru studenţii romi la facultăţile de medicină sau asistenţă specializată pentru a menţine copiii romi în siste- mul de învăţământ.
  5. 5. MARTIE 2014 5 Semnal european VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro U na dintre ţintele strategi- ei Europa 2020 — pentru locuri de muncă şi o eco- nomie inteligentă, suste- nabilă şi favorabilă integrării este reducerea sărăciei, prin scoaterea a cel puţin 20 de milioane de europeni din categoria persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială. Sără- cia este un fenomen socio-economic multi-dimensional, cauzat atât de politicile de muncă, sociale şi ma- croeconomice, cât şi de factori in- dividuali, precum nivelul educaţiei, starea medicală sau locul în societa- te. Eurostat a lansat recent o analiză privind gradul de transmitere şi de persistenţă a acestor factori indivi- duali pe parcursul a două generaţii. Astfel, în cele 28 de state UE, trans- misia nivelului educaţional de la pă- rinţi la copii este de 34,2% pentru cei cu educaţie redusă, 59,2% pentru cei cu nivel de educaţie mediu şi 63,4% pentru cei cu educaţie solidă. Chiar dacă persistenţa nivelului redus de educaţie, în cadrul a două genera- ţii, este statistic cea mai mică dintre cele trei, ponderea respondenţilor cu educaţie minimă a fost mult mai ridi- cată în rândul celor cu părinţi având un nivel la fel de redus de educaţie (34,2%) decât în rândul celor cu pă- rinţi cu educaţie solidă (3,4%). Cu alte cuvinte, posibilitatea ca un co- pil ai cărui părinţi au un nivel redus de educaţie să fie, la rândul lui, slab educat, este mai mare decât în cazul unui copil cu părinţi bine educaţi. Transmiterea, de la părinţi la co- pii, a capacităţii reduse de a-şi asi- RISCUL DE SĂRĂCIE, REDUS PRIN EDUCAŢIE Potrivit statisticilor din Uniunea Europeană, România se numără printre statele membre cu cele mai ridicate rate ale sărăciei, alături de Bulgaria şi Letonia. Eurostat, biroul de statistică al UE, oferă şi soluţia: educaţia poate să-i ajute pe copii şi pe tineri să scape de starea de sărăcie în care se zbat familiile lor. străduiesc să-şi depăşească părin- ţii la acest capitol. Astfel, ponderea ­co­piilor cu educaţie medie provenind din părinţi cu educaţie slabă este mult mai mare decât a copiilor cu educaţie slabă provenind din părinţi cu acelaşi nivel de educaţie. În privin- ţa capacităţii de a-şi asigura un nivel minim de trai, cea mai mare ponde- re a populaţiei cu abilităţi reduse în această privinţă, fiind astfel în risc de sărăcie, se întâlneşte în Bulgaria, Letonia, România, Grecia şi Ungaria (peste 97% din populaţie), în timp ce în Suedia şi Danemarca ponderea este de aproximativ 50%. De altfel, într-o statistică din luna decembrie 2013, Eurostat arăta că, în 2012, cea mai mare pondere a persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în Bulgaria (49%), România (42%), Letonia (37%) şi Grecia (35%), iar cea mai redusă în Olanda şi Cehia (ambele cu 15%), Finlanda (17%), Sue- dia şi Luxemburg (ambele cu 18%). gura traiul depăşeşte semnificativ transmiterea capacităţii ridicate de a realiza acest lucru, raportul fiind de 68,9% faţă de 55,9%. În statele UE, o medie de 28,6% dintre adulţii cu cel puţin un părinte şomer în copilăria lor sunt, de asemenea, fără loc de muncă. Potrivit aceluiaşi studiu, România este ţara UE cu cea mai mare pondere a persoanelor slab educate cu risc de sărăcie — 49%, în condiţiile unei pon- deri oricum printre cele mai ridicate ale persoanelor cu risc de sărăcie din totalul populaţiei (22%). Nivelul edu- caţiei părinţilor are, deci, un mare impact asupra educaţiei ­copiilor. Acest lucru se explică prin capacita- tea părinţilor de a susţine financiar studiile copiilor sau de a transmite percepţia corectă asupra importanţei educaţiei în viaţa lor. Un aspect interesant referitor la România este acela că tinerii prove- nind din familii cu educaţie slabă se
  6. 6. www.inforegio.ro6 Fonduri europene ÎNTRE 2014 ŞI 2020, REGIO AR PUTEA DISPUNE DE 6,5 MILIARDE DE EURO VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro P rim-ministrul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Euro- pene, Eugen Teodorovici, au prezentat, la începutul lunii februarie, în cadrul reuniunii Co- mitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat, principale- le linii ale alocărilor financiare în cadrul exerciţiului bugetar 2014- 2020. Acestea vor fi incluse în Acor- dul de parteneriat 2014-2020, din- tre Guvernul României şi Comisia Europeană, document aflat în curs de negociere. Potrivit proiectului de Acord, a doua generaţie Regio — Programul Operaţional Regional are o alocare indicativă de 6,5 miliarde de euro, iar Programul Operaţional Dezvol- tarea Capacităţii Administrative (PODCA) de 520 milioane de euro. Aceste cifre ar putea să mai sufe- re modificări, în funcţie de mer­sul negocierilor dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Bruxelles. După programul Infrastructura Mare (9 miliarde de euro), viitorul pro- gram Regio beneficiază de a doua alocare ca mărime, dintre toate pro­gramele operaţionale. Ministrul Teodorovici a anunţat şi o schimbare de abordare în chel- tuirea fondurilor: sumele mari nu vor mai fi lăsate pentru finalul peri- oadei de alocare, ca până acum, ci vor fi programate în primii ani. De asemenea, pentru a accelera absorbţia pe parcursul acestui an, Guvernul va finanţa din bani publici proiectele depuse în cadrul progra- melor operaţionale, până la apro- barea documentelor de programare de către Comisia Europeană. „Un element foarte important este ace- la că nu mai trebuie să aşteptăm din partea Comisiei aprobarea acestor documente pentru a începe să chel- tuim bani publici — desigur, în pri- ma fază. Este foarte important să încercăm la final de an să decontăm Acordul de Parteneriat 2014-2020, dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, este tot mai aproape de aprobare. Autorităţile afirmă că au o strategie în caz că, totuşi, procesul va mai întârzia. toate cheltuielile planificate, ca să avem şi în 2014 un nivel de absorb- ţie cât mai ridicat. (...) Nu vom mai lăsa pentru ultimii ani sumele mari, cum este în actualul cadru financi- ar (...). Va fi o abordare inversă: în primii ani vom cheltui cea mai mare parte a acestor fonduri, urmând ca spre finalul perioadei să închidem acele proiecte care au termen de fi- nalizare 2023“, a declarat ministrul Eugen Teodorovici. Ministrul a precizat că Româ- nia nu este în niciun caz rămasă în urmă, faţă de alte state membre, în procesul de aprobare a Acordurilor de Parteneriat. „Este foarte impor- tant de menţionat faptul că, până în prezent, niciun stat membru nu are aprobat Acordul de Parteneriat. (...) Şi sunt multe alte state mem- bre care nici până în prezent nu au trimis un astfel de document, nici măcar într-o fază incipientă“, a de- clarat cu aceeaşi ocazie ministrul Fondurilor Europene. Acordul de Parteneriat 2014-2020 încearcă să armonizeze nevoia de bani pentru dezvoltare a României, cu o alocare mai redusă decât spe- rau autorităţile să obţină. „România şi Bulgaria au cea mai mică alocare dintre toate ţările UE, raportată la numărul de locuitori: în jur de 1.000 de euro pentru fiecare locuitor. Toa- te statele din jurul nostru, chiar şi Croaţia, care este nou membru, Un- garia, Polonia, Cehia, Slovacia, por- nesc de la 2.000 de euro/locuitor“, a declarat premierul Victor Ponta în cadrul aceleiaşi reuniuni. Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene şi Primul Ministru, Victor Ponta
  7. 7. MARTIE 2014 7 Fonduri europene PROGRAMELE OPERAŢIONALE, TRIMISE LA BRUXELLES LA SFÂRŞITUL LUI MARTIE Ministrul Eugen Teodorovici a precizat că strategiile sectoriale care au stat la baza Acordului de Parteneriat vor fi aprobate oficial după încheierea dezbaterii publi- ce, dar înainte ca documentul să fie trimis către Comisia Europeană, respectiv — cel târziu la începutul lunii martie. Potrivit lui Teodoro- vici, programele ope­raţionale vor fi publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi vor fi trimi- se Comisiei Europene la finalul lunii martie. Obiectiv tematic FEDR FSE FC FEADR YEI Total Cercetare, dezvoltare tehnologică/inovare 861 mil. euro 0 0 57 mil. euro 919 mil. euro Tehnologii informatice /de comunicare 592 mil. euro 0 0 0 592 mil. euro Competitivitate IMM-uri, sector agricol/pescuit 744 mil. euro 0 0 2,6 mld. euro 3,3 mld. euro Reducerea emisiei de dioxid de carbon 3,2 mld. euro 457 mil. euro 3,7 mld. euro Adaptare la schimbări climatice 0 0 478 mil. euro 1 mld. euro 1,5 mld. euro Conservarea şi protecţia mediului 517 mil. euro 0 2,7 mld. euro 1,4 mld. euro 4,7 mld. euro Promovarea sistemelor durabile de transport 3,7 mld. euro 0 3,7 mld. euro 0 7,3 mld. euro Promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă 0 1,1 mld. euro 0 563 mil. euro 105 mil. euro 1,7 mld. euro Promovarea incluziunii sociale 531 mil. euro 1,1 mld. euro 0 1,5 mld. euro 3,2 mld. euro Investiţii în educaţie, formare şi formare profesională 372 mil. euro 1,1 mld. euro 0 14 mil. euro 1,5 mld. euro Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice 319 mil. euro 781 mil. euro 0 0 1,1 mld. euro Asistenţă tehnică 436 mil. euro 48 mil. euro 0 178 mil. euro 663 mil. euro Total 11 mld. euro 4,2 mld. euro 6,9 mld. euro 8 mld. euro 105 mil. euro 30,5 mld. euro FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională FSE – Fondul Social European FC – Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală YEI - Youth Employment Initiative / Iniţiativa pentru Ocuparea Tineretului Sursa: ACORD DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 — al doilea proiect Alocările financiare la nivel naţional, la nivel de fond şi obiective tematice (sume brute, inclusiv rezerva de performanţă)
  8. 8. www.inforegio.ro8 Interviu „SUNTEM DEFICITARI ÎN DEZVOLTAREA MODELELOR CU EFICACITATE DOVEDITĂ“ BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro REGIO: Doamnă preşedintă, ca­ re sunt cele mai grave riscuri ce planează în prezent asupra copi- ilor din România? Gabriela Alexandrescu: România continuă să aibă cele mai ridicate rate ale mortalităţii infantile (înain- te de a împlini un an) şi mortalităţii în rândul copiilor sub 5 ani dintre ţă- rile Uniunii Europene. Avem o medie a mortalităţii infantile de 9 la mia de locuitori faţă de media europeană de aproximativ 4 la mie. Peste 40% dintre decesele înregistrate la copiii sub 5 ani survin din cauze ce pot fi prevenite. Unul din cinci copii din gospodăriile extrem de sărace are o greutate mică la naştere. Vedem că măsurile de reducere a impactului sărăciei asupra copiilor sunt foarte slab conturate. Autorităţile publice, cu precădere cele locale din mediul rural, nu dispun sau nu alocă sufi- ciente resurse, umane şi financiare, pentru a asigura accesul la servicii sociale de bază şi specializate care ar putea preveni separarea copiilor de familiile lor, ar spori şansele de integrare şi recuperare a copiilor cu dizabilităţi, ar dezvolta abilităţile părinţilor ş.a. Dacă ne uităm la ceea ce ţine de educaţie, vedem că România are una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului şcolar din UE şi, după ani în care s-au înregistrat progrese, această rată se află din nou în creş- tere. Numeroşi copii defavorizaţi, în special cei din familii sărace, rome sau din mediul rural, nu au acces la educaţie timpurie, acest lucru Preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu, face o radiografie a problemelor cu care se confruntă cei mai tineri şi mai vulnerabili dintre cetăţenii români. În pofida progreselor realizate mai ales în perioada de preaderare, mai sunt de rezolvat foarte multe. având consecinţe negative asupra lor ca viitori elevi. Aproape 390.000 de copii între 3 şi 17 ani nu sunt cu- prinşi în nicio formă de învăţământ. Iar în ciuda tuturor acestor proble- me semnalate, România este statul cu cel mai mic nivel al cheltuielilor publice anuale per elev din Uniunea Europeană. În urma demersurilor de cercetare, Salvaţi Copiii a observat că, exceptând plata personalului din învăţământ, pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de educaţia unui copil, părinţii sunt nevoiţi să aloce încă o dată şi jumătate suma aloca- tă de statul român acelui copil, deşi legea prevede că educaţia obligato- rie este gratuită. GABRIELA ALEXANDRESCU, PREŞEDINTE EXECUTIV SALVAŢI COPIII:
  9. 9. MARTIE 2014 9 Interviu Un alt risc major la adresa copii- lor noştri vine, din păcate, chiar din familie. Studiul „Abuzul şi negli- jarea copiilor“, realizat de Salvaţi Copiii anul trecut, arată că, la 10 ani de la interzicerea pedepsei cor- porale asupra copiilor din România, peste 60% dintre copii încă mai sunt bătuţi de către părinţi. Convingerea că prin pedepsirea corporală ­copiii vor învăţa cele mai importante lec- ţii de viaţă este extrem de răspân- dită în rândul părinţilor. Cu toate astea, ceea ce copiii învaţă este total diferit de ceea ce încearcă pă- rinţii să îi înveţe. Astfel ne explicăm nivelul extrem de crescut de agresi- vitate dintre copiii noştri, dificultă- ţile emoţionale şi comportamentale ale acestora, incidenţa crescută a anxietăţii, depresiei, consumului de droguri şi alcool la vârste din ce în ce mai mici. REGIO: În ce măsură pot pro- iectele din fonduri europene să îmbunătăţească şansele celor mai vulnerabili copii? G.A.: Fondurile structurale pot juca un rol important în suplimenta- rea eforturilor statului, iar experti- za organizaţiilor neguvernamentale trebuie valorificată. Vedem proiecte cu potenţial de impact major, care pot îmbunătăţi considerabil viaţa copiilor, dar odată cu acestea ve- dem şi o luptă istovitoare a organi- zaţiilor de a face faţă problemelor de implementare a proiectelor fi- nanţate din fonduri structurale. Vor- bim de provocări majore în accesa- rea fondurilor, dată fiind dificultatea de a asigura co-finanţarea, dar şi de o serie de probleme în implementa- rea propriu-zisă: birocraţie excesi- vă, schimbări repetate ale regulilor şi procedurilor, întârzieri mult prea mari la rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor. Experienţele ultimilor ani ne-au arătat organizaţii ajunse în pragul „În urma demersurilor de cercetare, Salvaţi Copiii a observat că părinţii sunt nevoiţi să aloce încă o dată şi jumătate suma alocată de statul român acelui copil.“ colapsului financiar după ce au fost nevoite să aloce fonduri din surse proprii sau din împrumuturi pentru a acoperi deficitul cauzat de întâr- zierile la rambursare. Şi, din păca- te, toate aceste probleme se resimt cel mai puternic la nivelul benefici- arilor. Când proiectele se suspendă, copiii sunt cei ce află că, de exem- plu, centrul de zi la care mergeau o să se închidă o perioadă, că nu o să mai primească o masă caldă şi nici ajutor la teme. REGIO: Putem crede că doar bu­­năstarea materială va îmbu- nătăţi viaţa copiilor? Ce valori ar trebui să le oferim? G.A.: Asigurarea unui trai decent
  10. 10. www.inforegio.ro10 este doar unul dintre drepturile co- piilor, dar şi acesta este departe de a fi o realitate pentru fiecare copil din ţara noastră. Viaţa copiilor se va îmbunătăţi când toate drepturile lor vor fi respectate şi asigurate. Un copil are nevoie de educaţie de ca- litate, de sănătate, de suport atunci când se confruntă cu dificultăţi. Are nevoie să fie informat, să fie con- sultat şi implicat în deciziile care îl privesc, să fie tratat cu respect şi nu în manieră discriminatorie, iar enu- merarea nu se opreşte aici. Câtă vreme bunăstarea materi- ală, acolo unde este asigurată, nu este dublată de mesaje de accep- tare şi iubire necondiţionată a co- piilor, timp de calitate petrecut cu ei, exemple de generozitate şi tole- ranţă faţă de cei din jur, implicarea lor în sprijinirea celor mai puţin no- rocoşi, copiii vor învăţa că iubirea, binele, siguranţa se măsoară doar în bunuri materiale, vor învăţa că doar aceste bunuri materiale contează în viaţă şi îşi vor construi relaţii cu cei din jur pe această bază. REGIO: Ce aţi văzut schimbat în bine de-a lungul activităţii de peste două decenii la Salvaţi Co- piii şi la ce capitol societatea ro- mânească este încă deficitară? G.A.: România a făcut progrese semnificative, în special în perioada de pre-aderare la Uniunea Europea- nă. Paşi mari au fost făcuţi în ceea ce priveşte protecţia copiilor din instituţii, protecţia copiilor împo- triva exploatării şi traficului de per- soane. Asistenţa socială şi-a început dezvoltarea. România a adoptat legi importante în sfera drepturilor co- pilului şi a protecţiei acestuia împo- triva violenţei. Din păcate, ritmul a încetinit considerabil după aderare, iar în unele domenii se poate con- stata deja un regres. Multe din bu- nele practici nu au fost multiplica- te, iar unele au fost chiar lăsate să dispară. Acesta pare să fie punctul vulnerabil al societăţii româneşti. Suntem încă deficitari în valorifica- rea oportunităţilor şi în dezvoltarea modelelor care şi-au demonstrat utilitatea şi eficacitatea. REGIO: Părinţii, şcoala, anga- jatorii de mâine — toţi vor copii performanţi. Dar cine îi învaţă pe copii să fie fericiţi? G.A.: Sprijinirea copiilor în a-şi dezvolta potenţialul şi a creşte ar- monios este deosebit de importantă şi, aşa cum precizam anterior, este o responsabilitate a fiecăruia dintre noi. Dacă nu suntem atenţi, vom ajunge să avem aşteptări prea mari de la copii. Nu puţini sunt adulţii care, odată cu intrarea în şcoală, cresc „elevi“, uită să crească şi să educe „copii“. REGIO: Şi atunci, ca o concluzie a discuţiei noastre, care credeţi că ar fi soluţia acestei complicate ecuaţii a echilibrului dintre per- formanţa şcolară şi o copilărie fericită? G.A.: Nevoia de educaţie este extrem de importantă, dar este doar una dintre nevoile copiilor. În lipsa satisfacerii unor nevoi primare de protecţie, iubire necondiţionată, valorizare şi respect pentru copil, aşa cum este el, nu cum ni-l dorim noi, adulţii, învăţarea, performanţa şi competenţa nu au cum să apară. Cheia este să fim deschişi, să le ofe- rim copiilor spaţiu să se exprime şi să ştim să-i ascultăm. REGIO: Vă mulţumim şi vă urăm succes în aplicarea programelor dum­neavoastră! Fie că suntem părinţi, profesori sau alţi profesionişti, ori reprezentanţi ai autorităţilor, trebuie să ne înţelegem responsabilităţile în raport cu prezentul şi viitorul copiilor, trebuie să vedem că fiecare avem propriul nostru rol de jucat în formarea copiilor. Fiecare dintre noi, prin responsabilitatea de care dăm dovadă, reprezentăm modelele care vor fi urmate de copii. Interviu
  11. 11. MARTIE 2014 11 „TOATE ACTELE SOCIALE DEMAREAZĂ CÂND UN OM INIMOS STĂ ÎN SPATELE LOR“ ELENA ALEXA regio@mdrap.ro REGIO: Mitropolia Clujului este recunoscută pentru implicarea sa extrem de puternică în misiuni sociale. Care sunt cele mai im- portante proiecte desfăşurate în acest sens? Î.P.S. Andrei: Un proiect arhicu- noscut este Centrul de Îngrijiri Pa- liative Sf. Nectarie. Este un centru modern, în care sunt internaţi 20 de bolnavi grav şi unde li se acor- dă îngrijirile cele mai bune. Tot sub umbrela bisericii este organizată o activitate socială de către Asociaţia Christiana. Asociaţia Christiana are şcoala Sf. Vasile cel Mare, şcoală ele­mentară pentru copiii care au abandonat cursurile. Apoi, am pu- tea pomeni căminul de bătrâni de la Mocia, unde părintele Câmpeanu are o grijă deosebită faţă de acei se- niori care, din diferite motive, n-au posibilitatea să fie îngrijiţi la casa lor. Mai avem în derulare un proiect frumos pe lângă Mănăstirea Floreşti. Acolo vor fi patru case de tip fami- lial, sub coordonarea maicilor. Ur- mează ca acolo să fie primiţi copii din familii dezorganizate sau orfani. De asemenea, în proiect este prevă- zut şi un cămin de bătrâni în zona Clujului. Avem în planurile noastre şi organizarea unui cămin de bătrâni la Făget, pentru care am solicitat Ministerului Apărării o clădire ce nu mai e utilizată. Iar în februarie s-a deschis o cantină socială şi un cen- tru de zi pentru bătrâni în Bistriţa, într-o clădire a protopopiatului. Un alt cămin pentru persoane vârstni- ce se va deschide în comuna Livezi- le. Obiectivul va intra în funcţiune în primăvara lui 2014. Nu i-am ui- tat însă nici pe cei tineri. Pentru ei sunt demarate trei centre, unul la Sângeorz Băi, un altul lângă Huedin şi al treilea în Câmpeneşti, comu- na Apahida. Noi sperăm ca această Î.P.S.AndreiAndreicuţ,Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a vorbit cu redactorii revistei Regio despre misiunile sociale în care este implicată Arhiepiscopia. activitate socială să se extindă, mai ales că eu personal am fost obişnuit cu ea: aveam, la arhiepiscopia Alba Iulia, nu mai puţin de 62 de centre sociale, care funcţionau bine. REGIO: Cum pot fi convinşi oa- menii cu venituri foarte mari sau firmele importante să acorde mai multă atenţie centrelor de îngri- jiri paliative, prin donaţii? Î.P.S. Andrei: Este foarte greu să-i sensibilizezi pe cei care au ­mulţi bani să facă donaţii! Sunt cazuri de oameni, cazuri lăudabile, care, re- alizând cât le-a ajutat Dumnezeu, fac şi fapte de mărinimie socială. Însă acestea nu sunt prea multe. Unii oameni pot fi sensibilizaţi, dar nu poţi să-i sileşti. REGIO: Aţi creat la Alba Iulia prima structură de asistenţă so- cială a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), care cuprinde azi aproape 70 de unităţi. Ce sfaturi le puteţi da celor care activează în aceste domenii? Î.P.S. Andrei: Lucrările sociale presupun, mai întâi de toate, dăru- ire. Te confrunţi cu multe necazuri, mai ales când este vorba de oameni necăjiţi. Pe de o parte, nu e uşor, dar şi satisfacţiile sunt mari! Isus ne-a spus că e mai fericit cel ce dă decât cel ce primeşte. Toate aceste acte sociale demarează atunci când un om inimos stăruieşte şi stă în spatele lor. Î.P.S. ANDREI, ARHIEPISCOPUL VADULUI, FELEACULUI ŞI CLUJULUI: Interviu
  12. 12. www.inforegio.ro12 Ştiri regionale NORD-VEST NORD-EST VEST CENTRU CONCURS FOTO CU IMAGINI DIN TRANSILVANIA DE NORD Peste 580 de fotografii au fost trimise la concursul foto „Stilul de viaţă european în Transilvania de Nord“, lansat deCentrulEuropeDirectTransilvaniadeNordşiADR ­Nord- Vest! Iubitorii de fotografie au postat pe pagina ­www. facebook.com/europedirect.cluj imagini reprezentative din Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. „Concursul a fost un succes extraordinar. La final, au fost alese câte 10 imagini reprezentative din fiecare judeţ, care au fost publicate în cel mai nou album de promovare a Transilvaniei de Nord“, ne-a declarat Lia Valendorfean, manager de proiect. Albumul a fost lansat la sfârşitul lunii februarie, în cadrul unui eveniment dedicat alegerilor pentru Parlamentul European. ADR NORD-EST, MEMBRU IMPORTANT ÎN REŢEAUA SEENORDA ADR Nord-Est este prima agenţie de dezvoltare regiona- lă din România care a devenit membru în Comitetul de Coordonare al Reţelei ADR-urilor din Sud-Estul Europei (SEENORDA). Asociaţia are 24 de membri din 10 ţări. Sco- pul său este de a sprijini capacitatea administrativă a Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, în aşa fel încât să promoveze creşterea capacităţii de absorbţie pentru programele de finanţare. „Urmează să stabilim planul de activităţi pentru 2014-2015. Pentru moment, se face o evaluare a activităţii fiecărui ADR, pentru a identifica zonele pe care putem colabora“, ne-a declarat Gabriela Macoveiu, directorul Direcţiei Comunicare, Cooperare şi Dezvoltarea Afacerilor din cadrul ADR Nord-Est. E E n- o- ro ul e- ul se m- re or e. nii CEL MAI MODERN SPITAL VETERINAR, CONSTRUIT CU FONDURI EUROPENE La Timişoara vor putea fi realizate studii importante de cercetare în domeniul geneticii şi al transferului de gene. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului are cel mai performant spital veterinar din ţară, construit cu fonduri europene. Printre dotările de top se află un computer tomograf, de radiologie digitală, pentru investigaţii în genomică. De asemenea, la universitatea bănăţeană vor fi create 12 posturi de cercetare. Proiec- tul „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaţie şi servicii în domeniile medicinei veterinare şi tehnologiilor inovative pentru Regiunea Vest“ are o valoare totală de aproape 44 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de circa 37 milioane de lei. INFORMAŢII DESPRE OPORTUNITĂŢILE DE MUNCĂ ÎN UE Cetăţenii din Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu vor beneficia de informaţii utile despre drepturile de a munci, a călători şi a studia în Uniunea Europea- nă. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru anunţă că va continua şi în acest an activităţile de informare a cetăţenilor regiunii cu privire la UE. Cu un grant în valoare de 20.000 de euro, Agenţia va organiza semi- narii, conferinţe şi concursuri şi va realiza materiale informative. „Este cel de-al doilea an de activitate al Centrului Europe Direct din cadrul ADR Centru. Ne vom axa acum pe participarea cetăţenilor la votul din luna mai, la alegerile europarlamentare“, a declarat Simion Creţu, director general ADR Centru.
  13. 13. MARTIE 2014 13 Ştiri regionale SUD-VEST OLTENIA SUD-EST SUD MUNTENIA BUCUREŞTI -ILFOV FINANŢARE PENTRU INFORMATIZAREA PRIMĂRIILOR Administraţiile locale din 45 de localităţi din judeţul Dolj vor fi incluse într-un sistem integrat. Consiliul Ju- deţean Dolj a obţinut finanţare europeană pentru trei proiecte cu o valoare cumulată de patru milioane de euro, pentru informatizarea primăriilor. Proiectele vi­ zea­ză creşterea eficienţei în activitatea primăriilor, în special a gestionării registrelor agricole. Potrivit pre- şedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, va exista o bază centrală de date, cu servere gestionate de CJ, la care primăriile partenere vor fi în permanenţă co- nectate, prin internet, cu ajutorul programelor specia- le. Se creează astfel şi premisele pentru un viitor sistem de videoconferinţe, pentru o comunicare mai rapidă. INVESTIŢII PENTRU REABILITAREA SUDULUI LITORALULUI Zona de sud a Litoralului românesc a intrat în atenţia Guvernului. Executivul va finanţa cu 227,3 milioane de lei (circa 50,7 milioane de euro) lucrări de protecţie şi reabilitare a părţii sudice a litoralului, în zona staţiunii Mamaia. Lucrările vor fi efectuate între hotelurile Rex şi Sulina şi Vila Turturica (staţie barieră intrare). Conform hotărârii adoptate de Guvern în luna februarie 2014, „finanţarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat şi alte surse şi poate fi actualizată ulterior, iar investiţia va fi eşalonată pe trei ani“. În 2013 a fost semnat şi un contract de 170 milioane de euro pentru reabilitarea a şapte km de plajă prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. UNDĂ VERDE LA FINANŢARE PENTRU PROIECTELE POLULUI AUTO MUNTENIA Primele contracte de finanţare ale proiectelor depuse de Polul de Competitivitate Auto Muntenia s-au sem- nat pe 24 februarie. Obiectivul Polului este creşterea competitivităţii în domeniul auto pe plan naţional şi internaţional a companiilor membre ale Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România. Proiecte- le au o valoare totală de aproximativ 40 milioane de euro, din care valoarea financiară nerambursabilă este de aproape 15 milioane de euro. Cele şase proiecte primesc finanţare nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. PROIECTE EUROPENE PENTRU COPII ŞI TINERI ÎN SITUAŢII DE RISC Copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc social sau al căror drept la educaţie este negat, li se acordă o şansă prin proiectul CORAI. Acest proiect, desfăşurat în regiu- nea Bucureşti-Ilfov, de Fondul Român de Dezvoltare So- cială, are ca obiectiv principal îmbunătăţirea situaţiei copiilor şi tinerilor din familii sărace sau dezorganizate, în special de etnie rromă (şcolarizare şi piaţa muncii). Acest proiect are o valoare totală de 26 de milioane de euro şi este finanţat prin granturile SEE (Spaţiul Econo- mic European) 2009-2014. Recent, la nivelul regiunii au avut loc mai multe seminarii informative pentru prezen- tarea apelurilor de proiecte „Sinergii pentru viitor – co- pii în risc“ şi „Sinergii pentru viitor – tineri în risc“.
  14. 14. www.inforegio.ro14 PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO Fondurile Regio con- tribuie în mod esenţial la atenuarea efectelor sărăciei, la reducerea excluzi- unii sociale şi la îmbunătăţirea situaţiei celor defavorizaţi. Vă prezentăm în paginile dosa- rului o serie de proiecte care arată progresele înregistrate de ţara noastră în acest dome- niu — centre de asistenţă pen- tru persoane vârstnice, unităţi de recuperare pentru suferinzii de boli cronice, aşezăminte sociale în sprijinul persoanelor afectate de sărăcie şi proiec- te pentru reinserţia socială a tinerilor în dificultate. DOSAR
  15. 15. MARTIE 2014 15 Dosar ORADEA: O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU BOLNAVII DE SCLEROZĂ MULTIPLĂ Între 2010 şi 2012, Centrul de zi pentru persoanele afectate de scleroză multiplă din Oradea a fost reabilitat cu fonduri Regio, ceea ce le-a permis rezidenţilor din centru, al căror număr a crescut de la 27 în 2010, la 67 în 2013, să se bucure de o îngrijire mai bună, de recuperare medicală şi consiliere. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C unoscută drept „boala cu o mie de feţe“, scleroza mul- tiplă (SM) este o afecţiune neurologică cronică. Boala afectează creierul, măduva spinării şi sistemul nervos central, provocân- du-le pacienţilor dificultăţi în a-şi controla muşchii, tulburări de vede- re, de echilibru, ale sensibilităţii şi ale funcţiilor mentale. Deşi boala nu are vindecare, prin tratament şi rea- bilitare, începute cât mai devreme, pacienţii pot fi ajutaţi să facă faţă simptomelor şi să se adapteze situa- ţiilor din viaţa de zi cu zi. Misiunea de a oferi terapii şi ser- vicii de asistenţă bolnavilor de SM a fost asumată de Fundaţia de Scleroză Multiplă MS Bihor, înfiinţată în 1993 la Oradea, şi de Societatea de Scle- roză Multiplă din România (SSMR), înfiinţată un an mai târziu. La sediul comun al celor două organisme (str. Buzăului nr. 2B), pus la dispoziţie de Consiliul local Oradea, a fost deschis un centru de zi. Acolo, bolnavii de SM (circa 500 de persoane, în judeţul Bihor), pot beneficia de terapii prin programele naţionale de combatere şi preven- ţie, precum şi de servicii de kineto- terapie, terapie ocupaţională, so­­­ci­­ alizare şi reprezentare în relaţia cu autorităţile locale şi comisia medi- cală de expertiză. În plus, cu ajuto- rul sponsorilor, cei care vin la centru primesc şi o masă de prânz gratuită. În ciuda bunelor rezultate obţinu- te în îngrijirea beneficiarilor centru- lui, Fundaţia şi autorităţile locale au constatat că serviciile oferite necesi- tă îmbunătăţiri, astfel că, în 2010, au elaborat un proiect pentru accesarea de fonduri Regio. În primul rând, pe
  16. 16. www.inforegio.ro16 Dosar parcursul a 12 luni, clădirea centru- lui, cu o suprafaţă de peste 900 mp, a fost modernizată conform normelor sanitare şi de protecţie antiseismică. Grupurile sa­nitare au fost adaptate necesităţilor persoanelor cu dizabili- tăţi şi a fost construită o rampă de acces pentru scaune cu rotile, în lipsa căreia ascensorul nu putea fi folosit. Ulterior, centrul a fost dotat cu noi echipamente pentru serviciile de recuperare medicală, cu o masă circulară pentru terapie în grup, cu aparate de ozonoterapie şi cromo- terapie, precum şi echipamente IT. Datorită acestora, gama de servicii oferite s-a extins, inclusiv prin orga- nizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independente şi a competenţelor profesionale. Lucrările de modernizare au fost încheiate în noiembrie 2012, mo- ment descris de primarul munici- piului Oradea, Ilie Bolojan, drept „o dublă bucurie, în primul rând, pen- tru că finalizăm o investiţie pe do- meniul social, şi, în al doilea rând, pentru că ne aflăm la un început de drum în ce priveşte colaborarea din- tre Primăria Oradea şi Biserica Orto- doxă, cea care va prelua în îngrijire acest centru de bolnavi“. • Titlul proiectului: Reabilitarea, modernizarea şi extinderea centrului de zi pentru persoane cu scleroză multiplă din Oradea • Beneficiar: Primăria Municipiului Oradea, Fundaţia de Scleroză Mul- tiplă MS Bihor şi Societatea de Scleroză Multiplă din România (SSMR) • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa 3, Domeniul 3.2 — Reabi­litarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructu- rii serviciilor sociale • Buget total: 3,05 milioane de lei, din care: - FEDR: 2,08 milioane lei - Contribuţia beneficiarului: 49.027 lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 318.680 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI REGIO, ÎN SPRIJINUL PERSOANELOR CU HANDICAP DIN JUDEŢUL TULCEA Persoanele cu handicap, în special cele cu handicap psihic, au nevoie de tratament special şi resurse pe care Europa le poate pune la dispoziţie. Prin proiecte bine ţintite, România încearcă să-şi schimbe imaginea de ţară în care aceşti oameni sunt uitaţi la periferia societăţii. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro L a 40 de kilometri de oraşul Tulcea se află Horia, localita- te care păstrează urmele unor vechi cariere de exploatare a rocilor, dar cu perspective reduse pentru deschiderea unora noi, deşi resurse ale subsolului încă ar exista. Cu aproximativ 1.200 de locuitori, aşezarea nu excelează în proiecte FOTO:ADRSE
  17. 17. MARTIE 2014 17 Dosar de amploare, reţeaua de canalizare fiind încă una dintre priorităţile ad- ministraţiei locale. Chiar dacă nu fi- gurează pe site-ul primăriei la capi- tolul realizări, un proiect important pentru judeţ, nu doar pentru locali- tate, a fost modernizarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuro- psihiatrică Horia. Inaugurat în luna mai a anului 2013, centrul a suportat reparaţii capitale, s-au modernizat instalaţiile sanitare şi termice, iar dormitoare- le au fost recompartimentate. „Prin implementarea proiectului s-au su- plimentat spaţiile de cazare de la 8 la 17 dormitoare, au fost create 10 locuri de muncă în faza de execuţie a lucrărilor şi alte 5 la sfârşitul perioa- dei de implementare. În urma reabili- tării, eficienţa energetică a clădirii a crescut cu 80%, iar capacitatea cen- trului rezidenţial a fost restructura- tă: de la 80 de beneficiari la 54. S-a reuşit un «upgrade» al serviciilor so- ciale oferite, prin îmbunătăţirea con- diţiilor de cazare, servire a meselor, asistenţă medicală calificată şi spri- jinirea beneficiarilor pentru a deveni membri activi ai comunităţii. Cum? Prin menţinerea legăturii cu familia lărgită, acolo unde este cazul, sau cu prieteni şi cunoştinţe, cu respectarea demnităţii şi integrităţii psiho-fizice a fiecăruia dintre ei“, ne-a spus Dumi- tra Bădulescu, manager de proiect. Modernizarea Centrului de Recu- perare şi Reabilitare Neuropsihiatri- că Horia a fost posibilă prin proiectul „Reabilitarea, modernizarea, dez- voltarea şi echiparea infrastructurii sociale“, finanţat din Regio. Centrul nu are personalitate juridică şi apar- ţine Direcţiei Generale de Asistenţă şi Protecţia Copilului (DGASPC). Beneficiarii sunt persoanele adulte cu handicap, cele vizate de servici­ ile sociale din centrele rezidenţia- le destinate lor, sau persoanele cu handicap psihic, din comunitate, care sunt în dificultate şi solicită instituţionalizarea. La momentul in- ternării, între furnizorul de servicii sociale şi beneficiar se încheie un contract de servicii în baza căruia centrul rezidenţial asigură benefici- arului serviciile necesare. „Dificul- tăţi majore în derularea proiectului nu au fost, iar cele cu care ne-am confruntat au fost legate de timpul nefavorabil, din cauza căruia durata de execuţie a lucrărilor s-a prelun- git de la 12 la 18 luni“, a precizat dna Bădulescu. Potrivit acesteia, din cauza scăderii nivelului de trai al familiilor din care provin — de cele mai multe ori familii dezorganizate, care includ consumatori de băuturi alcoolice — numărul celor care soli- cită instituţionalizarea în centrul de la Horia a crescut. FOTO:ADRSE • Titlul proiectului: „Reabilita- rea, modernizarea şi echipa- rea infrastructurii serviciilor sociale din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neu- ropsihiatrică Horia“ • Axa şi domeniul prin care este finanţat: Axa 3, domeniul 3.2 „Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea in- frastructurii serviciilor sociale“ • Bugetul total al proiectului: 3,05 milioane de lei din care: - FEDR: 2,08 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 70.000 lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 298.252 de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO:ADRSE
  18. 18. www.inforegio.ro18 Dosar CLAUDIA UNTARU BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C opiii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, minori traficaţi sau copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi care nu au parte de suficientă atenţie din partea mem- brilor familiei, rămaşi acasă — cu toţii pot găsi consiliere şi programe educative în noul centru de profil înfiinţat la Arad, cu fonduri Regio. Asistenţii sociali ai Direcţiei Ge- nerale de Asistenţă Socială şi Protec- ţia Copilului Arad (DGASPC) şi volun- tarii din municipiu au grijă ca minorii ajunşi la centru să-şi dezvolte o per- sonalitate armonioasă şi să înţeleagă că timpul liber poate fi petrecut şi altfel, decât în cafenele şi cluburi. Finalizat în mai 2013, proiectul a constat în lucrări la structura de rezistenţă a clădirii (veche de peste 140 de ani), refacerea faţadelor şi a acoperişului şi amenajarea mansar- dei care găzduieşte centrul multi- funcţional. Instituţia arădeană a mo­­ dernizat o suprafaţă de 525,28 mp şi a recompartimentat opt spaţii. Înainte, direcţia dispunea de un singur birou pentru a oferi servicii copiilor aflaţi în dificultate pe care îi avea în evidenţă, între care 75 au săvârşit fapte penale (dar nu au vâr- sta legală pentru a răspunde penal), 12 au fost victime ale traficului de persoane, iar 150 au părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Aceşti 237 de minori au constituit grupul ţintă care urma să beneficieze direct de acest proiect. Imediat după finalizare, grupul a crescut: numai în primele şase luni de funcţionare, de serviciile centru- lui au beneficiat în mod direct 281 de minori, iar peste 570 de copii şi tineri au participat la activităţi de prevenţie, cu caracter informativ şi instructiv-educativ. Azi, în cele opt încăperi modern utilate, copiii sunt îndrumaţi de opt asistenţi sociali, psihologi şi peda- gogi, prin organizarea unor ateliere de lucru care să le dezvolte deprin- deri de viaţă independente şi com- petenţe profesionale. Beneficiarii cen­­trului sunt consiliaţi, iau parte la programe educative şi se bucură de spaţii de recreere. Sorin Macavei, şef de serviciu în cadrul DGASPC, spune că prin înfiin- ţarea acestui centru multifuncţional de consiliere şi educaţie a crescut calitatea intervenţiei specifice pen- tru beneficiarii direcţi şi familiile acestora, aflate în situaţie de risc. Centrul răspunde nevoilor şi solicită- rilor acestora printr-o evaluare pro- fesionistă a fiecărei situaţii în par- te. „Prin participarea la programele dezvoltate în cadrul centrului şi im- plicarea în activităţile desfăşurate, copiii şi adolescenţii vor dezvolta o personalitate armonioasă şi îşi vor forma un sistem de valori acceptat ARAD: AJUTOR PE MODEL GERMAN PENTRU MINORII ÎN DIFICULTATE Cei mai vulnerabili copii din judeţul Arad se bucură de servicii de consiliere, activităţi educative şi recreative într-un centru multifuncţional de consiliere şi educaţie inaugu- rat în sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).
  19. 19. MARTIE 2014 19 Dosar de comunitatea în care trăiesc“, ne încredinţează Sorin Macavei. Edita Iuhasz, director al Direcţi- ei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad, ne-a spus că s-a gândit la un astfel de centru după ce, în urmă cu câţiva ani, a vizitat unul asemănător în Germa- nia. „Realizarea nu ar fi fost posibi- lă fără fonduri europene, deoarece Consiliul Judeţean Arad nu are fon- duri pentru astfel de proiecte“, a precizat Edita Iuhasz. „Un mare avantaj al acestui ser- viciu este faptul că oferă copiilor şi adolescenţilor un model de viaţă, suport pentru înţelegerea tuturor problemelor cu care se confruntă şi apropierea de familie, prin posi- bilitatea de a participa la diferite evenimente din viaţa copilului. Prin programele ce se desfăşoară în cen- tru, copiii şi adolescenţii sunt încu- rajaţi să acorde mai multă atenţie pregătirii şcolare, să descopere şi să-şi cultive talentele şi abilităţile. Toate acestea au efecte pozitive asupra formării personalităţii, in- tegrării lor şcolare şi profesionale“, ne-a spus Edita Iuhasz. Cazurile de copii care benefici- ază de ajutorul Centrului de Asis- tenţă sunt dintre cele mai diverse. De exemplu, una dintre beneficiare- le centrului a fost o tânără de 16 ani, aflată în grija bunicii, deoarece părinţii sunt plecaţi în străinătate. Tânăra a fost găsită de asistenţii sociali şi reprezentanţii Poliţiei de proximitate într-un apartament, alături de patru băieţi. „Muzica era dată la maxim, iar tinerii che- fuiau fără să ţină cont că deranjau vecinii. Fata a acceptat să vină la centru şi să se implice în activităţi. A avut nevoie de trei luni ca să în- ţeleagă că trebuie să aibă un com- portament adecvat. A venit şi mama ei din străinătate să stea de vorbă cu noi“, spune Sorin Macavei. Un alt caz este acela al unei adolescente de 14 ani care avea o relaţie cu un tânăr de 26 de ani. Ambii au primit consiliere de la asistenţii sociali. Copiii care locuiesc în comunele judeţului Arad nu trebuie să meargă la centru. Asistenţii sociali sunt cei care se deplasează la ei, unde des- făşoară diferite activităţi. • Titlul proiectului: Extinderea serviciului de evaluare şi îngrijire a co- pilului care a săvârşit fapte penale prin înfiinţarea unui centru multi- funcţional de consiliere şi educaţie • Beneficiar: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilu- lui Arad • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa 3, Domeniul 3.2 — Reabi- litarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii servici- ilor sociale • Bugetul total: 2,41 milioane de lei, din care: - FEDR: 1,24 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul naţional: 190.315 lei - Contribuţia beneficiarului: 29.280 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  20. 20. www.inforegio.ro20 Dosar ANA-MARIA POSTELNICU BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro O dată cu recuperarea pa­tri­­ moniului Fundaţiei „Epis­­cop Melchisedec Ştefănescu“, Prea Sfinţitul Ioachim Băcă- uanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi preşedintele fundaţiei, a iniţiat şi două proiec- te finanţate din Regio: Centru social multifuncţional şi Centru de zi pentru copii din familii în dificultate. Lucră- rile pentru implementarea celor două proiecte s-au desfăşurat în perioada noiembrie 2010 — mai 2012. Clădirile vechi recuperate au fost modernizate, încât cu greu ar mai putea fi recunoscute azi. Fina- litatea: înfiinţarea unui centru de zi pentru copii şi a unui centru social multifuncţional. De buna realizare a lucrărilor s-a ocupat preotul Ioan Gherasimescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei. Pentru Vasile Mihalache, Cen- trul Social „Episcop Melchisedec ­Şte­fănescu“ a devenit a doua casă. În cei 45 de ani de viaţă, a murit şi a înviat de mai multe ori. A crescut la casa de copii, departe de dragos- tea şi de protecţia părinţilor. S-a ca- lificat sudor, a lucrat ca muncitor în construcţii, în fabrică, în administra- ţie şi la un liceu din Roman. Şi-a în- temeiat o familie, are un copil, dar, când totul părea că merge pe un făgaş normal, viaţa i-a mai dat o lovitură. S-a despărţit de soţie, de copil şi a in- trat într-un „întuneric“ din care nu a crezut că va mai ieşi vreodată. Fără domiciliu, Vasile nu şi-a mai putut schimba buletinul vreme de zece ani. Nu s-a putut angaja, nu a putut bene- ficia de asistenţă medicală. „Părinte- le Gherasimescu m-a adus în Centrul Social. Am primit o nouă şansă la via- ţă. Pot să spun că mi-am făcut o nouă familie“, ne spune Vasile. Şi pentru că Vasile are şi probleme de sănătate, mai exact nu aude bine, fundaţia îl ajută trimiţându-l la Spita- lul Munposan din Bucureşti, cu care are un contract de parteneriat. Directorul Centrului Social „Epi- scop Melchisedec Ştefănescu“, Bog- dan Gherasimescu, are o surpriză pentru Vasile: „Pentru că este un om harnic, o să-i găsim un loc de mun­că în centrul social.“ Cristian Căldăraru, un tânăr de 36 de ani, din Roman, s-a întors recent de la Spitalul Munposan, după o ope- raţie de hernie inghinală. „Un doctor bun a reuşit să mă pună pe picioare, după o suferinţă de 12 ani. Nu am plătit nimic pentru transport şi pen- tru cele opt zile cât am stat în spital. Odată cu mine a fost operat şi fratele meu, care suferă de aceeaşi boală“, spune Cristian. Tânărul este căsătorit şi are doi copii. Nici el, nici soţia nu lucrează. „Am făcut cursuri de bucă- tar. CV-uri am depus peste tot, dar nu m-a chemat nimeni. Fără sprijinul Centrului Social, care ne ajută zilnic cu mâncare, nu ne-am descurca“, spune Cristian. Maria Frona, în vârstă de 29 de ani, a lucrat la o croitorie dar a rămas şomeră. Stă într-o locuinţă cu chirie şi a născut o fetiţă, căreia încearcă să-i ofere o viaţă mai bună. Fundaţia „Episcop Melchisedec Ştefănescu“ este una dintre cele mai cunoscute organizaţii ale ­Bisericii BANII EUROPENI, LA TEMELIA FUNDAŢIEI „EPISCOP MELCHISEDEC“ Fundaţia „Episcop Melchisedec Ştefănescu“ are o istorie de 130 de ani, întreruptă de regimul comunist. Activităţile social-filantropice se desfăşoară în 40 de centre. Numai proiectele sociale realizate în municipiul Roman cu fonduri Regio au o valoare de peste 7 milioane de lei şi sute de beneficiari.
  21. 21. MARTIE 2014 21 Dosar MOTIV DE BUCURIE LA CĂLĂRAŞI La Călăraşi a fost implementat proiectul „Extinderea şi modernizarea Centrului de zi pentru persoanele cu handicap“. Solicitantul a fost Primăria Călăraşi în parteneriat cu Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic-România (ASCHFR) – Filiala Călăraşi. Ortodoxe Române, cu o istorie de 130 de ani. Centrul de zi are mai multe grupe de grădiniţă, dar desfăşoară şi activi- tăţi pentru elevi de tip after school. Circa 50 de copii au asigurată o masă caldă zilnic şi îşi fac temele cu spriji- nul voluntarilor. „Prin ceea ce facem în acest centru dorim să prevenim abandonul şcolar în rândul elevilor şi să îmbunătăţim rezultatele lor şcola- re“, explică directorul Bogdan Ghera- simescu. Centrul social multifuncţional are şi un adăpost temporar destinat fe- meilor şi copiilor victime ale violenţei domestice. „De la deschiderea aces- tui centru de primire, 150 de persoa- ne ne-au cerut ajutorul. Toate cazuri- le ascund o dramă. În centru a ajuns, recent, o mamă cu un copil de opt luni în braţe.Au fost găsiţi aproape în- gheţaţi pe peronul gării, într-una din zilele friguroase ale iernii trecute“, ne-a spus directorul Centrului Social. Cantina Socială asigură o masă cal­dă pentru circa 65 de persoane adulte, iar de sărbători aceste per- soane primesc pachete cu alimente şi fructe. Peste 500 de persoane au trecut pragul cabinetului medical din cadrul Centrului Social. „Costurile sunt foarte mari. Numai la alimente au fost costuri de 65.000 de lei. Factura la gaz ajunge, în peri- oada de iarnă, la 7.000 de lei pe lună. Donaţiile credincioşilor sunt bineveni- te“, a spus directorul Gherasimescu. Pentru a face faţă dificultăţilor care afectează relaţiile de familie şi pentru o mai bună dezvoltare a copii- lor, părintele Aurel Cârlan, din Bacău, absolvent al Facultăţii de Psihologie, oferă consiliere psihologică copiilor şi părinţilor şi desfăşoară activităţi de terapie ocupaţională cu cei mici. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa 3 — Domeniul 3.2 — Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii sociale. • Beneficiarul celor două proiecte: Fundaţia „Episcop Melchisedec Ştefănescu“, Roman. • Titlul proiectului 1: Centru social multifuncţional • Buget total: 3,47 milioane de lei din care: - FEDR: 2,34 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 55.269 lei • Titlul proiectului 2: Centru de zi pentru copii din familii în dificultate • Buget total: 3,66 milioane de lei din care: - FEDR: 2,42 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 57.007 de lei Mai multe despre Fundaţia „Episcop Melchisedec Ştefănescu“: http://bit.ly/1oaU14N, http://www.fembacau.ro/ FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI „CENTRUL DE ZI PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP DIN CĂLĂRAŞI“ A FOST MODERNIZAT ­Motto-ul Centrului de zi pentru copii: „Fiecare copil pe ­­care-l formăm este un om pe care-l câştigăm“ ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro O încăpere proaspăt decora- tă în culori calde. În cen- trul sălii se află o masă, iar în jurul ei stau veseli adolescenţi sau adulţi care spo- rovăiesc despre una, despre alta. Unii desenează, alţii fac colaje din diverse materiale textile. Sunt ve- seli şi se simt bine împreună, chiar dacă mulţi dintre ei sunt ţintuiţi într-un scaun cu rotile. Ne aflăm în „Centrul de zi pentru persoanele cu handicap“ din municipiul Călăraşi. Aici, persoanele cu diverse dizabili- tăţi din judeţ vin să se relaxeze, să comunice şi să lege prietenii. Ast- fel, cei care au posibilităţi reduse de deplasare sau posibilităţi redu-
  22. 22. www.inforegio.ro22 Dosar se de integrare ­socială iau parte la şedinţe de terapii ocupaţionale, iar cei cu probleme locomotorii bene- ficiază de şedinţe de kinetoterapie. Clădirea principală şi dependinţe- le, aşa cum arată ele astăzi, au fost modernizate printr-un proiect Re- gio, din cadrul domeniului care vi- zează îmbunătăţirea infra­structurii sociale. Anul trecut, în noiembrie, după doi ani de implementare, centrul a devenit operaţional pen- tru destinatarii săi — persoanele cu handicap. În incinta Colegiului Agricol San- du Aldea din municipiul Călăraşi funcţiona de ani buni un centru de zi pentru persoane cu handicap, având o capacitate de numai 14 locuri. Cum numărul de tineri cu handicap care apelau la serviciile centrului era în creştere, iar spaţiul destinat activităţilor a devenit insu- ficient, ASCHFR — Filiala Călăraşi, împreună cu Primăria Municipiului Călăraşi, au hotărât să aplice pen- tru obţinerea de fonduri europene. Decizia a fost una inspirată. Totuşi, de la stadiul de proiect la cel de finalizare a execuţiei au existat şi obstacole. Astfel, în loc de 17 luni cât trebuia să dureze proiectul, s-a ajuns la doi ani. Cristina Bilava, membră a echipei de implementare a proiectului, ne-a explicat de ce: „Pe parcursul derulării proiectului au fost câteva evenimente care ne- au întârziat, de exemplu: cele două contestaţii din cadrul procedurii de atribuire a contractului pentru execuţia lucrărilor, care au decalat termenul de semnare a contractu- lui, perioada de iarnă în care nu s-au putut executa lucrări, proiec- tul fiind în faza în care lucrările se executau la exterior, şi un incendiu care a avut loc la sediul antrepre- norului. Din această cauză, perioa- dele de execuţie a lucrărilor şi de implementare a proiectului au fost prelungite prin acte adiţionale.“ Dar, după doi ani de implementa- re, la Călăraşi există un centru de zi modern, dotat cu aparatură per- formantă, pentru persoanele cu dizabilităţi. Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt încântaţi că pot veni în noul centru unde urmea- ză diverse terapii sau, pur şi simplu, socializează. Iată ce ne-a de­clarat o tânără cu tetrapareză spastică, unul dintre oaspeţii primiţi la cen- trul de zi: „Acest loc ne ajută foar- te mult, fiindcă noi ne mişcăm greu, unii suntem în căruciorul cu rotile, alţii în cârje, aici ne putem mişca, în felul nostru, fără să deranjăm şi fără să ne simţim stânjeniţi. Nu ne mai este teamă că ne lovim sau ne împiedicăm. Participăm la diverse activităţi, chiar şi la dans, la repe- tiţii pentru mici spectacole. Este extraordinar că în centrul de zi sun- tem mereu bineveniţi, fără să ne simţim marginalizaţi.“ Titlul proiectului: Extinderea şi modernizarea Centrului de zi pentru persoanele cu handicap; • Beneficiar: Primăria Călăraşi în parteneriat cu Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic-România (ASCHFR) — Filiala Călăraşi • Axa şi domeniul prin care este finanţat: Axa 3, domeniul 3.2 „Reabi- litarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii servici- ilor sociale“ • Bugetul total: 1,35 milioane de lei, din care: - FEDR: 916.816 lei - Contribuţia beneficiarului: 21.572 lei. - Contribuţia de la bugetul de stat: 140.219 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  23. 23. MARTIE 2014 23 Dosar ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D e câţiva ani, în Târgu Lăpuş, numărul şomerilor este în continuă creştere. Cei mai vulnerabili sunt tinerii, în spe- cial cei cu probleme psiho-sociale şi de familie. Existenţa unui Centru de Servicii Sociale pentru tinerii aflaţi în dificultate în Târgu Lăpuş este o şansă pentru aceştia, dar capacitatea cen- trului a fost, în anii trecuţi, mult sub nevoile reale. Modernizarea şi extin- derea Centrului reprezintă o realiza- re a celor de la Primăria Târgu Lăpuş şi o oportunitate pentru beneficiarii finali ai proiectului — tinerii aflaţi în situaţii sociale precare. După imple- mentarea proiectului, capacitatea de cazare a Centrului Social va fi de 30 de persoane, iar cea de deservi- re, fără cazare, va fi de minimum 20. Redeschiderea centrului a presupus crearea a 9 locuri de muncă. O altă reuşită este faptul că 60% din tinerii incluşi în programul de integrare soci- ală şi-au găsit un loc de muncă stabil. Serviciile Centrului urmăresc re- cuperarea acestora în plan psiho- logic, social şi educativ: atenuarea traumelor suferite, stabilizarea psi- ho-emoţională, creşterea stimei de sine. De asemenea, se intenţionea- ză recuperarea socială a tinerilor, prin creşterea toleranţei la situaţiile frustrante de viaţă, a capacităţii de a analiza situaţiile problematice şi a găsi soluţii optime, de a ocupa un loc de muncă şi a-l păstra pe termen lung etc. În plan educativ, se urmăreşte atingerea unui nivel satisfăcător de scriere, citire şi efectuare a unor cal- cule aritmetice de bază, dezvoltarea abilităţilor necesare întocmirii unor cereri sau a completării unor formu- lare, de redactare a ­CV-ului şi a scri- sorii de intenţie ş.a.m.d. „Prin serviciile furnizate de Cen- trul Social pentru tinerii aflaţi în di- ficultate s-au făcut paşi importanţi pentru creşterea calităţii vieţii aces- tora. Astfel, din martie 2013, 120 de tineri cu situaţii materiale precare, beneficiari ai Centrului Social, au fost reevaluaţi din punct de vedere social şi material, pentru identificarea ne- voilor sociale şi întocmirea planului individualizat de protecţie, inclusiv consilierea psihologică necesară“, ne-a declarat Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş. TÂRGU LĂPUŞ: MAI MULTE ŞANSE PENTRU TINERII DEFAVORIZAŢI Tinerii cu probleme sociale sunt o prioritate pentru Primăria din Târgu Lăpuş. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acestora, au fost folosite fonduri Regio în vederea reabilitării şi modernizării Centrului de Servicii Sociale pentru tinerii aflaţi în dificultate din Târgu Lăpuş. Proiectul a fost finalizat în martie 2013. • Titlul proiectului: Reabilitare şi Modernizare Centrul de Ser- vicii Sociale pentru Tineri în Situaţii de Dificultate; • Beneficiar: UAT TÂRGU LĂPUŞ • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 1. Do- meniul 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-do- meniul: Centre urbane. • Bugetul total: 1,76 milioane de lei, din care: - FEDR: 1,41 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 35.244 lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 311.029 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO:infomm.ro „Anual, circa 100 de tineri în dificultate vor be- neficia de serviciile centrului, în condiţiile în ca- re programul social pentru ei durează şase luni“ Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş
  24. 24. www.inforegio.ro24 Dosar ENTUZIASM ŞI BANI EUROPENI: UN AJUTOR NEPREŢUIT PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE Conceptul de îngrijire paliativă este încă puţin cunoscut în România. O spune Mihaiela Stanciu, directoarea Asociaţiei „Suflet pentru oameni“, care a reuşit să ducă la capăt un proiect unicat în zona de sud a ţării: un centru în care persoanele în vârstă, cu afecţiuni cronice în faze avansate, îşi pot trăi liniştite ultima parte a vieţii. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro M ihaiela Stanciu ne-a în- tâmpinat, într-un sfârşit de săptămână, de pe scă- rile centrului în care şi-a concentrat toată energia în ultimii şase ani. „Bine aţi venit! Acesta e centrul nostru… ne-aţi prins chiar la ora de terapie ocupaţională“. Spaţiul ni se deschide mai prie­ tenos decât s-ar aştepta cineva care ştie că urmează să viziteze un loc unde trăiesc persoane de vârsta a treia cu boli grave, de la diferite tipuri de cancer în fază terminală, până la diferite tipuri de demenţe. Prima dată ni se prezintă sala în care vârstnicii pot vorbi cu preotul sau cu psihologul şi unde pot socia- liza. Nu este nimeni acolo, fiindcă toţi se află în încăperea de alături, un fel de cameră de zi mai informa- lă, mai veselă, în care socializarea e mai uşoară — atât cât se poate. Asta pentru că unii dintre reziden- ţii centrului au afecţiuni psihice în faze avansate care-i împiedică să relaţioneze normal cu ceilalţi, iar alţii au probleme fizice. Şi mai este o persoană care nu vrea deo- camdată să socializeze. „Nu a reu- şit să se integreze încă. Nu doreşte să colaboreze şi să socializeze“, ne spune directoarea centrului. Toate acestea arată cât de dificilă este misiunea asumată de asociaţia din localitatea dâmboviţeană. Povestea Centrului Rezidenţial din satul Racoviţă, judeţul Dâmbo- viţa, deşi tehnic începe în 2010, e mai lungă şi, cel mai important, nu s-a încheiat. Mihaiela Stanciu, di- rectoarea Asociaţiei „Suflet pentru oameni“, este asistent medical la bază, dar şi-a dorit mai mult, aşa în- cât a ajuns să înfiinţeze asociaţia şi să dezvolte servicii de îngrijire pa- liativă. Despre acest lucru vorbeşte cu o siguranţă şi cu o însufleţire pe care doar studiul şi experienţa înde- lungată le pot oferi.
  25. 25. MARTIE 2014 25 Dosar Deşi locul de muncă principal, unde are o vechime de 26 de ani, este la secţia de chirurgie pediatri- că din Spitalul Judeţean din Târgo- vişte, a îngrijit sute de vârstnici la domiciliu, şi-a luat licenţa de psi- holog şi a făcut nenumărate ­cursuri de îngrijire paliativă cu englezi şi români din zone care aplică deja acest tip de îngrijire. „Iniţial, am vrut să realizez pro- iectul cu sprijinul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia • Titlul proiectului: „Centru rezidenţial de asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice“ • Beneficiar: Asociaţia „Suflet pentru oameni“ • Axa şi domeniul de finanţare: • Bugetul total: 3,20 milioane de lei din care: - FEDR: 1,97 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 46.445 lei - Contribuţia de la bugetul de stat — 301.893 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Copilului din cadrul Consiliului Ju- deţean Dâmboviţa. Desfăşuram ac- tivităţi de îngrijiri medicale la do- miciliu pe tot teritoriul judeţului. Parcurgeam 70-80 de kilometri până la un pacient şi nu reuşeam să-i ajut pe toţi cei care aveau nevoie. Îmi trebuia un loc unde să-i adun şi să-i îngrijesc. Dar pentru aceasta, con- form ghidului solicitantului, aveam nevoie de acreditare pe un serviciu similar cu cel medico-social“, po- vesteşte Mihaiela Stanciu începutu- rile proiectului. În toamna anului 2008, a cerut acreditarea serviciului de îngrijiri medico-sociale în centre rezidenţi- ale, iar în februarie 2009 a obţinut certificatul. După toate aceste as- pecte care au asigurat eligibilitatea proiectului, în noiembrie 2010 a fost depusă cererea de finanţare. Clădirea care găzduieşte centrul este o extindere a uneia deja exis- tente, pe verticală, cu mansarda- re. Pe lângă modernizarea clădirii, aceasta a fost şi dotată cu echipa- mente medicale. Astfel, centrul be- neficiază de o staţie de epurare pro- prie, panouri solare şi generator. În plus, rezidenţii se bucură de spaţii nou amenajate, rezerve cu băi pro- prii adaptate utilizării persoanelor cu deficienţe, paturi mobile şi de un lift care le facilitează deplasarea. Acum, 24 de persoane depen- dente de îngrijire calificată, din toată ţara, nu numai din judeţul Dâmboviţa, îşi pot trăi ultima parte din viaţă cât mai liniştite cu putin- ţă. Au parte de îngrijire medicală, de condiţii pentru o viaţă decentă, deşi cheltuielile de întreţinere sunt destul de mari. Companiile care furnizează utilităţi, în general, au refuzat să înţeleagă utilitatea unui astfel de proiect pentru comunitate şi au încadrat Centrul ca pe o per- soană juridică, cu profit, de multe ori abuziv, iar abonamentele înche- iate sunt dintre cele mai scumpe. Cu toate acestea, directoarea centrului nu renunţă, ba chiar are planuri de extindere. „Nu mă simt descurajată. Chiar vreau să mai fac un centru, de data aceasta doar pentru bătrâni cu afecţiuni psihice, lângă Mănăstirea Dealu“, anunţă directorul executiv al centrului din Racoviţă. Centrul se susţine momentan din pensiile rezidenţilor şi din câ- teva donaţii. Începând cu 1 ianua- rie 2014, asociaţia beneficiază de o subvenţie de 170 de lei/ beneficiar, lunar, de la Ministerul Muncii. Un ajutor esenţial l-ar putea constitui redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit în contul asociaţiei. Mihaie- la Stanciu spune că astfel de donaţii ar putea susţine activitatea centru- lui, dar, din păcate, sunt puţini cei care direcţionează către asociaţie cele două procente din impozit.
  26. 26. www.inforegio.ro26 Regiuni europene Schimbarea atitudinii angajatorilor faţă de persoanele în vârstă şi sporirea şanselor de integrare a seniorilor pe piaţa muncii sunt obiectivele unui proiect implementat de 12 regiuni din opt state membre ale Uniunii Europene, prin intermediul a 19 organizaţii partenere. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C u fiecare an care trece după 55 de ani, mulţi europeni se confruntă cu tot mai multe dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, în ciuda experienţei pro- fesionale acumulate. Dincolo de pro- blemele economice care pot afecta anumite regiuni, cariera şi veniturile seniorilor sunt afectate de prejude- căţile multor angajatori care îi pri- vesc drept o „povară“ (referitor la costurile suplimentare cu asistenţa medicală), în loc să-i vadă ca pe o resursă. Acţiuni împotriva acestei mentali- tăţi au fost demarate prin proiectul „Best Agers“, finanţat prin Programul de cooperare teritorială INTERREG IV B — Regiunea Mării Baltice şi desfăşu- rat în 12 regiuni europene din opt sta- te ale Uniunii Europene: Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia şi Marea Britanie. Iniţiativa a încercat, pe de o par- te, să stimuleze angajările în rândul celor peste 55 de ani, dar şi să le ofere acestora alternative la un loc de muncă obişnuit — de exemplu, să colaboreze cu firme în calitate de mentori pentru angajaţi debutanţi sau să devină antreprenori. În perioada derulării proiectu- lui (2010-2012), cele 19 organizaţii cu statut de parteneri oficiali (plus un partener neoficial din Rusia) au elaborat studii care atestă benefici- ile aduse de cooptarea unor seniori în echipă. Rezultatele cercetărilor s-au concretizat în recomandări pentru departamentele de resurse umane ale firmelor şi publicarea unui set de bune practici. Dintre aceste companii, cele care au implementat recomandările au primit titlul de „far“ — o sursă de inspiraţie pentru alte firme în ace- eaşi situaţie. La încheierea proiec- tului, circa 70 de IMM-uri, instituţii publice şi ONG-uri au angajat câte o persoană de peste 55 de ani pe post de mentor sau consultant. O altă realizare a constat în sta- bilirea a 140 de relaţii de tip men- tor-învăţăcel şi elaborarea a 60 de planuri de afaceri, create prin co- laborarea unor oameni din diferite grupe de vârstă, care au ajuns să in- teracţioneze, prin intermediul pro- iectului. Prin acelaşi proiect, în Letonia a fost creată o pagină web care aduce la cunoştinţa celor în vârstă locurile de muncă disponibile în mediul ru- ral, iar în Danemarca, mentori se- niori acordă asistenţă tinerilor care au dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii. PROIECT CONTRA DISCRIMINĂRII SENIORILOR PE PIAŢA MUNCII • Titlul proiectului: Best Agers • Beneficiari finali: Persoane de peste 55 de ani, din 12 regiuni din 8 state UE. • Programul din care este finanţat: INTERREG IV B — Regiunea Mării Baltice • Buget total: 4,42 milioane de euro, din care FEDR: 3,44 milioane de euro • Adresă web: www.best-agers-project.eu/ FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  27. 27. MARTIE 2014 27 Regiuni europene Între 2008 şi 2011, cartierul Magdolna din Budapesta a fost refăcut cu fonduri europene: o zonă degradată a capitalei Ungariei s-a transformat într-un cartier cu noi şanse de dezvoltare economică şi socială. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ătre mijlocul anilor 2000, cartierul Magdolna din Secto- rul al VIII-lea (Józsefváros) al Budapestei era una dintre zo- nele evitate atât de turişti, cât şi de localnici. Zeci de clădiri erau degra- date, majoritatea arterelor necesi- tau reparaţii consistente, furnizarea utilităţilor publice era deficitară, iar nivelul de trai al locuitorilor era mai redus decât în alte părţi ale Ungariei. O bună parte din populaţia cartierului era în vârstă, şomajul era ridicat, iar şcolile erau considerate foarte slabe. Deşi situat aproape de centrul Bu- dapestei, pe malul estic al Dunării, cartierul cu 12.000 de locuitori care ocupă o suprafaţă de 34 de hecta- re era considerat cea mai extinsă zonă de sărăcie urbană din Ungaria. Printre locuitori, familii de romi, cu UN CARTIER DIN BUDAPESTA, REVITALIZAT CU BANI EUROPENI unul sau doi adulţi şomeri şi copii cu rezultate şcolare foarte slabe, pre- dispuşi la abandon şcolar şi consum de droguri. În lipsa unor oportunităţi economice, infracţionalitatea din cartier era ridicată. Prima etapă a proiectului (Progra- mul I pentru cartierul Magdolna), prin care s-a dorit readucerea la viaţă a cartierului, a fost demarată de auto- rităţile locale începând cu luna oc- tombrie 2005, dar rezultatele au în- ceput să fie mai vizibile abia din 2008 (prin Programul II), graţie contribuţi- ei de 7,22 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regiona- lă (FEDR) la programul de reabilitare. Proiectul a vizat, în primul rând, refacerea infrastructurii fizice din cartier. Au fost consolidate şi renova- te 23 de clădiri, între care şi o şcoa- lă, au fost reparate străzile şi a fost reconstruită Piaţa Mátyás — un spaţiu public binecunoscut în Budapesta, si- tuată în centrul geografic al Sectoru- lui Józsefváros. În plus, au fost refă- cute spaţiile verzi şi a fost amenajat un spaţiu comunitar pentru practica- rea sporturilor de către locuitorii de toate vârstele. În paralel cu lucrările de recon- strucţie, proiectul a avut în vedere şi refacerea infrastructurii sociale, mai întâi prin consultarea localnici- lor (sesiuni de informare, distribuţie de broşuri, aplicarea de chestionare) cu privirile la schimbările pe care ­le-ar dori în cartier. În paralel, au fost demarate programe educative pentru prevenirea criminalităţii, re- abilitarea dependenţilor de droguri şi asistarea şomerilor în găsirea unui loc de muncă. Pentru oamenii stră- zii a fost creat un program de muncă temporară. Astfel, cartierul a devenit mai atrac­tiv pentru agenţii economici, iar autorităţile din Sectorul al ­VIII-lea al capitalei Ungariei se aşteaptă ca, până în 2020, gradul de integrare socială a locuitorilor din cartierul Magdolna să sporească, prin creşte- rea nivelului de educaţie şi prin cre- area mai multor locuri de muncă. • Titlul proiectului: Programul II pentru cartierul Magdolna • Beneficiar: Primăria Sectorului al VIII-lea (Józsefváros), Budapesta • Programul din care este finanţat: Programul Operaţional Ungaria Centrală • Buget total: 8,18 milioane de euro din care FEDR: 7,22 milioane de euro FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  28. 28. www.inforegio.ro28 Regiuni europene OVIDIU NAHOI regio@mdrap.ro M igraţia nu reprezintă o ameninţare pentru ţările gazdă ci, dimpotrivă, este un factor care contribuie la dezvoltare, în condiţiile unor po- litici active de integrare. Aceasta a fost concluzia conferinţei „Diaspo- ra şi dezvoltarea“, desfăşurată la ­Bruxelles, în 20 februarie 2014. Conferinţa a fost organizată de Qual Media Group (România), cu sprijinul Forumului Crans Montana şi al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Aface- rilor Externe al României. Evenimentul a reunit decidenţi din statele membre ale Uniunii Eu- ropene, dar şi din state nemembre, membri ai Parlamentului European, responsabili din instituţii europene, dar şi din orga­nizaţii internaţionale specializate. Printre acestea — Insti- tutul de Politici pentru Migraţie, Fo- rumul Global pentru Migraţie şi Dez- voltare, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Observatorul ACP pentru Migraţie (The African, Ca- ribbean and Pacific — ACP — Obser- vatory on Migration), Centrul pentru Politici de Securitate din Geneva. Au mai fost prezente personalităţi din mediul academic, din sectorul ne- guvernamental, diplomaţi, lideri de opinie. Potrivit datelor prezentate în ca- drul conferinţei, migranţii proveniţi din statele foste comuniste contri- buie cu circa 1% la Produsul Intern Brut al „vechilor state membre“ ale Uniunii Europene (UE 15). Cifrele contrazic ideea „turismului pentru beneficii sociale“, vehiculată în une- le state membre şi demonstrează că, în realitate, migranţii sunt con- tributori neţi la sistemele de protec- ţie socială din ţările-gazdă. Directorul pentru Europa al In- stitutului de Politici pentru Migra- ţie, Elizabeth Collett, a afirmat că migraţia reprezintă un fenomen be- nefic atât pentru ţările-gazdă, cât şi pentru cele furnizoare. „Comunităţile de imigranţi contri- buie activ la dezvoltarea economică a ţărilor gazdă şi reprezintă un po- tenţial uriaş de dezvoltare pentru ţă- rile de origine, prin calitatea resursei umane, totalul remitenţelor (sumele trimise familiilor rămase în ţară) şi potenţialul de investiţii şi antrepre- noriat“, a spus Elizabeth Collett. Cercetările sociologice făcute publice în cadrul conferinţei arată că 20% dintre cetăţenii statelor cu potenţial de furnizare a migranţi- lor spun că ar fi interesaţi să plece la lucru în străinătate în următorul an. Cu toate acestea, numai 1,5% întreprind ceva în acest sens şi doar 0,5% chiar ajung să plece. Aceste date contrazic ideea unei „invazii“ a muncitorilor din statele mai sărace spre cele mai bogate ale Uniunii Eu- ropene, odată cu liberalizarea acce- sului pe piaţa muncii. „Din punct de vedere economic, Europa nu poate exista fără populaţia migratoare. În consecinţă, dias­pora trebuie privită cu interes şi integra- tă în totalitate, prin adaptarea po- liticilor de protecţie socială şi com- baterea xenofobiei şi a atitudinilor populiste. Trebuie să acţionăm acum pentru siguranţa Europei, generând politici cuprinzătoare pentru piaţa muncii“, a afirmat în cadrul confe- rinţei directorul general adjunct al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Laura Thompson. Conferinţa „Diaspora şi dezvolta- rea“, 2014: http://goo.gl/wxocXZ MIGRAŢIA, FACTOR DE DEZVOLTARE PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ Conferinţa „Diaspora şi dezvoltarea“, desfăşurată la Bruxelles la sfârşitul lunii februarie, a contrazis, cu date concrete, clişeele vehiculate în unele state membre privind „turismul pentru beneficii sociale“ sau „invazia“ muncitorilor din statele mai sărace ale Uniunii Europene. FOTO:boardingarea.com
  29. 29. MARTIE 2014 29 Informaţii utile BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro E xperienţa în domeniul achiziţi- ilor publice derulate în cadrul proiectelor finanţate din In- strumente Structurale în peri- oada 2007-2013 va fi foarte utilă pen- tru o mai bună accesare a fondurilor europene în perioada 2014-2020, iar rodul acestei expertize s-a concre- tizat în „Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice aferent proiectelor finanţate din Instrumente Structurale“. Lucrarea a fost publicată de ­ANRMAP în cadrul proiectului „Spri- jin pentru factorii implicaţi în ges- tionarea instrumentelor structurale, în vederea optimizării sistemului de achiziţii publice“ finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regiona- lă (FEDR) prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007-2013. ANRMAP pune ghidul la dispozi- ţia celor interesaţi, după completa- GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE PENTRU PROIECTELE FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a publicat, în luna februarie, un compendiu de bune practici şi modele de succes în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru cei care activează în domeniul fondurilor europene. rea unui formular online la adresa: http://goo.gl/6zmol1. Detalii des- pre formular sunt disponibile la nu- merele de telefon 0755 078 022 şi 0725 408 024. Publicul ţintă al lu- crării de aproape 400 de pagini îl constituie, în principal, autorită- ţile contractante dar lu­crarea se adresează şi altor specialişti în managementul pro- iectelor finanţate din fonduri europene. După nor­­mele europene şi legisla- ţia naţională, ghi- dul defineşte con- flictul de interese ţinând cont de ca- litatea persoanelor vi- zate şi existenţa unui interes privat, enumerând categori­ile de persoane care se pot afla ­într-o astfel de situ- aţie. Sunt descrise situaţii care atrag prezumţia unui conflict de interese, fie din partea autorităţilor contrac- tante, fie a operatorilor economici. Ghidul ANRMAP prezintă şi reguli- le de elaborare a documentaţiei pen- tru procedura de atribuire (fişa de date a achiziţiei, caie­ tul de sarcini sau documenta- ţia descriptivă, formulare, infor- maţii legate de clauzele obligato- rii). Îndeplinirea aces­tor re­guli este foarte importan- tă, căci neregulile pot atrage corecţii financiare, adică re- duceri ale sumelor solicitate instituţiilor finanţatoa­re, de la 25% din valoarea contractului în cauză până la 100% în cazuri grave, respec- tiv intenţia de a exclude deliberat anumiţi ofertanţi. În Capitolul 5 al ghidului sunt prezentate procedurile de achiziţie potrivit articolelor din cele două di- rective europene care privesc achi- ziţiile publice — Directiva 2004/18 şi Directiva 2004/17: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul compe- titiv, procedurile negociate şi con­ cursurile. Este prezentată diferenţa între procedurile de atribuire şi eta- pele anterioare contractării şi sunt enumerate tipurile de contracte de achiziţii care se pot încheia. • definirea şi clasificarea instrumentelor structurale (IS); • sistemul de management al proiectelor finanţate din IS; • principiile care guvernează achiziţiile publice; • reguli privind conflictul de interese şi transparenţa; • reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire şi reguli de publicitate; • procedurile de achiziţie publică; • atribuirea contractului de achiziţie publică; • contractele sectoriale; • practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia achiziţiilor publice; • modul de soluţionare a contestaţiilor. TEMATICILE GHIDULUI
  30. 30. www.inforegio.ro30 Informaţii utile ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 3 1. b) 2. a) 3. c) 4. b) Bucureşti, România, 26-29 martie 2014 ROMMEDICA 2014 Romexpo organizează Târgul Internaţional de Medicină şi Farmacie - Rommedica, ajuns la ediţia cu numărul 24, care este dedicat specialiştilor din domeniul medical. Evenimentul este descris drept o sursă de informare pentru reprezentanţii sistemului de sănătate din mediul public şi cel privat. Sunt aşteptaţi specialişti din sectoarele electro-medicină, chirurgie, medicină de urgenţă, echipament şi dotări pentru spitale, medicină de recuperare, estetică medicală, aparatură de laborator, finanţare şi leasing. Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesaţi următorul link: www.rommedica.ro Bruxelles, Belgia, 31 martie 2014 CEREMONIA DE DECERNARE A PREMIILOR REGIOSTARS 2014 La acest eveniment, Comisarul pentru politici regionale Johannes Hahn va decerna premiile RegioStars, care au ca obiectiv identificarea bunelor practici în dezvoltarea regională. Cele patru criterii folosite sunt inovarea, impactul, sustenabilitatea şi parteneriatul. Finaliştii provin din 17 state membre: Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesaţi următorul link: http://goo.gl/hi7CrQ Atena, Grecia, 10-11 aprilie 2014 EUROPEAN COMPETITION DAY Consiliul Concurenţei din Grecia organizează sub egida preşedinţiei elene a Consiliului Uniunii Europene, o conferinţă internaţională despre legislaţia şi practica din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. La forum participă oficiali ai Comisiei Europene, ai autorităţilor în domeniul concurenţei din cele 28 de state membre, ai unor organizaţii internaţionale, judecători, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi ale consu- matorilor, membri ai comunităţii academice şi practicieni din domeniu. Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesaţi următorul link: http://goo.gl/ZbDWjB AGENDA
  31. 31. MARTIE 2014 31 Alt fel de ştiri EXPOZIŢIE LABRUXELLES: ROMÂNIA, OAMENI ŞI LOCURI O ameni simpli, viaţa autentică de la sat, poveşti fascinan- te din ţara noastră… Toate acestea au fost aduse aproa- pe de publicul european în expoziţia de fotografie „România, oameni şi locuri“. Cele 40 de imagini realiza- te de artiştii fotografi Sorin Onişor şi Bogdan Comănescu au fost expuse, la începutul lunii februarie, în clădirea Berlaymont, sediul central al Comisi- ei Europene, la Bruxelles. Expoziţia a fost organizată sub patronajul Comi- sarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş, în parteneriat cu Asociaţia EquiLife. „Este o expoziţie despre casa mea şi a multor oameni care privesc imagi- nile mele, dar, mai cu seamă, despre casa a numeroşi români din diaspo- ra care mă urmăresc“, a declarat, la vernisaj, Sorin Onişor, supranumit şi „fotograful satului românesc“. „Această expoziţie este o invitaţie către redescoperirea unei Românii străvechi, rurale, aşa cum încă se mai păstrează în unele locuri, dar şi o invitaţie spre a descoperi o parte din rădăcinile Europei — bagajul genetic al continentului, încă păstrat în ritu- alurile pământului, în agricultură, în viaţa la sat“, a declarat la eveniment comisarul ­Dacian Cioloş. FOTO:SorinOnişor
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: martie 2014 www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro )0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii?

×