Successfully reported this slideshow.

Revista Regio nr.16

562 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Revista Regio nr.16

  1. 1. nr. 16, noiembrie 2012re v i staBANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂPENTRU REABILITAREATERMICĂ A SPITALELORCetatea Oradea – investiţii de peste 35 de milioane de leiPro Istoria FestRespect pentru trecut –reflectoare pe cetăţile româneştiREGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INFRACȚIONALITATEAÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTICentru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor în județul GiurgiuREGIO ajută bătrânii din Deva prinCentrul social pentru persoane vârstniceCĂLĂTORIEÎN LUMEA REGIOCĂLĂTORIEÎN LUMEA REGIO
  2. 2. www.inforegio.ro2sănătatea, parte din regio!O nouă incursiune în lumea fondu­rilor europene. Asta vă propune,bineînţeles, şi numărul actual alrevistei Regio. Şi venim cu veştibune. Pentru că la Oradea a avutloc, pe 23 şi 24 octombrie, oîntrunire extrem de importantă:Comitetul de Monitorizare alProgramului Operaţional Regional2007-2013. Iar anunţul făcut deMarcel Boloş, secretar de stat înMinisterul Dezvoltării Regionale şiTurismului, ne dă o nouă viziuneasupra a ceea ce vor însemnabanii europeni în perioada 2014–2020.Materialele realizate de colegulmeu, Dan Birta, pe care leputeţi citi la pagina 13, ne atrag,cu siguranţă, atenţia. Sumeimportante vor fi disponibilepentru reabilitarea spitalelor destat din România. La începutulanului viitor va fi lansat ghidulsolicitantului, iar până la 31decembrie 2013 trebuie finalizatprocesul de contractare. Proiec­tele trebuie implementate pânăîn 2015.Aşadar, trebuie să facem totposibilul – şi aici atragem atenţiaîn primul rând autorităţilor res­ponsabile – să accesăm toţi aceştibani. Numai de noi depinde dacăreuşim sau nu să le asigurămcelor bolnavi condiţii mai buneîn spitale, dacă îi tratăm cu maimult respect decât am făcut-ovreodată.Tot în acelaşi material veţi citidespre un alt program pentruperioada 2014–2020, ale căruibaze se pun încă de acum. 300de milioane de euro vor fi alocaţipentru „Sprijinirea investiţiilor îneficienţa energetică a blocurilorde locuinţe”. Lansarea apeluluide proiecte a avut loc chiarzilele trecute, mai exact pe 2noiembrie.La întâlnirea de la Oradea au fostprezenţi şi invitaţi importanţidin afara ţării: Angela Martinez– Sarasola, şefa Unităţii pentruRomânia din cadrul DG REGIO(Directoratul General pentruPolitică Regională al ComisieiEuropene) şi Koen Delanghe,manager de programe al ComisieiEuropene, în cadrul DG REGIO.Cei doi oaspeţi nu au ratat ocaziade a vizita câteva obiective încurs de realizare sau realizateprin finanţări europene. Dintreacestea, se detaşează CetateaOradea (despre care puteţi citiun amplu material realizat deBogdan Ionescu în paginile 10–12)şi Parcul Industrial Euro­business.„Reprezentanţii Comisiei Euro­pene au fost plăcut impresionaţide obiectivele vizitate” - asubliniat secretarul de statMarcel Boloş. Au apreciat, înmod deosebit, faptul că înurma parteneriatului cu agenţiieconomici s-au creat, la Oradea,câteva sute de locuri de muncă.Sunt doar câteva exemple. Reu­şitele din banii europeni sunt,însă, tot mai multe şi vă las sădescoperiţi o parte dintre elechiar în acest număr al revisteiRegio. Sunt convins că veţi avea şide această dată o...LECTURĂ PLĂCUTĂEditorialRedactor-şef: Mihai CRAIURedactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUFOTOGRAF: Dinu TARNOVANGRAFICIAN: Cristian SCUTELNICUSPECIALIST DTP: Lioara MAREŞREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TipĂrit la sc tipomar prod com impex srlStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.roCoordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANUVlad IONESCUwww.inforegio.ro
  3. 3. NOIEmbrie 2012 3SumarRegio în românia04 fotoreportaj06 Pro Istoria FestRespect pentru trecut – reflectoare pecetăţile româneşti10 Cetatea Oradea – investiţii de peste 35 demilioane de lei13 BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRUREABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR14 REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVININFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI,BUCUREȘTI16 REGIO ajută bătrânii din Devaprin Centrul social pentru persoanevârstnice18 Centru multifuncţional de dezvoltarea afacerilor în județul Giurgiu20 REGIO - UN SPITAL REABILITAT, O ŞANSĂ ÎNPLUS LA VIAŢĂ22 Ştiri REGIONALE24 FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN –ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DEIARNĂBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ26 Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolez28 Irlanda – Falezele din Moher30 AGENDĂ31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  4. 4. www.inforegio.ro4Regio în RomâniaFotoreportajClădirea renovată a Ambulatoriului Spitalului Municipal Râmnicu SăratLiceul Iulia Haşdeu, în renovare şi reconstrucţie prin programul REGIOJurnaliştii vizitează noua anexăa Liceului Iulia HaşdeuLucrări în desfăşurare la Liceul Iulia HaşdeuConstructori, lucrând la faţadaLiceului Iulia HaşdeuSchema noilor laboratoare înfiinţate prinprogramul REGIO în Liceul Iulia HaşdeuPrimul pacient care beneficiază de aparatura modernă aSpitalului Municipal Râmnicu SăratAparatura nou achiziţionată prin Regio, în funcţiune la Spitalul Municipal Râmnicu SăratLiceul Iulia Haşdeu, una dintre instituţiile emblemă ale BucureştiuluiAmbulatoriul spitaluluimunicipal râmnicu săratliceul iulia hașdeudin BUCUREȘTI
  5. 5. NOIEmbrie 2012 5Regio în RomâniaFotoreportajCabinet stomotologic modern Praxis Dent Buzău, realizat prin fonduri REGIOCentrul de îngrijiri paliative Sf. Irina, amenajat prin fonduri REGIOSaloane amenjate la standardele europene prin fonduri REGIOPacienţii Praxis Dent beneficiză de condiţii moderne de tratamentMicroscop optic pentru endodonţie, unic în judeţul Buzău,achiziţionat prin fondurile REGIOUnul dintre cabinetele medicale ale Clinicii stomatologice Praxis DentSpaţiul de lucru al asistentelor din cadrul Centrului de îngrijiri paliative Sf. Irinapraxis dent buzăuCENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALIATIVEsf. irina din voluntari
  6. 6. Oabordare pe cât de originală,pe atât de interesantă esteseria de evenimente a festivaluluiPro Istoria Fest, un proiectal Asociaţiei Star Education.Festivalul îşi propune să aducăîn atenţia publicului obiectivecultural-istorice de mare impor­tanţă de pe teritoriul României şiface acest lucru prin organizareaunor evenimente de înaltă ţinută,în care restituirea trecutului seîmpleteşte armonios cu valorileprezentului. Lista evenimentelordin acest an, al doilea de existenţăal iniţiativei, cuprinde Cetatea deScaun a Sucevei, Muzeul Goleşti,Cetatea Enisala, Sighişoara,Sarmizegetusa, Cetatea Râşnov şiAnsamblul Istoric Târgovişte.Iniţiativa a beneficiat de sprijinulfinanţărilor europene, proiectul în­cadrându-se pe Axa 5 a Programu­lui Operaţional Regional, Dezvol­tarea durabilă şi promovarea turis­mului, domeniul de finanţare Dez­voltarea şi consolidarea turismu­lui intern prin sprijinirea pro­movării produselor specifice şi aactivităţilor de marketing specifice.Astfel, suma totală finanţată pentrucinci evenimente în anul 2012 a fostde 3.765.123,15 de lei fără TVA.Un punct important de menţionateste acela că numărul vizitatorilora crescut cu 50 până la 900 la sutăla obiectivele unde s-au desfăşuratevenimentele Pro Istoria Fest. Un altaspect interesant al acestui proiecteste că acesta nu s-a restrâns la osingură arie geografică, ci a adusbeneficii mai multor regiuni dedezvoltare: Regiunea Nord-Est(Cetatea Sucevei), Regiunea Sud-Est(Cetatea Enisala), Regiunea Centru(Cetatea Sighişoara), Regiunea Sud(Muzeul Goleşti), Regiunea Vest(Cetatea Sarmizegetusa).Seria de festivaluri Pro IstoriaFest este organizată de AsociaţiaStar Education, organizaţie non-guvernamentală, la o iniţiativă alui Zoli Toth, membru al formaţieimuzicale Sistem, şi a debutat înanul 2011 cu trei evenimente laCurtea Domnească din Târgovişte,la Cetatea Poenari şi la CetateaRâşnov. Anul 2012 a urcat proiectulpe o nouă treaptă, astfel că încircuitul evenimentelor au fostincluse încă cinci obiective istorice:Cetatea de Scaun a Sucevei, MuzeulGoleşti, Cetatea Enisala, CetateaSarmizegetusa şi oraşul Sighişoara.CETATEA ENISALA. PESTE25.000 DE VIZITATORI ÎNDOUĂ ZILEPrimul eveniment al anului a avutloc în luna iulie 2012, la CetateaEnisala, obiectiv istoric medieval dinjudeţul Tulcea. Festivalul a debutatcu o paradă medievală menită săreînvie spiritul genovez al cetăţii.Au fost organizate ateliere decreaţie pentru copii, unde aceştiaau avut ocazia să deprindă mânuireawww.inforegio.roRegio în România6Filă din istoriePro Istoria FestRespect pentru trecut –reflectoare pe cetăţile româneştiPeste 100.000 de persoane au luat parte la evenimenteBogdan IONESCUISTORIC ENISALAAfost ridicată de putereaimperială bizantină şi decea comercială genoveză,la sfârşitul secolului al XIII-lea,începutul secolului al XIV-lea şia fost, apoi, inclusă în sistemuldefensiv al Ţării Româneşti. Maitârziu, a fost transformată îngarnizoană otomană. Abandonatăde către turci, cetatea s-a ruinatîn următoarele veacuri, dar estesingura cetate medievală care asupravieţuit confruntărilor ar­mate ruso-turce de pe teritoriulDobrogei.Cetatea Enisala, judeţul Tulcea
  7. 7. NOIEmbrie 2012 7Regio în RomâniaFilă din istoriespadei, mişcarea scenică, cioplitulîn lemn, olăritul, tirul cu arcul. Niciatelierele pentru adulţi nu au lipsit,iar programele de scrimă cu spadaşi sabia, aruncarea cuţitelor şi luptaromânească au fost dintre cele cares-au bucurat de un mare succes.„Ne bucurăm foarte mult că proiec­tele noastre au reuşit să impunăun brand cu care ne mândrim.Pro Istoria Fest, festivalul carepune muzica prezentului în slujbatrecutului, a adunat, în 2012, peste100.000 de spectatori la cele optevenimente pe care le-am organizat.Ne dorim să continuăm dezvoltareaacestuia şi în anii următori, astfelîncât Pro Istoria Fest să devinăo destinaţie de vacanţă în sine,pentru iubitorii de festivaluri,locuri frumoase şi istorie. Dorim sămulţumim Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului, care ne-acreditat cu încredere prin accep­tarea proiectelor depuse de aso­ciaţia noastră”, ne-a declarat ZoliToth, Preşedintele Asociaţiei StarEducation.ÎN CAPITALA DACIEI,SARMIZEGETUSAPro Istoria Fest a continuat,o săptămână mai târziu (n.r.iulie 2012), la Ulpia TraianaSarmizegetusa, fosta capitală aDaciei Romane. Evenimentul de aicia însemnat un mix între vechi şi nou,publicul având parte de activităţidesprinse, parcă, din vremea dacilorşi a romanilor, îmbinate cu elementecontemporane. Festivalul a debutatpe 11 august, cu o paradă daco-romană: oşteni daci şi soldaţi romanicu armuri strălucitoare au amintitlocalnicilor şi turiştilor despre istoriasingurului oraş din provincia Daciacare a primit titulatura metropolisîn timpul Imperiului Roman.Vizitatorii adulţi au avut parte delecţii de scrimă, aruncarea cuţite­lor la ţintă, concursuri de trasfrânghia şi trântă românească. Nicicei mici n-au fost uitaţi, pentru eiorganizându-se activităţi atractive,precum face painting, figurinedin baloane şi proiecţii de deseneanimate.ISTORICSARMIZEGETUSASarmizegetusa se află situatăîn partea de vest a ŢăriiHaţegului, la aproximativ8 km de „Porţile de Fier aleTransilvaniei”, de unde se facetrecerea în Banat. În antichi­tate, romanii au construit aicicapitala provinciei Dacia ColoniaUlpia Traiana Augusta DacicaSarmizegetusa. Zidurile oraşuluiaveau o lungime de 500 x 600 mşi închideau, în interior, o supra­faţă de aproximativ 33 ha. Pe osuprafaţă de 60-80 ha, în afarazidurilor de incintă ale oraşului,romanii au construit numeroasemonumente publice, case parti­culare, morminte.Amfiteatrul, Ţara Haţegului, Ulpia Traiana Sarmizegetusa
  8. 8. www.inforegio.ro8Regio în RomâniaFilă din istoriePESTE 25.000 DEPARTICIPANţI LATÂRGOVIşTESpre deosebire de ediţia prece-dentă, care a avut loc în perimetrulcurţii domneşti, anul acesta, înprima jumătate a lui septembrie,Pro Istoria Fest s-a defăşurat înPiaţa Tricolorului, sub egida ZilelorOraşului Târgovişte. FestivalulPro Istoria Fest a fost organizat înparteneriat cu Primăria Târgovişte.La evenimentul dedicat oraşului auparticipat meşteşugari şi folcloriştidin întreaga ţară, iar vizitatorii aufost invitaţi să ia parte la manifestărice promovează valorile, tradiţiile şiobiceiurile locale.Curtea Domnească din TârgovişteZILE DE SĂRBĂTOARE, LAGOLEşTIAtmosfera de sărbătoare a cuprinsşi localitatea argeşeană Goleşti.Pro Istoria Fest a adus în faţapublicului artizani locali care aufăcut demonstraţii de pictură deicoane pe lemn şi pe sticlă, olărit şimodelaj în argilă, sculptură în lemn,confecţionarea obiectelor casnice şidogărit, cel mai popular meşteşugISTORICtârgovișteOraşul Târgovişte a fostpentru prima dată men­ţionat drept capitalăa Ţării Româneşti în 1427, iarCurtea Domnească este atestatădocumentar încă din timpul luiMircea cel Bătrân. După mijloculsecolului al XV-lea, fortificaţiileCurţii Domneşti devin cele maimari din ţară. Curtea Domneascăa avut un important rol în de­fensiva ţării, reprezentând, toto­dată, şi reşedinţa unora dintrevoievozii importanţi din istorie.ISTORIC GOLEŞTIMuzeul Goleşti a fostînfiinţat de către RegeleCarol al II-lea sub numelede Muzeul Dinicu Golescu, pedata de 7 iunie 1939.Aşezământuls-a dezvoltat de-a lungul anilorcu noi secţiuni şi expoziţii carereflectă atât istoria familiei, câtşi istoria culturii şi civilizaţieitradiţionale argeşene.
  9. 9. NOIEmbrie 2012 9local. Micii negustori au etalatpe tarabe şi în chioşcuri păpuşi,aranjamente florale, jucării,figurine de turtă dulce şi multebunătăţi şi preparate tradiţionale.CETATEA DE SCAUN ASUCEVEI ÎşI RETRĂIEşTEGLORIAUn alt obiectiv cultural şi istoric,o altă manifestare spectaculoasă:festivalul Pro Istoria Fest s-a opritla Cetatea de Scaun a Sucevei.Pentru două zile, cetatea a revenitla viaţă, ca pe vremurile când jucaun rol cheie în viaţa moldovenilor.Piesele de teatru pentru copii, puseîn scenă de trupa Zurli, atelierelede creaţie pentru cei mari şi ceimici, demonstraţiile de luptă,dar şi de meşteşuguri străvechi aureprezentat principalele atracţii petimpul zilei. Spre seară, muzica aluat în stăpânire zidurile medievale.Încheierea evenimentului a fostsărbătorită cu spectaculoase jocuride lasere şi artificii.Regio în RomâniaFilă din istorieISTORICSIGHIŞOARAFondat în secolul al XII-leade către saşii aduşi în zonăde regii maghiari, oraşulSighişoara este astăzi unul dintrecele mai bine conservate oraşemedievale ale Europei. Farmeculşi valoarea istorică a numeroaseclădiri şi străzi ale oraşului audeterminat includerea lor înpatrimoniul UNESCO. Atracţiileacestui oraş înghețat, parcă, întimp, sunt numeroase, dar poatecele mai emblematice sunt Turnulcu Ceas, Casa lui Vlad Dracul,Biserica Mănăstirii Dominicane,Scările Acoperite sau Şcoala dinDeal.ISTORICCETATEA SUCEVEICetatea de Scaun a Suceveieste atestată documentarla 11 februarie 1388, fiindridicată în timpul domniei luiPetru I (1375–1391). Aceastafăcea parte din sistemul defortificaţii construit în Moldovala sfârşitul secolului al XIV-lea.Cetatea a fost a fost fortificatăîn secolul al XV-lea de Ştefancel Mare şi distrusă în secolul alXVII-lea (1675) de DumitraşcuCantacuzino. În momentul defaţă, Cetatea de Scaun a Suceveiconstituie un monument dearhitectură militară medievalreprezentativ pentru Moldova,fiind inclus în patrimoniul cultu­ral naţional.Finanţarea prin Programul Operaţional Regional a contribuit în modesenţial la succesul acestui proiect. Demn de menţionat este şi faptul căavem un exemplu relevant al diversităţii domeniilor care pot beneficiade sprijin financiar nerambursabil. Vorbim despre un proiect axat pepromovarea turismului, de care s-au bucurat mai multe regiuni dedezvoltare. De asemenea, mulţumită banilor europeni, organizatoriiau putut edita şi publica materiale promoţional-informative, cum ar fihărţi turistice ale zonelor în care s-au organizat manifestările, pliantede informare turistică şi cultural-istorică. Aceste materiale au fostdistribuite unui numeros public.Sursa: Asociaţia Star Education 2012SIGHIşOARA, GAZDAÎNCHEIERII SEZONULUIUnul dintre cele mai fermecătoareoraşe din România a fost gazdaultimei etape, cea care încununa unan de eforturi uriaşe şi de reuşitepe măsură. Piaţa Sigma a fostanimată, pentru două zile, de miide vizitatori, artişti, meşteşugari,artizani şi muzicieni. Pe lângădeja obişnuitele ateliere, cursuride scrimă şi demonstraţii decreativitate, pe scena din Sighişoaraa urcat o constelaţie a muziciicontemporane.
  10. 10. www.inforegio.ro10Regio în RomâniaReportajBogdan IONESCUEușor, azi, după aproape o miede ani, pentru un călătorpasionat de istorie, să se imaginezecălcând pe urmele regelui LadislauÎntâiul. Deși relieful s-a schimbatsub eroziunea vremurilor și agenerațiilor, drumețul realizeazăimediat că apele Crișului Repedevor fi fost o bună pavăză lamiazănoapte, iar cocoașa depământ va fi oferit un necesaravantaj strategic împotriva nă­vălitorilor. Legenda ne spunedespre Cetatea Oradea că era denecucerit. Forma pentagonală,semnul unei defensive agresive,păienjenișul de tuneluri subteraneale căror puncte terminus segăseau în afara zidurilor și șanțulcu apă termală adusă din pârâulPeța și care nu îngheța iarna, neconving că legenda nu e departede adevăr. Dar este, totuși, olegendă, cetatea fiind cucerită,distrusă chiar, de mai multe ori încele nouă veacuri de existență.Sau poate legenda inexpugnabilitățiiCetății Oradea se referă la altceva:la încăpățânarea locului și a zidu­rilor de a nu se lăsa biruite detimp și de năvălitori, din oricedirecție ar fi venit ei. În aproape unmileniu, cetatea a fost reconstruită,îmbunătățită, dezvoltată, dar nicio­datăabandonată.Pânășiazi,zidurilefortăreței își dovedesc utilitatea,ele adăpostind Facultatea de Artevizuale a Universității Oradea.ANUL 1000 - ÎNCEPUTURIIstoria cetății a început în secolulal XI-lea, când regele LadislauÎntâiul - sau cel Sfânt - a construitpe o „insulă”, între brațele CrișuluiRepede, o mănăstire fortificată. Înperimetrul palisadelor și al valurilorCETATEA ORADEA - UN EXCEPȚIONAL OBIECTIVTURISTIC, ISTORIC ȘI CULTURALPOZIŢIONEAZĂ REGIUNEA NORD-VEST PE HARTAPATRIMONIULUI UNESCO
  11. 11. NOIEmbrie 2012 11Regio în RomâniaReportajde pământ ale primei fortificații și-agăsit protecție și adăpost Episcopiaromano-catolică de Oradea.Prima mare cumpănă a cetăţii, dinmultele pe care aveau să i le aducăvremurile, a fost atacul tătaro-mongolilor din anul 1241. În ciudafortificațiilor încă primitive, pozițiastrategică excepțională a permisorădenilor să se apere cu oarecaresucces, mongolii având nevoiede o tactică bazată pe o extremămobilitate pentru a reuși, într-unfinal, să cucerească și să distrugăcetatea. Evenimentul a avut atâtde mare impact, încât călugărulRogerius l-a descris în poemulCarmen Miserabile sau Cântec dejale.La mai puțin de cinci ani de ladistrugere, în urma Conciliului dela Lyon, care a acordat cetății noifacilități, a pornit un amplu procesde reconstrucție care s-a desfășuratpentru mai bine de un secol.Construcția catedralei, una dintrecele mai mari din această zonă aEuropei, slujită de un colegiu de24 de preoți, a crescut importanțaașezământului și a făcut din acestanucleul polarizator al comunitățilordin arealul orădean.CENTRU EUROPEAN DERELIGIE, CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂÎn 1401, Papa Bonifaciu al IX-lea aacordat catedralei din cetate acelașirang pe care îl aveau bisericile SanMarco din Veneția și Santa MariaPortiuncula din Assisi, aceasta de­venind loc de pelerinaj pentrucredincioșii catolici din întreagaEuropă. Secolul al XV-lea a fostperioada de cea mai mare gloriepentru cetate, fiind numit și secolulde aur. Grație episcopilor cărturariAndrea Scolari, Ioan Vitez de Zdrenași Sigismund Thurzo, CetateaOradei devine unul dintre cele maiimportante centre ale umanismuluiși Renașterii din Europa central-estică.Se înființează o bibliotecă impresio­nantă, un „Lyterarum asylum”,loc de întâlnire și de dezbateripentru învățații vremii. Un vestitfizician al Universității din Viena,Georg Peuerbach, a fondat unobservator astronomic. Rodul cer­cetărilor lui Peuerbach a fostlucrarea de referință pentruastronomia medievală, „TabulasVaradienses” (Tabelele orădene), încare astronomul considera că meri­dianul zero trecea prin Oradea și, înfuncție de acesta, a calculat pozițiacorpurilor cerești și a eclipselor lu­nare și solare. Izvoarele istoricespun că exploratorul CristoforColumb ar fi avut o copie a Tabelelorîn expediția sa către Indiile de Vest.PRIN VÂRTEJURILE ISTORIEIExistența tumultoasă a CetățiiOradea a continuat și în secoleleurmătoare, fiind presărată de ase­dii, cuceriri, distrugeri și recon­strucții. Edificiul s-a aflat, perând, în proprietatea ImperiuluiHabsburgic, Imperiului Otomansau a Principatului Transilvaniei.Oștenii garnizoanei au participat laimportante campanii militare, cumar fi cruciada de la Varna (1444)sau bătălia de la Mohacz (1526). Pelângă legăturile cu marile centreCETATEA, îN CIFRESuprafaţa totală: 150.000 mpSuprafaţa construită: 21.000 mpSuprafaţa utilă: 38.000 mpConstrucţie renascentistă:ü zidul de apărareConstrucţii baroce:ü Palatul Episcopalü Biserica Catolicăü Brutăriaü Corpurile anexe.Conform legii 5/2000 privindaprobarea planului de amenajarea teritoriului național, CetateaOradea este monument istoric devaloare națională excepţională.Cetatea Oradea face parte din listapatrimoniului UNESCO.
  12. 12. culturale, religioase, administrativeși militare europene, CetateaOradei a dezvoltat și legăturistrânse cu principatele Moldovei șiȚării Românești.În epoca modernă, CetateaOradei a devenit bază strategică arevoluționarilor pașoptiști, a găzduito școală de jandarmi între cele douărăzboaie mondiale, a fost lagăr detranzit în primii ani ai dictaturiicomuniste. Organizată ca obiectivmilitar, cetatea a fost utilizată pânăîn 1989 de ministerele Apărării șiInternelor.PROIECTUL DE REVITALIZAREA CETĂȚII ORADEAImportanța istorică a Cetății Oradeaface din aceasta unul dintre celemai importante centre turistice șiculturale din Regiunea de DezvoltareNord-Vest. În cadrul ProgramuluiOperațional Regional, a fost lansatproiectul „REVITALIZAREA CETĂŢIIORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERIIÎN CIRCUITUL TURISTIC: CETATEAORADEA, COMPLEX TURISTIC EURO­PEAN”.Proiectul are ca obiectiv generaltransformarea zonei Cetății Oradeaîntr-o zonă de interes turistic major,poartă culturală și de patrimoniude intrare în circuitele culturaledin regiune, nucleu al turismuluicultural şi de patrimoniu, pilon dedezvoltare durabilă urbană și centrumulticultural european.Asemenea altor proiecte europenesimilare, Cetatea Oradea își pro­pune să devină un centru în jurulcăruia se vor crea surse de venit su­plimentar la nivel regional şi local,în jurul căreia se vor crea noi locuride muncă în domeniul culturii, tu­rismului și al ramurilor economiceconexe. De asemenea, proiectul îșipropune construirea unor avantajecompetitive la nivel regional, prininovarea şi dezvoltarea unei noigeneraţii de experienţe turisticeculturale, care vor atrage, pentruo perioadă de şedere mai lungă,vizitatori noi sau deja existenţi, îndiversitatea culturală locală şi re­gională, protejând şi conservândCetatea Oradea ca patrimoniuturistico-cultural.www.inforegio.ro12Regio în RomâniaFişa tehnică a proiectuluiPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilăa turismului regional şi local. DOMENIUL DE INTERVENŢIE 5.1 – Restaurareaşi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizareainfrastructurilor conexeTitlul proiectuluiRevitalizarea Cetăţii Oradea în vedereaintroducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea,Complex turistic european - etapa IPerioada de implementare: IUNIE 2009 – IUNIE 2015VALOAREA TOTALĂ APROIECTULUI:36.780.329,12 LEIVALOAREA ELIGIBILĂ APROIECTULUI:29.306.839,60 LEIASISTENŢA FINANCIARĂNERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ:28.717.702,60 LEIReportajDintreobiectivelemajorealeproiectului,menţionăm:Ø Consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncţionalizarea corpurilorde clădire A, G, H, I, K ,L, M, P, însumând aproximativ 13514 mp construcții,aproximativ 190 încăperi și 13514 mp suprafețe exterioare;Ø Creșterea accesibilității monumentului prin refacerea, reamenajareacăilor de acces, iluminarea exterioară și decorativă, amenajări peisagistice;Ø Extinderea sezonului turistic și chiar eliminarea extrasezonalitățiivizitării obiectivului turistic, de patrimoniu și cultural, prin introducereacetăţii în circuitul turistic și cultural European și prin revitalizarea unoractivități economice tradiționale în Cetate;Ø Creşterea cu 300% a numărului de turişti, în termen de 36 luni de lafinalizarea proiectului;Ø Instalarea de facilități pentru persoanele cu dizabilități în corpurile declădire reabilitate;Ø Creșterea eficienței energetice în corpurile reabilitate cu 100%.
  13. 13. NOIEmbrie 2012 13EvenimentRegio în RomâniaVeşti bune de la Oradea. Sala„Traian Moşoiu” a Primărieia găzduit, pe 23 şi 24 octombrie2012, lucrările Comitetuluide Monitorizare al ProgramuluiOperaţional Regional 2007 –2013, la care a fost prezentăAngela Martinez–Sarasola, şefaUnităţii pentru România din cadrulDG REGIO (Directoratul Generalpentru Politică Regională aComisiei Europene) şi KoenDelanghe, manager de programîn cadrul Comisiei Europene, DGREGIO.Potrivit lui Marcel Boloş, secretarde stat la Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismului, Autoritateade Management are în vedererealizarea unei scheme de finanţare,în cadrul Programului OperaţionalRegional, care să acopere cheltu­ielile de reabilitare termică a spi­talelor: „Este o investiţie mult aş­teptată şi am stabilit ca, până laurmătoarea întâlnire a Comitetuluide Monitorizare, să definitivămschema de finanţare”, a declaratMarcel Boloş.Directorul general al Autorităţii deManagement a Programului Ope­raţional Regional, a subliniat, îndeschiderea evenimentului, priori­tăţile de finanţare ale programului„Impactul asupra comunităţii estemult mai ţintit. 90% din aceştibani sunt folosiţi pentru proiectecomunitare: spitale, utilităţi, etc,şi, în mai mică măsură, pentruproiecte de afaceri”.În program vor intraspitale municipaleConform dezbaterilor care auavut loc, se doreşte ca banii săfie utilizaţi pentru reabilitareatermică a spitalelor din municipiilereședință de județ. Fondurile nuvor putea fi accesate de către spi­talele private. „Este vorba de douăcomponente: reducerea cheltuie­lilor de funcţionare pentru spitale,pe de o parte, şi confortul termical pacienţilor, pe de altă parte”,a subliniat secretarul de stat dinMinisterul Dezvoltării Regionale şiTurismului.După definitivarea schemei definanţare, procesul de contractareva trebui finalizat până la 31 de­cembrie 2013. Aceste proiecte vatrebui implementate până la 31 iulie2015. „Este un program absolutnecesar pentru România, pentruasigurarea condiţiilor în domeniulsănătăţii”, a explicat Marcel Boloş.„Este vorba despre un programpilot. Câştigul cel mai mare estepentru perioada 2014 – 2020. Încondiţiile în care acest programmerge bine, vom avea uşa deschisăpentru a negocia astfel de programepentru eficientizarea energetică şipentru clădirile publice, şcoli, deexemplu”, a conchis Marcel Boloş.Totodată, în cadrul şedinţei Co­mitetului de Monitorizare au fostaprobate criteriile pentru dome­niulde finanţare „Sprijinirea investi­ţiilor în eficienţa energetică ablocurilor de locuinţe”. Lansareaapelului de proiecte a avut loc,ulterior, pe data de 2 noiembrie, iarîncepând cu 3 decembrie 2012 potfi depuse proiecte de către poten­ţialii beneficiari.Bugetul alocat acestui domeniueste de 300 de milioane de euro,împărţiţi, egal, pe cele opt regiunide dezvoltare. Valoarea maximă aunui proiect nu trebuie să depăşeas-că 46 milioane de lei. Proiecteledepuse de un solicitant (municipiureşedinţă de judeţ sau sector almunicipiului Bucureşti) nu vor depăși35% din alocarea financiară aferentăregiunii respective pentru acestdomeniu, astfel încât să se eviteconcentrarea fondurilor aferenteunei regiuni într-un singur municipiusau sector din acea regiune.BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRUREABILITAREA TERMICĂ A SPITALELORDan BIRTA
  14. 14. www.inforegio.ro14Regio în RomâniaCarmen IVANOVDezvoltare urbanăCetățenii Bucureștiului se potbucura acum de un grad sporitde siguranță, mulțumită celor47 de camere de supravegherece asigură accesul permanent alforțelor de ordine din arealulBaicului la redare video în timpreal, pentru a putea preveni șicombate fenomenul criminalității,prin intermediul Centrului deComandă și Dispecerat al Polițieisectorului 2.București – capitală a unei țări cuaspirații occidentale, însă confruntatăcu un nivel ridicat al infracționalității,ce riscă să sufoce accesul metropoleiromânești pe scena internațională amarilor orașe ale Uniunii Europene.Siguranța pe străzi, în magazine, înspațiile publice – acel sentiment căviața, bunurile și activitatea nu suntamenințate la fiecare pas – toateacestea sunt de maximă importanță.Forțele de ordine trebuie să semodernizeze permanent, să fie cu unpas înaintea infractorilor. Însă „teoriaca teoria, dar practica ne omoară” –cel puțin așa stăteau lucrurile pânăla apariția inițiativelor de tipul celeicare face subiectul acestui articol.SUPRAVEGHERE VIDEO LANIVEL URBANÎn linia definită de către REGIO –Inițiativă locală. Dezvoltare regio­nală – proiectul de supravegherevideo urbană, finalizat în beneficiulPoliției Sectorului 2 București și allocuitorilor capitalei, are o valoaretotală de 3,5 milioane de lei, dincare peste un milion de lei estecontribuția beneficiarului. Proiectulvizează creșterea siguranței socialeși a securității din zona Baicului,dar și prevenirea criminalității,prin eficientizarea activităților dedepistare, detectare și combatere ainfracțiunilor.Toate operațiunile din Centrul de Co­mandă se desfășoară în colaborare cuPoliția Rutieră. În zona acoperită, maimulte infracțiuni au fost depistate șioprite în intervale record, de până la5 minute, de către forțele de ordine.„Înainte de implementarea sistemuluide supraveghere video din arealulBaicului, conducerea Poliției Secto­rului 2 a realizat o atentă docu­mentare în străinătate, unde suntdeja imple­mentate și utilizate, lanivel de oraș, astfel de sisteme desupraveghere anti-infracțională. Deasemenea, inițiativa a venit și ca omăsură de a compensa personalulinsuficient al forțelor de ordine, iarefectele s-au făcut simțite imediat.În perioada 2011-2012, numărulinfracțiunilor a scăzut la mai puțin dejumătate față de anul precedent”, adeclarat Directorul Poliției Sectorului2 – București, Aurel Dobrilă.REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂPREVIN INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI
  15. 15. NOIEmbrie 2012 15Regio în RomâniaDezvoltare urbanăSIGURANȚĂ ÎN TIMP REAL –REGIODacă latinii spuneau: Si vis pacem, parabellum. (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război), proiectul de fațăadoptă o altă abordare: Este mai binesă previi, decât să combați. Acestaeste rolul esențial al tehnologieiangajate social, puse în slujba bineluipublic.Drept dovadă, cei care au avut ocaziasă pătrundă în Centrul de Comandădin Poliția Sectorului 2 - Bucureștiau putut vedea o imagine desprinsă,parcă, dintr-un film american: unvideo wall imens, format din moni­toare care transmit în timp realimagini din principalele intersecțiidin zona Baicului. Doi ofițeri specia­lizați în tehnici de monitorizareși supraveghere analizează fluxulvideo. În cazul în care observă posi­bile activități infracționale, letransmit colegilor din teren toateinformațiile relevante cu privire lazonă, suspecți, victime potențiale,daune și alte detalii care se dovedescnecesare pentru o intervenție rapidăși eficientă. Toate imaginile captatede către camerele video sunt păstratetimp de 30 de zile în biblioteca elec­tronică a Poliției Sectorului 2, undese află și serverele Centrului deComandă. Astfel, unele dintre celemai sofisticate echipamente digitaledisponibile, în lume, la ora actuală,servesc unui singur scop: siguranță 24de ore din 24.Proiectul a început, efectiv, pe 16decembrie 2011 și este consideratun succes deplin, deoarece nu aîntâmpinat niciun fel de probleme deimplementare.MAI MULT DECÂTSECURITATE:RESPONSABILITATE SOCIALĂȘI FIABILITATEÎn perioada de implementare aproiectului au fost create 12 locuri demuncă, dintre care, după finalizare,zece angajați și-au continuatactivitatea. Însă, indiferent de câtde eficient ar fi un astfel de sistem,atât de puternic tehnologizat, oarenu există riscul ca întregul Centrude Comandă să devină neoperaționalîn cazul unei pene de curent? Soluțiaeste, pe cât de elegantă, pe atât deeficientă: continuitatea operațiuniloreste asigurată, chiar și în condițiileunei întreruperi a furnizării deenergie electrică, mulțumită in­stalării celor șapte unități UPS(Uninterruptible Power Supply) careasigură desfășurarea activității desupraveghere fără sincope.Este evident că acest proiect este onecesitate într-o lume cu o dinamicăredefinită de tehnologia secoluluial XXI-lea. Inițiativa de față esteprima de acest gen din București,însă, cu siguranță, nu și ultima. Esteun exemplu de urmat pentru toatecelelalte cinci sectoare ale Capitaleiși, de ce nu, și pentru alte orașe dinRomânia.
  16. 16. www.inforegio.ro16Regio în RomâniaSocialCarmen IVANOVȘtim cu toții că veniturilepensionarilor din Românianu sunt, de cele mai multe ori,suficiente nici pentru traiul de zicu zi, iar când vine vorba despretratamente medicale, cei mai mulțibătrâni preferă să sufere în tăcereși să ducă boala pe picioare, dincauza lipsei de bani. Lucrurile staualtfel pentru pensionarii din Deva,deoarece Casa de Ajutor Reciproca Pensionarilor (CARP) Deva, cuajutorul fondurilor europene,a reușit să înființeze un Centrusocial pentru persoane vârstnice,unde mii de oameni pot beneficiade tratamente pentru afecțiunilespecifice vârstei a treia, în celezece cabinete medicale dotate lastandarde europene.Proiectul are o valoare totală deaproximativ 3,5 milioane de lei, iarcontribuția REGIO a fost de peste 2,5milioane de lei. Proiectul Casei deAjutor Reciproc a Pensionarilor Devaa avut o perioadă de implementarede 16 luni.REGIO – TEHNOLOGIE DEULTIMĂ GENERAȚIE PENTRUSĂNĂTATEA BĂTRÂNILORCele mai noi studii arată că peste68% din populaţia Pământului sufe­ră de dureri lombare și cele maiafectate sunt persoanele trecute de60 de ani.Noul centru social pentru persoanevârstnice este dotat cu aparaturămedicală performantă care estepusă la dispoziția tuturor celor careau nevoie de tratamente.„Numai în secțiile de Fiziokine­toterapie şi Recuperare Medicalălucrează, în fiecare zi, patru asis­tente și cel mai renumit medic dinoraș și vin și persoane din afaraDevei pentru tratamente. Aparaturaeste una de ultimă generaţie şideserveşte unei game largi de ac­tivităţi medicale: terapie de cu­renţi interferenţiali, vacuum prinelectroterapie, terapie cu ultrasu­nete, magnetoterapie, terapieLaser, terapie cu unde scurte, te­rapie cu microunde, tracţiune con­trolată, baie de parafină, terapiecu lumină monocromatică, elongaţiicervicale şi lombare’’, a declaratpreşedintele CARP Deva, FranciscKovacs.Pacienții și însoțitorii celor cu pro­bleme care vin din alte localități laCentrul social pentru persoane vârst­nice CARP Deva beneficiază gratuitde spații de cazare și au un oficiu depregătire și servire a mesei.Fiecare membru al Casei de AjutorReci­proc Deva, de care aparțineCentrul so­cial pentru persoanevârstnice, poate beneficia, fără săplătească nimic, de patru tratamen­te de fizioterapie, timp de 10 zile,indiferent de pensia pe care o are.Desigur, cel mai solicitat serviciueste cel din cabinetul mediculuide familie, unde oamenii primescdiagnosticele și sunt trimiși cătresecțiile specializate pe diferiteafecțiuni. Deși acesta funcționa șiînainte de începerea implementăriiproiectului REGIO, condițiile erauru­dimentare, spațiul de lucru nurespecta toate normele în vigoare,iar majoritatea consultațiilor sebazau mai mult pe anamneză și pesimptomatologie clinică, decât peanalize de laborator sau investigațiiimagistice, care acum, cu ajutorulnoilor aparate, sunt posibile și ducla stabilirea unui diagnostic precis.Tot în cadrul acestui centru a fostREGIO ajută bătrânii din Devaprin Centrul social pentru persoane vârstnice
  17. 17. NOIEmbrie 2012 17deschis și un cabinet de protezareauditivă unde consultațiile suntgratuite pentru toţi membrii CARPDeva. Bătrânii cu pensii mai mici de500 de lei și care au nevoie de astfelde aparate beneficiază de reduceripentru aceste dispozitive.„În funcţie de fondurile alocatede Casa Judeţeană de Asigurăride Sănătate, cheltuielile pot fidecontate. Pentru acest lucru, în­tocmim un dosar individual, pe careîl înmânăm Casei de Asigurări deSănătate, și există posibilitatea cabanii să fie recuperați ulterior decătre beneficiarul protezei’’, a maideclarat Francisc Kovacs.SERVICII MAI IEFTINEPENTRU BĂTRÂNII DIN DEVACentrul social pentru persoanevârstnice CARP Deva nu pune ladispoziția cetățenilor doar apara­tura medicală și spații de cazarepentru întreținători.Pe lângă aceste facilităţi, condu­cerea centrului dorește includereaunor servicii gratuite pentru membriiplătitori ai Casei de Ajutor ReciprocDeva. Acestea sunt tratementelede prevenție a bolilor și analizeleuzuale de laborator, precum hemo­leucograma.Într-o Românie în care sistemulde asigurări de sănătate estesuprasolicitat, această inițiativă,realizată cu ajutorul fonduriloreuropene REGIO, vine ca o gură deoxigen pentru vârstnicii cu veniturireduse și nu numai, care, după oviață întreagă de muncă, merităun trai mai bun, iar suferințelebătrâneții ar trebui să poată fitratate de către medici cu ajutorulunor tehnici și tehnologii moderne,în spații amenajate corespunzătorpentru nivelul și cerințele secoluluiXXI.Regio în RomâniaSocial
  18. 18. www.inforegio.ro18Regio în RomâniaAfaceriCarmen IVANOVJudețul Giurgiu a făcut un pasmare înainte în ceea ce priveștedezvoltarea economică locală,odată cu finalizarea proiectului dedezvoltare a structurii de afacerila nivelul regiunii Sud-Muntenia.În sudul României, problema locu-rilor de muncă și a dezvoltării eco­nomiceareprezentat,dintotdeauna,o problemă majoră a locuitorilor dinzona Giurgiu. Industria reprezintămotorul de creștere economică înregiunea Sud-Muntenia, generând29% din produsul intern brut al zoneiși 13 procente din contribuția la PIB.Acest eșec al dezvoltării industrialea dus la numeroase concedieri șirestructurări masive și a făcut canumărul șomerilor să crească con­siderabil, cu mult peste media na­țională, din 2007 până în prezent.În sudul țării noastre sunt localizatepeste 17 procente din numărul totalal oamenilor fără locuri de muncă.REGIO – NOI LOCURI DE MUNCĂDeși județul Giurgiu se află într-ozonă de câmpie, cu condiții exce­lente din punct de vedere al agricul­turii, pe viitor, comerțul, industriaauto și cea petrolieră reprezintătendințele de dezvoltare economicăîn această regiune, detronând agri­cultura, industria prelucrătoare sauindustria alimentară.La începutul lunii octombrie 2012,Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Muntenia a prezentat jurna­liștilor proiectele care se desfășoarăcu sprijinul financiar nerambursabilRegio, rezultatele acestora, darși impactul pe care programul definanțare l-a avut în regiunea dinsudul României.Durata de implementare a proiectu­lui prin care a fost finanțat centrulmultifuncțional de dezvoltare aCentru multifuncţional de dezvoltarea afacerilor în județul Giurgiu
  19. 19. NOIEmbrie 2012 19Regio în RomâniaAfaceriafacerilor a fost de 24 de luni șia avut ca scop construcţia uneistructuri de sprijinire a afacerilor,asigurarea de facilități pentrufirmele din cadrul structurii, iar aicivorbim de acces la utilități, căi deacces și telecomunicații, asigurareade spații pentru desfășurarea activi­tăților economice de prestare ser­vicii pentru firmele găzduite, învederea atragerii de investiții -birouri, depozite, locuri de parcare,săli de conferințe, spații tehnicesau grupuri sanitare. De asemenea,proiectul implică și valorificareapotențialului material și uman aljudețului Giurgiu - crearea de noilocuri de muncă permanente încadrul firmelor găzduite în acestcentru. Vor fi create peste 70 delocuri de muncă permanente.Grupul țintă al proiectului Regiocuprinde microîntreprinderile dindomeniul serviciilor financiare, le­gale, marketing, management,IMM-urile care se ocupă cu organiză­rile de evenimente, expoziții sautârguri, IMM-urile din domeniulserviciilor auto sau firme de asigurăriși brokeri.BENEFICIARUL PROIECTULUI REGIO– SC CAMION LOGISTICSC Camion Logistic SRL este bene­ficiarul care a semnat contractulde finanțare pentru proiectul„Centru multifuncţional dedezvoltare a afacerilor”. Proiectula primit finanțare în cadrul Axei 4- „Sprijinirea dezvoltării mediuluide afaceri regional şi local” aProgramului Operaţional Regional.16.005.954,82 de lei este sumacare reprezintă bugetul total alproiectului.„SC Camion Logistic SRL dinGiurgiu este primul beneficiar defonduri europene nerambursabileRegio pentru dezvoltarea dura­bilă a structurilor de sprijinire aafacerilor. Prin realizarea acestuiproiect, Regio va crește potențialulde dezvoltare a activităților econo­mice din zona Giurgiu, structurade afaceri din comuna BolintinDeal devenind, astfel, un punctde atracție pentru investitori”,a declarat Liviu Mușat, directorulAgenției pentru Dezvoltare Regio­nală Sud-Muntenia.„BANII SUNT UN CAPITAL DELUCRU”Complexul include o hală de 1900mp pentru reparaţii, cu 18 posturide lucru, o magazie cu o suprafaţăde 600 mp şi o înălţime de 10 m,precum şi un corp de birouri P+3,cu o suprafaţă desfăşurată de 1300mp, cărora li se adaugă platformede parcare şi zone de aşteptarepentru clienți. De aseme­nea, laparterul corpului de birouri, existăun segment destinat celor carelucrează în cadrul complexului,compus din vestiare, sală de mese,duşuri, etc. La ultimul etaj al clă­dirii, este amplasată o sală deconferinţe având 120 mp şi carebeneficiază de tehnică modernă îndomeniu.Bugetul proiectuluieste de16.005.954,82leiDirectorul companiei SC Camion Logistic, Ion Lixandru, este de părerecă „acest program (n.r. Programul Operaţional Regional) reprezintăo soluție extraordinară de majorare a activului. Programul de finan­țare lucrează ca un acționar care îți dă o sumă de bani și îți ceredoar să respecți programul. Banii reprezintă un capital de lucru carese transformă în cerințe, un ajutor pe care societatea de afaceri îlprimește pentru a-și respecta proiectul”.
  20. 20. www.inforegio.ro20Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriCarmen IVANOVUn spital modern, cu 12cabinete dotate cu aparaturăde ultimă generaţie, mobiliermodern şi infrastructura reabili­tată în întregime. De asta au partelocuitorii din Râmnicu Sărat, dupăce conducerea spitalului, împreunăcu autorităţile locale, au accesatpeste cinci milioane de lei cusprijinul Regio.Ambulatoriul spitalului municipaldin Râmnicu Sărat a beneficiat de unproiect în valoare de 5.190.388,49de lei, din care aproape 690.000 delei reprezintă contribuţia benefi­ciarului, primăria Râmnicu Sărat.Mai mult de 50.000 de oamenibeneficiază, în prezent, de serviciileoferite de spitalul municipalRâmnicu Sărat.REGIO - RESPECT PENTRUACTUL MEDICALOricât de pricepuţi şi dedicaţi pro­fesiei ar fi medicii din RâmnicuSărat, cu siguranţă, nu pot faceminuni cu aparatură veche şi înspaţii insalubre. Am stat de vorbăcu medicii care lucrează în acestspital: „actul medical se desfăşoară,după reabilitare, în condiţii multmai bune, medicii au parte deaparatură mult mai performantăşi, astfel, timpul petrecut cu unpacient se înjumătăţeşte, pentru cătoate rezultatele analizelor pot fiobţinute foarte rapid”, a declarat,pentru revista Regio, medicul spe­cialist Carmen Milea. „În ceeace priveşte aparatura, spitalul afost dotat cu două ecografe desensibilitate mare, metoda de inves­tigare este acum mult mai precisăşi acesta este motivul pentru careşi afluenţa pacienţilor este maimare, pentru că acum vin pentruconsult şi tratament şi oameni dinlocalităţile învecinate, chiar dinjudeţe învecinate, precum Vranceasau Brăila”, a mai spus mediculspecialist Carmen Milea.Am discutat şi cu câţiva pacienţicare aşteptau să intre la consultaţie.Aceştia spun că, după reabilitare,vin cu mai multă încredere la spital,totul e mai curat şi speranţele puseîn rezultatele actului medical aucrescut. „E mult mai bine, e multmai curat şi au aparate noi, ca înoccident’’, a declarat un pacient dinsala de aşteptare a ambulatoriului.Și autorităţile municipiului RâmnicuSărat au contribuit financiar la rea­lizarea proiectului: „Implicarea pri­măriei a fost maximă, deoarece, înmod normal, un proiect de genulREGIO - UN SPITAL REABILITAT,O ŞANSĂ ÎN PLUS LA VIAŢĂ„Banii au fost investiţi în echipamente medicale în general,circa 500 de milioane, şi restul în infrastructură: instalaţii,fundaţii, absolut tot a fost luat de la zero. A fost reabilitatăcladirea în totalitate, de la instalaţii sanitare la văruieli. Avem15 secţii în tot spitalul, iar în ambulatoriu funcţionează peste 10cabinete. În urma reabilitării, a crescut satifacţia pacienţilor,care au avut parte de alte condiţii în locaţia înnoită. Vin cu maimultă încredere datorită condiţiilor de care beneficiază, iarpersonalul medical, având condiţii mult mai bune, vede altfelviaţa la serviciu”, a declarat Adrian Danielescu, managerul spitalului.
  21. 21. NOIEmbrie 2012 21acesta are o cofinanţare de 2%,iar noi am ajuns la 11%, din pri­cina cheltuielilor neeligibile careau apărut pe parcurs. Primăria s-aimplicat total pentru a duce pro­iectul la final. A apărut aceastăsituaţie, deoarece proiectul ini­ţial nu a cuprins toate locaţiileambulatorului, noi am refăcutproiectul pe parcurs, astfel încâtsă finalizăm întreg ambulatoriul.Iniţial, s-a urmărit doar o mo­dernizare a instalaţiilor şi achizi­ţionarea de echipament, însă, pănăla urmă, a trebuit să intervenimşi la fundaţii, cu subzidiri, şi laacoperiş, cu şarpan­tă. Au fostmulte lucrări pe care proiectantulnu le-a prevăzut în primă fază şipe care noi le-am acceptat pentrucă erau absolut necesare pentru aîncheia acestă parte a spitalului,ambulatoriul, în proporţie de 100%.Mai avem şi alte proiecte, primăriaa accesat tot ce se putea accesala nivel de fonduri europene, înregiunea Sud-Est, valoarea totală aacestor proiecte este în jur de 40de milioane de euro”, a declaratViorel Holban, primarul municipiuluiRâmnicu Sărat.La nivelul regiunii de dezvoltareSud-Est au fost semnate, până la30 septembrie 2012, un număr totalde 365 de contracte de finanţare,valoarea totală solicitată fiind de418,99 milioane de euro, ceea cereprezintă 78,34% din valoareaalocată regiunii pentru perioada2007-2013.Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuriProiectîn valoare de5.190.388,49lei
  22. 22. www.inforegio.ro22Ştiri regionaleRegio în RomâniaNORD-VESTNORD-ESTVESTCENTRUParcul sportiv„Iuliu Haţieganu” dinCluj-Napoca, reabilitatcu fonduri RegioUniversitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca va începereabilitarea Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, dupăsemnarea, pe 30 octombrie 2012, a contractului definanţare prin Programul Operaţional Regional. Încadrul proiectului se vor realiza extinderea sediuluiFacultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, reabilitarea şimodernizarea a şase terenuri de sport, reabilitareacăilor de acces, a reţelei de iluminat şi a sistemelor dealimentare cu apă, şi respectiv, canalizare din incintacampusului Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.IMAGO-MOLÎn luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şiFarmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, a organizat „Conferinţade lansare oficială a Clusterului Regional Inovativ deImagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est” (IMAGO-MOL). Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului„Imagistică medicală avansată, interdisciplinarăşi integrată, prin crearea unei Reţele de ClustereRegionale şi Strategii de Dezvoltare la nivel european”(AMI-4Europe), finanţat de Comisia Europeană prinProgramul Cadru 7 – Regiuni ale Cunoaşterii. ObiectivulAMI-4Europe îl reprezintă dezvoltarea în regiune a nanomedicinei, a farmacologiei, a biotehnologiei pentrusănătate şi a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.Pentru detalii, accesaţi:http://ami-4europe.eu/ sauwww.imago-mol.ro.PARCTEHNOLOGICAgenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a contractatproiectul Consiliului Judeţean Timiş - „Parc Tehnologicpentru Energie Alternativă Timişoara”. Proiectul vaprimi finanţare de aproximativ 19 milioane de lei încadrul Regio – Programul Operaţional Regional, axaprioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor– poli urbani de creştere” şi vizează sprijinirea firmelordin domeniul tehnologiilor de producţie a energiei dinsurse regenerabile. Parcul tehnologic va avea spaţii deproducţie, întreprinderi/ateliere, depozite, serviciipublice; spaţii administrative, birouri; acces auto,spaţii pentru parcare auto; acces la utilităţi tehnico-edilitare.braşov,centru de afaceriAgenţia pentru Dezvoltare Regională Centru va derula,în calitate de Organism Intermediar, proiectul „Centrulde dezvoltare a afacerilor Braşov” destinat structurilorde afaceri. Contractul a fost semnat în luna octombriela Alba Iulia, în prezenţa reprezentantului LanduluiBrandenburg, Birgit Schliewenz, deoarece investitoriigermani sunt interesaţi să dezvolte parteneriate cufirmele româneşti din Braşov. În valoare de 7,5 milioanede euro, centrul de afaceri de lângă Braşov va avea27 de angajaţi, iar în cadrul său vor activa: 15 micro-întreprinderi, 7 întreprinderi mici şi 1 întreprinderemijlocie, şi va asigura cel puţin 350 de locuri de muncănoi.
  23. 23. NOIEmbrie 2012 23Ştiri regionaleRegio în RomâniaSUD-VESTOLTENIASUD-ESTSUDMUNTENIABUCUREŞTI-ILFOVconferinţaPolilor de creştereADR Sud – Vest Oltenia, împreună cu Primăria Munici­piului Craiova şi Asociaţia de Dezvoltare RegionalăZona Metropolitană Craiova, a organizat, în luna oc­tombrie, „Conferinţa Polilor de Creştere”, la care auparticipat coordonatorii polilor de creştere, reprezen­tanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,ai Ministerului Afacerilor Europene, ai Asociaţiilorde Dezvoltare Intercomunitară. Scopul a fost de aanaliza stadiul implementării Planurilor Integrate deDezvoltare pentru 2007–2013, dar şi de a prezenta per­spectiva Polilor metropolitani 2014–2020. Una dintrepropunerile ADR SV Oltenia, pentru 2014–2020, esteaceea de a introduce transportul inteligent (creareaunor coridoare de transport, pasaje şi reţele subteranede transport prevăzute cu tehnologie adecvată).ÎNTÂLNIRI DE LUCRUÎn luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est a organizat întâlniri ale Grupurilor de LucruSub-Regionale pentru elaborarea Planului de DezvoltareRegională Sud-Est 2014-2020. Oraşele în care s-auorganizat întâlnirile au fost: Brăila, Tulcea şi Galaţi.La aceste întâlniri au participat reprezentanţi ai auto­rităţilor publice locale, ai direcţiilor judeţene de sta­tistică, ai compartimentelor de dezvoltare rurală, aiinstituţiilor din sistemul educaţional, reprezentanţi dinmediul academic, cultural şi de afaceri, dar şi repre­zentanţi ai societăţii civile. Întâlnirile grupurilor delucru sunt în conformitate cu priorităţile tematicenaţionale şi respectă liniile directoare menţionateîn Memorandumul Ministerului Afacerilor Europeneprivind pregătirea accesării şi implementării fonduriloreuropene 2014-2020.STUDENŢI INFORMAŢI„Sesiunea de informare destinată studenţilor dinregiunea Sud-Muntenia”, eveniment organizat deAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia înluna octombrie, cu sprijinul Axei prioritare 6 „Asistenţătehnică” a REGIO, a avut ca scop impulsionarea tinerilorpentru a profita de oportunităţile oferite de finanţărileeuropene. Au fost organizate doua întâlniri, primala Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi MedicinăVeterinară Bucureşti şi cea de-a doua la Universitatea„Valahia” Târgovişte. Peste 270 de studenţi au primitinformaţii despre: accesarea fondurilor europene prinRegio, asistenţă nerambursabilă pentru proiecte şistrategia de programare a instrumentelor structuralepentru 2014 - 2020. Următoarea întâlnire va avea locîn luna noiembrie, la Universitatea din Piteşti.PLANURIADR Bucureşti-Ilfov, în colaborare cu Primăria Chitila, aorganizat o Caravană de informare Regio. Evenimentuls-a desfăşurat joi, 1 noiembrie 2012, la Casa de culturăTudor Arghezi, cu scopul de a prezenta date desprederularea proiectelor cu finanţare din ProgramulOperaţional Regional în oraşul Chitila şi în regiuneaBucureşti-Ilfov. S-au mai discutat şi priorităţilede dezvoltare ale regiunii în următorii ani, dar şiprincipalele direcţii de dezvoltare din Strategia Europa2020. Participanţii la eveniment au primit plianteşi broşuri care conţin informaţii despre ProgramulOperaţional Regional în regiune şi revista Regio.
  24. 24. www.inforegio.ro24ComentariuRegio în RomâniaVlad IONESCUÎn luna februarie a anului 2013,România va organiza cel mai mareeveniment sportiv de iarnă din în­treaga ei istorie. Vorbim despreFestivalul Olimpic al TineretuluiEuropean (FOTE), un fel deOlimpiadă a juniorilor, cu un impactrăsunător pe plan mondial. Dela Universiada de vară din 1982– competiţie care, între timp, adispărut de pe harta sportuluimondial – România n-a mai avutşansa de a se implica într-un astfelde eveniment grandios.Aţi putea spune că ţara noastră amai organizat competiţii majore,precum Campionatul European deFotbal pentru naţionalele sub 21 deani în 1999 sau finala Europa Leaguedin 2012. Niciunul dintre acesteevenimente nu se compară însă,prin complexitatea lui, cu ceea cevom trăi în luna februarie a anului2013. Nu mai puţin de patru oraşe-staţiuni – Râşnov, Predeal, Braşov şiPoiana Braşov - trebuie pregătiteîn cel mai mic amănunt ca săprimească zecile de mii de sportivişi turişti ce ne vor asalta hotelurile,pensiunile, pârtiile, restaurantelesau centrele de distracţie. Omisiune deloc uşoară, dar caretrebuie dusă la capăt fără stropde greşeală, pentru că imagineaRomâniei depinde extrem de multde reuşita acţiunii. Oaspeţii – fie eisimpli turişti sau sportivi de top -trebuie să plece de aici încântaţi deorganizare, de spaţiile de cazare,de petrecerea timpului liber şi deospitalitatea noastră. Este musai săîi facem să se întoarcă şi în viitor,să ia în consideraţie România cape o posibilă destinaţie de schi,de vacanţă de iarnă, an de an. Iarturiştii de peste hotare reprezintădoar o jumătate de miză. Nu trebuieFESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN –ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE IARNĂ
  25. 25. NOIEmbrie 2012 25ComentariuRegio în Româniasă-i neglijăm pe românii iubitori aisporturilor de iarnă, din ce în ce maimulţi şi mai pasionaţi. Este extremde important să gândim o strategiebine pusă la punct, pe termen scurt,mediu şi lung, prin care românii săredescopere frumuseţile şi atuurilede a schia aici, în ţara lor. Să nu îşimai facă planuri în fiecare an de apleca în Austria, Italia, Franţa sauElveţia.În plus – lucru deloc de neglijat –competiţia va fi transmisă de cele­bra televiziune Eurosport, un canalfoarte important de sport, ce poatecontribui la consolidarea imaginiipozitive a României pe bătrânulcontinent. Bineînţeles că o astfelde manifestare grandioasă nu existăfără bani. Iar planul de modernizarea staţiunilor şi a pârtiilor de schi,snowboard, biatlon sau schi fond,a patinoarelor, a trambulinelor, apornit, ca în orice lucru bine gospo­dărit, acum câţiva ani. Din fondurileMinisterului Dezvoltării Regionale şiTurismului, dar şi din bugetele con­siliior locale, au fost lărgite pârtiilede schi, biatlon şi schi fond dinPredeal, Poiana Braşov şi Râşnov, afost construit de la zero patinoarulolimpic din Braşov, unde se vor jucameciurile de hochei, este deschisăprocedura de modernizare a pati­noarului din Poiana Braşov pentrucompetiţia de patinaj artistic, a fostconstruită trambulina de sărituride la Râşnov, au fost extinse saumodernizate instalaţiile pe cablu,dar şi infrastructura.Despre proiect am stat de vorbă,într-o primă discuţie, cu Puiu Gaspar,secretarul general al FederaţieiRomâne de Schi Biatlon. Este unuldintre cei mai puternici susţinătoriai Festivalului Olimpic al TineretuluiEuropean şi unul dintre iniţiatoriiaducerii competiţiei în România.„Este cel mai ambiţios şi binevenitplan pe care îl pune la punctMinisterul Dezvoltării Regionale şiTurismului. Toate investiţiile pe carele-a făcut instituţia în ultimii ani, îndezvoltarea infrastructurii pentrusporturile de iarnă, se vor întoarceînzecit, sunt convins. Pentru căvom ieşi cu capul sus în lumea spor­turilor de iarnă, a schiului maiales, un sport care atrage an de andin ce în ce mai mulţi practicanţi.În plus, sportivii noştri vor aveaocazia să concureze, la ei acasă,împotriva celor mai tari concurenţidin străinătate. Dacă vă uitaţi peharta mondială a olimpismului veţivedea aşa: 2012, Anglia cu JocurileOlimpice de vară de la Londra, apoi2013, România cu Festivalul Olimpical Tineretului European, şi 2014,Rusia cu Jocurile Olimpice de iarnăde la Soci. Este un uriaş beneficiude imagine al României, nu numai alstaţiunilor implicate ” – spune PuiuGaspar.În staţiunile ce vor face parte dinlanţul Festivalului Olimpic al Tine­retului European sunt aşteptaţi peste1000 de sportivi. În plus, vor ajungeîn România peste 500 de membri aistaffurilorschiorilor,adicăantrenori,oficiali ai federaţiilor naţionalesau ai Comitetului InternaţionalOlimpic. Iar organizatorii estimeazăcă numărul turiştilor din Româniasau de peste graniţe va fi de ordinulzecilor de mii.Aşadar, Festivalul Olimpic al Tinere­tului European poate deveni otrambulină excelentă pentru ceeace ar trebui să reprezinte turismulde iarnă pentru România. Investimacum, ca să culegem roadele în aniiviitori. Un copac se naşte dintr-ungrăunte uneori aproape invizibil.Haideţi să considerăm FOTE acestgrăunte din care să renască turismulromânesc.
  26. 26. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro26Omașină a timpului ne poatetransporta cu 700 de ani înurmă, în plin Ev Mediu. Locul?Complexul de castele și fortificațiide la Ehrenberg, Austria. Aceastăexperiență de-a dreptul magicăeste acum posibilă ca urmare a unuiproiect de restaurare început înanul 1997, cu sprijinul finanțăriide la Fondul European pentruDezvoltare Regională.La mai puțin de 100 de kilometride Innsbruck, în Tirolul austriac,în urmă cu mai bine de zece ani,călătorul dădea peste niște ruinecare nu mai aveau puterea să arateurmele unei glorii demult apuse.Districtul Reutte, o comunitatealpină tiroleză, de câteva mii desuflete, legată de restul lumiiprintr-o singură trecătoare, semândrește cu peste 700 de ani deistorie și cu așezarea pe anticuldrum roman Via Claudia Augusta.Astăzi, după 12 ani de eforturi șiimplicare, ruinele din Reutte audevenit unul dintre cele mai căutateobiective turistice din Austria.Autoritățile locale, împreună cuartiștii și oamenii de afaceri din zonă,au văzut potențialul turistic a ceeace mai rămăsese din fortificațiile dela Ehrenberg după invazia francezăde la început de secol XIX.Astfel a luat naștere una dintrecele mai spectaculoase inițiative derestaurare și integrare în circuitulturistic a unui întreg complex decastele și fortificații.Numărul vizitatorilor acrescut de 28 de ori„Acest proiect a adus o creștereincredibilă a numărului de vizitatoriai complexului de fortificații, dela aproximativ 5000, în trecut, lapeste 140.000 pe an, în prezent”,spune Armin Walch, arhitect șisupervizor de proiect. Timp, bani,pasiune, efort au fost investitepentru renovarea ruinelor de laEhrenberg. Pe lângă restaurare, aavut loc și o regândire a spațiilor,astfel că astăzi complexul pune ladispoziția oaspeților săi un muzeumedieval, săli de conferințe, spațiipentru evenimente speciale.Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolezRestaurarea unor ruine vechi de 700 de ania transformat complet o zonă turisticăFinanțare de peste două milioane de euro
  27. 27. Au fost necesare peste șasemilioane de euro, dintre care maimult de două milioane fondurieuropene, pentru ca cele patrufortărețe – Castelul Ehrenberg (con­struit în 1293), Forturile Klause(1480) și Claudia (1645) și Fortă­reața Schlosskopf (1741) – să re­vină la strălucirea de altădată.Dar lucrurile nu au fost ușoare.Înainte de inițiativa de restaurare,zona ruinelor de la Ehrenberg eradestinația favorită a drumeților careurcau mai mult pentru panoramaasupra văii Reutte, decât din interespentru ruinele fortificațiilor ai cărorproprietari erau lipsiți de capitalulși dorința de a le da circuituluituristic.Riscuri și rezultateAutoritățile locale din Reutte și-au asumat provocarea și riscul, aucumpărat cele patru fortificații șiau demarat investiția inițială în1997. Patru ani mai târziu, pentrumai buna atragere a fondurilor, s-aconstituit o asociație la cârma căreiaa fost ales arhitectul Armin Walch.Roadele acestei inițiative s-auarătat imediat: numărul vizitatorilora cres­cut de aproape 30 de ori,gradul de ocupare a hotelurilor dinzonă a crescut constant, iar șaseangajați permanenți, patru angajațicu normă redusă și 20 de ghiziprofesioniști fac parte astăzi dinpersonalul complexului.Cea mai mare provocare în proiectulde restaurare a fost pusă deFortăreața Schlosskopf care a trebuitsă fie dezgropată în întregime. Azi,la 15 ani de la debutul proiectului,fortăreața se prezintă vizitatorilorca un complex în stil baroc,prevăzut cu instalații de apărarefuncționale, cum ar fi platforme deobservație, macarale cu scripeți.La mică distanță, fostele barăci alegărzilor de la Fortăreața Klause audevenit săli de seminarii și facilitățide cazare, în timp ce un fost depozitde sare din secolul al XVII-lea a fostrestaurat pentru a deveni un centruîn care au loc demonstrații de arteși meserii tradiționale, dar unde sepot organiza și conferințe.Astfel,vizitatoriipotexperimenta,laprima mână, atmosfera misterioasăa Evului Mediu. O atenție deosebităa fost acordată celor mici. Lor le-afost dedicată o întreagă secțiune acomplexului de fortificații. Aici, subcon­ducerea mascotei în armură,„Cavalerul Rudiger”, copiii iauparte la o excursie în care joaca șieducația se împletesc într-o expe­riență de neuitat. Tot celor micile sunt dedicate o mulțime de alteevenimente precum spectacolemedievale, parade cu costume deepocă și demonstrații de turnir.Proiectul Ehrenberg, Lumea Fortă­rețelor, este un exemplu elocvental inițiativelor de cooperare întreautoritățile locale, societatea civilă,asociațiile de artiști și oamenii deafaceri. Iar asistența financiarăeuropeană vine să sprijine în modesențial astfel de inițiative.Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanNOIEmbrie 2012 27FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIProiect: Trăiește experiența medievelă în stil tirolezSursa finanțării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din 1997până la perioada de programare 2007 - 2013Cost total: 6.055.200 €Finanţare Uniunea Europeană: 2.059.100 €
  28. 28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanBogdan IONESCUwww.inforegio.ro28Bani europeni pentru a pune învaloare una dintre cele maivizitate minuni naturale din sud-estul Irlandei. Falezele din Moher,formaţiuni stâncoase înalte de 214metri, lungi de peste opt kilometrişi vechi de 319 milioane de ani,au devenit, începând cu februarie2007, mai accesibile publiculuiprin înfiinţarea unui Centru pentruvizitatori. Cu sprijinul finanţăriide la Fondul European pentruDezvoltare Regională, obiectivulturistic de pe coasta Atlanticuluiatrage astăzi peste un milion devizitatori anual.Punctul principal de atracţie esteCentrul pentru vizitatori, o con­strucţie care nu afectează mediulînconjurător, proiectată şi construităpentru a avea un impact cât maimic asupra florei şi faunei din zonă.Întreaga clădire a Centrului se aflăîn subteran şi foloseşte energiedin surse regenerabile, solare şigeotermale.„Oaspeţii noştri din întreagalume beneficiază de facilităţilenoului centru şi de programul demanagement al turiştilor. Înce­pând cu 2007 avem o creştere con­tinuă a numărului de vizite alegrupurilor organizate de instituţiileeducaţionale şi, de asemenea,mulţumită noilor căi de acces, nebucurăm să vedem că tot mai mulţivizitatori seniori sau cu dizabilităţipot, acum, să ne treacă pragul”,spune Katherine Webster, directorulCentrului pentru vizitatori Cliffs ofMoher.Irlanda – Falezele din MoherO zonă de o frumuseţe inegalabilăoferă vizitatorilor o experienţă unicăProiectfinanţat deUniunea Europeanăcu peste10 milioanede euroTurnul de observaţie O’BrienCentrul pentru vizitatori, intrarea principală
  29. 29. Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu europeanNOIEmbrie 2012 29Elementele esenţiale:oceanul, stâncile,natura şi omulAflat în mijlocul clădirii subterane,un dom uriaş reproduce atmosferacaracteristică a peşterilor dinzonă. Această cupolă adăposteşteexponate, imagini şi diorame, pen­tru a-i face pe vizitatori să trăiascăo experienţa unică a complexuluiecosistem al Falezelor. Cele patrusferturi ale domului sunt dedicatecelor patru elemente care facdin acest loc una dintre minunilenaturale ale continentului: ocea­nul, stâncile, natura şi omul.Expoziţiile interactive explică,în mod interesant şi prietenos,relaţia simbiotică între cele patruelemente. Pe un ecran central,turiştii pot „lua parte” la un turaerian virtual al ţinutului Clare,zona administrativă în care suntlocalizate Falezele.Investiţie totală de peste31 de milioane de euroCentrul pentru vizitatori nu afost singura investiţie din cadrulproiectului. Pe muchia falezei, la214 metri deasupra valurilor Atlan­ticului, au fost construiţi peste 700de metri de platforme de observaţie.De asemenea, au fost construitedrumuri şi căi de acces, scări şi lo­curi de parcare. Toate aceste ame­najări au fost cu grijă integrate înpeisaj, pentru a nu deranja armoniadesăvârşită a locului. Inaugurareaproiectului în valoare de 31,5milioane de euro a avut loc simultancu lansarea unui program de educarea publicului pentru conservareanaturii. Acest lucru a dus, odată cucreşterea numărului de vizitatori,la creşterea siguranţei acestora şila transformarea Faleze­lor într-unspaţiu de interes pentru educatori şicercetători.„De la inaugurarea Centrului, în2007, am reuşit să oferim vizitato-rilor un nou mod de a experimentaşi descoperi această minune a na­turii. Mai mult decât atât, amcolaborat cu alţi responsabili înturism pentru a promova şi alteobiective din ţinutul Clare, în afarăde celebra Faleză. Un bun exemplueste biletul Burren 4 care permiteaccesul la patru obiective turisticeîn decursul unei săptămâni, laun preţ redus. Beneficiul acesteiacţiuni este că turiştii rămân pen­tru mai multă vreme în ţinutulnostru şi astfel încurajăm întreagaeconomie locală. Statistic, procen­tul turiştilor care au vizitat Cliffsof Moher şi s-au cazat pentru celpuţin o noapte în Clare a crescutde la 43%, la 59%. Acest lucru aratăînsemnătatea deschiderii centruluipentru întregul ţinut”, a declarat,în exclusivitate pentru Regio,Katherine Webster.Maiestuoasele stânci din Moher suntcasa uneia dintre cele mai maricolonii de păsări marine din Irlanda,iar întreaga zonă a fost declaratăarie protejată şi zonă de refugiupentru faună, încă din anul 1988.Zona protejată se întinde pe 200 dehectare de uscat şi 200 de metri înlargul oceanului Atlantic.FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUIProiect: O minune a naturii,trezită la viaţă pe coastairlandezăSursa finanţării: FondulEuropean pentru DezvoltareRegională, 2000 - 2006Finanţare Uniunea Europeană:10.800.000 €Expoziţie interactivăDomul subteran Atlantic Edge
  30. 30. www.inforegio.ro30AgendăAutoritatea de Managementpentru POR (AM POR) - MinisterulDezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.ro,Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.roOrganisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.roOrganism Intermediar pentruTurism (Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.roCentrul de Informare pentru InstrumenteStructurale (Autoritatea pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,Sector 1, BucureştiHELP DESK: Număr scurt 021 9340(număr cu tarif normal)Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: contact@fonduri-ue.roOrganismele de implementare Şi monitorizarea Programului OperaŢional RegionalCluj-Napoca, 26-27 noiembrie 2012Zilele RegioAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează, în perioada 26-27 noiembrie, la Cluj-Napoca, Zilele Regio.Vor avea locexpuneri foto şi video de la proiectele Regio, un atelier de lucru pentru reţeaua comunicatorilor Regio din Transilvania de Nord şi GalaMultiplicatorilor de Valori Europene. Locaţia evenimentului este Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Parcul Mare.Detalii la http://www.nord-vest.ro/Bruxelles, Belgia, 27 noiembrie 2012Conferinţa „Energia pentru toţi- Rolul şi acţiunea Uniunii Europene”Comitetul Social şi Economic European va găzdui conferinţa privind problemele legate de energie la nivel european. Principalele subiectediscutate vizează eficientizarea energiei prin programele europene, incluzând fondurile structurale, colaborarea între generaţii şi găsireaunor soluţii la nivel social privind resursele limitate de energie.Detalii la: http://www.elisan.eu/manifestation.aspBruxelles, Belgia, 3 decembrie 2012Conferinţa „Tineretul în mişcare”Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor (CoR), în colaborare cu Comisia Europeană şi este primul dintr-o serie de șapte astfelde întâlniri. Se va discuta viitorul tinerilor europeni, problema lipsei locurilor de muncă şi moduri de combatere a acesteia.Detalii la: http://cor.europa.eu/en/news/events/Pages/europe-2020-conference-youth-on-the-move.aspxLa Plaine ST. Denis, Franţa, 3-4 decembrie 2012Reuniunea reţelelor de comunicatori ale Comisiei EuropeneMembrii reţelelor de comunicatori ai Comisiei Europene, INFORM şi INIO, se vor reuni în Franţa, în perioada 3-4 decembrie 2012, pentrua dezbate impactul măsurile de informare şi publicitate derulate în cadrul programelor de finanţare, la nivelul Uniunii Europene.Comunicatorii din autorităţile de management şi din organismele intermediare din cele 27 de state membre vor discuta care sunt celemai eficiente măsuri de promovare a fondurilor europene, în vederea îmbunătăţirii activităţii de informare şi publicitate pentru perioada2014-2020.Detalii la http://www.europe-en-france.fr/Centre-de-ressources/Actualites/Meeting-of-INIO-INFORM-networks-3-4-of-December-20123-4 decembrie, Copenhaga, DanemarcaConferinţa anuală „Oraşele de mâine – acţiunile de azi”La această conferinţă vor lua parte oameni politici, experţi ai Uniunii Europene, care vor discuta provocările cu care se confruntă oraşeleeuropene în acest moment, pe baza unui raport al Comisiei Europene din octombrie 2011. Se vor organiza 6 workshop-uri pe diferite teme,cu scopul de a evidenţia soluţii viitoare pentru societatea urbană.Detalii la: http://www.conference2012.urbact.eu/
  31. 31. NOIEmbrie 2012 31Să mai şi zâmbim!Un turist, în vizită prinArdeal, i se adresează unuițăran:- Spune-mi, moșule, careeste cel mai rapid drumcătre Cluj?- Sunteți pe jos sau cumașina?- Cu mașina.- Atunci, după părerea mea,cu mașina...Odată merge un om pe munteși cade într-o prăpastie. Pestecâteva ore ajung salvamontiștiila fața locului și strigă în vale:- E cineva acolo?- Da, eu sunt! strigă omul dinprăpastie.Salvamontiștii strigă din noucătre el, aruncându-i o coardă:- O să-ți trimitem o coardă și tusă te prinzi cu mâinile de ea casă te tragem sus!- Nu pot, mi-am rupt mâinile!- Atunci leagă-te de picioare șite tragem noi sus!- Nu pot, mi-am rupt picioarele!Se gândesc ce se gândescsalvamontiștii și răspund:- Prinde coarda în dinți șistrânge-o tare și o să te scoatemde acolo.Omul nostru ia coarda în dințiși salvamontiștii încep să-ltragă în sus: 100 de metri.......200 de metri......... 300 demetri și aproape a ajuns, cândsalvamontiștii îngrijorați îlstrigă:- Te ții bine?- DDAAAaaaaaa........Un turist vorbește curecepționerul unui hotel:- Tariful nostru este următorul:100 de dolari pe noapte, pat șimicul dejun, sau doar 10 dolaridacă vă faceți singur patul.- Foarte bine, îmi aleg variantasă-mi fac singur patul.- OK! Poftiți fierăstrăul șiciocanul, rămâne doar să facețirost de cuie.Turist în ArdealSalvamontiștii
  32. 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: noiembrie 2012

×