Successfully reported this slideshow.

Revista Regio nr. 12

235 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Revista Regio nr. 12

  1. 1. nr. 12, ianuarie 2012R E V I S T ABrăila,o reabilitare multaşteptatăDrumuri ca-n palmăpentru turismulgorjeanSălajul şi Clujul,asociate într-un proiectRegio în valoarede 85,6 milioane de leiPolul de creştere Ploieşti beneficiază de investiţii Regiode peste 90 milioane de euroLa Ineu s-a construit prima şoseade centură cu fonduri RegioDrumul către Rarău-Pojorâta(judeţul Suceava), reabilitatcu fonduri RegioRegio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roDRUMURI SPRE EUROPALa cinci ani după aderarea laUE, sunt încă multe domeniicare trebuie dezvoltate ca săajungem la un nivel comparabilcu al celorlalte state membre.Sănătatea, educaţia, serviciile,industria, toate sunt repereimportante în eforturile demodernizare. Câte dintre acesteaar putea fi abordate european înlipsa unei infrastructuri adecvate?La intrarea în Uniunea Europeană,infrastructura României era unadintre cele mai mari provocări aleţării noastre.Lipsa unei infrastructuri rutiereadecvate şi a investiţiilor riscau săafecteze din avântul economic şisăafectezenudoartransporturile,ci şi dezvoltarea afacerilor.Modernizarea infrastructurii estepentru România europeanăo prioritate pentru perioada2007-2013, în condiţiile în carefinanţările alocate prin Fondul deCoeziune de UE pot acoperi acestdecalaj de dezvoltare. În 2007,din reţeaua de aproape 80.000de kilometri de drumuri, doar20% erau acoperite de drumurinaţionale. Starea lor de uzură era,însă, numai una dintre probleme,în condiţiile în care România eraţara cu cea mai mică densitate dedrumuri dintre cele 27 de statemembre, respectiv 33,5 km la 100km2.Stareaprecarăainfrastructuriierao problemă şi pentru dezvoltareaturismului, potenţială sursă devenituri, iar frumuseţile Românieiar fi putut rămâne inaccesibilepentru iubitorii naturii, în lipsaunor drumuri adecvate.Programul Operaţional Regionala devenit, la patru ani de laaderare, unul dintre cele mai desucces motoare ale dezvoltăriiregionale. Dintre domeniile pecare le finanţează acest program,3,3 miliarde de RON au fostalocate Axei Prioritare 2, pentruinfrastructură rutieră. Solicitărileau fost, firesc, pe măsura nevoilorexistente. Până la sfârşitul anului2011, au fost depuse peste 300de proiecte, valoarea acestorafiind de trei ori mai mare decâtfondurile disponibile. Cele 133 deproiecte contractate, cu o valoaretotală de 5,8 miliarde de lei, audepăşit deja nivelul alocărilor.Primăriile şi consiliile judeţenecare au depus proiecte pentru aaccesa aceste fonduri au reuşitsă îmbunătăţească substanţialstarea infrastructurii, iar efectelenu au întârziat să apară.Problema infrastructurii este încăde actualitate în România. Cumbaniidelabugetpentrudrumuriaufost puţini, primăriile şi consiliilejudeţene care au înţeles mairepede oportunitatea finanţărilorau reuşit să rezolve astfel o partedin problemele legate de stareainfrastructurii rutiere.Această lecţie de succes, oferităde interesul mare acordat pentruobţinerea finanţării în vedereareabilitării drumurilor, trebuiesă fie un model de urmat pentruurmătoarele alocări bugetare.Banii europeni pot ajuta Româniasă recupereze din decalajele dedezvoltare, mai ales în domeniulinfrastructurii, iar bugetul UEpentru perioada 2014-2020va permite acest lucru prinalocarea unor sume importante îndomeniu.EditorialREDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOUDan CĂRBUNARU
  3. 3. IANUARIEIANUARIE 20122012 3SumarUNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 1.025 miliarde de euro pentru o UniunecompetitivăREGIO ÎN ROMÂNIA05 Regio, instrument de dezvoltarea competitivităţii şi productivităţii07 Polul de creştere Ploieşti beneficiază deinvestiţii Regio de peste 90 milioanede euro9 Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţulSuceava), reabilitat cu fonduri Regio11 Sălajul şi Clujul, asociateîntr-un proiect Regio în valoarede 85,6 milioane de lei13 Brăila, o reabilitare mult aşteptată15 La Ineu s-a construit prima şoseade centură cu fonduri Regio17 Drumuri ca-n palmă pentruturismul gorjean19 Un proiect pentru dezvoltareajudeţului GiurgiuBANI EUROPENIÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Rotterdam: reţeta succesului unei vechi artere comerciale,rescrisă cu bani europeni22 Proiecte de amploare pentru modernizarea infrastructuriişi conservarea patrimoniului Varşoviei25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro41.025 MILIARDE DE EUROPENTRU O UNIUNE COMPETITIVĂPESTE 1.000 MILIARDE DE EUROVOR STA LA BAZA BUGETULUIMULTIANUAL AL UNIUNII EUROPENE,PENTRU PERIOADA 2014-2020.CONECTAT LA PRIORITĂŢILE STRATEGIEIUE 2020, BUGETUL ÎŞI VA REGĂSIPRIORITĂŢILE ÎN PLANURILE NAŢIONALEALE STATELOR MEMBRE, ÎN CONDIŢIILEÎN CARE BANII SE VOR ÎNTOARCE LAACESTEA APROAPE INTEGRAL - 95%.Propunerea lansată de ComisiaEuropeană vizează alocări substan-ţiale în domenii precum Politica deCoeziune – 33% din bugetul UE şiPolitica Agricolă Comună – 36%. Înacest context, România ar puteabeneficia de alocări semnificative.Creşteri ale finanţărilor, faţă de pe-rioada 2007-2013, se înregistreazăîn domenii cheie precum cerce-tarea şi inovarea +46%, educaţiaşi cultura +68% şi finanţarea in-frastructurii +287%. În valoaretotală de 1.025 miliarde de euro,bugetul, considerat a fi o propunereambiţioasă de către Nicolae Idu,şeful Reprezentanţei Comisiei Euro-pene în România, urmăreşte evita-rea disipării resurselor şi stimulareapoliticilor de responsabilizare faţăde cheltuirea banilor europeni.ROMÂNIA AR PUTEA SĂPRIMEASCĂ MAI MULŢI BANIÎN URMĂTOAREA PERIOADĂBUGETARĂPentru România, este esenţial casumele alocate să fie mai maridecât cele acordate în perioadaanterioară. În domeniul PoliticiiAgricole Comune, spre exemplu,nivelul plăţilor directe către fermi-erii români va atinge, la 1 ianuarie2017, cota de 100%, ceea ce va în-semna importante sume în plus.O miză importantă va fi şi folo-sirea optimă a alocărilor din cadrulPoliticii de Coeziune. Sumele to-tale alocate coeziunii economice,sociale şi teritoriale vor fi de 376miliarde de euro pentru întreagaperioadă 2014-2020. Se va intro-duce o nouă categorie, cea a „re-giunilor de tranziţie”. Noi dispoziţiiîn ceea ce priveşte condiţiile im-puse de Uniunea Europeană vorgaranta faptul că finanţarea seconcentrează asupra rezultatelor şistimulează puternic statele mem-bre pentru a se asigura realizareaefectivă a obiectivelor strategiei Eu-ropa 2020. Se vor încheia contractede parteneriat cu fiecare stat mem-bru, cu scopul de a garanta sprijini-rea reciprocă a finanţării naţionaleşi a celei europene.Atât pentru România, cât şi pen-tru orice alt stat membru,condiţionalităţile propuse de Comi-sia Europeană, cele legate de atin-gerea obiectivelor fixate de Strate-gia UE 2020, precum şi cele privindpoliticile macroeconomice sau în-cadrarea în limitele deficituluibugetar convenit, vor reprezentaconstrângeri suplimentare sau chiarriscuri de suspendare sau tăiere defonduri europene.40 MILIARDE DE EUROPENTRU „CONECTAREAEUROPEI”Potrivit Comisiei Europene, unnou fond - „Conectarea Europei”,vizează stimularea valorii paneuro-pene a proiectelor de infrastructură.Având la dispoziţie 40 miliarde deeuro, la care se adaugă alte 10 mili-arde din Fondul de Coeziune, acestainclude o listă preliminară de pro-iecte din domeniul transporturilor,energiei şi tehnologiei informaţiei şicomunicaţiilor care sporesc interco-nectivitatea în Europa. Aceste cone-xiuni care consolidează creştereavor îmbunătăţi accesul la piaţainternă şi vor pune capăt izolăriianumitor „insule” economice.PROGRAMELEDE EDUCAŢIE, FORMAREŞI TINERET, FINANŢATECU 15,2 MILIARDEDE EURODe asemenea, Comisia propune con-solidarea programelor de educaţie şiformare profesională, considerândcă a investi în tineri este unul dintrecele mai bune planuri de afaceri.Pentru a depăşi fragmentarea in-strumentelor actuale, Comisia pro-pune crearea unui program integratîn valoare de 15,2 miliarde de europentru educaţie, formare şi tineret,orientat în mod clar către dezvol-tarea competenţelor şi mobilitate.Uniunea Europeană aziBuget europeansursa:http://ec.europa.euDan CÃRBUNARU
  5. 5. 80 MILIARDE DE EUROPENTRU STIMULAREACOMPETITIVITĂŢIIÎn următorii şapte ani, investiţiileîn cercetare şi inovare vor creşteîn mod semnificativ. O strategiecomună a UE, intitulată „Orizont2020” şi care beneficiază de 80 mi-liarde de euro, va stimula competi-tivitatea Europei la nivel mondi-al, va încuraja inovarea şi va con-tribui la crearea de viitoare locuride muncă.AGRICULTURA EUROPEANĂ,FINANŢATĂ CU PESTE 370MILIARDE DE EUROBeneficiind de 371,72 miliarde deeuro, Politica Agricolă Comunămodernă îşi menţine importanţastrategică pentru economia euro-peană şi mediu, pentru producereade alimente sigure şi sănătoase şipentru dezvoltarea comunităţilorrurale. În acest sens, 30% din spri-jinul direct acordat agricultorilorva fi condiţionat de ecologizareaexploataţiilor lor.Regio în RomâniaBună practicăIANUARIEIANUARIE 20122012 5REGIO, UN INSTRUMENT DEDEZVOLTARE A COMPETITIVITĂŢIIŞI PRODUCTIVITĂŢIIPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIO-NAL SUSŢINE DEZVOLTAREA MI-CROÎNTREPRINDERILOR PRODUCTIVEŞI PRESTATOARE DE SERVICII, CAREFOLOSESC POTENŢIALUL INTERN ALREGIUNILOR.Alocarea fondurilor, în cadrul Do-meniului Major de Intervenţie 4.3„Sprijinirea dezvoltării microîn-treprinderilor”, încurajează utili-zarea noilor tehnologii şi inovaţii,echipamentelor IT şi serviciilorcare au impact la nivelul creşteriicompetitivităţii, productivităţiişi calităţii serviciilor. În articolulurmător vă prezentăm unul din-tre proiectele finanţate în cadrulDMI 4.3, a cărui implementarereprezintă un exemplu de bunăpractică pentru viitorii solicitanţide finanţare.O OPORTUNITATEVALORIFICATĂSC Diacet Co SRL. Bacău a acce-sat o finanţare Regio pentru dota-rea unei hale de producţie, toc-mai finalizate, cu echipamenteşi utilaje specifice fabricării unorcomponente şi echipamente des-tinate transmisiilor de telefoniemobilă şi telecomunicaţii. În tre-cut, firma băcăuană realiza do-ar asamblări, pentru că nu dis-punea de utilaje proprii pentruproducţie. Faptul că aceasta rea-liza subcomponente în colaborarecu alţi furnizori, pe care doarle asambla în spaţiile proprii, ofăcea vulnerabilă în relaţia cuclienţii majori. Această situaţieconstituia o sursă permanentăde tensiune şi incertitudine înrelaţia cu beneficiarii, din cauzaimposibilităţii de a controla cos-turile cu care se realizau piesele,reperele şi subansamblurile, darşi a întârzierilor în livrarea sauexecutarea acestora.Pentru pregătirea cererii definanţare SC Diacet Co SRL aapelat la serviciile unei firmede consultanţă. Pentru o bunăfundamentare a specificaţiilortehnice ale echipamentelor cefăceau obiectul propunerii deproiect, solicitantul finanţării astudiat piaţa furnizorilor de echi-pamente încă din faza redactăriicererii de finanţare. Obiectivulpropus, în cadrul proiectului, afost creşterea competitivităţii şiDr. Pompilia IDU | ºef birou Evaluare Program MDRTPENTRU O EUROPĂMAI SIGURĂConstruirea unei Europe maisigure înseamnă îmbună-tăţirea mediului înconjurătorşi protejarea climei. ComisiaEuropeană propune integrareaacestor aspecte în toate domeni-ile şi intenţionează să creascăcheltuielile legate de combate-rea schimbărilor climatice la celpuţin 20%. De asemenea, propunesă se investească 4,1 miliarde deeuro în securitatea europeanăpentru combaterea infracţiunilorşi a terorismului, precum şi 3,4miliarde de euro în politicile îndomeniul migraţiei şi azilului.
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaFactori de succesmodernizarea producţiei locale şiregionale prin achiziţia unor echi-pamente şi utilaje specializate.DE LA INTENŢIE, LA FAPTECererea de finanţare a firmei DiacetCo SRL a fost depusă în cadrul sesi-unii care avea ca termen limită da-ta de 16 iunie 2008. Contractul definanţare a fost semnat în aprilie2009, având o perioadă de imple-mentare de şase luni. Cu o finanţareFEDR în valoare de 361.371 de lei(valoarea totală a proiectului fiindde 926.596 de lei), beneficiarul aachiziţionat echipamentele nece-sare pentru realizarea unei linii defabricaţie a confecţiilor metalicecomplet funcţională, respectiv opresă hidraulică de îndoit tabla, ofoarfecă ghilotină pentru tablă, unaparat de sudură şi un aparat detăiere cu gaz, un generator de aercomprimat,unutilajmultifuncţionalpentru manipulare şi încărcare şi opompă hidraulică. Pentru a deservinoua linie tehnologică, firma DiacetCo SRL a angajat şapte persoane(două femei şi cinci bărbaţi), careau fost instruite pentru a dobândicompetenţe în domeniul confecţiilormetalice, proiectul contribuind înacest fel la crearea unor locuri demuncă de calitate.Implementarea proiectului nu afost lipsită de dificultăţi. Pen-tru respectarea graficului de lu-cru din contract a fost nevoie deun efort suplimentar din partea ce-lor implicaţi în derularea proiectu-lui. Având în vedere că proiectul s-aderulat într-o perioadă de instabili-tate economică, în care monedanaţională s-a depreciat în raport cueuro cu aproape 17%, beneficiarula luat măsura de a impune condiţiimai severe furnizorilor, respectivun preţ scăzut. Nu în ultimul rând,beneficiarul s-a lovit de un deficitde experienţă şi calificare pe piaţalocală a muncii, dar şi de neseriozi-tatea candidaţilor care s-au pre-zentat la interviurile de angajare.Pentru a compensa lipsa de califi-care corespunzătoare cerinţelor delucru pe noile utilaje, beneficiarula optat pentru instruire la locul demuncă, asigurată de furnizorii deechipamente.EVALUAREDUPĂ UN ANEvaluarea pe care beneficiarul şi-afăcut-o la un an de la implementa-rea proiectului a arătat o creşterea cifrei de afaceri cu 19,2%. Im-pactul proiectului a constat atâtîn dezvoltarea societăţii, astfelîncât aceasta a trecut din catego-ria microîntreprinderilor în catego-ria întreprinderilor mici, cât şi încreşterea flexibilităţii societăţii şia capacităţii acesteia de a furnizapieţei interne şi externe produsecu grad de complexitate ridicat şicu o valoare adăugată superioară.Ca urmare a dotărilor realizate prinproiect cu echipamente şi utilaje deultimă tehnologie, firma şi-a diver-sificat gama de produse, incluzândconstrucţiile metalice şi a părţilecomponente ale acestora.fabricaţie a confecţiilor metaliceProiectul nua dus la dislocareaunor locuri de muncăprin tehnologizare, ci,dimpotrivă, a creat locuride muncă, ce presupuncalificări înalte,au subliniatdirectorul general ºiadministratorulsocietãþii.SURSA:SURSA: Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.La succesul proiectului derulat de SCDiacet Co SRL Bacău au contribuit oseriedefactori,fiecarecuimportanţasa şi cu un rol însemnat în obţinerearezultatelor propuse. Angajamentulşi implicarea echipei de conducerea firmei, dar şi experienţa în lucrulpe bază de proiect şi în domeniulde activitate specific, au asiguratechilibru şi concordanţă între celedouă etape-proiectare şi implemen-tare. Foarte importantă s-a dovedita fi şi experienţa beneficiarului de alucra pe centre de costuri şi profit,ceea ce a facilitat o bună înţelegerea cerinţelor impuse şi a parametrilorde rezultat şi eficienţă urmăriţi prinPOR. Succesul proiectului este reflec-tat şi de faptul că beneficiarul a asi-gurat sursele de finanţare fără să fienevoit să apeleze la un credit bancarcare ar fi îngreunat implementareaproiectului şi ar fi atras noi riscuri, încondiţiile crizei economico-financia-re care a caracterizat anul 2009. Laimplementarea cu succes a proiectu-lui a contribuit şi buna comunicarecu Organismul Intermediar.FACTORI CHEIE DE SUCCES
  7. 7. 7IANUARIEIANUARIE 20122012POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTIINCLUDE UN AREAL FORMAT DINMUNICIPIUL REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ,TREI ORAŞE, 10 COMUNE ŞI 58 DESATE, TOATE OCUPÂND O SUPRAFAŢĂDE 61.165 HECTARE. ZONA AREUN PROFIL DOMINANT INDUSTRIAL ŞICONCENTREAZĂ PRINCIPALELE CENTREINDUSTRIALE ŞI DE SERVICII FIINDCARACTERIZATĂ PRIN DEZVOLTAREURBANĂ ŞI PRINTR-UN GRAD CRESCUTDE POPULARE.Strategia care stă la baza PlanuluiIntegrat de Dezvoltare (PID) pro-pune acţiuni pe două direcţii ma-jore de intervenţie - pe de o parte,se pune accent pe redefinirea zo-nei metropolitane Ploieşti, ca me-diu concurenţial regional pentrucorporaţii, iar pe de altă parte, seurmăreşte schimbarea percepţieiasupra comunelor din această zonămetropolitană, astfel încât aşezărilecomunale să nu mai fie privite calocalităţi satelit ale oraşului, cica un teritoriu care poate oferi oinfrastructură urbană competitivă.Pornind de la această viziune, PIDţine cont de necesităţile de dezvol-tare a arealului care formează polulurban de creştere Ploieşti. Dacă oprimă direcţie este cea a creşteriireputaţiei municipiului Ploieşti îndomeniul cercetării şi realizării detehnologii avansate şi nepoluante,cea de-a doua direcţie urmăreştecreşterea atractivităţii comunelorlimitrofe oraşului, ca destinaţii pen-tru localizarea unor obiective eco-nomice şi industriale. Cu o alocarefinanciară orientativă de 97 mili-oane de euro, polul de creştereurmăreşte implementarea unor pro-iecte multisectoriale, proiectatepentru perioada 2009-2025. Listapropunerilor finanţabile prin Pro-gramul Operaţional Regional in-clude un număr de 15 proiecte pri-oritare şi alte şapte aflate în listade rezervă.ŞOSEA DE CENTURĂÎN NORDUL ORAŞULUIPrimul proiect demarat în polulde creştere, prin Regio, în cadrulAxei Prioritare 1, a fost cel careurmăreşte realizarea unui drumjudeţean de centură în zona denord a municipiului, între comunelePăuleşti şi Blejoi. Prin realizareaacestei legături rutiere se va obţinedecongestionarea traficului în zonade nord a oraşului Ploieşti, prinsepararea traficului de tranzit detraficul către zona comercială şi deproducţie din nordul oraşului, pre-cum şi de traficul din jurul oraşului.Alte rezultate urmărite prin acestproiect sunt creşterea mobilităţii înreţeaua rutieră, reducerea risculuide accidente, a timpului de depla-sare şi a consumului de carburanţi.Drumul judeţean de centură DJ 236va ocoli centrele comerciale dinnordul oraşului Ploieşti, va continuacu un pasaj suprateran peste DN1,cu bretele de legătură, pentru aconecta drumurile naţionale DN1 şiDN1 B. Lucrările vizează construireaunui drum principal cu o lungime de2,16 kilometri, incluzând pasajulsuprateran, şi a unor bretele de ac-ces cu o lungime totală de 1,44 kilo-metri. Până la această dată, au fostexecutate şi recepţionate lucrăriîn procent de cca. 30% din totaluldezvol-ză polulDacă ojudeţean de centură în zona denord a municipiului, între comunelePăuleşti şi Blejoi. Prin realizareaPOLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTIPOLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTIBENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIOBENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIODE PESTE 90 MILIOANE DE EURODE PESTE 90 MILIOANE DE EUROCãtãlina JINGOIU
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Regio în RomâniaModernizare urbanăinvestiţiei. Lucrările au constat înmutări, protejări şi realizare reţeleşi conducte (telecomunicaţii, elec-trice, produse petroliere, gazenaturale), totodată finalizându-se şilucrările de terasamente la drum şilucrările de cofrare, armare şi beto-nare la elemente ale pasajului.Contractul de finanţare în valoarede aproape 44 milioane lei a fostsemnat în noiembrie 2010, avândo perioadă de implementare de 31de luni. Printre rezultatele proiec-tului se mai urmăresc şi creştereamobilităţii în reţeaua rutieră, redu-cerea riscului de accidente, a timpu-lui de deplasare şi a consumului decarburanţi.INFRASTRUCTURA SOCIALĂ,O PRIORITATE MAJORĂÎn iulie 2011, un al doilea proiect in-clus în PID a luat startul. Este vor-ba despre investiţia care îşi pro-pune reabilitarea, modernizarea,extinderea şi echiparea specificăa Centrului de primire în regim deurgenţă „Cireşarii”. Proiectul în va-loare de 8,68 milioane de lei, aflatdeocamdată în etapa achiziţiilorpublice, îşi propune asigurareaunui ambient cât mai apropiat ce-lui familial, crearea unor condiţiide igienă în această colectivitateşi impunerea unor standarde ridi-cate de calitate. Lucrările vor aveaca rezultat extinderea spaţiilorde cazare, de la 20 la 50 de lo-curi, asigurând astfel o creştere acapacităţii de primire a Centrului.Aşezământul este destinat copiilorcu vârste între 3 şi 18 ani abuzaţi,neglijaţi sau exploataţi, şi copiilorcu dizabilităţi.UNUL DINTRE CELEMAI MARI PARCURI DIN ŢARĂCea mai mare alocare financiară,în cadrul unui proiect aflat deja înimplementare, la Ploieşti, este ceapentru realizarea Parcului munici-pal Ploieşti Vest. Proiectul, sem-nat în luna august 2011, dispunede o finanţare de 93,6 milioane delei, din care peste 70 milioane delei reprezintă fonduri nerambursa-bile. Prin acest proiect se va ame-naja vis-a-vis de Gara de Vest, înzona Centurii de Vest a oraşuluiPloieşti, un impresionant parc, cu osuprafaţă de 541.643 metri pătraţi.Noul parc va fi unul dintre cele maimari din ţară. Parcul va avea zonede odihnă şi relaxare, trei spaţiide joacă, fântâni arteziene, tere-nuri sportive, o moară de apă şi unlac artificial cu o suprafaţă de pes-te un hectar. Pe lista oportunităţilorpentru petrecerea timpului liber seînscriu patinoarul care, pe timpulverii, va fi transformat în pistă derole, locurile amenajate pentru jo-curi de şah şi table. De asemenea,va exista un foişor destinat unei fan-fare, dar şi un rond unde vor fi ofi-ciate căsătorii în aer liber. Proiectulde amenajare a Parcului MunicipalVest Ploieşti are o perioadă de im-plementare de 36 de luni.De asemenea, polul de creşterePloieşti a mai depus încă şapte pro-iecte ce se află în etapa de verifi-care a conformităţii administra-tive şi eligibilităţii sau de evaluaretehnică şi financiară. Prin urmare,valoarea finanţării nerambursa-bile solicitată de polul de creşterePloieşti, prin cele 13 proiecte de-puse până la sfârşitul anului 2011,se ridică la o valoare de 82,3 mili-oane de euro, ceea ce reprezintăaproximativ 85% din alocarea totalăa polului de creştere.PROIECTELA LINIA DE STARTUrmătoarele contracte de finan-ţare din PID, pe care polul decreştere Ploieşti le va semna, îşipropun continuarea investiţiilor îndomeniul infrastructurii sociale şiinfrastructurii de afaceri.Astfel, două dintre proiecteleaflate în etapa precontractualăvizează reabilitarea şi moderniza-rea a două aşezăminte sociale.Este vorba despre Centrul de recu-perare şi reabilitare neuropsihicăpentru persoanele adulte cu han-dicap, aflat în comuna AriceştiiRahtivani, şi despre Centrul deîngrijire a persoanelor adulte cuhandicap, aflat în oraşul Băicoi.Un alt treilea contract careurmează să fie semnat este celpentru construirea unei structuride afaceri cu o suprafaţă totalăde circa 8.000 metri pătraţi, învecinătatea Parcului IndustrialPloieşti.
  9. 9. IANUARIEIANUARIE 20122012 9Regio în RomâniaCăi de comunicaţieCristina STERIANSUCEAVA SE ÎNSCRIE ÎN CATEGORIAJUDEŢELOR DIN ROMÂNIA CAREDISPUN DE UN POTENŢIAL TURISTICCRESCUT, GENERAT DE VARIETATEADE OBIECTIVE PE CARE LE OFERĂVIZITATORILOR, DE LA MĂNĂSTIRI ŞIBISERICI, LA OBIECTIVE DE PATRIMONIUŞI ZONE MONTANE PROTEJATE. DEFAPT, EXCEPTÂND TURISMUL MARITIM,ÎN JUDEŢUL SUCEAVA SE POT PRACTICATOATE TIPURILE DE TURISM: CULTURAL,RELIGIOS,TURISMRURALŞIAGROTURISM,TURISM BALNEAR, DE AFACERI, TURISMMONTAN ŞI ECOTURISM.PRIORITĂŢI PENTRUDEZVOLTAREUn sondaj realizat de ConsiliulJudeţean Suceava, în anul 2007, peun eşantion care a inclus autorităţilocale, grupuri de acţiune locală,organizaţii neguvernamentale şifirme private din Suceava, a arătatcă priorităţile de dezvoltare aacestui judeţ trebuie să ţină contde potenţialul turismului montan,ecumenic, istoric şi cultural, înstrânsă legătură cu reabilitarea şidezvoltarea infrastructurii.Una dintre problemele reclamateera starea critică a drumurilorjudeţene şi comunale, gradul demodernizare al acestora fiind denumai 53%. Pornind de la aceastărealitate, în ierarhia priorităţilor lanivel judeţean, starea infrastruc-turii rutiere a devenit un obiectivde primă importanţă.ACCENT PE FINANŢĂRIEUROPENEÎntr-o perioadă în care eforturilepentru finanţarea unor proiectemajore au întâmpinat obstacoleîn ceea ce priveşte bugetul dis-ponibil, strategia administraţieijudeţene şi a administraţiilor lo-cale din acest judeţ s-a axat pe ac-cesarea finanţărilor europene. Dealtfel, acest lucru este evidenţiatşi de faptul că judeţul Suceava seaflă printre primele din ţară, înceea ce priveşte numărul ridicat deproiecte cu finanţare europeană şiguvernamentală, promovate şi im-plementate în ultimii ani. Un ast-fel de proiect, care a ţinut cont denecesităţile şi priorităţile judeţului,dar a fost, totodată, orientat cătreoportunităţi de finanţare imediate,a fost „Modernizarea DJ 175 B, Km0+000 - 15+800, Pojorâta-Rarău”.ŞOSEA IMPORTANTĂ,DAR IMPRACTICABILĂAceastă şosea, iniţial clasificată cadrum comunal, avea un carosabildegradat şi depăşit, din punct de ve-dere tehnic. Asfaltarea acestui tron-son se făcuse în anii 1965-1968, pen-tru ca după aceea să se execute doarreparaţii sumare, aşa că este expli-cabil faptul că pe anumite tronsoanestratul de asfalt nici nu mai exista.Cele mai mari probleme erau peporţiunea de drum care străbăteapădurea. Tronsonul respectiv deve-nea aproape impracticabil în peri-oade cu precipitaţii abundente şi însezonul rece, din cauza denivelărilorla care contribuiau atât numeroa-sele izvoare formate după ploi,cât şi traficul greu, al utilajelorde mare tonaj folosite în indus-tria lemnului. În antiteză cu stareaDRUMUL CĂTRE RARĂU-POJORÂTA (JUDEŢUL SUCEAVA),REABILITAT CU FONDURI REGIO
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaImpuls pentru turismsa, drumul era unul de importanţădeosebită pentru judeţul Suceava,asigurând legătura către RezervaţiaPietrele Doamnei, codrii seculariGiumalău-Valea Putnei şi Slătioara,Schitul Rarău şi o serie de rezervaţiinaturale de interes turistic. În plus,tot acest drum este calea de ac-ces către zonele Rarău şi Giumalău,consacrate drept destinaţii propicepracticării sporturilor de iarnă.Proiectul de reabilitare a drumuluijudeţean DJ 175 B a luat startul înfebruarie 2009 când a fost semnatcontractul de finanţare prin Pro-gramul Operaţional Regional, AxaPrioritară 2, cu o valoare totalăde aproximativ 32 milioane de lei.Lucrările începute în august 2009au vizat modernizarea drumului cuo lungime de 15,8 kilometri, reabili-tarea a patru poduri, amenajarea şireabilitarea a 39 de podeţe, con-struirea unor ziduri de sprijin şi aunor apărări de maluri, precum şiamenajarea a cinci torente de apă.Aceste intervenţii ample s-au deru-lat pe parcursul a doi ani, astfel că,la finele lunii octombrie 2011, dupăo prelungire de două luni impusă decondiţiile concrete din teren, a avutloc recepţia finală a lucrării.O SINGURĂ ŞOSEA, MULTEPROBLEME REZOLVATENoua şosea asigură conectarea zo-nei turistice Rarău, prin interme-diul drumului judeţean DJ 175 B,la drumul naţional DN 17. Efecte-le investiţiei au fost imediate.Şoseaua care înainte era parcursă îndouă ore şi jumătate, poate fi acumtranzitată în 20 de minute. După re-abilitare, valorile detrafic au crescut, lu-cru preconizat, dealtfel, de beneficia-rul proiectului carea estimat că, pânăîn 2015, traficul demarfă şi pasageri seva dubla. Reabilita-rea acestui drum nu este importantădoar pentru turismul judeţuluiSuceava, ci şi pentru dezvoltarealocalităţilor aflate de-a lungul şo-selei şi eliminarea disparităţilor dedezvoltare existente. Noua şoseafacilitează desfăşurarea activită-ţilor economice de transport, apro-vizionare şi distribuţie şi contribuiela creşterea gradului de ocuparea forţei de muncă prin dezvolta-rea de noi sectoarede activitate. Înplus, favorizeazăcreşterea vitezei deintervenţie în ca-zul unor urgenţe,se reduce gradul deuzură al mijloacelorde transport care traversează dru-mul şi scad costurile de întreţinerea drumului şi costurile presupuse dereparaţii periodice.OBIECTIVE TURISTICELA CARE SE POATEAJUNGE PE DJ 175 BRezervaţia Pietrele Doamnei.Din punct de vedere peisagistic,această rezervaţie se prezintă caun loc unic în Carpaţi. Întreagazonă este alcătuită din calcare cuîncrustaţii de corali, amoniţi, al-ge marine, elemente care formaumari recife, acum 140 milioane deani, în perioada cretacică, cândacest teritoriu a fost acoperit demările calde ale oceanului. În pe-rimetrul rezervaţiei, pe povârnişulsudic, se află Peştera Liliecilor;„Stratele de Pojorîta”- rezer-vaţie geologică care păstreazăvechi sedimente ce pot fi văzuteîn peretele stâncos al DealuluiMăgura;Codrul Secular Giumalău - ValeaPutnei;Codrul Secular Slătioara;Rezervaţia botanică Todirescu;Rezervaţia Piatra Buhei;Biserica Sf. Nicolaie (unică înEuropa pentru cele şapte turnuri);Schitul Rarău, care se află laaltitudinea de 1.300 m în MasivulRarău, pe drumul de acces cătrePietrele Doamnei-Rarău;Crucea de pe Masivul Giumalău.„Rarãul are toate ºansele„Rarãul are toate ºanselesã devinã Poiana Bucovinei”,sã devinã Poiana Bucovinei”,a declarat Gheorghe Flutur,a declarat Gheorghe Flutur,preºedintele Consiliului Judeþeanpreºedintele Consiliului JudeþeanSuceava la inaugurareaSuceava la inaugurareaDJ 175 B.DJ 175 B.
  11. 11. IANUARIEIANUARIE 20122012 11Regio în RomâniaParteneriat publicCãtãlina JINGOIUÎN DECEMBRIE 2011, AUTORITĂŢILEDIN JUDEŢELE SĂLAJ ŞI CLUJ AUINAUGURAT CEA MAI IMPORTANTĂINVESTIŢIE DERULATĂ ÎN ULTIMII ANIÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A CELORDOUĂ JUDEŢE. ESTE VORBA DESPREŞOSEAUA CIUCEA – CRASNA – VÂRŞOLŢ,CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE CELE DOUĂJUDEŢE ŞI CARE A FOST REABILITATĂ PEO LUNGIME TOTALĂ DE 37,6 KILOMETRI(30 DE KILOMETRI ÎN JUDEŢUL SĂLAJŞI 7,6 KILOMETRI ÎN JUDEŢUL CLUJ).PROIECTUL ÎN VALOARE DE 85,6MILIOANE LEI A FOST FINANŢAT PRINPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL,AXA PRIORITARĂ 2, BENEFICIAR FIINDPARTENERIATUL DINTRE CONSILIILEJUDEŢENE SĂLAJ ŞI CLUJ.UN DRUMGREU DE PARCURSDrumul Judeţean Ciucea - Crasna- Vârşolţ este artera care asigurălegătura dintre judeţele Sălaj şiCluj. Înainte de derularea proiectu-lui Regio de reabilitare, şoseauanu mai fusese supusă nici uneiintervenţii timp de circa patru de-cenii, în condiţiile în care durata deexploatare normală este de 15 ani.Din cauza denivelărilor şi gropilordin carosabil, distanţa de 37 de ki-lometri, cât măsoară artera rutieră,era parcursă de şoferi în aproxima-tiv două ore, chiar dacă distanţapoate fi străbătută, în condiţii nor-male de trafic, în mai puţin de 50de minute. Anumite sectoare dedrum erau afectate de alunecări deteren şi tasări determinate de insta-bilitatea reliefului colinar din zonă.Şoseaua era degradată şi din cauzafaptului că fusese proiectată la o ca-pacitate portantă mai mică, în timpce valorile de trafic din ultimeledouă decenii au crescut simţitor.Acest lucru a generat deteriorareaşoselei la nivelul structurii sale, iarremedierea nu a fost posibilă prinlucrări de întreţinere curentă sauperiodică. Nu în ultimul rând, lipsaşanţurilor de scurgere a apei pluvi-ale sau colmatarea celor existenteconduceau frecvent la acoperireaşoselei cu noroi adus de precipitaţiide pe coline.O SOLUŢIE ÎN PARTENERIATIniţiativa de a propune reabilitareaacestui drum, în cadrul unui proiectRegio, în parteneriat, a aparţinutConsiliului Judeţean Sălaj, pentrucă şoseaua străbate şi judeţul Cluj,pe o porţiune de 7,6 kilometri. Con-siliul Judeţean Cluj a devenit, ast-fel, partener în proiect, contribuindla cofinanţarea lucrărilor. Contrac-tul, a cărui valoare totală a fost de85,6 milioane de lei, a fost semnatîn august 2008, având o durată deimplementare de 48 de luni. Celedouă unităţi administrativ-terito-riale au beneficiat de o finanţarenerambursabilă de 71,7 milioane delei, fonduri europene şi de la bugetulde stat. Proiectul a vizat refacereatotală a drumului, până la nivelulstructurii de rezistenţă, construireaa opt poduri noi şi reabilitarea al-tor trei deja existente, realizareasau reabilitarea unui număr total depeste o mie de podeţe tubulare.DIFICULTĂŢI ÎNDERULAREA PROIECTULUIImplementarea proiectului Regionu a fost lipsită de dificultăţi. Unadintre probleme au constituit-onumeroasele contestaţii apăruteîn cadrul procedurilor de achiziţiepublică, unele soluţionate de Con-siliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor, altele de instanţe.SĂLAJUL ŞI CLUJUL, ASOCIATE ÎNTR-UN PROIECT REGIOÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE DE LEI
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaCondiţii pentru progresÎntârzierile generate de acestecontestaţii au fost recuperate prinreducerea perioadei de execuţiea lucrărilor, astfel că nu a fostnecesară prelungirea perioadei deimplementare. O altă problemăa fost faptul că, în toamna anului2010, judeţele Cluj şi Sălaj s-au con-fruntat cu cele mai grave inundaţiidin ultimul secol, care a provocat,ulterior, alunecări de teren, cu im-pact asupra nivelului de degradare aşoselei. Din acelaşi motiv au apăruteroziuni în zona podurilor, fiindnecesare măsuri suplimentare decorecţie a albiei apelor curgătoare,pentru a nu periclita siguranţaexploatării acestora. Cea maigravă problemă apărută în timpulexecuţiei lucrărilor a fost semnalatăla podul din vecinătatea lacului deacumulare de la Vârşolţ. O serie delucrări hidrotehnice desfăşurate laacest lac de acumulare au condus lacreşterea nivelului apei. Pentru căpodul se află exact la coada lacului,deversarea apelor a condus la inun-darea zonei, ceea ce a impus lucrăride supraînălţare a acestui obiectivcu 1,2 metri.Reabilitarea şoselei care leagălocalităţile Ciucea, Crasna şi Vârşolţa dus la creşterea traficului pe acesttronson. O mare parte din traficulcare, până acum, s-a desfăşuratpe reţeaua de drumuri naţionaledin regiune, este acum preluat deşoseaua reabilitată. Prin investiţiaderulată, autorităţile din judeţeleSălaj şi Cluj şi-au propus să con-tribuie la dezvoltarea microregiuniiŢara Silvaniei - Zona Meseş, unuldintre cele mai pitoreşti ţinuturi dinMunţii Apuseni. În pofida resurselornaturale de care dispune, stareaprecară a infrastructurii rutiere acontribuit la stagnarea economicăa acestei microregiuni. La dezvol-tarea economică este de aşteptatsă contribuie şi turismul localcare beneficiază din plin de rezul-tatele proiectului Regio. Potenţialulturistic generos din zona riveranădrumului va putea fi mai bine valo-rificat, odată cu finalizarea acesteiinvestiţii. În zonă există pârtia dela Vânători, dar şi o serie de altepârtii de schi neamenajate în MunţiiPlopişului, de interes pentru turiştiiîn căutare de locuri mai puţinaglomerate şi peisaje excepţionale.Reabilitarea şoselei creează condiţiipentru dezvoltarea unor noi unităţituristice şi de agroturism în zonaturistică Ciucea - Vânători şi în îm-prejurimi.TABLOU SINTETIC AL REZULTATELOR PROIECTULUI REGIO37,62 km de drum reabilitat şi modernizat;8 poduri nou construite;3 poduri reabilitate şi consolidate;peste 1.000 podeţe tubulare noi şi reabilitate.
  13. 13. IANUARIEIANUARIE 20122012 13Investiţii urbaneRegio în RomâniaCãtãlina JINGOIUÎNCEPUTUL ANULUI 2012 MAR-CHEAZĂ PENTRU ADMINISTRAŢIAŞI LOCUITORII ORAŞULUI BRĂILA OREALIZARE LA CAPITOLUL INVESTIŢII ÎNINFRASTRUCTURA RUTIERĂ URBANĂ.DUPĂ O PERIOADĂ DE 33 DE LUNIDE IMPLEMENTARE, PROIECTUL DEREABILITARE A UNEIA DINTRE CELEMAI IMPORTANTE ARTERE A ORAŞULUI- STRADA GRIVIŢA - A AJUNS LAFINAL. LUCRĂRILE AMPLE REALIZATELA ACEST OBIECTIV AU FOST FINANŢATEPRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARETOTALĂ DE 25,7 MILIOANE DE LEI.TRAFIC INTENS,PROBLEME MARIStrada Griviţa este una dintre ar-terele principale ale municipiuluiBrăila, care traversează oraşul dela sud la nord, fiind considerată ocentură de comunicaţie rutieră.Cu o lungime totală de 3,25 kilo-metri, aceasta asigură legătura în-tre cartiere dens populate şi ac-cesul la o serie de centre comer-ciale, sociale şi culturale. De-a lun-gul timpului, traficul greu şi foartegreu şi condiţiile climatice au con-tribuit la degradarea căii de rulareauto. Creşterea traficului, în spe-cial a traficului greu, de tranzit, peo stradă cu un carosabil degradatşi cu un sistem rutier depăşit dinpunct de vedere tehnic, crea riscuride degradare pentru construcţii,monumente istorice şi de artă, dincauza vibraţiilor puternice. Înaintede implementarea proiectului Re-gio, strada Griviţa era clasificată cuindicele de degradare „foarte rău”,având un permanent risc de pro-ducere a unor accidente rutiere.Carosabilul suferise o degradarecontinuă, în ciuda lucrărilor perio-dice de plombare, stratul de asfaltprezentând fisuri şi crăpături multi-ple, ceea ce făcea absolut necesarăo amplă lucrare de reabilitare aacestei artere. În plus, în zoneletraversate de această stradă eraunecesare şi lucrări de refacere şiredimensionare a canalizării pluvi-ale. Dezvoltarea oraşului impunea,de asemenea, o nouă sistematizareşi organizare a trotuarelor, spaţiilorverzi şi parcărilor, în concordanţăcu normele tehnice actuale.LUCRĂRI AMPLEPENTRU CONDIŢII MAIBUNE DE TRAFICOportunitatea unor astfel de lucrăria apărut prin accesarea fondurilornerambursabile disponibile prinProgramul Operaţional Regional2007-2013. Proiectul municipalităţiibrăilene a primit aprobarea înaprilie 2009, iar în primăvara anuluiBRĂILA, O REABILITARE MULT AŞTEPTATĂ25,7milioane de lei,valoarea totalã aproiectului
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaSiguranţă şi conforturmător au fost demarate lucrărilede execuţie. Investiţia a fostabordată pe tronsoane, pentru anu crea dificultăţi majore în trafic.Chiar şi aşa, derularea lucrărilor aimpus devierea circulaţiei, inclu-siv modificarea traseelor mijloace-lor de transport în comun. Investiţiaa inclus şi lucrări la infrastructu-ra de utilităţi. Înainte de aborda-rea lucrărilor la partea carosabilă,au avut loc intervenţii pentrurefacerea sistemului de canaliza-re pluvială şi a reţelei de alimen-tare cu apă pe cele două părţi alestrăzii. Conductele au fost înlocuitecu unele noi, care au o durabilitatede peste 25 de ani. De asemenea,s-au făcut lucrări pentru protejareareţelelor de gaze, de termoficare şide telecomunicaţii. În plus, stâlpiide iluminat stradal au fost înlocuiţi.Toate aceste lucrări au fost conveni-te, printr-un calendar, cu furnizoriide utilităţi, în aşa fel încât, dupăreabilitare, să nu mai aibă loc alteintervenţii care să deterioreze sta-rea carosabilului.Proiectul Regio derulat la Brăila aurmărit lărgirea străzii la trei saupatru benzi, modernizarea trotu-arelor şi crearea unor spaţii verzila marginea lor, precum şi asigura-rea accesului riveranilor la parteacarosabilă. Fundaţia străzii a fostconsolidată, iar asfaltarea s-a făcutdupă o tehnologie care asigurărezistenţa la zece tone pe osie şila o intensitate medie a traficu-lui de zece mii de vehicule pe an.Infrastructura nou creată a fostproiectată să reziste cel puţin 20de ani. În acest timp vor fi nece-sare doar lucrări de întreţinere şi,o dată la şapte ani, reparaţii maicomplexe.REZULTATE DEJAPALPABILERefacerea acestei artere aredeja rezultate care pot ficuantificate pe teren. În primulrând, traficul auto şi pieto-nal a fost fluidizat şi se poatedesfăşura în condiţii de siguranţăşi confort. Pentru traficul autogreu, principalul beneficiueste mobilitatea crescută. Departea cealaltă, a autorităţilor,investiţia degrevează bugetul lo-cal de o serie de cheltuieli dereparaţii şi întreţinere, care ar fitrebuit să fie realizate în timp,dacă artera respectivă nu ar fifost modernizată. Pe termenlung, se preconizează o creşterea valorii de piaţă a imobilelor dinzonă şi un interes în creştere alagenţilor economici pentru a-şidesfăşura activitatea de-a lungulacestei străzi.
  15. 15. IANUARIEIANUARIE 20122012 15Soluţii pentru traficRegio în RomâniaCristina STERIANPRIMUL PROIECT DE INFRASTRUCTURĂDE TRANSPORT ÎNCHEIAT ÎN CADRULPROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL2007-2013 A FOST CENTURA SUDINEU, O INVESTIŢIE CU UN BUGET DECIRCA 14 MILIOANE DE LEI, DIN CAREVALOAREA NERAMBURSABILĂ A FOST DE13,7 MILIOANE DE LEI. AUTORITĂŢILEORAŞULUI INEU AU SEMNAT ÎN OCTOM-BRIE 2008 CONTRACTUL DE FINAN-ŢARE PENTRU CONSTRUIREA ACESTUITRONSON. DUPĂ APROAPE UN AN, ÎNAUGUST 2009, AU FOST DEMARATELUCRĂRILE DE EXECUŢIE.4 KILOMETRI DE ŞOSEA,NENUMĂRATE BENEFICIIPrin proiect a fost prevăzută con-struirea unei şosele de centură cu olungime totală de 4,1 kilometri caresă asigure legătura rutieră întredrumul judeţean DJ 792 Arad-Ineuşi drumul Naţional DN 79A. Şoseauade Centură Sud începe din DN 79A,înainte de oraşul Ineu, unde a fostamenajată o intersecţie în formăde T, cu prioritate pe direcţia ac-tualului drum naţional. Racordareala drumul judeţean DJ792 s-a făcuttot printr-o intersecţie în formă deT cu fluenţă pe direcţia actualuluidrum judeţean. Construirea uneişosele de centură a oraşului Ineu aurmărit fluidizarea traficului urban,reducerea timpului de transport şitraversarea localităţii în condiţii desiguranţă. Odată realizată aceastăşosea, traficul greu care se realizaînainte prin oraş, a fost direcţionatîn afara zonei urbane ceea ce aeliminat blocajele rutiere, a redustimpul de transport şi a contribuitla reducerea poluării oraşului şi lacreşterea nivelului de sănătate a lo-cuitorilor din Ineu. Devierea traficu-lui greu dinspre oraş către şoseauade centură reprezintă un pas impor-tant în vederea conservării obiec-tivelor de patrimoniu şi a celorlalteclădiri din oraşul Ineu, prin elimin-area vibraţiilor generate de trafiulgreu. Odată cu utilizarea noului tra-seu, s-a scos o parte din traficul demarfă şi tranzit din oraş şi s-a asigu-rat o circulaţie modernă, proiectatăcorespunzător unui trafic greu pen-tru o periodă de cel puţin 20 ani.Noua şosea a facilitat şi accesullucrătorilor angajaţi la obiectiveleaflate în zona industrială a oraşuluiLA INEU S-A CONSTRUIT PRIMA ŞOSEA DE CENTURĂCU FONDURI REGIOOraş mic, ambiţii mariINVESTIŢIA A FOST FINALIZATĂ ÎN PRIMĂVARA ANULUI 20105.000de navetiºtifolosesc, zilnic,ºoseauade centurã dinIneu
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaAcces facilIneu. Prin fluidizarea traficului, Cen-tura Sud Ineu facilitează accesul înzona industrială unde, în prezent,sunt angajate 6.000 de persoane(aproximativ 5.000 de navetişti, depe o rază de 50 de kilometri). Dealtfel, toate aceste beneficii aduseoraşului, prin construirea şoselei decentură, sunt evidenţiate de indica-tori prevăzuţi în proiect.Autorităţileau preconizat, încă de la început, cătraficul prin oraş se va reduce prindevierea unui număr de circa 2700de autovehicule care înainte tran-zitau oraşul. Poluarea fonică se re-duce, de asemenea considerabil, dela un nivel de până la 72,7 decibeli,înainte, la 47 decibeli, în prezent.De asemenea, iniţiatorii proiectuluiau preconizat o creştere a volumu-lui de mărfuri transportate pe nouaşosea.PERSPECTIVEDE DEZVOLTAREŞoseaua Centura Sud Ineu a fostinaugurată în aprilie 2010, la doiani de la semnarea contractului definanţare. A fost, de altfel, primulobiectiv finalizat în cadrul Progra-mului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 2. Pentru eco-nomia oraşului Ineu, realizareaacestei investiţii a constituit unprim pas către un amplu procesde dezvoltare. În primul rând, re-alizarea căii de acces a constitu-it un imbold pentru posibilii inves-titori care au acum infrastructurarutieră necesară desfăşurării aface-rilor. Având în vedere că şoseaua decentură asigură accesul către zonaindustrială a oraşului s-au creat,odată cu finalizarea lucrărilor,premisele dezvoltării acestei zone.„Este un proiect extrem deimportant, este primul drumrealizat din bani europeni,care, în mod cert, va ajuta ladezvoltarea economică a acesteizone. Proiectul răspunde nevoiipe care o avem de a investiîn reabilitarea şi construireade drumuri în România.Faptul că am reuşit să realizămcentura de sud din Ineu cu banieuropeni este de bun augur.Investiţia de la Ineu este unproiect model, ne bucurăm că afost finalizat repede şi că poatefi un exemplu pentru cei caresunt beneficiari de astfel defonduri”, a declarat, la inaugurarea ºoselei,a declarat, la inaugurarea ºoselei,ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului,ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului,Elena Udrea.Elena Udrea.l i i t i l i dValoareainvestiþiei:14milioane deleiSituat la 57 de kilometri deSituat la 57 de kilometri demunicipiul Arad, oraºul Ineu semunicipiul Arad, oraºul Ineu seînscrie în categoria aºezãrilor urbaneînscrie în categoria aºezãrilor urbanede mici dimensiuni, cu o suprafaþãde mici dimensiuni, cu o suprafaþãde 116,6 kilometri ºi o populaþie dede 116,6 kilometri ºi o populaþie decirca 10.000 de locuitori.circa 10.000 de locuitori.
  17. 17. IANUARIEIANUARIE 20122012 17Regio în RomâniaŞosele modernizate17poduri au fostmodernizatePRIMUL CONTRACT SEMNAT ÎN CA-DRUL REGIO ŞI UNA DINTRE CELEMAI IMPORTANTE INVESTIŢII DERULATEÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ DEINTERES JUDEŢEAN DIN GORJ A FOST,REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEANDJ 665 ŞI A DRUMULUI JUDEŢEANDJ 675 C. DERULATĂ ÎN PERIOADAAPRILIE 2088 - IUNIE 2011, IN-VESTIŢIA DE STRICTĂ NECESITATE, ACONTRIBUIT CONSIDERABIL LA DEZ-VOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A LOCA-LITĂŢILOR AFLATE DE-A LUNGUL CELORDOUĂ TRONSOANE REABILITATE.DJ 665, cunoscut şi sub denumireade „Oltenia de sub munte”, facelegătura între localităţile Curţişoara- Muşeteşti - Crasna - Novaci -Polovragi. DJ 675 C leagă Târgu-Cărbuneşti de Ţicleni şi Peştera -Jianu. Împreună, cele două arteretraversează, pe tronsoanele reabili-tate, 20 de localităţi gorjene, aflateîn zona submontană. Prin proiectulRegio, aceste localităţi, care reu-nesc aproape 32.000 de locuitori,au fost conectate la reţeaua dedrumuri naţionale (DN 67, DN 67C şi DN 66) şi la drumul europeanE79-DN 66. Studiul de fezabilitateal proiectului a arătat că cele douăşosele erau tranzitate, înainte demodernizare, de peste 1.600 de au-tovehicule, zilnic. Starea celor douăartere rutiere făcea ca circulaţiasă se desfăşoare anevoios, ceea ceconstituia un impediment şi pentrucei peste 400 de agenţi economicicare îşi desfăşoară activitatea peteritoriul localităţilor traversate deDJ 665 şi DJ 675 C.STARTUL A FOST DAT ÎNPRIMĂVARA ANULUI 2008Contractul pentru finanţarealucrărilor de reabilitare a fost sem-nat în 22 aprilie 2008, iar valoareasa totală a fost de 92,3 milioane delei. La începutul anului 2009, Con-siliul Judeţean Gorj, în calitate debeneficiar al investiţiei, a semnatcontractul de execuţie a lucrărilorcu o companie italiană. Contractulprevedea lucrări de modernizare,de siguranţă a traficului rutier şi dereabilitare a două poduri cu lungimemai mare de cinci metri. De aseme-nea, pe întregul traseu urmau să fiereparate şi celelalte 17 poduri, săfie modernizate 79 de podeţe şi săfie construit unul nou.PROIECTE SUPRAPUSEImediat după ce constructorul a de-marat lucrările, Consiliul JudeţeanGorj a primit, printr-un alt pro-gram, o finanţare nerambursabilăimportantă pentru reabilitarea şiextinderea sistemului de alimenta-re cu apă şi apă uzată, inclusiv înlocalităţile traversate de cele douădrumuri aflate în reabilitare. Ast-fel, pe tronsonul de drum judeţeanDJ 665 s-au efectuat lucrări de in-troducere a reţelelor de canali-zare, pe o lungime de 7 kilometri.Aceste investiţii s-au derulat în pe-rioada aprilie - august 2010, ceeace a determinat prelungirea durateide execuţie a contractului pen-tru lucrările la această şosea. În-tre timp, însă, constructorul a lu-crat la cealaltă şosea, DJ 675 C,finalizată la sfârşitul lunii augustDRUMURI CA-N PALMĂ PENTRU TURISMUL GORJEANCristina STERIAN
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Beneficii regionale2009. Drumul judeţean DJ 665 a fostfinalizat în mai 2011, iar recepţiafinală a lucrărilor, la ambele tron-soane, a avut loc în iunie 2011.BENEFICIILEPROIECTULUI REGIORealizarea proiectului Reabilitar-ea drumurilor judeţene DJ 665 Km0+000 - 54+500 şi DJ 675 C Km 0+000- 4+300 asigură la această dată oinfrastructură de transport extinsă,modernă şi durabilă, precum şicondiţii favorabile pentru dezvol-tarea sustenabilă a economiei şiîmbunătăţirea calităţii vieţii în zo-na de nord–est a judeţului Gorj. Prinmodernizarea şi reabilitarea aces-tor drumuri judeţene, accesul cătrezonele cu potenţial turistic a devenitmult mai facil. Turiştii pot ajungemult mai uşor în zona staţiunii Rân-ca – Novaci, la Baia de Fier, Polovragisau Crasna. De asemenea, şoseauamodernizată asigură accesul facilla staţiunea balneară Săcelu. In-direct, reabilitarea infrastructuriirutiere a contribuit şi la creştereaactivităţilor de turism în zonă şi lacrearea de noi afaceri. Investiţiaa fost importantă, pentru mediuleconomic, şi din altă perspectivă:şoseaua reabilitată facilitează ac-cesul la zone industriale precumParcul Industrial Bumbeşti Jiu.Regio în RomâniaALTE BENEFICIIALE PROIECTULUIProiectul Regio de reabilitarea celor două drumuri judeţenedin Gorj a creat şi oportunităţide angajare pentru forţa demuncă din zonă. Astfel, pe dura-ta implementării proiectului aufost create 150 de locuri noi demuncă, ocupate, în general, depersonal calificat şi necalificatdin localităţile traversate de tron-soanele modernizate.Reabilitarea şi modernizareacelor două drumuri judeţenea dus la creşterea vitezei şi asiguranţei traficului, în paralelcu îmbunătăţirea condiţiilor demediu.Impactul economic pozitiv s-aconcretizat în reducerea timpu-lui de parcurs şi a consumului decarburanţi, reducerea costurilorde operare a vehiculelor şi re-ducerea costurilor de operare şiîntreţinere a infrastructurii.57,7km de ºoseareabilitatã
  19. 19. IANUARIEIANUARIE 20122012 19Regio în RomâniaInvestiţie oportunăElena OCEANUCONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIUESTE BENEFICIARUL UNEIADINTRE CELE MAI MARI INVESTIŢII ÎNINFRASTRUCTURA RUTIERĂ. PRINPROGRAMUL OPRAŢIONAL REGIONAL,ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ APRIMIT O FINANŢARE DE PESTE 86MILIOANE DE LEI, FONDURI EUROPENENERAMBURSABILE ŞI DE LA BUGETULDE STAT, REPREZENTÂND 98% DINVALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI CAREPREVEDE REABILITAREA UNUI DRUMJUDEŢEAN DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ.ESTE VORBA DESPRE DJ 411 CAREVA FI REABILITAT PE O LUNGIME DE46,2 KILOMETRI, PRINTR-O INVESTIŢIEA CĂREI VALOARE TOTALĂ ESTE DE109,2 MILIOANE DE LEI.Drumul Judeţean 411 este una din-tre cele mai importante artere dinjudeţul Giurgiu. Şoseaua străbatejudeţul de la est la vest, pe o lun-gime de circa 55 de kilometri, şise intersectează cu trei drumurinaţionale (DN5A, DN 5 Bucureşti -Giurgiu şi DN5B Giurgiu - Găeşti).Înaintea demarării proiectului dereabilitare, starea acestui drumera precară. Şoseaua nu mai tre-cuse prin reparaţii capitale de pes-te trei decenii. Cele mai tranzi-tate tronsoane erau pline de gropişi rămăseseră accesibile doar pen-tru căruţe şi tractoare, în timp ceanumite porţiuni rămăseseră, aşacum au fost proiectate iniţial, cadrumuri neasfaltate, acoperite doarcu pietriş, sau drumuri de pământ.O INVESTIŢIE CARE ADUCEDEZVOLTARE ECONOMICĂReabilitareaDJ 411afostconsideratăde autorităţile administraţiei publi-ce judeţene ca o oportunitate dedezvoltare economică a celor şaptecomune aflate de-a lungul şoselei.Localităţile aflate pe traseul aces-tui drum numără peste 27.000 locu-itori, cărora le va fi facilitat accesulcătre diferite zone. În plus, şoseauaeste de mare importanţă şi pentruagenţii economici din zonă, pentrutransportatori şi turişti. Tronsonulpropus spre reabilitare măsoară46,2 kilometri, include trei poduri,peste râurile Neajlov şi Bălăria,şi, pentru abordarea lucrărilor demodernizare, a fost împărţit în pa-tru sectoare distincte.UNDĂ VERDEPENTRU LUCRĂRIContractul de finanţare a proiectu-lui Reabilitarea şi modernizarea DJ411: Limită judeţ Călăraşi - Hota-rele - Isvoarele - Teiuşu - Mironeşti- Comana - Budeni - Brăniştari -Călugăreni - Crânguri - Singureni -Iepureşti - Bulbucata - Podu Doam-nei - Clejani (DN 61) a fost semnatUN PROIECT PENTRU DEZVOLTAREAJUDEŢULUI GIURGIULocuitorii a7comune suntbeneficiari direcþiai investiþiei
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Dezvoltare acceleratăRegio în Româniaîn data de 4 martie 2011 de Consi-liul Judeţean Giurgiu şi MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului.A fost deschisă, astfel, o finanţarecu o valoare totală de 109,2 mili-oane de lei. Lansarea oficială a pro-iectului a avut loc în aprilie 2011,iar în luna august a aceluiaşi an afost semnat contractul de execuţiea lucrărilor cu un consorţiu formatdin două firme cu portofoliu con-siderabil de lucrări în domeniu. Ceidoi executanţi au la dispoziţie doiani pentru a reabilita şoseaua pelungimea de 46,2 kilometri, în timpce durata de implementare a pro-iectului, asumată prin contract,este de 32 de luni.STADIUL EXECUŢIEI: 20%Imediat după semnarea contractuluide execuţie, constructorii au trecutla organizarea de şantier şi au de-marat lucrările pregătitoare - tăierede arbuşti şi curăţarea terenului –pentru ca la începutul toamnei săfie aduse utilajele pentru demara-rea lucrărilor. În acest scop, şoseauaa fost împărţită în patru tronsoanedistincte. Până la venirea frigului,constructorii au reuşit să realizeze20% din volumul total de lucrări, ur-mând să reia execuţia în primăvară.Chiar dacă există un termen dedoi ani pentru execuţia efectivă înteren, lucrările înregistrează dejaun avans şi ar putea fi încheiate maidevreme. Prognozele beneficiaru-lui arată că, dacă ritmul de lucru varămâne constant, şoseaua ar puteafi complet reabilitată la finele anu-lui 2012. Tot pe parcursul anului2012 se vor desfăşura şi investiţiilela cele trei poduri aflate de-a lun-gul DJ 411, lucrări cu o complexi-tate crescută.24de luni vadura execuþialucrãrilorREZULTATELE PRECONIZATE ALE PROIECTULUIIniţiatorii proiectului au avut în vedere beneficiile pe care le va aducereabilitarea acestui tronson de drum judeţean. În primul rând, proiectulcontribuie la accelerarea dezvoltării economice a localităţilor aflate petraseul drumului judeţean prin:sporirea accesibilităţii şi a mobilităţii forţei de muncă spre zonelecu deficit, în vederea echilibrării cererii şi ofertei de pe piaţade muncă regională;facilitarea accesului agenţilor economici la centrelecomerciale urbane şi la nodurile generatoare de trafic;valorificarea potenţialului turistic, prin facilitareaaccesului la obiectivele turistice şi culturaleaflate pe traseul DJ 411;facilitarea accesului investitorilor privaţi lapotenţiale pieţe noi, în regiune;asigurarea unei infrastructuri de transportextinse, moderne şi durabile, în vedereadezvoltării durabile a economiei şi aîmbunătăţirii calităţii vieţii.
  21. 21. IANUARIEIANUARIE 20122012 21Vechi şi nouBani europeni în Uniunea EuropeanăCONSIDERAT A FI UNUL DINTREORAŞELE CELE MAI ECLECTICE DINEUROPA, ROTTERDAM NU SE ÎNSCRIEÎN TIPOLOGIA ORAŞELOR OLANDEZE,CU CANALE, PASAJE PIETRUITE ŞI CASEDIN SECOLUL AL XVII-LEA, CI SEREMARCĂ PRIN MODERNISM ŞI INOVARE.DISTRUS DE BOMBARDAMENTELEAVIAŢIE GERMANE – LUFTWAFFE, ÎNPRIMĂVARA ANULUI 1940, ORAŞUL S-AREINVENTAT, PRACTIC, DEVENIND UNREPER DE BUN GUST ÎN ARHITECTURĂŞI DESIGN.NIEUEW BINNENWEG,ISTORIA UNEI VII ARTERECOMERCIALEConstruită între 1880 şi 1910, stra-da Nieuwe Binnenweg a fost cândvao arteră preferată de comercianţişi o atracţie pentru cumpărătorişi turişti. După ce, în timpul celuide-al Doilea Război Mondial, centruloraşului Rotterdam a fost distrus debombardamente, Nieuwe Binnen-weg a fost refăcută şi a devenit unadintre cele mai importante străziale oraşului pentru cumpărături şipetrecerea timpului liber.Cu toate acestea, începând cu anii’60, strada şi cartierele încon-jurătoare s-au degradat, iar stareaacestora s-a deteriorat substanţial.Unele zone ale străzii Binnenweg auajuns să semene cu adevărate ruine:o parte din clădiri erau dărăpănate,din ce în ce mai multe magazine seînchideau, proprietarii se simţeauîn nesiguranţă, iar spaţiul public adevenit învechit şi depăşit.În ultimii 25 de ani, municipali-tatea din Rotterdam s-a străduit dinrăsputeri să convingă firmele careoferă locuinţe spre închiriere săîmbunătăţească zonele rezidenţialeînconjurătoare. Deşi autorităţiles-au aşteptat ca proprietarii maga-zinelor, dar şi locuitorii din zonăsă se implice în refacerea zonei,iniţiativele particulare, în aceastădirecţie, nu au apărut.INVESTIŢII DE PESTE17 MILIOANE DE EUROSoluţia pentru care au optatautorităţile a fost utilizarea fon-durilor europene. Astfel, proiec-tul de refacere a străzii NieuweBinnenweg a fost inclus în Programul„Oportunităţi pentru Vest” (Kansenvoor West), care este finanţat dinFondul European pentru DezvoltareRegională, destinat dezvoltării regi-unii olandeze Randstad. Proiectul, alcărui beneficiar este Agenţia pentrudezvoltare urbană Rotterdam, esterealizat în cooperare cu Develop-ment Company Rotterdam, ConsiliulDistrictului Delfshaven, Consiliuloraşului Rotterdam şi Colegiul Albe-da. Proiectul include reabilitareaa 6.000 m2de spaţii comerciale şifaţade ale clădirilor. Compania Rot-terdam Development joacă un rolfoarte important în îmbunătăţirea şirenovarea spaţiilor destinate maga-zinelor şi a zonei înconjurătoare.Lucrările sunt încă în derulare, peri-oada de desfăşurare a acestora fiindîntre 1 ianuarie 2008 şi 31 decem-brie 2012. Investiţiile beneficiazăde o finanţare europeană în valoarede 6,9 milioane de euro, la care seROTTERDAM: REŢETA SUCCESULUI UNEI VECHI ARTERECOMERCIALE, RESCRISĂ CU BANI EUROPENIDan CÃRBUNARU
  22. 22. www.inforegio.ro22Infrastructură dezvoltatăBani europeni în Uniunea Europeanăadaugă o cofinanţare din bugetulpublic, în valoare de circa 10,7 mili-oane de euro.ZECI DE NOILOCURI DE MUNCĂEste de aşteptat ca până la sfârşitulacestui an, noi antreprenori săîşi deschidă magazine în zonă. Încadrul proiectului, peste 1 Km destradă va fi îmbunătăţit, vor fi maipuţine spaţii comerciale neutili-zate şi vor fi mai multe locuri demuncă. Iniţiatorii acestui proiectsperă ca revitalizarea zonei săreaducă la viaţă străzile până decurând pustii, dar cu potenţial, dinvestul Rotterdamului şi să le facădin nou atractive. Re-proiectareacelor peste 1.100 metri de stradăva crea o arteră comercială de in-teres, iar acest lucru va avea, larândul său, o influenţă pozitivăasupra cartierelor învecinate. Maimulte persoane cu venituri medii şimijlocii sunt aşteptate să se muteîn zonă, îmbunătăţind rata de ocu-pare a locuinţelor şi contribuind laîntreţinerea celor peste 80 de spaţiideja existente.Pe de altă parte, o atenţie supli-mentară este acordată siguranţei şisecurităţii. Profitând de îmbunătă-ţirea oportunităţilor profesionale,20 de noi antreprenori şi-au deschismici afaceri pe artera comercială, întimp ce rămân tot mai puţine spaţiigoale destinate comercianţilor.Zeci de noi locuri de muncă, ast-fel create, reprezintă, la rândul lor,stimulente folosite pentru a atragealţi antreprenori.www.kansenvoorwest.nlSurse:www.rotterdam.nlRECUNOSCUŢI PENTRU PERFORMAN-ŢELE ÎNREGISTRATE ÎN ULTIMII ANIÎN ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE,POLONEZII AU REUŞIT SĂ CHELTUIASCĂ,ANUL TRECUT, 10 MILIARDE DE EURODIN FONDURI EUROPENE.Sistemul de finanţare polonez sebazează pe cinci programe opera-ţionale naţionale gestionate la nivelcentral şi 16 programe operaţionaleregionale planificate şi gestionate decătre fiecare regiune în parte.O serie de obiective atinse prin Pro-gramul Operaţional Regional din Re-giunea Mazowieckie, din care faceparte şi Varşovia, reprezintă un ex-emplu elocvent. Regiunea Mazo-wieckie este cea mai mare dintreregiunile administrative ale Polo-niei, în ceea ce priveşte întindereateritorială şi populaţia. Varşovia aPROIECTE DE AMPLOAREPENTRU MODERNIZAREAINFRASTRUCTURII ŞI CONSERVAREAPATRIMONIULUI VARŞOVIEIDan CÃRBUNARU
  23. 23. 23Sprijin europeanBani europeni în Uniunea EuropeanăIANUARIEIANUARIE 20122012beneficiat din plin de pe urma pro-iectelor implementate în aceastăregiune. Mărturie în acest sens suntiniţiative precum: „Construirea DN2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekier-kowska”, „Reconstrucţia şi moder-nizarea Teatrului Powszechny numitdupă Zygmunt Hubner” şi „Renova-rea Bisericii Sfânta Cruce alăturide clădirea Sfintei Mânăstiri dinVarşovia, ca obiective importanteale patrimoniului cultural”.41 MILIOANE DE EUROPENTRU INFRASTRUCTURARUTIERĂ A VARŞOVIEIConstrucţia DN 2 şi a intersecţiilorcu ruta Siekierkowska au fost posi-bile ca urmare a utilizării unei fi-nanţări de peste 41 milioane de eu-ro, din care cofinanţarea europeanăa reprezentat aproape 30 milioa-ne de euro. Începute la data de1 ianuarie 2007, lucrările au avut catermen de realizare 31 decembrie2011. Proiectul s-a înscris într-oetapă complementară celor dejafinalizate, parte a rutei Siekierkow-ska, unul dintre cele mai importantenoduri de comunicaţii din Varşovia.Aceasta uneşte două districte dinpartea de sud şi facilitează comuni-carea cu regiuni din estul Poloniei.Lucrările au constat în construireaunei intersecţii unde se întâlneaudouă ieşiri aglomerate care legauVarşovia de regiunile din est. Pro-iectul a contribuit la îmbunătăţireatraficului, ceea ce a dus la scădereadificultăţilor în trafic şi a îmbunătăţitcomunicarea cu regiunile din estulPoloniei.Practic, lucrările au avut în vedereconstrucţia unei părţi a intersecţiei„Mars”, situate în estul oraşului,împreună cu: reconstrucţia uneisecţiuni din strada „Marsa”; recon-strucţia unei mici porţiuni din stra-da Ploweicka, contrucţia trotua-rului şi a rutelor pentru biciclete;contrucţia unui sistem de colecta-re a apei pluviale, a unui sistemenergetic şi a unuia de alimentarecu apă. În cadrul proiectului au fostamenajate spaţii verzi şi au fostcreate sisteme de reducere a zgo-motului, au fost amplasate sistemede monitorizare a traficului şi sema-forizare nouă.TEATRUL POWSZECHNY,O NOUĂ ÎNFĂŢIŞAREVarşovia a beneficiat de fondurieuropene considerabile şi pen-tru reconstrucţia şi modernizareaTeatrului Powszechny. Instituţiaculturală poartă numele lui ZygmuntHubner (1930-1989), regizor remar-cabil, actor şi pedagog, directorde teatre şi publicist. După 35 deani, Teatrul Powszechny a căpătat onouă înfăţişare, în urma investiţiilorde peste 6,5 milioane de euro,din care cofinanţarea europeanănerambursabilă a fost de aproxima-tiv 1,2 milioane de euro.Întreaga clădire a fost extinsă şimodernizată. Lucrările efectuate nuau avut în vedere numai exteriorul.contrucţia unui sistem de colectaPoloniaa atras cele maimari sume dinbugetul UE
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Patrimoniu restauratBani europeni în Uniunea EuropeanăInteriorul teatrului a suferit, deasemenea, numeroase modificări,de la cele de bază, menite să îladucă la standarde moderne, laschimbări majore ale sălilor, ce vorfi, cu siguranţă, observate şi apre-ciate de spectatori. Procesul demodernizare a inclus cumpărareaşi instalarea de lifturi pentru per-soanele cu dizabilităţi, montareaunor sisteme moderne de iluminat,sunet, ventilaţie şi aer condiţionat.Scenele au fost mărite, ceea ce adus şi la creşterea numărului descaune (în tot teatrul acesta a cres-cut de la 470 la 600). De aici şi nu-mele celor trei scene: 100, 200 şi300. Scena 200, numită cândva„Scena mică”, a fost reconstruită întotalitate.BISERICA SFÂNTA CRUCE –CINCI SECOLE DE ISTORIEParohia Sfânta Cruce din Varşoviaa beneficiat de fonduri de pes-te 4,8 milioane de euro, din care4,09 milioane de euro cofinanţareeuropeană, pentru renovarea une-ia dintre cele mai vechi şi încărcatede istorie biserici din Polonia. Fon-durile au fost destinate lucrărilordesfăşurate la Biserica Sfânta Cruceşi la clădirea Sfintei Mânăstiri dinVarşovia, ambele fiind considerateobiecte de patrimoniu cultural.Biserica Sfânta Cruce este oclădire construită în sec. al XVI-lea, în stil baroc, unul dintre celemai cunoscute şi importante edi-ficii din Varşovia şi din istoria Polo-niei, locul de rugăciune a numeroşiregi, cardinali şi episcopi. Istoriaclădirii se împleteşte deopotrivăatât cu evenimente tragice, câtşi cu evenimente fericite din isto-ria ţării. Lăcaşul de cult reprezintăun adevărat bastion al catolicismu-lui polonez. Distrusă în timpul celeide-a doua conflagraţii mondiale,biserica a fost reconstruită dupărăzboi, şi a continuat să fie un sim-bol al Varşoviei şi al statornicieicredinţei poporului polonez.După reconstrucţia dintre anii1945-1953, până în prezent, niciorenovare completă sau lucrări deconservare nu au fost efectuate.Astfel, finanţarea UE a permis bise-ricii să-şi recapete splendoarea.În cadrul proiectului, printre altele,a fost curăţată vechea vopsea şi afost aplicată una nouă, s-au realizatlucrări de izolare (atât la interior,cât şi la exterior) şi de dezumidifi-care şi a fost înlocuită tâmplăria. Or-gile, locurile de confesiune, balus-tradele, stranele şi platformele aufost supuse lucrărilor de conserva-re. Sistemul electric a fost înlocuitşi a fost instalat un sistem pentrustingerea incendiilor. În cadrul pro-iectului a fost restaurată şi parteainferioară a bisericii - a fost instalatun lift şi construit un grup sanitarpentru persoanele cu dizabilităţi.mele celor trei scene: 100 200 şi600de locuri areTeatrulPowszechny,dupãreabilitare
  25. 25. IANUARIEIANUARIE 20122012 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediarpentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38,sector 1, BucureştiTel: 0372 144 018Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBUCUREŞTI, ROMÂNIA, PAVILIONUL ROMEXPO, 16-17 FEBRUARIE 2012Târg pentru Întreprinderi Mici şi MijlociiEvenimentul se va desfăşura sub forma unui forum în cadrul căruia reprezentanţii IMM-urilor vor avea oportunităţi deîntălnire cu autorităţi şi firme care oferă servicii pentru IMM-uri. În cadrul formului vor avea loc conferinţe, seminarii,ateliere de lucru. IMM-urile vor avea posibilitatea de a-şi prezenta activitatea în cadrul unor standuri de expunere.Evenimentul este organizat de Romexpo.BUCUREŞTI, ROMÂNIA, ATHENEE PALACE HILTON, 25-26 FEBRUARIETârgul Educaţiei EuropeneElevii,studenţiişipărinţiiinteresaţideoportunităţiledestudiuînspaţiuleuropeanpotconsultaoferteleunorprestigioaseinstituţii de învăţământ care participă la târg. Vor participa universităţi şi licee prestigioase din Marea Britanie, Olanda,Danemarca, Finlanda, Elveţia şi Germania, care îşi vor prezenta ofertele de studiu potenţialilor aplicanţi. Organizatorulevenimentului este EDvisory Education, o reţea internaţională de organizaţii neguvernamentale şi companii activeîn domeniul educaţional. Principalul co-organizator din România este International Education Center, o organizaţieneguvernamentală care oferă asistenţă tinerilor români în efortul lor de a accesa sistemul global de educaţie.BRUXELLES, BELGIA, 7-8 FEBRUARIE 2011Conferinţa societăţii civile europene în perspectiva reuniunii Rio +20Organizaţia Naţiunilor Unite va convoca, în vara anului 2012, Summitul de la Rio (Rio +20) privind dezvoltareadurabilă la nivel mondial. Comitetul Economic şi Social European consideră că Rio +20 ar trebui să transmită unsemnal clar pentru comunitatea mondială pentru schimbări care să conducă la o dezvoltare durabilă a lumii,la eliminarea sărăciei şi inechităţilor sociale şi la conservarea resurselor naturale pentru generaţiile viitoare.Conferinţa „Acţionează durabil, fii responsabil! Societatea civilă pe drumul către Rio +20” este un preambulal evenimentului din vară, un prilej ca vocile din zona societăţii civile să îşi facă auzite opiniile în legătură cutemele summit-ului Rio +20. Conferinţa este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi se adreseazăorganizaţiilor neguvernamentale, factorilor de decizie din statele membre, oficialilor europeni şi funcţionarilorpublici. Prima dezbatere generală a conferinţei va aborda contribuţia europeană la dezvoltarea durabilă, iara doua dezbatere generală va aborda dezvoltarea durabilă în ţările din afara Uniunii Europene. Ulterior, patruateliere de lucru vor da posibilitatea de a aprofunda discuţiile şi de a concluziona asupra subiectelor abordate încadrul conferinţei.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOSursa: http://www.openeurope.org.ukC cu finanţare europeană12 MILIOANE DE EUROPENTRU A CULTIVA„TĂRÂMUL MORŢILOR”Douăsprezece persoane,posesorii a trei ferme diferiteîn Sicilia, pentru care auprimit 12 milioane de eurode la Fondul European deGarantare pentru Agriculturăpentru cultivarea de portocalişi lămâi. Garda financiarăitaliană şi organele de poliţiede frontieră au descoperit căterenurile pe care urmau săse cultive portocalii şi lămâii,fie aparţineau unor persoanedecedate, fie aveau şcoli şi căiferate pe ele.2,4 MILIOANE DE EUROPENTRU CONSTRUIREA UNUIPLANETARIUM PENTRU COPII,VÂNDUT CU 150.000 DEEUROUn planetarium construitîntr-un parc tematic pentrucopii din Nordul Suediei,a costat contribuabilii 25milioane de coroane suedeze(2,4 milioane de euro), când afost deschis în 2000, 850.000euro provenind din fondurieuropene. Cinci ani mai târziuproiectul s-a demonstrat a fiun fiasco total şi a fost vândutunor cumpărători privaţipentru suma de 150.000 deeuro.725.000 DE EURO PENTRU„SCANERE CORPORALE”LĂSATE SĂ RUGINEASCĂÎNTR-UN SUBSOLÎn urma atacurilor teroristedin New York din septembrie2001, Comisia Europeană acheltuit 725.000 de euro peşase „scanere corporale”acestea urmând a fi instalateîn aeroporturile din Europa.În octombrie 2008,Parlamentul European a votatîmpotriva utilizării acestortipuri de scanere, lăsându-leneutilizate.30 MILIOANE DE EUROINVESTIŢI ÎN HOTELURIILEGALE ÎN LANZAROTE(INSULELE CANARE)Între anii 1994 şi 2006, aufost investiţi 30 milioane deeuro din fonduri europenepentru dezvoltarea unorhoteluri considerate,ulterior, ilegale pe insulaLanzarote. Înalta Curtede Justiţie din Canare adeclarat hotelurile ilegaledupă ce s-a dovedit cămunicipalităţile încălcaserălimita care stabilea numărulmaxim de hoteluri pe insulă.Hoteluri precum TheTimanfaya Palace, ThePrincesa Yaiza, NaturePalace şi The RubicónPalace au primit între 1 şi7 milioane de euro, dar aufost declarate ilegale în2007. Hotelul Playa, deţinutde José María Rosell, soţulsenatoarei María del MarAgüero, nu a fost niciodatăterminat, deşi primise 1,6milioane de euro în anul2000.âOe aveau şcoli şi căie.neutilizate.
  27. 27. „SUPEREROII”ANTI-FUMAT: 72 MILIOANEDE EURO LUPTAÎMPOTRIVA FUMATULUI,293 MILIOANE DE EUROPENTRU A-L PROMOVAComisia Europeană esteiniţiatorul unei serii webanimate care conţine12 videoclipuri, numite„Helpisodes”, cu personajepline de culoare, descrise ca„Helpers” (ajutoare) al cărorscop este acela de a sprijinioamenii să se lase de fumat.Episodul pilot introducepersonajele principale şiexplică modul în care acesteaau ajuns să colaboreze şiau devenit „super eroi anti-fumat”. Această campanieîn valoare de 72 milioane deeuro - „AJUTOR – Pentru oviaţă fără tutun” a inclus „ostructură gigant gonflabilăce zbura deasupra celor25 de capitale ale statelormembre UE” şi campania TV- „AJUTOR publicitate la TVşi la cinema”.Între timp, UniuneaEuropeană a continuat săsubvenţioneze cultivatoriide tutun din Europa, cu unbuget de 293 milioane deeuro anual, lucru pentru acărui continuare membriiParlamentului European auvotat în mai 2008.IANUARIE 2012IANUARIE 2012 27Sămaişizâmbim!Iarba verdeIarba verdede acasã!de acasã!
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: ianuarie 2012

×