Prezentarea tezei de licență la Catedra de Obstetrică și Ginecologie

1. TEZA DE DIPLOMĂ
SCREENING-UL ȘI DIAGNOSTICUL
GENETIC PRENATAL
Autor: MOȘIN Veaceslav Jr, anul VI, grupa 1008
Conducător științific: BOLOGAN Ion, doctor în medicină, conferențiar
universitar
Chişinău - 2016
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”
1

2. ACTUALITATEA TEMEI
 În lume, aproximativ 2-3% copii se nasc cu defecte genetice
majore, 50% dintre acestea fiind determinate de sindromul
Down.
 Anual în Republica Moldova se înregistrează în jur de 700
cazuri de malformații congenitale a nou-născuților.
 Frecvenţa naşterii copiilor cu sindromul Down în Moldova
este mai mare comparativ cu alte ţări - 12,2/10000 (anul 2011).
În ţările EUROCAT, în aceeaşi perioadă – 9,3/10000.
 Malformațiile congenitale ocupă locul II în structura
mortalității infantile, constituind 16 la 1000 nou-născuți vii.
 Conform datelor statisticii oficiale din anul 2011, în Republica
Moldova malformaţiile congenitale au constituit 28,5% din
structură generală a invalidităţii.
2

3.  Nașterea copiilor cu malformații grave congenitale poate fi
prevenită prin efectuarea unui diagnostic prenatal corect.
 Actualmente în Republica Moldova screening-ul și referirea
către diagnosticul prenatal invaziv se efectuează în temei în
baza vârstei materne avansate (după 35 de ani).
 Screening-ul biochimic prenatal în primele două trimestre de
sarcină este efectuat doar la un număr limitat de gravide.
 Screening-ul ecografic fetal din primul trimestru al sarcinii
(termenul 11-13+6 săptămâni), destinat aprecierii marker-ilor
ecografici predictivi pentru malformaţii congenitale şi aberaţii
cromozomiale nu este pe larg implementat în Republica
Moldova.
ACTUALITATEA TEMEI
3

4. SCOPUL STUDIULUI
4
Scopul studiului a fost evaluarea performanței
metodelor de screening prenatal efectuate în
Republica Moldova pentru depistarea anomaliilor
cromozomiale fetale.

5. 1. Determinarea frecvenței și tipurilor anomaliilor cromozomiale
fetale depistate prin testare citogenetică prenatală ale
amniocitelor prelevate prin amniocenteză.
2. Evaluarea performanței vârstei materne avansate, testelor
biochimice (dublu și triplu test), anamnezei obstetricale
complicate, ecografiei ca indicații unice către amniocenteză.
3. Evaluarea performanței screening-ului secvențial-integrat
pentru depistarea anomaliilor cromozomiale ale fătului.
OBIECTIVE
5

6. Studiul a fost realizat pe parcursul anilor 2012-2014, în
cadrul instituției – “Centrul Sănătatea Reproducerii și
Genetică Medicală a Institutului Mamei și Copilului”.
În total au fost efectuate 1913 amniocenteze cu analiza
citogenetică a amniocitelor fetale.
REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR
CITOGENETICE
6

7. Prin urmare, au fost depistate 113 cazuri (5.8%) de anomalii
cromozomiale, dintre care:
REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR
CITOGENETICE
7
3.2%
2.5%
0.1%
Anomalii cromozomiale numerice -
61 cazuri
Anomalii cromozomiale structurale
- 48 cazuri
Anomalii gonozomale - 2 cazuri

8. Repartiția anomaliilor cromozomiale numerice depistate:
REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR
CITOGENETICE
8
2%
0.3%
0.2%
0.7%
Sindromul Down (trisomia 21) - 38 cazuri
Sindromul Edwards (trisomia 18) - 6 cazuri
Sindromul Patau (trisomia 13) - 3 cazuri
Altele - 13 cazuri

9. Repartiția anomaliilor cromozomiale structurale depistate:
REZULTATELE INVESTIGAȚIILOR
CITOGENETICE
9
0.47%
0.26%
1.77%
0.05%
Translocații - 9 cazuri
Inversii - 5 cazuri
Polimorfisme - 33 cazuri
Altele

10. METODELE DE SCREENING PRENATAL FOLOSITE
PENTRU REFERIRE CĂTRE AMNIOCENTEZĂ
10
54%
28.5%
2.8%
4.1%
8.6% 0.3%
Vârsta maternă ≥ 35 ani - 1056 paciente
Abateri ecografice - 546
Dublu test cu risc crescut - 54
Triplu test cu risc crescut - 79
Alte indicații - 165
Screening integrat - 6

11. Rata de detecție a anomaliilor cromozomiale fetale în dependență de
vârstă maternă a fost:
SCREENING-UL DUPĂ VÂRSTA MATERNĂ
11
1.6%
3%
9.1%
Până la 35 de ani 35-39 de ani ≥ 40 ani

12. • Valoarea predictivă pozitivă a criteriului de vârstă maternă
≥ 35 a fost numai de 4.3%, iar cea fals-pozitivă a fost de
95.7%
• Așadar, criteriul de vârstă maternă ≥ 35 ani nu poate fi folosit
drept marker singular în calitate de indicație pentru efectuarea
amniocentezei.
• Pentru pacientele ≥ 40 ani se recomandă efectuarea testelor
biochimice (dublu și triplu test) și examenul ecografic de I
trimestru, cu scopul identificării cazurilor de risc pentru
efectuarea amniocentezei.
SCREENING-UL DUPĂ VÂRSTA MATERNĂ
12

13. Rata de detecție a anomaliilor cromozomiale a fost:
DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT
13
1.8%
1.2%
Dublu test Triplu test

14. Respectiv, aceste teste nu pot fi recomandate în calitate
de indicații unice pentru amniocenteză. Este nevoie de a
le asocia cu alți marker-i pentru o detecție mai bună a
anomaliilor cromozomiale.
DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT
14

15. Asocierea valorilor anormale ale acestor teste cu vârsta maternă
≥ 40 ani a oferit o rată de detecție de:
DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT
15
12%
9.7%
Dublu test Triplu test

16. Aceste date ne demonstrează că, asocierea dublului și
triplului test cu risc crescut și vârsta maternă ≥ 40 ani,
servește drept indicație pentru efectuarea amniocentezei.
DUBLU ȘI TRIPLU TEST CU RISC CRESCUT
16

17. Valoarea predictivă a ecografiei fetale pentru depistarea
anomaliilor cromozomiale fetale în lotul general de 546 referite
către amniocenteză.
17
1.6%
16.7%
Abateri ecografice Translucența nucală ≥ 3 mm (marker
specific)
ABATERI ECOGRAFICE

18. Așadar, referirea către amniocenteză trebuie să fie
efectuată doar în baza unor marker-i ecografici specifici
anomaliilor cromozomiale: mărirea translucenței nucale,
micșorarea osului nazal, profil anormal al velocimetriei
ductului venos, fluxul prin valva tricuspidă ș.a.
ABATERI ECOGRAFICE
18

19. • Anamneza obstetricală complicată (copil cu sindrom
Down/Turner/Edwards în antecedente, istoric de făt/copil malformat, antecedente de sarcini
oprite în evoluție ș.a), în calitate de indicație pentru referire către
amniocenteză a avut o rată de depistare a anomaliilor fetale
cromozomiale de 1.8%.
• Aceste rezultate evidențiază faptul că nu putem lua în
considerație doar aceste indicații ca factor de risc individual,
acestea vor trebui să fie asociate cu alți factori de risc.
ALTE INDICAȚII
19

20. Acest screening a fost efectuat în cadrul instituției “Centrul
Medical Repromed” și a inclus următoarele criterii:
 Vârsta maternă.
 Ecografia fetală de I trimestru (11-13+6 zile), cu evaluarea marker-ilor de
risc genetic: translucența nucală, osul nazal fetal, fluxul prin valva
tricuspidală fetală, fluxul prin ductul venos și unghiul facial fetal.
 Dublu test. PAPP-A + β-hCG în termenii de sarcină 11-13+6 săptămâni.
 Triplu test. AFP + uE3+ HCG în termenii de sarcină 16-18 săptămâni.
 Riscul individual a fost calculat în baza programului „PRISCA” (Prenatal
Risk Assessment), Typolog Software, Germania.
SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT
20

21. Rata de detecție a screening-ului secvențial integrat față de
marker-ii singulari:
SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT
21
3%
9.1%
1.8% 1.2% 1.6%
16.7%
1.8%
50%

22. Aplicarea acestui test pe scară largă în republică ar
permite creșterea substanțială a ratei de detecție a
anomaliilor cromozomiale fetale și prin urmare
micșorarea semnificativă a cazurilor de folosire
neargumentată a amniocentezei.
SCREENING SECVENȚIAL-INTEGRAT
22

23. 1. Screening-ul actual al anomaliilor cromozomiale efectuat în
Republica Moldova este de o eficiență redusă, ce permite de a
depista prenatal anomaliile cromozomiale în grupa de risc prin
amniocenteză doar în 5,8% cazuri.
2. Cele mai frecvente anomalii cromozomiale numerice depistate
au fost: trisomia 21 (sindromul Down) – 2%, trisomia 18
(sindromul Edwards) – 0,3%, trisomia 13 (sindromul Patau) –
0,2%. Din anomaliile cromozomiale structurale cel mai frecvent
sau constatat polimorfismele (1.72%), translocațiile (0,47%) și
inversiile (0,26%). Anomaliile gonozomale s-au depistat la 0,1%.
CONCLUZII
23

24. CONCLUZII
3. Vârsta maternă avansată (≥ 35 ani), dublu și triplu test,
anamneza obstetricală complicată nu pot servi ca marker-i
singulari pentru referirea către amniocenteză. Doar translucența
nucală ≥ 3 mm, determinată la termenul de 11-13+6 săptămâni,
poate fi un criteriu de referire pentru efectuarea amniocentezei.
4. Cea mai mare valoare predictivă a anomaliilor cromozomiale
numerice fetale o are efectuarea screening-ului secvențial-
integrat, ce are la bază evaluarea complexă și concomitentă a
următorilor marker-i: vârsta maternă avansată, marker-ii
ecografici de primul trimestru, dublu și triplu test.
24

25. MULȚUMESC
25