Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]

4,591 views

Published on

Material util de pregătire către examenul de Neurologie.

Published in: Health & Medicine
  • DOWNLOAD THE BOOK INTO AVAILABLE FORMAT (New Update) ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... Download Full PDF EBOOK here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... Download Full EPUB Ebook here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... Download Full doc Ebook here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... Download PDF EBOOK here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... Download EPUB Ebook here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... Download doc Ebook here { https://redirect.is/fyxsb0u } ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................................................................................................................... eBook is an electronic version of a traditional print book THE can be read by using a personal computer or by using an eBook reader. (An eBook reader can be a software application for use on a computer such as Microsoft's free Reader application, or a book-sized computer THE is used solely as a reading device such as Nuvomedia's Rocket eBook.) Users can purchase an eBook on diskette or CD, but the most popular method of getting an eBook is to purchase a downloadable file of the eBook (or other reading material) from a Web site (such as Barnes and Noble) to be read from the user's computer or reading device. Generally, an eBook can be downloaded in five minutes or less ......................................................................................................................... .............. Browse by Genre Available eBOOK .............................................................................................................................. Art, Biography, Business, Chick Lit, Children's, Christian, Classics, Comics, Contemporary, CookBOOK, Manga, Memoir, Music, Mystery, Non Fiction, Paranormal, Philosophy, Poetry, Psychology, Religion, Romance, Science, Science Fiction, Self Help, Suspense, Spirituality, Sports, Thriller, Travel, Young Adult, Crime, EBOOK, Fantasy, Fiction, Graphic Novels, Historical Fiction, History, Horror, Humor And Comedy, ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... .....BEST SELLER FOR EBOOK RECOMMEND............................................................. ......................................................................................................................... Blowout: Corrupted Democracy, Rogue State Russia, and the Richest, Most Destructive Industry on Earth,-- The Ride of a Lifetime: Lessons Learned from 15 Years as CEO of the Walt Disney Company,-- Call Sign Chaos: Learning to Lead,-- StrengthsFinder 2.0,-- Stillness Is the Key,-- She Said: Breaking the Sexual Harassment Story THE Helped Ignite a Movement,-- Atomic Habits: An Easy & Proven Way to Build Good Habits & Break Bad Ones,-- Everything Is Figureoutable,-- What It Takes: Lessons in the Pursuit of Excellence,-- Rich Dad Poor Dad: What the Rich Teach Their Kids About Money THE the Poor and Middle Class Do Not!,-- The Total Money Makeover: Classic Edition: A Proven Plan for Financial Fitness,-- Shut Up and Listen!: Hard Business Truths THE Will Help You Succeed, ......................................................................................................................... .........................................................................................................................
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • DOWNLOAD THE BOOK INTO AVAILABLE FORMAT (New Update) ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... Download Full PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................................................................................................................... eBook is an electronic version of a traditional print book THE can be read by using a personal computer or by using an eBook reader. (An eBook reader can be a software application for use on a computer such as Microsoft's free Reader application, or a book-sized computer THE is used solely as a reading device such as Nuvomedia's Rocket eBook.) Users can purchase an eBook on diskette or CD, but the most popular method of getting an eBook is to purchase a downloadable file of the eBook (or other reading material) from a Web site (such as Barnes and Noble) to be read from the user's computer or reading device. Generally, an eBook can be downloaded in five minutes or less ......................................................................................................................... .............. Browse by Genre Available eBOOK .............................................................................................................................. Art, Biography, Business, Chick Lit, Children's, Christian, Classics, Comics, Contemporary, CookBOOK, Manga, Memoir, Music, Mystery, Non Fiction, Paranormal, Philosophy, Poetry, Psychology, Religion, Romance, Science, Science Fiction, Self Help, Suspense, Spirituality, Sports, Thriller, Travel, Young Adult, Crime, EBOOK, Fantasy, Fiction, Graphic Novels, Historical Fiction, History, Horror, Humor And Comedy, ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... .....BEST SELLER FOR EBOOK RECOMMEND............................................................. ......................................................................................................................... Blowout: Corrupted Democracy, Rogue State Russia, and the Richest, Most Destructive Industry on Earth,-- The Ride of a Lifetime: Lessons Learned from 15 Years as CEO of the Walt Disney Company,-- Call Sign Chaos: Learning to Lead,-- StrengthsFinder 2.0,-- Stillness Is the Key,-- She Said: Breaking the Sexual Harassment Story THE Helped Ignite a Movement,-- Atomic Habits: An Easy & Proven Way to Build Good Habits & Break Bad Ones,-- Everything Is Figureoutable,-- What It Takes: Lessons in the Pursuit of Excellence,-- Rich Dad Poor Dad: What the Rich Teach Their Kids About Money THE the Poor and Middle Class Do Not!,-- The Total Money Makeover: Classic Edition: A Proven Plan for Financial Fitness,-- Shut Up and Listen!: Hard Business Truths THE Will Help You Succeed, ......................................................................................................................... .........................................................................................................................
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • DOWNLOAD THIS BOOKS INTO AVAILABLE FORMAT (2019 Update) ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... Download Full PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................................................................................................................... eBook is an electronic version of a traditional print book THIS can be read by using a personal computer or by using an eBook reader. (An eBook reader can be a software application for use on a computer such as Microsoft's free Reader application, or a book-sized computer THIS is used solely as a reading device such as Nuvomedia's Rocket eBook.) Users can purchase an eBook on diskette or CD, but the most popular method of getting an eBook is to purchase a downloadable file of the eBook (or other reading material) from a Web site (such as Barnes and Noble) to be read from the user's computer or reading device. Generally, an eBook can be downloaded in five minutes or less ......................................................................................................................... .............. Browse by Genre Available eBooks .............................................................................................................................. Art, Biography, Business, Chick Lit, Children's, Christian, Classics, Comics, Contemporary, Cookbooks, Manga, Memoir, Music, Mystery, Non Fiction, Paranormal, Philosophy, Poetry, Psychology, Religion, Romance, Science, Science Fiction, Self Help, Suspense, Spirituality, Sports, Thriller, Travel, Young Adult, Crime, Ebooks, Fantasy, Fiction, Graphic Novels, Historical Fiction, History, Horror, Humor And Comedy, ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... .....BEST SELLER FOR EBOOK RECOMMEND............................................................. ......................................................................................................................... Blowout: Corrupted Democracy, Rogue State Russia, and the Richest, Most Destructive Industry on Earth,-- The Ride of a Lifetime: Lessons Learned from 15 Years as CEO of the Walt Disney Company,-- Call Sign Chaos: Learning to Lead,-- StrengthsFinder 2.0,-- Stillness Is the Key,-- She Said: Breaking the Sexual Harassment Story THIS Helped Ignite a Movement,-- Atomic Habits: An Easy & Proven Way to Build Good Habits & Break Bad Ones,-- Everything Is Figureoutable,-- What It Takes: Lessons in the Pursuit of Excellence,-- Rich Dad Poor Dad: What the Rich Teach Their Kids About Money THIS the Poor and Middle Class Do Not!,-- The Total Money Makeover: Classic Edition: A Proven Plan for Financial Fitness,-- Shut Up and Listen!: Hard Business Truths THIS Will Help You Succeed, ......................................................................................................................... .........................................................................................................................
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • DOWNLOAD THIS BOOKS INTO AVAILABLE FORMAT (2019 Update) ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... Download Full PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................................................................................................................... eBook is an electronic version of a traditional print book THIS can be read by using a personal computer or by using an eBook reader. (An eBook reader can be a software application for use on a computer such as Microsoft's free Reader application, or a book-sized computer THIS is used solely as a reading device such as Nuvomedia's Rocket eBook.) Users can purchase an eBook on diskette or CD, but the most popular method of getting an eBook is to purchase a downloadable file of the eBook (or other reading material) from a Web site (such as Barnes and Noble) to be read from the user's computer or reading device. Generally, an eBook can be downloaded in five minutes or less ......................................................................................................................... .............. Browse by Genre Available eBooks .............................................................................................................................. Art, Biography, Business, Chick Lit, Children's, Christian, Classics, Comics, Contemporary, Cookbooks, Manga, Memoir, Music, Mystery, Non Fiction, Paranormal, Philosophy, Poetry, Psychology, Religion, Romance, Science, Science Fiction, Self Help, Suspense, Spirituality, Sports, Thriller, Travel, Young Adult, Crime, Ebooks, Fantasy, Fiction, Graphic Novels, Historical Fiction, History, Horror, Humor And Comedy, ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... .....BEST SELLER FOR EBOOK RECOMMEND............................................................. ......................................................................................................................... Blowout: Corrupted Democracy, Rogue State Russia, and the Richest, Most Destructive Industry on Earth,-- The Ride of a Lifetime: Lessons Learned from 15 Years as CEO of the Walt Disney Company,-- Call Sign Chaos: Learning to Lead,-- StrengthsFinder 2.0,-- Stillness Is the Key,-- She Said: Breaking the Sexual Harassment Story THIS Helped Ignite a Movement,-- Atomic Habits: An Easy & Proven Way to Build Good Habits & Break Bad Ones,-- Everything Is Figureoutable,-- What It Takes: Lessons in the Pursuit of Excellence,-- Rich Dad Poor Dad: What the Rich Teach Their Kids About Money THIS the Poor and Middle Class Do Not!,-- The Total Money Makeover: Classic Edition: A Proven Plan for Financial Fitness,-- Shut Up and Listen!: Hard Business Truths THIS Will Help You Succeed, ......................................................................................................................... .........................................................................................................................
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • DOWNLOAD THIS BOOKS INTO AVAILABLE FORMAT (2019 Update) ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... Download Full PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download Full doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download PDF EBOOK here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download EPUB Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... Download doc Ebook here { https://soo.gd/irt2 } ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ................................................................................................................................... eBook is an electronic version of a traditional print book THIS can be read by using a personal computer or by using an eBook reader. (An eBook reader can be a software application for use on a computer such as Microsoft's free Reader application, or a book-sized computer THIS is used solely as a reading device such as Nuvomedia's Rocket eBook.) Users can purchase an eBook on diskette or CD, but the most popular method of getting an eBook is to purchase a downloadable file of the eBook (or other reading material) from a Web site (such as Barnes and Noble) to be read from the user's computer or reading device. Generally, an eBook can be downloaded in five minutes or less ......................................................................................................................... .............. Browse by Genre Available eBooks .............................................................................................................................. Art, Biography, Business, Chick Lit, Children's, Christian, Classics, Comics, Contemporary, Cookbooks, Manga, Memoir, Music, Mystery, Non Fiction, Paranormal, Philosophy, Poetry, Psychology, Religion, Romance, Science, Science Fiction, Self Help, Suspense, Spirituality, Sports, Thriller, Travel, Young Adult, Crime, Ebooks, Fantasy, Fiction, Graphic Novels, Historical Fiction, History, Horror, Humor And Comedy, ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... .....BEST SELLER FOR EBOOK RECOMMEND............................................................. ......................................................................................................................... Blowout: Corrupted Democracy, Rogue State Russia, and the Richest, Most Destructive Industry on Earth,-- The Ride of a Lifetime: Lessons Learned from 15 Years as CEO of the Walt Disney Company,-- Call Sign Chaos: Learning to Lead,-- StrengthsFinder 2.0,-- Stillness Is the Key,-- She Said: Breaking the Sexual Harassment Story THIS Helped Ignite a Movement,-- Atomic Habits: An Easy & Proven Way to Build Good Habits & Break Bad Ones,-- Everything Is Figureoutable,-- What It Takes: Lessons in the Pursuit of Excellence,-- Rich Dad Poor Dad: What the Rich Teach Their Kids About Money THIS the Poor and Middle Class Do Not!,-- The Total Money Makeover: Classic Edition: A Proven Plan for Financial Fitness,-- Shut Up and Listen!: Hard Business Truths THIS Will Help You Succeed, ......................................................................................................................... .........................................................................................................................
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]

  1. 1. 2 Lucrarea dată reprezintă o sinteză a informației din mai multe resurse științifice, cu scop de a simplifica pregătirea pentru examenul de Neurologie. Materialul a fost adaptat conform cerințelor înaintate de Departamentul de Medicină Internă (disciplina Neurologie), din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”.
  2. 2. 3 „O viață lungă poate să nu fie destul de bună, dar o viață bună este destul de lungă.” Benjamin Franklin
  3. 3. 4 CUPRINS (click-abil) A. SEMIOLOGIE 1. VIAȚA ȘI ACTIVITATEA PROFESORULUI NICOLAE TESTEMIȚANU 9 2. ROLUL SAVANȚILOR ÎN DEZVOLTAREA NEUROLOGIEI 10 3. CĂILE CONDUCTIVE ALE SENSIBILITĂȚII SUPERFICIALE. FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂȚII. EXAMENUL NEUROLOGI 11 4. DUREREA. SISTEMUL NOCICEPTIV ȘI ANTINOCICEPTIV. TEORIA “PORȚII DE CONTROL” 12 5. CĂILE CONDUCTIVE ALE SENSIBILITĂȚII PROFUNDE. TIPURILE DE DEREGLARE. EXAMENUL NEUROLOGIC 13 6. CALEA PIRAMIDALĂ: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGIE, EXAMENUL NEUROLOGIC. SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL 13 7. NEURONUL MOTOR PERIFERIC: ANATOMIE, SEMNE CLINICE (SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC) 15 8. NERVUL PERIFERIC: ANATOMIE, FIZIOLOGIE, SEMNE CLINICE ȘI ELECTROFIZIOLOGICE DE AFECTARE 15 9. SIMPTOMATOLOGIA AFECTĂRII ÎN SECȚIUNE TRANSVERSĂ COMPLETĂ A MĂDUVEI SPINĂRII LA DIVERSE NIVELE: CERVICAL, TORACIC, LOMBAR 16 10. SINDROMUL AFECTĂRII MĂDUVEI SPINĂRII ÎN SEMISECȚIUNE TRANSVERSĂ 16 11. TULBURĂRILE SFINCTERIENE DE ORIGINE NERVOASĂ 16 12. SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL: ANATOMIE, FIZIOLOGIE. SINDROAMELE HIPERTONICE- HIPOKINETIC ȘI HIPERKINETIC-HIPOTONIC 17 13. SEMIOLOGIA MIȘCĂRILOR INVOLUNTARE: TREMOR (PARKINSONIAN, DE ATITUDINE, DE ACȚIUNE), COREEA, ATETOZA, DISTONIA, DISKINEZII IATROGENE, TICURI, HEMISPASM FACIAL, MIOCLONII, HEMIBALISM 18 14. CEREBELUL: ANATOMIE, FIZIOLOGIE. SEMIOLOGIA AFECTĂRII CEREBELULUI: ATAXIE, DISMETRIE, ASINERGIE, ADIADOHOKINEZIE, TREMOR INTENȚIONAT, TULBURĂRI DE LIMBAJ ȘI SCRIS. METODICA EXAMENULUI CLINIC 19 15. SEMIOLOGIA DEREGLĂRILOR DE MERS. PARTICULARITĂȚILE CLINICE DE DIAGNOSTIC TOPIC ȘI ETIOLOGIC 21 16. MEZENCEFALUL, NERVII OCULOMOTORI III, IV: PARTICULARITĂȚI ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE 22 17. PUNTEA LUI VAROLIO, NERVII CRANIENI V, VI, VII, VIII: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO- FIZIOLOGICE, SEMNELE DE AFECTARE 23 18. BULBUL RAHIDIAN, NERVII CRANIENI IX, X, XII: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNELE DE AFECTARE 26
  4. 4. 5 19. SINDROAMELE ALTERNE. NOȚIUNI GENERALE. CLASIFICARE. SINDROMUL WALLENBERG 29 20. NERVUL OLFACTIV: PARTICULARITĂȚI ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE 30 21. NERVUL OPTIC: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE 30 22. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, EXAMENUL CLINICE ȘI INVESTIGAȚIILE SUPLIMENTARE, SEMNELE DE AFECTARE 31 23. PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE REGIUNII HIPOTALAMICE. SINDROAMELE DISFUNCȚIEI HIPOTALAMICE. CRITERIILE CLINICE ALE SINDROMULUI HIPOTALAMIC 33 24. LOBUL FRONTAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE 35 25. TULBURĂRI DE LIMBAJ ÎN AFECTAREA SCOARȚEI CEREBRALE. SEMIOLOGIA AFAZIILOR 35 26. LOBUL TEMPORAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE 37 27. LOBUL PARIETAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE. SEMIOLOGIA APRAXIILOR 37 28. LOBUL OCCIPITAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE. AGNOZII 39 29. SISTEMUL LIMBIC: SINDROAME DE AFECTARE 40 30. CAPSULA INTERNĂ: ANATOMIE, FIZIOLOGIE ȘI SEMNE DE AFECTARE 41 31. INVESTIGAȚII SUPLIMENTARE FOLOSITE ÎN NEUROLOGIE: CU UTILIZAREA ULTRASUNETULUI, ELECTROFIZIOLOGICE (EEG, EMG, ULTRASONOGRAFIA DOPPLER A VASELOR MAGISTRALE CERVICO- CEREBRALE) 42 32. METODELE RADIOLOGICE ȘI NEUROIMAGISTICE CU ȘI FĂRĂ FOLOSIREA SUBSTANȚELOR DE CONTRAST: ANGIOGRAFIA, MIELOGRAFIA, TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ, REZONANȚA MAGNETICĂ NUCLEARĂ, TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI 43 B. NOZOLOGIE NEUROLOGICĂ 33. POLINEUROPATIILE: ETIOLOGIE, CLASIFICARE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 45 34. AFECTAREA DE NERV MEDIAN, ULNAR, RADIAL: ETIOLOGIE: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 46 35. AFECTAREA NERVULUI PERONIER, TIBIAL: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 47 36. FACTORII DE RISC AI OSTEOCONDROZEI VERTEBRALE. SEMNELE RADIOLOGICE ALE OSTEOCONDROZEI VERTEBRALE 47 37. RADICULOPATIE LOMBO-SACRALĂ DISCOGENĂ: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT CONSERVATOR ȘI CHIRURGICAL. COMPLICAȚIILE RADICULOPATIEI LOMBRO-SACRATE DISCOGENE 48 38. SINDROAMELE VERTEBROGENE CERVICALE (RADICULAR, SCAPULO-HUMERAL, SCALEN) 49 39. PLEXOPATIE CERVICO-BRAHIALĂ: ETIOLOGIE, FORME CLINICE, TRATAMENT 50 40. SINDROMUL GUILLAIN-BARRE: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 50
  5. 5. 6 41. STRUCTURA MENINGELOR CEREBRALE. MENINGITA ȘI MENINGISMUL, TRIADA MENINGITICĂ 51 42. MENINGITELE SEROASE PRIMARE ȘI SECUNDARE: MENINGITA LIMFOCITARĂ ARMSTRONG, MENINGITELE ENTEROVIROTICE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 52 43. MENINGITA TUBERCULOASĂ: FORME CLINICE, PRINCIPII DE TRATAMENT 52 44. MENINGITA SEPTICĂ PRIMARĂ ȘI SECUNDARĂ: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 53 45. MIELITELE ACUTE: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 53 46. POLIOMIELITA: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT ȘI PROFILAXIE. SINDROMUL POST-POLIO 54 47. ICTUSUL ISCHEMIC MEDULAR: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL, TRATAMENT 55 48. MIELOPATIA VASCULARĂ CRONICĂ: ETIOLOGIE, FORME CLINICE, TRATAMENT 55 49. COMELE: CLASIFICARE, ETIOLOGIE, DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL, SCALA GLASGOW 56 50. COMELE PRIMARE (NEUROGENE) ȘI SECUNDARE (METABOLICE, SOMATICE ș.a.). ETIOLOGIE, DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 57 51. SPECIFICUL EXAMENULUI PACIENTULUI FĂRĂ CONȘTIENȚĂ. INVESTIGAȚIILE SUPLIMENTARE ȘI PRINCIPIILE DE TRATAMENT AL STĂRILOR COMATOASE 58 52. AFECTAREA SISTEMULUI NERVOS ÎN GRIPĂ. ENCEFALITA GRIPALĂ: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 59 53. CLASIFICAREA ENCEFALITELOR. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL. PRINCIPII DE TRATAMENT 60 54. ENCEFALITA HERPETICĂ. ETIOPATOGENIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 60 55. NEUROBORELIOZĂ. ETIOLOGIE, PATOGENIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 61 56. REACȚIA ENCEFALICĂ LA COPII. DEFINIȚIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 62 57. COREEA SIDENHAM. ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT. COREEA HUNTINGTON 62 58. SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ: PATOGENIE, MANIFESTĂRILE CLINICE, DIAGNOSTIC 63 59. SCLEROZA MULTIPLĂ: PATOGENIE, CRITERII DE DIAGNOSTIC, FORME CLINICE, TRATAMENT 65 60. AFECTAREA SISTEMULUI NERVOS ÎN SIFILIS: FORME CLINICE, DIAGNOSTIC 66 61. AFECTAREA SISTEMULUI NERVOS ÎN SIDA: FORME CLINICE, DIAGNOSTIC 67 62. MANIFESTĂRILE CLINICE ALE ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ȘI ACCIDENTULUI ISCHEMIC TRANZITOR. FIZIOLOGIA PATOLOGICĂ A INFARCTULUI CEREBRAL ȘI HEMORAGIEI CEREBRALE 68 63. EPIDEMIOLOGIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL, FACTORII DE RISC ȘI MĂSURILE DE PREVENȚIE. MANAGEMENT-UL HIPERTENSIUNII ARTERIALE, HIPERLIPIDEMIEI ȘI FIBRILAȚIEI ATRIALE. CAUZE RARE DE AVC 69 64. IMPORTANȚA METODELOR COMPLEMENTARE DE DIAGNOSTIC ÎN STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL: CT, RMN, ANGIO-CT, ANGIO-RMN, ANGIOGRAFIEI CONVENȚIONALE, ULTRASONOGRAFIEI CAROTIDIENE. TRATAMENT AVC. TROMBOLIZA 70
  6. 6. 7 65. CLASIFICAREA, SIMPTOMELE, DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL ȘI MANAGEMENT-UL DEMENȚELOR VASCULARE ȘI DEGENERATIVE 71 66. ETIOLOGIA ȘI FIZIOPATOLOGIA HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE. MANIFESTĂRI CLINICE. TRATAMENT INTERVENȚIONAL 72 67. MANIFESTĂRILE CLINICE, INVESTIGAȚIILE COMPLEMENTARE ȘI TRATAMENTUL TROMBOZELOR VENOASE INTRACRANIENE 72 68. BOALA PARKINSON: PATOGENIE, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 73 69. DISTONIE NEURO-VEGETATIVĂ: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC. TULBURĂRI AFECTIVE (ANXIETATE, DEPRESIE) ȘI SINDROMUL PSIHO-VEGETATIV. ATACUL DE PANICĂ 74 70. INSUFICIENȚA VEGETATIVĂ PERIFERICĂ. ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE ALE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, RESPIRATOR, GASTRO-INTESTINAL, URINAR, SEXUAL ȘI SUDORAȚIE. CINCI TESTE DE DIAGNOTIC 76 71. CLASIFICAREA EPILEPSIEI ȘI CRIZELOR EPILEPTICE 77 72. MANIFESTĂRILE CLINICE ȘI ELECTROFIZIOLOGICE ALE CRIZELOR EPILEPTICE GENERALIZATE 78 73. MANIFESTĂRILE CLINICE ȘI ELECTROFIZIOLOGICE ALE CRIZELOR EPILEPTICE PARȚIALE 78 74. EPILEPSIA TEMPORALĂ. MANIFESTĂRILE ALGICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 79 75. PRINCIPIILE ȘI ALGORITMUL DE TRATAMENT AL EPILEPSIEI 80 76. STAREA DE RĂU EPILEPTIC. TRATAMENT INTENSIV 80 77. PARALIZIA CEREBRALĂ INFANTILĂ (ETIOLOGIE, FORME CLINICE, TRATAMENT) 80 78. AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS ÎN PATOLOGIA ORGANELOR INTERNE (CARDIOVASCULAR, RESPIRATOR, GASTROINTESTINAL ȘI FICAT) 82 79. AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS ÎN AFECȚIUNILE ENDOCRINE ȘI MALADIILE HEMATOLOGICE 83 80. SINDROMUL PARANEOPLAZIC. DEFINIȚIE, PATOGENIE, MANIFESTĂRI NEUROLOGICE, DIAGNOSTIC 83 81. AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS ÎN ALCOOLISM. ENCEFALOPATIA GAYET WERNICKE, SINDROMUL KORSAKOFF, DEGENERESCENȚA CEREBELOASĂ, POLINEUROPATIA ETILICĂ 85 82. AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS CAUZATE DE SUBSTANȚE TOXICE (PESTICIDE, ERBICIDE) 86 83. CEFALEEA. CLASIFICARE INTERNAȚIONALĂ. CEFALEELE PRIMARE ȘI SECUNDARE. SPECIFICUL ANAMNEZEI LA PACIENTUL CU CEFALEE 87 84. MIGRENA. CLASIFICARE. CRITERII DE DIAGNOSTIC, MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 87 85. CEFALEE DE TIP TENSIONAL: MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 88 86. CEFALEEA CLUSTER (ÎN CIORCHINE) ȘI HEMICRANIA PAROXISTICĂ. MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 89 87. VERTIJUL: NOȚIUNI GENERALE. VERTIJUL PAROXISTIC POZIȚIONAL BENIGN 89 88. SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANĂ: ETIOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 90
  7. 7. 8 89. TUMORILE CEREBRALE SUPRATENTORIALE. SEMNE GENERALE ȘI FOCALE, PARTICULARITĂȚI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 91 90. TUMORI CEREBRALE INFRATENTORIALE. SEMNE GENRALE ȘI FOCALE, PARTICULARITĂȚI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 94 91. SINDROMUL ANGAJĂRII ȘI DISLOCĂRII CEREBRALE 96 92. TUMORILE EXTRA ȘI INTRAMEDULARE. MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT 96 93. CLASIFICAREA TRAUMATISMULUI CRANIO-CEREBRAL. COMOȚIA CEREBRALĂ: MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 98 94. CONTUZIA ȘI COMPRESIA CEREBRALĂ: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT. COMPLICAȚIILE TRAUMELOR CRANIO-CEREBRALE 99 95. TRAUMATISMUL VERTEBRO-MEDULAR. MANIFESTĂRI CLINICE, TRATAMENT 99 96. DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE: MIODISTROFIA DUCHENNE, MIODISTROFIA ERB-ROT100 97. BOALA WILSON (DEGENERESCENȚA HEPATO-LENTICULARĂ): PATOGENIE, FORME CLINICE, TRATAMENT 101 98. MIASTENIA: MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT. CRIZA MIASTENICĂ. TRATAMENTUL DE URGENȚĂ 102 99. AMIOTROFIA NEVRALĂ CHARCOT-MARIE, PARAPLEGIA SPASTICĂ FAMILIALĂ STRUMPELL 103 100. ATAXIILE EREDO-DEGENERESCENTE ALE SISTEMULUI NERVOS: BOALA FRIEDREICH, ATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE 105 101. MIOTONIE: PATOGENIE, MANIFESTĂRI CLINICE, DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT 106
  8. 8. 9 A. SEMIOLOGIE 1. VIAȚA ȘI ACTIVITATEA PROFESORULUI NICOLAE TESTEMIȚANU Nicolae Testemiţanu s-a născut la 1 august 1927 în satul Ochiul Alb, judeţul Bălţi într-o familie de ţărani mijlocaşi cu mulţi copii: tatăl, Andrei Testemiţanu, de profesie agricultor, îşi trăgea obârşia din Mihăileni, sat mare din apropierea Ochiului Alb, şi mama, Axenia Testemiţanu, de profesiune casnică. Şi-a început cariera de muncă în calitate de medic-ordinator al secţiei Chirurgie a spitalului raional central din orăşelul Râşcani, de unde peste câteva luni a fost „absorbit” din nou de capitală. Din 1954 este numit asistent la catedra Chirurgie Generală a ISMC, activând concomitent şi în calitate de şef al secţiei Medico- Sanitare a Ministerului de Interne al RSSM. Din anul 1955 este numit medic-şef al Spitalului Clinic Republican, funcţie de răspundere care necesita profesionalism, aptitudini manageriale şi organizatorice. Dând dovadă de abilitate şi operativitate în muncă, în scurt timp asigură o avansare în bine a treburilor de la SCR: deschide noi secţii specializate, pe o bază mai trainică reaşează gospodăria de aici. Dispunând de forţe inepuizabile în activitatea cotidiană, fondează concomitent revista „ Ocrotirea Sănătăţii”, fiind şi primul ei redactor-şef, continuă asiduu munca de cercetare la catedră, finisând teza de doctor în medicină, pe care a susţinut-o în anul 1958. Acea activitate fructuoasă a fost apreciată de autorităţi, fapt care a decis înaintarea sa în anul 1959 în funcţia de rector al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, moment semnificativ, deoarece în fruntea instituţiei respective este, pentru prima dată, desemnat un fost absolvent al ei de aici, de pe meridian moldav. Avea doar 32 de ani, era plin de romantism, purta în inimă o dorinţă nestrămutată de a face cât mai mult bine poporului. Deschide noi facultăţi, construieşte spaţii pentru studii, cămine studenţeşti, laboratoare, o bază pentru odihnă şi sport pe litoralul Mării Negre. Pune bazele serviciului traumatologic – ortopedic, are în genere permanent în vizor dezvoltarea ştiinţei medicale, încurajând şi promovând în direcţia dată cât mai mulţi tineri laborioşi şi talentaţi. La această etapă îşi manifestă plenar calităţile organizatorice, demonstrând prin fapte concrete de ce este în stare. Erau anii aşa zisului „dezgheţ hruşciovist”, când oamenii cu iniţiativă şi capabili găseau tot mai des cale verde spre afirmare. În această ordine de idei, înaintarea sa la funcţia de ministru al sănătăţii a fost considerată de conducerea republicii, dar şi de întreaga comunitate medicală ca un act logic, menit să schimbe în bine situaţia destul de complicată din ramură. A refuzat din start oferta, căci abia-şi luase avânt în multiplele transformări de la Alma Mater, dar „vocea partidului” pe atunci era aspră şi decisivă, împotrivirile în faţa ei nu aveau sens. A cedat, fiind îndemnat de gândul că din această funcţie va reuşi să-şi servească cu şi mai multă consistenţă poporul, idealul său cel sfânt. Nu l-au speriat volumul muncii, nici dimensiunile acelui câmp în paragină din ramură: a venit cu idei noi, salvatoare, a emis strategii cu bătaie lungă în vederea pregătirii cadrelor de specialişti şi savanţi, consolidarea bazei tehnico-materiale din domeniul medicinii. Zilnic se afla pe teren – în sate, cătune, orăşele, oraşe – analizând cu discernământ şi în profunzime situaţia la zi, concretizându-şi sie şi echipei sale priorităţile de moment. De pe atunci fu luată decizia de a acorda o atenţie sporită calităţii medicinii din spaţiul rural; dacă în oraşe era deja asigurată cât de cât asistenţa medicală specializată, apoi la sat ea lipsea cu desăvârşire. Deci, se cerea găsită o ieşire din situaţie. A construit mult, mijloacele sclipuindu- le din fondul de stat, dar şi din veniturile colhozurilor. A selectat şi a recomandat la studii în doctorantură în diverse centre ştiinţifice din fosta Uniunea Sovietică circa 250 de persoane, care ulterior au revenit la baştină cu o pregătire excelentă, cu grade de cercetători în multe specialităţi. Scopul său suprem era asigurarea sănătăţii oamenilor şi a pământului. În bună parte a reuşit, fiind unicul ministru din republicile unionale de atunci, care a reuşit să ducă o luptă eficientă împotriva abuzului de folosire a pesticidelor în agricultură (chimicale dăunătoare sănătăţii oamenilor), trecând prin guvern o decizie în această privinţă.
  9. 9. 10 Prin tot ce făcea, prin comportarea ireproşabilă a sa de militant pentru propăşire şi dreptate, devenise foarte popular în republică. Era deja considerat de către potentaţii zilei drept rival al lor, lucru pe care nu au putut să i-l ierte. A urmat acea răfuială politică din 19 martie 1968, când, în rezultatul unor discuţii de câteva ore la c.c. al p. c. m., Nicolae Testemiţanu a fost destituit din post. I-au pus în cârcă încălcarea „ principiului leninist de selectare şi repartizare a cadrelor,” învinuire grea pe atunci, pe când, de fapt, l-au demisionat pentru naţionalism. Destinul acesta au avut să-l înfrunte ulterior mai mulţi feciori destoinici ai plaiului moldav, fapt confirmat de arhive şi martori oculari ai acelor timpuri. Nu şi-a pierdut cumpătul; deşi a fost solicitat să activeze în cadrul ministerului unional de ramură, a decis, totuşi, să rămână în Moldova, să se ocupe mai intens de cercetarea ştiinţifică. Fireşte, rana sângerândă, produsă în urma acelei răfuieli politice, l-a durut permanent, rămânând ca o cicatrice pe tot restul vieţii. De felul său blajin de a fi, o lume cunoaşte, i-a iertat pe toţi şi pe toate, consacrându-se totalmente muncii de cercetare. Este doctorand, activează un timp conferenţiar la catedra Medicină Socială şi Organizarea Ocrotirii Sănătăţii a ISMC; în anul 1971 devine doctor habilitat în medicină, fiind profesor universitar la aceiaşi catedră. Din anul 1973 şi până la decesul subit, în anul 1986, este şef al catedrei Medicină Socială şi Organizarea Ocrotirii Sănătăţii a ISMC. S-a adunat în sine, a păşit peste toate greutăţile şi a învins. Interesul său ştiinţific şi practic era orientat spre argumentare necesităţii de a lichida deosebirile de fond dintre nivelurile de asistenţă medicală acordată populaţiei rurale faţă de cea urbană. A creat o şcoală ştiinţifică cu orientare aprofundată în direcţia dată, a adunat în palmaresul său ştiinţific la peste 220 de lucrări publicate, inclusiv 15 monografii, a elaborat „o nouă concepţie ştiinţifică de organizare a asistenţei medicale specializate de ambulatoriu şi de staţionar cu servicii de urgenţă acordate populaţiei rurale.” 2. ROLUL SAVANȚILOR ÎN DEZVOLTAREA NEUROLOGIEI Jean-Martin Charcot (1825-1893) – fondatorul neurologiei mondiale. Între anii 1862 şi 1870 J-M Charcot constituie bazele unei noi discipline medicale: Neurologia. 1882 – crearea catedrei de boli nervoase. Clinician-neurolog şi neuropatolog remarcabil. Studii clasice în problema: tabes-ului, artropahiei “Articulaţia Charcot ", Scleroza Laterală Amiotrofică (maladia Charcot), neuropatiile (Charcot-Marie-Tooth), poliomielita, anevrismele, clonusul plantar, Triada Charcot în SM. Studii în problema isteriei, a utilizat hipnoza în cercetarea fenomenelor isterice. Gheorghe Marinescu (1863-1938) - Fondatorul şcolii romaneşti de neurologie. În 1897 formează catedra clinică a maladiilor nervoase. Printre primii din lume a aplicat in neurologie metode histologice si histopatologice si metoda anatomoclinica in cercetarea stiintifica teoria troficitatii reflexe (reflexul palmo- mentonier, localizarilor nucleul nervului pneumogastric, al nervului facial, regenerare SN la bolnavii de tabes). Ivan Pavlov (1849-1936) - Pavlov a fost educat pentru a deveni de preot, dar el a ales cariera de savant. A făcut studii în Germania. Contribuţii numeroase în 4 domenii importante: fiziologia cardiacă, digestie, SNC, psihofiziologie. Cercetările în secreţia digestivă i-au adus premiul Nobel în 1904. A dezvoltat faimoasa “fistulă a lui Pavlov” ("Pavlov pouch“). Studii psihologice cu utilizarea fiziologiei în acest domeniu. Cartea dedicată reflexelor este fundamentală. Recunoscut ca cel mai remarcabil savant al Rusiei, în pofida faptului că el nu a acceptat Comunismul. Unul din celebri fiziologi al tuturor timpurilor.
  10. 10. 11 Boris I. Șarapov – a fondat catedra de neurologie, în octombrie 1945. A condus catedra în perioada anilor 1945-1953 și 1956-1969, făcând întrerupere, trei ani lucrând în funcţie de şef catedrei de neurologie al Institului de Medicină din Odesa. În această perioadă au condus catedra conferenţiarul P.Varno (1953-1954) şi profesorul S.Ahundov (1954-1956). 3. CĂILE CONDUCTIVE ALE SENSIBILITĂȚII SUPERFICIALE. FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂȚII. EXAMENUL NEUROLOGI Sensibilitatea – proprietatea organismului de a recepționa excitările provenite din mediul extern sau organe și de a răspunde prin diverse reacții. Sensibilitate superficială – senzațiile provenite de la receptori externi (durere, termic și tactil). Este sensibilitate epicritică, fină. Calea sensibilității superficiale: Este format din 3 neuroni. Primul neuron se află în ganglionul spinal. Axonul acestuia trec prin radiculele posterioare în măduva spinării, în cordonul posterior, formând sinapsă cu al doilea neuron în cornul posterior. Dendritele pleacă spre dermatomul corespunzător nervului spinal (dermatomul este zona inervației cutanate a unui ganglion intervertebral). Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioară, de partea opusă, în cordonul lateral. Această trecere se face oblic, cu 1-2 segmente mai sus. Axonul se ridică în sus, trece prin trunchiul cerebral până la nucleii ventro-laterali ai talamusului, constituind al treilea neuron. Această cale constituie tractul spino-talamic. În bulb, tractul se află dorsal de olive, iar la nivelul punții și mezencefalului, dorsal de lemniscul medial. Axonul neuronului trei urmează spre cortex, trecând prin brațul posterior al capsulei interne, posterior de tractul piramidal. Aceasta constituie tractul talamo-cortical, care se ramidică formând corona radiata, și ajunge la circumvoluțiunea postcentrală a lobului parietal. În ariile senzoriale corticale, are loc repartizarea somatotopică a căilor conductive, astfel în partea superioară avem sensibilitatea membrului inferior, iar în partea inferioară pentru față, membrul superior, cutia toracică și abdomen. Feluri de dereglare a sensibilității: - hiperestezie: recepție mai intensă - hipoestezie: recepție mai slabă - anestezie: lipsa recepției - hiperpatie: modificarea pragului recepției - dizestezie: dacă este aplicată căldură, bolnavul percepe rece, și invers - poliestezie: o senzație dureroasă înglobează mai multe excitații - parestezie: senzații anormale precum amorțeală, înțepături, furnicături - algie talamică: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensifică la orice excitație în jumătatea corpului opusă leziunii - algie fantomă: la excitarea talamusului optic, apar dureri în membrul amputat - cauzalgie: dureri difuze vegetative fără a cunoaște cauza
  11. 11. 12 4. DUREREA. SISTEMUL NOCICEPTIV ȘI ANTINOCICEPTIV. TEORIA “PORȚII DE CONTROL” Durerea – cel mai precoce simptom natural al unei maladii. Semnal de alarmă. Durerea mobilizează toate sistemele funcționale de supraviețuire ale organismului, pentru înlăturarea acțiunii factorului nociv. Este o experiență senzorială și emoțională dezagreabilă, condiționată de o leziune tisurală veritabilă sau potențială. Anatomic și fiziopatologic este legată de calea sensibilității superficiale. Există 3 categorii de nociceptori: - termici: activați la 45*C sau la -5*C - mecanici: presiuni intense asupra pielii, sunt conectați cu fibrele A-delta - polimodali: stimuli termici, mecanici sau chimici, sunt asociați fibrelor C nemielinizante cu viteză mică de conducere (1 m/s). Calea durerii: Primul neuron se află în ganglionul spinal. Axonul ajunge în cornul posterior al măduvii spinării unde se află al doilea neuron, care are conexiuni cu celulele cornului lateral și cel anterior, asigurând la nivel spinal reflexele somatice și vegetative asociate fenomenului algic. Majoritatea fibrelor neuronului 2 ce asigură transmiterea durerii, se proiectează contralaterală (o mică parte ipsilateral), spre nivelele superioare. Aferențele nociceptive încrucișate se situează pe partea internă a tractului spino-talamic, asigurând transmiterea rapidă a durerii (aferențe rapide). Aferențele lente (tract spino-reticular, spino-mezencefalic, cervico-talamic) se proiectează în formațiunea reticulară, talamus etc. conectându-se mai departe cu structurile sistemului limbic și alte formațiuni cerebrale. Căile de transmitere lentă generează senzații difuze, rău localizate, de la structurile profunde (organe interne, periost). Sunt 2 grupuri de nuclei ai talamusului care primesc informația nociceptivă: - lateral: prin intermediul tractului spino-talamic, leziunea provoacă durerea centrală, sindrom Dejerine- Roussy – dureri spontane arzătoare, dizestezii în diversiune regiuni ale corpului unde factorii nocivi nu provoacă durere - medial: prin tractul paleo-spinal. De la nucleii talamici începe al treilea neuron nociceptiv, care se proiectează pe cortexul cerebral. În cortex, la răspunsul stimulenților nociceptivi, activează 2 regiuni corticale: girus cinguli (parte a sistemului limbic, componenta emoțională a dureri), și cortex insular (prelucrează informația din mediul intern, contribuie la apariția componentei vegetative a răspunsului la durere; leziunea acestuia duce la asimbolia durerii – pacientul percepe durerea, dar nu are reacții vegetative adecvate asociate răspunsului nervos). Cortexul insular integrează componentele senzoriale, afective și cognitive ale durerii. Teoria porții de control a durerii: Durerea este rezultatul unui echilibru al activității nociceptive și antinociceptive. Teorie formulată în 1965 de către Melzack și Wall. Teoria constă în felul următor: un stimul aplicat pe tegumente activează atât fibrele cu diametru mare cât și cele cu diametru mic. Dacă intensitatea stimulului este mică, predomină vehicularea prin fibrele cu diametru mare, cu excitarea neuronului inhibitor, iar celule responsabilă de transmiterea impusului nu va genera impulsul. Dacă stimulul este intens, predomină vehicularea stimulului prin fibrele de diametru mic, interneuronul inhibitor tace, cu activitarea celulei de transmitere, ceea ce condiționează durerea. Două mecanism pot închide această poartă: impulsurile survenite prin fibrele de diametru mare și influențele descendente realizate pe căile recent descoperite de modulare.
  12. 12. 13 Sistemul antinociceptiv: - sistem opioid endogen. Endomorfinele - sistemul adrenergic - sistemul GABA-ergic - sistemul serotoninergic - sistemul canabinoid 5. CĂILE CONDUCTIVE ALE SENSIBILITĂȚII PROFUNDE. TIPURILE DE DEREGLARE. EXAMENUL NEUROLOGIC Sensibilitatea – proprietatea organismului de a recepționa excitările provenite din mediul extern sau organe și de a răspunde prin diverse reacții. Sensibilitatea profundă – reprezintă simțurile poziției corpului și extremităților (mio-artro-kinetic), oferă simțul de localizare, stereognozia. Calea sensibilității profunde: Primul neuron se află în ganglionul spinal. Axonii trec prin radiculele posterioare în măduva spinării, în cordonul posterior, apoi în componența fasciculelor Goll și Burdach se ridică în sus până la bulbul rahidian. Neuronul doi se află în nucleii canalului gracilis (Goll) și cuneat (Burdach). Axonii acestora trec pe partea opusă, se ridică mai sus, iar la nivelul punții se asociează cu fibrele sensibilității superficiale, ajungând la talamus, constituind al treilea neuron. Aceasta constituie tractul bulbo-talamic (lemniscul medial). Axonii neuronului trei trec în cortexul parietal. Fibrele aferente se termină în circumvoluțiunea postcentrală a lobului parietal și precentrală. Aceasta constituie tractul talamo-cortical. Tipuri de dereglare a sensibilității: Clasificare topografică: - periferic: mononeural, multineural, polineural, plexal - segmentar (dermatomer): ganglionar (erupții herpes Zoster), radicular (semne de elongație), coarne posterioare (disociat), comisural (siringomielie) - conductiv (prezența nivelului de afectare): cordoane posterioare (ataxie senzitivă), sindrom Brown- Sequard (semisecțiune transversă), secțiune transversă completă, truncular, talamic, capsular - cortical - funcțional 6. CALEA PIRAMIDALĂ: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGIE, EXAMENUL NEUROLOGIC. SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL Motilitatea se realizează datorită la 3 sisteme: - motilitate voluntară: conștientă, prin sistemul piramidal - motilitate involuntară: inconștientă, prin sistemul extrapiramidal - motoneuroni periferici: în coarnele anterioare ale măduvei spinării
  13. 13. 14 Neuronul motor central Este format din căile motorii: calea piramidală (pleacă din cortexul cerebral), din celulele Betz din aria 4 Brodmann. În cortex nu este o localizare strictă a centrului motor, reprezentată de analizatorul cortical motor, care include: nucleul central și celulele ce îndeplinesc aceeași funcție, situate pe alte câmpuri corticale. Sunt circa 25000 celule Betz. Este prezentă somatotopia, similară ca la sensibilitate. Astfel partea superioară a cortexului corespunde membrului inferior, iar circumvoluțiunea precentrală corespunde membrului superior, capului și trunchiului. În componența tractului piramidal, pleacă fibrele cortico-nucleare ce se termină în nucleii nervilor motorii cranieni situația în trunchiul cerebral, destinați pentru inervarea mușchilor feței, masticatori, laringelui și faringelui. La nivelul lobului paracentral, în apropierea proiecției membrului inferior se formează fibrele tractului cortico-lombo-sacral pentru inervarea somatică piramidală voluntară a organelor situate în bazinul pelvian (rect, vezica urinară, organe genitale). Fasciculul piramidal coboară de la cortex, formând coroana radiată, trece prin brațul posterior al capsulei interne. Ulterior trece prin trunchiul cerebral (peduncul cerebral), unde fibrele cortico-nucleare dețin partea internă a piciorului, iar fibrele cortico-spinale sunt destinate membrului superior și inferior. Toți nervii motori din trunchiul cerebral se mențin într-o legătură bilaterală cu cortexul cerebral, excepție fiind nervul hipoglos (XII) și nucleul dorsal al nervului facial. Fasciculul piramidal la limita dintre bulbul rahidian și măduva spinării 80% se încrucișează, formând fasciculul piramidal încrucișat, iar 20% fasciculul piramidal direct. Cel încrucișat se află în cordonul lateral în MS, 25% se termină în motoneuronii din coarnele anterioare, 75% ajung indirect la motoneuroni prin celulele intercalate. Fasciculul piramidal direct coboară în cordonul anterior, pleacă prin comisura anterioară spre cornul anterior din partea opusă. În coarnele anterioare sunt tipuri de celule diferențiate: somatomotorii, alfa și intercalate (Renshaw). Celulele afla-somatomotorii se dispun în grupuri: antero-medial (la nivelul toracelui, inervează mușchii lungi ai spatelui), antero-lateral (inervează mușchii abdominali și intercostali), 5 grupuri nucleare (la nivel cervical și lombar, 2 nuclei mediali – inervează mușchii proximali, 2 nuclei laterali – inervează mușchii distali, 1 nucleu central – din C3-C5 inervează diafragma toracică, iar din L2-S2 inervează diafragma pelviană). Motilitatea se realizează prin arcul reflex medular, care constă din cale aferentă senzitivă, eferentă motorie și motoneuron motor situat în coarnele anterioare medulare. Axonii celulelor coarnelor anterioare, părăsind MS, formează nervul spinal, ce se desparte în ramuri ventrale și inervează mușchii mâinilor, picioarelor, trunchi. Sindromul neuronului motor central Lezarea fasciculului piramidal la nivelul scoarței, trunchiului sau MS. Include paralizie, cu interesarea motilității voluntare. Simptome: hipertonus muscular, hiperreflexie osteotendinoasă, clonusul labei piciorului și rotulei, diminuarea sau abolirea reflexelor cutanate abdominale și cremaster, reflexe patologice pozitive (Babinski, Oppenheim, Gordon, Rossolimo), sinkinezii.
  14. 14. 15 7. NEURONUL MOTOR PERIFERIC: ANATOMIE, SEMNE CLINICE (SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC) Neuronul motor periferic este situat în coarnele anterioare ale MS, axonul trecând în rădăcinele anterioare și nervi periferici. Este unica legătură eferentă a sistemului nervos cu mușchii. Sindromul neuronului motor periferic Lezarea cornului sau a axonului cauzează denervarea motorie a mușchiului. Sindromul constă din paralizia mușchilor (paralizie flască). Deosebim simptome: atrofie musculară, fasciculații musculare, hipotonie musculară, abolirea reflexelor osteotendinoase, reacție de degenerescență. 8. NERVUL PERIFERIC: ANATOMIE, FIZIOLOGIE, SEMNE CLINICE ȘI ELECTROFIZIOLOGICE DE AFECTARE Anatomia și fiziologia Rădăcinile constituie partea intrarahidiană a nervilor spinali și numără 31 de perechi: 8 cervicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacrate și 1 coccigiană. Rădăcinile sunt de 2 feluri: - anterioară: fibrele axonale ale neuronului motor periferic - posterioară: fibrele axonale ale neuronului senzitiv, situat în ganglionul spinal, ce intră în MS la nivelul șanțului colateral posterior. Ambele rădăcini se unesc la ieșirea din gaura de conjugare, formând nervul rahidian. La ieșirea din gaura conjugare, rădăcinile se despart în 2 ramuri terminale: plex cervico-dorsal (C5-D2), și plex lombo-sacral (L3-S3). În regiunea dorsală acestea formează nervii intercostali. Plexurile nervoase formează nervii periferici, care conține fibre senzitive, motorii și vegetative. Rădăcinile senzitive au distribuție cutanată sub formă de benzi (dermatomi). Afecțiunile SNP Clinic - nevralgii: iritarea nervilor, păstrând funcția (simptom de bază durerea) - nevrite (neuropatii): tulburări motorii sau senzitivo-motorii și vegetative, funcția dereglată Topografic - radiculopatii, funiculopatii, gangliopatii Nevritele pot fi: mono, multi și polinevrite Etiologic - exogen, endogen, primar și secundar
  15. 15. 16 9. SIMPTOMATOLOGIA AFECTĂRII ÎN SECȚIUNE TRANSVERSĂ COMPLETĂ A MĂDUVEI SPINĂRII LA DIVERSE NIVELE: CERVICAL, TORACIC, LOMBAR Afectarea de secțiune transversală medulară se manifestă prin paraplegie sau tetraplegie, însoțite de dereglări ale sensibilității de tip conductor sublezional, atât profund (cordon posterior Goll și Burdach) cât și superficial (cordoane laterale – tract spinotalamic), tulburări vegetative trofice. Cervical superior C2-C4: tetraplegie spastică, pareza sternocleidomastoidian și trapez, pareza diafragmului (n. frenic), tulburări respiratorii (n. intercostali) Cervical inferior C5-C8: tetraplecie spastico-amiotrofică în membrele superioare și paraplegie spastică inferioară asociată cu dereglări ale sensibilității de tip conductor, sindrom Claud Bernard-Horner (afectare coarne laterale vegetative C8-D1) Toracic T1-2: paraplegie spastică inferioară, dereglarea sensibilității superficiale și profunde de tip conductor, abolirea reflexelor abdominale și sfincteriene Lombar L1-4: paraplegie flască inferioară cu dereglarea sensibilității de tip conductor, dereglări sfincteriene Epiconus L5-S2: paralizii în membrele inferioare ce intersectează musculatura distală, reflex achilian abolit, tulburări de sensibilitate, tulburări sfincteriene Conus terminal S3-S5: tulburări de sensibilitate în regiune genitală, anală, în formă de șa, dereglări sfincteriene și sexuale. 10. SINDROMUL AFECTĂRII MĂDUVEI SPINĂRII ÎN SEMISECȚIUNE TRANSVERSĂ Sindrom Brown-Sequard: pierderea sensibilității și motilității din cauza hemisecțiunii laterale a MS. Se manifestă prin hemiplegie ipsilaterală cu durere contralaterală și dereglări de sensibilitate (temperatura contralateral, din cauza încrucișării fibrelor tractului spino-talamic, locul leziunii este cu câteva segmente mai sus). Deosebim sindromul neuronului motor periferic, din cauza distrugerii neuronilor din coarnele anterioare. Este pierdută sensibilitatea kinestezică, vibratorie, tactilă de aceeași parte cu leziunea. Sindromul apare din cauza: traumelor, tumoare, hernii, hemoragii, infecții. 11. TULBURĂRILE SFINCTERIENE DE ORIGINE NERVOASĂ Cele două funcţii ale sistemului vezico-sfincterian necesită structuri urologice (detrusor, sfincter uretral striat şi neted), cât şi neurologice (căi periferice, centrii medulari, protuberanţiali si cerebrali) integre. Detrusorul este sub dependenţa sistemului parasimpatic sacrat prin intermediul plexului hipogastric şi al nervilor pelvini. Sfincterul striat este supus voinţei, graţie semnalelor ce trec prin fasciculul corticospinal, cu un releu în coarnele anterioare ale maduvei sacrate (nucleul Onuf), prelungite de nervul2 pudendal. În sfincterul neted se găsesc receptori alfa, aflaţi sub dependenţa sistemului nervos autonom simpatic. Căile simpatice îşi au originea în măduva toraco-lombară (T10-L2) şi se prelungesc cu nervul hipogastric. În mod normal, fiziologic, în timpul fazei de continenţă, vezica este capabilă să se umple la 300-600 ml, păstrând o presiune joasă (< 20 cm H2O), graţie proprietăţilor vâsco-elastice ale peretelui pe de o parte, iar pe de alta inhibiţiei activităţii detrusoriene prin inhibiţia reflexului metameric al micţiunii. Pe de altă parte, creşterea tonusului uretral (guarding reflex) permite continenţa. Toate aceste mecanisme sunt involuntare.
  16. 16. 17 Faza micţională voluntară este mai scurtă si presupune, pe de o parte, relaxarea sfincterelor şi, pe de alta, contracţia detrusorului la presiuni de maximum 30-40 cm H2O la bărbat şi inferioare la 25 cm H2O la femeie. În permanenţă există deci o coordonare vezico-sfincteriană prin echilibrul dintre ntre sistemul simpatic şi cel parasimpatic. Această sinergie este reflexă, are punct de plecare perineal şi este sub controlul centrului micţional protuberanţial (zis « al sinergiei »). 12. SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL: ANATOMIE, FIZIOLOGIE. SINDROAMELE HIPERTONICE-HIPOKINETIC ȘI HIPERKINETIC-HIPOTONIC Anatomie Sistemul extrapiramidal include: arii corticale, formațiuni subcorticale, formațiuni din trunchiul cerebral. Ariile corticale sunt din lobul parietal, temporal și occipital. Formațiunile subcorticale sunt reprezentate de nucleii corpului striat: nucleul caudat și nucleul lenticular. Nucleul caudat – masă de substanță cenușie, sub formă de virgulă cu 3 porțiuni – cap, corp și coadă. Nucleii extrapiramidali ai talamusului: nucleul ventral anterior, intermediar și centro-median Lewys. Caudatul cuprinde 2 tipuri de celule: mici și gigantice. Ambele conțin serotonină (5-TH), noradrenalină (NA), acetilcolină (Ach), dopamină (DA) și acid gama-amino-butiric (GABA). Nucleul lenticular – lateral de caudat și talamus, separat prin capsulă internă. Forma de piramidă, la bază este de culoare închisă (putamen), și la vârf mai deschis (palid). Palidul se împarte în 2 porțiuni: internă (globus medialis) și externă (globus lateralis). Palidul conține pigment galben și cantitate mărită de GABA. Formațiunile trunchiului cerebral Nucleul roșu – la hotarul diencefal-mezencefal, are formă ovală, culoare roșietică. Are 2 poriuni de neuroni: paleorubrum (cea mai veche filogenetic, neuroni mari, puțin pigment, ocupă polul inferior nucleului), și neorubrum (neuroni mici, mult pigment, ocupă polul superior). Substanța neagră – transversal pe suprafața dintre fața medială și laterală ale pedunculilor cerebrali. Are 2 zone: dorsală (neagră, dopaminergică, furnizor principal pentru corp striat) și ventrală (roșie-închisă, colinergică). Oliva bulbară – lamă de substanță cenușie. Nucleii vestibulari – situați în partea inferioară a protuberanței și superioară a bulbului (Deiters, Roller și Bechterew). Rol în formarea echilibrului. Conexiunile sistemului extrapiramidal Circuite închise (modalitate prin care circuitul se închide la nivelul aceleiași formațiuni, de unde a plecat aferența sa) - cortico-strio-cortical: frânează mișcările involuntare, anormale - nigro-strio-nigral: cale dopaminergică, întreruperea produce scăderea concentrației de dopamină în neostriat - strio-palido-intralaminostriat: trece prin fasciculul talamic Circuite deschise (structura extrapiramidală se conectează cu cortex, MS) - nigro-caudato-palido-talamo-cortico-piramido-spinal: activitatea centrală extrapiramidală ajunge la nivelul motoneuronilor afla din cornul anterior al MS
  17. 17. 18 - nigro-caudato-palido-talamo-cortico-tegmento-spinal: căi multisinaptice, controlează activitatea motoneuronilor gama - rubro-tegmento-spinal În cornul anterior sunt celule afla, ce reprezintă neuronii motorii periferici și celule gama pentru tonus funcțional. Celulele alfa produc contracție bruscă. Celulele gama fac ca mușchii să se contracte pe o lungime prestabilită. Formațiunile extrapiramidale exercită asupra celulelor afla și gama atât efect stimulator cât și inhibitor. Fiziologie și biochimie Sistemul motor extrapiramidal filogenetic este cel mai vechi. Asigură motricitatea, la om fiind cale secundară, în important în reglarea tonusului muscular, mișcărilor automate, inhibiția mișcărilor involuntare. În funcționarea sistemului sunt importanți neuromediatorii. Nucleii bazali conțin cea mai mare concentrație de dopamină (nuclei bazali, locul niger), acetilcolină, GABA. Dopamina este importantă în sistemul nigro- striat, fiind sintetizată de neuronii substanței negre, și se acumulează în caudat și putamen. Scăderea acesteia în substanța neagră produce sindrom Parkinson. Fiind eliberată în caudat, dopamina este inactivată enzimatic de COMT (catecolometiltransferaza), și recaptată de neuroni dopaminergici. Dopamina nu trece bariera hematoencefalică. Din această cauză, în Parkinson, se administrează precursorul acesteia L-Dopa. Se adaugă și inhibitorul decarboxilazei, pentru a scade efectele secundare periferice. Sindrom hipertonic-hipokinetic Sindromul Parkinson, caracterizat prin rigiditate plastică, asociată cu încetinirea mișcărilor voluntare (akinezie) și tremurături. Sindrom hipotonic-hiperkinetic Domină mișcările involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic. Mișcările sunt însoțite de hipotonie. 13. SEMIOLOGIA MIȘCĂRILOR INVOLUNTARE: TREMOR (PARKINSONIAN, DE ATITUDINE, DE ACȚIUNE), COREEA, ATETOZA, DISTONIA, DISKINEZII IATROGENE, TICURI, HEMISPASM FACIAL, MIOCLONII, HEMIBALISM Tremor - parkinsonian: caracter static, dispare în timpul execturăă unei mișcări voluntare. Se manifestă prin mișcări caracteristice precum – a face pilule, a număra banii, a bate tactul. - de atitudine: posturală, nu poate menține o poziție - de acțiune: atunci când efectuează o mișcare voluntară Coreea – apar mișcări involuntare, pot cuprinde toți mușchii striați. Sunt mișcări bruște, involuntare, dezordonate. Mușchii feței afișează grumase. Membrele superioare și inferioare execute mișcări variate. Bolnavul ridică umărul, aruncă brațul înainte. Hipotonia musculară poate fi într-atât de mare, încât conduce la hiperextensia articulațiilor membrelor (recurbație). Aceste mișcări se întâlnesc în: coreea acută (coreea Sydenham), coreea cronică (Huntington), gravidelor.
  18. 18. 19 Are evoluție lentă, progresează spre demență. Poate fi provocată de encefalite infantile, leziuni vasculare (HTA, ateroscleroză). Atetoza – în segmente distale, sunt involuntare, lente, continui. Degetele efectuează mișcări alternative, de flexiune și extensiune, de abducție și aducție. Se întâlnește în encefalite infantile, traumatisme cranio-cerebrale, dereglări vasculare cerebrale. Distonia (spasm de torsiune) – mișcări involuntare la nivelul trunchiului, centurilor scapulare, pelvian. Coloana vertebrală efectuează o tordiune de amplitudă mare, mișcări de flexiune și extensiune. După spasm, mușchii sunt hipotonici. Poate apărea în: encefalită, boală familială cu o ereditate patologică în forma hiperkinetică a degenerescenței hepatolenticulare. Diskinezii iatrogene – alterarea mecanismului de reglare a activității motorii a organelor contractile, paralizie incompletă. Ticurile – mișcări involuntare, bruște, localizate tot timpul la unul și același grup de mușchi. Pot fi unilaterale sau bilaterale. Se manifestă prin clipit, strâmbături ale feței, scuturarea capului, ticuri respiratorii, de mirosit, fonatoare, ridicare umerilor, fluturarea mâinilor. Apar din cauza leziunilor organice-inflamatoare sau vasculare, nevroze. Hemispasm facial – contracții iregulate, involuntare a unei părți faciale. Mioclonii – contracții musculare bruște, involuntare, se localizează la unul și același grup de mușchi. Hemibalism – mișcări involuntare violente de amplitudine mare, cuprind musculatura proximală, se asociază cu simptome vegetative. Se manifestă prin circumducția membrului cu proiectarea lui în afară. Apare din cauza leziunilor corpului Lewys. 14. CEREBELUL: ANATOMIE, FIZIOLOGIE. SEMIOLOGIA AFECTĂRII CEREBELULUI: ATAXIE, DISMETRIE, ASINERGIE, ADIADOHOKINEZIE, TREMOR INTENȚIONAT, TULBURĂRI DE LIMBAJ ȘI SCRIS. METODICA EXAMENULUI CLINIC Anatomie Localizat în fosa posterioară. Pe fața inferioare are 3 perechi de pedunculi: superiori, mijlocii și inferiori. Aceștia asigură legătura cu structurile albe și cenușii ale mezencefalului, punții și bulbului rahidian. Macroscopic aspect de fluture, având partea medială vermisul, și 2 părți laterale emisferele cerebelului. În componența cerebelului este substanță albă și cenușie. Substanța albă se aseamnănă cu coroana unui arbore. Substanța cenușie la suprafață formează cortexul, iar în profunzime 4 perechi de nuclei. În structura vermisului sunt 2 nuclei fastigiali, iar în componența emisferelor – nucleii globusus, embolifom, dințat.
  19. 19. 20 Citoarhitectonic, deosebim: strat molecular, stratul celulelor Purkinje, stratul granul, centrul medular. Celule Purkinje primesc excitații din stratul granular și molecular. Axonul celulei Purkinje se îndreaptă spre interiorul cerebelului, făcând legături cu celulele nucleilor: dințat, emboliform, globosus, fastigii. Fibrele eferente pornesc pe calea pedunculului cerebelos superior spre mezencefal. Conexiunile cerebelului Prin pedunculi superior, mijlocii și interior cerebelul asigură legătura cu structurile trunchiului cerebral, sistem extrapiramidal, cortex cerebral și măduva spinării. Pedunculii cerebeloși superior au în componența lor fibrele provenite din nucleii proprii (dințat), ce se îndreaptă spre nucleul roșu de partea opusă, formând încrucișarea lui Werneking. Prin reîncrucișarea fasciculului rubro-spinal (Forell) se realizează legătura cerebelului cu MS. Pedunculul cerebelos mijlociu realizează conexiunile ponto-cerebeloase, care preiau informația sosită prin fibre cortico-pontine. Pedunculul cerebelos inferior este străbătut de fibre, de aduc informații senzitive prin tractul spino-cerebelos dorsal (Flechsig), fibrele Goll și Burdach. Asigură legătura cu formațiune olivei inferioare și substanța reticulată bulbară. Cortexul vermisului are legături cu musculatura axială. Emisferele cerebelului cu musculatura membrelor. Fiziologie Rolul cerebelului este de a menține tonusul muscular, coordonarea mișcărilor pentru stațiune și mers, executarea fină superioară a mișcărilor. Fiecare act motor voluntar participă grupele de mușchi: agoniști, antagoniști, sinergiști. Semiologia afectării cerebelului Ataxia – tulburarea coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri nervoși Asinergia – tulburarea proceselor de coordonare a mișcărilor care stau la baza actelor complexe de mișcare (incapacitatea de a îndeplini simultan diferite mișcări elementare) Adiadohokinezia – incapacitatea de a efectua mişcări rapide in grupurilede muşchi antagonişti (mişcări de pronaţie , supinaţie ale mâinilor) Tremor intenționat – manifestat în timpul mișcărilor voluntare și este evident mai ales spre sfârșitul unei mișcări (exemplu: punerea ochelarilor la ochi) Tulburări de limbaj și scris – tulburărilor de limbaj cuprinde comunicarea verbală cât şi cea nonverbală, adică toate deficienţele de înţelegere şi exprimare orală, de scriere şi citire, de mimică şi gestică. Prin tulburările limbajului înţelegem toate abaterile de la limbajul normal. Tulburările de limbaj pot apărea atât pe fondul intelectului normal, cât şi la deficienţii mintal sau senzorial, cu deosebirea că la cei din urmă ele sunt mai frecvente şi mai profunde. Exemple: dislalie, rinolalie, disartrie, bâlbâială, logonevroza, tahi/bradilalie, afonie, disfonie, alexie, dislexie, alalie, afazie, mutism, dislogie etc.
  20. 20. 21 15. SEMIOLOGIA DEREGLĂRILOR DE MERS. PARTICULARITĂȚILE CLINICE DE DIAGNOSTIC TOPIC ȘI ETIOLOGIC Mersul este constituit din acte motorii complexe, care necesită intregrarea între cortex, căile piramidale, sistem de coordonare și echilibru ale cerebelului și sistemului vestibular, extrapiramidale, reticulare, medulare, motorii, proprioceptive, neuronii motorii periferici și sistemul muscular. Mers stepat unilateral – picior atârnat, din cauza paraliziei mușchilor flexori dorsali ai piciorului. Etiologie: paralizia n. sciatic popliteu extern, monoplegie crurală, traumatisme. Mers stepat bilateral – apare în parapareza inferioară periferică. Etiologie: polineuropatie, polineurită, distrofie musculară progresivă. Mers în heniile de disc lombar – lent, pacientul se sprijină cu mâna de șold sau de regiunea lombară cu piciorul mergând pe vârf, corpul fiind aplecat înainte, membrul afectat în flexie, laba piciorului în flexie plantară. Mers de rață – legănat, balansat, asociat cu lordoza accentuată a coloanei vertebrale la nivel dorso- lombar,. Apare în miopatie cu atrofii musculare, tulbură de metabolism (enzimopatii eredo- colaterale). Mers monotonic – lent, cu efort, din cauza dificultății de relaxare a mușchiului. Afecțiune eredo- familială. Mers miastenic – intensificarea progresivă a slăbiciunii forței, ameliorare după repaus. Apare în patologia timusului. Mers tabetic – talonat, hipermetric, ridică dezordonat, inegal, prea sus picioarele, aruncându-le înainte și apoi călcând brusc cu putere pe călcâi, producând un zgomot caracteristic (calcă prin tacâmuri). În timpul mersului, privește cu atenție solul (merge cu ochii). Mers vestibular – mers în stea, cu devieri laterale de partea leziunii. Mers cerebelos – nu poate păstra linia dreaptă în mers, dar deviază. Apare în afecțiunea vermisului, afecțiuni vasculare, tumorale, toxice, congenital (boala Pierre Marie). Mers cerebelos-tabetic – asocierea mersului cerebelos cu tabetic. În boala Friedreich, boli degenerative. Mers spastic unilateral – mers cosind, încet, țeapăn, nu poate flexa piciorul în genunchi. Mers spastic bilateral – desprinde cu greu și puțin picioarele de sol, flexia în genunchi fiind limitată. Mers cerebelos spastic – asocierea mersului cerebelos cu cel spastic.
  21. 21. 22 Mers parkinsonian – apare din cauza hipertoniei difuze extrapiramidale. Mers lent, greoi, cu pași mici, trunchiul aplecat anterior. Mers hiperkinetic - aspect de dans. Mers cortical frontal – fenomen de magnet, lateropulsie de partea leziunii și retropulsie, cauzată de afectarea tractului fronto-ponto-cerebelar, spinal, contribuie la tulburarea armoniei mersului. Apraxia mersului – tulburare corticală, cauzată de leziuni bilaterale ale lobului frontal. Pași mici, precipitanți, continuarea mersului este imposibilă, după o pauză ciclul se repetă. Mers la senili – atitudine în flexie a trunchiului cu flexia brațelor și genunchilor, o diminuare a balansării superioare și o scădere a lungimii pașilor. Apare în ateroscleroza difuză cerebrală, spondiloartroza. Mers isteric – la persoane neurotice, etiologie psihogenă. Mers simulat – în mod intenționat simulează boala. 16. MEZENCEFALUL, NERVII OCULOMOTORI III, IV: PARTICULARITĂȚI ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE Mezencefal Face parte din trunchiul cerebral. Este continuarea punții. Format din 2 pedunculi cerebrali. Fața anterioară este o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, fosa interpedunculară. Fața posterioară este substanța perforată posterioară, zonă perforată de arterele cerebrale posterioare. Fața medială este locul originii nervilor oculomotori. Pe fața laterală este încrucișat nervul trohlear. Semne de afectare Nervul oculomotor III Inervează mușchii externi ai g.o, cu excepția extern drept și oblic superior, ridicător al pleoapei superioare, sfincterul pupilei, mușchi ciliar. Este alcătuit din 2 neuroni. Neuronul central este în regiunea inferioară a circomvoluțiunii precentrale, axonii acestuia intră în tractul cortico-nuclear. Neuronul periferic este reprezentat de 5 nuclei, care sunt localizați în pedunculi cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului. Semne de afectare Semnul clinic principal care permite diferențierea leziunii nucleare de cea a nervului, este starea de inervație a ridicătorului pleoapei superioare și a dreptului intern al g.o.
  22. 22. 23 Strabism divergent - în leziunea nucleului suferă toți mușchii externi pe partea afectată, cu excepția dreptului intern, care se deconectează pe partea opusă. Respectiv g.o din partea opusă este deviat în afară pe contul dreptului extern. Oftalmoplegie extern – dereglarea funcției mușchilor externi. Sindrom altern Weber – atunci când în afecțiunea nucleară se include și pedunculul cerebral, este o afectare a nervului III de tip periferic pe partea respectivă și hemiplegie centrală pe partea opusă. Sindrom Benedict – focarul patologic este în partea dorso-medială a mezencefalului, leziunea nervului III tip periferic, așezat pe partea respectivă a focarului, coreoatetoză cu tremor intenționat în extremitățile din partea opusă. Oftalmoplegie internă: midriază (dilatarea pupilei, în urma paraliziei iridoconstrictorului), se dereglează reacția și acomodarea la lumină, anizocorie (papile de diferite dimensiuni). Ptoză (pareza mușchiului ridicător al pleoapei superioare). Nervul trohlear IV Inervează mușchiul oblic superior (întoarce g.o. în jos și în afară). Este alcătuit din 2 neuroni. Neuronul central este reprezentat de celule corticale din partea inferioară a circomvoluțiunii precentrale, axonii cărora fac parte din calea cortico-nucleară, și ajung la nucleul perechii a IV pe ambele părți. Apoi axonii se plasează în pedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeni posteriori ai mezencefalului, constituind neuronul periferic. De aici fibrele trec prin substanța cenușie centrală, coboară către văl medular unde se intersectează, apoi apar în urma tuberculilor cvadrigemeni posteriori și coboară la baza creierului. Aici nervul trohlear se deplasează spre peretele lateral al sinusului cavernos, pătrunde în orbită prin fisura orbitală superioară, inervând mușchiul. Semne de afectare Limitarea mișcărilor g.o. în jos și în afară Diplopie (percepere dublă a imaginii unui obiect) la privire pe verticală în jos și ceva într-o parte. 17. PUNTEA LUI VAROLIO, NERVII CRANIENI V, VI, VII, VIII: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNELE DE AFECTARE Puntea lui Varolio Este o parte componentă a trunchiului cerebral, alături de bulbul rahidian și mezencefal. Aspect cuboid, are fața anterioară, posterioară și două fețe laterale, două margini (inferioară și superioară). În interior să găsește substanța cenușie, iar la exterior substanța albă. În punte își au originea nervii perechea a V-a (trigemen motor și senzitiv), perechea a VI-a (oculomotor), perechea a VII-a (nervi micști, faciali), perechea a VIII-a (vestibulocohleari). Funcțiile punții sunt de: integrare reflexă (reflex lacrimal, salivar, masticator, cornean, secretor – sudoripar, sabacee, contracția mușchilor feței, mimica expresivă, tonus muscular), de conducere (informații din mediul extern și intern către cortex).
  23. 23. 24 Nervul trigemen V Asigură partea senzitivă somatică a feței și cavității bucale, fibre motorii pentru mușchii masticatori, multe fibre vegetative. Componenta senzitivă este formată din 3 neuroni. Primul neuron se află în ganglionul semilunar (Gasser), în foseta Meckel de pe temporal. Dendritele se îndreaptă spre tegumentele feței, mucoasei cavității bucale, conjunctiva și corneea, meningele. Axonii pătrund în protuberanță și se termină în nucleul tractului spinal, fiind al doilea neuron. Aici există somatotopie (zonele Zelder). Axonii neuronului doi, trec pe partea opusă, în componența lemnisculului medial se îndreaptă spre talamus optic, fiind corpul celular al neuronului trei, axonii căruia se îndreaptă spre cortex, terminându-se în partea inferioară a circumvoluțiunii postcentrale. Nervul trigemen are 3 ramuri: - oftalmică: sensibilitatea frunții, palpebra superioară, unghi intern ochi, mucoasa superioară cavității nazale, meninge, os frontal și periost. - maxilară: regiunile temporală și zigomatică, mucoasa cavității sfenoidului, nasului, faringelui, văl palatin, amigdale, buza superioară, dinții superiori. - mandibulară: ramură mixtă, se formează din fibre senzitive și motorii. Inervează partea inferioară a feței, bărbia, buza inferioară, urechea externă, mucoasa fundului gurii, limbii, dinții inferiori, mușchii masticatori (maseter, temporal, pterigoid, mielohioid). Semne de lezare Dereglări segmentare ale sensibilității. Dacă suferă ramura oftalmică, se pierd reflexele cornean și supraorbicular. Dacă suferă ramura mandibulară, dispare reflexul mandibular. Dacă suferă ganglionul semilunar, suferă toate ramurile. Lezarea fibrelor motorii duce la pareză, paralizie de tip periferic a mușchilor masticatori. Apare hipotrofie, mandibula se deplasează în direcția mușchilor lezați. La excitarea neuronilor motori, apare o încordare tonică pronunțată a mușchilor masticatori (trismus). Leziunea unilaterală a căilor corticonucleare nu provoacă manifestări clinice, căci nucleii motorii ai trigemenului au legătură bilaterală cu cortexul. Nervul abducens VI Inervează mușchiul drept extern, responsabil pentru mișcarea de abducție a g.o. Este format din 2 neuroni. Neuronul central se află în partea inferioară a circumvoluțiunii precentrale, axonii trec în calea corticonucleară, ajungând spre nucleul nervului abducens, care se află în puntea Varolio, constituind neuronul periferic. Fibrele trec prin fanta sfenoidală, pătrund în orbită și inervează mușchiul drept extern. Semne de lezare Se include în aranoidită, tumori, intoxicații, traumatisme Strabism convergent Diplopie pe orizontală Sindrom altern Foville (simptome de afectare a nervului abducens cu paralizie facială periferică omolaterală și o hemiplegie centrală din partea opusă focarului).
  24. 24. 25 Nervul facial VII Inervează mușchii mimici ai feței, pavilionului urechii, craniului. Este format din 2 neuroni. Neuronul central se află în partea inferioară a circumvoluțiunii precentrale, axonii fiind în calea cortico-nucleară, se îndreaptă spre protuberanță, se termină în nucleii nervilor faciali. Corpii celulari motorii periferici formează nucleii nervilor faciali situați în partea inferioară a protuberanței. Axonii formează o rădăcină comună, ce iese din protuberanță la nivelul unghiului ponto-cerebelos împreună cu nervul vestibulo-cohlear, nervul intermediar, scăriței și marele nerv pietros superficial. Acești nervi intră în conductul auditiv intern, traversează canalul Fallope și părăsesc craniul prin gaura stilomastoidiană. La nivelul lojei parotidiene facialul formează așa- numita pes anserinus major (laba de gâscă), care mai departe asigură inervația mușchilor mimici expresivi. În canalul Fallope (canalul nervului facial) se desprind nervii: - pietros superficial mare: se termină în glanda lacrimală și săculețul lacrima. În caz de lezare apare xeroftalmie (uscarea conjunctivei și corneei), iar dacă este excitare atunci apare sindromul lacrimilor de crocodil (lacrimare abundentă). - mușchiului scăriței: asigură condițiile optime auditive. În lezare apare paralizie, care generează hiperacuzie (recepție violentă a sunetelor). - coarda timpanului: asigură recepția gustativă de pe suprafața celor 2/3 anterioare a limbii, conține fibre secretoare salivare. Semne de lezare Prozoplegie – paralizia mușchilor mimici. Asimetria feței, jumătatea feței din partea nervului afectat devine amimică. Pliurile hemifrunții și plicele nazo-labiale sunt șterse. Lagoftalmie – ochiul nu poate fi închis complet. Unghiul gurii pe partea bolnavă se plasează mai jos în raport cu partea sănătoasă. Charles Bell – rugându-l pe bolnav să închidă ochii, din partea bolnavă g.o. este supus devierii fiziologice: în sus și în afară. Sindrom Millard-Gubler – manifestări piramidale, atunci când fibrele radiculare se includ în procesul de leziune nucleară la nivelul protuberanței, cu apariția paraliziei mușchilor mimici expresivi. Sindrom Foville – afectare asociată și motilității oculare, provocând strabism convergent, paralizia văzului în direcția focarului de afectare. În caz de lezare a căii corticonucleare, paralizia mușchilor mimici din partea opusă focarului ține doar de grupul lor inferior. Din această parte se instalează și hemiplegia sau hemipareza. Acest lucru se explică prin faptul că nucleul motor al nervului facial face legătură bilaterală cu cortexul doar pentru porțiunile lui superioare, cele inferioare având legătură doar cu cea contralaterală. Nervul acustico-vestibular VIII Este format din 2 rădăcini: acustică (inferioară) și vestibulară (superioară). Partea acustică (cohleară) este exclusiv senzorială, auditivă. Începe de la ganglionul spiral Corti, din urechea internă. Dendritele se leagă cu celulele senzoriale ale organului Corti din melc. Axonii pătrund în conductul auditiv intern împreună cu partea vestibulară. Ieșind, nervul se îndreaptă spre unghiul ponto-cerebelos, intră în calota ponto-bulbară, se termină în nucleii ventral și dorsal ai nervului acustic. Axonii nucleului ventral se finisează în oliva superioară și corpul trapezoid, de la
  25. 25. 26 aceștia pleacă axoni în corpii geniculați laterali și tuberculii cvadrigemeni inferiori. Axonii nucleului dorsal se finisează în tuberculii cvadrigemeni inferiori ai mezencefalului, iar o parte se proiectează pe cortex în partea medie circumvoluțiunii temporale superioare. Partea vestibulară: corpul celular al primului neuron se află în ganglionul Scarpa, din conductul auditiv intern. Dendritele pleacă în labirintul membranos. Axonii părăsesc osul temporal prin conductul auditiv intern, se îndreaptă spre unghiul ponto-cerebelos, se termină în 4 nuclei (lateral, medial, superior și inferior), situați în trunchiul cerebral. Semne de lezare Partea acustică Dereglarea unilaterală auditivă (diminuare sau surditate): în lezarea sistemului auditiv de recepție, a părții cohleare și nucleilor Semne de excitare (zgomote, foșnete) Halucinații auditive în excitarea cortexului (tumori) Partea vestibulară Vertij, nistagmus, dereglări de echilibru și coordonare a mișcărilor Bolnavul are senzații de prăbușire sau de mișcare a obiectelor din jur Mers titubant 18. BULBUL RAHIDIAN, NERVII CRANIENI IX, X, XII: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNELE DE AFECTARE Bulbul rahidian (medulla oblongata) Așezat în etajul superior al cavității craniene, partea cranială a canalului rahidian. Continuarea măduvei spinării. Este de forma unui trunchi de con cu baza mare, așezată cranial. Pe fața anterioară este șanțul median ventral, pe laturile căruia sunt două cordoane (piramidele bulbare), care se găsesc în continuarea cordoanelor ventrale ale măduvei. Pe fața posterioară este șanțul median dorsal, iar pe laturile lui se află cordoanele formade de fasciculele lui Goll și Burdach, separate prin șanțul intermedia dorsal. Pe părțile laterale, lateral de șanțul colateral ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului. În jumătatea cranială a bulbului, cordoanele formate de fasciculele Goll și Burdach se depărtează de linia mediană, orientându-se oblic în sus și lateral, determinând în prelungirea canalului epedimar formarea ventriculului IV. Structura bulbului rahidian presupune existența ventricului IV și prezența celor două substanțe (albă și cenușie). Substanţele albă şi cenuşie care se găsesc în alcătuirea bulbului, sunt expuse într-un mod caracteristic. Datorită încrucișării fibrelor nervoase care formează piramidele anterioare, substanţa albă a bulbului străbate prin masa de substanţă cenuşie, pe care o fragmentează. Se formează astfel fragmente de substanţă cenuşie înconjurate de fascicule de substanţă albă. Aceste fragmente se numesc centri sau nuclei bulbari. Din fragmentarea coloanelor ventrale se formează nuclei motori, din fragmentarea coloanelor dorsale, nuclei senzitivi, iar din a celor laterale, nuclei vegetativi. Funcţia de conducere este realizată prin fasciculele care trec prin bulb, venind de la măduvă sau encefal, sau care pornesc din bulb spre măduvă sau encefal. Bulbul reprezintă locul de trecere al
  26. 26. 27 căilor senzitive şi motoare dintre măduvă şi restul encefalului. El conduce excitaţiile care vin din măduva spinării şi trec la diferite segmente ale encefalului; de asemenea conduce impulsurile motoare care iau naştere la diferite niveluri ale encefalului şi trec la măduva spinării pentru a ajunge la organele efectuare. Caracteristic în această conducere este faptul că ea se face încrucişat, adică trece dintr-o parte în alta. Aceasta se poate constata astfel: secţionând jumătatea dreaptă a bulbului, se produce paralizia muşchilor din jumătatea stângă a corpului. Ca centru nervos, bulbul joacă un rol important în organism. El realizează, prin centrii săi, funcţiile principalelor organe ale corpului. Particularitatea acestor centri este automatismul sau capacitatea de a se excita în urma modificărilor care au loc în celula nervoasă însăşi. Între centrii bulbari, cei mai importanţi sunt centrii unor funcţii vitale (centrii respiratori, centrii cardiaci, centrii vasomotori), centrii unor funcţii digestive (centrul salivaţiei, centrul deglutiţiei, centrul masticaţiei, centrul suptului), centrii unor funcţii metabolice (centrul glicozuric), centrii unor reflexe de apărare (centrul strănutului, centrul tusei, centrul clipitului), centrii tonusului muscular. Nervul glosofaringian IX Conține 4 feluri de fibre: senzitive, motorii, gustative și secretoare. Partea senzitivă: compusă din 3 neuroni. Corpul celular al primului neuron se află în ganglionii superior și inferior dintr-o parte și alta a găurii rupte posterioare. Dendritele se îndreaptă spre periferie, finisându-se în receptorii în treimea posterioară a limbii, văl palatin, vestibul faringian, faringe, epiglotă. Axonii pătrund în bulb, unde se termină în nucleul ariei cenușii, constituind al doilea neuron. Axonii acestuia trec pe partea opusă, se finisează în talamus, constituind al treilea neuron. Axonii trec prin brațul posterior al capsulei interne, se îndreaptă spre partea posterioară a circumvoluțiunii postcentrale a cortexului. Partea gustativă: constă din 3 neuroni. Fibrele culeg simțul gustativ de pe treimea posterioară a limbii și vălului lingual, și sunt dendritea ale celulelor nervoase din ganglionul inferior, fiind primul neuron. Axonii se finisează în nucleul tractului solitar (al doilea neuron), din bulbul rahidian. Axonii acestui nucleu pleacă spre nucleii mediali și ventrali ai talamusului, constituind al treilea neuron. Axonii pleacă spre cortex (opercul temporal, girus parahipocampal). Partea motorie: constă din 2 neuroni. Neuronul central este reprezentat de celule nervoase ale porțiunii inferioare a circumvoluțiunii precentrale, axonul trece prin calea cortico-nucleară spre nucleul ambiguu, unde se află corpul celular al motoneuronului periferic. Axonii motoneuronului părăsesc cavitatea craniului prin gaura ruptă posterioară, asigurând inervația mușchilor: constrictor superior al faringelui, stilofaringe. Partea secretorie: fibrele parasimpatice încep de la partea anterioară a hipotalamusului, se termină în nucleul salivator inferior, de la care este controlată secreția glandei parotide. Semne de lezare Hipognezie sau agnezie – pierderea sensibilității pe partea superioară a faringelui. Dureri în rădăcina limbii sau amigdale, care se răspândesc Nervul vag X Conține fibre senzitive, motorii și vegetative. Partea senzitivă: primii neuroni sunt situați în ganglionii superior și inferior. Dendritele se îndreaptă spre periferie, se termină cu receptori în pahimeningele fosei craniene posterioar. Axonii se
  27. 27. 28 îndreaptă spre bulb în nucleul aripii cenușii, unde se finisează constituind al doilea neuron. Axonii pleacă în talamus constituind al treilea neuron. Din talamus, trecând prin capsula internă, fibrele neuronului III se proiectează pe porțiunea inferioară a circumvoluțiunii postcentrale a cortexului. Partea motorie: compusă din 2 neuroni. Neuronul central se află în partea inferioară a circumvoluțiunii precentrale. Axonii făcând parte din calea cortico-nucleară, se termină în nucleul ambiguu, constituind al doilea neuron. Axonii părăsesc prin gaura ruptă posterioară cavitatea craniană și se îndreaptă spre mușchii striați ai faringelui, văl palatin, laringe. Partea vegetativă: fibrele parasimpatice merg de la partea anterioară a hipotalamusului spre nucleul dorsal al nervului vag, iar de la el spre mușchii inimii, netezi ai organelor interne. Excitarea provoacă bradicardie, dilatarea vaselor, constricția bronhiilor, activitarea peristaltismului intestinal. Semne de lezare Se dereglează deglutiția pentru lichide Vorbire nazonată Glas răgușit Afonie Asfixie Tahicardie sau bradicardie Nervul hipoglos XII Inervează mușchiul limbii, nerv motor. Este compus din 2 neuroni. Neuronul central este localizat în porțiunea inferioară a circumvoluțiunii precentrale a cortexului. Axonii în componența căii cortico-nucleae, trec prin genunchiul capsulei interne, pedunculii cerebrali, protuberanță, și se termină în bulb. Aici, în nucleul nervului hipoglos din partea opusă, se află corpii celulari ai motoneuronilor periferici. Axonii părăsesc bulbul la nivelul șanțului preolivar, apoi craniul prin canalul hipoglos, și se îndreaptă spre mușchii limbii. Semne de lezare Paralizie sau pareză periferică din partea omolaterală focarului. Atrofia hemilimbii, mucoasa fiind zbârcită. Fibrilații musculare. În protruzia limbii are loc deviere spre partea paralizată. Leziunea bilaterală provoacă glosoplegie, anartrie (dereglarea funcțiilor de masticație, deglutiție și articularea cuvintelor). În paralizie centrală la lezarea căii cortico-nucleare, are loc deplasarea în partea opusă focarului. În paralizia periferică, are loc deplasarea în direcția focarului.
  28. 28. 29 19. SINDROAMELE ALTERNE. NOȚIUNI GENERALE. CLASIFICARE. SINDROMUL WALLENBERG Sindromul altern exprimă o afectare a unui oarecare nerv cranian sau a nucleului lui permanent de aceeași parte cu leziunea și cu o hemipareză sau hemiplegie centrală din partea contralaterală a corpului, ce apare în urma afectării căilor piramidale, încrucișate mai jos de focarul afectării. Clasificare: - pedunculare - protuberanțiene - bulbare Sindroame alterne pedunculare Apar în lezarea peduncurilor cerebrali. Sindromul Weber se manifestă prin leziunea omolaterală a nervului oculomotor III cu hemipareză sau hemiplegie centrală contralaterală. Sindromul Benedikt este o asociere a leziunii omolaterale a nervului III cu hemisindromul extrapiramidal, manifestat prin mișcări coreoatetozice și tremurături tip parkinsonian din partea contralaterală a corpului. Sindrom Tiurc se manifestă prin leziunea omolaterală periferică a nervului trohlear și prin hemipareză sau hemiplegie cetrală contralaterală. Sindroame alterne protuberanțiene Apar în leziunea protuberanței. Sindrom Rimon-Sestan se caracterizează prin pareza omolaterală a văzului, asociată cu ataxie și coreoatetoză din aceeași parte și printr-o hemipareză centrală și hemianestezie contralaterală. Sindrom Miliar-Gubler constă din leziunea periferică omolaterală a nervului facial și hemipareză centrală contralaterală a corpului. Sindrom Foville este o leziune a nervului trohlear IV, ce se asociează cu o paralizie tip periferic a nervului facial, ambele de aceeași parte cu leziunea, și o hemiplegie sau hemipareză centrală contralaterală a corpului. Sindroame alterne bulbare Apar la leziunea bulbului rahidian. Sindrom Wallenberg constă din paralizia periferică a unui hemivăl palatin și corzii vocale omolaterale, din hemianestezia vestibulului faringian și faringelui, din hemianestezie pe față, sindrom Claude Sindrom Jackson este constituit din simptomele alterării omonime periferice a nervului hipoglos și dintr-o hemiplegie sau hemipareză centrală contralaterală a corpului. Sindrom Avellis se amnifestă prin afectarea nervilor glosofaringian, vag și hipoglos de tip periferic, aranjați pe partea leziunii, și printr-o hemipareză sau hemiplegie centrală contralaterală a corpului. Bernard-Horner, sindrom vestibular, hemiataxie, dereglări de respirație (toate omolaterale leziunii). Din partea opusă focarului apare hemiplegia centrală, hemianalgezia și termoanestezie. Sindrom Schmidt este o lezare periferică omonimă a nervilor glosofaringian, vag, accesor, hipoglos și o hemipareză sau hemiplegie centrală contralaterală a corpului.
  29. 29. 30 20. NERVUL OLFACTIV: PARTICULARITĂȚI ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE Perechea I. Realizează funcția mirosului. Transmiterea impulsului se realizează prin 3 neuroni. I neuron – în mucoasa cavității și septului nazal, are forma bipolară. Dendrita se ramifică în terminații cu receptori, iar axonul e prezentat sub forma de fibre subțiri (fila olfactoria) pătrunde prin lama ciuruită a osului sfenoidal în cavitatea craniului și se termină în bulb olfactiv unde se află neuronul II. Axonul neuronului II, formând bandeleta olfactivă, ajunge la centrele primare a mirosului: trigonul olfactoriu, subst perforata anterioara si septum pelucidum. De la celulele centrilor olfactivi neuriții lor se îndreaptă spre zonele corticale de proiecție ale analizatorului olfactiv în ambele emisfere, în circumvoluțiunea parahipocampală (uncus) unde se și termină. Semne de afectare. Depinde de nivelul afectării. Principalul simptom – anosmia (pierderea mirosului). Celelalte simptome secundare: hiposmia, dizosmia (inversarea), halucinații olfactive. Este importantă diminuarea sau pierderea mirosului pentru a nu confunda cu o rinită acută sau cronică. Hiposmia sau anosmia survine în lezarea căilor olfactive până la triunghiul olfactiv (între neuronul I și II). Lezarea neuronului III n-are simptome clinice, fiindcă comunică cu ambele emisfere. La afectarea cortexului olfactiv – halucinații olfactive. 21. NERVUL OPTIC: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE, SEMNE DE AFECTARE Perechea II. Reprezintă un fascicul de substanță albă, de fibre nervoase și își ia începutul de la celulele retinei oculare. Retina e constituită din 3 straturi de neuroni. Primii neuroni – conuri și bastonașe, se îndreaptă spre stratul de pigment. Axonii celulelor optice transmit excitația neuronului II al retinei celulelor bipolare. Neuritul central al celulelor bipolare face legatură cu neuronul III al retinei celulelor ganglionare. Axonii celulelor ganglionare formează nervul optic. N.optic pătrunde în cavitatea craniului prin foramen optic, se îndreaptă spre baza creierului și anterior de șaua turcească formează intersecția nervilor optici (chiasma). Se intersectează numai fibrele, care iau începutul de la părțile interne a retinei. Până la intersecție, fibrele se numesc nerv optic, iar după intersecție – bandeleta optică. Fibrele ei se convoacă în câteva structuri nervoase, cele mai multe în corpul geniculat lateral, restul – în pulvinar thalami și tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului. Fibrele nervoase terminate în tuberculi cvadrigemen prezintă partea aferentă a arcului reflex al pupilei. Fibrele din tub. cvadr. se îndreaptă spre nucl. Iacubovici, de aici – fibre spre mușchiul sfincter al pupilei. În caz de afectare a unui segment din aceștia – dispare reflexul pupilar. Următorul neuron al căilor optice e situat în corp geniculat lateral. Axonii lui – fascicul central optic (fascicul Gratiolet) și se termină în partea medială a cortexului occipital, în regiunea scizurii calcarine. Semne de afectare: - în caz de lezare a n.optic – orbirea ochiului respectiv (amauroza), dar cu păstrarea reacției pupilare la lumină
  30. 30. 31 - ambliopie – diminuarea acuității vizuale. În caz de afectare a chiasmei optice  hemianopsie bitemporală - hemianopsie binazală – lezarea bilaterală a fibrelor neintersectate - hemianopsii omonime - lezarea tractului optic, corp geniculat lateral, capsula internă, fascicul Gratiolet, reg.calcarină. (la lezarea pe dreapta, hemianopsia e pe stânga și invers). 22. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV: PARTICULARITĂȚILE ANATOMO- FIZIOLOGICE, EXAMENUL CLINICE ȘI INVESTIGAȚIILE SUPLIMENTARE, SEMNELE DE AFECTARE Organizarea anatomică a sistemului nervos vegetativ:  Nivelul Suprasegmentar: - Sistemul Limbic (funcții: reglare emoţională, reglare vegeto-viscerală, funcţiile mnezice) - Hipotalamusul (funcții: centrul superior de integrare vegetativă, centul motivaţiilor biologice, reglare neuro-endocrino-metabolică, controlul termoreglării) - Formaţia Reticulată (funcții: controlul stărilor somn- veghe, controlul muscular fazic şi tonic, descifrarea semnalelor şi conducerea semnaleror venite pe diverse căi) - Scoarţa Cerebrala (functii: de analiză - adaptare fină a organismului la acţiunea diferiţilor excitanţi, de sinteză - capacitatea scoaţei cerebrale de a grupa, de a sintetiza excitanţii ce acţionează simultan sau succesiv asupra ei).  Nivelul segmentar-periferic: - SNV simpatic (activează toate organele corpului, cu excepția mișcărilor intestinului) Acţionează în primul rând în situaţii de alertă, când organismul trebuie să reacţioneze eficient şi rapid) - SNV parasimpatic (acţionează cu mare intensitate în repaus, activarea sa fiind predominant inhibitorie) Intervine în cea mai mare parte a proceselor digestive, relaxând sfincterile pentru ca alimentele digerate să treacă dintr-un organ în altul.) Metodele de investigaţie a SNV: Examenul clinic • Anamnesticul – are importanţă majoră • Examenul neurologic-vegetologic (aspectul exterior, ochii, pielea, dermografismul, Ps, TA etc) Teste de explorare a SNV (nivelul suprasegmentar) • Înregistrarea poligrafică • Poligrafia nocturnă • Excitabilitatea neuro-musculară • Proba cu HV • Testare psihologică • Funcţiile hormonale şi neuro-humorale
  31. 31. 32 Studiul parametrilor vegetativi cardiovasculari (nivelul segmentar-periferic) Utilizarea testelor vegetative cardiovasculare: • proba cu respiraţie lentă profundă • proba ortostatică activă 30/15 • proba Valsalva • proba ortostatică • proba cu efort fizic izometric Semnele de afectare a SNV: I. Sindroame clinice segmentare:  Sindromul insuficienţei vegetative periferice (Dizautonomia)  Dereglări în sistemul cardio-vascular:  Hipotensiunea ortostatică  (sndr. Bradbury-Egglston)  Sincopele ortostatice  Tahicardie în repaos  Puls fixat  Dereglări gastro-intestinale  Anorexie  Diaree  Constipaţii  Greaţă  Vomă  Senzaţie de stomac supraîncărcat  Dereglări urinare  Incontinenţă de urină  Atonia vezicii urinare  Debarasare incompletă II. Sindroame clinice supra-segmentare 1. Tulburări afective: - Anxietatea( aşteptarea ameniţătoare neconcretizată, fără pericol real, asociată cu indispoziţie şi suferinţă): - stare permanentă de tensiune psihică, nelinişte - iritabilitate, irascibilitate - lipsă de încredere în propria persoană - incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc - tremur, tahicardie, hiperventilaţie şi alte reacţii neurovegetative - diverse semne psihosomatice 2. Atacul de panică (criză vegetativă): - Pulsaţii,palpitaţii - Transpiraţii - Uscăciune în gură şi tuse uscată frecventă - Dispnee,sufocare - Durere abdominală,balonări, spasme abdominale
  32. 32. 33 - Depersonalizare - Frică de moarte - Frică de a pierde controlul - Frică de aşi ieşi din minţi - Amorţele, furnicături 3. Sindromul hipotalamic Criterii de diagnostic: • Tulb.neuro-endocrino-metabolice • Tulb. motivaţionale • Tulburări de termoreglare 23. PARTICULARITĂȚILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE REGIUNII HIPOTALAMICE. SINDROAMELE DISFUNCȚIEI HIPOTALAMICE. CRITERIILE CLINICE ALE SINDROMULUI HIPOTALAMIC Hipotalamusul e localizat la baza encefalului având anterior chiasma și tracturile optice și posterior cei 2 pedunculi cerebrali. Este organ neuroendocrin - primește și integrează: - aferențe senzoriale din mediul înconjurător (lumina, temperatura, mirosuri) - informații privind mediul intern (TA, osmolaritate, metaboliți, hormoni) - secretă: ◊ neurohormoni ◊ neurotransmițători: NE, E, DA, AC, serotonina, GABA ◊ neuromodulatori: transmite mesaje (adeno-, neurohipofiza, cortex, trunchiul cerebral, măduva spinării) => răspunsuri endocrine, autonome și comportamentale coordonate => homeostazia organismului. Sindroamele disfuncției hipotalamice: 1. Distrofia adipozo-genitală (Babinski-Frõlich): leziuni hipotalamo-hipofizare 2. Tulburãri ale functiei veghe-somn: • Narcolepsia (accese de somnolenţă imperativă) Accese de cataplexie Halucinaţii hipnogenice, rar - hipnopompice Cataplexia adormirii sau trezirii Tulburarea somnului nocturn Tratament: meridil (30-60 mg/zi) sidnocarb (20-50 mg/zi), melipramin • Hipersomnia idiopatică: - Somnolenţă diurnă Adormire în situaţii liniştite, absenţa violenţei de adormire Creşterea duratei somnului nocturn (10-12 ore)
  33. 33. 34 Adesea tulburări afective Tulburări motivaţionale Tratament: sindnocarb (5 – 10 mg dim. şi ziua) 3. Tulburări de somn • Insomnia Prevalenţa: 28 – 45% din populaţie Tulb. de adormire Tulb. somnului (treziri frecvente etc) Tulb. după trezire (oboseală) Cauze frecvente: - stresul (insomnie psihofiziologică) - nevroza - maladii psihice - maladii somatice - psihotrope - alcool - tulburări endocrine şi metabolice • Sindromul apneei de somn Sforăit în somn Treziri frecvente Somnolenţă diurnă Oprirea respiraţiei în somn Cefalee matinală HTA Micşorarea libidoului • Pavor nocturn (teroare nocturnă) • Ţipăt în timpul somnului • Tahicardie • Transpiraţie • Hiperventilaţie Sindromul hipotalamic Criterii de diagnostic: • Tulb.neuro-endocrino-metabolice • Tulb. motivaţionale • Tulburări de termoreglare
  34. 34. 35 24. LOBUL FRONTAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE I. Semnele de afectare sunt reperezentate de pareze și paralizii: - pareza facială centrală și hemipareza centrală hemilaterală. - afectarea regiunii premotorie: 1. Shiffing (pierderea abilității de a trece rapid de la o mișcare la alta) 2. Apraxia mersului (inițiere, magnet, foarfece, prehensiune – apucare forțată) 3. Sdr. Hipertonic-hipokinetic 4. Pareza privirii 5. Afazia motorie – Broca: vorbire silabistă,monotonă, emboli verbali, parafrazii (schimbă litere sau silabe) - afectarea lobului frontal: 1. Hiposmie 2. Anosmie 3. Scăderea acuității vizuale 4. Sdr. Foster-Kennedy – atrofia nervului optic pe partea afectării, staza papilară la ochiul opus, anosmie uni- sau bilaterală. - afectarea regiunii anterioare a lobului frontal: 1. Tulburări de comportament 2. Hiperactivitate 3. Face glume urâte 4. Vorbește necenzurat 5. Lipsa rușinii în public 6. Sdr. apatico-akinetic-abolic (lipsa de initiativa) 7. Tulburări de comportament 8. Tulburări de personalitate: tip I și tip II. II. Semne de iritare a lob frontal 1. Criza jacksoniană motorie 2. Crize motorii generalizate 3. La afectarea operculului  masticație involuntară. 25. TULBURĂRI DE LIMBAJ ÎN AFECTAREA SCOARȚEI CEREBRALE. SEMIOLOGIA AFAZIILOR Afazia – perturbarea funcției limbajului, care rezultă dintr-o dezorganizare globală a funcționării cerebrale (contuzie mentală, demența) , cât și dificultățile de comunicare (cecitate - surditate, dizartrie - disfonie) Sunt alterări ale mecanismului psihic al vorbirii şi scrisului, constând în imposibilitatea de a exprima sau înţelege cuvintele spuse sau scrise. Apar după lezarea următoarelor structuri:
  35. 35. 36 1. Aria Broca: baza circumvoluţiei 3 frontale de pe emisferul dominant, circumvoluţia frontală in integrum, structurile corticale subiacente. 2. Cortexul convexităţii prefrontale situat puţin înaintea ariei Broca 3. Aria Wernicke: ½ posterioară a primei circumvoluţii temporale, împreună cu a doua circumvoluţie temporală, pe emisferul dominant. 4. Lobul parietal inferior de pe emisferul dominant->zona supramarginală 5. Fasciculul longitudinal superior 6. Aria motorie suplimentară cu structurile subcorticale subiacente (mai ales talamus) Forme clinice de afazie: I) Afazia Broca (verbală, motorie): este afazia producţiei de foneme, afazia agramatică. Leziunile sunt localizate în aria Broca, la baza circumvoluţiei F3. Pacientul nu se poate exprima de loc sau scoate sunete/cuvinte disparate. Caractere:  Expresie orală săracă: de la stereotipii, disprozodii, la mutism.  Dificultate în găsirea cuvintelor (anomie).  Parafrazie.  Frecvent progresie spre agramatism  Scris deteriorat.  Înţelegerea poate fi bună  Frecvent asociată cu deficit motor pe partea dreaptă.  Rareori asociată cu hemianopsie.  Aproape totdeauna bolnavul îşi conştientizează deficitul, ceea ce îl deprimă. II) Afazia Wernicke (sintactică,acustică): este o afazie senzorială, urmare a lezării ariei Wernicke, în partea postero-superioară a lobului temporal. Caractere:  Ritmul vorbirii e mai mult sau mai puţin normal  Parafrazie, paragramatism, neologisme, jargon-afazie  Deficit în înţelegerea orală, dar pot exista şi agrafie semnificativă şi alexie  Frecvent sunt prezente tulburările de câmp vizual  De regulă nu apare deficit motor  Pacienţii au iniţial anosognozia afaziei. III) Afazia amnestică (nominală, anomia): leziunile sunt probabil în teritoriul postrolandic, în regiunea posterioară a zonei parietooccipitale stângi,în girusul angular Caractere:  Ritm normal al vorbirii  Articularea, repetarea, citirea şi scrierea după dictare sunt bune  Posibil grad uşor de parafazie  Înţelegerea vorbirii şi scrisului este bună  Dificultăţi (care pot fi foarte mari) în găsirea cuvintelor, ceea ce determină numeroase ezitări în conversaţie  Bolnavul îşi conştientizează şi recunoaşte deficitul
  36. 36. 37  Comportament normal sau aproape normal. IV) Afazia globală: leziunile afectează întregul centru al limbajului, pre- şi postrolandic Caractere:  Tulburările legate de exprimare se combină cu cele de tip Wernicke (defecte de recepţie)  Capacitatea de exprimare se reduce calitativ şi cantitativ, până la dispariţie uneori  Exprimarea verbală absentă sau limitată la vagi stereotipii  Deficitul afectează vorbirea şi scrisul  Tulburări severe ale înţelegerii orale şi scrise. 26. LOBUL TEMPORAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE I. Semne de iritare: - Halucinatii:  Olfactive (afectarea gyrusului hipocampic)  Gustative (în crize uncinate)  Auditive (afectarea bilaterală a gyrusurilor Henschle)  Hemianopsie în cadranul superior (omonima)  Epilepsie temporală  Stare de vis  Stări paroxistice de pierdere a conștiinței  Fenomene de „deja vu” și „jamais vu”. II. Semne de lezare: - Agnozie (olfactivă, gustativă, auditivă)  hiposmie, aguezie, hipoacuzie sau surditate. - Afazia senzorială Wernicke (adică cuvinte pronunțate corect, dar fără logică) - Tulburări de memorie. 27. LOBUL PARIETAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE. SEMIOLOGIA APRAXIILOR I. Semne de iritare: - crize jacksoniene senzoriale (fenomene paroxistice contralaterale în funcție de somatotopie) II. Semne de lezare: - hemihipoestezii contralaterale - sdr. Gerstmann - ataxie parietală (în coordonarea pseudo-cerebeloasa) - astereognozie (apraxie sau cecitate tactilă) - neglijența spațială unilaterală, deficite de percepție a spațiului
  37. 37. 38 - sdr. Anton-Babinski (nu-și recunoaște defectul) - afazia amnestică (uită denumirea obiectelor) și afazia semantică (uită legătura între cuvinte) - deficit sau pierderea memoriei topografice (incapacitatea de a descrie verbal caracteristicile spațiale ale mediului familiar, între camere și obiectele din casa bolnavului) ș.a. Apraxia = incapacitatea de a realiza gesturile adecvate unui scop, în absenţa oricăror tulburări neurologice elementare (deficit motor, de coordonare, tulburări de sensibilitate ,mişcări involuntare). Lezarea emisferului dominant determină apraxie bilaterală, pe când cea a emisferului nedominant determină apraxie unilaterală. Clasificare: I) Apraxia ideatorie: leziunile interesează centrul ideator parietal; este perturbat însuşi planul general de execuţie a actului motor. Bolnavul poate executa acte simple, dar nu şi complexe, a căror secvenţă logică,armonioasă e perturbată. Este însă capabil de acte complexe, prin imitaţie. Se însoţeşte frecvent cu afazie.Bolnavul se opreşte la actele componente de gesturi sau nu respectă ordinea normală a gesturilor II) Apraxia ideomotorie: leziunile interesează căile care unesc cei doi centrii;interesează atât actele simple cât şi pe cele complicate; se face remarcată numai la actele motorii comandate, nu şi la cele spontane sau automate. III) Apraxia melokinetică (inervatorie Kleist): leziuni ale centrului ideomotor frontal; este de obicei unilaterală, posibil cu interesarea unui singur grup muscular. Mişcările automate şi cele voluntare sunt afectate. IV) Apraxia constructivă Kleist: pacientul nu poate ordona spaţial actele motorii necesare creării unei forme; se manifestă la desenat, mai ales la comandă. Forme particulare: I) Apraxia buco-facială (buco-facio-linguală): este frecvent asociată cu afazia Broca; bonavul nu poate efectua mişcări voluntare comandate ale feţei, gurii, limbii; acestea se pot însă executa reflex sau automat. II) Apraxia trunchiului: dificultate la aşezare, ridicare din pat, răsucire în pat,la păşire înainte-înapoi III) Apraxia mersului: bolnavul îşi pierde iniţiativa şi abilitatea la mers. IV) Apraxia de îmbrăcare : imposibilitatea de a se îmbrăca/dezbrăca;însoţită de tulburări ale orientării stânga-dreapta V) Apraxia amuzică: este o apraxie melokinetică pe muşchii laringelui. Bolnavul (care putea cânta înainte) nu mai poate cânta.
  38. 38. 39 28. LOBUL OCCIPITAL AL SCOARȚEI CEREBRALE: SEMNE DE AFECTARE. AGNOZII I. Semne de iritare: - halucinații vizuale II. Semne de lezare: - Agnozie vizuală (simultanognozie – nu vede 2 părți integru, prozognozie – nu recunoaște fețele) - Sdr. Balent: - simultanognozie, - pareza psihică a privirii, - ataxie optică - Hemianopsiile omonime (contralateral focarului) - Metamorfopsii (perceperea greșită a obiectului) - Acromatopsie (perceperea greșită a culorilor) - Scotoame (negative sau pozitive) - Fotopsii - Iluzii optice - Akinetopsii (nu poate urmări mișcarea) - Palinopsie (când persistă imaginea câteva minute în fața ochilor) Gnozia este o funcţie integrativă, graţie căreia individul recunoaşte obiectele şi fenomenele din mediul extern şi intern şi recunoaşte semnificaţia lor pe baza calităţilor senzitivo-senzoriale ale acestora. Agnozia este acea stare în care bolnavul, deşi în deplinătatea facultăţilor mintale şi cu organele senzitivo-senzoriale intacte, nu poate recunoaşte obiecte, fenomene, semnificaţia acestora, deşi îi erau cunoscute anterior. Clasificare: I) Agnozii tactile (astereognozii): deficit de recunoaştere a obiectelor prin pipăire, cu ochii închişi, în lipsa tulburărilor elementare de sensibilitate. Apar în leziuni ale lobului parietal şi girusului supramarginal A) Primare: 1. Ahilognozia: bolnavul nu recunoaşte materialul din care e făcut obiectul. 2. Amorfognozia: nu recunoaşte forma şi dimensiunea obiectului. B) Secundare: asimbolia tactilă – hilognozia şi morfognozia sunt intacte, dar nu este recunoscut obiectul. II) Agnozii vizuale: pierderea capacităţii de recunoaştere a obiectelor cu ajutorul vederii, deşi nu există modificări senzitivo-senzoriale sau mintale. - pentru obiecte - pentru imagini - spaţială - a simbolurilor grafice - asociativă - pentru fizionomii (prosopagnozie) - cecitatea psihică – nu este posibilă recunoaşterea obiectului exclusiv prin vedere, fiind necesară recurgerea la alte mijloace senzitivo-senzoriale (pipăit,auz,miros)
  39. 39. 40 - în cecitatea corticală se pierde complet orice senzaţie şi percepţie vizuală III) Agnozii auditive: imposibilitatea recunoaşterii sunetelor şi a semnificaţiei lor. A) Surditatea psihică totală ( agnozia auditivă completă): se face perceperea, compararea intensităţilor, localizarea sunetelor spaţial, dar este imposibilă identificarea naturii, provenienţei şi semnificaţiei lor. B) Surditatea verbală (agnozia verbală pură): nu sunt înţelese cuvintele. C) Amuzia (agnozia muzicală). IV) Agnozia imaginilor corporale: sunt pierdute percepţia, recunoaşterea şi reprezentarea în fiecare moment a existenţei corporale în întregime şi pe segmente: A) Asomatognozie ->nerecunoaşterea părţilor corpului B) Autotopoagnozie ->imposibilitatea de a descrie părţile corpului C) Agnozie digitală (nu-şi distinge degetele între ele) – sdr. Gerstman : agnozie digitală, dezorientare stânga – dreapta, acalculie, agrafie. 29. SISTEMUL LIMBIC: SINDROAME DE AFECTARE Sistemul limbic (girusul cingulat – sus, fornix – la mijloc, amigdalele, hipocampul – jos, bulbii olfactivi – stânga, corpii mamilari – centru) 1) Boala Alzheimer - atrofie corticală (predominant în regiunile frontală, parietală și temporală) - Lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni - Tulburări de memorie - Tulburări de vorbire - Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai știe" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc - Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale. - Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii. - Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor. 2) Amnezia anterogradă și retrogradă. 3) Sindromul Kluver-Bucy – apare în leziuni bilaterale ale lobului temporal medial. Dereglare de comportament care se manifestă prin tendința de a explora oral orice obiect sau de a-l mânca, dezinhibiție sexuală (masturbare frecventă). Aceste persoane sunt incapabile de a explora un obiect cu ajutorul văzului.
  40. 40. 41 30. CAPSULA INTERNĂ: ANATOMIE, FIZIOLOGIE ȘI SEMNE DE AFECTARE Capsula internă (Capsula interna) este un strat masiv (cu o grosime de 8-10 mm) de substanță albă a emisferelor cerebrale care separă nucleul caudat și talamusul situați medial de nucleul lenticular (globul palid și putamen) situat lateral. Capsula internă e alcatuita din: 1) fibre ascendente de la talamus spre cortexul cerebral. 2) fibre descendente de la cortexul cerebral spre talamus. Capsula internă este principala cale prin care cortexul cerebral este conectat cu trunchiul cerebral și măduva spinării. Pe secțiunea orizontală capsula internă are o forma literei "V", care se deschide lateral - genunchi, are 2 brațe: anterior și posterior. Mai are partea retrolenticulară si partea sublenticulară. SINDROAME: I. Infarct strio-capsular anterior - braț anterior al capsulei + nucleu caudat - hemipareza moderată cu creșterea rezistenței la mobilizarea pasivă (sdr. hemimotor nonpiramidal) + dizartrie II. Infarct lenticulo-striat (capsular pur) A. Infarct capsular lateral  cel mai comun  hemipareza pură (braț posterior al capsulei) B. Infarct de genunchi de capsulă a. Sdr. superior de genunchi capsular = sindrom facio-lingual (PFC severă + hemipareza limbii) b. Sdr. inferior de genunchi de capsula = sdr. confuzional acut - letargie și fluctuații ale stării de conștiență, - urmate de apatie, pierderea memoriei ce duce frecvent la demență. a) Tracturi: Tractul corticospinal (descendent) - conectează cortexul cerebral (girus precentral) cu MS (lateral și ventral), trecând prin 2/3 anterioare ale brațului posterior al capsulei interne și se încrucișează la nivel bulbar caudal Tractul corticobulbar (descendent) - conectează cortexul cerebral (girus precentral) cu nucleii dn trunchiul cerebral, trecând prin genunchiul capsulei interne - se încrucișează înainte de conexiunea cu nucleii Tractul spinotalamic (ascendent) - conectează exteroceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral) controlateral, făcând sinapsă cu al treilea neuron în talamus (nucleu ventral posterolateral) - trece prin brațul posterior al capsulei interne Tractul spinobulbar (lemniscal) - conectează extero- și proprioceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral) controlateral, făcând sinapsa cu al treilea neuron în talamus (nucleu ventral posterolateral) - trece prin brațul posterior al capsulei interne.

×