Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Supliment infertilitate A. Medical 2017

48 views

Published on

infertilitate, fertilizare in vitro

Published in: Health & Medicine
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Supliment infertilitate A. Medical 2017

  1. 1. SuplimLuni, 24 iulie 2017 16 pagini Se distribuie, gratuit, numai împreună cu ziarul „Adevărul“ pFOTO:123RF „Tratamentul infertilităţii este unul dintre cele mai grele“ 2PAGINA A4 G Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se confruntă cu infertilitatea în România. În această situaţie, numărul celor care apelează la tehnici de reproducere asistată medical este tot mai mare, iar vedeta acestor proceduri este fertilizarea in vitro 2PAGINILE A2-A3 Ce şanse au să devină părinţi cuplurile infertile din România Proporţiile de aur ale frumuseţii 2PAGINA A15 Cum îşi atrag abonaţii clinicile medicale private 2PAGINILE A8-A9 Chiar se poate scăpa de celulită? 2PAGINA A16 medical adevarul medical.indd 1adevarul medical.indd 1 7/23/2017 5:07:32 PM7/23/2017 5:07:32 PM
  2. 2. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA2. Fertilitate   SOLUŢII   În România, o proce- dură de fertilizare in vitro costă câteva mii de euro, iar cuplurile trebuie să scoată o bună parte din bani din propriul buzunar. „Statul acoperă cam o treime din costuri – 1.200 de euro, dar pentru un număr limitat de cupluri, întru- cât este vorba de bani bugetaţi“, explică dr. Adrian Borş. Preţurile în clinicile private de ferti- lizare încep de la 2.000 de euro, dacă nu punem la socoteală şi trata- mentul şi investigaţiile adiacente. „La noi, costurile sunt între 2.000 şi 2.400 de euro, la care se adaugă medicaţia care trebuie cumpărată din farmacie şi monitorizările care sunt în afara proce- durilor. Probabil că, în total, costurile se ridică la peste 3.000 de euro cu tot cu tratament“, a estimat conf. dr. Denisa Protopopescu. „Am auzit şi cazuri în care se ajunge pentru un FIV la 5.000 de euro, în alte clinici, dar, în gene- ral, în România, costă în jur de 2.000-2.400 de euro cu factură şi în clinici acreditate“, mai spune dr. Protopopescu. Prin comparaţie, în Spania, costurile variază între 7.000 şi 18.000 de euro. În ţara vecină Bulgaria, statul susţine financiar trei proceduri de reproducere umană asistată la un cost de 2.500 de euro per proce- dură. „În Ungaria, din ce cunosc, se finanţează de casa de sănătate patru astfel de proceduri per pacient. Şi la noi a început un program al Ministerului Sănătăţii, dar cu mari delimitări pentru pacienţi. Ar fi necesar să ne reunim la o masă rotundă cu cei de la Minister, cu Casa de Sănătate şi noi, cei care lucrăm în domeniu de mult timp, şi să discutăm aceste probleme, respec- tiv natalitatea care este în mare scădere şi în ţara noastră şi cum am reuşi să ajutăm cu adevărat pacienţii în acest sens“, conchide dr. Protopo- pescu. Statul acoperă doar o treime din costurile pentru FIV DanielaŞerb daniela.serb@adevarul.ro La 20-25 de ani, întemeie- reauneifamiliişiaducereape lumeaunuicopilpotsănufie o perspectivă atrăgătoare, ba, dimpotrivă.Tineriisegândesc mai degrabă să-şi trăiască via- ţa,să-şiconstruiascăocarieră, să aibă un job bine plătit, ca- să, maşină, să experimente- ze.Şiabiaapoisăseînhamela întemeierea unei familii şi la creştereapruncilor.Nu-inimic greşit în asta. Doar că pentru unii,planulbinegânditiniţial va fi greu de dus la bun sfârşit şi aceasta pentru că, odată cu trecerea anilor, cresc şi riscu- rile de infertilitate. Statisticile aratăcăuncupludinpatruare problemecuaducereapelume aunuicopilînRomânia. „INFERTILITATEA ESTE O BOALĂ“ „Infertilitatea este recunoscu- tăcaoboalădecătreOrganiza- ţiaMondialăaSănătăţii“,subli- niazăconf.dr.DenisaProtopo- pescu, medic primar obstetri- că-ginecologie cu supraspeci- alizareînreproducereumană asistată,delaCentrulMedical Internaţional Bucureşti. „Nu maivorbimdedorinţe,deplă- ceri. Infertilitatea este o boală caretrebuieevaluatăcorectde la bun început. Atât bărbatul, câtşifemeiatrebuieinvestigaţi pentrucasăavemundiagnos- tic corect şi o abordare infor- matăaposibilităţilorpecarele areunastfeldecuplu.“ CE PROBLEME POT EXISTA ÎN CUPLU Problemeledefertilitateîncu- plu pot avea drept cauze afec- ţiuni ale femeii sau ale bărba- tului în egală măsură. Impor- tant este să se realizeze inves- tigaţii amănunţite de ambele părţi după un an de încercări nereuşite de a concepe un co- pil.Încazulfemeii,trebuiein- vestigate: uterul, trompele, ovarele, precizează conf. dr. Denisa Protopopescu. Dintre afecţiunilecelemaifrecvente carepotpunefrânăconceperii unui copil, medicul aminteş- te: fibromul uterin – în acest cazpoatefioperatădefibrom; probleme ale ovulaţiei – dacă femeia nu ovulează şi nu e la menopauză, se poate declan- şa ovulaţia; ovare polichisti- ce – se poate interveni cu tra- tament.Deasemenea,printre cauzele infertilităţii feminine semainumărăuneleboliimu- nologice,geneticeşimultealte probleme, enumeră conf. dr. DenisaProtopopescu. În cazul bărbaţilor, de ase- menea, pot exista probleme genetice, mecanice – o lovi- tură la testicule în trecut, sau poateaavutoreion.Şiîncazul sportivilordeperformanţă,al fumătorilor şi al marilor con- sumatori de alcool, riscul de infertilitate este sporit. „Sunt mulţi factori care duc la steri- litate, inclusiv din mediul în- conjurător.Deexemplu,radi- aţiileprovenitedelatelefonul mobilsaudelalaptopulpeca- reîlţiipegenunchipotafecta testiculele bărbaţilor“, atrage atenţiamedicul. CERCUL VICIOS: INFERTILITATE ŞI DEPRESIE Infertilitatea este sigur o boa- lă,întăreşteşidr.AdrianBorş, medicspecialistînobstetricăşi ginecologie,cuspecializareîn tratareainfertilităţii,laClinica Omniclinic din Iaşi. „Pe lângă patologiirecunoscute,precum inflamaţii,obstrucţiatrompe- lorşiaşamaideparte,infertili- tateaareşioimplicaţiepsiho- logică, emoţională“, punctea- ză dr. Borş. Circa 90% din cu- plurile care luptă cu infertili- tateasuntafectateemoţional, iar10%-15%suferădepresiise- rioase,avândnevoiedeconsi- liere psihologică, mai spune specialistul. Proporţia cuplurilor infer- tileestetotmaimare,aceasta esteconstatareamedicilorca- re se confruntă zi de zi cu tot mai multe cazuri de infertili- tate în cabinete. Totuşi, în Ro- mânianuexistăstatisticiofici- ale.„Problemaestecăinclusiv lanivelmondial,infertilitatea aînceputsădevinădinceînce mai frecventă în rândul tine- rilorde20-30deani.Totuşi,la cliniciledefertilitateseprezin- tăcelmaiadeseafemeicuvâr- ste de peste 35-37 de ani, care auînvăţat,aucăutatşiauobţi- nut un job bun, şi-au creat un traidecent:ocasă,omaşinăşi au lăsat familia şi copiii pen- tru mai târziu. Pot ajunge ast- fel la 40 de ani, când deja nu prea mai ovulează“, precizea- zădr.AdrianBorş. CE SE POATE FACE? Cuplurile care nu reuşesc să obţină o sarcină pe cale natu- ralăşiîşidoresccuardoarepro- priul copil iau calea clinicilor de fertilizare. Ce opţiuni exis- tă?„Sepoatepornidelastimu- lări simple ovariene şi se poa- te ajunge până la tehnicile de reproducere umană asistată, respectivdeinseminareintra- uterină, atunci când trompe- lefemeiisuntbune,eaovulea- ză,iarspermaedecalitatebu- nă sau mobilitatea este doar uşor scăzută“, enumeră conf. dr.DenisaProtopopescu. De ce poate avea şanse de reuşită inseminarea artificia- lă? Pentru că, în cazul acestei proceduri, spre deosebire de inseminareanaturală,sperma careesteintrodusăînuterulfe- meiiprintr-uncateterdemici dimensiuni este centrifugată şi pregătită cu medii speciale deculturădecătreembriologi, nu se foloseşte spermă proas- pătă,întrucâtaceastaproduce anticorpi şi şansele de reuşită aconcepţieisuntmaimici,ex- plicămedicul. PRIMUL FIV, ÎN 1978, ÎN MAREA BRITANIE Poateceamaipopularămeto- dădereproducereumanăasis- tată astăzi este fertilizarea in vitro (FIV). Aceasta este o pro- cedură mult mai complexă decât inseminarea artificială. Primaoarăafostefectuatălao pacientă din Anglia care avea trompele uterine înfundate, astfelîncât,în1978,s-anăscut Louise Brown, care are acum copiiiei.Lanoiînţară,primul FIV s-a făcut la Timişoara, de către prof. dr. Ioan Muntean, în1996. „Acum se face stimulare ovariană pentru a se obţine mai multe ovocite, după ca- re acestea se recoltează sub analgo-sedare. Anestezia se face, în primul rând, pentru confortul pacientei, în al doi- learând,pentruconfortultău, ca medic, pentru că altfel, da- căpacientaaraveadureri,s-ar mişcapemasăşiproceduraar devenimaidificilă.Procedura presupuneintroducereaunui acspecialdepuncţieovariană, prinvagin,înpelvisşiserecol- teazălichidulfolicularcuovo- citedinovare.Pacientapleacă acasă după maximum două oredelarecoltare.Deciesteo procedurăuşoară,fărădurere. Apoi, ovocitele sunt preluate deembriolog,sepunîmpreu- năcusperma,înmediispecia- ledecultură,şiseobţinembri- onii“,detaliazăconf.dr.Deni- saProtopopescu. Patrusuntetapelepecareo astfeldeprocedurăleimplică, explică dr. Adrian Borş. „Pri- maetapăesteconsultaţiame- dicală în care se face o evalua- re,mediculstabileşteunsetde analize care trebuie făcute. A douaconstăîninvestigaţiime- dicalesuplimentareşianalize individuale,dupăcare,abiaîn etapaatreiasefacepregătirea cu pastile, vitamine şi antibi- otice, dacă este cazul“, expli- că dr. Borş. Ultima etapă este stimulareaovarianăşitransfe- rulembrionilor.Întreagapro- cedurădureazăcircatreiluni, iar şansele de reuşită ţin foar- temultdevârstafemeii.„55% suntşanseleuneifemeidepâ- nă în 35 de ani şi 35% – după 35 de ani, întrucât scade cali- tatea ovocitelor. Cu FIV, după 45deani,nus-araportatnicio sarcinăcuovociteproprii,doar cuovocitedonate“,adaugădr. AdrianBorş. Vârsta bărbatului nu con- tează atât de mult, întrucât spermatozoizii îşi pot păstra calitatea şi până la 70 de ani, în unele cazuri, spune specia- listul. Totuşi, studiile arată că fumatul, consumul excesiv de alcool şi înaintarea în vâr- stăpotproducemodificărige- neticelanivelulspermatozoi- zilor,cuconsecinţeasuprasă- nătăţiicopiilor. ICSI – PENTRU CUPLURILE UNDE BĂRBATUL ARE PROBLEME Unaltajutorpecareîlpotofe- ri medicii cuplurilor cu pro- bleme de fertilitate este ICSI –injectareaintracitoplasma- tică a spermatozoidului – ca- rearealteutilităţifaţădeFIV. „Metoda presupune injecta- rea unui singur spermatozo- id mobil în citoplasma unui ovocit,pentruaseobţineem- brionul.ICSIestefolosităpen- trupacientelecupuţineovo- cite – pacientele mai în vâr- stă,îngeneral.Deasemenea, este utilizată în cazul bărba- ţilor cu spermă foarte proas- tă, pentru că în acest mod se pot selecta spermatozoizi de calitate, viabili. Nu ai foar- te mulţi şi atunci selectezi între 3 şi 12, câţi îţi trebuie. Deasemenea,facemşipunc- ţii testiculare pentru bărba- ţii cu azoospermii obstructi- ve (n.r. – eliminarea sperma- tozoizilorprinejaculareeste împiedicată)“, detaliază dr. DenisaProtopopescu.„ÎnBu- cureşti, noi am făcut primul copilobţinutprinICSIdinţa- ră, în 1997. Acest copil este acumstudentşiextraordinar dedeştept“,dezvăluiespecia- lista în infertilitate. ; Celemaiutilizate metodeprincare barzaaduce bebeluşiîneprubetă G Aducerea pe lume a unui copil şi întemeierea unei familii sunt, pentru mulţi tineri, planuri ale unui viitor îndepărtat. Totuşi, fiecare an care trece înseamnă, în multe cazuri, şanse mai mici de a concepe natural copii, avertizează specialiştii. Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se confruntă cu infertilitatea în România În România dură de ferti vitro costă de euro, ia trebuie s o bună bani di buzun acope o tre costu euro un nu de cu cât es de ban explică Borş. Pre clinicile priv lizare încep d de euro, dac Statul a doar o t din cost pentru F familii ărtat. ri, şanse cialiştii. tru se GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2 7/23/2017 3:56:35 PM7/23/2017 3:56:35 PM
  3. 3. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Fertilitate .A3 „Num-amopritniciodată,indiferent câtelacrimiamavutpeobraz“ În iunie 2007, Nicoleta avea 30 de ani şi o poveste de viaţă perfectă: urma un mas- ter în Elveţia, la Geneva, intra în vacanţă, iar bărbatul pe ca- re-l iubea, un francez, venise să-i ia bagajele şi să i le ducă în ţaraluiMarcelProust.„Mi-amin- vitatamiciilaunpaharîntr-unbar depelângăParcdesBastions.Eram vreo25deoamenidevreo15naţio- nalităţi,urmasăneseparăm,încă nuştiampe-atuncicăFacebookavea săneţină,totuşiîncontact.Amvor- bitmult,eramîmbrăcatăînporto- caliu,sănătoasă,veselă,îndrăgostită şimaiconvinsădecâtoricândcătoa- tedorinţelemeleseîndeplinesc.Ha- barn-aveamînsăcăaveasăfieulti- mameaaniversarefericită.“ De aici, pentru Nicoleta şi pentruiubituleiaînceputade- văratacălătorieavieţii.„Îmido- ream copii. Mi-aş fi dorit un copil înaintede30deani,darnu-mi ie- şise.Mi-eraclarcăvomaveanevoie de ajutorul medicilor“, îşi începe eapovestea. 12 iunie 2008, 31 de ani. Spitalul din Nîmes, Franţa. JP, viitorul soţ al Nicoletei, a venit cutortşi„şampanie“pentruco- pii. Era însărcinată în al doilea trimestru,sarcinăobţinutăprin fertilizare in vitro. Cu gemeni. Nu reuşise să aibă un copil pâ- nă în 30 de ani, dar urma să ai- bă doi la 31+, recuperase! Era, însă,spitalizată.„Regimdepara- litică,nuputeammişcadecâtmâi- nile,gâtulşiprivirea.Nuaşficrezut vreodatăcăvoirezistamăcarcâte- va ore consecutive fără să mă mişc deloc.Amrezistatînsăcincisăptă- mâni,încareamprivittavanulşim- amrugat.Şiaşmaifirezistat.Însă contracţiiles-auaccentuat,iarnaş- terea prematură nu a putut fi îm- piedicată. Fetiţele mele, Eva şi Cla- ra,aumurit.Doaredeatunciîncoa- ceîncontinuu.Doareşiacum.“Du- păacestepisod,Nicoletaasufe- rit trei intervenţii chirurgicale pentrurezecareaunuiseptute- rin(interioruluteruluieradivi- zatdeunperetemuscularsaufi- bros, numit sept), cel care pro- vocasenenorocirea. Iunie 2009, 32 de ani, Avignon. Al doilea FIV, al doi- lea eşec. „În grila mea mentală, rezultatulnegativnicinuexistaca opţiune.Înseptembrie2009,unalt “Tragaerînpiept,mă uitdepeplajălafamilia mea:undelfinşi-o delfinuţă.Facbilanţul ăstamentalşiamo revelaţie:sunttânără. Maitânărădecâtîn trecut.Pentruprima datăînultimiianinu maisuntînrăzboicu nenorocituldeceas biologic.Pentruprima datăînultimiianisimt căamvârstasufletului meu.Şinuvârsta ovarelormele!Sunt tânără.Şinorocoasă. Şifericită.Şi,cumva, nemuritoare. Nicoleta mama Larei PUBLICITATE transferdeembrioni,încareamin- vestitafectivlafeldemult,s-asoldat cuunnoueşec.“ Iunie 2010, 33 de ani, Strasbourg. Al treilea FIV, al treilea eşec. „Cudouăluniînain- te,înaprilie,launalttransferdeem- brion,amavutbucuriaexplozivăa unuitestpozitiv.Nuosăuitnicioda- tăvibraţiadinvocealuiJean-Pierre cândl-amanunţatcăseîntamplă: suntdinnouînsărcinată!Însăvalo- rileanalizelormi-auarătatcurând căsuntmotivedeîngrijorare.Înju- rulzileimeleaniversare,întoarsăîn sudulFranţei,pierdeamsarcina.“ Iunie 2011, 34 de ani, Strasbourg / Avignon.„Neîntor- sesem în Strasbourg, să mai facem un FIV. Al patrulea. Teoretic, ulti- mul acoperit de asigurările de să- nătate din Franţa. Nu am plătit o centimăpentruconsultaţii,investi- gaţii,analize,medicamente,proce- duri,ceuriaşcontrastfaţădeRomâ- nia!Totuladecursperfect.Continu- amsăfimconsideraţi «cuplulideal pentruFIV»:aveamovocite,aveam spermatozoizi,obţineamembrioni ochiometric perfecţi, aveam endo- metru impecabil, septul uterin ca- reprovocasenenorocireafusesere- zecatfărăalăsautercicatriceal,din punct de vedere hematologic, imu- nologic, totul era în regulă. Şi, mai presus de toate, avusesem sarcină evolutivăîmpreună,dovadasupre- mă că suntem un cuplu fertil. Şan- seleteoreticeerauatâtdemari,în- cât,pentruaevitaosarcinăgeme- lară,doctoriirefuzausăîmitransfe- redoiembrioni,mergeampesingle embryotransfer.Speranţemaxime, dartestulafostnegativ“. Ulterior, un alt transfer de embrion a fost un eşec. „După reexaminarea dosarului, doctorii decidsănemaiacorde,înmodex- cepţional, o tentativă acoperită de asigurări–nuaveamprofilulcuplu- luicarelacapătullupteicuinfertili- tateasănuoînvingă.Desigur,con- tinuasemsăinvestighezşisăpara- investighez, medical dar şi conex; am făcut psihoterapie, yoga, acu- punctură, embriotransfer sub hip- noză medicală. De fapt, am făcut totceseputeaface.Cusperanţacă urmascapăturma,facem,deci FIV numărul 5 – «ultimul» – în toam- na lui 2011. Rezultatul testului a fostnegativ“.Prăbuşire interioa- ră, senzaţie de sfârşit de lume. Sau măcar de etapă.„Totuşi,nu m-amopritniciodată,indiferentcâ- telacrimiamavutpeobraz“. Decide să treacă la adop- ţia unui copil în România. Nu avea să i se prezinte niciunul. Niciodată. Iunie 2012, 35 de ani,Bu- cureşti.Întoamnalui2012,Ni- coleta mai face un FIV, al şase- lea. În România. „Schimb ţara, schimbnorocul.Nu?Nu!“Coşma- rulacontinuat:testnegativ. Anul2013începefărăcaNi- coleta şi iubitul ei să ştie înco- trosăomaiia.Caatare,înmar- tie2013,auplecatînGrecia,să maifacăunFIV.„Ultimul“,şi-au spusdinnou. Iunie 2013, 36 de ani,Bu- cureşti.Afostcunoroc.Laaceas- tă dată, Nicoleta ţine în mână ecografia morfofetală şi trebu- iesăfacădublutestpe11iunie. Aflăcă,datefiindvalorilesero- logice,fetiţapecareopoartăîn pântec are, statistic, risc foar- te mare să sufere de sindrom Down. „Numaiintruînamănun- te.Aduratşaptesăptămânipânăla rezultatulamniocentezei.Oricumnu aşfirenunţatlasarcină,daraveam nevoiemăcarsăştiulacesămăaş- tept, nu aş fi suportat să plutesc în incertitudinepânălanaştere.Am- niocentezami-ainfirmatscenariul ăsta,nuamştiutpecelumetrăiesc, amfostîntransă.Peîntreagadura- tăasarcinii,aproapecănuamîn- drăznitsărespir,deteamăsănupi- erdpreţiosulodor.“ În mod miraculos, la înce- putul săptămânii 40, pe 16 de- cembrie,într-oiarnămeditera- neanăcu16gradeîntermome- tre şi trandafiri înfloriţi în gră- dină,s-aîntâmplat.„Ochestieca- re,timpdeşapteaniapocaliptici,am crezutcănuneesortitsăniseîntâm- plenouă:amnăscutunpuiviu.Ex- tremdevioi.“ Şi, odată cu această împli- nire, pe nume Lara, a venit şi resemnarea pentru eşecurile anterioare. „Finalmente, am gă- sitputerea,cucâtevazileînaintede naştere,sălefacemcertificatedede- cesprimelornoastrefiice.Spredeo- sebire de situaţia din România, în Franţa este posibil: copiii morţi in utero sau la naştere pot fi înregis- traţi,inclusivretrospectiv.Laraes- teînlivretuldefamiliealtreileaco- pilalnostru,dupăEvaşiClara,suri- oareleeinăscutecucincianiînainte. ÎivoivorbiLarei,cândvafimareşi vaputeaînţelege,despreele.Leda- toreazăexistenţa–poatecănuaş fipututperseveraatât,dacănule- aşfipurtatpeClaraşipeEvaşinu aş fi ştiut că pot fi însărcinată, că potdaviaţă.“ Iunie 2014, 37 de ani, Avignon/Port Camargue. „Trag aerînpiept,măuitdepeplajălafa- milia mea: un delfin şi-o delfinuţă. Facbilanţulăstamentalşiamore- velaţie:sunttânără.Maitânărăde- câtîntrecut.Pentruprimadatăîn ultimiianinumaisuntînrăzboicu nenorocituldeceasbiologic.Pentru primadatăînultimiianisimtcăam vârsta sufletului meu. Şi nu vârsta ovarelormele!Sunttânără.Şinoro- coasă.Şifericită.Şi,cumva,nemu- ritoare.“ Încercărileprincareatrecut Nicoletaaudeterminat-osăpu- năbazeleAsociaţiei„SOS-Infer- tilitatea“ care, din 2008, desfă- şoarăoactivitatedesprijinirea persoanelor afectate de aceas- tăboală.; pFOTOGRAFII:ARHIVPERSONALĂ/FACEBOOK GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3 7/23/2017 3:57:22 PM7/23/2017 3:57:22 PM
  4. 4. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA4. Fertilitate   DR. MIRONA FURTUNĂ, MEDIC CU SUPRASPECIALIZARE ÎN REPRODUCERE UMANĂ ASISTATĂ   DanielaŞerb daniela.serb@adevarul.ro „Adevărul medical“: Cum stă România la capi- tolul infertilitate, compa- rativ cu alte ţări? Dr.MironaFurtună:Pro- filul infertilităţii este similar cu cel internaţional. Dar în- cepem să avem acces la in- formaţie, începem să studi- em mai mult populaţia şi să numaiavemsistemderapor- taretabulainfertilitate. Când vorbim despre in- fertilitate, ne gândim ade- sea că femeia are o proble- mă.Esteacestaunautoma- tism de gândire? Infertilitateaarecauzemix- te.30%–feminine,30%–mas- culine, iar 30% – combinaţia dintreceledouă.Trendulapa- riţiei infertilităţii îl urmea- ză pe cel internaţional, pen- tru că societatea se dezvoltă şi atunci cuplurile îşi amâ- nă momentul concepţiei pâ- nă după vârsta de 30 de ani. Şifertilitateamasculinăînre- gistrează un declin, însă mai târziu, după 50 de ani, şi mai puţinabrupt. De ce amână femeile concepţia după vârsta de 30 de ani? Punînfaţăcariera.Astanu eonoutate.Şis-arputeasănu aibă acces la informaţie. Ar trebuisăfieinformatemaiac- tiv,nuînsensulpuneriiunei presiuniasupralor.Darartre- buisăştiecănenaştemcuun număr finit de ovocite, care scadenunumaidinpunctde vederenumeric,darşicalita- tiv. După 35 de ani, scăderea esteefectivabruptă. Chiar şi cu tehnicile de reproducere asistată? Chiar şi cu tehnicile de re- producere asistată, sunt situ- aţii în care nu mai putem să ajutămcuplurile. Darnueunparadoxfap- tulcănusuntinformateîn epoca internetului? Tinerele care ajung într-o astfel de situaţie nu-şi pun problemadeaaducepelume copii.Sauamână.Femeilede astăzisuntmultmaiorienta- tepecarieră.Aşamisepare. Camcareestevârstame- die la care ajung cuplurile la dumneavoastră? Femeile ajung în jurul vâr- stei de 35 de ani. Multe ar fi pututsăaibăcopii,darauales săn-ofacă.Surprinzător,sunt unele paciente, chiar educa- te, care constată că, la 42 de ani, nu mai pot să aibă copii cu uşurinţă. Unele îşi găsesc greu parteneri după o anu- mităvârstă,altelenicimăcar nuşi-aupusproblema.Aucre- zutcămaipotaşteptaşicălu- crurilesedesfăşoarănormal. Apoi,suntmultecarenuştiu că,dupăunandeîncercări,ar trebui intervenit şi făcut un diagnostic integrat al inferti- lităţii.Şivindupăcincianide analizepesteanalize. În străinătate care este limita de vârstă maternă pentru fertilizarea in vi- tro? 40deani.Existăînsăşiţări bogate, care nu au limită de vârstă,nuaulimitădenumăr deciclurideFIV. Dar vârsta de 40 de ani e olimităpentrufertilizarea cu ovule proprii? Da. După 40 de ani, şanse- le de reuşită sunt mult mai mici. Din punctul dumnea- voastră de vedere, care ar fi numărul maxim admis de FIV-uri? Depinde de vârstă, depin- de de cuplu, depinde de cau- za infertilităţii. În principiu, maimultdetreiFIV-uri ridică semnedeîntrebareşitrebuie să reorientezi cuplul spre al- temetode. Care? Donareadeovocite.Sausă-i consiliezipentruadopţie.Ma- ma surogat nici nu intră în discuţie,esteoprocedurăne- reglementată la noi în ţară şi nu poate fi făcută în condiţii desiguranţă. S-auschimbatreglemen- tările? Pe donarea de ovocite, da. Existăreglementăriclare,ca- re reduc accesul la acest tip de reproducere asistată. Do- natoareatrebuieadusădecă- trecupluşitrebuiesădemon- strezicănueniciunfeldeim- plicaţie financiară la mijloc, căofacebenevol. VÂRSTA FEMEII STABILEŞTE REUŞITA Care sunt ratele de reu- şită prin programul naţi- onal? Foartemari,pentrucăprin acest program se selectează foarte bine pacienţii. Din pă- cate, nu au acces cuplurile a cărorşansădereuşităestees- timatăsubmedie. Caremetodăoferăşanse- le cele mai mari? Rateledereuşităţindevâr- sta maternă şi cresc prin sti- mulare ovariană controla- tă, cu contact sexual dirijat, dar mai depinde şi de cauza infertilităţii. Aici vorbim de un cuplu cu cauză de infer- tilitate necunoscută, să zi- cem. Mai precis, când paci- enta are trompe permeabi- le, spermograma este în re- gulă, la fel şi rezerva ovaria- nă, iar vârsta este sub 35 de ani. În acest caz, rata de suc- ces este de 15%, dar numai după un număr de şase ci- cluri de astfel de stimulări. Cu ajutorul fertilizării in vi- tro, rata de succes în caz de infertilitateidiopatică,înju- rul vârstei de 35 de ani, este în jur de 30%-40%. CâteFIV-uriîşipoateper- mite un cuplu din Româ- nia să facă? CostulunuiFIVpoateajun- geşila5.000deeuro.Anumi- te cupluri nu-şi pot permite mai mult de o încercare. Dar amavutcupluricareauîncer- catşideşapte-optori,pânăau obţinutosarcină,deşiaufost consiliatesăsereorienteze. Cândartrebuisăsedeci- dăotânărăcăvreasădevi- nă mamă? Sub30deani.Clar.Existăşi posibilitateacongelăriiovule- lor. Costă în jur de 700 de lei pe an. Pot fi păstrate timp de zece ani, după care perioada sepoateprelungi. IMPACTUL INFERTILITĂŢII E MAI MARE LA BĂRBAŢI Care e profilul bărbatu- lui român infertil? Are cam aceeaşi vârstă cu partenera lui, spermatozoi- zii au o morfologie anorma- lă,darşinumărulacestoraes- teanormal. Infertilitatea este o ves- te greu de digerat pentru bărbaţi? Sunt surprinşi când află. Credcălaeiimpactuleunpic maimare,pentrucăasociază masculinitateacufertilitatea. Dar le explici că, până la ur- mă, e nevoie de un număr fi- nitdespermatozoizinormali şicumotilitatenormalăpen- truobţinereauneisarcini.Mi se pare că acele cupluri în ca- reinfertilitateamasculinăes- tedominantăsuntmaiperse- verente. „TRAVALIUL“ SE ÎNTINDE PE ANI ÎNTREGI Când simte un medic că a reuşit în lupta cu infer- tilitatea? Eu simt că am reuşit în momentul în care văd em- brionii. Când cuplul accep- tăideeacăesteoperechein- fertilă.Cândvezicăpartene- rii se liniştesc şi încep trata- mentul. Când ai un răspuns bun sau mai puţin bun, dar le spui: „Haideţi să mai în- cercăm“. Când ai diagnos- ticul de sarcină. Când vezi bătăi de inimă, eşti în ex- taz şi când se naşte bebelu- şul e încununarea. Şi îi vezi pepărinţicăserelaxeazădu- pă atâta muncă, după atâta stres. Şi după atâta lucru cu ei. Pentru că travaliul este, în principiu, al lor. Eu cred că tratamentul infertilită- ţii este unul dintre cele mai grele. Care ar fi mesajul dum- neavoastră ca medic spe- cialist în infertilitate pen- tru public? Tinerii să-şi stabilească drept scop să aibă copii pâ- năîn35deani.Idealpânăîn 30 de ani. Indiferent de re- stul evoluţiei lor, din punct de vedere al carierei, al ca- sei, al stabilităţii economi- ce. Dacă nu plănuieşti să ai copii până în 35 de ani, mă- carîţiprezervezi opartedin ovocite.Pentrucă,launmo- ment dat, apare o lipsă. Şi-ţi daiseamacănueşticomplet dacă nu ai urmaşi. Asta e na- tura umană. Sunt instincte. Trebuie să le asculţi, pentru că altfel îţi asumi riscul de a nu mai avea copii. Şi s-ar pu- tea ca instinctul să bată toa- tă partea de logică şi de raţi- une. E trist. ; „Tratamentul infertilităţii esteunuldintre celemaigrele“G Dr. Mirona Furtună, medic specialist în obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Filantropia din Bucureşti, cu supraspecializare în tehnici de reproducere asistată medical, vorbeşte despre cauzele infertilităţii şi despre lupta pe care medicii o duc alături de perechile afectate de această boală pentru a împlini, în cele din urmă, visul de a deveni părinţi Niciunde nu se simte mai acut că ceasul biologic ticăie pentru fiecare dintre noi decât în cabinetul unui medic specialist în infertilitate. Şi că, oricât de multe operaţii estetice sau retuşuri ne-am face pe o parte sau pe alta a corpului, biologia nu ne-o putem minţi. Iar când vine vorba despre aducerea pe lume a unui copil, lucrurile sunt limpezi: decizia trebuie luată la tinereţe, pentru a nu avea regrete la maturitate. “Nu poţi să faci numai carieră 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Am avut paciente, directoare de firme, care au ajuns să regrete la 40 de ani, când şi-au dat seama că firma nu le spune «mamă». pFOTO:EDUARDENEA GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4 7/23/2017 3:25:40 PM7/23/2017 3:25:40 PM
  5. 5. PUBLICITATE GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 5GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 5 7/23/2017 3:26:48 PM7/23/2017 3:26:48 PM
  6. 6. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA6. Fertilitate   DISCUŢII     Principalelecontroversepe margineareproduceriiasistate G Posibilitatea de a concepe copii în eprubetă cu material genetic propriu sau donat a iscat, încă din momentul apariţiei, discuţii care au atins atât sfera eticii medicale, cât şi pe cea religioasă, economică, juridică şi chiar filosofică Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro În 2005, opinia publică avea parte de o surpriză ma- joră: românca Adriana Ilies- cu, fostă profesoară univer- sitară de literatură română, dădea naştere unei fetiţe, la aproape 67 de ani, devenind astfelceamaibătrânămamă din lume. Fetiţa nu era copi- lul biologic al femeii sexage- nare, sperma şi ovulele fiind obţinute de la donatori ano- nimi, iar fetiţa născută avu- sese o soră geamănă care nu a supravieţuit. Adriana Ilies- cu era, prin urmare, mamă purtătoare şi, pentru a-şi pu- teaîmplinivisul,fusesesupu- să de prof. dr. Bogdan Mari- nescu,delaMaternitateaGiu- leşti,unuitratamenthormo- nal pentru stimularea fertili- tăţii,înciudamenopauzei. O NAŞTERE TÂRZIE ŞI MULTE ÎNTREBĂRI Povestea a ţinut prima pagi- nă a ziarelor din întrega lu- me, iscând o serie de con- troverse vizavi de corectitu- dinea etică a aplicării unui tratament de fertilizare in vitro după o anumită vâr- stă. Au trecut mulţi ani de la această premieră, fiica Adri- aneiIliescuestedejapreado- lescentă,dardilemarămâne, totmaimultefemeiapelând la fertilizarea in vitro la vâr- ste înaintate. Specialiştii în bioetică şi nu numai ei s-au întrebat dacă menopauza nu ar tre- bui să fie o graniţă în calea aplicăriitehnicilorderepro- ducereumanăasistatămedi- cal, argumentând că, în ca- zul unei sarcini la vârste târ- zii, mama nu va trăi cât să asigure stabilitatea emoţio- nalăşimaterialănecesarăco- pilului, oricât de cinic ar su- na. Reprezentanţii bisericii au considerat noile tehnici drept un atac la adresa vieţii şi a familiei, vorbind despre alternativa adopţiei ca solu- ţie pentru cuplurile dornice de a deveni părinţi. Pe de altă parte, au fost şi voci care au susţinut că nu ar trebui impuse niciun fel de bariere care ţin de vârstă. Astfel, în 2008, doi bunici, o indiancă de 70 de ani, Om- kari Panwar, şi soţul său, Charan Singh Panwar, con- cepeau prin FIV un băiat şi o fată. Bătrânul tată avea să declarecăpoatemurifericit, întrucât are un fiu care să-i ducă numele mai departe. Până la ce vârstă, însă, ar trebui permisă fertilizarea in vitro cu material genetic donat? Dar cu celule sexua- le proprii? Care sunt efecte- lesecundarealesupraovula- ţiei la care este supus orga- nismul femeii pentru a creş- teprobabilitateafertilizării? Ceseîntâmplăcuembrionii care nu ajung să fie implan- taţi? De la ce vârstă un em- brionpoateficonsideratofi- inţă umană sau o persoană? Cât de în regulă este să alegi sexul şi culoarea ochilor vii- torului copil? „PACIENTELE CER IMPLANTAREA MAI MULTOR EMBRIONI“ Pentru multe dintre între- bări nu s-au găsit încă răs- punsurile,întimpcepentru altele, comunitatea medica- lăcelpuţinagăsitsoluţiisau măcar dezbate pe marginea lor. O astfel de discuţie este ceareferitoarelanumărulde embrioni care pot fi transfe- raţi în urma unei proceduri FIV. „O sarcină gemelară es- te deja o complicaţie a FIV. Problema se discută în fo- rurile de specialitate. Şi noi, medicii, evităm să obţinem o sarcină multiplă“, mărtu- riseşte dr. Adrian Borş, me- dic specialist în obstetrică şi ginecologie cu supraspecia- lizareîntratamentulinferti- lităţii,laOmniclinicdinIaşi. El adaugă că multe paciente vin, însă, şi cer implantarea a doi-trei embrioni, mai ales pentru faptul că, în Româ- nia, statul nu susţine finan- ciar procedurile de reprodu- cereumanăasistatădecâtcu o treime din costuri. „Să ob- ţii o sarcină din primul FIV e un lucru foarte complicat. Lanoi,cuplurilenu-şipermit decât unul, maximum două FIV-urişi,demulteori,sefac transferuridedoi-treiembri- oni,înfuncţiedevârstă.Pen- tru că şansele ţin de vârstă“, mai spune dr. Adrian Borş. În opinia conf. dr. Deni- sa Protopopescu, medic pri- mar în obstetrică şi gineco- logiecusupraspecializareîn tehnicidereproducereuma- nă asistată, la Centrul Medi- cal Internaţional Bucureşti, artrebuistabilităprinlegeo limită până la care se poate apela la ajutorul medicinei pentru aducerea pe lume a unui copil. „Limita ar trebui să fie undeva în jurul vârstei de 45-47 de ani, până în 50 de ani, dacă este să vorbim deofemeiesănătoasă.Aceas- tapentrucăsarcinalavârste maiînaintatepoatefimaidi- ficilă,potapăreaşialtepato- logii legate de vârstă: hiper- tensiunecaresăafectezesar- cina sau o problemă de coa- gularesauoricealtceva“,ex- plică specialista. Potrivit conferenţiaru- lui, la tehnicile de reprodu- cere umană asistată au ape- lat chiar şi preoţi. „Am avut la tratament şi preoţi care îşi doreau copii, care au venit şi auspus«noimergemînfieca- resăptămânălabisericăşivă dămunacatistsaunerugăm pentru sănătatea dumnea- voastră». Deci, nu facem ni- micanormal,nimicîmpotri- valuiDumnezeu,facemdoar ceea ce Dumnezeu ne-a lăsat să facem. Şi ne facem mese- riadedoctoricâtmaibinepo- sibil.“ RISCURI ALE PROCEDURILOR Fiecare procedură de repro- ducereumanăasistatăimpli- căşiriscuri.„Existăunriscde hiperstimulareovariană,dar astăzi o putem monitoriza şi tratalatimp.Aparelapacien- tele cu ovare micropolichis- tice, tinere, care, în urma sti- mulării, pot produce multe ovocite. În acele situaţii, ar trebui colectate toate ovo- citele, iar embrionii se crio- prezervă, urmând a se efec- tuaembriotransferulîntr-un ciclu natural“, recomandă conf.dr.Protopopescu. Alt risc este să nu se obţi- nă sarcina după primul tra- tament. „Dar, dacă sunt em- brionicrioprezervaţi,sepoa- te face în două-trei luni crio- embriotransferul. Şansa de succes în urma acestor tra- tamente este dată de vârsta pacientelor. Între 20 şi 31 de ani, şansa, după statistici in- ternaţionale, poate creşte la 47%-48%,între32şi37deani, şansa scade la 20%-25%, pen- truca,după37-41deani,şan- sa să fie de 3%-8%. Scad şi nu- mărul de ovocite şi calitatea lor,decirezultăpuţiniembri- oni“, mai spune conf. dr. De- nisaProtopopescu. Un alt risc este sarcina multiplă, cu naştere pre- matură şi cu riscurile atrase de prematuritate. „În acest sens, este bine ca numărul de embrioni transferaţi la o pacientă tânără să fie unul, maximumdoi,iarspre40de ani–doi,maximumtrei.Aici suntmultediscuţiidespecia- litate,rezultatedincalitatea embrionului, dacă este blas- tocist–zilelecinci-şase–sau embrion de ziua doi-trei“, conchide universitarul. ; Pentru persoanele care fac faţă presiunilor lumii moderne,darvorşiofami- lie cu copii, în Occident a apărut o adevărată modă în rândul tinerelor. „Dat fiind că femeile vor să-şi termine mai întâi studiile, să aibă un loc de muncă bine plătit, să fie angajate într-o relaţie stabilă, se gândesc la căsătorie abia în jurul vârstei de 40 de ani. Însă, anterior, recurg la îngheţarea ovocitelor – la 25 de ani – astfel ca, la 40 de ani, să poată beneficia de o sarcină cu propriile ovule şi să aibă copilul lor. E o chestiune bine gândită şicredcăaceastămodăva ajunge în curând şi la noi“, explică dr. Adrian Borş. Şi în România, ovulele pot fi congelate vreme de 15-20 de ani, însă tinerele nu apelează încă la această metodă de conservare a materialului genetic. O „modă“ care ar putea prinde şi în România pFOTO:123RF Osarcinăcutripleţirezultată înurmafertilizăriiinvitroeste consideratăuneşecînlumeamedicală GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6 7/23/2017 3:59:46 PM7/23/2017 3:59:46 PM
  7. 7. PUBLICITATE GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 7GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 7 7/23/2017 4:02:02 PM7/23/2017 4:02:02 PM
  8. 8. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Cum îşi atrag abonaţii clinicile medicale privateG Furnizorii de servicii medicale private sunt pe piaţă de circa două decenii, timp în care au introdus multe tipuri de abonamente pentru a atrage un număr mare de pacienţi din sistemul de stat. Ele acoperă de la sfera prevenţiei – analize medicale de laborator, hotline 24 de ore din 24 – până la recomandări de specialitate şi intervenţii medicale complexe. Costurile încep de la 4 euro pe lună şi ajung la 150 de euro pe lună, în funcţie de serviciile incluse   BENEFICII   Piaţafurnizorilorprivaţideserviciimedicaleacrescutande anînbeneficiulromânilor,careconştientizeazătotmaimultcă sănătateaesteunbunîncaremerităsăinvesteştipentruaţi-o proteja.Şipentrucăsistemuldesănătatedestatestedecele Regina Maria este prin- tre primii furnizori medicali care au introdus în Româ- nia conceptul de abona- mente pentru angajaţii din companii şi care, mai apoi, au scos pe piaţă şi produse dedicate IMM-urilor, start- up-urilor şi persoanelor fizice. Pentru companii există mai multe tipuri de pachete, de la cele stan- dard de medicina muncii, mergând până la abona- mente foarte complexe, all-inclusive. Majoritatea pachetelor pot fi persona- lizate şi există posibilitatea de a adăuga extraopţiuni Regina Maria: Pachete personalizate cu posibilitate de extraopţiuni de servicii medicale, în func- ţie de nevoile specifice ale organizaţiei sau ale angaja- ţilor: spitalizare şi chirurgie, protocol de sarcină, acces complet şi necondiţionat la analize de laborator sau servicii de imagistică. Toate pachetele medicale au o bază de prevenţie – consul- taţii la specialităţile de medicină primară şi analize de laborator, anumite tipuri de ecografii – şi oferă acces la hotline-ul medical 24/24, unde pacienţii pot primi oricând recomandări de specialitate direct de la medici. La această bază de prevenţie se adaugă, gradual, diverse alte servicii, în funcţie de complexitatea abonamentului medical. Astfel, unele abonamente includ ecografii 3D, servicii de radiologie şi imagistică – CT şi RMN – gratuit sau cu discount, precum şi reduceri la spitalizare şi intervenţii chirurgicale. Persoanele fizice pot alege din patru tipuri de abonamente, alte trei fiind disponibile pentru copii, inclusiv pentru nou-născuţi. Anumite tipuri de abona- mente includ cu discount sau ca extraopţiune supli- mentară la abonamentul de bază un protocol de sarcină care reprezintă un set complet de servicii de monitorizare a viitoarelor mame, respectiv consul- taţii, ecografii şi testări specifice. De asemenea, unele abonamente includ şi discounturi la pachetele de naştere. Există, desigur, şi opţiunea pachetelor premium, care oferă acces la toate specialităţile şi serviciile medicale de care este nevoie. Costurile variază între 6 şi 50 de euro, în cazul abonamentelor pentru companii, şi între 15 şi 55 de euro, în cazul abonamente- lor pentru persoane fizice. Gral Medical: Card de sănătate cu acumulare Gral Medical are mai multe tipuri de servi- cii de tip abonament. Abonamentele Star pentru companii, în care sunt incluse analize de laborator, consultaţii şi investigaţii, şi servicii suplimentare cu reduceri de până la 20%. Preţurile încep de la 70 de lei şi ajung la 120 de lei lunar şi au la bază un sistem de prevenţie structurat pe categorii de vârste. Pentru persoa-   BENEFICII   nele fizice, oferta include un card de sănătate cu acumulare, cardul Favor, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medi- cale cu reduceri pentru toată lista de servicii Gral Medical. Suma acumulată pe card nu se pierde la sfârşitul anului şi poate fi folosită de toţi membrii familiei. Pentru ambele produse nu există limitare la echipa medicală sau la alte servicii. maimulteoridepăşit,mulţiromâniaupreferatsăachiziţioneze abonamentelaclinicileşispitaleleprivate,careauşimedicide top,darşiaparaturăperformantă,cuajutorulcăreiasepotface investigaţiişiintervenţiilastandardefoarteînalte.Mulţianga- jatorioferăacesttipdeabonamenteînpachetuldebeneficii salariale,daropţiuneasepoatefaceşiindividual.Văprezentăm, înmare,ceoferăînpacheteledeabonamenteprincipalele clinicişispitaleprivatedepepiaţadinRomânia.(DanielaŞerb) A8. Abonamente GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8 7/23/2017 4:02:55 PM7/23/2017 4:02:55 PM
  9. 9. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Şiabonamenteledela Sanadorpunaccentpe prevenţie.Ofertelesunt personalizate,înfuncţiede nevoilepacienţilor,şisunt demaimultetipuri:MEDAN, PRIMA,SUPER,EXTRA, VIP.Adre-sabilitateaeste atâtcătreadulţişicopii, cât şicătrecompanii.De asemenea,suntdisponibile abonamentedepediatriesi destomatologie.Abonaţiiau accesliberîntoateclinicile Sanador,iarprogramările potfifăcuteînfuncţiede perioadadorită.Call-cen- terulestedisponibil24de oredin24,mediculpoatefi ales şi existăunserviciude consiliere,adicăopersoană decontactdinparteaclinicii caresemneazăcontractul şi carese ocupăapoide derularealui.Acestconsilier poateficontactatpentru recomandări,oricedetalii privindserviciilemedicale, chiarşipentruprogramări. Asistenţamedicalăde urgenţăesteasiguratăprin compartimentuldeprimiri urgenţeadulţişicopii,cu17 liniidegardă24deoredin24, 7ziledin7,şiflotăpropriede ambulanţe.Abonaţiiauredu- cerilaspitalizareşiintervenţii înspitalulSanador.Preţurile abonamentelorpotvariade la4europelunădepersoană Sanador: Prioritate la programări, în funcţie de perioada dorită PUBLICITATE şipânăla150deeuropelună depersoană,înfuncţiede serviciileacoperitedeabona- mentşidenumărulanga- jaţilordincom-paniilecare contracteazăabonamente business.Pachetelepentru naştereacoperăserviciile medicaledespecialitate pentrumamăşicopil,imuni- zărileobligatoriipentru copii,imediatdupănaştere, şialteserviciidesprijin: serviciimedicaleefectuate înainteşidupănaştere– consultpreanestezic,analize delaboratorpentrumamă şinou-născut,consilierede alăptare.Preţurilepachete- lordenaşterevariazăşiele, înfuncţiedetipulnaşterii, deechipă,şideeventualele nevoideîngrijirespecialăa nou-născutului,deexemplu dacăarenevoiedeterapie intensivăneonatală. Alegândunpachetde naşterelaSanador,paci- enteleprimescautomat şiunabonamentpentru nou-născut,valabilunan dinmomentulnaşteriişi careacoperăunnumărde consultaţiidepedia-trie, uncheckupdeanalizede laboratorşireducerilaalte serviciimedicale.Preţurile abonamen-telordepediatrie variazăîntre199deeurope anşi950deeuropean. Diferenţa dintre asigurarea medicală facultativă şi abonamentul la o clinică privată Asigurarea medicală privată este o poliţă încheiată cu o firmă de asigurări şi care acoperă serviciile medicale în caz de boală sau accident, în limita unui plafon prestabilit şi de la o dată clar specificată la data încheierii. Astfel, contra unei prime lunare al cărei nivel variază, o asigurare facultativă de sănătate acoperă, în mod normal, preţul consultaţiilor, al inves- tigaţiilor medicale, al spitalizării şi al inter- venţiilor chirurgicale. Prin comparaţie, un abonament la o clinică medicală privată acoperă şi zona de prevenţie, poate fi personalizat în funcţie de necesităţi şi poate include, pe lângă servi- ciile medicale similare asigurării facultative de sănătate, şi servicii de medicina muncii. Accesul la servicii medicale este direct şi imediat, în doar câteva zile. Polisano: Pachete de o zi Abonamentele la Polisano includ un pachet anual de screening, consultaţii de specialitate, investigaţii paraclinice şi intervenţii în ambulato- riu; analize de laborator; imagistică şi explorări funcţionale; asistenţă pre- şi postnatală, stomatolo- gie şi planuri de spitali- zare. Există, de asemenea, pachete de o zi, One day checkup, în care pache- tul de screening este complet, cuprinzând servicii de consultaţii şi investigaţii, pachet de analize de laborator complexe, servicii de imagistică şi explorări funcţionale. Ofertele se adaptează la necesităţile reale ale clienţilor, exis- tând o combinaţie între serviciile medicale de care beneficiază pacien- ţii şi diversele facilităţi fiscale existente pentru aceştia. Opţiunile includ pachete de monitori- zare a sarcinii, cât şi de asistenţă pre- şi postna- tală, incluisv naşterea. În funcţie de pachetele alese, acestea cuprind consultaţii, ecografii – până la opt ecografii în pachetele complexe, până la trei seturi de analize de laborator – biochimie, hematologie, imunologie, microbiologie, citologie, naşterea, monitorizarea postnatală, inclusiv acasă la părinţi. Aceste pachete pot fi achizţtionate de viitoarele mame în orice moment al sarcinii, neexistând perioade de aşteptare, ca în cazul asigurărilor medicale. Un pachet complet de monitori- zare începe din luna a doua de sarcină, include naşterea şi condiţiile de salon single, screenin- gul şi controlul mamei şi copilului timp de şase săptămâni postnaştere, screening metabolic al nou-născutului pentru 55 de boli. Un astfel de pachet nu depăşeşte 9.000 de lei. Medicover: Abonamente flexibile În clinicile Medicover există o serie de variante flexibile de abonamente de sănătate atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii. Pentru persoane fizice, abona- mentele se împart în trei categorii principale, al căror preţ variază: Prevention Basic – 8 euro pe lună , Prevention Plus – 15 euro pe lună, Prevention Complete – 35 de euro pe lună, plus Protocolul de Sarcină. Pachetele sunt uşor de personalizat, astfel că fiecare poate opta pentru serviciile medicale care răspund cel mai efici- ent nevoilor sale. Părinţii pot opta, de asemenea, pentru abona- mente special create pentru bebeluşi sau copii. Şi acestea se împart în trei categorii principale, astfel: Baby Care – 30 de euro pe lună, Kid Care – 20 de euro pe lună, Kid Care Complete – 50 de euro pe lună. Totmaimulţiromâniîşifacabonamentelaclinicileşila spitaleleprivate,pentruascăpadeaglomeraţiaşidecondiţiile precaredininstituţiilemedicaledestatpFOTO: 123RF Abonamente .A9 GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9 7/23/2017 4:06:58 PM7/23/2017 4:06:58 PM
  10. 10. Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro  Serviciile medicale în spitalele şi în clinicile de stat sunt de multe ori gre- vate de o serie de inconve- niente. Astfel, un pacient cu asigurare medicală obli- gatorie care vrea să-şi facă nişte analize de sânge uzu- ale trebuie să se organizeze în aşa fel încât să prindă pri- ma decadă a lunii, pentru că altminteri, poate avea surpriza epuizării fonduri- lor. Ca să nu mai vorbim că pentru o programare la un medic specialist poţi aştep- ta două-trei săptămâni sau chiar mai mult. În plus, co- zile interminabile de la ca- binetele medicilor şi faptul că de multe ori programări- le nu se respectă i-au făcut pe mulţi români să se orien- teze şi către un abonament la o clinică sau un spital pri- vat. ANALIZE CU REZULTATE IMEDIATE Cei care au abonamente la clinici medicale private sau dispun de bani nu trebuie să se mai supună stresului de mai sus, indiferent des- pre ce analize şi investigaţii medicale este vorba. Astfel, de exemplu, în la- boratoarele Bio-Medica, in- fecţiile severe şi care pun viaţa pacientului în peri- col, cum este cea cu Clos- tridium difficile, precum şi infecţiile cu transmitere se- xualădetipulHPV,Chlamy- dia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae, Trichomo- nas vaginalis pot fi detecta- te în două ore. Tehnologia permite obţinerea rezulta- telor aproape instant şi ex- clude erorile de laborator. În mod obişnuit, pentru astfel de analize, rezultate- le vin după câteva zile sau chiar o săptămână. O serie de intervenţii şi proceduri pot fi realizate în privat în regim de spi- talizare de zi. De exemplu, la Gral Medical există, din 2009, astfel de servicii on- cologice, urologice şi din sfera gastroenterologiei. Dacă pacientul nu are un bilet de trimitere de la me- dicul de familie, el trebuie să plătească pentru o inter- venţie în regim de spitali- zare de zi de la 210 lei pen- tru o endoscopie şi până la 730 de lei pentru trei şedin- ţe de litotriţie (intervenţie non-invazivă, cu unde şoc pentru spargerea pietrelor la rinichi). Pe zona de oncologie, cli- nica oferă radioterapie per- formantă, de ultimă gene- raţie (3D, IMRT, VMAT). O şedinţă de radioterapie re- alizată cu cel mai noi apa- rat, Versa HD, tratamentul durează doar câteva minu- te, iar pacientul neoplazic îşi poate continua viaţa fă- ră probleme. De ce îşi fac românii abonamente la clinici private OPERAŢII BARIATRICE CU ROBOTUL DA VINCI O intervenţie care se poa- te realiza în sistemul privat şi care nu este accesibilă şi în spitalele de stat este ope- raţia de micşorare a stoma- cului cu tehnologie de ulti- mă oră. Mai precis, pacien- ţii obezi pot accesa opera- ţiile bariatrice cu robot da Vinci la Spitalul Monza. O astfel de operaţie a fost re- alizată în luna aprilie, anul acesta, în premieră, pe o pa- cientă de 25 de ani. Inter- venţia a durat două ore, iar spitalizarea necesară a fost de numai două nopţi. Chirurgia robotică da Vinci reprezintă cea mai nouă tehnologie a interven- ţiilor minim invazive. Chi- rurgul nu operează cu pro- priile mâini, ci manevrează un robot la distanţă, fiind aşezat la o consolă ampla- sată în sala de operaţii. Sistemul computerizat transformă mişcarea mâi- nilor în impulsuri trans- mise braţelor robotice, cu o mare acurateţe. Avantajele unei astfel de operaţii sunt considerabile: câmpurile operatorii au o vizualizare mai bună, ima- ginile sunt 3D, iar pentru pacienţi, tehnica înseamnă incizii mai mici, o durată de spitalizare mai redusă şi o recuperare mai rapidă. Astfel de roboţi există şi în spitalele de stat, în- să sunt nefuncţionali din diverse cauze, de cele mai multe ori, administrative. SISTEM DE DIAGNOSTIC LA DISTANŢĂ De anul acesta, la clinicile din reţeaua privată de sănă- tate Regina Maria este dis- ponibilă o reţea de accesa- re a datelor imagistice ca- re permite interpretarea in- vestigaţiilor de la distanţă. Sistemul PACS – Pictu- re Archiving and Commu- nication System – permite ca pacienţii consultaţi în orice clinică de imagistică din reţea să poată solicita interpretarea unei investi- gaţii RMN/CT sau să poată cere o a doua opinie medi- cală asupra unui diagnostic de la distanţă, atât de la me- dici din ţară, cât şi din stră- inătate. În acest fel, timpul de ob- ţinere a rezultatelor din sfe- rele neurologie, neurochi- rurgie, ortopedie, oncolo- gie, oto-rino-laringologie şi cardiologie este semnifi- cativ diminuat. Prin intermediul aces- tui sistem, datele medicale sunt arhivate şi pot fi trans- mise pentru interpretare către oricare dintre cele un- sprezece centre de imagisti- că ale reţelei din Bucureşti, Bacău, Braşov, Craiova, Iaşi sau Târgu Mureş. În cazul afecţiunilor gra- ve, cum sunt cele oncologi- ce, medicii imagişti pot ur- mări comparativ evoluţia bolii din punct de vedere imagistic, în timp ce medi- cii clinicieni pot corela evo- luţia în dinamică. ;  În multe cazuri, paci- enţii oncologici care au nevoie de rezecţii pulmonare sunt trimişi de la un spital la altul dacă intervenţia este una complexă şi comportă anumite riscuri. Dacă dispun de suficiente resurse financiare, bolna- vii au o şansă în spita- lele private care deţin aparatură performantă ce permite îndepărtarea oricărei tumori, bine- înţeles ţinând cont de indicaţiile oncologice. Un astfel de spital este Polisano, unde, recent, o pacientă de 32 de ani, fără alte probleme de sănătate, din mediul urban, depistată întâm- plător cu o formaţiune tumorală voluminoasă în torace, a fost supusă unei astfel de opera- ţii complicate. „CT-ul toracic şi puncţia biopsie transtoracică au indicat o tumoră timică (n.r. – timu- sul este o glandă plasată în spatele sternului). S-a practicat rezecţia completă a tumorii în bloc cu pericardul, pleura şi, parţial, pulmonul drept prin sternotomie median“, a explicat dr. Mugurel Bosinceanu. Potrivit acestuia, operaţia a durat şase ore şi a fost de o complexitate deose- bită, pacienta fiind diri- jată către Polisano după ce o fost refuzată din motive tehnice de alte servicii din ţară. Operaţia a decurs fără incidente, iar evoluţia postopera- torie a pacientei este foarte bună, a mai spus medicul. Costurile unei rezecţii pulmonare cu spitalizare de şapte zile şi toate îngrijirile aferente postoperatorii variază între 4.500 şi 7.000 euro. Operaţii complexe la plămâni Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA10. Abonamente   POSIBILITĂŢI     G Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private sunt, în cele mai multe cazuri, mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă, minim invazivă, de personal complet, iar rezultatele investigaţiilor le parvin rapid pacienţilor care solicită aceste servicii IntervenţiilepentrumicşorareastomaculuisuntposibilecuajutorulrobotuluidaVinciînsistemulprivatpFOTO: EPA Unabonamentla oclinicăprivată poatepornidela 39deleipelună şipoateajungela 229deleipelună GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10 7/23/2017 3:18:26 PM7/23/2017 3:18:26 PM
  11. 11. PUBLICITATE C11 - 24 iulie.indd 1C11 - 24 iulie.indd 1 7/23/2017 4:04:34 PM7/23/2017 4:04:34 PM
  12. 12. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Dintele sănătos facezâmbetulfrumos G Încă suntem deficitari când vine vorba de igiena orală. O spun chiar şi medicii stomatologi de la clinicile de lux din Capitală, care au de „rezolvat“, de cele mai multe ori, probleme dentare de natură infecţioasă, perfect evitabile dacă am fi mai atenţi cu noi înşine. Cariile netratate duc inevitabil la pierderea dinţilor. Iar adulţii tineri din România au foarte mulţi dinţi lipsă, atrag atenţia dentiştii   STOMATOLOGIE   A12. Medicinafrumuseţii Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro „Dinţiisuntocartedevi- zită.Teuiţilaunomşiştii:de- geabaestebineîmbrăcatda- căazâmbitşiaivăzutcăsunt probleme. Îţi faci imediat o idee despre el“, este cate- gorică dr. Teodorina Secară, medic specialist ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Vestea bună ar fi că tot mai multă lume conştien- tizează importanţa unui zâmbet frumos şi merge re- gulat la dentist, mai ales că în multe cabinete, discon- fortul unei astfel de vizite a fost mult diminuat. Cu toa- teacestea,cariiledentarene- tratate au rămas principala problemă de sănătate orală pe care o au românii. „Caria micşorează dintele pentru că,purşisimplu,distrugeţe- sut dur, dentar“, mai spune dr. Secară. Atunci când din- telesemicşorează,dinţiidin jur se străduiesc să închidă spaţiul, plus că o carie avan- sează destul de repede către dentină, de acolo către pul- pa dintelui, către os, pentru ca infecţia să se răspândeas- că în jurul rădăcinii. LEZIUNILE NETRATATE COSTĂ MAI MULT Cu cât o carie este mai avan- sată, cu atât costurile de tra- tament cresc, pentru că fie- care etapă terapeutică mai adaugă ceva la preţ. „Cariile nedaudurere,ineficienţăla locul de muncă sau la şcoală şi,înplus,nusefacpeunsin- gurdinte.Prezenţacarieiîn- seamnăcăomulacelaareun istoricdenespălatcorespun- zătorpedinţi,deciprobleme vorfişiînaltelocuridincavi- tateabucală“,maispunespe- cialistul. Dinţiiînghesuiţi,nealini- aţi generează risc crescut de carii şi de boală parodonta- lă,adicădeinflamareaţesu- turilor care susţin dintele în os,respectivagingiei.„Ogin- gie inflamată cronic duce la retracţii osoase. Osul de de- desubt se retrage pentru că sunt afectate şi ligamente- le care ţin gingia acolo, pe dinte. Aşa apare boala paro- dontală“,explicădr.Teodori- naSecară,delaClinicaDent Estet din Capitală. Din cauza schimbărilor hormonale prin care trec de-a lungul vieţii, femei- le sunt mai predispuse la a avea probleme cu dinţii. „În plus, o inflamaţie gingi- vală, un tartru dau nişte va- lori modificate ale anumi- tor analize ale sângelui. Şi atunci e bine ca femeile să fie pregătite pentru aceste lucruri.Deexemplu,VSH-ul apare mărit, pentru că noi avem o inflamaţie cronică în corp. Tartrul acela ţine o inflamaţie cronică în corp. În anumite cazuri, mai ac- centuate, acel tartru poa- te să dea o boală de focar“, atrage atenţia şi dr. Cosmin Ulman, medic stomatolog la Clinica Trident din Bucu- reşti. Ţesutul osos pierdut în urma unei carii netrata- te la timp nu mai poate fi recuperat decât prin inter- venţii repetate şi laborioa- se şi prin adiţii de os. „Adul- “Dacă ai avea toţi dinţii pe rădăcini de titan, ai simţi altfel când mesteci. Prin urmare, implantul trebuie să fie ultima opţiune. În niciun caz nu scoatem un dinte strâmb pentru a pune un implant. Dr.CosminUlman medic stomatolog “Inserţiaimplanturilor creeazăuncordon ombilicalîntremedic şipacient.Unpurtător deimplanturitrebuie controlatdinşase înşaseluni.Dece? Pentrucăpatologia implantarănuare simtomatologie. Nudoare. Dr.DragoşCalangiu medic specialist implantolog “Dacănutespelipe dinţiseara,dormindpe spate,fluxuldesalivă scade.Nemaivorbind, nemaimâncând, nulemaiasiguri dinţilorfuncţiade autoîntreţinereşi atuncimicrobii prolifereazăşigingia seinflamează. Dr.TeodorinaSecară medic specialist ortodont ţii tineri au foarte mulţi dinţi lipsă. Fiecare din- te lipsă produce efecte. Şi atunci e nevoie de proce- duri complicate, cu costuri foarte mari. Toate acestea pot fi evitate printr-o igie- nizare simplă, făcută zi de zi, de minimum două ori, dimineaţa şi seara. Iar vizi- tele la dentist trebuie făcu- te la fiecare şase luni. Dacă respectăm regulile de igie- nă, plătim mai puţini bani şi ne păstrăm dinţii pe ar- cadă până la finalul vieţii“, invită dr. Secară. La fel ca şi cariile netratate, şi boala parodontală, care se insta- lează tot pe fondul unei igi- ene orale precare, poate du- ce la pierderea dinţilor. CARIILE SE FORMEAZĂ ÎN TIMPUL NOPŢII Regulile de igienă orală tre- buiedeprinsedincopilărieşi aplicate apoi întreaga viaţă. „Perierea corectă înseamnă că folosim o periuţă cu peri destuldemoicasănuafecte- zesmalţul,presiuneapecare oaplicămfiindfoarteimpor- tantă“, potrivit dr. Secară. Dacăîncepemcudinţiidin faţă,depearcadasuperioară, aşezăm periuţa în unghi de 45 de grade şi facem mişcări de sus în jos, adică dinspre gingie spre marginea liberă a dintelui. „Mişcările trebuie săfiedescoatere,şinucircu- lare,casănuplimbămmicro- bii pe suprafaţa dentară. În- tregingieşidinteeunşănţu- leţ unde le place microbilor să se înmulţească. Dacă nu-i îndepărtezi de acolo, gingia se va înroşi, se va umfla şi va sângera la periaj.“ Ce facem când vedem sânge la periaj? Periem cu simţ de răspunde- re, nu ocolim zona, mai spu- nestomatologul. Caninii sunt plasaţi în- tr-o zonă de curbură, astfel că ei trebuie periaţi din faţă, dar şi din zona laterală. Din- ţii din spate au câte cinci su- prafeţe: dinspre limbă, din- spre obraz, stânga, dreap- ta şi suprafaţa masticatorie. „Mă asigur că am curăţat su- prafaţa dinspre obraz, apoi dinspre limbă, apoi suprafa- ţa care se întâlneşte cu din- ţii de jos“, recomandă medi- cul. Însă, înainte de periaj, trebuie să folosim aţa den- tară. Cu ajutorul aţei, înfă- şurând-o între index şi poli- ce,pătrundemînspaţiuldin- tredinţi.Timpulidealdepe- riajestedetreiminute,după care trebuie să ne clătim cu apă de gură. Ideal ar fi să fo- losimşiduşulbucal,maispu- ne medicul dentist. „E foarte important spă- latul pe dinţi seara. Dacă nu te speli seara, dormind pe spate, fluxul de salivă scade. Nemaivorbind, nemaimân- când,nulemaiasiguridinţi- lor funcţia de autoîntreţine- re şi atunci microbii prolife- rează,gingiaseinflameazăşi aşaaparcariile“,atrageaten- ţia dr. Secară. Dincolo de igi- ena dentară, e nevoie şi de o igienă a alimentaţiei, astfel că trebuie să ne ferim de ali- mentelefoartedulcişidesu- curile acidulate. ; pFOTO:123RF GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12 7/23/2017 4:09:30 PM7/23/2017 4:09:30 PM
  13. 13. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical .A13 PUBLICITATE Lipsa unui dinte poate păreaunlucruminor.„Oa- meniisegândes:OK,am35 de ani, îmi lipseşte un din- te, nu e aşa o mare pierde- re.Depindeînsăşidegenul şi de vârsta pacientului, şi de poziţia dintelui care lip- seşte“, explică dr. Dragoş Calangiu, medic specialist în implantologie dentară. Dacă lipseşte un molar de minte, nu e niciun fel de problemă, dacă însă pier- dem un incisiv, lucrurile devin dramatice. „Mai ales pentrufemei,esteourgen- ţădegrad0.Pentrubărbaţi, e o urgenţă, dar ei percep un pic altfel lucrurile. Ei sunt mai practici, în timp cefemeilesuntdelicate.Fe- meileauoimaginecaretre- buiepăstrată.Bărbaţiisunt foarteîncântaţidacăpotsă mestece“,apreciazădr.Ca- langiu. Nu doar lipsa igienei dentare ne poate lăsa fă- ră dinţi, ci şi lucrările sto- matologice greşite, făcute demedicinepricepuţi.Ori- cumarfi,lipsa unuidintre esteoproblemăcaretrebu- ierezolvatăîncelmaiscurt timp. De ce? „Pentru că, chiar dacă se pierde o uni- tate – un din- te – efectele se răsfrâng asupra ce- lorlalţi.Exis- tă acest feno- men de migra- re dentară. Spa- ţiul rămas în urma dinteluitindesăfieocupat de vecini sau de un dinte antagonist. Şi atunci, tot lanţul cinematic trebuie să se schimbe. Respectiv: mişcăriledemandibulănu mai urmează nişte tipare pentru care este, să zicem, proiectată. Încep să apară niştemişcăripatologiceca- re, în timp, duc la afecţi- uni articulare. Masticaţia are de suferit, la fel şi inte- grarea socială. N-ai cum să stai între oameni fără un dinteînfaţă“,apreciazădr. Calangiu. Soluţiile de protezare a dintelui lipsă se personali- zează în funcţie de situaţia în care este pacientul. „De exemplu,însituaţiaîncare cei doi dinţi vecini poartă dejacoroanăpeei,n-areni- ciunsenssăpuiunimplant acolo.Dinţiiceilalţisuntde- ja afectaţi. Doar să înlocu- iesccoroanelecuopunteşi deja situaţia e rezolvată. E adevărat, cu nişte compro- misuri.Aşatrebuieîntotde- unacântărit,pentrucăaco- lo unde s-a pierdut dintele şiseprotejeazăprintr-opun- te, osul îşi va diminua volu- mul încet-încet. Poate când- va,pesteani,vomaveanevo- ie de un impant pus pe zona respectivă,darnumaiavem os“, detaliază dr. Dragoş Ca- langiu. Dacă ai doi dinţi limitaţi integri,nutegândeştisăpro- tezeziprintr-opunte.Atunci, soluţiaoptimăeunimplant. Mai ales dacă e într-o zonă- cheie. Să zicem că pierdem un canin, acesta nu se pro- tezeazăprintr-opunte.„Pen- trucădinţiivecininupotsu- porta forţele la care este su- pus caninul şi apoi ai nevo- ie ca pe zona canină să păs- trezi cât mai mult osul, ast- fel încât să susţină un im- plant“, adaugă medicul im- plantolog. CANINII TREBUIE PĂSTRAŢI Mediciispuncăsuntdinţica- re ar trebui păstraţi prin ori- ce mijloace, la fel cum sunt dinţicarepotfichiarintegri şi la care se renunţă uşor, în funcţie de topografia din- telui, de importanţa lui, de vârstă. „Caninii, de exem- plu, trebuie păstraţi cu ori- cepreţ.Dece?Pentrucă sunt consideraţi ca fiind cei mai im- portanţi dinţi. Suntdinţicare ghidează miş- cările mandi- bulei. Ei au o rădăcină foar- te puternică, pentrucăsuntfor- ţe foarte mari la care sunt supuşi“, mai spune dr. Calangiu.Cealţidinţiarmai trebui păstraţi? „Toţi!“ De aceeaşi părere este şi dr.CosminUlman,carecon- sideră că implantul dentar trebuie să fie ultima soluţie. „Ar trebui să încercăm să ne păstrămdinţii.Înmomentul în care nu mai avem o solu- ţie, atunci trebuie făcut im- plantul“, mai spune acesta. Pentru că dintele are anu- miţi receptori care simt pre- siunea,iarunimplantmodi- ficăaceastăpercepţieapresi- unii.„Dacăaiaveatoţidinţii pe rădăcini de titan, ai sim- ţi altfel când mesteci. Prin urmare, ultima opţiune tre- buie să fie implantul. În ni- ciuncaznuscoatemundinte strâmbpentruapuneunim- plant.Maiîntâifacemuntra- tamentortodontic,prinace- le sârme care se pun şi care au un rol funcţional, încer- cămsăaducemdinţiiînpozi- ţiileîncaretrebuieşiapoisă redăm zâmbetul şi estetica. Să îmbrăcăm dinţii, nu să-i extragem şi să punem im- plant“, insistă dr. Ulman. În plus, contează foar- te mult ce implant, cine îl pune şi cum îl pune. „Con- tează experienţa medicu- lui, cazuistica sa. Ştiu co- legi care termină faculta- tea şi se duc să facă aceas- tă specializare de implan- tologie. Trebuie să ai o ex- perienţă în spate şi apoi să faci această specializare, să poţi pune implanturi“, avertizează medicul sto- matolog. ORICE INTERVENŢIE DENTARĂ ARE RISCURI Orice procedură stomato- logică – de la extracţii pâ- nălaimplanturi–areşiris- curi. „În primul rând, es- te riscul infecţios. Ca ori- ce act chirurgical, există un procent în care poate să apară infecţia“, expli- că dr. Calangiu. Apoi, es- te vorba despre anumite insensibilităţi care pot să apară. „În urma unei ex- tracţii de molar de minte, poţi să rămâi, de exemplu, cu insensibilităţi în unele zone: pe jumătate de lim- bă, pe buză. În urma im- planturilor, pot apărea si- nuzite,pierderidesensibi- litate pe anumite teritorii ale cavităţii orale, pe buză, pe limbă. Sunt în procent foartemicşisuntdiminua- tefoartemultdeexperien- ţa medicului“, adaugă dr. Dragoş Calangiu. Înplus,încazulimplan- turilor,existărisculpierde- rii acestora dacă nu se res- pectă regulile de igienă şi recomandările medicilor cuprivirelavizitelelacabi- net. „La indivizii cu o igie- năprecară,efoartegreusă propui implanturi, pentru că obiceiurile nu se schim- bă la 50 de ani. Iar supra- vieţuirea unui implant de- pinde de gradul de igie- nă“, avertizează medicul. Trebuie evaluată şi dispo- nibilitatea pacientului de a veni la controale. „Inser- ţia implanturilor creează un cordon ombilical între medic şi pacient. Un pur- tător de implanturi trebu- iecontrolatdinşaseînşase luni. De ce? Pentru că pa- tologia implantară nu are simtomatologie. Nu doa- re. Implanturile, chiar da- că sunt cu mari probleme, nu dor. Pacientul are sen- zaţia că totul e-n regulă, neştiind că lucrurile evo- luează spre negativ. Abia atunci când implantul în- cepe să se mişte, pacientul începesă-şifacăprobleme. Dar atunci este prea târ- ziu“, conchide dr. Dragoş Calangiu. ; „Cândlipseşteundinte, trebuiereconstruit“ „Pentru că se ni- - - a- pa- n urma ăfi cepreţ.Dec sunt co fiind por Su gh că bu răd te p pentru ţe foarte i“ 400- 1.000 deeuro estepreţul unuiimplant dentar. GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13 7/23/2017 4:11:42 PM7/23/2017 4:11:42 PM
  14. 14. PUBLICITATE GHIDUL_SANATATE_20170724_P14-15.indd 14GHIDUL_SANATATE_20170724_P14-15.indd 14 7/23/2017 3:33:11 PM7/23/2017 3:33:11 PM

×