Avangardismul este un curent artistic și literar apărut la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin respingerea tradiției și căutarea unor noi forme de expresie, incluzând futurismul, dadaismul și suprarealismul. Între personalitățile reprezentative se numără Tristan Tzara și Marcel Iancu, iar mișcarea a inclus și concepte precum constructivismul și nonconformismul. Deși nu a generat opere literare prestigioase, avangardismul a influențat profund arta și literatura timpului, introducând un spirit de rebeliune și experimentare.

1. AVANGARDISMUL
 Avangardismul este un curent de sinteză al
modernismului, apărut la debutul secolului al XX-
lea, care s-a manifestat simultan în artele plastice,
literatură, teatru, balet și cinematografie. Este
cunoscut și sub numele de avangarda clasică. În
România i-a avut drept reprezentanți pe pictorul
Victor Brauner, autorul manifestului Pictopoezii,
pe Matiss Teutch, pe pictorul Marcel Iancu și pe
scriitorii Sașa Pană, Ilarie Voronca, Ion Vinea.
Tristan Tzara Ion Vinea
Revistele avangardei românești au fost
colecționate de medicul și poetul Sașa Pană. Există două antologii, una îngrijită de
Sașa Pană, cealaltă de Marin Mincu și un studiu al lui Ion Pop, Avangardismul poetic
românesc. Printre revistele de avangardă au fost 75 H.P, Contimporanul și Integral.
 Avangardismul este untermen împrumutat din limbajul militar (detaşamentul care
explorează primul, din trupă, un teren necunoscut) noţiune pusă în circulaţie abia la
sfârşitul secolului al XIX-lea având menirea de a pregăti instaurarea unor noi
structuri artistice, prin sublimarea celor vechi;
TRASĂTURILE CURENTULUI AVANGARDIST
 orientare culturală disipată în mai multe curente (futurismul, constructivismul,
dadaismul, suprarealismul, expresionismul), dar, în esenţă, având toate acelaşi mod
de a înţelege realitatea (secolul al XX-lea);
 coeziunea scriitorilor, de regulă, mult mai uniţi şi mai decişi decât scriitorii pe care îi
contestă radical; manifestările lor publice, şocante uneori, au loc mai degrabă în grup
decât individual;
 corespunde unei crize a valorilor, a căutării identităţilor, a sensului literaturii;
 mişcare literară care luptă împotriva tradiţiei, propunând o ,,reluare” a literaturii de pe
baze radical noi sau chiar de la zero, contestând uneori însăşi ideea de artă şi de
literatură; se revoltă împotriva trecutului osificat în formule vide, academice,
învechite, cultivând spiritul de rebeliune, agresiunea, nihilismul, scandalul.
 principalele caracteristici pot fi formulate astfel: caracter eterogen, permanentă
căutare a unei formule artistice, caracter insurecţional, extremism, caracter antifilistin
(filistin - om mulţumit de sine, făţarnic, laş, mărginit), anticonformism, antiacademism,
antiburghez, anticonvenţional, îndrăzneală, libertate absolută, negativism radical,
anarhism;
 nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, bântuit de
nelinişte, de frământări şi tensiune, opunându-se lâncezelii, inerţiei, automulţumirii şi
dogmelor estetice de până la el;
 avangarda românească se sincronizează aproape perfect cu cea europeană,
ajungând să se constituie chiar ca model prin dadaismul lui Tristan Tzara.

2. O SCURTĂ ISTORIEA CURENTULUI AVANGARDIST/DADAISMUL
 Avangardismul, ca miscare literara
europeana, are ca punct de plecare
curentul nonconformist cunoscut sub
numele de dadaism, initiat la Zurich in
1916 de romanul Tristan Tzara (1896-
1963), devenit ulterior poet de limba
franceza, Cuvantul "dada" a fost luat la
intamplare de Tzara dintr-un dictionar
"Larousse", iar "Cabaretul Voltaire" din
Zurich a constituit locul care a reunit
intelectuali de diverse nationalitati, veniti
in Elvetia pentru a nu participa in nici un fel la primul razboi mondial: Tristan
Tzara, Marcel Iancu, Hugo Ball, Hans Arp si altii. Ei initiaza o miscare culturala si
artistica de negare a artei traditionale, ca semn al unui teribilism care contesta,
uneori, insasi ideea de arta si literatura. in "Manifestul Dada" din 1918, Tristan
Tzara pledeaza pentru o umanitate purificata prin libertate absoluta, fiecare om
avand dreptul sa strige, sa-si faureasca "arta sa, in maniera sa, cunoscand fie
bucuria de a urca ca o sageata spre repausuri astrale, fie pe aceea de a cobori in
mine unde imbobocesc flori de cadavre si de spasme fertile".
 Dada inseamna "Libertate, urlet de culori ondulate, intalnire a tuturor contrariilor si
a tuturor contradictiilor, a oricarui motiv grotesc, a oricarei incoerente: VIATA".
Pentru a crea o poezie dadaista trebuie sa decupezi din ziare niste cuvinte la
intamplare, apoi le amesteci si le extragi in ordine aleatorie, le copiezi si aceasta
este creatia care te reprezinta ca artist. De altfel, Tristan Tzara directioneaza
amanuntit tehnica poeziei dadaiste in "Manifestul despre iubirea slaba si iubirea
amara", publicat in 1920.
 Tristan Tzara , creatorul curentului publică un articol care explică pasii "Pentru a face
o poezie dadaista"
"Luati un ziar, luati niste foarfeci, alegeti in ziar un articol care sa aiba lungimea pe care doriti
s-o dati poeziei dumneavoastra, decupati articolul. Decupati de asemenea, cu grija, fiecare
dintre cuvintele care alcatuiesc acel articol si puneti-le intr-un sac.
Agitati usor, scoateti apoi fiecare taietura una dupa alta. Copiati-le constiincios in ordinea in
care au parasit sacul. Poezia va va semana.Iata-va un scriitor deosebit de original si
inzestrat cu o incantatoare sensibilitate"
 Dadaistii sfideaza traditia, negand toate conventiile si normele literare, considerand
ca "E de implinit o mare munca distructiva, negativa" si ducand astfel la un
conformism al contestarii si la o conventie a negatiei oricaror principii, promovand
antiliteratura, antimuzica, antipictura. Miscarea s-a autodizolvat in 1921.
TRĂSĂTURILE DADAISMULUI

3.  dorinţa de a şoca bunul-simţ prin insubordonarea faţă de orice autoritate morală,
culturală, socială, logică chiar, prin negarea violentă a culturii, a civilizaţiei, a
progresului, a familiei, prin iniţierea unor conferinţe în care oamenii politici sau militari
ai timpului erau făcuţi ,,idioţi”, prin organizarea de spectacole şi concerte cu totul
epatante, teribile, scandaloase (expoziţie de pictură unde apare Gioconda purtând
mustăţi);
 ridică libertatea absolută la rangul de criteriu unic al artei;
 spiritul de frondă, de răzvrătire, opunere persiflantă împotriva burgheziei;
 negarea culturii lumii civilizate;
 dispreţul faţă de literatură, muzică, pictură, considerate viciate de ipocrizie;
 prin poetica ,,întâmplătorului” se prefigurează literatura absurdului; promovarea
absurdului, a hazardului;
 cultivarea antiliteraturii, a antipicturii, antimuzicii;
 tehnicile de creaţie au la bază incoerenţa, lipsa de logică, absurdul;
 Constructivismul, grupat in jurul revistei "Contimporanul" condusa de Ion Vinea,
sustinea corespondenta perfecta dintre tehnologia moderna in plina dezvoltare, care
imita natura, depasind-o prin forme noi si inventii uimitoare si arta, care trebuia sa
imite tehnica moderna. Dintre colaboratorii acestei reviste fac parte nu numai scriitori,
ci si pictori, sculptori, actori: Tudor Arghezi, I.Barbu, Felix Aderca, Ilarie Voronca,
Marcel Iancu, Constantin Brancusi etc.
TRĂSĂTURILECONSTRUCTIVISMULUI
 luau în derâdere modelele clasice;
 deviza: ,,Noi vrem să fin beton armat”;
 ideea era necesitatea unei corespondenţe între artă şi spiritul contemporan al
tehnologiei moderne, care inventează forme noi concurând natura;
 arta trebuie să imite tehnica modernă;
 sub egida acestui curent vor apărea:
 pictura abstractă, nonfigurativă;
 ideea armoniei de senzaţii cromatice;
 cubismul;
 ideea de a descompune percepţia vizuală a obiectelor şi de a le recompune arbitrar;
 stilizarea energică a sculpturii (Brâncuşi);
 sincretismul artelor: pictopoezie, jazzbandul frazelor, colajul poetic, funcţionalismul
arhitectural.

4.  Suprarealismul a fost promovat de revistele "unu", "Urmuz",
"Alge" si sustinea ideea visului, a delirului ca singura stare
de creatie, in care omul se scufunda total, iar arta se
produce in subconstient si de aceea este in forma pura,
autentica, fara ipocrizia constientului. La acest curent literar
au aderat: Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Geo
Bogza, Gellu Naum, Aurel Baranga etc.
TRĂSĂTURILE SUPRAREALISMULUI
 pătrunderea artei în planul subconştientului, al
visului, al delirului, în acele spaţii care scapă de sub
controlul conştiinţei;
 este prezentă o tendinţă a poeţilor ,,de a substitui tot ce e categoric şi explicit
cu ceea ce e indecis, intermediar şi tulbure” (Carlos Bausono)
 consideră că adevărata realitate apare deformată de cenzura conştiinţei care
introduce numeroşi factori de modelare convenţională, schematică a fiinţei
umane; pătrunzând în subconştient, arta ar aşeza omul în realitatea lui
integrală, adevărată, într-o suprarealitate autentică, neipocrită;
 se inspiră din psihanaliza lui Sigmund Freud şi filozofia lui Henri Bergson;
 tehnica propusă: dicteul automat (încercarea de transcriere rapidă a unor
cuvinte, propoziţii, fraze ca şi cum ar ieşi spontan din fluxul continuu al
subconştientului suprimând raţiunea) şi alte tehnici combinatorii
întâmplătoare, fortuite.