Infarctul miocardic acut poate fi definit din diferite perspective în funcţie de caracteristicile clinice, electrocardiografice (ECG), biochimice şi patologice.
Infarctul miocardic acut (IMA) este un sindrom coronarian acut rezultat prin ocluzia completă a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei plăci complicate de aterom. Reprezintă necroza ischemică a unui segment de miocard apărută ca urmare a scăderii bruşte a fluxului sanguin coronarian sau a unei creşteri bruşte a cererii miocardice de oxygen.
Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, factori de risc, tratament.
Boala Arteriala Periferica (BAP) cunoscuta si sub numele de Boala Vasculara Periferica este o afectiune destul de comuna care afecteaza la nivel mondial, in multe tari dezvoltate, aproximativ 20% din populatie mai in varsta de 65 de ani. BAP apare ca urmare a aterosclerozei, a intaririi peretilor arteriali, ca urmare a colesterolului care se depune pe interiorul peretii arteriali. Acest material se depune sub forma unor plachete, placa arteriala, iar tesutul respectiv nu va mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Aceasta este o afectiune grava iar reducerea cantitatii de sange care ajunge in picioare datorita arterelor „infundate partial sau total” pot genera dureri semnificative in timpul mersului, care pot degenera in cangrena si amputatia piciorului.
Monitorizarea funcțională pulmonară a pacienților postcovidNOEMIPOROJANSUPPINI
Noemi Porojan-Suppini, Ovidiu Fira-Mladinescu
1 – Disciplina de Pneumologie, Centrul de Cercetare și Inovare în Medicina Personalizată a Bolilor Respiratorii, Universitatea de Medicină și Farmacie“Victor Babes”, Timișoara
2 – Secția Clinică Universitară Pneumologie II, Centrul de Expertiză pentru Boli Pulmonare Rare, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
5. - Diagnostic dupa excluderea altor etiologii
cardiace/pulmonare
- Complicatie rara a emboliei pulmonare
- Nu exista in prezent o stratificare a riscului pentru
evaluarea operabilitatii
- Experienta – 1970 San Diego prima interventie
6. - Hipertensiunea pulmonara cronica
tromboembolica rezulta prin obstructia mecanica a
vaselor pulmonare prin trombo-emboli fibrosi
organizati cronic.
- fatala in lipsa tratamentului prin cresterea
postsarcinii ventricului drept si insuficienta cardiaca
dreapta
8. 1. 3 luni de anticoagulare eficienta;
2. Presiunea medie in artera pulmonara (Ppa) peste
25 mmHg;
3. una sau mai multe defecte de perfuzie segmentare
sau mai mari.
9. - 3-30 cazuri/1 mil populatie
- 0.1-9.1% per eveniment tromboembolic non-fatal
- 3.8% in urmatorii 2 ani dupa un episod de embolie
pulmonara 2
- fara tratament supravietuirea la 3 ani dupa
eveniment 75-85%1 (70% la cazurile inoperabile vs
76% la cazurile operabile)
1. Kunieda T, et al. Intern Med 1999.
2. Lang IM et al. Curr Opin Cardiol 2008
10. - proces de remodelare vasculara tromboembolica a
vaselor mari
- arteriopatie la nivelul vaselor mici – contribuie
esential la evolutia CTEPH
13. - identificarea factorilor de risc cu impact asupra supravietuirii
- 181 pacienti diagnosticati cu CTEPH
- factori de risc evaluati: virsta, sex, parametrii hemodinamici,
clasa NYHA, boli inflamatorii intestinale, anticorpi anti-
cardiolipinici
- 48 cazuri au decedat sau au necesitat transplant pulmonar in
timpul perioadei de urmarire de 22,1 luni
- splenectomia, cateterele venoase centrale permanente si unele
boli intestinale inflamatorii sunt predictori ai supravietuirii in
CTEPH (mortalitatea la 30 de zile si HTPA postoperatorie)
Predictors of outcome in chronic thromboembolic pulmonary hypertension.
Bonderman D, et al. Circulation. 2007.
14. TVP
Embolie pulmonara
(acuta)
Rezolutie incompleta si
organizarea trombului
Tromboza in situ
Infectie si inflamatie
Imunitate
Genetica
angiogeneza redusa
Dezvoltare de stenoze
fibrotice/ ocluzie
Remodelare vasculara
adaptativa a vaselor de
rezistenta
15. Diagnostic:
- scintigrafia de ventilatie/perfuzie
- angiotomografia – poate “scapa” boala tromboembolica
cronica
- masurarea presiunii in artera pulmonara
- angiografia a pulmonare poate fi realizata in acelasi timp
cu masurarea presiunii – gold standard
- RMN
- PET-CT
- testul de reversibilitate la NO inhalat si prostaciclina
- vasoreactivitate: scaderea Ppa cu 10 mmHg, cu
mentinerea sau cresterea debitului cardiac.
16. Angiograma releva o artera pulmonara normala
(stinga) si o artera pulmonara cu numeroase blocaje
(dreapta)
18. Tratament
- endarterectomie (PEA)
- 40% din cazuri nechirugicabile1
- vasodilatatoarele - alternative la PEA
- prostacicline administrate parenteral au un
beneficiu pe suravietuire– studii necontrolate
1. Pepke-Zaba, et al. Circulation 2011
19. Evaluare preoperatorie
Clinica: teste functionale respiratorii + test de mers de
6 min
ecografie
cateterism cardiac drept
Sange : screening prezenta autoanticorpi
teste coagulare
Radiologie: scintigrafie V/Q
CT HRT & angiografie
RMN
Decizie in echipa multidisciplinara
Contraindicatii: funtie pulmonara redusa
20. - extragerea materialului obstructiv pentru reducerea
rezistentei vasculare
- dezobstructia distala segmentara si subsegmentara este
principala problema
- tehnica include: sternotomia mediana, bypass
cardiopulmonar, arteriotomia, endarteriectomie cu disectie
meticuloasa distala
- edemul pulmonar determinat de reperfuzie si
hipertensiunea pulmonara reziduala sunt singurele
complicatii postoperatorii
- mortalitatea imediata <5%
Jenkins DP. Et al. ERJ 2013
21.
22. - 52 pacienti
- presiunea medie in artera pulmonara preoperator (Papm)
40.1 ± 8.5 mmHg, rezistenta vasculara periferica (RVP)
971 ± 420 dyn s cm-5
- postoperator (3 z) RVP <500 dyn s cm-5 si Papm <35 mmHg
- persistenta HTAP – 15 pacienti (28.8%)
- diametrul AP evaluat prin CT predictor independent al
ameliorarii hemodinamice: 19.4 ± 2.4 versus 22.9 ± 4.9 mm/m2
- toti pacientii care au decedat la 30 de zile (9.6 %) au avut
postoperator HTAP persistenta si Papm of 51.6 ± 14.1 mmHg si
RVP 692 ± 216 dyn s cm-5.
Schölzel BE, et al. Int J Cardiovasc Imaging. 2014
26. - 2004-2012, 26 PEA, 9 F respectiv 17 B, vs 23- 87 ani
- 2 decese potoperator (cu comorbiditati si proceduri chirurgicale
laborioase)
- 24 pacienti fara siptome, toleranta buna la effort, reintegrare
sociala la 8 ani postoperator
Gaspar M, et al. Journal of Cardiothoracic Surgery. 2013
27. Concluzii
• PEA este o optiune terapeutica in CTEPH
– reducerea semnificativa a Pap si RVP
– imbunatatirea functionala importanta
– mortalitatea este redusa in centrele cu experienta
– supravietuire buna pe termen lung
• Nu produce vindecare completa in toate cazurile
– HTPA reziduala in pina la 30% din cazuri, bine tolerata
• La pacientii inoperabili There is no robust evidence to
recommend PAH targeted therapy for non-operable CTEPH