Infarctul miocardic acut poate fi definit din diferite perspective în funcţie de caracteristicile clinice, electrocardiografice (ECG), biochimice şi patologice.
Infarctul miocardic acut (IMA) este un sindrom coronarian acut rezultat prin ocluzia completă a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei plăci complicate de aterom. Reprezintă necroza ischemică a unui segment de miocard apărută ca urmare a scăderii bruşte a fluxului sanguin coronarian sau a unei creşteri bruşte a cererii miocardice de oxygen.
Infarctul miocardic acut poate fi definit din diferite perspective în funcţie de caracteristicile clinice, electrocardiografice (ECG), biochimice şi patologice.
Infarctul miocardic acut (IMA) este un sindrom coronarian acut rezultat prin ocluzia completă a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei plăci complicate de aterom. Reprezintă necroza ischemică a unui segment de miocard apărută ca urmare a scăderii bruşte a fluxului sanguin coronarian sau a unei creşteri bruşte a cererii miocardice de oxygen.
Crizele comitiale sunt evenimente paroxistice, datorate unor descarcari hipersincrone, excesive, anormale dintr-un grup de neuroni din sistemul nervos central. In functie de distributia descarcarilor, aceasta activitate a SNC poate avea diferite manifestari, mergand de la o activitate convulsiva dramatica, pana la experienta unor fenomene ce nu sunt lesne de observat din exterior.
Procesul de resuscitare impune prin complexitatea sa prezenţa unei echipe formate din mai multe persoane, fiecare instruită să desfăşoare oricare dintre tehnicile SVB sau SVA.
Convulsiile sunt cele mai frecvente manifestări neurologice întâlnite la copil; se estimează că 4% până la 10% dintre copii, prezintă cel puțin o criză convulsivă în primii 16 ani de viață (Mc Abee și Wark, 2000). Incidența cea mai crescută este întâlnită la copiii sub vârsta de 3 ani, urmată apoi de o scădere a frecvenței la copilul mare (Vining, 1994). Studiile epidemiologice evidențiază că aproximativ 150.000 de copii vor prezenta pentru prima dată o criză convulsivă, în fiecare an, și din aceștia 30.000 vor dezvolta ulterior epilepsie (Mc Abee și Wark, 2000).
Toti cei care sufera de afectiuni cardiace, dupa ce sunt diagnosticati si tratati o anumita perioada, este indicat sa ajunga intr-o clinica de medicina traditionala. In acest caz, specialistul in medicina traditionala evalueaza corect situatia, precum si productia de DHEA - hormon care lucreaza profilactic impotriva afectiunilor cardiace. Dupa ce evaluarea este efectuata, specialistul in medicina traditionala stabileste tratamentul care, in principiu, consta in acupunctura, extracte hidroalcoolice in care sunt amestecate inclusiv ALFALFA si APDJUHA. Totodata, medicul aplica si HELATIOTERAPIA. Foarte importanta in tratarea acestei afectiuni este si miscarea intr-un anumit ritm, stabilit de catre specialistul in medicina traditionala.
Crizele comitiale sunt evenimente paroxistice, datorate unor descarcari hipersincrone, excesive, anormale dintr-un grup de neuroni din sistemul nervos central. In functie de distributia descarcarilor, aceasta activitate a SNC poate avea diferite manifestari, mergand de la o activitate convulsiva dramatica, pana la experienta unor fenomene ce nu sunt lesne de observat din exterior.
Procesul de resuscitare impune prin complexitatea sa prezenţa unei echipe formate din mai multe persoane, fiecare instruită să desfăşoare oricare dintre tehnicile SVB sau SVA.
Convulsiile sunt cele mai frecvente manifestări neurologice întâlnite la copil; se estimează că 4% până la 10% dintre copii, prezintă cel puțin o criză convulsivă în primii 16 ani de viață (Mc Abee și Wark, 2000). Incidența cea mai crescută este întâlnită la copiii sub vârsta de 3 ani, urmată apoi de o scădere a frecvenței la copilul mare (Vining, 1994). Studiile epidemiologice evidențiază că aproximativ 150.000 de copii vor prezenta pentru prima dată o criză convulsivă, în fiecare an, și din aceștia 30.000 vor dezvolta ulterior epilepsie (Mc Abee și Wark, 2000).
Toti cei care sufera de afectiuni cardiace, dupa ce sunt diagnosticati si tratati o anumita perioada, este indicat sa ajunga intr-o clinica de medicina traditionala. In acest caz, specialistul in medicina traditionala evalueaza corect situatia, precum si productia de DHEA - hormon care lucreaza profilactic impotriva afectiunilor cardiace. Dupa ce evaluarea este efectuata, specialistul in medicina traditionala stabileste tratamentul care, in principiu, consta in acupunctura, extracte hidroalcoolice in care sunt amestecate inclusiv ALFALFA si APDJUHA. Totodata, medicul aplica si HELATIOTERAPIA. Foarte importanta in tratarea acestei afectiuni este si miscarea intr-un anumit ritm, stabilit de catre specialistul in medicina traditionala.
Crizele comitiale sunt evenimente paroxistice, datorate unor descarcari hipersincrone, excesive, anormale dintr-un grup de neuroni din sistemul nervos central. In functie de distributia descarcarilor, aceasta activitate a SNC poate avea diferite manifestari, mergand de la o activitate convulsiva dramatica, pana la experienta unor fenomene ce nu sunt lesne de observat din exterior.
Hipertensiunea arteriala este o afectiune a sistemului cardio-vascular manifestata prin cresterea anormala a tensiunii arteriale. Cu cat valorile tensiunii sunt mai mari, cu atat mai pronuntate sunt deteriorarile sistemului cardio-vascular si ale altor organe. Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabileste de catre medicul specialist prin masurarea tensiunii arteriale in stare de repaus, la cel putin doua intervale de timp diferite.
Tratamentul actioneaza si asupra leziunilor ischemice provocate la nivelul organelor irigate de arterele obturate. In acest sens, sunt stimulate punctele de acupunctura ce coordoneaza procesele de regenerare a organelor sau zonelor de tesut ischemizate. Plantele medicinale incluse in tratament accelereaza procesele de regenerare si participa, mai ales, la eliminarea depozitelor de celule moarte din zonele ischemizate.
SISTEMUL CIRCULATOR este format din inimǎ, vasele sangvine și limfatice care alcǎtuiesc o unitate funcționalǎ coordonatǎ și permanent adaptatǎ nevoilor organismului. Inima este un organ situat ȋn mediastin, orientat cu vȃrful la stȃnga, ȋn jos și ȋnainte, și cu baza ȋn sus, la dreapta și ȋnapoi.