2. ŞCOALA CU CLASELE I – VIII NR. 7
„ AUREL VLAICU „
FETEŞTI – IALOMIŢA
20 MAI 2010 COORDONATOR PROIECT,
ÎNV. DUMITRU ELENA

3. Proiect de învăţare activă
Aria tematică: Plante declarate monumente ale naturii
Subiectul explorat: Arborele de lalele
Scopul:
S1: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor de mediu
S2: stimularea implicării afective şi efective a elevilor în activităţi de protejare a mediului
S3: educarea atitudinii de respect faţă de mediu, a comportamentului responsabil
Obiective conform curriculum-ului şi proiectului: Pe parcursul şi până la sfârşitul lecţiei, elevii
trebuie:
O1: să descrie caracteristici ale mediului înconjurător
O2: să observe şi să descrie arborele de lalele utilizând un limbaj specific ştiinţelor naturii
O3: să-şi însuşească noţiuni şi concepte noi: rezervaţie naturală, plante - monument al
naturii, zonă, ocrotirea, protejarea mediului, responsabilizare
O4: să abordeze studiul mediului indiferent de disciplina şcolară
O5: să valorifice cunoştinţele însuşite la clasă, dar şi din alte surse de informare
O6: să observe efectele unor activităţi ale omului asupra mediului apropiat
O7: să participe afectiv şi efectiv la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului
O8: să comunice adaptând vorbirea în funcţie de partenerul de dialog
O9: să coopereze în cadrul grupului
O10: să-şi asume responsabilităţi
O11: să selecteze cântece în funcţie de conţinutul de idei şi să le interpreteze în anumite
momente ale lecţiei
O12: să manifeste curiozitate şi interes faţă de problematica abordată
Locaţia: curtea şcolii
Strategia lecţiei plimbare:
Metode şi procedee didactice:
- observaţia, discuţia colectivă, învăţarea prin dialog, povestirea, explicaţia,
demonstraţia, metoda descoperirii în natură, problematizarea, lucrări practice,
exerciţiul;
Material didactic:
- material didactic viu ( arborele de lalele )
- ilustraţii cu arborele de lalele ( flori, frunze ), ilustraţii cu stejari seculari
- panou Vreau să ştiu mai mult, carneţele pentru notiţe, creioane, pixuri
- diplome Micul ecologist, pliante Micii ecologişti
- C.D., casetofon, aparat de fotografiat
- steguleţe, eşarfe, tricouri, şepcuţe, baloane verzi
- scară, fierăstrău, găleată, găletuşe, var, sapă, bidinea, pensulă, vopsea
Material bibliografic:
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2004, Programa şcolară, clasele I şi a II a,
Didactica Press S. R. L.
- Manole – Ştefănescu Georgeta, 2003 – Cunoaşterea mediului, caiet special, clasa
a II a, Editura Carminis, Piteşti
- Ioan Nicola, 2003, Tratat de pedagogie şcolară, Aramis
- Colecţia Învăţământul primar, revistă dedicată cadrelor didactice, Editura
Miniped

4. - Articole – internet
- Daniela Stoica, Rodica Dinescu, Carmen Minulescu, 2009, Mai mult verde, mai
mult albastru – disciplină opţională, clasa a III a, ecologia pe înţelesul celor mici –
ghid de comportare ecologică, Editura Carminis Piteşti
Durata de pregătire: o săptămână
Durata lecţiei: 50 minute
Investigarea subiectului:
On line
Pentru reuşita activităţii şi pentru a înlesni relaţionarea profesor – elev, elev – elev,
participanţii la activitate ( învăţători, profesori, elevi, părinţi, ingineri ) au căutat materiale informative
legate de:
- arborele de lalele ( zona de origine, mediul unde vegetează, descriere, perioada de
înflorire, imagini, lucrări de îngrijire );
- rezervaţii naturale din zona Feteşti – Cernavodă;
- efectele distructive pe care le au unele acţiuni ale omului asupra mediului;
- ecologie şi protecţia mediului, evenimente ecologice, ştiri de mediu.
În mediul concret:
Arborele de lalele aflat chiar în curtea şcolii a fost declarat monument al naturii de către
Academia Română, în Europa existând doar câteva exemplare. Deplasându-ne la faţa locului, am
constatat câteva probleme cauzate de nepăsarea omului, probleme care pot fi rezolvate prin lucrări de
îngrijire.
Cuvântul cheie: Responsabilizare
Scenariul Învăţării active
Pregătirea lecţiei plimbare
Compartimentul 1: Pregătirea cadrelor didactice din echipa de proiect
După dezbaterea şi însuşirea ideilor, a conceptelor prezentate în proiect, cadrele didactice
demarează acţiunea, de fapt un complex de acţiuni menite să pregătească prima lecţie – plimbare:
Respect şi ocrotesc arborele de lalele:
- stabilesc scopul, obiectivele, strategia didactică;
- construiesc un scenariu didactic minuţios, fixează data, ora la care se desfăşoară: 20 mai,
ora 10;
- lucrând în echipă, îşi împart sarcinile;
- sunt contactate persoanele, specialiştii cu care se colaborează:
• domnul profesor de biologie Mănoiu Mircea va susţine momentul de explorare
din lecţie;
• doamna institutor Roată Titela pregăteşte concursul Vreau să ştiu mai mult,
selectează cântece de primăvară adecvate: Copăcelul; Înfloresc grădinile; O,
vino, mai cu soare; se implică în acţiunea de îngrijire a pomului;
• domnul inginer silvic Neagu Mihai realizează pliante, culege informaţii,
fotografiază stejarii seculari din baltă;
• Societatea Pan Electro asigură scara;

5. • Consiliul consultativ al părinţilor realizează diplomele Micul ecologist, fotografii
în timpul lecţiei, înregistrări;
• personalul muncitor al şcolii se ocupă de băncuţe pentru copii, găleată cu var,
bidinea, sapă, fierăstrău, pensulă, vopsea.
(Am dorit să valorificăm potenţialul geografic al zonei: nu oricine se poate mândri cu arborele de
lalele.)
Compartimentul 2: Pregătirea elevilor
Cu câteva zile înainte, elevii sunt informaţi că vor desfăşura o lecţie – plimbare: se notează în
carneţelele – corespondenţă data, ora, locul, subiectul. Li se explică şi vor conştientiza: se numeşte lecţie
– plimbare pentru că trebuie să fie mai mult o lecţie decât o plimbare.
Neapărat se stabilesc reguli precise, precizând obiectivele:
- ne plimbăm pentru a observa arborele de lalele;
- căutăm informaţii (internet, alte surse), folosim şi cunoştinţele însuşite la Cunoaşterea
mediului, la celelalte discipline de învăţământ pentru a înţelege mesajul transmis de
domnul profesor de biologie, dar şi pentru a participa la dialog (Relaţia profesor – elev
trebuie să se transforme într-un dialog autentic. După G. Leroy, un dialog este autentic
dacă fiecare personalitate se angajează în întregime, se manifestă exprimându-şi cu
sinceritate – pentru că se simte aprobată – emoţiile, ideile, experienţele, acceptând cu
totul sentimentele, ideile şi experienţele celorlalţi, pentru că doreşte să se înţeleagă, la
nevoie să-şi modifice atitudinile şi intenţiile, cooperând cu ceilalţi într-o căutare
continuă;
- pregătim eşarfe verzi, steguleţe cu mesaje, îndemnuri de-ale voastre către oameni, pentru
a-i sensibiliza şi pentru a-i determina să ia atitudine, să participe la acţiuni ecologice:
A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii
atât de ameninţată azi înseamnă a contribui la fericirea omenirii.(Eugen Popa);

6. - pregătim carneţele, creioane, pixuri pentru notiţe;
- disciplina şi comportamentul civilizat sunt alte două reguli pentru a putea rezolva
sarcinile primite, pentru a colabora, pentru a coopera în cadrul grupului;
- după activitate veţi nota impresiile verzi. Încercaţi apoi să înverziţi comportamentul faţă
de mediu, încercaţi să-i convingeţi şi pe alţii.
Compartimentul 3: Pregătirea părinţilor
Din triada reuşitei educaţionale fac parte învăţătorul, elevul şi părintele. O activitate precum
aceasta are şanse să obţină calificativul Foarte Bine, poate chiar Excelent, dacă se colaborează şi cu
părinţii.
În cadrul unei consultaţii săptămânale sau într-o şedinţă, părinţii sunt informaţi, primesc lămuriri
privind derularea proiectului şi scopul lui, privind acţiunile pe care le vom desfăşura împreună. Sunt
îndemnaţi să-i sprijine pe copii şi să fie alături de ei şi de nevoile şcolii. Un cadru didactic cu autoritate
(câştigată în timp prin puterea faptelor) reuşeşte să convingă, să mobilizeze, să energizeze. Este
credibil. Sugestologia concepe autoritatea ca pe un prestigiu non-directiv care, prin modalităţi indirecte,
creează o atmosferă de încredere şi dorinţă intuitivă de a urma exemplul care este dat.
Compartimentul 4: Pregătirea profesorului de biologie
La sugestia noastră, domnul profesor a răspuns cu bucurie: va susţine prima parte a lecţiei.
A dorit să ştie despre ce gen de activitate este vorba, ce vârstă au copiii (pentru accesibilizarea
noţiunilor), care este scopul proiectului în două cuvinte: educaţie ecologică.
Aveam nevoie de un specialist cu o experienţă de necontestat, de un profesor bogat în informaţii
ştiinţifice, de un profesor care stăpâneşte arta povestirii şi a cuvântului.
Am fost de acord să combinăm dialogul cu povestirea ştiinţifică.
Am avut convingerea că prin conţinutul de idei şi prin limbajul expresiv al profesorului vom
asigura o participare afectivă şi efectivă din partea elevilor.
Referindu-se la povestire, K. D. Uşinski spunea că arta de a povesti…nu se întâlneşte des la
profesori nu pentru că aceasta ar fi un dar special al naturii, ci pentru că cere mult exerciţiu. Chiar un
om dotat trebuie să lucreze mult pentru a fi capabil să redea o poveste care să satisfacă pe deplin
cerinţele pedagogice.
Compartimentul 5: Pregătirea inginerului silvic
Documentându-ne, altfel spus – explorând indirect natura, am descoperit că în baltă sunt nişte
stejari seculari. Drumul până acolo fiind mai puţin accesibil, i-a revenit inginerului silvic misiunea să
meargă în zonă şi să realizeze nişte fotografii pe care să le folosim în scop didactic: intuiţie.
(Psihologia genetică a impus o concepţie diferită asupra imaginii perceptive şi, implicit, a rolului ei
în activitatea gândirii. Imaginea intuitivă nu mai este concepută ca o entitate statică sau ca o fotografie
perceptivă ci, după expresia lui J. Piaget, ca un desen executat interior de fiecare dată când subiectul o
evocă. Imaginea mintală nu este un fapt primar cum a afirmat mult timp asociaţionismul; ea este…o
copie activă, şi nu o urmă sau un reziduu senzorial al obiectelor percepute.)
Pentru intuiţie dar şi pentru educaţie durabilă, domnul inginer a pregătit pliante verzi cu un mesaj
foarte sugestiv: Fii responsabil!

7. Compartimentul 6: Ultimele detalii
În ziua respectivă (o zi mai altfel, datorită încărcăturii emoţionale) se verifică dacă elevii au venit
pregătiţi, se mai face un scurt instructaj privind deplasarea şi comportamentul.
Se verifică, de asemenea, dacă băncuţele şi celelalte materiale sunt la locul stabilit.
Se vor face fotografii şi va fi înregistrată întreaga activitate.
Acestea fiind pregătite, lecţia poate să înceapă.
Explorarea
Secvenţa 1: Coordonatorul proiectului anunţă tema şi scopul lecţiei plimbare:
* Dragi şcolari, desfăşurăm astăzi o activitate în cadrul Proiectului Naţional Idei verzi pentru
alfabetizarea ecologică a populaţiei – Lecţii plimbare pentru toţi. Desfăşurăm această activitate ca o
lecţie puţin mai altfel decât celelalte, pentru că ne propunem să încercăm măcar să schimbăm ceva din
comportamentul copiilor şi al oamenilor mari. Să-ncercăm să protejăm, să avem mai multă grijă de
natura înconjurătoare.
Tema de astăzi este Respect şi ocrotesc arborele de lalele.
Şi pentru că toţi suntem responsabili de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, cuvântul cheie al
întregii activităţi este Responsabilizare.

8. * Sunt prezentaţi invitaţii: membrii echipei de proiect şi domnul profesor de biologie, care iubeşte
foarte mult natura, este un îndrăgostit al naturii şi a pregătit nişte povestioare interesante.
* Copiii sunt încurajaţi să colaboreze.
Secvenţa 2: Activitatea profesorului
* Voi aţi pregătit o activitate interesantă şi foarte importantă pentru lumea întreagă. Câteva noţiuni
despre mediu le aveţi de la clasă.
Ce este mediul? Ce ne poate înconjura?
Repetare pentru fixarea noţiunii : Deci, tot ceea ce ne înconjoară înseamnă mediu.
* Ce înseamnă a proteja? De cine trebuie apărată natura?

9. Să vă povestesc o mică întâmplare: Într-unul din marile muzee ale naturii din Londra, capitala
Angliei, la un moment dat, ghidul care însoţea un grup de vizitatori spune: Şi acum vom intra într-o sală
unde veţi cunoaşte cel mai mare duşman al mediului. Şi oamenii s-au gândit: Ce să fie oare? Un leu?
Un tigru? O panteră?
Ce credeţi că au văzut? O statuie din ceară a unui om.
Deci, care este cel mai mare duşman al mediului?
Omul este cel mai mare duşman al mediului. El poate acţiona conştient sau inconştient.
* Dar de ce trebuie să apărăm mediul? Se aşteaptă variante de răspuns.
Explicaţie: Plantele şi animalele sunt legate între ele exact ca zalele unui lănţişor. Dacă se rupe o
za, lănţişorul trebuie dus la reparat. În natură, dacă dispare o grupă, teoretic se spune că se reface între
80 şi 100 de ani sau deloc.
Dar de ce trebuie să se refacă? E vreo tragedie dacă lipsesc? Care sunt producătorii de oxigen ?De
ce avem nevoie de oxigen? Ţineţi-vă cu mâna de nas să vedeţi dacă mai puteţi respira.
Povestire: Copii, de-a lungul istoriei, pe această planetă au dispărut multe plante şi animale.
Unul din marii domnitori ai Moldovei, Dimitrie Cantemir – un mare om de litere, un scriitor, pe la
1711 a scris o lucrare: Descrierea Moldovei; el povesteşte cum era Moldova în vremea domniei sale. În
acea vreme, în pădurile Moldovei trăiau bourul, antilopa, caii sălbatici, castorul.
Ce este castorul? Unde mai sunt castorii? De ce au dispărut?
Se întreţine un dialog activ, răspunsurile copiilor sunt acceptate, corectate, completate.
Explicaţie suplimentară: Omul nu a protejat animalele, n-a ţinut cont că e nevoie de fiecare dintre
ele.
O altă trimitere la istorie, pentru susţinerea ideii: În cărţile de istorie sunt imagini cu domnitori
îmbrăcaţi într-o mantie cu guler mare din blană de castor. Fiind vânaţi pentru blană, castorii au dispărut.
Statistic, ultimul castor a fost vânat în jurul anului 1900. S-a încercat repopularea apelor. Au fost aduse
câteva familii de castori şi în bălţile Dunării, dar fără succes.
Iar bourul, care trăieşte liber, îl găsim doar în locuri special amenajate.
De ani de zile se încearcă să se redea naturii aceste animale; să se înmulţească bourul, dar e foarte
greu.
Se reţine: Fiecare plantă, fiecare animal îşi are locul lui în natură.
Altă poveste. În logica ei sunt strecurate pasaje lacunare; elevii sunt antrenaţi într-un exerciţiu de
gândire pentru a înţelege şi a găsi răspunsul.
La un moment dat, în Anglia se spunea aşa: Dacă va scădea numărul de pisici, va scădea producţia
de trifoi. Ce este trifoiul?(o plantă înrudită cu lucerna, e foarte importantă pentru polenizare, din floare
adună albina nectarul) Ce legătură este între pisici şi trifoi? Cu ce se hrăneşte pisica?
Ia să ne gândim!
Dacă scade numărul de pisici ,atunci…creşte numărul de şoareci.
Şoarecii mănâncă…bondari. Ce sunt bondarii?( insecte care îşi depun ouăle în pământ, polenizează
florile de trifoi, adună şi nectarul)
Dacă va creşte numărul de şoareci, atunci…va scădea numărul de bondari.
Dacă va scădea numărul de bondari, atunci…nu vor mai fi producţii mari de trifoi.
Un alt exemplu, mai accesibil. (în acest moment se integrează cunoştinţe despre lup însuşite la
cunoaşterea mediului, la limba şi literatura română şi în alte contexte)
La cine ne gândim când vrem să dăm exemplu de un animal rău? (la lup)
Lucrurile nu stau chiar aşa: şi lupul are rolul lui în natură. De ce? Ce face lupul? (este sanitarul
pădurii)

10. Într-un stat din America s-a constatat că a scăzut numărul de căprioare. Oamenii au spus: lupii sunt
de vină! Şi au început o campanie de distrugere a lupilor. În loc să crească numărul de căprioare,…a
scăzut.
De ce? Cu care căprioare se hrănea lupul? ( cu căprioare bolnave, slab dezvoltate, care nu puteau
scăpa prin fugă)
Logica e simplă!
Dacă a crescut numărul de căprioare bolnave, nemaifiind prinse de lup, atunci… s-au înmulţit
bolile. Şi în loc să crească numărul de căprioare, a scăzut.
Concluzia: Fiecare plantă, fiecare animal îşi are locul şi rolul lui în natură.
Să facem în aşa fel ca ele să existe pe această planetă.
Întrebarea întrebărilor: Puteţi să spuneţi un aliment care să nu aibă la origine plantele???
Se lasă timp suficient de gândire. După mai multe încercări, se dă răspunsul corect: Nu există.
Toate alimentele au la bază plantele. Plantele asigură oxigenul.
Animalele asigură hrana şi alte produse.
Plantele şi animalele înseamnă viaţa noastră.
Arborele de lalele ( Tulipanul): Veniţi de mă vedeţi în luna mai când sunt în floare. Admiraţi-mă
în linişte. Nu mă rupeţi. Nu mă deranjaţi.
Denumirea ştiinţifică: Liriodendron tulipifera

11. Pasul 1: Scurt istoric prezentat de profesor
Arborele de lalele este originar din America de Nord. Creşte în zona tropicală. Prin 1660 a fost
adus în Europa ca plantă ornamentală, decorativă. La noi în ţară, cele mai multe exemplare se găsesc în
parcuri dendrologice.
În anul 1983, Mircea Ceauşu – un mare specialist, lucra la serele din oraş – a plantat acest copac.
El a fost descoperit de copiii care învăţau în această şcoală. Când a înflorit, s-au minunat de florile lui:
Ia, uitaţi, un copac cu flori ciudate.
Am semnalat Academia Română şi în baza documentaţiei întocmite, în anul 2002 a fost declarat
monument al naturii. E o raritate în zona noastră. Nu cunosc să mai existe multe exemplare. De aceea,
trebuie protejat.
Pasul 2: Observaţie dirijată
Sunt valorificate şi cunoştinţele dobândite de copii şi părinţi de pe internet. Au loc şi confruntări de
idei.
Cum sunt florile?( Florile sunt verzui dacă sunt privite din afară, dar au şi zone portocalii în
interiorul bobocului deschis. Arată ca o lalea.)
Când înfloreşte? Cum sunt frunzele? ( Frunzele sunt ca o liră. Se explică noţiunea. Se prezintă şi
ilustraţii.)
Se subliniază ideea: Arborele decorează prin flori şi prin frunză.
Ce înălţime poate să atingă arborele de lalele? ( 40 – 60m)
Îndreptaţi-vă acum privirea spre crengi. Ce observaţi? ( Unele crengi s-au uscat.) Din ce cauză?
( Din neglijenţa noastră: copacul n-a mai fost udat, n-a mai fost îngrijit.)

12. Pasul 3: Am citit, am aflat
Copiii, părinţii adresează întrebări domnului profesor, îşi lămuresc necunoscutele, aduc şi ei o serie
de completări.
Pasul 4: Concurs între cele două grupuri de elevi pentru a evalua gradul de însuşire şi înţelegere
a cunoştinţelor
Este o secvenţă pregătită şi desfăşurată de institutor Roată Titela.
Se explică regulile: elevii clasei a II a A adresează întrebări clasei a II a D, iar elevii clasei a II a D
adresează întrebări celor din clasa a II a A. Întrebările se referă la arborele de lalele. Răspunsurile scrise
se afişează pe panoul Vreau să ştiu mai mult. Se colaborează în cadrul grupului, se pot implica şi
părinţii.
Pasul 5: Ne-ntoarcem la limba şi literatura română
Se recită versuri despre natură şi protejarea mediului, se prezintă texte redactate de copii despre
arborele de lalele.
Explorarea directă şi indirectă a mediului – motiv de reflecţie: Totul a ieşit bun din mâinile naturii
pentru a degenera în mâinile omului, scria J. J. Rousseau.
Descoperirea
Motto: Acţionează asupra copilului, făcându-l să acţioneze.(M. Debesse)

13. I. Măsuri luate de specialişti
Profesor: Ce măsuri credeţi că au luat specialiştii pentru protejarea mediului?
Se încearcă să se scoată de la copii cât mai multe informaţii. Apoi, se ordonează ideile şi se
completează răspunsul, integrând şi elemente ale mediului geografic local:
Au fost create parcuri, rezervaţii naturale ( locuri unde plantele şi animalele sunt ocrotite de lege).
Avem şi noi în apropiere asemenea zone: De la Cernavodă, în drum spre Constanţa, în dreapta podului
sunt două păduri, iar în comuna Borduşani sunt nişte lacuri, benturi se numesc şi sunt zone protejate.
O serie de plante şi animale au fost declarate monumente ale naturii. Aproape de noi, în baltă, sunt
stejari seculari ( se prezintă şi ilustraţii).
II. Acţiuni întreprinse de micii ecologişti
Argument: Activitatea de protejare a mediului înconjurător începe cu mediul familial.
Comportamentul ecologic se realizează în primul rând, prin puterea exemplului şi, apoi, prin cea a
cuvântului. Nu frazele moralizatoare, nici poveţele pline de sens (raţionale) sunt cele care au efect
asupra copilului, ci tot ce săvârşesc, sub privirea sa, adulţii în mediul înconjurător.( R. Steiner)
Învăţător: Copii, ce puteţi face voi pentru ca arborele de lalele să nu se usuce?
( În secvenţa următoare, proiectul educaţional colaborează cu educaţia muzicală şi cunoaşterea
mediului, cu abilităţile practice ).
Pe un fond muzical adecvat, copiii, împreună cu părinţii şi cu personalul muncitor al şcolii,
execută câteva lucrări de îngrijire a pomului:
• sapă în jurul lui şi îndepărtează iarba;
• cară apă cu găletuşele şi îl udă;
• dau cu var pe trunchiul copacului;
• se taie o creangă uscată;
• se aplică vopsea peste tăietură.

14. Drept recompensă, coordonatorul proiectului, împreună cu inginerul silvic, acordă diplome şi
pliante micilor ecologişti.

15. La final, se realizează câteva fotografii de grup.
Însuşirea şi înţelegerea – un moment din scenariu ce poate fi sinonim cu impresiile verzi
exprimate de copii
Nici un om nu se-nvaţă a judeca citind judecăţi, scrise gata de alţii, ci judecând singur şi dându-şi
seama de natura lucrurilor. Mihai Eminescu, Scrieri politice şi literare

16. În cadrul unei lecţii de Cunoaşterea mediului se poartă discuţii libere despre problemele actuale de
mediu şi se valorifică experienţa acestei activităţi.
Într-o formă concisă, percepţia copiilor şi impactul activităţii asupra lor arată cam aşa:
C. B. Am văzut arborele de lalele, i-am tăiat crengile uscate, l-am dat cu var, l-am udat, am săpat
împrejurul lui, l-am îngrijit şi am admirat florile lui în formă de lalele.
G. G. Arborele de lalele are nişte flori fantastice. Mirosul lor este parfumat.
G. C. Mie mi-a plăcut foarte mult: explicaţiile au fost exacte, povestirile – fascinante, întrebările –
uluitoare.
C. C. Eu cred că domnul profesor ne-a explicat foarte multe lucruri interesante.
N. M. Când am ajuns acasă eram fericit pentru că am învăţat mai mult despre natură.
S. M. Impresia mea a fost de plăcere, de încântare, de fascinare.
U. N. Am învăţat lucruri noi.
B. F. Să ocrotim natura.
P. B. Am învăţat să am grijă de plante.
G.G. Să nu tăiem copacii.
C. C. Eu vă sfătuiesc să nu mai aruncaţi deşeuri în apă sau pe jos. Lumea va fi mai curată dacă nu
vom mai arunca gunoaie. Aruncarea gunoaielor înseamnă poluare.
D. S. Părerea mea despre activitatea de joi este următoarea: am învăţat multe, m-am recreat puţin,
m-am simţit foarte bine.
B. D. Eu am plecat acasă cu impresii minunate şi foarte drăguţe.
C. N. Când am ajuns acasă, i-am spus mamei că am udat arborele de lalele, am vopsit, am dat cu
steagul.
T.A. Eu vă rog să păstraţi şi să nu rupeţi arborele de lalele. Mai bine îl udaţi şi îl daţi cu var.
B. E. Eu vă sfătuiesc să aveţi o lecţie deschisă la arborele de lalele deoarece este foarte interesant
şi frumos.
V. E. Copiii au fost ascultători, fiecare a fost atent şi s-au pregătit cum trebuia.
R. R. Mi-a plăcut că am primit diplome la sfârşit şi a fost foarte aranjată activitatea.

17. Iată cum arată şi copacul cu impresii verzi.
Temă pentru vacanţa de vară:
- să îngrijească arborele de lalele;
- să călătorească, să efectueze investigaţii în mediul înconjurător încercând să găsească
soluţii la problemele constatate;

18. - să realizeze un portofoliu tematic;
Temă cu caracter permanent:
- să respecte natura pentru a putea trăi în bună înţelegere cu ea.
Toţi suntem unul – păsări, plante, animale, minerale. Toţi suntem diferite manifestări ale aceleiaşi
energii esenţiale. ( Alejandro Lerner, scriitor argentinian )
Valorile promovate
* ataşament faţă de plante şi animale, faţă de tot ceea ce reprezintă natura
* preţuirea naturii
* receptivitate crescută faţă de problemele mediului
* curiozitate ştiinţifică
* comportament responsabil faţă de mediu
* dorinţă concretă de acţiune
* gândire şi atitudine pozitivă faţă de mediu
* crearea unui cadru pentru exprimarea propriilor păreri
* naturaleţe, spontaneitate în comunicare şi în manifestarea comportamentală
* cultivarea sentimentului că fiecare dintre noi este important în acţiunea de protejare a
mediului
Nivelul cel mai profund de înţelegere a ecologiei este înţelegerea că suntem parte dintr-un mare
întreg, cosmic, din univers – Fritjof Capra, fizician
Morala se trăieşte, nu se visează, ea se realizează sub semnul credibilului, realului, şi nu sub cel al
imaginarului.
Set nou de comportamente desprinse din contactul cu mediul concret
Un cunoscut şi apreciat proverb chinezesc spune: Dacă te gândeşti la ziua care va urma, ia-ţi de
mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma – plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul care
va urma – educă copiii.
Participând la această activitate, şi copiii şi părinţii şi-au îmbogăţit comportamentul cu un set de
patru piese din colecţia Educaţie durabilă:
1. vor privi natura mai atent;
2. vor lua atitudine;
3. vor participa la acţiuni concrete de protejare a mediului;
4. măcar în ceasul al doisprezecelea, au conştientizat efectele nesăbuinţei noastre.
De altfel, în încheierea activităţii domnul profesor de biologie le-a spus: Sunt convins că după
această activitate, veţi privi natura cu alţi ochi şi nu veţi fi indiferenţi când cineva rupe o creangă sau o
frunză. Orice frunză ruptă înseamnă că ne ţine cineva de nas şi nu putem respira.
Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!
Evaluarea activităţii prin prisma realizării obiectivelor: FOARTE VERDE!
* Activitatea a contribuit la extinderea cunoştinţelor ecologice, a trezit interesul pentru explorarea
pe viu a realităţii.
* Timp de-o oră, am privit natura altfel, am gândit şi acţionat altfel.
Un nou mod de gândire e necesar dacă oamenii vor să supravieţuiască. ( Albert Einstein )
* În conştiinţa tuturor s-a aprins beculeţul verde: Avem puţin timp rămas pentru a reuşi sau eşua în
asigurarea unui viitor speciei noastre. ( Jacques Cousteau )
* Prin modul în care a fost structurată, lecţia a întreţinut o atitudine activă din partea elevilor. Se
ştie că O sarcină plicticoasă sau rutinieră nu invită la explorare, după cum alta prea incertă, cu prea
multe necunoscute poate provoca nelinişte şi renunţare, ceea ce duce la diminuarea explorării.
( J. S. Bruner )

19. * S-a reuşit o comunicare benefică, un adevărat flux informaţional, profesorul şi elevul ajungând
într-o relaţie de parteneri, într-un stadiu comun de cercetare şi căutare, în care fiecare are de învăţat de
la celălalt, unul din punct de vedere al materiei, celălalt din punct de vedere psihologic; profesorul
pătrunde tot mai adânc în procesele de gândire speciale ale elevilor de anumite vârste şi, prin aceasta,
găseşte mereu mai multe motive de încredere în capacitatea de gândire proprie pe care o pretinde de la
elevi. ( E. Fries )
* Materialul didactic viu garantează temeinicia cunoştinţelor şi durabilitatea educaţiei după
principiul Ceea ce ochiul vede, inima nu uită.
* Lecţia plimbare Arborele de lalele e un început bun pentru un viitor şi mai bun.
Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat
deloc. ( Sir Peter Scott )
* În concluzie:
Am făcut ce am putut pentru ca oamenii să fie buni şi să trăiască mai fericiţi.
A.Gide
19. 08. 2010 Coordonator proiect,
Înv. Dumitru Elena