Programa de biologie

1. Anexa nr. ………. la ordinul ministrului educa iei na ionale i cercetării tiin ifice nr.ț ț ș ș ț ……/……….
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE I CERCETĂRII TIIN IFICEȘ Ș Ț
Programa colarăș
pentru disciplina
BIOLOGIE
CLASELE a V-a – a VIII-a
Bucure ti, 2017ș

2. Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Biologie reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul
gimnazial. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, la aria curriculară Matematică şi
ştiinţe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/săptămână pentru clasele a V-a i a VIII-a, respectiv 2ș
ore/săptămână pentru clasele a VI-a i a VII-a.ș
Programa disciplinei Biologie este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe
competenţe. Construcţia acestei programe a pornit de la structurarea achiziţiilor dobândite de elevi în
învă ământul primar, urmărindu-se, în acela i timp, racordarea laț ș Cadrul de referinţă pentru ştiinţe
TIMSS 2011, să răspundă la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene
privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), precum şi
contribuţia specifică la profilul de formare al elevului din ciclul gimnazial. Programa vizează, în primul
rând, formarea competenţei cheie specifică disciplinei („competenţe matematice şi competenţe de bază
în ştiinţe şi tehnologii”), dar contribuie şi la formarea altor competen e cheie cum ar fi: comunicarea înț
limba maternă, a învăţa să înveţi, competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de
comunicaţie, competenţe sociale şi civice, iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilizare culturală şi exprimare
artistică.
Prin competen ele generale i specifice propuse, studiul disciplineiț ș Biologie contribuie la realizarea
profilului de formare a elevului, absolvent al nivelului gimnazial de învă ământ, prin dezvoltareaț
capacită ii elevului de a rezolva probleme i situa ii problemă din via a cotidiană, de a proiecta şi derulaț ș ț ț
un demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru, de a prelucra, reprezenta grafic i interpretaș
date şi dovezi experimentale, de a- i imagina şi realiza unele produse utile pentru activităţile curente iș ș
de a manifesta interes pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat.
Disciplina Biologie, prin specificul său, vizează observarea şi explorarea lumii vii în ansamblul său
dar i componentele, procesele şi fenomenele caracteristice. În cadrul orelor de biologie, elevii suntș
îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare, a
mediului de via ă apropiat, a rela iilor observabile dintre vie uitoare i mediul lor de via ă, cătreț ț ț ș ț
în elegerea propriului loc în natură, a consecin elor propriului comportament asupra sănătă ii sale i aț ț ț ș
mediului. Învăţarea promovată de această disciplină urmăreşte raportarea elevului la mediul de viaţă cu
mijloacele i metodele specifice adaptate vârstei acestuia.ș
Formarea competen elor propuse se bazează pe o multitudine de conexiuni pe care profesorul leț
poate face în dialog cu elevii, pe implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, aplicare şi
experimentare. Astfel, se dezvoltă capacitatea elevilor de a integra informaţii noi în modele explicative
proprii, de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viaţa cotidiană, de a găsi
soluţii la probleme noi, de a- i forma gândirea logică, dar i de a- i manifesta creativitatea iș ș ș ș
originalitatea.
Societatea contemporană oferă membrilor ei contexte tot mai variate, situa ii i probleme fărăț ș
răspunsuri prefabricate, la care ace tia trebuie să găsească adesea rezolvare. Capacitatea de adaptareș
necesară cere repere reprezentate de anumite valori şi atitudini, capacităţi de reacţie, aptitudini formate
pe parcursul învăţării ce îi vor facilita elevului - viitor adult, integrarea în mediul social şi natural. Spiritul
de investiga ie,ț curiozitatea i capacitatea de a- i pune întrebări,ș ș spiritul de observa ie, interpretareaț
critică a faptelor observate, dorinţa de a împărtăşi experienţe proprii i de a facilita învă area altora,ș ț
receptivitatea şi flexibilitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în viaţa cotidiană sunt atitudini dezvoltate
de disciplina Biologie. Ele sunt fundamentul creării unei personalităţi puternice, dinamice bazată pe valori
precum respectul faţă de adevărul ştiinţific şi faţă de orice formă de viaţă, cooperarea între persoane,
toleranţa faţă de opiniile altora, grija faţă de sănătatea proprie şi a mediului înconjurător.
Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte
particulare diverse.
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
2

3. Competenţele generale vizate de disciplina Biologie reprezintă achiziţiile de cunoaştere, abilită ileț
i atitudinile dobândite de elevi în gimnaziu.ș
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe parcursul
unui an şcolar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde şi exemple de activităţi de învăţare
concrete, variate care valorifică implicarea activă şi învăţarea conştientă a elevului. Activită ile deț
învă areț constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor.
Exemplele de activităţi de învăţare, propuse de programa colară, sunt formulate cu un anumit grad deș
generalitate, pentru a permite o abordare flexibilă, adecvată particularităţilor de vârstă şi nevoilor elevilor.
Conţinuturile învăţării reprezintă mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea
competenţelor; conţinuturile sunt grupate pe următoarele domenii importante:
• Vie uitoarele în mediul lor de via ăț ț
• Func iile fundamentale ale vie uitoarelorț ț
• Sănătatea omului i a mediuluiș
• Evolu ionismț
Sugestiile metodologice cuprind strategii didactice, sugestii recomandate pentru fiecare dintre
cele patru clase de gimnaziu şi elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele didactice în
aplicarea programei. Strategiile didactice propuse recomandă explorarea lumii vii pornind de la situa ii-ț
problemă observate în via a cotidiană, ale căror solu ii pot fi identificate prin activită i de investigare careț ț ț
valorifică i stimulează curiozitatea naturală a elevilor la această vârstă.ș
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
3

4. Competen e generaleț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
4
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cuș
instrumente i metode tiin ificeș ș ț
2. Comunicarea adecvată în diferite contexte tiin ifice i socialeș ț ș
3. Rezolvarea unor situa ii problemă din lumea vie pe baza gândirii logiceț
i a creativită iiș ț
4. Manifestarea unui stil de via ă sănătos într-un mediu natural propiceț
vie iiț

5. CLASA a V-a
Competen e specifice i exemple de activită i de învă areț ș ț ț
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cu instrumenteș
i metode tiin ificeș ș ț
Clasa a V-a
1.1. Extragerea informa iilor dintr-o sursă recomandată: texte, filme, tabele, desene, schemeț
- lectura unor texte din manual, atlase, reviste etc. în scopul extragerii informa iilor, realizăriiț
rezumatului sau a unei scheme logice a con inutuluiț
- vizionarea unor filme cu diverse ecosisteme/ medii de via ă pentru observarea caracteristicilorț
acestora
- observarea unor desene (de exemplu: imagini cu diferite vie uitoare, ecosisteme/ medii de via ă),ț ț
tabele (de exemplu: caracteristici definitorii ale diferitelor grupe de vie uitoare), scheme (deț
exemplu: lan uri trofice) pentru extragerea caracteristicilor structurilor, fenomenelor, proceselorț
reprezentate
1.2. Realizarea dirijată a unor activită i simple de investigare pe baza unor fi e de lucru dateț ș
- participarea la vizite didactice organizate în zone apropiate colii pentru observareaș
caracteristicilor unor ecosisteme
- enun area unei situa ii - problemă/ipoteză de lucru în scopul realizării unei investiga ii (ț ț ț de
exemplu: de ce majoritatea animalelor dintr-o câmpie au culoare cenu ie, de ce întâlnim anumiteș
animale numai în anumite locuri sau momente ale zilei, de ce la câmpie multe plante au flori mici,
fără miros etc.)
- colectarea unor probe din ecosistem în vederea analizei (de exemplu: minerale, probe de sol,
probe de apă în vederea observării vie uitoarelor microscopice)ț
- realizarea unor observa ii microscopice asupra unor organisme colectate din mediu (ț de exemplu:
bacterii fixatoare de azot din nodozităţile leguminoaselor, protiste din ape dulci stagnante, hife ale
mucegaiului comun, alge)
- colectarea/fotografierea unor vie uitoare întâlnite în ecosistem în vederea realizării unorț
observa ii macroscopice (alge, fungi, plante, animale nevertebrate, animale vertebrate)ț
- completarea unor fi e de observa ie cu date rezultate în urma desfă urăriiș ț ș
experimentului/investiga iei (ț de exemplu: plante i animale întâlnite în diferite medii de via ă,ș ț
comportamente animale observate în diferite momente ale zilei, caracteristici ale alcătuirii
vie uitoarelor observate, varia ia factorilor de mediu în diferite momente ale zilei etc.)ț ț
- înregistrarea datelor în tabele/scheme (de exemplu: date culese din observa ii de scurtă duratăț
sau de lungă durată - temperatura, umiditatea, vântul, numărul de ore de lumină pe zi,
tipuri/număr vie uitoare dintr-un ecosistem)ț
- formularea concluziilor rezultate din investiga ia desfă uratăț ș (de exemplu: interpretarea datelor
din fi ele de lucru, din tabele/scheme )ș
- discutarea necesită ii unor reguli de conduită în vederea derulării eficiente a activită ii deț ț
investiga ie propuseț
- îndeplinirea sarcinii de lucru repartizate în cadrul unor vizite de documentare în muzee, sere,
grădini botanice, grădini zoologice sau în cadrul unui proiect, al unei activită i de investigareț
- interevaluarea activită ilor realizate în cadrul echipei sau între echipeț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
5

6. 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte tiin ifice i socialeș ț ș
Clasa a V-a
2.1. Organizarea informa iilor tiin ifice după un plan datț ș ț
- realizarea rezumatului sau a unei scheme logice a con inutului, pe baza lecturii unor texte dinț
manual, atlase, reviste etc.
- corelarea i interpretarea informa iilor extrase din tabele/ scheme (de exemplu: adaptări comuneș ț
unor organisme ce trăiesc în acela i ecosistem/ mediu de via ă)ș ț
- completarea legendei unui desen realizat pe baza informa iilor din diverse surse - texte, imaginiț
(de exemplu: rela ii între vie uitoare, adaptări morfologice ale vie uitoarelor la mediul de via ă)ț ț ț ț
- realizarea unui text pe baza unor desene/scheme (de exemplu: descrierea unei păduri, paji tiș
etc. pe baza câtorva imagini sugestive ale acestora, a unui organism, a unui proces/ fenomen)
- integrarea i citarea corectă a referin elor bibliograficeș ț
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală i scrisăș
- prezentarea unor desene, postere, referate, proiecte realizate (de exemplu: jurnalul vie ii uneiț
plante/ unui animal)
- prezentarea unor expozi ii cu fotografii din vacan ă pentru identificarea unor ecosisteme diferiteț ț
(paji te, pădure, mare, râu, lac) sau a diverselor tipuri de vie uitoare întâlnite în vedereaș ț
identificării lor
- descrierea rela iilor dintre vie uitoare precum i dintre acestea i mediu (verbală, scrisă, cuț ț ș ș
ajutorul unor afi e, desene)ș
- promovarea unor comportamente ecologice în comunitate prin utilizarea mijloacelor de
comunicare TIC, a unor produse artistice realizate i prezentate etc.ș
- participarea la diferite jocuri de rol (de exemplu: simularea unor rela ii între vie uitoare), laț ț
concursuri pe teme ecologice
- compunerea de ghicitori pentru identificarea unor organisme sau a grupelor din care fac parte (de
exemplu: „Cine mă recunoa te?”)ș
- stabilirea i asumarea unor reguli de comunicare în diferite contexteș
3. Rezolvarea unor situa ii problemă din lumea vie pe baza gândirii logice i aț ș
creativită iiț
Clasa a V-a
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
- utilizarea unor imagini, materiale biologice proaspete sau naturalizate, mulaje, colec ii pentruț
observarea caracteristicilor sistemelor biologice
- realizarea de desene, machete ale unor ecosisteme, modele ale unor tipuri de organisme
- reprezentarea grafică a lan urilor i re elelor troficeț ș ț
- analiza unor situa ii-problemă cu ajutorul unor modele grafice (de exemplu: identificareaț
consecin elor pe care le-ar avea dispari ia unei specii dintr-o re ea trofică/ introducerea unei noiț ț ț
specii asupra celorlalte vie uitoare din re ea)ț ț
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscu i în investigarea lumii viiț
- realizarea sarcinilor din cadrul unei investiga ii urmând etapele indicate în fi ele de lucru iț ș ș
regulile de utilizare corectă a instrumentarului de laborator, a microscopului
- realizarea proiectelor respectând regulile/etapele de lucru
- stabilirea unor criterii în scopul clasificării organismelor studiate sau al realizării unor colec ii deț
semin e, frunze, fructe uscate, cochilii, pene etc.ț
- realizarea unor colec ii de frunze, fructe, cochilii, pene, fotografii cu diferite categorii deț
vie uitoare etc. în vederea observării asemănărilor i deosebirilor între elemente din aceea iț ș ș
categorie
- efectuarea unor exerci ii de recunoa tere i încadrare a speciilor studiate în grupe sistematice,ț ș ș
pe baza comparării caracteristicilor observate
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
6

7. 4. Manifestarea unui stil de via ă sănătos într-un mediu natural propice vie iiț ț
Clasa a V-a
4.1. Utilizarea achizi iilor din domeniul biologiei în via a cotidianăț ț
- jocuri de rol, simulări ale unor situa ii din care să reiasă reguli de igienă pentru prevenireaț
infestării cu parazi i de la animalele domestice i de companieț ș
- identificarea i utilizarea unor plante cu rol important în via a omului: plante medicinale, melifere,ș ț
ornamentale etc.
- cultivarea plantelor (de exemplu: minisere, pepiniere de arbu ti sau de arbori, îngrijirea plantelorș
din clasă i a spa iilor verzi din proximitatea colii)ș ț ș
- îngrijirea animalelor (de exemplu: acvariu, terariu, animale domestice i de companie, construireaș
de căsu e pentru păsări)ț
4.2. Recunoa terea consecin elor activită ilor umane i ale propriului comportament asupraș ț ț ș
mediului înconjurător
- efectuarea unor vizite, excursii pentru promovarea frumuse ilor naturale i pentru observareaț ș
efectelor unor comportamente umane asupra acestora
- stabilirea i aplicarea regulilor de comportament ecologic în timpul excursiilor, vizitelor, în clasă,ș
acasă
- participarea la activită i ecologice i de promovare a unui stil de via ă sănătosț ș ț
- realizarea de diverse produse din materiale reciclabile
Con inuturiț
Domenii de con inutț Conţinuturi*
Vie uitoarele în mediulț
lor de via ăț
Laboratorul de biologie - metode i instrumente de investigare aș
mediului înconjurător
Vie uitoarele din mediul apropiat i mai îndepărtatț ș
(grădină/parc/livadă, paji te, pădure, ape curgătoare, ape stătătoare,ș
pe teră, Delta Dunării - Rezerva ie a Biosferei, Marea Neagră):ș ț
• ecosistem (biotop, biocenoză)
• factorii de mediu i varia ia lorș ț
• specii reprezentative: exemple, adaptările lor la mediul de via ăț
• rela ii între vie uitoare: de hrănire (categorii trofice, lan uri iț ț ț ș
piramide trofice); de reproducere; de apărare
• importan a vie uitoarelor pentru natură i omț ț ș
• locul omului i impactul său asupra mediului: îngrijirea plantelorș
cultivate i a animalelor domestice i de companie, prevenirea unorș ș
infestări/infectări cu parazi i din mediul apropiat i a degradăriiț ș
mediului
Particularită i ale vie uitoarelor din alte zone ale planeteiț ț
Clasificarea speciilor studiate
Grupe de vie uitoare:ț bacterii, protiste, ciuperci, plante (alge
macroscopice, mu chi, ferigi, gimnosperme, angiosperme), animaleș
(spongieri, celenterate, viermi, molu te, artropode, pe ti, amfibieni, reptile,ș ș
păsări, mamifere) - caractere generale
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
7

8. Lucrări practice
1. Prezentarea microscopului optic, a lupei (componente, mod de utilizare), a altor instrumente de
lucru în laboratorul de biologie i pe terenș
2. Studierea unor ecosisteme din apropierea colii: înregistrarea unor factori abiotici (de exempluș :
temperatură, precipita ii, curen i de aer) i a unor factori biotici (de exempluț ț ș : fotografierea
organismelor, numărarea, separarea organismelor animale/vegetale din substrat)
3. Observarea unor specii reprezentative de plante i animale din mediul de via ă apropiat pentruș ț
eviden ierea caracterelor generale i realizarea unor compara ii (de exempluț ș ț : plante – animale,
ciuperci – plante, vertebrate – nevertebrate, pe ti – amfibieni – reptile - păsări – mamifere)ș
4. Realizarea de observa ii microscopice asupra unor organisme cu ajutorul preparatelor proaspeteț
sau fixate (de exemplu: bacterii fixatoare de azot din nodozităţile leguminoaselor, protiste din ape
dulci stagnante, mucegaiuri, alge)
5. Realizarea unor observa ii de lungă durată pentru eviden ierea influen ei factorilor de mediuț ț ț
asupra cre terii i dezvoltării unor vie uitoare (de exempluș ș ț : calendarul naturii, unele colecţii/
expoziţii de fotografii ale ecosistemelor observate, identificarea unor zone poluate i nepoluate)ș
6. Colectarea şi conservarea materialului biologic (de exemplu: realizarea unor colecţii de conuri,
seminţe, cochilii de melci, pene etc.)
7. Efectuarea unor lucrări/activită i de îngrijire a plantelor i animalelor (de exempluț ș : amenajarea
unui colţ verde/viu al clasei / laboratorului/ şcolii/ locuin ei; activităţi practice de înmulţireț
vegetativă, cultivare i îngrijire de plante anuale i perene; realizarea şi amplasarea de căsuţeș ș
pentru păsărele; realizarea şi amplasarea de hrănitori şi adăpători pentru păsărele; înfiin areaț
unor microsere/microgospodării)
8. Vizite la grădini botanice, grădini zoologice, ferme de cre tere a animalelor i/sau plantelor,ș ș
gospodării individuale
*Notă: Con inuturile vor fi abordate din perspectiva competen elor specifice. Activită ile de învă areț ț ț ț
sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competen e.ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
8

9. CLASA a VI-a
Competen e specifice i exemple de activită i de învă areț ș ț ț
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cu instrumenteș
i metode tiin ificeș ș ț
Clasa a VI-a
1.1. Selectarea surselor: texte, filme, tabele, desene, scheme, grafice, diagrame pentru extragerea
informa iilorț
- stabilirea unor criterii de selec ie a surselor de informare i a metodelor de lucru (ț ș de exemplu:
pentru selectarea surselor de informare referitoare la acordarea măsurilor de prim ajutor)
- căutarea i selectarea informa iilor dintr-o sursă (de exemplu: selectarea informa iilor despreș ț ț
particularită i ale func iilor i organelor într-un anumit mediu utilizând manualul, o revistă, unț ț ș
atlas, un site, un film)
- selectarea i vizionarea unor filme în scopul observării structurii i func ionării unor organe, aș ș ț
particularită ilor lor în diferite medii de via ăț ț
1.2. Realizarea independentă a unor activită i de investigare pe baza unor fi e de lucru dateț ș
- realizarea de observa ii microscopice asupra celulelor (deț exemplu: celule macroscopice la
citrice, microscopice din epiderma de ceapă, din mucoasa bucală) i a esuturilor în scopulș ț
eviden ierii caracteristicilor lor, a asemănărilor i a deosebirilorț ș
- evidenţierea rolurilor unor ţesuturi (de exemplu: eliberarea substan elor secretate prin strivireaț
petalelor de trandafir, a frunzelor de mentă, a cojii de portocală etc.; eviden ierea amidonului dinț
esutul de depozitare al tuberculului de cartof prin colorare cu iod, eviden ierea flexibilită ii i aț ț ț ș
rezisten ei dată de esuturile mecanice prin îndreptarea unui jet de aer către tulpina ierboasă aț ț
unei plante; eviden ierea vaselor lemnoase prin a ezarea tulpinii unei plante cu flori albe într-unț ș
lichid colorat)
- realizarea unor experimente simple pentru eviden ierea unor procese fiziologice urmărindț
enun area unei situa ii - problemă/ipoteză de lucru, alegerea metodelor i a instrumentelor,ț ț ș
realizarea observa iilor, a măsurătorilor, colectarea i înregistrarea datelor în tabele/scheme,ț ș
interpretarea datelor, formularea i prezentarea concluziilor (deș exemplu: eviden iereaț
fotosintezei, extragerea clorofilei, eviden ierea ac iunii unor sucuri digestive, eviden ierea roluluiț ț ț
peri orilor absorban i, eviden ierea circula iei sevei brute, măsurarea pulsului, a tensiuniiș ț ț ț
arteriale, a frecven ei respiratorii în condi ii de repaus i de efort, eviden ierea fermenta ieiț ț ș ț ț
alcoolice i a celei lactice, măsurarea perimetrului toracic în inspira ie i în expira ie, punerea înș ț ș ț
eviden ă a vaporilor de apă din aerul expirat, eviden ierea transpira iei i a eliminării apei subț ț ț ș
formă de picături la plante, eviden ierea influen ei unor factori de mediu asupra func iilor laț ț ț
plante)
1.3. Colaborarea în echipă pentru îndeplinirea sarcinilor de explorare a sistemelor vii
- stabilirea unor reguli de conduită în vederea desfă urării eficiente a investiga iilor în echipăș ț
- îndeplinirea sarcinii de lucru repartizate în cadrul unor vizite de documentare sau al activită ilorț
experimentale (de exemplu: într-o echipă care investighează modificarea unor parametri
fiziologici, unii elevi măsoară pulsul, tensiunea arterială, respectiv frecven a respiratorie înț
repaus, al i elevi investighează aceia i parametri în efort)ț ș
- cooperarea în cadrul echipei respectând regulile stabilite (de exemplu: în echipa care
investighează modificarea unor parametri fiziologici în repaus/ efort, elevii compară datele
ob inute i interpretează rezultatele)ț ș
- interevaluarea activită ilor realizate în cadrul echipei sau între echipeț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
9

10. 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte tiin ifice i socialeș ț ș
Clasa a VI-a
2.1. Organizarea informa iilor tiin ifice după un plan propriuț ș ț
- elaborarea unui plan pentru documentare i organizarea informa iilor (de exemplu: pentru lec iiș ț ț
de recapitulare, activită i de proiecte)ț
- realizarea rezumatului sau a unei scheme logice a con inutului pe baza lecturii unor texte dinț
manual, atlase, reviste etc.
- extragerea informa iilor dintr-un grafic/tabel/diagramă/schemă în scopul corelării i interpretăriiț ș
lor (de exemplu: citirea datelor din tabelele fiecărei echipe care a studiat câte un aspect al
influen ei unui factor de mediu asupra unei func ii vegetale i corelarea lor)ț ț ș
- completarea legendei unui desen realizat (de exemplu: alcătuirea generală a unei plante cu flori
sau a unui mamifer) pe baza informa iilor din diverse surse (texte, imagini)ț
- redactarea unui text pe baza unor desene/scheme (de exemplu: descrierea unei structuri/a unui
proces/fenomen)
2.2. Realizarea de produse de prezentare a informa iilor: modele, forme grafice, texte, cu mijloaceț
TIC, produse artistice, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
- realizarea de postere, pliante, desene, prezentări multimedia, afi e în cadrul unor expozi ii cuș ț
diverse teme (de exemplu: „Cum trăiesc animalele în mediul acvatic/ aerian/ terestru”)
- elaborarea i prezentarea unor compuneri/ eseuri pentru descrierea particularită ilor de alcătuireș ț
a organelor/sistemelor de organe vegetale i animale în corela ie cu func ia îndeplinită (deș ț ț
exemplu: „De ce oamenii respiră prin plămâni? De ce pe tii respiră prin branhii?”, „De ceș
carnivorele nu se pot hrăni cu iarbă?”)
- ateliere de lucru pe diverse teme: crearea unor produse artistice, a unor ghicitori, a unor povestiri
cu teme biologice în cadrul unor concursuri, interpretarea de scenete/ scenarii/ jocuri de rol pe
diverse teme biologice
3. Rezolvarea unor situa ii problemă din lumea vie pe baza gândirii logice i aț ș
creativită iiț
Clasa a VI-a
3.1. Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice
- observarea unor plan e, mulaje, preparate microscopice, material biologic proaspăt sauș
conservat,radiografii etc. pentru identificarea caracteristicilor unor organe, esuturi, celuleț
- realizarea/interpretarea unor scheme, grafice, diagrame, desene, mulaje, plan e referitoare laș
func iile de nutri ie în lumea vegetalăț ț iș în lumea animală
3.2. Aplicarea unor algoritmi selecta i adecvat în investigarea lumii viiț
- întocmirea unor fi e de lucru, fi e de observa ie, tabele i scheme recapitulativeș ș ț ș
- stabilirea etapelor unor procese fiziologie, ale unor investiga iiț
- rezolvarea de probleme (de exemplu aspecte de fiziologie vegetală i animală - respiratorie,ș
circulatorie, digestivă, excretorie)
- realizarea unor studii de caz privind adaptările organismelor vegetale i animale la condi iile deș ț
mediu
4. Manifestarea unui stil de via ă sănătos într-un mediu natural propice vie iiț ț
Clasa a VI-a
4.1.Transferarea achizi iilor din domeniul biologiei în contexte noiț
- studii de caz din care să rezulte necesitatea adoptării unor reguli de igienă personală în vederea
prevenirii îmbolnăvirilor, a infestării cu parazi i de la animalele domestice i de companieț ș
- exerci ii de căutare a unor solu ii tehnice inspirate din structurii ale lumii vii (deț ț exemplu: cum să
preluăm oxigenul din apă - studiul unei branhii)
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
10

11. Clasa a VI-a
- efectuarea de lucrări de îngrijire a unor plante, animale domestice i/sau de companieș
- exersarea unor comportamente responsabile în cazul situa iilor de urgen ă (ț ț de exemplu:
cutremure, incendii, accidente etc.)
4.2. Identificarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate
- vizionarea unor filme în vederea stabilirii consecin elor pe termen scurt si lung a ac iunii unorț ț
agen i patogeni/ factori poluan i asupra stării de sănătate a vie uitoarelor, inclusiv a omuluiț ț ț
- recunoa terea consecin elor unor comportamente cu risc asupra stării de sănătate (ș ț de exemplu:
consumul de tutun, alcool, droguri, alimenta ia nesănătoasă)ț
- realizarea unor proiecte de grup, portofolii, referate, pe diverse teme (de exemplu: rela ia dintreț
alimenta ia fast-food i obezitate)ț ș
- realizarea unor anchete, interviuri cu membrii familiei, colegi, pe teme precum regimul alimentar
(cantitatea, calitatea i repartizarea în timp a alimentelor consumate)ș
- exerci ii de analiză a consecin elor i de luare a deciziilor corecte privind propriul comportament -ț ț ș
autoevaluarea comportamentului alimentar, a regimului hidric, a obi nuin ei de a face sport sauș ț
mi care în aer liberș
- întocmirea unei ra ii alimentare echilibrate i adaptate vârstei pe baza studierii unor piramideț ș
alimentare, întocmirea unui orar zilnic cu timp alocat mi cării în aer liber sau sportuluiș
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
11

12. Con inuturiț
Domenii de con inutț Conţinuturi*
Func iile fundamentale aleț
vie uitoarelorț
Organismul - un tot unitar
• Organismul unei plante superioare (organe, esuturi, celule)ț
• Organismul unui mamifer i al omului (sisteme de organe,ș
organe, esuturi, celule)ț
Func iile de nutri ie în lumea vieț ț
Hrănirea
• Fotosinteza, frunza - rolul cloroplastelor i al stomatelor,ș
influen a factorilor de mediu, importan a fotosintezei în naturăț ț
• Sistemul digestiv i digestia la omș
• Adaptări ale digestiei i organelor digestive la diferite animale înș
func ie de regimul de hrană (ierbivore, carnivore, omnivore)ț
• Alte tipuri de hrănire în lumea vie: saprofită i parazită, planteș
carnivore
Respira iaț
• Respira ia - proces prin care se ob ine energie (respira iaț ț ț
anaerobă - fermenta ia i aerobă)ț ș
• Respira ia la plante, frunza - rolul stomatelor în schimbul deț
gaze, influen a factorilor externi i interniț ș
• Sistemul respirator i respira ia la omș ț
• Respira ia în medii de via ă diferite (traheală, cutanată,ț ț
branhială, pulmonară)
Circula iaț
• Absorb ia i circula ia sevei brute i a sevei elaborate, rădăcinaț ș ț ș
i tulpina - rolul peri orilor absorban i i al vaselorș ș ț ș
conducătoare, influen a factorilor de mediuț
• Mediul intern, sângele – componente i rolul lor, importan aș ț
vaccinării, grupe sangvine
• Sistemul circulator i circula ia la omș ț
• Particularită i ale circula iei (inima i tipuri de circula ie, animaleț ț ș ț
cu temperatura sângelui variabilă/constantă)
Excre iaț
• Transpira ia la plante, frunza - rolul stomatelor, influen aț ț
factorilor de mediu
• Sistemul excretor i excre ia la omș ț
• Particularită i ale excre iei în medii de via ă diferiteț ț ț
Rela ii între func iile de nutri ieț ț ț
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilorș
Lucrări practice
1. Observa ii asupra celulelor macroscopice (ț de exemplu: la citrice) i microscopice (de exempluș :
celulele vegetale din epiderma de ceapă, celule animale din mucoasa bucală)
2. Observa ii microscopice asupra esuturilor vegetale i animale pe preparate fixeț ț ș
3. Experien e simple de punere în evidenţă a rolului ţesuturilor (ț de exemplu: esutul secretor dinț
petalele de trandafir, din frunzele de mentă, din coaja de portocală; esutul de depozitare -ț
amidonul din tuberculul de cartof)
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
12

13. 4. Eviden ierea procesului de fotosinteză (ț de exemplu: producerea de oxigen la o plantă acvatică,
necesitatea prezen ei CO2 pentru fotosinteză, producerea de amidon la o plantă terestră,ț
extragerea pigmen ilor clorofilieni din frunze)ț
5. Observarea influen ei factorilor de mediu asupra fotosintezei (lumina, temperatura)ț
6. Eviden ierea ac iunii unor sucuri digestive (ț ț de exemplu: saliva, bila)
7. Eviden ierea respira iei aerobe la plante (ț ț de exemplu: după consumul de oxigen i după dioxidulș
de carbon eliminat, determinarea consumului de substan e organice)ț
8. Eviden ierea respira iei anaerobe (fermenta ia alcoolică – drojdia de bere; fermenta ia lactică -ț ț ț ț
acrirea laptelui)
9. Măsurarea frecven ei respiratorii în condi ii de repaus i de efort, a perimetrului toracic înț ț ș
inspira ie i în expira ieț ș ț
10. Punerea în eviden ă a vaporilor de apă din aerul expiratț
11. Simularea rolului lichidului pleural în mi cările respiratoriiș
12. Eviden ierea rolului peri orilor absorban i în absorb ia apeiț ș ț ț
13. Eviden ierea circula iei sevei brute prin plantă (ț ț de exemplu: ramură de plop sau tei în apă cu
albastru de metilen, ghiocei/ narcise în cerneală sau al i coloran i)ț ț
14. Observarea influen ei temperaturii asupra absorb iei i a circula iei sevelorț ț ș ț
15. Măsurarea pulsului i a tensiunii arteriale în condi ii de repaus i de efortș ț ș
16. Disec ia inimii de mamiferț
17. Eviden ierea transpira iei i a eliminării apei sub forma de picături la planteț ț ș
18. Disec ia unui rinichi de mamiferț
*Notă: Con inuturile vor fi abordate din perspectiva competen elor specifice. Activită ile de învă areț ț ț ț
sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competen e.ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
13

14. CLASA a VII-a
Competen e specifice i exemple de activită i de învă areț ș ț ț
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cu instrumenteș
i metode tiin ificeș ș ț
Clasa a VII-a
1.1. Sistematizarea informa iilor extrase din diferite surse: texte, filme, tabele, desene, scheme,ț
grafice, diagrame
- extragerea/organizarea după diferite criterii a informa iei din/în tabele, scheme, grafice,ț
diagrame, fragmente de text, atlase, reviste, internet etc.
- înregistrarea datelor privind anatomia i fiziologia structurilor observate (sistem nervos, organeș
de sim , glande endocrine, structuri locomotorii) sub diferite formeț
1.2. Realizarea independentă a unor activită i de investigare pe baza unor fi e de lucru propriiț ș
- realizarea de observa ii macroscopice asupra unor organe animale (oase, mu chi, encefal,ț ș
măduva spinării) i vegetale (flori, fructe, semin e) pentru stabilirea caracteristicilor lorș ț
- efectuarea de disec ii asupra unor organe (de exemplu: disec ia globului ocular) pentru stabilireaț ț
caracteristicilor lor anatomice
- realizarea de observa ii microscopice asupra unor esuturiț ț (de exemplu: esut epitelial, muscular,ț
osos, nervos), structuri (sporangi, spori), procese (înmugurirea la drojdii)
- realizarea unor lucrări de înmul ire a unor plante ornamentale/ de cultură prin însămân are,ț ț
bută ire, altoireș
- realizarea unor experimente/investiga ii pentru eviden ierea unor procese fiziologice urmărindț ț
enun area unei situa ii - problemă/ipoteză de lucru, alegerea metodelor i a instrumentelor,ț ț ș
realizarea observa iilor, a măsurătorilor, colectarea i înregistrarea datelor în tabele/scheme,ț ș
interpretarea datelor, formularea i prezentarea concluziilor (ș de exemplu: eviden ierea influen eiț ț
factorilor de mediu asupra germina iei, a cre terii i dezvoltării plantelor; eviden ierea mi cărilorț ș ș ț ș
la plante; evidenţierea relaţiilor între creşterea i dezvoltarea animalelor şi factorii de mediu;ș
observarea comportamentului de reproducere, de apărare la unele animale)
- realizarea unor experimente demonstrative (de exemplu: reflexul rotulian, achilean, reflexul
pupilar fotomotor, determinarea punctului proxim, determinarea sensibilită ii tactile, termice iț ș
dureroase, determinarea câmpului vizual monocular i binocular, determinarea acuită ii auditive,ș ț
a acuită ii gustative, harta gusturilor pe limbă, adaptarea receptorilor olfactivi, eviden iereaț ț
amprentelor, eviden ierea rolului pavilionului urechii, eviden ierea sărurilor minerale din oaseț ț
etc.)
1.3. Asumarea de roluri în cadrul echipei pentru rezolvarea sarcinilor de lucru
- stabilirea unor reguli de conduită în vederea desfă urării eficiente a investiga iilor în echipăș ț
- stabilirea resurselor disponibile pentru alegerea sarcinii de lucru (de exemplu: pentru
observarea comportamentului reproductiv, de apărare la animale, elevii care au acasă animale
de companie efectuează observa iile, elevii care nu au acasă animale de companie efectueazăț
prelucrarea grafică a observa iilor)ț
- alegerea sarcinii în cadrul echipelor ce realizează o investiga ieț (de exemplu: pentru
investigarea caracteristicilor structurale i func ionale ale pielii, o echipă eviden iază amprenteleș ț ț
digitale, alta acuitatea tactilă, alta sensibilitatea termică etc.)
- cooperarea în cadrul echipelor (de exemplu: compararea datelor ob inute de echipele careț
investighează caracteristicile structurale i func ionale ale pielii i interpretarea rezultatelor)ș ț ș
- interevaluarea activită ilor realizate în cadrul echipei sau între echipeț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
14

15. 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte tiin ifice i socialeș ț ș
Clasa a VII-a
2.1.Interpretarea contextualizată a informa iilor tiin ificeț ș ț
- realizarea de tabele comparative privind particularită ile sistemelor de organe în func ie deț ț
mediul i modul de via ă (de exemplu: adaptări locomotorii la mediile de via ă, adaptări iș ț ț ș
interrela ii ale organelor de sim etc.)ț ț
- conceperea unor scheme, grafice, tabele pentru eviden ierea legăturilor cauzale între procese,ț
influen a unor factori asupra proceselor fiziologice studiate (ț de exemplu: luminozitatea iș
acuitatea vizuală, numărul orelor de somn i aten ia, consumul de alcool i echilibrul, consumulș ț ș
de cofeină i randamentul intelectual etc.)ș
- analiza unor date statistice (de exemplu: corelarea acte de violen ă/accidente rutiere/ morbiditateț
- consum de alcool sau droguri, comportament sexual iresponsabil – ITS, sarcină nedorită) în
scopul identificării comportamentelor de risc
- formularea de concluzii (de exemplu: formularea unor reguli de igienă/ stil de via ă sănătos, peț
baza informa iilor extrase din diferite surse de documentare, privind func iile de rela ie i deț ț ț ș
reproducere)
2.2. Expunerea, în cadrul unui grup,a informa iilor prezentate sub diverse forme: modele, grafice,ț
texte, cu mijloace TIC, produse artistice, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
- elaborarea i prezentarea unor referate pe o temă dată, a unei comunicări tiin ifice, pornind deș ș ț
la o investiga ie/proiectul claseiț
- dezbateri, mese rotunde pe teme vizând igiena/comportamentele de risc/miturile privind func iileț
de rela ie i de reproducereț ș
- ateliere de lucru pentru elaborarea/confec ionarea unor materiale de promovare a unui stil deț
via ă sănătosț
- jocuri de rol cu teme ce vizează elemente de anatomia i fiziologia plantelor, a animalelor i aș ș
omului
3. Rezolvarea unor situa ii problemă din lumea vie pe baza gândirii logice i aț ș
creativită iiț
Clasa a VII-a
3.1. Realizarea unor modele ale sistemelor biologice
- realizarea/interpretarea unor scheme, grafice, diagrame, desene, mulaje, plan e ce ilustreazăș
aspecte ale func iilor de rela ie i de reproducere în lumea vegetală i animalăț ț ș ș
- alcătuirea unor colec ii de flori, fructe uscate, semin e pentru observarea caracteristicilor i aț ț ș
diversită ii unor organeț
- realizarea/ interpretarea unor machete, modele func ionale ale unor structuri construite dinț
diverse materiale (de exemplu: un model al rela iei func ionale dintre oase i mu chi, modele aleț ț ș ș
unor tipuri de articula ii)ț
- modelarea în plastilină a unor procese (de exemplu: diviziunea bacteriilor, înmugurirea drojdiilor
etc.)
- crearea de anima ii ale unor procese (de exemplu: polenizarea) utilizând aplica ii on-line i off-ț ț ș
line
3.2. Elaborarea unor algoritmi pentru realizarea unei investiga iiț
- stabilirea etapelor de desfă urare a experimentelor, a materialelor necesare, a modului de lucruș
i de redare a datelor în conformitate cu ipoteza formulată (se pot utiliza i aplica ii on-line)ș ș ț
- elaborarea fi elor de observa ie/ de lucru cu respectarea etapelor de desfă urare aș ț ș
experimentului/ investiga ieiț
- conceperea de tabele recapitulative, chestionare
- stabilirea unor criterii de comparare i clasificare a unor structuri, procese în scopul identificăriiș
asemănărilor i deosebirilor dintre eleș
- elaborarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme specifice lumii vii (de exemplu: analiza
unei reac ii comportamentale ca răspuns la un stimul)ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
15

16. 4. Manifestarea unui stil de via ă sănătos într-un mediu natural propice vie iiț ț
Clasa a VII-a
4.1. Conceperea unor măsuri de men inere i promovare a unui stil de via ă sănătosț ș ț
- realizarea unui program personal de activitate zilnică, echilibrat din punct de vedere al timpului
alocat învăţării, odihnei active şi somnului
- promovarea unor atitudini corecte pentru men inerea integrită ii anatomice i func ionale aț ț ș ț
sistemului locomotor (de exemplu: dozarea efortului în timpul activită ilor fizice pentru prevenireaț
entorselor, luxaţiilor, fracturilor; pozi ia corectă în bancă pentru prevenirea deformărilor coloaneiț
vertebrale etc.)
- exersarea unor comportamente responsabile în cazul situa iilor de urgen ă (de exemplu:ț ț
accidente incendii, inunda ii, cutremure etc.)ț
4.2. Interpretarea rela iilor dintre propriul comportament i starea de sănătateț ș
- vizionarea unor filme, întâlniri cu speciali ti în scopul identificării unor comportamente de risc i alș ș
realizării de predicţii referitoare la consecin ele medicale i sociale ale adoptării unor astfel deț ș
comportamente (sedentarism, suprasolicitare fizică i intelectuală, consum de alcool, cofeină,ș
droguri, BTS, sarcină la o vârstă nepotrivită etc.)
- aplicarea de chestionare, realizarea de interviuri cu membri ai familiei/colegi pe teme precum
regimul de muncă i odihnă, activitatea în aer liberș
- autoevaluarea propriului comportament în scopul întocmirii unui program de activitate i odihnăș
zilnic, adecvat vârstei i nevoilor intelectuale i fiziceș ș
Con inuturiț
Domenii de con inutț Conţinuturi*
Func iile fundamentale aleț
vie uitoarelorț
Func iile de rela ieț ț
• Sensibilitatea i mi carea la planteș ș
• Sistemul nervos la om: clasificare; alcătuire, func ii (encefalul,ț
măduva spinării, nervii); neuronul - alcătuire i proprietă iș ț
• Organele de sim la om (ochi, ureche, nas, limbă, piele) -ț
alcătuire, func iiț
• Particularită i ale sensibilită ii la animaleț ț
• Glandele endocrine la om (hipofiză, tiroidă, pancreas endocrin,
suprarenale) - localizare, principalii hormoni i efectele lor,ș
disfunc ii endocrineț
• Sistemul locomotor la om (tipuri de oase, compozi ia i rolurileț ș
oaselor, scheletul, tipuri de articula ii după mobilitate,ț
principalele grupe de mu chi, proprietă ile mu chilor, rela iaș ț ș ț
mu chi - oase - articula ii în realizarea mi cării)ș ț ș
• Locomo ia în diferite medii de via ăț ț
Integrarea func iilor de rela ieț ț
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilorș (igiena vie iiț
intelectuale, a organelor de sim i a sistemului locomotor)ț ș
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
16

17. Domenii de con inutț Conţinuturi*
Func ia de reproducereț
• Reproducerea la plantele cu flori (structura i func iile florii laș ț
angiosperme, fructul, sămân a, germina ia semin elor,ț ț ț
cre terea i dezvoltarea plantelor)ș ș
• Înmul irea vegetativă la plante, înmul irea prin spori, înmul ireaț ț ț
prin înmugurire la drojdii, înmul irea la bacteriiț
• Modificări hormonale, somatice, afectiv-emo ionale iț ș
comportamentale la vârsta pubertă iiț
Reproducerea i sistemul reproducător la omș
Autocunoa tere i responsabilitate în concep ie i contracep ieș ș ț ș ț
• Particularită i ale reproducerii sexuate la vertebrate: pe ti -ț ș
fecunda ia externă; amfibieni - dezvoltarea cu metamorfoză;ț
reptile – fecunda ia internă, oul; păsări - fecunda ia internă, oul;ț ț
comportamente de reproducere
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilor sistemuluiș
reproducător la om, infec ii cu transmitere sexualăț
Mecanisme de autoreglare:
Feed-back, termoreglare, bioritmuri
Lucrări practice
1. Eviden ierea mi cărilor la plante (tactisme, tropisme, nastii)ț ș
2. Observa ii microscopice asupra unor esuturi animale (de exempluț ț : epitelii glandulare, epitelii
senzoriale, esut muscular striat, esut osos, esut nervos)ț ț ț
3. Observa ii macroscopice i microscopice asupra encefalului i măduvei spinării la mamifereț ș ș
4. Evidenţierea reflexelor medulare (rotulian, achilean)
5. Disec ia ochiului de mamiferț
6. Realizarea unor experimente simple pentru explorarea func ională a organelor de simţ la om (deț
exemplu: eviden ierea discriminării tactile, a sensibilită ii termice, harta gustului, recunoa tereaț ț ș
diferitelor substanţe după gust i miros, pragurile sensibilităţii gustative i olfactive, reflexulș ș
pupilar fotomotor, câmpul vizual monocular i binocular, vederea cromatică, rolul pavilionuluiș
urechii, probe de echilibru static i cinetic)ș
7. Recunoa terea unor maladii determinate de disfuncţii ale glandelor endocrineș
8. Eviden ierea compozi iei chimice a oaselor (prezen a sărurilor minerale i a substan elorț ț ț ș ț
organice)
9. Observaţii macroscopice asupra alcătuirii diferitelor tipuri de flori, fructe şi seminţe
10. Studierea germinaţiei seminţelor la diverse plante (de exemplu: fasole, grâu, floarea – soarelui) iș
a influen ei factorilor de mediu asupra germina iei (influen a apei, a temperaturii i a cantită ii deț ț ț ș ț
oxigen)
11. Observaţii de lungă durată asupra modului în care factorii de mediu influen ează creşterea şiț
dezvoltarea plantelor (fişe de observare individuală/în grup/proiectul clasei)
12. Realizarea activităţilor practice de înmulţire vegetativă a unor plante decorative/utile (prin
bută ire, altoire, marcotaj)ș
*Notă: Con inuturile vor fi abordate din perspectiva competen elor specifice. Activită ile de învă areț ț ț ț
sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competen e.ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
17

18. CLASA a VIII-a
Competen e specifice i exemple de activită i de învă areț ș ț ț
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cu instrumenteș
i metode tiin ificeș ș ț
Clasa a VIII-a
1.1. Analiza critică a informa iilor extrase din surse diferite: texte, filme, tabele, desene, scheme,ț
grafice, diagrame
- analiza unor surse de informa ie sub formă grafică în scopul formulării unor concluzii referitoareț
la diferite procese (de exemplu: analiza pedigree-urilor unor familii pentru observarea
mecanismelor de transmitere a caracterelor/ bolilor ereditare, analiza unor arbori filogenetici
pentru observarea originii comune a unor grupe de vie uitoare, a organismelor înrudite etc.)ț
- compararea informa iilor extrase din diverse surse ( de exemplu: texte, filme) în scopul formăriiț
unui punct de vedere propriu (de exemplu: avantajele i dezavantajele tehnologiei, necesitateaș
conservării biodiversită ii, necesitatea aplicării principiilor dezvoltării durabile)ț
- formularea unor concluzii pe baza analizei informa iilor rezultate în urma investiga iilor propriiț ț
(probleme de mediu, ereditate, evolu ie, sănătate personală)ț
1.2. Realizarea unor activită i de investigare proiectate independentț
- alegerea rolurilor şi a responsabilităţilor membrilor echipei în realizarea activită ilor de investigareț
- proiectarea i derulareaș unor investiga ii urmărind:ț identificarea problemei, alegerea metodelor iș
a instrumentelor, realizarea observa iilor, a măsurătorilor, colectarea i înregistrarea datelor înț ș
tabele/scheme, interpretarea datelor, formularea i prezentarea concluziilor, realizareaș
predic iilor (ț de exemplu: calitatea componentelor mediului apropiat - specificul locuinţelor,
sursele de energie din locuinţă, întreprinderile agricole, industriale şi mijloacele de transport din
localitate; identificarea cazurilor de degradare a mediului natural al localităţii si evaluarea
impactului degradării asupra stării de sănătate a omului i celorlalte specii; recoltarea i analizaș ș
unor probe de apă şi de sol din localitate pentru depistarea calită ii lor; identificarea unorț
caractere ereditare i a modului lor de transmitere prin observarea acestora în cadrul unor familiiș
etc.)
- studii de caz pentru identificarea unor probleme sau solu ii la unele probleme (de exemplu:ț
adaptări ale unor caractere la om i alte vie uitoare la modificări ale factorilor de mediu,ș ț
mecanisme ale evolu iei, transmiterea unor caractere ereditare, cazuri de dezvoltare durabilă aț
unor regiuni geografice)
- interviuri şi chestionare adresate populaţiei locale în scopul obţinerii unor date (de exemplu: date
istorice, economice în scopul identificării caracteristicilor comunită ii locale i a unor direc ii deț ș ț
dezvoltare durabilă)
2. Comunicarea adecvată în diferite contexte tiin ifice i socialeș ț ș
Clasa a VIII-a
2.1. Formularea de predic ii referitoare la diferite fenomene i procese naturale pe bazaț ș
concluziilor investiga ieiț
- evaluarea impactului diferitelor transformări ale mediului natural i social asupra organismuluiș
uman şi a altor organisme ( de exemplu: cre terea frecven ei unor boli determinate de poluare,ș ț
evolu ia societă ii sub impactul dezvoltării tehnologice, consecin ele reducerii biodiversită ii)ț ț ț ț
- formularea de predic ii pe baza analizei unor date statistice (ț de exemplu: extinderea poluării
mediului natural, viitorul resurselor energetice ale planetei, frecven a prezen ei unor caractereț ț
ereditare în popula ia umană)ț
- identificarea efectelor supraexploatării resurselor naturale pe termen scurt şi lung de exemplu:
predic ii referitoare la consecin ele defri ărilor, ale vânătorii i pescuitului intensiv/ ilegal etc.)ț ț ș ș
- realizarea unor scenarii evolutive sub impactul modificărilor continue ale factorilor de mediu (de
exemplu: viitorul posibil al unei popula ii de scoici de culoare închisă în condi iile transformăriiț ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
18

19. Clasa a VIII-a
substratului dintr-unul mâlos în unul nisipos)
- aprecierea avantajelor dezvoltării durabile (de exemplu: energia verde, agricultura ecologică etc.)
2.2. Sus inerea argumentată a punctului de vedere, utilizând adecvat terminologia specificăț
biologiei
- promovarea argumentată a unor principii (de exemplu: conservarea biodiversităţii, diminuarea
amprentei ecologice, colaborarea ţării noastre cu alte state în domeniul protecţiei mediului,
evolu ia omului i a celorlalte vie uitoare)ț ș ț
- sus inerea unor teme prin prezentarea de postere, pliante, desene, afişe, scheme (de exemplu:ț
transmiterea bolilor ereditare, dovezi ale evolu iei, consecinţe ale unor comportamenteț
nesănătoase asupra sănătă ii omului i a mediului, măsuri de protejare a mediului)ț ș
3. Rezolvarea unor situa ii problemă din lumea vie pe baza gândirii logice i aț ș
creativită iiț
Clasa a VIII-a
3.1. Rezolvarea unor situa ii problemă utilizând argumente i modele adecvateț ș
- interpretarea de scheme, grafice, diagrame, desene, plan e referitoare laș mecanisme de
transmitere a bolilor ereditare, dovezi ale evolu iei, consecinţele consumului de alcool, droguri,ț
tutun, măsuri de protejare a mediului
- evaluarea ac iunii factorilor de mediu asupra etapelor unor procese evolutive pe baza analizeiț
unor modele evolutive (de exemplu: modificări ale organismelor induse de schimbarea mediului
de via ă – acvatic/terestru, terestru/aerian)ț
- rezolvarea unor probleme de mediu, ereditate, evolu ie, sănătate personalăț
3.2. Identificarea de solu ii noi/alternative pentru rezolvarea unor situa ii problemăț ț
- exerci ii de identificare prin brainstorming aț unor măsuri de protecţie a mediului local, a unor
modalită i de utilizare raţională a resurselor,ț a unor metode de determinare a calită ii aeruluiț
- studii de caz, anchete pe diferite teme pentru identificarea unor solu ii noi la diferite probleme (ț de
exemplu: păstrarea calită ii aerului, a apelor, a solului; modalită i de economisire a energiei iț ț ș
resurse alternative privind energia din locuinţă; întreprinderile agricole, industriale, mijloacele de
transport din localitate; regimul de eurilor; starea de sănătate)ș
- concursuri de proiecte pentru identificarea unor probleme locale i solu ii la acestea pe principiileș ț
dezvoltării durabile
4. Manifestarea unui stil de via ă sănătos într-un mediu natural propice vie iiț ț
Clasa a VIII-a
4.1. Participarea activă la acţiuni de conservare şi ocrotire a mediului înconjurător, de adoptare a
unui stil de via ă sănătosț
- proiectarea/participarea la activităţi practice de colectare selectivă a deşeurilor, de reciclare, de
reducere a consumului de energie, de gestionare echilibrată a resurselor şi de reducere a
poluării, de promovare a unui stil de via ă sănătos, de amenajareț şi întreţinere a spaţiului verde
al şcolii, plantare de pomi etc.
- realizarea unor proiecte pentru comunitatea locală privind valorificarea raţională a resurselor
naturale, valorificarea resurselor regenerabile, solu ii de reducere a poluării etc.ț
4.2. Evaluarea consecin elor propriului comportament asupra sănătă ii proprii i a stării mediuluiț ț ș
- formularea/popularizarea unui cod de reguli pentru comportamentul omului în mediul natural,
pentru igiena individuală, în familie i în comunitateș
- vizionarea unor filme pentru evaluarea efectelor tipurilor de de euri rezultate din activitateaș
umană asupra mediului, a comportamentelor de risc asupra stării de sănătate a individului,
familiei i comunită iiș ț
- realizarea/aplicarea de chestionare pentru identificarea comportamentelor distructive ale omului
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
19

20. Clasa a VIII-a
fa ă de mediu i fa ă de propria sănătateț ș ț
- studii de caz pentru identificarea responsabilită ilor i a drepturilor fa ă de mediuț ș ț
- dezbateri privind evaluarea importan ei colaborării interna ionale în solu ionarea diferitelorț ț ț
probleme de mediu
Con inuturiț
Domenii de con inutț Conţinuturi*
Sănătatea omului i aș
mediului
No iuni generale privind ereditatea i variabilitatea la omț ș
• Ereditatea i variabilitateaș
• Materialul genetic: cromozomi, gene, ADN, cariotip (număr
cromozomi, autozomi, heterozomi)
• Transmiterea materialului genetic: rolul game ilor i alț ș
fecunda iei, caractere dominante i recesive, transmitereaț ș
ereditară a unor caractere normale i patologice, factoriiș
mutageni i muta iileș ț
Omul i mediulș
• Calitatea aerului, a apei i a soluluiș
• Boli influen ate de factori de mediu i de propriulț ș
comportament:alergii, astm, boli nutri ionale, cancer (de piele,ț
pulmonar, de colon) – cauze, preven ieț
• Comportament sănătos (alimenta ie, activitate fizică i sport,ț ș
gestionarea timpului liber, evitarea consumului de droguri,
alcool, tutun, evitarea BTS)
• Omul i tehnologia - avantaje, riscuriș
• Resurse energetice ale planetei
• Importan a păstrării biodiversită iiț ț
• Dezvoltarea durabilă
Evolu ionismț Evolu ionismț
• Teorii despre originea i evolu ia vie iiș ț ț
• Dovezi ale evolu iei (directe i indirecte)ț ș
• Factori ai evolu iei (ereditatea, variabilitatea, suprapopula ia,ț ț
lupta pentru existen ă, selec ia naturală)ț ț
• Evolu ia omuluiț
Lucrări practice
1. Analiza de cariotip
2. Analiza de pedigree-uri
3. Rezolvarea unor probleme simple de genetică
4. Investigarea ecosistemelor antropizate(de exemplu: analize fizico-chimice asupra unor probe de
sol sau de apă)
5. Evidenţierea impactului antropic asupra ecosistemelor: amprenta ecologică a individului
6. Proiecte de mediu privind colectarea selectivă a deşeurilor, reducerea consumului de energie,
apă, alte resurse etc.
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
20

21. 7. Proiecte privind dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos (de exemplu: personalizarea programului
zilnic i a regimului alimentar în func ie de tipul de activitate, vârstă i sex)ș ț ș
8. Realizarea de modele artizanale ilustrând structuri (de exemplu: cromozomi, molecula ADN) iș
procese (evoluţia organismelor)
9. Rezolvarea unor probleme simple pe teme legate de evoluţie
*Notă: Con inuturile vor fi abordate din perspectiva competen elor specifice. Activită ile de învă areț ț ț ț
sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competen e.ț
Sugestii metodologice
Schimbările intervenite la nivelul întregii societăţi au determinat reconsiderarea competen elorț
generale care trebuie formate la elevi şi a conţinuturilor programei colare pentru disciplinaș Biologie ca
reflexie a nevoii de adaptare a curriculumului şcolar la aceste schimbări. Prezentul curriculum îşi propune
să formeze competenţe ce integrează valori şi atitudini prin demersuri didactice care să construiască o
învă are eficientăț , ceea ce implică reevaluarea şi înnoirea metodelor folosite în practica instructiv-
educativă. Se impune astfel alegerea unor metode care să asigure activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, valorificarea potenţialului psihic i fizic al acestora şi transformarea elevului înș
coparticipant la propria instruire şi educaţie.
Este indicat ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităţi de
învă are care să vizeze:ț
• stimularea curiozită ii elevului de a î i pune mereu întrebări despre lumea înconjurătoare, despreț ș
propria fiin ă i despre locul său în lume, în elegând valoarea luiț ș ț de ce? ca primul pas în
cunoa tere;ș
• căutarea răspunsurilor prin explorarea directă a mediului înconjurător i a lumii vii, cu ajutorulș
experimentelor i al investiga iilor în laborator sau pe teren, prin dirijarea curiozită ii elevilor spreș ț ț
efectuarea de observa ii directe;ț
• exersarea lucrului în echipă, a asumării i îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, aș
cooperării în realizarea acestora;
• capacitatea de a se documenta, de a selecta i utiliza diferite surse de informare, de a extrageș
organiza, interpreta i reda informa ii tiin ifice de ajutor în solu ionarea unei probleme sauș ț ș ț ț
investiga ii referitoare la lumea vie;ț
• dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis şi creativ;
• dezvoltarea receptivităţii şi a capacităţii de abordare raţională a problemelor specifice vie ii iț ș
mediului natural, în complexitatea şi dinamica lor;
• realizarea unor proiecte, prin care elevii să fie implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de
propunere a unor strategii de rezolvare a problemelor din viaţa cotidiană, de identificare a
soluţiilor, de rezolvare a unor situaţii-problemă;
• utilizarea metodelor, a mijloacelor şi a instrumentelor TIC.
Prin modul de abordare a întregului demers didactic reglementat prin programa şcolară a disciplinei
Biologie, fiecare profesor trebuie să aibă capacitatea de diversificare a activită ilor de învăţare asociateț
fiecărei competen e specifice, abilitatea de a le particulariza astfel încât să asigure egalitatea de şanse şiț
satisfacerea nevoilor de instruire şi de educaţie ale fiecărui elev în parte şi ale fiecărui colectiv în
ansamblul său. Activită ile de învă are propuse au un caracter orientativ, în sensul că recomandările nuț ț
epuizează diversitatea acestora. Ele se vor concretiza i se pot nuan a prin armonizarea diferitelorș ț
elemente de con inut cu competen a specifică ce se dore te a fi formată la elevi. Lucrările practice ceț ț ș
înso esc lista de con inuturi nu trebuie să fie privite separat de acestea, ci să se constituie ele însele înț ț
activită i de învă are integrate prin care con inuturile respective dezvoltă la elevi competen a deț ț ț ț
explorare a sistemelor biologice, a proceselor i a fenomenelor cu instrumente i metode tiin ifice.ș ș ș ț
În proiectarea activită ilor didactice, profesorul trebuie să ină cont de ponderea orientativă aț ț
con inuturilor prevăzută mai jos, precum i de procentul de 25% din bugetul total de timp alocat laț ș
dispozi ia sa i folosit în funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte:ț ș
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
21

22. Ponderea orientativă a con inuturilor în cadrul manualuluiț
CLASA Con inuturiț Pondere
a V-a Laboratorul de biologie - Metode i instrumente de investigare a mediuluiș
înconjurător
5%
Vie uitoarele din mediul apropiat i mai îndepărtat (grădină/parc/livadă, paji te,ț ș ș
pădure, ape curgătoare, ape stătătoare, pe teră, Delta Dunării - Rezerva ie aș ț
Biosferei, Marea Neagră)
70%
Particularită i ale vie uitoarelor din alte zone ale planeteiț ț 5%
Clasificarea speciilor studiate 20%
a VI - a Organismul - un tot unitar 10%
Func iile de nutri ie în lumea vieț ț 75%
Rela ii între func iile de nutri ieț ț ț 5%
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilorș 10%
a VII-a Func iile de rela ieț ț 50%
Integrarea func iilor de rela ieț ț 5%
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilor (igiena vie ii intelectuale, aș ț
organelor de sim i a sistemului locomotor)ț ș
10%
Func ia de reproducereț 25%
Elemente de igienă i de prevenire a îmbolnăvirilor sistemului reproducător laș
om, infec ii cu transmitere sexualăț
5%
Mecanisme de autoreglare 5%
a VIII-a No iuni generale privind ereditatea i variabilitatea la omț ș 20%
Omul i mediulș 50%
Evolu ionismț 30%
Clasa a V-a
Competen ele formate prin intermediul con inuturilor prevăzute la clasa a V-a sunt de natură aț ț
facilita cunoa terea mediului înconjurător pornind de la mediul de via ă familiar elevului, în careș ț
organismele întâlnite se află în permanentă rela ie unele cu altele, precum i cu mediul abiotic. Acestț ș
aspect permite profesorului adaptarea la specificul local, ini iind studiul unui ecosistem printr-o excursieț
didactică într-un parc/grădină/livadă sau pădure, paji te, în func ie de regiunea geografică în careș ț
trăie te. Caracteristicile celorlalte ecosisteme, mai îndepărtate, pot fi studiate cu ajutorul unor secven eș ț
de film, plan e, imagini, manual.ș
Studiul ecosistemelor propuse prin con inuturile actualei programe are ca scop, printre altele,ț
familiarizarea elevului cu metodele specifice de investigare a mediului înconjurător. Realizând cel pu in oț
excursie/vizită didactică într-unul din ecosistemele cele mai apropiate colii, elevii trebuie ghida i săș ț
realizeze observa ii, să colecteze materiale care pot fi valorificate în laboratorul de biologie, săț
înregistreze rezultatele observa iilor realizate. În laborator/sala de clasă materialul cules poate fi analizatț
microscopic sau cu lupa, datele pot fi prelucrate i interpretate, elevii învă ând astfel să realizezeș ț
activită i simple de investigare a mediului înconjurător.ț
Pentru fiecare mediu de via ă/ecosistem studiat se aleg specii reprezentative de protiste, plante,ț
animale nevertebrate i animale vertebrate, care pot ajuta la ilustrarea caracterelor specifice grupei, aș
adaptărilor la mediu, a rela iilor între vie uitoare i ale căror caracteristici observabile vor sta la bazaț ț ș
marcării unor diferen e definitorii în vederea clasificării vie uitoarelor.ț ț
De exemplu:
• Grădină i livadăș : fasole/cartof/varză, măr/cais/cire , vi ă-de-vie, râmă, melc de livadă,ș ț
albili ă/gândac de Colorado/albină, opârlă/ arpe, brotăcel, porumbel/găină, câine/pisică,ț ș ș
vacă/oaie/porc/cal, specii parazite la plante, animale i om (tenie, oxiur, limbric, trichină, căpu ă,ș ș
plo ni e, păduchi, pureci)ș ț
• Paji te:ș ciupercă de câmp, salcâm, măce /soc/păducel, grâu/porumb, floarea-soarelui/sfeclă deș
zahăr/rapi ă, lăcustă/buburuză, graur/cioară/vrabie, oarece de câmp, iepure, vulpeț ș
• Pădure de foioase: ciuperci comestibile i otrăvitoare, lichen galben, mu chi de pământ, ferigăș ș
comună, stejar/fag, croitor/cărăbu , ciocănitoare, bufni ă, cuc, căprioară, lup, mistreș ț ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
22

23. • Pădure de conifere: ciuperci, mătrea a bradului, mu chi, brad/molid, zadă, pin, forfecu ă,ț ș ț
salamandră, coco de munte, ursș
• Ape curgătoare: salcie/arin/plop, rac de râu, crap/păstrăv/ alău, stârc/barzăș
• Ape stătătoare: bacilul fânului, euglenă verde/ parameci, mătasea broa tei, lâna broa tei,ș ș
trestie, nufăr, burete de apă dulce, scoică de lac, ân ar, caras/somn, broască de lac, ra ă/li i ăț ț ț ș ț
• Marea Neagră: salată de mare, meduză de curent rece, midie, crab de piatră, câine de mare,
morun/păstrugă/nisetru, scrumbie/guvid, pescăru cu picioare galbene, chiră de mare, cormoranș
mare, delfin comun
Clasificarea organismelor în grupe i subgrupe taxonomice trebuie să aibă ca material de lucruș
organismele studiate anterior, în cadrul diferitelor ecosisteme, valorificând i integrând într-un sistem deș
clasificare caracteristicile vie uitoarelor observate deja de elevi prin activită ile de investigare a mediuluiț ț
realizate sau prin utilizarea altor surse de informa ie. Această parte are scopul de a ordona cuno tin eleț ș ț
elevilor deja dobândite, stabilind i aplicând criteriile de clasificare. Astfel elevii pot dobândi imagineaș
diversită ii lumii vii, creându-se premisa în elegerii evolu iei acesteia.ț ț ț
Clasa a VI-a i clasa a VII-aș
În clasele a VI-a i a VII-a elevii vor căuta răspunsuri la o întrebare fundamentală -ș cum trăiesc
plantele, animalele i omul în mediul lor de via ă?ș ț Căutarea răspunsurilor trebuie stimulată prin activită iț
de învă are care să valorifice capacitatea copiilor de a realiza observaţii, de a- i manifesta curiozitatea,ț ș
prin corelarea cu activităţi cotidiene şi probleme practice.
Dorinţa de cunoaştere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe elevi să-şi pună mereu
întrebări referitoare la lumea înconjurătoare şi dirijată prin activităţi de investigare şi explorare care să le
faciliteze descoperirea modului în care vie uitoarele s-au integrat i s-au adaptat mediul lor,ț ș
desfă urându- i func iile. Învă area elevilor la disciplinaș ș ț ț Biologie nu trebuie să se limiteze la o simplă
acumulare de cuno tin e. Activităţile de învăţare trebuie să integreze conţinuturile ştiinţifice la un nivelș ț
informaţional redus, conform cu capacitatea de înţelegere specifică vârstei, acestea fiind mijloace pentru
dobândirea capacită ii de a- i pune întrebări despre lumea vie, de a face observa ii i investiga ii, de aț ș ț ș ț
formula predic ii i concluzii.ț ș
Un accent deosebit în construirea activită ilor de învă are trebuie pus pe dezvoltarea abilită ii laț ț ț
elevi de a comunica cu colegii lor în timpul realizării investigaţiei sau ulterior, de a-şi asuma roluri în
cadrul unor grupuri, de a- i îndeplini sarcinile realizate i de a colabora întărindu- i spiritul de echipă.ș ș ș
Elevul dobândeşte astfel instrumente şi metode care îl vor ajuta în căutarea răspunsurilor la întrebări
diverse, dar şi la luarea deciziilor în privinţa unor aspecte legate de sănătatea propriei persoane, de
sănătatea mediul înconjurător sau de raportul dintre el i mediu.ș
Clasa a VIII-a
Întregul demers educa ional derulat pe parcursul gimnaziului trebuie să formeze la absolventulț
clasei a VIII-a, conform profilului său de formare, abilită i i deprinderi superioare care să îl facă capabilț ș
de a lua decizii informate, de a se implica în via a comunită ii, de a rela iona adecvat cu membri ai unorț ț ț
grupuri din care face parte, de a î i forma i sus ine un punct de vedere. El trebuie să fie capabil săș ș ț
opereze cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi,
să î i exercite drepturi, dar i să îşi asume responsabilităţi, să manifeste disponibilitate pentru participareș ș
civică i ecologică, să manifeste interes pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor problemeș
i iniţiativă în explorarea unor probleme ale comunităţii locale, să proiecteze şi să deruleze un demersș
investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru, să proiecteze şi să realizeze unele produse utile pentru
activităţile curente, să manifeste interes pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat, să
aprecieze elemente definitorii ale culturii locale şi ale patrimoniului naţional şi universal în contextul unei
dezvoltări durabile.
Activită ile de învă are selectate de profesorul de biologie pentru elevii clasei a VIII-a trebuie săț ț
ină cont de necesită ile de formare descrise mai sus. Prin intermediul con inuturilor propuse suntț ț ț
fundamentate achizi ii elementare de ereditate, este supusă spre analiză prin intermediul unor teme deț
actualitate rela ia modelatoare ambivalentă dintre om i mediul său de via ă, precum i elemente deț ș ț ș
evolu ionism. Aceste con inuturi permit atingerea unui nivel superior al competen elor propuse deț ț ț
disciplina biologie în cadrul celor patru ani de studiu: de la simpla extragere de informa ii dintr-o sursăț
recomandată la analiza critică a informa iilor selectate din surse variate, de la realizarea dirijată a unorț
activită i simple de investigare la realizarea unei investiga ii proiectată independent i fț ț ș ormularea de
predic ii referitoare la diferite fenomene i procese,ț ș de la capacitatea de a rezolva probleme pe baza
algoritmizării la identificarea unor solu ii noi/alternative. Sunt recomandate în acest sens activită i deț ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
23

24. învă are care permit dezvoltarea acestor competen e şi care pun accent pe: realizarea de proiecte, deț ț
investiga ii, conceperea i aplicarea de chestionare i prelucrarea datelor, derularea unor anchete,ț ș ș
organizarea de mese rotunde i dezbateri pe anumite teme etc.ș
Repere pentru evaluare
Evaluarea rezultatelor învăţării trebuie să ofere informaţii corecte şi complete despre nivelul de
formare sau gradul de dezvoltare a competenţelor specifice asumate ca sisteme integrate de cunoştinţe
însuşite, deprinderi/abilităţi dobândite, atitudini consolidate. Modul de formulare a competenţelor specifice
permite transpunerea acestora în cerinţe de evaluare şi raportarea acestora la standardele minimale de
evaluare.
În construirea instrumentelor de evaluare pot fi utilizate toate tipurile de itemi, în raport cu specificul
competenţelor de evaluat, în structuri şi proporţii echilibrate.
În corelaţie cu toate componentele demersului didactic, evaluarea poate fi realizată prin metode şi
tehnici diferite, inclusiv cele alternative. Se recomandă:
• utilizarea metodelor consacrate de examinare a elevilor (orale, scrise, practice), plecându-se de
la ideea că fiecare tip posedă atât avantaje, cât şi limite, ceea ce înseamnă că nici o categorie nu
trebuie favorizată în detrimentul celorlalte, deoarece această atitudine ar altera semnificativ
modul de desfăşurare a întregului proces evaluativ;
• promovarea modalităţilor alternative de evaluare (de exemplu: referate, proiecte, portofolii,
investigaţia, autoevaluarea etc.) cu scopul de a face evaluarea mai agreabilă şi mai adaptată
subiecţilor care fac obiectul evaluării, fără eliminarea evaluărilor de tip tradiţional;
• utilizarea metodelor, tehnicilor şi a instrumentelor TIC, în scopul îmbunătăţirii modului de predare
– învăţare - evaluare şi adaptării curriculumului la actualele cerinţe ale societăţii informatizate.
Profesorul de biologie are în vedere faptul că, formarea competenţelor generale prin cele specifice
susţine şi determină structura şi felul rezultatelor care, la rândul lor, converg spre diferite tipuri de achiziţii
obţinute, exprimate prin cunoştinţe asimilate, capacitate de aplicare a acestora în actul de formare de
priceperi şi deprinderi, trăsături de personalitate, conduite i capacităţi intelectuale redate înș
raţionamente, argumente şi interpretări ale vie ii i mediului înconjurător regăsite în profilul de formare alț ș
absolventului de învă ământ gimnazial.ț
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
24

25. Grupul de lucru
ăitan TraianȘ Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Barac Gina Institutul de tiinţe ale EducaţieiȘ
Paraschiv Sstelu aț Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Botos Erzsébet-Erika Casa Corpului Didactic Covasna
Cerbu Valeriu Nicolae Colegiul National „Horea Cloşca şi Crişan”, Alba-Iulia
Cosma Romelia Valeria Colegiul Silvic „Transilvania”, Năsăud
Dumitru Maria Liceul cu Program Sportiv „Petrache Triscu”, Craiova
Gurzu Cristian Inspectoratul colar Judeţean BrăilaȘ
Honiges Ana Liceul Tehnologic Santana, Arad
Lazăr Teodora Inspectoratul colar Jude ean IlfovȘ ț
Marian Adriana Liceul cu Program Sportiv „Avram Iancu”, Zalău
Marinescu Mirela Magdalena Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Bucure tiș
Musta ă Marianaț Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi
Petrov Daniela Inspectoratul colar Judeţean TulceaȘ
Pop Dorina Colegiul Naţional „Silvania”, Zalău
Popescu Adriana Simona Inspectoratul colar Judeţean ConstanţaȘ
Roşescu Marinela Roxana Colegiul Naţional „Alexandru Odobescu” , Piteşti
Biologie – clasele a V-a - a VIII-a
25