1. Raportul
privind rezultatele proiectuluiAEP
”Lecţia plimbare pentru toţi”
Coordonator:Prof Ana CISMARU
Echipa de proiect:Inst.Irina COMAN
Inst.Elena STROE
MOTTO:
NATURA ESTE
OMUL,
IAR OMUL ESTE
NATURA.
• Argumentarea participării la proiect.
Astăzi, când asistăm la cel mai vertiginos amestec al omului în natură, se impune educarea în
spirit ecologic a tinerei generaţii, deoarece „copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem către
vremuri pe care noi nu le vom mai trăi”( Eugen Pora).
Trăim într-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie
respectată, un respect care i se cuvine pentru că reprezintă viaţa. „ Natura poate să-ţi slujească de
carte , de profesor, de povăţuitor. Nu închideţi această mare carte plină de învăţături
înţelepte!”(G. Simion).
Deplasările în natură, fie ele scurte plimbări, drumeţii, excursii sau tabere oferă participanţilor
şansa de a cunoaşte şi de a respecta din punct de vedere ecologic natura şi oamenii. Ocrotind
natura, ne ocrotim pe noi înşine! Nu poţi să clădeşti o societate sănătoasă pe o natură bolnavă. Să
promovăm, aşadar, educaţia Ecoturistică!
Este imperios necesar să se protejeze, să se îngrijească şi să se transmită activ mediul natural şi
cultural, conştientizându-se faptul că natura şi cultura sunt bazele unei dezvoltări globale, sociale
şi sănătoase ale societăţii.
• Reguli generale privind organizarea lectiei plimbare pentru toti, desprinse din
activitatea proiectului.
-formarea şi exersarea unor deprinderi şi comportamente de îngrijire şi ocrotire a
mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
• Ce învaţă copiii?
- să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;

2. - să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii;
- să-şi adapteze comportamentul faţă de mediu în împrejurări şi locuri variate.
• Ce înţeleg?
A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea
naturii atât de ameninţată astăzi înseamnă să contribui la fericirea comună.
Obiectivul major „un mediu curat şi sănătos” vizează protecţia mediului şi constituie o
parte integrantă a procesului de dezvoltare ce nu trebuie să fie considerată izolată de
aceasta.
Pornind de la ideea potrivit căreia, natura pe planeta Pământ reprezintă o valoare sacră,
inestimabilă, ea trebuie protejată şi respectată cu smerenie prin toate mijloacele în aşa fel
încât această preocupare să devină generală şi permanentă.
Relaţiile care se stabilesc între noi şi natură suscită nu interes permanent, condiţionat atât
de dorinţa cunoaşterii fenomenelor care se petrec în natură, de procurarea unor surse de
materii prime, dar şi de înlăturarea cauzelor care degradează mediul înconjurător, acesta
fiind de o complexitate deosebită, un mecanism viu care asigură continuarea vieţii pe
pământ.
Nu încape îndoială că solul este capitalul cel mai preţios de care omul dispune pentru
satisfacerea nevoilor şi ambiţiilor sale. De aceea, poluarea lui cu deşeuri menajere,
indiferent de natura lor (hârtie, plastic, lemn, metal, textile), reprezintă un pericol iminent
pentru viaţa şi sănătatea tuturor.
• De ce lecţia plimbare are un conţinut integrat?
Analizând raportul om – natură în perspectiva echilibrului dintre lumea vie şi
mediul înconjurător, în cadrul proiectului am urmărit să conştientizăm toţi factorii
implicaţi de efectele poluării asupra mediului şi a depozitării necorespunzătoare a
deşeurilor (ambalaje, hârtie, sticle, materiale plastice, materiale textile, deşeuri menajere).
• Care este motivaţia lecţiilor plimbare?
Învăţăm pe copiii noştri să respecte şi să ocrotească ceea ce ne-a dăruit natura.
Nu trebuie să uite că răul provocat naturii, mai devreme sau mai târziu se va întoarce
împotriva noastră.
Să ascultăm, să medităm şi acţionăm la strigătele de disperare ale naturii.
Ceea ce Dumnezeu a creat, omul este dator să protejeze.
Nimic nu este întâmplător, totul a fost creat cu măsură.
Numai împreună, mici şi mari vom reuşi să menţinem şi să luptăm pentru a păstra
albastrul luciului de apă, prospeţimea florilor din câmpie, liniştea răsăritului şi asfinţitului
de soare, să luptăm pentru puritate, candoare, frumuseţe până nu este prea târziu, căci,
dacă nu, vom rămâne în cele din urmă singuri pe o planetă pustiită, iar unica speranţă a
omenirii rămâne„natura”.
• Ce trăiri emoţionale au copiii în diferite etape ale lecţiei plimbare?
- participă activ şi efectiv la realizarea obiectivelor proiectului;
- propun soluţii de rezolvare a problemelor apărute pe parcursul derulării proiectului;
- împărtăşesc din experienţa acumulată şi motivează şi alţi copii, adulţi să reflecteze
asupra problemelor de mediu.
• Ce semne ale Naturii au învăţat, au descoperit copiii în lecţiile plimbare
organizate?

3. Copiii au avut posibilitatea de a identifica diferite tipuri de deşeuri, au surprins
momente în care diferite persoane aruncau în zonă cutii de carton, ambalaje, PET-uri,
resturi menajere, etc.
• Ce comportamente, situaţii, informaţii, atitudini au marcat lectiile plimbare
organizate?
Totodată s-au purtat discuţii asupra celor sesizate şi împreună am găsit soluţii
pentru evitarea acestor comportamente.
Unele soluţii au venit chiar din partea copiilor:
- fiecare persoană să poarte asupra sa o pungă în care să depoziteze eventuale deşeuri;
- amplasarea unor plăcuţe cu îndemnuri şi mesaje privind protejarea mediului şi
păstrarea curăţeniei;
- imortalizarea comportamentelor negative ale unor persoane şi popularizarea lor
• Care a fost menirea cadrului didactic coordonator? Dar a echipei,
partenerilor, specialiştilor, copiilor?
Cadrul didactic coordonator:
- susţine derularea unor acţiuni din cadrul proiectelor;
- menţine contactul cu ceilalţi factori instituţionali posibili parteneri în realizarea
proiectului
Echipa:
- concepe, proiectează paşii de derulare ai proiectului;
- mobilizează, antrenează copiii, părinţii şi alţi factori în desfăşurarea acţiunilor
proiectului;
- monitorizează şi evaluează activitatea în cadrul proiectului.
• Cand aţi fost nonconformist în acest proiect? Cum v-aţi simţit?
Când am propus alte tipuri de activități pentru atingerea scopurilor propuse în proiect, prin asta
m-am simțit utilă.
• Ce idei noi pedagogice, ce principii au fost introduse pentru a aborda “altfel”
lectia?
Joc simbolic - ,,Eu sunt...”
În jocul simbolic am propus copiilor să-şi imagineze că sunt ei în locul plantelor aflate în
dificultate, obiectelor, să exprime verbal sau atitudinal prin comportamente motrice –
mimică şi gesturi, ce ştiu sau ce cred ei că simt acestea în situaţiile prezentate, urmărind
sensibilizarea lor şi ajutorarea, să conştientizeze afectiv necesitatea protecţiei mediului.
Copiii pot crea, pot interpreta foarte creativ şi expresiv roluri şi situaţii prin asociere cu
evenimente din experienţa personală, iar aceste experienţe îi ajută să înţeleagă cu
adevărat problemele cu care se confruntă mediul şi să-şi dorească să contribuie la
păstrarea calităţiiacestuia.
În acest joc am avut ocazia să personalizăm plantele şi obiectele, nu numai folosind
apelative de genul ,,Domnul pom”, ,,Doamna floare” sau ,,Doamna sticlă (cutie)”, ci şi
atribuindu-le calitatea de a simţi ,,la fel ca oamenii” ceea ce li se întâmplă sau ce se
întâmplă cu ele.
Jocul ,,Interviu cu un personaj”
Este deosebit de antrenant. Un copil este reporterul, iar altul este un personaj prezentat

4. într-o caricatură. Se poartă o discuţie imaginară, în care se îmbină elementele din
povestea creată cu elemente din realitate, punându-se accent pe experienţa personală.
Jocul ,,Steaua enigmelor”
În mijlocul unei stele se află scris cuvântul ,,poluare”. În vârful fiecărui colţ de stea sunt
scrise cu o culoare tipurile de poluare.
Acest joc se constituie ca metodă activ – participativă în cadrul convorbirii cu tema
,,Poluarea”.Întrebarea adresată pentru fiecare tip de poluare solicită gândirea copiilor şi îi
determină să găsească cât mai multe răspunsuri făcând apel la experienţa personală.
• Ce noi concepte, noţiuni, valori şi-au însuşit copiii?
Atât copiii cât şi părinţii s-au mobilizat şi au colaborat în derularea acţiunilor de
colectare a deşeurilor menajere, au participat la acţiunile practice de ecologizare a
spaţiilor din jurul grădiniţei, s-au implicat în activităţi de procurare şi confecţionare a
unor accesorii necesare desfăşurării unor acţiuni.
Copiii au acţionat conform particularităţilor de vârstă, şi-au lărgit sfera de reprezentări,
şi-au îmbunătăţit vocabularul cu cuvinte specifice temei, şi-au adaptat comportamentul
situaţiilor întâlnite, aplicând cunoştinţele, deprinderile şi comportamentele ecologice
potrivit nivelului lor de înţelegere.
Activitatea desfăşurată executată în cadrul proiectului a contribuit la realizarea unei
conştiinţe şi conduite ecologice. Procesualitatea formării conştiinţei si conduitei
ecologice începute în grădiniţă de la cea mai fragedă vârstă, determină exersarea
constantă a deprinderilor, obişnuinţelor, atitudinilor, convingerilor în cele mai diverse şi
problematizante situaţii.
La copilul preşcolar se cristalizează ABC-ul conduitei ecologice prin oferirea modelelor
despre un mediu sănătos, frumos şi curat în antiteză cu realitatea de zi cu zi din ce în ce
mai dureroasă, oferind privirii mormane de gunoi, străzi murdare, aer poluat, zgomote
greu de suportat, spaţii verzi deteriorate, murdărie.
• Care a fost reacţia colegilor care nu sunt inscrişi în proiect?
Dorința de a desfășura un proiect pe teme ecologice
• În ce fel credeţi că a-ţi spart tiparele lecţiei tradiţionale prin lecţiile organizate
în mediul natural?
Identificarea problemelor de mediu a fost abordată interdisciplinar prin
întâlniri organizate în mediul natural.
• Care a fost schimbarea/schimbările esenţiale în procesul de învăţămant prin
acest gen de abordare?
Planul de acţiune al proiectului pentru a-şi realiza indicatorii de performanţă stabiliţi şi
obiectivele vizate a trebuit conceput sistemic şi de aceea prin abordări pluraliste creează,
prin complementaritate, spaţiu şi timp pentru asimilarea de noi conţinuturi şi de exersare
în contexte şi conjuncturi variate.
Din această perspectivă, extinderea educației ecologice oferă o alternativă pentru
iniţierea
celor “novice” în educarea ecologică şi o perspectivă pentru cei interesaţi a experimenta o
astfel de abordare.
• Care au fost strategiile de colaborare ale coordonatorului de proiect cu
echipa, ponderea obiectivelor şi conţinuturilor, orgoliile profesionale
manifestate în comunicare şi conflictele de idei , constructive?

5. Susţinerea în derularea tuturor acţiunilor din cadrul proiectului pentru realizarea
obiectivelor, menţinerea contactului cu ceilalţi factori implicați în realizarea proiectului.
• Care sunt cele mai eficiente combinaţii de discipline pentru a realiza o lecţie
plimbare integrată ?
Opţiunea pentru un curriculum extins în domeniul educaţiei ecologice se circumscrie
motivaţiilor expuse, având ca argumente programul de educaţie ecologică.
Informaţiile asimilate, acţiunile finalizate au contribuit la crearea unui spaţiu educaţional
după standarde ECO, la realizarea unui bogat portofoliu cu mijloace de învăţământ
specifice domeniului care permite realizarea unui curriculum extins:
s postere, steguleţe, mesaje;
s cod ECO;
s costume ecologice;
s coş ECO;
s obiecte din deşeuri (jucării, machete, căsuţe pentru păsărele);
s tablouri – exponate “ARTĂ DIN GUNOI”;
s epigrame, catrene;
s caricaturi ecologice;
s cd-uri cu acţiuni, serbări ECO.
• Cum poate fi rezolvată problema de a participa întrega echipă de
dascăli/specialişti şi care ar fi ponderea şi rolul lor în “dirijarea” lecţiei
plimbare?
Motivaţia pentru angajarea într-un demers care se doreşte a fi o experienţă cu standarde
calitative, din perspectiva educaţiei ecologice, la nivelul întregii echipe de dascăli are
două componente:
1.Motivaţia intrinsecă care vine din nevoia personală, profesională de a schimba
concepţia adulţilor (părinţi, bunici, parteneri) privind protecţia mediului înconjurător şi de
a produce satisfacţii copiilor prin implicare mijlocită şi nemijlocită în înţelegerea şi
ocrotirea naturii – ca izvor de sănătate, viaţă, existenţă în echilibru.
2.Motivaţia extrinsecă ţine de înţelegerea noului concept de “dezvoltare durabilă” prin
ECO – DETERMINARE, de adaptare a strategiilor la posibilităţile de asimilare a
informaţiilor, de exersare a deprinderilor şi de formare a comportamentelor, abilităţilor şi
atitudinilor faţă de mediu – la nivelul şcolarităţii.
• Ce metode, altele decat cele descrise în proiectele realizate credeţi că se
pretează a fi abordate în lecţiile plimbare?
Să participe permanent la acţiuni concrete de îngrijire şi protecţie a mediului
înconjurător:
: să-şi asume responsabilităţi:
-îngrijirea unei plante;
-îngrijire acvariu;
-îngrijire animale de apartament sau de casă;
-acţiune de ecologizare, de plantare pomi, flori.
- să colecteze deşeuri (hârtie, plastic, textile);
- să construiască din materiale refolosibile, împreună cu părinţii, fraţii, bunicii:
-costume ecologice;
-jucării;

6. -obiecte;
-tablouri;
-căsuţe pentru păsărele.
• Exemplificaţi strategii care conduc la o comunicare eficientă între copii, copii
şi profesor , între grupuri etc. pentru a-şi valorifica nestingherit experienţa,
setea de cunoastere, interesul şi aportul individual sau colectiv la experimentul
organizat.
I.Activitate practică: TRASEU - ECO
Sunt distribuite însemnele ce personalizează grupa(ecusoane, şepcuţe, şorţuleţe, steguleţe
cu mesaje) şi se descoperă pe flipchart “Harta traseului”.
Se intuieşte parcursul reprezentat grafic şi se fixează regulile ce trebuie respectate.
Copiii implicaţi în activitate, primesc responsabilităţi clare:
-să sesizeze probleme de mediu;
-să înregistreze pe reportofon păreri ale cetăţenilor sau şcolarilor întâlniţi pe traseu;
-să împartă mesaje ecologice (steguleţe, fluturaşi) persoanelor întâlnite, rugându-le să
facă cum scrie pe fluturaş şi să-l transmită altor persoane cu care se întâlnesc
-să ecologizeze o zonă din apropiere.+
II.Memorizare “CODUL - ECO”
Se ascultă părerile înregistrate pe traseul ECO privind problemele de mediu şi se intuiesc
imaginile din fotografiile realizate cu ocazia lecţiei-plimbare.
Copiii îşi reamintesc problemele de mediu identificate şi pentru fiecare se formulează de
către mai mulţi copii variante de reguli specifice; se alege cea mai sintetică, corectă
formulare şi este transferată în versuri pentru a fi mai uşor reţinută:
III.Dezlegare “ECO - REBUS”
-configuraţia rebusului pe flipchart;
-etichete cu cuvinte – soluţii sau cu indicii pentru răspunsurile – soluţii ale rebusului.
IV. Joc de simulare: “ECO - DETECTIVII”
-Jucării cu antene – detector sau
-Lanternă cu lumină intermitentă.
– identificarea surselor de poluare (simulate); 1 – 5 copii, la indicaţiile educatoarei
creează spaţii poluante sau aşează elemente ce indică nerespectarea regulilor codului
ECO.
Copiii desemnaţi detectivi în grup (câte 2 – 3) trebuie să:
C să identifice sursele de poluare – exemplu (hârtii pe covor aruncate, o floare ruptă, o
floare uscată – în ghiveci, casetofonul dat la maxim – în debara; acvariu cu peşte mort
(jucărie) în el);
• Ce alte momente ale lecţiei plimbare ar putea fi introduse în scenariul
didactic?
Activitate practică: “CĂSUŢE PENTRU PĂSĂRELE”
ELEMENTE DE PROVOCARE:
- scurtă povestire ilustrată (“Vrăbiuţa fără casă”);
- o căsuţă din materiale refolosibile;
- anunţ pentru copii şi părinţi – PROVOCARE – CONCURS -“DACĂ IUBIŢI
PĂSĂRELELE – CONSTRUIŢI-LE O CĂSUŢĂ!”
SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE: părinţii şi copiii sunt provocaţi să realizeze din materiale

7. refolosibile “CĂSUŢE PENTRU PĂSĂRELE“.
SARCINI DE ÎNVĂŢARE:
S să identifice materialele refolosibile;
S să lucreze în echipă copil – părinte;
S să prezinte căsuţa (materiale, modul de lucru, aportul propriu);
S să motiveze implicarea (părinţi şi copii);
S să aleagă cea mai interesantă căsuţă.
• Ce lipseste acestui scenariu al lecţiei plimbare pe care aţi lucrat?
• Concepeţi dumneavoastră un altfel de scenariu al proiectului “Lecţie
plimbare” cu alte etape.
PROIECT TEMATIC
Motto: „ Învăţaţi-i pe copiii voştri ce i-am învăţat
noi pe ai noştri: că pământul este mama
noastră. Tot ce i se întâmplă pământului
va ajunge să li se întâmple şi copiilor
acestui pământ.” Sieux Seattle
ARGUMENT
A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii atât
de ameninţată astăzi înseamnă să contribui la fericirea comună.
Obiectivul major „un mediu curat şi sănătos” vizează protecţia mediului şi constituie o
parte integrantă a procesului de dezvoltare ce nu trebuie să fie considerată izolată de
aceasta.
Pornind de la ideea potrivit căreia, natura pe planeta Pământ reprezintă o valoare sacră,
inestimabilă, ea trebuie protejată şi respectată cu smerenie prin toate mijloacele în aşa fel
încât această preocupare să devină generală şi permanentă.
Relaţiile care se stabilesc între noi şi natură suscită nu interes permanent, condiţionat atât
de dorinţa cunoaşterii fenomenelor care se petrec în natură, de procurarea unor surse de
materii prime, dar şi de înlăturarea cauzelor care degradează mediul înconjurător, acesta
fiind de o complexitate deosebită, un mecanism viu care asigură continuarea vieţii pe
pământ.
DEFINIŢIA DEŞEURILOR
Deşeurile sunt materiale rezultate din prelucrarea resurselor naturale şi din activităţile
casnice.
CLASIFICAREA DEŞEURILOR:
a) deşeuri menajere sunt acele deşeuri care provin în surse obişnuite din activitatea
casnică precum şi cele provenite din magazine, hoteluri, cantine, unităţi de alimentaţie
publică, instituţii de învăţământ şi orice alte instituţii publice şi pot fi îndepărtate în
acelaşi condiţii ca şi deşeurile menajere propriu-zise.
b) deşeuri stradale – pământ, praf, nisip, frunze, crengi, hâtrii, nămol, rezultat în urma
curăţării gurilor de canal şi alte resturi provenite din activitatea de curăţenie, căi publice.
c) deşeuri industriale – provenite din procesul tehnologic al întreprinderilor.
d) deşeuri voluminoase – sunt deşeurile care din cauza dimensiunilor nu intră în
containere (bunuri de larg consum uzate sau deteriorate – mobilă, saltele, biciclete,
cărucioare, unelte de grădinărit, aparate electronice).
e) deşeuri provenite de la construcţii sunt resturile de moloz, materiale de împachetat ,
chiar amestecate cu resturi minerale, pământ rezultat din excavaţii, etc.

8. f) deşeuri din animale sau păsări, sau gunoiul de grajd, bălegarul, excremente de păsări,
cadavre de păsări şi animale
g) deşeuri refolosibile sunt fragmente sau părţile de obiecte care pot fi reciclate ca : sticla,
hârtie, metale, mase plastice, resturi de plante, etc.
Potrivit prevederilor Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 şi completată cu Ordonanţa
de urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor care reglementează activitatea de
gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului
înconjurător stau următoarele principii:
î principiul utilizării numai a proceselor şi metodelor de gestionare a deşeurilor care
nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător;
n principiul „poluatorul plăteşte”;
p principiul responsabilităţii producătorului;
p principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri
excesive.
Articolul 6 prevede ca autorităţile competente să stabilească măsurile corespunzătoare
pentru:
- prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora;
- valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează
obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de
energie
Articolul 7, alin.(1) prevede ca autorităţile competente să adopte măsurile necesare în
vederea creării la nivel naţional a unui sistem adecvat şi integrat al instalaţiilor de
eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile care nu
implică costuri excesive.
ETAPELE PROIECTULUI
ETAPA I – UNDE SUNTEM
1. Diagrama stării actuale (analiza SWOT)
Puncte slabe:
- colectarea neselectivă a deşeurilor;
- toţi factorii de mediu sunt afectaţi de depozitele de deşeuri menajere - prin caracterul
neorganizat al acestor gropi de gunoi au apărut fenomene destul de grave de poluare în
arealul de amplasare;
- antrenarea de către vânt a unor deşeuri dinspre zonele de depozitare spre terenurile
cultivate ori localităţi;
- generarea de mirosuri neplăcute datorate atât deşeurilor ca atare cât şi proceselor de
degradare;
Puncte tari:
- iniţierea proiectului pilot ,,Acţiunea ECOS” la nivelul judeţului Dolj având ca obiectiv
recuperarea deşeurilor de hârtie, carton şi a deşeurilor PET;
.
2. Identificarea nevoilor
- de curăţenie;
- de personal pregătit;
- de legislaţie;
- de resurse financiare;
- de cod;

9. - de proiecte.
3. Identificarea problemelor
- înlocuirea sistemului de colectare actual cu un sistem diferenţial de colectare a
deşeurilor;
- lipsa unei campanii de conştientizare a cetăţenilor în privinţa colectării diferenţiate a
deşeurilor menajere;
- comunitatea nu a găsit încă forme accesibile de transmitere a informaţiilor cu privire
la problemele de mediu existente;
- părinţii frecvent încalcă regulile de protecţie a mediului în prezenţa copiilor;
- aspectul inestetic din jurul grădiniţei datorită faptului că cetăţenii aruncă diferite
tipuri de deşeuri;
- inexistenţa unor spaţii de joacă ecologice;
- poluarea spaţiilor verzi, străzilor, parcurilor, apelor;
- în grădiniţe se desfăşoară un număr mic de activităţi opţionale de ecologie.
ETAPA A-II-A – UNDE AJUNGEM
1. Stabilirea obiectivelor (Ce)
Obiectiv general:
- formarea şi exersarea unor deprinderi şi comportamente de îngrijire şi ocrotire a
mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
Obiective de referinţă:
- să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;
- să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii;
- să-şi adapteze comportamentul faţă de mediu în împrejurări şi locuri variate.
2. Identificarea resurselor (Cu ce)
Resurse umane: Resurse materiale:
- preşcolari; - deşeuri;
- educatoare; - truse ecologice;
- familia; - echipament ecologic;
- comunitatea locală; - pliante;
- specialişti în probleme de mediu; - postere;
- mass-media; - set de caricaturi;
- sponsori; - fluturaşi, plăcuţe, steguleţe cu îndemnuri ecologice
- agenţi economici. - materiale informative.
3. Stabilirea strategiei (Cum)
- lecţii – plimbări de identificare a problemelor;
- activităţi practice de îngrijire şi protejare a mediului apropiat;
- acţiuni de colectare a deşeurilor;
- realizarea unor panouri, postere, mesaje, îndemnuri, afişe ecologice;
- realizarea de truse şi costume ecologice din materiale refolosibile;
- organizarea unor acţiuni de protest – marşuri, împărţire de fluturaşi pentru
conştientizarea nerespectării regulilor de protecţia mediului.
4. Stabilirea activităţii concrete (Ce)
- lecţie - plimbare - ,, Deşeurile”;
- parcurs aplicativ - ,,Detectivii curăţeniei”;

10. - experiment - ,,Plantele şi gunoiul menajer”;
- activitate practică - ,,Grădiniţa ca o floare”;
- realizare de colecţii, diorame, machete - ,,Prietenii naturii”;
- expoziţie cu obiecte, costume şi accesorii din deşeuri - ,,Creativitate, imaginaţie,
fantezie”;
- jocuri de simulare, de mişcare, create;
- programe artistice;
- întâlniri cu specialiştii.
5. Stabilirea responsabilităţilor (Cine)
Coordonator proiect:
- susţine derularea unor acţiuni din cadrul proiectelor;
- menţine contactul cu ceilalţi factori instituţionali posibili parteneri în realizarea
proiectului.
Educatoare:
- concepe, proiectează paşii de derulare ai proiectului;
- mobilizează, antrenează copiii, părinţii şi alţi factori în desfăşurarea acţiunilor
proiectului;
- monitorizează şi evaluează activitatea în cadrul proiectului.
Copiii:
- participă activ şi efectiv la realizarea obiectivelor proiectului;
- propun soluţii de rezolvare a problemelor apărute pe parcursul derulării proiectului;
- împărtăşesc din experienţa acumulată şi motivează şi alţi copii, adulţi să reflecteze
asupra problemelor de mediu.
Părinţii:
- susţin copiii şi educatoarele în derularea proiectului;
- participă activ la desfăşurarea unor acţiuni;
- îşi asumă anumite sarcini privind rezolvarea problemelor apărute în cadrul proiectului.
6. Stabilirea termenelor (Când)
Proiectul va fi o reuşită şi obiectivele propuse vor fi realizate atunci când pentru fiecare
om problema deşeurilor va fi o preocupare permanentă, fiecare îşi va aduce contribuţia la
diminuarea efectelor poluării şi va conştientiza efectele acesteia pe termen lung.
ETAPA A-III-A – UNDE VREM SĂ AJUNGEM
1. Descrierea stării dorite
- preşcolarii au formate deprinderi şi obişnuinţe de păstrare a mediului curat şi sănătos;
- aplică norme de comportare civilizate în situaţii diferite;
- conştientizează efectele nerespectării normelor de protecţia mediului.
2. Stabilirea motivelor (De ce)
- copiii contribuie la schimbarea unor concepţii, mentalităţi ale adulţilor prin exemplul
lor şi al părinţilor;
3. Stabilirea scopurilor (Ce)
Se stabileşte:
- ordinea etapelor de lucru;
- durata fiecărei etape;
- conţinutul fiecărei etape;
4. Stabilirea rezultatelor (efectele produse)

11. - dacă se aruncă deşeurile la întâmplare, degradează mediul înconjurător şi se infiltrează
în apele subterane;
- dacă sunt depozitate şi incinerate, pot fi transformate în îngrăşăminte agricole;
- dacă se colectează deşeuri din hârtie se diminuează tăierile masive de copaci.
REALIZAREA PROIECTULUI
Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului se stabilesc etapele de lucru
ale fiecărei activităţi. În derularea activităţilor copiii vor avea sarcini precise şi clare, atât
individual cât şi în grup pe care le vor rezolva. Activitatea fiecărui copil sau a grupului
este observată şi monitorizată de educatoare.
• Care a fost primul impact al copiilor cu noua metodologie?
Copiii au fost încântați și foarte cooperanți.
• Care a fost rolul, eficienţa întalnirii –dezbatere organizată după prima lecţie
plimbare? A adus îmbunătăţiri următoarei lecţii plimbare?
Întalnirea –dezbatere organizată după prima lecţie plimbare a adus nete îmbunătăţiri următoarei
lecţii plimbare.
• Care a fost diferenţa între prima şi a doua lecţie plimbare?
Prima lecţie plimbarea adus un plus de experiență pentru a doua lecție plimbare.
• Ce schimbări au fost şi care a fost eficienţa lor sau eşecul?
Exersarea constantă a deprinderilor, obişnuinţelor, atitudinilor, convingerilor în cele mai
diverse şi problematizante situaţii.
La copilul preşcolar se cristalizează ABC-ul conduitei ecologice prin oferirea modelelor
despre un mediu sănătos, frumos şi curat în antiteză cu realitatea de zi cu zi din ce în ce
mai dureroasă, oferind privirii mormane de gunoi, străzi murdare, aer poluat, zgomote
greu de suportat, spaţii verzi deteriorate, murdărie.
• Ce materiale didactice au completat lecţia plimbare, în ce momente ale lecţiei,
care a fost impactul?
Planşe , imagini, fişe de lucru au completat lecţia plimbare care au făcut copiii sa fie capabili:
– să definească fenomenul de poluare şi tipurile de poluare;
– să identifice acţiuni ale omului care protejează mediul;
– să precizeze acţiuni ale omului care distrug mediul înconjurător;
– să determine efectele poluării asupra sănătăţii omului;
– să stabilească reguli de menţinere a sănătăţii mediului înconjurător.
și au dus la sensibilizarea în atitudinea lor faţă de mediul înconjurător.
• Cum aţi mediatizat acest proiect?Ce ce prilej?
Modalităţi şi activităţi de diseminare : întâlniri, cu cadre didactice din alte şcoli în cadrul
cercurilor pedagogice;
-Materiale de promovare – broşură, afişe, CD –uri, film

12. Proiect de învăţare activă
Aria tematică :Educație ecologică
Subiectul explorat:Deșeurile
Scopul: Sensibilizarea în vederea combaterii poluării pentru asigurarea sănătăţii
populaţiei şi ocrotirea planetei noastre prin dezvoltarea simbiozei Om-Natură.
Obiective conform curriculumulul şi proiectului:
-formarea si exersarea unor comportamente ecologice în rândul preşcolarilor;
-cunoașterea unor reguli de protecţie a mediului;
- educarea capacităţii de a lua atitudine faţă de cei care greşesc;
-asumarea unor responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a naturii;
- promovarea activităţilor fără impact asupra mediului;
Locaţie: Zona Protejată complex Lacustru Preajba-Făcăi
Strategia lecţiei plimbare: Copiii au fost informaţi că pe parcursul plimbării
vor semnala problemele de poluare și vom găsi împreună soluții pentru rezolvarea lor
acționând în același timp și prin propriille noastre forțe.
Durata de pregătire:15 min
Durata lecţiei :1oră
Investigarea subiectului
• În mediul concret: Zona Protejată complex Lacustru Preajba-Făcăi, care se află în
imediata apropiere a grădiniței Preajba
Cuvinte cheie:deșeuri,poluare

13. Scenariul Învăţării active
Pregătirea lecţiei plimbare
Copiii au avut posibilitatea de a identifica diferite tipuri de deşeuri, au surprins momente
în care diferite persoane aruncau în zonă cutii de carton, ambalaje, PET-uri, resturi
menajere, etc.
Explorarea
Totodată s-au purtat discuţii asupra celor sesizate şi împreună am găsit soluţii pentru
evitarea acestor comportamente.
Descoperirea
Unele soluţii au venit chiar din partea copiilor:
- fiecare persoană să poarte asupra sa o pungă în care să depoziteze eventuale deşeuri;
- amplasarea unor plăcuţe cu îndemnuri şi mesaje privind protejarea mediului şi
păstrarea curăţeniei;
- imortalizarea comportamentelor negative ale unor persoane şi popularizarea acestora ;
Însuşirea şi înţelegerea :
Copiii implicaţi în proiect:
1. manifestă dragoste şi interes pentru natură şi frumuseţile acesteia;
2. pot enumera cauze care generează schimbările şi transformările din mediul
înconjurător;
3. indică reguli de comportament faţă de mediu;
4. comunică impresii, emit idei, pe baza activităţilor desfășurate de ei;
Valorile promovate:Responsabilitatea, cooperarea, respectul pentru natură, pentru fiecare
dintre noi.
Set nou de comportamente : Activitatea a provoacat gândirea critică, interesul pentru
rezolvarea problemelor, imaginaţia, responsabilitatea, elemente ce trebuie să devină esenţa
educaţiei pentru protecţia mediului.
Evaluarea : Copiii încep să discute despre sensul cuvintelor: poluare, reciclare, deşeu,
depoluare, etc.despre ceea ce le sugerează, dar făcând legătură cu viaţa lor personală. Acest
lucru le stimulează gândirea, creativitatea verbală,răspunzând nevoii copiilor de a verbaliza
observaţiile, gândurile, sentimentele în mod liber, fără complexe sau teama de a greşi,
învingându-şi timiditatea.

14. Anexa 1
Problema de Cunoştinţe Deprinderi Comporta- Alte notări
mediu însuşite în exersate în mente noi,
explorarea timpul secvenţe neaşteptate ale
explorării practic copiilor în
problemei de acţionale ale timpul lecţiei
mediu lecţiei plimbare
plimbare
Deșeurile Se cristalizează Copiii s-au Gândirea critică
ABC-ul mobilizat şi au și incriminarea
conduitei colaborat în celor surprinși
ecologice prin derularea ca nu respectă
oferirea acţiunilor de elementare
modelelor colectare reguli de
despre un a deşeurilor conduită
mediu sănătos, menajere ecologica
frumos şi curat
Anexa 2
Informaţii Cunoştinţe însuşite Informaţii obţinute Informaţii obţinute
descoperite de din experienţa înainte de org. după org. lecţiei
copii în natură colegilor, lecţiei plimbare plimbare, din
profesorilor, diverse surse
specialiştilor etc.
„Natura este „Natura trebuie Ce sunt deșeurile Activitatea
frumoasa și protejată” material Clasificarea desfăşurată
minunată dar prezentat de deșeurilor executată în cadrul
oamenii îi fac rău Reprezentantul Refolosirea proiectului a
când aruncă Muzeului Olteniei deșeurilor contribuit la
gunoaie” Craiova – secţia realizarea unei
Ştiinţele Naturii conştiinţe şi
conduite ecologice.

15. Proiect de învăţare activă
Aria tematică:Educație ecologică
Subiectul explorat:Refolosirea deșeurilor
Scopul: Mobilizare şi colaborarea în derularea acţiunilor de colectare
a deşeurilor menajere.
Obiective conform curriculumulul şi proiectului:
– să exemplifice modalităţile prin care pot contribui la protejarea mediului înconjurător;
– să identifice şi să valorifice materialele refolosibile, combinându-le cu materiale din
natură.
Locaţi: Zona Protejată complex Lacustru Preajba-Făcăi care se găsește în imediata
apropire a grădiniței Preajba
Strategia lecţiei plimbare: Copiii au fost informaţi că pe parcursul plimbării
vor identifica şi apoi valorifica materialele refolosibile găsite.
Durata de pregătire:15 min
Durata lecţiei:1oră
Investigarea subiectului:
• În mediul concret: Zona Protejată complex Lacustru Preajba-Făcăi, care se află în
imediata apropiere a grădiniței Preajba.
Cuvinta cheie: poluare, reciclare, deşeu
Scenariul Învăţării active
Pregătirea lecţiei plimbare: Copiii au avut posibilitatea de a identifica diferite tipuri de
deşeuri cărora le-au găsit utilitate.
Explorarea:
Totodată s-au purtat discuţii asupra celor sesizate şi împreună am găsit soluţii pentru refolosirea
deșeurilor.
Descoperirea
Din aceste materiale (resturi de hârtie colorată şi carton, ambalaje, dopuri, resturi de sârmă şi
materiale textile) am realizat: suporturi pentru creioane, obiecte de mobilier pentru păpuşă,
costume ecologice şi accesorii pentru acestea – pălăriuţe, gentuţe, mărgele, evantai, vaze de
flori.
Însuşirea şi înţelegerea :
Atât copiii cât şi părinţii s-au mobilizat şi au colaborat în derularea acţiunilor de colectare
a deşeurilor menajere, au participat la acţiunile practice de ecologizare a spaţiilor din
jurul grădiniţei, s-au implicat în activităţi de procurare şi confecţionare a unor accesorii
necesare desfăşurării unor acţiuni.

16. Copiii au acţionat conform particularităţilor de vârstă, şi-au lărgit sfera de reprezentări,
şi-au îmbunătăţit vocabularul cu cuvinte specifice temei, şi-au adaptat comportamentul
situaţiilor întâlnite, aplicând cunoştinţele, deprinderile şi comportamentele ecologice
potrivit nivelului lor de înţelegere.
Valorile promovate: Responsabilitatea, cooperarea, respectul pentru natură, originalitatea.
Set nou de comportamente:
Activitatea a provoacat gândirea critică, interesul pentru rezolvarea problemelor, imaginaţia,
responsabilitatea, elemente ce trebuie să devină esenţa educaţiei pentru protecţia mediului.
Evaluarea:
Materialele care au rezultat în urma activității au fost expuse într-un spaţiu unde au avut acces:
părinţi, bunici, copii, personalul unităţii, şcolari, cadre didacticedin școală și alte școli.
Anexa 1
Problema de Cunoştinţe Deprinderi Comporta- Alte notări
mediu însuşite în exersate în mente noi,
explorarea timpul secvenţe neaşteptate ale
explorării practic copiilor în
problemei de acţionale ale timpul lecţiei
mediu lecţiei plimbare
plimbare
Refolosirea Acțiuni prin formarea şi educare unei
deșeurilor care sa exersarea unor atitudini
protejeze natura deprinderi şi pozitive faţă de
comportamente mediul
de îngrijire şi înconjurător
ocrotire a
mediului
înconjurător
Anexa 2
Informaţii Cunoştinţe însuşite Informaţii obţinute Informaţii obţinute
descoperite de din experienţa înainte de org. după org. lecţiei
copii în natură colegilor, lecţiei plimbare plimbare, din
profesorilor, diverse surse
specialiştilor etc.
Deșeurile pot fi Cum pot fi Ce sunt deșeurile Activitatea
refolosite fără să refolosite deșeurile Clasificarea desfăşurată a
facă rău naturii deșeurilor contribuit la
Refolosirea realizarea unei
deșeurilor conduite ecologice