1. STRUCTURA METODOLOGICĂ A LECŢIEI PLIMBARE
Coordonator:înv.Raica Marieta Olga
Colegiul Economic,,Emanuil Gojdu”
Loc.Hunedoara
1. Aria tematică: o replică la formarea ideilor ştiinţifice prin investigarea / explorarea mediului înconjurător şi dezvoltarea capacităţii
de a comunica într-un limbaj ştiinţific adecvat, precum şi la cunoaşterea şi aplicarea normelor de comportament specific asigurării
echilibrului naturii şi unor atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta.
2. Subiectul explorat:Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.Turnul de la Crivadia.
3. Scopul:- Descoperirea şi înţelegerea evoluţiei omului pe Pământ, precum şi interdependenţa dintre el şi mediu, pornind de la
noţiunile studiate până acum şi locurile ce vor fi explorate .
4. Obiective conform curriculumului şi proiectului:
Am urmărit constant:
a. Structurarea reţelei: Să ne cunoaştem între noi: liste cu membrii şcolii, profesori, elevi implicaţi, adrese (poştale şi e-mail)
b. Să obţinem materiale de informare suplimentară;
c. Să publicăm rezultatele obţinute (ziarele locale, www, );
d. Să avem legături cu alte organizaţii cu preocupari similare: Administraţia Parcului Natural ,,Grădiştea Muncelului-
Cioclovina”(Faur Mihaela Alexandra-responsabil relaţii comunităţi şi educaţie ecologică;Cătălina Drăgoi-biolog;Popa Radu Luca-ranger,
animator; Dăjulescu Ioan-ranger) alături de care am desfăşurat acţiuni comune, am identificat problemele din zonele de interferenţă);
e. Să trezim sentimente de responsabilitate, de respect faţă de valorile istoriei noastre;
f. Să-şi manifeste acordul sau dezacordul faţă de unele acţiuni ale semenilor noştri;
g. Să coopereze în cadrul grupului, între grupuri, cu partenerii adulţi;
h.. Să se implice activ în procesul de învăţare activă;
i. Să înţeleagă mediul, să-l observe cu atenţie, cu toate simţurile;
j. Să ia atitudine privind protejarea naturii şi să găsească soluţii eficiente, uşor de pus în practică;
5. Locaţie: P.N.G.M. Cioclovina.Turnul de la Crivadia.
6. Strategia lecţiei plimbare:
Pentru atingerea obiectivelor lecţiei plimbare, s-au ales următoarele strategii:
1. Activităţi de conservare:
• Colectarea datelor istorice/culturale( Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, Turnul Medieval de la Crivadia),
biologice (despre vegetaţie şi păsări), geografice (sol, climat) ,arte (sursă de inspiraţie pentru ed. plastică, spaţiu de dans,
precum şi modalitate de exersare a calităţilor vocale alături de păsări sau imitând păsările);
• Colectări dirijate ;
• Întâlniri cu reprezentanţi ai A.P.N.G. Muncelului Cioclovina;

2. • Excursii,
• Activităţi de ecologizare;
• Fotografieri;
• Colectarea materialelor din natură în vederea realizării de lucrări pentru expoziţia ,,Colţul verde”,de pe culoarul şcolii;
2. Activităţi educaţionale:
• Organizarea unor ateliere de lucru;
• Educaţie ecologică;
• Monitorizare, evaluare, diseminare;
3. Activităţi mediatice:
• Efectuarea de fotografii;
• Prezentarea materialelor acumulate;
• Publicaţii în ziarul SERVUSHUNEDOARA şi HUNEDOREANUL;
4. Activităţi recreative
• Elemente de perspicacitate şi de divertisment(glume, ghicitori, cântece).
7.Durata de pregătire:
• Trei săptămâni
8.Investigarea subiectului
• On line: - Constituirea echipei de proiect formată din învăţător Raica Marieta Olga- coordonator al lecţiei plimbare, dir./
prof. fizică Perpegel Maria şi prof. tehnologii Cocoşilă Maria;
- Dezbatere interactivă - Lecţia plimbare pentru toţi. Proiectarea celei de a doua lecţii plimbare respectând
structura metodologică prezentată;
- Organizarea unor ateliere de lucru;
- Educaţie ecologică;
- Elemente de perspicacitate şi divertisment;
- Monitorizare, evaluare;
- Întâlnire dezbatere - Metodologia lecţiei plimbare pentru toţi- analiză, comentarii, impact, eficienţă, disfuncţii.
• Of line:- realizarea unui portofoliu cu poze din lecţia plimbare;
- realizarea portofoliului;
- realizarea unui material power point;
-realizarea lucrărilor cu materiale din natură şi completarea lor la ,,Colţul verde” de pe coridorul şcolii;
• În mediul concret:- :- plimbare prin Parcul Natural Grădiştea Muncelului;
- vizitarea Turnului de la Crivadia împreună cu rangerii şi un biolog;
- intonarea cântecului ,,Păsărica” în mijlocul naturii;
- realizarea cadrului necesar lucrului ce elevii în vederea fixării şi completării noţiunilor noi;

3. - Elemente de perspicacitate şi divertisment;
- Colectarea de materiale din natură pentru realizarea de lucrări inedite;
- Realizarea ecologizării;
9. Cuvinte cheie: RESPECTĂ ŞI VEGHEAZĂ!
Etapele învăţării active
Pregătirea lecţiei plimbare
• Constituirea echipei de proiect
În vederea realizării echipei s-a luat legătura cu două doamne profesoare din şcoală cu care am mai colaborat şi în alte proiecte: dir.
adj/prof. Perpegel Maria şi prof. Cocoşilă Maria. Şi pentru că o acţiune eficientă de educaţie ecologică se poate desfăşura doar având
relaţiile de parteneriat cu organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale implicate în protejarea mediului, am luat legătura prin
doamna Mihaela Faur cu Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Prin discuţii directe, prin e-mail-uri, s-a
stabilit echipa completă de proiect: Faur Mihaela Alexandra- responsabil relaţii comunităţi şi educaţie ecologică; Cătălina Drăgoi-biolog;
Popa Radu Luca- ranger, animator; Dăjulescu Ioan- ranger. S-a discutat cu aceştia despre noile teme ce vor fi abordate în această lecţie şi
s-a stabilit locul de desfăşurare al lecţiei plimbare.
Explorarea
Explorarea
Pentru că lecţia se va desfăşura în natură, am considerat oportun a efectua o trecere în revistă a noţiunilor studiate în prima oră
plimbare. Pentru aceasta, li s-au împărţit elevilor fişe individuale, care, apoi s-au verificat:

4. Găseşte rapid cel mai scurt drum spre pădure!

5. Descoperirea
Ne oprim din mers pentru a citi şi a ne documenta:
Urcăm acum spre Turnul de la Crivadia …şi pătrundem în interiorul turnului…

6. Ne ocupăm locuri pentru a vedea şi auzi ce ni se comunică:
După etapa cognitivă se va trece la verificarea modului în care elevii ştiu să aprofundeze noţiunile noi , modul în care pot face
conexiuni , pot combina informaţiile sau cum reuşesc să-şi exprime propria opinie legată de protejarea mediului, precum şi a vestigiilor
istorice.Pentru aceasta s-a folosit metoda DEZVOLTĂRII GÂNDIRII CRITICE.
Nivelul cognitiv Întrebări Obiective (verbe)
Cunoaştere
Ce se întâmpla când se apropia un duşman? a identifica drumul de strajă
În ce parte se afla intrarea în turn? a face distincţie între punctele cardinale
În ce secol a fost punct de vamă? a preciza sec XVI şi perioadele lui ;drumul ce lega Oltenia
de Transilvania, prin pasul Vulcan
Identificaţi abrazurile! a-şi aminti denumirea de abrazuri, de faptul că erau 7 , la cele
deschideri evazate spre interior, în jumătatea de vest

7. Înţelegere Spuneţi cu cuvintele voastre ce ştiţi cu a ,,traduce”prin cuvintele lor(în apropiere de satul Crivadia,
spre
privire la locul unde se află Turnul Crivadiei! comuna Băniţa, pe valea râului Merişor, jud.Hundoara)
Cum vedeţi voi faptul că turnuleste circular! a transforma noţiunile în reprezentări
Explicaţi de ce a fost ales acest loc pentru a ilustra prin date exacte existenţa în partea de est a unui teren
construirea lui! accidentat , ceea ce făcea a fi protejat în această parte în mod
natural
Aplicare Arătaţi cum era folosit ! a generaliza cunoştinţele asimilate
Explicaţi de ce a apărut necesitatea de a-l a aplica cunoştinţele de la istorie
construi? Ce puteţi spune despre
Ţ.Românească şi Transilvania
în acea perioadă?
De ce crezi că trebuia să existe a clarifica aceste realităţi istorice
un punct de vamă între cele două ţări?
Al cui era interesul de a le menţine dezbinate?
Analiză
Comparaţi acest turn cu Columna lui Traian! a distinge perioada de construcţie, forma şi scopul
Arătaţi diferenţa între acest turn şi Cetatea a recunoaşte, a categorisi cele două elemente
Costeşti, vizitată de noi anul trecut şi care se
Află şi ea in aria P.N.G.Muncelului !
Care sunt trăsăturile caracteristice ale Turnului? a detecta factorul primordial al construirii turnului(de a observa
şi controla căile de comunicaţie şi de graniţă)

8. Sinteza Identificaţi problemele ţărilor a relata sintetic
Române din acea perioadă!
Cum verificaţi adevărul spuselor a povesti despre izvoarele istorice
colegilor voştri?
Trageţi concluzii! a formula o concluz
Evaluare
Determinaţi acum valoarea acestor a judeca
monumente istorice!
Trebuie să protejăm aceste monumente a argumenta
istorice?De ce da şi de ce nu...?
Ce criterii aţi folosit pentru a le considera a considera, a decide
valoroase?
Argumentaţi...! a evalua
Ce e bine (rău) să facem pentru aceasta?
Părăsim zona turnului şi ne îndreptăm spre un teren mai puţin înclinat, dar greu de găsit în această zonă!
Ne îndreptăm spre ieşire, dar aici animatorul Radu nu ne permite să părăsim turnul până nu repetăm ,,strigătul dacilor”:
,,Cu căciulile pe frunte
De decenii stăm în munte!”

9. Noi nu uităm de păsărele,şi, pentru că am venit pregătiţi, căutăm cele mai bune locuri pentru căsuţele ce le-am confecţionat din
materiale refolosibile(bidoane de plastic ), precum şi din lemn. Radu ne ajută să le montăm şi fericiţi ne pozăm cu el şi căsuţele.Cu această
ocazie , mai în glumă, mai în serios, se discută despre lumea minunată a plantelor din acest parc, plante ce adăpostesc o diversă lume a
animalelor(urşi, lupi, râşi, cerbul carpatin, pisica sălbatică, bursucul, etc).
Însuşirea
• Prima metodă utilizată a fost metoda CUBULUI .
Se împart vederi cu imagini legate de P.N.G.M.Cioclonina.Se lasă 5 minute timp pentru ca elevii să le studieze.

11. Urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete în ordinea prezentată mai sus, astfel:
• Descrie peştera! – Cum arată în interior această peşteră? (Priveşte cu atenţie, chiar şi mintal, şi spune ce vezi: culori, formă,
mărime, etc.);
• Compară liliacul cu cerbul din a doua vedere! – Cu ce seamănă liliacul? Cu ce nu seamănă?
• Asociază vederea ce reprezintă oameni în costume populare din această zonă, interiorul unei case ţărăneşti, cu ce ai văzut tu
în alte excursii! – La ce te face să te gândeşti? De ce îţi aminteşte? (Lasă-ţi mintea să zboare, să facă asociaţii.);( Se va discuta
despre satul Poieniţa Voinii, sat natal al marelui şi regretatului interpret de muzică populară Drăgan Muntean, satul Lelese,
alt sat pădurenesc din apropierea oraşului Hunedoara, precum şi despre casa lui Brâncuşi, toate vizitate de ei).
• Analizează şi spune ce îţi aminteşti! – Din ce este făcut? (Spune cum este făcut, iar dacă nu şti imaginează-ţi.);
(Sarmizegetusa Regia, situată în satul Grădiştea Muncelului, capitala Daciei preromane)
• Aplică ce ai auzit azi de Turnul de la Crivadia! Care sunt diferenţele ? Gândeşte-te şi la materialele folosite în construcţia
lor ! ( Sarmizegetusa Regia –blocuri masive de piatră de formă hexagonală, cu laturile neegale ;Turnul de la Crivadia –piatră
de calcar aşezată în formă circulară).
• Argumentează pro sau contra! Având în vedere toate cele spuse, putem să considerăm acestea drept o adevărată bogăţie ?
Care este atitudinea pe care trebuie să o avem vis-a vis de ele ? – Este bine ce au precizat colegii tăi sau rău? De ce? (Adoptă
un punct de vedere. Foloseşte orice fel de argument doreşti.).
• Următoarea metodă utilizată a fost metoda inteligenţelor multiple.
Se constituie grupa actorilor, grupa cântăreţilor şi grupa scriitorilor :grupa actorilor scriu o strofă având inclusă în ea cuvintele cheie
ale acestei lecţii plimbare, grupa cântăreţilor se gândesc, aleg, repetă un cântec despre natură sau păsări, iar grupa scriitorilor compun un
articol la ziar în care să prezinte câteva reguli necesare unei conduite ecologice în natură. Fiecare echipă va prezenta tuturor celor prezenţi
produsul muncii în echipă.
Iată ce s-a obţinut:
-grupa actorilor au realizat versurile.
,,Priveşte cu mândrie
La tot ce ai pe glie:
Păduri, câmpii şi ape
Sunt toate nestemate,
Iar strălucirea în fundal,
E-a turnului medieval.
Şi gestul tău contează:
RESPECTĂ ŞI VEGHEAZĂ!”
-grupa cântăreţilor au ales şi apoi au interpretat cântecul ,,Păsărica”:
,,Păsărică, tu, drăguţă,

12. Unde-ţi speli tu oare
Ochişorii, obrăjorii, albele-aripioare?
Doar în rouă sau când plouă,
Le speli mititică
Sau în soare colo -n vale
Le speli frumuşică”.
- grupa scriitorilor au alcătuit următorul articol:,,Îţi poţi imagina viaţa fără păduri, fără cântecul păsărilor, fără plante?Biodiversitatea
este grav ameninţată. Dacă nu acţionăm acum pentru conservarea diversităţii biologice, în curând nu vom mai putea face nimic.Te-ai gândit
vreodată ce se întâmplă cu gunoaiele pe care le arunci? Fiecare dintre noi poate ajuta la protejarea mediului înconjurător. Iată, noi vă dăm
câteva exemple de cum va trebui să va comportaţi, cu alte cuvinte, câteva reguli de comportare ecologică:
1. Să meargem pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport în comun în locul autoturismului propriu;
2. Să nu aruncăm gunoaiele pe jos nici în localităţi, nici când suntem în mijlocul naturii ;
3. Să reciclăm ceea ce se poate recicla: hârtia, metalul, plasticul, sticla, bateriile;
4. Să plantăm un copac, o floare... sau să avem grijă de plăntuţa verde din ghiveci;
5. Să reparăm ceea ce este stricat;
6. Să donăm ceea ce nu ne mai foloseşte;
7.Să economisim hârtia. Se poate scrie/lista pe ambele feţe ale unei coli!
8. Să economisim energia electrică şi apa;
9. Să transmitem unui copil cunoştinţe despre natură şi felul în care o poate proteja;
10. Să sprijinim activitatea unei organizaţii de protecţia mediului;
Omul trebuie să manifeste respect şi dragoste pentru natură, ca lume ce constituie realitatea înconjurătoare, cu tot ce este însufleţit şi
neînsufleţit. Omul trebuie să manifeste înţelegere pentru fiinţele si nefiinţele ce compun lumea înconjuratoare.
Dar pentru a fi prietenul naturii, trebuie să ai o gândire şi un comportament ecologic”.
Cum nici o muncă nu trebuie să rămână nerăsplătită, şi noi am trecut la joacă.

13. Jocul,,De-a ursul”.
ELEVII VOR ÎNVĂŢA:
1) să identifice şi să descrie mâncarea, apa si adăpostul-trei elemente esenţiale pentru viaţa animalelor;
2) să descrie importanţa unui habitat potrivit pentru fiecare animal
3) să definească termenul de “factor limitativ” şi să dea exemple
4) să înţeleagă că modificările din cadrul populaţiilor de animale sunt naturale în circuitul naturii;
FAZELE JOCULUI
Se fac mai multe grupe, a câte 4 elevi, care se vor numerota de la 1 la 4;1 este ursul, 2 este mâncarea, 3 este apa şi 4 este habitatul.
Ursul (1) stă de-o parte, iar mâncarea (2), apa (3) şi habitatul (3) stau de cealaltă parte. Ursul are nevoie de mâncare, de apa şi de habitat
pentru a supravieţui.Dacă ursul doreşte mâncare-pune mâna pe burtă, dacă doreşte apa-pune mâna la gură, dacă e în căutarea unui habitat-
pune mâna la cap.
Elevii (ursul într-o parte şi ceilalţi de cealaltă parte) se aşază spate în spate, la distanţa de zece metri. Apoi fiecare îşi alege să
reprezinte un element (apa, mâncare sau habitat) şi duce mâna, conform convenţiei de mai sus.
Învăţătorul numără până la trei (sau fluieră), iar copiii se întorc faţă în faţă. Apoi se observă care sunt elementele alese de urs şi, dacă
se regăsesc de cealaltă parte, vor fi aduse lângă urs. Astfel, populaţia de urşi va creste.
Dacă însă ursul nu găseşte nimic din ce şi-a dorit, se consideră mort şi se va transforma în apă, mâncare sau habitat, trecând de
cealaltă parte.
Şi pentru că tot am vorbit despre istorie, ne-am împărţit în două grupe, daci şi romani, şi am căutat să aflăm cine sunt cei mai
puternici:

14. Cine va reuşi să arunce sticla de apă în cerc, pentru a fi considerat bun ochitor şi va fi luat apoi să facă parte din oastea pentru
cucerirea Turnului:
Am reactualizat cunoştinţele noastre legate de faptul că, în lupte, Decebal şi Traian mergeau călare.Am încercat să imităm nechezatul
calului, precum şi modul în care el aleargă:
Asumarea responsabilităţii:

15. Mulţumim naturii pentru găzduire, dar nu plecăm până nu facem ecologizarea zonei:
Se hotărăşte :
-redactarea unor compuneri şi poezii care să se refere la protejarea mediului;
-realizarea unor planşe cu frunze, flori uscate combinate cu materiale refolosibile pentru ,,Colţul verde”;
-material power point cu privire la parcurile din Hunedoara;
-completarea ,,Colţului Verde” în holul şcolii;
- căutarea răspunsurilor la următoarele întrebări: Cum privesc eu lucrurile? Care este sentimentul meu? De ce nu-
mi place felul cum s-a procedat într-o anumită situaţie? Dacă începem aşa…sigur vom ajunge la rezultatul bun? Pe ce drum o
luăm?,,Mediul înconjurător este în pericol?” Care este şansa succesului ? Cum poate fi altfel atacată problema ocrotirii mediului? În
ce mod?
- Convingerea celor din jur că este alegerea cea mai eficientă pentru clasă/gospodărie să creeze obiecte din deşeuri.
Concluzii
Activităţile de învăţare propuse au fost orientate spre a înţelege şi a observa natura cu tot ceea ce conţine ea de preţ, precum şi pentru
schimbarea comportamentului nostru faţă de mediu şi naşterea dorinţei de a deveni un model pentru ceilalţi. Această lecţie plimbare a
urmărit creşterea gradului de implicare a fiecăruia în a găsi ce să facem şi cum să acţionăm în vederea combaterii degradării mediului.
Nu fără însemnătate am căutat să le trezesc elevilor admiraţia şi respectul, precum şi dorinţa de a păstra vestigiile istorice, mărturia
rădăcinilor noastre.
Anexa 1

16. Problema de Cunoştinţe Deprinderi exersate în Comportamente noi, neaşteptate ale copiilor Alte
mediu explorarea însuşite în timpul secvenţe practic acţionale ale în timpul lecţiei plimbare notări
explorării lecţiei plimbare
problemei de
mediu
P.N.G.M. -cunoştinţe legate - montarea căsuţelor pentru -elevii se implică, caută să identifice cele mai
Cioclovina de plantele şi păsărele; adecvate locuri montării cuiburilor
animalele din acest - ecologizarea unei zone; -sunt plini de curiozitate, atenţi, cuminţi în a
parc afla date legate de plantele şi animalele
parcului;
- se arată dornici în a prezenta câteva exemple
de conduită ecologică, în scopul împărtăşirii
părerilor lor şi altor colegi;
Turnul de la -informarea despre - observarea atentă a turnului, -manifestă interes deosebit privind vestigiile
Crivadia acest turn şi realizarea de răspunsuri clare, istorice discutate şi analizate,
utilităţile lui, în gândite, opinii proprii -elevii îşi valorifică cunoştinţele,emoţiile trăite
acea vreme; -deprinderi de analiză şi în diferite lucrări literare;
asociere cu noţiuni însuşite în
alte lecţii;

17. Anexa 2
Informaţii descoperite de Cunoştinţe însuşite din Informaţii obţinute înainte de Informaţii obţinute după org.
copii în natură experienţa colegilor, org. lecţiei plimbare lecţiei plimbare, din diverse
profesorilor, specialiştilor etc. surse
-speciile de plante şi -care sunt speciile de plante -suprafaţa parcului, locul - importanţa protejării
animale din acest parc; şi animale ocrotite prin lege, unde este amplasat; plantelor şi animalelor;
fără a avea permisiunea de-a - forme de poluare şi
le culege sau, în cazul modalităţi de combatere a
animalelor, de-a le vâna; acestora;
-rolul pădurilor în
oxigenarea aerului;
-Importanţa reciclării
materialelor;
-legate de vestigii -vechimea turnului ; -modul de organizare a -aprofundarea noţiunilor
istorice; -recunoaşterea formelor ţărilor române în sec XVI; legate de vestigiile istorice
geometrice utilizate în -cunoştinţe legate de piatra de aflate în judeţul Hunedoara;
construcţia turnului; calcar, piatră folosită în -Descoperirea asociaţiilor,
-scopul construirii turnului; construcţia turnului; organismelor care se ocupă de
-Importanţa protejării arii protejate;
vestigiilor istorice;