1. “Lecţia plimbare pentru toţi”
-O aventura impreuna -
Coordonator proiect:educatoarea Firănescu Iulica
Grădiniţa Amărăstii de Jos - Dolj
Argument
Mediul natural este parte a mediului înconjurător, cu influenţe directe şi indirecte
asupra formării şi dezvoltării copilului. Această lume, necunoscută pentru cei mici, îi
impresionează prin ineditul ei, prin tainele pe care le descoperă treptat.
Numai acţionând în natură, mânuind direct materialele provenite din mediul
înconjurător., pipăind, mirosind, observând şi îngrijind natura, copiii învaţă să-i vadă adevărata
valoare, să o pună în evidenţă şi să o preţuiască.
Cât adevăr există în afirmaţia lui Oscar Wilde:
“Cea mai plăcută metodă de a-i face pe copii buni este să-i faci fericiţi.” Şi unde se simt
cu adevărat fericiţi copiii? Unde trăiesc cu adevărat aventura? Răspunsul e simplu, banal, dar
cu o încărcătură psihologică covârşitoare: în mijlocul naturii.
A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii
atât de ameninţată astăzi înseamnă să contribui la fericirea comună. Un mediu curat şi sănătos
vizează protecţia mediului, si constituie o parte integrantă a procesului de dezvoltare, ce nu
trebuie să fie considerată izolată de aceasta: “Dacă nu vom gospodării cu înţelepciune rezervele
planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri pe planeta pustiită”
(Acad. St. Milcu).

2. “Natura nu are nici
un scop. Dacă totuşi acest
scop există, nu poate fi
decât acela de a fi
cunoscută de om” (Gaston
Paris).
Am pornit la
realizarea acestui proiect
stabilind încă de la început
un set de reguli pe care
copiii au trebuit să le
respecte: să urmărească
traseul indicat, ducând la
bun sfârşit sarcinile
prestabilite, să realizeze pe
echipe căsuţa păsărelelor şi
să le fixeze în pădure, să
observe specii de arbori şi
diferite specii de flori şi să
contribuie la ecologizarea parcului. Prin aceste activităţi, copiii au învăţat să respecte şi să
iubească natura, să coopereze între ei şi să ducă la bun sfârşit sarcina dată. Copiii învaţă să
investigheze natura şi să identifice problemele de mediu.
Ei au înţeles că
omul cu natura fuzionează
şi că fără un mediu curat şi
sănătos omul n-ar putea
supravieţui. De asemenea
au aflat că pentru a păstra
mediul sănătos fiecare om
trebuie să investească un
efort susţinut de analiză în
mediul înconjurător şi
trebuie să-şi asume
responsabilităţi.
Acest proiect are un
conţinut integrat, deoarece
se regăsesc în el mai multe
tipuri de activităţi.

3. Pregătirea „Lecţiei plimbare” s-a facut prin convorbiri, povestiri, citire de imagini. În
cadrul acestui proiect am realizat activităţi practice (de confecţionare a căsuţelor pentru
păsărele), de asemenea în timpul plimbării în pădure şi in parc am desfăşurat jocuri distractive,
cântece şi jocuri de rol. Motivaţia lecţiilor-plimbare este aceea că natura este sursă de sănătate.
Aceste activităţi, desfăşurate în aer liber, sunt mai atractive, mai sănătoase şi toţi participanţii
manifestă implicare şi bună dispoziţie. În plimbările realizate în pădure şi parc, copiii şi-au
lărgit orizontul de observare şi au fost foarte impresionaţi de frumuseţea locurilor explorate.
Trăirile emoţionale au fost intense în diferite etape ale lecţiei plimbare, copiii simţindu-se utili
în păstrarea şi protejarea copacilor din păduri şi parcuri şi în confecţionarea căsuţelor pentru
păsărelele din pădure.
În lecţiile plimbare organizate, copiii au descoperit că pădurea ne dă aer curat – oxigen,
că ajută să nu mai existe poluare, de asemenea au observat că în pădure este mai răcoare şi că
pădurea adăposteşte multe păsărele. În pădure este multă muzică şi armonie.

4. Copiii şi-au dezvoltat atitudinea de a proteja natura, copacii, păsărelele, au înţeles rolul
ecoprotectiv al pădurii: creşterea cantităţii de oxigen, atenuarea zgomotului, rolul de
microclimat răcoros şi reconfortant în zile caniculare, rolul de habitat pentru unele vieţuitoare
care trăiesc aici. Copiii au dedus că uneori oameni fac rău păsărelelor şi copacilor, că
protejarea oricărui ecosistem amenajat, pădurea, parcul, implică o educaţie civică, ecologică a
tuturor oamenilor, de la cei mai mici la cei mai mari, că de ei depinde calitatea vieţii. Întreaga
activitate a fost condusă de coordonatorul proiectului. Împreună cu echipa am ales subiectul
lecţiilor plimbare, locaţia, şi perioada de desfăşurare. Ca si conducător am discutat cu
profesorul specialist şi am stabilit împreună ce cunoştinţe trebuie transmise copiilor şi ce
noţiuni trebuie explicate acestora. Partenerii au oferit mijloc de transport şi dulciuri. Copiii au
realizat tema propusă in cadrul lecţiei plimbare şi au strâns material didactic pe care să-l
folosească la alte activităţi.
„Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a drumului său pe educatorul capabil
să-i insufle treptat forţa şi elanul necesar împlinirii
destinului său ca om” (Maurice Debesse).
Activităţi nonconformiste realizate în proiect
au fost, de exemplu, amplasarea căsuţelor pentru
păsărele în pădure.
Ca educator, realizarea acestor lecţii mi-a
generat un sentiment de împlinire şi am rămas plăcut
impresionată de bucuria cu care copiii s-au implicat în
aceste activităţi. Am introdus metode noi, activ-
participative precum brainstorming-ul,
problematizarea, observarea spontană şi dirijată,
învăţarea prin descoperire, bula dublă (să stabilească
asemănările şi deosebirile între un mediu curat şi un
mediu poluat). Aceste lecţii-plimbare îl ajută pe
preşcolar să capete o înţelegere şi o sensibilitate faţă
de mediu şi problemele lui, să capete un set de valori
şi sentimente de grija faţa de acesta, motivaţia şi
devotamentul de a participa la menţinerea calităţii
sale.

5. Copiii şi-au însuşit în cadrul proiectului noi concepte, noţiuni şi valori morale. În
mijlocul naturii, preşcolarul se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare.
Prin acţiuni directe cu obiectele ei dobândesc o mare cantitate de informaţii. Copii devin mai
îndrăzneţi, mai creativi, ingenioşi. Îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru
natură, muncă, om şi realizările sale. Preşcolarul învaţă să admire natura şi să devine
protectorul ei şi un mare admirator al păsărelelor ce populează pădurea. Excursiile şi plimbările
în natură dezvoltă simţul estetic, dragostea şi interesul pentru aceasta. Copiii care nu au fost
înscrişi în proiect, după realizarea activităţilor au fost dornici să participe şi să realizeze lucruri
frumoase alături de cei care au participat la acest proiect.
Prin realizarea lecţiilor organizate în natură am spart tiparele lecţiei tradiţionale.
Lecţiile desfăşurate în aer liber nu au mai urmărit etapele unei lecţii propriu-zise, fiind mult
mai atractive, îmbinând plăcutul cu utilul. În cadrul deplasării până la pădure am cules
floricele, plante medicinale, am observat câmpul cultivat cu cereale, am observat varietatea de
gâze întâlnite pe drum şi am respirat aer curat.
Schimbarea esenţială în procesul de învăţământ prin acest gen de abordare a fost că
activitatea în sine cît şi obiectivele lecţiei s-au realizat în mai multe etape. Prin aceste activităţi
am făcut educaţie, am dezvoltat dragostea pentru natură, i-am sensibilizat să iubească şi să
respecte natura, le-am dezvoltat interesul şi curiozitatea pentru cunoaştere. Lecţia plimbare a
fost atractivă pentru că am îmbinat mai mult categorii de activităţi, cu jocuri distractive,
cântece şi alergări prin parc si padure. Copiii nu s-au mai simţit încorsetaţi, supravegheaţi.
Ca şi coordonator de proiect, împreună cu întreaga echipa am elaborat strategiile de
colaborare. Împreună am stabilit obiectivele şi conţinuturile. Alături de profesorul de
specialitate şi cu un învăţător am întocmit lista de întrebări vizând identificarea resurselor,
stabilirea strategiilor, stabilirea responsabilităţilor, stabilirea temelor şi activităţi concrete
desfăşurate atât în sala de grupă şi activităţi în natură. De asemenea am stabilit realizarea de
postere, machete, mesaje, anunţuri, catrenuri, versuri, valorificate în expoziţii la care au fost
invitaţie părinţii şi copiii altor grupe.
Cele mai eficiente combinaţii de discipline pentru a realiza o lecţie plimbare integrată
au fost activităţile practice cu activităţi distractive şi jocuri, convorbiri cu activităţi muzicale,
observări, educaţie fizică, activităţi plastice, educaţie pentru societate, activităţi manuale şi
matematice.

6. La acest proiect a participat profesorul de biologie din şcoală şi un învăţător. Ponderea
echipei de dascăli şi specialişti în dirijarea lecţiei este mare. Ei au avut un rol în conştientizarea
implicării atât a părinţilor cât şi a copiilor în activităţi cu caracter ecologic, folosind metode
activ-participative (investigaţia, studiul de caz, descoperirea, cercetarea) în scopul formării
unor comportamente şi conduite eco-civice. Prin implicarea comunităţii locale şi şcolare în
acest proiect am contribuit la formarea spiritului de echipă şi cooperare (lucrul pe grupe,
realizarea unui proiect tematic). La acţiune au fost invitaţi pe lângă părinţi şi bunici şi şcolarii
clasei a III-a, clasă cu care grupa noastră se află în parteneriat. În planificarea acestei acţiuni
am avut ca bază lucrul în echipă, munca alături de colegi, şcolari, adulţi, schimbul de opinii,
idei, sugestii. Lucrând împreună, ţelul propus va fi atins şi fiecare membru al grupului îşi va
îmbunătăţi performanţele proprii şi va contribui la creşterea celorlalţi membri ai grupului.
Primul impact al copiilor cu noua metodologie a fost deosebit: au luat totul ca pe o
joacă fără a conştientiza că este o activitate de învăţare. Au fost şocaţi şi emoţionaţi când au
văzut pădurea, parcul din Craiova cu lacul, şi totodată diversitatea vegetaţiei.
Când am amplasat căsuţele în pădure şi păsărelele au venit la mâncare, copiii au fost
plăcut surprinşi şi s-au simţit foarte utili. După prima Lecţie plimbare realizată în Parcul
Romanescu, a doua lecţie plimbare organizată în pădurea din pădurea satului a fost mai uşor de
realizat. Echipa a ştiut de la bun început cum să se organizeze şi a stabilit cu mai mare uşurinţă
setul de întrebări şi cunoştinţe pe care trebuie să le transmită profesorul de specialitate.
Diferenţa dintre prima şi a doua lecţie a fost aceea că: prima lecţie a fost o activitate de
cunoaştere şi de identificare de specii de arbori şi să experimenteze starea de bucurie în natură.
Activitatea a condus la consolidarea unor reguli de comportare în natură:
- să circule doar pe poteci şi alei;
- să lase curat acolo unde poposesc şi pe unde trec;
- să admire pomii, florile, lacul;
- să înveţe să se comporte cu natura ca şi cu un prieten drag;.

7. A doua lecţie plimbare a îmbinat o arie mai lângă de categorii de activităţi. Pe lângă
activitatea de bază – activitate practică de confecţionare de căsuţe pentru păsărele – am îmbinat
educaţia muzicală, educaţia artistico-plastică, educaţia fizică şi activitatea matematică.
Prima lecţie s-a desfăşurat la mare distanţă de casă, copiii străbătând un drum lung până
în Parcul Romanescu.
Pe lângă aceasta am vizitat teatrul de păpuşi, am observat blocuri, străzi, semafoare şi
maşini, copiii fiind mai emoţionaţi şi obosiţi.

8. La plimbarea în pădure copiii
s-au bucurat mai mult de natură,
începând cu drumul parcurs de la
grădiniţă până la destinaţie. Au avut un
spaţiu mai mare de alergare şi de
desfăşurat jocuri.
Alături de proiectul în sine,
materialul didactic care a completat
lecţia plimbare a fost: schiţa proiect,
scrisoarea către părinţi, harta
proiectului, cartea cu poveşti şi
curiozităţi despre pădure şi păsări din
care am citit la faţa locului.
Proiectul a fost mediatizat prin
“Colţul micului ecologist”, afişe,
discuţii cu partenerii şi părinţii.
“Învăţat este omul care se învaţă necontenit pe sine şi învaţă şi pe alţii”
Un alt scenariu al proiectului “Lecţie plimbare” propus pentru dezbatere :
- tema
- grupa
- locul de desfăşurare
- data
- durata
- grup ţintă
- scopul
- obiectivul proiectului
- obiective de referinţă
- aria tematică
- comportamente
- resurse umane
- resurse materiale şi
financiare
- parteneri
- echipă de implementare
- pregătirea lecţiei plimbare
- beneficiari
- rezultate aşteptate
- acţiuni specifice
- -evaluare
- desfăşurarea activităţii
- etape de lucru